CONSTRUITI CEASORNICE

'ITURA TINERETULUI

ING. D. MANOLESCU

CONSTRUITI CEASORNICE

1 f.llITUBA

q~,

TINcIETULU!

Copen.:

DeleDII:

......COnIlQII.in~elJ V. Ekard

CARE

E eEL

MAl

vac n i CEASORNIC?

18 IaLA 0 Inrrebare usor , rihlpunde pres

cu si(t'uran\A

nu

VE'P

Desigur eil mult i ae VOl' grlbi ad rbpundA: ceaeul cu cue I Sau ponte veti spune cil eel mai vechi eeeBornie eete ceeeul aeela de lemn, Co pendulA greutA~i, care nici nu mai tuncuoneaea de vechi ce elite pe care l-af i zArit tn vitr-ina unci anticArii. Ei bine, daM vre~i d. ,tiF .edevdrul, i~ti'i. rAapuneul: eel mai vechi eeasomic este Soercle l Dar cum 8U ajune oamenii si rnAeoure timpul cu ajutorul Scarelui? IDell cu mii de ani In urmA., oemenii au observer cum Soarele pare 01 88 mied. tncct pe bolla cereaacl, inceplnd sAurea de la r4BA.riL Vieobortnd epot 'pre apUJ. Ei 8U mai observat cA.J8 mijlocul zilei Soerele atinge tnAI.. \imea cea mal mare. Dar maeueaeea Limpului dupl drumul Soarelui era deetul de anevoioasl. Noi ,Lim ell etunci crnd vrem ali mllsunim pe plmint disLan\-a dinLre doua case eau dintre doi eopeei, o mi\surlm cu meLrul BaU cu peaul. Pe bolLa eerealCl, insi, acest lucru nu eete posibil. In vechime,lnvlt-a\1i au gllait tOLu,i un mijloc Ioartc eimplu de a mlllura ·dra-

,i

,i

I

mul Soarelui. Ei au Inript vertical un bA~ In pllmlnf Oi au mihural. umbra pc care 0 face ace8L bi\~. Cu cU. Soerele se ridica mai mull pe bolts eereaeea, eu aLiL mai mull. se scurte Oi umbra bA\ului. In felul eceate a lust n8~I.ere vechiul ceeaornic pcnLru mburst Limpu l , numit "Rnomon" (cuvlnt care tneeamna pe greceete "indicalor"). Dar b&~ul Inript In p4mlnt nu era mijlocul eel mai nimerit pentru a mbura timpul. !)i apoi, oamenii 110 Incurceu, c!1ci un bi1~ putea Ii mai lung, altul mai ecurt ,i nictodata nu se putea ,Li eaact Ia lungimea do r.I\i pa,i umbra arata un anumiL Limp 01 zilei. Pentru a InlALura aceet ncajune 8'RU consLruit In picl·e1e puhlicc coloane din piaLrA, lar oemenii milsu· tau ou paeul lungimee umbrei de pe leapeetle din jurul coloenelcr. Primii care au consLruit gnomonuel din pialr' au losl. chincai i, In anul 1278, eetroncmul chines Caeien-King a eonslruiL, in or8,ul Pekin, eel mai InalL gnomon. EI evee tni\l~imea de 92 melri. Dar Qi gnomonul conslruit din piaLrA. avea neejunsurile Iui, Fieeere om care voia sA ,lie elL 8 ceeaul mi\Bura umbra eu peau I s;!u; Of lunglmea P88Ului e .to direritl de la om 18 om. Pe de slLil parLe, Soarele 88 ridicA pe cee 10 inA1\imi mai mari vera dectt iarna; deci, la aceea,i oril, umhra. era mai lungt iama ,i mai IIcunil vare, Acest. neajune al gnomonului trebuia InlaturaL. Atunei InvAla\ii a-au gtndit le perlecticnerea lui. Ei BU cbeervet cum umbra, cart' I,i achimhA lungimoB in Limpul ailei, lie ,i roLe,te In jurul gnomonului. Ez plicatie eate Ioarte simpla: 0 daLi1 cu retiree Pamtntului In jurul exei sale, se roLeetc ,i umbra, deoareoe Soarele rAmIne lu aceea,i pozi~ie la\ol de a:18

Pimlnluluij eoeasta face ca In timpul unei aile umbra is diferite directii , AaLlel, pe leepeaile de piatrt au apll.rut In JUNI gnomonului 0 eer-ie de linii ca ni,te rue; ele indicau oeele. Leepeaile erau adevAraLe eadrane ImpArl,ita In ore, aaemAn.llLoare celor de la ceaeornicele din ailele noaetee. Mul~i ani oamenii au mAaurat timpul cu eceaLe eadrane eelere, care erau a,ezat.e In pietele publice, In cu ....ile peletelce Ii chiar pe drumurile principale care legau oeaaele Inlre ale.
sA TOIAGUL INDIAN

CIUuglrii indieni eveeu un gnomon pe r-are-l purtau ou ai. AceeLa era chier toiagul lor. Un eatfel de Loiag, In loc sil lie rotund ca cele obisnuite, avea mai multe fe\e, fiecare reptesenttnd 0 anumit.llun.ll. In partea de sus a Loiagului, ficcare ra~1 era previb:uLl eu 0 gaurl In core Be putea introduce un be~itor. Clod cillug!rii voiau sA alle ora, InLorceau SP" Scare toiagul co ra~ care reprer.enta luna In care lie glseau, intrcduceau In geura ei be~i,orul ,i ridicau toiagul de un cordon, ce sil ia poziPa \'erlieaIA. Prio longimea umbrei pe care 0 lisa be~ioorul pe ra~a ooreapuDzAtoare a tciegufui, se aUa ora. Lungunee umbrei nu trebaie mAllural.l de Iiecare dati, deoarece pe feloels toiegului erau eApa~e liQiu~e oare aratau orale. Dar de ee t.rebuia sl aiM. tciegu! mai multe fele~ Una nu era destul? Nu. ~i illLI de ce: Soarele I,i echimhi drumul dupl ano1.impuri. Dec! Oi lungimea umhrei elite dileriLl. Vara, Soarele ee ridicA pe bolta oerealld mai BUll dec1L Ierne, de eceea tntr-c amiazl de varl umbra eete mull mai lICur(.4 dcclt lntr-c zi de iard.

.'8

$i voi pute].i conetrui, cu multi! u~urinpi.. un Loie.g indian, pe cere d-l purt.a~i In excuraiile din timpul verii. Acesf. toleg nu trebuie 81 aibA mult.c tote, pe.tru slnL de ajune. Fiecare va eoreepunde uneia din lunile de excuraie: iume, iulie, august ,i eeptembeie. Toiagul II ccnlectlonati din lemn. T!ia\i ell IerlbLriJul dintr-o sclnduril de brad groe.s11de 25 mm 0 fl,ie lungA. de un meLru 1st.! de 25 mm. Aceata estecorpul tciegului. Neteaij.i-I au briceagul ,i apoi eu reepelul. La un caplL 81 toiagului ve~i fiu un mic cfrlig, pe cere-l pute\i lace Indoind un cui In 'ormA de ecoaba. De 01 S! = ve~i lega 0 sloarA sau 0 cnrelu,l (rig. 1). i9; La 0 distanjA de 20 mm de eoeet capAL (capltul de 8US) l'e~i face cu un burghiu aau cu un cui Inro,iL In patru gAuricite una pe Iiecere fa",. Dtametrul unei gAuri poete fi de 5-10 mm , dar toate patru vor fi ega Ie. TAiati epoi eu briceagul dintr-e ecredurid. de brad un be~i,or rotund, lung de 200 mm ,i gros cit diametrul g4urilar pe care 16-a~i flout In cale patru relre ale tciagului. Aceet be~i,or va Lrebui el intre ell ururin\A In oricare din cele pa.~ru g4uri. Acum, dupA ee a~i cODsLruH gnomonul indian, ea vedem cum 11 ve~i roloai. Ma.i InUi ve~i eer-ie pe Ilecaee fal4 8 toiagului, Fig. t deaeupra gAurii, cite una din eele patru luni (iunie, iulie, august, aepterubrte). Apoi. rilmlne al orest.a~i au briceagul pe Ilecare lal-Q liniujele

'8~
,i

roo

(late vor arlta orele. Ineemnerea orelor pe loiag 0 v~~i Ieee In prima zi a lunilor tunte, iulie, august. ,i~8ept..emhrie. AaUel, de exemplu, la 1. iunie, ora 6 dimineata, ve,i lncepe marce.rea. ore lor pa wiag, penLru ln~reaga luoA iunie. Pentru aceasta inf.roduce\i be~ifOro l In gaura de pe ral-a coreapund.t.oare a aceel.ei IUDi (be\ifOru.l va trebuifsl int.re 10 gaurA Dumai 25 mID, adlcl atlt cIt. este groeimee Loiagului); ridiM.li "Vertical toiagul tinlndu·l aUrnaL de alom eu 18\& coteapundt.oare epre Soare; IDsemna\i eu ereionul ,i ol'elt.a\i apoi ou beiceegul pe toial looul plnA unde ajunge umbra be\ioOrului. Acela,i lucru II veti lace din orl In oril, ploA: III ora 6 dupl·amiazil. Ob\ine\i slUel pe f&\-& toie.gului 12 oreBtALuri, oare reprezintl oele 12 ore - de Ie 6 dlmineata pln4 la 6 aeara. Nu ait.a\i iii 8Crie~i 1n_dreptullieolireiore8~Uurior8 coreepund.toare I Repet.a~i opera~ia aceaata ,i penLru celelalte luni, tDlElmntnd In prima zi 8. Iunii respective, din orA tn ont, umbra luaU. de be.ieor pe lat-a toiagului. DupA eleotuarea acealei opera~ii. va\i putea CU008· oriolnd ora, dupa lungimea umbrei he\i,orului, Dumai. .. -8A fie Soare. Nu uiLa,i ca la 81111iLui Iunii el mULa~i be~iOQrul 10 gaura hmii urmAtoare.

,t.e

CADRANUL

SOLAR

Am vlzut. cllnci. din vechlme oo.menii au ob88rvaL cI un oeasornic ca gnomcnul nu poat.o Ii 10108iLprea hine tot timpuJ anului, din cauea umbrei sale, a clrei lungime ee echimba de le 0 lunA. Ia alLa Ii chin de la o zi le alta.

Pentru ca umbra gnomonului sA nu se mai schimbe de la 0 ai la alte , i a-a dat hli1ului care era vertical, 0 .. Inclinevie egalii eu tnclinatia axel Pnmtntului. In Ielul acesta, la ecoeasl orA, lungimea umbrei era aceeaei In oeice zi a anu lui . Acest DOU ceascmic poarUi. numele de "cadran solar". Ietortcul grec Herodot poveeteete oil Inveut ia cadranelor solare ee datoreste babilonienilor. Pe vremea eceee , Babilonul era unul din cele mai mari centre comerciale din lume fi deci eate u,or de tntelee cA ~Liin~a a progreeat In eceet mare centeu. In timpul lui Perrcle a lost inetalat tn Atena prjmul cadran solar. In Evul Mediu e-eu conebruit un mare numar de cedrene eolare tn Grecie ,i Italia. Aceetea Be monteu pe zidurile clopotnijelor ale monumentelor. Un cad ran solar bine construit v-i de dimensiunl mar-i , avlnd diameteul de doi mctri, aratl ora ailei cu 0 aproximatie de un minut. Dar do eo era nevole ca bAtul eadranu lu i solar sa aibl aceeaei Inclinatie ell axe pl!.minLului? Pe ltnga miscarea sa de roLa~ie In jurul axci Bale, Plmlntul are vi 0 mlscere in jurul Soarclui, dUp! un drum lrt torma de ellpaa. Dar axa Pamtntului nu eate perpendieulera pe ace8sUl elipsA.. Ea are 0 anumita tnulinejie. Din Roeastll cauzA, cedranul solar va teebu i sll albA. b!\ul la Iel de IncIinat ca ,i axe Pamtntului. Ce gnomonuI, cedranul solar araLil orele zilei prin umbra pe care 0 la!l~ pe cadran bil\.uI montet vertical, in centro I cadranului. In Limpul zilei, umbra llisatA de b'~ se plimbA pe cadran 0 daLl cu trecerea Limpnlu i, ca ~i un ar'LIlLor de ceeeomic. . Nu eate greu d. conetruiti eingur! un cedran solar. PenLru eceasta avej i nevoie de ctteva ectndurele

,i

,i

10

de brad, euruhurr.

0

bucatl

de .carton

eeu de placaj ~i cite va

ln Iigura 2 elite rcprceentat cadranul, asa cum va arats dupd ceo) ve\i consteui. EI eete lormat d intr-un disc (a), un tub (b) Jint perpendicular In centrul discului Vi un euport, cu douA piclcere (c d), cure eustino cadrenul. Pentru tnchnaree cadranului, el poate ri roLit In jurul exulut (e), lizlndu-se tnte-e aDumiUl- pozi\ie, co etoei (r), 8Q8 cum ee va arilta mai departe. Fig. 2 tnLli ve~i construi rama care 8u8~ine diecul cadranului solar.· Acea8t.a este formalA dintr-c cruee cu bretele egale. Unul din brs!-e1e crucii are la cele doul cepete niste Jueuei rotunde, pentru 0 ee putes roti In eoob iturtle picioarolor ce euej.in cadranul (fig. 3). Brajele le t.Aia~i dlntr-o ectnduea de brad grossA de 25 mm; ele au dimenenmile din ligurA. Fiaaree locrueiptl 8 bra\elor 0 ve\i lace prin douA. ecobnurl, a,a. eli atuDeli cfnd JDonta\i cele doua breje, ele intrA eI8Ct UDU] Inte-altul (fig. 4). (0 punctul de tncructsere al bratelor veri race cu un burghiu aBU ve~i tAia cu 'erAstrAlll de traloraj 0 gaurA cu diametrul de 10 mm. In aoeasta ~8urA vet.i fin bA~ul cedranulul. SuporLul cere 8u8\ine cadraoul (fig. 5) este format din donA picioare vert.icaie, legate Intre ele ou 0

,i

11

trllveraa. In partea de [oa, Iiecere picior va avea cite o talpil pentru etebilitate, iar In pertea de aue cite 0 scobiLurd In care ae va roLi exul cruoil cadranului.

Fi,Q:. 3

Suportul ae conetruieste din Vipci de brad, pe care le tAiap cu rerll8tr~ul dintr-o ectndura groasil de 25 mm, Ftxarea celor doua U.lpi in partea de joa a picioarelor, cft Vi Iixeree travereei ee vor lace cu ctteva cuie. DupA. ce a1.i conatniit suportul cedrenului solor, vej.i ttiia din carton aau placaj aubjjre un diec ,eu diametrul de 1 000 mm. In cenLrul aceetui disc ve~i lace o gaurli cu diemetrul de 10 mm. Fua~i apoi cu tinte discul pe rema, In a6a leI Inott. gaura din centro I diecului sI coreepunda eu ecnLrul ramei. Aeum mai Lrehuie sd coneLrui~i hA~ul eedrenului solar. Bd~ul cadranului este UD tub lung de 800 mm., pe cara-l 000Ioo\io08\i din carton. Luati o:vergea de tier cu diametrul de 5-6 mm Vi lungimea de eproximafiv 1 000 mm Vi fnflvura~i In jurul ei 0 tlVie de carLon 8ub~ire, latA. de 50 mm putin umezitilin prealabil, pentru oa sA ae InlAuoare uvor In jurul vergelei. FJ.eia ae va Inflvura pe vergea sea cum ae vede In Ii. lOra 6. Primul eLrat de carton ee unge cu clet de Um·

,i

12

p1!h·ie ,i peste el 88 tnrA~oar~ UD 9.1 doilee straL. In felul aceeta ae Infll,oarA unul peste altul 7-8 etratur! de carton, p InActnd tubu! cap4U. dill' metrul eater+or do 10 mm . Ctnd ati terminat de InrA~u· raL ulLimul straL, 1C0ate\i vergeaua din interiorul turig. 4 bului. Tubul conrec~ion8L II ve~i lixa cu elei In goura din centrul eadranu lui , Ave~i grijA C8 pozi~ia tubului falA de diee

Fig. ::.

rie perpendicuiarA, edict sll formeze un unghi de 90" ou 8uprare.~8 diecului , Controlul lixArii tubului 11
&4

13

race~i ou ejutorul unui ecber care ee a,az§., pentru veriCi()8.re,In diferite pa.r~i.ale tubului (lig. 7). Dup," ce a~i terminat complet ccnstructia cadeanului, vop8i~i-1 cu vopsea de ulei, pent.ru a nu fi st.ricat de pfoaie. Acum trebuie ail montati cadranul solar ,i 8i·1 groda~i. Clnd o.lege~i locul de montare, ave~i grijd Yeryeadt
fier
Iv'

Pig. 6

Fig. 7

ca prin apropiere BI nu ee aIle pomi ori case, care ar putea umbri cadrenul. Am SpUR mai 8U8 cl un cad ran solar nu trebuie oeientat ailnic dupA Scare, deoerece i ee dA 0 asllel de. pozi~ie, tnctt umbra bA~ului din mijloc sl arale orele in oeico ai. Trebuie deei s3. 8rQnja~i cadranul 801ar Int.r-o pozi~ie anumita. Aeeastil. poait.ie trebuie sil. fie In 8~a Iel a leasil , tnott MI·ul 811.U (tubu1 de carton] sl1 fie orienta~ paralel eu an P4mlnLului. Orlenterea o ve~i lace prin determinarea pclului nord, edica prin gllsirea Stelei Polare, cere se arlllo in prelungirca axei PAmint.ului. Locul Stele! Polare II vc~i gllsi cA.utlnd mai InW Carul Mate. care vA.este bine cunoeeut, Carul Mare eete 0 con8Lela~io lormaUi din !;I-BpLe stele lumincaee, a,e:r.aLe ca In Iigum 8. Dacii prelungit i Pe bolta ceroB.so.i linia care teece prin ultimcle doud 14

stele ale Carului Mare Vi veti m.lisura [Ie ea 0 lungime de clnci ori Vi jumAtate cl~ dietanja rlinLre aceate stele, ve~i gAsi Steaua Polera. Acurn, dupa ce a~i psit Steene PolarA, Lrece~i III monta.rea cadranului eolar.

*•

• •
fig. S

A,B'lati cadrannJ pe supor~ eetrel ea tubul sa fie orientat spre Steaua PolarA. Pentru aceesta trcbuie avezat InUi eupcrtul cu oadranu! epre Steeua Polarll. Apoi ve~i privi prin laterierul tubului ,i veti fnolina cadranul ptnA clnd va apArea prin tub Steaua Polad. Dupll ee a~i detemrinet aceasLA pcettie, ve1i legs cu doull afori cele donA capets ale ramei cedranufui de un OUitor pe cere I·a~i bii.Lut In mijlocul teaversel auportului (fig. 2). Nu mai rAmlne altceva do ficuL dealt sit grads~i cadranul, Imp.llr~iDl"lu-1 In ore. Pentru aceaate, vii soula~i dimineete , Vi acolo unde la ora 6 umbra tubului cede pe cadran tl'888~i en VOp888. 0 liniu1!1, ecrrind tn dreptul ei citra 6. CooLinulnd Bfa din onl In orA, plnA la asfintiLul Soarelui, veti reu~i 811 gradB~.i cedeanul. OdaLl. operej.ie de gradare terminata, veti putee eunoaete In Iiecere zi ora cu ejutorul seeaLui cad ran solar, ell condi~ia ca Soerele sA DU lie eecune de vreun nor.

CEASORNICUL

CU APA

tn afarl de cadrenul 80Jar, oamenli au tolosit. In veobime ~i8curgerea ape i pentru mllurarea timpului. Acurn 2000 de ani au aplrut In China primele eeeeomiee cu 8pll.. Priocipiul de Iunetionare 81 eeeetor dlalorniee eete deetul de ejmpfu. A.tlel, dintr-un vaa cu api, gAuri~ In rood, apa 88 ecuege, piclturili cu picA. turi, to Bit vas. Clod primul vas Be gole,t.e, eats umplut. din nou. Treceree timpuiui Be mlsoarl dupA. Dumlrul de vue golite. Sa epune c4 In vechiul Egipt, In tempJul zeului Oeiris, eaiata un utIel de ceas cu apt formaL de ppt9 veec. Ape curgaa dlntr-uu vas In altul. CIRd prlmul V8I ee golea, preo~ii aveau grijl 81-1 umple din nou ell api, pentru OR scurgerea ei sl nu Be IDL~ rupl. Velles deepre ceasornicele eu Bpi a ajuRa mai tlrr.iu ptoil. In Europa. Atund me,teri illOulli~i au Inoeput. II nlscoceascl Ii sA coDltruiueil tot Ielul de ceeeomice cu apl. Astlel de ceasornioe, care ee p4stread plnl In zilele ncaetre, riind eapuae In muzee, !!lInt adavlreLe minunl~ii, aLit slnt de ingenios cccetruhe. Ele au lost numite "clepsidre" t eeea oe pe greceste 'nseamnil "ceaaornice cu epa". 16

ctTEVA

CLEPSIDRE

SIMPLE

Este deetul de UfOr ad cODstrui\i 0 clepsidr! simpld. 1n Iigura 9 este rcprez~ntaU 0 ostial de aIepaidr~. Pemru eeeaeta trebuie sA vA procur8~i doua sl.icle albe, de ette un Htru Ilecere. Conree\iona~i mai IntH, din lemn de brad, un dop dubIu, poLrivit penl.ru at-iclele pe care le'8~i ales. Dopul eceeta are forma a doua trunchiur! de con puee cap la oap ~i lungtmea lui eate de circa 60 mm (fig. 10). Prin centro) dopului 'ace~i 0 gaurl eu un burgbiu aeu uu rui tDro~it In foe. Dlametrul glurii reebuie all fie eel mult. de 4-5 milimetri. Prin aceaetA gaurl ve~i Lrece un Lubuf01' de sLielil aau de tabId. Umple~i (IU apll una din et icle ~i aatupa~i·o cu dopul ccmun: apoi fi.l8~i deeeupra B dOUB sLicla., goaM, cu gttul tn jos, alB ca sA fie BalupaL! de celalalt capin e l dopului comun (rig. 9). Clod etlcla pliol eu apA ee va alia deeeupra, epa ee va ecurge prin gaura din dop, picUurii cu pic4turl, In sLiola de [os. Ca sI[ ounce,Le~i timpul, va trebui aA grada~i aLlt sLi· cia de jos, cU. ,i pe (IeQ de eue, PenLru aeeasta, 1ipi~i pe eticle otte 0 rt~ie de hlrt.ie albl, pe care lnsemDB~i cu cernealA niveful apei. Dist.ant-a dinl.re doDA Iiniu\e vecine 0 ve~i determine comparlnd curgerea apei OU Fig. 9 un eeaeomie, din minut In minur. La aceea,l distant-' pot ri apoi traeete Oi alte Iiniuje. Dup.l ce apa din aticla de sus S-8 acure, InLoarceti elepeidra, aatfel C8 aLicia de sua sA tie jos, ~i eeeecmieul ou apt eats iaril,i in Iunctiune.

17

clepsidrlsimpll eate ~i cee reprezenLatA In ligura H. Dupll cum vedeti eete formaLA din douA. eutii de conserve (8. ~i b), 8~zfll.e una peste alta. De marginea eutiei de JOB atnt lip ite lrei vu"i\e de tablA, care suatin eutia de IIUS. De marginea cutlet de' SU9 Be Jipeete cu cositor

o

Fig.

to

Fig.

if

o alrmll IndoiU. Is un cspU In formA de inel. Aced inel trebuie eA ee gieeascli pe an geometricA a euuet. Prin inel 1.rece un bep~r rotund (c), IiuL cu peetea de jos Inte-un dop de plutA (d), ee plut.etjlLe pe apa aUaM. In r.uUa de eue. Lungimea hetivorului eete de 100 mm. In Iundul aceetei eutii ve~i race 0 gaurA (e) cu vtrful unui cui Ioerte 8ub~ire. Diametrul gAurii trebuie e.4 Iie stU de mic, lnelt epa din cutis sA eurgA. Ioarte Ineet. 0 datil cu ecurgerea apei din cutie, dopul cue pfutestc pe 8upralal-a ei va coher!

18

el, ,i 0 dat.iI cu el ve cob~rt ,i be~i,orul. PenLru n cunoaete treceree timpului cu eceet reSII, Be gradenA be~i(lorul eu Hniute, care vor repreeente minut.ele i inelul din slnDA aervind drept indicaLor. Un aiL model de clepaidrA pe care 0 putej.i conaLrui tot din dod cut.ii de conserve eetc uceea reprezenlaLil In figura 12. Dael privi\i aceaat.i1. luI. JlltId gu.rl, ve~i Intelege Imediet cum runc~ioneazA ceeeornieul. Apa oare se scurge din cuue de sus, prevAzutil de asemenee cu 0 gaurl In fund, race silcreascA. nivelul apei In curie de jos. Createrea niveluluf apei se obeervl Fig. 12 In tubul de liticli fint. cu ajutorul unui dop de ca.uciuc eau de plutA, In peretele cutiei. Gaura In cue fin\i dopul 0 ve~i face cu un burghiu In peeetele cut lei, cit mai Ilproflpe de fundul ei. Groaimea Lubului de sticlil Vll Ii de 5-10 mm , iar luagimea de 150 rom. Indoirea lui ee face 'oarte usor, Incilkindu·1 la riacAra unei 14mpi de a~rt.. Inainle de a Incepe gradarea Lubului de aLiciA, tumo.~i In curie de [oe a.tlt.a apil, IDelL nivelul ei ail ajungll In pertea do joa a tubului plnil le 0 liniu,", .eare ve reprezenta punctul zero. Liniutele pot. Ii marcaLe pe tub Iolcaind 0 piiD. l.riunghiulari, dar

,i

n-

a-

19

trebuie sA ap,blm Ioarte ueor, pent.ru a nu orlpa aLicia. De fiecare data cI~d pune~i eeaeomicul 'une~iune va trebui ea apa din cutia.de JOIl 81 Iie 18 aced nivel.

m

CLEPSIDRA

CV CADRAN

Un ceasornic cu apl care 81 arate orele pe un eedran, ca oricare ceasornic,.este clepaidra au oadran, reprezeutata In Figura 13.

Dacl urmAri~i cu at.e.n~ie eceet deaen ,i oiti\i rtndurile cere urmeaz!, Yeti In1-elege modul de runc\Jo-nare al eceetui ceesornic. Intr-o curie (8) ae g.!lS68(l dod reservoere (b ,i c), Din primul rezervcr ape. Be BOurse 10 al doilea 20

re.zervor plaeat mai joe dectt primul. In aceeta pluLevt.e phrtttorul Cd), care este legat de 0 aroam (e). Sfoara eete Infl'1llrati de paLru, oinci ori pe 0 tobi!. (0 ei eete prevbut4 la cel41alL cap4t ou 0 greutate (b). Pe aaul lobei, care ee poete roti, eate montat arAtAlorul (g). AluDCi ctnd ae ridici D ivelul apei In rezervorul de joa, ee ridicl ,i plut.itorul, iar sfcera, Infl,urlndu-e8 pe l.obl, lace el ee roleasci arALUorul. Ve~i construi mai InW cutia de lemn In care ee mont.eazl ceaaomicul. Ac:easLI cutie (fig. 14) eete

Fig. 14 formatA din poetement (a), peretele din ta1i (b), peretele din spate (e) Viperete le de BUll (d). Pcetementul (Jig. 15), 11 tAiati-dinLr-o lIelndurli. d, brad groosA de 15 mm. Glurile dreptunghiulere din poalameot aero 21

veee penteu Ci.urca pcre\ilor verticali. Rle vor (i (acuLe cu 0 dalU.. E8Le IOllliimal bi.ne sA lace~i InLii In sclnduril. 0 gaurA rotunda, In cere lntroduceti apoi un CerAatrAu, "eoad4 de ecerece", ~i cu care LAja.~i

Fig. 15

gaura drepLunghiularA.. Peretele din fa\l (rig. 16) II ve~i ~ftia. eu CerA.slr4ul de traroraj din placaj de 5 mm grosime. ln partca de BUB a perctelui \·e~i lace ru

FiJr. 16

burghiul 0 gaurA prin care Lrece axul ce mi~(,8 arlLltorul ceasomicului. ln partea de JOB, peretelc sa tee1llinil cu 0 Iimba cere in~ri1 In acobiture din poetement, iar In partes de SUBell 0 lJCobituril. tn care Be fi~ea.zl

pereLele de eua-Peretele din spate (fig. 17) are eceeaqi lorm.4 ui aceleaai dimeuaiuni ce peretele din ra~. Pe el Be fined. poliloa care euetine reeervorul superior. Pentru H:r.ill'e.apoli\ei, peretele eete prevbut 10 partea

FIll'. 17

'de mijloc eu trei acebituri dreptunghiulare. Poli~a (rig. 18) ~i peretele de BUS (rig. 20) vor Ii U.iaLe foot.. din placaj. Pollta eate BprijiniLil de 0 coneola (rig. Hl),

FIll'. 18

Fig.

19

cere se fixllazA to ecobitura ve ....irall a pereLelui din spate (rig. 14). Polit,a are 0 gauril rotunda, eJeout,aUi. ~II. mai aproape de margine, prio care va 'eurge apa din reterv,!)r. 23

A:r.ul care mioc' aratit.orul II ciopliti cu briceagul dinte-o bucaU. de lema de rag eau lLejar. EI are In 8ec\iune lorma unui patrat oi Be terminA Ia oapel.e ou

Fig. 20

ctte 0 prelungire cilindrlca. Forma ,i dimeaaiunile lui IlnL arlIilBI.e pe figura 21. Toba peste care 88 Inrl§oar! .Ioara ,i care ror.e,Le a:r.ul eete cilindricl. Ea are In centro 0 gaurd paLratl 195

Jig.2t

(fig. 22), prin care ee introduce exul. Toba ve~i face din placaj gro! de 5 mm. Penlru ada tAi8~i ,8.Ie discuri cu dtemetrul de 40 mm Oi decupajt-Ie din censru 0 porriune pstratA co letura de iOmm. Lipi~i apoi diBcurile unul de altuI. Arl~Lorul (fig. 23) n Uiatidin placaj ,i II fiJ:9~i detipitiv pe ax cu clei, numo.i dupA ce a~i montat eaul In pere~ii eut.iei ~i a~i teecut le etalcnarea ceaeomicului. Mai rlmlne al cooaLruiti plutitorul ,i contragreutalea. 24

°

Plutitcrul (Iig. 24) 11tAlap ell IerbLrluide Lra(orej dintr-o ectndura de brad- groas! de 5 mm. EI are forma unui disc. to centrul plutitorului hate~i un cuieor

Fig.

22

Indoit In tormi de cb-lig ; de el yep lege me i Llraiu aloara. Contragreutatca (fig. 25) are de aeemenee 0 form~ cilindricB. ~i se conrec~ioneazd fAJ~ din lcmn.

@
,
Fig. 24

.,

.

· a
Fig. 23.

I

~

Fig. :!.5

~i ee eate prevbuLl cu un clrlig rlcut dintr-un cui. de care ee leaga sloara. ClnU.ri~i plntitcrul ti contragreutetea.. pentru ea ele sA aibll. eceeest greutate. D801 contragreutatea eete mal grea dectt plutitcrul, ciopltti eu briceagul din corpul ei. Daca este mai u~ar!, tngreunati-o hliLlnd In ee ctteve cuisoere. Pentru ca pluLilorulsi nu ae Imbibe cu spi Oi sA. devina mai greu declt contragreuLaLea, ungeti-l ell cearA' wpitA. aau vopeltl-I de ctteve ori cu lac i Je Iel trebuie procedat Oi cu contragreutetea. 25

Dupil ce a~i echilibrat plutitorul ~l' contragreutetea, luat,i 0 9loara sub~irc; flexibilA., lung! de 30 em ~i legati-o cu un capALde ctrligul plutitorului, iar en celalalt capat , de clrligul contregreutatii. La mij locul sforii legaj.i un lnel de etrma. Cu ajutcrul lui sa agal,~ slcara de un cuisor , pe care l-ati bAtut mai

Fig.2G

tnainte In toba. (fig. 26). Dupa aceeeta, InfA.~urll~i de doua-trei orr pe toM. capatul alor-ii cu conLragreulaLoa Intr-unsens, iar capatul celalalt cu plutitorul In eena iuvers (rig. 27). Dupli ce montati axul tobei, cu tcba, plutitotul foil contragreutatea in glurile celor doi pereti vertice li, montati definitiv peretii , Incleindu-i de pcstement Vi de pcretele de sus. Rezcrvoarele pe care le vell Colosi nu etnt altceva dectt doni! cuLii de conserve a cfte un kilogram liecare. Cutia pe care a~eze.~i sus are In Iund 0 gaur.1l Iaterala de 0,5 rum diemetru ; prin ea Be ve ecurge apa. Gaul'S 0 vc~i lace cu un cuiaor In Iundul cutlet, Is 10 mm departere de margine. Pentru a execute gauea, cutia ee introduce en Iundul in sus, pe 0 buceta de lemn. Cuiul ee bate user, eettel co. numai 0 parte -a vtrfului sin sA sLrlpungl1 Linicheaua, Deeigur c1l. ecest ceaeornic nu va ariUn. timpul pe 0 pcrioadd lunga, ci numai plnl!. ae goleete reeervorul.

°

26

Pentru a,mll.ri intervalul de timp pe ceee-l p08.Le o.rlH!\ coasomlcul, gaura reeervorului prin cafe ee ecurge epa Lrebuie sA lie etL me i micil. Cu etL Qcee.sLIl gBur4 va fi mai mare, CU BUt apa ae VBscurge mai repede, Vi deci limpul cit. fUQc~ioneazii ceaaornioul va ri mai BCUrt.

Fig. 27

Penlru ca ceesornicul pc cafe l-uti construiL III poata a~A.ta "ore le'' , teebulc sA aibd un eadran, In lala ciiruia sA se miete ardlALorul. CadranuJ, care are Iorma unui disc ell diameLrul de 80 mm, 11 ve~i Lilia din carton ,i-I ve~i Jipi pe peretele din la\I, evtnd grijA oa axul arlllLorului sA. "'inol exact In central disoului. Et.alona~i acum ceasornicul, adieu tnsemnati pO cedran cu liniuje timpul din minut In rntnut,

Penteu o.ceael.a' umptetl rnai Intli rezervorul de eUR cu apA, avlnd grijA co. plut.itorul ell fie coborH plnl In Iundul rezervorului de joe, iar arlltl.t.orul ell etea vertical, adicit [n pozitia. unui oral' de ceaeornic care a.ratA ora 12. Apa care ee ecurge in rezervorul de joe va -idica plutitorul, tar arAtltorul ee va roti Spl'8 dreapta, din CBUZB contragreuLlI.~ii care trage toba. Trecerea timpului 0 ve~i fnaemna pe cedren prln ccmperatie cu un ceaaornic. Ctnd rezervorul de eue II-a golit, vilrsap ape din rezervorul de JOB In eel de sus ,i aducej.i ariltaJorul III pozi~ia ini\iahl, cobortnd piutitoruJ. Cu acest ocascrnlc nu ve~i putea ~ti cit eetc ora Intr-un anumiL moment, decarece el nu juncttoneaza continuu co. orice eeeeomic, ci ve~i putea m8.8Ura trecerea Limpului. De eremplu, clnd InvA~~i 10. aritmeuca, vede]! cite minute vI Blnt Decesare penlru a resolve 0 problema. Dacll dori\i co. ceeeornieul ell apl B~ mi1soare un Limp mai lung, ve\i face gaura din fundul eezervorului foarte'micl, aetlel 00. apa ell. curgl piciHurA cu piciltul'il. Dad dori\i ca ceaaorntcul sA mAsoa.re un limp mai lung eau mai scurt, 1010si\i rezervoare eu gluri mai rnicisau mai mari. Dar, eveti grijil, penLru fieeere rezervor eeaeomicul trebuie diD nou etalonat. Eta· lonarea 0 ve~i face tct-pe cadranul ceaeomicului.Jclcsind Insll euler! dilerite, pentru co. IIA nu tncurca\i

"orela'"

.

CEASORNICUL

CU NISIP

£In urmit en ani, conetructorii de eeaaornice au obeervat cA pentru a conetrul un ceeeomie cu BpA, care odat! Incitrcat s! mAsoara un limp mai Indelungst, eveeu nevoie de rezervoare urtese ell apli. Atunci ei au reeolvat aceaata problemA etl lie poate de simplu: au InlocuiL spa ell fliaip Ioarte lin, care curge mult mai IhCot deett epa. $\ estfel, In lccul ceeeomieelor ell spl au apArut In ptetele publice ceaaornicele en niaip. Ceasornicul ell nisip, Ball "ni8iparDi~" cum i se mai ejce, a losL rolosiL Joarte mull In vechime. AlLIe), judeeiltorii greei Vi romani Ioloeeeu oiBiparni,ele pentru 8 lin t.impuI cit sA.vorbeaeca Iiecare orator. Ceasornieul en niaip a lost folosit cbiar ptnl In ultimu1 Limp de marinari, pentru m4surate8 vitezei naveloe, ABtAzi, oessornicul cu nisip nu mai eete iol08it deolt la bAile pub lice, pentru a m.!l.sura timpul unei blti, 88.U de unele gospodine, peatru a mAsura timpul de Cierbere al oualor. Cel mai eimplu ceaeornlo co nisip es~e Iormat din doul rezervoare legale Intre ele prio.tr-o ~eavA eubjire. Nisipul curge din rezervorul de 8U8 In cel de [oe, De 29

obicei, un aetlel de ceesomic ee "descatcll." In 5-i5 minute. Ca s;1 nlncarci" din nou reacrvorul care a-a gclit, este de ajuna s~ rdstomi ceeeornicul, adicA rezervorul de j08 IneAreat eu nisip ad lie de data aceasta deaeupra, ~j_.o ceesornicul Incepc din nou sa functioneee. Un aetfel de ccasornic eete formal, dintr-un Lub de aLicia aetupat Is cole doul eapete, avlnd 18 mijlocul s4u 0 giluiturA pc unde ee ecurge nisipul colorat. Tubal de sLic15 aetlel conatruit eete 8~eznt pc 0 pllcu~ii. ori pe un postemcnt de lemo, peuteu a fi mal uecr de menipulut.
UN CEASORNIC SlMPLU

~i voi pute]! construi un ceaaomic cu nisip. Pentru eeeeeta, procurs~iovA mai tnlii dou3. et.icle de lampA de aceeaal maeime. tAia~i epci din- lema de bred eeu din pluLA, dacA avcti, trei dopuri cilindrice. Doud dintre ele vor eveu ecceael mArime, pou-ivindu-ee ]8 gura de sus a et.iclelcr de lampl. Al treilca dop Lrebuie 8A ee pou-iveesca la guru de joe a sLiclelor de lampA (tig. 28). Pe axe. aceetui dop yep lace 0 Kauri de 1-2 "mm diameLru, eu un cui eau cu un burghiu. Pentru ca nieipul sA ec ecurga u,or prin aceasLA. gaurA, ve~i te,i eu briceagul marginile giiurii, Icrmtnd doul pllnii. Dupl ce a~i conetruit ceaecmicul propriu-ete, pregUi\i niaipul cu care ee umple una din sticle. Niaipul trebuie uecat ,i bine cernut printr-o siLl Ioarte deasli, penrru ell sA ee IndeplirteEe grlun~ii praa mari, care er putea tnlunda cenalul din dop. In lac de niaip s~ poate lolosi (':!rAmidil pinta: ,i apoi eemutj., Avantejul cAr4.mizii pieate eete rii ee vede mulL mal hine, dtoarece eete coloraLA.

30

Aceatui ceaaemlc trebuie sl-i consf.ruj~i un euport din Jemn. Suportulare rolul de a permite evezarea ceaeomicului In pozi~ia verLicalA, ~i In acelalji Limp de

Fig. 28
8

Fig. 29

permite Intoarcerea ceaeornieului, clod tot nisipul din reaervoeul de SUB B-a ecure. In figura 29 eate reprczentaL eupertul pe cere-I yeti. constnn. El eete format dinLr-un postament (a), o plac3: verticalA (b) Vi 0 plad. ol"izontaHi (c) care BlIs~ine sticlcle. Dimensiunile auportului Ie ve~i e lege dupA dimensiunile 8Lielelor de lampa pe care le rolosi~i.
31

Dupa ce a~i umplut cu nia{p una din etlcle, urmAri~i eu un ceescmic timpul de acurgere ani. aipulni dlntr-o aLicIA Intr-elta. DupA mai multe IncercAri ve~i reu,i el determinat.i cantdtetea de niaip care trebuie puBl. In aticlA, pentru ca timpul de scuegere a nisipului s4 corespundA unui anumit interval de timp, de exemplu 15 minute. Cu eoest ceaeornic S8 poat_e mlsura numai un anum it. interval de timp. DaeA ave~i grijA. II rlsturnap ceesomicul de Iiecare datil olnd nisipul s-a ecura complet dintr-o sticht In alta, atunci ve~i avea continuitatc In maeuraeee t.impului.
VN CEASORNTC

cu

CADJMN,

ACTIONAT

DE NISIP

Ceasornicul co nisip pe care. I·ati construiL mai Inainte din doua sticle de lampA nu poaLe sA vA erate dectt Limpul oolal tn care nisipul se ecurge dintr-o st.iclA 10 alta. De aceea, nu ee pcete fti, Ie un moment dab, ctte minut.e au trecut de clod ceaecmicul a fast pus In Iuncdune, chiar dacA vep grada cu Iin iute cele doul et.icle. Asta deoerece nisipui Iormeeea, prin curgerea sa, un mUiuroi cere nu permite sil ee cunoas04 precis nivelul nisipului in sLicla de joa. Pentru a InlAtura neejunaul aoe8ta,consLrui~i uu ceaeoemc cu nisip, care va arAta pe un cedren, In oeice moment,clLlimpa trecut de c1nd a Ineeputs8.cul'glnisipul. 10 rigura 30 eete repreaentet acest ceasornie. EI eete format dintr-un postament de lemn , care 8ustine In partea de IIUS curia cu niaip (a), din care aceete se ecurge pelnte-un jgbeab (b) 1n cutia de jos (c). Cutia de jos eete a,ezaU. pe 0 plrgbie (d) care ae poate roLi 1n jurul a:r.ului (e). Capltul ptrghiei Be terminA eu 0 pDrl.iuoe In Cormi{ de sector circular. Pe sector eete fjutA de un cuieor sfoara (f" care va roti limba ceaeornicului. to partea de sua ~ poat.amenLului S9 11114un tambur (8), c,ste se poate roti. Pe exul lamburului e fiuLl limbe (b) care S8 rot.eote 0 daU,ou tamburul, 32

lD r8~a cadranului (i). Sloara Be lnrAooari de doul·Lrei ori pesLe tambue, iar de ceilialt copll. 01 ei Be Jeogl 0 contragreutate (k). Penl.ru co plrgbia sA,nu 89 Incline pre. mult,_ cursa ei va Ii limilatii de un opriLor (I) de lemn, Iixat In postament.

Fig. 30

~i acum iat! cum Iunc~ioneazi1 ceaeomicut: Niaipul din curie de sus se scurge prio jgbeab In outia de jos, lint! pe-ptrghie. Din causa greuLA~ii niaipului care curge, plrgbia se va Inclina. Prin In· elineeee plrgbiei, sfoara care eete InfAourat.J. peste tam33

bur va roH tamburul ~i 0 deLI cu el ee va roti ~i limb .. eeeaomieului. Conteagreutntea echilibrea.zi1 ptrgbia. ,i In -eoeia,i l.imp line aloara InLinllA.

r

Fig. 31

Construo~ia ceeeornicuhn 0 tncepcti conlee'[iontnd din lemn poatament-ul. Acella e format din place de JOB (fig. 31), paLru picioare (fig. 32) Oi doua traverse

Fig. 32

latera'e (fig. 33). Place 0 ve~i lAia ell lerAlltrAul dinLr--o 8clndur4 de brad groed de 20 DlID.

10

Fig.

Cele douA picioare din la,4 8lot pecvaaute eu cue o KeurA, cu diameLrul de 5 mm (repreeentata punctej 34

In figora 32). Prin aceete gAuri trece uul plrghiei. Traveraele leterale (rig. 33), eeee leagA picioarele in partea de 8US, au 13 capete cite 0 scobiLurl pentru 1m-binare. Piecare travenl va avea de asemenea cue 0 gaurii leterala eu diametru l de 5 mm, prin care va teeec exul tamburului rotitor, Tam~urLd (rig. J4) H

Fig. 34

ve~i eonfecticua dintr-o hucaLiI de aclndurl de brad, rotunjind-o cu briccegul ,i apoi ell pf la. La capete, el ee Lerminii eu cite un ax oilindric, In jurul carula se va roti. Pe axul mai lung ee lixeazA indicetorul.

Fig. JS

Plrgbia (fig. 35) are Ioeme unui "Tu cu bra\ul scurt pu\in curbar. Ea va (i U,iatA eu Ierlat.rlul dinlr-o ectndurA do lei, groed, de 15 mm. La un capit.. ptrghia ee
3>

35

termina cu un sector de cere peste care ve calce aloara. La oelalalt eapiH, ea are 0 ~aictur9. to care veli Iiza

fig.. 36

eu elteva cuiscare 0 mic' traversh de lenin, lunga de 40 mm gi laLil de 10 mm , care !ormead. cu plrghia 0 cruce. Rolul acestei cruci eete de a euetlne cutle tn care va curge niaipul . La 77 mm de capatul curb al plrghiei race~i tn plrghie 0 gaurA patrata, prin care va trace ami (fig. 36). Aceete se li:r.ead. In gaura din plrghie eu ole i de timplArie. Taietura din lungul plrghiei permite echillbrarea ei eu ajutorul unui eueub eu piuli~A., care poate Ii tixat In diferite puncte ale til.ieLurii. Fig. 37 Opritorul care limiteesa curse pfrghiei eate reprezentat In figura 37. EI ae va Iixa in gaura din placa postarnentulu i. 36

Cutiil& pentru nisip Ie ve~i eonstru! din placaj gt'Os de 3 mm ; embele au B.celeaoi dimenaiuni. In figul'll 38 slnL repreaentate p!il'~ile componenLe ale eu-

L__j1
Fig. 38

r.==li.

ttlloe, eu toate dimensiunile neccsere con8tru~iei. Perelii diu fa1l ,i din spate ai cutiilor (A). cit lJIi OBi 37

Iatetali (8) au nivtfl seobiturt penlru Imbinaro. DupA Inoleieree aceetor peretl- ve~i tixa co etten cuisoare fundul (C). Fundul cuLiei de BUB are 0 gaur§. CD diametrul de 2 mm prin care 8(' -va ecurge niaipul (reprezentatl punctnt In desen). Pentru ca nisipul sa a.jung! tn

~~Ol
\

Pig. 39

curie de joe, va trebui sl conree\iDna~i un jghcab din carton, pe cere-I ve\i lipi de lundul cutiei de SUB. A mai rilmas sll construi.~i indicetorul ceaeomicului ,i cadranul. In figura 39 eete representat indicatorul, pe cere-l vc~i menta pe axul t.amburului, tnsl tArl e-I tncleia. Ca.dranuJ, de forma uuui disc cu diemetrul de tOO mm, tI Ilia\i cu JerlistrAul de trafotaj din pla-aj de 3 mm groetme. EI va 1i l ip it cu clei de Umpllrie pe traverea de BUS 8 postamentului, poteivfnd g8ura din centrul cedrenului In dreptul eaului tam~ burului. . DupA oe a~i terminer eonetrucfia eeeeomicufui mai rAmlne 'Sa. echilibrati ptrgbia ei sA grada~i cadranul. Mai InUi aDeza\i cutia de j08 In locovul ei pe pfrghie ,i Jlsa~i plrghia liber!. Apoi, introduce]! In l5ietura din lungul plrghiei un eurub cu piuli\A, pa care-I ve~i Iixe In aeel punct pentm care plrghia va 8ta. In echilibru. In casul clnd euruhul este pres U10r plrghia etA apleca14 spre capAtul unde eete montatJ. cut.ia, adAugap pe ,urub cueve piuli\-e ,aibe, pent.ru a-I Ingreuna.

,i

,i

38

'oeinie de a echilibra ptrghia, ri.l.8~i 0 aloarl cu un eueor In partes de joe a secLorului ,i apoi Lreco~i aroara de doua-trei ori peste tembue, legtndu-I la celAlalL capU 0 eonLragreut.ate. ConLragreutaLea nu Lrebuie BJIi lie In83 prea greu. Pentru a grada eadrenul ccaeornicului ve~i turna niaip tn cutia de SU9 ,i apoi, oompartnd eu un eeaaorDie obi,nuit, ve~,i Insemna pe eedren, din minut In minut, poaitia indtcatorului.

CEASORNICUL

~ECANIC

~j tneercat vrcodatd s4 desCace\i oepacul din epatele unui ceaacrnio oi sa privi\i tnlluntru? DacD. 8\i In.cuL lucrul aeeeta, desigur 01 8\i nlmal uimi\i de Icrfoteala roti\.elor dintate ce alclUuiesc mS4 ,inAria ceesorniculul. Mai ales ctnd La gtndesti eft. t.oaLe au un singur \el: sA miete cole doullimbi care araLA ore Ie Oi minuLele. Dar ceasoenicul mecanio n-a avut de Ia fnceput torma Oi dimensiunile de astbi, ci 8 Lrebuits4 tread mult Limp plnu d, ajung6 a,s. cum 11 ouccaetem noi. A LrebuiL ea meeenici iscusi\.i sA-,i punl LoalA priceperea pantru a de. n80Lere eceetu! mecanism minunat. Cu ctteva eutc de ani in urma, pe ctnd ceaaornicul mecanio tucl nu Iuaese descoperit, cercetatoeli erau preocupa\i de iventarea unu i mecenlsm care ELImilaoare Limpul. AeeaeLi problema ~i-opunea In vremea aceea Oi Unilrul 1nvAt.a.t Galileo Galilei. Intr-o at, inLrlnd lntr-o biserieli, Galileo lovi din gregealll eandelabrul cel mare, care era aUroat au un laD\ loomai de LurIa bieericii. Alen~ia Ii atrnl de mi,eilrile lui. Lui Galileo i spa parubeA. miOClri1e candelabrului, nurniLe osollaj.ii, au aeeenai duratll,

A

ru

40

obiu clnd, aptoaAe de oprirea hli~cllirii, ele Be mi~orau loarte multo AjunB aoaal, Galileo a luat 0 greutcte ,i a eLiroet.·o cu 0 Bloarl de tevanul cameral, repoUnd experien14 pe cere 0 CAcueeInLlmpl4tor In hiseriol. Aoea.sti greutate etlrnatildeun lir, care pcate ri mj~Ul dintr-o parte In alta, a lost numiU. "pendul", ier mitclirile pendulului "oecilatii". Studiind oecilariile pcndulului, Galileo a obeervet eI 'a lncepuL ele aveau 0 emplitudine (curd) mai lungA, iar apol ampliLudinea eo mieeore, plnl. ctnd pendnlul Be opree. Dar sLudiind mai am4nun\iL eceet leoomen, a observaL enumite particulariL6\-i. Astlel. cu elL lungimea pendulului era mal mare, cu aUf. liecare oaeilefle dura mai mull. timp. Apoi, a mai ubaervat eli atunci clod oscila~iile au 0 amplitudine loarLe micll. Ii anume mai micA. dectt un unghi de ,"0, duraLa lor eete aceeaai. Aceete oecile'[ii au primiL numale de osci!a~ii isccrone, adicl oBcila\1i care se lac mereu 10 ecelaai timp. De,i Galileo l,i daduee seema c4 descopcrlse alemontul principal al ceaaomicului mecenic, Oi aoume regulatorul timpului, totu,i el nu a' coosLruit oici uo eeaeomlc, caci Be ocupa pe vremea eceee de astronomie. Galilee a lolosit Insl pendulul penteu a demonstro mtscaeea de rota~ie a Pamtntului. Pentru a In!-e1ege modul de lunc\ionare 81 penduJului ee regulator al mecaniemului de eeeeo-aio, privi~i Iigura 40. Sloara cu greutatea (0) este 1nlAouraU. pe o Lobi (b). Tuba eete monLaUi. pe acelqi 8I eu 0 roan (0) prevlzu1.l cu 0 aerie de din\i ca DiOLe eiocert, Dumiti roatA. etea. Deaeupra rolii etea ee alii 0 pieel de lorma unei encore (d), care p081..e.oacila In jural exului sAu. Pe aDJ.I ancorei e liut pendulul (8) lonnaL 41

dintr-un bra~ ell 0 grcutate Is capatul de JOB. Clod IICoara eete illfA~ursU pe Lobi, roeta sLea Linde Ii 116roteesca, fiind ~rasli de greutatea stlrnatA. de Bfolll'l. Dar reate eete re~inutA. de ancora. Mieclnd pendulul, el va oscila, ,i 0 daLA cu el se Va mi,es Oi encora, care \'8 permite ro\ii etea sA. ee miote eu e ctte un dinte, Is Iiecere oseilatie a pendulului. Pe ecest principiu se bazeaz8 toete eeeeornicele cu pendul; ale 8.U Ined mei multe ro\i din ... !--aLe care se angrenearA pentru a regIa miecerea celor doua limbi ale ceaecrnicului. Clod vrei sA Intorci un nstlcl de ceaeomic, este de ajuns a Intii,ura sloera pe Lobli, ridielnd greutatea .... Ceeaornicele de buzunee seu eele de mlnA. Cune~ioneQZA pe 8cela,i principiu, numai 131 penfig. 40 dulul Oigreutetee au fOBL Inlceuite eo ehe p iese mai miei. De pildA, to . JOe de pendul ceaeomicele mici au un balanscr , adicA 0 rotllJ. care are pe axul sAu un mic arc apiral (Cig. 41). Dae4 eottm baleneoru! in eee . Iel Inctt ereu! sA ee st.rtngG, aLunci clod Ii vom da drumul, arcul Be dearinde Oi rote,Le fnepci belenscrul. Dar n~ numai aUt; 42

acum balaneorul, care ei-a lust evtnt, Be va ro(.i ceva mai muu, plnA dincolo de pozi\ia de repaua de 18. Inceput., riisncind ercul spiral In sensu I opus. De data eceaetn.. arcul ve cAuLa din nou ad l'evinil.

Fig .

.u

la loc, etrtngtndu-ee. ~i t.oL esa, miectndu-ee etnd Intr-o parte, clnd tmr-alta, balauecml uecutl1 mid oaeila\ii ca ~i un pendul. La ceasornicela mici, In Joe de gretftatea Jegat4 cu aroal'A aa Ioloeeste un arc spiral, pe care-I sLrln'gem atune! clnd tntoareem ceaeomicul ~i care Be deslaee 1n Limpul runc\ionArii, punlnd In miecere mecaniamul eeaeomieului .
UN PENDUL SIMPLU

Eonatructia unu i pendul simplu, cere sri_ maecere timpul, nu esLe lucru greu. Pentru aceeate svel·i .nevcie de clteva buca.~i de place], ctteva oui,oare, 0 43

!load ,i un corp greu, care eI. ao~ioneze pendulul, Figura 42 reprczintll acellstll ccnetrucj.ie. Pendulul propriu-zis (a) eete liu.t pe acelaet u: cu ancora (b). Roata etea (c) arc pe amI ei un mic

tambur (d), peste care elLo InC«vuraLI 0 doarll cu a gteutate (e). [nLrcgul mecanism e&le monLat. lnLr-o rami (I). Roata stea (fig. 43) 0 Uia~i ou lerbLrAu.1 de l.raIoraj din placaj de 5 mm grosime. In centrul ei U.ia~i

Fig. 43

o puri paLraLi; prin ea 86 trece u:ul ro~ii. AJ:ul (lig. 44.) 11co:nfeo\ioDa~i din lemn de fag. EI are forma

.'~~;

J~

~
llg.0\4

...

~

-Jf Fig.4S

,

unui paralelipiped care are Ja embele capete clLe 0 por\iune cilindric4 pentru a se putee rOLL Ancora (rig. 45) 0 t1iati din plaoaj de 10 mm grosime. Dacli
1

45

nu ave~i place] a.tlt de groa, 11 putet.i face lipind cu olei doum.1I;li do plecaj groe de 5 mm. Deeenul ancorei
trebuie executat cu mult!. grijii, deoarece eluel construe-

tia va evee de suleeir.Axu I anccrei are forma din fillura46. EI are 0 seQ\iunc paLra~A 18 mij 10<: a), epoi c cihadric (

Fig. 46

Fig. 47

(b) Oi iarl1.,i patraL (c). Liniutele punctate sraLI locul unde Be fixeazl aneora pe ax. Temburul (fig. 47) pe uare B6 lnlcl~oaril aloara, are forma unui cilindru cu tnA.I~imea de 20 mm ei diametrul de 30 mm. El va Ii eaecutet din:pat.ru diacuei de pla('aj de 5 rom grosiroe Iiplte 1nLre ele. Pendulul propeiu-ale eete lormat dintr-o t.ije. ,i un disc (fig. 4.8). Aceatee vor Ii Ldiat.e din place] grosde5rnm. Diacul eate prtnacu dcuacuisoare lu partea de jos a tijei (fig. 4A). In partea de BUS, t.ija are 0 gaurl In care va intra axul encorei cu pertee pstratA. Macanismul pendulului eetc sU!l~inut de un euport de lemn. Suportul, reprezentai In ligura 4.9, este format diatr-un poetement (8), doi pere]! verlicu.li (b) Oi.dintr-un capac (e). Pere~ii ven.icali (rig. 50) Ii ve~i tlia au Lralarejul din place] de 5 mm groaime. Fiecere perete are In pertea de jos eue 0 limbl pentru riurea In peetament 46

iar ~n partee de BUS, cfte 0 BCobituri pentru Cinl'ea eapeculul , In corpul pereti lor verticall yep lace douA R'iiuri cu diametrul de 5 mm In punoLele indieete pe rigurA. PenLru ell eeie doul gAuri BA coreepunda exect In 10 perP-~i. le "e~i race odeta, rixtnd pere,.ii unul de altul cu douA cujeoaee. ~ Capacul (fig. 51) II tiliali • loOtdin placaj de 5 mm grcRime. 1;i el are Ia fiecare capAt ctte 0 limbA: pentru tmbinerea cu peret.ii verticnli. Postamentul (fig. 52), previlzut cu doul'i. ecobitur i in care se li.l:eazil. perel ii vert.icali, II vet.i conlectione dintr-o eclndurll de brad groasi!. de tOmm. lnainte de a Iixa perepi verticali In poetement, monla~i ancora ~i roata. etee, apoi Incloia~i eapecul. La slil1it ee monteazd pendulul pro-. peiu-aia Ii Lamburul. Ca greutete putefi (olosi un surub mai grcu, 0 piulitA, 0 piaLr! FIg. 48 sau orice alt obiect care 1111 clntAreastI100-150 greme. Cu eceaeta, conetructia pendulului este gata, rAmlnlnd doer at!. grada~i peretele vertical din pertea greuLA~ii, eerjel Icelt 0 daU cu ocbortrea greutA~ii In lungul peretelui, III pute~i 47

Fig. 51

1----9O~

1 '"
...
'"
it

~~
f-J7~J7-

'"

~

!
49

Fig.

50

Fig. 52

cit.i cit tlmp a treout. Deaigur cA, de Ilecere dati clnd tnra~uralj efoera pe tobA pentru 8. IncArca penduluI, va trebui sA ridica~i greutatea la aoeeee! InJ.l~ime.

LIlli Ct:ASORNIC DIN LE. ....N. CU PENDUL

FIg. 53

Acum, dupA 08 cunoeeteti modul de Iunctlcnare al pendulului, treceti la COD' atruirea unui ceeeornic cu pendul, care sA arete pe un cadran eeele, la lei C8 eelcare ceaeomic adevA· rat. Nuruai cd ceeeornlcul pe care- I ve~i conetru i va av ee toate pieeele de lemn. Poate eil 0 eJl v.§. mirap. Cum Be peate eonetrui un ceaeornie din lemn, core toLu~i 8A funcponeze? Aceet Iucru nu elite impoaibil , va trebui numai sil Ulma~i ou stentie c:l:plicapile date ,i sa executat! tntecmai pteseie. Principiul de lanelionare al ceasornicului cu pendul eete cunoscut de la consteuoua pendulului aimplu. Ceea ce Be adaugl 18 cODBLruc~iaaceetui

va

ceescrme ein .. ro~ile dio\4Le care Lranemi1. :mitoarn la arAtAtor. Ca al nu lie oompllee conBt.ruc~ia eu pree mult.e rot.i dintate, ceeeomieul ncetru nu va eeea douA arUAtoare, ci numai unul: eel core atati. orele. In Cigura 5.1 eete repreeentat schematic mecanismul ceaeomicului, pentru a urmilri C cu u~urin~ modul lui de Iuncj.ionaee. rendulul (a) care 9 oseilea7A 10 jurul unui punct Ib) mi~oli ancora (0). Aceasta permite ro~ii regulatoare (d) sA ee miste la Iieeare osoila,ie cu r,.11.sun dtnte. Pe axul ro~ii eegulatoaee este riut un lambur eu bol\Ilri, rare prin bol~urile sale angreneeaa 0 roaLA dint-atA (c). De aici, tot. priQ engreFig. ~,~ nare, miscerea eete transmiRQ. alter roti (f, g, b) ~i In &rlrtit roj.i i (k), pe 91 ('Al'fli ax Bate lint er.ilUtorul. In Ielul aeeeta, mieceree de rotatie porni~iS de la prima roaU (d) ejunge foarte mult. locet.ioitA Ie ultima roet.!!. (k). MeeaniBmul motor al aceetui ceaeomic este 0 greutete (j), care prin cobortre trage de afoern InCil,uratA pe un tam bur (i) ~iaoLreneazli. rcata mctoare (g). 51

Ctnd greutetea e ejune joa, eeaeomicul va trebui InGlircat, edlca eloera Lrebuie din nou InrA~uratA pe tamhur. In ligura 51:.. eete representat meeaniamul de Incllrcare a ceaeornicului ee-l vfl~i conatrui. De tambur (a) elite linUi. 0 roaU etee (b). Tamburul tmpreuua cu

Fig . .55

aceaBtii. roaLII. Be pot roti liber spre attnga pe un aI (c), care eete exul rotii dinjete (g). Roata IItea eete tmpiedicatd de un opritor (d) d. Be rotfJasol liber pe ax , aLunei clod ae~ioneazA aaupre ei greutatee (e). Din caUZQ aceatui opritor, grcutatea ve o4iona 0 datA eu tamburul ~i reate dint-ati (g). Opritorul tiut pe MatA va Ii fmpine lnspre din~ii ro~ii etea, de un arc (h). Atune! ctnd dorim IIllnelrcAm ceeeoentcul, adieA sA eidicam greutatea, vom trage de etoara (r) care elite tintll. pe tambur. Astlel, Lamh1lMJIs8 va rot.i epre ettnga ~iroeta stea va ecapa de ecjhmea opritorului dat.oriU: lormei dinvllor sli ~i arcului caress depArteulL Sfoera (I) are legalli. Is capiUul sAu 0 gteutate mult me i mica dectt greutatea (e), pentru a line sloera loUnai. 52

Dopa. ee a\i vhut care este priDcipiu] de luoo\ioDare al eeaeemieului eu pendul,i di.pozitivul ou geeulA~j penLru mifC8,1'e8 ceeeomicului, trecp.ti III. realizati pract.ic aceuU. coDltroc\ie.

Fig. 56

Cu~ia ceuomicului, care IUstine IDtregoJ meeaDum,8re forma unei obu~ou pere\ii mici, on 800perqul

tnalL ,i cu un horn pe el. Pe peretele din ·fa\JI.Be sOli cadranul cu arALll.orul ,i cifreJe care repret:inUi. orele. In Jiguea 55 eete deeerArA 8COperj~ (se observa cum 8tn~ legali cei doi peret.i - din ral,Jl ,i din spate - cu ajutorul traverselor). Perctcle din ralri\ ~i peretele din /) spate (rig. 56) Ii vet i .Llis co ferisLJiul de traforaj din place] groe de 5 mm. Ceca elite repreaeatet punctet pe deeen slnL tlIieturj ce ee vor race In plue numai pentrn peretele din spate. La

naU. a.ceaeLA ie cut

ce

treveraele de legAl-urA. Cele zeec traverse de legMur' (fig. 57) au toate eceees! formA I}i dimenaiuni . Ele vor Ii M.eule Lot. din place] de 5 mm groelme. Cepll.tul traveraelor cu limba (a) ee finezA in ecohiturtle peretelui din r8~i!i.. iar limba (b) ee rixeazA In soohifur-i le Fig. 57 peretelui din spate. IIi felui aceata , atunei cind agi(.a~i oeneomioul de zid, peretelo din spate nu ve 1i lipit de zid, ci deplrto.L datoritA traverselor- care aLing zidul. GluriJe din corpul pererilor vor evee toate dismetro I de 5 mm, ~i trebuie sA corespunda una eu

~

::~~~::!e ~!e::I~ l~c::~o;/j'

cealalLA, at.unci clnd pere~ii"e8Dprapuo. Literele e, d. e, " g, h ,i k din rigura 56 eoreapund rolilor care 1Ij! menLeazi cu axe Ie lor In aceete gAuri. Este yorba de ro~ile

FIg.

58

tneemnete eu eeeleee! Hlere pe rigon 53. Aceasta vI ajuLn.. alunei clod yeti menta ro~ile 10 curie. Dupl1 ce eutia eete terminalil, confeetionap ro\ile dintate. Teate ro~i1e din~ate (5 bucl\i) au aceleaei dimensiuni Oi ecelaei numde de dinu. Ele vor ri tliate cu tralorajul din placaj de 5 mm gteeime (rig. 58). La centrul lcr, Iiecere roaLI.. are 0 ga.url paLraU. In care 88 intrcduceun ax. Din~ii ro~ii reguletcere (fig. 59) au 0 lorml ~pecialA Oislnt mai putint la numar. Ea lie angreneuA cu enccra (rig. 68). ToaLe ro\ile dlntate, In aJarA de ultima (care mifCI arlLlt.orul), au nut. pe D...I.u1or cite un l.ambur cu bol~uri, G8J'fl servevl.e Ia J trenemiterea mi,cArii de la 0 roatA Ja alta. latA cum 85

Be CODBtruie;oLe un tambur, TA.ia\i mai tnW diu placaj groB de 5 mm uo disc Ii bat.e\i In el opt cule. la diBI.a.n~

Fig. 59

fig. 60

egali1 unul de al1.u], de jur Imprejuru l unui cere cu dlametru) de 35 Dim (lig. 60). DupA eoeee euiele VOl' Ii 56

blituLe mai departe In corpul unei ro~i dintate, o.p rel tccu gaura patra1..ll. de 10. mijlocul dieeulul

In 81

Fig. 61

corespundl exaet eu geura patrafA. din eerpul ro~ii diD~o.te. Discul CD cuie nu va Ii lip it. de corpul ro\ii din\-8,te, oi InLMl ele ee va. ]IS80 dist.a..o\4 de 10 rom. Pentru a execute aceaet.l opera~ie. Be alazl Intra roata din~at.A Ii dieeul CD ouie douA rigJe de lemn eu s8C\iunea patraLA Ii Jetura de 10 mm; rigiele Be alall aeLfel, ce ell treael prin Bpa\iiJe libere diDLre cuiele diecului. Aeum puteti bate euiele nut ctt permite grollimee. riglelor, deci pin! ctnd dietan~ Intre disc ,i roatA va ti de 10 mm. Dupl eceea riglele ee trag ararl tor1at, avlnd Insl grija. sl nu emulgem ouiele aau e.l epargem diBCUIeeu raata. Vlrfurile cuielor ce au \.recut prio ccrpul ro~ii din\a\.e vor Ii pilit.e.

Fig. 62

Axele ro~ilor (lig. ~1) le ve~i Caee din Iemn de tag eau stejar penLru a Ci mai reaietente. Teate axele 8inL la Iel, aCari de exul (lig. 62) ulLimei ro\i, cer8 eete mai lung, penLru a ee putea tin pe el IIrll.4Loru1. Pen67

i_1 $tj5=25(
a

Ltu ca tamhurui eete prevAzut

sA.lie posta roLi, azul ro~ii motoare 0 por~iune cilindricA (a-fig. 63). 45~

/

Fig. Ii3

Tumburul (fig. 64) II Yeti conetrui lipind Iatre ele patru diecur! de placaj. to cenerul lamburului ve~i face 0 gauri!. cu diemetrul de 8 mm. Roots etea (fig. 65),

-

~~ (O
~
FiA'. 65

pe eare 0 yeti peinde co cUeva euijoarc de corpul tamburului,o lilia\i cu traforajul din planaj de 5 mm groalme. Clnd monta~i tamburul ~i roata etee pe roata

Fig. 68

motoare, ve~i fin pe aeeasLA raaLA opeitorul (rig. 66). care inLrii.Intre dinti i rotii stee , La un capU, opettorul 58

are 0 gauril prin care trocc cuieorul penLru Ilxarea lui pe roata motoare. Slcrtle cu greutA,\i (fig. 54) le veti

Fig. 67

Jiaa de Lambur cu un cuieoe. Grcutetee er-a mare va Ci de 1 000 grame, iar eea midi de 50 greme. MenLarea rotifcr dintate pe axele lor 0 yep lace in a{la fel, Incit atunci clod 8.~za\i rot ile In cutie s~ DU tie tcate In acelasi plan, ci sll. ee angreneze In Corml. de treptc una cu alta. Astfel, ultima roaLll care mi~cA arcltltorul va Ii aproape JipiU. de peretele din spate, iar prima ronLl1, regulatoarea , va Ii aproape lipitA de peretele din foF!.. Deci rotile lie vor fiu la diferiLe Inll~imi. DupA. ce a~i potriviL roj.ile, ca ele ail lie angren~.Ee fiirll. a ee Creca, vej.i Incleia Ciecare roaLo. pe axul du. AraLilLorul pentru ore (fig. 67) 11 racett din place] aubtire. EI nu va ri tncleiat pe axul s!u, ci trebuic IIU. intre lort-at {Ii sA ee poaU. roti pe ax atune! clnd petr-ivi~i ceasornicul. Mai rAmine s1\ conetruit.i encore ~i pendulul. In Iigura 68 este. representata ancora. Ea va (i UiaU din doud Ci~ii de placaj euprapuse, pentru a avea groeimea de 10 mm. La mijIoc, encore (fig. 6~) are 0 gaurit"paLrat.!!.,prin care trece exul sau, care are aceeaai Iorma ca {Ii axele rojiler . Pe &:J.uJ ancorei lie monteaaa 0 limba cu un cui CArAIloere (rig. 6!l). AeeasU. piesd face ]egclLura Intre encora ~i pendul. Figura 70 reprezinU. 59

Fig. 68

Fig. 69

}-'jg.

70

ancora cu limbe, montate pe axul lor. Ancora va trebui 611Be o.,eze deaeupra ro~ii eegulatoere. , Pendulul, reprezentas In figure 71, II lace~i din 'placaj de 5 mm grcaime. EI eete Icrmat dmtr-o LijE' Oi un disc lD purtea de JOB. Discul elite prins de Lije cu un aueub Oi poate Ii rtdicat sao cohoett, decerece Lija are 0 U.ie~ura. pentru. reglarea tDiil~imai dlseulut, De eeemenea, Lija mai are In partea de SUII 0 t.Ilieturl. prin care va intra euiul encorei. La celliIalt capAL al Lijei se aU! 0 IICobiLurl, In care ve\i lnrleia 0 pieBA. e lemn co aeeea d din ligura 72. AceastA piead are 0 tiie. t.urA '(a) ,i 0 gaurA (b) oare 0 strlpunge dlntr-c parLe In cealaltd, treotnd prin mijlocul tlieLurii. In tlieturA Be va introduce 0 f1,ie de celuloid latA de 10 mm ,i lungl de 30 mm. FI,ia de eeluloid Be [iIeu! In tilieturi ell un cuiOOr care treee prin gauea (b). In gaura deeptunghiularA din peretele din spate (rig. 56) ee ve monte 0 pies' BBemlnALoare ca Joemil, dar eeva mal lung6 (fig. 73). Celalalt capllt al n,iei de celuloid 88 li.:aad In aceasta pies! tot eu un ouieor, In Jigura 74 este arAt.at. cum 88 moo(,eazl pcodulul pa peretele ceaaomicului, cu ajutorul celor douA prese, putted oaeila In [uru l !I~i8ide celuloid. Acuma mai rAmlne sA Lreee\i la manterea ceeeornicului. Mui 1ntli va~i aaesu ropile dio~ale In ioLerior, apoi ancara'vi roaLa regulatoare. La aCll1it liI8ti Fig. 71 61

liLa

pere~i Intre ei, cu traveraele de legAturl. Dupl eceaateza~i eeaeomieul pe perete, ridica~i greutatee,

FI!i1.72

Fig.

73

Fig. 74

Impinge~i tntr-o parte bratu1 pendulului reeultetul primei probe. 62

Vi aOl.eplali

Dac1l,pendulul Ieee cjteva oecilefii .,i epo! 88 OP",te, fneeemnd c! ceeacrnieul nu eete pUB In pozi\ie vertical4. Dacl ceasornicul merge pree repede, yep coborl diseul to langul tijei pendulului eau ve~i Ingreuna dieeul, auprepuntndu-i IncA un disc. Deea, din conLrA. ceaeoenicul merge prea tneet., atunci ve\i ridiea discul, etrtngtndu-I apoi cu aurubul de reglaj. Dupa ce IIlnta~i eonvin,i 01 oeeeomicul runc~ioneazii. mai rlmlne al do.\i Iorma definitivl c4au~i, mODLlndu-i acoperi,ul, desentndu-i cu vopsele aolorate cadranul, uvi1e ~i rerestrele, IncU eo. ail capete cit mei mutt aepectu! unei Icoulnje.

CUPRINSUL CARE E CEL MAl VEeRI CEASORNIC? Tolagul indian ••.........•...••• Cadranul solar •........•........•••• CEASORNICUL CV APA... cneve clepsldre slmple........... Clepsldra cu eadran .. CEASQRNICUL eu NISU' Un eeasomic slmJllu... Un ceeecmrc cu cadran, ac[.ion&L de nislp,. CEASORNICUL MECANIC. . . . Un pendul aimp lu Un ecesorntc din lenin, cu pcndul...

16 17 20 29 30 32 4.0 4.3 50

Nr. ~l Redactor de carle: A. BUlArelu rehreredecrcr : D. lonclCu Cored()l': A.. M.Iolor DoJ kJ CIlI~s ~.VII.955. Su" d~ ilpfU fl.XI.95S. T/raj /0.000+ 100. Hlrtr~ c. 6wlar, Ih 65 fl'.- m.o. Coli de lip'" 4. CuU d, edllu,iJ 1.37. Fl. 31/UXI08. Com. ~dilu'll ISS3. Edlll" I .4. 0l6l4. PMl,u IJIIJllol,cl/z ml~l 1nd1~le de c1asl/lclUe (8

I(,

Tlptraus]a

e;cl~:~/; s~t.~~·S~AL3WJ..laB~~Ua~] r.~:w.aflc

IN ACEASTA COLECTIE
F. ZORIN CUTITASUL A. FRATIAN SA OCROTIM

VOR APARE,
F(RMECAT PADUREA

tel I