Managementul riscului de creditare

Coordonator proiect: Prof. Univ. Dr. Vasile Cocris

Masterand: Andrei Cristian Naiman

Iasi, martie 2011

Managementul riscului de creditare

Cuprins: Introducere.............................................................................................................3 1. Gestionarea riscurilor bancare………………………………………………3
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. Definirea riscurilor bancare…………………………………………………….3 Clasificarea riscurilor bancare.............................................................................4 Gestionarea sau managementul riscurilor bancare..............................................7 Abordări teoretice ale riscului de credit………………………………………..7

2. Supravegherea şi reglementarea bancară-condiţie esenţială pentru prevenirea riscurilor..........................................................................................................8 3. Studiu de caz :Gestionarea riscului de creditare la Banca Comercială Română S.A. ................................................................................................11
3.1. 3.2. 3.3. Activitatea de creditare a B.C.R. ......................................................................11 Administrarea riscului în cadrul B.C.R. ...........................................................12 Activitatea de creditare a Băncii Comerciale Române şi gestionarea riscurilor aferente acesteia în perioada 2005-2010……………………………..…14 3.4. 3.5. Analiza riscului de credit în cadrul BCR Erste.................................................18 Expunerea la riscul de credit a BCR Erste……………………………………21

Concluzii ……………………………………………………………………….23 Bibliografie……………………………………………………………………..26

Page 2

în cartea lor “Le control de gestion bancaire et financiere”. respectiv client şi bancă. Cum relaţia riscprofit este indisociabilă. definesc riscul ca un angajament purtând o incertitudine dată. aceasta se confruntă cu probleme de risc şi incertitudine. trebuie ca băncile să-şi asume o doză oarecare de risc. Incertitudinea şi riscul însoţesc orice activitate. precum şi de un nivel îmbunătăţit de informare a consumatorilor cu privire la noile instituţii financiare intrate pe piaţă şi oferta acestora. inclusive în România. Riscul bancar are două componente: Page 3 . el insoţeşte ca o umbră toate operaţiunile băncii şi se produce sau nu în funcţie de condiţiile care i se oferă. Pornind de la etimologia cuvântului credit. reprezintă modalitatea esenţială de evidenţiere a strategiilor. Scopul activităţii băncilor.Managementul riscului de creditare Introducere Evoluţia sectorului financiar-bancar pe parcursul ultimelor decade a fost marcată de schimbări majore ale mediului de afaceri. Acest lucru nu elimină însa riscul ce stă la baza activităţii de creditare. Lucrarea de faţă. Definirea riscurilor bancare: În activitatea pe care o desfăşoară orice bancă într-o economie de piaţă. Aceste aspecte au suferit însă modificări drastice datorita urmărilor atât de mediatizatei crize economice. mai exact a riscului de creditare. în contextul dinamic şi diversificat al mecanismelor economiei de piaţă. diminuării restricţiilor legislative şi modificărilor tehnologice survenite în cadrul acestui sector economic. care însoţeşte ca o umbră dezvoltarea şi prosperitatea băncilor. cu o probabilitate de câştig sau prejudicii. De aceea singura alternativă realistă pentru indivizi şi societate este de consolidare a abilităţii de a accepta şi a înfrunta realitatea riscurilor. 1. cu condiţia ca mărimea acestuia să fie menţinută în limite controlabile. Creditul bancar. Noţiunea de risc poate fi definită şi ca un angajament care poartă o incertitudine datorită probabilităţii de câştig sau pierdere. Este adevărat că cine nu riscă nu câştigă. este maximizarea profitului în condiţiile minimizării riscurilor. Riscul există permanent. Gestionarea riscurilor bancare 1. fie acestea din urmă degradare sau pierdere. profesionalismului şi a dorinţei de participare a acestora la dezvoltarea şi echilibrul economiei reale. activitatea de creditare are la bază încrederea şi cunoaşterea reciprocă între parteneri. datorate în principal privatizării. abordează problematica complexă a riscului bancar. principalul produs al societăţilor bancare. Francezii Michael Rouch şi Gerard Naullen.1. Riscul bancar este probabilitatea ca într-o tranzacţie să nu se obţină profitul aşteptat şi chiar să apară o pierdere. ca societăţi comerciale. constând în creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare a consumatorilor. Schimbările apărute în cadrul ofertei de produse şi servicii financiar-bancare au fost stimulate de modificările coordonatelor cererii. în multe ţări europene. dar tot atât de adevărat este că asumarea superficială sau parţială a riscului nu înseamnă întotdeauna garanţia câştigului aşteptat.

datorită posibilităţii reducerii valorii acesteia în timp şi/sau a mărimii costurilor de execuţie a acesteia. Managementul riscului trebuie să ţină seama că acesta poate fi provocat atât în interiorul băncii. nu putem vorbi despre risc. Acest lucru se poate realiza prin creşterea marjei dobânzii şi prin creşterea depozitelor la vedere în totalul resurselor. Clasificarea riscurilor bancare: 1. asigurându-şi.2.2. Astfel de evenimente pot fi fraudele in efectuarea unor plati. Managementul riscului se manifestă într-o anume proporţionalitate între volumul profitului şi nivelul riscului.). de către clienţi. pierderi la portofoliul de titluri sau o structura defectuasa a activelor bancare. profituri mici.   1. În activitatea de conducere şi supraveghere a riscului bancar. Expunerea la pierdere. se recomandă folosirea unei metodologii care utilizează o procedură în patru etape: identificarea şi analiza riscului. Există şi o a doua alternativă. o bancă ce acordă un împrumut se confruntă cu incertitudinea rambursării la scadenţă.expunerea este generata de activitatile si procesele bancare cu potential de a se produce evenimente care sa se soldeze cu 525d318f piedri. Dacă nu se manifestă ambele componente. De exemplu. diminuarea profitului sau chiar înregistrarea de pierderi şi afectarea funcţionalităţii băncii. Putem afirma că riscul descrie situaţiile prin care factorii externi sau interni băncii acţionează de o manieră imprevizibilă asupra valorii de piaţă a acesteia. chiar dacă există garanţia.2. riscuri financiare: Page 4 . O bancă poate sa-şi asume conştient riscuri mari atunci când are ca obiectiv pentru anul următor dublarea profiturilor. In functie de caracteristica bancara: a. Banca îşi asumă riscul deoarece este expusă la incertitudine.1. Această metodologie pleacă de la ideea că riscul este un fenomen care poate apărea pe întregul parcurs al derulării operaţiunilor bancare şi poate provoca efecte negative asupra activităţilor. Aceasta expunere poate genera si cheltuieli suplimentare si de ci potential si pierderi. în consecinţă. prin deteriorarea calităţii afacerilor. cât şi din cauza mediului concurenţial extern. În acest sens există două strategii clasice. Cheltuielile suplimentare pot rezulta din credite nerambursate la scadenta.Managementul riscului de creditare Incertitudinea privind producerea unui eveniment în viitor. asumarea riscului şi transferul riscului.etc. in care o bancă poate să decidă realizarea unei strategii de dezvoltare pornind de la scopul minimizării riscurilor. In functie de gradul de expunere la risc:  riscuri pure . dar sigure.  1.expunerea este generata de incercarea de a obtine profit mai mare. accidentarea in cadere a unui client intr-una din agentiile bancii( ceea ce da nastere unei raspunderi civile a bancii) sau degradarea mediului ambient de catre active dobandite de banca in urma exercitarii unor drepturi de ipoteca( incalcarea normelor de poluare. controlul sau eliminarea riscului. riscuri lucrative(speculative) .2.

produs oriunde. riscuri de prestare  riscul operational .riscul de capital sau riscul de indatorare exprima probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din activitatea curenta si ca aceste pierderi sa afecteze in mod negativ plasamentele creditorilor bancii. in conditiile in care nivelul dobanzii stabilit parcurge numeroase momente in care sa aduca situatii dezavantajoase pentru banci. Pe de alta parte bancile se angajeaza nu numai in operatiuni curente sau PE termen scurt.operatiile bancare curente.riscul de a inregistra pierderi decurgand din evolutia cursului de schimb. riscul ratei de schimb . Indicatorii obiectiv.exprima probabilitatea ca banca sa devina incapabila sa mai asigure servirea clientilor intr-un mod rentabil. ci si in operatiuni PE termen lung.indicatorii traditionali ai riscului de lichiditate tind sa se concentreze asupra lichiditatii activelor bancare. In acest context sunt importante atat oferta de servicii cat si capacitatea conducerii de a evalua si controla cheltuielile generate de prestarea acestor servicii. stabilirea cursului de schimb are la baza teoria paritatii puterii de cumparare conform careia un bun identic.Indicatorii obiectiv urmaresc indeosebi evolutia corelata a activelor lichide si a pasivelor immediate. Ei se pot dovedi utili in analize temporale si comparatii interbancare. Din practica rezulta ca cel mai bun este indicatorul derivat ce raporteaza diferenta dintre activele lichide si imprumuturi (de PE piata si de la banca centrala) la o marime care sa reprezinte nevoile potentiale de lichiditate( de exemplu depozitele volatile). riscul de lichiditate .este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase daca expunerea la risc este substantiala. In epoca moderna. are acelasi pret. Riscul dobanzii afecteaza PE toti participantii la relatiile de credit. monitorizati atent.  riscul de faliment . b. Page 5   . Indicatorii traditionali sunt mai putin folositi deoarece ei afecteaza negativ rentabilitatea bancii.  riscuri de piata:  riscul ratei dobanzii . dar angajarea bancii deopotriva si in calitate de debitor si in calitate de creditor determina o angajare extrem de riscanta a bancilor. pot semnaliza in avans aparitia unor probleme pe parcursul procesului daca limitele sunt depasite pentru mai multi dintre ei. Rezulta ca modificarile preturilor interne vor determina modificari ale cursului de schimb.Managementul riscului de creditare  riscuri in sistemele de plati:  riscul de creditare .reprezinta riscul diminuarii veniturilor bancare si deci si a profitului ca urmare a miscarii ratei dobanzii. Intre toate aceste grupe de risc se exercita o interactiune permanenta deoarece ele exprima doar aspecte diferite ale aceluiasi potential de risc .

riscul economic este asociat evolutiei mediului economic in care actioneaza banca si clientii acesteia. volatilitatea resurselor si potentialul de risc. In functie de alocarea lor in cadrul sistemului financiar:  riscuri diversificabile . produse si zone geografice PE care o implica definirea strategiei bancii intr-un mediu complex. 1.  Page 6 . Este inerent activitatii bancare deoarece majoritatea produselor financiare oferite PE piata de o banca sunt oferite si de alte institutii financiare.  riscul economic .este asociat calitatii si structurii ofertei de produse financiare care au si ele un ciclu de viata propriu si tind sa fie inlocuite de produse mai performante.ajung sa fierelativ nesemnificative atunci cand sunt combinate suficient de multe pozitii bilantiere pentru ca legea numerelor mari sa fie activata. lipsa de profesionalism a echipei manageriale etc.raman relativ semnificative ca expunere. riscuri nediversificabile . Problema principala este ca niciodata nu putem spune ce inseamna "suficient de multe pozitii". precum: situarea cererii sub nivelul anticipat sau depasirea nivelului planificat al costurilor specifice.reflecta faptul ca bancile trebuie sa opereze in contextul stabilit de reglementarile legale in vigoare chiar daca acestea le creaza un dezavantaj competitiv fata de alte institutii financiare concurente.exprima probabilitatea reducerii profitului in conditiile modificarii raporturilor de piata in defavoarea bancii. Este inerent oricarei selectii de piete. Aceasta influenteaza calitatea plasamentelor. c. dar este demn de retinut faptul ca putem reduce expunerea globala a unei banci la un anume tip de risc.Managementul riscului de creditare  riscul tehnologic .  riscul produsului nou . Exprima probabilitatea diminuarii performantei bancii ca urmare a unei evolutii adverse a conditiilor de mediu. chiar si dupa ce toate posibilitatile de a folosi legea numerelor mari au fost exploatate.este un risc de ordin intern si exprima de fapt probabilitatea comiterii unor furturi sau a unor alte acte contrare intereselor bancii de catre angajatii acesteia.exprima probabilitatea de a nu alege strategia optima in conditiile date. Alegerea incorecta a momentului scoaterii de PE piata a unui produs sau a momentului introducerii unuia nou poate genera pierderi semnificative si exista in permanenta riscul ca momentul ales sa nu fie cel mai adecvat din punctul de vedere al maximizarii profitului bancar.este asociat inovarilor in sfera produselor financiare.3. Exprima probabilitatea cumulata a producerii mai multor evenimente adverse. marind suficient numarul operatiilor si partenerilor susceptibili a genera acel risc.  riscul concurential .2.  riscul strategic . riscuri ambientale  riscul de frauda .  riscul legal .

prima data 5 funcţii ale managementului (previziunea. prin prestaţia proprie. Activitatea bancară comportă un risc. care produce. respectiv ale clienţilor. informaţionale. ca urmare a deteriorării calităţii de creditare al debitorului. scopul final al acesteia fiind obţinerea de profit. tehnici şi metode specifice. există cinci domenii ale managementului băncii care redau esenţa activităţii bancare : Primele doua domenii. Unul din pionierii care reuşesc să facă o sintetizare a proceselor de management şi care au şi definit pentru. care se consideră rezolvat în măsura în care s-a atins un anumit grad de profitabilitate care poate permite dezvoltarea şi consolidarea băncii. Riscul de credit se defineşte prin pierderile suferite de un agent economic datorită neîncasării la scadenţă a fluxului de venituri anticipat. Managementul bancar se supune şi el legităţilor generale ale ştiinţei managementului.Managementul riscului de creditare 1. în determinarea unei situaţii ideale exprimate prin dimensiune şi structură.4. şi poate organiza corespunzător procesul de vânzare a produselor şi serviciilor proprii şi poate monitoriza concurenţa . respectiv managementul activelor şi pasivelor bancare. fizice şi financiare. pentru că pe această cale banca poate cunoaşte cerinţele pieţei. adoptarea deciziilor privind relaţia rezultat-risc constituie un obiectiv central al managementului. riscul de credit are două coordonate: Page 7 . dar are. Punând în discuţie structura managementului bancar. în acelasi timp. sisteme. Managementul performanţelor proprii este un domeniu foarte important şi necesar oricărei bănci. Gestionarea activelor şi pasivelor bancare constă. Abordări teoretice ale riscului de credit Având în vedere că principala operaţiune efectuată de băncile comerciale este acordarea de credite. redau de fapt întreaga cuprindere a bilanţului băncii. Americanii Reece şi O’Grady definesc managementul ca fiind” procesul de coordonare a resurselor umane. Din această perspectivă. comanda. conducerea şi controlul) este Henry Fayol. În cazul băncilor. ceea ce conferă. pentru o bancă. Managementul riscurilor bancare este foarte important pentru că orice operatiune bancară are o doză de risc şi aceasta trebuie să intre obligatoriu în atenţia managerilor din activitatea specifică . precum şi în luarea deciziilor ce-i permit să atingă această situaţie ideală . Gestionarea sau managementul riscurilor bancare: Ştiinta managementului se bazează pe acumularea unei experienţe trecute şi pe necesitatea stringenta a găsirii unor soluţii pentru o mai buna organizare şi conducere a proceselor din ce în ce mai complexe care decurg din dezvoltarea impetuoasă a societăţii umane în ansamblul său. Resursele umane reprezintă în bănci resursa cea mai importantă. Marketingul este indispensabil în bănci. de asemenea.3. precum şi modalităţi de conducere adecvate. în vederea realizării scopului organizării”. riscul de credit este primul dintre riscurile bancare cu care se confruntă o instituţie financiară. valori şi profit . organizarea. o anumită specificitate procesului de management. 1.

Astfel încât cerinţa de capital va avea trei componente care se determină separat: cerinţa de capital pentru acoperirea riscului de credit (CR). situaţia sectorului în care activează firma). cât mai ales pentru riscul operaţional pentru determinarea nivelului de capital adecvat. În plus. incapacitatea firmei de a se adapta cerinţelor pieţei . deoarece în această situaţie banca trebuie să-şi asigure refinanţarea venitului nerealizat şi să-şi acopere cheltuielile ocazionate de acordarea împrumutului respectiv. Astfel. se doreşte o stabilitate a pieţei financiare internaţionale printr-un management al riscului mai eficient.  Factori interni ai firmei : calitatea şi moralitatea managementului. procesul de supraveghere prudenţială şi disciplina de piaţă. însă se perfecţionează metodele de evaluare ale riscului. politică. cerinţa de capital pentru acoperirea riscului de piaţă (MR) şi cerinţa de capital pentru acoperirea riscului operaţional (OR). Incapacitatea de rambursare a creditului este cauzată de:  Mediul înconjurător al firmei debitoare (totalitatea factorilor de natură economică. Reglementări bancare internaţionale .Managementul riscului de creditare Dimensiunea riscului ce denotă mărimea pierderii suferite de creditor ca urmare a imposibilităţii debitorului de a rambursa creditul  Calitatea riscului ce rezultă atât din posibilitatea ca neplata să aibă loc.  Dereglări în activitatea firmei ca urmare a neîncasării creanţelor de la beneficiari . care-şi desfăşoară activitatea prin întruniri periodice efectuate la sediul Băncii Reglementelor Internaţionale de la Basel.  2. Pilonul 1 . care lua în calcul doar riscul de credit şi de piaţă. expunerile viitoare nu sunt cunoscute cu certitudine decât la scadenţă deoarece acordarea creditelor pe baza unor programe de rambursare stabilite pe baze contractuale ferme sunt aplicabile numai într-un număr redus de cazuri. în cazul neplăţii. Rambursarea anticipată a creditelor contractate prezintă un risc de credit.Acordul Basel II Comitetul de la Basel de Supraveghere Bancară este un organism internaţional format din reprezentanţii autorităţilor de supraveghere bancară şi ai băncilor centrale din principalele ţări industrializate (grupul celor 10). Faţă de Acordul Basel I. Basel II introduce criterii noi de abordare atât pentru riscul de credit. În plan macroeconomic.Cerinte minime de capital În Noul acord se menţine definiţia capitalului şi a necesarului minim de 8% din activele ponderate la risc. Comitetul de la Basel a elaborat proiectul unui nou Acord privind capitalul minim al societăţilor bancare ca fiind 5 milioane euro. cât şi din garanţiile care pot reduce pierderea. calculate ţinând cont atât de riscul de credit. cât şi de riscul de piaţă şi cel operaţional.1. Page 8 . Supravegherea şi reglementarea bancară-condiţie esenţială pentru prevenirea riscurilor 2. Noul Acord de la Basel se axează pe trei piloni: cerinţe privind capitalul minim. socială. Neachitarea unei datorii reprezintă un eveniment nesigur.

care formează baza cerinţelor de capital minim. dar este mai sensibilă la risc: banca acordă un coeficient de risc fiecărui element de activ şi elementelor extrabilanţiere şi însumează activele în funcţie de aceşti coeficienţi de risc. şi anume: abordarea standardizată (prin ratinguri. unde acesta va fi de 150%. În conformitate cu prima opţiune. iar pentru evaluarea fiecărei categorii de risc. Banca estimează credibilitatea fiecărui debitor şi rezultatele sunt transformate în probabilităţi ale pierderilor viitoare. pentru stabilirea ratei de adecvare a capitalului este nevoie să se măsoare efectele fiecărei categorii de risc asupra capitalului.Managementul riscului de creditare sursa : Revista BCR ” NR 1-2/2006 Din figura anterioară se deduce că rata minimă de capital a băncii sau rata de adecvare a capitalului se va calcula după formula : Aşa cum se poate observa din această formulă. abordarea de bază IRB (sistemul intern de rating al băncii-internal ratings-based) şi abordarea avansată IRB (bazată. Aceştia depind de categoria împrumutatului: state suverane. Page 9 . Băncile vor putea utiliza propriile estimări şi metode de evaluare privind credibilitatea debitorului. noul Acord prevede mai multe variante: Pentru riscul de credit. Sunt prevăzute metode analitice distincte pentru diferitele tipuri de expunere la risc. pe sistemul intern de rating. dar într-o mai mare masură ca cea anterioară). băncile dintr-o anumită ţară vor primi un grad de risc inferior cu o categorie celui atribuit ţării respective. Va exista o limită maximă de 100% a gradului de risc aferent unei bănci. companii. Gradele de risc pentru bănci vor fi stabilite pe baza a două opţiuni aflate la dispoziţia autorităţii de supraveghere naţională. cu excepţia celor din ţări cu un rating sub “B-“. Basel II pune la dispoziţia băncilor trei abordări pentru calcularea capitalului minim necesar acoperirii riscului. de asemenea. Abordarea standard este din punct de vedere conceptual aceeaşi ca şi în vechiul acord. bănci. evaluări externe băncii).

cea standardizata si cea determinata pe baza estimarilor interne ale bancilor. precum şi un cadru separat pentru expunerile retail. iar autorităţile monetare vor furniza celelalte informaţii. se au în vedere şi caracteristicile tranzacţiei respective. Riscul operaţional . Pilonul 2 .) ponderile de risc sunt stabilite pe baza unei formule specifice. strategiile aferente ca şi capacitatea acestora de a monitoriza şi respecta cerinţele stabilirii ratelor de capital reglementate. Pe lângă stabilirea riscului de neplată al debitorului. Conform metodelor avansate. Pentru riscul de piaţă sunt prevazute 2 abordari: varianta standardizată prevede calculul cotei de capital aferente riscului de piaţă prin aplicarea unor coeficienţi stabiliţi de autoritatea de supraveghere la valoarea expunerii băncii la riscul de piaţă si cea pe baza modelelor interne. Page 10 . Prin metodele de bază se estimează probabilitatea de nerambursare a fiecărui debitor. retail etc. finanţarea de proiecte şi participaţii. Sistemele de rating performante trebuie să aibă în vedere un set de minim 6 până la 9 grade de rating pentru clienţii performanţi şi minim 2 grade pentru clienţi neperformanţi. Noul Acord are în vedere patru principii:  băncile trebuie să aibă procese şi proceduri interne pentru evaluarea capitalului total al băncii.  autorităţile de supraveghere trebuie să evalueze procedurile interne ale băncilor referitoare la adecvarea capitalului.Procesul de supraveghere a activităţii bancare Comitetul consideră că procesul de supraveghere este un element strâns legat de cerinţele minime de capital şi disciplina de piaţă.  autorităţile de supraveghere trebuie să se aştepte ca băncile să-şi desfăşoare activitatea peste ratele minime de capital reglementate şi trebuie să aibă abilitatea de a solicita băncilor să dispună de capital superior valorii minime. bănci şi entităţi suverane. o bancă cu un proces de alocare a capitalului suficient de dezvoltat va putea oferi alte informaţii necesare.Managementul riscului de creditare sursa : ”Revista BCR ” NR 1-2/2006 Cele două abordări IRB prevăd un tratament similar pentru expunerile faţă de agenţi economici.reprezintă riscul unei pierderi directe sau indirecte rezultată din procese interne. personal sau sisteme inadecvate care au căzut/eşuat/dat greş sau din cauza unor evenimente externe. Elementul de bază al abordărilor pe baza ratingului intern (IRB) este faptul că băncile posedă sisteme de rating intern care diferenţiază debitorii din portofoliu în funcţie de riscurile fiecăruia. Pentru el sunt prevazute 3 abordari : abordarea de baza. De asemenea pentru fiecare clasă de expunere (corporate.  autorităţile de supraveghere trebuie să intervină din timp pentru a preveni scăderea capitalului sub nivelurile minime solicitate pentru a acoperi caracteristicile de risc ale unei anumite bănci şi trebuie să solicite acţiuni de remediere rapidă în condiţiile în care volumul capitalului nu este menţinut corespunzător. care pot influenţa severitatea pierderii în situaţia în care datoriile debitorului devin restante. Prin ambele metode coeficienţii de risc vor fi mai diversificaţi decât cei din abordarea standard. în conformitate cu profilul de risc al acesteia şi o strategie pentru menţinerea capitalului la un nivel acoperitor.

cu o creştere de 49% în 2005. respectiv acelea care transmit date esenţiale privind profilul de risc pentru toate instituţiile şi sunt importante pentru o bună disciplină de piaţă. Grupul BCR şi-a lăsat puternic amprenta asupra mediului de afaceri din România. depunători şi va facilita realizarea unei discipline de piaţă eficiente. 3. de exemplu.Managementul riscului de creditare Pilonul 3 . Grupul BCR este cel mai important partener bancar al comunităţilor locale în procesul lor de dezvoltare socială şi economică.Disciplina de piaţă Comitetul de la Basel subliniază faptul că disciplina de piaţă reprezintă un element important în promovarea siguranţei şi solidităţii băncilor şi a sistemului finaciar bancar în ansamblu. expunerea la risc.Studiu de caz : Gestionarea riscului de creditare la Banca Comercială Română S. BCR şi-a reiterat dedicarea faţă de administraţiile publice locale şi crezul său de a fi banca acestora. Noul Acord propune ca publicarea acestor informaţii să se facă de doua ori pe an. Liniile de credit reprezintã 40% din totalul creditelor corporate. Page 11 . cu o cotă de piaţă de 75% din creditarea către administraţiile publice locale.000 miliarde lei în anul 2004. motorul acestei creşteri fiind creditele pentru IMM-uri care au avansat cu 43%.R. 2005.clienţii strategici şi mari. În anul urmator.A. finanţarea activităţilor de comerţ exterior. Comitetul se aşteaptă ca toate băncile să dezvăluie informaţiile de bază. Pârghie importanta în dezvoltarea consumului. iar anumite categorii de informaţii privind anumiţi indicatori care se pot degrada rapid în timp. Lider al pieţei bancare româneşti. Baza de clienţi corporate a fost segmentată în conformitate cu realităţile economice. creditele de investiţii fiind cele mai dinamice.1. principalele segmente de clienţi corporate fiind redefiniţi ca fiind "Blue chips" . dezvoltând în special cultura creditului corporate. În consecintă. Creditul corporate a crescut cu 34% comparativ cu 2004. Activitatea de creditare a B.C. Linia funcţională Corporate Banking include toate activităţile legate de clienţii corporate: creditarea. dezvoltarea produselor. Anul 2004 a fost anul consolidării relaţiilor deja tradiţionale cu clienţii blue chips şi IMM-uri şi de dezvoltare a sprijinului oferit municipalităţilor. suma totală a creditelor acordate acestui segment depăşind 6. precum şi informaţiile privind băncile cu activitate internaţională să fie publicate trimestrial. IMM-uri şi municipalităţi. banca fiind recunoscută ca principal finanţator al economiei reale. investitori. creditul bancar a contribuit la realizarea echilibrelor macroeconomice din ţara noastră. precum şi activităţi suport cum ar fi studii sectoriale sau aspecte legate de protecţia mediului. publicarea anumitor informaţii de catre bănci va contribui la informarea mai bună a participanţilor la piaţă. 3.

Administrarea riscurilor se impune ca o activitate de prima importanţă în viaţa băncii. profesionalismului şi a dorinţei de participare a acestora la dezvoltarea şi echilibrul economiei reale.C. 3. Banca este expusa la riscul de credit. De asemenea se observă o creştere a ponderii creditelor acordate companiilor private în total credite acordate şi o scădere a celor către companii de stat şi guvern.467 de clienţi corporate la 298. creditarea. dezvoltarea de produse şi activităţile suport. măsurare şi monitorizare. principalul produs al societăţilor bancare. B. B. separării responsabilităţii şi altor controale. Administrarea riscului în cadrul B.Managementul riscului de creditare sursa: Raport anual 2004. Pentru atingerea scopului său fundamental. Linia funcţională Retail Banking coordonează toate activităţile asociate clienţilor retail.C. împreună cu monitorizarea regulată Page 12 .2. BCR s-a orientat cu profesionalism şi spre zona retail. satisfacţia clientului. Consecvenţa administrării riscului este realizată printr-o abordare integrată şi coerenta din punct de vedere metodologic. fără a neglija însă dezvoltarea altor canale alternative de distribuţie.4 % din 1999 până în 2004. cât şi la risc operaţional.899 în 2004. supus limitelor de risc.R. 20 sursa : Raport anual 2005. oferind o gamă largă de produse. Actvitatea de creditare implică însă un risc. reprezintă astfel modalitatea esenţială de evidenţiere a strategiilor.R.C. risc de lichiditate şi risc de piaţa. pag. diminuarea profitului sau chiar înregistrarea de pierderi şi afectarea functionalităţii şi imaginii băncii. Riscul este un fenomen care apare pe întregul parcurs al derulării operaţiunilor şi activităţiilor băncii şi care poate provoca efecte negative care se răsfrâng asupra întregii activităţi. faţa de toate riscurile.R. Beneficiind de o reţea extinsă de unităţi. reuşind să domine o bună parte din piaţa de profil. Creditul bancar. prin deteriorarea calităţii afacerilor. autorităţilor. emiterea cardurilor. reţeaua de sucursale. Riscurile sunt administrate printr-un proces de continua identificare. şi anume. de la 227. ca administrarea reţelei de marketing şi vânzări. pag.38 Din graficul anterior putem observa o creştere a numărului de clienţi corporate cu aproximativ 31. BCR dezvoltă în continuare principalul canal de distribuţie. care la sfârşitul anului 2004 a ajuns la 315 unităţi.

2. inclusiv în cazul situaţiilor de criza. Linia funcţionala de risc: activităţile de administrare a riscului sunt consolidate sub linia funcţionala de risc. informează Consiliul de Supraveghere în legătura cu problemele şi direcţiile semnificative care pot apărea şi influenta profilul de risc al bănci. menţinerea unei raportări adecvate de expunere la risc. pentru crearea şi administrarea la nivel BCR a unei baze de date cu clienţi aflaţi în default. propune limitele de expunere la risc conform complexităţii situaţiei financiare ale băncii. să acţioneze în timp util şi în sens corectiv. cât şi conformarea băncii cu procedurile.Managementul riscului de creditare ce permite administrării riscului să gestioneze propriile portofolii într-o maniera proactivă şi. monitorizare şi control al riscurilor semnificative. Banca a luat măsurile necesare pentru alinierea standardelor de administrare a riscurilor la standardele Erste Bank Group (EBG) şi la Acordul Basel II. cât şi de menţinerea limitelor de risc.     3. pe baza câtorva proiecte începute în colaborare cu EBG:  Proiectul Basel II ce va asigura implementarea metodelor avansate reglementate de acest acord internaţional în domeniul administrării riscului. a procedurilor şi regulilor interne. Page 13 . evaluare. Comitetul Executiv este responsabil de implementarea strategiilor de risc aprobate de Consiliul de Supraveghere.  Proiectul Default Data Base.1 Structura şi responsabilităţile administrării riscului   Consiliul de Supraveghere aproba şi revizuieşte profilul de risc al băncii şi strategia băncii referitoare la administrarea riscului.2. atunci când este necesar. Administrarea Riscului Persoane Juridice.2 Integrarea în standardele Erste Bank Group În 2007. BCR a continuat şi în anul 2008 implementarea măsurilor necesare:  Proiectele de implementare a ratingurilor KRIMI APS pentru persoane fizice şi clienţi Corporate. de aprobarea delegării autorităţilor de credit cât şi de aprobarea implementării aprobărilor din partea Comitetului Director de acordare a creditelor cu o valoare ce depăşeşte autorităţile de credit delegate. Auditul intern discută despre rezultatele tuturor evaluărilor împreuna cu managementul şi raportează observaţiile şi recomandările Comitetului de Audit. Workout şi Control Risc. Auditul Intern: Procesele de administrare a riscurilor în întreaga bancă sunt auditate anual de funcţia de audit intern care examinează atât corectitudinea procedurilor. 3. Comitetul de Risc al Comitetului Executiv dezvoltă politicile adecvate şi procedurile de identificare. Comitetul de Risc al Consiliului de Supraveghere este responsabil de aprobarea implementării principalelor politici de împrumut şi de risc.  Proiectul de administrare a riscului ce a dus la implementarea principiilor de administrare a riscului la nivel de grup. alcătuită din 4 direcţii: Administrarea Riscului Persoane Fizice.

iar ce ce-al doilea este acordat de personalul de la administrarea riscului). de sub linia funcţionala de risc şi financiară.82/1991. Activitatea de creditare a Băncii Comerciale Române şi gestionarea riscurilor aferente acesteia în perioada 2005-2010 În conformitate cu legea contabilităţii Nr. precum şi bilanţul contabil pentru anul încheiat la 31 decembrie 2006.R. respectiv 31 decembrie 2006. din punct de vedere organizaţional. banca urmăreşte dispersia echilibrată a riscului de credit pe categorii de clienţi. precum şi bilanţul contabil pentru anul încheiat la 31 decembrie 2005. Anexa nr.2 prezinta contul de profit şi pierdere al B. limitele de expunere la risc a portofoliului de plasamente pe sectoare de activitate şi pentru principalii clienţi faţă de care înregistrează expunere. situaţiile financiare consolidate şi individuale ale Grupului BCR pentru anul încheiat la 31 Decembrie 2006.C.Managementul riscului de creditare  Demararea procesului de colectare a informaţiilor de risc într-o bază de date la nivelul BCR. Aceasta delimitare clara de zona de Front Office a reprezentat fundamentul pentru implementarea principiului de grup referitor la cele 2 voturi necesare pentru aprobarea expunerilor faţă de clienţi (primul vot se acorda de personalul din Front Office.R. Banca stabileşte limite de autoritate valorice/competenţe de aprobare care reprezintă limite maxime referitoare la aprobarea de credite. precum şi limite de autoritate referitoare la aprobare în funcţie de performanţa clientului.3 şi anexa nr. riscurile de piaţa.4 prezinta contul de profit şi pierdere al B. respectiv 31 decembrie 2007. competenţa de aprobare fiind în funcţie de totalul expunerii/ client/ un singur debitor. unităţi teritoriale. riscurile de ţara şi bancare cât şi evaluarea garanţiilor colaterale şi a workout-ului etc. de personalul cu responsabilităţi în domeniul dezvoltării afacerilor. respectiv 2007 şi 2008 au fost întocmite în conformitate cu IFRS. Obiectivele principale ale acestor noi standarde ale grupului de administrare a riscurilor sunt în număr de două: liniile de suport ale afacerilor trebuie să îşi atingă ţintele de business prevăzute prin asigurarea luării unor decizii de creditare rapide şi eficiente şi protejarea băncii de riscurile bancare prin utilizarea unor metode şi principii avansate de administrare a riscurilor.C. În aceste condiţii. Pentru evitarea concentrării riscului de credit pe un număr mic de clienţi. respectându-se în acelasi timp politicile contabile specifice de grup ale Grupului Erste Bank. 3. Anexa nr. sectoare de activitate şi produse bancare. din care face parte. Ordinul nr. zone geografice.5 Page 14 . Astfel. Implementarea acestor standarde presupune consolidarea riscurilor de credit aferente persoanelor fizice şi persoanelor juridice.1 şi anexa nr. Anexa nr. banca stabileşte. acorduri de garantare. care va constitui sursa raportărilor prudenţiale de risc ale băncii. pe baza unor sisteme de analiză de tip scoring. În consecinţă. avaluri etc.3. o societate-mamă trebuie să întocmească atat situaţii financiare individuale proprii cât şi situaţii financiare consolidate ale grupului. riscurile operaţionale.5/2005 al Bancii Naţionale a României aduce clarificari suplimentare în sensul că situaţiile financiare consolidate ale instituţiilor de credit trebuie intocmite în conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiară (IFRS). specialiştii în administrarea riscurilor s-au delimitat în mod clar. un nou sistem de autoritate a fost implementat în acest scop.

3% la 924.6 milioane lei în 2005.5 milioane euro).R.3. provizioanele ramân aproape neschimbate comparativ cu 2005 datorită îmbunătăţirii calităţii portofoliului de credite şi creşterii sumelor recuperate din credite scoase anterior în afara bilanţului .2 milioane euro) la sfârşitul anului 2006.877.210.C. de la 102. la 157.509. comparativ cu cel al creditelor.6%. Aceste valori ar putea sugera o mai slabă gestionare a portofoliului de credite. în pofida unor costuri atribuibile în mod direct reorganizării în urma privatizării. se datorează scăderii semnificative pe piaţă a ratelor de dobandă la leu în anul 2006 .6 prezinta contul de profit şi pierdere al B.7 milioane de lei. Excluzând această suma.5 milioane euro).1%.1 milioane lei la sfarşitul anului 2006 .595 milioane lei în 2006.6 milioane de lei. precum şi bilanţul contabil pentru anul încheiat la 31 decembrie 2007.7 milioane lei (14.5% ale creditelor şi avansurilor acordate clienţilor şi de 26. atingând nivelul cel mai înalt din istoria băncii.229. a crescut de fapt cu 35.  Pierderile aferente creditelor înregistrează o creştere de 54%.8% ale depozitelor atrase de la clienţi .4% la 756. Acestea au crescut înainte de provizioane cu 56.  Cheltuiala cu provizioanele de risc la credite şi avansuri acordate clienţilor a crescut cu 54. la 4. Page 15 .Managementul riscului de creditare şi anexa nr. de la 3. excluzand costurile de restructurare.3%. atingand nivelul cel mai înalt din istoria băncii până la acea vreme.127.Rezumatul activităţii Băncii Comerciale Române în perioada 2005-2010 Anul 2006 faţă de anul 2005 Din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere întocmite pentru cei doi ani putem trage mai multe concluzii referitoare la activitatea băncii :  profitul net dupa impozitare şi interese minoritare a crescut cu 16. Profitul net.6 milioane lei (10.8 milioane lei (276. generând o bună creştere a veniturilor nete din dobânzi. în pofida unor costuri de restructurare .5% a creditelor şi avansurilor acordate clientelei în 2006 faţă de 2005. Anul 2007 faţa de anul 2006 Din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere întocmite pentru cei doi ani putem trage mai multe concluzii referitoare la activitatea băncii :  Profitul net dupa impozitare şi interese minoritare a crescut cu 22.  Activele totale au crescut cu 38.435.  Creditele şi avansurile acordate instituţiilor de credit au cunoscut şi acestea o uşoară creştere de 16. Acesta a inclus creşteri de 56. 3. la 47.1% la 157.1. incluzând în principal o ajustare la standardele Grupului Erste Bank de 56. cu 20%.6 milioane lei . respectiv 31 decembrie 2008.027.5%.  Principala forţă motrice a evoluţiei pozitive de mai sus a fost creşterea puternică a creditelor acordate clienţilor.1 milioane euro) în 2005. de la 34.3 milioane lei ( 214. însa nu trebuie sa uităm de creşterea cu 56.325 milioane lei în 2005. Ritmul de creştere mai redus al dobânzilor. la 1.

Pierderile aferente creditelor înregistrează o creştere de 4. de la 157. atingând valoarea de 915. susţinut de o diminuare cu 1. Creştera din 2007 a veniturilor nete din comisioane cu 51. Având în vedere deteriorarea mediului macroeconomic din cursul ultimelor luni.444 milioane lei în 2007 la 628.36%. de la 164. ceea ce înseamnă o mult mai buna gestionare a portofoliului de credite comparativ cu anii precedenţi.5% . Aceste valori ar putea sugera o mai slaba gestionare a portofoliului de credite.4% în 2008 . Ritmul de creştere mai redus al dobânzilor.2 milioane euro). Ritmul de creştere mai ridicat al dobânzilor.020 milioane euro) în 2006 la 63. BCR a decis în mod proactiv să majoreze provizioanele de risc pentru credite şi avansuri.16%.7%. se datorează creşterii marjei ratelor dobânzii de pe piaţa .4 milioane lei (49. Acestea din urmă au crescut cu 6.3%.359 milioane lei (17.6 milioane lei la 31 decembrie 2008.Managementul riscului de creditare     Principala fortă motrice a acestei evoluţii pozitive a fost creşterea puternică a creditelor acordate clienţilor. la 164.8 milioane lei 31 decembrie 2007 la 69. se datorează scăderii marjei ratelor dobânzii de pe piaţa.8% de la 924. au generat o foarte bună creştere a veniturilor nete din dobânzi cu 54.  In întreg anul 2008 profitul operaţional a crescut cu 66.595 milioane lei în 2006.5% în 2007 la 41. de la 1.962.444 milioane lei în 2007.7 milioane lei (541. comparativ cu cel al creditelor. Acestea au crescut înainte de provizioane cu 50.  Cheltuielile din pierderi aferente creditelor înregistrează o creştere uriaşă de 282.358.0 milioane euro).0% de la 63.2 milioane lei.436 milioane lei (14.6 milioane în 2008.8 milioane lei (276.032.4 milioane lei şi o creştere mai uşoară a veniturilor nete din comisioane.4% este semnificativ mai mare decat cea din anul trecut de doar 5. Page 16 .9%.562 milioane euro) la sfarşitul anului 2007 . comparativ cu cel al creditelor.6% de la 47. Activele totale au crescut cu 33.  Creditele şi avansurile acordate clienţilor deşi au crescut uşor cu doar 21%. împreuna cu nivelurile ridicate ale rezervelor minime obligatorii la BNR.4 % a cheltuielilor administrative generale şi de o excelentă creştere a veniturilor operaţionale de aproape 37% faţă de anul precedent. însa nu trebuie sa uităm de creşterea cu 50.3 %.040. Cheltuiala cu provizioanele de risc la credite şi avansuri acordate clienţilor a crescut uşor.  Activele totale au crescut cu 9. ce reflectă o bună calitate a portofoliului de credite .4%. în conformitate cu abordarea sa conservatoare a managementului riscului. cu 4. Anul 2008 faţa de anul 2007 Din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere întocmite pentru cei doi ani putem trage mai multe concluzii referitoare la activitatea băncii :  Profitul net dupa impozitare şi interese minoritare a crescut cu 119.4% şi a veniturilor nete din comisioane cu 51. generând o bună creştere a veniturilor nete din dobânzi cu 16.9 milioane lei la 3.080. la 164.5 milioane euro) la 2.8%.3% a creditelor şi avansurilor acordate clientelei în 2006 faţă de 2007.  Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit semnificativ de la 57. atingând nivelul cel mai înalt din istoria băncii până în acest moment .

666 mii RON în anul 2009.852 mii RON.741 mii RON. Page 17 . EUR. EUR la 134.895. EUR în 2009 la 24.6 mil.432. În chimb. adică 4.433 mii RON.4% (exprimat în valuta de referinţă: -19. în anul 2009 se înregistrează creşteri majore în cazul ambelor clase de credite. pe fondul modificării structurii operaţiunilor de creditare – creditele noi pentru segmentul retail au fost preponderent credite ipotecare cu garanţii de stat.752 mii RON.4 mil.781. urmate de creditele în observaţie. Clienţilor corporate li s-au acordat credite în sumă de 23. de la 70.723.2 mil.Managementul riscului de creditare Anul 2009 fata de 2008 Din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere întocmite pentru cei doi ani putem trage mai multe concluzii referitoare la activitatea băncii :  Pentru anul 2009 la nivelul Grupului se înregistrează o expunere la riscul de credit de 74. reprezentând 9.240. de la 836.3% în anul anterior.0 mil.3 mil.019 mii RON. de la 383.2%).8 mil.1% (exprimat în valuta de referinţă: 2.473. faţă de creditele în observaţie care înregistrează o scădere.383. Raportul cost/venit a înregistrat valoarea de 39. EUR.216 mii RON.048 mii RON. EUR în anul 2009 la 375.7%).1% (exprimat în valuta de referinţă: -10.572 mii RON. urmate îndeaproape de volumul creditelor acordate clienţilor retail 22.6 mil.230 mii RON. cheltuielile de exploatare s-au diminuat cu 2.4 mil. de la 164. de la 26.949. la nivelul băncii totalul expunerii la riscul de credit a înregistrat o scădere de 624.6% (exprimat în valuta de referinţă: 5.  Totalul creditelor neperformante înregistrează o valoare de 4. Acest ultim factor a avut impact şi asupra venitului net din comisioane care s-a diminuat cu 30.445 mii RON în anul 2009.567. Anul 2010 fata de 2009 Din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere întocmite pentru cei doi ani putem trage mai multe concluzii referitoare la activitatea băncii :  Venitul net din dobânzi aferent operaţiunilor de retail şi IMM din România s-a diminuat în anul 2010 cu 38. în creştere cu 418. EUR. adică 5. o creştere de 6. EUR. Ca urmare.  Cel mai înalt nivel în înregistrează creditele cu risc scăzut cu o valoare de 38.6% din total credite acordate. Dar. EUR la 798. EUR sau 10.253. Comparativ cu anul 2008.  Venitul net din tranzacţionare a scăzut cu 2. în ceea ce priveşte valoarea creditelor sub-standard şi cele neperformante. la o diferenţă de 1.971 mii RON.565. creditele cu risc scăzut înregistrează o creştere. faţă de 37.6 mil.2%. în timp ce creditele de consum şi-au diminuat ponderea – precum şi al vânzării de credite neperformante şi introducerii unei legislaţii de protecţie a consumatorilor mai restrictive.878mii RON în anul 2008 la 70.9% în total credite acordate.502 mii RON faţă de anul precedent. Cu toate acestea totalul creditelor acordate creşte din anul 2008 de la o valoare de 61.2 mil. EUR.925 mii RON la o valoare de 67.8 mil.307. în timp ce creditele cu întârzieri între31 şi 90 de zile ating valoarea de 2.0%). Creditele care înregistrează întârzieri de până la 30 de zile ajung la valoarea de 2.141.918.489 mii RON. la o diferenţă de 25. respectiv 18.8%). EUR sau 4.8% din totalul creditelor acordate.

Banca acorda credite clientilor persoane juridice ce pot genera fluxuri de numerar corespunzatoare. Banca monitorizeaza dispersia riscului de credit la categoriile de clienti.5 mil. dar şi al necesarului de re-evaluare 14 negativ din 2010. din cauza nationalizarii. In procesul de aprobare a creditelor. EUR la 8. limitele de risc sunt stabilite pentru diferite segmente de clienti: banci. Banca este in principal interesata de sursa primara de rambursare a creditului. EUR (-88.4% în anul anterior. exproprierii de bunuri. EUR la -50.4%). clientilor/grupurilor persoane juridice. în scădere cu 63. banci etc.2 mil.reprezinta riscul ca rascumpararea sau compensatia tranzactiilor sa esueze. Referitor la riscul de credit. EUR. EUR. tari. respectiv 9. Riscul de credit rezida in riscul de nerespectare a obligatiei de plata – riscul ca o contrapartida sa nu poata sa isi indeplineasca obligatiile financiare. Banca utilizeaza sisteme. CARLA – pentru banci si institutii financiare). EUR sau 4. de la 73.2 mil. institutii financiare afiliate grupurilor bancare.9 mil.0 mil. exprimat în valuta de referinţă. Profitul net după plata intereselor minoritare s-a diminuat cu 65.7 mil.4. suveranitati. metode de analiza a performantelor financiare (SABINE – in cazul persoanelor juridice si micro-intreprinderilor. EUR în 2010. persoane fizice. Analiza riscului de credit în cadrul BCR Erste Riscul de credit este asociat tuturor tranzactiilor care pot duce la aparitia unor cereri de despagubiri reale.6%.6%).8% (exprimat în valuta de referinţă: -10. 3. in orice tara. repudierii datoriei de catre guvern si riscul de rascumparare .reprezinta riscul pe care banca il poate suporta. Pentru evaluarea performantelor si statutului financiar al clientilor sai.) reprezentand limita maxima pentru aprobarea creditelor si a altor tipuri de produse de creditare. adica de capacitatea clientului de a genera fluxuri de numerar (in ceea ce priveste clientii persoane juridice) si de a obtinea venituri stabile (in ce priveste clientii persoane fizice).7 mil. în special pentru operaţiunile de leasing. Provizioanele de risc s-au redus la 506. Pentru evitarea concentrarii riscului de credit la un numar redus de clienti.5 mil. Page 18 .Managementul riscului de creditare   Profitul operaţional s-a diminuat de la 644. Banca a stabilit competente de aprobare (puteri) pentru fiecare tip de clienti/grup de clienti (persoane juridice. companiilor de factoring. ratinguri. -88. EUR la 581. EUR în 2010.2 mil. faţă de 13. contingente sau potentiale fata de clientii Bancii. cu o reputatie solida in mediul de afaceri. în scădere cu 25. sucursale. în principal pe fondul efectelor pozitive singulare din exerciţiul 2009. de la 17. Poziţia „alte venituri” a scăzut cu 67.5% sau. riscul de tara .0 mil. cu un rating de credit corespunzator si persoanelor fizice cu venituri stabile si de incredere in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor contractuale fata de Banca. Rentabilitatea capitalului angajat a atins valoarea de 1. EUR.5%) faţă de anul 2009. EUR. regiuni geografice.8% (exprimat în valuta de referinţă: -5.7 mil. sectoare de activitate si produse bancare.

care sunt apoi agregate într-o notă totală.1.Managementul riscului de creditare 3.modelul utilizat de BCR Erste Metoda constă într–o notaţie de apreciere a atributelor solicitantului în vederea acordării creditului. Credit-scoring-ul . Page 19 .4.

m. Renunţând la aceşti clienţi. iar un client nesolvabil 9 unităţi pierdere. Punctajele care s-ar obţine. aceasta din urmă revenind Comitetului de Credite. care cuprind 900 clienţi solvabili şi 100 clienţi insolvabili. sunt: Se stabileşte punctajul minim de la care clienţii pot obţine credite. profitul maxim este de 405 u. Renunţând la clienţii cu punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u. şi se obţine prin creditarea clienţilor cu un punctaj superior limitei de 40 de puncte. pe o scală de 100 puncte. Acest rezultat constituie numai o bază pentru decizia de creditare. profit.m.m. Page 20 . Deci. Se observă că dacă banca creşte plafonul de puncte peste 40 atunci profitul înregistrat se reduce. Vom calcula pentru fiecare punctaj rezultatul obţinut de bancă şi se va considera ca prag minim acel nivel peste care banca înregistrează profit: Pentru clienţii ce au punctaj de pănă la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de 405 u.m. Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizează 1000 dosare de credit din trecut.Managementul riscului de creditare Aplicarea sistemului credit scoring are în vedere compararea punctajului obţinut de solicitant cu limita stabilită pentru acordarea creditului. Convenţional se consideră că un client solvabil aduce o unitate profit. banca obţine 405 u. Stabilirea punctajului minim pentru acordarea creditului se realizează pornind de la o bază de date ce cuprinde clienţii băncii care au beneficiat de credite în trecut.

433 mii RON.5.445 mii RON în anul 2009. în creştere cu 418.253.Managementul riscului de creditare 3. În chimb.895.502 mii RON faţă de anul precedent. Activele financiare.522 mii RON la 31 decembrie 2008). la nivelul băncii totalul expunerii la riscul de credit a înregistrat o scădere de 624. Pentru anul 2009 la nivelul Grupului se înregistrează o expunere la riscul de credit de 74. inainte de luarea in consideratie a oricarei garantii colaterale pastrate sau a oricaror imbunatatiri ale creditelor sunt distribuite pe urmatoarele regiuni geografice (*): Page 21 . Expunerea la riscul de credit a BCR Erste Expunerea maxima a creditului la un client la 31 decembrie 2009 a fost de 807.878mii RON în anul 2008 la 70.572 mii RON.747 mii RON (800.432. de la 70.

un portofoliu diversificat.12. fiind bazat pe următoarele elemente:  Creşterea portofoliului de credite al băncii cu 21% la 31. BCR are un profil mediu de expunere la risc. politicile şi expunerea la fiecare risc semnificativ.12. cu un risc de concentrare moderat  Niveluri corespunzătoare ale colateralizării expunerilor Page 22 . în principal pentru persoane fizice (+ 24. deponenţilor şi celorlalţi clienţi ai săi.Managementul riscului de creditare O analiza pe sectoare de activitate a activelor financiare inainte si dupa luarea in calcul a garantiilor detinute si a altor imbunatatiri ale creditelor este prezentata mai jos: Pentru protejarea intereselor acţionarilor.7% la 31. Ĩn ceea ce priveşte profilul de risc de credit al BCR. acesta este de asemenea mediu.2008 faţă de 59. 66.5% din totalul activelor bilanţiere la 31. care este reflectat prin întreaga activitate defăşurată şi prin obiectivele.12.2007  Calitatea bună a portofoliului de credite.9%)  Majorarea ponderii creditelor acordate clientelei nebancare la cca.2008 faţă de anul 2007.

Managementul riscului de creditare    Un sistem de avertizare timpurie şi de monitorizare a deprecierii performanţei economico-financiare a clienţilor Eficienţa procesului de selecţie a clienţilor eligibili pentru contractarea de credite şi a procesului de monitorizare a portofoliului de credite Determinarea şi analiza expunerilor consolidate atât la nivelul BCR cât şi pentru grupul BCR. de genul grupurilor internaţionale de studii organizate de Banca Reglementelor Internaţionale de la Basel sau aplicarea normelor comunitare. În vederea prevenirii riscurilor bancare. evaluării şi administrării riscului de Page 23 . clienţii împotriva unui management bancar incompetent. interesele societăţii faţă de instabilitea băncilor decurgând dintr-un management neechilibrat şi cu un apetit foarte mare de risc. prin deteriorarea calităţii afacerilor. se protejează în fapt în principal: băncile împotriva riscurilor determinate de calitatea clienţilor şi acţiunile lor potrivnice. înţelegerii. Exemplificând. Creşterea continuă a riscurilor bancare în epoca contemporană. Administrarea riscurilor se impune ca o activitate de primă importanţă în viaţa băncii. Orice demers privind controlul şi/sau auditul intern trebuie să pornească de la aprecierea riscurilor şi a modalităţilor de gestionare eficientă a acestora. stabilitatea economiei privită în ansamblul său are ca principal pilon de susţinere stabilitatea sistemului bancar. la nivelul întregului Grup. În ceea ce priveşte Banca Comercială Română aceasta are o abordare integrată. diminuarea profitului sau chiar înregistrarea de pierderi şi afectarea functionalităţii şi imaginii băncii. care poate reprezenta un pericol de contagiune şi pentru celelalte bănci care activează în cadrul economiei. băncile trebuie să respecte o serie de reglementări. dedicată identificării.o entitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de credite în cont propriu”. Riscul de creditare este considerat cea mai periculoasă categorie de risc bancar. aceste reglementări privind desfăşurarea activităţii bancare au un mesaj de protecţie faţă de risc cu rezonanţă multilaterală. elaborate sub forma directivelor europene în sistemul Uniunii Economice Europene.. Concluzii Banca este o instituţie de credit definită ca . respectiv funcţionarea normală a băncilor în toate atribuţiile lor importante în vederea evitării dereglărilor din activitatea unei bănci. interesele acţionarilor faţă de un management defectuos al echipei de conducere a băncii. Astfel. În general. Riscul este un fenomen care apare pe întregul parcurs al derulării operaţiunilor şi activităţiilor băncii şi care poate provoca efecte negative care se răsfrâng asupra întregii activităţi. concomitent cu intensificarea relaţiilor de colaborare a condus la internaţionalizarea reglementărilor în sensul elaborării unor norme naţionale potrivit principiilor acceptate de mai multe ţări. cu un potenţial de producere supradimensionat de evoluţiile financiare fluctuante ale societăţilor comerciale. asumarea unor riscuri specifice. Un bun management bancar poate evita acceptarea unor riscuri excesive şi poate obţine un profit rezonabil pentru instituţia sa. Activitatea bancară presupune înainte de toate.

Noul sistem de punctare care utilizează un sistem de clasificare granulară este de asemenea un model de rating previzional şi un instrument pentru evaluarea riscului de Page 24 . valoarea lor ajungând la 11 mld. promovarea numelui şi reputaţiei. Politica BCR privind riscurile este conceputã pentru creşterea sistematică şi continuă a valorii corporaţiei şi îndeplinirea obiectivelor strategice în cadrul unui management orientat către crearea de valoare. supus limitelor de risc. Topul băncilor in functie de nivelul creditelor neperformante martie 2010 Având în vedere ca BCR Erste desfăşoară cea mai vastă activitate bancară în România. Asemenea limite sunt calculate pe baza analizei aspectelor financiare şi nefinanciare ale acestor instituţii. împreună cu monitorizarea regulată ce permite administrării riscului să gestioneze propriile portofolii într-o maniera proactivă şi. deţinând un total active de 16 mld euro. să acţioneze în timp util şi în sens corectiv. În plus. cel mai mare profit este deţinut tot de BCR. a cărui conduită faţă de clienţi este caracterizată prin corectitudine şi simţ de răspundere. atingând suma de 206. Totuşi . Riscurile sunt administrate printr-un proces de continuă identificare. din care credite neperformante 13. autorităţilor. cât şi la risc operaţional. Banca este expusa la riscul de credit.Managementul riscului de creditare afaceri. printr-o abordare integrată şi coerenta din punct de vedere metodologic. a şi acordat cele mai multe credite . măsurare şi monitorizare. Euro. Consecvenţa administrării riscului este realizată. separării responsabilităţii şi altor controale. faţa de toate riscurile. inclusiv a riscului de credit. aşa cum am amintit şi mai sus.1 %. BCR stabileşte limitele de expunere la riscul de credit pentru instituţiile de credit. precum şi a brand-ului său reprezintă priorităţi cheie pentru BCR. atunci când este necesar. risc de lichiditate şi risc de piaţa.3 mil euro.

4% în 2006 faţă de anul 2005.C. Pentru protejarea intereselor acţionarilor. Din totalul creditelor acordate pe anul 2006 doar 2. Din tabel se poate observa că în ceea ce priveşte anul 2008 faţă de situaţia anului 2007. de la 164. astfel încât să se întreprindă din timp măsurile necesare pentru a evita deteriorarea calităţii portofoliului de împrumuturi. În ceea ce priveste anul 2007. în timp ce creditele sub-standard înregistrează o pondere uşor mai mică de 8.444 milioane lei în 2007 la 628.07% în categoria sub-standard.  determinarea unui trend al standingului financiar al clientelei. banca fiind expusă unui risc de credit mic. deponenţilor şi celorlalţi clienţi ai săi. se observă că portofoliul de credite este gestionat eficient. acesta cunoscând o creştere de 16.49% se află în categoria creditelor neperformante şi 5.  asigurarea managementului riscului de credite şi protecţia corespunzatoare a băncii şi clienţilor faţă de riscurile specifice După cum am putut observa BCR a înregistrat pe toată perioada 2006-2008 o evolutie pozitivă a „Profitului net dupa impozitare şi interese minoritare”. BCR are un profil mediu de expunere la risc. care au înregistrat o creştere uriaşă de 282. politicile şi expunerea la fiecare risc semnificativ. lucru demonstrat de rezultatele financiare foarte bune precum şi de menţinerea în cotinuare a poziţiei de lider pe piaţa bancară românească.8% înregistrând nivelul cel mai înalt din istoria băncii până în acest moment (însă această performanţă trebuie coroborată şi cu pierderile aferente creditelor. Scopul analizelor bazate pe ratingul de credite este acela de a diferenţia nivelurile de risc în cadrul portofoliului de imprumuturi al bancii. 22.R deţine un management al riscurilor de o calitate superioară. pentru a atinge in anul 2008 o creştere de 119. acestea având o valoare de 1.3% în 2007 faţă de anul 2006.29%.36%. obervăm o scădere în ponderea creditelor din categoria credite neperformante în total credite.70%. BCR foloseşe variabile cantitative. De asemenea ca urmare a calculării şi interpretării unor indicatori privind riscul de credit. în timp ce creditele sub-standard au o pondere de 9.6 milioane în 2008). Aceste valori sugerează o buna gestionare a portofoliului de credite pe anul 2006. calitative şi de risc de ţară. care este reflectat prin întreaga activitate defăşurată şi prin obiectivele. pentru :  evitarea unei concentrări a creditelor în categoriile cu risc major .Managementul riscului de creditare credit în vederea realizării unui proces precis de luare a deciziilor. întâlnim o mică creştere în ponderea creditelor din categoria credite neperformante în total credite.13%.Aceste valori sugerează o buna gestionare a portofoliului de credite atât pe anul 2007 cât şi pe anul 2008. acestea având o valoare de 2.94%. Putem spune fără urmă de indoială că B. Page 25 . calculând un scor final (grad final de risc) pentru fiecare entitate financiară.

Cocriş. Banca Comercială Română 19. 5. Tehnica bancară – principii. Iulia. Editura Economică”. Universităţii "Al. 2007 2. Nicolae. Casa Cărţii de Ştiinţă. Raport anual 2007. Rădulescu. nr. Vasile. 2009 6. Ion. Banca Comercială Română 17. Chirleşan. Bănci. Ioan. „Gestiune şi audit bancar. Roşca. Monedă şi credit. 218-219. Editura Expert. Raport anual 2008. 2004. Bucureşti. pp. 2003 10.. Ed. Nitu. 227/2007 15. În: Revista de Finanţe.ro 13. Niţu. Ion. www. Raport anual 2009. Raport anual 2006. reglementări. Norma metodologică a Băncii Comerciale Române.bcr. 4. Sitech. Vasile. Managementul performanţelor şi riscurilor bancare în contextul crizelor bancare şi configurării sistemelor bancare actuale. I. 1/2004 privind creditarea persoanelor juridice. 2000 11. ediţia a II-a. Asigurări. Stoica. Banca Comercială Română 21. Raport anual 2005. 353354. 8. Dedu. Editura AlmaMater. Banca Comercială Română 18. Maricica. Banca Comercială Română Page 26 . Riscul în activitatea de creditare bancară. 2000 7. Jucan. Ed. Magdalena.Ed. Banca Comercială Română 20. Cuza" Iaşi. experienţă. Teodor. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. pp. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului aprobată. Craiova. Revista BCR NR 1-2/2006 16. Bucureşti. Dan . Managementul riscului bancar. Cluj-Napoca. Expert. completată şi modificată prin Legea nr. Cornel. 2003. I.ro 14. Alba Iulia. „Management bancar. 3. „Managementul activelor şi pasivelor bancare”. Bucureşti 1999 9. „Managementul riscului bancar”.ectap. Editura Economică”. nr. Iuga.Managementul riscului de creditare Bibliografie: 1. 3. Editura Altip. www. martie 2005. Sibiu 2009 12. Trenca. Teorie şi cazuri practice .Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de creditare. Raport anual 2010.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful