Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

2006 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM ANUL I, ANUL II, ANUL III ŞCOALA POSTLICEALĂ DOMENIUL: sănătate şi asistenţă pedagogică

Calificarea profesională: asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare
Nivel 3 avansat

2005 BUCUREŞTI

AUTORI: - Profesor Doctor CRIN MARCEAN Şcoala postliceală sanitară Fundeni Bucureşti. - Profesor instructor ELENA CIOFU Şcoala postliceală sanitară Fundeni Bucureşti. - Profesor ELENA IANCU Şcoala postliceală sanitară Fundeni Bucureşti - Doctor ALEXANDRU BUTURUGĂ INRMFB Bucureşti - Doctor CLAUDIA SILVIA CIOFU UMF „Carol Davila”;Spitalul „ Dr. I. Cantacuzino” Bucureşti

- Consultanţă: CNDIPT: expert PAULA POSEA - CNDIPT

2

ANUL I

3

ortopedie şi traumatologie Modulul VIII Comunicare profesională Modulul IX Comunicare profesională în limba modernă Modulul X Tehnologia informaţiei şi comunicării 1020 ore Total ore/an 120 din care: laborator tehnologic 48 Total ore/an 120 din care: laborator tehnologic 84 Total ore/an din care: instruire practică 120 48 Total ore/an 120 din care: instruire practică 48 Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care instruire practică Total ore/an din care: instruire practică 120 48 120 48 120 48 60 24 Total ore/an 60 din care: laborator tehnologic 24 Total ore/an 60 din care: laborator tehnologic 24 Total ore/an instruire teoretică: 16 ore/săptămână x 36 săptămâni – 576 ore Stagii de pregătire practică – 444 ore (2 zile/săptămână x 36 săptămâni) TOTAL – 1020 ore/an 4 .PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul I – Şcoala Postliceală Sanitară Aria curriculară Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare – Nivel 3avansat Cultură de specialitate Modulul I Noţiuni de anatomie şi fiziologie a corpului uman Modulul II Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) Modulul III Noţiuni de psihologie. etică şi deontologie medicală Modulul IV Tehnici de îngrijire Modulul V Igienă generală şi epidemiologie Modulul VI Semiologie şi medicină internă Modulul VII Chirurgie.

Eşalonarea modulelor pe an şcolar – ANUL I M1 – 72 ore – 2 ore / săptămână M2 – 36 ore – 2 ore / săptămână M3 – 72 ore – 2 ore / săptămână M4 – 72 ore – 2 ore / săptămână M5 – 72 ore – 2 ore / săptămână Săpt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 M6 – 72 ore – 4 ore / săptămână M7 – 72 ore – 2 ore / săptămână M8 – 36 ore – 2 ore / săptămână M9 – 36 ore – 2 ore / săptămână M10 – 36 ore – 2 ore / săptămână Modul 1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 6 7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 9 10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 M10 Instruire practică 2 zile/săptămână 36 săptămâni M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 5 .

3. . . în vederea obţinerii calificării de nivel 3 avansat.Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi de analiză a organismului uman pentru înţelegerea funcţionalităţii complexe a aparatelor şi sistemelor organismului uman.Modulul ”Noţiuni de anatomie şi fiziologie a corpului uman” se studiază pe parcursul anului I al şcolii postliceale sanitare pentru realizarea pregătirii de bază. asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. specifică domeniului: sănătate şi asistenţă pedagogică. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă : „Noţiuni de anatomie şi fiziologie a corpului uman” Competenţe : 1. II. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii ( laboratorul de anatomie) şi cerinţele pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. .Analizează organizarea anatomică a corpului uman.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică (câte 2 ore pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi 48 ore laborator tehnologic. Modulul va dezvolta competenţele din unitatea de competenţă „Noţiuni de anatomie şi fiziologie a corpului uman”.Modulul I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A CORPULUI UMAN I.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul.Explică elementele componente ale sistemului nervos. Notă introductivă . 6 . 2. activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat intre şcoală şi unităţi sanitare acreditate să gestioneze pregătirea profesională.Descrie părţile componente ale aparatelor organismului uman.

digestia la diverse nivele ale tubului digestiv. Date generale anatomice asupra hipofizei. sagital. Tubul digestiv şi glandele anexe. . Noţiuni de 1. Explică sensibilităţii şi motricităţii. capacităţile şi debitele componente ventilatorii.Anatomia şi fiziologia aparatului cardiovascular. suprarenalelor. competenţă 1. centri subcorticali. .Structura şi topografia sistemului nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic.Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv. Anatomia şi structura sistemului nervos central: măduva spinării. structura plămânului. etc anatomie şi organizarea termeni generali topografici: ventral. cerebelul. Descrie Căile respiratorii superioare şi inferioare. formare a urinei. ale aparatelor schimburile gazoase. elementele transmiterea impulsului nervos. tiroidei. date histologice şi anatomice generale. căile de conducere ale 3.Anatomia şi fiziologia aparatului respirator 2. organele inervate şi acţiunea acestuia asupra lor. spermatogeneza şi ovulogeneza.Anatomia şi fiziologia analizatorilor. revoluţia cardiacă. nervii rahidieni şi principali ale sistemului nervi periferici. kinestezic etc . tensiunea arterială. reglarea circulaţiei. Analizează . date anatomice şi histologice. Structura cordului şi a vaselor. olfactiv. Principali hormoni ale acestor glande şi rolul lor în organism. . epifizei. ventilaţia alveolară. realizarea controlului şi componente coordonării în sistemul nervos. diencefalul. distal. acustico-vestibular. funcţiile ficatului şi pancreasului. .Anatomia şi fiziologia sistemului nervos.Anatomia şi fiziologia aparatului genital Structura aparatului genital masculin şi feminin ( inclusiv glanda mamară).Scheletul osos şi principalele grupe de muşchi somatici . fecundaţia.Anatomia şi fiziologia glandelor endocrine. principiile hemodinamice în mica şi marea circulaţie. Zgomotele cardiace. emisferele cerebrale. gazele sanguine. Anatomia sistemului nervos periferic. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. părţile pleura. . circulaţia renală. reglarea funcţiei renale. nervos. mecanica ventilaţiei. trunchiul cerebral. organizarea sistemului circulator.Structura corpului – planuri: frontal. encefalul. dorsal.Nervii cranieni. gustativ.Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. cutanat. pulsul.Anatomia şi fiziologia aparatului urinar. reglarea aparatului digestiv. paratiroidelor. fiziologie a anatomică a median. micţiunea. reglarea activităţii glandelor endocrine. Date generale asupra structurii şi funcţiei analizatorilor: vizual. arcurile reflexe. cranian. volumele. reglarea respiraţiei. Rinichiul şi căile urinare.III . peristaltica tubului digestiv. organismului . proprietăţile cordului. . circulaţia pulmonară. 7 . . etc corpului uman corpului uman .

Se evaluează numai competenţele din acest modul. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceala sanitară de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. scheletul corpului uman. -elevii au stiluri diferite de învăţare. 8 . planşe. studiul de caz.Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite cerinţele de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. parcurgând tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile (cap.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. O competenţă se evaluează o singură dată. formare aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză şi interpretare a componentelor organismului uman pentru înţelegerea funcţionalităţii complexe a aparatelor şi sistemelor într-un tot unitar. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. V. pentru verificarea atingerii competenţelor. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne de educaţie: -elevii învaţă cel mai bine când învăţarea răspunde nevoilor lor.Metodele de predare vor fi variate. . Sugestii metodologice . .IV. exerciţiul.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. dezbateri şi discuţii în grup. .Orele de instruire teoretică se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunzător: retroproiector.III ). în vederea îngrijirii. în funcţie de dificultatea acesteia. predominând studiul. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare. . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia lor şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. dar abordarea acestuia trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. proprii grupului instruit . .În elaborarea strategiei didactice. etc. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe. Proiectarea evaluării competenţelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. video. . evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. demonstraţia.Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. -elevii învaţă când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Condiţii de aplicabilitate şi de evaluare Parcurgerea conţinuturilor modulului „Noţiuni de anatomia şi fiziologia corpului uman” se va realiza integral. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. . numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.

II. NOŢIUNI DE FIZICĂ (MECANICĂ ŞI ELECTRICITATE) I. Prin planul de învăţământ acest modul are alocate 36 ore instruire teoretică şi se vor parcurge câte 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni şi 84 ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională care stă la baza sistemului naţional de calificări profesionale. 9 . Selectează informaţiile necesare aplicării tratamentelor fizicale. . Modulul se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.Modulul II. 2.Modulul II „ Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate) se parcurge în anul I al şcolii postliceale sanitare pentru calificarea asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Notă introductivă. Utilizează noţiunile de mecanică în condiţiile specifice recuperării bolnavului. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă: „Noţiuni de fizică (mecanică şi electricitate)” Competenţe: 1. Aplică noţiunile de electricitate în tratamentele cu curent electric 3. .Scopul acestui modul este de a asigura suportul ştiinţific pentru înţelegerea fenomenelor care însoţesc tratamentele cu curenţi electrici şi ca bază pentru studiul biomecanicii articulare şi musculare.Persoana care va absolvi acest modul va înţelege fenomenele care stau la baza funcţionării aparatelor electrice utilizate în aplicarea diferitelor proceduri de tratament de către asistenţii medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. .

Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. scripeţi. Legea conservării energiei: Ciocniri.Tipuri de mişcări şi legile mişcării: recuperării mişcarea rectilinie. . inductanţa. mărimile care tratamentele cu caracterizează câmpul electric. Puterea. forţe de frecare.Lucrul mecanic şi energia. fenomenul de inducţie electromagnetică. sisteme de forţe. pârghii. . circuite simple de curent alternativ. autoinducţia. Efectul chimic al curentului electric.III. şurubul.Forţa. conductori în câmp electrostatic. echilibrul corpurilor sub acţiunea gravitaţiei. intensitatea.Dinamica: principiile mecanicii Newtoniene.Mişcarea corpului solid rigid.Electrostatica noţiunile de Sarcina electrică. bolnavului. mişcarea curbilinie.Echilibrul forţelor. potenţiale de tensiune. câmpul electric. . procedee practice în tehnica măsurătorilor electrice.Impulsul. mişcarea oscilatorie. forţe de inerţie. Utilizează . Aplică .Cinetică: Mişcare şi repaus. specifice . electroliza. capacitate. condensatori. etc. flux. acceleraţie. cuplu de forţe. timp. energia câmpului electrostatic. maşini simple: planul înclinat. fizică noţiuni de Elementele şi relativitatea mişcărilor. Legea conservării impulsului. interacţiunea între sarcini electricitate în electrice. forţe gravitaţionale. competenţă 1 Noţiuni de 1. (mecanică şi mecanică în Mărimi şi unităţi de măsură în cinetică: electricitate). efectul magnetic. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. energia cinetică de rotaţie. Curentul electric staţionar: efectele curentului. forţe elastice. legea inducţiei electromagnetice. curent electric inducţia. momentul cinetic şi momentul de inerţie. Curentul alternativ. etc. centrul de greutate. inducţie. . 10 . tipuri de forţă: forţe centrale. forţe de tracţiune. mişcarea în câmp gravitaţional. . mărimi care caracterizează câmpul magnetic: intensitatea. . condiţiile lungime. Forţa electromagnetică. efectul termic. Legea conservării energiei mecanice. circuite electrice. producerea curentului alternativ. viteză. 2.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ. permit diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. aplicaţii. Se recomandă adaptarea programului la elevii cu nevoi speciale. Alegerea acestor activităţi conduc la o orientare asupra celui care învaţă. .Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. radiaţia UV. circuitul oscilant. producerea oscilaţiilor electrice. Optica. observaţia sistematică a comportamentului elevilor. circuite integrate. O competenţă se evaluează o singură dată. oscilaţii şi unde. metoda practică. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. Selectează informaţiile necesare aplicării tratamentelor fizicale Elemente de electronică Dispozitive electronice: dioda. funcţii. Demonstrarea unei alte abilitaţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare . funcţionare. caracteristici. oscilaţii şi unde electrice şi electromagnetice. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceala sanitară în specialitatea de asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. amplificare oscilatoare. Lumina. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesionala. proprietăţile radiaţiei laser.proprietăţi. pentru verificarea atingerii competenţelor. . circuite electronice. efectul fotoelectric. III. unde plane. fotonul. Se evaluează numai competenţele din acest modul. trioda. redresarea curentului alternativ. unde transversale. urmând să se pună mai bine în valoare. Conducţia electrică în semiconductori. este cea din tabelul de la cap. unde longitudinale.Producerea undelor electromagnetice. autoevaluarea. parametri. IV. rezonanţă. propagarea câmpului electromagnetic. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. principii de funcţionare.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţile de învăţare cu caracter interactiv.Modulul de „ Noţiuni de fizică ( mecanică şi electricitate)„ va fi parcurs integral iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor.3. . . experimentul de laborator. prin fişe individualizate. Laserul. clasificare. spectre de emisie şi absorbţie. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. 11 . spectrul undelor electromagnetice. Abordarea acestor conţinuturi trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. propagarea undelor. Mişcarea ondulatorie. corespunzător calificării.

predominând studiul. dezbaterea şi discuţii în grup .V. exerciţiul. Metodele de predare vor fi variate. . proprii grupului pregătit. . Instruirea practică în laborator are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. de nivelul de cunoştinţe anteriore ale grupului instruit. în funcţie de dificultatea acesteia.Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. demonstraţia. 12 .Instruirea teoretică se va realiza în săli şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Sugestii metodologice.

2. Instruirea teoretică pentru „Psihologie generală şi medicală” se va face 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni iar pentru „Etică şi deontologie medicală” 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni. ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA I. După parcurgerea acestui modul elevul este capabil să aplice noţiunile de psihologie şi etică medicală în activitatea de îngrijire a pacienţilor desfăşurată în unităţile sanitare. etică şi deontologie medicală” se parcurge în anul I al şcolii postliceale sanitare pentru calificarea de asistent medicală balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Prin planul de învăţământ acest modul are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică şi 48 ore instruire practică în laboratoare de specialitate în unităţi sanitare.Modulul III. 13 . document care face parte din sistemul naţional de calificări profesionale. II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitate de competenţă „ Noţiuni de psihologie. Utilizează noţiunile de psihologie medicală în activitatea desfăşurată în unităţi sanitare. NOŢIUNI DE PSIHOLOGIE. . Notă introductivă .La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire profesională specific calificării. 3. Aplică normele de etică şi deontologie medicală.Modulul III „ Noţiuni de „psihologie. Descrie metodele psihologiei generale şi medicale. etică şi deontologie medicală” Competenţe 1.

Obiect . . . observaţia.d).Obiectul psihologiei – sistemul psihic uman: deontologie medicale evoluţie. funcţie. proprietăţi.Procesele cognitive . conştienţă abolită Sistemul personalităţii 14 . forme.c).f). memoria. psihiatrie . obişnuinţe. ancheta psihologică.III. tulburări la nivelul activităţii voluntare . atenţia. forme. tulburări la nivelul proceselor senzoriale . atenţia: definiţie. structura psihologică a activităţii: formele activităţii . nivelurile de funcţionalitate ale vieţi psihice: conştient.e). psihologiei 1. funcţii. starea de somn. tulburări la nivelul afectivităţii. procesele reglatorii ale activităţii Motivaţia: definiţia. stările afective.a). psihopatologie. metoda analizei activităţii. metoda biografică. imaginaţia.a). convorbirea interviu.b).b). calităţi voluntare. rolul psihologiei generale şi psihologiei medicale în practica medicală 2. inconştient. organizare medicală . . tulburări ale sistemului motivaţional . percepţia. procesele cognitive superioare: gândirea. niveluri de conştienţă: starea de veghe. principalele tulburări la nivelul proceselor cognitive superioare. Activitatea umană şi procesele reglatorii . Interacţiunea proceselor psihice.a). limbajul. anamneza. voinţa: definiţie. afectivitatea: definiţie. relaţii. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. Metodele psihologiei . reprezentarea. caracteristici. tulburări la nivelul atenţiei .a). competenţă Noţiuni de 1. caracteristici. diferenţieri între psihologie medicală. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr.c). importanţa acestor metode pentru practica medicală Infrastructura sistemului psihic uman . Descrie metodele Psihologie generală – psihologie medicală: psihologie. procesele psihice senzoriale: senzaţia. componente automatizate ale activităţii: deprinderi. priceperi. visele. structură. . relaţii etică şi generale şi .b). forme.c). subconştient. interdependenţe.a) obiectul psihologiei medicale .b). sistemul psihic uman şi conştienţa . metode psihometrice .c).b).

noţiunile de anxietate. -Aptitudinile : definiţie. Aplicarea deciziei etice în situaţi de îngrijire Avortul. -Jurământul Hipocratic.Problemele psihologice ale bătrânilor.Modificări psihice cauzate de boli somatice desfăşurată în . clasificare. Credinţe şi valorile personale Dreptul la sănătate. reacţii psihologice şi deviante psihologie medicală -Boala şi personalitatea morbidă. dirijarea resurselor. codul de etică. respect medicală şi integritate. persoană. adolescenţă. femeilor. Personalitatea şi boala . personalitate -Personalitate sistem bio-psiho-social -Criterii ale personalităţii normale -Structura personalităţii: temperament. libertate. Psihologia medicală a vârstelor şi sexelor -Etape stadii: copilărie. . manipularea genetică. eutanasia. responsabilitatea în practica profesională. 15 . bătrânilor. caracter şi reacţia la boală. pubertate.-Individ. -Afirmaţii şi declaraţii despre drepturi şi responsabilităţi. concepţia de libertate. teorii etice. Utilizează -Modalităţi de reactivitate: durere suferinţă. sănătate mentală 2. Importanţa aptitudinilor în evoluţia şi echilibrul individului. Moartea ca problemă a psihologiei medicale unităţi sanitare .Psihologia relaţiilor pacient – personal medical . socioterapia . între echipă şi pacient ) de etică şi -Drepturi. în activitatea . declaraţia de la Helsinki -Etica ramură a filozofiei Principii de etică.Specificitatea relaţiei: psihologia situaţională a bolnavului -Specificitatea comunicării ( în cadrul echipei 3 Aplică normele medicale. .Psihoterapia.Psihologia clipei de moarte.Sănătatea . bărbaţilor. Personalul medical şi asistenţa muribunzilor. problemele psihologice ale femei. drepturile pacientului. eutanasia.Terapia psihologică . copiilor. atitudini faţă de moarte. respect şi integritate deontologie Drepturile omului. ergoterapia.

iar la sfârşitul modulului se va face o evaluare sumativă. de nivelul clasei şi de stilurile de învăţare ale elevilor.IV. În cadrul modulului se exersează tehnici generale de comunicare cu pacienţii. prevăzute pentru acest modul. lucru în grup (grup cu sarcină precisă. corelată cu criteriile de performanţă care se găsesc precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător. grup mic. Conţinuturile proiectate la acest modul urmăresc atingerea de către elev a competenţelor descrise prin standardul de pregătire profesională specific calificării. care vor fi evaluate în cadrul modulului ce le includ Pe măsură ce se parcurge conţinutul modulului se va face o evaluare formativă. diferenţiată. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare . 48 ore pe an. obţinerea informaţiilor din diverse surse. Dintre metodele ce se pot aplica amintim: joc de rol. lectură dirijată. utilizarea fişelor de documentare şi a fişelor de lucru. Alegerea metodei adecvate rămâne la decizia profesorului.III ). Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile ( cap. 16 . De asemenea elevul va fi capabil să respecte normele de etică şi deontologie medicală în activitatea de îngrijire a bolnavilor. brainstorming ). . etc.Metodele de predare-învăţare alese a fi aplicate se recomandă a avea un caracter activ. Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Prin parcurgerea acestui modul. exerciţiul practic. Pentru fiecare competenţă cuprinsă în modul se face evaluarea conform probelor de evaluare cuprinse în standard. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire. în care acesta să participe efectiv la dezvoltarea competenţelor.Conţinuturile se vor exemplifica în cadrul orelor de instruire practică. Sugestii metodologice . care va ţine cont de cunoştinţele şi abilităţile dobândite anterior. centrat pe elev.Modulul „ Noţiuni de psihologie. etică şi deontologie medicală”. O competenţă se va evalua o singură dată. V. . elevii vor fi capabili să aplice noţiunile de psihologie medicală în activitatea desfăşurată în unităţi sanitare. în anul I al şcolii postliceale sanitare pentru calificarea de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu. va fi parcurs pe o durată de 72 ore pe an de instruire teoretică şi 48 ore pe an instruire practică. conform standardului de pregătire profesională. studiu de caz. Se evaluează competenţele precizate în curriculum. dar abordarea trebuie să fie flexibilă.

2.Modulul face parte .Modulul IV. şi cerinţele pentru pregătirea în calificare de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitate de competenţă: „Tehnici de îngrijire” Competenţe . . sanitare. activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat strategic între şcoală şi unităţi sanitare acreditate să gestioneze pregătirea profesională. 3. TEHNICI DE ÎNGIJIRE I. . având alocat un număr de 120 ore pe an. dar se au în vedere şi resursele locale pentru instruirea practică: baza materială a şcolii: sălile de demonstraţie.Modulul „ Tehnici de îngrijire” se studiază pe parcursul anului I al şcolii postliceale sanitare în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Aplică tehnici de îngrijire în activitatea profesională.Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi necesare îngrijirii bolnavului în unităţi. II. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională. Acordă îngrijiri pacienţilor conform prescripţiei medicale 17 . din care 72 ore de instruire teoretică ( câte 2 ore pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi 48 ore de instruire practică. din cultura de specialitate a ariei curriculare. conform planului cadru de învăţământ. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul. Descrie tehnicile generale de îngrijire. instrumentarul medical şi chirurgical. 1. manechine. .Modulul va dezvolta competenţele din unitatea de competenţa pentru abilităţi „ Tehnici de îngrijire”. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. Notă introductivă .

observarea şi notarea vărsăturilor. întocmirea foii de alimentaţie. aplicarea agenţilor fizici -utilizarea frigului sub formă uscată. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. competenţă 1 Tehnici de Descrierea Introducere îngrijire tehnicilor Organizarea serviciilor medicale. a somnului. utilizarea căldurii uscate şi umede-. îngrijire dezinsecţia. Nevoia de a bea şi a mânca: observarea apetitului şi a modului în care bolnavul respectă prescripţiile medicale. metode de fixare a pansamentului. 18 . generale de -Noţiuni de igienă a unităţilor sanitare. a stări psihice. Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată -observarea şi notarea respiraţiei.III. schimbare a lenjeriei de pat la bolnavul imobilizat. efectuarea transportului bolnavului în spital. deratizarea. Fiinţa umană şi dimensiunile bio-psiho-socială. bandajarea pe diferite regiuni. dezinfecţia. observarea şi notarea expectoraţiei. măsurarea masei şi înălţimii corporale a bolnavului 8. schimbarea poziţiei bolnavului. -Internarea bolnavilor în spital. Asigurarea alimentaţiei dietetice. alimentaţia artificială. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limita normală: măsurarea şi notarea temperaturii. -Instrumentar. alimentarea activă şi pasiva a bolnavului. Nevoia de a dormi şi a se odihni. observarea şi notarea scaunului. mobilizarea bolnavului.. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură -observarea poziţiei bolnavului. 10. 2. circuitele funcţionale din unităţile sanitare. A comunica -supravegherea bolnavului. sterilizare. asigurarea igienei personale. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca -dezbrăcarea bolnavului în pat 5.A. măsurarea şi notarea diurezei. măsurarea şi notarea T. Nevoia de a fi curat -pregătirea patului şi a accesoriilor lui. calcularea raţiei alimentaţiei zilnice. administrarea oxigenului. aplicarea revulsiilor 7. observarea faciesului. măsurarea şi notarea pulsului. Nevoia de a evita pericolele: tratarea plăgilor. a reactivităţii generale. 9. 6. corporale şi vestimentare a bolnavului 4. Nevoile fundamentale 1. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. 3. Nevoia de a elimina: observarea.

2. evaluarea altor competenţe ne fiind relevante. Nevoia de a acţiona conform credinţelor i valorilor. permite individualizarea învăţării. -căile de administrare ale medicamentelor: calea orală. oferă maximul de deschidere.hemostază -fracturi imobilizare provizorie Pregătirea bolnavului pentru examene radiologice Îngrijirea generală a pacienţilor în timpul aplicării tratamentelor fizicale. autoevaluarea. pentru verificarea atingeri competenţelor. Se evaluează numai competenţele din acest modul. sucul gastric şi duodenal -recoltarea lichidului cefalo-rahidian şi a lichidelor obţinute prin puncţie. pe cale parenterală (injecţiile) . sternală. secreţii purulente. Nevoia de a fi util şi a se realiza.oxigenoterapia Recoltarea de produse biologice şi patologice pentru examene de laborator -recoltarea sângelui. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. Teste biologice . Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. clismă. Nevoia de a învăţa Administrarea medicamentelor. Condiţii de aplicare şi de evaluare Modulul „Tehnici de îngrijire” va fi parcurs integral. joc de rol. ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv. pleurală. Nevoia de a se recrea. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. observaţia sistematică a comportamentului elevilor. aplicaţii locale. etc. vărsăturilor. etc. Puncţii: puncţie venoasă. Aplică tehnic de îngrijire în activitatea profesională 3. Se vor aplica şi activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ munca în echipă pentru exersarea abilităţilor.determinarea grupelor sanguine şi a factorului Rh.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. . 14.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ. 12. Supravegherea pacientului în timpul tratamentului şi notarea reacţiilor sale.Acordă îngrijiri pacienţilor conform prescripţiei medicale 11. permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. respiratorie. rectală.III. transfuzia de sânge. Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă. respectiv asupra disponibilităţilor sale. spălături. . Îngrijirea traumatismelor: -hemoragie . urmărirea unor instrucţiuni. urmând să le pună mai bine în valoare. 13. urinei. . spută. O competenţă se evaluează o singură dată. rahidiană. 19 . IV. studiu de caz. demonstraţie cu participare. materiilor fecale.

Instruirea teoretică se va realiza în săli de demonstraţie cu o bună dotare materială. . predominând exerciţiul. studiul de caz.Metodele de predare vor fi variate.Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. în funcţie de dificultatea acesteia. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitate de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. . dezbaterea şi discuţii în grup. 20 . demonstraţia.V.Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. proprii grupului instruit. .

Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 120 ore pe an şi se vor parcurge câte 2 ore pe săptămână timp de 36 de săptămâni prin instruire teoretică (igienă generală 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni şi epidemiologia 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni ) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare. Asigură microclimatul de lucru. 3. Notă introductivă. I. Supraveghează igienizarea spaţiilor de lucru. 21 . pentru realizarea pregătirii de specialitate. II. Competenţe: 1. al şcolii postliceale sanitare. 2. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul Unitatea de competenţă „Igienă generală şi epidemiologie”. . în vederea obţinerii calificării de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Aplică normele de prevenire a infecţiilor intra spitaliceşti.Modulul V IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE.Modulul V „ Igienă generală şi epidemiologie” se studiază pe parcursul anului I. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire profesională specifice calificării. document care face parte din sistemul naţional de calificări profesionale.

Clima şi relaţia sa cu sănătatea -.Rolul mediului exterior în producerea infecţiei. igiena şcolii. caracterul infecţios infecţiilor intra al unei boli spitaliceşti. profilaxia prin chimioterapie şi antibiotice. sex. îndepărtarea reziduurilor solide şi lichide 2. igiena instalaţiilor sanitare. Asigură . seroprofilaxia.Igiena habitatului uman: igiena localităţilor şi lucru. -. virulenţă. rasă. . competenţă 1 Igienă 1. alergie. măsuri pentru întreruperea căilor de infecţie.Supraveghează Definiţia generală şi igienizarea . acţiuni asupra epidemiologie spaţiilor de lucru organismului.Macro organismul: (organismul gazdă). măsuri pentru întreruperea căilor de transmitere a infecţiei. definiţie.Generalităţi despre infecţie şi contagiozitate: normele de definirea noţiunilor de bază. . Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. proprietăţi.Factori epidemiologici secundari: profilaxia bolilor infecţioase. Igiena solului: indicatorii poluării chimice şi biologice a solului. igiena unităţilor de profil alimentar. definiţie . proprietăţi antigenice. imunitatea. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.Igiena aerului: compoziţia chimică.Procesul infecţios: microorganismul ( agentul patogen). caracterul contagios.Igiena radiaţiilor: radiaţii ne ionizantemicroclimatul de . . clasificare. 3. patologia ne infecţioasă produsă prin apă. patogenitate. . toxine. prevenirea accidentelor la copii şi tineri. funcţionare. igiena locuinţei şi relaţia cu sănătatea. . condiţiile de potabilitate a apei. căile de transmitere. boală infecţioasă. .Igiena alimentară: necesarul de energie şi proteine. receptivitatea. valoarea nutritivă. măsuri îndreptate împotriva izvorului de infecţie. sursa de infecţie. măsuri pentru creşterea rezistenţei organismului. boală prevenire a contagioasă. Aplică . vaccino profilaxia.Noţiuni de epidemiologie generală: definiţia noţiunilor de epidemiologie. Factori epidemiologici principali: definiţie clasificare. preşcolară. Igiena apei: patologia infecţioasă transmisă prin apă. . imunitate naturală şi dobândită.Igiena copilului şi adolescentului: igiena activităţii şcolare. igiena copiilor de vârstă mică. Factori favorizanţi: vârsta . şcolară. 22 . curăţenie. poluarea aerului şi acţiunea sa asupra sănătăţii. relaţiile de sănătate.III. receptivitate. Nr. igiena personalului.

- Măsuri adresate factorilor epidemiologici secundari: educarea pentru sănătate a populaţiei, salubrizarea, igienizarea, etc.. - Măsuri de prevenire şi combatere a infecţiilor intra spitaliceşti, Importanţa respectării măsurilor de profilaxie cu caracter permanent, anchetă epidemiologică în infecţiile interioare de spital. IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare - Modulul „Igienă generală şi epidemiologică” va fi parcurs integral, ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. III „ Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. - Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter inter activ. Dintre metodele ce se pot aplica amintim: joc de rol şi studiu de caz, lucru în grup, brainstorming, utilizarea fişelor de documentare, obţinerea informaţiilor din diferite surse, Alegerea metodei adecvate rămâne la decizia profesorului, care va ţine cont de cunoştinţele şi abilităţile dobândite anterior, de nivelul clasei şi de stilurile de învăţare ale elevilor, (auditiv, vizual sau practic). - Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. - Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. O competenţă se evaluează o singura dată. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenţelor. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. V. Sugestii metodologice Metodele de predare - învăţare, alese a fi aplicate, se recomandă a avea un caracter activ, centrat pe elev, în care acesta să participe efectiv la dezvoltarea competenţelor. Dintre metodele ce se pot aplica amintim: joc de rol, studiu de caz, lectură dirijată, lucru în grup (grup cu sarcină precisă, grup mic) a fişelor de documentare şi a fişelor de lucru, obţinerea informaţiilor din diverse surse, exerciţiul practic. Alegerea metodei adecvate rămâne la decizia profesorului, care va ţine cont de cunoştinţele şi abilităţile dobândite anterior, de nivelul clasei şi de stilurile de învăţare ale elevilor.

23

Modulul VI.

SEMIOLOGIE ŞI MEDICINĂ INTERNĂ

I. Notă introductivă Modulul „Semiologie şi medicină internă” se studiază pe parcursul anului I al şcolii postliceale sanitare, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 120 ore pe an şi se vor parcurge câte 4 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni prin instruire teoretică şi 48 ore instruire practică în unităţi sanitare. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână timp de 36 săptămâni, coordonată de instructorul de practică, conform numărului de ore alocate de instruire practică prin planul de învăţământ. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi de îngrijire a bolnavului cu diferite afecţiuni. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională, document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specifică calificării.

II. Lista unităţilor de competenţa relevante pentru modul: Unitatea de competenţă:„Semiologie şi medicină internă” Competenţe: 1. Identifică semne şi simptome în diferite afecţiuni 2. Interpretează semnele şi simptomele din diferite afecţiuni. 3. Îngrijeşte bolnavul cu diferite afecţiuni.

24

III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. Nr. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. competenţă 1 Semiologie şi 1.Identifică 1.Bolile aparatului respirator medicină semne şi traheobronşitele, pneumopatiile, pleurezia, astmul internă simptome bronşic, bronşita cronică, bronşectazia, tuberculoza, prezente în insuficienţa respiratorie, cancerul pulmonar. diferite 2.Bolile aparatului cardiovascular. afecţiunii Ateroscleroza, valvulopatiile, cardiopatia ischemică, aritmiile, pericardita, insuficienţa cardiacă, sindromul de ischemie periferică, tromboflebita, maladia varicoasă, limfedemul. 2.Interpretează 3.Bolile aparatului digestiv semnele şi gastritele, maladia ulceroasă, colecistopatiile, simptomele hepatitele, pancreatitele, sindromul diareic, din diverse apendicita, cancerul gastric, ciroza, icterele, colonul afecţiuni. iritabil. 4.Bolile aparatului renal. glomerulonefritele, infecţia urinară, litiaza urinară, pielonefrite, sindromul nefrotic, tuberculoza renală. 3.Îngrijeşte 5.Bolile de metabolism şi nutriţie. bolnavul cu diabetul zaharat, guta, obezitatea. diferite 6. Bolile sângelui. afecţiuni Anemiile, leucemiile, mielomul multiplu, boala Hodkin, sindromul hemoragic. 7. Bolile endocrine. Tiroidite, hipertiroidia, insuficienţa suprarenală, diabetul insipid, sindromul Cushing, tetania, menopauza, andropauza IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare. - Modulul „ Semiologie şi medicină internă” va fi parcurs integral, ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. III- Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. - Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiata, ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent de balneofiziokinetoterapie şi recuperare medicală. - Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni, ce vizează asigurarea pregătirii elevilor pentru a îngriji bolnavii cu diferite afecţiuni în activitatea desfăşurată în unităţi sanitare. Orele de instruire teoretice vor fi predate de medici specialişti care vor prezenta pentru fiecare afecţiune: etiologia, simptomatologia, investigaţiile clinice şi paraclinice, principii de tratament. - Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia, studiu de caz, problematizarea, observaţia sistematică a comportamentelor elevilor, autoevaluarea. - Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână, coordonată de instructorul de practică, conform numărului de ore alocat prin planului de învăţământ. - Tematica instruirii practice va cuprinde aplicaţii din toate modulele parcurse în cursul anului şcolar.

25

exerciţiul. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. .Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. Se evaluează numai competenţele din acest modul.Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare. O competenţă se evaluează o singură dată. dezbaterea şi discuţia în grup. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ. Metodele de predare vor fi variate. 26 . . studiul de caz.. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. pentru verificarea atingeri competenţelor. Demonstrarea unei alte abilităţi. demonstraţia. V. Sugestii metodologice . predominând studiul.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. proprii grupului instruit. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. în funcţie de dificultatea acesteia. are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. în afara celor din competenţele specificate. .

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Unitatea de competenţă „Chirurgie. traumatologie”. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână timp de 36 săptămâni. II. în funcţie de manifestări. 27 . ortopedie. Utilizează corect metodele de tratament în funcţie de tipul de traumatism. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională. traumatologie” se studiază pe parcursul anului I al şcolii postliceale sanitare. coordonată de instructorul de practică. conform numărului de ore alocate la instruire practică prin planul de învăţământ. 3. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperareModulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 120 ore pe an şi se vor parcurge câte 2 ore pe săptămâna timp de 36 săptămâni prin instruire teoretică (chirurgie 2 ore pe săptămână 18 săptămâni şi ortopedie traumatologie 2 ore pe săptămână 18 săptămâni) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare. I.Modulul VII. TRAUMATOLOGIE. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. 2. localizare. Competenţa: 1. Aplică metode de asepsie şi antisepsie în activitate. Notă introductivă . ORTOPEDIE. . ortopedie. respectând regulile de asepsie. CHIRURGIE.Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi de îngrijire a bolnavului care prezintă manifestări ce se tratează în serviciile chirurgicale. semne. Efectuează îngrijiri în traumatisme.Modulul „ Chirurgie.

tratament. . evoluţie. activitate metodologie. semne clinice (epistaxis. 3. principalele sedii de fractură semne.Pansamentul şi înfăşarea: indicaţii. Arsurile: cauze. scafoid. Aplică . manifestări. tratament.Asepsia şi antisepsia ortopedie. plăgi articulare. evoluţie. -.Degerăturile: producere. -Entorsele: tipuri.Scoliozele: clasificare. erizipelul. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. Chirurgie.Anestezie. hidrosadenita. genunchi. limfangita . evoluţie. metodele de dezinfecţia chimică. panariţiul. gambă. respectând picior). contuzii. 1.Tumori osoase: tumori benigne şi maligne.Fracturile: tipuri de fracturi (epifizare şi diafizare). (vertebre. electrice) -. melenă. analgezie antisepsie în anestezie generală.Luxaţii congenitale şi dobândite (traumatice) tabloul îngrijiri în clinic. tipuri de pansamente. coloană vertebrală). tratament. braţ. Efectuează . coloană vertebrală. şold. hematurie). . modalităţi terapeutice. coapsă. calcaneu. genunchi. hemoptizia. de tratament în . şold. posibilităţi terapeutice 28 . substanţe. pumn. asepsie de tendon (manifestări clinice. evoluţie. evoluţie. tratament. Utilizează . materiale 2. primitive traumatism şi secundare. evoluţie. gradul de arsură. manifestări clinice. specii de arsuri (chimice. tratament) . modalităţi de înfăşare în funcţie de zona topografică. tratament. plăgi tăiate.Hemoragiile: etiopatogenie. competenţă 1. metatars. evoluţie. localizare.Plăgile: escoriaţii. manifestare corect metodele clinică. cot. traumatisme în mână) funcţie de . antebraţ. Principalele localizări: semilunar. tratament. Nr.Infecţii localizate: furunculul. tratament (luxaţii de umăr. regională.Electrocutarea şi şocul electric -. dezinfecţia fizică (sterilizarea) traumatologie asepsie şi . funcţie de tipul de . tipuri de mobilizare. grade de degerătură.imobilizarea: indicaţii. tratament. regulile de Traumatismele musculo-tendinoase: ruptură musculară.III Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. cap femural. tratament (entorse gleznă.Tuberculoza osteo articulară: localizare. mână. hematemeză.Osteonecrozele aseptice: cauze. locală.Şocul caloric şi insolaţia . .

O competenţă se evaluează o singură dată. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. studiul de caz. traumatologie” va fi parcurs integral. dezbaterea şi discuţii în grup. Tematica instruirii practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele parcurse în cursul anului şcolar. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. exerciţiul. studiul de caz. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare . demonstraţia.Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată.IV. Pentru atingerea competenţelor din acest modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. . Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. problematizare. formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi manifestărilor în diferite afecţiuni ce vizează asigurarea pregătirii elevilor pentru a îngriji bolnavii cu diferite afecţiuni în activitatea desfăşurată în unităţi sanitare. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile/săptămână. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. În parcurgerea modului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ. ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la capitolul III. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Evaluare continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. . pentru verificarea atingerii competenţelor.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. – „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. în funcţie de dificultatea acesteia. Se evaluează numai competenţele din acest modul. V. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia.Modulul „Chirurgie. coordonată de instructorul de practică. ortopedie. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. Orele de instruire teoretică vor fi predate de medicul specialist. autoevaluarea. 29 . predominând studiul. Metodele de predare vor fi variate.

Acest modul este constituit dintr-o unitate de competenţă pentru abilităţi cheie şi va fi parcurs la toate calificările de nivel 3 avansat din domeniul: sănătate şi asistenţă pedagogică şi va dezvolta abilităţi cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. Notă introductivă Modulul „Comunicare profesională” reprezintă un modul de pregătire de specialitate.Modulul VIII. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 ore de instruire teoretică şi 24 ore de instruire practică prin laborator tehnologic. II. asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. COMUNICARE PROFESIONALĂ I. Realizează un raport formal 30 . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în „Standardul de pregătire profesională”. Aplică tehnici de comunicare orală 3. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. documente care stau la baza „Sistemului naţional de calificări profesionale”. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă: Comunicare profesională Competenţe 1. din aria curriculară a anului I al şcolii postliceale sanitare pentru calificarea de nivel 3 avansat.

prin modulaţia vocii. audio. publicul ţintă. documentaţii întocmite corect. 2. Realizează un raport formal. 4. prin alegerea tonului şi a vocabularului. 4. ocazie. vorbitor. Raport formal elaborat: document coerent. asigurarea posibilităţii de exprimare.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. formatul) 3. 3. 1. viteza vorbirii. Aplică tehnici de comunicare orală. suportul (grafica. Metode de comunicare adecvate: scrise. Conţinutul şi structura raportului în funcţie de: tipul informaţiei. procese verbale. massmedia. 3. adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditorului. folosirea unui suport specific. discuţii. publicaţii de specialitate. prin comunicare non verbală. succesiunea logică. Strategii de ascultare în funcţie de situaţie. prezentarea profesională strategii pentru o unor informaţii. rapoarte. verbale. statistici. buletine informative. 2. Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului. Argumentare prin idei clare.III. relevanţă. întreţinerea unor discuţii. manuale. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea Comunicare 1. 1. adecvat scopului propus. seminarii. 2. Elaborează informaţiilor. internet. 3. stimularea creativităţii. relevante. Unitate de Competenţe Conţinuturi crt. 31 . adaptate contextului şi interlocutorului. oferirea feedback-ului. prin articulare. informatizate. 2. competenţă 1. încadrarea în timp. încurajarea discuţiei. bine structurat. metode de ascultare. Susţinere: în situaţii formale sau informale în funcţie de numărul de vorbitori. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. standardul de prezentare. Surse de informaţii: informaţii interne şi externe. persuasive. documentaţie specifică. subiectul în cauză. Informaţii selectate în funcţie de complexitatea temei. prin structură. 1. comunicare eficientă. concise.

respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. . dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. 3: Realizează un raport formal. Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. diferenţiată ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire. profesorii vor trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: . Dezvoltarea competenţelor individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional respectiv.IV. care atestă dobândirea competenţei. Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional. Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat realizarea sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile. 32 . O competenţă se evaluează o singură dată. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor corespunde domeniului profesional.elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap. III). prin fişe individualizate. Modulul Comunicare profesională poate fi parcurs independent.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. În elaborarea strategiei didactice. Se evaluează numai competenţele din acest modul. . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor.elevii au stiluri diferite de învăţare. .

adecvat scopului propus În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităţi de evaluare 33 . succesiune logică.EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE Unitatea de competenţă: Comunicare profesională Evaluarea 1 Competenţa 3: Realizează un raport formal Numele candidatului: Număr de înregistrare: Oră de instruire practică prin laborator tehnologic Centru: Data de început: Numele evaluatorului: Data de încheiere: Semnătura evaluatorului: Data de verificare: Evaluare 1 Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanţă: (a) (b) (c) Selectarea informaţiilor necesare temei propuse Organizarea conţinutului şi structurii raportului Elaborarea unui raport formal Condiţii de aplicabilitate: Selectare: Organizare: Raport formal: în funcţie de complexitatea temei. relevanţa tipul informaţiei. bine structurat. formatul) document coerent. standardul de prezentare. suportul (grafica. publicul ţintă.

asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă. standardul de prezentare 6. materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii Asiguraţi-vă că numele dvs. Criterii Document coerent Bine structurat Adecvat scopului propus Evaluator Data 34 . echipamentul. crt. 1. asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată. Criterii de selectare Complexitatea temei Publicul ţintă Relevanţa Informaţii Evaluator Data 1(b) Organizarea conţinutului şi structurii raportului Organizaţi conţinutul şi structura raportului pe tema aleasă în funcţie de criteriile din tabelul de mai jos: Nr. suportul 4. Evaluare 1 Realizează un raport formal Selectarea informaţiilor necesare temei propuse Selectaţi informaţiile necesare temei propuse în funcţie de criteriile din coloana a doua şi precizaţi-le în coloana a treia: 1(a) Nr.. 1. comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a începe rezolvarea sarcinii Înainte de începerea evaluării. data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna evaluatorului Rezolvaţi toate etapele acestei fişe tehnologice Când aţi terminat. succesiune logică 3. 2. 1. 3. Tipul informaţiei 2. 3. crt. formatul 1(c) Elaborarea unui raport formal Elaboraţi un raport formal pe o temă aleasă din domeniul Sănătate şi asistenţă pedagogică urmărind criteriile din tabelul de mai jos: Nr.INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: Citiţi cu atenţie fişa tehnologică de execuţie Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa tehnologică. Criterii de organizare Evaluator Data crt. grafica 5. 2.

ritmul de înţelegere şi asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. vizionări de casete video şi CD-uri. Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu ajutorul internetului. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. publicaţii de specialitate. Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore pe săptămână de instruire teoretică timp de 18 săptămâni şi 24 ore de instruire practică prin laborator tehnologic. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaţiilor şi redactarea rapoartelor formale. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător.V. 35 . dotarea cu material didactic. Instruirea prin activitatea de aplicaţii practice de tehnoredactare la computer are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor de comunicare pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. statistici. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenţele din cadrul modulului. volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare. discuţii. vizite de documentare la agenţii economici. informare prin mass-media. Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei. proiecte.

în contexte profesionale semnificative. 3. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale. în contexte profesionale semnificative în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate. in contexte profesionale semnificative. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. Lista unităţilor de competenţa care vor fi relevante pentru modul. Notă introductivă . documente care stau la baza sistemului naţional de calificări profesionale.În modulul „Comunicare profesională în limba modernă” se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă Comunicare profesională în limba modernă. Unitatea de competenţă Comunicarea profesională în limba modernă. 2. II. Elaborează mesaje scrise specializate. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.Modulul „Comunicarea profesională în limba modernă” face parte din pregătirea anului I şcoala postliceală sanitară.Modulul are alocate 60 ore. 5. Exprimă mesaje în limbaj complet în contexte profesionale semnificative. Participă la interacţiuni orale şi în scris. . 4. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională. în contexte profesionale semnificative. Competenţe: 1. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu.Modulul IX COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ. . pentru calificarea asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. I. 36 .

rapoarte. formulare.texte de popularizare pe teme profesionale: articole de de îndeplinirea de presă.Date privind: materii prime. anunţuri sarcini de serviciu. puncte de vedere.conversaţii telefonice. prezentări.Tipuri de informaţii: orale în limbaj . opinii complex. legate . Surse şi tipuri de mesaje orale: . Tipuri de discurs: semnificative. Întrebări.scurte rapoarte profesionale serviciu 3.Obţine informaţii 1. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr.informaţii profesionale: instrucţiuni. reclame.prezentări de sarcini de . legate instrucţiuni. privind sarcini de serviciu. produse şi servicii în contexte .instrucţiuni. pe teme profesionale: în limba mesaje orale. evaluări . . fişe tehnice specializate. rapoarte. colegi sau cei din jur . anunţuri publice . robot telefonic 37 . explicaţii.elemente cheie din documente relevante . detalii de operare. contra. servicii .la telefon. reclamaţii.prezentări (formale. în . inclusiv mesaje telefonice înregistrate 2. profesionale cereri. în . reclame. inclusiv numerice. date tehnice ale unor produse şi servicii. sfaturi. circulare. atitudini (pro.discursuri. neutre). procese.Conţinuturi crt. 3. solicitări. materiale şi produse finite. Tipuri de informaţii scrise: . profesionale priorităţi semnificative 2. Moduri de comunicare: . inclusiv numerice. explicaţii. formale şi informale directe.informaţii factuale. emise de clienţi. faxuri.Obţine informaţii 1. procese verbale semnificative 2. individual sau în grup . informale) de produse.opinii.faţă în faţă.documente profesionale specifice specializării: masaje scrise manuale. contexte descrieri şi specificaţii de obiecte. Tipuri de informaţii: profesională prin receptarea de . Comunicare 1. Unitatea de Competenţe 1. competenţă 1.transmisiuni radio şi TV. explicaţii modernă de îndeplinirea de . oferte. operaţii profesionale 2.discuţii profesionale formale şi informale scopul îndeplinirii .texte cu conţinut operaţional profesional: în contexte corespondenţă. idei.informaţii factuale. relativ complexe.informaţii.III. instrucţiuni. operaţii şi procese tehnologice. conferinţe (inclusiv video conferinţe) . inclusiv numerice. Tipuri de texte: prin receptarea de . pe teme de interes comun .Exprimă mesaje 1.informaţii factuale. specificaţii de procese.mesaje.

Conţinuturile se vor exemplifica. Discuţii profesionale .interviuri telefonice individuale 3.Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în cap III „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. .în afara organizaţiei: cu pacienţi. referate.formulare şi alte documente specifice specializării ( fişe tehnice. evaluări . diferenţiată. respectiv informaţiile. Teme specifice: . legate de îndeplinirea sarcinilor de serviciu. superiori. mesaje ( inclusiv e-mail) .dări de seamă. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . Tipuri de informaţii: . documente de evidenţă. în scopul îndepliniri de sarcini de serviciu 5. Corespondenţă profesionala .calitatea serviciilor 1.aranjamente şi instrucţiuni de serviciu .comunicări formale sau informale cu parteneri sau pacienţi . procese verbale.idei. activităţi şi procese de producţie .raportări privind desfăşurarea unor evenimente. fiind dezvoltat pe baza unei unităţi de competenţă pentru abilităţile cheie.situaţii sociale şi profesionale formale şi informale . ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire a grupului instruit. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: 38 . în contexte profesionale semnificative. în activităţi profesionale zilnice . Participă la interacţiuni orale şi în scris.Corespondenţă profesională: scrisori. subalterni. cu parteneri. .informaţii factuale de specialitate despre produse şi servicii . dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă.organizarea locului de muncă .operaţii. cu superiori . activităţi profesionale zilnice 2. în funcţie de domeniul profesional.contacte de rutină cu colegi. cu potenţiali parteneri IV. procese 3. puncte de vedere .Modulul „Comunicare profesională în limba modernă” va fi parcurs cu aceleaşi conţinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. specificaţii. cu colegi. rapoarte . Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale .formate formale şi formate informale 2.formală sau informală. faxuri. pentru modulul „Comunicare profesională în limba modernă”. . note circulare.interviuri individuale sau în grup -întâlniri formale sau informale profesionale de rutină. în contexte profesionale semnificative 1. şedinţe. legată de sarcini de serviciu .4.În elaborarea strategiei didactice. Elaborează mesaje scrise specializate.în interiorul organizaţiei: cu subalterni. Comunicare telefonică: . opinii. mesajele orale şi scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional respectiv. fişe de evidenţă.

Se evaluează numai competenţele din acest modul. este lipsita de semnificaţie în cadrul evaluării. - 39 . pentru verificarea atingerii competenţelor. dobândite anterior. Pentru atingerea competenţelor din acest modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. . la procesul de învăţare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. . Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate.elevi au stiluri diferite de învăţare elevii participă cu cunoştinţele lor. simularea proiectul. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. jocul de rol. .elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi în procesul de învăţământ . Se recomandă următoarele metode: conversaţia. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională.Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă.

40 . Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe suficiente şi cunoştinţe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. având atribuţii de coordonare şi control. dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate grupului din care face parte. Administrează o bază de date. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII I. să administreze o bază de date. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuţia propriei activităţi. document care face parte din Sistemul Naţional de Calificări Profesionale. din care instruire practică prin laborator tehnologic 24 de ore. să structureze şi să prezinte informaţii din surse variate. să compare reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel. Structurează şi prezintă informaţii din surse variate. Lista unităţilor de competenţă care vor fi relevante pentru modul Unitatea de competenţă: „Tehnologia informaţiei şi comunicării”. Notă introductivă Modulul X „Tehnologia informaţiei şi comunicării” se studiază pe parcursul anului I. II. Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel. să comunice prin Internet. . După parcurgerea acestui modul. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională specific calificării. 5. Tehnologia informaţiei şi comunicării.Modulul X. 3. 4.Competenţe 1. se va parcurge cu aceleaşi conţinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat din domeniile sănătate şi asistenţă pedagogică. Utilizează sistemul de operare Windows 2. Comunică pe internet. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. şcoală postliceală sanitară. Acest modul. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.

Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. 5. fereastra . stil. antet. Operaţii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. configurarea tastaturii. Tehnologia informaţiei şi comunicării 1. Tipuri de date: numerice. documente text. 11. selectare culori. 2. configurarea imprimantei. repornirea calculatorului. tipărire. copiere/lipire. 3. fişiere multimedia. subtotaluri. aliniere. medie aritmetică). scădere. Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel: sortare. tip caracter. referinţe absolute şi relative. Elemente avansate de operare: modificarea configuraţiei pentru desktop.III. filtrare. grupul de obiecte. Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel 1. lista de selecţie. fişiere. grosimea liniei. 6. navigarea în şi între ferestre. grafice. font. Unitate Competenţe crt. şir de caractere. şir de caractere. localizare. Organizarea informaţiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. 9. 8. 7. formatare. redenumire. date calendaristice. Interfaţa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaţă. alfanumerice. şabloane prezentări. Structura bazei de date: tabele (nume componente. exploatare foi de calcul. obiecte de lucru pe desktop. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. 10. tip. date calendaristice. funcţii simple (adunare. sursa datelor.obiectul fereastră. Utilizează sistemul de operare Windows Conţinuturi 2. subsol. shortcut-uri. de uz general. caseta de text. Trasare diagrame: tip. Nr. ecuaţii. logice. de competenţă 1. 3. chenare.pictograma. mărime font. Administrează o bază de date 41 . Inserare obiecte: imagini. suprafaţă diagramă. memo şi funcţii pentru date de tip numeric. butonul. operaţii asupra directoarelor şi fişierelor. consultarea documentaţiei auxiliare. dimensiune). suporturi mobile. grupare linii şi coloane. Noţiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. 4. conversii.

18. Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă. 19. permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. limbaj. cuvintecheie. închidere bază de date şi tabele. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. proiectul. urmând să le pună mai bine în valoare. grupuri de cuvinte. sortare. de la simplu la complex. Îmbinare informaţii într-un mod coerent: conţinut unitar. normative. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. cataloage. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul „ Tehnologia informaţiei şi comunicării” poate fi parcurs în mod independent. dicţionare. expediere mesaje. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională 42 . dialog. Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. Tehnici de căutare adecvate surselor de informaţii: motoare căutare Internet. 14. 16. diagrame. observaţia sistematică a comportamentului elevilor. Operaţii pentru transmitere informatii: crearea unui cont. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv.Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional. metoda practică.4. 15. materiale scanate. respectiv reprezentările grafice în aplicaţiile Word şi Excel. autoevaluarea. oferă maximul de deschidere. liste de discuţie a informaţiilor. Prezentare material realizat: operaţii complexe de calcul tabelar. permite individualizarea învăţării. 5. Internet. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. Surse de informatii: baze de date. 13. Exploatarea unei baze de date: deschidere. bazele de date şi informaţiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. accesare cont. 20. Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse. forum.Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. exerciţiul. dezbatere on-line. Structurează şi prezintă informaţii din surse variate IV. III . Operaţii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. Metode de schimb al informaţiilor: email. actualizare. 17. Comunică pe Internet 12. poziţionare pe o înregistrare. grafice. indexare. respectiv asupra disponibilităţilor sale.

Utilizează sistemul de operare Windows. EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE UNITATEA DE COMPETENŢĂ: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII Evaluarea 1 . Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obţinut toate semnăturile. care atestă dobândirea competenţei. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. pentru verificarea atingerii competenţelor. Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat realizarea sarcinii. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru competenţa C. Se evaluează numai competenţele din acest modul. prin fişe individualizate.1.Competenţa 1: Utilizează sistemul de operare Windows Numele candidatului: Număr de înregistrare: Oră de instruire practică prin laborator tehnologic Centru: Data de început: Numele evaluatorului: Data de încheiere: Semnătura evaluatorului: Data de verificare: 43 .corespunzător calificării.

configurarea tastaturii. grupul de obiecte. configurarea imprimantei.pictograma. fişiere. materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii Asiguraţi-vă că numele dvs. caseta de text. data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna evaluatorului Rezolvaţi toate etapele acestei fişe tehnologice Când aţi terminat. fereastra obiectul fereastră. asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată. lista de selecţie. comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a începe rezolvarea sarcinii Înainte de începerea evaluării. butonul..Evaluare 1: Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanţă: (a) (b) (c) (d) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator Utilizarea interfeţei sistemului Windows Organizarea informaţiilor în sistemul de operare Windows Utilizarea elementelor avansate de operare Condiţii de aplicabilitate: Noţiuni elementare de operare: Interfaţa sistemului Windows: Organizarea informaţiilor: Elemente avansate de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. 44 . obiecte de lucru pe desktop obiecte grafice de interfaţă. navigarea în şi între ferestre creare directoare. echipamentul. shortcut-uri. operaţii asupra directoarelor şi fişierelor modificarea configuraţiei pentru desktop. suporturi mobile În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 32 activităţi de evaluare INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: Citiţi cu atenţie fişa tehnologică de execuţie Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa tehnologică. repornirea calculatorului. asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă.

Evaluare 1 1(a) Utilizează sistemul de operare Windows Controlarea sesiunii de lucru pe calculator Efectuaţi operaţiile elementare de operare într-o sesiune de lucru cu calculatorul Nr. 5 6 7 8 9 10 11 Interfaţa sistemului Windows Evaluator Data 1(c) Organizarea informaţiilor în sistemul de operare Windows Creaţi un director numit Examen. apoi mutaţi-l în directorul Examen. Copiaţi fişierul din subdirectorul Subexamen1 în celălalt subdiector. 1 2 3 4 Sesiune de lucru Pornirea calculatorului Închiderea calculatorului Repornirea calculatorului Identificare obiecte de lucru pe desktop Utilizarea interfeţei sistemului Windows Evaluator Data 1(b) Utilizaţi interfaţa sistemului Windows şi completaţi tabelul cu elementele folosite. două subdirectoare numite Subexamen1 şi Subexamen2 şi un fişier în subdirectorul Subexamen1. Nr. crt. crt. 12 13 14 15 16 17 Funcţii specifice Creare director-Examen Creare Subdirectorul Subexamen1 Creare Subdirectorul Subexamen2 Creare Fişier Copiere Fişier Mutare Fişier Evaluator Data 45 . Nr. crt.

exerciţiul. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător. Instruirea prin activitatea la computer are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. dezbaterea şi discuţii în grup. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. în funcţie de dificultatea acesteia. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Metodele de predare vor fi variate. 46 . demonstraţia.V. predominând studiul de caz.

ANUL II 47 .

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul II – Şcoala Postliceală Sanitară Aria curriculară Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare – Nivel 3 avansat Cultură de specialitate Modulul I Urgenţe medico-chirurgicale Modulul II Obiective şi tehnici în kinetoterapie Modulul III Hidrotermoterapia Modulul IV Biomecanică articulară şi bilanţ muscular Modulul V Masoterapia Modulul VI Terapia cu curenţi de joasă. medie şi înaltă frecvenţă Modulul VII Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice Modulul VIII Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală Modulul IX Managementul calităţii Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care instruire practică Total ore/an 960 ore 120 84 120 48 120 84 60 24 120 48 120 12 120 84 120 din care: instruire practică 48 Total ore/an din care: laborator tehnologic 60 24 Total ore/an instruire teoretică: 14 ore/săptămână x 36 săptămâni – 504 ore Stagii de pregătire practică – 456 ore (2 zile/săptămână x 36 săptămâni) TOTAL – 960 ore/an 48 .

Eşalonarea modulelor pe an şcolar – ANUL II M1 – 36 ore – 2 ore / săptămână M2 – 72 ore – 2 ore / săptămână M3 – 36 ore – 2 ore / săptămână M4 – 36 ore – 2 ore / săptămână M5 – 72 ore – 2 ore / săptămână Săpt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 M6 – 108 ore – 3 ore / săptămână M7 – 36 ore – 2 ore / săptămână M8 – 72 ore – 4 ore / săptămână M9 – 36 ore – 1 oră / săptămână Modul 1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 7 8 9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 Instruire practică 2 zile/săptămână 36 săptămâni M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 49 .

II. Notă introductivă Modulul „Urgenţe medico-chirurgicale” se studiază pe parcursul anului II al şcolii postliceale sanitare.MODULUL I URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE I. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână timp de 36 săptămâni coordonată de instructorul de practică. Identifică semne şi simptome prezente în urgenţe medicale şi chirurgicale 2. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă:„Urgenţe medico-chirurgicale” Competenţa 1. Scopul acestui modul este de a dobândi cunoştinţele de specialitate care să-i asigure suportul ştiinţific în activitatea de îngrijire a bolnavilor cu diferite afecţiuni. conform numărului de ore alocate la instruire practică prin planul de învăţământ. Evoluează starea generală a pacientului înainte de aplicarea tratamentelor 3. Acordă primul ajutor în urgenţe 50 . Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională. De asemenea elevul trebuie săşi formeze deprinderi şi abilităţi necesare acordării primului ajutor în urgenţe medico-chirurgicale. Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an de instruire teoretică (câte 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 84 ore în unităţi sanitare. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare.

insuficienţa respiratorie acută urgenţele .Abdomen acut medical: cauze. alcoolică. generală a .Toxiinfecţii alimentare: cauze. infarctul miocardic. fibrilaţia şi flutter – ul cu formă paroxistică. Identifică tratament chirugicale semne şi Obstrucţii ale căilor aeriene superioare: astmul simptome bronşic.dispneea acută: etiopatogenie. tratament .Comele: condiţii etiopatogenice.Abdomen acut chirurgical: cauze. masajul cardiac. barbiturică. Acordă . medicale şi clinică. pacientului tratament înainte de . oxigenoterapia etc.Criza hipertensivă şi encefalopatia hipertensivă 3.respirator 2. embolie prezente în pulmonară. aplicarea hipoglicemică. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. Evaluează Metode terapeutice speciale utilizate în urgenţe:respiraţia starea artificială. competenţe 1. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. semne clinice.Stopul cardio . clinică.Principalele come: de origine cerebrală.Edemul pulmonar acut cardiogen: etiopatogenie. tratament chirurgicale . medico1. diabetică.III. aritmia extrasistolică. diagnostic pozitiv. blocul complet cu sindromul Adams – Stokes . Urgenţe . semne. manifestări clinice. hepatică tratamentului .Durerea toracică acută: angor pectoris. principalele atitudini .Tulburările de ritm cardiac: tahicardia paroxistică.Electrocutarea .Ischemia periferică acută (ocluzia arterială) primul ajutor . pneumotorax spontan . fiziopatologie.Şocul caloric şi insolaţia în urgenţe . tratament 51 . uremică.insuficienţa cardiacă stângă acută.

formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi manifestărilor clinice în urgenţele medicale şi chirurgicale ce vizează asigurarea pregătirii elevilor pentru a acorda primul ajutor în diferite urgenţe. dezbaterea şi discuţii în grup. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. va fi parcurs integral în al II lea an de pregătire de specialitate. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. exerciţiul. condiţiile de aplicabilitate ţi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. 52 . V. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi de medicală balneofiziokinetoterapie şi recuperare. – Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. autoevaluarea. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.IV. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea: asistent balneofiziokinetoterapie şi recuperare medicală. proprii grupului instruit. în funcţie de dificultatea acesteia. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. O competenţă se evaluează o singură dată. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ. exerciţiul. Demonstrarea unei alte abilitaţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Metodele de predare vor fi variate. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare Modulul „Urgenţe medico-chirurgicale”. studiul de caz. Tematica instruirii practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele parcurse în cursul anului şcolar.III. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. pentru verificarea atingerii competenţelor. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână coordonată de instructorul de practică conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formarea deprinderilor. Orele de instruire teoretică vor fi predate de medic. Se evaluează numai competenţele din acest modul. predominând demonstraţia. studiul de caz.

Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică (câte 2 ore pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare. OBIECTIVE ŞI TEHNICI ÎN KINETOTERAPIE I Notă introductivă Modulul „Obiective şi tehnici în kinetoterapie” se studiază pe parcursul anului II al şcolii postliceale sanitare. Enunţă obiectivele terapeutice ale kinetologiei şi rezultatele obţinute prin aplicarea lor. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat. Explică tehnicile kinetice cunoscute 3. Descrie bazele metodologice ale exerciţiului fizic 2. asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă: „Obiective şi tehnici în kinetoterapie” Competenţa 1. Scopul acestui modul este de a dobândi cunoştinţele de specialitate care să-i asigure suportul ştiinţific pentru parcurgerea modulului de kinetoterapie pe afecţiuni în anul al III lea. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână timp de 36 de săptămâni coordonată de instructorul de practică conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. 53 .MODULUL II. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. De asemenea elevul trebuie să – şi formeze deprinderi şi abilităţi necesare aplicării exerciţiilor kinetice în diferite afecţiuni. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională. II.

pârghii fizic . suspensoterapie. oboseala şi refacerea . atrofie. competenţe 1.Bazele fiziologiei locomoţiei: caracteristicile morfofuncţionale ale aparatului locomotor (morfo fiziologie osoasă.Postura şi locomoţia mecanismele generale ale posturii şi locomoţiei . exerciţiului forţa gravitaţiei. hidrokinetoterapie. scripetoterapie. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. instabilitatea. aplicarea lor reeducarea sensibilităţii. sportul terapeutic 3. cheltuiala energetică de efort.Metode „speciale” în kinetologie descriere generală pentru: mecanoterapie. articulară. Explică Tehnici în kinetologie: akinetice şi kinetice. ale kinetocreşterea mobilităţii articulare. elementele facilitatorii şi inhibitorii. creşterea rezultatele coordonării.Fiziologia efortului: contracţia musculară de efort.Bazele anatomice ale locomoţiei kinetoterapie bazele . dinamice şi tehnicile statice. antrenamentul la efort. . Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. echilibru. tipul de contracţie musculară.Bazele fizice ale locomoţiei: mişcarea corpului solid. tipuri de efort.Obiectivele kinetoterapiei obiectivele Prezentarea obiectivelor de bază ale kinetologiei: terapeutice relaxarea. coordonare – control – echilibru. spasticitate. oboseală musculară. neuromusculară).nerv) ale . creşterea rezistenţei musculare. creşterea forţei logiei şi musculare. Enunţă .Teoria exerciţiului fizic terapeutic: poziţia de start şi mişcare. unitatea motorie.Introducere tehnici în 1. controlul motricităţii.Structurile anatomice care intră în procesul de metodologice locomoţie (os – articulaţie – muşchi .Metode în kinetologie: ce reprezintă „metoda”. constante sanguine în efort. gimnastică aerobică. histofiziologia contracţiei musculaturii striate. cunoscute exemplificări . coordonarea mişcării voluntare . distrofie. rigiditate. retractură – contractură. tracţiuni vertebrale.Bazele fiziopatologice ale kinetologiei: redori. Obiective şi . corectarea posturii şi aliniamentului corpului. instabilitate articulară. mobilitatea controlată şi abilitatea 2.III. . inclusiv tehnicile de facilitare kinetice .Etapele controlului motor: mobilitatea. Descrie . etc. termoreglarea în efort. 54 . ankiloze. manipulări. obţinute prin corectarea deficitului respirator.

Condiţii de aplicare didactică şi evaluare Modulul „Obiective şi tehnici în kinetoterapie” va fi parcurs integral în al II lea an de pregătire de specialitate. predominând demonstraţia. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor si de formare a deprinderilor. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. Orele de instruire teoretică vor fi predate de medicul specialist în recuperare medicală. Se evaluează numai competenţele din acest modul. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. dezbaterea şi discuţii în grup. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap. .IV. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ. 55 . observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. O competenţă se evaluează o singură dată. de nivelul de cunoştinţe anterioare grupului instruit. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. studiul de caz. V. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare au o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. formarea aptitudinilor şi deprinderilor necesare aplicării exerciţiilor kinetice în diferite afecţiuni. exerciţiul. III. dezbaterea în grup. exerciţiul. studiul de caz. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. în funcţie de dificultatea acesteia. proprii grupului instruit. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Tematica instruirii practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână coordonată de instructorul de practică. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. pentru verificarea atingerii competenţelor. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. Metodele de predare vor fi variate.Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor” Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. autoevaluarea.

Modulul III HIDROTERMOTERAPIA I Notă introductivă . Instruirea practică se va efectua in unităţi sanitare 2 zile pe săptămână timp de 36 săptămâni. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă: „Hidrotermoterapie” Competenţa : 1. 56 . conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. timp de 18 săptămâni)şi instruire practică 84 ore în unităţi sanitare. Aplică proceduri de hidrotermoterapie 2. coordonată de instructorul de practică.Modulul „Hidrotermoterapia” se studiază pe parcursul anului II al şcolii postliceale sanitare. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării II. Urmăreşte efectele fiziologice şi terapeutice ale procedurilor. Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an şi de instruire teoretică (câte 2 ore pe săptămână.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării procedurilor de hidrotermoterapie în cadrul tratamentelor fizicale recomandate bolnavilor cu diferite afecţiuni. 3. . Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.

Orele de instruire teoretică vor fi predate de medicul specialist în recuperare medicală. Acţiune. importanţa circulaţiei în termoreglare.Crioterapia: acţiune.Aplicaţiile hidrotermoterapiei: băile hiperterme. împachetări cu nămol. formarea aptitudinilor şi a deprinderilor necesare aplicări procedurilor de hidrotermoterapie în diferite afecţiuni. duşuri fierbinţi. contraindicaţii. problematizare. Nr. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. spălările.. Urmăreşte efectele aparatului cardio vascular. indicaţii. efecte. . contraindicaţii. contraindicaţii. Acţiune. contraindicaţiile fiecărei proceduri fricţiuni. Indicaţii.Modalităţi de acţiune a hidrotermoterapiei: acţiune termică. incidente . observaţia sistematică a comportamentelor elevilor.III Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. mecanică. terapeutice ale procedurilor. tehnici de aplicare. competenţă 1.Aplicaţiile parţiale şi locale ale hidrotermoterapiei: băile Hauffe. împachetări umede şi uscate. autoevaluarea. modalităţi de aplicare. băile de nămol. studiul de caz. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. noţiuni generale.Modulul „Hidrotermoterapie” va fi parcurs integral în anul II de pregătire de specialitate. efecte. digestiv.Bazele fiziologice ale termoreglării: schimburi de căldură organism mediu.Acţiunea şi efectele hidrotermoterapiei asupra 2. efecte. aparatului reno urinar. aplicaţii cu nămol sau parafină. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. halbad. Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. . 3. . Pentru atingerea competenţelor din acest modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. împachetări umede şi uscate. băile de abur. Hidrotermoterapia 1. Raportul termic între zona centrală şi zona periferică a corpului.Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. sistemului nervos. respirator. Aplică . baia cu peria. ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la capitolul III. sauna. IV.Introducere: definiţie. băi parţiale mâini indicaţiile şi şi picioare. proceduri de proprietăţile fizice ale apei. chimică. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare . 57 . indicaţii. tehnici de aplicare. hidrotermoterapie. mecanisme de termoreglare. duşuri. incidente. – „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. fiziologice şi metabolismului. . . băile de piscină. comprese.Respectă .

V. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.. 58 . predominând studiul. coordonată de instructorul de practică. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitori asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. exerciţiul. Se evaluează numai competenţele din acest modul. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. . Evaluare continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. demonstraţia. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Tematica instruirii practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele parcurse în cursul anului şcolar. O competenţă se evaluează o singură dată. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. studiul de caz. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. dezbaterea şi discuţii în grup. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. Metodele de predare vor fi variate. proprii grupului instruit. pentru verificarea atingerii competenţelor. în funcţie de dificultatea acesteia. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. În parcurgerea modului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ.

al şcolii postliceale sanitare. Evaluează amplitudinea de mişcare a articulaţiilor. . . 3. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. timp de 36 săptămâni. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare medicala. document ce stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării.Scopul acestui modul este de a dobândi cunoştinţele de specialitate care să-i asigure suportul ştiinţific pentru aplicarea metodelor de recuperare medicală în diverse afecţiuni. II. Identifică semnele clinice de suferinţă musculară şi articulară.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 24 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. 2. Modulul „Biomecanică articulară şi bilanţ muscular” se studiază pe parcursul anului al II-lea. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. Participă la evaluarea globala a aparatului locomotor. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă: „Biomecanica articulară şi bilanţ muscular” Competenţe : 1.Modulul IV BIOMECANICĂ ARTICULARĂ ŞI BILANŢ MUSCULAR. I Notă introductivă. coordonate de instructorul de practică. 59 .

. exerciţiul.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia.Bilanţul articular: modalităţi de măsurare.Evaluarea alinieri şi posturii corecte a corpului: articulară postura şi locomoţia. articulare. reguli.Piciorul: componente osoase. procesul de contracţie musculară.Muşchiul şi tendonul: structură. musculare. tipuri de muşchi.(neuro-mio-artro articulară şi evaluarea kinetic) locomoţia bilanţ globală a .Coloana vertebrală: componente osoase. auto evaluarea. muscular aparatului . interpretarea valorilor. studiu de caz. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare Modulul „Biomecanica articulară şi bilanţ muscular”. articulare. 60 . Identifică .Bilanţul muscular: condiţiile de testare. . ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. . . .Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. . dezbaterea în grup. . . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. articulare. mecanismele generale ale posturii şi locomoţiei IV.Centura pelviană: componente osoase. Biomecanică 1. bilanţ articular.Articulaţia: elemente componente. musculară şi . musculare. sistem de înregistrare. articulaţiilor musculare.Cotul: componente osoase. formarea aptitudinilor şi deprinderilor necesare aplicări metodelor de bilanţ articular şi bilanţ muscular în scopul evaluării funcţionalităţii diferitelor segmente ale corpului uman. tehnica semnele clinice bilanţului muscular.Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. bilanţ articular şi muscular. tipuri de oase. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. . musculare.Mâna: componente osoase. de mişcare a . testarea muşchilor la diferite de suferinţă segmente ale corpului. bilanţ articular şi muscular. articulară. Participă la Organizarea aparatului locomotor. 3. articulare. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. bilanţ articular şi muscular. competenţă 1.III. articulare. 2. amplitudinea bilanţ articular şi muscular. bilanţ articular şi muscular. articulare. testări articulare. Evaluează .Genunchiul: componente osoase. locomotor mecanica corporală. bilanţ articular şi muscular.Osul: structură. rezistenţa ososă. articulare. . musculare. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. tipuri de articulaţii. va fi parcurs integral in al II-lea an de pregătire de specialitate.Centura scapulară: componente osoase.

exerciţiul. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. . Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. 61 .Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. . Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. .Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. Sugestii metodologice . Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitori asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Se evaluează numai competenţele din acest modul..Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. dezbaterea şi discuţii în grup.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. coordonată de instructorul de practică.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. . studiul de caz. . V. O competenţă se evaluează o singură dată.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. .Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională.

Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile diverselor forme de masaj. document ce stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. 62 . .Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicări masajului pe diferite segmente ale corpului. Notă introductivă. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. 2. coordonată de instructorul de practică. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. al şcolii post liceale sanitare. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională.Modulul „Masoterapia” se studiază pe parcursul anului al II-lea. 3.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică (câte 2 ore pe săptămână. timp de 36 săptămâni) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare. . Identifică efectele fiziologice locale imediate şi tardive ale fiecărei manevre de masaj. Aplică manevrele de masaj în funcţie de obiectivele propuse. în funcţie de regiunea anatomică. în cadrul tratamentelor fizicale recomandate bolnavilor cu diferite afecţiuni. . . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: ” Unitatea de competenţă: „Masoterapie” Competenţe 1.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână timp de 36 săptămâni. II.Modulul V MASOTERAPIA I.

III.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . fiziologice locale. acţiune. . ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. . masajul cu jet de apă (forme şi tehnici). indicaţii şi contraindicaţii . efecte. Masajul segmentar.Aplică manevrele Condiţiile generale. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. dezbaterea în grup. IV. acţiune şi efecte. Indicaţii. coordonată de instructorul de practică. efecte. metodologie – aplicaţii pe diverse regiuni. propuse formele şi tehnicile masajului clasic.Masajul vibrator mecanic: acţiune.Masajul reflex: bazele anatomice şi fiziologice.Automasajul şi presopunctura. Nr. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. acţiune. formarea aptitudinilor şi deprinderilor necesare aplicării masajului pe diferite segmente ale corpului în cadrul tratamentelor fizicale recomandate bolnavilor cu diferite afecţiuni. O competenţă se evaluează o singură dată. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. diverselor forme de aparataj. aparatură. efecte.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. de masaj . contraindicaţiile . aplicaţii. indicaţii.Masajul cu vacuum: acţiune. 2. indicaţii şi indicaţiile şi contraindicaţii. regiunea anatomică aparatură. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. tehnici.Masajul cu apă: duşul subacval. Orele de instruire teoretică vor fi predate de medic specialist în recuperare medicală. . . . Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. de obiectivele . 3.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. auto evaluarea. Se evaluează numai competenţele din acest modul. exerciţiul. Respectă metodologie. metodologie. acţiunea şi efectele masajului. Identifică efectele forme şi tehnici ale masajului reflex. ale fiecărei manevre indicaţii şi contraindicaţii. studiu de caz. contraindicaţii. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. reguli de aplicare în de masaj în funcţie programul complex de recuperare. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. contraindicaţii.Masajul clasic: bazele anatomice şi fiziologice.Modulul „Masoterapia” va fi parcurs integral in al II-lea an de pregătire de specialitate. periostal.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Masoterapia 1. 63 . tehnici. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. tehnici. . conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. efecte. competenţă 1. duş masajul. imediate şi tardive aplicaţii la diverse nivele. indicaţii şi contraindicaţii masaj în funcţie de . .

Sugestii metodologice . V.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. 64 . Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. studiul de caz. dezbaterea şi discuţii în grup. .În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor.. Instruirea în laboratoare tehnologice şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitori asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. . exerciţiul. .Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională.

Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. 2. timp de 36 săptămâni. medie şi înaltă frecvenţă”. TERAPIA CU CURENŢI DE JOASĂ. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul. Explică metodologia de aplicare a curenţilor pe diferite regiuni ale corpului.Efectuează proceduri de electroterapie.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării tratamentelor cu curent electric bolnavilor cu diferite afecţiuni. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice produse de curenţii electrici asupra organismului. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. în unităţi sanitare. Unitatea de competenţă „Terapia cu curenţi de joasă. II. Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 108 ore pe an de instruire teoretică (câte 3 ore pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi instruire practică 12 ore. medie şi înaltă frecvenţă” se studiază pe parcursul anului al II-lea al şcolii postliceale sanitare. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. coordonate de instructorul de practică.Modulul VI. MEDIE ŞI ÎNALTĂ FRECVENŢĂ I. Competenţe 1. . Notă introductivă . Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. 65 . 3.Modulul „Terapia cu curenţi de joasă.

Terapia de înaltă frecvenţă: diatermia cu unde scurte. Nr. înaltă produse de . fiziologice şi Acţiuni biologice. medie şi înaltă frecvenţă” va fi parcurs integral in al II-lea an de pregătire de specialitate.Electrostimularea musculaturii striate normal inervate. efecte. efecte fiziologice şi frecvenţă curenţii electrici terapeutice. efecte fiziologice. aparatură. electrodiagnosticul. tehnici de aplicare. a musculaturii spastice şi a musculaturii netede. indicaţii. indicaţii. .Descrie . 66 .Terapia de înaltă frecvenţă pulsatilă: mod de acţiune.III. competenţă 1. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. mod de acţiune. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare .Bazele fizice şi fiziologice ale electroterapiei. . exerciţiul. tehnici de asupra aplicare. Explică biologice. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. . tehnici. terapia combinată cu diadinamici. avantaje. aparatură. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. tehnici de aplicaţie. Terapia cu 1. efecte fiziologice. indicaţii şi contraindicaţii. studiu de caz. acţiunile biologice şi efectele terapeutice. indicaţii medie şi terapeutice şi contraindicaţii. indicaţii. aparatură. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. curenţi de efectele . aplicare a . organismului . ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. fiziologice. modul de producere.Curenţi de joasă frecvenţă: proprietăţi fizice. IV. emiţătoare. aplicare. aplicaţii. contraindicaţii. joasă.Curenţi de medie frecvenţă şi interferenţiali: acţiuni 2. aparatură. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. metodologie. efecte.Unde scurte: proprietăţi. . . fiziologice. Tehnici de metodologia de aplicare. curenţilor microunde. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt.Terapia cu ultrasunete: proprietăţi fizice.Curentul galvanic: proprietăţi fizice. ale corpului. forme. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. aplicare. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. .Microundele: acţiuni biologice. dezbaterea în grup. indicaţii.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. .Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. contraindicaţii . Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. auto evaluarea. coordonată de instructorul de practică. proprietăţi. indicaţii. modalităţi de diferite regiuni aplicare.Modulul „Terapia cu curenţi de joasă. indicaţii şi contraindicaţii. contraindicaţii. forme.Ionogalvanizările: mecanisme. efecte fizico chimice şi fiziologice. formarea aptitudinilor şi deprinderilor necesare aplicării tratamentelor cu curent electric în diferite afecţiuni. aparate. electrici pe . mod de acţiune. contraindicaţii. substanţe. contraindicaţii.

Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. O competenţă se evaluează o singură dată. de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. dezbaterea şi discuţia în grup.. Metodele de predare vor fi variate. . . Sugestii metodologice .Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. predominând: demonstraţia. .În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. 67 . . studiul de caz. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. . dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. exerciţiul. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. V. Se evaluează numai competenţele din acest modul. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională.

al şcolii post liceale sanitare. se studiază pe parcursul anului al IIlea.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării tratamentelor cu infraroşii.Modulul „ Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice”. Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. coordonate de instructorul de practică. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul. 2. timp de 36 săptămâni.Modulul VII FOTOTERAPIA ŞI TERAPIA PRIN CÂMPURI MAGNETICE I. ultraviolete şi câmpuri magnetice bolnavilor cu diverse afecţiuni. Unitatea de competenţă „Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice” Competenţe 1. Notă introductivă . . Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 84 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. 68 . Efectuează proceduri cu infraroşii. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării. ultraviolete şi magnetodiaflux 3. . în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. II. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice produse de fototerapie şi câmpuri magnetice asupra organismului. conform prescripţiilor medicale.

iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III.Fototerapia: proprietăţile fizice. acţiune asupra organismului.Radiaţiile infra roşii.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână.Utilizarea electroterapiei pentru efecte neuromusculare .Descrie efectele . mod de acţiune. tehnici de aplicare. absorbţia. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. acţiunea fizico chimică a prin terapeutice lumini. tehnica de aplicare. aparatură. proceduri cu infra contraindicaţii. auto evaluarea.Efecte fotoelectrice şi fotochimicemagnetice fototerapie şi . organismului indicaţii. . .Utilizarea electroterapiei pentru alte efecte.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. magnetoterapia locală .Efectele biologice ale luminii: acţiunea asupra câmpuri organismului. Nr.Modulul „ Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice” va fi parcurs integral in al II-lea an de pregătire de specialitate. proprietăţile şi terapia fiziologice şi fundamentale ale lumini. . Fototerapia 1. formarea aptitudinilor şi deprinderilor necesare aplicării tratamentelor cu infraroşii. aparatură. ultraviolete şi magnetodiaflux bolnavilor cu diverse afecţiuni. tehnic.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. contraindicaţiile . studiu de caz. efectul termic. contraindicaţii. competenţă 1. Efectuează terapeutice. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. contraindicaţii.Terapia cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă: şi magnetodiaflux baze fizice. coordonată de instructorul de practică. raşii. proprietăţi 2. 69 .Utilizarea electroterapiei pentru efecte vasculare. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. magnetice asupra . ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. indicaţii. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . magnetobiologice.Organizarea şi funcţionare unui serviciu de electroterapie IV. metodologie. indicaţii 3. tratamentului .Laser: efecte. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. efecte. dezbaterea în grup. reflexia şi refracţiacâmpuri produse de .Radiaţiile ultraviolete: efecte clinice. Respectă . exerciţiul. .Utilizarea electroterapiei pentru analgezia locală şi indicaţiile şi la distanţă (reflexă). . indicaţii. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt.III. ultraviolete . aparatură. . metodologie.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia.

Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. dezbaterea şi discuţia în grup.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. 70 . exerciţiul. Sugestii metodologice . O competenţă se evaluează o singură dată. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. V. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. . condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. .. Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. . .În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. . studiul de caz.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. Se evaluează numai competenţele din acest modul. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională.

timp de 36 săptămâni. Identifică manifestările clinice cauzate de afecţiuni reumatismale. ELEMENTE DE REUMATOLOGIE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ I. conform prescripţiilor medicale. Descrie patologia şi tratamentul fizical în bolile reumatice 2. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. al şcolii post liceale sanitare. 3. Notă introductivă . se studiază pe parcursul anului al II-lea. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţa: Elemente de reumatologie utilizate in recuperarea medicală Competenţe 1. respectând prescripţia medicală 71 . Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică ( câte 4 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării tratamentelor fizicale bolnavilor cu diverse afecţiuni reumatice. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. II. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării.Modulul VIII. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Aplică tratamentele fizicale în funcţie de patologie. coordonate de instructorul de practică.Modulul „Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală”. .

tenobursite. ce vizează asigurarea pregătirii elevilor pentru aplicarea tratamentelor fizicale. semne tratament medicală . modalităţi de utilizate în tratamentul tratament medicamentos. 72 .Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . manifestările . formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni reumatismale. . Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. . observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. . sindromul miofascial. Aplică metabolice: guta.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. aspecte medico sociale ale recuperarea fizical în bolile bolilor reumatismale. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. Elemente de 1. . . . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.Lombo sacralgia.Modulul „Elemente de reumatologie utilizate în recuperarea medicală” va fi parcurs integral in al II-lea an de pregătire de specialitate. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. noţiuni generale de reumatologie reumatologe patologia şi . coxo femurală).Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână.Bolile metabolice ale ţesutului osos: osteoporoza. tratamentele . medicală.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. spondilita 2. fizicale în Algoneurodistrofia: etiologie. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala postliceală cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Se evaluează numai competenţele din acest modul. fibrozite. competenţă 1. semne tratament IV. reumatismele infecţioase (artritele).Reumatisme abarticulare: periartrite (scapulo humerală şi reumatismale. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. O competenţă se evaluează o singură dată. Nr. dezbaterea în grup. conform prescripţiei medicale.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. poliartrita psoriazică. fiziopatologie. gonartroza. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. examen clinic şi paraclinic. reumatice Reumatisme inflamatorii: reumatismul articular acut. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. Identifică anchilopoetică. exerciţiul. de afecţiuni .Introducere. clinică şi funcţie de tratament prescripţia . studiu de caz. coxartroza.Reumatismele degenerative. clinice cauzate noduli Herberden şi Bouchard.Manifestări reumatismale secundare unor boli 3. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. etiologie. .III. . Descrie . evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă.Poliartrita reumatoidă. auto evaluarea. aponevrozite (palmară şi plantară).nevralgia cervico brahială etiologie.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. coordonată de instructorul de practică.Clasificare.

Sugestii metodologice .Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. dezbaterea şi discuţia în grup. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. .Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. V. exerciţiul. .Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. studiul de caz.. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. 73 .

dar şi de evaluare a cerinţelor impuse. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Notă introductivă Modulul „Managementul calităţii” se studiază pe parcursul anului al II-lea. de asigurarea calităţii atât pe timpul desfăşurării procesului. 3. de îmbunătăţire a calităţii. 2.Modulul IX. Modulul face parte din cultura tehnică de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 de ore pe an de instruire teoretică (câte o oră pe săptămână) şi 24 ore instruire practică prin laboratorul tehnologic. de aplicare şi de implementare a sistemului de management al calităţii pentru lucrările din domeniu. II. document care stă la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii 74 . cerinţele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansatasistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Precizează principiile de management al calităţii. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoală şi firme (societăţi) acreditate să gestioneze probleme specifice de asigurarea şi managementul calităţii. Efectuează controlul statistic. Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuţia propriei activităţi. Modulul va dezvolta competenţele din unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Managementul calităţii. al şcolii postliceale pentru realizarea pregătirii de specialitate specifică domeniului sănătate şi asistenţă pedagogică. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă: „Managementul calităţii”. de interpretare.în vederea obţinerii calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităţi de analiză. Competenţe: 1. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurare a calităţii. cadrul de colaborare cu agenţii economici. cât şi la finalul lui. MANAGEMENTUL CALITĂŢII I. 4. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii.

produse returnate. Elementele controlului statistic: caracteristica controlată. plan de control. standarde de firmă. ţinerea sub control a calităţii.interpretarea lui. Cerinţele pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii de asigurarea calităţii: proceduri. asigurarea calităţii. organizarea activităţilor referitoare la calitate. 8. recondiţionări. 3. lot. determinarea caracteristicii conform procedurii specifice. abordarea sistemului de către management.Acţionează pentru menţinerea sistemului 6. Precizează principiile 1. compararea caracteristicii controlate cu condiţiile din standarde. grafice de documentare. reclamaţii clienţi. Efectuează controlul statistic 3. relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii. costuri. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii. 75 . planificarea întreţinerii. 2. Factori care afectează costurile calităţii: rebuturi. 1. penalizări pentru întârziere. identificarea defectelor. AQL). feed-back. Funcţiile managementului calităţii : planificarea calităţii. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe metode statistice. despăgubiri pentru daune. satisfacerea clienţilor. manualul calităţii. urmărirea parametrilor de funcţionare. . leadership. grad de severitate. nivel de calitate acceptabil (AQL). cifra de acceptare. cifra de respingere. 5. abordarea concretă în luarea deciziilor. 2. îmbunătăţirea calităţii. abordarea procesuală. III. 4.Nr. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de Competenţe Conţinuturi competenţă Managementul 1. reguli de extragere a eşantionului. mentenanţă. Etape ale controlului statistic: extragerea eşantionului. reparaţii. îmbunătăţirea continuă.Principiile de management al calităţii: calităţii de management al orientarea către client. produse neconforme. legislaţie. coordonarea activităţilor referitoare la calitate. 7. compararea numărului de defecte identificate cu cifra de acceptare/de respingere. implicarea calităţii personalului. mărime eşantion. Măsurile care se impun în urma efectuării controlului statistic: acceptare/ respingere lot de produse trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate. crt.

parcurgând tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile (cap. corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe. Strategii de îmbunătăţire a calităţii: strategia Kaizen. 12.. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Instrumente de îmbunătăţire a calităţii: instrumente ajutătoare (brainstorming. numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar. Conceptul de îmbunătăţire continuă a calităţii. la procesul de învăţare . acces Internet. Indiferent de locul. principiul “zero defecte”. Proiectarea evaluării competenţelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Parcurgerea conţinuturilor modulului „Managementul calităţii”se va realiza integral. dobândite anterior. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: .elevii au stiluri diferite de învăţare . stratificare. momentul şi persoana care face evaluarea. III). fişe de control statistic).elevii participă cu cunoştinţele lor. proceduri de sistem.elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare . Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. SPP. Se evaluează numai competenţele din acest modul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. diagrame. formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză. 11. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă.4. 76 . video.ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţă. instrumentele calităţii (grafice. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical balneofiziokineto terapie şi recuperare. În elaborarea strategiei didactice. metoda întrebărilor). pentru verificarea atingerii competenţelor. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii 9. interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităţii. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunzător: retroproiector.elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor . operaţionale. IV. Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de activitate. colecţie de reglementări tehnice şi calculatoare cu programe de aplicaţii pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calităţii. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. histograme. instrucţiuni de lucru.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. O competenţă se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. Ciclul PEVA (planifică-executăverifică-acţionează). 10.

– Precizează principiile de management al calităţii. 1 Unitatea de competenţă : Managementul calităţii Evaluarea 1: Precizează principiile de management al calităţii Numele candidatului: Număr de înregistrare: Ora de curs: Centru: Data de început: Numele evaluatorului: Data de încheiere: Semnătura evaluatorului Data de verificare 77 . 1. Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa C. prin fişe individualizate. Instrument de evaluare nr.Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale.

Evaluarea 1 Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanţă: (a) (b) Definirea principiilor de management al calităţii Indicarea funcţiilor managementului calităţii

Condiţii de aplicabilitate: Principiile managementului calităţii: orientarea către client, leadership, implicarea personalului, abordarea procesuală, abordarea sistemului de către management, îmbunătăţirea continuă, abordarea concretă în luarea deciziilor, relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii Funcţiile managementului calităţii: planificarea calităţii, organizarea activităţilor referitoare la calitate, coordonarea activităţilor referitoare la calitate, antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii, ţinerea sub control a calităţii, asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităţi de evaluare. Instrucţiuni pentru candidaţi  Citiţi cu atenţie conţinutul fişei de evaluare înainte de-a rezolva itemii privind principiile de management al calităţii  Dacă observaţi vreo problemă la conţinut, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe rezolvarea fişei  Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de instrumente de desen necesare rezolvării fişei  Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o veţi înmâna evaluatorului  Rezolvaţi toate punctele acestei fişe  Când aţi terminat, predaţi evaluatorului documentul cu rezolvarea fişei Tema evaluării: Precizează principiile de management al calităţii 1(a). Definirea principiilor de management al calităţii 1. Pentru ca o organizaţie să poată fi condusă şi să funcţioneze este necesar ca aceasta să fie coordonată şi controlată într-un mod sistematic şi transparent. Se identifică cele 8 principii ale managementului calităţii. Definiţi aceste principii:

78

Principii 1. Orientarea către client 2. Leadership 3. Implicarea personalului 4. Abordarea de procese 5. Abordarea sistemică a managementului 6. Îmbunătăţirea continuă 7. Abordarea bazată pe fapte în luarea deciziilor 8. Relaţii cu beneficiarul ambelor părţi, cu furnizorii

Definiţia 1…………………………………… .......................................................... 2…………………………………… …...................................................... 3…………………………………… …...................................................... 4…………………………………… …...................................................... 5…………………………………… …...................................................... 6…………………………………… …...................................................... 7…………………………………… …..................................................... 8…………………………………… …......................................................

Data

Evaluator

1(b) Indicarea funcţiilor managementului calităţii 2. Managementul = stabilire şi atingere continue de obiective. Se dă următoarea schemă. PIVA (PEVA) reprezintă metodologia de abordare bazată pe proces a îmbunătăţirii continue.(P = Planning, I = Do, V = Check, A = Act). Indicaţi pentru acest proces funcţiile managementului calităţii: Nr. crt. 1. Funcţiile managementului calităţii P ………………………………………................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. Data Evaluator

2

I

3

V

4

A

79

P

A

I

V
V. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile (cap. III). Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităţilor privind proiectarea şi implementarea sistemului calităţii, pe baza documentaţiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular, SR EN ISO 9000:2001 Cerinţe, PS – Proceduri de sistem, PG – Procedura generală, PO – Proceduri operaţionale, IL – Instrucţiuni de lucru, Înregistrări, STAS- uri în vigoare.

80

ANUL III 81 .

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul III – Şcoala Postliceală Sanitară Aria curriculară Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare – Nivel 3 avansat Cultură de specialitate Modulul I Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală Modulul II Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală Modulul III Elemente de recuperare socio-profesională Modulul IV Recuperare medicală pe afecţiuni Modulul V Kinetoterapia Modulul VI Balneoclimatologia Modulul VII Pneumoterapia Modulul VIII Terapia ocupaţională Modulul IX Managementul proiectelor Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică 1020 ore 120 66 120 48 60 42 120 48 Total ore/an 120 din care: laborator tehnologic 12 Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care instruire practică Total ore/an din care: instruire practică Total ore/an din care: instruire practică 120 84 120 84 120 84 120 48 Total ore/an instruire teoretică: 14 ore/săptămână x 36 săptămâni – 504 ore Stagii de pregătire practică – 516 ore (2 zile/săptămână x 36 săptămâni) TOTAL – 1020 ore/an 82 .

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 M6 – 36 ore – 2 ore / săptămână M7 – 36 ore – 2 ore / săptămână M8 – 36 ore – 2 ore / săptămână M9 – 72 ore – 2 ore / săptămână Modul 1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M7 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 M8 7 8 9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 M9 Instruire practică 2 zile/săptămână 36 săptămâni 83 .Eşalonarea modulelor pe an şcolar – ANUL III M1 – 54 ore – 3 ore / săptămână M2 – 72 ore – 2 ore / săptămână M3 – 18 ore – 1 oră / săptămână M4 – 72 ore – 2 ore / săptămână M5 – 108 ore – 3 ore / săptămână Săpt.

Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 54 ore pe an de instruire teoretică ( câte 3 ore pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 66 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. Aplică tratamentele recomandate de medic 3.Modulul I. Identifică semnele şi simptomele în diferite afecţiuni neurologice şi psihiatrice 2. Notă introductivă . conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. al şcolii post liceale sanitare. .Modulul ”Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală” se studiază pe parcursul anului al III-lea.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. . coordonate de instructorul de practică. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate şi de a asigura suportul ştiinţific în vederea aplicării metodelor de recuperare medicală bolnavilor cu diverse afecţiuni neurologice şi psihiatrice. ELEMENTE DE NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ I. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă „Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală” Competenţe 1. Monitorizează evoluţia bolnavului după tratamentul aplicat 84 . asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. II. timp de 36 săptămâni.

aplicat. competenţă 1. forme clinice.Hernia de disc (cervicală şi lombară): etiopatogenie. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. memoria. obsesiv.Manifestări psihice în boli cu etiologie toxică: alcoolismul. . evoluţie.Osteoartropatii prin leziuni ale sistemului nervos: din poliomielită. tratament. afectivitatea.Modulul „Elemente de neurologie şi psihiatrie utilizate în recuperarea medicală” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate. sacrat). . manifestări clinice. semiologie. Nr. sciatic. Monitorizează comunicarea. evoluţie. 85 .Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. atenţia.Hemiplegia: etiologie. isteric. fobia obsesiv compulsivă.Psihozele: maniaco depresive. tratament. . tratament. hemiplegie. IV. Elemente de 1. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. psihiatrice plex brahial. voinţa. elemente definitorii. exploziv. . gândirea. . femural. auto evaluarea. neurologie şi semnele şi . studiu de caz. semiologie. conform prescripţiei medicale. semiologie. utilizate în diferite . medicală neurologice şi mononeuropatii: paralizia de nerv circumflex median. . Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist. tratamentele . manifestări clinice.III. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . .Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. lombar. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III.Neuropatii periferice: recuperarea afecţiuni neuropatii plexale ( cervical. psihiatrie simptomele în . conduita motorie evoluţia bolnavulu.Date generale de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. popliteu extern şi intern . Nevrozele_ depresia anxioasă. tratament. schizofrenice şi delirante.Durerea: fiziopatologie.Semiologia psihiatrică:. formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni neurologice şi psihiatrice pentru aplicarea tratamentelor de recuperare medicală. semiologie. recomandate de manifestări clinice. paraplegie .Scleroza multiplă (scleroza în plăci): etiopatogenie.Sindromul de neuron motor central: etiologie. 2. exerciţiul. percepţia. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt.Tulburările de structură ale personalităţii: după tratamentul personalitate structurată dizarmonic de tip astenic. afectiv.Distrofiile progresive: date generale morfopatogenice.Paraplegia: etiologie. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. 3. Aplică . toxicomania. paranoic şi schizoid. antisocial. evoluţie tratament. . evoluţie . „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. comportamentul instinctual.Sindromul de neuron motor periferic: etiologie. . conştiinţa. tratament. ulnar. medic. Identifică . dezbaterea în grup.

Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. dezbaterea şi discuţia în grup.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. coordonată de instructorul de practică. . evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit..Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anului şcolar. . Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. . studiul de caz. de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. . V. . Sugestii metodologice . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. O competenţă se evaluează o singură dată. Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. Se evaluează numai competenţele din acest modul. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. . exerciţiul. 86 .

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă „Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală” Competenţe 1.Modulul II ELEMENTE DE PEDIATRIE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALĂ I. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat. . coordonate de instructorul de practică. . Aplică metode de recuperare în funcţie de afecţiune 87 . conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. în vederea recuperări 3.Modulul „Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală”. Identifică semnele şi simptomele prezente în diferite afecţiuni pediatrice. Nota introductivă.Analizează semnele şi simptomele din diferite afecţiuni. timp de 36 săptămâni. se studiază pe parcursul anului al III-lea. asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. .Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate şi de a asigura suportul ştiinţific în vederea aplicării metodelor de recuperare medicală copiilor cu diverse afecţiuni. 2. . al şcolii post liceale sanitare.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 ore pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. II. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare.

Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. hepatitele cronice. tulburări motorii de natură centrală şi periferică (paralizii spastice. spondilita anchilopoetică. hepatita epidemică.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev. trombopenia. tulburările de ritm.Boli ale aparatului urinar: infecţiile tractului urinar. debilitatea recuperarea prezente în fizică. diabetul afecţiune insipid. tbc osteoarticular. tuse convulsivă. conform prescripţiei medicale. 88 . ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Displazi articulare şi din diferite osoase.Boli ale aparatului cardio vascular: bolile congenitale ale cordului. durerile abdominale acute şi cronice. artrite infecţioase. afecţiuni în osteocondrite. parazitozele.Bolile aparatului locomotor: reumatismul poliarticular simptomele acut. astmul bronşic. . rahitismul. formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni pediatrice. Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist. vederea cifoscolioza. 2.Boli şi sindroame ale tubului digestiv şi anexelor: diareea. pediatrie semnele şi sugarul. scolioza. adeno afecţiuni amigdalite. encefalite. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. Tulburările de creştere ponderală şi staturală. tuberculoza. şcolarul. osteomielita.Boli ale aparatului respirator: rinofaringite. nanismul hipofizar. spina bifidă. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. mixedemul. IV. dizenteria. anemia. distrofia neuromusculară . artrita recuperării hemofilică.Boli ale sistemului nervos: meningite. 3. . distrofia adiposo genitală. Aplică poliomielita. semnele şi . competenţă 1. . Elemente de 1. paralizia nervilor periferici) metode de .Modulul „Elemente de pediatrie utilizate în recuperarea medicală” va fi parcurs integral in al IIIlea an de pregătire de specialitate.Analizează insuficienţa renală. sindromul nefrotic. . . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.Identifică . boli tratament în hemoragipare. poliartrita reumatoidă juvenilă. glomerulonefrita acută şi cronică. medicală diferitele . leucemii. pentru aplicarea tratamentelor de recuperare medicală. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . valvulopatii dobândite. rubeola. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr.III. bronşita. retracţiile musculare. bronşiectazia. preşcolarul.Boli transmisibile: rujeola. pediatrice bronhopneumonia. funcţie de .Boli ale sângelui: hemofilia. Dezvoltarea psihomotorie normală a copilului (nou născut. copilul mic.Boli metabolice şi endocrine: diabetul zaharat. adolescentul) utilizate în simptomele . scarlatina. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt.

. 89 . Sugestii metodologice . studiul de caz. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. proprii grupului instruit. Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. . exerciţiul. O competenţă se evaluează o singură dată. .Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. de formare a deprinderilor. .Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. Se evaluează numai competenţele din acest modul. . evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. . studiu de caz.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia.. .Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. coordonată de instructorul de practică. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. auto evaluarea. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. exerciţiul. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. . dezbaterea şi discuţia în grup. dezbaterea în grup. V.

timp de 36 săptămâni.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. II. al şcolii post liceale sanitare. . . I. . document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat.Modulul III ELEMENTE DE RECUPERARE SOCIO PROFESIONALĂ.Modulul „Elemente de recuperare socio profesională”. Organizează programe de recuperare pe grupe de afecţiuni. Nota introductivă. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Precizează obiectivele şi mijloacele terapeutice de recuperare medicală. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă ”Elemente de recuperare socio-profesională” Competenţe 1. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. 90 . 3. coordonate de instructorul de practică. . asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. 2.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 18 ore pe an de instruire teoretică ( câte 1 oră pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 42 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate şi de a asigura suportul ştiinţific în vederea aplicării metodelor de recuperare medicală în diverse afecţiuni. Adaptează programul de recuperare medicală la evoluţia pacientului. se studiază pe parcursul anului al III-lea.

.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. . particularităţi. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. . dotări şi amenajări specifice. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. IV. O competenţă se evaluează o singură dată. Precizează recuperare obiectivele şi mijloacele . .Serviciile de recuperare medicală pentru copii: organizare. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare .Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev.Definiţie. exerciţiul.Aspecte socio profesionale şi evaluarea capacităţii de muncă în afecţiunile psihice.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. Elemente de 1. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Organizarea asistenţei de recuperare medicală. formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni pe baza evaluări unor constante fiziologice.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. competenţă 1. . sională recuperare medicală etapele recuperării. . 2.Rolul cadrului mediu în asistenţa de recuperare. pe grupe de afecţiuni.Organizarea sistemului de recuperare educaţională şi profesională pentru copii cu dizabilităţi. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. programe de recuperare . auto evaluarea. . Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. componenta medicală şi cea socio socio–profe terapeutice de profesională a recuperări în asistenţa medicală. coordonată de instructorul de practică. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor.III.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari. dezvoltarea recuperări în ţară şi în lume. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă.Aspecte socio profesionale şi evaluarea de recuperare medicală capacităţii de muncă la bolnavii respiratori şi la evoluţia pacientului cardiovasculari . Organizează . Adaptează programul . . dezbaterea în grup. obiective. . Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr.Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală . 3.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor.Modulul „Elemente de recuperare socio .profesională” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate. studiu de caz. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. 91 .Aspecte socio profesionale şi evaluarea capacităţii de muncă în bolile neurologice. Se evaluează numai competenţele din acest modul.

92 . .Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. dezbaterea şi discuţia în grup. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. de formare a deprinderilor.. exerciţiul. V.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. Sugestii metodologice . proprii grupului instruit. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. studiul de caz. .

Nota introductivă. al şcolii post liceale sanitare. 2.Modulul IV. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 72 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 oră pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi instruire practică 48 ore în unităţi sanitare Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. se studiază pe parcursul anului al III-lea. Urmăreşte efectele şi reacţiile pacientului la tratament 93 . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă ”Recuperare medicală pe afecţiuni” Competenţe 1. . timp de 36 săptămâni.Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării metodelor de recuperare medicală bolnavilor cu diverse afecţiuni. 3. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Organizează programe medicale în funcţie de patologie şi de obiective.Modulul „Recuperare medicală pe afecţiuni”. II.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. RECUPERARE MEDICALĂ PE AFECŢIUNI. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. . . . Aplică procedurile fizicale respectând metodologia programului. coordonate de instructorul de practică. I.

boala Parkinson.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. Urmăreşte . sechele encefalită. sinovite cronice. emfizem programului. pulmonar.Recuperarea medicală în bolile respiratorii: boli cu metodologia disfuncţii respiratorii obstructive ( bronşita cronică. coxartroză.Organizează . recuperarea medicală în boli ale aparatului cardio vascular. pahipleurite. mononeuropatii. .Recuperarea medicală în afecţiunile reumatismale: medicală pe programe reumatism inflamator cronic. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. sindromul de ischemie reacţiile periferic. artrite cronice funcţie de de diverse etiologii. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. .Modulul „Recuperare medicală pe afecţiuni” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate.III. astm bronşic). osoase. scolioze. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . toracoplastii. coordonată de instructorul de practică. sechele post operatorii. Recuperare 1. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător 94 . formarea aptitudinilor şi deprinderilor de aplicare a metodelor de recuperare medicală a bolnavilor cu diverse afecţiuni. sechele fizicale poliomielită. sold operat. studiu de caz. sindromul post trombotic venos. respectând . PSH. . competenţă 1. . musculare. IV. procedurile paraplegia. dezbaterea în grup. cifoscolioze patologie şi . cord pulmonar cronic. 2. sechele generale. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. sechele articulare. cifoscolioze) 3. boli cu disfuncţii respiratorii restrictive(sechele TBC. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. leziuni ale nervilor periferici. Aplică . Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. pacientului la . iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. scleroza multipla.Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală . exerciţiul. Nr.Recuperarea medicală în afecţiuni pediatrice: recuperarea tratament medicală în afecţiunile reumatismale la copii.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare centrate pe elev.Recuperarea medicală în sechelele ortopedice post afecţiuni traumatice: sechele cutanate şi subcutanate.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari. auto evaluarea.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ.Recuperarea medicală în bolile neurologice: hemiplegia.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă.Recuperarea medicală în bolile cardio vasculare: infarctul efectele şi miocardic. genunchi operat. discopatii. algoneurodistrofie. . afecţiuni medicale în gonartroză.

de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor.calificării. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. Se evaluează numai competenţele din acest modul. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. .Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. dezbaterea şi discuţia în grup. de formare a deprinderilor. . O competenţă se evaluează o singură dată.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. .Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. proprii grupului instruit. studiul de caz. 95 . exerciţiul.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. V. . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Sugestii metodologice .

al şcolii post liceale sanitare. Aplică tehnici. asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. KINETOTERAPIA I. . document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat. coordonate de instructorul de practică. Nota introductivă. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. II. Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării tehnicilor de kinetoterapie bolnavilor cu diverse afecţiuni. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. Unitatea de competenţă ”Kinetoterapia” Competenţe 1. timp de 36 săptămâni.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 108 ore pe an de instruire teoretică ( câte 3 oră pe săptămână timp de 36 săptămâni) şi laborator tehnologic 12 ore.Modulul V. 3. metode şi programe kinetice în diferite afecţiuni. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul. se studiază pe parcursul anului al III-lea. Prezintă obiectivele şi tehnologia fiecărui program kinetoterapic în funcţie de patologia abordată 2.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. . Respectă indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei metode.Modulul „Kinetoterapia”. tehnici sau exerciţiu kinetic 96 . .

infarctul miocardic. de „întindere”. boala Parkinson. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.Kinetoterapia cotului (cotul post traumatic. lombosacralgia. mixt.Kinetoterapia: de creştere a mobilităţii articulare. tipuri de contracţii. tehnici.Kinetoterapia în afecţiunile de neuron motor periferic exerciţii kinetice (paraliziile nervilor periferici. genunchiul operat. competenţă 1.Kinetoterapia de corectare a posturi şi aliniamentului abordată corpului: alinierea coloanei cervicale. tehnici. kinetoterapeutic.Exerciţii. . hiperalgic. tipuri de exerciţii pentru toate articulaţiile. kinetice în cifoscolioza. a redorilor articulare.Kinetoterapia în afecţiunile de neuron central (hemiplegie. Prezintă . pseudoparalitic. tehnici şi metode kinetice pentru coloana metode. a coloanei toracice şi centuri scapulare.Kinetoterapia de creştere a forţei musculare: contracţia musculară. terapeutică şi de recuperare. reumatic) şi a mâinii (mâna rigidă). tehnici. arteriopatii. scleroză multiplă. Kinetoterapia 1.Kinetoterapia în afecţiunile cardio vasculare (cardiopatia ischemică dureroasă. exerciţii. etc.Kinetoterapia umărului şi a afecţiunilor sale: umăr dureros simplu. ulnar.III. kinetoterapia în aer liber. tehnici sau . fiecărei metode. flebite)..Metode de relaxare: Jakobson. 2. Voga. . Schultz. fractură.Kinetoterapia în afecţiunile digestive 97 .Kinetoterapia în afecţiunile respiratorii obstructive şi restrictive . exerciţii. în funcţie de -.Kinetoterapia în afecţiunile genunchiului: gonartroză contraindicaţiilor primară şi secundară.etc. aspecte metodologia organizatorice. etc. paraplegie.) .Kinetoterapia soldului şi a afecţiunilor sale (coxartroza primară şi secundară coxartroza operată proteza parţială. amenajări la fiecărui program domiciliu. a extremităţilor inferioare. metode . la patul bolnavului. . metode. circumflex. blocat. .) . Aplică tehnici. plex brahial. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. entorsă. Respectarea şi totală). etc. sciatic. a coloanei lombare şi a pelvisului. patologia . metode.programe vertebrală şi afecţiunile sale: spondilita anchilopoetică. exemplificări pentru fiecare articulaţie în parte. indicaţiilor şi .Locul şi rolul kinetoterapiei în asistenţa medicală obiectivele şi profilactică. . . crural. exerciţii. Nr. statusul post laminectomie diferite afecţiuni. sala de kinetoterapie. a hipotoniei musculare. radial.

. Sugestii metodologice . conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. .IV. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari. .Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. . centrate pe elev.Modulul „Kinetoterapia” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate. 98 . Instruirea în laboratorul tehnologic şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . .Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. studiu de caz. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. exerciţiul. dezbaterea şi discuţia în grup.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare. studiul de caz. Se evaluează numai competenţele din acest modul. formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni pentru aplicarea programelor kinetice. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. . O competenţă se evaluează o singură dată. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională.Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. . exerciţiul. . coordonată de instructorul de practică. . „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. conform prescripţiilor medicale-. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. dezbaterea în grup.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. auto evaluarea. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. de formare a deprinderilor.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. . proprii grupului instruit. V.

I. Descrie principalele caracteristici ale climei. asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. 99 . II. timp de 36 săptămâni. . document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Prezintă metodologia de aplicare a nămolurilor şi gazelor terapeutice. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă ”Balneoclimatologia” Competenţe: 1. . BALNEOCLIMATOLOGIA. Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare recunoaşterii efectelor bioclimatice produse de diferite tipuri de climă asupra organismului uman. se studiază pe parcursul anului al III-lea.Modulul „Balneoclimatologia”.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 oră pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 84 ore.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. Nota introductivă. 3. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. coordonate de instructorul de practică.Modulul VI. Explică efectele terapeutice produse de apele minerale. . conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. al şcolii post liceale sanitare. efectele fiziologice şi terapeutice ale acesteia 2.

alergice. indicaţii. ale acesteia. sechele ortopedo post traumatice. degenerative. . ale climei. caracteristici fizico terapeutice chimice. Nr. infarctul de aplicare a miocardic. arteriopatii.Cura balneoclimatică în afecţiunile dermatologice. proprietăţi fizico chimice. contraindicaţii. Descrie . modalităţi de aplicare (băi.Cura balneoclimatică în afecţiunile respiratorii gazelor . clasificare. indicaţii. minerale.Apele minerale: caracteristici fizico chimice. 3. indicaţii. istoric. tipuri de ape minerale. efecte. terapeutice . dezvoltarea în principalele România. contraindicaţii.Clima şi bioclima terapeutică: elementele climei.Introducere: definiţie. cura balneară. . efectele tipuri de climă. indicaţii terapeutice. fiziologice şi contraindicaţii. utilizarea factorilor naturali terapeutici.Staţiuni balneare: . Balneotehnica: date generale despre captarea. obiective. flebite) nămolurilor şi . transportul. Balneoclimatologia 1.Gazele terapeutice: răspândire. naturale. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. oncţiuni). efecte. . abarticulare.Cura balneoclimatică în afecţiunile cardio vasculare metodologia (cardiopatia ischemică cronică dureroasă. Explică cataplasme. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt.Staţiunile balneoclimatice din România.Cura balneară în afecţiunile digestive. caracteristici ale apele climatului din salină.Lacurile şi nămolurile peloide terapeutice):origine. .Cura balneară în afecţiunile aparatului locomotor (boli reumatismale inflamatori cronice. contraindicaţii. clasificare. caracteristici contraindicaţii. depozitarea. metodologie de tratament. profesionale. Prezintă . Agrementul în staţiunile balneare. produse de .Cura balneoclimatică în afecţiunile sistemului nervos: boli neurologice periferice şi centrale.Salinele terapeutice: răspândire. cura externă.Cura balneoclimatică în afecţiunile urogenitale. . indicaţii cu scop profilactic şi curativ. indicaţii. . 2. 100 . .Indicaţii şi contraindicaţii pentru tratamentul balnear a copiilor cu diverse afecţiuni cronice. sechele post traumatice). împachetări. efectele . boli psihice. competenţă 1.III. .

dezbaterea în grup. .Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari.Modulul „Balneoclimatologia” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. . . exerciţiul. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. studiul de caz. coordonată de instructorul de practică.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. .Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. de formare a deprinderilor. . . formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a principalelor caracteristici ale climei. centrate pe elev. . „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. 101 . . pentru aplicarea tratamentelor prescrise de medic bolnavilor cu diverse afecţiuni. Instruirea teoretică şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. proprii grupului instruit. . condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. .Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare. auto evaluarea.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.Instruirea teoretică se va realiza în săli cu o bună dotare materială şi cu material didactic corespunzător temei de predat. exerciţiul.Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. Se evaluează numai competenţele din acest modul.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. a efectelor fiziologice şi terapeutice ale acesteia. .IV. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. V. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. Sugestii metodologice . dezbaterea şi discuţia în grup. O competenţă se evaluează o singură dată. studiu de caz.

. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. Nota introductivă .Modulul „Pneumoterapia”. Efectuează tratament recuperator în disfuncţiile ventilatorii obstructive. Aplică metode fizicale de tratament specifice suferinţelor respiratorii. specifice suferinţelor respiratorii.Modulul VII. coordonate de instructorul de practică. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. II.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat. Evaluează afectarea funcţională a plămânului în diferite boli. timp de 36 săptămâni. 2. . 3. PNEUMOTERAPIA I.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 oră pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 84 ore. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare aplicării metodelor fizicale de tratament. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă ”Pneumoterapia” Competenţe: 1. se studiază pe parcursul anului al III-lea. 102 . asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. al şcolii post liceale sanitare.

ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. .Ventilaţia mecanică: specifice Respiraţie în presiune pozitivă. . rolul apelor minerale şi ale terapiei fizicale asociate.Cura balneoclimaterică: rolul factorului climat. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III. aparatură.Aerosoloterapia: 2. gradele de insuficienţă respiratorie. aspecte obstructive fiziopatologice. Efectuează obstrucţiei bronşice. substanţe fizicale de aerosolizante. drenajul de postură. . astm. fiziopatologice. indicaţiile. IV. măsuri recuperator în farmacodinamice. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. emfizem).Modulul „Pneumoterapia” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate. efecte. Nr. aparate. ventilatorii . indicaţii. Pneumoterapia 1. staţiune balneară. „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. importanţă. spirografia. sindroamele post tuberculoase). contraindicaţiile oxigenoterapiei. indicaţii şi contraindicaţii. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. metode obiective. particularităţi cilnice şi obiective de tratament. modalităţi şi etape ale reeducării.Introducere: definiţie. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. tehnici de aplicare. efectele sindromului obstructiv. tusea controlată. staţiuni specializate.Disfuncţia ventilatorie restrictivă: clasificare. tratament entităţi nosologice (BPOC. istoric. etc.Disfuncţia ventilatorie obstructivă: mecanismele 3.Educarea tusei. asocierea cu respiratorii. . competenţă 1. şi terapeutice ale aparatului respirator. indicaţii.III. funcţională a . Evaluează .Aspecte anatomice. tratament. educaţionale şi disfuncţiile fizioterapice. clinice.) . Aplică Aerosoli naturali şi terapeutici. . Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . aerosoloterapia. intermitentă: modalităţi de suferinţelor realizare. diferite boli. Respiraţia în presiune pozitivă continuă sau negativă. . particularităţi de tratament. oximetria. igieno dietetice. . spital. -Alte forme de respiraţie asistată. metode afectarea utilizate. vorbitului: aspecte fiziologice şi fiziopatologice. contraindicaţii.Evaluarea funcţiei respiratorii prin metode clinice şi paraclinice (teste de efort. tehnică de lucru.Oxigenoterapia: etapele transportului de oxigen.Disfuncţia ventilatorie mixtă: entităţi nosologice (pneumoconiozele. 103 . efecte.Organizarea unui serviciu de pneumoterapie în plămânului în policlinică. proprietăţi. expirul în presiune negativă sau pozitivă. indicaţii. modul de administrare. .

. centrate pe elev. coordonată de instructorul de practică. .Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. exerciţiul. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari. . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Sugestii metodologice . studiul de caz. Instruirea teoretică şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. exerciţiul. dezbaterea şi discuţia în grup.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. . . de formare a deprinderilor. observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. .Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă. studiu de caz. specifice suferinţelor respiratorii. .Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. .Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. . Se evaluează numai competenţele din acest modul. .Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. V. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.Instruirea teoretică se va realiza în săli cu o bună dotare materială şi cu material didactic corespunzător temei de predat. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. 104 . auto evaluarea. dezbaterea în grup..Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. proprii grupului instruit. pentru aplicarea metodelor fizicale de tratament. O competenţă se evaluează o singură dată. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a semnelor şi simptomelor în diferite afecţiuni pulmonare.

conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. Unitatea de competenţă „Terapia ocupaţională” Competenţe: 1. . asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. I. al şcolii post liceale sanitare.Descrie principalele activităţi în diferite programe.Modulul VIII. se studiază pe parcursul anului al III-lea. Nota introductivă . 105 . document care stă la baza sistemului de pregătire profesională specific calificării de nivel 3 avansat.Modulul face parte din cultura de specialitate a ariei curriculare şi are alocate 36 ore pe an de instruire teoretică ( câte 2 oră pe săptămână timp de 18 săptămâni) şi instruire practică 84 ore. Evaluează nivelul funcţional al bolnavului. . în vederea recuperării bolnavilor în diverse afecţiuni. Scopul acestui modul este de a asimila cunoştinţele de specialitate necesare organizării de programe de terapie ocupaţională.Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare. timp de 36 săptămâni. Organizează programe de terapie ocupaţională 3. coordonate de instructorul de practică. 2. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul. Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. II.Modulul „Terapia ocupaţională”. TERAPIA OCUPAŢIONALĂ.

Terapia ocupaţională în bolile respiratorii. . Nr..Terapia ocupaţională în diverse afecţiuni ale aparatului folosite în locomotor.Tehnici de exprimare: se vor descrie şi executa în funcţie de posibilităţi ( desenul.Organizarea terapiei ocupaţionale. diverse . programe. prelucrarea lemnului. auto evaluarea. competenţă 1. ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire şi de nivelul de performanţă cerut pentru absolventul de şcoala post liceala cu specialitatea asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare.Tehnici recreative: vor fi imaginate cât mai multe astfel principalele de tehnici. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de la cap III.Terapia ocupaţională în bolile cardio vasculare. IV.Tehnici de „readaptare” activităţile zilnice. împletitul. tehnici. reguli de aplicare. . efecte. ocupaţională. gravura.Locul şi rolul terapiei ocupaţionale în cadrul kinetologiei ocupaţională nivelul şi al recuperări medicale funcţional al . „Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor”. ţesutul. tipografia. centrate pe elev. 106 .III.Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor proiecta activităţi de învăţare. . 3. adaptarea fiecărei patologii. dactilografia. terapie . observaţia sistematică a comportamentelor elevilor. . formarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză şi interpretare a nivelului funcţional restant. prelucrarea fierului. Descrie . Condiţii de aplicare didactică şi evaluare . programe de marochinăria. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.Particularităţi ale terapiei ocupaţionale la copii: copilul cu dizabilităţi fizice şi psihice. .Tipurile terapiei ocupaţionale: specifică şi nespecifică. dezbaterea în grup.Modulul „Terapia ocupaţională” va fi parcurs integral in al III-lea an de pregătire de specialitate. terapiei ocupaţionale.Terapia ocupaţională în bolile psihice .Bilanţul clinic al restantului funcţional pentru prescrierea pacientului. indicaţii .Tehnici de bază (obligatorii): olărit. Unităţi de Competenţe Conţinuturi crt. Evaluează . . scrisul. . 2.Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. Terapia 1. metodologie.Tehnici complementare: se vor descrie şi executa acele Organizează tehnici a căror bază materială se poate realiza (cartonajul. pictura. . . . activităţi .Tehnici sportive: vor fi analizate cât mai multe astfel de tehnici (jocuri sportive şi mai ales gestualităţi din aceste sporturi.Orele de instruire teoretică vor fi predate de un medic specialist în recuperare medicală. în vederea aplicării metodelor de terapie ocupaţională. specifice afecţiunii existente. exerciţiul. Abordarea temelor trebuie să fie flexibilă şi diferenţiată. sculptura). studiu de caz.

. V. proprii grupului instruit. . dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul.Instruirea practică se va efectua în unităţi sanitare 2 zile pe săptămână. Sugestii metodologice . condiţiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia. Metodele de predare vor fi variate predominând: demonstraţia.Instruirea teoretică se va realiza în săli cu o bună dotare materială şi cu material didactic corespunzător temei de predat. evaluarea altor competenţe ne fiind relevantă.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. dezbaterea şi discuţia în grup.Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor. de formare a deprinderilor. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în standardul de pregătire profesională. 107 . exerciţiul.Nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. coordonată de instructorul de practică. .. . . Instruirea teoretică şi instruirea practică în unităţi sanitare au importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. . O competenţă se evaluează o singură dată. conform numărului de ore alocat prin planul de învăţământ. studiul de caz.Tematica instruiri practice va cuprinde aplicaţii practice din toate modulele de specialitate parcurse în cursul anilor şcolari. .

având repartizate un număr de 120 de ore.Modulul IX MANAGEMENTUL PROIECTELOR. 2. Notă introductivă Modulul “Managementul proiectelor“ se studiază în anul al III lea al şcolii post liceale sanitare pentru calificarea de nivel 3 avansat. prin instruire teoretică 72 ore (2 ore pe săptămâna timp de 36 săptămâni) şi instruire practică prin laboratorul tehnologic 48 ore. Identifică mediul de proiect. asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Implementează proiectul. Monitorizează proiectul. Utilizează software specializat în managementul proiectelor. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. 5. În cadrul culturii de specialitate. II. 4. I. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul: Unitatea de competenţă:” Managementul proiectelor” Competenţe: 1. 108 . Planifică proiectul 3.

Tipuri de activităţi specifice proiectelor: studii de piaţă. Tipuri de alocare: în serie. Identificarea pachetelor de activităţi pentru diferite tipuri de proiecte. întocmirea contractelor cu furnizori.Tipuri de dependenţe între activităţi. manager achiziţii. achiziţii de produse/servicii. Planifică Obiective şi nonobiective ale proiectelor. contabili. formarea. Roluri în echipă (managerul de proiect. proiectul Pachete de activităţi. Echipa de proiect Echipa de proiect şi trăsăturile sale specifice. Comunicarea în cadrul proiectului. Formarea echipei. director etc.Alocarea resurselor pe pachete de activităţi. clienţi.  Planificarea resurselor . Six Sigma). manager financiar. specialişti experţi. Caracteristicile unui proiectelor mediul de proiect.III. în paralel. evaluarea şi motivarea personalului din echipă. prognoze. Proiecte multiple. alegere clienţi / furnizori. Aspecte generale. Recrutarea. Tipuri de comunicare. ingineri. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. formare/angajare/ selecţie personal etc.  Evaluarea proiectelor. Unitatea de Competenţa Conţinuturi Crt. analize SWOT. 2. analişti. Prezentare comparativă. Stiluri de comunicare mangerială. Ciclul de viaţă al proiectelor. Bariere de comunicare. Structuri de comunicare în proiect. diagrame Gantt).) Abilităţi şi responsabilităţi. Identifică  Noţiunea de proiect. Desfăşurarea procesului de comunicare. traning clienţi. competenţă 1. Stabilirea dependenţelor dintre activităţile din proiect. TenStep. Reducerea duratei şi costurilor proiectelor.  Reprezentarea planului de proiect Procedee de reprezentare a proiectelor (reţele. Modele de comunicare în proiecte. .Tipuri de resurse. PERT.  Calitatea în managementul proiectelor. programatori.  Fazele unui proiect.  Managementul unui proiect. proiect  Tipuri de proiecte. Managementul 1. Aspecte generale. creditori. Ciclul de viaţă al echipei de proiect. 109 . comparaţii cu alte proiecte. Metodologii de management de proiect (Prince 2. economişti.

analiza variaţiilor Managementul configuraţiei Componentele configuraţiei / produsului final. planul de proiect. planificare. recomandări de acţiune. aprecierea - 110 . Controlul progresului (timp. planul de calitate. Managementul riscurilor. tehnologie etc. documentele de iniţiere a proiectului. Criterii/cerinţe de calitate a configuraţiei / produsului final. produs. replanificare. Controlul timpului: măsurarea activităţilor. contracte cu furnizorii etc. Definirea etapelor. Conţinut şi dependenţe. Surse de risc (asociate cu costurile. Activităţi. furnizori. raport de progres. Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă. Monitorizează proiectul  Documente specifice planificării proiectelor: justificarea economică a proiectului. Lansarea proiectului. Instrumente software de reprezentare a proiectelor (Microsoft Project). Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viaţă a proiectului. Managementul etapelor. Tipuri de risc: de bussines. Verificare. structuri de comunicare în proiect. necesitatea schimbării). produse. cost. de proiect. Controlul / verificarea configuraţiei /produsului final.3. Controlul resurselor – timp şi buget alocat. prognoze. costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect.). analize de estimare a rezultatelor.  Implementează proiectul    4. execuţie. Documentelor specifice. echipa de conducere a proiect / bordul de proiect. lista de produse. calitate. comparare şi raportare cu planul de proiect. structura detaliată orientată pe activităţi (WBS). Analiza riscurilor: identificarea. planificarea calendaristică. specificaţia pachetelor de lucru. registru de probleme. roluri în proiect (organigrama proiectului). Documente specifice: planul de management al configuraţiei. raportarea schimbărilor / problemelor configuraţiei / produsului final.

(Ex. histograme. Aplicaţii de calcul tabelar. registru de schimbări. durata activităţilor. Aplicaţii specializate pe management de proiect/ planificare/ raportare: Microsoft Project. StarPlus. Nivelarea resurselor 111 . Ms.Definirea resurselor . Standarde/metrici în vigoare. noţiuni de analiză şi realizare: de grafice.  Gestionarea schimbărilor. Definirea calendarelor şi a programului de lucru. avantaje/ dezavantaje).Alocarea resurselor pe activităţi.  Evaluarea proiectului Elemente de evaluare şi reevaluare a activităţilor şi costurilor: compararea şi interpretarea estimărilor.Analiza utilizării resurselor. Exportarea datelor (în Excel. Prezentare comparativă. Excel.5. risc. boxplot-uri. planul de management al riscurilor. Analiza execuţiei. Visio. Documente specifice: cerere de schimbare. răspunsuri la risc (acţiuni de prevenire şi reducere /transferare).  Managementul resurselor . Primavera.  Pachete software pentru management de proiect. . precedenţele. Necesitatea schimbării.  Controlul resurselor Histograma încărcării resurselor. constrângerile dintre activităţi. Gruparea pe faze.  Facilităţi oferite de aplicaţiile specializate în management de proiect. XML). Plan de evaluare a proiectelor. diagrame. Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor. Componente client / server. Analiza. Documente specifice: registru de riscuri. Declararea datei de începere a proiectului. Utilizează software specializat în managementul proiectelor. prognozelor şi beneficiilor obţinute. Planificarea activităţilor:definirea activităţilor. simbolic şi statistic. Nivelarea încărcării resurselor. Simularea execuţiei. PHStat2). cost. Analiza schimbării (impact. riscului. Visio. Ms.

. . Ei învaţă în moduri diferite.  Cursanţii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. respectiv asupra disponibilităţilor sale.formarea de perechi de cursanţi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. prin: . Sugestii metodologice: Modulul “Managementul proiectelor” are în cadrul curriculum-ului.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. în plan vertical. Procesul de predare .utilizarea verificării de către un coleg. în scopul pregătirii profesionale a cursanţilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii. urmând să i le pună mai bine în valoare. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. în calificările din domeniile tehnice. în orice moment al procesului educativ. prin: . În elaborarea strategiei didactice. prin: .învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. • fiind o structură elastică. modulul poate încorpora. o poziţie distinctă. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:  Cursanţii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. • modulul oferă maximul de deschidere. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. ne fiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. în funcţie de abilităţi.utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanţilor de a-şi impune obiective. Diferenţierea cunoştinţelor. practic sau prin contact direct). verificării prin îndrumător. vizual. iar pe altă parte. • EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin: • lucrări individuale – studii de caz/analize 112 . în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente. cu viteze diferite şi din experienţe diferite. Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. . grupurilor de studiu.  Cursanţii au stiluri proprii de învăţare. Diferenţierea răspunsului.abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. utilizând în acest sens fişe de lucru. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învaţă. . .  Cursanţii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. noi mijloace sau resurse didactice. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durată a anului şcolar. pe de o parte în plan orizontal.fixarea unor sarcini deschise.IV.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). pe care cursanţii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. peste / lângă alte module parcurse.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.

deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanţi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării 113 . o scurtă justificare. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizată. (va conţine ideea de proiect.ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. 1 lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanţi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator. dependinţele dintre activităţi. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument.  schiţa de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară. • proiect propriu sau în echipă Se evaluează numai competenţele din acest modul. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. constrângerile.  O lucrare prin care să se analizeze etapele identificate într-un proiect. O competenţă se evaluează o singură data. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. documentele specifice). Acesta trebuie să includă discuţii în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. grupul ţintă. La încheierea cu succes a unei evaluări. duratele. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. În cazul unei încercări nereuşite. obiectivele. Dobândirea competenţelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. cum ar fi: efectuarea unor lucrări de laborator. pentru verificarea atingerii competenţelor. este suficient un feedback de felicitare. nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.  O lucrare prin care se reprezintă planul de proiect care va conţine: structura detaliată pe activităţile identificare. interactiv şi centrat pe cursant. Cursanţii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanţi a competenţelor dorite. competenţele determină conţinuturile tematice.  1 lucrare prin care să se identifice resursele necesare realizării proiectului. dar numai în limitele orarului şcolar. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. promotorul proiectului. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.  O lucrare prin care se identifică şi se analizează (eliminare/diminuare) posibilele riscuri din proiectul realizat. Pentru dobândirea de către cursanţi a competenţelor prevăzute în SPP-uri.  un eseu prin care se identifică echipa de proiect şi planul de comunicare. complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. alocarea resurselor. recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. scopul. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. probe orale). analiza SWOT. în funcţie de:dificultatea temelor. activităţile de învăţare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.

descrierea. metode expozitive (explicaţia. analiză). observarea independentă. 114 .Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanţi a competenţelor specifice calificării.