An 2 Conta Fin Raportare

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FLORIN COMAN

CONTABILITATEA FINANCIARĂ A SOCIETĂłILOR COMERCIALE
Semestrul 2

Contabilitate financiară de raportare
– ediŃia a III-a, revăzută –

EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

© Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul EducaŃiei şi Cercetării prin Consiliul NaŃional al Cercetării ŞtiinŃifice din ÎnvăŃământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României COMAN, FLORIN Contabilitatea financiară a societăŃilor comerciale / Florin Coman. EdiŃia a 3-a, revăzută – Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-163-001-4 657.41/.45:347.72(498)(075.8)

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii. Răspunderea pentru conŃinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

CUPRINS Semestrul 2
IV. Contabilitatea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie .…….………….. IV.1. Contabilizarea operaŃiunilor de intrare a stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie ………...……………………………………………………... IV.2. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie …………………………….………………………… IV.3. Contabilitatea operaŃiunilor de ieşire a bunurilor de natura stocurilor …... V. Contabilitatea decontărilor cu terŃii ……..…………………………………... V.1. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii ………………………………….. V.2. Contabilitatea decontărilor cu clienŃii …………………………………….. V.3. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale, protecŃia socială şi bugetul statului …………………………………………………. V.4. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaŃii …………….. V.5. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi ………………………….. V.6. Contabilitatea conturilor de regularizare şi asimilate …………………….. V.7. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanŃelor .…………………. VI. Contabilitatea trezoreriei ..………………………………………………….. VI.1. Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt …………………. VI.2. Contabilitatea conturilor la bănci …….………………………………… VI.3. Contabilitatea operaŃiunilor prin casieria societăŃii comerciale …….….. VI.4. Contabilitatea acreditivelor şi viramentelor bancare …………………... 71 74 82 83 89 91 96 106 122 126 129 132 134 135 138 145 148

VII. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor ……………………….…………. 151 VIII. Lucrările contabile de închidere a exerciŃiului financiar ….….………….. 166 VIII.1. Prezentarea lucrărilor de închidere ………………………. ………….. 166 VIII.2. Întocmirea situaŃiilor financiare anuale ………………………………. 172 Bibliografie ..……………………………………………………………………….. 183

3

CUVÂNT-ÎNAINTE

Concepută şi structurată pe o problematică amplă, complexă, de mare importanŃă teoretică şi practică, lucrarea se adresează studenŃilor din învăŃământul economic, cadrelor didactice, precum şi persoanelor care desfăşoară activităŃi financiar-contabile sau care doresc să-şi perfecŃioneze cunoştinŃele profesionale. În această lucrare, aspectele conceptuale, operaŃiunile economico-financiare sunt tratate în concordanŃă cu prevederile Ordinului Ministrului FinanŃelor Publice nr. 1752/2005 conform cu directivele europene privind aprobarea Reglementărilor contabile.
4

Problematica abordată în carte reprezintă un îndrumar de bază în aprofundarea aspectelor practice ale contabilităŃii româneşti, în condiŃiile armonizării sale cu reglementările internaŃionale, autorul neavând pretenŃia că problemele prezentate epuizează întregul registru tematic, care vizează contabilitatea financiară, posibil a fi tratat în contextul economico-social actual.

5

conturi de activ. – produsele. pentru vânzare sau pentru a fi folosite pentru producŃia de lână. precum şi evidenŃa activelor sub formă de materii prime. pentru a fi valorificate. şi se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea societăŃii prin consum sau prin orice altă modalitate. – materialele consumabile. care includ semifabricatele (produsele al căror proces tehnologic a fost finalizat într-o secŃie şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secŃii sau sunt vândute terŃilor). materialele nerecuperabile şi deşeurile). realizate din producŃie proprie etc. care participă sau ajută la procesul de fabricaŃie. lucrările. – animalele şi păsările crescute pentru a fi folosite pentru reproducŃie. Conturile de evidenŃă a stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie sunt următoarele: 7 . Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea societăŃii prin achiziŃionare de la furnizori. produsele nesupuse probelor şi recepŃiei tehnice. aportate de către acŃionari sau asociaŃi. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI PRODUCłIEI ÎN CURS DE EXECUłIE Contabilitatea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie asigură evidenŃa acelor active deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii. în categoria cărora sunt incluse ambalajele refolosibile achiziŃionate sau fabricate. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul productiv al unei societăŃi. EvidenŃa contabilă a bunurilor de natura stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie se Ńine cu ajutorul conturilor din clasa 3 „Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie”. destinate produselor vândute şi care temporar pot fi păstrate temporar de terŃi. În cadrul stocurilor propriu-zise se includ: – materiile prime. În cadrul producŃiei în curs de execuŃie este inclusă producŃia care nu a trecut prin toate fazele de producŃie aferente procesului tehnologic. fie transformată. serviciile şi studiile în curs de execuŃie neterminate. evidenŃa activelor în curs de producŃie ce urmează a fi vândute. produsele finite (produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricaŃie şi care pot fi livrate direct terŃilor sau depozitate în vederea livrărilor) şi produsele reziduale (rebuturile.IV. care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parŃial. aceştia având obligaŃia restituirii lor. lapte sau blană. în vederea revânzării. de regulă. dar care nu se regăsesc. – mărfurile pe care societatea le achiziŃionează. în produsul finit. fie în starea lor iniŃială. – ambalajele.

Ambalaje 381. Materiale auxiliare (A) 3022. Lucrări şi servicii în curs de execuŃie (A) 34. Materii şi materiale aflate la terŃi (A) 354. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P) 392. Ambalaje aflate la terŃi (A) 36. DiferenŃe de preŃ la ambalaje (A/P) 39. Piese de schimb (A) 3025. Produse în curs de execuŃie (A) 332. Mărfuri 371.CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCłIE ÎN CURS DE EXECUłIE 30. ProducŃia în curs de execuŃie 331. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P) 8 . Materiale de natura obiectelor de inventar (A) 308. Produse 341. Animale şi păsări (A) 368. Combustibili (A) 3023. Produse finite (A) 346. Ajustări pentru deprecierea materialelor (P) 3921. Alte materiale consumabile (A) 303. Stocuri aflate la terŃi 351. Produse reziduale (A) 348. DiferenŃe de preŃ la produse (A/P) 35. SeminŃe şi materiale de plantat (A) 3026. Materii prime (A) 302. Stocuri de materii prime şi materiale 301. Mărfuri aflate la terŃi (A) 358. Materiale consumabile 3021. DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale (A/P) 33. Semifabricate (A) 345. Materiale pentru ambalat (A) 3024. DiferenŃe de preŃ la animale şi păsări (A/P) 37. DiferenŃe de preŃ la mărfuri (A/P) 38. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie 391. Furaje (A) 3028. Produse aflate la terŃi (A) 356. Animale 361. Ambalaje (A) 388. Animale aflate la terŃi (A) 357. Mărfuri (A) 378. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P) 3922.

Ajustări pentru deprecierea animalelor (P) 397. în termen de trei zile urmează a se primi şi factura de achiziŃie). DiferenŃele constatate cu ocazia recepŃiei urmează a se soluŃiona de părŃile implicate.393. c) metoda global-valorică. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terŃi 3951. La finele unei luni se verifică datele din evidenŃa gestiunii cu cele din evidenŃa contabilă. La locul unde se recepŃionează bunurile se întocmeşte nota de recepŃie şi constatare de diferenŃe (NIR). La finele unei luni se face verificarea cantitativă între evidenŃa gestionară şi cea contabilă.. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terŃi (P) 3957. b) metoda cantitativ-valorică. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor la terŃi (P) 396. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 398. transfer. b) metoda inventarului intermitent. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P) Metodele de gestiune a stocurilor sunt următoarele: a) metoda inventarului permanent. Metoda inventarului permanent presupune înregistrarea intrărilor şi ieşirilor. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terŃi (P) 3956. iar în contabilitate se efectuează înregistrări atât cantitative cât şi valorice. operaŃiune cu operaŃiune. atât cantitativ cât şi valoric. Această metodă presupune înregistrări cantitative la depozit. Metoda inventarului intermitent presupune determinarea indirectă a ieşirilor din stoc. Ajustări pentru deprecierea producŃiei în curs de execuŃie (P) 394. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terŃi (P) 3952. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P) 395. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terŃi (P) 3954. Această metodă presupune înregistrarea cantitativă a tuturor introducerilor şi ieşirilor (folosindu-se fişa de magazie) precum şi înregistrarea valorică a acestora. Ajustări pentru deprecierea produselor 3941. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terŃi (P) 3958. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P) 3946. scopul societăŃii fiind acela de a cunoaşte în orice moment stocul atât din punct de vedere cantitativ cât şi valoric. restituire. 9 . Această metodă presupune înregistrări valorice atât în contabilitate cât şi la depozit. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terŃi (P) 3953. determinată pe bază de inventar. cunoscându-se cantitatea şi valoarea bunurilor intrate şi cantitatea rămasă în stoc. Intrările de bunuri de natura stocurilor au ca documente justificative: – factura de cumpărare sau avizul de expediere al furnizorului (dacă se primeşte aviz. Acest document se foloseşte pentru înregistrarea bunurilor obŃinute din producŃie proprie dar şi ca document de transfer între gestiunile unei societăŃi comerciale. Metoda inventarului permanent se aplică sub formele: a) metoda operativ contabilă. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P) 3945. – bonul de predare.

după caz. pe baza preŃurilor medii ale bunurilor respective (denumite preŃuri de înregistrare). Suma rezultată se evidenŃiază în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. atât asupra valorii bunurilor ieşite. după cum urmează: Acest coeficient se înmulŃeşte cu valoarea bunurilor de natura stocurilor ieşite din gestiunea societăŃii la preŃ de înregistrare.IV. taxele de import.). precum şi din alocarea sistematică a costurilor indirecte de producŃie ce variază direct proporŃional cu nivelul producŃiei (costul indirect cu materii prime. materiale. manipulare. Reglementările contabile permit ca stocurile din cumpărări sau producŃie proprie să fie evaluate şi la preŃuri standard. Taxa pe valoarea adăugată se include în costul de achiziŃie numai în situaŃia în care acesta nu este recuperabilă (cazul societăŃilor neplătitoare de TVA). stocurile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la valoarea contabilă (valoarea de intrare) care este reprezentată de: – costul de achiziŃie. cât şi asupra stocurilor. întreŃinerea secŃiilor şi utilajelor. 10 . orice alte costuri atribuibile direct achiziŃiei acestora.). Acesta se compune din costurile direct aferente bunurilor produse (cheltuielile directe de producŃie).1. pentru bunurile ce reprezintă aport la capitalul social. taxele nerecuperabile. costurile de transport. nu se includ în costul stocurilor. cu forŃa de muncă etc. – valoarea de aport. – costul de producŃie pentru bunurile obŃinute din producŃie proprie. ci sunt incluse direct în cheltuieli. pentru bunurile achiziŃionate cu titlu oneros. DiferenŃele de preŃ = Coeficientul de repartizare × Rulajul creditor al contului de stoc la cost standard. aceasta materializându-se cu ajutorul unui coeficient ce se calculează. evidenŃiindu-se distinct diferenŃele de preŃ faŃă de costul standard de achiziŃie sau de producŃie. din alocarea sistematică a costurilor de producŃie indirecte ce rămân relativ constante faŃă de nivelul producŃiei (amortizarea. Contabilitatea operaŃiunilor de intrare a stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie La intrarea în patrimoniu. DiferenŃele de preŃ stabilite la intrarea bunurilor respective în patrimoniul societăŃii se înregistrează proporŃional. costul cu conducerea şi administrarea secŃiilor etc. Acesta cuprinde preŃul de cumpărare. manopera înregistrată peste limitele normal admise pentru producerea bunurilor de natura stocurilor. cheltuielile de depozitare (cu excepŃia cazurilor când sunt necesare procesului de producŃie) etc. costurile de desfacere. Pierderile de materiale.

750 RON 301 Furnizori 25.05. în cursul lunii mai N 700 buc×5.50 RON/buc TVA 19% 23.000 RON % = 401 29. pentru abateri nefavorabile (costul de achiziŃie efectiv > costul de achiziŃie standard). pe grupe sau categorii de stocuri. Contabilizarea intrărilor şi ieşirilor aferente problemei de mai sus presupune următoarele operaŃiuni: 1. pentru abaterile nefavorabile (costul de achiziŃie efectiv > costul de achiziŃie standard) şi se creditează cu abaterile de la costurile de achiziŃie standard aferente stocurilor ieşite din gestiune cu sume în roşu.N 500 buc × 5.N: – cost de achiziŃie standard: 300 buc × 5.5 RON/buc = 1.CoeficienŃii de repartizare a diferenŃelor de preŃ se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II prevăzute în clasa 3.50 RON TVA deductibilă 11 .000 buc × 5 RON/buc = 5. sortimentul Y: – stoc iniŃial. Valoarea de intrare a materiilor prime = 20. pentru abateri favorabile (costul de achiziŃie efectiv < costul de achiziŃie standard) sau cu sume în negru.05. Exemplul 1: O societate comercială cumpără de la furnizori materii prime în valoare de 20.000. pentru abateri favorabile (costul de achiziŃie efectiv < costul de achiziŃie standard) sau cu sume în negru.05.650 RON abatere nefavorabilă de la costul standard (sumă în negru) = 150 RON % = 401 1.N 450 buc × 4.000 RON + 5.50 RON 301 Furnizori 1.05.N 300 buc × 5.50 RON/buc TVA 19% – consum.000 RON. la cost de achiziŃie standard: 1. TVA 19%.000 RON = 25.40 RON/buc TVA 19% 30.500 RON Materii prime 308 150 RON DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale 4426 313.00 RON/buc Contabilitatea diferenŃelor de preŃ se Ńine cu ajutorul conturilor următoare: – 308 „DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale” – 348 „DiferenŃe de preŃ la produse” – 368 „DiferenŃe de preŃ la animale şi păsări” – 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” – 388 „DiferenŃe de preŃ la ambalaje” Se debitează cu abaterile de la costurile de achiziŃie standard aferente cumpărărilor cu sume în roşu. Cheltuielile cu transportul şi manipularea materiilor prime cumpărate sunt de 5.0 RON/buc = 1.750 RON Exemplul 2: O societate comercială prezintă următoarele informaŃii privind stocul de materii prime. Contabilizarea achiziŃiei din data de 20. aferente stocului iniŃial 200 RON – cumpărări: 20.963.500 RON – cost de achiziŃie efectiv : 300 buc × 5.000 RON – abateri favorabile de la costul de achiziŃie standard.000 RON Materii prime 4426 TVA deductibilă 4.

la cost de achiziŃie standard: 700 buc × 5.05.000 + 6.025 RON abatere favorabilă de la costul standard (sumă în roşu) = 225 RON % = 401 2.500 RON – cost de achiziŃie efectiv: 500 buc × 5.8% × 3.000 RON – taxele vamale 2.2.700 RON abatere nefavorabilă de la costul standard (sumă în negru) = 200 RON % = 401 3.75 RON TVA deductibilă 4.500 RON Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 5. Contabilizarea consumului de materii prime din luna mai N.500 = 3. Contabilizarea achiziŃiei din data de 23.000 RON 12 .250 RON Materii prime 308 225 RON DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale 4426 384.75 RON 301 Furnizori 2.409.038 × 3.0 RON/buc = 3.0 RON/buc = 2.213 RON 301 Furnizori 2.0 RON/buc = 2. Calculul şi contabilizarea diferenŃelor de preŃ.4 RON/buc = 2.250 RON – cost de achiziŃie efectiv: 450 buc × 4.038 (exprimă o abatere favorabilă) DiferenŃele de preŃ = 0.5 RON/buc = 2.500 RON Materii prime 308 DiferenŃe de preŃ la 200 RON materii prime şi materiale 4426 513 RON TVA deductibilă 3.05.N – cost de achiziŃie standard: 450 buc × 5.500 = 133 RON (Rc cont 301) abatere favorabilă 601 = 308 133 RON Cheltuieli cu DiferenŃe de preŃ la materii materiale prime prime şi materiale Exemplul 3: O societate comercială a achiziŃionat mărfuri din import. faŃă de costul de achiziŃie standard Coeficientul de repartizare = [200] + [225] 5. Se cunosc următoarele: – preŃul de cumpărare (în RON) 100. Contabilizarea achiziŃiei din data de 30.250 (Si cont 301) + (Rd cont 301) = 0.500 RON 601 = 301 3.N – cost de achiziŃie standard: 500 buc × 5.

Înregistrarea importului de mărfuri % 371 = Mărfuri 401 Furnizori 446 Alte impozite. Exemplul 4: O societate comercială achiziŃionează de la extern.912.02.250 RON + 9.000 USD × 0. 77.04 RON/USD).250 RON × 1% = 762.50 RON 76.000 RON – reducerea comercială acordată de furnizorul extern: 3.– cheltuieli de transport şi manipulare 1.000 USD×3.250 RON × 12% = 9. Astfel.250 RON 1.88 RON 86.370.250 RON 76.N) – la data decontării : 3.000 RON În costul mărfurilor achiziŃionate sunt incluse toate elementele de mai sus.N.162.000 RON + 2. termenul de decontare fiind 20.05 RON/USD = 76.38 RON 9. taxe şi vărsăminte asimilate (taxe vamale + comision vamal) 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 26. Se cunosc elementele: – valoarea în vamă a mărfurilor = 25.50 RON 2.000 RON + 1. costul de achiziŃie = 100.50 RON 16.000 USD – taxa vamală = 12% – comision vamal = 1% – TVA = 19% Cursul valutar a înregistrat următoarele valori: – la data facturării şi a stabilirii valorii în vamă: 3.370.250 RON b) taxa vamală = 76.250 RON 9.000 RON = 102.000 RON – 3.50 RON d) TVA=(76.150 RON c) comisionul vamal = 76.01.01.150 RON +762.000 USD × 3. mărfuri în data de 20.88 RON % 446 Alte impozite.09 RON/USD (20.09 RON/USD) 665 Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar (25.05 RON/USD (20. Plata furnizorului extern 512 % = 401 Conturi curente la bănci Furnizori (25.50) × 19% = 16. taxe şi vărsăminte asimilate 3.000 RON 13 .283.000 RON – TVA 2.912. Calcularea şi înregistrarea obligaŃiilor fiscale a) valoarea în vamă = 25.N) 1.N. excepŃia fiind reprezentată de reducerea comercială primită de importator şi de TVA.000 RON.02.

500 RON – costuri indirecte 700 RON din care. poate deduce TVA consemnată în factură şi.Exemplul 5: O societate achiziŃionează mărfuri de la un furnizor intern. 2.500 RON – cheltuieli indirecte 567 RON TOTAL 3. Determinarea costului de producŃie Costul de producŃie cuprinde: – cheltuieli directe 2.000 buc – nivelul real al activităŃii productive 37. Se cunosc următoarele elemente: – valoarea mărfurilor = 2.000 buc Costul de producŃie este reprezentat de: a) Costurile directe b) Costurile indirecte fixe într-o anume proporŃie ce se determină în funcŃie de capacitatea de producŃie normală (prin aceasta se înŃelege producŃia ce se estimează a fi obŃinută în decursul a mai multor exerciŃii financiare.332 RON 2. în consecinŃă. aferente realizării de produse finite: – costuri directe 2. Ńinându-se cont de pierderea de capacitate determinată de întreŃinerea planificată a echipamentelor). – fixe 350 RON – variabile 350 RON – costuri generale de administraŃie 600 RON – costuri de desfacere 220 RON – nivelul normal al capacităŃii de producŃie al societăŃii 60.332 RON Exemplul 6: O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a costurilor de producŃie. Plata mărfurilor achiziŃionate 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 3. c) Costurile indirecte variabile ce sunt alocate în funcŃie de nivelul corespunzător folosirii efective a capacităŃii de producŃie. Înregistrarea achiziŃionării mărfurilor % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 3. Partea ce nu se include în costul de producŃie al bunurilor de natura stocurilor obŃinute se înregistrează pe cheltuieli. 1. această taxă nu determină creşterea costului de achiziŃie al mărfurilor.067 RON 14 .800 RON 532 RON Societatea cumpărătoare fiind plătitoare de TVA. 1. în condiŃii normale.500 RON – cheltuieli de transport consemnate în factură = 300 RON – TVA 19% Plata mărfurilor achiziŃionate se efectuează prin virament bancar.

37. 37.067 RON Produse finite VariaŃia stocurilor Metodologia de înregistrare a intrărilor (de bunuri de natura stocurilor) presupune în general următoarele înregistrări: a) pentru bunurile de natura stocurilor achiziŃionate cu titlu oneros 401 % = 3 Furnizori Conturi de stocuri (grupele 30. În urma acestei operaŃiuni. 36. În situaŃia în care se constată plusuri de inventar la stocurile achiziŃionate.Costurile indirecte fixe ce se vor include pe cheltuieli sunt rezultatul următorului calcul:  37. se efectuează înregistrarea: 60 30.62) = 133 RON  60.000  Cheltuielile indirecte ce se includ în costul de producŃie = = 700 RON– 133 RON= 567 RON Celelalte costuri sunt incluse pe cheltuieli. 38) 4426 TVA deductibilă b) pentru bunurile de natura stocurilor realizate în cadrul societăŃii % = 711 34 VariaŃia stocurilor Produse 38 Ambalaje c) pentru bunurile de natura stocurilor ce reprezintă aport la capitalul social 3 = 456 Conturi de stocuri Decontări cu asociaŃii privind capitalul Bunurile de natura stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie pot intra în societate şi prin alte modalităŃi: – după ce au fost prelucrate de terŃi. 38 = Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile (pe fiecare categorie de stocuri) În situaŃia în care se constată plusuri de inventar la stocurile privind produsele şi producŃia în curs de execuŃie se efectuează înregistrarea.000  350 RON × 1−  = 350 RON × (1− 0. 36. – prin scoaterea din funcŃiune a unor mijloace fixe sau prin declasarea altor bunuri. 2. rezultă bunuri de natura stocurilor care trebuie evidenŃiate în contabilitate. – plusuri constatate la inventar. Înregistrarea bunurilor de natura stocurilor la costul de producŃie 345 = 711 3. 34 = 711 Conturi de stocuri VariaŃia stocurilor 15 . 33.

se acordă remize. valoarea totală consemnată în aceasta fiind de 1.300 RON – 207. În situaŃia în care societatea cumpărătoare achită datoriile sale înainte de termenul scadent.190 RON Furnizori – facturi nesosite 301 1. Cota TVA 19%.000 RON Materii prime 4428 190 RON TVA neexigibile 3.300 RON × = 207. fiind creditat contul de furnizori facturi nesosite. pentru achiziŃiile de bunuri de natura stocurilor se acordă reduceri. sunt debitate conturile de stocuri şi taxa pe valoarea adăugată neexigibilă. 16 .44 RON – formula contabilă: 401 1. 1. dar pentru care nu s-a primit factura. Înregistrarea achiziŃiei de materii prime pentru care nu s-a primit factura 408 1. pentru defectele de calitate constatate la bunurile achiziŃionate. Înregistrarea facturii primite – deducerea TVA din preŃul total consemnat în factură 19 1.Pentru bunurile de natura stocurilor achiziŃionate la finele unui exerciŃiu financiar. TVA inclus. înregistrarea efectuată anterior se stornează. Pentru vânzări superioare volumului stabilit sau atunci când societatea cumpărătoare prezintă o importanŃă deosebită pentru furnizor.300 RON. remize şi risturne.000 RON Materii prime 4428 190RON TVA neexigibilă 2.44 RON Materii prime 4426 207. Stornarea operaŃiunii efectuate la începutul exerciŃiului financiar următor 408 = % 1. risturnele sunt reduceri de preŃ ce se determină având în vedere ansamblul de operaŃii efectuate cu societatea cumpărătoare în cadrul unui interval de timp determinat. La începutul exerciŃiului financiar următor se primeşte factura. În fine.56 RON = 1.000 RON).56 RON TVA deductibilă Uneori. aceasta poate beneficia de reduceri financiare (acestea îmbracă forma sconturilor de decontare).190 RON % = 301 Furnizori – facturi nesosite 1. Exemplu: La finele exerciŃiului financiar se achiziŃionează materii prime.092. Rabaturile se practică asupra preŃului de vânzare. Reducerile comerciale se întâlnesc sub formă de rabaturi. urmând ca la primirea facturii să se efectueze înregistrarea corespunzătoare.56 RON 119 – determinarea valorii materiilor prime 1.092.300 RON % = 301 Furnizori 1. Aceste reduceri îmbracă formă comercială şi/sau financiară. pentru care nu s-a primit factura (valoarea acestora = 1. La începutul exerciŃiului financiar următor.

75 RON 401 = Furnizori 512 19.75 RON TOTAL DE PLATĂ 19.783.158.783.000 RON – rabat 1.75 RON a) înregistrarea facturii. fie rezultate din producŃia proprie. Ambalajele sunt.75 RON 301 Furnizori 17.75 RON 20.000 RON – remiză 1. livrate clienŃilor cu ocazia cumpărării de către aceştia a produselor/mărfurilor respective.658.75 RON TVA deductibilă b2) plata facturii: % 20.658.Exemplu în care reducerile comerciale sunt acordate o dată cu întocmirea facturii: Factura detaliată privind achiziŃia de materii prime se prezintă astfel: – materii prime 20.158.658.500 RON Materii prime 4426 3. Înregistrările contabile sunt următoarele: a) achiziŃia de ambalaje % = 401 381 Furnizori Ambalaje 4426 TVA deductibilă 17 .658.75 RON Materii prime Furnizori 3. în situaŃia în care reducerile financiare sunt înregistrate o dată cu primirea materiilor prime: % = % 20.75 RON Conturi curente la bănci 767 875 RON Venituri din sconturi obŃinute Ambalajele sunt acele bunuri de natura stocurilor destinate împachetării (transportării) de produse/mărfuri.783.158.500 RON .scont de decontare 5% 875 RON Neta financiară TVA 19% 16.500 RON 301 401 19.75 RON 4426 767 875 RON TVA deductibilă Venituri din sconturi obŃinute b) contabilizarea reducerii financiare la achitarea facturii presupune înregistrările: b1) înregistrarea facturii: % = 401 20.625 RON 3.75 RON 17. fie achiziŃionate de la terŃi.000 RON – risturn 500 RON Neta comercială 17.

Constituirea ajustărilor pentru depreciere: 39 6814 = Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea privind ajustările pentru stocurilor şi a producŃiei deprecierea activelor circulante în curs de execuŃie 2. pe feluri de ajustări. materialelor. în sumă de 35. o depreciere (pierdere de valoare). diminuează sau se anulează. constituite sau suplimentate.2. valoarea de inventar este egală cu valoarea de intrare a semifabricatelor. Aceste conturi se creditează cu valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producŃiei în curs. cu caracter reversibil. suplimentarea. pe seama cheltuielilor de exploatare şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor pentru depreciere. mărfurilor. cu ocazia inventarierii. a bunurilor de natura stocurilor pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie Pentru deprecierea materiilor prime. Anularea ajustărilor pentru depreciere idem 3 Exemplu: O societate comercială evidenŃiază cu ocazia comparării valorii de inventar (mai mică) a stocului de semifabricate cu valoarea de intrare a acestora (mai mare). ambalajelor sau animalelor. La finele exerciŃiului financiar. pe seama cheltuielilor. Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor existente la finele perioadei. La finele fiecărui exerciŃiu financiar următor sau la ieşirea din patrimoniul societăŃii.b) producŃia de ambalaje 381 Ambalaje = 711 VariaŃia stocurilor IV. diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie presupune următoarele înregistrări contabile: 1. 18 . se constituie ajustări pentru depreciere. Diminuarea ajustărilor pentru depreciere: 7814 39 = Venituri din ajustări Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a producŃiei pentru deprecierea în curs de execuŃie activelor circulante 4.000 RON. Suplimentarea ajustărilor pentru depreciere: idem 1 3. la sfârşitul exerciŃiului financiar. Constituirea. EvidenŃa contabilă a provizioanelor pentru depreciere se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie”. producŃiei în curs de execuŃie. ajustările constituite se suplimentează. stocurilor aflate la terŃi. după caz.

De asemenea.02. respectiv calcularea costului lunar): 19 . Contabilitatea operaŃiunilor de ieşire a bunurilor de natura stocurilor Ieşirea bunurilor de natura stocurilor se realizează prin consum.02. Anularea provizionului constituit anterior 3941 = 7814 Ajustări pentru Venituri din ajustări deprecierea pentru deprecierea semifabricatelor activelor circulante 35. – metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO).02.A. standardele internaŃionale de contabilitate recomandă utilizarea uneia dintre următoarele metode de evaluare: – metoda costului mediu ponderat (CMP).N = 300 buc (consumuri) 18.100 buc × 750 RON/buc – ieşiri: 02.000 RON IV.N = 300 buc × 710 RON/buc 28. plus valoarea intrărilor în stoc şi cantitatea existentă în stocul iniŃial. plus cantităŃile intrate în stoc. Pentru bunurile fungibile (bunurile care în interiorul fiecărei categorii nu sunt identificabile în mod unitar.3.000 RON Cheltuieli Ajustări pentru de exploatare deprecierea privind ajustările semifabricatelor pentru deprecierea activelor circulante 2.02. Exemplu: Societatea comercială „X”S. transmiterea spre prelucrare către terŃi.02.N = 1.N = 700 buc 25. ca raport între valoarea totală a stocului iniŃial.1. sunt asimilate ieşirilor şi lipsurile constatate la inventar. după intrarea în gestiunea societăŃii).N = 1.02. Costul mediu ponderat se poate calcula după fiecare intrare sau lunar. Constituirea provizionului pentru deprecierea semifabricatelor: 6814 = 3941 35.02. prezintă următoarea situaŃie la materia primă „X”: – stoc iniŃial 01.N = 500 buc × 700 RON/buc 17. – metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO).000 buc × 500 RON/buc – intrări: (achiziŃii) 04. prin vânzare.N = 200 buc Să se înregistreze în contabilitate consumul din materia primă „Y” utilizând metoda costului mediu ponderat în ambele variante (calcularea costului după fiecare intrare.

931 608.33 700.371 RON.12 1. 20 .000 1.N 18.900 700 710 750 350.100 1.000 213.159 01.N 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime CMP calculat lunar Costul mediu ponderat calculat lunar = = 150.700 1.200 Înregistrările contabile aferente consumurilor din zilele de 02.N 17.069 RON 121.N 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 3.636 1.02.700 intrare CMP 1. 511.N 28.N 04.N 18.700 697.388.02. unitar Valoare (buc.N 17.67 365.100 1.02.02.) 300 700 200 Ieşiri PreŃ unitar RON 500 608.N sunt similare celor prezentate anterior.53 146.02.) RON 1.02.000 1.00 700 1.700 730. respectiv 146.N 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 2.53 219.12 1.200 1.67 486.900 Intrări CMP Ieşiri Stoc Valoare 500. cu excepŃia sumelor.N 25.197 700.CMP după fiecare intrare Intrări CMP Data ExplicaŃii PreŃ Cant.02.388.53 RON / buc 500 + 300 + 1100 1. acestea fiind 219.02.000 213.000 1.02.500 800 600 730.N 04.000 608.000 825.734 RON 500 × 700 + 300 × 710 + 1100 × 750 1.190.901 Data ExplicaŃii PreŃ Cant unitar Valoare (buc) RON 500 300 1.000 700 426.53 876.106 730.) RON 500 370 1.N Stoc iniŃial ieşiri intrări intrări ieşire ieşire intrare 730.200 1.069 800 121.197 700.900 700 710 750 350.67 608.000 500.N 25.000 = = 730.53 511. unitar Valoare (buc.388.N 02.241.190.197 01.734 600 1.02.000 608.000 1.000 Cant.N Stoc iniŃial ieşiri intrări CMP intrări CMP ieşire ieşire 150.200 1.02.371 730.803 1.02.000 PreŃ PreŃ Cant Cant unitar unitar Valoare (buc) (buc) RON RON 300 700 200 1.N 02.02. (buc.000 583.106 RON.02. Înregistrarea consumului din data de 02.67 Valoare Stoc PreŃ Cant.000 500.N 28.000 RON 426. Înregistrarea consumului din data de 18.02.500 500.02.02.53 1.00 350.02.159 RON. Înregistrarea consumului din data de 25.67 913.00 500.000 825. 18 şi 25.

700 - Valoare 500.N intrări 18.000 700 500.N intrări 17.02.N 25.00 500.000 213.000 intrări 300 710 213.000 300.700 Stoc PreŃ unitar RON 500.000 50. (buc.02.000 70.02.02.00 500 700 500 700 710 500 700 500 500 750 Valoare 500.000 350.02.000 213.000 350.N intrare 1. Valoare unitar (buc. unitar (buc.02.000 350.00 700 500 500 700 700 500 500 700 300 710 350.N 28.000 300.N 02.000 300 700 300 710 300 700 300 710 1.N ieşiri 04.) RON Stoc iniŃial ieşiri 300 intrări 500 700 350.N 17.) 1.000 350.000 1. Data Intrări CMP PreŃ ExplicaŃii Cant.000 210.000 350.200 710 700 700 500 - 213.100 750 640. Pe măsura epuizării bunurilor de natura stocurilor intrate prima dată.00 150.02.Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) presupune scoaterea din gestiunea societăŃii a bunurilor de natura stocurilor aferente primei intrări.248.000 Valoare Ieşiri PreŃ Cant.02.000 280.000 213.) (buc.000 1.N ieşire 25.000 213.000 Cant.) RON 500 300 700 710 350.000 350.000 350.000 210.000 825.000 213.100 750 825.000 825.000 500 700 300 710 140.000 1.) RON 300 500 150.900 1.N ieşire 28.000 350.000 350.02.000 350.125.N 04.100 1.000 21 .000 1.000 700 700 500 700 500 300 700 100 600 600 1.02.000 70.900 750 825.02.N ieşire ieşire intrare 1.N 18.000 01. Exemplificarea acestei metode: Intrări CMP Data ExplicaŃii PreŃ Cant.000 700 200 - 500 700 - 1. bunurile ieşite din gestiunea societăŃii sunt evaluate la costul de achiziŃie/producŃie al celei de a doua intrări etc.000 763. unitar Valoare (buc.) RON 1.200 Metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO) presupune scoaterea din gestiunea societăŃii a bunurilor de natura stocurilor aferente ultimei intrări.02.000 01.000 213.388.02.000 500.000 1.000 Ieşiri PreŃ unitar RON 500 Stoc PreŃ Cant.100 1. unitar Valoare (buc.388.N Stoc iniŃial 02. Cant.000 350.000 350.02. Exemplificarea acestei metode va fi realizată pe datele problemei precedente.000 300 400 100 100 1. O dată cu epuizarea acestora sunt scoase bunurile aferente intrării anterioare etc.

000 RON În urma efectuării analizei acestor minusuri. Cu ocazia inventarierii s-au constatat lipsuri în gestiune la: – materii prime.000 RON 601 = Cheltuieli cu Materii prime materiile prime 3.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4427 14.380 RON Debitori diverşi 7588 2. în valoare de 10. în valoare de 2.N: 1.02.000 RON.000 RON.N: 1. a) înregistrarea vânzării 4111 = % 89.67 RON.000 RON 6021 = Cheltuieli cu Materiale auxiliare materialele auxiliare şi 461 = % 2. – marja comercială aferentă mărfurilor din stoc la 01. a) înregistrarea minusului constatat la materii prime 601 = 301 10. s-a constatat că lipsa materialelor auxiliare s-a datorat unui angajat al societăŃii. TVA 19%. 22 . Exemple privind ieşirea din gestiunea unei societăŃi a bunurilor de natura stocurilor: 1.250 RON ClienŃi 701 75.000 RON 301 75.250 RON TVA colectată b) scoaterea din gestiune a produselor finite vândute 711 = 345 68. O societate comercială vinde unui client produse finite în valoare de 75.000 RON – materiale auxiliare.682.596.000 RON Cheltuieli cu materiile prime Materii prime b) înregistrarea minusului constatat la materialele auxiliare 3021 2.Evaluarea stocurilor identificabile (reprezentate de bunurile individualizate pentru fiecare articol în parte) se realizează în mod individual.64 RON.000 RON VariaŃia stocurilor Produse finite 2.000 RON. O societate comercială cu amănuntul prezintă următoarele elemente aferente lunii februarie N: – stoc de mărfuri la 01.000 RON Alte venituri din exploatare 4427 380 RON TVA colectată 4.02. – TVA neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc la data de 01. Costul de producŃie al bunurilor de natura stocurile vândute 68. O societate comercială dă în consum materii prime în valoare de 75.02.N evaluat la preŃ de vânzare (inclusiv TVA): 10.

500 RON – TVA neexigibilă = (5. aplicată la costul de achiziŃie al mărfurilor.277. aferent mărfurilor vândute. de regulă.277. Acest cont este un cont rectificator. pe baza unui coeficient mediu de marjă comercială care se determină utilizând formula: Sold iniŃial cont 378 + Rulaj creditor 378 Sold iniŃial cont 371 + Rulaj debitor cont 371 – Sold iniŃial cont 4428 – Rulaj creditor cont 4428 Marja comercială aferentă mărfurilor vândute se determină prin aplicarea coeficientului calculat. la valoarea vânzărilor de mărfuri. la cost de achiziŃie 5. ce evidenŃiază marja comercială (adaosul comercial). la preŃ de vânzare. inclusiv TVA = 5.235 RON TVA neexigibilă c) înregistrarea vânzării de mărfuri în numerar: 19 TVA = 8.000 RON 6.500 + 1. a) înregistrarea achiziŃiei de mărfuri 401 5.000 RON × = 1.31) 1.000 + 1.950 RON % = 371 Furnizori 5.– în cursul lunii februarie N s-au achiziŃionat mărfuri. pentru stocul de mărfuri presupune utilizarea contului 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri”.69 RON (8. în baza formulei de mai sus. exclusiv TVA (rulajul creditor al contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor).31 RON 23 .277. la finele unei luni.735 RON 371 = Mărfuri 378 1.235 RON – preŃ de vânzare.500) × 19% = 1. inclusiv TVA 8. s-au vândut mărfuri la preŃ de vânzare. Aplicarea metodei investitorului permanent. Determinarea marjei comerciale aferentă mărfurilor ieşite din stoc se face.000 + 1. în creditul său înregistrându-se valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune.735 RON % 2.722.31 RON 119 531 Casa = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 8. TVA 19%.000 RON – marja comercială = 5. în debitul său se înregistrează valoarea adaosului comercial.000 RON × 30% = 1.000 – 1.000 RON Mărfuri 4426 950 RON TVA deductibilă b) contabilizarea marjei comerciale şi a TVA aferentă intrărilor – costul de achiziŃie = 5.500 RON DiferenŃe de preŃ la mărfuri 4428 1.235 = 7.000 RON. Societatea practică o marjă comercială de 30%.000 RON.

00 RON 607 Mărfuri 5.76 RON Costul de achiziŃie al mărfurilor vândute = valoarea mărfurilor vândute la preŃ.235.735 Rd = 7.235 14.411.500.63 D 378 DiferenŃa de preŃ la mărfuri Si 1.00 Tsd =17.000 RON Produse finite Produse aflate la terŃi % Concomitent.411.93 RON Cheltuieli privind mărfurile 378 1. O societate comercială dă spre prelucrare terŃilor un stoc de produse finite în valoare de 10.180.500 3.411.330 RON TVA deductibilă 24 .67 + 1.000 1.000 Si 1.76 – 1. inclusiv TVA – valoarea marjei comerciale aferente vânzărilor – TVA aferentă vânzărilor devenită exigibilă = 8.680.000 RON 4426 1.31 RON TVA neexigibilă 5.93 RON % = 371 8. 345 = 401 8.330 RON Produse finite Furnizori 7.000. cheltuielile facturate de terŃi fiind de 7.735 − 1.67 = = 0.277.596.310.310.735 Tsc= 2.735 Rc = 1.000 RON (1.d) înregistrarea ieşirii din gestiune a mărfurilor vândute: SituaŃia în conturi se prezintă astfel: D 371 Mărfuri C D 4428 TVA neexigibilă C Si 10. produse ce pot fi vândute 345 = 354 10.000 RON 354 = Produse aflate la terŃi Produse finite b) înregistrarea produselor finite primite de la terŃi.680.180.63 − 1.903.000 + 7. TVA 19% a) trimiterea spre prelucrare la terŃi a materiilor prime 345 10.76 RON DiferenŃe de preŃ la mărfurile vândute 4428 1.00 Rc = 1.000 – 1.67 C Coeficientul mediu de marjă comercială = = 1. În urma prelucrării rezultă produse finite ce pot fi vândute.722.36 Marja comercială aferentă mărfurilor vândute = 6.63 5.69 × 0.235.00 2.00 Tsc = 3.000 bucăŃi de materii prime × 10 RON/buc).31 = 5.21 10.500.67 1.000 RON.831.21 = 1.596.277.

prezintă sold creditor. un serviciu etc. În schimb. clienŃii. Datoriile şi creanŃele unei societăŃi evidenŃiate cu ajutorul contului din clasa 4 „Conturi de terŃi” îmbracă forma datoriilor şi creanŃelor pe termen scurt (cu termen de decontare mai mic de un an). Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări (A) 25 . Furnizori şi conturi asimilate 401. Efecte de plătit (P) 404. protecŃia socială. cu debitorii şi creditorii diverşi. Prin datorii pe termen scurt se înŃelege totalitatea fondurilor furnizate de terŃii societăŃii. ele se creditează cu datoriile societăŃii faŃă de terŃi şi se debitează cu sumele plătite acestora. cu bugetul statului. evidenŃiază decontările în cadrul grupului şi cu asociaŃii. conturile de regularizare şi asimilate. Soldul este debitor şi reprezintă creanŃele de încasat deŃinute de societate faŃă de terŃi. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERłII Contabilitatea terŃilor asigură evidenŃa datoriilor şi creanŃelor unei societăŃi comerciale în relaŃiile sale cu furnizorii. cu asigurările. Conturile de evidenŃă a creanŃelor pe termen scurt au funcŃie contabilă de activ. Furnizori (P) 403. Conturile de terŃi asigură evidenŃa operaŃiunilor cu furnizorii. bugetul statului etc. precum şi provizioanele pentru deprecierea creanŃelor. Totodată. de la care urmează a se primi o sumă de bani sau un echivalent valoric (o lucrare. Conturile de evidenŃă din clasa 4 „Contul de terŃi” sunt următoarele: CLASA 4 – CONTURI DE TERłI 40. decontările în cadrul unităŃii. cu diferitele fonduri. clienŃii. prin creanŃe pe termen scurt se înŃelege totalitatea valorilor economice avansate de societate terŃilor.V. Efecte de plătit pentru imobilizări (P) 408. Furnizori de imobilizări (P) 405. societatea având obligaŃia de a efectua o prestaŃie sau de a acorda un echivalent valoric. Furnizori – debitori 4091. Conturile cu ajutorul cărora se evidenŃiază datoriile pe termen scurt sunt conturi de pasiv. sold ce reprezintă datoriile rămase de plătit.). asigurările sociale. personalul societăŃii. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A) 4092. personalul. Furnizori – facturi nesosite (P) 409. se debitează o dată cu crearea creanŃelor faŃă de terŃi şi se creditează în momentul încasării de sume de bani sau a primirii altor echivalente în contul creanŃelor existente.

Alte datorii în legătură cu personalul (P) 4282. Taxa pe valoarea adăugată 4423. Personal şi conturi asimilate 421. Personal – salarii datorate (P) 423. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenŃii (A) 4458. ClienŃi – facturi de întocmit (A) 419. Alte sume primite cu caracter de subvenŃii (A) 446. ContribuŃia personalului la fondul de şomaj (P) 438. Prime reprezentând participarea personalului la profit (P) 425. fonduri speciale şi contrui asimilate 441. Bugetul statului. Avansuri acordate personalului (A) 426. protecŃia socială şi conturi asimilate 431. Alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate (P) 447. Alte creanŃe în legătură cu personalul (A) 43. Alte creanŃe sociale (A) 44. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 445. ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale (P) 4312. TVA de recuperat (A) 4426. Personal – ajutoare materiale datorate (P) 424. ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P) 4314. Ajutor de şomaj 4371. ClienŃi – creditori (P) 42. TVA colectată (P) 4428. ReŃineri din salarii datorate terŃilor (P) 428. SubvenŃii guvernamentale (A) 4452. Impozitul pe profit (P) 4418. ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj(P) 4372. Alte datorii şi creanŃe sociale 4381. ClienŃi 4111. ClienŃi (A) 4118.41. ClienŃi incerŃi sau în litigiu (A) 413. Drepturi de personal neridicate (P) 427. TVA neexigibilă (A/P) 444. Impozitul pe venit (P) 442. Efecte de primit de la clienŃi (A) 418. Alte datorii şi creanŃe în legătură cu personalul 4281. Alte datorii sociale (P) 4382. SubvenŃii 4451. Asigurări sociale 4311. Impozitul pe profit/venit 4411. TVA deductibilă (A) 4427. Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate (P) 26 . ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate (P) 437. ClienŃi şi conturi asimilate 411. ContribuŃia personalului la asigurările sociale (P) 4313. Asigurări sociale. TVA de plată (P) 4424.

Decontări între entităŃile afiliate 4511. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – clienŃi (P) 495. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor 491. 27 . Creditori diverşi (P) 47.448. grupă care include următoarele conturi: 401 – Furnizori. Grup şi acŃionari/asociaŃi 451. Alte datorii faŃă de bugetul statului (P) 4482. Decontări între entităŃile afiliate (A/P) 453. Decontări privind interesele de participare (A/P) 4538. cecul. Decontări între unitate şi subunităŃi (A/P) 482. Debitori şi creditori diverşi 461. AcŃionari/asociaŃi – dobânzi la conturi curente (P) 456. Decontări din operaŃii în curs de clarificare (A/P) 48. Sume datorate acŃionarilor/asociaŃilor 4551. asigură evidenŃa obligaŃiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (biletul la ordin.). Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P) 455. Cheltuieli înregistrate în avans (A) 472. EvidenŃa contabilă a decontărilor cu furnizorii se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din cadrul grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. cambia. Conturi de regularizare şi asimilate 471. Venituri înregistrate în avans (P) 473. Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului 4481.1. Decontări din operaŃii în participaŃie-activ (A) 46. Dividende de plată (P) 458. Debitori diverşi (A) 462. lucrările executate sau serviciile prestate. Decontări cu acŃionarii/asociaŃii privind capitalul (A/P) 457. la executarea şi prestarea de către terŃi a unor lucrări sau servicii. warantul etc. 403 – Efecte de plătit. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – decontări în cadrul grupului şi cu acŃionarii/asociaŃii (P) 496. Decontări din operaŃii în participaŃie-pasiv (P) 4582.). Decontări între subunităŃi (A/P) 49. Decontări din operaŃii la participaŃie 4581. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii Contabilitatea furnizorilor asigură înregistrarea operaŃiunilor unei societăŃi cu privire la achiziŃia de active imobilizate. materiale etc. Alte creanŃe privind bugetul statului (A) 45. AcŃionari/asociaŃi – conturi curente (P) 4558. Decontări privind interesele de participare 4531. active circulante (materii prime. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – debitori diverşi (P) V. acest cont asigură evidenŃa decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri. Decontări în cadrul unităŃii 481.

respectiv pentru prestările de servicii şi executările de lucrări. – biletul la ordin. termenele de prezentare la plată fiind de 8 zile. aceasta reprezentând operaŃiunea prin care banca confirmă pe cec existenŃa disponibilului necesar efectuării plăŃii şi persoana care a emis cecul nu mai poate retrage din contul său această sumă de bani. până la expirarea perioadei de prezentare de 8. respectiv 15 zile. care încorporează un drept de creanŃă al deŃinătorului faŃă de emitentul acestora. şi anume: 4091 – Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 – Furnizori-debitori pentru prestări servicii şi executări de lucrări. biletului la ordin. Soldul conturilor reprezintă avansul acordat furnizorilor. care se află în poziŃia de tras. dacă cecul este plătibil în localitatea în care a fost emis sau de 15 zile. pe baza unui disponibil în prealabil la o bancă. Biletul la ordin şi warantul presupun implicarea a două persoane în procesul de decontare. Acesta este contul 409 „Furnizori debitori”. – cambia. pe când cecul barat şi cambia presupun implicarea în procesul de decontare a trei persoane. Acestea sunt creanŃe pe termen scurt şi cuprind: – cecul barat. dar nedecontat. disponibile care pot proveni dintr-un depozit bancar. – warantul etc. Cecul barat are caracteristica de a avea înscrise două linii paralele oblice pe faŃa cecului. Efectele de comerŃ sunt titluri negociabile. cu ajutorul acestui cont se Ńine evidenŃa decontărilor cu furnizorii pentru achiziŃiile de bunuri. Trăgătorul poate emite un cec numai în condiŃiile în care acesta deŃine la tras (bancă) fonduri proprii. în celelalte cazuri şi se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. după caz. lucrările executate şi prestările de servicii pentru care nu s-au primit facturi. dintr-o deschidere de credit. 28 . Cecul barat este plătibil la vedere. cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor sau nerestituite şi înregistrate în stoc etc. cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate la furnizori şi se creditează cu valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor. Ńine evidenŃa obligaŃiilor de plată faŃă de furnizorii de imobilizări. dă ordin acesteia. Caracteristicile cecului barat. 408 – Furnizori – facturi nesosite. din operaŃiuni de încasări etc. 405 – Efecte de plătit pentru imobilizări. În cadrul grupei 40 se întâlneşte un cont ce prezintă funcŃia contabilă inversă funcŃiei contabile ce caracterizează această grupă. ce este structurat în două conturi sintetice de gradul II. care. lucrărilor sau serviciilor. să plătească la prezentare o sumă determinată unei terŃe persoane aflate în poziŃie de beneficiar. asigură evidenŃa obligaŃiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale faŃă de furnizorii de imobilizări. cont de activ.404 – Furnizori de imobilizări. cambiei sunt următoarele: Cecul barat este instrumentul de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul. Pentru evitarea riscului de neplată a cecurilor barate se impune certificarea lor. Acest instrument este creat de trăgător. trasul şi beneficiarul. Aceste conturi se debitează cu valoarea avansurilor achitate pentru cumpărarea de bunuri de natura stocurilor.

Emitentul care în calitate de debitor se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor. care nu este plătibilă la vedere. trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenŃei sau la cel mult două zile de la aceasta. la o dată determinată în timp. transferă unei alte persoane. Contabilitatea operaŃiilor privind decontările cu furnizorii presupune următoarele tipuri de înregistrări: – aprovizionarea cu stocuri: 401 % = 3 Furnizori Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 4426 TVA deductibilă – aprovizionarea cu imobilizări necorporale şi corporale 404 % = 20 Furnizări de imobilizări Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă – primirea lucrărilor şi serviciilor de la furnizori % = 401 61 Furnizori Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi 4426 TVA deductibilă 29 . toate drepturile ce izvorăsc din acest instrument. două persoane. care în calitate de creditor dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată. o sumă de bani determinată. acest titlu de credit. aceasta fiind actul prin care creditorul numit cedent transferă dreptul său de creanŃă unei alte persoane numită cesionar (cesiunea de creanŃă devine valabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic ). Cambia circulă prin gir (definiŃia a fost dată la biletul la ordin) şi prin cesiune de creanŃă ordinară. în procesul creării sale. girul reprezentând operaŃiunea prin care posesorul biletului la ordin. o sumă determinată beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. fie la ordinul acestuia din urmă. emitentul şi beneficiarul. fie unui beneficiar. numite giratar. Ca şi cecul barat. numit girant. la scadenŃă. Acesta pune în legătură.Biletul la ordin reprezintă instrumentul de plată prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată. biletul la ordin poate fi girat. Posesorul cambiei. Cambia reprezintă obligaŃia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească. şi anume. sub semnătură privată punând în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul.

b) contul „TVA neexigibilă” devine „TVA deductibilă” c) contul „Furnizori – facturi nesosite” devine „Furnizori” sau „Furnizori de imobilizări”. urmând ca. – plata furnizorilor pe baza de efecte comerciale 403 401 = Furnizori Efecte de plătit Sau 405 404 = Furnizări de Efecte de plătit imobilizări pentru imobilizări – plata efectelor comerciale şi a furnizorilor prin virament bancar % = 512 403 Conturi curente la bănci Efecte de plătit 405 Efecte de plătit pentru imobilizări 401 Furnizori 404 Furnizori de imobilizări 30 . la primirea facturii.pentru aprovizionarea cu stocuri.. cu imobilizări necorporale şi corporale şi pentru lucrările şi serviciile executate de terŃi şi pentru care nu s-au primit facturile până la data închiderii exerciŃiului financiar: 408 % = 3 Furnizori – facturi nesosite Conturi de stocuri şi producŃia în curs de execuŃie 20 Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi 4428 TVA neexigibilă La deschiderea exerciŃiului financiar următor. înregistrarea de mai sus se stornează în negru. după caz. aceasta să fie repusă din nou cu următoarele modificări: a) modificările de sume (dacă este cazul).

900 RON TVA deductibilă b) EvidenŃierea plăŃii avansului acordat 5121 401 = Furnizori Conturi la bănci în lei 11.900 RON 409 Furnizori 10. Societatea achită datoria rămasă faŃă de furnizor prin emiterea unui bilet la ordin care ulterior este achitat.000 RON Materii prime 4426 3.– acordarea de avansuri pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări servicii/executări de lucrări: 512 % = 4091 Conturi curente la bănci Furnizări – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizări-debitori pentru prestări servicii/executări de lucrări – decontarea furnizorilor pe baza disponibilităŃilor băneşti şi a avansurilor acordate % 401 = Furnizori 512 Conturi curente la bănci 409 Furnizori debitori Exemplul 1: O societate comercială acordă un avans unui furnizor în vederea achiziŃionării de materii prime în valoare de 11. Furnizorul emite factura de avans în favoarea societăŃii comerciale.900 RON c) Înregistrarea aprovizionării cu materii prime Costul materiilor prime = 20.990 RON 301 Furnizori 21. cheltuielile de transport consemnate în factură fiind de 1. TVA 19%.900 RON. a) Înregistrarea facturii de avans % = 401 11.000 RON.000 RON Avansuri acordate furnizorului 4426 1.000 RON.000 RON = 21.990 RON TVA deductibilă 31 .000 RON % = 401 24.000 RON + 1. Ulterior furnizorul livrează societăŃii materii prime în valoare de 20.

090 RON Exemplul 2: O societate comercială se aprovizionează cu materii prime în valoare de 20.000 RON.2.000 RON Avansuri acordate furnizorilor 4626 1. Contabilitatea decontărilor cu clienŃii Contabilitatea decontărilor cu clienŃii asigură evidenŃa decontărilor cu clienŃii interni şi externi pentru produse.800 RON Furnizori-facturi nesosite 301 20. TVA 19%.940 RON 26.000 RON. 32 . În prima parte a lunii ianuarie a exerciŃiului financiar următor.000 RON 4.800 RON TVA neexigibilă c) înregistrarea facturii primite % = 401 301 Furnizori Materii prime 4426 TVA deductibilă 30.940 RON V. semifabricate.000 RON Materii prime 4428 3. lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi.900 RON TVA deductibilă e) Înregistrarea emiterii biletului la ordin 401 = 403 Furnizor Efecte de plată f) Plata biletului la ordin 403 = Efecte de plătit 13.800 RON % = 301 Furnizori-facturi nesosite 20.900 RON Furnizori 409 10. Până la finele exerciŃiului financiar nu se primeşte factura aferentă aprovizionării. vândute.d) Stingerea parŃială a obligaŃiei de plată faŃă de furnizor ca urmare a avansului acordat 401 = % 11.800 RON TVA neexigibilă b) stornarea înregistrării anterioare la începutul anului următor: 408 = % 23. valoarea materiilor prime fiind de 26.090 RON 5121 Conturi la bănci în lei 13. a) înregistrarea aprovizionării cu materii prime pentru care nu s-a primit factura: 408 23. mărfuri etc. se primeşte factura.000 RON Materii prime 4428 3.

executările de lucrări şi prestările de servicii: % = 4111 70 ClienŃi Cifra de afaceri 4427 TVA colectată – primirea avansului de la furnizori pentru livrări ulterioare de bunuri sau pentru lucrări şi prestări ulterioare de lucrări. grupă care include următoarele conturi: 411 „ClienŃi”. diferenŃele de curs valutar favorabile. care au fost evidenŃiate în contul „ClienŃi – facturi de întocmit” valoarea creanŃelor reactivate. 418 – ClienŃi – facturi de întocmit. voi prezenta câteva dintre acestea: – livrările de bunuri. avansurile încasate de la clienŃi. dubioşi. valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire. executările de lucrări sau prestările de servicii. cu diferenŃele nefavorabile de curs valutar aferente acestei categorii de clienŃi etc. aferente creanŃelor exprimate în devize la închiderea exerciŃiului financiar etc. precum şi taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă. respectiv servicii: 512 = 409 Conturi curente la bănci ClienŃi-creditori 33 . inclusiv taxa pe valoarea adăugată pentru care societatea nu a întocmit facturi. care circulă în sistem de restituire. Se creditează cu sumele încasate de la clienŃi în conturile de disponibilităŃi sau în numerar. în litigiu. primite de la clienŃi etc. 413 – Efecte de primit de la clienŃi. dubioşi. evidenŃiază livrările de diverse bunuri. cont structurat în două conturi sintetice de gradul II: – 4111 „ClienŃi”. acest cont prezintă funcŃia contabilă inversă conturilor din grupa 41 „ClienŃi şi conturi asimilate”. precum şi valoarea ambalajelor. primite de la clienŃi. deci funcŃie de pasiv. care circulă în sistem de restituire. valoarea bunurilor livrate sau serviciile prestate. executări de lucrări sau prestări servicii ce se vor efectua ulterior. cu prilejul scoaterii din evidenŃă a clienŃilor rău platnici sau în litigiu.EvidenŃa contabilă a decontărilor cu clienŃii se Ńine cu ajutorul conturilor de activ din cadrul grupei 41 „ClienŃi şi conturi asimilate”. valoarea sconturilor acordate clienŃilor. facturate clienŃilor. În continuare. a prestaŃiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienŃilor ce se dovedesc rău platnici. Acest cont se debitează cu : valoarea la preŃ de vânzare a mărfurilor. livrate. Contabilitatea operaŃiilor privind decontările cu clienŃii presupune o multitudine de tipuri de înregistrări. sumele datorate de clienŃii incerŃi. – 4118 „ClienŃi incerŃi sau în litigiu”. 419 – ClienŃi – creditori. acest cont evidenŃiază drepturile de creanŃă stabilite pe bază de efecte comerciale. lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate. cu sumele trecute pe pierderi. cu diferenŃele favorabile de curs valutar aferente clienŃilor incerŃi la finele exerciŃiului financiar. cu valoarea ambalajelor. rău platnici sau aflaŃi în litigiu. Cu ajutorul său sunt evidenŃiate sumele reprezentând avansurile încasate de la clienŃi pentru livrări de bunuri. produselor etc. Se debitează ca valoarea bunurilor livrate. se creditează cu sumele încasate de la clienŃii incerŃi sau în litigiu.

prestările de servicii. b) contul „TVA neexigibilă” devine „TVA colectată” c) contul „ClienŃi – facturi de întocmit” devine „ClienŃi” – încasarea efectelor comerciale. cu următoarele modificări: a) eventualele modificări de sume. urmând ca la întocmirea facturii. înregistrarea de mai sus se stornează în negru. pentru care nu s-au întocmit facturi până la data încheierii exerciŃiului financiar: 418 = % ClienŃi – facturi de întocmit 70 Cifra de afaceri 4428 TVA neexigibilă La începutul anului financiar următor. executările de bunuri. aceasta să fie repusă din nou. această operaŃiune presupune efectuarea următoarei înregistrări: % 512 = Conturi curente la bănci 5112 Cecuri de încasat 5113 Efecte de încasat – încasarea creanŃelor faŃă de clienŃi 512 Conturi curente la bănci sau 531 Casa 34 = 4111 ClienŃi .– acceptarea efectelor comerciale de încasat 413 = Efecte de primit de la clienŃi 4111 ClienŃi – remiterea spre încasare a efectelor comerciale de încasat a) în cazul filelor de cec 5112 = 413 Cecuri de încasat Efecte de primit de la clienŃi b) în cazul celorlalte efecte comerciale 5113 = 413 Efecte de încasat Efecte de primit de la clienŃi – remiterea spre scontare a efectelor comerciale de încasat 5114 = 413 Efecte emise spre scontare Efecte de primit de la clienŃi – înregistrarea clienŃilor rău platnici sau în litigiu 4118 = 4111 ClienŃi incerŃi sau în litigiu ClienŃi – pentru livrările de bunuri.

000 RON 19.800 RON TVA colectată b) înregistrarea sumei primite ca avans 5121 = 4111 Conturile băncii în lei ClienŃi c) înregistrarea livrării de produse finite % 4111 = ClienŃi 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată concomitent.000 RON.000 RON ClienŃi creditori 4427 3.800 RON 419 ClienŃi 20. În vederea acestei livrări societatea a primit în prealabil de la societatea cumpărătoare un avans de 23.800 RON ClienŃi 419 20.– înregistrarea decontării avansurilor primite de la clienŃi 419 = 4111 ClienŃi-creditori ClienŃi – trecerea pe pierderi (scoaterea din evidenŃa contabilă) a clienŃilor deveniŃi insolvabili 654 = 4118 Pierderi din creanŃe ClienŃi incerŃi şi debitori diverşi sau în litigiu – reactivarea clienŃilor scoşi din evidenŃă: 754 4111 = ClienŃi Venituri din creanŃe reactivate şi debitori diverşi Exemplul 1: O societate vinde produse finite în valoare de 100. Încasarea contravalorii mărfii vândute.800 RON 119.800 RON.000 RON. a) înregistrarea facturii de avans 4111 = % 23. TVA 19%. la nivelul diferenŃei rămase se realizează prin încasarea unui bilet la ordin.000 RON ClienŃi creditori 4427 3.000 RON 100.000 RON 23. 711 VariaŃia stocurilor = 345 Produse finite 90.800 RON TVA colectată 35 .000 RON d) înregistrarea diminuării creanŃei de încasat ca urmare a avansului primit % = 4111 23. Biletul la ordin: I – este încasat II – este refuzat la plată Costul produselor finite vândute este de 90.

200 RON 95.200 RON Costuri la bancă în lei ClienŃi incerŃi sau în litigiu – înregistrarea anulării ajustării privind depunerea activelor circulante 491 = 7814 80.e) înregistrarea biletului la ordin pentru suma rămasă de încasat 413 = 411 95.200 RON 95.200 RON Efecte de primit ClienŃi de la clienŃi f) înregistrarea biletului la ordin în vederea încasării 5113 = 413 95.500 RON × 19/119 = 15.200 RON – înregistrarea provizionului pentru depreciere 491 6814 = Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru ajustările pentru deprecierea deprecierea activelor circulante creanŃelor-clienŃi 80. Valoarea TVA = 92.200 RON În urma lichidării societăŃii rău platnice societatea vânzător recuperează 100% din valoarea creanŃei – înregistrarea încasării creanŃei 5121 = 4118 95.200 RON Efecte de încasat Efecte de primit de la clienŃi g) I încasarea biletului la ordin 5113 5121 = Conturi la bancă în lei Efecte de încasat II refuzul la plată al biletului la ordin – anularea efectului neîncasat 413 = 5113 Efecte de încasat Efecte de primit de la clienŃi 4111 = 413 ClienŃi Efecte de primit de la clienŃi – evidenŃierea clientului rău platnic 4111 4118 = ClienŃi incerŃi ClienŃi sau în litigiu 95.200 RON 95.000 RON Provizionul s-a constituit la valoarea fără TVA.000 RON Ajustări pentru Venituri din ajustări deprecierea pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi activelor circulante 36 .

scoaterea din gestiune a clientului rău platnic presupune înregistrarea: 4118 % = 654 ClienŃi incerŃi sau în litigiu Pierderi din creanŃe şi creditori diverşi 4427 TVA colectată Ulterior se efectuează înregistrarea anulării ajustării privind depunerea activelor circulante.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4428 13.300 RON ClienŃi 701 70.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4428 13.300 RON TVA neexigibilă Concomitent.300 RON 418 = ClienŃi-facturi de întocmit 701 70.facturi de întocmit 70. Exemplul 2: O societate comercială livrează produse finite unui client în valoare de 70. valoarea acesteia fiind identică cu valoarea produselor livrate.300 RON TVA neexigibilă c) înregistrarea pe bază de factură a produselor finite vândute: 4111 = % 83. Costul produselor finite este de 65. a) înregistrarea livrării produselor finite: % 83.300 RON TVA colectată 37 .În situaŃia în care o parte din creanŃă sau întreaga creanŃă nu era încasată.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4427 13. Factura este emisă în luna ianuarie a exerciŃiului financiar următor.000 RON pentru care nu emite factură până la finele exerciŃiului financiar.000 RON.000 RON VariaŃia stocurilor Produse finite b) stornarea înregistrării livrării produselor finite la începutul anului financiar următor: 418 83. scoaterea din gestiune a bunurilor livrate 711 345 65.300 RON % = 701 ClienŃi. iar TVA 19%.

DiferenŃa de curs valutar poate fi favorabilă (caz în care îmbracă forma unui venit financiar) sau nefavorabilă (situaŃie în care îmbracă forma unei cheltuieli financiare). Plata contravalorii semifabricatelor achiziŃionate se efectuează prin virament bancar. pentru achiziŃionarea unei cantităŃi de semifabricate. Atunci când societatea comercială are calitatea de cumpărător-exportator. considerată ca fiind semnificativă.000 RON – semifabricatelor 80. iar pe de altă parte.Exemplul 3: O societate comercială vinde semifabricate în valoare de 80.000 RON. În contabilitatea societăŃii comerciale se evidenŃiază. societatea va calcula diferenŃele de curs valutar. venitul obŃinut din vânzarea mărfurilor la nivelul preŃului încasat de la clientul extern.440 RON TVA colectată Concomitent. Costul de producŃie al semifabricatelor este de 72. TVA 19%.440 RON ClienŃi 702 76. achiziŃia mărfurilor.000 RON Venituri din vânzarea (80. după cum urmează: – diferenŃa de curs la încasare de la extern = valuta încasată × (cursul valutei la încasare – cursul valutei la facturare).000 RON. aceasta achiziŃionează mărfuri de la societăŃi producătoare din Ńară şi le vinde la extern în nume propriu. Deoarece încasarea de la extern şi plata serviciilor pot avea loc anterior sau ulterior datei facturării. fie după ce acestea au fost aduse în depozite proprii. pe contul şi riscurile sale. cheltuielile de export.000 RON VariaŃia stocurilor Semifabricate b) încasarea contravalorii semifabricatelor 512 = 4111 Conturi curente la bănci ClienŃi 90. scoaterea din gestiune a semifabricatelor vândute: 711 = 341 72. a) înregistrarea livrării semifabricatelor 4111 = % 90. – diferenŃa de curs la plata serviciilor = valuta achitată × (cursul valutei la plată – cursul valutei la facturare).000 RON × 5%) 4427 14. în funcŃie de condiŃiile de livrare şi cheltuielile de administraŃie. generatoare de cheltuieli de achiziŃie. Mărfurile cumpărate pot fi exportate fie direct din depozitele producătorului. pe de o parte. Tipurile de înregistrări contabile sunt următoarele: a) cumpărarea mărfurilor: – păstrate în custodie la furnizori interni 401 % = 357 Furnizori Mărfuri aflate la terŃi 4426 TVA deductibilă 38 . Societatea acordă o reducere de 5% societăŃii cumpărătoare.440 RON Un caz particular este reprezentat de situaŃia în care societatea comercială are calitatea de cumpărător-exportator sau de importator-vânzător.

descărcarea gestiunii 607 = 357 Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri aflate la terŃi sau 371 Mărfuri d) înregistrarea cheltuielilor externe de transport şi plata acestora % = 401 (contravaloarea în lei 624 a sumei în valută) Cheltuieli cu transportul Furnizori de bunuri şi personal 4426 TVA deductibilă – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe nefavorabile de curs valutar % = 512 (suma în valută × cursul de schimb din ziua plăŃii) 401 Conturi curente la bănci (contravaloarea Furnizori în lei a sumei în valută la facturare) 665 (DiferenŃe nefavorabile de curs valutar) Cheltuieli de curs valutar din diferenŃe – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe favorabile de curs valutar 401 = % Contravaloarea în lei a sumei Furnizori în valută la facturare 512 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data plăŃii) Conturi curente la bănci 765 (diferenŃe favorabile de curs valutar) Venituri din diferenŃe de curs valutar 39 .– aduse în depozite proprii % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori b) plata furnizorului intern 401 = 512 Furnizori Conturi curente la bănci c) facturarea mărfurilor la export (TVA = 0) 707 4111 = ClienŃi Venituri din vânzarea mărfurilor Concomitent.

în funcŃie de costul de achiziŃie (acesta este alcătuit din preŃul extern. PreŃul de vânzare la intern se stabileşte prin negociere cu beneficiarul. taxe şi vărsăminte asimilate b) efectuarea plăŃilor către bugetul statului % = 512 4426 Conturi curente la bănci TVA deductibilă 446 Alte impozite. Dacă mărfurile achiziŃionate sunt dirijate de la punctul vamal către beneficiarii interni. se poate efectua înregistrarea directă pe cheltuieli a costului de achiziŃie. cheltuielile de circulaŃie. comisionul vamal etc.e) încasarea sumei de la clientul extern – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe de curs valutar favorabile. % (contravaloarea în lei a sumei 512 = Conturi curente la bănci în valută la data plăŃii) 4111 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data facturării) ClienŃi 765 (diferenŃe favorabile de curs valutar) Venituri din diferenŃe de curs valutar – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe de curs valutar nefavorabile 4111 (contravaloarea în lei a sumei % = în valută la data facturării) 512 ClienŃi (contravaloarea în lei a sumei Conturi în valută la data încasării) curente la bănci 665 (diferenŃe nefavorabile Cheltuieli din de curs valutar) diferenŃe de curs valutar Atunci când societatea comercială are calitatea de importator-vânzător.) Alte impozite. taxele şi comisioanele vamale etc.). taxe şi vărsăminte asimilate 40 . nefiind necesară o reflectare a acestora în conturile de mărfuri (dacă acestea sunt aduse în depozitele proprii) sau mărfuri aflate la terŃi (dacă mărfurile sunt depozitate în spaŃii ale unor societăŃi depozitare). aceasta importă mărfuri de la extern şi le vinde beneficiarilor la intern. a) cumpărarea mărfurilor ce sunt aduse în depozite proprii % (valoarea totală a mărfurilor) 371 = Mărfuri 401 (valoarea mărfurilor achiziŃionate) Furnizori 446 (taxa vamală.

000 RON – 100. Exemplu: O societate comercială remite băncii în vederea scontării o filă de cec în valoare de 120. contra unei sume de bani mai mică decât valoarea acestora (diferenŃa dintre cele două valori poartă denumirea de agio şi revine băncii). Banca poate achiziŃiona aceste efecte comerciale. pune la dispoziŃia societăŃii comerciale suma de 100. sumă ce alimentează contul acesteia. Agio este dat de suma dintre valoarea scontului şi comisionul variabil asimilabil scontului. în schimbul filei de cec.c) plata furnizorului extern – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe favorabile de curs valutar 401 Furnizori = % (contravaloarea în lei a sumei în valută la data facturării) 512 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data plăŃii) Conturi curente la bănci 765 Venituri din diferenŃe favorabile de curs valutar – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe nefavorabile de curs valutar % = 512 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data încasării) 401 Conturi curente (contravaloarea în lei a sumei la bănci în valută la data facturării) Furnizori 665 (diferenŃe nefavorabile Cheltuieli din de curs valutar) diferenŃe de curs valutar d) vânzarea mărfurilor 4111 ClienŃi % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată Concomitent.000 RON= 20. descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute 607 371 Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri = Efectele comerciale de primit pot fi scontate. Banca.000 RON. DiferenŃa dintre valoarea nominală a efectelor comerciale de primit şi agio poartă denumirea de valoare scontată.000 RON – valoare taxă scont = 120.000 RON. ea cumpărând dreptul de creanŃă.000 RON – valoarea scontată = 100. – valoarea nominală a filei de cec = 120.000 RON 41 .

.000 RON (valoare nominală) 100. (+) prime anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme. în medie. asigurările sociale. asigurările sociale şi protecŃia socială PreŃul forŃei de muncă. aşa cum sunt evidenŃiate la nivelul unui stat de salarii se prezintă. plătite din fondul de salarii.000 RON 120. protecŃia socială şi bugetul statului A) Decontările cu personalul.50%). salarizarea în regie sau după timpul efectiv lucrat. • Venit brut (-) contribuŃia personalului la contribuŃia pentru asigurări sociale (9. (+) indexări de salarii sau compensări de creşteri de preŃ.).000 RON (valoare scontată) 20. Mărimea salariului este stabilită prin negociere între angajatori şi angajaŃi. sporul pentru condiŃii deosebite. La nivelul individual salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim pe Ńară pentru un lucru de 170 de ore. în vederea scontării: 5114 = 413 Efecte remise la scontare Efecte de primit de la clienŃi b) înregistrarea scontării % = 512 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 5114 Efecte remise la scontare 120. cum sunt: mediu toxic. periculoase etc. (+) indemnizaŃiile de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere.3. • Total contribuŃii 42 . Elementele de calcul şi decontare a renumeraŃiei factorului: muncă. direct al angajaŃilor poartă denumirea de salariu.000 RON (valoare taxă scont) V. precum şi expresia valorică a părŃii din venitul naŃional care este destinată consumului individual. după cum urmează: • Salariul de bază brut (+) sporuri şi adausuri (în sistemul sporurilor se pot include: sporul pentru vechimea în muncă. altele decât cele ce reprezintă participarea salariilor la profit. sporul pentru lucrul de noapte etc. Contabilitatea decontărilor cu personalul.a) remiterea filei de cec băncii. pe lună şi a unui tarif orar minim pe Ńară. (-)contribuŃia angajatului la asigurările sociale de sănătate (6. (+) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie.5%). salarizarea pe bază de cote procentuale din veniturile realizate din producŃia obŃinută. sporul pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru. SocietăŃile comerciale pot utiliza forme de salarizare precum: salarizarea în acord. pe baza cadrului general reprezentat de contractul colectiv de muncă şi pe baza cadrului individual reprezentat de contractul individual de muncă. (-) contribuŃia angajatului la fondul de şomaj (1%).

alte reŃineri. baza impozabilă se stabileşte pentru fiecare dintre aceste trei categorii. Plata drepturilor salariale implică. . se determină prin aplicarea procentului de 2.25% la baza de calcul stabilită pentru plata contribuŃiei la asigurările sociale. ContribuŃia la asigurările datorate de angajator se determină prin aplicarea următoarelor procente la baza de calcul: 19.25% la fondul total de salarii şi se deduce din contribuŃia angajatorului la fondul de şomaj. 43 . . .pentru angajatorii cu condiŃii deosebite de muncă. .contribuŃia unităŃii la fondul de şomaj. . cu excepŃiile prevăzute de lege. Baza lunară de calcul este reprezentată de fondul total de salarii brute lunare realizate de angajaŃii cu carte de muncă. . şi anume: . ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate se determină prin aplicarea coeficientului de 6% la baza de calcul. se determină prin aplicarea procentului de 0. .contribuŃia angajatului la fondul de şomaj (1%).pentru angajatorii cu condiŃii speciale de muncă. reŃineri suportate de angajator.85% la fondul total de salarii brute şi se deduce din contribuŃia la asigurările sociale datorate de angajator.contribuŃia la fondul unui de asigurări sociale de sănătate.5% 29.contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.contribuŃia angajatorului la asigurările sociale de sănătate.pentru angajatorii cu condiŃii normale de muncă. din punct de vedere al condiŃiilor de muncă.5% 24.contribuŃia la fondul creanŃelor salariale. (-) reŃineri datorate terŃilor • Salariul net de plată (Venit brut – Total contribuŃii – Impozit pe salarii – Avansuri – ReŃineri) Se observă din cele de mai sus că reŃinerile suportate de angajat sunt: . se determină prin aplicarea procentului de 0. de asemenea.5% .• Venit net (Venit brut – Total contribuŃii) (-)deducerea personală de bază (-) deducerile personale suplimentare • Venit impozabil (-) impozit pe veniturile sub formă salarială: (-) avansuri acordate salariaŃilor.25% din fondul brut de salarii (dacă angajatorul este cel ce Ńine cărŃile de muncă). Dacă angajatorul desfăşoară activităŃi care sunt încadrate în mai multe categorii.75% din fondul brut de salarii (dacă ITM Ńine cărŃile de muncă ale angajaŃilor) sau a 0. Baza lunară de calcul este reprezentată de fondul de salarii realizat lunar (inclusiv sumele plătite din acesta pentru concediile medicale). . .contribuŃia angajatului la asigurările sociale (9. .contribuŃia angajatorului la Inspectoratul teritorial de muncă (ITM).5%). presupune virarea a 0.contribuŃia angajatorului la asigurările sociale.50%). . .contribuŃia angajatului la asigurările sociale de sănătate (6.impozitul pe salarii (16%). se determină prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcŃie de codul CAEN la fondul total de salarii brute lunare.

precum şi cu sumele datorate angajaŃilor ce se suportă din asigurări sociale. reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuŃia angajatorului la asigurările sociale şi se debitează cu sumele plătite. 428 – „Alte datorii şi creanŃe în legătură cu personalul”. 425 – „Avansuri acordate personalului”. se creditează cu sumele reŃinute din salarii datorate terŃilor. prescrise. se creditează cu salariile cuvenite angajaŃilor. 438 – „Alte datorii şi creante sociale”. are funcŃie contabilă de pasiv. neridicate în termenul legal. protecŃia socială şi conturi asimilate” fac parte conturile: 431 – „Asigurări sociale”. 424 – „Prima reprezentând participarea personalului la profit”. se debitează cu sumele achitate terŃilor. ce reprezintă chirii. se creditează cu sumele alocate în vederea remunerării angajaŃilor şi se debitează cu impozitul reŃinut. la fondul de şomaj. cu sumele neridicate de personal în termenul legal sau cu salariile nete plătite. protecŃia socială şi alte conturi asimilate”. respectiv 43 „Asigurări sociale. cu sumele achitate angajaŃilor sau cu sumele neridicate de aceştia. are funcŃia contabilă de activ. fondul de sănătate şi impozitul datorat). se creditează cu sumele ce reprezintă contribuŃiile angajatorului şi angajaŃilor la fondul de şomaj şi se debitează cu sumele virate la acest fond. Se creditează cu sumele dotorate personalului.. reprezentând reŃineri sau popriri din salarii. se creditează cu sumele ce reprezintă contribuŃiile angajatorului şi angajaŃilor la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate. 437 – „Ajutor de şomaj”. CărŃile de muncă sunt Ńinute de către angajator. Din cadrul grupei 42 „Personal şi conturi asimilate” fac parte următoarele conturi: 421 – „Personal – salarii datorate”. 426 – „Drepturi de personal neridicate”. are funcŃia contabilă de pasiv. are funcŃia contabilă de pasiv. 427 – „ReŃineri din salarii datorate terŃilor”. are funcŃia contabilă de pasiv.Contabilitatea decontărilor cu personalul. acest cont este bifuncŃional şi asigură evidenŃa datoriilor de achitat sau creanŃele de încasat în raporturile cu asigurările sociale şi protecŃia socială. Din cadrul grupei 43 „Asigurări sociale. se debitează cu sumele virate în contul celor două tipuri de asigurări. 423 – „Personal – ajutoare materiale datorate”. Pentru înŃelegerea modului de calcul şi contabilizare a salariilor şi a tuturor obligaŃiilor ce apar din acestea presupun că într-o societate cu condiŃie normală de lucru ce îşi desfăşoară activitatea doi salariaŃi. acest cont este bifuncŃional şi asigură evidenŃa creanŃelor şi datoriilor ce apar în raporturile angajatorului cu personalul. se creditează cu sumele datorate angajaŃilor. contribuŃia la asigurările sociale de sănătate. cu alte drepturi cuvenite acestora şi se debitează cu reŃinerile din salarii. are funcŃia contabilă de pasiv. neridicate în termen şi se debitează cu sumele achitate personalului sau cu drepturile de personal neridicate. 44 . se debitează cu avansurile acordate sau neridicate şi se creditează cu sumele reŃinute pe statele de plată sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate. are funcŃia contabilă de pasiv. cu sumele neridicate sau cu alte reŃineri (reŃineri datorate terŃilor. asigurările sociale şi protecŃia socială se Ńine cu ajutorul conturilor cuprinse în grupele de conturi – 42 „Personal şi conturi asimilate”. cumpărări cu plata în rate etc. are funcŃia contabilă de pasiv şi evidenŃiază drepturile de personal.

5%) ContribuŃia la fondul de şomaj = 5 RON (525 RON × 1%) TOTAL contribuŃii = 89 RON Venit net (525 RON – 89 RON) = 436 RON Deducere personală de bază = 450 RON Baza de calcul = 0 RON Impozit calculat de virat = 0 RON Salariu net (525 RON – 89 RON) = 436 RON Salariatul 2 Salariul de bază brut = 2.558 1.200 RON × 1%) TOTAL contribuŃii = 374 RON Venit net (2.200 RON – 374 RON) = 1.200 RON × 6.5%) ContribuŃia la fondul de şomaj = 22 RON (2.5%) ContribuŃia la asigurări sociale de sănătate = 143 RON (2.200 RON– 374 RON – 268 RON) = 1.200 RON ContribuŃia la asigurări sociale = 209 RON (2.676 Impozit 10 0 268 268 Salariu net 11 436 1.826 2.262 Deduceri personale de bază 8 450 150 600 Venit impozabil 9 0 1.200 2.826 RON Deducere personală de bază = 150 RON Baza de calcul = 1. Calculul salariului net cuvenit salariatului 2: Salariul de bază brut = 2.000 RON Spor de vechime = 10% Are în întreŃinere soŃia Salariatul îşi desfăşoară activitatea în condiŃii normale de muncă.200 RON × 9.000 2.000 RON × 10%) Venit brut = 2.676 RON × 16% = 268 RON Salariu net (2. Calculul salariului net cuvenit salariatului 1: Salariul de bază brut = 500 RON (+) Spor de vechime = 25 RON (500 RON × 5%) Venit brut = 525 RON ContribuŃia la asigurări sociale = 50 RON (525 RON× 9.500 Sporuri 2 25 200 225 Venit brut 3 525 2.994 45 .676 1.826 RON – 150 RON = 1.676 RON Impozit calculat de virat = 1.558 RON Statul de salarii aferent salariaŃilor 1 şi 2 şi înregistrările contabile aferente drepturilor de personal sunt următoarele: Stat de salarii Nume prenume 0 1 2 Total Salariu de bază 1 500 2.Salariatul 1 Salariul de bază brut = 500 RON Spor de vechime = 5% Are în întreŃinere doi copii minori Salariatul îşi desfăşoară activitatea în condiŃii normale de muncă.5%) ContribuŃia la asigurări sociale de sănătate = 34 RON (525 RON × 6.000 RON (+) Spor vechime = 200 RON (2.725 ContribuŃii la asigurării sociale 4 50 209 259 CASS 5 34 143 177 Şomaj 6 5 22 27 Venit net 7 436 1.

Înregistrarea reŃinerilor din salarii 421 = % Personal – salarii datorate 4312 ContribuŃia personalului la asigurările sociale 4314 ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate 4372 ContribuŃia personalului la fondul de şomaj 444 Impozit pe venituri de natura salariilor 2.725 RON × 2.725 RON × 19.725 RON × 0. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile 641 = 421 Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate personalului 2. Acest cont se creditează cu sumele datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe salarii din drepturile cuvenite salariaŃilor şi se debitează pe măsura virării acestora la buget.25% = 61 RON – contribuŃia la fondul de accidente şi boli profesionale (presupunem că procentul este de 0.50% = 14 RON – contribuŃia la ITM = 2. Înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale 6451 = 4311 531 RON ContribuŃia unităŃii ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale la asigurările sociale 46 .725 RON × 0.25% = 7 RON – contribuŃia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate = 2.85 % = 23 RON – contribuŃia la fondul creanŃelor salariale = 2.725 RON 731 RON 259 RON 177 RON 27 RON 268 RON 3.50% = 531 RON – contribuŃia la asigurările sociale de sănătate (CASS) = 2. În creditul acestui cont se evidenŃiază datoriile şi vărsămintele de efectuat. 1.25% = 7 RON Înregistrarea impozitului pe venitul sub formă de salarii se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor”. iar în debitul contului se înregistrează plăŃile efectuate.ObligaŃiile de plată ale angajatorului sunt următoarele: – contribuŃia la asigurările sociale (CAS) = 2.725 RON × 0. la ITM şi la fondul unic de asigurării sociale de sănătate se realizează cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.725 RON × 0. Înregistrarea contabilă la fondul de accidente şi boli profesionale.725 RON × 6% = 164 RON – contribuŃia la fondul de şomaj = 2.50%) = 2.

4. 447/X 14 RON taxe şi vărsăminte asimilate Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate – analitic contribuŃie fond accidente 447/Y 7 RON Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate – analitic ITM 7. Înregistrarea contribuŃiei angajatorului la fondul de şomaj 6452 = 4371 ContribuŃia unităŃii ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj la fondul de şomaj 61 RON 6. Înregistrarea contribuŃiilor la fondul de accidente şi boli profesionale respectiv ITM 635 = % 21 RON Cheltuieli cu alte impozite. Efectuarea plăŃilor datorate % = 512 Conturi curente la bănci 4312 4311 4314 4313 4372 4371 444 447/X 447/Y 447/Z 447/W 1. Înregistrarea contribuŃiei la fondul creanŃelor salariale 4371 = 447/W ContribuŃia unităŃii Fonduri speciale – taxe la fondul de şomaj şi vărsăminte asimilate – Fond creanŃe salariale 9.531RON 259 RON 531 RON 177 RON 164 RON 27 RON 54 RON 268 RON 14 RON 7 RON 23 RON 7 RON 47 7 RON . Înregistrarea contribuŃiei la fondul unic de contribuŃii la asigurările sociale de sănătate 4311 = 447/Z 23 RON ContribuŃia angajatorului Fonduri speciale – taxe la asigurările sociale şi vărsăminte asimilate de sănătate FUASS 8. Înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale de sănătate 6453 = 4313 164 RON ContribuŃia angajatorului ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale de sănătate de sănătate 5.

în numerar 425 = 531 Avansuri acordate salariaŃilor Casa 48 .prin cont: = 425 Conturi la bănci în lei Avansuri acordate salariaŃilor .5%) ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate = 13 RON (200 RON × 6.50% = 1 RON – contribuŃia ITM = 200 RON × 0.85 RON = 2 RON – contribuŃii la fondul creanŃelor salariale = 200 RON × 0. asigurări sociale şi protecŃia socială: a) acordarea avansurilor către salariaŃi 512 . Exemplu Un salariat este angajat pe bază de contract de muncă pentru patru ore.994 RON Pentru angajaŃii care nu au funcŃia de bază la societate salariul net se determină astfel: * Salariul de bază brut (–) contribuŃia la asigurările sociale (–) contribuŃia la asigurările sociale de sănătate (–) contribuŃia la fondul de şomaj Venit net (–) impozit pe salarii (–) ReŃineri (–) Avansuri Salariu net de plată Pentru aceşti angajaŃi nu se acordă deduceri personale. Salariul brut potrivit contractului de muncă este de 200 RON.25% = 5 RON – contribuŃia la fondul de accidente şi boli profesionale = 200 RON × 0. Plata salariilor către angajaŃi • în numerar 421 = Personal – salarii datorate • în contul angajaŃilor 421 Personal – remuneraŃii datorate = 531 Casa 512 Conturi curente la bănci 1.10.5% = 39 RON – contribuŃia la asigurările sociale de sănătate (CASS) = 200 RON × 7% = 12 RON – contribuŃia la fondul de şomaj = 200 RON × 2. Alte tipuri de înregistrări privind conturile de personal. Calculul salariului net cuvenit salariatului: Salariul de bază brut = 200 RON ContribuŃia la asigurările sociale = 19 RON (200 RON × 9.25% = 0.5%) ContribuŃia la fondul de şomaj = 2 RON (200 RON × 1%) Venit net = 200 RON – 19 RON – 13 RON – 2 RON = 166 RON Impozit salarii = 27 RON (166 RON × 16%) Salariu net = 200 RON – 19 RON – 13 RON – 2 RON – 27 RON = 139 RON ContribuŃiile angajatorului sunt următoarele: – contribuŃia la asigurările sociale (CAS) = 200 RON × 19.994 RON 1.25% = 1 RON Înregistrările contabile sunt similare celor prezentate anterior.5 RON – contribuŃia FUASS = 200 RON × 0.

consumuri ce se fac venit la angajator 4282 = 7588 Alte creanŃe în legătură cu personalul Alte venituri din exploatare h) înregistrarea sumelor datorate privind ajutoare de boală necuvenite 4282 = 4381 Alte creanŃe în legătură cu personalul Alte datorii sociale 49 .b) reŃinerea avansurilor acordate salariaŃilor 425 421 = Personal – remuneraŃii datorate Avansuri acordate salariaŃilor c) acordarea de ajutoare personalului. suportate din asigurările sociale 4311 = 423 ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale Personal – ajutoare materiale date d) înregistrarea reŃinerilor 423 Personal – ajutoare materiale date = % 425 Avansuri acordate salariaŃilor 427 ReŃineri din salarii datorate terŃilor 4312 ContribuŃia personalului la pensia suplimentară 4314 ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate 4372 ContribuŃia personalului la fondul de şomaj 444 Impozit pe salarii e) înregistrarea drepturilor salariale neridicate 426 % = 421 Drepturi de personal neridicate Personal – salarii datorate 421 Personal – ajutorare materiale date 425 Avansuri acordate personalului f) plata drepturilor de personal neridicate (în numerar) 426 = 531 Drepturi de personal neridicate Casa g) sumele datorate de personal reprezentând chirii.

– cheltuieli pentru protejarea mediului etc. cheltuieli pentru funcŃionarea unor grădiniŃe. precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiŃiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil. profitul impozabil este dat de diferenŃa dintre venituri şi cheltuieli. Conturile cuprinse în această grupă sunt următoarele: 441 – „Impozitul pe profit”. „Bugetul statului. în baza unui contract scris. – cheltuielile de cercetare. în limita a de 2. Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi următoarele cheltuieli: – cheltuielile cu achiziŃionarea ambalajelor pe durata de viaŃă stabilită de societate. – cheltuielile de transport şi cazare în Ńară şi în străinătate efectuate de către salariaŃi şi administratori. – cheltuielile sociale în limita cotei de 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. confiscările şi penalităŃile de întârziere datorate autorităŃilor române. produselor sau serviciilor. în cazul în care se realizează profit. şi anume: 4411 „Impozitul pe profit” şi 4418 „Impozitul pe venit”. – dobânzile şi majorările de întârziere. 50 . – cheltuielile cu provizioanele şi rezervele în limitele prevăzute de lege.. ajutoare pentru boli grave sau incurabile. Potrivit reglementărilor legale privind impozitul pe profit. – perisabilităŃile şi cheltuielile reprezentând tichete de masă acordate de angajatori angajaŃilor potrivit prevederilor legale. ajutoare pentru înmormântare. fonduri speciale şi conturi asimilate”. în cazul în care societatea realizează profit în exerciŃiul curent şi/sau din anii precedenŃi. – cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei. – cheltuielile cu indemnizaŃia de deplasare acordată salariaŃilor pentru deplasări sau detaşări în Ńară sau străinătate. amenzile. şcoli etc. la care se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad deducerile fiscale. asigură evidenŃa decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit. – cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu dobânda în limitele prevăzute de lege. – cheltuieli pentru formarea şi perfecŃionarea profesională a personalului angajat.B) Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului EvidenŃa contabilă a decontărilor cu bugetul statului se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 44. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. străine sau persoanelor nerezidente în cadrul contractelor economice. – cheltuielile efectuate pentru protecŃia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Exemple de cheltuieli sociale: ajutoare pentru naştere.5 ori nivelul legal pentru instituŃii publice. Din categoria cheltuielilor ce au deductibilităŃi limitate se disting: – cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicate asupra diferenŃei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile. Cheltuielile considerate nedeductibile sunt: – cheltuielile privind impozitul pe profit. aflate sub administrarea unei societăŃi comerciale etc. este structurat în două conturi sintetice de gradul II.

reprezentând impozitul pe profit curent şi cu sumele ce reprezintă impozit pe profit amânat. compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată. se debitează cu sumele virate la bugetul statului sau cu sumele ce trec din categoria impozit pe profit amânat în categoria impozit pe profit curent. se creditează cu sumele încasate de la buget. compensată. b) nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Formula de calcul a impozitului pe profit este: Pi = Vnt – Cht – Vn neimp. asistenŃă sau alte prestări de servicii pentru care societatea nu poate justifica necesitatea prestării acestora şi pentru care nu sunt încheiate contracte. înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. 442 – „Taxa pe valoarea adăugată”. acest cont prezintă funcŃie contabilă de activ. acest cont prezintă funcŃie contabilă de pasiv. – cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative. neimputabile pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. 4424 – „TVA de recuperat”. + Ch. beneficiile sau primelor de emisiuni la persoanele juridice la care se deŃin titluri de participare. – cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat. – cheltuielile cu serviciile de consultanŃă. în baza cererii de rambursare şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat. se debitează cu diferenŃele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai mare) şi taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mică). În cadrul acestui cont se disting următoarele conturi sintetice de gradul II: 4423 – „TVA de plată”. – veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. Veniturile sau cheltuielile înregistrate în mod eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparŃin. cu ajutorul acestui cont se Ńine evidenŃa decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată. SocietăŃile comerciale care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente numai în situaŃia în care se îndeplinesc cumulativ condiŃiile: a) sunt în limita a 3‰ din cifra de afaceri. La calculul profitului impozabil sunt considerate venituri neimpozabile: – dividendele primite de la o persoană juridică română: – diferenŃele favorabile de valoare ale titlurilor de participare.– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate. se debitează cu plăŃile efectuate către buget şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat. se creditează cu diferenŃele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mare) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai mică). veniturile din deducerea sau anularea ajustărilor pentru care nu s-a acordat deducere. 51 . nf unde: Pi – profit impozabil Vnt – veniturile obŃinute de societate Cht – cheltuielile efectuate de societate Vn neimp – venituri neimpozabile Chnf – cheltuieli nedeductibile fiscal Contul 441 „Impozitul pe profit” se creditează cu sumele datorate de societate bugetului.

exclusiv TVA precum şi cheltuielile accesorii livrării de bunuri şi prestării de servicii (comisione. serviciile şi lucrările achiziŃionate de societate sau aferentă mijloacelor fixe realizate în cadrul unităŃii. beneficiază de deducere personală numai de la societatea unde a declarat funcŃia de bază. care evidenŃiază sumele aferente TVA deductibile şi TVA colectate pentru achiziŃii/livrări de bunuri. se debitează cu sumele alocate de la buget sau alte organisme pentru investiŃii sau pentru acoperirea diferenŃelor de preŃ la unele produse de bază.). are funcŃia contabilă de pasiv. Un salariat care cumulează mai multe contracte individuale de muncă. terenuri etc. se creditează cu sumele datorate bugetului reprezentând impozit pe salarii reŃinut din drepturile salariale cuvenite angajaŃilor şi se creditează cu sumele virate la buget. taxele. 4428 – „TVA neexigibilă”. cheltuieli de ambalare etc. cu sumele ce reprezintă TVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului etc. la un singur loc de muncă.4426 – „TVA deductibilă”. dacă prin lege nu se prevede altfel. 444 – „Impozitul pe venituri de natura salariilor”. totodată. se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat. are funcŃia contabilă de pasiv. are funcŃie contabilă de activ. executări de lucrări sau prestări de servicii. 446 – „Alte impozite.. În vederea determinării impozitului pe salarii se impune delimitarea salariaŃilor societăŃii în salariaŃi care au funcŃie de bază la societate şi salariaŃi care realizează venituri din salarii altele decât cele de la funcŃia de bază. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. respectiv 9%. impozitul pe clădiri. este un cont de activ.. Rezultă că funcŃia de bază poate fi declarată de către un salariat şi la locul de muncă la care salariatul este angajat cu contract individual de muncă cu timp parŃial. cheltuieli de transport. se creditează cu taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienŃi reprezentând livrări de produse. evidenŃiate în facturile emise de furnizori pentru bunurile. taxa pe valoarea adăugată deductibilă. aferentă lipsurilor imputate etc. 4427 – „TVA colectată”. 52 . creditându-se cu sumele reprezentând subvenŃii încasate. Baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată se determină integral la livrarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor. în acest cont sunt evidenŃiate şi sumele reprezentând TVA în situaŃia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea sa. se debitează cu sumele ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată. cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie. Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare. precum şi taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare clienŃilor scoşi din activul patrimonial. 445 – „SubvenŃii”. fie locul declarat drept funcŃie de bază de către salariaŃii care cumulează mai multe funcŃii. se creditează cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată colectată. taxe şi vărsăminte asimilate”. În baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind şi impozitele. în prezent acestea fiind de 19%. are funcŃie contabilă de pasiv şi Ńine evidenŃa decontărilor cu bugetul statului sau bugetele locale privind accize. taxe vamale. prestări de servicii sau executări de lucrări pentru care nu s-au întocmit sau nu au sosit facturile până la finele unui exerciŃiu financiar. este un cont bifuncŃional. Prin locul unde se află funcŃia de bază se înŃelege fie ultimul loc înscris în carnetul de muncă pentru angajaŃii cu contract de muncă.

000 RON.447 – „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.000 RON.000 RON. amortizat în proporŃie de 70%. Mărimea impozitului pe profit se stabileşte prin aplicarea cotei de 25%asupra profitului impozabil. fondul de accidente şi boli profesionale. Începând cu anul 2005 cota de impozit pe profit va fi de 19% Înregistrările contabile aferente impozitului pe profit sunt următoarele: a) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 441 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit b) plata impozitului datorat 441 Impozitul pe profit = 512 Conturi curente la bănci c) înregistrarea impozitului pe profit. se primeşte în aceeaşi lună. prescrise. 6) înregistrează minus la materiale auxiliare de 3.000 RON. 9) înregistrează contravaloarea executării de către terŃi a unei lucrări în valoare de 50.000 RON. are.000 RON. amenzi şi penalităŃi etc. 53 . PreŃul de vânzare 80. Documentele de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată şi deductibilă sunt reprezentate de registrele auxiliare „Jurnalul pentru vânzări” şi „Jurnalul pentru cumpărări”. 3) vinde un utilaj cu valoarea de intrare de 70. SocietăŃile plătitoare de taxă pe valoarea adăugată sunt obligate să întocmească şi să depună lunar deconturile privind situaŃia TVA (trimestrial la microîntreprinderi).000 RON. Exemplu: O societate comercială efectuează în cursul lunii ianuarie N următoarele operaŃiuni: 1) livrează mărfuri în sumă de 20. 4) achiziŃionează un utilaj cu suma de 60. este cont bifuncŃional care Ńine evidenŃa sumelor reprezentând salarii neridicate.000 RON pentru care nu s-a primit factura. plătit în plus 441 = 691 Impozitul Cheltuieli în impozitul pe profit pe profit d) încasarea impozitului pe profit plătit în plus 512 = 441 Conturi curente în bănci Impozitul pe profit Modul de calculare şi înregistrare a impozitului pe salarii a fost prezentat şi exemplificat o dată cu stabilirea drepturilor de personal. Aceste jurnale se întocmesc pe baza datelor cuprinse în facturi sau alte documente prevăzute de lege. funcŃie contabilă de pasiv şi Ńine evidenŃa datoriilor şi vărsămintelor efectuate către. pe aceeaşi sumă. 448 – „Alte datorii şi creante în bugetul statului”. 10) înregistrează mărfurile primite în valoare de 10.000 RON. de asemenea.000 RON. 5) livrează semifabricate în valoare de 10. 2) achiziŃionează materii prime în valoare de 15.000 RON. în valoare de 100. minus imputabil: 7) înregistrează un mijloc de transport realizat în regie proprie. ITM etc. Factura. Deducerea este de 100% 8) prestează servicii în valoare de 70.

850 RON % 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃiuni de capital 4427 TVA colectată = 404 Furnizori de imobilizări 83.300 RON 4) achiziŃionarea utilajului % 2131 Echipamente tehnologice (maşini.570 RON 3.800 RON TVA colectată 2) achiziŃia de materii prime % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 3) vânzarea utilajului 461 = Debitori diverşi = 401 Furnizori 17.400 RON 5) vânzarea semifabricatelor 4111 = % ClienŃi 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată 6) înregistrarea minusului de materiale auxiliare 461 = % Debitori diverşi 3021 Materiale auxiliare 4427 TVA colectată 54 11.000 RON 11.La finele lunii.300 RON 70.000 RON 2.000 RON 13. 1) livrarea mărfurilor 4111 = % 23. utilaje şi instalaŃii de lucru) 4426 TVA deductibilă 71. TVA = 19%.900 RON 10.000 RON Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 3.800 RON ClienŃi 707 20.000 RON 570 RON .400 RON 60.900 RON 3.000 RON 1. are loc regularizarea TVA.850 RON 15.

400 13. SituaŃia în conturile de TVA se prezintă astfel: D 4426 „TVA deductibilă” C D 4427 „TVA colectată” C (2) 2.500 570 (6) (10) 1.500 RON 61 Furnizori 50.800 (1) (4) 11.300 RON 70.7) înregistrarea TVA aferentă mijlocului de transport realizat în regie proprie: 4426 = 4427 19.900 (5) (9) 9.650 Rc = 51.000 RON TVA deductibilă TVA colectată 8) înregistrarea contravalorii serviciilor prestate 4111 = % ClienŃi 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 83.900 (10) C .500 RON TVA deductibilă 10) înregistrarea mărfurilor primite pentru care nu s-a primit factura % = 408 11.900 19.000 1.870 Sfd 44.900 RON 371 Furnizori – facturi nesosite 10.900 RON TVA deductibilă TVA neexigibilă NOTĂ: În cazul ieşirilor respectiv a intrării mijlocului de transport în societate am avut în vedere exclusiv înregistrarea contabilă privind TVA.850 3.300 RON 9) înregistrarea contravalorii lucrării executate de terŃi % = 401 59.900 RON TVA neexigibilă .înregistrarea mărfurilor la primirea facturii: 408 = 401 11.650 Sfc=51.000 RON Mărfuri 4428 1.870 D 1.000 (7) 13.300 (7) Rd = 44.900 RON Furnizori – facturi nesosite Furnizori 4426 4428 1.000 RON 13.900 (10) Sf = 0 55 4428 „TVA neexigibilă” 1.000 RON Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 4426 9.300 (3) (7) 19.

220 RON (51.870 RON 4427 = TVA colectată 4426 44.000 RON.650 RON TVA deductibilă 4423 7. societatea are TVA de plată 12. 446 % = 2 Alte impozite. taxa pentru folosirea mijloacelor de transport.”. Exemplu: O societate comercială prezintă la finele lunii ianuarie N TVA de recuperat 10. a mijloacelor de publicitate. taxe Conturi de imobilizări şi vărsăminte asimilate 3 Costuri de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 56 . comisioanele vamale şi accizele sunt încorporate în costul de achiziŃie al bunurilor. dacă suma de rambursat este mai mare de 5. Ultima operaŃie referitoare la TVA ce se efectuează în cazul unei luni este cea referitoare la regularizare.000 RON. va avea în vedere suma cea mai mică. 4423 = 4424 10. în perioadele următoare (situaŃie des întâlnită). În cazul exemplului prezentat: % 51. afişaj şi reclamă.870 RON– 44. impozit pe clădiri.220 RON TVA de plată Dacă la finele unei luni o societate înregistrează TVA de recuperat.000 RON TVA de plată TVA de recuperat În urma acestei înregistrări. accize. după caz. taxele vamale. În categoria „Alte impozite. soldul contului 4424 „TVA de recuperat” devine 0 (zero).000 RON sau poate fi compensată cu eventualele sume de plătit. Regularizarea TVA presupune închiderea conturilor 4426 şi 4427 şi stabilirea sumelor de plătit sau de încasat.000 RON.La finele fiecărei luni se compară soldul conturilor 4426 „TVA deductibilă” cu soldul contului 4427 „TVA colectată”.650 RON). Înregistrarea contabilă de compensare ce se va realiza în ultima zi lucrătoare a lunii februarie. la executarea de lucrări sau prestarea de servicii. Pot apare trei situaŃii: a) sold cont b) sold cont c) sold cont 4426 4426 4426 > < = sold sold sold cont cont cont 4427 4427 4427 ⇒ ⇒ ⇒ TVA de recuperat TVA de plată societatea nu are TVA de plată şi nici TVA de recuperat În cazul exemplului prezentat mai sus. suma aferentă poate fi recuperată de la buget în baza solicitării de rambursare. taxe şi vărsăminte asimilate” se includ sumele reprezentând taxe vamale. taxele de timbru etc. iar societatea are de achitat bugetului statului TVA în sumă de doar 2. anume 10. La finele lunii februarie N. reprezentând TVA. comisioane vamale. impozitul pe terenuri. În cazul în care societatea achiziŃionează din import bunuri ce servesc la producŃia altor bunuri. cu suma de 7. se observă că soldul contului 4427 „TVA colectată” este mai mare decât soldul contului 4426 „TVA deductibilă”.000 RON.

comision vamal Exemplu: O societate comercială calculează impozitul datorat pe clădire şi pe teren şi obŃine valorile de 20. taxe vamale 446 2. taxe şi vărsăminte asimilate . Comisionul vamal 2. a.000 RON.analitic distinct. impozit pe clădire 446 5.000 RON % = 446 Conturi curente la bănci 20.000 RON (maşini.000 RON Alte impozite. impozit pe teren 57 . taxe vărsăminte asimilate . Atunci când societatea achiziŃionează bunuri ce nu îndeplinesc condiŃia prezentată mai sus sau când se evidenŃiază toate celelalte categorii de impozite şi taxe prezentate anterior. taxe vamale 446 2.000 RON Alte impozite. Plata acestor obligaŃii se efectuează prin virament bancar.În cazul contului 446 „Alte impozite. 446 20. taxe şi vărsăminte asimilate .analitic distinct.analitic. Taxa vamală este de 20. taxe şi de lucru) vărsăminte asimilate . accize etc.000 RON respectiv 5.analitic distinct.analitic.000 RON taxe şi vărsăminte asimilate Alte impozite.000 RON Echipamente tehnologice 446 20. taxe şi vărsăminte asimilate .000 RON Alte impozite. comision vamal b) înregistrarea taxei vamale şi a comisionului vamal în costul de achiziŃie al utilajului 2131 = % 22. înregistrarea sumelor datorate 635 = % 25. contul de corespondenŃă al acestor taxe şi impozite datorate (taxe vamale. a) plata taxei vamale şi a comisionului vamal 512 22. taxe şi vărsăminte asimilate” se deschid conturi analitice pentru fiecare impozit şi taxă datorat(ă).000 RON.000 RON Cheltuieli cu alte impozite. utilaje şi instalaŃii Alte impozite.analitic.000 RON Alte impozite. Exemplu: O societate comercială achiziŃionează un utilaj din import.000 RON.) este contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe”. taxe şi vărsăminte asimilate .

cu dobânzile aferente acestora.analitic. 58 . impozitul pe clădire 441 Alte impozite. plata sumelor datorate % 446 Alte impozite. acest cont bifuncŃional se debitează cu sumele virate unităŃilor din cadrul grupului. grupă ce conŃine conturile: 451 – „Decontări în cadrul grupului”. cu dividendele de plătit aferente participaŃiilor etc. taxe şi vărsăminte asimilate .analitic.000 RON.000 RON Despăgubiri.4. Exemplu: O societate comercială datorează bugetului statului suma de 15. sumele încasate reprezentând un plus din alte datorii şi creanŃe. sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de evidenŃă „ Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului”. Alte datorii amenzi şi penalităŃi faŃă de bugetul statului b) plata sumei datorate 4481 Alte datorii faŃă de bugetul statului = 512 Conturi curente la bănci 15.analitic. Fonduri speciale – taxe taxe şi vărsăminte asimilate şi vărsăminte asimilate În cadrul contului 447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” se impune crearea de conturi analitice pentru fiecare tip de datorie. se creditează cu sumele încasate de la alte unităŃi din cadrul grupului. Amenzile. impozitul pe teren - = 512 Conturi curente la bănci . reprezentând amenzi şi penalităŃi.. cu dobânzile aferente acestora. Consider că se impune crearea de conturi analitice şi la contul de cheltuieli asigurându-se astfel o corelaŃie între cheltuială şi elementul său de decontare.b.000 RON 20. taxe şi vărsăminte asimilate .000 RON Înregistrarea sumelor datorate fondului de accidente şi boli profesionale ITM sau altor organisme presupune efectuarea următoarei formule contabile: 635 = 447 Cheltuieli cu alte impozite. cu dividendele ce urmează a fi încasate din participaŃii etc. penalităŃile şi majorările aferente acestora în caz de neplată. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaŃii EvidenŃa decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaŃii se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 45 „Grup şi asociaŃi”.000 RON 5. a) înregistrarea sumei datorate 6581 = 4481 15. impozitul pe clădire - 25.000 RON V.

000 RON x 60%) 4538 10.A.000 RON x 7% = 4. cu dobânzile aferente acestora etc.. virează unei societăŃi din cadrul grupului suma de 70.000 RON.000 RON x 10% = 10. şi se creditează cu sumele primite de la acele societăŃi ce au interese de participare în societate. iar la finele primului an se rambursează 60% din suma împrumutată. cu o dobândă de 7% pe an. un împrumut pe o durată de doi ani în valoare de 100.900 RON 74. primeşte de la o altă societate ce prezintă interese de participare în cadrul societăŃii.000 RON.000 RON Dobânzile aferente decontărilor privind interesele de participare 59 .000 RON 512 = Conturi curente Decontări privind interesele la bănci de participare b) calcularea şi înregistrarea dobânzii de plată la finele primului an 100. atunci când se primeşte şi suma împrumutată.900 RON 70. dobânda este de 10% pe an.900 RON 453 – „Decontări privind interesele de participare”. Împrumutul este acordat pe o durată de un an.Exemplu: Societatea comercială „X” S. cu dobânzile aferente acestora etc.000 RON Decontări privind interesele Conturi curente la bănci 60.000 RON 4.000 RON 666 = 4538 10.A.000 RON Decontări în cadrul Conturi curente grupului la bănci b) calcularea şi înregistrarea dobânzii de primit 70. Plata dobânzii se efectuează la finele anului. Exemplu: Societatea comercială „X” S. a) virarea sumei către societatea din cadrul grupului 4511 = 512 70. Plata dobânzii se realizează anual.900 RON 766 4518 = Dobânzi aferente decontărilor Venituri din dobânzi în cadrul grupului c) încasarea sumei împrumutului şi a dobânzii aferente 512 = % Conturi curente la bănci 4511 Dobânzi în cadrul grupului 4518 Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului 4.000 RON de participare (100.000 RON Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare c) rambursarea a 60% din suma împrumutată şi plata dobânzii % 4531 = 512 70. acest cont bifuncŃional se debitează cu sumele virate acelor societăŃi în care societatea are interese de participare. a) primirea sumei 4531 100.

000 RON x 5% x = 3.000 RON Dividende de plată b) calcularea şi înregistrarea dobânzii datorate: 7 luni 120.Pentru suma împrumutată societatea acordă asociaŃilor o dobândă de 5% pe an. Suma este restituită integral la scadenŃă. împreună cu dobânda aferentă.500 RON 12 luni 666 Cheltuieli privind dobânzile = 4558 AsociaŃi – dobânzi la conturile curente 3. cu sumele lăsate în contul curent al asociaŃilor din dividende şi din dobânzile aferente acestor sume.000 RON 4. acest cont are funcŃia contabilă de pasiv.000 RON 666 = 4538 4.500 RON c) restituirea împrumutului primit şi plata dobânzii aferente: % = 512 123. în conturile curente personale ale asociaŃilor.500 RON 4551 Conturi curente la bănci 120.000 RON) şi din dividende neridicate şi evidenŃiate în contul curent al asociaŃilor (50.000 RON AsociaŃi – conturi curente 4558 3.500 RON AsociaŃi – dobânzi la conturile curente 60 . a) primirea sumei: % = 4551 120.000 RON.000 RON 40.d) calcularea şi înregistrarea dobânzii de plătit la finele celui de-al doilea an 40.000 RON 455 – „Sume datorate asociaŃilor”.000 RON).000 RON Casa 457 50. sumă ce provine din depuneri în numerar (70. Durata împrumutului 7 luni. se creditează cu sumele depuse de asociaŃi.000 RON Cheltuieli privind Dobânzi aferente decontărilor dobânzile privind interesele de participare e) rambursarea împrumutului şi plata dobânzii datorate % = 512 4531 Conturi curente la bănci Decontări privind interesele de participare 4538 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 44.000 RON AsociaŃi-conturi curente 531 70. Exemplu: O societate comercială primeşte de la asociaŃi suma de 120. se debitează cu sumele restituite asociaŃilor.000 RON x 10% = 4.

o dată cu plata sumelor nete către acŃionari. pe măsura realizării efective a aporturilor. Se debitează cu capitalul subscris în natură şi numerar. cu impozitul pe dividende şi cu sumele virate în contul curent al asociaŃilor. în vederea constituirii sau majorării capitalului social.000 RON 61 . cu ocazia retragerii capitalului etc. a) înregistrarea dividendelor datorate 457 125. impozit pe dividende – 20.000 RON. se creditează cu dividendele acordate din profitul net sau rezultatul reportat pozitiv şi se debitează cu sumele nete achitate asociaŃilor. Societatea calculează.000 RON 1171 = Rezultatul reportat Dividende de plată reprezentând profitul nerepartizat. AcŃionarii decid ca suma de 25. Ele sunt supuse impozitării cu o cotă de 16% (cazul persoanelor fizice) şi 10% (cazul persoanelor juridice). reŃinerii şi vărsării impozitelor pe dividende revenind societăŃii. diferenŃa fiind ridicată în numerar.456 – „Decontări cu asociaŃii privind capitalul”. cu ajutorul acestui cont de activ sunt evidenŃiate aporturile subscrise de asociaŃi.A. Se creditează. a) reducerea capitalului social 456 50. Dividendele reprezintă orice distribuire în bani sau în natură. cu capitalul social retras de asociaŃi etc.000 RON 457 = 446 Dividende de plată Alte impozite.000 RON să fie lăsată la dispoziŃia societăŃii pe o perioadă de un an. Exemplu: Unul dintre asociaŃii societăŃii comerciale „X” S.000 RON din rezultatul reportat pozitiv.000 RON 457 – „Dividende de plată”. obligaŃia calculării. cu valoarea primelor de capital (de emisiune.000 RON x 16% = 20. taxe şi vărsăminte asimilate – analitic. aport). în favoarea acŃionarilor sau asociaŃilor (proporŃional cu cota de participare a acestora la capitalul social) din profitul stabilit pe baza bilanŃului contabil anual şi a contului de rezultate. reŃine şi virează impozitul pe dividende. acest cont are funcŃie contabilă de pasiv. Exemplu: În baza hotărârii luate în cadrul adunării generale a acŃionarilor se acordă dividende acŃionarilor persoane fizice în sumă de 125. respectiv pierderea nerecuperată b) calcularea şi înregistrarea impozitului pe dividende 125. cu sumele achitate asociaŃilor. fuziune. hotărăşte retragerea capitalului social în sumă de 50.000 RON 1012 = Capital Decontări cu asociaŃii subscris vărsat privind capitalul b) achitarea sumelor către asociat 512 456 = Decontări cu asociaŃii Conturi curente privind capitalul la bănci 50.

imputate terŃilor: % 461 = Debitori diverşi 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectată b) vânzarea de active 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 4427 TVA colectată 62 . Principalele înregistrări contabile sunt următoarele: a) înregistrarea valorii bunurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie.000 RON Dividende de pată 531 80. V.5. cu preŃul de vânzare al elementelor de activ cedate. taxe la bănci şi vărsăminte asimilate – analitic. Acest cont se debitează cu valoarea titlurilor de plasament cedate. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi CreanŃele societăŃii privind amenzile şi penalizările pretinse.000 RON d) evidenŃierea sumei achitate şi a celei lăsate la dispoziŃia societăŃii 457 = % 105. a sumelor virate între coparticipanŃi. constatate lipsă sau deteriorate. a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaŃii de participare.000 RON Casa 4551 25. ce au la bază o hotărâre judecătorească. privind vânzările de bunuri. acest cont bifuncŃional Ńine evidenŃa operaŃiilor din participaŃie. cu valoarea debitelor reactivate. cu suma împrumuturilor obŃinute la valoarea de rambursare a obligaŃiunilor emise etc. impozit pe dividende – 20.000 RON AsociaŃi – conturi curente 458 – Decontări din operaŃii de participaŃie. vizând debitele provenite din pagube materiale. Se creditează cu valoarea debitelor încasate. cu valoarea debitelor scăzute din evidenŃa contabilă a societăŃii ca urmare a insolvabilităŃii etc. altele decât cele ce reprezintă rezultat al obiectului de activitate al unei societăŃi sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de activ 461 „Debitori diverşi”.c) virarea impozitului pe dividende 446 = 512 Conturi curente Alte impozite.

amortizat în proporŃie de 10%.000 RON de curs valutar [10.9 RON/USD] 63 .000 USD x (3 RON/USD – 2.000 RON 461 = Debitori diverşi Venituri din vânzarea acŃiunilor (10.9 RON/USD b) 3.9 RON/USD) 665 Cheltuieli din diferente 1.000. La data înregistrării în contabilitate cursul de schimb era de 3 RON/USD.0 RON/USD) . înregistrarea debitelor scăzute din evidenŃă datorată insolvabilităŃii 461 654 = Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi Debitori diverşi e) reactivarea debitelor 461 Debitori diverşi = 754 Venituri din creanŃe reactivate şi debitori diverşi f) înregistrarea împrumuturilor obŃinute la valoarea de rambursare a obligaŃiunilor emise 161 461 = Debitori diverşi Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni g) înregistrarea diferenŃelor nefavorabile de curs valutar aferente debitelor în devize 665 = 461 Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar Debitori diverşi h) încasarea debitelor 512 = 461 Conturi curente la bănci Debitori diverşi sau 531 Casa Exemplu: O societate comercială înregistrează suma de 10.2 RON/USD .000 RON 512 Debitori diverşi 29.000 USD datorată de un partener de afaceri extern căruia i-a vândut un echipament tehnologic.000 USD x şi alte operaŃiuni de capital 3.c) înregistrarea vânzării investiŃiilor financiare pe termen scurt 461 = 50 Debitori diverşi InvestiŃii financiare pe termen scurt d).înregistrarea vânzării echipamentului tehnologic 7583 30.încasarea sumei de la partenerul de afaceri extern a) % = 461 30.USD x 2.000 RON Conturi curente la bănci (10. La data încasării cursului de schimb era de: a) 2.

Acest cont se creditează cu datoriile privind achiziŃionarea titlurilor de plasament.b) 512 Conturi curente la bănci = % 461 Debitori diverşi 765 Venituri din diferenŃe de schimb valutar 32. cu sconturile obŃinute de la clienŃi etc. debitându-se cu sumele achitate creditorilor. Principalele înregistrări contabile sunt următoarele: a) datorii faŃă de terŃi pe bază de titluri executorii 462 6 = Conturi de cheltuieli Creditori diverşi b) înregistrarea datoriilor ce rezultă din achiziŃionarea de titluri de plasament 50 = 462 InvestiŃii financiare pe termen scurt Creditori diverşi c) înregistrarea sumelor primite. aferente achiziŃionării de valori mobiliare de plasament etc.. sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de pasiv 462 „Creditori diverşi”.. cu sumele încasate dar necuvenite etc.000 RON 30. necuvenite 512 = 462 Conturi curente la bănci Creditori diverşi sau 531 462 Casa Creditori diverşi d) returnarea sumelor primite necuvenite 512 462 = Creditori diverşi Conturi curente la bănci sau 462 = 531 Creditori diverşi Casa e) plata creditorilor diverşi 462 = Creditori diverşi % 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 64 .000 RON 2.000 RON Datoriile societăŃii faŃă de terŃi aferente unor titluri executorii.

repartizate exerciŃiilor financiare aferente. de-a lungul întregului exerciŃiu financiar. constatate ca fiind. suma respectivă urmează a se evidenŃia pe cheltuieli. operaŃiuni bancare pentru care nu există documente. Contul 473 „Decontări din operaŃii în curs de clasificare” Ńine evidenŃa sumelor rezultând din amenzi.900 RON % = 611 Furnizori 2. Atunci când unele operaŃii economico-financiar nu pot fi înregistrate în conturile corespunzătoare. cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciŃii financiare se evidenŃiază cu ajutorul conturilor de regularizare 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”. O societate comercială înregistrează cheltuiala cu reparaŃiile neprevizibile efectuate la o instalaŃie tehnologică în suma de 10.6. deoarece sunt necesare clarificări ulterioare. Se creditează cu sumele repartizate pe cheltuieli.. S-a constatat că suma de 8. se debitează cu cheltuielile privind reparaŃiile capitale neprevizibile. potrivit scadenŃarului.000 RON Cheltuieli înregistrate în avans 4426 1. ori a unor operaŃii care nu pot fi înregistrate în conturile corespunzătoare. reviziile tehnice. Exemplul 1. Acest cont este bifuncŃional. respectiv 472 „Venituri înregistrate în avans”. Se creditează cu veniturile înregistrate în avans /sau de realizat aferente exerciŃiile financiare viitoare (încasări din chirii. precum şi cu valoarea reparaŃiilor capitale efectuate cu forŃe proprii. chiriile. cheltuieli de judecată. pentru evidenŃa acestora se foloseşte contul 473 „Decontări din operaŃii în curs de clarificare”. reparaŃiile curente. se creditează cu sumele clarificate trecute pe cheltuieli sau în conturile corespunzătoare şi cu sumele încasate în conturile de trezorerie. pe măsura angajării lor şi a trecerii acestora la rezultatul exerciŃiilor la care se referă. din vânzări de abonament. din vânzări de locuinŃe cu plata în rate etc.000 RON este aferentă exerciŃiului financiar următor. ReparaŃia respectivă nu a condus la performanŃe superioare celor anterioare ale instalaŃiei tehnice. sumele restituite necuvenite societăŃii etc. dar care privesc perioadele sau execuŃiile financiare următoare. conform scadenŃarelor. Folosirea conturilor de regularizare este impusă de principiul independenŃei exerciŃiilor care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităŃii societăŃii. în cote egale. în debitul său se evidenŃiază sumele în curs de lămurire şi plăŃile pentru care sunt necesare lămuriri suplimentare.000 RON Cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 471 8.000 RON. abonamentele. Contabilitatea conturilor de regularizare şi asimilate În cadrul unei societăŃi comerciale cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă. Contul 472 „Venituri constatate în avans” are funcŃia contabilă de pasiv. Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” are funcŃia contabilă de activ. Se debitează cu veniturile înregistrate în avans. cu cheltuielile constatate la finele unui exerciŃiu financiar ca fiind aferente exerciŃiului financiar următor.900 RON TVA deductibilă 65 . aferente exerciŃiului financiar. a) înregistrarea facturii cu reparaŃia neprevăzută 401 11.V. fiind necesare lămuriri suplimentare.

la data contractării abonamentului.000 RON. Lună de lună se va efectua înregistrarea: 471 1.000 RON.b) înregistrarea pe cheltuieli curente a cotei părŃi din cheltuielile înregistrate în avans în lunile exerciŃiului financiar următor. în avans locaŃii de gestiune şi chirii Exemplul 4: O societate comercială primeşte de la un partener de afaceri suma de 50. a) contractarea abonamentului 531 12. sumă ce reprezintă chiria datorată de un partener de afaceri pentru două luni ale anului financiar următor.66 RON 611 = Cheltuieli cu întreŃinerea Cheltuieli înregistrate şi reparaŃiile în avans Exemplu 2: O societate comercială contractează la finele exerciŃiului financiar un abonament la o publicaŃie de largă circulaŃie pentru anul următor. suma reprezentând un avans acordat societăŃii pentru o viitoare livrare de bunuri.000 RON 472 = Venituri înregistrate Venituri din redevenŃe.000 RON : 12 luni = 1.000 RON 512 = Conturi curente la bănci Venituri înregistrate în avans b) includerea pe venituri a sumei primite: . Acesta presupune eşalonarea sumei pe parcursul întregului exerciŃiu financiar. a) înregistrarea sumei primite: 472 80. Ulterior. Suma lunară va fi de 12. ca urmare a închirierii unui spaŃiu al societăŃii. Valoarea abonamentului 12.în lunile ianuarie şi februarie a exerciŃiului financiar următor se efectuează înregistrarea contabilă: 706 40. când suma va fi 666.000 RON 626 = Cheltuieli poştale şi taxe Cheltuieli de telecomunicaŃii înregistrate în avans Exemplu 3: O societate comercială încasează suma de 80.000 RON prin virament bancar. suma pentru care nu există document. a) înregistrarea sumei primite: 512 = 473 50.000 RON Conturi curente la bănci Decontări din operaŃii în curs de clarificare 66 .000 RON.74 RON) 471 666. se generează lună de lună înregistrarea (cu excepŃia lunii decembrie. se întocmeşte un document.000 RON 471 = Cheltuieli înregistrate Casa în avans b) închiderea pe cheltuielile aferente exerciŃiului financiar următor a valorii abonamentului. Plata abonamentului s-a făcut în numerar.

efectuate cu forŃe proprii în cursul exerciŃiului financiar curent.b) înregistrarea sumei primite.000 RON 473 419 42.016. dar care la finele unui exerciŃiu financiar se constată ca fiind aferente exerciŃiului financiar următor. ca avans acordat: = % 50.81 RON Decontări din operaŃii ClienŃi – creditori în curs de clarificare 4427 7.983. 471 Cheltuieli înregistrate în avans = % 60 Cheltuieli privind stocurile 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi b) înregistrarea valorii reparaŃiilor capitale. b: 6588 Alte cheltuieli de exploatare = 471 Cheltuieli înregistrate în avans d) înregistrarea acelor părŃi din venituri constatate la finele unui exerciŃiu financiar ca fiind aferent exerciŃiului financiar următor: % 70 Cifra de afaceri 76 Venituri financiare = 472 Venituri înregistrate în avans e) includerea pe venituri a sumelor evidenŃiate în contul 472: 472 Venituri înregistrate în avans = % 70 Cifra de afaceri 76 Venituri financiare 67 . dar aferente exerciŃiilor financiare următoare: 471 Cheltuieli înregistrate în avans = 7588 Alte venituri din exploatare c) includerea pe cheltuieli a valorii evidenŃiate la pct. evidenŃiate anterior.19 RON TVA colectată Alte tipuri de înregistrări contabile: a) înregistrarea cheltuielilor efectuate.

datorită situaŃiei financiare precare a clienŃilor ori debitorilor diverşi sau pentru acele creanŃe aflate în litigiu.atunci când are loc ieşirea din patrimoniu a unor creanŃe pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere. Ajustările pentru deprecierea creanŃelor se constituie pe seama cheltuielilor. Cu ocazia inventarierii. creanŃele fiind menŃinute la valoarea lor de intrare (valoarea nominală).atunci când deprecierea este superioară ajustării constituite. creanŃele sunt evaluate la valoarea lor nominală. CreanŃele sunt menŃinute în contabilitate la valoarea lor nominală. c) valoarea actuală este egală cu valoarea nominală. diferenŃa se deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri. clienŃi rău platnici sau aflaŃi în litigiu şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru depreciere-clienŃi. de regulă. se poate ivi una dintre următoarele trei situaŃii: a) valoarea actuală (valoarea de inventar) este mai mare decât valoarea nominală. se constituie o ajustare suplimentară. ajustările respective se anulează prin virare la venituri. 68 . Ajustările pentru deprecierea creanŃelor se constituie pentru creanŃele a căror recuperare este incertă. înregistrate în cadrul decontărilor din operaŃii în curs de clarificare. Plusul de valoare constatat nu se evidenŃiază în contabilitate. după cum urmează: . sume necuvenite societăŃii: 473 Decontări din operaŃii în curs de clarificare = % 521 Conturi curente la bănci 531 Casa V. de asemenea. se creditează cu valoarea ajustărilor constituite pentru creanŃe neîncasabile. acest cont are funcŃie contabilă de pasiv. la sfârşitul exerciŃiului financiar. EvidenŃa contabilă a ajustărilor pentru deprecierea creanŃelor se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanŃelor”. în urma analizării ajustărilor constituite. b) valoarea actuală (valoarea de inventar) este mai mică decât valoarea nominală. cu ocazia inventării: În perioadele următoare. .7. Minusul de valoare constatat se înregistrează în contabilitate pe seama constituirii unei ajustări pentru deprecierea creanŃelor. deoarece au rămas fără obiect. la finele unui exerciŃiu financiar. pentru fiecare creanŃă se stabileşte valoarea actuală.atunci când deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite. la valoarea lor nominală.f) restituirea sumelor. sau o dată cu scoaterea din evidenŃă a creanŃelor.„Ajustări pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi”. Cu ocazia comparării dintre valoarea nominală a creanŃelor şi valoarea de inventar a acestora. valoare ce se stabileşte în funcŃie de valoarea probabilă de încasat. se procedează. şi anume: 491 . Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanŃelor La intrarea în patrimoniul unei societăŃi. În acest caz creanŃele sunt menŃinute. .

diminuarea sau anularea ajustările pentru deprecierea creanŃelor pot fi contabilizate astfel: a) constituirea ajustărilor pentru depreciere: 49 6814 = Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru pentru deprecierea activelor circulante deprecierea creanŃelor b) majorarea (suplimentarea) ajustărilor constituite anterior: 6814 = 49 Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru pentru deprecierea activelor circulante deprecierea creanŃelor c) diminuarea ajustărilor constituite anterior: 49 = 7814 Ajustări pentru Venituri din ajustări pentru deprecierea creanŃelor deprecierea activelor circulate d) anularea ajustări constituite anterior: 49 = 7814 Ajustări pentru Venituri din ajustări pentru deprecierea creanŃelor deprecierea activelor circulate 69 . majorarea. funcŃia contabilă a acestui cont este de pasiv. 496 .„Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – decontări în cadrul grupului şi cu asociaŃii”. acest cont de pasiv se creditează cu valoarea ajustărilor constituite pentru deprecierile de natură financiară. OperaŃiunile privind constituirea.495 .„Ajustări pentru deprecierea creanŃelor-debitori diverşi”. constatate în cadrul relaŃiilor de decontare din cadrul grupului şi cu asociaŃii şi se debitează odată cu diminuarea sau anularea ajustărilor constituite anterior. ca urmare a diminuării deprecierii constatate anterior sau a rămânerii fără obiect. se creditează pe seama cheltuielilor cu ocazia constituirii sau majorării ajustărilor constituite anterior şi se debitează cu ocazia diminuării sau anulării ajustărilor prin virare la venituri.

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P) 70 . Credite bancare pe termen scurt 5191. Dobânzi la obligaŃiuni şi titluri de plasament (A) 509. din casieria societăŃii. AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate (A) 505.VI. Dobânzi de plătit (P) 5187. Vărsăminte de efectuat pentru investiŃiile pe termen scurt 5091. Valori de încasat 5112. Dobânzi de încasat (A) 519. InvestiŃii pe termen scurt 501. Sume în curs de decontare (A) 518. Vărsăminte de efectuat pentru acŃiunile deŃinute la entităŃile afiliate (P) 5092. Efecte de încasat (A) 5114. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenŃă (P) 5193. Credite externe garantate de bănci (P) 5196. Credite bancare pe termen scurt (P) 5192. Credite interne garantate de stat (P) 5198. Alte investiŃii pe termen scurt şi creanŃe asimilate 5081. Efecte remise spre scontare (A) 512. Alte titluri de plasament (A) 5088. a disponibilităŃilor băneşti din conturile de la bănci. Conturi la bănci în valută (A) 5125. Credite externe garantate de stat (P) 5195. Conturi la bănci 511. Conturile de evidenŃă sunt cuprinse în cadrul clasei 5 „Conturi de trezorerie”: CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE 50. Dobânzi 5186. Conturi curente la bănci 5121. ObligaŃiuni (A) 508. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiŃii pe termen scurt (P) 51. CONTABILITATEA TREZORERIEI Contabilitatea trezoreriei asigură evidenŃa şi mişcarea investiŃiilor financiare pe termen scurt. Credite de la trezoreria statului (P) 5197. ObligaŃiuni emise şi răscumpărate (A) 506. a creditelor bancare pe termen scurt etc. Cecuri de încasat (A) 5113. Credite externe guvernamentale (P) 5194. Conturi la bănci în lei (A) 5124.

Casa în lei (A) 5314. în vederea obŃinerii unor câştiguri pe termen scurt (sub 1 an). Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie 591. Cu excepŃia contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiŃii financiare pe termen scurt”. Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 50 „InvestiŃii financiare pe termen scurt”. primul Ńine evidenŃa vărsămintelor de efectuat aferente investiŃiilor efectuate la societăŃi în cadrul grupului. Casa 5311. 71 . Bilete de tratament şi odihnă (A) 5323. Vărsămintele de efectuat pentru investiŃiile financiare pe termen scurt sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de pasiv 509. cont ce este structurat în două conturi sintetice de gradul II. Acreditive în valută (A) 542. Valoarea de intrare a investiŃiilor financiare pe termen scurt este dată de costul de achiziŃie corectat cu valoarea comisioanelor. generate de achiziŃia acestora. În cadrul acestora sunt evidenŃiate titlurile de valoare (acŃiuni. Soldul debitor reflectă titlurile de valoare (valoarea investiŃiilor financiare pe termen scurt) aflate în portofoliul unei societăŃi. serviciilor etc. Viramente interne 581. Alte valori (A) 54. toate celelalte conturi din grupa 50 au funcŃie contabilă de activ. Tichete şi bilete de călătorie (A) 5328. iar al doilea Ńine evidenŃa vărsămintelor de efectuat pentru alte investiŃii pe termen scurt. Acreditive în lei (A) 5412.53. onorariilor. Acreditive 541. Casa 531. Casa în valută (A) 532. Avansuri de trezorerie15 (A) 58. „Vărsăminte de efectuat pentru investiŃii financiare pe termen scurt”. Acreditive 5411. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaŃiunilor emise şi răscumpărate (P) 596. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiŃii pe termen scurt şi creanŃe asimilate (P) VI.1. Timbre fiscale şi poştale (A) 5322. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaŃiunilor (P) 598. Alte valori 5321. Ajustări pentru pierderea de valoare a acŃiunilor deŃinute la entităŃile afiliate (P) 595. obligaŃiuni) achiziŃionate de societate. se debitează cu titlurile de valoare achiziŃionate sau răscumpărate (cazul acŃiunilor proprii) şi se creditează cu valoarea contabilă a titlurilor scoase din gestiune. Viramente interne (A/P) 59.

Titlurile necotate sunt evaluate la valoarea probabilă de vânzare. În urma comparării valorii de inventar cu valoarea de intrare a investiŃiilor financiare pe termen scurt. AcŃiunile sunt cotate la bursă. Suma rezultată din vânzare este încasată prin cont.000 de acŃiuni emise de o altă societate la preŃul de cumpărare de 1 RON/acŃiune.120 RON 4.000 RON 120 RON 120 RON % 5081 Alte titluri de plasament 7642 Câştiguri din investiŃii financiare pe termen scurt 4. diminuare sau anulare a ajustărilor pentru pierderea de valoare sunt următoarele: a) înregistrarea constituirii/suplimentării ajustărilor 59 6864 = Cheltuieli financiare privind ajustările Ajustări pentru pierderea de pentru deprecierea activelor circulante valoare a conturilor de trezorerie 72 . titlurile cotate la bursă sunt evaluate la valoarea de cotare a acestora din ultima zi a exerciŃiului financiar. prin virament. Plata acŃiunilor se face integral în momentul achiziŃiei. Ulterior acŃiunile sunt vândute cu 1. Societatea cumpărătoare datorează societăŃii de intermediere un comision de 3%. valoare ce se stabileşte având în vedere performanŃele financiare ale societăŃii emitente de astfel de titluri.2 RON/acŃiune. majorare (suplimentare).Exemplu: O societate comercială achiziŃionează 4. EvidenŃa contabilă a ajustărilor pentru pierderea de valoare se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a contului de trezorerie”. Astfel. pentru minusurile între valoarea contabilă (mai mare) şi valoarea de inventar (mai mică) se constituie ajustări pentru pierderea de valoare. Aceste conturi se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea ajustărilor şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor constituite.800 RON 4. preŃurile utilizate în tranzacŃiile efectuate cu astfel de titluri etc. a) înregistrarea achiziŃiei de acŃiuni 5081 = % Alte titluri 512 de plasament Conturi curente la bănci 401 Furnizori b) achitarea furnizorului 401 = 512 Furnizori Conturi curente la bănci c) vânzarea acŃiunilor 512 Conturi curente la bănci = 4.120 RON 680 RON Valoarea la inventar a investiŃiilor financiare pe termen scurt se stabileşte în funcŃie de cotarea sau nu a acestora la bursa de valori (sau piaŃa secundară). în vederea obŃinerii unor câştiguri speculative. OperaŃiunile contabile de constituire.

Vânzarea se realizează prin intermediul unei instituŃii specializate. Contravaloarea acŃiunilor vândute şi plata comisionului se fac ulterior operaŃiunii de vânzare. prin cont.8 RON/acŃiune. OperaŃia de vânzare presupune efectuarea vânzării propriu-zise a titlurilor (la preŃul de cesiune) şi scoaterea lor din gestiune (la valoarea de intrare).700 RON Debitori diverşi Alte titluri de plasament b) anularea provizionului constituit. deoarece acesta a rămas fără obiect. a) Vânzarea acŃiunilor % 3. O altă modalitate de ieşire a titlurilor din evidenŃa investiŃiilor financiare pe termen scurt este aceea de virare în categoria imobilizărilor financiare a acelor titluri care rămân la dispoziŃia societăŃii din motive variate (inclusiv acŃiunile proprii) o perioadă mai mare de timp de un an. reprezintă modalitatea cea mai frecventă de ieşire a acestora din patrimoniul unei societăŃi.150 RON 461 = Debitori diverşi 5081 2. Exemplu: O societate comercială vinde 1500 de acŃiuni la preŃul de 2. Valoarea de intrare a acestor acŃiuni este de 1.700 RON Alte titluri de plasament 7642 450 RON Câştiguri din investiŃii financiare pe termen scurt NOTĂ: În situaŃia în care acŃiunile se vindeau sub valoarea de intrare se efectua înregistrarea: 5081 % = 461 Alte titluri de plasament Debitori diverşi 6642 Pierderi din investiŃiile financiare pe termen scurt În situaŃia în care acŃiunile se vindeau la o valoare egală cu valoarea de inventar se efectua înregistrarea: 461 = 5081 2. Valoarea ajustărilor pentru depreciere este de 200 RON. care percepe un comision de 7% din valoarea totală de vânzare.b) înregistrarea diminuării/anulării ajustărilor constituite 7864 59 = Ajustări pentru pierderea de valoare Venituri din ajustări pentru pierderea a conturilor de trezorerie de valoare a activelor circulante Vânzarea titlurilor de valoare.1 RON/acŃiune. 591 = 7864 200 RON Ajustări pentru pierderea Venituri financiare din ajustări de valoare a acŃiunilor pentru pierderea de valoare a activelor circulante 73 .

2. remise spre încasare sau scontare dar neîncasate.. – banca efectuează încasările/plăŃile. remise băncii în vederea încasării sau scontării. creditele bancare pe termen scurt şi dobânzile aferente. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor. biletelor la ordin etc. Decontările fără numerar se caracterizează prin următoarele: – decontarea între societate şi terŃele persoane este realizată de bancă. EvidenŃa contabilă se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 51 „Conturi la bănci”. cu excepŃia acelor plăŃi ce se efectuează în baza titlurilor executorii.150 RON x 7% 627 401 Cheltuieli cu serviciile Furnizori bancare şi asimilate d) încasarea contravalorii acŃiunilor vândute: 512 = 461 Conturi curente la bănci Debitori diverşi e) plata facturii către instituŃia specializată 512 401 = Furnizori Conturi curente la bănci = 220. în vederea încasării. waranturi etc.000 RON 2) 15.5 RON VI. În urma şedinŃei de compensare din cadrul băncii centrale. biletelor de ordin etc. aceasta efectuând decontările fără folosirea efectivă a banilor.50 RON 3. Exemplul 1: O societate comercială primeşte de la unul dintre clienŃii săi un bilet la ordin în sumă de 25. şi anume: 511 – Valori de încasat. diferenŃa fiind refuzată la plată de către banca clientului datorită lipsei de disponibilităŃi. remise băncii în vederea încasării. Contabilitatea conturilor la bănci OperaŃiile de încasări şi plăŃi efectuate de societate cu diverse persoane fizice şi/sau juridice.. bilete la ordin.50 RON 220. utilizând formele şi instrumentele de decontare prevăzute în contractele economice ale societăŃii. cambii. efectuate prin intermediul unei societăŃi bancare reprezintă decontări fără numerar.000 RON reprezentând plata unei lucrări efectuate. biletul la ordin este remis băncii. – plăŃile din contul societăŃii se efectuează în limita disponibilităŃilor din aceste conturi şi a creditelor bancare. Ulterior. acest cont de active este utilizat pentru evidenŃierea valorilor de încasat (cecuri.c) înregistrarea comisionului datorat Valoare comision = 3. banca alimentează contul clientului cu: 1) 25. precum şi a efectelor remise spre scontare. Contabilitatea decontărilor prin conturile bancare include operaŃiunile cu valori de încasat.150 RON 220.).000 RON. operaŃiunile de încasări şi plăŃi prin contul curent. – plăŃile din conturile societăŃii se efectuează numai cu consimŃământul acesteia. 74 . Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor. În credit se evidenŃiază sumele încasate.

000 RON Scontul = (VN x Nz x Rs) / Nza unde. remite băncii sale în vederea scontării un bilet la ordin. N – data remiterii spre scontare 15.000 RON ClienŃi incerŃi sau în litigiu ClienŃi 6814 491 840.000 RON Conturi curente la bănci Efecte de încasat – evidenŃierea sumei neîncasate 413 = 5113 10.000 RON Efecte de primit de la clienŃi Efecte de încasat 4111 413 10.000 RON – rata scontului 18% – data scadenŃei 15.A. 30 de zile. VN – valoarea nominală a biletului la ordin = 125. încasarea biletului la ordin 512 = Conturi curente la bănci 25.875 RON + 1.875 RON 75 .000 RON 5113 Efecte de încasat 25.34 RON Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea (pentru valoarea privind ajustările pentru creanŃelor – clienŃi fără TVA) deprecierea activelor circulante Exemplul 2: Societatea comercială „X” S.000 RON 2.875 RON 360 zile Agio = Scont + comision = 1.a) acceptarea biletului la ordin 413 = Efecte de primit de la clienŃi 4111 ClienŃi 25. N – comisionul băncii pentru serviciul prestat: 1.000 RON Nz – numărul de zile între termenul de scadenŃă şi data scontării înainte de scadenŃă (în cazul exemplului prezentat.000 RON b) remiterea biletului la ordin spre încasare 5113 = 413 Efecte de Efecte de primit încasat de la clienŃi c) 1.000 RON = 2.09. încasarea parŃială a biletului la ordin 512 = 5113 15. se consideră că fiecare lună are 30 de zile): Rs – rata scontului = 18% Nza – numărul de zile aferente unui an financiar = 360 zile Scontul = 125.000 RON ClienŃi Efecte de primit de la clienŃi 4118 = 4111 10. Se cunosc următoarele elemente: – valoarea înscrisă pe biletul la ordin 125.000 RON × 30 zile ×18% = 1.08.

a unui bilet la ordin. Prin ordin de plată se înŃelege dispoziŃia necondiŃionată. 4. precum şi a sumelor în curs de decontare. Se încasează suma de 24. DispoziŃia de plată externă este documentul prin care ordonatorul dispune societăŃilor bancare efectuarea de plăŃi externe.a) remiterea biletului la ordin spre scontare 5114 = 413 Efecte emise spre scontare Efecte de primit de la clienŃi b) scontarea efectului comercial % = 5114 512 Efecte remise spre scontare Conturi curente la bănci 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125.000 RON 122. 1. iar cele în devize utilizând contul 5124 „Conturi la bănci în valută”. pentru a pune la dispoziŃia unui beneficiar o anumită sumă de bani. 2. Se încasează 10.125 RON 1. Se plătesc comisioanele bancare în sumă de 250 RON 5. Cele mai multe plăŃi se efectuează cu ordin de plată (pentru operaŃiunile în lei) şi cu dispoziŃia de plată externă (pentru operaŃiunile în devize). – ordine de plată de trezorerie (utilizate pentru plăŃi către bugetul statului. a unei dispoziŃii de plată externă.000 RON 15. Se achită creditorilor suma de 1. a unui ordin de plată. OperaŃiunile bancare în lei se efectuează utilizând contul 5121 „Conturi la bănci în lei”. către bugetele locale etc. Înregistrarea încasării sumei de la client 4111 5121 = Conturi la bănci în lei ClienŃi 2.000 RON reprezentând scontarea unui bilet la ordin. creditându-se cu plăŃile efectuate.).. cu sumele încasate prin virament etc.000 RON de la un client. acest cont bifuncŃional este utilizat pentru evidenŃierea disponibilităŃilor în lei şi în devize aflate în conturi la bănci. Plata către furnizori 401 = 5121 Furnizori Conturi curente la bănci 76 10.000 RON 125. a unei cambii.000 RON. O plată dintr-un cont de la bancă se face prin intermediul unei file de cec. şi anume: – ordine de plată simple.000 RON . dată de către emitentul acesteia unei societăŃi bancare receptoare.875 RON 512 – „Conturi curente la bănci”.000 RON 1. Se debitează cu sumele depuse din casieria societăŃii. 3. Se plăteşte unui furnizor suma de 15. Ordinele de plată sunt structurate în două categorii. Exemplul 1: O societate comercială înregistrează un extras de cont bancar care prezintă următoarele operaŃiuni: 1.000 RON.

200 RON 401 Conturi la bănci în valută 29. 77 . Plata către creditori 462 Creditori direcŃi = 5121 Conturi la bănci 24.650 RON.02. la o dată ulterioară. – valoarea facturii la data plăŃii = 10.000 RON Exemplul 2: O societate comercială efectuează.650 = 1.N.300 RON – 43.000 USD x 2. de asemenea. Încasarea sumei din scontarea biletului la ordin 5121 = 5114 Conturi curente la bănci Efecte remise la scontare 4.91 RON/USD. emisă la o dată ulterioară când cursul de schimb era de 2.N este de 3.000 USD x 3.02. următoarele operaŃiuni prin contul de disponibil în devize: – plata unei facturi primită de la un furnizor extern în sumă de 10. – încasarea unei facturi privind livrarea de bunuri la un client extern în valoare de 15.650 RON ClienŃi 765 1. aferente creditelor primite de la bănci în conturile curente şi disponibilităŃilor din conturile curente. cursul de schimb fiind de 2. precum şi a dobânzilor de încasat.300 RON.200 RON. 5124 = % 45.90 RON/USD.200 RON – 29. – diferenŃa de curs favorabilă = 45.200 RON % = 5124 30.300 RON Conturi curente la bănci 4111 43.000 x 2.000 USD. Se debitează cu dobânzile de încasat şi se creditează cu dobânzile datorate. cu ajutorul acestui cont bifuncŃional se Ńine evidenŃa dobânzilor datorate.000 RON. Cursul oficial al USD în data de 01.650 RON Venituri din diferenŃe de curs valutar 518 – „Dobânzi”. a) înregistrarea plăŃii către furnizorul extern – valoarea facturii la data înregistrării obligaŃiei de plată = 10.02 RON/USD = 30.000 RON = 1.02 RON/USD = 45. în data de 01.02 RON/USD.000 USD.000 RON 250 RON 1.9 RON/USD = 43. Plata comisioanelor bancare 627 = 5121 Cheltuieli cu serviciile Conturi curente la bănci bancare şi asimilate 5. emisă.000 USD x 3.650 RON. – valoarea facturii la data încasării = 15.200 RON Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar b) înregistrarea încasării facturii de la clientul extern – valoarea facturii la data înregistrării creanŃei = 15. – diferenŃă de curs nefavorabilă = 30.9 RON/USD = 29.000 RON Furnizori 665 1.3.

în luna imediat următoare s-au calculat dobânzi de plătit de 300 RON de plătit.000 RON 5121 = Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt b) înregistrarea dobânzii datorate pentru prima lună Dobânda = 240. acesta având funcŃie contabilă de pasiv. şapte dintre acestea având drept scop clasificarea creditelor contractate.000 RON 12 luni  360 zile  666 = 5198 Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 78 9. contractate pentru nevoi temporare de trezorerie şi cu dobânzile datorate. Ratele scadente se rambursează în sume egale. rambursabil în trei luni. în luna ianuarie a exerciŃiului financiar N. se debitează cu sumele plătite băncii ce reprezintă ratele scadente şi dobânzile aferente. Exemplul 1: O societate comercială contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 240.000 RON . ultimul evidenŃiind dobânzile de plătit aferente acestor credite.000 RON × 3 luni  90 zile   sau  × 15% = 9.000 RON. a) înregistrarea primirii creditului 5191 240. Se creditează cu valoarea creditelor bancare pe termen scurt. s-au calculat dobânzi de încasat în sumă de 550 RON.Exemplu: Pentru soldul creditor al contului 5121 „Disponibil la bancă în lei de încasat”. El este structurat în opt conturi sintetice de gradul II. potrivit contractului încheiat între societatea comercială împrumutată şi societatea bancară împrumutătoare.000 RON 666 = Cheltuieli privind Dobânzi de plătit dobânzile d) înregistrarea efectuării plăŃii dobânzii datorate 5186 = 5121 Dobânzi de plătit Conturi la bănci în lei 300 RON Creditele bancare pe termen scurt sunt creditele care au o durată de rambursare sub un an. a) înregistrarea dobânzilor aferente lunii ianuarie N 5187 = 766 550 RON Dobânzi de încasat Venituri din dobânzi b) încasarea dobânzii de primit 5121 = 5187 Conturi la bănci în lei Dobânzi de încasat 550 RON c) înregistrarea dobânzilor de plătit eferente lunii februarie N 5186 3. Dobânda de 25% pe an se achită (ca şi ratele scadente) la finele fiecărei luni. EvidenŃa contabilă a acestora se Ńine cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”.

000 USD.000 RON Exemplul 2: O societate comercială contractează un împrumut bancar în sumă de 10.000 RON f) înregistrarea dobânzii datorate pentru ultima lună 1 Dobânda = 80.000 RON 4. Dobânda este de 12% pe an. Se cunosc următoarele: – cursul de schimb din ziua alimentării contului societăŃii comerciale cu creditul contractat: 3.000 RON 80. în vederea efectuării a două plăŃi către furnizori externi în valoare de 8. 79 .000 RON 12 5198 666 = Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt g) plata ratei scadente şi a dobânzii aferente 5121 % = 5191 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 1.000 RON : 3 luni) pe termen scurt 9.000 RON × × 15% = 1.000 RON 1.000 RON Credite bancare (240.000 USD respectiv 2.000 RON e) plata ratei scadente şi a dobânzii 5121 % = 5191 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 84.000 RON 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt d) înregistrarea dobânzii datorate pentru a doua lună Dobânda = 160.000 RON 81.000 RON 5191 Conturi la bănci în lei 80.01 RON/USD.000 RON × 2 × 15% = 4.000 USD.c) plata primei rate scadente şi a dobânzii aferente % = 5121 89.000 RON 80. Împrumutul este rambursabil în două luni.000 RON 12 666 Cheltuieli privind dobânzile = 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 4.

000 10.000 5.0050 RON/USD a) înregistrarea împrumutului bancar 5124 = 5191 30.100 RON (5.000 USD x 3.754 RON 604 RON 15.0200 RON/USD) 765 16 RON Venituri din diferenŃe [(8.160 RON Conturi la bănci în devize (8.000 USD către cel de-al doilea furnizor extern: 3.176 RON 401 = Furnizori 5124 24. Ratele scadente şi dobânzile aferente potrivit contractului de împrumut sunt: USD Luna 1 2 TOTAL Rata scadentă 5.000 USD x 3.022 RON/USD).024 RON 401 Conturi la bănci în devize 6.020 RON Furnizori (2.000 USD x 3. – cursul de schimb din ziua efectuării plăŃii sumei de 2.008 RON/USD).000 [5. cursul de schimb era de 3.0200 – 3.000 USD x (3.000 USD x (3.0200 RON /USD) 500.100 RON Conturi la bănci Credite bancare (10.0100 RON/USD) 665 4 RON Cheltuieli privind [2.02 RON/USD (la data facturării.000 USD către furnizorul extern % = 5124 6. respectiv 3.0080)] diferenŃa de curs valutar d) înregistrarea dobânzii aferente primei luni şi concomitent plata acesteia şi a primei rate scadente 5198 604 RON 666 = Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor (200 USD x bancare pe termen scurt 3.0220 – 3.000 USD x (3.000 USD x 3.0200)] de curs valutar c) efectuarea plăŃii de 2.– cursul de schimb din ziua efectuării plăŃii sumei de 8. (la data facturării 3.000 USD către primul furnizor extern: 3.0100 RON/USD) în devize pe termen scurt b) efectuarea plăŃii de 8.000 Dobânda datorată 200 50 250 Cursul de schimb din zilele rambursării ratelor scadente şi a plăŃii dobânzilor datorate este de 3.01 RON/USD.0200 RON/USD.0100)] .0100 – 3.0200 RON/USD) % 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli privind diferenŃe de curs valutar 80 5124 Conturi la bănci în devize 15.000 USD către furnizorul extern % 24.

Suma maximă ce poate fi deŃinută în casierie este reglementată. Se debitează cu ridicările de numerar din conturile deŃinute de bancă şi cu încasările efectuate în numerar de la terŃe persoane. Acest cont cuprinde două conturi sintetice de gradul II. se întocmeşte câte un „Registru de casă” în devize. ChitanŃa se utilizează pentru diferite încasări în numerar efectuate prin casierie. ca urmare a operaŃiunilor de încasări şi plăŃi se folosesc următoarele documente: cecul de numerar. numită sold de casă. statele de salarii etc. în numerar. cu duble coloane pentru evidenŃierea operaŃiunilor respective atât în devize.0050) dobânzile bancare pe termen scurt 15. foaia de vărsământ-chitanŃa. dar şi în lei. Sistemul evidenŃei operative cuprinde „Registrul de casă”. în cadrul căruia sunt evidenŃiate existentul şi mişcarea numerarului din casieria societăŃii. chitanŃa.050 RON 5191 765 Credite bancare Venituri din diferenŃe pe termen scurt de curs valutar 15. şi anume 5311 „Casa în lei” şi 5314 „Casa în valută”. EvidenŃa contabilă a altor valori deŃinute în casieria unei societăŃi se Ńine cu ajutorul contului de activ 532 „Alte valori”. Se debitează cu valoarea acestora în momentul achiziŃionării.175. a biletelor de tratament şi odihnă. iar foaia de vărsământ-chitanŃă pentru depunerea de bani din casierie în conturi la bănci. creditându-se o dată cu darea în consum. pentru fiecare fel de monedă străină în parte. Dacă societatea efectuează operaŃii de încasări şi plăŃi în devize.200. a tichetelor şi biletelor de călătorie etc.25 RON % = % 5198 5124 Dobânzi aferente Conturi la bănci creditelor bancare în devize pe termen scurt 15. Acest cont Ńine evidenŃa timbrelor fiscale şi poştale. Cecul de numerar se foloseşte pentru ridicarea numerarului din contul de la bancă. atunci societatea este obligată să depună surplusul de numerar în contul de la bancă.20 RON 25 RON VI. 81 . Pentru evidenŃa existentului şi mişcării numerarului. listele de avans chenzinal. Contabilitatea operaŃiunilor prin casieria societăŃii comerciale Pentru efectuarea operaŃiunilor curente de încasări şi plăŃi în casieria unei societăŃi comerciale se reŃine o anumită sumă de bani în numerar.200.e) înregistrarea dobânzii aferente celei de a doua luni şi concomitent plata acesteia şi a ratei scadente 5198 150. Dacă se constată existenŃa unei sume mai mari. acestea au funcŃii contabile de activ. EvidenŃa contabilă a operaŃiunilor de încasări şi plăŃi în numerar se Ńine cu ajutorul contului 531 „Casa”.25 RON 15.25 RON 666 = Cheltuieli privind Dobânzi aferente creditelor (50 USD x 3.25 RON 150. se creditează cu depunerile de numerar în contul bancar şi cu plăŃile efectuate.3.

Exemplul 1: O societate comercială efectuează prin casieria societăŃii următoarele operaŃiuni: a) plată în favoarea unui creditor. contul „Casa în lei” se va credita: a) 462 Creditori diverşi c) 401 Furnizori d) 581 Viramente interne 5121 Conturi la bănci în lei e) 425 Avansuri acordate personalului g) 581 Viramente interne 542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa în lei 5311 Casa în lei şi = 581 Viramente interne 1. în sumă de 1.000 RON OperaŃiile menŃionate la punctele a.000 RON 5311 Casa în lei 10.000 RON g) acordarea unui avans de trezorerie în sumă de 1.000 RON = 1. f şi h sunt aferente intrărilor de numerar şi. în valoare de 17.000 RON = 5311 Casa în lei 170 RON = 5311 Casa în lei 1.000 RON c) plata unui furnizor în sumă de 170 RON d) depunerea în bancă a sumei de 10.000 RON . în consecinŃă.000 RON e) plata avansurilor acordate angajaŃilor în sumă de 25.000 RON = şi = 581 Viramente interne 10.000 RON OperaŃiile menŃionate la punctele b. e şi g sunt aferente ieşirilor de numerar şi. în consecinŃă.000 RON Casa în lei Decontări cu asociaŃii privind capitalul f) 5311 Casa în lei 82 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000 RON b) încasarea unui aport în numerar în sumă de 7.000 RON 25.000 RON h) ridicarea unei sume în numerar din contul bancar.000 RON f) încasări din vânzarea mărfurilor 10. contul „Casa în lei” se va debita: b) 5311 = 456 17. d. c.

000 RON. diferenŃa fiind depusă în casierie.505 RON (50 USD x 3.02 RON/USD.5 RON [50 USD x (3.000 RON 17. Ulterior. care se acordă ca avans de trezorerie. bilete de tratament şi odihnă în valoare de 20.000 RON şi bilete de călătorie în sumă de 2.h) 581 Viramente interne 5311 Casa în lei = = 5121 Conturi la bănci în lei şi 581 Viramente interne 17.59 RON Cheltuieli cu deplasări. Avansuri de detaşări şi transferări trezorerie – înregistrarea depunerii de valută în casieria societăŃii 542 % = 5314 Avansuri de trezorerie Casa în valută 665 Cheltuieli privind diferenŃele de curs valutar 1.01 RON/USD)] Exemplul 3: O societate comercială achiziŃionează timbre fiscale în valoare de 1.510 RON (50 USD x 3.01 RON/USD) 0.000 RON Exemplul 2: O societate comercială ridică de la bancă suma de 500 USD. 83 .510 RON 581 = Viramente interne Conturi la bănci în valută (500 USD x 3. cazare).510 RON c) justificarea avansului de trezorerie acordat – înregistrarea cheltuielilor efectuate (500 USD x 90% = 450 USD) 625 = 542 13. La întoarcerea din străinătate se justifică avansul acordat în proporŃie de 90% (cheltuieli de transport. urmare a unei ieşiri în străinătate. se dau în consum timbre poştale în valoare de 200 RON şi bilete de călătorie 700 RON.01 RON/USD.02 RON/USD 1.000 RON. Cursul de schimb aferent zilei în care se depune decontul şi se realizează depunerea în casierie 3. Cursul valutar în ziua ridicării este de 3.510 RON Casa în valută Viramente interne b) acordarea avansului de trezorerie 581 = 5314 Viramente interne Casa în valută şi 542 = 581 Avansuri de trezorerie Viramente interne 1.510 RON 1.02 RON/USD) şi 5314 = 581 1. a) ridicarea valutei de la bancă 5124 1.02 RON/USD – 3.

disponibilităŃi destinate efectuării de plăŃi către acestea. După scurgerea celor 30 de zile. c) furnizorul (beneficiarul acreditivului). cont structurat în două conturi analitice de gradul II. b) banca emitentă (banca cumpărătorului). aflate la dispoziŃia unui furnizor. şi anume: 5411 – „Acreditive în lei”. în favoarea unui furnizor.a) achiziŃionarea timbrelor fiscale.000 RON Tichete şi bilete de călătorie b) darea în consum 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terŃi 625 Cheltuieli de deplasări. acreditivul îşi pierde valabilitatea pentru diferenŃa rămasă. EvidenŃa contabilă a acreditivelor se Ńine cu ajutorul contului 541 „Acreditive”. detaşări şi transferări = şi = 5321 Timbre fiscale şi poştale 5323 Tichete şi bilete de călătorie 200 RON 700 RON VI.000 RON Timbre fiscale şi poştale 5322 20. Aceste conturi sunt utilizate pentru evidenŃierea acreditivelor în lei şi în valută. biletelor de tratament şi odihnă şi a biletelor de călătorie % = 5311 23.000 RON 5321 Casa în lei 1. în cazul acreditivelor în valută şi diferenŃele de curs nefavorabile aferente existentului din conturile de acreditive. Debitul acestor conturi reflectă sumele depuse de bancă la dispoziŃia terŃilor.4. PărŃile implicate în cazul unui acreditiv sunt următoarele: a) ordonatorul (cumpărătorul). 84 . o dată cu îndeplinirea condiŃiilor aferente acreditivului. evidenŃiate separat într-un cont bancar. precum şi pentru evidenŃierea mişcării acestora ca rezultat al plăŃilor efectuate sau a încetării valabilităŃii acreditivelor. Furnizorul efectuează în intervalul de 30 de zile livrări de materiale în valoare de 177. în cazul acreditivelor în valută şi diferenŃele de curs valutar favorabile aferente existentului din conturile de acreditive. Valabilitatea acreditivului de 30 de zile. pentru o livrare de materiale.000 RON. Exemplul 1: O societate comercială deschide un acreditiv în sumă de 200. Creditul acestor conturi reflectă sumele plătite furnizorilor interni sau externi. 5412 – „Acreditive în valută”. Contabilitatea acreditivelor şi viramentelor bancare Acreditivul reprezintă disponibilităŃile băneşti ale unei societăŃi. d) banca furnizorului.000 RON. deschise la bănci pentru efectuarea de plăŃi în favoarea furnizorilor interni şi externi. ca urmare a încetării valabilităŃii acreditivelor. sumele virate în conturile de disponibilităŃi.000 RON Bilete de tratament şi odihnă 5323 2.

În data de 28. în valoare de 5.01.N se efectuează o plată în valoare de 2.950 RON Acreditive în valută Viramente interne b) efectuarea primei plăŃi 401 = 5412 Furnizori Acreditive în valută 7.97)] 85 . 30 de zile. în data de 15.000 USD (cursul de schimb 3.000 RON 200. iar în data de 12.950 RON 581 = Viramente interne Conturi la bănci în valută (5.500 USD (cursul de schimb 2. a) deschiderea acreditivului 5124 15.90 RON/USD) şi 5412 = 581 15. La data încheierii exerciŃiului financiar N cursul de schimb a fost de 2.97 – 2.500 USD x 2.N.000 USD x în valută de curs valutar (2.000 RON b) efectuarea plăŃii aferente livrării de mărfuri efectuate 401 = 5411 Furnizori Acreditive în lei c) încetarea valabilităŃii acreditivului 5411 581 = Viramente interne Acreditive în lei şi 5121 = 581 Conturi la bănci în lei Viramente interne 177. Cursul de schimb la data deschiderii acreditivului – 2.500 USD.12.N+1 o plată în valoare de 3.90)] d) efectuarea celei de a doua plăŃi – înregistrarea diferenŃei favorabile de curs valutar 5412 = 765 90 RON Acreditive Venituri din diferenŃe [3.000 RON Exemplul 2: O societate comercială deschide un acreditiv în favoarea unui partener extern.90 RON/USD.250 RON c) înregistrarea diferenŃei de curs favorabile la finele exerciŃiului financiar 5412 = 765 210 RON Acreditive Venituri din diferenŃe [3.00 – 2.90 RON/USD).12.00 RON/USD).000 RON 23.a) constituirea acreditivului: 581 = Viramente interne 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în lei şi 581 Viramente interne 200. Valabilitatea acreditivului.97 RON/USD.00 USD x în valută de curs valutar (3.000 RON 23.

000 RON 50. Exemplu: O societate comercială depune la bancă suma de 50. transferări 302 Materiale consumabile 581 Viramente interne 5311 Casa în lei 86 5. detaşări.000 RON 50. societatea acordă unui salariat un avans spre decontare în valoare de 5. pentru achiziŃionarea unor materiale dintr-o altă localitate.000 RON şi 542 Avansuri de trezorerie 581 Viramente interne 200 RON 200 RON . Totodată.000 RON a) depunerea numerarului la bancă 581 = 5311 Viramente interne Casa în lei şi 5121 = 581 Conturi la bancă în lei Viramente interne b) constituirea acreditivului 581 = Viramente interne 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în lei şi 581 Viramente interne 50.000 RON 50.000 RON.000 RON. sumă care este utilizată în vederea deschiderii unui acreditiv în favoarea unui furnizor intern. Acest cont de activ este folosit pentru evidenŃierea sumelor virate dintr-un cont de trezorerie în altul.– efectuarea plăŃii 401 Furnizori = 5412 Acreditive în valută 9. La întoarcere se realizează justificarea avansului primit.000 RON 542 Avansuri de trezorerie 4.000 RON 5. Acest cont nu prezintă sold.800 RON 800 RON 4.000 RON c) acordarea avansului spre decontare 5311 581 = Viramente interne Casa în lei şi 542 581 Avansuri de trezorerie Viramente interne d) justificarea avansului % = 625 Cheltuieli cu deplasări.000 RON Viramentele interne sunt evidenŃiate cu ajutorul contului 581 „Viramente interne”. care cuprinde: – bilete de transport 300 RON – cazare 400 RON – diurnă 100 RON – materiale achiziŃionate 4. întocmindu-se decontul de cheltuieli.

Cheltuieli privind ambalajele 87 . Cheltuieli privind energia şi apa 606. stocuri. provizioanele şi ajustarea la inflaŃie şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. terenuri. clasă care conŃine următoarele costuri sintetice de gradele I şi II. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR Procesul de producŃie şi desfacere a bunurilor materiale.VII. cheltuieli extraordinare. ele regăsindu-se sub forma ieşirilor sau scăderii valorii actuale (numerar. cum ar fi: inundaŃiile.pierderile care reprezintă diminuări ale beneficiilor economice (în această categorie se includ pierderile rezultate din dezastre. salariile şi amortizarea. cheltuieli financiare. Cheltuieli privind seminŃele şi materialele de plantat 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. EvidenŃa contabilă a cheltuielilor se Ńine cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. după natura lor şi se grupează după destinaŃia pe care o au în societate în cheltuieli de exploatare. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607.pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din creşterea unor împrumuturi contractate de societate în valută. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. de executare de lucrări şi prestări servicii presupune utilizarea factorilor de producŃie şi. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuielile includ: . . Cheltuieli privind mărfurile 608. consumarea acestora. şi anume costul vânzărilor. Cheltuieli privind combustibilul 6023. EvidenŃa cheltuielilor se organizează pe feluri de cheltuieli. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. mijloace fixe). Cheltuieli privind stocurile 601. implicit. Consumul şi plăŃile privind factorii de producŃie efectuate la nivelul unei societăŃi reprezintă cheltuielile acesteia.. CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI 60.cheltuielile care apar în procesul desfăşurării activităŃii curente a societăŃii. precum şi pierderile rezultate din ieşirea activelor pe termen lung). cheltuieli cu amortizările. incendiile etc. .

Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli cu deplasări. Pierderi din creanŃe legate de participaŃii 664. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaŃii 627. DonaŃii şi subvenŃii acordate 6583. Cheltuieli privind investiŃiile financiare cedate 6641. ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale 6452. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială 65. Cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 612. Cheltuieli financiare 663. Cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială 6451. Cheltuieli cu redevenŃele. Cheltuieli cu alte impozite. Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare 88 . Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi 658. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 611. amenzi şi penalităŃi 6582. Cheltuieli de protocol. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃii de capital 6588. Alte cheltuieli financiare 67. taxe şi vărsăminte asimilate 64. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628.61. detaşări şi transferări 626. Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi 621. Despăgubiri. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Cheltuieli cu alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate 635. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. Alte cheltuieli de exploatare 654. ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6458. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terŃi 63. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaŃilor 645. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar 666. Alte cheltuieli de exploatare 66. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli cu personalul 641. Pierderi din investiŃiile pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Cheltuieli extraordinare 671. locaŃiile de gestiune şi chiriile 613. ContribuŃia unităŃii pentru ajutorul de şomaj 6453. reclamă şi publicitate 624. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Alte cheltuieli de exploatare 6581.

Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Orice activitate. Cheltuieli de exploatare privind amortizările. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaŃiunilor 69. Organizarea contabilităŃii cheltuielilor are la bază concepŃia dualistă specifică Ńărilor cu economie de piaŃă dezvoltată şi anume: – Contabilitatea financiară. desfăşurată de către agenŃii economici necesită. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. se debitează în momentul efectuării consumurilor sau al plăŃilor. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 6863. cu sumele alocate rezultatului exerciŃiului. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite 691. amortizări. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus16 Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice. şi se creditează pe parcursul perioadei. în mod obiectiv. au funcŃie contabilă de activ. executarea unor obligaŃii legale sau contractuale şi cheltuieli extraordinare. financiară. 89 . extraordinară) şi de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime. materiale. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. astfel: • Potrivit principiului independenŃei exerciŃiului toate operaŃiile care determină cheltuielile sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a se Ńine seama de data plăŃilor lor. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686.68. La organizarea contabilităŃii financiare a cheltuielilor se Ńine seama de unele din principiile de organizare a contabilităŃii. cheltuieli cu personalul. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli cu amortizările. servicii primite. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare 681. de personal. lucrările executate şi serviciile prestate de care beneficiază unitatea patrimonială. care cuprinde în obiectul său evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor grupate în funcŃie de natura activităŃilor (exploatare. care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate în funcŃie de destinaŃia şi funcŃia lor pe feluri de produse. lucrări şi servicii. anumite consumuri de muncă vie şi materializată. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. etc. care poartă denumirea generală de cheltuieli şi reprezintă sumele sau valorile plătite pentru: consumurile.) – Contabilitatea de gestiune.

Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcŃie de momentul angajării lor astfel: a) Cheltuieli constatate în momentul plăŃii lor care se înregistrează în corespondenŃă cu conturile de trezorerie. redevenŃe. de asemenea. cheltuielile cu pregătirea şi perfecŃionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială. 90 . combustibil. penalităŃi şi lipsuri de inventar. seminŃele şi materialele de plantat. detaşări şi transferuri. pierderi din debitori diverşi). inclusiv prelevările şi donaŃiile făcute în scopuri umanitare precum şi pentru sprijinirea activităŃilor sociale. contribuŃia unităŃii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj. – Alte cheltuieli de exploatare. cum ar fi pierderile din creanŃe şi alte cheltuieli de exploatare. motiv pentru care se înregistrează în corespondenŃă cu conturile de terŃi.• Principiul prudenŃei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi ajustările indiferent de existenŃa unor rezultate diferite. cheltuieli de protocol. culturale şi sportive. costul de achiziŃie al materialelor nestocate. asigurările şi protecŃia socială. ambalaje. – Dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciŃiul în curs. alte impozite. – DiferenŃele nefavorabile de curs valutar. comisioane. piese de schimb. – OperaŃii de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli de exploatare). servicii bancare şi altele). materiale auxiliare. taxele şi vărsămintele asimilate. onorarii. b) Cheltuieli angajate. publicitate. astfel: a) Cheltuieli de exploatare se referă la complexitatea activităŃilor economice pe care întreprinderea le poate desfăşura. furajele şi alte materiale consumabile. transportul de bunuri şi personal. taxe şi vărsăminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor. – Sconturile acordate clienŃilor. deplasări. care cuprind: – Pierderi din creanŃe legate de participanŃi. Cheltuielile ce fac obiectul contabilităŃii financiare se grupează. – Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi: întreŃinere şi reparaŃii. din operaŃiile curente şi disponibilităŃile în devize. cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi colaboratori. studii şi cercetări inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare. – OperaŃii de gestiune (despăgubiri. după natura lor. trecute direct asupra cheltuielilor. poştă şi taxe de telecomunicaŃii. b) Cheltuieli financiare. suportate de unitatea patrimonială ca: impozitul pe clădiri. – Alte cheltuieli financiare (pierderi din creanŃe de natură financiară şi altele). fără a angaja o plată. reprezentate de amortizări şi ajustări pentru depreciere. costul de achiziŃie al energiei şi apei consumate. costul de achiziŃie al animalelor şi păsărilor şi costul mărfurilor vândute. donaŃii şi subvenŃii acordate. taxa asupra mijloacelor de transport şi altele). pe feluri de cheltuieli. – Cheltuieli cu impozitele. – Pierderile din vânzarea titlurilor de plasament. locaŃii de gestiune şi chirii. costul de achiziŃie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora. fiind sistematizate în cinci categorii: – Cheltuieli privind consumurile de materii prime. cu plata ulterioară. reclamă. c) Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente. – Cheltuieli cu personalul ca: salariile şi alte drepturi de personal. amenzi.

– Cheltuielile cu ajustările privind pierderile de valoare sunt formate din: • Provizioane • Ajustări privind deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor. – cheltuieli fixe sau de structură.: a) Astfel. b) Dacă avem în vedere rolul cheltuielilor în analiza activităŃii pe genuri de activităŃi. cheltuielile se pot grupa şi în: – cheltuieli directe. – Cheltuieli financiare. – Cheltuieli care se suportă din rezultatul financiar brut. grupare care serveşte la calculul costurilor pe produse. determinării unor obligaŃii fiscale etc. – Cheltuieli administrative. ce se datorează trimestrial statului cu definitivarea la sfârşitul exerciŃiului. în: – cheltuieli variabile sau operaŃionale. e) Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite. Privite prin prisma contabilităŃii de gestiune. d) Cheltuieli cu amortizările şi ajustările privind pierderile de valoare sunt grupate în funcŃie de natura lor. financiare). – cheltuieli indirecte. cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele. c) În raport de rolul lor în analiza rentabilităŃii produselor – obiectiv al contabilităŃii de gestiune – cheltuielile se pot grupa. se pot efectua şi alte clasificări ale cheltuielilor. – Cheltuieli care se suportă din rezultatul financiar impozabil: impozitul pe profit. Ńinând seama de dependenŃa pe care o au cu volumul producŃiei sau al vânzărilor. cheltuieli de exploatare (cu excepŃia cheltuielilor de protocol. după caz. • Ajustări pentru deprecierea creanŃelor şi ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a costurilor de trezorerie • Amortizarea primelor de rambursare a obligaŃiunilor. reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală. în: – Cheltuieli de aprovizionare. cheltuieli financiare (la întreprinderile cu ciclul lung de fabricaŃie). – Cheltuieli de distribuŃie (desfacere).c) Cheltuieli extraordinare. 91 . cheltuieli extraordinare privind amortizările şi provizioanele. cheltuielile după natura lor pot fi reclasate (pe baza documentelor primare) pe funcŃii ale întreprinderii. după diverse criterii şi care stau la baza determinării anumitor indicatori analizei economice. în sensul activităŃii care le ocazionează (exploatare. curentă a unităŃii patrimoniale şi se referă la: – Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare. neimpozitat: cheltuieli de protocol. • Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie. în cheltuieli de exploatare. reclama şi publicitate). reclamă şi publicitate. De menŃionat că în raportările fiscale cheltuielile cu amortizările şi provizioanele se regrupează în funcŃie de natura lor şi se include. – Cheltuieli cu amortizarea cuprind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale. cheltuieli financiare sau cheltuieli extraordinare. – Cheltuieli de fabricaŃie. În afara grupării oficiale. dacă avem în vedere rolul cheltuielilor în determinarea indicatorilor economici cu caracter global. cheltuielile se grupează în următoarele categorii: – Cheltuieli care alcătuiesc costul global al producŃiei.

• Documente specifice pentru anumite categorii de cheltuieli.a. cum sunt comisioanele reŃinute de unităŃile bancare. asigurările sociale şi protecŃia socială ş. telefon. adică. atunci când bunurile aprovizionate nu sunt facturate. efectuate în scopul obŃinerii unui venit imediat (cheltuieli de producŃie. cheltuieli de administrare). • Bonul fiscal cod PETROM. Acest criteriu. telegraf. transportul de mărfuri pe calea ferată ş. aplicat în contabilitatea financiară.a. Tipuri de înregistrări contabile: a) înregistrarea consumului de stocuri 3 60 = Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie b) înregistrarea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 61 = % Cheltuieli cu lucrările şi 40 serviciile executate de terŃi Furnizori şi conturi asimilate 51 Conturi la bănci 53 Casa 92 . Din acest punct de vedere se poate face următoarea grupare: • Cheltuieli curente. • ChitanŃa pentru diverse aprovizionări din comerŃul en-detail. cheltuieli de vânzare. serviciile poştale. • Centralizatorul bonurilor de consum pentru înregistrarea în contabilitate şi bonul de consum pentru eliberarea din magazie a materiilor prime şi materialelor destinate consumului. OperaŃiile economice corespunzătoare cheltuielilor se oglindesc în contabilitate pe bază de documente justificative şi centralizatoare în care sunt înscrise. este deosebit de util deoarece el răspunde principiului ataşării cheltuielilor la veniturile cărora se asociază. • Centralizatorul statelor de salarii pentru cheltuielile privind salariile. • Listele şi procesul verbal de inventariere. dintre care se amintesc cele utilizate în mod curent în activitatea practică: • Factura pentru achiziŃionarea de valori materiale nestocabile.a. care reflectă lipsurile în gestiune imputabile sau neimputabile privind activele circulante. pentru servicii prestate de terŃi ş. • Ordin de deplasare (delegaŃie) pentru diurna aferentă deplasărilor în interesul întreprinderii. pentru tariful de transport privind bunurile şi personalul. • Cheltuieli plătite în avans. în situaŃia unor plăŃi direct din conturile deschise la bănci. • Avizul de însoŃire. cheltuieli al căror efect se repartizează pe mai multe exerciŃii şi care vor fi utile pentru obŃinerea de venituri în cursul exerciŃiilor următoare. • Extrasul de cont. cheltuieli aferente perioadei de exerciŃiu. cum sunt cele care privesc consumul de energie electrică. care oglindeşte aprovizionările (consumurile) de carburanŃi şi lubrifiaŃi.d) Un alt criteriu deosebit de important pentru asigurarea unei gestiuni corecte. adică. îl constituie clasificarea cheltuielilor în raport de utilitatea lor în asigurarea unui venit în perioada în care sunt efectuate.

taxe şi vărsământ asimilate 635 Cheltuieli cu alte impozite.c) înregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terŃi 62 = % Cheltuieli cu alte servicii 40 executate de terŃi Furnizori şi conturi asimilate 51 Conturi la bănci 53 Casa d) înregistrarea cheltuielilor cu alte impozite. taxe şi vărsământ asimilate = % 446 Alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate 447 Fonduri speciale. protecŃia socială şi conturi asimilate f) înregistrarea altor cheltuieli de exploatare 65 Alte cheltuieli de exploatare = % 4118 ClienŃi incerŃi sau în litigiu 461 Debitori diverşi 3 Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 2 Conturi de imobilizări 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 503 AcŃiuni proprii 505 ObligaŃiuni emise şi răscumpărate 93 . taxe şi vărsăminte asimilate e) înregistrarea cheltuielilor cu personalul 641 Cheltuieli cu salariile personalului 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială = = 421 Personal-salarii datorate 43 Asigurări sociale.

g) înregistrarea cheltuielilor financiare 66 Cheltuieli financiare = % 26 Imobilizări financiare 50 InvestiŃii financiare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 4528 Dobânzi privind decontările privind interesele de participare 4558 AsociaŃi – dobânzi la conturi curente 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 4111 ClienŃi 461 Debitori diverşi h) înregistrarea cheltuielilor privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare 671 Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare = % 2 Conturi de imobilizări 3 Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 94 .

i) înregistrarea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustarea la inflaŃie 68 = % Cheltuieli cu amortizările, 28 provizioanele şi ajustările pentru Amortizări privind deprecierea sau pierderea de valoare imobilizările 29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor 15 Provizioane 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie 49 Ajustări pentru deprecierea creanŃelor 59 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a conturilor de trezorerie j) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 441 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit Veniturile unei societăŃi sunt reprezentate de următoarele elemente: - venituri din activităŃile curente; - câştiguri din orice alte surse; - venituri nerealizate. În categoria veniturilor din activităŃi curente se includ veniturile din vânzări, din prestarea de servicii, executarea de lucrări, precum şi cele ce rezultă din utilizarea de către terŃi a activelor societăŃii (se pot obŃine venituri ce îmbracă forma dobânzilor-încasate pentru utilizarea numerarului, redevenŃelor-încasate pentru utilizarea unor active pe termen lung sau dividendelor ce decurg din titlurile de valoare deŃinute la societăŃi). În categoria câştigurilor din orice alte surse se includ, de regulă, sumele rezultate în urma ieşirii activelor imobilizate pe termen mediu/lung. Veniturile unei societăŃi comerciale sunt reprezentate de sumele încasate sau de încasat din operaŃiile de exploatare, financiare sau extraordinare. EvidenŃa veniturilor se organizează pe feluri de venituri, după natura lor, şi se grupează în venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare, venituri din provizioane şi ajustarea la inflaŃie şi venituri din impozitul pe profit amânat. EvidenŃa contabilă a veniturilor se Ńine cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri”, clasă care conŃine următoarele conturi sintetice de gradul I şi II.
95

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

70. Cifra de afaceri netă 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705. Venituri din studii şi cercetări 706. Venituri din redevenŃe, locaŃii de gestiune şi chirii 707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activităŃi diverse 71. VariaŃia stocurilor 711. VariaŃia stocurilor 72. Venituri din producŃia de imobilizări 721. Venituri din producŃia de imobilizări necorporale 722. Venituri din producŃia de imobilizări corporale 74. Venituri din subvenŃii de exploatare 741. Venituri din subvenŃii de exploatare 7411. Venituri din subvenŃii de exploatare aferente cifrei afaceri 7412. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru asigurări şi protecŃie socială 7416. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenŃii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru dobânda datorată 75. Alte venituri din exploatare 754. Venituri din creanŃe reactivate şi debitori diverşi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităŃi 7582. Venituri din donaŃii şi subvenŃii primite 7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 7584. Venituri din subvenŃii pentru investiŃii 7588. Alte venituri din exploatare 76. Venituri financiare 761. Venituri din imobilizări financiare 7611. Venituri din acŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate 7613. Venituri din interese de participare 762. Venituri din investiŃii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanŃe imobilizate 764. Venituri din investiŃii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate 7642. Câştiguri din investiŃii pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferenŃe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obŃinute 768. Alte venituri financiare
96

77. Venituri extraordinare 771. Venituri din subvenŃii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare 781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante. Toate conturile de venituri sunt conturi de procese economice, cu funcŃie contabilă de pasiv; se creditează cu sumele reprezentând venituri de încasat sau încasate şi se debitează pe parcursul perioadei, în condiŃiile prevăzute de reglementări şi cu repartizarea lor, la finele perioadei, la rezultatul exerciŃiului. Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaŃiilor economice care afectează patrimoniul întreprinderii prin mărirea activului, operaŃii care se concretizează în livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, în servicii prestate sau lucrări executate în condiŃiile în care se fac încasări în numerar ori dacă se înregistrează în prealabil creanŃele asupra clienŃilor, sau prin diminuarea ajustărilor dacă acestea rămân fără obiect. PotenŃialul economic al societăŃilor comerciale, consecinŃă a potenŃialului tehnic, productiv, comercial dar şi managerial, este capacitatea de a crea venituri ca unică sursă de acoperire a cheltuielilor şi realizarea unui profit suficient spre a asigura dezvoltarea şi a împiedica erodarea capitalului. În actualul sistem contabil, organizarea evidenŃei veniturilor şi concepŃia generală despre venituri se schimbă fundamental în ideea delimitării eforturilor şi efectelor economico-financiare cu foarte mare claritate, asupra unei anume perioade de gestiune. Veniturile, ca de altfel şi cheltuielile, se delimitează după natura lor, în sensul naturii activităŃii care le generează, şi anume: venituri de exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare. În cadrul fiecăreia dintre aceste categorii se face diferenŃierea pe feluri de venituri. Totodată este delimitată şi categoria venituri din provizioane, venituri care prezintă particularitatea că se constituie numai prin intermediul operaŃiilor contabile de diminuare sau anulare a ajustărilor pentru pierderea de valori, fără angajarea unor operaŃii de încasare. Cele patru categorii de venituri amintite se au în vedere în ceea ce priveşte organizarea contabilităŃii, în cadrul căreia sunt stabilite cinci grupe de conturi pentru venituri de exploatare, care au structură eterogenă, şi câte o singură grupă de conturi pentru fiecare din cele trei categorii de venituri, astfel: a) Venituri de exploatare, reprezentând diversitatea activităŃilor economice ce se realizează în cadrul întreprinderii, se grupează astfel: • venituri din vânzarea de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităŃi care, pe de o parte, reprezintă indicatorul denumit „Cifra de afaceri”, iar
97

pe de altă parte se constituie pe baza documentelor de livrare sau predare către beneficiari. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, aceasta nu include rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienŃilor; • venituri din producŃia stocată, unde se încadrează creşterea sau diminuarea, după caz, a costurilor de producŃie efective totale de la sfârşitul perioadei de gestiune în comparaŃie cu începutul acesteia; • venituri din producŃia de imobilizări corporale şi necorporale ce privesc valoarea sau costul de producŃie al bunurilor realizate pe cont propriu pentru nevoile interne ale societăŃii; • venituri din subvenŃii de exploatare, se referă la sumele nerambursabile ce se primesc de la bugetul de stat, de la colectivităŃile publice sau de la alte unităŃi patrimoniale în vederea acoperirii diferenŃelor de preŃ şi a pierderilor sau pentru anumite finanŃări aşa cum este cazul cheltuielilor de cercetare; • alte venituri din exploatare, unde se include veniturile din creanŃe reactivate şi alte venituri ocazionale, de tipul celor provenite din imputarea unor prejudicii cauzate de personalul unităŃii sau de către terŃi. b) Venituri financiare formate din: • venituri din participanŃii; • venituri din alte imobilizări financiare; • venituri din creanŃe imobilizate; • venituri din titluri de plasament; • venituri din diferenŃele favorabile de curs valutar; • venituri din dobânzi; • venituri din sconturi obŃinute; • alte venituri financiare. c) Venituri extraordinare nu au legătură cu activitatea normală a unităŃii, de exploatare sau financiară. Cu ajutorul lor se Ńine evidenŃa acelor venituri rezultate din compensaŃiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităŃi sau alte evenimente extraordinare. d) Venituri din ajustări de valoare se constituie prin anularea sau diminuarea sumelor înregistrate anterior drept provizioane, fiind stabilită câte o grupă de venituri pentru fiecare din categorii de activităŃi amintite. Dacă avem în vedere modul de utilizare a veniturilor în determinarea rezultatului exerciŃiului (profitul sau pierdere) supus repartizării, veniturile se pot grupa în două categorii: • venituri curente, formate din venituri din exploatare şi venituri financiare; • venituri extraordinare, cu precizarea că veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor se vor subdivide între cele două categorii în raport cu caracteristica acestora (modul de provenienŃă). Rezultatul exerciŃiului, prezintă soldul final al contului de profit şi pierdere, supus repartizării şi prin urmare, compararea veniturilor cu cheltuielile efectuate constituie o etapă importantă a activităŃii financiar-contabile, de caracterizare a gestiunii. Unul dintre principiile contabilităŃii este principiul independenŃei exerciŃiilor, principiu care are la bază alte două principii, dintre care unul este principiul recunoaşterii (constatărilor) veniturilor. În doctrina şi practica nord-americană el mai este recunoscut sub numele de „principiul realizării” (realization principle). În conformitate cu acest principiu, un profit trebuie să fie constatant numai în
98

momentele în care societatea realizează o operaŃie cu un terŃ, de schimb de bunuri sau de servicii. Teoria, doctrina şi chiar practica dovedesc că recunoaşterea veniturilor este o operaŃie cu mai multe interpretări şi soluŃii. Principiul recunoaşterii veniturilor se referă, în mod direct, la recunoaşterea veniturilor şi, indirect, la măsurarea acestora. Venitul este recunoscut, în general, numai în momentul vânzării. Doctrina şi practica Ńărilor din Europa continentală demonstrează că recunoaşterea veniturilor se face şi în momentul producŃiei. Cazurile Ńărilor anglo-saxone, în legătură cu această soluŃie, sunt extrem de rare. În viziunea anglo-saxonă momentul obiectiv pentru contabilizarea venitului este vânzarea unui bun sau prestarea unui serviciu, iar înaintea acestui moment, societatea nu este asigurată, în privinŃa vânzării produsului său, deci ea nu poate măsura cu certitudine preŃul de vânzare pe care îl va obŃine şi nu poate să cunoască totalitatea costurilor legate de fabricarea şi vânzarea bunurilor sau de prestarea serviciilor. Se poate spune că recunoaşterea unui venit se face când sunt îndeplinite două condiŃii: – fabricarea să fi fost încheiată; – măsurarea şi încasarea contravalorii venitului să fi fost sigure. Cele două condiŃii sunt satisfăcute, în general, în cazul unei vânzări efectuate la un terŃ independent. Orice altă metodă de constatare a veniturilor decât cea datată în momentul vânzării reprezintă teorii şi practici mai mult sau mai puŃin prudente, după cum momentul recunoaşterii se plasează în aval sau în amonte de vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor. OperaŃiile economice care privesc veniturile se înregistrează în contabilitate pe baza unor documente justificative şi centralizatoare specifice în care sunt consemnate, dintre care se amintesc cele utilizate în mod curent: • Factura pentru toate operaŃiile privind livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, cu decontare, de regulă, ulterioară; • Factura externă INVOICE, în cazul operaŃiilor de export, document ce se ataşează la factura fiscală; • Monetarul utilizat de toate unităŃile comerciale cu amănuntul; • Bonul fiscal cod PETROM, în cazul vânzării cu amănuntul a produselor petroliere; • Avizul de însoŃire pentru situaŃiile legale când factura aferentă bunurilor livrate se întocmeşte ulterior, în cazul trimiterii de valori materiale pentru prelucrarea la terŃi ş.a.; • Extrasul de cont, în cazul încasării unor venituri direct în conturile deschise la bănci, cum este cazul dobânzii cuvenite pentru disponibilul din cont ş.a.; • Inventarul şi procesul verbal de inventariere pentru plusurile în gestiune, în special la activele circulante materiale şi băneşti; • Documente specifice (exemplu: facturi adecvate) pentru anumite categorii de venituri, cum sunt cele care privesc livrările de energie electrică, cele de prestări servicii de poştă, telefon, telegraf ş.a.; • Bonul de predare, transfer, restituire, serveşte, printre altele, pentru predarea la magazie a produselor finite sau a semifabricatelor etc. Potrivit principiului independenŃei exerciŃiilor, operaŃiile care determină venituri sunt înregistrate în momentul generării lor. Astfel prezentate, veniturile sunt înregistrate în momentul obŃinerii şi realizării lor.
99

.După perioada la care se referă. . veniturile se grupează în: . veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijloacelor de plată primite sau de primit.este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate tranzacŃiei să fie generate către societate. . de bunăvoie. indiferent de momentul obŃinerii lor. . executării de lucrări şi costurile de finalizare a acestora sunt evaluate în mod rezonabil.redevenŃele. în cadrul unei tranzacŃii ce se caracterizează prin determinarea obiectivă a preŃului. redevenŃe şi chirii recunoaşterea se realizează numai dacă suma veniturilor poate fi determinată în mod rezonabil. . Tipuri de înregistrări contabile a) înregistrarea veniturilor din producŃia stocată 711 % = 33 VariaŃia stocurilor ProducŃia în curs de execuŃie 34 Produse b) înregistrarea veniturilor din producŃia de imobilizări % = 72 20 Venituri din producŃia de imobilizări Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 23 Imobilizări în curs 100 .dividendele sunt recunoscute în situaŃia în care s-a stabilit dreptul acŃionarului de a primi plata.costurile tranzacŃiei (în cazul vânzării de bunuri). Veniturile din vânzarea bunurilor. .venituri realizate în avans: sunt reprezentate de acele venituri ce se concretizează în perioada curentă. b) în cazul veniturilor din dobânzi. prestări de servicii şi executări de lucrări: . pe baza randamentului efectiv al activului sunt recunoscute periodic. Recunoaşterea se realizează dacă sunt îndeplinite condiŃiile: a) în cazul vânzării de bunuri. conform realităŃii economice a contractului sunt recunoscute pe baza contabilităŃii de angajamente.venituri de realizat: sunt reprezentate de veniturile ce privesc perioada curentă şi se concretizează în exerciŃiul financiar următor.venituri curente: sunt reprezentate de veniturile perioadei curente. redevenŃe şi dividende trebuie recunoscute. prin valoarea justă se înŃelege acea sumă la care un activ poate fi tranzacŃionat sau o datorie poate fi decontată. din prestări de servicii. dar care sunt aferente exerciŃiului financiar următor. executări de lucrări. costurile apărute pe parcursul contractelor de prestări servicii. din dobânzi. Potrivit standardelor internaŃionale de contabilitate. între părŃi aflate în cunoştinŃă de cauză.mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil. ea transferând cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce rezultă din proprietatea asupra acestora. . iar beneficiile economice asociate tranzacŃiei vor intra în societate: .dobânzile.societatea nu mai gestionează bunurile vândute.

c) înregistrarea veniturilor din subvenŃii de exploatare % = 74 445 Venituri din subvenŃii de exploatare SubvenŃii 512 Conturi curente la bănci d) înregistrarea de venituri aferente cifrei de afaceri 4111 = 70 ClienŃi Cifra de afaceri e) înregistrarea veniturilor financiare % = 451 Decontări în cadrul grupului 461 Debitori diverşi 512 Conturi curente la bănci 401 Furnizori 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale 2674 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2679 Dobânzi aferente altor creanŃe imobilizate 76 Venituri financiare f) înregistrarea veniturilor din provizioane şi ajustarea la inflaŃie 78 % = 29 Venituri din provizioane Provizioane pentru deprecierea şi ajustarea la inflaŃie imobilizărilor 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producŃia în curs de execuŃie 49 Provizioane pentru deprecierea creanŃelor 59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie 101 .

de asemenea.bunurile de natura imobilizărilor şi stocurilor sunt evaluate la valoarea actuală (de inventar) stabilită în funcŃie de preŃurile pieŃei. precum şi calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.1. . b) inventarierea patrimoniului societăŃii. c) contabilizarea operaŃiunilor de regularizare. informaŃii privind salariaŃii.verificarea integrităŃii patrimoniului societăŃii.determinarea valorii de utilitate (de inventar) a elementelor patrimoniale. d) stabilirea balanŃei de verificare. . – politici contabile şi note explicative. a) Stabilirea balanŃei de verificare înainte de efectuarea inventarierii are ca principal scop centralizarea şi controlul exactităŃii datelor înregistrate în conturi. administratorii şi directorii.. analiza rezultatului din exploatare. comenzilor în curs abandonate sau sistate etc. 102 . acestea cuprind date privind activele imobilizate. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.concordanŃa dintre totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din Cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din balanŃă. dintre egalităŃile generate de dubla înregistrare a operaŃiunilor patrimoniale în contabilitate: . importanŃa acestora pentru societate etc. fără desfacere sau greu vandabile. e) stabilirea rezultatului exerciŃiului: distribuirea profitului sau finanŃarea pierderii. o societate comercială trebuie să prezinte situaŃiile financiare care cuprind: – bilanŃul. cu ocazia inventarierii are în vedere următoarele: . Lucrările de închidere a exerciŃiilor financiare sunt următoarele: a) stabilirea balanŃei de verificare. Acestea includ.identificarea bunurilor depreciate.VIII. după efectuarea inventarierii. f) redactarea situaŃiilor financiare anuale. – situaŃia fluxurilor de trezorerie. starea bunurilor. . b) Inventarierea patrimoniului societăŃii presupune inventarierea tuturor elementelor patrimoniale şi are următoarele scopuri: . În ceea ce priveşte notele explicative.. sunt verificate corelaŃiile dintre conturile sintetice şi analitice.concordanŃa dintre totalul înregistrărilor din Registrul-jurnal şi totalul rulajelor creditoare din balanŃă. LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIłIULUI FINANCIAR VIII. înainte de efectuarea inventarierii. Prezentarea lucrărilor de închidere La finele fiecărui exerciŃiu financiar. – contul de profit şi pierdere. situaŃia creanŃelor şi datoriilor. Evaluarea elementelor patrimoniale. – situaŃia modificărilor capitalului propriu. Astfel. repartizarea profitului. situaŃia acŃiunilor şi obligaŃiunilor.

Bunurile de natura stocurilor de materii prime şi materiale achiziŃionate constatate ca plus de inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de evidenŃă a acestora şi creditarea conturilor de cheltuieli. se va contabiliza orice pierdere probabilă şi se vor delimita în timp cheltuielile şi veniturile.bunurile depreciate. . Astfel. . în funcŃie de utilitatea acestora şi de probabilitatea de valorificare a lor. pe lângă contabilizarea diferenŃelor de inventar. 711 % = 33 VariaŃia stocurilor ProducŃia în curs de execuŃie 34 Produse 38 Ambalaje 103 .titlurile de valoare sunt evaluate în funcŃie de tranzacŃionarea sau nu a acestora pe piaŃa bursieră. În situaŃia în care există riscul de confuzie între anumite bunuri. după caz) şi a acelor creanŃe şi datorii exprimate în devize ce sunt evaluate Ńinându-se cont de cursul de închidere al exerciŃiului financiar. de regulă. fie forma de minusuri de inventar. . bunuri la care s-au depistat plusuri şi minusuri de inventar..disponibilităŃile în valută sunt evaluate la cursul de schimb stabilit de banca centrală pentru ultima zi a exerciŃiului financiar. consumul lor. Astfel. conturi în care se înregistrează. se pot efectua compensări. iar cele necotate la valoarea probabilă de negociere. sunt evaluate la valoarea actuală (de inventar). şi anume: SituaŃia netă a patrimoniului = Activul inventariat – Datoriile inventariate c) Contabilizarea operaŃiunilor de regularizare presupune punerea în practică a principiului prudenŃei şi a principiului independenŃei exerciŃiilor. titlurile cotate sunt evaluate la cotaŃia din ultima zi a exerciŃiului financiar. fără desfacere sau greu vandabile. acestea realizându-se la nivelul valorii celei mai mici. DiferenŃele de inventar pot îmbrăca fie forma de plusuri de inventar. Plusurile de inventar sunt asimilate intrărilor. 60 % = 30 Cheltuieli privind stocurile Stocuri de materii prime şi materiale 38 Ambalaje Plusurile de inventar constatate la stocurile obŃinute din producŃia proprie se înregistrează debitând conturile de evidenŃă a bunurilor respective şi creditând conturile de evidenŃă a producŃiei obŃinute.creanŃele şi datoriile se evaluează la valoarea lor nominală cu excepŃia creanŃelor şi datoriilor incerte care sunt evaluate la valoarea de utilitate (reprezentată de valoarea probabilă de încasat sau de plată. Inventarierea prezintă o relaŃie proprie de stabilire a situaŃiei nete a patrimoniului.

21. materialelor şi ambalajelor achiziŃionate. 23. la operaŃiuni contrare celor menŃionate în cazul plusurilor. constatate ca minus de inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de cheltuieli corespunzătoare şi creditarea conturilor de evidenŃă a bunurilor menŃionate. 711 = % VariaŃia stocurilor 30 ProducŃia în curs de execuŃie 34 Produse 38 Ambalaje Minusurile de active imobilizate presupun efectuarea următoarei înregistrări: 20. % 60 = Cheltuieli privind stocurile 30 Stocuri de materii prime şi materiale 38 Ambalaje Minusurile de inventar constatate la stocurile obŃinute din producŃie proprie se înregistrează debitând contul de evidenŃă a producŃiei obŃinute şi creditând conturile de evidenŃă a stocurilor respective.Plusurile de inventar aferente imobilizărilor corporale au drept cont corespondent contul „SubvenŃii pentru investiŃii” = 134 21 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor Imobilizări corporale Plusurile constatate la numerarul din casieria societăŃii conduc la debitarea contului de casă şi creditarea contului de venituri corespunzător. (pentru amortizarea înregistrată) corporale şi în curs 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃiuni de capital (pentru amortizarea neînregistrată) În situaŃia în care minusurile de inventar se datorează vinei angajaŃilor societăŃii. de regulă. minusurile constatate sunt imputabile: % 461 = Debitori diverşi 758 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectată 104 . % = 28 Conturi de evidenŃă a Amortizări privind imobilizările imobilizărilor necorporale. Bunurile de natura stocurilor de materii prime. 5311 = 7588 Casă în lei Alte venituri din exploatare Minusurile de inventar sunt asimilate ieşirilor şi conduc.

se vor efectua următoarele înregistrări contabile: . 39. regularizarea provizioanelor constituite anterior sau constituirea de noi provizioane pentru finanŃarea acelor cheltuieli şi pierderi. 49 şi 59 (după caz) şi creditarea conturilor corespunzătoare din grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare”.Potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului. 29 provizioanele şi ajustările pentru Ajustări pentru deprecierea deprecierea sau pierderea de valoare sau pierderea de valoare a imobilizărilor 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie 49 Ajustări pentru deprecierea creanŃelor 59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Pentru elementele de pasiv. a căror realizare sau plată este incertă sau pentru cheltuielile care devin exigibile în exerciŃiul financiar următor. pentru elementele de activ.majorarea sau constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 15 6812 = Cheltuieli de exploatare Provizioane privind provizioanele . evidenŃa contabilă a acestor operaŃiuni presupune debitarea conturilor din grupele 29. diferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. provizioanele Amortizări privind imobilizările şi ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare .dacă deprecierea este ireversibilă pe seama amortizării: 68 = 28 Cheltuieli cu amortizările. dacă se constată că ajustările pentru depreciere constituite anterior trebuie diminuate sau anulate. diferenŃele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama constituirii de provizioane. de asemenea. Astfel.dacă deprecierea este reversibilă pe seama provizioanelor % 68 = Cheltuieli cu amortizările. se înregistrează în contabilitate astfel: . La finele fiecărui an. La finele exerciŃiului financiar are loc.diminuarea sau anularea provizioanelor 15 = Provizioane 7812 Venituri din provizioane 105 .

– determinarea impozitului pe profit. Aceasta presupune întocmirea unei noi balanŃe de verificare şi verificarea egalităŃilor (corelaŃiilor) specifice.În cazul creanŃelor datoriilor şi disponibilităŃilor băneşti. Determinarea rezultatului exerciŃiului presupune următoarele etape: – determinarea rezultatului contabil. pentru diferenŃele constatate se efectuează următoarele înregistrări contabile: . După efectuarea inventarierii şi contabilizarea operaŃiunilor de regularizare.în cazul diferenŃelor nefavorabile de curs valutar: 665 = Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar % 4111 ClienŃi 461 Debitori diverşi 5124 Conturi la bănci în valută 5314 Casa în valută 401 Furnizori etc. exprimate în valută evaluate la cursul de schimb din ultima zi a exerciŃiului financiar. a) închiderea conturilor de cheltuieli 6 121 = Profit şi pierdere Conturi de cheltuieli 106 . – determinarea rezultatului impozabil. se impune pregătirea datelor necesare pentru determinarea rezultatului şi întocmirea situaŃiilor financiare. Rezultatul contabil se obŃine din închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri prin contul 121 „Profit şi pierdere”.în cazul diferenŃelor favorabile de curs valutar: % = 765 4111 Venituri din diferenŃe ClienŃi de curs valutar 461 Debitori diverşi 5124 Conturi la bănci în valută 5314 Casa în valută 16 Împrumuturi şi datorii asimilate 401 Furnizori 462 Creditori diverşi etc. . Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor (consecinŃă a aplicării principiului independenŃei exerciŃiului) a fost tratată în cadrul capitolului V.

Impozitul pe profit se determină potrivit formulei: Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x cota de impozitare Contabilizarea impozitului pe profit datorat şi plata acestuia presupune efectuarea următoarelor două înregistrări contabile: 441 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit 5121 441 = Impozitul pe profit Conturi la bănci în lei Distribuirea profitului net se efectuează la societăŃile comerciale cu capital privat. În situaŃia în care rezultatul fiscal este pozitiv. potrivit hotărârilor luate în cadrul adunării generale a acŃionarilor. Atunci când soldul este debitor. Profitul net obŃinut se repartizează. astfel: a) constituirea rezervelor legale din profitul brut înainte de impozitare: 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale % 1062 Rezerve pentru acŃiuni proprii 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1068 Alte rezerve b) constituirea altor rezerve din profitul net: 129 = Repartizarea profitului c) acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori 1171 129 = Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat. atunci se determină impozitul pe profit.b) închiderea conturilor de venituri 7 Conturi de venituri = 121 Profit şi pierdere În situaŃia în care contul 121 „Profit şi pierdere” prezintă sold final creditor. rezultatul contabil îmbracă forma profitului. respectiv pierderea nerecuperată d) dividendele de plătit 129 Repartizarea profitului = 457 Dividende de plată 107 . de regulă. Rezultatul contabil mai poartă denumirea de rezultat brut al exerciŃiului sau de rezultat înainte de impozitare. rezultatul contabil îmbracă forma de pierdere. Rezultatul fiscal se determină prin adăugarea la rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile fiscal şi scăderea deducerilor fiscale.

performanŃele şi modificările poziŃiei financiare a întreprinderii. Termenul comunicare. SituaŃiile financiare au de regulă periodicitate anuală acoperind exerciŃiul financiar şi anume perioada 1 ianuarie – 31 decembrie. Obiectivul situaŃiilor financiare este acela de a prezenta fidel informaŃii despre poziŃia financiară. utilizat de normele IASC. Întocmirea situaŃiilor financiare SituaŃiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziŃiei financiare. Există situaŃii speciale în care prezentarea fidelă este asigurată tocmai prin neaplicarea cerinŃelor unor standarde.e) reportarea profitului a cărui decizie de repartizare a fost amânată pentru perioadele viitoare 121 = 1171 Profit şi pierderi Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat. performanŃei. se realizează numai în bilanŃul curent. Acest deziderat se atinge dacă Standardele InternaŃionale de Contabilitate sunt aplicate corespunzător şi sunt prezentate informaŃiile suplimentare necesare. Întocmirea situaŃiilor financiare anuale are la bază respectarea următoarelor reguli: – corecŃia oricăror erori referitoare la o perioadă trecută. utile pentru luarea deciziilor economice. – datele înscrise în situaŃiile financiare anuale trebuie să corespundă cu datele înscrise în contabilitate. înseamnă „informaŃiile de furnizat în conturi”. modificările capitalului şi fluxurilor de trezorerie. respectiv pierderi nerecuperate VIII. caz în care trebuie precizate în notele explicative motivele şi circumstanŃele derogărilor. în special de IAS 1 „Prezentarea situaŃiilor financiare”. respectiv pierderea nerecuperată Dacă rezultatul exerciŃiului este pierdere. se vor efectua următoarele înregistrări contabile: a) acoperirea pierderii suferite pe seama rezervelor şi capitalului social 121 % = 1012 Profit şi pierderi Capital subscris vărsat 106 Rezerve b) repartizarea pierderii (atunci când se amână decizia de acoperire a pierderii înregistrate) 1171 = 121 Rezultatul reportat reprezentând Profit şi pierderi profitul nerepartizat. bilanŃurile deja închise rămânând neschimbate. puse de acord cu rezultatele inventarierii.2. 108 . – nu se realizează compensarea posturilor de activ cu cele de pasiv şi nici a veniturilor cu cheltuielile.

Celelalte active sunt considerate elemente necurente. în numeroase situaŃii. dacă este prevăzut ca operaŃia de cesiune a acestora să aibă loc în mai puŃin de un an.În cadrul situaŃiilor financiare anuale fiecare dintre componente trebuie să fie identificată în mod clar. – lichidităŃile. Orice întreprindere care aplică normele contabile internaŃionale trebuie să decisă. – exprimarea în mii. cât şi activele de exploatare sau financiare pe termen lung. Una din situaŃiile care motivează schimbarea datei de închidere este reprezentată de achiziŃia unei întreprinderi care îşi întocmeşte situaŃiile financiare la o dată diferită de cea a cumpărătorului. milioane sau într-o altă unitate. Indiferent de prezentarea reŃinută. atât pentru activ cât şi pentru pasiv. ele sunt considerate active necurente. Titlurile de plasament sunt active curente. – dacă este vorba despre conturi individuale sau despre conturi consolidate. Activele curente ale bilanŃului cuprind: – elemente destinate să fie utilizate. – activele destinate să fie negociate pe diferite pieŃe deŃinute într-o perspectivă pe termen scurt şi care trebuie să fie realizate în maximum un an. data la acare a fost înlocuit. dacă această opŃiune a fost adoptată. realizate sau consumate în cadrul ciclului normal de producŃie al întreprinderii. – în privinŃa bilanŃului. fiind necesară. Atunci când în mod excepŃional. – faptul că fluxurile exerciŃiului precedent nu sunt comparabile. Ciclul de exploatare al unei întreprinderi este reprezentat de timpul scurs între achiziŃia materialelor. dacă utilizarea lor nu este supusă restricŃiilor. Ele includ imobilizările corporale şi necorporale. ce intră într-un proces şi realizarea lor sub formă de lichidităŃi sau de instrumente ce pot fi uşor convertibile în lichidităŃi. activele şi pasivele sunt clasificate în funcŃie de lichiditatea lor. pentru toate rubricile susceptibile să conŃină elemente pe termen scurt şi elemente pe termen lung. în situaŃiile sale financiare. perioada „acoperită” de aceste situaŃii. Activele legate de ciclul normal de producŃie se referă în special la stocuri şi creanŃe-clienŃi. partea sub un an şi partea peste un an a activelor şi pasivelor. punerea în evidenŃă a următoarelor informaŃii: – numele întreprinderii. în caz contrar. 109 . sau orice altă indicaŃie echivalentă care să permită identificarea acesteia. Dacă această distincŃie nu se realizează. inclusiv la partea acestor rubrici care nu trebuie să fie realizată decât după un termen de un an. întreprinderea menŃionează. în funcŃie de natura activităŃii sale. iar în cazul contului de profit şi pierdere şi a tabloului fluxurilor de trezorerie. SituaŃiile financiare trebuie să fie întocmite cel puŃin o dată pe an. dacă este util să efectueze distincŃia între elementele curente sau necurente ale bilanŃului său. data bilanŃului unei întreprinderi este modificată şi când perioada „acoperită” este mai mică sau mai mare de un an. întreprinderea trebuie să indice în notele explicative: – motivul pentru care a fost aleasă o perioadă diferită de un an. – moneda în care sunt prezentate conturile.

provenienŃă şi exigibilitate. 110 . Potrivit reglementărilor în vigoare la întocmirea bilanŃului contabil se vor avea în vedere următoarele reglementări: – bilanŃul contabil cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natură. – întreprinderea intenŃionează să refinanŃeze aceste datorii. respectiv natură. cât şi între acestea şi tipul de garanŃii pe care legislaŃia română nu le recunoaşte. pentru garanŃiile considerate ca fiind semnificative se impune efectuarea unor prezentări detaliate efectuându-se totodată distincŃie între diferitele tipuri de garanŃii recunoscute de legislaŃia română. – elementele din bilanŃ indicate cu numere arabe pot fi acumulate într-un singur element în situaŃiile financiare ale unei întreprinderi dacă: • valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziŃiei financiare şi a performanŃei întreprinderii pentru exerciŃiul financiar respectiv. Astfel de elemente curente. creditele bancare pe termen scurt. erau datorii pe termen lung. încheiat înainte ca situaŃiile financiare să fi fost aprobate. ca şi în cazul activelor. fie în notele explicative. impozitele asupra beneficiilor de plătit şi datoriile pe termen scurt nelegate de exploatare. prin intermediul unei datorii pe termen lung. dividendele de plătit. dacă prezentarea este esenŃială pentru înŃelegerea conturilor anuale. cele legate de relaŃiile cu salariaŃii şi de alte costuri din exploatare formează părŃi ale fondului de rulment utilizat în ciclul normal de exploatare. nelegate de ciclul normal de exploatare. fac parte din categoria elementelor necurente ale pasivului dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii: – este vorba despre datorii care. Dintre elementele curente de pasiv. Toate celelalte datorii sunt datorii necurente. relaŃia cu celelalte elemente se prezintă fie sub elementul la care apare. Unele datorii curente precum datoriile comerciale. Datoriile pe termen scurt. – această intenŃie este confirmată de existenŃa unui contract de refinanŃare sau reeşalonare a scadenŃelor. atunci când ea trebuie să fie rambursată fie în cadrul ciclului normal de producŃie al întreprinderii fia la o scadenŃă mai mică de un an. – acŃiunile proprii şi acŃiunile deŃinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea. nelegate de ciclul de producŃie se evidenŃiază partea de termen scurt a împrumuturilor purtătoare de dobânzi. chiar dacă părŃi din ele sunt scadente peste o perioadă mai mare de un an. – angajamentele sub forma garanŃiilor. – atunci când un element de activ sau o datorie este în relaŃie cu mai mult de un alt element bilanŃier. destinaŃie şi lichiditate. sunt clasificate în categoria „curente”. se vor prezenta în mod clar în notele explicative. girurilor şi ipotecilor de orice fel. în momentul contractării lor. Datoriile purtătoare de dobânzi şi care generează o finanŃare pe termen lung a fondului de rulment sunt elemente necurente ale pasivului pentru partea lor scadentă la o dată superioară unui an.O datorie constituie un element curent al pasivului. atunci când nu îndeplinesc condiŃiile pentru a fi recunoscute în bilanŃ ca active sau datorii.

valoarea ajustărilor efectuate cu privire la amortizări şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciŃiului financiar. poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaŃiei. metodele de reevaluare – în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop.• cumularea îmbunătăŃeşte claritatea prezentării (valorile individuale ale elementelor ce se combină se prezintă în notele explicative). care să Ńină seama de inflaŃie. intrărilor şi ieşirilor de active în timpul exerciŃiului financiar şi de transferurile de active. – dacă pentru un activ nu se cunoaşte costul de achiziŃie şi nu există informaŃii privind preŃurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui. 111 . ocazionate de modificarea valorii. – cheltuielile efectuate în cursul exerciŃiului financiar. – un provizion este recunoscut în momentul în care: întreprinderea are o obligaŃie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior. – metoda indirectă. • mişcările privind acest element. după caz. SituaŃia fluxurilor de trezorerie se poate întocmi având în vedere una din următoarele două metode: – metoda directă. convertibile cu uşurinŃă într-o mărime determinată de lichidităŃi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe în mod semnificativ. starea acestuia. – suma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli trebuie corelată cu riscurile şi cheltuielile previzibile. utilitatea bunului. dar care se referă la un exerciŃiu ulterior se înscrie în cadrul postului bilanŃier „Cheltuieli în avans”. este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaŃia respectivă. Valorile care privesc un element la începutul şi sfârşitul unui exerciŃiu financiar se determină având în vedere costul de achiziŃie. dar care privesc un exerciŃiu financiar ulterior se prezintă în cadrul postului bilanŃier „Venituri în avans”. ca urmare a ieşirii de active imobilizate din patrimoniu. valoarea ajustărilor efectuate asupra amortizării şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciŃiile anterioare. preŃul pieŃei – sau metodele de evaluare destinate să Ńină seama de inflaŃie. În conformitate cu norma internaŃională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” prin fluxuri de trezorerie” prin fluxuri de trezorerie se au în vedere intrările şi ieşirile de lichidităŃi sau echivalente de lichidităŃi. – pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului „Active imobilizate” trebuie furnizate în notele explicative următoarele informaŃii: • valorile corespunzătoare care privesc elementul respectiv la începutul şi sfârşitul exerciŃiului financiar. Pentru fiecare element de activ imobilizat se prezintă: valoarea amortizării cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi sfârşitul exerciŃiului. valoarea amortizării şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciŃiul financiar respectiv. costul de producŃie. foarte lichide. – veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciŃiului financiar. se va avea în vedere valoarea justă atribuită activului. LichidităŃile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere pe când echivalentele de lichidităŃi sunt plasamente pe termen scurt.

– plăŃile în favoarea furnizorilor şi personalului. clasificat în: – fluxuri generate de activităŃile de exploatare. Prezentarea fluxurilor de trezorerie aferente activităŃii de exploatare utilizând metoda directă presupune că informaŃiile furnizate se referă la încasări şi plăŃi brute. Fluxurile de trezorerie nu cuprind mişcările între elementele care constituie lichidităŃi sau echivalente de lichidităŃi. de investiŃii şi de finanŃare. – plăŃile în numerar sau restituiri de impozit pe profit. InformaŃiile privind principalele categorii de intrări şi ieşiri de fonduri brute pot să fie obŃinute pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii. toate acestea fără a recurge la noi surse externe de finanŃare. Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare potrivit metodei directe au în vedere următoarele elemente: – încasările în numerar generate de relaŃiile cu clienŃii. realizării de noi investiŃii. Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă intrările şi ieşirile de fonduri aferente unui exerciŃiu financiar. modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant 112 . – să compare rezultatele întreprinderii. utilizarea metodei indirecte presupune că rezultatul net este corectat pentru a se Ńine seama de influenŃa operaŃiilor care au un caracter monetar. IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe deoarece aceasta permite obŃinerea de informaŃii care se dovedesc utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. deoarece aceste componente fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii. – fluxuri generate de activităŃile de finanŃare. vărsării de dividende. doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităŃile de investiŃii sau de finanŃare. fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte. El permite utilizatorilor de situaŃii financiare: – să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităŃi. prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceiaşi operaŃii şi evenimente. presupune de exploatare precum şi de elementele de venituri sau de cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizează investiŃiile sau finanŃarea. Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte intrările şi ieşirile de fonduri generate de activităŃile de exploatare. Potrivit metodei indirecte. Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare reprezintă măsura în care întreprinderea a degajat suficiente fluxuri de trezorerie în vederea rambursării împrumuturilor contractate.DeŃinerea echivalentelor de lichidităŃi are ca scop acela de a face faŃă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. fluxurile de numerar din activitatea de exploatare cuprind rezultatul net. a menŃinerii capacităŃii de exploatare. – să determine necesităŃile de lichidităŃi. – să prevadă scadenŃele şi riscul încasărilor viitoare. ActivităŃile de exploatare sunt principalele activităŃi aducătoare de venituri cu excepŃia acelor întreprinderi ce desfăşoară activităŃi de investiŃii sau de finanŃare. de orice report sau regularizare a încasărilor sau plăŃilor trecute sau viitoare. – fluxuri generate de activităŃile de investiŃii.

repartizarea profitului. politici şi metode contabile. – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părŃi. credite. – veniturile în numerar din emisiunea de obligaŃiuni. calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiar. – plăŃile în numerar către acŃionari pentru achiziŃionarea sau răscumpărarea acŃiunilor întreprinderii. indiferent de metoda folosită. informaŃii privind salariaŃii. precum amortizările. – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părŃi. creanŃelor şi datoriilor din exploatare. Fluxurile care rezultă din activităŃi de investiŃii indică în ce măsură plăŃile au fost efectuate în vederea achiziŃionării de active destinate să genereze venituri de trezorerie viitoare. prime de capital. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. – plăŃile în numerar ale locatorului pentru reducerea obligaŃiilor legate de o operaŃiune de leasing financiar. elementelor pentru care incidenŃa trezoreriei se realizează prin fluxurile de investiŃii şi cele de finanŃare.. are în vedere: – plăŃile în numerar pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale şi necorporale. SituaŃia modificărilor capitalurilor proprii are ca funcŃie principală furnizarea elementelor de capital subscris. Mişcările de numerar din activităŃile de finanŃare se referă la: – veniturile în numerar din emisiunea de acŃiuni şi alte instrumente ale capitalului propriu. acŃiuni şi obligaŃii. principii. elementelor care nu comportă nici încasări nici plăŃi. – încasările în numerar ce rezultă din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale. rezultat al exerciŃiului financiar în dinamică cu o evidenŃiere distinctă a creşterilor sau reducerilor efectuate prin transfer. de instrumente de capital propriu şi de creanŃă ale altor întreprinderi etc. Determinarea fluxurilor de numerar din activităŃi de investiŃii. 113 . analiza rezultatului din exploatare. ipoteci. – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate. alte împrumuturi. de instrumente de capital propriu şi de creanŃă ale altor întreprinderi. provizioanele etc. ActivităŃile de finanŃare sunt activităŃile ce antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalului propriu şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii. Notele explicative cuprind informaŃii legate de activele imobilizate. Astfel fluxul net de trezorerie care provine din activităŃile de exploatare se determină prin ajustarea rezultatului net Ńinându-se cont de incidenŃa: variaŃiilor intervenite în cursul exerciŃiului financiar în cadrul stocurilor. precum şi alte informaŃii.şi ajustările pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităŃile de investiŃii sau de finanŃare. rezultat reportat.. rezerve. situaŃia creanŃelor şi datoriilor. administratorii şi directorii întreprinderii.

211 + 212 – 2811 – 2812 – 2911 – 2912) 2. 6 + 11 + 19) B. utilaje şi mobilier (ct. Titluri sub formă de interese de participare (ct. 214 – 2814 – 2914) 4. 262 + 264 + 265 – 2962 – 2964) 6. Avansuri pentru imobilizări necorporale în curs de execuŃie (ct. 7 + 8 + 9 + 10) III. Active circulante I. brevete. 263 – 2963) 4. 2674 + 2673 + 2678 + 2679 – 2966 – 2969) 7. Fondul comercial (ct. Terenuri şi construcŃii (ct. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 233 + 234 – 2933) TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE (rd. ProducŃia în curs de execuŃie (ct. Alte instalaŃii.308 + 351 + 358 +/– 388 – 391 – 3921 – 3922 – 3951 – 3958 – 398) 2. licenŃe. 261 – 2961) 2. Imobilizări corporale 1. Cheltuieli de constituire (ct. Alte creanŃe (ct. 2071 – 2807 – 2907 – 2075) 5. mărci. 201 – 2801) 2. Produse finite şi mărfuri (ct. 1 + 2 + 3 + 4 + 5) II. 21 + 22 + 23 + 24) 114 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 . Concesiuni. CreanŃe asupra societăŃilor din cadrul grupului. 2675 + 2676 – 2967) 5.Structura bilanŃului şi contului de profit şi pierderi se prezintă astfel: Structura bilanŃului A. Stocuri 1. alte drepturi şi valori similare (drepturi de autor. 12 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17 + 18) TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE (rd. 203 – 2803 – 2903) 3. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuŃie (ct. 231 + 232 – 2931) TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE (rd. 213 – 2813 – 2913) 3. Imobilizări necorporale 1. 2671 + 2672 – 2965) 3. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare (ct. Titluri deŃinute ca imobilizări (ct. AcŃiuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) (ct. Materii prime şi materiale consumabile (ct. Imobilizări financiare 1.) (ct. 2051 + 2052 + 208 – 2805 – 2808 – 2905 – 2908) 4. CreanŃe din interese de participare (ct. franchire etc. Titluri de participare deŃinute la societăŃi în cadrul grupului (ct. 4091) TOTAL STOCURI (rd. 345 + 346 +/– 3485 +/– 3486 +/– 3545 + 3546 + 356 + 357 + 361 +/– 368 + 371 +/–378 – 3945 – 3945 – 3953 – 3954 – 3956 – 3957 – 396 – 397 – 4428) 4. Active imobilizate I. 331 + 332 + 341 +/– 3481 – 393 – 3941 – 3952) 3. 301 + 3021 + 3022 + 3024 + 3025 + 3026 + 3028 + 303 +/ . altele decât cele comerciale (ct. InstalaŃii tehnice şi maşini (ct. 2677 – 2968) TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE (rd.

II. Sume de încasat de la societăŃile din cadrul grupului (ct. Alte creanŃe (ct. inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale (ct. Casa de conturi la bănci (ct. 26 + 27 + 28 + 29 + 30) III. 40 + 41 + 42 + 43 + 44 + 45 + 46 + 47) ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE) (rd. Sume datorate societăŃilor din cadrul grupului (ct. Alte datorii. 4521 + 4528 – 4952) 4. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2698 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT (ct. 4092 – 4111 + 4118 + 413 + 418 – 491) 2. 403 + 405) 6. Cheltuieli înregistrate în avans (ct. CreanŃe 1. 25 + 31 + 35 + 36) C. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. Sume datorate instituŃiilor de credit (ct. 456 – 4953) TOTAL CREANłE (rd. CreanŃe comerciale (ct. Sume de încasat de la societăŃi la care se deŃin interese de participare (ct. 502 – 592) 3. 1614 + 1615 + 1617 + 1618 + 1681 – 169) 2. 401 + 404 + 408) 5. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 419) 4. Alte investiŃii financiare pe termen scurt (ct. 37 – 48) 48 49 115 . Datorii comerciale (furnizori) (ct. 5031 + 5032 + 505 + 5061 + 5062 + 5081 + 5088 – 593 – 595 – 596 – 598 + 5113 + 5114) TOTAL INVESTIłII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 IV. Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni (cele în monede convertibile prezentate separat) ( ct. 20 + 37 + 38) D. 501 – 591) 2. Titluri de participare deŃinute la societăŃi în cadrul grupului (ct. AcŃiuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) (ct. InvestiŃii financiare pe termen scurt 1. Datorii pe termen scurt (mai puŃin de un an) 1. Efecte de comerŃ de plătit (ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 5311 + 5314 + 5321 + 5322 + 5323 + 5328 + 5411 + 5412 + 542) TOTAL ACTIVE CIRCULANTE (rd. 471) TOTAL ACTIV (rd. 4511 + 4518 – 4951) 3. 1661 + 1685 + 2691 + 4511 + 4518) 7. 1662 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528) 8. 425 + 4282 + 431 + 437 + 4382 + 441 + 4424 + 4428 + 444 + 445 + 447 + 4482 + 4582 + 461 + 473 – 496 + 5187) 5. CreanŃe privind capitalul subscris şi nevărsat (ct.

Sume datorate societăŃilor din cadrul grupului (ct. 1068 +/– 107) 8. Datorii comerciale (furnizori) (ct. 1662 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528) 8. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1. Capital subscris (cu prezentarea separată a celui vărsat şi nevărsat) – nevărsat (ct. Rezultatul reportat (din perioade precedente) (sold D sau sold C ct. 1661 + 1685 + 2691 + 4511 + 4518) 7. 1063) 7. 151) TOTAL PROVIZIOANE (59 + 60) G. 131 + 472) H. 1061) 5. 401 + 404 + 408) 5. 63 + 64 + 65 + 66 + 67 + 68 + 69 + 70 + 71 10. Rezerve pentru acŃiuni proprii (ct. Venituri înregistrate în avans (ct. 403 + 405) 6. Alte provizioane (ct. 1015) 2. Prime de capital (ct. 1062) 6. Alte datorii. 117) 9. Patrimoniul public (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3.E. Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni (cele în monede convertibile prezentate separat) (ct. Rezerve statutare sau contractuale (ct. Rezultatul exerciŃiului (sold D sau C cont. Sume datorate instituŃiilor de credit (ct. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) 3. 419) 4. 48 + 58 + 61 + 62 + 72 + 73) 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 116 . 1012) – patrimoniul regiei (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2698 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG (rd. Capital şi rezerve 1. inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale (ct. Provizioane pentru pensii şi alte obligaŃiuni similare 2. 129 TOTAL CAPITAL ŞI REZERVE (rd. Alte rezerve (ct. 1011) – vărsat (ct. 1016) TOTAL PASIV (rd. 50 + 51 + 52 + 53 + 54 + 55 + 56 + 57) F. 121) Repartizarea profitului ct. Rezerve legale (ct. Datorii scadente în termen de mai mult de un an 1. Rezerve din reevaluare (sold D sau C ct. 1614 + 1615 + 1617 + 1618 + 1681 – 169) 2. 105) 4. Efecte de comerŃ de plătit (ct. Sume datorate privind interesele de participare (ct. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct.

Venituri (ct. 1516) a. Alte venituri din exploatare (ct. 654 + 6814) b. 8 – 27) Pierderea (rd. 711) 3. Ajustarea valorii activelor circulante (rd.2. 707) Venituri din subvenŃii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. Cheltuieli (ct. 6812) Venituri (ct. 18 – 19) b.b. 12 + 13) a. 607) 6.1. 7613 + 7614 + 7615 + 7616) 5 6 7 8 9 1 2 3 4 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 117 .2. ProducŃia imobilizată (ct. 721 + 722) 4.Structura contului de profit şi pierderi 1. Cheltuieli privind prestaŃiile externe (ct. 25 – 26) Cheltuieli (ct. Venituri din interese de participare (ct. 27 – 8) 9. 754 + 7814) 8. 603 + 604 + 606 + 608) 5. 605 – 7413) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 641 – 7414) b. Cheltuieli (ct. 9 la 11 + 14 + 17 + 20 24) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: Profitul (rd. 758 + 7417) VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd.b. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. Venituri (ct. 7411) 2. 635) 8. 7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 1 + 5 –/+ 6 + 7) 5. Cheltuieli cu despăgubiri.a.2. 21 + 22 + 23) 8. 7813 + 7815) 7. Cheltuieli cu asigurările şi protecŃia socială. 2 + 3 + 4) ProducŃia vândută (ct. semifabricate şi producŃie în curs de execuŃie – sold D sau C (ct. 6811 + 6813) a. Salarii (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416) 8. 658) Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd.1. VariaŃia stocurilor de produse finite. Cheltuieli cu alte impozite. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. donaŃii şi activele cedate (ct. Alte cheltuieli de exploatare (rd. Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 645 – 7415) 7. Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) (ct.a. cu menŃionarea distinctă a celor referitoare la pensii (ct. taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 601 + 602 – 7412) Alte cheltuieli materiale (ct. Cheltuieli cu personalul (rd.3. Cifra de afaceri netă (rd.1. produse reziduale.

Cheltuielile cu dobânzile şi alte cheltuieli similare. cu menŃionarea separată a celor generate de întreprinderile din cadrul grupului (ct. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus (ct.10. 47 – 48 – 49) 21. 666 – 7418) Alte cheltuieli financiare (ct. 34 + 37 + 38) TOTAL REZULTAT AL ACTIVITĂłII FINANCIARE (PROFIT SAU PIERDERE) Profit (rd. Diluat 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 118 . 28 + 40) 15. Profitul sau pierderea din activităŃi extraordinare Profitul (rd. Rezultatul exerciŃiului financiar (rd. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA CURENTĂ Profit/Pierdere (rd. 29 + 30 + 31 + 32) 12.46) Pierderea (rd. 766) Alte venituri financiare (ct. 45. Rezultatul pe acŃiune: a. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 17. 691 – 791) 19. 663 + 664 + 665 + 667 + 668 + 688) CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 7617 + 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768 + 788) VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 46 – 45) 18. cu menŃionarea separată a celor care privesc întreprinderile din cadrul grupului (ct. 43 – 42) VENITURI TOTALE (rd. 786) 13. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare. 686) Venituri (ct. 698) 20. 8 + 33 + 42) CHELTUIELI TOTALE (rd. cu menŃionarea separată a celor generate de întreprinderile din cadrul grupului (ct. 7611 + 7612) 11. Venituri extraordinare (ct. 42 – 43) Pierderea (rd. 771) 16. 33 – 39) 14. 35 – 36) Cheltuieli (ct. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiŃiilor financiare deŃinute ca active circulante (rd. De bază b. Impozitul pe profit (ct. 27 + 39 + 43) REZULTATUL BRUT TOTAL Profitul (rd. Venituri din alte investiŃii financiare şi creanŃe ce fac parte din activele imobilizate.

48/14.01. 4. Contabilitatea întreprinderii. Editura Universitară.BIBLIOGRAFIE 1. Editura FundaŃiei România de Mâine. 1080 şi 1080 bis/30. Corneliu Bârnea. Bucureşti. 1998. ***. Of. nr. 10. 1752/ 17. 2004. Bucureşti. 2002.11. 2. Editura Economică. ***. vol. 7. Contabilitatea financiară a întreprinderii. 9.11. Legea nr. Bucureşti. M. Editura FundaŃiei România de Mâine. Baze şi proceduri. 6. I-II. Expertiză contabilă şi audit financiar-contabil. Of.2005 cu modificările şi completările ulterioare. 82/1991. Mircea Boulescu. Bucureşti. 2004. Bucureşti.2005 privind aprobarea reglementărilor contabile conform cu directivele europene. Niculae Feleagă. 31/1990 privind societăŃile comerciale. Contabilitate. Florin Coman. Editura FundaŃiei România de Mâine. Contabilitatea financiară a societăŃilor comerciale. Cicilia Ionescu. 3. Editura Lumina Lex. nr.066/17. Tratat de contabilitate financiară. Bianca Preda. republicată în M.2005. Legea contabilităŃii nr. 2006. republicată în M. nr. AplicaŃii şi studii de caz. 5.11. Ordinul ministrului FinanŃelor Publice nr. 2002.Of. Editura Lumina Lex. Ion Ionaşcu. 2005.2004 cu modificările şi completările ulterioare. Florin Coman. Contabilitatea financiară. 1. ***. Mihai Ristea. Bucureşti. 119 . Bucureşti. 8. Florin Coman.

58. nr.5 Format: 16/70×100 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara. Bucureşti.Redactor: Octavian CHEłAN Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 14. Coli tipar: 11.ro 120 . Sector 6 Tel./Fax:021/444 20 91.2007.11. www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.

au nevoie de informaŃii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere. pensii. Utilizatorii de situaŃii financiare includ: – investitorii prezenŃi şi potenŃiali. ORGANIZAREA CONTABILITĂłII PATRIMONIULUI I. urmărindu-se. a căror contabilitate se Ńine atât în moneda naŃională. În baza prevederilor legale. cât şi în valută. atât pentru propriile cerinŃe. acesta este interesat de informaŃiile furnizate de societate. cunoaşterea. în special. să păstreze sau să vândă acŃiuni. respectiv în debitul unor conturi şi în creditul altor conturi. mai ales când aceştia au relaŃii de colaborare cu societatea pe termen lung sau atunci când sunt dependenŃi de societate. aceştia. gestiunea şi controlul activelor. – creditorii financiari. performanŃa financiară şi fluxurile de trezorerie. preocupaŃi de riscul inerent tranzacŃiilor şi de beneficiul adus de investiŃiile lor. cât şi pentru utilizatorii externi. Contabilitatea – verigă de bază a societăŃii comerciale Contabilitatea asigură măsurarea. – publicul. publicarea şi păstrarea informaŃiilor cu privire la poziŃia financiară. prelucrarea. – furnizorii şi alŃi creditori comerciali. – clienŃii. – angajaŃii. cu excepŃia operaŃiunilor efectuate în valută. pentru a evalua capacitatea acesteia de a oferi remuneraŃii. sunt interesate de acele informaŃii necesare reglementării activităŃii societăŃii. În acelaşi timp. după analiza lor. asigură înregistrarea cronologică şi sistematică. precum şi a rezultatelor obŃinute de o societate comercială. sunt interesaŃi de acele informaŃii care. datorită rolului pe care aceasta îl poate avea pentru economia locală. denumite conturi corespondente. de sfera activităŃilor sale. aceştia sunt interesaŃi în ceea ce priveşte stabilitatea şi profitabilitatea societăŃii în care îşi desfăşoară activitatea. determinării politicii fiscale şi pentru calculul venitului naŃional ori a altor indicatori statistici. conform termenelor prevăzute în contractele de împrumut. Contabilitatea se efectuează în limba română şi în moneda naŃională. dar şi pentru evaluarea capacităŃii societăŃii de a plăti dividende. – Guvernul şi instituŃiile sale.I. acele informaŃii care pot conduce la concluzii legate de evoluŃia recentă şi tendinŃele legate de prosperitatea societăŃii. contabilitatea conduce la: – înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaŃiunilor patrimoniale după data întocmirii lor ori după data intrării în societate.1. sunt interesaŃi de continuitatea societăŃii. alte avantaje. datoriilor şi capitalurilor proprii. evaluarea. permit să determine dacă sumele care le sunt datorate de societate vor fi achitate la termenele convenite. sunt interesaŃi de acele informaŃii care le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente pot fi rambursate. 7 .

situaŃia fluxurilor de trezorerie. – regularităŃii – operaŃiunile trebuie să respecte ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaŃiuni din care fac parte. 8 . OperaŃiunile economice efectuate sunt consemnate în documente care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Contabilitatea poate fi organizată şi condusă: – în compartimente distincte ale societăŃii. conduse de directorul economic sau de contabilul şef. – întocmirea lunară a balanŃei de verificare. vizat şi aprobat ori înregistrat în contabilitate. contul de profit şi pierdere. d) societatea pe acŃiuni. SocietăŃile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme: a) societatea în nume colectiv. c) societatea în comandită pe acŃiuni. Societatea comercială – sferă de acŃiune a contabilităŃii Sfera de acŃiune în cadrul căreia contabilitatea prezintă forme complexe de supraveghere şi control a resurselor. – încadrării în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli al societăŃii. e) societatea cu răspundere limitată. În cadrul unei societăŃi comerciale se impune exercitarea controlului financiar preventiv şi a controlului de gestiune.– stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare. SituaŃiile financiare anuale sunt supuse auditului financiar. documente ce dobândesc calitatea de înscrisuri justificative. b) societatea în comandită simplă. în vederea descoperirii eventualelor nereguli. politicile contabile şi notele explicative. acestea cuprinzând bilanŃul. I. din punct de vedere al: – legalităŃii – operaŃiunile trebuie să respecte prevederile legale existente în vigoare la data efectuării lor. – pe bază de contracte de prestări servicii. cheltuielilor şi rezultatelor este reprezentată de societatea comercială. Controlul financiar de gestiune (ulterior) are drept scop constatarea legalităŃii şi economicităŃii operaŃiunilor economice şi financiare deja înregistrate în contabilitate. Se impune acordarea unei atenŃii sporite controlului preventiv. situaŃia modificărilor capitalului propriu. – întocmirea situaŃiilor financiare anuale. Controlul financiar preventiv propriu presupune verificarea sistematică a operaŃiunilor economico-financiare efectuate. de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care îndeplinesc calitatea de expert contabil ori contabil autorizat.2. deoarece se cunoaşte că „este mai uşor să previi decât să vindeci”. dar şi a soldului final al fiecărui cont. aceste persoane trebuind să aibă studii economice superioare. a luării măsurilor necesare reîntregirii patrimoniului societăŃii şi a evitării apariŃiei pe viitor a unor asemenea nereguli. ele angajând răspunderea persoanelor care le-au întocmit.

Fondul comercial reprezintă cheltuielile efectuate pentru menŃinerea sau dezvoltarea potenŃialului de activitate al societăŃii. Acesta poate fi definit şi ca rezultat al elementelor interne sau externe favorabile maximizării profiturilor obŃinute de o societate. licenŃele. b) costul activului poate fi evaluat în mod fidel. cheltuielile de dezvoltare. – repartizate acŃionarilor societăŃii. a unei licenŃe. precum şi a oricărui alt drept sau valori similare. active circulante şi active de regularizare şi asimilate. Activele imobilizate sunt acele active a căror perioadă de utilizare şi lichiditate este mai mare de un an. Cheltuielile de dezvoltare sunt acele cheltuieli care se atribuie direct activităŃii de dezvoltare sau care pot fi alocate raŃional acesteia. cheltuielile ocazionate de începerea a noi operaŃii sau lansare de noi produse. Aceste beneficii viitoare pot intra în societate în mai multe feluri. – utilizate pentru stingerea anumitor datorii. a unei mărci comerciale. Activele necorporale sunt activele identificabile nonmonetar. Activele necorporale sunt reprezentate de cheltuielile de constituire. mărcile comerciale şi alte drepturi şi valori asimilate cuprind cheltuielile efectuate în vederea achiziŃionării dreptului de exploatare a unui bun sau serviciu în cazul concesiunilor. se impune mai întâi să se stabilească gradul de semnificaŃie al elementelor încorporate şi în funcŃie de acesta să se efectueze înregistrarea activului ca activ necorporal sau corporal. concesiunile. cheltuielile cu activităŃile promoŃionale şi de publicitate etc. licenŃele. Un activ necorporal poate exista în/sau pe suporturi fizice (concrete). Elementele de activ se grupează în active imobilizate. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit. deŃinute în vederea utilizării în procesul de producŃie sau furnizării de bunuri şi servicii. – schimbate cu alte active. disponibilităŃi şi alte valori. În cadrul activelor imobilizate se cuprind activele necorporale. Un activ necorporal este recunoscut în situaŃia în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiŃii. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenŃialul de a contribui direct/indirect la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către societate. Concesiunile. a) se estimează că beneficiile economice viitoare care sunt atribuibile activului vor fi obŃinute de către societate. activele putând fi: – utilizate separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producŃia de bunuri destinate vânzării. cheltuielile cu mutarea şi reorganizarea parŃială sau totală a societăŃii. În categoria elementelor interne se includ relaŃiile dintre 9 . fondul comercial şi de alte active necorporale. creanŃe. fără formă materială concretă. stocuri. a unui brevet. în vederea închirierii etc. Pentru a înregistra un activ care încorporează elemente corporale şi elemente necorporale.3. brevetele. Elementele patrimoniale de activ şi de pasiv Activul indică utilizarea capitalurilor ca bunuri de folosinŃă îndelungată. ca rezultat al constituirii societăŃii ca entitate patrimonială (costurile de secretariat şi cele juridice). mărcile comerciale şi alte drepturi şi valori similare. active care în prealabil au fost recunoscute.I. activele corporale şi activele financiare. brevetele.

de depozitele constituite de societate la diferite instituŃii financiare. folosite în activitatea productivă sub formă de materii prime. În cadrul stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie se cuprind materiile prime. . executarea de lucrări sau în prestarea de servicii. alte titluri imobilizate şi creanŃele imobilizate. materiale. mijloace de transport.conducere şi salariaŃii societăŃii. Atunci când elementele menŃionate mai sus conduc la obŃinerea unui profit mai mare decât profitul ce se obŃine din folosirea exclusivă a capitalurilor angajate. calitatea imobilizărilor productive. Din categoria investiŃiilor financiare se disting titlurile de participare. fluctuaŃia scăzută a personalului. animalele. calitatea acestora. pe o durată mai mare de un an etc. animale şi plantaŃii.o valoare mai mare decât valoarea minimă prevăzută de lege. construcŃii. fondul comercial este negativ (negative goodwill). activele corporale sunt recunoscute când îndeplinesc condiŃiile de generare de beneficii economice viitoare către societate şi de evaluare fidelă a costurilor acestora. În categoria elementelor externe se includ calitatea şi numărul clienŃilor. Titlurile achiziŃionate de societate cu intenŃia de a fi revândute într-un termen scurt (în vederea obŃinerii de câştiguri speculative). a lucrărilor executate sau serviciilor prestate etc. CreanŃele imobilizate sunt reprezentate de împrumuturile acordate pe termen lung filialelor societăŃii ori altor societăŃi. mobilier.) sunt evidenŃiate în cadrul contului „Titluri puse în echivalenŃă”. dotarea informatică. calitatea produselor obŃinute. a tuturor drepturilor pe care societatea le posedă. dar care au rămas nevândute din cauze diferite (scăderea valorii acestora. posibilităŃile de dezvoltare a clientelei. valori ce au o viteză de rotaŃie sub un an. aparatură birotică şi echipament de protecŃie. Titlurile de participare sunt deŃinute. materialele consumabile. Stocurile sunt acele active circulante deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii. mărfurile şi ambalajele. instalaŃii tehnice. materiale sau alte consumabile etc. fondul comercial este pozitiv (goodwill).o durată de funcŃionare mai mare de un an. 10 . cu fiscul. produsele obŃinute de societate. numărul. creanŃelor. a mărcilor de fabrică. produsele aflate la terŃi. Bunurile menŃionate mai sus. Activele circulante evidenŃiază valorile economice ce îmbracă forma stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie. Terenurile şi mijloacele fixe sunt acele active corporale deŃinute de o societate pentru a fi utilizate în producŃia de bunuri. Activele corporale cuprind acele bunuri materiale de folosinŃă îndelungată în activitatea unei societăŃi şi se regăsesc sub formă de terenuri. stocurile de materii prime. efectuate în patrimoniul altor societăŃi din cadrul sau din afara grupului. sunt asimilate mijloacelor fixe. gradul de pregătire al salariaŃilor. bunele relaŃii cu banca. poziŃia şi calitatea concurenŃilor etc. Prin mijloc fix se înŃelege obiectul singular sau complexul de obiecte care funcŃionează ca un întreg şi îndeplineşte cumulativ condiŃiile următoare: . pentru a se executa o influenŃă notabilă sau un control în gestiunea acelei societăŃi emitente de astfel de titluri. posibilitatea de a alege furnizorii. în special. cu organismele sociale. Similar activelor necorporale. cu excepŃia terenurilor. absenteismul slab. apariŃia unui interes faŃă de societatea emitentă etc. pentru a fi închiriate terŃelor persoane fizice/juridice etc. investiŃiilor financiare pe termen scurt şi a disponibilităŃilor băneşti. titlurile puse în echivalenŃă. Activele financiare sunt asimilate investiŃiilor financiare pe termen mai mare de un an. În caz contrar. producŃia în curs de execuŃie.

Astfel. DisponibilităŃile băneşti se întâlnesc fie sub forma numerarului din casieria societăŃii. debitorii diverşi etc. fiind condiŃie de înfiinŃare a societăŃii. Activele de regularizare şi asimilate includ cheltuielile constatate în avans. În categoria activelor circulante se includ. care îmbracă forma chiriilor. tichetele şi biletele de călătorie. şi primele de rambursare a obligaŃiunilor. obligaŃiunile emise de alte societăŃi şi cele proprii. abonamentelor etc. datoriile pe termen lung (ce se includ în categoria capitalurilor permanente). ce se constituie anual într-o anumită proporŃie din profitul brut (cel puŃin 5% până când rezerva atinge o valoare egală cu 1/5 din capitalul 11 . creanŃele de natură salarială. avansurile acordate furnizorilor. – primele de fuziune: diferenŃa dintre valoarea matematică-contabilă şi valoarea nominală a acŃiunilor. de asemenea. InvestiŃiile financiare pe termen scurt sunt reprezentate de acele titluri achiziŃionate de societate în vederea obŃinerii de câştiguri speculative sau în vederea anulării lor (cazul acŃiunilor proprii). timbrele fiscale şi poştale. Astfel. în această categorie de active sunt evidenŃiate separat acŃiunile deŃinute la societăŃi din cadrul grupului. – primele de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni: apar atunci când deŃinătorii de obligaŃiuni emise de o societate optează pentru a deveni acŃionari la societatea respectivă. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acŃionarilor în activele unei societăŃi după deducerea datoriilor sale.CreanŃele sunt reprezentate de valorile economice avansate de societate unor terŃe persoane şi pentru care aceasta urmează a primi o sumă de bani sau un echivalent valoric corespunzător. de regulă. fiscală. b) primele de capital cuprind: – primele de emisiune: diferenŃa dintre preŃul de emisiune şi valoarea nominală a acŃiunilor.. În cadrul capitalului social promisiunea de aport este evidenŃiată cu ajutorul contului „Capital subscris nevărsat”. bugetară. iar onorarea promisiunii de aport este reflectată în contul „Capital subscris vărsat”. efectele comerciale de primit. c) rezervele din reevaluare sunt rezervele ce apar ca urmare a reevaluărilor dispuse prin acte normative sau ca rezultat al ajustării la inflaŃie a bilanŃului de deschidere al primului an de aplicare a reglementărilor Ordinului 94/2001. provizioanele. care are un caracter avansabil. cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciŃii care sunt reprezentate de acele cheltuieli pentru reparaŃii capitale neprevizibile. d) rezervele: sunt fonduri ce se constituie în vederea asigurării de măsuri suplimentare de protecŃie împotriva pierderilor pentru societate şi creditorii săi. datoriile pe termen scurt şi pasivele de regularizare. Sunt supuse reevaluării. în schimbul obligaŃiunilor deŃinute. Acesta cuprinde: a) capitalul social. – primele de aport: corespund aporturilor în natură şi reprezintă diferenŃa dintre valoarea aporturilor mai mari şi suma valorii nominale a acŃiunilor corespunzătoare acestor aporturi. fie sub forma disponibilităŃilor din conturile de depozite la bănci sau a depozitelor care îmbracă forma acreditivelor sau a conturilor curente. biletele de odihnă şi tratament. în categoria creanŃelor se includ clienŃii. Rezervele includ: – rezervele legale. acŃiunile deŃinute la alte societăŃi. pentru reparaŃii curente etc. terenurile şi mijloacele fixe. acŃiunile proprii. Elementele de pasiv sunt reprezentate de totalitatea surselor de finanŃare a bunurilor economice şi cuprinde capitalurile proprii.

c) modificări care produc modificări atât în activul bilanŃier. bănci etc. în sensul creşterii unui element şi concomitent şi cu aceeaşi sumă a scăderii unui alt element. creditori diverşi etc. Soldul debitor conduce la diminuarea capitalurilor proprii. e) rezultatul reportat: profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită poate fi evidenŃiată cu ajutorul rezultatului reportat. creditelor bancare pe termen lung obŃinute de la bănci interne. Acestea sunt următoarele: a) modificări numai în structura activului bilanŃier. care îmbracă forma împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni (garantate de stat. în sensul creşterii unui element de activ şi concomitent şi cu aceeaşi sumă a creşterii unui element de pasiv. până în momentul distribuirii sale. datoriile salariale. Tipurile de modificări privind activul şi pasivul bilanŃier sunt în număr de patru.social). g) subvenŃiile pentru investiŃii reprezintă resursele pe care o societate le primeşte de la buget în schimbul respectării unor condiŃii referitoare la activitatea de exploatare. indiferent de complexitatea operaŃiunilor economice şi financiare. 12 . totalul activului rămânând nemodificat. totalul activului şi pasivului crescând cu suma respectivă. Pasivele de regularizare şi asimilate cuprind veniturile înregistrate în avans ce îmbracă forma veniturilor din chirii. până când adunarea generală a acŃionarilor/asociaŃilor ia decizia de folosire (repartizare) a profitului sau de finanŃare a pierderii. – rezervele statutare sau contractuale şi alte rezerve sunt constituite pe seama profitului net şi sunt utilizate în vederea îndeplinirii prevederilor statutare (creşterea capitalului social. fiscale. Datoriile pe termen lung reprezintă datoriile pe care societatea le are faŃă de terŃe persoane. cât şi în pasivul bilanŃier. externe sau de la trezoreria statului. totalul pasivului rămânând neschimbat.). în cazul din urmă rezultând o diminuare a capitalurilor proprii. de protecŃie socială. totalul pasivului şi activului.). b) modificări numai în structura pasivului bilanŃier. Profitul determină o creştere a capitalurilor proprii. dobânzi încasate anticipat etc. f) rezultatul exerciŃiului îmbracă fie forma de profit. d) modificări care produc modificări atât în activul bilanŃier. Aceste resurse financiare se află la dispoziŃia societăŃii o perioadă de mai mult de un an. micşorânduse cu suma respectivă. Această categorie de rezerve poate creşte mai mult decât limita prevăzută de lege. taxe. cât şi în pasivul bilanŃier. concomitent şi cu aceeaşi sumă a scăderii unui alt element. în sensul diminuării unui element de activ şi concomitent şi cu aceeaşi sumă a diminuării unui element de pasiv. Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de datoriile ce trebuie achitate de societate într-o perioadă de până la un an de la evidenŃierea lor şi cuprind: furnizorii. dar numai pe seama profitului net. acoperirea pierderilor înregistrate. fie forma de pierdere. în sensul creşterii unui element şi. Ele îmbracă forma subvenŃiilor pentru active (ce reprezintă sumele primite de societate în vederea construirii sau achiziŃionării de active pe termen lung) sau forma subvenŃiilor aferente veniturilor (compensaŃiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau pierderi deja suportate de societate). furnizorii de imobilizări. fizice sau juridice. Provizioanele sunt acele fonduri ce se constituie la finele exerciŃiului financiar pe seama cheltuielilor pentru acele elemente patrimoniale a căror realizare sau plată este probabilă sau pentru cheltuielile ce devin exigibile în perioadele următoare. acordarea de dividende în anii soldaŃi cu pierderi etc.

creşterile. 4. creşterile. aprecierea rezonabilă a faptelor. Orice modificare de metodă este evidenŃiată în notele explicative. cont care reflectă toate modificările produse. Pentru aceasta: – se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciŃiului financiar. prevederilor unui standard de contabilitate sau atunci când informaŃiile rezultate sunt considerate mai relevante şi mai credibile. Conturile de activ se creditează cu micşorările. fără a intra în imposibilitatea continuării activităŃii. efectul modificării asupra rezultatelor societăŃii sau tendinŃa reală a acestora. diminuările elementelor de pasiv. În caz de continuitate a societăŃii sunt respectate regulile de evaluare a elementelor patrimoniale. astfel încât să se evite riscul de transfer asupra exerciŃiilor financiare viitoare. ExerciŃiul financiar începe la 1 ianuarie şi se 13 . diminuările elementelor de activ. avându-se în vedere eliminarea situaŃiilor de supraevaluare a elementelor de activ şi a veniturilor. scăderile. intrările elementelor de activ. iar conturile de pasiv se debitează cu micşorările. 3. Schimbarea metodelor este permisă exclusiv în baza prevederilor legale. se vor efectua ajustările de valoare datorate deprecierilor constatate. b) principiul permanenŃei metodelor presupune continuitate în aplicarea aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea. pe măsura angajării şi a trecerii acestora la rezultatul exerciŃiului financiar ce le-a generat. de subevaluare a elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.Având în vedere faptul că. fără reducerea semnificativă a acesteia. scăderile. – indiferent de rezultatul exerciŃiului. susceptibile de a greva patrimoniul şi rezultatele societăŃii. inclusiv cele apărute între data încheierii exerciŃiului şi data întocmirii bilanŃului contabil. pentru fiecare element patrimonial se deschide un cont de evidenŃă. a incertitudinilor prezente. a veniturilor şi rezultatelor. iar conturile de pasiv au întotdeauna sold final creditor sau sunt soldate. iar conturile de pasiv se mai creditează cu majorările. asigurându-se astfel comparabilitatea în timp a informaŃiilor contabile. Conturile de activ se mai debitează cu majorările. care sunt mai mici decât valorile contabile de intrare a acestora. – se va Ńine seama de toate obligaŃiile previzibile şi de pierderile potenŃiale ce au luat naştere în cursul exerciŃiului financiar încheiat. care presupune că societatea îşi continuă în mod normal funcŃionarea într-un viitor previzibil. Conturile de activ încep să funcŃioneze prin a se debita şi se debitează cu existenŃele de activ. iar conturile de pasiv încep să funcŃioneze prin a se credita şi se creditează cu existenŃele de pasiv. evaluarea elementelor patrimoniale se realizează în valori lichidative. în funcŃie de valoarea de utilitate. c) principiul prudenŃei are în vedere corecta evaluare a activelor şi pasivelor patrimoniale. I. intrările elementelor de pasiv. Conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau sunt soldate.4. Principiile contabile Principiile contabile sunt următoarele: a) principiul continuităŃii activităŃii. consider că se impune recapitularea regulilor de funcŃionare a conturilor: 1. iar în caz de noncontinuitate. d) principiul independenŃei exerciŃiului conduce la delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor societăŃii. 2. pentru ca utilizatorii să aprecieze dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod corect. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor. respectiv.

cheltuielile de transport – aprovizionare. Potrivit acestui principiu. ci şi realitatea economică a evenimentelor şi tranzacŃiilor. respectiv generarea ieşirii lor şi dacă costul este evaluat în mod credibil. de celelalte 14 . alături de motivele ce au stat la baza acestora şi de evaluarea efectelor abaterilor faŃă de activele. denumită cost de achiziŃie. acestea urmând a fi evidenŃiate în notele explicative. I. astfel încât să se asigure luarea de către utilizatori a unor decizii cu discernământ. taxele nerecuperabile. ce cuprinde preŃul de cumpărare. Evaluarea patrimoniului Potrivit reglementărilor contabile. care poate fi stabilită. la valoarea de achiziŃie. ci evidenŃiat în contul de profit şi pierderi sau pentru luarea deciziilor referitoare le necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o categorie comună. Persoanele investite cu răspunderea de a Ńine contabilitatea au obligaŃia de a utiliza diferite raŃionamente profesionale în vederea evaluării nivelului sub care un element nu trebuie prezentat în bilanŃ. a) La data intrării în patrimoniul unei societăŃi bunurile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare (valoarea contabilă). un activ sau o datorie se recunoaşte dacă este posibilă aducerea de către acestea a unor beneficii economice societăŃii. i) principiul pragului de semnificaŃie presupune furnizarea de informaŃii prin intermediul situaŃiilor financiare care să furnizeze o imagine corectă asupra societăŃii. – bunurile produse în societate. excepŃie făcând acele corecŃii impuse de standardele contabile. la costul de producŃie ce este determinat de costul de achiziŃie al materiilor prime şi materialelor consumabile. c) încheierea exerciŃiului financiar (la bilanŃ). poziŃia financiară şi rezultatul societăŃii. b) inventar.5. excepŃie făcând compensările între active şi pasive admise de standardele contabile. cheltuielile accesorii necesare intrării în gestiune şi punerii în stare de utilitate a bunurilor. respectiv costul de restaurare a amplasamentului la finele duratei sale de viaŃă. se permit abateri de la principiile contabile prezentate. veniturile şi cheltuielile sunt înregistrate pe măsura angajării lor şi nu pe măsura încasării sau plăŃii acestora. d) ieşirea din patrimoniu. h) principiul prevalenŃei economicului asupra juridicului presupune ca informaŃiile prezentate cu ajutorul situaŃiilor financiare să reflecte nu numai forma lor juridică. În cazuri excepŃionale. între veniturile şi cheltuielile societăŃii. datoriile. f) principiul intangibilităŃii presupune existenŃa concordanŃei dintre datele înscrise în bilanŃul de deschidere a noului exerciŃiu financiar şi datele evidenŃiate în bilanŃul de închidere a exerciŃiului financiar precedent. g) principiul necompensării presupune interdicŃia realizării de compensări între activele şi pasivele patrimoniale.sfârşeşte la 31 decembrie a fiecărui an. după cum urmează: – bunurile procurate cu titlu oneros. iar în cazul mijloacelor fixe şi costul estimat pentru demontarea şi mutarea activului. e) principiul evaluării separate a elementelor patrimoniale impune evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv. cu excepŃia primului an de activitate care începe din momentul înmatriculării societăŃii. Evaluarea elementelor patrimoniale se realizează la: a) data intrării în patrimoniu.

ce se stabileşte în funcŃie de utilitatea bunurilor. bunurile sunt evaluate şi scoase din gestiunea societăŃii la valoarea lor de intrare. b) Cu ocazia inventarierii. la valoarea lor de intrare. elementele respective fiind evidenŃiate în continuare la valoarea lor de intrare. aceste elemente menŃinându-se la valoarea lor de intrare. elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate la cursul de închidere (cursul din data de 31 decembrie pentru fiecare valută în parte). – bunurile obŃinute cu titlu gratuit. – pentru elementele de pasiv de natura datoriilor. ca fiind legate de producŃia acestora. starea şi preŃul acestora. diferenŃele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion pentru depreciere. de regulă. după caz. stabilită în urma evaluării în funcŃie de preŃurile pieŃei. la valoarea de intrare în patrimoniu. de utilitatea. precum şi cele financiare nu se includ. elementele urmând a fi menŃinute. denumită şi valoare de inventar. Cheltuielile de desfacere. – bunurile care reprezintă aportul la capitalul social al societăŃii. în cadrul unei tranzacŃii. 15 . La închiderea exerciŃiului financiar. starea şi amplasarea acestora etc. pentru diferenŃele constatate în plus sau în minus se va proceda. Din compararea valorii de intrări (valorii contabile) cu valoarea de inventar (de utilitate). la valoarea de utilitate ce se stabileşte. – activele dobândite prin schimb cu alte active. la valoarea justă a activelor primite în schimb. în costul de producŃie. Prin valoare justă a unui activ primit se înŃelege echivalentul valorii juste a activului cedat. diferenŃele favorabile sau nefavorabile de curs valutar înregistrându-se pe venituri sau cheltuieli. d) La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum. evaluarea elementelor patrimoniale se efectuează la valoarea actuală a fiecărui element. diferenŃele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. după cum urmează: – pentru elementele de activ. de cota cheltuielilor indirecte de producŃie alocate raŃional. starea şi amplasarea acestora. valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. respectiv. elementele de pasiv de natura datoriilor menŃinându-se la valoarea lor de intrare. de asemenea. iar elementele nemonetare trebuie raportate la cursul de schimb de la data efectuării tranzacŃiei. DiferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu fac obiectul înregistrărilor în contabilitate. cheltuielile de administraŃie. Valoarea de inventar în cazul creanŃelor şi datoriilor este reprezentată de valoarea probabilă de încasat sau de valoarea probabilă de plătit. DiferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării (când deprecierea este ireversibilă) sau pe seama constituirii unui provizion pentru depreciere (când deprecierea este reversibilă).cheltuieli directe de producŃie. Ńinând cont de preŃul pieŃei. la valoarea de aport. orice pierdere probabilă va fi înregistrată în contabilitate. c) Cu ocazia încheierii exerciŃiului financiar. ajustat cu valoarea oricărui numerar sau echivalent de numerar transferat. se pune în practică principiul prudenŃei care presupune evaluarea elementelor patrimoniale şi reflectarea în bilanŃ a acestora. Astfel. Valoarea justă a activului cedat reprezintă suma pentru care activul poate fi schimbat între părŃi neafine de bună voie şi în cunoştinŃă de cauză..

Prime de fuziune/divizare (P) 1043. Capital 1011. Provizioanele sunt fondurile constituite pe seama cheltuielilor ce sunt destinate acoperirii pierderilor şi cheltuielilor probabile sau exigibile în viitor. certe sau nedeterminate. Planul de conturi general delimitează următoarele componente ale capitalurilor: CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI 10. Capitalurile se clasifică în capitaluri proprii. Prime de capital 1041. Prime de aport (P) 1044. Prime de emisiune (P) 1042.II. Prime de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni (P) 105. Patrimoniul public (P) 104. iar datoriile pe termen lung sunt cele ce au o durată de finanŃare mai mare de 5 ani. CONTABILITATEA CAPITALURILOR Sursele de finanŃare aflate la dispoziŃia unei societăŃi o perioadă mai mare de un an sunt evidenŃiate cu ajutorul conturilor din clasa I „Conturi de capitaluri”. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P) 1068. Capital subscris nevărsat (P) 1012. Rezerve din conversie (A/P) 16 . Datoriile pe termen mediu sunt cele ce au o durată de finanŃare cuprinsă între 1-5 ani. Rezerve 1061. Capitalurile proprii sunt constituite prin aportul proprietarilor. provizioane şi datorii pe termen lung. Rezerve statutare sau contractuale (P) 1064. rezervele. în ceea ce priveşte mărimea lor. primele de capital. rezultatul exerciŃiului şi subvenŃiile pentru investiŃii. precum şi acoperirii acelor cheltuieli eşalonate pe parcursul mai multor exerciŃii financiare. Datoriile pe termen lung reprezintă resursele financiare atrase de societate de la terŃe persoane fizice şi/sau juridice şi care îmbracă forma împrumuturilor obligatare sau creditelor bancare pe termen mediu şi lung (pe termen mai mare de un an). Ele cuprind capitalul social. rezultatul reportat. Capital subscris vărsat (P) 1015. Rezerve legale (P) 1063. Alte rezerve (P) 107. prin autofinanŃare sau din diferite surse financiare cu caracter nerambursabil. Rezerve din reevaluare (P) 106. Rezerve de valoare justă (P) 1065. Capital şi rezerve 101. Patrimoniul regiei (P) 1016. rezervele din reevaluare.

Rezultatul raportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS. Interese minoritare – alte capitaluri proprii (A/P) 109. Rezultatul reporta provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a ComunităŃilor Economice Europene (A/P) 12. Provizioane pentru garanŃii acordate clienŃilor (P) 1513. Rezultatul reportat 117. AcŃiuni proprii deŃinute pe termen scurt (A) 1092. Provizioane pentru litigii (P) 1512. Provizioane 151. Profit sau pierdere (A/P) 129. Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni 1614. SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii (P) 132. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni (P) 162. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaŃiuni din bănci (P) 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaŃiuni garantate de stat (P) 1618. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenŃii pentru investiŃii (P) 133. Alte provizioane (P) 16. SubvenŃii pentru investiŃii 131. AcŃiuni proprii deŃinute pe termen lung (A) 11. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaŃiuni garantate de stat (P) 1615. Alte sume primite cu caracter de subvenŃii pentru investiŃii (P) 15. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P) 1172. Rezultatul reportat 1171. AcŃiuni proprii 1091. mai puŃin IAS 29 (A/P) 1174. Credite bancare pe termen lung 1621. Interese minoritare – rezultatul exerciŃiului financiar (A/P) 1082. Provizioane pentru impozite (P) 1518. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P) 138. Credite externe guvernamentale (P) 17 . Provizioane pentru pensii şi obligaŃii similare (P) 1516. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenŃă (P) 1623. Repartizarea profitului (A) 13. DonaŃii pentru investiŃii (P) 134. Credite bancare pe termen lung (P) 1622. Interese minoritare 1081. Provizioane pentru restructurare (P) 1515.108. Provizioane pentru dezafectarea imobilizării corporale şi alte acŃiuni similare legate de acestea (P) 1514. Împrumuturi şi datorii asimilate 161. Rezultatul reportat provenit din corectarea eroilor contabile (A/P) 1176. Provizioane 1511. Rezultatul exerciŃiului financiar 121.

ele încorporând dreptul de creanŃă al deŃinătorilor faŃă de societate. Cu ajutorul conturilor sintetice de gradul II. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni (P) 1682.1624. În situaŃia societăŃii pe acŃiuni numărul minim al acŃionarilor este 2. Credite bancare externe garantate de bănci (P) 1626. 18 . şi anume: 1011 – Capital subscris nevărsat. Prime privind rambursarea obligaŃiunilor (A) II. onorarea promisiunii de aport la capitalul social. cont structurat în două conturi sintetice de gradul II. Valoarea de piaŃă este reprezentată de valoarea de cumpărare-vânzare a acŃiunilor. Credite bancare interne garantate de stat (P) 166. Dobânzi aferente datoriilor faŃă de entităŃile afiliate (P) 1686. 1012 – Capital subscris vărsat.1. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681. În cazul societăŃii cu răspundere limitată. respectiv. dar pentru a fi vândute terŃilor se impune fie existenŃa unor prevederi în acest sens în actul constitutiv.1 RON. în funcŃie de modul de constituire al societăŃii. valoarea de rentabilitate sau valoarea patrimonială. iar valoarea minimă a unei acŃiuni 0. EvidenŃa capitalului social subscris şi vărsat în natură şi/sau numerar de acŃionarii/asociaŃii societăŃii se Ńine cu ajutorul contului sintetic de gradul I „Capital social”. în comandită simplă. Dobânzi aferente datoriilor faŃă de entităŃile de care compania este legată prin interese de participare (P) 1687. iar valoarea minimă a unei părŃi sociale este de 10 RON. numărul asociaŃilor nu poate depăşi cifra 50. Capitalul social al societăŃilor pe acŃiuni sau în comandită pe acŃiuni este divizat în acŃiuni. Datorii care privesc imobilizările financiare 1661. Credite de la trezoreria statului (P) 1627. fie aprobarea dată de asociaŃii care deŃin o pondere însemnată din capitalul social al societăŃii. acestea fiind titluri de valoare negociabile. Datorii faŃă de entităŃile de care compania este legată prin interese de participare (P) 167. fiind constituit la înfiinŃarea acesteia pe calea aporturilor. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P) 1685. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P) 168. Contabilitatea capitalului social Capitalul social al unei societăŃi are un caracter avansabil. PărŃile sociale pot circula liber între asociaŃi. ele se caracterizează prin faptul că valorii nominale (capitalul se evaluează şi înregistrează în contabilitate la valoarea nominală) i se pot asocia valoarea de piaŃă. Credite bancare externe garantate de stat (P) 1625. se Ńine evidenŃa promisiunii de aport. Capitalul social se împarte în părŃi sociale sau acŃiuni. Datorii faŃă de entităŃile afiliate (P) 1663. PărŃile sociale (ce au o valoare egală) se întâlnesc în cazul societăŃilor în nume colectiv. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P) 169. cu răspundere limitată şi sunt reprezentate de câte un certificat ce se eliberează fiecărui asociat în parte. menŃionate anterior. pe baza raportului dintre cerere şi ofertă la bursa de valori. Datorită faptului că acŃiunile sunt titluri de valoare negociabile.

plus provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nejustificate şi valoarea capitalului subscris. în cazul constituirii sau creşterii capitalului social. şi poate fi mai mare. Valoarea matematică-intrinsecă presupune împărŃirea activului net intrinsec la numărul de acŃiuni deŃinute de societate. Activul net contabil = Activul real – Datorii Activele fictive sunt reprezentate de cheltuielile de constituire a societăŃii. Activul net contabil = Capitaluri proprii – Activele fictive sau. rezervele. profitul net realizat în exerciŃiul financiar precedent. fie media aritmetică a dividendului distribuit în cursul ultimelor cinci exerciŃii financiare.Această valoare este determinată în funcŃie de stabilitatea financiară a societăŃii. Scăderea acestor active din activul bilanŃier conduce la determinarea activului real al societăŃii. profitul net realizat la închiderea exerciŃiului financiar anterior. Valoarea de lichidare a acŃiunilor reprezintă valoarea rezultată din vânzarea forŃată a societăŃii într-un termen scurt şi înregistrează un nivel inferior valorii nominale. primele privind rambursarea obligaŃiunilor. unde prin activ net intrinsec se înŃelege diferenŃa dintre totalul activ net contabil. Valoarea financiară reprezintă valoarea obŃinută ca urmare a raportului dividendului distribuit pe o acŃiune la rata medie a dobânzii pe piaŃă. pornind de la situaŃia patrimonială ce se evidenŃiază prin intermediul bilanŃului contabil. Valoarea patrimonială presupune calculul valorii matematice-contabile a valorii matematice intrinseci şi a valorii de lichidare. Dividendul distribuit pe o acŃiune este fie cel ce se distribuie în cursul exerciŃiului financiar. Activul net contabil Valoarea matematică – contabilă = Numărul de acŃiuni unde. Alături de contul 101 „Capital social”. Soldul contului reprezintă capitalul social subscris vărsat/nevărsat. primele de capital. Se debitează cu valoarea capitalului social retras de acŃionari sau asociaŃi sau cu pierderile realizate în exerciŃiul financiar precedent. Valoarea de rentabilitate reprezintă o valoare bazată pe rezultatul obŃinut de societate şi poate fi exprimată sub formă de valoare financiară şi valoare de randament. care este rata dobânzii corespunzătoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligaŃiuni). Contul 101 „Capital social” este un cont de pasiv. calitatea managementului societăŃii etc. Valoarea de randament se calculează similar cu valoarea financiară. rata dobânzii de pe piaŃa financiar-bancară. mai mică sau egală cu valoarea nominală. 19 . dar nevărsat. în creditul acestuia înregistrându-se capitalul social subscris în natură şi/sau numerar. Contabilitatea analitică a capitalului social se Ńine pe acŃionari sau asociaŃi şi cuprinde numărul şi valoarea nominală a acŃiunilor sau părŃilor sociale subscrise sau vărsate. pierderi acoperite pe seama capitalului social. cu menŃiunea că la numărător se adaugă cota parte din profit pe o acŃiune ce se încorporează în rezerve. activele de regularizare şi asimilate. conturile de bază privind constituirea unei societăŃi sunt contul 201 „Cheltuieli de constituire” şi contul 456 „Decontări cu asociaŃii privind capitalul”.

1.000 RON. Exemplu privind constituirea unei societăŃii comerciale în moneda naŃională (RON): Societatea comercială „X” SA se constituie în data de 01. Realizarea vărsămintelor 5121 Conturi la bănci în lei = 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul 10. apar diferenŃe de curs valutar între momentul vărsării aporturilor şi cel al înmatriculării societăŃii. Înregistrarea cheltuielilor de constituire 201 Cheltuieli de constituire = 5121 Conturi la bănci în lei 300 RON Exemplu privind constituirea unei societăŃi comerciale în valută.000 de acŃiuni.Din punct de vedere material. La data întocmirii actului constitutiv cursul valutar al EUR este 1 EUR = 3.000 EUR. Societatea comercială „X” SA se constituie având un capital social de 10.N.07. Suma vărsămintelor este evidenŃiată în actul constitutiv al societăŃii comerciale. divizat în 100 de acŃiuni.000 RON 3. 1. divizat în 1.6771 RON. În cazul aporturilor în valută. EUR).000 RON 4. aportul de capital poate fi constituit din aport în bani sau aport în natură. Aportul în bani poate fi în moneda naŃională (RON) sau în valută (USD. Cheltuielile reprezentând costuri de secretariat. costuri juridice de înfiinŃare a societăŃii şi costul privind emisiunea şi vânzarea acŃiunilor au reprezentat 300 RON şi au fost restituite integral după realizarea vărsămintelor la capitalul social. LA data vărsării aportului în numerar 1 EUR = 3.7070 RON. Înregistrarea subscrierii conform actului constitutiv 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul 20 = 1011 Capital subscris nevărsat 36. Înregistrarea subscrierii conform actului de constituire 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul 2. având un capital social de 10. Virarea capitalului social nevărsat în capital social vărsat 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 10.000 RON = 1011 Capital subscris nevărsat 10. acesta constituind document justificativ pentru contabilitate. împreună cu foile de vărsământ aferente. Capitalul social este subscris integral în momentul constituirii societăŃii şi este vărsat exclusiv în numerar.6771 RON/EUR) .771 RON (10.000 EURO x 3.

Înregistrarea realizării vărsămintelor 5124 = % 37.000 RON 40. b) aportul în natură se constituie şi se varsă integral la data constituirii societăŃii. e) aportul în creanŃe care nu se încasează integral în termen de 12 luni de la data înmatriculării societăŃii face ca acŃionarul să reconstituie aportul în numerar. se acceptă valoarea stabilită de către experŃi/evaluatori. valoarea acestuia din urmă fiind de 40.000 RON Decontări cu asociaŃii Capital subscris privind capitalul nevărsat 2.000 RON.771 RON Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat Aportul în natură poate fi constituit din bunuri sau valori care pot fi folosite în activitatea ulterioară a unei societăŃi comerciale. Capitalul social subscris constă în numerar şi într-un echipament tehnologic. Înregistrarea realizării vărsămintelor % = 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul 5121 Conturi la bănci în lei 2131 Echipamente tehnologice 100. Dacă bunurile aduse ca aport sunt noi se acceptă ca bază de evaluare factura de achiziŃie. În funcŃie de valoarea bunurilor aduse ca aport se stabileşte numărul de acŃiuni sau părŃi sociale ce vor fi puse la dispoziŃia acŃionarului sau asociatului.000 EUR × 3. RestricŃiile asupra aporturilor în natură sunt următoarele: a) nu se pot constitui societăŃi comerciale cu aport exclusiv în natură. d) nu se admite aportul de capital în muncă.000 RON 21 .771 RON privind capitalul 1068 299 RON Alte rezerve (10.000 RON. utilaje etc.000 RON 60. societăŃii în comandită pe acŃiuni sau societăŃii cu răspundere limitată. Înregistrarea subscrierii conform actului constitutiv 456 = 1011 100. Exemplu privind realizarea aportului în natură: Societatea comercială „X” SA se constituie având un capital social de 100.0299 RON/EUR) 3.070 RON Costuri la bănci 456 (10. clădiri. Virarea capitalului subscris nevărsat în categoria capitalului subscris vărsat 1011 = 1012 36. În cazul bunurilor care nu sunt noi. Astfel pot fi puse la dispoziŃia unei societăŃii terenuri.000 EURO x 0.7070 RON/EUR) în valută Decontări cu asociaŃii 36. 1. c) aportul sub formă de creanŃe cedate de un asociat în favoarea unei societăŃii nu este admis la constituirea societăŃii pe acŃiuni prin subscripŃie publică. care realizează rapoarte de expertiză. maşini.2.

a profitului. Emiterea de noi acŃiuni conduce la creşterea numărului iniŃial de acŃiuni. ModalităŃile de efectuare a creşterii capitalului prin aporturi în numerar sunt emiterea de noi acŃiuni şi creşterea valorii nominale a acŃiunilor existente. pe parcursul funcŃionării sale. operaŃiunilor de creştere sau micşorare. În situaŃia în care efectul acestui demers este nul.000 RON Se poate întâmpla ca unii asociaŃi să nu efectueze plata vărsămintelor datorate şi în această situaŃie societatea are obligaŃia de a-i invita să-şi îndeplinească obligaŃiile asumate printr-o somaŃie. preŃul de emisiune al acestora putând fi egal cu valoarea nominală a unei acŃiuni. în situaŃia în care preŃul de emisiune este egal cu valoarea matematică-contabilă sau pe seama noilor aporturi în natură nu presupune măsuri de protecŃie a vechilor acŃionari. Virarea capitalului subscris nevărsat în categoria capital subscris vărsat 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 100. la un interval de 15 zile. în vederea compensării acestor pierderi se calculează drepturile preferenŃiale de subscriere (DS). Capitalul social al unei societăŃi este supus. care nu participă la subscriere şi care pot înregistra pierderi. se ridică problema protejării vechilor acŃionari. Creşterea capitalului social are la bază necesitatea atragerii de noi resurse cu caracter stabil. emitere şi vânzare de noi acŃiuni în contul celor anulate nu se obŃin sumele datorate societăŃii. în vederea consolidării situaŃiei financiare a societăŃii pentru finanŃarea investiŃiilor ce se doresc a fi efectuate sau pentru întărirea credibilităŃii societăŃii. Această creştere se realizează pe seama a noi aporturi în natură şi/sau în numerar sau pe seama încorporării rezervelor. anulare urmată de o nouă emitere şi vânzare de acŃiuni (acestea poartă acelaşi număr ca acŃiunile anulate). mai mare decât valoarea nominală a unei acŃiuni sau mai mic decât valoarea nominală a unei acŃiuni. De regulă. Creşterea valorii nominale a unei acŃiuni conduce la păstrarea atât a numărului de acŃiuni. În situaŃia în care preŃul de emisiune este mai mic decât valoarea matematică-contabilă. a rezervelor din reevaluare şi a primelor de capital (prin operaŃiuni interne). se poate decide urmărirea acŃionarilor rău-intenŃionaŃi în onorarea promisiunilor de aport sau anularea acŃiunilor nominative. ce este publicată de două ori în Monitorul Oficial. capitalul social va fi redus cu suma nerealizată.3. preŃul de emisiune este cuprins între valoarea nominală (mai mică) şi valoarea matematică-contabilă (mai mare). cât şi a echilibrului dintre acŃiuni şi presupune acordul tuturor deŃinătorilor de acŃiuni. 22 . Astfel. Atunci când în urma operaŃiunilor de anulare. precum şi într-un ziar de largă circulaŃie. corespunzător aporturilor neefectuate. care sunt titluri negociabile ce intră în paritate cu acŃiunile vechi şi care se determină ca diferenŃă între valoarea matematică-contabilă veche şi valoarea matematică-contabilă nouă a unei acŃiuni. Creşterea capitalului social pe seama noilor aporturi în numerar. deoarece interesele lor nu sunt atinse. Cheltuielile suportate de societate cu emisiunea şi vânzarea acestor acŃiuni urmează a fi recuperate de la acŃionarii vinovaŃi de apariŃia lor.

000 RON Prima de emisiune = 1.68 RON/acŃiune 5.000 acŃiuni 4 23 .000 RON Număr de acŃiuni = 20.2 RON/acŃiune) Rezerve = 16.000 RON Se decide creşterea capitalului social cu 5.000.000 RON + 1.000 RON = Valoarea matematică contabilă nouă (VMC) = 25.000 acŃiuni x 1. 6. Rezolvare: 1.000 Rezerve = 16.000 + 5.000 acŃiuni = 42.000 RON + 16. rezerve 16. Determinarea valorii normale a unei acŃiuni Capital social iniŃial Valoarea nominală (VN) = = Număr de acŃiuni 20.000 RON = 1.000 4.12 RON/acŃiune.000 de acŃiuni la un preŃ de emisiune de 1.000 RON Număr de acŃiuni = 20.000 RON + 16.68 RON/acŃiune = 0. 25. Prezentarea situaŃiei după mărirea de capital social Capital social iniŃial = 20. Să se determine dreptul preferenŃial de subscriere.000 RON (5.000 RON 20.000 RON. numărul de acŃiuni 20.200 RON/acŃiune.2 RON/acŃiune.000 RON 20.000 acŃiuni = 1. Determinarea dreptului preferenŃial de subscriere (DS) Dreptul preferenŃial de subscriere = valoarea matematică contabilă veche – valoarea matematică contabilă nouă = 1. Determinarea raportului de paritate: acŃiuni vechi / acŃiuni nou emise 1 20.000 de acŃiuni la un preŃ de emisiune de 1.000 = 25.Exemplu privind determinarea dreptului de subscriere (DS): Societatea comercială „X” SA prezintă următoarea situaŃie iniŃială: capital social 20.000 RON (5. Determinarea valorii matematice contabile aferente situaŃiei iniŃiale Valoarea matematică contabilă (VMC) Capital social iniŃial + Rezerve = Număr de acŃiuni = 20.80 RON = 3.000 RON. 80 RON/acŃiune – 1.000 acŃiuni = Raport de paritate = 5. Determinarea valorii matematice contabile noi (după operaŃiunea de mărire a capitalului social). Se decide creşterea capitalului social cu 5.000 acŃiuni = 1 RON 2.000 RON 25.000 acŃiuni x 0.000 RON Creştere capital social = 5.0 RON/acŃiune) Total capital social = 25. SituaŃia iniŃială: Capital social iniŃial = 20.

1. Determinarea valorii matematicii contabile aferente situaŃiei iniŃiale: Valoarea matematică contabilă = = 24 Capital social + Rezerve Număr de acŃiuni = 1.Înregistrările contabile vor fi: a) înregistrarea promisiunii de aport 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul = % 1011 Capital subscris nevărsat 1041 Prime de emisiune 6. rezerve din reevaluare. ce vor fi distribuite gratuit acŃionarilor. rezerve 5. prime de capital sau prin încorporarea profitului se poate realiza fie prin creşterea valorii nominale a vechilor acŃiuni. corespunzător emiterii unui număr de 2.000 RON + 5. Creşterea de capital prin încorporarea de rezerve. ele fiind titluri negociabile. prin operaŃiuni interne. conduce la schimbări în structura capitalurilor proprii.000 RON b) înregistrarea vărsării aporturilor 5121 Conturi la bănci în lei = 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul 6.000 RON.000 RON 5. Exemplu privind determinarea drepturilor de atribuire (DA): Societatea comercială „X” SA prezintă următoarea situaŃie iniŃială: capital social 10. În această din urmă situaŃie se impune asigurarea protecŃiei acŃionarilor.000 RON c) Virarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 5.000 RON.000 RON 1. Se decide creşterea capitalului social prin încorporare de rezerve în valoare de 4.000 RON pentru care se emit 2. Să se determine dreptul de atribuire (DA). SituaŃia iniŃială: Capital social iniŃial = 10.000 Se decide creşterea capitalului social pe baza încorporării de rezerve în suma de 4.000 RON.000 de acŃiuni.000 RON Creşterea capitalului social. spre deosebire de creşterea prezentată anterior ce a condus la mărirea capitalurilor proprii.50 RON/acŃiune = 10.000 acŃiuni.000 RON Număr de acŃiuni = 10. fie prin emiterea de noi acŃiuni. număr acŃiuni 10.000. situaŃie ce presupune calcularea drepturilor de atribuire (DA).000 RON Rezerve = 5.000 acŃiuni .000 RON 10.

În situaŃia în care operaŃiunea de creştere se realizează în mod succesiv.000 RON Rezerve = 1. EvidenŃierea operaŃiilor fazei I 1. Să se determine dreptul de subscriere şi dreptul de atribuire.000 de acŃiuni la un preŃ de emisiuni de 1.000 RON Număr acŃiuni = 10.2.000 RON Creştere capital social = 4.2 RON/acŃiune faza a II-a încorporare rezerve 1. Prezentarea situaŃiei după creşterea capitalului social Capital social iniŃial = 10. în faza a II-a încorporare rezerve în sumă de 1. într-o primă etapă se poate decide creşterea capitalului prin noi aporturi în numerar. Determinarea valorii nominale a unei acŃiuni (VN) Capital social iniŃial 10. SituaŃia iniŃială: Capital social iniŃial = 10.25 RON/acŃiune = 0. iar în a doua etapă creşterea capitalului prin operaŃiuni interne sau invers. noi operaŃiuni în numerar pentru care se emit 5.000 acŃiuni 1 Înregistrarea contabilă va fi: 106 = 1012 Rezerve Capital subscris vărsat 4.000 RON împărŃit în 10.000 acŃiuni x 1.000 RON.25 RON/acŃiune 4.000 de acŃiuni.000RON + 1.000 RON Total capital social = 14. Exemplu privind creşterea capitalului social prin dubla mărire succesivă: SituaŃia înainte de dubla creştere de capital social se prezintă astfel: capital social 10. care presupune creşterea acestuia prin noi aporturi de numerar şi prin operaŃiuni interne.000 RON Rezerve = 8.000 RON printre care se emit 1.000 faza I aporturi în numerar 5.50 RON/acŃiune – 1.2 RON/acŃiune.000 acŃiuni = 1 RON/acŃiune 25 .25 RON/acŃiune 5.000 RON Număr de acŃiuni = 10.000 RON Valoare nominală = = Număr de acŃiuni 10. Determinarea dreptului de atribuire (DA) Dreptul de atribuire = Valoarea matematică contabilă veche – Valoarea matematică contabilă nouă = 1. Se decide creşterea capitalului social după cum urmează: în faza I. rezerve 8.000 + 2.000 de acŃiuni Rezolvare: A.000 RON Valoarea matematică contabilă = 12.000 RON Creşterea capitalului social se poate realiza şi prin operaŃiunea de dublă mărire.000 3. Determinarea valorii matematice contabile noi 14.000 acŃiuni = 1.000 acŃiuni 5 = Raportul de paritate = 2.000 = 12. în mod succesiv sau simultan. 10. Determinarea raportului de paritate: acŃiuni vechi/acŃiuni noi emise.000 RON corespunzător a 1.000 de acŃiuni.

000 RON Prime de emisiune = 1.000 RON Număr de acŃiuni = 15.000 RON + 8.000 RON + 1. Determinarea valorii matematicii contabile Valoarea matematică contabilă = 15. Se decide dubla creştere de capital simultan prin încorporarea de rezerve în sumă de 4.000 de acŃiuni.2.000 de acŃiuni şi prin noi aporturi în numerar 26 = .000 acŃiuni = = 1. Determinarea valorii matematice contabile aferente datelor iniŃiale Valoarea matematică contabilă = 10.6 RON/acŃiune – 1. Exemplu privind creşterea capitalului social prin dubla mărire simultană: SituaŃia înainte de dubla creştere a capitalului social se prezintă astfel: capitalul social 10.000 RON = 1. Determinarea valorii matematice contabile 16.2 RON/acŃiune) Rezerve = 8.000 RON pentru care se emit 2.1 RON/acŃiune.000 RON Creştere capital social = 1. Determinarea dreptului de subscriere (DS) Dreptul de subscriere = Valoarea matematică contabilă veche – Valoarea matematică contabilă noiă = 1. Determinarea dreptului de atribuire (DA) Dreptul de atribuire = Valoare matematic contabilă veche – Valoarea matematică contabilă nouă = 1.8 RON/acŃiune – 1.6 RON/acŃiune – 0.8 RON/acŃiune 3.000 2.000 acŃiuni x 1 RON/acŃiune) Total capital social = 15.000 RON.000 RON 10.000 RON Prime de emisiune = 1.000 RON (5.5 RON/acŃiune 3.000 RON + 8.000 RON Rezerve = 7.000 acŃiuni + 5.000 RON împărŃit în 10.000 RON Valoarea matematică contabilă = 16.000 RON Total capital social = 16.5 RON/acŃiune = 0.6 RON/acŃiune 5.000 RON (5.000 RON Număr de acŃiuni = 16. Prezentarea situaŃiei societăŃii după mărirea de capital corespunzătoare fazei a II-a.000 4.000 acŃiuni = 1.000 acŃiuni x 0. EvidenŃierea operaŃiunilor fazei a II-a 1. Prezentarea situaŃiei societăŃii după creşterea de capital social corespunzătoare fazei I Capital social = 10.000 RON 10.000RON + 1. Capital social iniŃial = 15. rezerve 5.000 RON + 7.000 RON Creşterea capitalului social = 5.2 RON/acŃiune B.

pentru care se emit 3.000 de acŃiuni la un preŃ de emisiune egal cu valoarea nominală. Să se determine dreptul de subscriere şi dreptul de atribuire. Rezolvare: SituaŃia iniŃială: Capital social iniŃial = 10.000 RON Rezerve = 5.000 RON Număr de acŃiuni = 10.000 Creştere simultană prin: – încorporare rezerve = 4.000 RON, corespunzător a 2.000 de acŃiuni; – noi aporturi în numerar, corespunzător a 3.000de acŃiuni (preŃ de emisiune = valoarea nominală). 1. Calcularea valorii nominale a unei acŃiuni. Valoarea nominală = 10.000 RON Capital social iniŃial = Numărul de acŃiuni 10.000 acŃiuni = 1 RON/acŃiune

2. Calculul valorii matematice contabile a unei acŃiuni Valoarea matematică contabilă = = Capital social iniŃial + Rezerve Număr de acŃiuni = 1,5 RON/acŃiune =

10.000 RON + 5.000 RON 10.000 acŃiuni

4. Prezentarea situaŃiei societăŃii după creşterea de capital Capital social iniŃial = 10.000 RON Creştere capital social pe seama rezervelor = 4.000 RON Creştere capital social pe seama aporturilor în numerar = 3.000 RON (3.000 acŃiuni x 1 RON/acŃiune) Total capital social = 17.000 RON Rezerve = 1.000 RON Număr de acŃiuni = 10.000 acŃiuni + 2.000 acŃiuni + 3.000 acŃiuni = 15.000 acŃiuni. 5. Calcularea valorii matematicii contabile = 17.000 RON + 1.000 RON 15.000 AcŃiuni = 1,2 RON AcŃiune

6. Determinarea cumulată a dreptului de subscriere şi a celui de atribuire 1DS + 1DA = Valoarea matematică contabilă veche – Valoarea matematică contabilă nouă = 1,5 RON/acŃiune – 1,2 RON/acŃiune = 0,30 RON/acŃiune. 7. Determinarea raportului de paritate aferent creşterii capitalului social prin încorporarea rezervelor. Raportul de paritate (DA) = Număr iniŃial de acŃiuni Număr de acŃiuni corespunzătoare creşterii capitalului prin rezerve = 5 1
27

=

=

10.000 acŃiuni 2.000 acŃiuni

8. Determinarea raportului de paritate aferent creşterii capitalului social prin noi operaŃiuni în numerar. Raportul de paritate (DS) = Număr iniŃial de acŃiuni Număr de acŃiuni corespunzătoare creşterii capitalului prin noi aporturi în numerar 10.000 acŃiuni 3.000 acŃiuni = 10 3 =

=

9. Determinarea dreptului de subscriere (DS) 1DS = Valoarea matematică contabilă nouă – Valoarea nominală Raportul de paritate (DS) 1,2 RON/acŃiune – 1 RON/acŃiune 10 3 = 0,06 RON/acŃiune =

=

10. Determinarea dreptului de atribuire (DA) 1DA = 0,30 RON/acŃiune – 0,06 RON/acŃiune = 0,24 RON/acŃiune sau Valoarea matematică contabilă nouă = 1DA = Raportul de paritate (DA) = 1,2 RON/acŃiune 5 1 = 0,24 RON/acŃiuni

O altă modalitate de creştere a capitalului social este reprezentată de conversia obligaŃiunilor în acŃiuni. Această transformare a obligaŃiunilor în acŃiuni se realizează atunci când deŃinătorii de obligaŃiuni, generatoare de venituri fixe, sunt interesaŃi în achiziŃionarea de acŃiuni, generatoare de venituri variabile, ca urmare a perspectivei de dezvoltare deosebită a societăŃii. DiferenŃa dintre valoarea nominală totală a obligaŃiunilor şi valoarea totală a acŃiunilor noi emise, ce fac obiectul acestei operaŃiuni, se înregistrează ca prime de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni. Exemplu: Se transformă 20.000 de obligaŃiuni în 8.000 de acŃiuni. Valoarea nominală a unei obligaŃiuni este de 1 RON, iar valoarea nominală a unei acŃiuni de 2,3 RON: 1. Determinarea valorii totale a obligaŃiunilor: 20.000 obligaŃiuni × 1 RON/obligaŃiune = 20.000 RON 2. Determinarea valorii totale a acŃiunilor: 8.000 acŃiuni × 2,3 RON/acŃiune = 18.400 RON 3. Determinarea primei de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni 20.000 RON– 18.400 RON = 1.600 RON
28

Înregistrarea contabilă va fi: 161 = Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni

% 1012 Capital subscris vărsat 1044 Prime de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni

20.000 RON 18.400 RON 1.600 RON

Micşorarea capitalului social se realizează prin rambursarea unor părŃi din capitalul acŃionarilor, prin acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori etc. Atunci când capitalul unei societăŃi este considerat ca fiind supraproporŃionat faŃă de activitatea sa, când se reduc investiŃiile într-un anumit sector productiv etc., se impun diminuarea şi rambursarea către acŃionari a unei părŃi din capitalul social. Reducerea capitalului social se realizează fie prin reducerea numărului de acŃiuni, fie prin reducerea valorii nominale a acŃiunilor, în ambele cazuri înregistrările contabile fiind: 1012 = 456 Capital subscris vărsat Decontări cu asociaŃii privind capitalul 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul = 512 Conturi curente în bănci

Acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori se realizează pe seama capitalului social, când nivelul acestora este foarte ridicat, pentru a fi absorbit pe seama rezervelor sau altor vărsăminte pentru reîntregirea capitalului. Exemplu: Se acoperă pierderea de 10.000 RON pe seama capitalului social. 1012 = 1171 10.000 RON Capital subscris vărsat Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea nerecuperată II.2. Contabilitatea primelor de capital EvidenŃa contabilă a primelor de capital se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 104 „Prime de capital”, care este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 1041 – Prime de emisiune; acestea reprezintă diferenŃa dintre preŃul de emisiune (mai mare) şi valoarea nominală a acŃiunilor (mai mică); 1042 – Prime de fuziune; acestea reprezintă diferenŃa dintre valoarea matematică contabilă (mai mare) şi valoarea nominală a acŃiunilor (mai mică) stabilită cu ocazia operaŃiunilor de fuziune a societăŃilor; 1043 – Prime de aport; acestea reprezintă diferenŃa dintre valoarea aporturilor (mai mare) şi valoarea nominală a acŃiunilor corespunzătoare acestor aporturi;
29

1044 – Prime de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni; acestea reprezintă diferenŃa dintre valoarea împrumutului obligatar (mai mare) şi valoarea nominală a acŃiunilor emise corespunzătoare împrumutului respectiv. Aceste conturi au funcŃie contabilă de pasiv şi se creditează cu primele stabilite cu ocazia fuziunii, emisiunii, aporturilor în natură sau cu ocazia conversiei obligaŃiunilor în acŃiuni. Se debitează cu valoarea primelor transferate la rezerve sau încorporate în capitalul social. Soldul conturilor reprezintă primele respective, neîncorporate la capitalul social sau la rezerve. Exemplu privind constituirea primelor de aport: O societate comercială primeşte ca aport în natură o instalaŃie tehnologică a cărei valoare a fost estimată la 6.000 RON. Pentru acest aport au fost emise 50.000 de acŃiuni, preŃul de emisiune fiind de 0,13 RON/acŃiune. Valoarea nominală a unei acŃiuni este de 0,12 RON/acŃiune. Înregistrările contabile sunt următoarele: 1. înregistrarea subscrierii: 456 Decontări cu asociaŃii privind capitalul = % 1011 Capital subscris nevărsat 1043 Prime de aport 2. înregistrarea vărsării aportului în natură: 213 = InstalaŃii tehnice, mijloace de transport animale şi plantaŃii 1011 Capital subscris nevărsat = 456 Decontări cu asociaŃii privind aportul Concomitent, 1012 Capital subscris vărsat 6.000 RON 6.500 RON 6.500 RON 6.000 RON (50.000 acŃiuni× 0,12 RON/acŃiune) 500 RON (50.000 acŃiuni × 0,01 RON/acŃiune)

II.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare Reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii nete contabile a bunurilor evaluate cu valoarea reală a acestora care poartă denumirea de valoare justă. În cazul terenurilor şi al clădirilor, valoarea justă este reprezentată de valoarea de piaŃă a acestora, stabilită de persoane autorizate sau de costul de înlocuire, mai puŃin amortizarea aferentă, în cazul în care valoarea de piaŃă nu poate fi identificată. Reevaluarea poate fi dispusă prin acte normative, după cum urmează: – dacă valoarea justă se modifică în mod semnificativ, se impune efectuarea de reevaluări anuale; – în caz contrar, se impune efectuarea de reevaluări la intervale de timp de 3-5 ani.
30

Exemplu: O societate deŃine un mijloc de transport a cărui valoare contabilă de intrare este de 2.000 RON. Prin acte normative se decide reevaluarea activelor societăŃii. La data reevaluării, amortizarea aferentă mijlocului de transport era de 500 RON. De asemenea, valoarea justă determinată de persoanele competente, valoarea aferentă mijlocului de transport a fost stabilită la: a) 1.600 RON; b) 1.400 RON. Să se înregistreze rezervele din reevaluare în cele două cazuri prezentate mai sus. a) - valoarea contabilă netă este rezultatul diferenŃei dintre valoarea contabilă de intrare şi amortizarea calculată = 2.000 RON – 500 RON = 1.500 RON; - valoarea justă = 1.600 RON; - creşterea de activ este dată de diferenŃa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă de intrare = 1.600 RON – 1.500 RON = 100 RON; - înregistrarea contabilă este: 213 = InstalaŃii tehnice, mijloace de transport animale şi plantaŃii 105 Rezerve din reevaluare 100RON

b) - valoarea contabilă netă = 1.500 RON; - valoarea justă = 1.400 RON - se determină scăderea elementului de activ = 1.500 RON – 1.400 RON = 100 RON; - înregistrarea contabilă este: 105 Rezerve din reevaluare = 213 InstalaŃii tehnice, mijloace de transport animale şi plantaŃii 100 RON

Rezervele din reevaluare sunt menŃinute ca structură de capitaluri proprii până când bunurile la care se referă sunt amortizate integral sau sunt realizate prin vânzare. EvidenŃa contabilă a rezervelor din reevaluare se realizează cu ajutorul contului 105 „Rezerve din reevaluare”. Plusul rezultat din reevaluare este inclus în rezultatul reportat la casarea/cedarea activului sau pe măsura utilizării de către societate a acestuia. Exemplu: O societate decide vânzarea unui activ care avea încorporată o valoare de 300 RON rezultată în urma unei reevaluări dispuse prin acte normative. La data vânzării activului, pe lângă celelalte înregistrări contabile aferente acestei operaŃiuni, se va avea în vedere şi virarea rezervelor din reevaluare la rezerve: 105 Rezerve din reevaluare = 1175 Rezerve reprezentând surplusul din rezerve din revaluare 300 RON

31

NOTĂ: După atingerea pragului de 1/5 din capitalul social.” • 1064 – „Rezerve de valoare justă”. respectiv 120 RON.II. cont ce se creditează pe seama profitului brut. până când se atinge 1/5 din nivelul capitalului social al unei societăŃi. Contul 106 „Rezerve” este structurat în patru conturi sintetice de gradul II.000 lei pe seama rezervelor legale şi 2. Contabilitatea rezervelor Asigurarea măsurilor suplimentare de protecŃie împotriva pierderilor se realizează prin intermediul rezervelor. după caz. acest cont apare numai în situaŃiile financiare anuale consolidate.4. 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 100 RON • 1063 – „Rezerve statutare sau contractuale. Exemplu: Se repartizează din profitul net la rezerve legale suma de 100 RON. Se debitează cu sumele utilizate pentru creşterea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor înregistrate în exerciŃiile precedente. în conformitate cu prevederile statutare (cazul rezervelor statutare sau contractuale) sau cu deciziile luate de acŃionari. • 1065 – „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.” Majoritatea rezervelor menŃionate mai sus se constituie pe seama profitului net. profitului net sau a primelor de emisiune. Exemplu: Se înregistrează suma de 100 RON ca efect al punerii în practică a dispoziŃiilor legale privind constituirea rezervelor legale. şi anume: • 1061 – „Rezerve legale”. la rezerve statutare şi alte rezerve sumele de 150 RON.000 lei. 129 Repartizarea profitului = % 1061 Rezerve legale 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1068 Alte rezerve 370 RON 100 RON 150 RON 120 RON Exemplu: Se acoperă pierderea înregistrată în exerciŃiile financiare precedente în sumă de 7. după cum urmează: 5. pentru creşterea capitalului social. Ele pot fi folosite pentru acordarea de dividende în anii ce se soldează cu pierderi. • 1068 – „Alte rezerve. acestea se constituie pe seama profitului brut prin alocarea a cel puŃin 5% din acesta. pentru acoperirea pierderilor etc. rezervele legale se pot majora pe seama profitului net.500 RON pe seama altor rezerve: 32 . EvidenŃa contabilă a rezervelor se realizează cu ajutorul contului de pasiv 106 „Rezerve”.

ca urmare a modificărilor de politică contabilă. ce reprezintă o parte din profitul obŃinut la finele anului recent încheiat. a surplusului realizat din rezerve din reevaluare. Acest cont se debitează cu: – pierderile înregistrate în exerciŃiile precedente. destinat creşterii capitalului social sau rezervelor.% 1061 Rezerve legale = 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat.5. – pierderile datorate modificărilor de politici contabile şi corectării erorilor fundamentale depistate în contabilitate.500 RON 33 . Contul „Rezultatul reportat” se creditează cu profitul obŃinut la finele exerciŃiului financiar încheiat. cu diferenŃele pozitive pe care le înregistrează rezultatul unei societăŃi. în baza hotărârii adunării generale a acŃionarilor.500 RON 5.000 RON. respectiv pierderea nerecuperată = 121 Profit şi pierdere 2.500 RON Contabilitatea rezultatului reportat se Ńine cu ajutorul contului bifuncŃional 117 „Rezultatul reportat”.500 RON. – pierderile de valoare cauzate de operaŃiunile de reevaluare a terenurilor şi mijloacelor fixe. care reduc valoarea capitalului social. respectiv pierderea nerecuperată 7. b) finanŃarea pierderii înregistrate la finele anului recent încheiat în sumă de 2.000 RON 1068 Alte rezerve II. a corectării erorilor fundamentale depistate. a) înregistrarea profitului nerepartizat 121 Profit şi pierdere = 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat. Exemple: O societate comercială.000 RON b) înregistrarea pierderii neacoperite 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat. precum şi a pierderilor realizate în exerciŃiile financiare precedente. a căror decizie privind finanŃarea (acoperirea) lor a fost amânată de adunarea generală a acŃionarilor. – profitul net realizat în exerciŃiile financiare. Contabilitatea rezultatului reportat 2. respectiv pierderea neacoperită 2. – dividendele acordate acŃionarilor din profitul obŃinut în anii precedenŃi. amână: a) reportarea sumei de 2. profit nerepartizat.

b) acoperirea pierderii. avându-se în vedere generarea acestora şi nu data încasării sau plăŃii lor. Rezultatul exerciŃiului se determină ca diferenŃă între veniturile şi cheltuielile exerciŃiului. profitul sau pierderea se stabilesc lunar.000 RON (din care venituri neîncasate 2. 600 RON pe seama profitului net obŃinut şi 1. iar diferenŃa pentru creşterea capitalului social.500 RON) 34 2. conturile de cheltuieli şi conturile de venituri se închid provizoriu. după cum urmează: 400 RON pe seama rezervelor legale. Contabilitatea rezultatului exerciŃiului Potrivit prevederilor legale.000 RON (din care cheltuieli servicii neachitate 1. Din această cauză. ce prevede luarea în calculul rezultatului exerciŃiului numai a acelor cheltuieli şi venituri corespunzătoare exerciŃiului financiar. Exemplu: O societate comercială înregistrează la finele exerciŃiului financiar N.6. respectiv pierderea neacoperită 121 Profit şi pierdere 1012 Capitalul subscris vărsat II. a) înregistrarea repartizării profitului 1171 = % Rezultatul reportat 1061 reprezentând profitul Rezerve legale nerepartizat. respectiv.500 RON pe seama reducerii capitalului social.Ulterior societatea comercială decide: a) repartizarea profitului.000 RON) şi cheltuieli totale în valoare de: a) 9. după cum urmează: 500 RON pentru creşterea rezervelor legale. prin rezultatul exerciŃiului. venituri totale în sumă de 10.000 RON 2.500 RON (din care cheltuieli servicii neachitate 2.500 RON .500 RON 400 RON 600 RON 1.000 RON 500RON 500 RON 1.500 RON) b) 11. respectiv 457 pierderea neacoperită Dividende de plată 1012 Capitalul subscris vărsat b) înregistrarea acoperirii pierderii % = 1171 1061 Rezultatul reportat repreRezerve legale zentând profitul nerepartizat. 500 RON pentru acordarea de dividende. Aceasta în scopul respectării principiului independenŃei exerciŃiului. fără a se Ńine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăŃilor.

7. nerepartizat şi cu pierderea repartizată din exerciŃiul financiar anterior. în urma acestei operaŃiuni de închidere a contului de venituri şi cheltuieli. Sumele primite de la diverse persoane fizice/juridice cu caracter nerambursabil. în schimbul respectării de către societate a unor anumite condiŃii referitoare la activitatea de exploatare. se creditează cu soldul creditor al conturilor de venituri şi cu pierderile realizate în exerciŃiile precedente ce reduc nivelul capitalului social sau care nu au fost repartizate. societatea a înregistrat o pierdere de 1. acoperită din profitul obŃinut în perioada curentă. II.000 RON 1. SubvenŃiile pentru investiŃii sunt recunoscute. în special de la bugetul statului.000 RON Se observă că. să achiziŃioneze active pe termen lung (să finanŃeze activităŃi pe termen lung).500 RON 7 Conturi de cheltuieli 10. să construiască.a) determinarea rezultatului exerciŃiului 7 = % Conturi de venituri 6 Conturi de cheltuieli 121 Profit şi pierdere 10.500 RON Profit şi pierdere În urma acestei operaŃiuni.000 RON 9.000 RON. în categoria subvenŃii pentru investiŃii. societatea a înregistrat un profit de 1. Contabilitatea subvenŃiilor pentru investiŃii SubvenŃiile pentru investiŃii sunt reprezentate de sumele primite. SubvenŃiile primite de la buget se pot clasifica în două mari categorii. şi anume subvenŃii aferente activelor şi subvenŃii aferente veniturilor. cu valoarea activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la inventariere şi se debitează cu cota parte a subvenŃiilor pentru investiŃii virată asupra rezultatului exerciŃiului. SubvenŃiile aferente activelor sunt rezultate de sumele primite pentru ca societatea să cumpere. EvidenŃa profitului sau pierderii în cursul unui exerciŃiu financiar se Ńine cu ajutorul contului bifuncŃional 121 „Profit şi pierdere”.000 RON Conturi de venituri 121 1. b) determinarea rezultatului exerciŃiului % = 6 11. cu profitul net realizat în exerciŃiile financiare anterioare. 35 . de asemenea. Sunt asimilate subvenŃiilor pentru investiŃii activele imobilizate primite cu titlu gratuit (prin donaŃie) şi cele constatate în plus cu ocazia acŃiunilor de inventariere. acest cont se debitează cu soldul debitor al conturilor de cheltuieli. ce se creditează cu valoarea subvenŃiilor de primit sau primite.500 RON. faŃă de care societatea se obligă să îndeplinească anumite condiŃii impuse. dacă există garanŃia primirii acestora şi a respectării de către societate a condiŃiilor impuse. cu profitul net realizat în exerciŃiul financiar destinat repartizării. se includ. EvidenŃa contabilă a subvenŃiilor guvernamentale pentru investiŃii se realizează cu ajutorul contului de pasiv 131 „SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii”.

în vederea achiziŃionării unui activ pe termen lung (o instalaŃie tehnologică a cărei achiziŃionare conduce la crearea a 10 noi locuri de muncă).000 RON Conturi curente la bănci SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii NOTĂ: în situaŃia în care există decalaj de timp între momentul promisiunii subvenŃiei şi primirea acesteia se efectuează înregistrările contabile următoare: – înregistrarea subvenŃiei de primit 445 = 131 10. Anual.000 RON 2. a) înregistrarea subvenŃiei primite 512 = 131 10.280 RON 12. mijloace de transport animale şi păsări 4426 TVA deductibilă 14. fără a exista costuri viitoare aferente. 36 .000 RON SubvenŃii SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii – primirea subvenŃiei 512 Conturi curente la bănci = 445 SubvenŃii 10. rezultând astfel o valoare de 1.000 RON SubvenŃii guvernamentale Venituri de subvenŃii pentru investiŃii pentru investiŃii SubvenŃiile aferente veniturilor care sunt primite de o societate au drept scop acoperirea cu titlu de compensaŃie a unor cheltuieli sau pierderi deja suportate. Valoarea totală a activului este de 12. Durata de viaŃă utilă este de 10 ani. se vor efectua următoarele înregistrări contabile: 6811 = 281 1.000 RON.000 RON × 10% = 1.000 RON b) achiziŃionarea instalaŃiei tehnologice 404 % = 213 Furnizori de imobilizări InstalaŃii tehnice.200 RON Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind amortizarea imobilizărilor imobilizările corporale 131 = 7584 1.000 RON.Exemplu: O societate comercială primeşte o subvenŃie guvernamentală în sumă de 10.000 RON. pe parcursul perioadei de 10 ani.280 RON c) înregistrarea amortizării şi a virării cotei părŃi din subvenŃia pentru investiŃii la venituri c1) amortizarea anuală aferentă activului – Cota de amortizare = 100 = 10% 10 ani amortizarea anuală = 12.200 RON c2) calculul în vederea stabilirii cotei părŃi din subvenŃie ce se va vira anual la venituri presupune aplicarea procentului de 10% la valoarea subvenŃiei primite.

cont structurat în mai multe conturi sintetice de gradul II. de regulă. instalaŃii imobilizări corporale şi alte de lucru) acŃiuni similare legate de acestea 37 . scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. atunci când provizionul trebuie diminuat sau anulat. provizioanele constituite se analizează şi regularizează. – prin creditul contului de venituri. ci pentru acoperirea unor pierderi suferite de societatea comercială. în cazul majorării provizioanelor.500 RON SubvenŃii Venituri din subvenŃii pentru evenimente extraordinare şi altele similare b) încasarea subvenŃiei 512 = 445 2. a) înregistrarea constituirii provizionului la data achiziŃiei utilajului 2131 = 1513 3. – prin creditul contului de venituri.500 RON drept compensaŃie pentru pierderile suferite de aceasta. deoarece devine parŃial sau total fără obiect. deoarece suma primită nu a fost folosită pentru achiziŃia de active.8. atunci când se realizează riscul sau se efectuează cheltuielile. Contabilitatea provizioanelor se Ńine cu ajutorul contului 151 „Provizioane”.500 RON Conturi curente la bănci SubvenŃii Din exemplul de mai sus se observă neutilizarea contului 131 „SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii”. Se creditează cu valoarea provizioanelor constituite sau suplimentate şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea lor. utilaje. cheltuielile cu reparaŃiile curente. – cheltuielile legate de restructurarea personalului. – cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciŃii: cheltuielile cu reparaŃiile capitale eşalonate. Contabilitatea provizioanelor Provizioanele se constituie.000 RON.000 RON Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectare (maşini. – cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanŃie şi alte cheltuieli privind garanŃia acordată clienŃilor.Exemplu: O societate primeşte de la buget suma de 2. cum sunt: – litigiile. conform programului realizat de societate pe mai multe perioade de timp. penalităŃile. Exemplu: O societate comercială achiziŃionează un utilaj. II. amenzile. costurile de demontare şi mutare a activului la finele duratei de viaŃă de 10 ani fiind estimate la valoarea de 3. Contul „Provizioane” are funcŃie contabilă de pasiv. după cum urmează: – prin debitul contului de cheltuieli. – cheltuielile legate de dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acŃiuni similare legate de acestea. acestea fiind înregistrate în mod corespunzător. la finele exerciŃiului financiar pentru acele elemente de patrimoniu a căror realizare sau plată este incertă sau pentru acele cheltuieli ce devin exigibile în perioadele următoare. a) înregistrarea subvenŃiei de primit 445 = 771 2. reviziile tehnice etc. despăgubirile şi alte datorii incerte. ca urmare a unor evenimente extraordinare. în funcŃie de natura. La finele oricărui exerciŃiu financiar. care asigură Ńinerea acestora pe feluri.

000 RON. deoarece acesta a rămas fără obiect 1514 = 7812 2.000 RON Provizioane pentru dezafectare Venituri din imobilizări corporale şi alte provizioane acŃiuni similare legate de acestea Exemplu: O societate comercială constituie un provizion. anularea provizionului constituit pentru reparaŃii capitale 1518 = 7812 Alte provizioane Venituri din provizioane 38 3.500 RON Provizioane pentru restructurare Venituri din provizioane c) anularea provizionului existent. se consideră că provizionul necesar este de doar 2.000 RON.000 RON. În cadrul următorului exerciŃiu financiar acŃiunea de restructurare este finalizată. societatea înregistrând o pierdere de 1.000 RON 570 RON 2. cu ocazia disponibilizărilor inerente. a) înregistrarea constituirii provizionului 6812 = 1518 2. în cursul exerciŃiului financiar următor. va suferi o pierdere de 7. când se realizează demontarea şi mutarea utilajului. cu ocazia analizei şi regularizării provizioanelor constituite. costul unei reparaŃii capitale ce se va efectua la o instalaŃie tehnologică va fi de 2.500 RON. Lucrările de reparaŃii capitale efectuate au costat societatea suma de 3.500 RON Cheltuieli de exploatare Alte provizioane privind provizioanele b) înregistrarea contravalorii lucrărilor de reparaŃii capitale % = 401 611 Furnizori Cheltuieli cu întreŃinerea şi cu reparaŃiile 4426 TVA deductibilă Concomitent. a) înregistrarea constituirii provizionului pentru restructurare 6812 = 1514 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru privind provizioanele restructurare 7.500 RON b) efectuarea înregistrărilor rezultate ca urmare a analizei şi regularizării provizionului constituit 1514 = 7812 5.500 RON. deoarece estimează că în exerciŃiile financiare următoare. La sfârşitul anului financiar următor.000 RON Provizioane pentru Venituri din provizioane restructurare Exemplu: O societate estimează că.b) anularea provizionului constituit la finele duratei de viaŃă de 10 ani. 1513 = 7812 3.500 RON .570 RON 3.

se Ńine cu ajutorul contului de activ 169 „Prime privind rambursarea obligaŃiunilor”. o valoare nominală de 1 RON. Are funcŃie contabilă de pasiv.9. conturi ce asigură gruparea datoriilor contractate şi a dobânzilor aferente pe feluri de datorii. Se creditează cu suma creditelor primite şi se debitează cu suma creditelor rambursate. Are funcŃie contabilă de pasiv.000 de obligaŃiuni interne. Cu excepŃia contului 167 şi 169. altor datorii şi împrumuturi.9 RON. plata dobânzii efectuându-se la finalul fiecărui an. Înregistrarea dobânzii datorate aferentă perioadei 15.000 RON Prime privind rambursarea obligaŃiunilor 2.N 39 . Se creditează cu sumele încasate de la acele societăŃi ce deŃin titluri de participare la societatea emitentă şi se debitează cu sumele restituite. Acesta este un cont de pasiv.N. Durata împrumutului obligatar este de 8 ani. la o dobândă de 15%. care reprezintă diferenŃa dintre valoarea de emisiune şi valoarea de rambursare. aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate se Ńine cu ajutorul contului 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” ce are funcŃie contabilă de pasiv.000 RON Conturi curente la bănci Debitori diverşi 3. Exemplu: O societate comercială emite 20. 1. Împrumutul obligatar este garantat de stat. respectiv dobânzi. * 166 – Datorii ce privesc imobilizările financiare.000 RON Debitori diverşi emisiuni de obligaŃiuni garantate de stat 169 2.03. toate celelalte conturi sunt structurate în mai multe conturi sintetice de gradul II. ce se creditează cu suma împrumuturilor obŃinute la valoarea de rambursare a obligaŃiunilor emise şi cu suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni. Se creditează cu suma împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni rambursate şi cu valoarea obligaŃiunilor emise şi răscumpărate anulate. Înregistrarea încasării contravalorii împrumutului obligatar 512 = 461 18. Înregistrarea subscrierii împrumutului obligatar % = 1617 20. Conturile de evidenŃă a împrumuturilor şi datoriilor asimilate menŃionate mai sus sunt următoarele: * 161 – Împrumuturi de emisiuni de obligaŃiuni.12. creditelor bancare. Data contractării împrumutului obligatar 15. * 167 – Alte împrumuturi şi datorii asimilate EvidenŃa dobânzilor datorate.03.II. * 162 – Credite bancare pe termen lung. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate asigură evidenŃa datoriilor societăŃii pe termen mediu şi lung faŃă de terŃe persoane.N – 31.000 RON 461 Împrumuturi interne din 18. datorii ce îmbracă forma împrumuturilor din emisiunea de obligaŃiuni. preŃul de emisiune de 0. iar evidenŃa primelor de rambursare.

000 obligaŃiuni × 1.12. 4 şi 5 se repetă până la finele duratei de viaŃă a împrumutului obligatar.05 RON/obligaŃiune) 2. 10.000 RON 500 RON .N+1 (75 de zile – luna februarie se ia în calcul cu 30 de zile) Dobânda = 20.000 RON × 15% × 360 zile = 23.N – 31.N) 666 = 1681 2.03.04. 6.285 zile Dobânda = 20.500 RON ObligaŃiuni emise Conturi curente la bănci şi răscumpărate (10.000 de obligaŃiuni la preŃul de 1.000 RON Împrumuturi interne din emisiuni Conturi curente de obligaŃiuni garantate de stat la bănci Concomitent. Răscumpărarea obligaŃiunii 505 = 512 10. Plata dobânzii aferente primului an 1681 = 512 Conturi curente la bănci Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni 75 zile 625 RON 3000 RON (2.000 RON × 15% × 360 zile = 625 RON 666 = 1681 Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaŃiuni 5.750.N+1–15.500 RON 10. 6868 169 2. societatea răscumpără în vederea anulării.375 RON Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaŃiuni 4. Rambursarea împrumutului obligatar la finele celor 8 ani 1617 = 512 20.000 RON Cheltuieli financiare privind = Prime privind amortizarea primelor de rambursare rambursarea obligaŃiilor Presupunem că la finele celui de al 5-lea an.375 RON + 625 RON) Înregistrările prezentate la punctele 3.375 RON 285 zile = 15 zile din luna martie + 9 luni × 30 zile (perioada 01.01. Anularea obligaŃiunilor % 1617 Împrumuturi din emisiuni interne la obligaŃiuni garantate de stat 668 Alte cheltuieli financiare 40 = 505 ObligaŃiuni emise şi răscumpărate 10. 1.05 RON/obligaŃiune.000 2. Înregistrarea dobânzii datorate aferente perioadei 01.

000 11.000 11.000×10% 77. Plata ratelor scadente şi a dobânzii aferente se realizează anual.3.000.000. societatea va achita băncii în primii ani numai dobânda aferentă creditului bancar contractat.000×10% 11.000×10% 22.000.200.000 11.000 6.000.000 RON × 10%) 512 Conturi curente la bănci 11.000 1.000. Ca urmare.000.000.000.100.000 11. sunt identice cu cele efectuate la punctele 3. cu o dobândă de 10% pe an. 4.000. societatea va achita următoarele sume băncii: Anul 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Calcul dobândă 110.000 2.000 Rată credit 11.800. aferente obligaŃiunilor răscumpărate şi anulate: 6868 = 169 1.000×10% Dobânda datorată 11.000×10% 66.000 66.000 RON.300.000. 5.000×10% 99.000.000.000 88.000.700.000.400.000.500.000×10% 33.000 RON (110. Exemplu: O societate achiziŃionează un credit bancar pe termen lung (12 ani) în valoare de 110.000.000.000.000 11.000 RON Cheltuieli financiare privind Prime privind rambursarea amortizarea primelor obligaŃiunilor de rambursare Înregistrările contabile pentru obligaŃiunile rămase.000 8. Ca urmare a perioadei de graŃie.000.000.000. în fiecare din aceşti doi ani se vor efectua înregistrările: a) înregistrarea dobânzii datorate 666 = 1682 Cheltuieli privind Dobânzi aferente dobânzile creditelor bancare pe termen lung b) plata dobânzii 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung = 11.000 22.000.000 7. 6.000. cu o perioadă de graŃie de 2 ani.000.000.000 RON 2.600.000.000.000 3.000.000 4.000 33.000 11.000 11.000 9.000 11.000 44.000×10% 55.000 11.000.000 Valoare rămasă credit 99.000 77.000 55. cu menŃiunea că sumele se diminuează în mod corespunzător (cu 50%).900.000. primirea creditului bancar 1621 = 512 Credite bancare Conturi curente pe termen lung la bănci 110.000×10% 44.000 11. 1.000 RON 3) Începând cu al treilea an.000.000 41 .000×10% 88. Amortizarea primelor de rambursare.000.000 5.000.000.000.

000.000 RON 9.000 RON 11.000 RON 9.000.000.000.000 RON 11.Anul III a) înregistrarea dobânzii datorate 666 = 1682 Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung b) plata dobânzii şi a ratei scadente: % = 512 1682 Conturi curente la bănci Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung Anul IV a) înregistrarea dobânzii datorate 666 = 1682 Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung b) plata dobânzii şi a ratei scadente % = 512 1682 Conturi curente la bănci Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung 11.000 RON Similar se vor efectua înregistrările contabile până la rambursarea integrală a creditului contractat.000 RON 22.900.000 RON 11.000.900.000 RON 20.900. 42 .

echipamente de protecŃie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale (A) 23. Terenuri 2112. Cheltuieli de constituire (A) 203. brevete. Fond comercial negativ (P) 208. Amenajări de terenuri 212. Titluri puse în echivalenŃă (A) 265. mijlocare de transport. Alte imobilizări necorporale (A) 21. Alte titluri imobilizate (A) 43 . Fond comercial 2071. Echipamente tehnologice (maşini. utilaje şi instalaŃii de lucru) (A) 2132. Avansuri pentru imobilizări necorporale (A) 26. Imobilizări corporale 211. ConstrucŃii (A) 213. Cheltuieli de dezvoltare (A) 205. Aparate şi instalaŃii de măsurare. Imobilizări financiare 261. drepturi şi active similare (A) 207. Imobilizări în curs şi avansuri pentru imobilizări 231. Terenuri şi amenajări de terenuri (A) 2111. Fond comercial pozitiv (A) 2075. Interese de participare (A) 264. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE În cadrul activelor imobilizate se includ: – imobilizările necorporale – imobilizările corporale – imobilizările financiare CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI 20. Mobilier.III. Imobilizări necorporale în curs de execuŃie (A) 234. Imobilizări corporale în curs de execuŃie (A) 232. Animale şi plantaŃii (A) 214. mărci comerciale. animale şi plantaŃii 2131. Imobilizări necorporale 201. Concesiuni. InstalaŃii tehnice. AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate (A) 263. Mijloace de transport (A) 2134. aparatură birotică. licenŃe. control şi reglare (A) 2133. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A) 233.

Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 2803. Amortizarea altor imobilizări corporale (P) 29. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P) 2812. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2905. brevetelor. brevetelor. Amortizarea concesiunilor. CreanŃe legate de interesele de participare (A) 2674. animalelor şi plantaŃiilor (P) 2814. Amortizări privind imobilizările necorporale 2801. CreanŃe imobilizate 2671. Sume datorate de entităŃile afiliate (A) 2672. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P) 291. Dobânzi aferente altor creanŃe imobilizate (A) 269. licenŃelor. Dobânda aferentă sumelor datorate de entităŃile afiliate (A) 2673. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2805. licenŃelor. Amortizări privind imobilizările corporale 2811. Amortizări privind imobilizările 280. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P) 2912. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P) 28. Amortizarea fondului comercial (P) 2808. drepturilor şi activelor similare (P) 2807. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuŃie (P) 44 . Ajustări pentru deprecierea concesiunilor. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P) 293. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P) 281. mărcilor comerciale. mijloacelor de transport. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 2691. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuŃie (P) 2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuŃie 2931. Ajustări pentru deprecierea construcŃiilor (P) 2913. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 2911. Împrumuturi acordate pe termen lung (A) 2676. Amortizarea instalaŃiilor. Vărsăminte de efectuat privind acŃiunile deŃinute la entităŃile afiliate (P) 2692. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A) 2678. drepturilor şi activelor similare (P) 2907. animalelor şi plantaŃiilor (P) 2914. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial (P) 2908. mijloacelor de transport. Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor 290. Dobânda aferentă creanŃelor legate de interesele de participare (A) 2675. mărcilor comerciale. Amortizarea construcŃiilor (P) 2813. Ajustări pentru deprecierea instalaŃiilor. Vărsămintele de efectuat privind interesele de participare (P) 2693.267. Alte creanŃe imobilizate (A) 2679.

Beneficiile economice viitoare se concretizează fie în venituri rezultate ca urmare a vânzării produselor ori serviciilor. Într-o altă exprimare. În baza standardelor internaŃionale de contabilitate imobilizările necorporale sunt recunoscute numai dacă îndeplinesc cumulativ condiŃiile: – se estimează că beneficiile economice viitoare atribuibile imobilizării necorporale vor fi obŃinute de societate. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanŃelor legate de interesele de participare (P) 2966. – beneficiile economice viitoare. fără formă materială concretă. Contabilitatea imobilizărilor necorporale Imobilizările necorporale sunt reprezentate de activele identificabile nonmonetar. Evaluarea imobilizărilor necorporale are în vedere următoarele momente: a) evaluarea la intrare. Ajustări pentru pierderea de valoare a acŃiunilor deŃinute la entităŃile afiliate (P) 2962. Identificabilitatea reprezintă condiŃia ce presupune ca imobilizarea necorporală să fie identificabilă clar faŃă de fondul comercial. – controlul. c) evaluarea la data încheierii exerciŃiului financiar (la bilanŃ). Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităŃile afiliate (P) 2965. fie ca urmare a unor reduceri de cost. – costul imobilizării necorporale poate fi evaluat în mod concret. fără ca să se lipsească de beneficiile economice viitoare ce apar ca rezultat al utilizării altor active ce sunt utilizate în cadrul aceleiaşi activităŃi aducătoare de venituri. Controlul asupra imobilizării necorporale presupune: a) obŃinerea de către societate a unor beneficii economice viitoare din utilizarea sa. imobilizările necorporale sunt acele valori economice de investiŃii. în scopul închirierii acestora terŃilor etc. adică să poată fi vândută. b) restricŃionarea accesului altor persoane fizice/juridice la beneficiile respective. fără formă materială concretă. închiriată. b) evaluarea la inventar.296. înregistrate ca atare. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung (P) 2968. şi anume: – identificabilitatea. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanŃe imobilizate (P) III. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P) 2964. după îndeplinirea celor trei condiŃii impuse pentru recunoaşterea lor. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (P) 2961. 45 .1. deŃinute în vederea utilizării. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P) 2963. d) evaluarea la data ieşirii din patrimoniu. schimbată sau societatea să se poată lipsi de beneficiile economice viitoare ce pot fi atribuite imobilizării necorporale.

într-o tranzacŃie între părŃi neafine). precum: finalizarea imobilizării necorporale. Acest cost este recunoscut de la data când imobilizarea necorporală întruneşte condiŃiile de recunoaştere. mărci comerciale. Rezultă că toate costurile generate de obŃinerea imobilizării necorporale conduc la creşterea cheltuielilor societăŃii. fie la valoarea nominală la care se adaugă cheltuielile efectuate cu pregătirea imobilizării. precum şi de orice cheltuială necesară pregătirii acestora pentru folosire (sconturile comerciale şi rabaturile sunt excluse). Costul unei imobilizări necorporale realizate prin resurse proprii este reprezentat de cheltuielile cu materialele şi serviciile consumate. Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale existente. În vederea precizării dacă imobilizarea necorporală este sau nu recunoscută. de salariile personalului implicat în activitatea producŃiei. la data achiziŃiei. precum şi de orice alte cheltuieli ce pot fi atribuibile generării imobilizării necorporale. generatoare a imobilizării respective. – imobilizări necorporale produse în cadrul societăŃii prin resurse proprii. Acestea se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate şi se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale amortizate sau neamortizate la scoaterea din gestiune a acestor imobilizări. alte drepturi şi valori asimilate. „Imobilizări necorporale”. în vederea utilizării sale. valoarea justă este reprezentată de suma pe care societatea ar trebui să o plătească pentru imobilizarea necorporală. Intrarea în patrimoniul unei societăŃi a imobilizărilor necorporale se realizează prin următoarele căi: – achiziŃii separate de active necorporale: costul imobilizărilor necorporale este reprezentat de preŃul de cumpărare al acestora. de taxele şi impozitele nerecuperabile. costurile juridice. brevete. corectată cu valoarea oricărui numerar sau echivalent de numerar transferat. evaluarea corectă a cheltuielilor efectuate etc. Dacă imobilizarea necorporală este obŃinută din faza de cercetare. – schimburi de imobilizări necorporale: costul imobilizării necorporale primite este dat de valoarea justă a imobilizării necorporale sau a unui alt activ cedat la schimb. – achiziŃii prin intermediul subvenŃiilor bugetare: costul imobilizării necorporale este reprezentat fie la valoarea sa justă. – cheltuielile de constituire ocazionate de înfiinŃarea societăŃii ce includ costurile de secretariat. fond comercial sunt structurate în două conturi sintetice de gradul II.a) Evaluarea la intrare are în vedere modul în care sunt înregistrate în contabilitate imobilizările necorporale la data intrării acestora în patrimoniul unei societăŃi. 46 . – achiziŃii în combinări de întreprinderi: costul imobilizărilor necorporale este dat de valoarea sa justă la data achiziŃiei (dacă nu poate fi stabilit preŃul de vânzare curent sau nu poate fi luat în calcul preŃul celei mai recente tranzacŃii similare. licenŃe. deoarece nu pot fi evaluate beneficiile economice viitoare. prin vânzare sau atunci când ele nu mai aduc beneficii economice viitoare. aceasta nu este recunoscută. Toate conturile evidenŃiate cu ajutorul conturilor din grupa 20 „Imobilizări necorporale” sunt conturi de activ. cu condiŃia recunoaşterii acestora. respectiv. respectiv folosite pentru producerea sa. astfel încât aceasta să fie generatoare de beneficii economice viitoare. Conturile de concesiuni. care include mai multe conturi sintetice de gradul I. procesul de obŃinere a acesteia este împărŃit în două faze. EvidenŃa contabilă a imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 20. Imobilizarea necorporală provenită din faza de dezvoltare este recunoscută dacă îndeplineşte o serie de condiŃii.. cheltuielile cu activităŃile promoŃionale şi de publicitate etc.

Societatea demonstrează la 01.cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor necorporale 700 RON Cheltuielile au fost efectuate pentru implementarea unui nou produs în producŃie.01. Sunt incluse în acest cost cheltuielile efectuate în perioada 01.N – 31. cheltuielile efectuate în perioada 01.01.cheltuieli cu materialele 2.900 RON 2.N. licenŃe. Valoarea justă a programului informatic cedat 2.000 RON • în perioada 01.N.cheltuieli cu salariile 2. de asemenea.N-31. costul este dat de valoarea justă a imobilizării necorporale aportate: – intrări cu titlu gratuit (prin donaŃie).10.500 RON 47 .cheltuieli cu salariile 1. Deoarece criteriile de recunoaştere au fost întrunite în data de 01.cheltuieli cu materialele 6.– aporturi în natură la capitalul social.10.380 RON 2. brevete. Societatea cedează un program informatic şi achită în plus suma de 400 RON.N – 30. Exemplu: O societate achiziŃionează separat un program informatic. şi anume suma totalizatoare de 4.10. % 208 Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 2.09.cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale 1. 203 Cheltuieli de dezvoltare = 721 Venituri din producŃia de imobilizări necorporale 4.N-30.800 RON .N că procesul de producŃie întruneşte criteriul de recunoaştere ca imobilizare necorporală.000 RON 380RON Exemplu: O societate achiziŃionează prin schimb o licenŃă.000 RON . costul este dat.N .10.N .000 RON .000 RON.500 RON.500 RON. 205 Concesiuni. de valoarea justă a imobilizării necorporale aportate.500 RON 400 RON Exemplu: O societate efectuează în decursul anului N următoarele cheltuieli: • în perioada 01.12. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori asimilate achiziŃionate = % 208 Alte imobilizări necorporale 512 Conturi curente la bănci 2.12. valoarea contabilă de intrare fiind reprezentată de preŃul de cumpărare 2.N nu sunt incluse în costul cheltuielilor de dezvoltare recunoscute în bilanŃ.000 RON .09.

000 RON 3.Exemplu: O societate înregistrează cheltuielile de constituire reprezentate de costurile de secretariat şi de cele juridice de înfiinŃare a sa ca entitate patrimonială în sumă de 1. cont sintetic de gradul I. se impune determinarea gradului de semnificaŃie a elementelor cuprinse. Acest din urmă cont este structurat în mai multe conturi sintetice de gradul II. licenŃelor. după deducerea cheltuielilor pentru vânzare a acesteia). cât şi elemente necorporale. mai puŃin valoarea sa reziduală (suma netă pe care societatea se aşteaptă s-o obŃină la sfârşitul perioadei de viaŃă utile a imobilizării necorporale. Înregistrarea aportului în natură 208 = 456 Alte imobilizări Decontări cu asociaŃii necorporale privind capitalul 1. activul este tratat ca activ corporal. Conturile de evidenŃă a amortizării imobilizărilor necorporale se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale şi se debitează cu amortizarea aferentă imobilizărilor vândute sau scoase din activ. drepturilor şi activelor similare Amortizarea fondului comercial Amortizarea altor imobilizări necorporale Simbol cont 2801 2803 2805 2807 2808 . 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”. brevetelor.dacă gradul de semnificaŃie a elementelor corporale este superior gradului de semnificaŃie a elementelor necorporale.000 RON. Pentru a trata un activ ce conŃine atât elemente corporale. Prin amortizare se înŃelege alocarea sistematică a costului unui activ (sau altă sumă substituită costului) de-a lungul perioadei de timp de utilizare a imobilizării necorporale. licenŃe. Imobilizările necorporale sunt supuse amortizării.000 RON Unele active necorporale se regăsesc pe sau în suporturi fizice. mărci de fabrică. 1. Totodată. mărcilor de fabrică. brevete. drepturi şi active similare 207 Fond comercial 208 Alte imobilizări necorporale 48 Conturi de evidenŃă amortizarea imobilizărilor Denumire cont Amortizarea cheltuielilor de constituire Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare Amortizarea concesiunilor.000 RON constând într-un program informatic. . înregistrează aportul în natură la capitalul social în sumă de 3. Rezultă: .în caz contrar. CorespondenŃa dintre conturile de evidenŃă a imobilizărilor necorporale şi conturile de amortizare a acestora se poate prezenta astfel: Conturi de evidenŃă imobilizări necorporale Simbol Denumire cont cont 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni. Înregistrarea cheltuielilor de constituire 201 = 512 Cheltuieli de constituire Costuri curente la bănci 2. ca activ corporal sau ca activ necorporal. activul este tratat ca activ necorporal. EvidenŃa contabilă a amortizării imobilizărilor necorporale se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 28 „Amortizări privind imobilizările”.

AchiziŃionarea licenŃei % = 205 Concesiuni.înregistrarea contabilă este identică în cei doi ani. Calcularea şi înregistrarea amortizării în anii 3 şi 4 . licenŃelor. În situaŃia în care se estimează că durata de viaŃă a unei imobilizări este mai mare de 20 de ani. totodată. privind amortizarea brevetelor. Costul de achiziŃie este de 5.amortizarea anuală = 3. după revizuire . 1.000 RON – 2.înregistrarea contabilă este identică în cei doi ani. brevete. respectiv dreptul de a vinde acest program.amortizarea anuală = 5000 RON = 1. drepturilor şi activelor similare 404 Furnizori de imobilizări 5. şi anume: 6811 = 2805 Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiunilor. indiferent de numărul de ani. după revizuire = 3 ani – 1 an = 2 ani 4.000 RON = 3. Stabilirea valorii rămase şi a perioadei de amortizare. drepturilor şi activelor similare 1. că este puŃin probabil ca durata de viaŃă (perioada de-a lungul căreia societatea se aşteaptă să utilizeze imobilizarea necorporală) a unei imobilizări necorporale să fie mai mare de 20 de ani.000 RON = 1. ci doar de 4 ani. drepturi şi active similare 4426 TVA deductibilă 2.000 RON 5 ani .Standardele internaŃionale de contabilitate prevăd ca o imobilizare necorporală să fie amortizată pe perioada duratei de viaŃă cel mai bine estimată.500 RON 2 ani . mărcilor imobilizărilor comerciale.500 RON 49 .perioada de amortizare. La finele celui de-al doilea an se estimează că durata de viaŃă a dreptului achiziŃionat nu este de 5 ani. presupunând. pe o perioadă de 5 ani.950 RON 5.000 RON .000 RON 950 RON 1. licenŃelor. Exemplu: O societate cumpără licenŃa aferentă unui program informatic. şi anume: 6811 = 2805 Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiunilor.000 RON 3. Calcularea şi înregistrarea amortizării în primii doi ani .000 RON.valoare rămasă = 5. mărci comerciale. privind amortizarea brevetelor. Perioada de amortizare este revizuibilă la finele fiecărui exerciŃiu financiar. licenŃe. mărcilor imobilizărilor comerciale. amortizarea se va calcula pe durata de viaŃă estimată.

5 – dacă durata de viaŃă utilă a imobilizării necorporale este mai mare de 10 ani. 2. după caz.33% = 1. Exemplu: Se amortizează un program informatic ce are o valoare de intrare de 5. drepturilor de autor. Brevetele de invenŃii pot fi amortizate utilizând oricare dintre metodele de amortizare prezentate anterior a) Metoda amortizării lineare presupune includerea uniformă a valorii amortizabile (costului imobilizării necorporale) în cheltuielile de exploatare. licenŃelor.000 RON × 33. 2. Aceasta se exprimă procentual. CA = Durata de viaŃă utilă (în ani) unde CA reprezintă cota anuală de amortizare. 50 . utilizând metoda de amortizare lineară. b) metoda amortizării degresive. Amortizarea brevetelor de investiŃii. amortizarea să se determine prin utilizarea metodei de amortizare lineare. mărcilor de comerŃ şi de fabrică. Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de amortizare cu unul din următorii coeficienŃi: 1.000 RON pe parcursul duratei de viaŃă utile de 3 ani prin metoda amortizării lineare. Utilizarea acestei metode presupune calcularea cotei anuale de amortizare: 100 (%).50 RON.0 – dacă durata de viaŃă utilă a imobilizării necorporale este cuprinsă între 5-10 ani inclusiv.Metodele de amortizare care se utilizează în Ńara noastră sunt următoarele: a) metoda amortizării lineare. Calcularea cotei anuale de amortizare CA = 100 3 ani (%) = 33. urmând ca. 6811 = 2808 1666.5 – dacă durata de viaŃă utilă a imobilizării necorporale este cuprinsă între 2-5 ani inclusiv. Amortizarea anuală = valoarea de intrare × CA = 5. c) metoda amortizării accelerate. precum şi a altor valori asimilate se va face pe durata contractului sau pe perioada de utilizare. Amortizarea programelor informatice se realizează folosind metoda amortizării lineare. de la un anumit moment. 1. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente primului an (aceasta corespunde şi următorilor 2 ani).33% 2.666.50 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor privind amortizarea imobilizări necorporale imobilizărilor b) Metoda amortizării degresive presupune includerea în cursul primelor exerciŃii financiare a utilizare a imobilizărilor necorporale a unei amortizări mărite. sumele fiind stabilite proporŃional cu durata de viaŃă utilă a imobilizării necorporale.

000.656. ce are o valoare contabilă la intrare de 80. 3) aplicarea coeficientului de multiplicare corespunzător la cota de amortizare anuală. 4) aplicarea cotei de amortizare rezultate.437. 5.000.328.000 8. 4.250.5% 8 ani 2) durata de viaŃă utilă a imobilizării necorporale se încadrează în intervalul 5-10 ani inclusiv.312.000 6.750.000 × 25% 25.000 × 25% 45. Înregistrările contabile cu amortizarea imobilizării necorporale impun folosirea aceleiaşi formule.000.750. Calcularea amortizării Anul 1.375 12.000.000 15.984.125 6. Durata de viaŃă utilă este de 8 ani. rezultă coeficientul de multiplicare = 2. 8.312. când se constată îndeplinirea condiŃiei 25.0.000 × 25% 60.000. la valoarea rămasă până în anul în care amortizarea anuală este mai mică sau egală decât cu amortizarea anuală lineară.0 = 25% 4/5. 51 .312.000.125 6.312.250 6. 1) calcularea cotei de amortizare anuală CA = 100 (%) =12. prin metoda de amortizare degresivă. 3) aplicarea coeficientului de multiplicare la cota de amortizare anuală 12. 3. Exemplu: Se amortizează un brevet de invenŃie.Determinarea amortizării degresive presupune parcurgerea următoarelor etape: 1) calcularea cotei de amortizare anuale: CA = 100 Durata de viaŃă utilă (în ani) (%) 2) încadrarea duratei de viaŃă utilă a imobilizării necorporale în intervalele prezentate anterior şi stabilirea coeficientului de multiplicare.000 25. 7.000 × 25% 33.5% × 2. diferenŃa fiind reprezentată de sumele incluse pe cheltuieli. Calcul amortizare 80.000 33.000.000 RON. până la amortizarea integrală a imobilizării necorporale.000 11.328.500 × 25% ≤ 25. acestea fiind sumele prezentate pe coloana „Amortizare degresivă”.328. 2.125 – Începând cu anul 5.328.000. 5) calcularea amortizării prin metoda lineară începând cu anul în care se realizează condiŃia prezentată anterior.500 × 25% = 25.500 : 4 (în cazul nostru este egalitate) şi are loc schimbarea de metodă de amortizare.328.000 45.500 18. 6.125 6. respectiv în conturile de amortizare. calculată pentru durata de viaŃă utilă rămasă.125 Valoare rămasă 60.500 : 4 Amortizare degresivă 20.312.

imobilizărilor drepturilor şi activelor similare Similar. cont sintetic de gradul I 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”. Determinarea valorii rămase de amortizat Vr = 40.000 RON – 16. 52 .000 RON = 24.CA = 100 (%) = 25% 4 ani . imobilizărilor drepturilor şi activelor similare 2. Durata de viaŃă utilă este de 5 ani. care presupune contabilizarea oricărei pierderi probabile.000 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiunilor brevetelor. privind amortizarea licenŃelor. inclusiv din valoarea de intrare. se înregistrează amortizarea brevetului de invenŃie pentru fiecare din anii rămaşi.000 lei 6811 = 2805 6. înregistrarea amortizării presupune următoarea formulă contabilă: 6811 = 2805 20. pentru pierderea de valoare (atunci când se stabileşte că aceasta are un caracter reversibil) se constituie un provizion. prin metoda amortizării accelerate. În urma comparării valorii de inventar cu valoarea de intrare a imobilizărilor necorporale.000 RON 3. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente anilor de viaŃă utili rămaşi .000 RON 6811 = 2805 16.000 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiunilor brevetelor. EvidenŃa contabilă a provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor”.000 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiunilor brevetelor. 1. privind amortizarea licenŃelor. imobilizărilor drepturilor şi activelor similare c) Metoda amortizării accelerate presupune includerea pe cheltuieli cu amortizarea. mărcilor comerciale. a cărui valoare de intrare este de 40. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente primului an: Amortizarea = 40. în cazul în care se constată că valoarea de inventar este mai mică.000. Constituirea ajustărilor pentru depreciere este consecinŃa aplicării principiului prudenŃei. în primul an de viaŃă utilă a unei imobilizări necorporale a unei amortizări de până la 50%. mărcilor comerciale. Ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se constituie în situaŃia în care se constată o pierdere de valoare. Exemplu: Se amortizează un brevet de invenŃie.000 RON. mai puŃin cheltuielile de constituire. Ulterior. în primul an de viaŃă utilă se include pe cheltuieli 40% din valoarea valoarea brevetului de invenŃie. privind amortizarea licenŃelor.000 RON × 40% = 16. mărcilor comerciale.Amortizare anuală = 24.000 lei × 25% = 6.Pentru primul an. pentru orice imobilizare necorporală. cu caracter reversibil. se va aplica metoda amortizării lineare. Folosirea acestei metode presupune acceptul organelor fiscale.

sunt supuse analizării şi regularizării astfel: .000 lei × 50%) cheltuieli de pentru deprecierea dezvoltare imobilizărilor Scoaterea din gestiunea unei societăŃi a imobilizărilor necorporale se realizează prin înstrăinare (prin vânzare. brevete.000 RON. când ajustarea trebuie diminuată sau anulată. mărci comerciale. alte drepturi şi valori similare Fond comercial Alte imobilizări necorporale Conturi de evidenŃă provizioane Simbol cont 2903 2905 2907 2908 Denumire cont Ajustări pentru cheltuieli de dezvoltare Ajustări pentru concesiuni.CorespondenŃa dintre conturile de evidenŃă a imobilizărilor necorporale şi conturile de evidenŃă a ajustărilor pentru depreciere constatate se prezintă astfel: Conturi de evidenŃă imobilizări necorporale Simbol Denumire cont cont 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 207 208 Concesiuni.) sau atunci când nu se mai aşteaptă obŃinerea unui beneficiu economic viitor din folosinŃa sau înstrăinarea lor ulterioară. licenŃe. 2903 = 7813 5. Ele.prin debitul contului de cheltuieli. Ajustările pentru depreciere se constituie. la finele unui exerciŃiu financiar.000 lei Ajustări pentru Venituri din ajustări (10. mărci comerciale. a cărui valoare contabilă este de 15. în cazul majorării ajustări.000 RON 53 . . brevete. de regulă.000 RON Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru privind ajustările pentru cheltuieli de deprecierea imobilizărilor dezvoltare Exemplul 2: La finele exerciŃiului financiar următor. alte drepturi şi valori similare Ajustări pentru fondul comercial Ajustări pentru alte imobilizări necorporale Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuări sau anulări de ajustări.000 RON. Amortizarea înregistrată este de: a) 15.prin creditul contului de venituri. prin punerea la dispoziŃia unui terŃ cu titlu gratuit. 6813 = 2903 10. respectiv când acesta devine parŃial sau total fără obiect. se constată o apreciere a cheltuielilor de dezvoltare în procent de 50%. Exemplul 1: O societate comercială scoate din uz un program informatic.000 RON b) 13. prin schimb etc. Exemplul 1: Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare în sumă de 10. după constituire. licenŃe.

2.000 RON Amortizarea altor Alte imobilizări imobilizări necorporale necorporale b) contabilizarea scoaterii din evidenŃă a programului informatic în cazul b) % 2808 = 208 15. Vânzarea studiului de dezvoltare 461 = % 10.710 RON TVA colectată 2. Amortizarea cumulată la data vânzării 2.000 RON Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 4427 1.000 RON şi alte operaŃiuni de capital Exemplul 2: O societatea comercială vinde un studiu de dezvoltare. 1.000 RON 8.000 RON imobilizări necorporale necorporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate 2. Imobilizările corporale cuprind terenurile şi amenajările de terenuri. TVA 19%.000 RON. Contabilitatea imobilizărilor corporale Imobilizările corporale sunt bunurile şi valorile economice deŃinute de o societate pentru a fi utilizate în activităŃile productive.000 RON 1.000 RON. 54 10. La aceeaşi dată societatea avea înregistrată o ajustarea pentru depreciere de 1.000 RON.710 RON Debitori diverşi 7583 9.a) contabilizarea scoaterii din evidenŃă a programului informatic în cazul a) 2808 = 208 15. Anularea provizionului constituit anterior 2903 = 7813 Provizioane pentru Venituri din provizioane pentru cheltuieli de dezvoltare deprecierea imobilizărilor III.000 RON Amortizarea altor Alte imobilizări 13. pe de o parte. Scoaterea din evidenŃă a studiului de dezvoltare vândut % = 203 2803 Cheltuieli de dezvoltare Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃiuni de capital 3.000 RON . şi mijloacele fixe. a cărui valoare contabilă este de 10. pe de altă parte. pentru a fi închiriate terŃilor şi care pot fi folosibile pe parcursul a mai multor exerciŃii financiare.000 RON.000 RON 2. PreŃul de vânzare este de 9.

mijloace de transport. salariile personalului angajat în producerea lor. a celor reprezentând aport la capital sau rezultate din schimb de active cu valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit. dacă este posibilă generarea către societate de beneficii economice viitoare aferente lor şi dacă costul acestora poate fi evaluat în mod credibil. În situaŃia în care o societate achiziŃionează terenuri şi mijloace fixe în scopul de a spori gradul de protecŃie a mediului.” Aceste conturi au funcŃie contabilă de activ: se debitează cu valoarea mijloacelor fixe achiziŃionate. Aceasta. aparatura birotică. animale şi plantaŃii”. Acest cost este reprezentat de preŃul de cumpărare. Contul „Terenuri şi amenajări de terenuri” se debitează cu valoarea terenurilor achiziŃionate. conturi ce reflectă separat terenurile. de către două conturi de gradul II. o durată normală de utilizare mai mare de un an şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere ca imobilizare corporală. respectiv mijloacele fixe sunt evaluate şi înregistrate la valoarea de intrare prin care se înŃelege: . 55 . cu valoarea terenurilor aportate. Se creditează cu valoarea terenurilor cedate amortizate. Potrivit legislaŃiei româneşti. mobilierul.costul de achiziŃie pentru terenurile şi mijloacele fixe achiziŃionate cu titlu oneros. Aceasta este reprezentată de valoarea justă a activului cedat. realizate din producŃie proprie. EvidenŃa contabilă a terenurilor şi amenajărilor acestora se Ńine cu ajutorul contului de activ 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”. echipamentele de protecŃie a valorilor umane şi materiale etc. EvidenŃa existenŃei şi mişcării mijloacelor fixe se Ńine cu ajutorul conturilor: 212 – „ConstrucŃii”. primite cu titlu gratuit. instalaŃiile tehnice. taxele vamale. În categoria mijloacelor fixe se includ construcŃiile. care îndeplineşte cumulativ condiŃiile de a avea o valoare mai mare decât limita stabilită de lege. Contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se Ńine pe fiecare obiect de evidenŃă. precum şi cu valoarea cheltuielilor ulterioare aferente mijloacelor fixe recunoscută ca imobilizare corporală. Cheltuielile reprezentând rebuturi. întrucât se consideră că imobilizările corporale respective contribuie direct la obŃinerea beneficiilor economice viitoare de către alte active. ca aport la capitalul social. animalele. mijloacele de transport. retrase etc. . obŃinute prin schimb de active. ele pot fi înregistrate ca imobilizări corporale. 213 – „InstalaŃii tehnice. echipamente de protecŃie a valorilor materiale şi umane şi alte active corporale. 214 – „Mobilier. prin mijloc fix se înŃelege obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca un întreg.costul de producŃie pentru mijloacele fixe produse de societate. La intrarea în patrimoniu terenurile şi amenajările de terenuri. aparatură birotică. costul de producŃie cuprinde cheltuielile cu consumul bunurilor necesare realizării mijloacelor fixe.valoarea justă a imobilizării corporale achiziŃionate prin schimbul total sau parŃial cu alt activ. taxele nerecuperabile şi de toate cheltuielile efectuate pentru punerea în funcŃiune a imobilizării corporale. respectiv amenajările de terenuri. precum şi cu valoarea la cost de producŃie a amenajărilor de terenuri realizate de societate. .Terenurile şi mijloacele fixe sunt recunoscute ca imobilizări corporale. manoperă sau alte resurse peste limitele considerate normale nu sunt incluse în costul de producŃie. alte cheltuieli. se creditează cu valoarea mijloacelor fixe cedate sau scoase din activ pe orice cale. plantaŃiile. chiar dacă nu se obŃin în mod direct beneficii economice viitoare.

estimându-se obŃinerea de beneficii economice suplimentare. societatea estimează că la finele duratei de viaŃă a aparaturii birotice costurile de demontare şi mutare a acesteia vor reprezenta 500 RON. valoare stabilită de evaluatori autorizaŃi. cheltuieli ce se estimează că vor conduce la obŃinerea de beneficii economice suplimentare.000 RON Exemplul 2: Societatea efectuează lucrări de modernizare la aparatura birotică achiziŃionată. În urma acestor lucrări.000 RON. mai puŃin amortizarea corespunzătoare. Exemplul 1: O societate comercială achiziŃionează aparatură birotică. Potrivit standardelor de contabilitate.375 RON 1513 Provizioane pentru dezafectare. În cazul mijloacelor fixe. respectiv costurile de restaurare la finele duratei de viaŃă a acestora. în regie proprie.000 RON % 214 Mobilier. de asemenea. valoarea reevaluată este reprezentată de valoarea lor de piaŃă. .valoarea rezultată în urma reevaluării imobilizărilor corporale. costul acestora fiind de 2. TVA 19%.valoarea actuală sau valoarea de aport pentru acele mijloace fixe intrate în patrimoniu cu titlu gratuit sau ca aport la capitalul social. al cărei preŃ de cumpărare este de 12. Înregistrarea intrării aparaturii birotice în patrimoniul societăŃii presupune următoarea formulă contabilă: 15. . echipamente de protecŃie a valorilor materiale şi umane şi alte active corporale 4426 TVA deductibilă = % 404 Furnizori de imobilizări 15. În cazul terenurilor şi clădirilor. aparatură birotică.875 RON 2.500 RON – costurile de demontare şi mutare 500 RON pentru care se constituie un provizion Total 13. vor fi evaluate obligatoriu toate elementele ce se cuprind în clasa din care face parte acel element. de valoarea lor de piaŃă sau de costul de înlocuire. valoarea reevaluată este reprezentată. faŃă de performanŃele iniŃiale ale imobilizărilor corporale respective. Totodată.375 RON 14. în costul iniŃial al mijloacelor fixe se includ şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea acestora. imobilizări corporale şi alte acŃiuni similare legate de acestea 500RON Se observă că valoarea de intrare a activului achiziŃionat este formată din: – preŃul de cumpărare 12.valoare care este corectată cu valoarea eventualei sume transferate în numerar sau echivalent numerar. 56 . Imobilizările corporale pot încorpora în valoarea lor iniŃială toate acele cheltuieli efectuate ulterior. se apreciază că performanŃele aparaturii birotice cresc.375 RON 13.500 RON. TVA este deductibilă în proporŃie de 60%. Dacă un element de natura imobilizărilor corporale este reevaluat.

valoarea nominală a unei acŃiuni: 1. PreŃul de emisiune: 2 RON/acŃiune.000 acŃiuni × 1. înregistrarea contabilă ce se va efectua este următoarea: 214 = 722 2. 1011 = 1012 9.000 RON. Pentru acest aport au fost emise 5.000 RON Terenuri Decontări cu asociaŃii privind capitalul Concomitent. de regulă.Având în vedere că valoarea de 2.9 RON/acŃiune) 57 . Această înregistrare conduce la concretizarea promisiunii asociatului societăŃii şi presupune următoarele înregistrări contabile: 2111 = 456 10.000 RON lei este recunoscută. se vor efectua şi înregistrările contabile următoare: a) înregistrarea TVA 4426 = 4427 360 RON TVA deductibilă TVA colectată b) creşterea valorii aparaturii birotice cu partea nedeductibilă a TVA 214 = 4426 144 RON Mobilier. această livrare este pasibilă de TVA.000 RON Mobilier. Venituri din producŃia echipamente de protecŃie a de imobilizări valorilor materiale şi umane corporale şi alte active corporale În acelaşi timp.000 de acŃiuni. aparatură birotică. Potrivit reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată exigibilă şi deductibilă presupune înregistrarea contabilă: 4426 = 4427 TVA deductibilă TVA colectată Înregistrarea părŃii nedeductibile presupune includerea acesteia în costul imobilizării respective 21 = 4426 Imobilizări corporale TVA deductibilă Exemplul 3: Societatea înregistrează intrarea unui teren ca aport în natură. producŃia de imobilizări reprezintă o livrare a societăŃii pentru sine şi.500 RON Capital subscris Capital subscris vărsat (5. TVA deductibilă echipamente de protecŃie a valorilor materiale şi umane şi alte active necorporale Această operaŃiune de modernizare este asimilată intrării de imobilizări din producŃia proprie. aparatură birotică. valoarea de intrare fiind evaluată la 10.9 RON.

La data efectuării livrării şi facturării (01. protecŃie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Exemplul 5.500 RON Alte sume primite cu caracter de subvenŃii pentru investiŃii 2131 2. % = 131 4.500 RON. echipament. valoarea de utilitate fiind stabilită la 2. va fi inclusă în costul de achiziŃie al utilajului.02.000 USD × (maşini.02.11).100 RON .000.90 RON TVA deductibilă Conturi curente la bănci 58 . Societatea achită contravaloarea utilajului achiziŃionat în data de 15. .taxa vamală = 301. 4426 = 512 6.100 RON + 3.010 RON = 33.000 × 10% = 3.un calculator depistat ca plus de inventar în valoare de 2.110 RON × 19% = 6.TVA deductibilă = 33. înregistrată în contabilitate cu ocazia subscrierii aportului şi materializată mai apoi cu ocazia efectuării vărsământului. cursul de schimb fiind de 3. O societate achiziŃionează un utilaj din import.290. Societatea înregistrează: . 1.baza de impozitare pentru determinarea TVA = 30.).valoarea în vamă = 30.000 RON. Determinarea taxei vamale.500 RON Mobilier.N).010 RON Echipamente tehnologice Alte impozite. 2131 = 404 30.110 RON.01 RON/USD.000 RON Echipamente tehnologice (maşini. a TVA şi contabilizarea acestora (01. taxe şi (maşini. OperaŃiile legate de transport sunt efectuate de o societate specializată în astfel de operaŃiuni şi generează cheltuieli în valoare de 1. dată ce coincide cu vămuirea şi plata taxei vamale (10%) şi a TVA (19%) cursul de schimb era de 3. .000 RON.100 RON Echipamente tehnologice Furnizori (10. Înregistrarea facturii corespunzătoare achiziŃiei utilajului (01.un utilaj primit cu titlu gratuit.010 RON .02. aparatură birotică.N. instalaŃii vărsăminte asimilate de lucru) TVA aferentă bunurilor de import se achită de societatea cumpărătoare o dată cu plata taxei vamale. 2131 = 446 3. preŃul fiind de 10.02 RON/USD. Exemplul 4. .N.04. utilaje şi instalaŃii de imobilizări 3.90 RON Taxa vamală fiind o cheltuială nerecuperabilă. utilaje.000 USD.DiferenŃa de 500 RON până la valoarea aportului este reprezentată de prima de aport. utilaje şi instalaŃii de lucru) 214 2.290.01 ROL/USD) de lucru) 2.

– înregistrarea corectă pe cheltuieli a amortizării lunare a activelor fixe. Întrarea mijloacelor fixe se realizează pe baza facturii de aprovizionare (pentru activele importate şi declaraŃia vamală de import) sau pe baza procesului verbal de recepŃie finală. Înregistrarea facturii primite de la societatea transportoare (cheltuielile de transport sunt incluse. Efectuarea plăŃii către furnizorul extern (15.Plata taxei vamale: 446 Alte impozite.010 RON 3. nu se ia în calcul). de-a lungul duratei de viaŃă utilă a lor. 59 .190 RON 5. valoarea amortizabilă a imobilizărilor corporale este alocată sistematic. prin urmare.190 RON 2131 Furnizori de imobilizări 1. din această cauză.02 RON/USD = 30. nesemnificativă şi. taxe şi vărsăminte asimilate = 512 Conturi curente la bănci 3. de regulă.100 RON Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci 665 100 RON Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar Imobilizările corporale sunt folosite. utilaje. amortizarea imobilizărilor corporale se efectuează în funcŃie de noua estimare. instalaŃii de lucru) 4426 1900 RON TVA deductibilă 4. EvidenŃa mijloacelor fixe are în vedere: – cunoaşterea valorii de evidenŃă a activelor fixe şi anume valoarea de intrare precum şi a programului lor de amortizare. pe parcursul întregii durate de viaŃă utilă a acestora.000 USD × 3. La finele oricărui exerciŃiu financiar se impune revizuirea duratei de viaŃă a imobilizărilor corporale: atunci când durata de viaŃă ce este din nou estimată diferă de durata de viaŃă estimată iniŃial.200 RON 404 30. de asemenea. Efectuarea plăŃii către societatea transportoare 404 = 512 Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci 1. de regulă.04. – cunoaşterea mişcării activelor fixe. valoarea amortizabilă este dată de costul imobilizării necorporale (sau orice altă valoare substituită costului). aducând societăŃii beneficii economice viitoare pe toată această durată. mai puŃin valoarea reziduală (aceasta este. în costul utilajului achiziŃionat): % = 404 1.200 RON.11) Suma care va fi plătită furnizorului extern = 10. % = 512 30. Ca şi în cazul imobilizărilor necorporale. – cunoaşterea detaliilor tehnice ale activelor fixe.000 RON Echipamente tehnologice (maşini.

Odată cu alocarea codului din registrul numerelor de inventar se întocmeşte şi fişa mijlocului fix care cuprinde următoarele elemente: – numărul de inventar. – în cazul altor imobilizări corporale. în ordinea cronologică a intrării în patrimoniul unei societăŃi. aparatură birotică. amortizarea lunară şi cota procentuală de amortizare etc. – în cazul echipamentelor tehnologice se utilizează metoda liniară. mijloacele de transport. fiecărui activ fix îi este ataşat un cod unic. Astfel. – valoarea de inventar. Ulterior. de punere în funcŃiune sau proces verbal de recepŃie finală. – data la care mijlocul fix a fost dat în folosinŃă. „Amortizări privind imobilizările corporale”. se poate utiliza metoda liniară sau metoda degresivă. metoda degresivă sau metoda accelerată. – numărul documentului de intrare şi furnizorul. animale şi plantaŃii 214 Mobilier. mijloace de transport. EvidenŃa contabilă a amortizării imobilizărilor corporale se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 28 „Amortizări privind imobilizările”. – denumirea mijlocului fix şi descrierea acestuia. Acest cont este împărŃit în mai multe conturi sintetice de gradul II. durata de viaŃă utilă. CorespondenŃa dintre conturile de evidenŃă a imobilizărilor corporale şi conturile de amortizare a acestora se poate prezenta astfel: Conturi de evidenŃă imobilizări corporale Simbol Denumire cont cont 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 212 ConstrucŃii 213 InstalaŃii tehnice. echipamente de protecŃie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale Conturi de evidenŃă amortizare Simbol cont 2811 2812 2813 2814 Denumire cont Amortizarea amenajărilor de terenuri (terenurile nu se amortizează) Amortizarea construcŃiilor Amortizarea instalaŃiilor tehnice. 60 . pe baza proces verbal de recepŃie activele fixe sunt evidenŃiate în registrul numerelor de inventar. Mişcarea activităŃilor fixe în cadrul unei societăŃi comerciale presupune întocmirea bonului de mişcare al acestora. data amortizării complete şi data scoaterii din funcŃiune. conturi ce se creditează cu cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale şi se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale vândute sau scoase din activ pe orice cale.Aceste documente stau la baza întocmirii procesului verbal de recepŃie a activelor fixe care poate fi proces verbal de recepŃie provizorie. cont sintetic de gradul I 281. animalele şi plantaŃiile Amortizarea altor imobilizări corporale Amortizarea imobilizărilor corporale se realizează utilizând metodele de amortizare prezentate la imobilizările necorporale avându-se în vedere următoarele precizări: – în cazul construcŃiilor se utilizează metoda de amortizare liniară. altele decât cele menŃionate mai sus. în luni.

1. 3. 84.Exemplul 1: Se amortizează un utilaj prin metoda lineară. 3.5 ani .000 2.200 58. 19.000 × 30% 36. Revizuirea amortizării la finele celui de-al treilea an .5 = 30% 4. Determinarea cotei de amortizare degresivă CCAd: CAd = CA × 1.amortizarea calculată şi înregistrată în primii trei ani = 3.000 RON .000 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaŃiilor.800 × 30% < 19.000 RON = 2.000 RON . privind amortizarea mijloacelor de transport. 19.durata de viaŃă rămasă = 1 an . cunoscându-se următoarele date: valoarea de intrare: 120. Durata de viaŃă se include în intervalul de timp 2-5 ani = coeficientul de multiplicare este 1. se consideră că durata de viaŃă a utilajului este de doar 4 ani.5.600 – 61 .000 RON 4. Calcularea amortizării aferente duratei de viaŃă utile: Anul Calcul amortizare Amortizare degresivă Valoarea rămasă 1.amortizarea aferentă anului rămas = valoarea amortizabilă – amortizarea calculată şi înregistrată = 5.600 5. 58. Înregistrarea amortizării aferente anului 4 (ultimul an de viaŃă utilă al utilajului): 6811 = 2813 2.la sfârşitul celui de-al treilea an.000 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaŃiilor. imobilizărilor animalelor şi plantaŃiilor . cunoscându-se următoarele elemente: . Determinarea amortizării aferente primului an: 100 CA = (%) = 20% 5 ani Amortizarea = Valoarea amortizabilă xCA = 5.5.000 84.pentru anii financiari 2 şi 3 înregistrările sunt similare celei de mai sus.800 3.000 × 30% 25.600 39.000 RON durata de viaŃă utilă – 5 ani 1.600 19.800 : 3 4.200 58.valoarea de intrare . Înregistrarea amortizării aferente primului an 6811 = 2813 1.durata de viaŃă utilă .000 RON×20% = 1. Calcularea cotei de amortizare anuală: CA = 100 (%) = 20% 5 ani 2.000 RON 2. 120.000 RON – 3. imobilizărilor animalelor şi plantaŃiilor Exemplul 2: Se amortizează un utilaj prin metoda degresivă. privind amortizarea mijloacelor de transport.5 = 20% × 1.

sunt cele cuprinse în cadrul coloanei „Amortizare degresivă”.000 RON × 50% = 10. 62 .000 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea privind amortizarea construcŃiilor imobilizărilor 2. societatea va efectua înregistrarea contabilă: 6811 = 2813 Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaŃiilor.000 RON = 10.000 RON × 12. Determinarea valorii amortizabile rămase: Valoarea amortizabilă = 20. Înregistrarea amortizării aferente anilor 2-9: anual se va efectua înregistrarea contabilă: 6811 = 2812 1. privind amortizarea mijloacelor de transport.250 RON Cheltuieli de exploatare Amortizarea privind amortizarea construcŃiilor imobilizărilor Ajustările pentru deprecierea sau pierdere de valoare a imobilizărilor corporale se constituie pentru diferenŃele constatate între valoarea de inventar a imobilizărilor corporale (mai mică) şi valoarea de intrare a aceloraşi elemente de imobilizări (mai mare).000 RON 6811 = 2812 10.000 RON – 10. 17. începând cu acest an. Imobilizările corporale.600 lei Rezultă că amortizarea utilajului.250 RON 4.5% 8 ani Amortizarea anuală = 10. imobilizărilor animalelor şi plantaŃiilor Sumele care se vor înregistra în conturile prezentate mai sus. pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere (pentru pierderea de valoare cu caracter reversibil constatată) sunt menŃinute în contabilitate la valoarea lor de intrare.000 RON 3. se va realiza utilizând metoda lineară.Se observă că în anul al treilea: valoarea rămasă × 30% < valoarea rămasă : 3 ani (anii rămaşi de viaŃă utilă) adică. Exemplul 3: Se amortizează o construcŃie prin metoda accelerată. Calcularea şi înregistrarea amortizării aferente primului an (Amt): Amt = 20.5% = 1. Determinarea amortizării aferente anilor de viaŃă utili rămaşi: CA = 100 (%) = 12. An de an. cunoscând următoarele date: – valoarea de intrare = 20.000 RON – durata de viaŃă utilă = 9 ani – în primul an se amortizează 50% din valoarea construcŃiei 1.640 < 19.

aceasta se realizează prin debitul contului de cheltuieli. 1. Înregistrarea constituirii provizionului: 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2912 Ajustări pentru deprecierea construcŃiilor 2. acest din urmă cont este structurat în patru conturi sintetice de gradul II.amortizarea înregistrată a) 4.000 RON 500 RON 1. Conturile de cheltuieli şi venituri corespunzătoare sunt următoarele: 6813 – cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor. Se cunosc următoarele elemente: . se impune la finele fiecărui exerciŃiu financiar analiza şi regularizarea lor. Pentru ajustările constituite anterior. în cazul majorării ajustării deja constituite sau prin creditul contului de venituri.EvidenŃa contabilă a ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor corporale se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor”. Se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere şi se debitează cu acele sume corespunzătoare diminuărilor sau anulărilor de ajustări. deoarece acesta a devenit parŃial sau total fără obiect. Exemplul 1: O societate comercială casează un utilaj.000 RON . Diminuarea provizionului constituit: .000 RON .valoarea provizionului constituit .provizion pentru depreciere 200 RON .500 RON 1. atunci când ajustarea constituită se diminuează sau se anulează. dar şi atunci când nu se mai aşteaptă obŃinerea nici unui beneficiu economic viitor din cedarea sau casarea lor.000 RON. La finele exerciŃiului financiar următor.valoarea necesară pentru provizion .provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acŃiuni similare legate de acestea 1.valoarea contabilă de intrare 7. cont sintetic de gradul I 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”.valoarea provizionată de virat la venituri 2912 Ajustări pentru deprecierea construcŃiilor = 2. se consideră că necesarul de provizion este de doar 500 RON.000 RON 2.000 RON b) 7.500 RON 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor Scoaterea din evidenŃă a imobilizărilor corporale se realizează o dată cu cedarea şi casarea acestora. 7813 – venituri din provizioane pentru ajustările imobilizărilor Exemplu: O societate constituie pentru deprecierea reversibilă constatată la una din construcŃiile sale un provizion în valoare de 2.000 RON 63 . conturi corespunzătoare conturilor de evidenŃă a imobilizărilor corporale.

amortizare aferentă 3. mijloacelor de transport. animalelor şi plantaŃiilor 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃiuni de capital 2) anularea ajustării pentru depreciere 2913 = 7813 Ajustări pentru Venituri din ajustări deprecierea instalaŃiilor.000 RON 200 RON 1. utilaje şi instalaŃii de lucru) 2813 Amortizarea instalaŃiilor. Echipamente tehnologice mijloacelor de transport.a) 1. imobilizărilor animalelor şi plantaŃiilor 1513 7812 Provizioane pentru Venituri din dezafectare imobilizări provizioane pentru corporale şi alte acŃiuni riscuri şi cheltuieli similare legate de acestea 7. scoaterea din gestiune a utilajului % = 2131 Echipamente tehnologice (maşini. (maşini. instalaŃii animalelor şi plantaŃiilor de lucru) – anularea ajustărilor existente se efectuează similar cazului a). pentru deprecierea mijloacelor de transport.000 RON .000 RON 3.valoare contabilă de intrare 3. Exemplul 2. utilaje. O societate comercială vinde un mijloc de transport care prezintă următoarele elemente: .000 RON .000 RON b) – scoaterea din gestiune a utilajului 2813 = 2131 7.000 RON 4.000 RON Amortizarea instalaŃiilor.preŃ de vânzare 400 RON 1) Vânzarea mijlocului de transport 461 = % 476 RON Debitori diverşi 7583 400 RON Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 4427 76 RON TVA colectată 64 .

Aceste conturi se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale în curs realizate în regie proprie sau facturate de furnizori. respectiv necorporale recepŃionate. a căror deŃineri au ca scop obŃinerea de venituri din dividende. precum şi a altor imobilizări corporale). în primul rând. Aceste titluri sunt deŃinute.000 RON Exemplul 3: O societate comercială donează o construcŃie.valoarea contabilă de intrare 4. pentru o perioadă de mai mult de un an.200 RON Amortizarea construcŃiilor 6582 800 RON DonaŃii şi subvenŃii acordate O categorie aparte în cadrul conturilor de imobilizări este reprezentată de imobilizările în curs.200 RON Înregistrarea donaŃiei presupune formula contabilă: % = 212 4. a instalaŃiilor tehnice şi maşinilor.000 RON . Mijloace de transport mijloacelor de transport. respectiv cu valoarea imobilizărilor necorporale facturate de furnizori. dar sunt aducătoare şi de venituri (ce îmbracă forma dividendelor). Se cunosc datele: . cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs realizate pentru nevoi proprii sau cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs. 234 – avansuri acordate pentru imobilizări necorporale. EvidenŃa contabilă a imobilizărilor în curs se Ńine cu ajutorul conturilor de activ 231 „Imobilizări corporale în curs” şi 233 „Imobilizări necorporale în curs”. alte titluri imobilizate şi creanŃele imobilizate. de asemenea. Contabilitatea imobilizărilor financiare În categoria imobilizărilor financiare se includ titlurile de participare. Se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale.3. Titlurile de participare care se prezintă sub o formă foarte variată sunt acele titluri care prin natura lor nu sunt investiŃii foarte lichide şi sunt deŃinute pentru o perioadă mai mare de un an.amortizare aferentă 3. În categoria altor titluri imobilizate se includ titlurile achiziŃionate de societate sau primite ca aport. cu valoarea aporturilor în natură (cazul imobilizărilor corporale în curs). III.2) Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport 2813 = 2133 Amortizarea instalaŃiilor. Acestea sunt deŃinute. EvidenŃa contabilă a avansurilor acordate pentru imobilizări se Ńine cu ajutorul următoarelor conturi de activ: 232 – avansuri acordate pentru imobilizări corporale (structurate în conturi de evidenŃă separată a terenurilor şi construcŃiilor. aportate la capitalul social (cazul imobilizărilor necorporale în curs).000 RON 2812 ConstrucŃii 3. animalelor şi plantaŃiilor 3. 65 . pentru a se putea executa o influenŃă semnificativă sau un control asupra societăŃilor emitente.

vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (cont 2693). Imobilizările financiare sunt evidenŃiate în contabilitate cu ajutorul conturilor de activ cuprinse în grupa 26 „Imobilizări financiare”.5 RON/acŃiune. dobânzile aferente împrumuturilor acordate etc.000 RON EvidenŃa creanŃelor imobilizate se Ńine pentru fiecare creanŃă în parte.000 40.000 Valoarea rămasă 160. atunci când există intenŃia de conservare a acestora pentru o perioadă mai mare de un an.vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare (cont 2692).000 × 15% Dobândă 30.000 40. RON + 1. care detaliază vărsămintele respective în: . Cheltuielile reprezentate de comisioane. în conformitate cu regulile nominalismului monetar.000 40. aceasta reprezentând obiect distinct de înregistrare.000 RON.000 12.000 de acŃiuni emise de o societate din afara grupului la preŃul de cumpărare de 2. de comisioane. În cadrul acestei grupe evidenŃa vărsămintelor de efectuat pentru imobilizări financiare se realizează cu ajutorul contului de pasiv 269.N.000 Rată 40.000 RON = 26.000 RON Interese de Furnizorii de participare imobilizări 2. 1. dobânda calculându-se la valoarea rămasă de achitat societăŃii împrumutatoare.000 ×15% 160.CreanŃele imobilizate evidenŃiază împrumuturile acordate filialelor sau altor societăŃi pe termen lung.000 6. Exemplu: O societate comercială acordă un împrumut în valoare de 200. Exemplu: O societate achiziŃionează 10.000 120.000 RON pe 5 ani. Plata titlurilor de participare 404 = 512 Furnizori de imobilizări Conturi curente la bănci 26.000 24.000 18. Acestea sunt evaluate.000 RON. Data acordării 01. La data intrării în patrimoniul societăŃii titlurile sunt evaluate la costul de achiziŃie care cuprinde toate cheltuielile referitoare la achiziŃia lor. acŃiunile proprii.000 – . cheltuieli reprezentate de preŃul de cumpărare. onorarii şi servicii bancare efectuate cu ocazia achiziŃionării acŃiunilor au înregistrat o valoare de 1.000 × 15% 120.vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deŃinute la filiale din cadrul grupului (cont 2691). cu o dobândă de 15% pe an.000 80. An N N+1 N+2 N+3 N+4 66 Calcul dobândă 200. .000 × 15% 40.000 40. . AchiziŃia titlurilor de participare se contabilizează astfel: 262 = 404 26. Împrumutul este rambursabil în tranşe egale.000 acŃiuni × 2.5 RON /acŃiune + 1.000 RON = 25.000. Costul de achiziŃie = 10.01.000 × 15% 80.000 40. onorarii sau servicii.

Pentru diferenŃa de valoare constatată în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a imobilizărilor financiare. la finele fiecărui exerciŃiu financiar sau la ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor financiare se realizează analiza şi regularizarea ajustărilor pentru pierderea de valoare constituite anterior: .000 lei 30.cu ocazia anulării unei ajustări ca rezultat al ieşirii din patrimoniu a imobilizărilor financiare. se suplimentează ajustarea. Se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor constituite. Cu ocazia inventarierii titlurilor de participare. şi valoarea de utilitate a creanŃelor imobilizate. se stabileşte valoarea actuală sau de utilitate a fiecărei categorii de titluri de participare sau alte titluri imobilizate.000 lei 30. Înregistrările contabile privind constituirea. Înregistrarea dobânzii aferente anului N 2676 = 763 Dobânda aferentă Venituri din împrumuturilor creanŃe imobilizate acordate pe termen lung 200. În perioadele următoare. EvidenŃa contabilă a ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare se Ńine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”.1. Valoarea de utilitate pentru titlurile cotate pe piaŃa bursieră este reprezentată de cursul mediu al ultimei luni.în cazul în care pierderea constatată este inferioară ajustării constituite.000 lei 3.000 lei Similar înregistrărilor efectuate la punctele 2 şi 3 se fac înregistrările contabile în anii următori.în situaŃia în care pierderea este superioară ajustării constituite. Încasarea dobânzii şi a ratei scadente 512 = % Conturi curente la bănci 2675 Împrumuturile acordate pe termen lung 2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 70. de asemenea. Înregistrarea acordării împrumutului 2675 = 512 Împrumuturi acordate Conturi curente pe termen lung la bănci 2. se constituie o ajustare pentru pierderea de valoare. diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare sunt următoarele: 67 . . aceasta fiind reprezentată de valoarea probabilă de încasare. suplimentarea. .000 lei 40. Valoarea de utilitate pentru titlurile necotate este dată de valoarea probabilă de negociere. diferenŃa se deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri. ajustările constituite se virează la venituri. În urma inventarierii se stabileşte.

Ńinându-se cont de eventualele ajustări pentru pierderea de valoare constituite.000 RON.preŃ de vânzare: a) 2.9 RON/acŃiune 68 .500 RON Cheltuieli financiare Ajustări pentru pierderea privind ajustările pentru de valoare a altor creanŃe pierderea de valoare a imobilizate imobilizărilor 2. Pentru titlurile de participare sau alte titluri imobilizate deŃinute.500 RON.valoarea de intrare a acŃiunilor: 2 RON/acŃiune. 1.1RON/acŃiune b) 1.500 RON La ieşirea din patrimoniu. necesarul ajustării este estimat la 1.000 de acŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate. La sfârşitul exerciŃiului financiar N+1. Diminuarea ajustării 2968 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanŃe imobilizate = 7863 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor 1. care au acelaşi emitent şi care au fost înregistrate în contabilitate la date şi implicit la costuri diferite. Exemplul 1: O societate comercială vinde 10.a) constituirea provizionului pentru pierderea de valoare: 6863 = 296 Ajustări pentru pierderea Cheltuieli financiare privind de valoare a imobilizărilor ajustările pentru pierderea financiare de valoare a imobilizărilor b) suplimentarea ajustării pentru pierderea de valoare idem a) c) diminuarea ajustării pentru pierderea de valoare 296 = 7863 Ajustări pentru Venituri din ajustări pierderea de valoare a pentru pierderea de imobilizărilor financiare valoare a imobilizărilor d) anularea provizionului pentru depreciere idem c) Exemplu: O societate comercială înregistrează la finele exerciŃiului financiar N o ajustare pentru pierderea de valoare constatată la alte creanŃe imobilizate în valoare de 2. scoaterea din gestiune se face utilizând metoda costului mediu ponderat sau metoda FIFO (primul intrat – primul ieşit). La ieşirea din gestiune. . Constituirea ajustării 6863 = 2968 2. diferenŃele dintre valorile nete încasate (de încasat) prin vânzare şi valorile de intrare ale titlurilor. se înregistrează la venituri sau cheltuieli. titlurile de participare şi alte titluri imobilizate sunt evaluate la valoarea lor de intrare. după caz. Se cunosc următoarele elemente: .

- ajustare pentru pierdere de valoare: 100 RON; - încasarea titlurilor de participare se face prin virament bancar. a) 1. Vânzarea acŃiunilor 461 = % 21.000 RON Debitori diverşi 261 20.000 RON AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate 7611 1.000 RON Venituri din acŃiuni deŃinute de entităŃile afiliate 2. Anularea ajustării pentru pierderea de valoare a acŃiunilor 2961 = 7813 Ajustări pentru pierderea de Venituri din ajustări valoare a acŃiunilor deŃinute pentru pierderea de la entităŃile afiliate valoare a imobilizărilor 3. Primirea sumei aferente acŃiunilor vândute 512 = 461 Conturi curente la bănci Debitori diverşi b) 1. Vânzarea titlurilor de participare % = 261 461 AcŃiuni deŃinute Debitori diverşi la entităŃile afiliate 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 2) Anularea provizionului 2961 = Ajustări pentru pierderile de valoare a acŃiunilor deŃinute la entităŃile aferente 7863 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 100 RON

21.000 RON

20.000 RON 19.000 RON 1.000 RON

100 RON

3) încasarea sumei aferente vânzării titlurilor de participare 512 = 461 19.000 RON Conturi curente la bănci Debitori diverşi Exemplul 2: O societate comercială deŃine în portofoliu următoarele titluri imobilizate emise de aceeaşi unitate: 1.000 titluri la 10 RON/titlu 2.000 titluri la 11 RON/titlu 1.500 titluri la 11,5 RON/titlu Societatea decide vânzarea a 3.500 de titluri de participare la preŃul de 11 RON/titlu. Încasarea sumei se face prin virament bancar.
69

1) Determinarea valorii de intrare a titlurilor vândute metoda FIFO presupune scoaterea din gestiune a titlurilor achiziŃionate şi care au constituit primul stoc: după epuizarea acestuia, se trece la al doilea stoc etc. În cazul nostru societatea vinde 3.500 de titluri, acestea fiind reprezentate de: 1.000 titluri × 10 RON/titlu = 10.000 RON 2.000 titluri × 11 RON/titlu = 22.000 RON 500 titluri × 11,50 RON/titlu = 5.750 RON Total 3.500 titluri = 37.750 RON După operaŃiunea de vânzare, societatea va deŃine în stoc 1.000 titluri la valoarea de 11,50 RON/titlu. Valoarea obŃinută prin vânzare = 3.500 titluri × 11 RON/titlu = 38.500 lei. 2) Înregistrarea vânzării 461 = % 38.500 RON Debitori diverşi 265 37.750 RON Alte titluri imobilizate 7641 750 RON Venituri din imobilizări financiare cedate 3) Încasarea sumei din vânzarea titlurilor 512 = 461 Conturi curente la bănci Debitori diverşi 38.500 RON

70

IV. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI PRODUCłIEI ÎN CURS DE EXECUłIE

Contabilitatea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie asigură evidenŃa acelor active deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii, evidenŃa activelor în curs de producŃie ce urmează a fi vândute, precum şi evidenŃa activelor sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul productiv al unei societăŃi. În cadrul stocurilor propriu-zise se includ: – materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parŃial, fie în starea lor iniŃială, fie transformată; – materialele consumabile, care participă sau ajută la procesul de fabricaŃie, dar care nu se regăsesc, de regulă, în produsul finit; – produsele, care includ semifabricatele (produsele al căror proces tehnologic a fost finalizat într-o secŃie şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secŃii sau sunt vândute terŃilor), produsele finite (produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricaŃie şi care pot fi livrate direct terŃilor sau depozitate în vederea livrărilor) şi produsele reziduale (rebuturile, materialele nerecuperabile şi deşeurile); – animalele şi păsările crescute pentru a fi folosite pentru reproducŃie, pentru a fi valorificate, pentru vânzare sau pentru a fi folosite pentru producŃia de lână, lapte sau blană; – mărfurile pe care societatea le achiziŃionează, în vederea revânzării; – ambalajele, în categoria cărora sunt incluse ambalajele refolosibile achiziŃionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care temporar pot fi păstrate temporar de terŃi, aceştia având obligaŃia restituirii lor. În cadrul producŃiei în curs de execuŃie este inclusă producŃia care nu a trecut prin toate fazele de producŃie aferente procesului tehnologic, produsele nesupuse probelor şi recepŃiei tehnice, lucrările, serviciile şi studiile în curs de execuŃie neterminate. EvidenŃa contabilă a bunurilor de natura stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie se Ńine cu ajutorul conturilor din clasa 3 „Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie”, conturi de activ. Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea societăŃii prin achiziŃionare de la furnizori, aportate de către acŃionari sau asociaŃi, realizate din producŃie proprie etc. şi se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea societăŃii prin consum sau prin orice altă modalitate. Conturile de evidenŃă a stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie sunt următoarele:
71

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCłIE ÎN CURS DE EXECUłIE

30. Stocuri de materii prime şi materiale 301. Materii prime (A) 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare (A) 3022. Combustibili (A) 3023. Materiale pentru ambalat (A) 3024. Piese de schimb (A) 3025. SeminŃe şi materiale de plantat (A) 3026. Furaje (A) 3028. Alte materiale consumabile (A) 303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A) 308. DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale (A/P) 33. ProducŃia în curs de execuŃie 331. Produse în curs de execuŃie (A) 332. Lucrări şi servicii în curs de execuŃie (A) 34. Produse 341. Semifabricate (A) 345. Produse finite (A) 346. Produse reziduale (A) 348. DiferenŃe de preŃ la produse (A/P) 35. Stocuri aflate la terŃi 351. Materii şi materiale aflate la terŃi (A) 354. Produse aflate la terŃi (A) 356. Animale aflate la terŃi (A) 357. Mărfuri aflate la terŃi (A) 358. Ambalaje aflate la terŃi (A) 36. Animale 361. Animale şi păsări (A) 368. DiferenŃe de preŃ la animale şi păsări (A/P) 37. Mărfuri 371. Mărfuri (A) 378. DiferenŃe de preŃ la mărfuri (A/P) 38. Ambalaje 381. Ambalaje (A) 388. DiferenŃe de preŃ la ambalaje (A/P) 39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P) 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor (P) 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P) 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
72

393. Ajustări pentru deprecierea producŃiei în curs de execuŃie (P) 394. Ajustări pentru deprecierea produselor 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P) 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P) 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P) 395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terŃi 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terŃi (P) 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terŃi (P) 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terŃi (P) 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terŃi (P) 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terŃi (P) 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terŃi (P) 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor la terŃi (P) 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P) 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P) Metodele de gestiune a stocurilor sunt următoarele: a) metoda inventarului permanent; b) metoda inventarului intermitent. Metoda inventarului permanent presupune înregistrarea intrărilor şi ieşirilor, operaŃiune cu operaŃiune, atât cantitativ cât şi valoric, scopul societăŃii fiind acela de a cunoaşte în orice moment stocul atât din punct de vedere cantitativ cât şi valoric. Intrările de bunuri de natura stocurilor au ca documente justificative: – factura de cumpărare sau avizul de expediere al furnizorului (dacă se primeşte aviz, în termen de trei zile urmează a se primi şi factura de achiziŃie). La locul unde se recepŃionează bunurile se întocmeşte nota de recepŃie şi constatare de diferenŃe (NIR). DiferenŃele constatate cu ocazia recepŃiei urmează a se soluŃiona de părŃile implicate. – bonul de predare, transfer, restituire. Acest document se foloseşte pentru înregistrarea bunurilor obŃinute din producŃie proprie dar şi ca document de transfer între gestiunile unei societăŃi comerciale. Metoda inventarului permanent se aplică sub formele: a) metoda operativ contabilă. Această metodă presupune înregistrarea cantitativă a tuturor introducerilor şi ieşirilor (folosindu-se fişa de magazie) precum şi înregistrarea valorică a acestora. La finele unei luni se verifică datele din evidenŃa gestiunii cu cele din evidenŃa contabilă.; b) metoda cantitativ-valorică. Această metodă presupune înregistrări cantitative la depozit, iar în contabilitate se efectuează înregistrări atât cantitative cât şi valorice. La finele unei luni se face verificarea cantitativă între evidenŃa gestionară şi cea contabilă. c) metoda global-valorică. Această metodă presupune înregistrări valorice atât în contabilitate cât şi la depozit. Metoda inventarului intermitent presupune determinarea indirectă a ieşirilor din stoc, cunoscându-se cantitatea şi valoarea bunurilor intrate şi cantitatea rămasă în stoc, determinată pe bază de inventar.
73

Acesta cuprinde preŃul de cumpărare. DiferenŃele de preŃ = Coeficientul de repartizare × Rulajul creditor al contului de stoc la cost standard. taxele nerecuperabile. materiale.). 74 . taxele de import. Contabilitatea operaŃiunilor de intrare a stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie La intrarea în patrimoniu. orice alte costuri atribuibile direct achiziŃiei acestora. manopera înregistrată peste limitele normal admise pentru producerea bunurilor de natura stocurilor. după cum urmează: Acest coeficient se înmulŃeşte cu valoarea bunurilor de natura stocurilor ieşite din gestiunea societăŃii la preŃ de înregistrare. cât şi asupra stocurilor. costurile de transport. pe baza preŃurilor medii ale bunurilor respective (denumite preŃuri de înregistrare). aceasta materializându-se cu ajutorul unui coeficient ce se calculează. costurile de desfacere. stocurile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la valoarea contabilă (valoarea de intrare) care este reprezentată de: – costul de achiziŃie. atât asupra valorii bunurilor ieşite. – valoarea de aport. pentru bunurile achiziŃionate cu titlu oneros. cheltuielile de depozitare (cu excepŃia cazurilor când sunt necesare procesului de producŃie) etc. Reglementările contabile permit ca stocurile din cumpărări sau producŃie proprie să fie evaluate şi la preŃuri standard. evidenŃiindu-se distinct diferenŃele de preŃ faŃă de costul standard de achiziŃie sau de producŃie. DiferenŃele de preŃ stabilite la intrarea bunurilor respective în patrimoniul societăŃii se înregistrează proporŃional.1. pentru bunurile ce reprezintă aport la capitalul social. Acesta se compune din costurile direct aferente bunurilor produse (cheltuielile directe de producŃie). după caz. întreŃinerea secŃiilor şi utilajelor. din alocarea sistematică a costurilor de producŃie indirecte ce rămân relativ constante faŃă de nivelul producŃiei (amortizarea. – costul de producŃie pentru bunurile obŃinute din producŃie proprie. cu forŃa de muncă etc. Pierderile de materiale. costul cu conducerea şi administrarea secŃiilor etc. ci sunt incluse direct în cheltuieli. manipulare. precum şi din alocarea sistematică a costurilor indirecte de producŃie ce variază direct proporŃional cu nivelul producŃiei (costul indirect cu materii prime.). Taxa pe valoarea adăugată se include în costul de achiziŃie numai în situaŃia în care acesta nu este recuperabilă (cazul societăŃilor neplătitoare de TVA). nu se includ în costul stocurilor.IV. Suma rezultată se evidenŃiază în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.

05.000.N 300 buc × 5.650 RON abatere nefavorabilă de la costul standard (sumă în negru) = 150 RON % = 401 1.000 RON % = 401 29. aferente stocului iniŃial 200 RON – cumpărări: 20. TVA 19%.00 RON/buc Contabilitatea diferenŃelor de preŃ se Ńine cu ajutorul conturilor următoare: – 308 „DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale” – 348 „DiferenŃe de preŃ la produse” – 368 „DiferenŃe de preŃ la animale şi păsări” – 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri” – 388 „DiferenŃe de preŃ la ambalaje” Se debitează cu abaterile de la costurile de achiziŃie standard aferente cumpărărilor cu sume în roşu.05. Valoarea de intrare a materiilor prime = 20.000 RON. pentru abaterile nefavorabile (costul de achiziŃie efectiv > costul de achiziŃie standard) şi se creditează cu abaterile de la costurile de achiziŃie standard aferente stocurilor ieşite din gestiune cu sume în roşu.50 RON/buc TVA 19% 23.000 RON – abateri favorabile de la costul de achiziŃie standard. pe grupe sau categorii de stocuri. Contabilizarea achiziŃiei din data de 20.CoeficienŃii de repartizare a diferenŃelor de preŃ se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II prevăzute în clasa 3.000 RON Materii prime 4426 TVA deductibilă 4.500 RON Materii prime 308 150 RON DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale 4426 313. Cheltuielile cu transportul şi manipularea materiilor prime cumpărate sunt de 5.50 RON 301 Furnizori 1.500 RON – cost de achiziŃie efectiv : 300 buc × 5.5 RON/buc = 1.750 RON Exemplul 2: O societate comercială prezintă următoarele informaŃii privind stocul de materii prime.0 RON/buc = 1.50 RON/buc TVA 19% – consum. Contabilizarea intrărilor şi ieşirilor aferente problemei de mai sus presupune următoarele operaŃiuni: 1.N 500 buc × 5.000 RON = 25. pentru abateri favorabile (costul de achiziŃie efectiv < costul de achiziŃie standard) sau cu sume în negru.000 RON + 5.50 RON TVA deductibilă 75 .N: – cost de achiziŃie standard: 300 buc × 5.N 450 buc × 4.000 buc × 5 RON/buc = 5.05. pentru abateri nefavorabile (costul de achiziŃie efectiv > costul de achiziŃie standard). Exemplul 1: O societate comercială cumpără de la furnizori materii prime în valoare de 20.05. în cursul lunii mai N 700 buc×5. sortimentul Y: – stoc iniŃial.40 RON/buc TVA 19% 30.750 RON 301 Furnizori 25. la cost de achiziŃie standard: 1.963. pentru abateri favorabile (costul de achiziŃie efectiv < costul de achiziŃie standard) sau cu sume în negru.

500 = 3. Contabilizarea achiziŃiei din data de 30.0 RON/buc = 2. Calculul şi contabilizarea diferenŃelor de preŃ.409. la cost de achiziŃie standard: 700 buc × 5.038 × 3.500 = 133 RON (Rc cont 301) abatere favorabilă 601 = 308 133 RON Cheltuieli cu DiferenŃe de preŃ la materii materiale prime prime şi materiale Exemplul 3: O societate comercială a achiziŃionat mărfuri din import.75 RON TVA deductibilă 4. Se cunosc următoarele: – preŃul de cumpărare (în RON) 100.75 RON 301 Furnizori 2.025 RON abatere favorabilă de la costul standard (sumă în roşu) = 225 RON % = 401 2.500 RON 601 = 301 3.N – cost de achiziŃie standard: 500 buc × 5.8% × 3.700 RON abatere nefavorabilă de la costul standard (sumă în negru) = 200 RON % = 401 3.0 RON/buc = 3.4 RON/buc = 2.05.250 RON – cost de achiziŃie efectiv: 450 buc × 4.038 (exprimă o abatere favorabilă) DiferenŃele de preŃ = 0.05.500 RON – cost de achiziŃie efectiv: 500 buc × 5. faŃă de costul de achiziŃie standard Coeficientul de repartizare = [200] + [225] 5.2.000 + 6. Contabilizarea consumului de materii prime din luna mai N.500 RON Materii prime 308 DiferenŃe de preŃ la 200 RON materii prime şi materiale 4426 513 RON TVA deductibilă 3.5 RON/buc = 2.N – cost de achiziŃie standard: 450 buc × 5.0 RON/buc = 2.000 RON 76 .500 RON Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 5.250 RON Materii prime 308 225 RON DiferenŃe de preŃ la materii prime şi materiale 4426 384.000 RON – taxele vamale 2. Contabilizarea achiziŃiei din data de 23.213 RON 301 Furnizori 2.250 (Si cont 301) + (Rd cont 301) = 0.

Se cunosc elementele: – valoarea în vamă a mărfurilor = 25.02. taxe şi vărsăminte asimilate 3.38 RON 9.250 RON 1.000 USD × 3.88 RON 86.250 RON × 12% = 9.000 USD – taxa vamală = 12% – comision vamal = 1% – TVA = 19% Cursul valutar a înregistrat următoarele valori: – la data facturării şi a stabilirii valorii în vamă: 3.09 RON/USD (20.000 USD × 0. taxe şi vărsăminte asimilate (taxe vamale + comision vamal) 4426 TVA deductibilă = 512 Conturi curente la bănci 26.000 RON – reducerea comercială acordată de furnizorul extern: 3.370.250 RON 9.05 RON/USD = 76.250 RON 76.000 RON – TVA 2.283.02. Astfel.N) 1.000 RON = 102.– cheltuieli de transport şi manipulare 1.250 RON b) taxa vamală = 76. mărfuri în data de 20. Calcularea şi înregistrarea obligaŃiilor fiscale a) valoarea în vamă = 25.05 RON/USD (20. Înregistrarea importului de mărfuri % 371 = Mărfuri 401 Furnizori 446 Alte impozite. costul de achiziŃie = 100.912.50 RON d) TVA=(76.150 RON +762. excepŃia fiind reprezentată de reducerea comercială primită de importator şi de TVA.N. 77.50) × 19% = 16.000 RON + 2.01.000 RON + 1.150 RON c) comisionul vamal = 76.250 RON × 1% = 762.50 RON 16.88 RON % 446 Alte impozite.912.01.250 RON + 9. Exemplul 4: O societate comercială achiziŃionează de la extern.370.04 RON/USD).N.000 RON – 3.000 RON În costul mărfurilor achiziŃionate sunt incluse toate elementele de mai sus.000 USD×3. Plata furnizorului extern 512 % = 401 Conturi curente la bănci Furnizori (25.000 RON.50 RON 76.162. termenul de decontare fiind 20.50 RON 2.000 RON 77 .09 RON/USD) 665 Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar (25.N) – la data decontării : 3.

067 RON 78 . 1.Exemplul 5: O societate achiziŃionează mărfuri de la un furnizor intern.500 RON – cheltuieli de transport consemnate în factură = 300 RON – TVA 19% Plata mărfurilor achiziŃionate se efectuează prin virament bancar. în condiŃii normale. Ńinându-se cont de pierderea de capacitate determinată de întreŃinerea planificată a echipamentelor). Partea ce nu se include în costul de producŃie al bunurilor de natura stocurilor obŃinute se înregistrează pe cheltuieli.000 buc Costul de producŃie este reprezentat de: a) Costurile directe b) Costurile indirecte fixe într-o anume proporŃie ce se determină în funcŃie de capacitatea de producŃie normală (prin aceasta se înŃelege producŃia ce se estimează a fi obŃinută în decursul a mai multor exerciŃii financiare.500 RON – cheltuieli indirecte 567 RON TOTAL 3. Se cunosc următoarele elemente: – valoarea mărfurilor = 2. 2. c) Costurile indirecte variabile ce sunt alocate în funcŃie de nivelul corespunzător folosirii efective a capacităŃii de producŃie. poate deduce TVA consemnată în factură şi. aferente realizării de produse finite: – costuri directe 2. în consecinŃă. această taxă nu determină creşterea costului de achiziŃie al mărfurilor. – fixe 350 RON – variabile 350 RON – costuri generale de administraŃie 600 RON – costuri de desfacere 220 RON – nivelul normal al capacităŃii de producŃie al societăŃii 60. 1.800 RON 532 RON Societatea cumpărătoare fiind plătitoare de TVA.332 RON Exemplul 6: O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a costurilor de producŃie. Înregistrarea achiziŃionării mărfurilor % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 3.000 buc – nivelul real al activităŃii productive 37.500 RON – costuri indirecte 700 RON din care. Plata mărfurilor achiziŃionate 401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 3.332 RON 2. Determinarea costului de producŃie Costul de producŃie cuprinde: – cheltuieli directe 2.

se efectuează înregistrarea: 60 30. – prin scoaterea din funcŃiune a unor mijloace fixe sau prin declasarea altor bunuri. 36. 38 = Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile (pe fiecare categorie de stocuri) În situaŃia în care se constată plusuri de inventar la stocurile privind produsele şi producŃia în curs de execuŃie se efectuează înregistrarea. Înregistrarea bunurilor de natura stocurilor la costul de producŃie 345 = 711 3. 33.000  350 RON × 1−  = 350 RON × (1− 0. În urma acestei operaŃiuni.Costurile indirecte fixe ce se vor include pe cheltuieli sunt rezultatul următorului calcul:  37. 34 = 711 Conturi de stocuri VariaŃia stocurilor 79 . 37. 36. rezultă bunuri de natura stocurilor care trebuie evidenŃiate în contabilitate. În situaŃia în care se constată plusuri de inventar la stocurile achiziŃionate. – plusuri constatate la inventar. 37. 2.067 RON Produse finite VariaŃia stocurilor Metodologia de înregistrare a intrărilor (de bunuri de natura stocurilor) presupune în general următoarele înregistrări: a) pentru bunurile de natura stocurilor achiziŃionate cu titlu oneros 401 % = 3 Furnizori Conturi de stocuri (grupele 30.000  Cheltuielile indirecte ce se includ în costul de producŃie = = 700 RON– 133 RON= 567 RON Celelalte costuri sunt incluse pe cheltuieli. 38) 4426 TVA deductibilă b) pentru bunurile de natura stocurilor realizate în cadrul societăŃii % = 711 34 VariaŃia stocurilor Produse 38 Ambalaje c) pentru bunurile de natura stocurilor ce reprezintă aport la capitalul social 3 = 456 Conturi de stocuri Decontări cu asociaŃii privind capitalul Bunurile de natura stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie pot intra în societate şi prin alte modalităŃi: – după ce au fost prelucrate de terŃi.62) = 133 RON  60.

44 RON – formula contabilă: 401 1. înregistrarea efectuată anterior se stornează.190 RON % = 301 Furnizori – facturi nesosite 1. valoarea totală consemnată în aceasta fiind de 1.000 RON Materii prime 4428 190 RON TVA neexigibile 3. dar pentru care nu s-a primit factura. Stornarea operaŃiunii efectuate la începutul exerciŃiului financiar următor 408 = % 1.300 RON – 207. Cota TVA 19%.56 RON = 1. Reducerile comerciale se întâlnesc sub formă de rabaturi. Pentru vânzări superioare volumului stabilit sau atunci când societatea cumpărătoare prezintă o importanŃă deosebită pentru furnizor. Înregistrarea achiziŃiei de materii prime pentru care nu s-a primit factura 408 1. Rabaturile se practică asupra preŃului de vânzare. sunt debitate conturile de stocuri şi taxa pe valoarea adăugată neexigibilă. TVA inclus. se acordă remize. La începutul exerciŃiului financiar următor se primeşte factura.300 RON % = 301 Furnizori 1.092. În situaŃia în care societatea cumpărătoare achită datoriile sale înainte de termenul scadent. 80 . risturnele sunt reduceri de preŃ ce se determină având în vedere ansamblul de operaŃii efectuate cu societatea cumpărătoare în cadrul unui interval de timp determinat.44 RON Materii prime 4426 207.56 RON 119 – determinarea valorii materiilor prime 1. aceasta poate beneficia de reduceri financiare (acestea îmbracă forma sconturilor de decontare). pentru care nu s-a primit factura (valoarea acestora = 1.000 RON Materii prime 4428 190RON TVA neexigibilă 2. pentru defectele de calitate constatate la bunurile achiziŃionate. Aceste reduceri îmbracă formă comercială şi/sau financiară.000 RON).Pentru bunurile de natura stocurilor achiziŃionate la finele unui exerciŃiu financiar. În fine. 1. urmând ca la primirea facturii să se efectueze înregistrarea corespunzătoare. fiind creditat contul de furnizori facturi nesosite.300 RON × = 207. La începutul exerciŃiului financiar următor.092.300 RON. pentru achiziŃiile de bunuri de natura stocurilor se acordă reduceri.56 RON TVA deductibilă Uneori. remize şi risturne. Înregistrarea facturii primite – deducerea TVA din preŃul total consemnat în factură 19 1.190 RON Furnizori – facturi nesosite 301 1. Exemplu: La finele exerciŃiului financiar se achiziŃionează materii prime.

în situaŃia în care reducerile financiare sunt înregistrate o dată cu primirea materiilor prime: % = % 20.500 RON Materii prime 4426 3.783.000 RON – remiză 1.75 RON Conturi curente la bănci 767 875 RON Venituri din sconturi obŃinute Ambalajele sunt acele bunuri de natura stocurilor destinate împachetării (transportării) de produse/mărfuri.75 RON 20.158.75 RON 301 Furnizori 17.500 RON 301 401 19.625 RON 3.75 RON a) înregistrarea facturii.658.75 RON 17. fie rezultate din producŃia proprie.783.158.658.658.658.158.75 RON TOTAL DE PLATĂ 19.75 RON Materii prime Furnizori 3.75 RON 4426 767 875 RON TVA deductibilă Venituri din sconturi obŃinute b) contabilizarea reducerii financiare la achitarea facturii presupune înregistrările: b1) înregistrarea facturii: % = 401 20.scont de decontare 5% 875 RON Neta financiară TVA 19% 16.000 RON – risturn 500 RON Neta comercială 17.500 RON .000 RON – rabat 1.75 RON 401 = Furnizori 512 19. Ambalajele sunt.75 RON TVA deductibilă b2) plata facturii: % 20.Exemplu în care reducerile comerciale sunt acordate o dată cu întocmirea facturii: Factura detaliată privind achiziŃia de materii prime se prezintă astfel: – materii prime 20. fie achiziŃionate de la terŃi.783. Înregistrările contabile sunt următoarele: a) achiziŃia de ambalaje % = 401 381 Furnizori Ambalaje 4426 TVA deductibilă 81 . livrate clienŃilor cu ocazia cumpărării de către aceştia a produselor/mărfurilor respective.

constituite sau suplimentate. Anularea ajustărilor pentru depreciere idem 3 Exemplu: O societate comercială evidenŃiază cu ocazia comparării valorii de inventar (mai mică) a stocului de semifabricate cu valoarea de intrare a acestora (mai mare).2. cu ocazia inventarierii. Constituirea ajustărilor pentru depreciere: 39 6814 = Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea privind ajustările pentru stocurilor şi a producŃiei deprecierea activelor circulante în curs de execuŃie 2. pe seama cheltuielilor de exploatare şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor pentru depreciere. după caz. valoarea de inventar este egală cu valoarea de intrare a semifabricatelor. producŃiei în curs de execuŃie. se constituie ajustări pentru depreciere.b) producŃia de ambalaje 381 Ambalaje = 711 VariaŃia stocurilor IV. Aceste conturi se creditează cu valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producŃiei în curs. în sumă de 35. EvidenŃa contabilă a provizioanelor pentru depreciere se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie”. ajustările constituite se suplimentează. Constituirea. 82 . cu caracter reversibil. ambalajelor sau animalelor.000 RON. Diminuarea ajustărilor pentru depreciere: 7814 39 = Venituri din ajustări Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a producŃiei pentru deprecierea în curs de execuŃie activelor circulante 4. materialelor. La finele fiecărui exerciŃiu financiar următor sau la ieşirea din patrimoniul societăŃii. la sfârşitul exerciŃiului financiar. a bunurilor de natura stocurilor pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere. Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor existente la finele perioadei. pe seama cheltuielilor. mărfurilor. pe feluri de ajustări. Suplimentarea ajustărilor pentru depreciere: idem 1 3. diminuează sau se anulează. suplimentarea. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie Pentru deprecierea materiilor prime. La finele exerciŃiului financiar. stocurilor aflate la terŃi. o depreciere (pierdere de valoare). diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie presupune următoarele înregistrări contabile: 1.

N = 700 buc 25. Costul mediu ponderat se poate calcula după fiecare intrare sau lunar. Anularea provizionului constituit anterior 3941 = 7814 Ajustări pentru Venituri din ajustări deprecierea pentru deprecierea semifabricatelor activelor circulante 35. prezintă următoarea situaŃie la materia primă „X”: – stoc iniŃial 01.000 RON Cheltuieli Ajustări pentru de exploatare deprecierea privind ajustările semifabricatelor pentru deprecierea activelor circulante 2. transmiterea spre prelucrare către terŃi.02. De asemenea.02. plus valoarea intrărilor în stoc şi cantitatea existentă în stocul iniŃial.3. sunt asimilate ieşirilor şi lipsurile constatate la inventar.02. Constituirea provizionului pentru deprecierea semifabricatelor: 6814 = 3941 35.N = 1.A. Contabilitatea operaŃiunilor de ieşire a bunurilor de natura stocurilor Ieşirea bunurilor de natura stocurilor se realizează prin consum. standardele internaŃionale de contabilitate recomandă utilizarea uneia dintre următoarele metode de evaluare: – metoda costului mediu ponderat (CMP).02. respectiv calcularea costului lunar): 83 .N = 200 buc Să se înregistreze în contabilitate consumul din materia primă „Y” utilizând metoda costului mediu ponderat în ambele variante (calcularea costului după fiecare intrare.N = 500 buc × 700 RON/buc 17. ca raport între valoarea totală a stocului iniŃial.N = 300 buc (consumuri) 18. – metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO). Pentru bunurile fungibile (bunurile care în interiorul fiecărei categorii nu sunt identificabile în mod unitar. Exemplu: Societatea comercială „X”S. – metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO). după intrarea în gestiunea societăŃii).02.100 buc × 750 RON/buc – ieşiri: 02.02.N = 1.000 buc × 500 RON/buc – intrări: (achiziŃii) 04. prin vânzare.02.1.000 RON IV.N = 300 buc × 710 RON/buc 28. plus cantităŃile intrate în stoc.

734 600 1.900 700 710 750 350. (buc.02. respectiv 146.000 1.069 RON 121.) RON 1.371 RON. 511.000 500.200 1.190.371 730.N 04.N Stoc iniŃial ieşiri intrări CMP intrări CMP ieşire ieşire 150.N 17.02.700 697.00 350.000 RON 426.901 Data ExplicaŃii PreŃ Cant unitar Valoare (buc) RON 500 300 1.200 1.) RON 500 370 1.190.53 511.000 213. 18 şi 25.636 1.241.000 = = 730.N 02.100 1.N 18. unitar Valoare (buc.02.197 01. cu excepŃia sumelor.02.02.N 18.000 213.197 700.000 500.12 1.N sunt similare celor prezentate anterior.00 500.CMP după fiecare intrare Intrări CMP Data ExplicaŃii PreŃ Cant.100 1.N 17.02.33 700.N 04.000 1. Înregistrarea consumului din data de 02.02.02.53 219.388.02.53 RON / buc 500 + 300 + 1100 1.02.53 1.000 608.200 1.000 608.02.N Stoc iniŃial ieşiri intrări intrări ieşire ieşire intrare 730.500 800 600 730.02.N 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 3.02.000 PreŃ PreŃ Cant Cant unitar unitar Valoare (buc) (buc) RON RON 300 700 200 1.000 Cant.159 RON.803 1.02.734 RON 500 × 700 + 300 × 710 + 1100 × 750 1.900 700 710 750 350.N 25. 84 . unitar Valoare (buc.000 700 426.02.67 486.N 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime 2.388.67 913.02.02.12 1.67 365. Înregistrarea consumului din data de 25.700 1.53 146. acestea fiind 219.00 700 1.000 583.000 825.N 25.900 Intrări CMP Ieşiri Stoc Valoare 500.159 01.931 608.N 28.388.000 1.) 300 700 200 Ieşiri PreŃ unitar RON 500 608.700 intrare CMP 1.67 Valoare Stoc PreŃ Cant.53 876.500 500.N 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime CMP calculat lunar Costul mediu ponderat calculat lunar = = 150.069 800 121.106 RON.000 825.197 700.02.000 1.N 02.106 730. Înregistrarea consumului din data de 18.200 Înregistrările contabile aferente consumurilor din zilele de 02.67 608.700 730.N 28.

) RON 1.N ieşire ieşire intrare 1.000 210.00 500 700 500 700 710 500 700 500 500 750 Valoare 500.000 825.200 710 700 700 500 - 213.000 350.02.200 Metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO) presupune scoaterea din gestiunea societăŃii a bunurilor de natura stocurilor aferente ultimei intrări.388.000 350.000 300.02.00 700 500 500 700 700 500 500 700 300 710 350.000 1.) 1.000 700 700 500 700 500 300 700 100 600 600 1.000 210.02.Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) presupune scoaterea din gestiunea societăŃii a bunurilor de natura stocurilor aferente primei intrări.N ieşire 28. Pe măsura epuizării bunurilor de natura stocurilor intrate prima dată.) RON 500 300 700 710 350.000 50.02.000 85 .02.02.388.N Stoc iniŃial 02.N ieşiri 04.000 1.00 150.248.02.000 Cant.N 02.000 350.N 28.000 1.02.000 350. Cant.000 Ieşiri PreŃ unitar RON 500 Stoc PreŃ Cant. unitar (buc.02.100 1.000 350.000 350.000 700 200 - 500 700 - 1.000 213.100 750 640.N ieşire 25.02.000 350.100 1.900 1. Data Intrări CMP PreŃ ExplicaŃii Cant.000 700 500.N intrări 17.) RON Stoc iniŃial ieşiri 300 intrări 500 700 350. (buc.000 213.000 01. Exemplificarea acestei metode va fi realizată pe datele problemei precedente.000 300 400 100 100 1. Exemplificarea acestei metode: Intrări CMP Data ExplicaŃii PreŃ Cant.900 750 825.000 350.125.N 04.N intrare 1.N 25.000 213.00 500.N 18.N 17.000 763.N intrări 18.000 300 700 300 710 300 700 300 710 1.000 213.) (buc.000 01.700 Stoc PreŃ unitar RON 500.000 1.000 350.02.000 1.02. Valoare unitar (buc.000 825.000 350. bunurile ieşite din gestiunea societăŃii sunt evaluate la costul de achiziŃie/producŃie al celei de a doua intrări etc.000 213.) RON 300 500 150.000 intrări 300 710 213.000 70.02. unitar Valoare (buc.000 70.000 213.02. O dată cu epuizarea acestora sunt scoase bunurile aferente intrării anterioare etc.000 280.100 750 825. unitar Valoare (buc.000 Valoare Ieşiri PreŃ Cant.000 350.700 - Valoare 500.000 300.000 500 700 300 710 140.000 500.000 350.

02.000 RON 301 75. – TVA neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc la data de 01.000 RON Alte venituri din exploatare 4427 380 RON TVA colectată 4.67 RON. a) înregistrarea vânzării 4111 = % 89.N: 1. O societate comercială vinde unui client produse finite în valoare de 75.000 RON În urma efectuării analizei acestor minusuri.000 RON. TVA 19%.N: 1.Evaluarea stocurilor identificabile (reprezentate de bunurile individualizate pentru fiecare articol în parte) se realizează în mod individual. în valoare de 10. a) înregistrarea minusului constatat la materii prime 601 = 301 10. în valoare de 2. O societate comercială dă în consum materii prime în valoare de 75.250 RON ClienŃi 701 75. Costul de producŃie al bunurilor de natura stocurile vândute 68.000 RON VariaŃia stocurilor Produse finite 2.380 RON Debitori diverşi 7588 2.02.250 RON TVA colectată b) scoaterea din gestiune a produselor finite vândute 711 = 345 68.000 RON 6021 = Cheltuieli cu Materiale auxiliare materialele auxiliare şi 461 = % 2.02.000 RON Cheltuieli cu materiile prime Materii prime b) înregistrarea minusului constatat la materialele auxiliare 3021 2.000 RON. – marja comercială aferentă mărfurilor din stoc la 01.000 RON 601 = Cheltuieli cu Materii prime materiile prime 3. O societate comercială cu amănuntul prezintă următoarele elemente aferente lunii februarie N: – stoc de mărfuri la 01.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4427 14.682.000 RON.N evaluat la preŃ de vânzare (inclusiv TVA): 10. Cu ocazia inventarierii s-au constatat lipsuri în gestiune la: – materii prime. Exemple privind ieşirea din gestiunea unei societăŃi a bunurilor de natura stocurilor: 1. 86 .000 RON – materiale auxiliare.64 RON.596. s-a constatat că lipsa materialelor auxiliare s-a datorat unui angajat al societăŃii.

31 RON 87 .500 RON – TVA neexigibilă = (5.950 RON % = 371 Furnizori 5.69 RON (8. aplicată la costul de achiziŃie al mărfurilor. la preŃ de vânzare.735 RON % 2.500) × 19% = 1. aferent mărfurilor vândute.000 + 1.000 RON. la valoarea vânzărilor de mărfuri.– în cursul lunii februarie N s-au achiziŃionat mărfuri. ce evidenŃiază marja comercială (adaosul comercial). exclusiv TVA (rulajul creditor al contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor). Aplicarea metodei investitorului permanent. a) înregistrarea achiziŃiei de mărfuri 401 5.000 RON 6. Acest cont este un cont rectificator.277.235 RON – preŃ de vânzare. în creditul său înregistrându-se valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune. de regulă.000 RON × 30% = 1.000 + 1. în baza formulei de mai sus.000 RON.722.31 RON 119 531 Casa = % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată 8.235 = 7. pentru stocul de mărfuri presupune utilizarea contului 378 „DiferenŃe de preŃ la mărfuri”.500 + 1.000 RON Mărfuri 4426 950 RON TVA deductibilă b) contabilizarea marjei comerciale şi a TVA aferentă intrărilor – costul de achiziŃie = 5.500 RON DiferenŃe de preŃ la mărfuri 4428 1. TVA 19%. pe baza unui coeficient mediu de marjă comercială care se determină utilizând formula: Sold iniŃial cont 378 + Rulaj creditor 378 Sold iniŃial cont 371 + Rulaj debitor cont 371 – Sold iniŃial cont 4428 – Rulaj creditor cont 4428 Marja comercială aferentă mărfurilor vândute se determină prin aplicarea coeficientului calculat.000 – 1. în debitul său se înregistrează valoarea adaosului comercial. Determinarea marjei comerciale aferentă mărfurilor ieşite din stoc se face. la cost de achiziŃie 5. Societatea practică o marjă comercială de 30%.31) 1. s-au vândut mărfuri la preŃ de vânzare.000 RON – marja comercială = 5. inclusiv TVA = 5.000 RON × = 1.235 RON TVA neexigibilă c) înregistrarea vânzării de mărfuri în numerar: 19 TVA = 8.735 RON 371 = Mărfuri 378 1. inclusiv TVA 8. la finele unei luni.277.277.

00 Rc = 1.411.411.00 Tsd =17.36 Marja comercială aferentă mărfurilor vândute = 6.76 – 1.500. TVA 19% a) trimiterea spre prelucrare la terŃi a materiilor prime 345 10.63 5. În urma prelucrării rezultă produse finite ce pot fi vândute.500.00 2.680. cheltuielile facturate de terŃi fiind de 7.000 RON 354 = Produse aflate la terŃi Produse finite b) înregistrarea produselor finite primite de la terŃi.67 1.330 RON Produse finite Furnizori 7.735 Rc = 1.93 RON % = 371 8.76 RON DiferenŃe de preŃ la mărfurile vândute 4428 1.31 = 5.310.000 – 1.180.000 Si 1. 345 = 401 8.21 10.277.411.235.67 + 1.680.500 3.000 + 7.310.00 Tsc = 3.596.63 D 378 DiferenŃa de preŃ la mărfuri Si 1.235 14.735 − 1.722.000 RON 4426 1.235.180.000 RON. O societate comercială dă spre prelucrare terŃilor un stoc de produse finite în valoare de 10.831.000 1.67 = = 0.31 RON TVA neexigibilă 5.735 Tsc= 2.277.596.735 Rd = 7. produse ce pot fi vândute 345 = 354 10.000.330 RON TVA deductibilă 88 .76 RON Costul de achiziŃie al mărfurilor vândute = valoarea mărfurilor vândute la preŃ.63 − 1.000 RON (1.69 × 0.93 RON Cheltuieli privind mărfurile 378 1.21 = 1. inclusiv TVA – valoarea marjei comerciale aferente vânzărilor – TVA aferentă vânzărilor devenită exigibilă = 8.000 bucăŃi de materii prime × 10 RON/buc).00 RON 607 Mărfuri 5.67 C Coeficientul mediu de marjă comercială = = 1.000 RON Produse finite Produse aflate la terŃi % Concomitent.d) înregistrarea ieşirii din gestiune a mărfurilor vândute: SituaŃia în conturi se prezintă astfel: D 371 Mărfuri C D 4428 TVA neexigibilă C Si 10.903.

Conturile cu ajutorul cărora se evidenŃiază datoriile pe termen scurt sunt conturi de pasiv. sold ce reprezintă datoriile rămase de plătit. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERłII Contabilitatea terŃilor asigură evidenŃa datoriilor şi creanŃelor unei societăŃi comerciale în relaŃiile sale cu furnizorii.). Furnizori şi conturi asimilate 401. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări (A) 89 . Conturile de terŃi asigură evidenŃa operaŃiunilor cu furnizorii. Soldul este debitor şi reprezintă creanŃele de încasat deŃinute de societate faŃă de terŃi. cu diferitele fonduri. Furnizori de imobilizări (P) 405. personalul. de la care urmează a se primi o sumă de bani sau un echivalent valoric (o lucrare.V. Conturile de evidenŃă a creanŃelor pe termen scurt au funcŃie contabilă de activ. asigurările sociale. ele se creditează cu datoriile societăŃii faŃă de terŃi şi se debitează cu sumele plătite acestora. Prin datorii pe termen scurt se înŃelege totalitatea fondurilor furnizate de terŃii societăŃii. cu asigurările. Furnizori – debitori 4091. prin creanŃe pe termen scurt se înŃelege totalitatea valorilor economice avansate de societate terŃilor. protecŃia socială. Efecte de plătit (P) 404. În schimb. prezintă sold creditor. Furnizori (P) 403. societatea având obligaŃia de a efectua o prestaŃie sau de a acorda un echivalent valoric. precum şi provizioanele pentru deprecierea creanŃelor. clienŃii. Datoriile şi creanŃele unei societăŃi evidenŃiate cu ajutorul contului din clasa 4 „Conturi de terŃi” îmbracă forma datoriilor şi creanŃelor pe termen scurt (cu termen de decontare mai mic de un an). se debitează o dată cu crearea creanŃelor faŃă de terŃi şi se creditează în momentul încasării de sume de bani sau a primirii altor echivalente în contul creanŃelor existente. Totodată. cu bugetul statului. Efecte de plătit pentru imobilizări (P) 408. clienŃii. conturile de regularizare şi asimilate. Conturile de evidenŃă din clasa 4 „Contul de terŃi” sunt următoarele: CLASA 4 – CONTURI DE TERłI 40. decontările în cadrul unităŃii. Furnizori – facturi nesosite (P) 409. cu debitorii şi creditorii diverşi. bugetul statului etc. evidenŃiază decontările în cadrul grupului şi cu asociaŃii. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A) 4092. personalul societăŃii. un serviciu etc.

ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj(P) 4372. TVA neexigibilă (A/P) 444. TVA de recuperat (A) 4426. ClienŃi şi conturi asimilate 411. Personal – salarii datorate (P) 423. ClienŃi (A) 4118. Bugetul statului. Personal şi conturi asimilate 421. Alte datorii şi creanŃe în legătură cu personalul 4281. Impozitul pe profit/venit 4411. ClienŃi – creditori (P) 42. ContribuŃia personalului la fondul de şomaj (P) 438. ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P) 4314. Alte creanŃe sociale (A) 44. Asigurări sociale 4311. Ajutor de şomaj 4371. Drepturi de personal neridicate (P) 427. taxe şi vărsăminte asimilate (P) 447. protecŃia socială şi conturi asimilate 431. ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale (P) 4312. Prime reprezentând participarea personalului la profit (P) 425.41. Alte datorii în legătură cu personalul (P) 4282. ClienŃi incerŃi sau în litigiu (A) 413. Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate (P) 90 . Alte datorii şi creanŃe sociale 4381. ClienŃi 4111. Alte datorii sociale (P) 4382. ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate (P) 437. SubvenŃii guvernamentale (A) 4452. Personal – ajutoare materiale datorate (P) 424. Alte creanŃe în legătură cu personalul (A) 43. Efecte de primit de la clienŃi (A) 418. ClienŃi – facturi de întocmit (A) 419. ReŃineri din salarii datorate terŃilor (P) 428. SubvenŃii 4451. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 445. TVA de plată (P) 4424. Asigurări sociale. Impozitul pe venit (P) 442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. fonduri speciale şi contrui asimilate 441. ContribuŃia personalului la asigurările sociale (P) 4313. Alte sume primite cu caracter de subvenŃii (A) 446. TVA colectată (P) 4428. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenŃii (A) 4458. TVA deductibilă (A) 4427. Alte impozite. Avansuri acordate personalului (A) 426. Impozitul pe profit (P) 4418.

grupă care include următoarele conturi: 401 – Furnizori. Alte creanŃe privind bugetul statului (A) 45. EvidenŃa contabilă a decontărilor cu furnizorii se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din cadrul grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. 91 . cambia. Grup şi acŃionari/asociaŃi 451.). Decontări în cadrul unităŃii 481. Debitori diverşi (A) 462. la executarea şi prestarea de către terŃi a unor lucrări sau servicii. Dividende de plată (P) 458. Decontări din operaŃii la participaŃie 4581. Decontări privind interesele de participare 4531. Cheltuieli înregistrate în avans (A) 472. Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului 4481. Sume datorate acŃionarilor/asociaŃilor 4551. Decontări privind interesele de participare (A/P) 4538. Alte datorii faŃă de bugetul statului (P) 4482. Decontări între unitate şi subunităŃi (A/P) 482. Venituri înregistrate în avans (P) 473. lucrările executate sau serviciile prestate. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii Contabilitatea furnizorilor asigură înregistrarea operaŃiunilor unei societăŃi cu privire la achiziŃia de active imobilizate. Decontări între subunităŃi (A/P) 49. materiale etc. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – clienŃi (P) 495. Decontări între entităŃile afiliate (A/P) 453. warantul etc. AcŃionari/asociaŃi – dobânzi la conturi curente (P) 456. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P) 455. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – decontări în cadrul grupului şi cu acŃionarii/asociaŃii (P) 496. Debitori şi creditori diverşi 461. Decontări din operaŃii în participaŃie-activ (A) 46.). AcŃionari/asociaŃi – conturi curente (P) 4558. Creditori diverşi (P) 47. active circulante (materii prime.1. Decontări între entităŃile afiliate 4511. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor 491. asigură evidenŃa obligaŃiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (biletul la ordin. Decontări din operaŃii în participaŃie-pasiv (P) 4582.448. acest cont asigură evidenŃa decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri. cecul. Conturi de regularizare şi asimilate 471. 403 – Efecte de plătit. Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – debitori diverşi (P) V. Decontări din operaŃii în curs de clarificare (A/P) 48. Decontări cu acŃionarii/asociaŃii privind capitalul (A/P) 457.

biletului la ordin. Soldul conturilor reprezintă avansul acordat furnizorilor. şi anume: 4091 – Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 – Furnizori-debitori pentru prestări servicii şi executări de lucrări. ce este structurat în două conturi sintetice de gradul II. Cecul barat este plătibil la vedere. Ńine evidenŃa obligaŃiilor de plată faŃă de furnizorii de imobilizări. care. trasul şi beneficiarul. Biletul la ordin şi warantul presupun implicarea a două persoane în procesul de decontare. dintr-o deschidere de credit. În cadrul grupei 40 se întâlneşte un cont ce prezintă funcŃia contabilă inversă funcŃiei contabile ce caracterizează această grupă. cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate la furnizori şi se creditează cu valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor. Aceste conturi se debitează cu valoarea avansurilor achitate pentru cumpărarea de bunuri de natura stocurilor. cu valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor sau nerestituite şi înregistrate în stoc etc. până la expirarea perioadei de prezentare de 8. din operaŃiuni de încasări etc. cont de activ. lucrările executate şi prestările de servicii pentru care nu s-au primit facturi. termenele de prezentare la plată fiind de 8 zile. lucrărilor sau serviciilor. aceasta reprezentând operaŃiunea prin care banca confirmă pe cec existenŃa disponibilului necesar efectuării plăŃii şi persoana care a emis cecul nu mai poate retrage din contul său această sumă de bani. asigură evidenŃa obligaŃiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale faŃă de furnizorii de imobilizări. 92 . 408 – Furnizori – facturi nesosite. disponibile care pot proveni dintr-un depozit bancar. să plătească la prezentare o sumă determinată unei terŃe persoane aflate în poziŃie de beneficiar. – cambia. după caz. Acestea sunt creanŃe pe termen scurt şi cuprind: – cecul barat. pe când cecul barat şi cambia presupun implicarea în procesul de decontare a trei persoane. respectiv pentru prestările de servicii şi executările de lucrări. – biletul la ordin.404 – Furnizori de imobilizări. cu ajutorul acestui cont se Ńine evidenŃa decontărilor cu furnizorii pentru achiziŃiile de bunuri. Acesta este contul 409 „Furnizori debitori”. Acest instrument este creat de trăgător. Trăgătorul poate emite un cec numai în condiŃiile în care acesta deŃine la tras (bancă) fonduri proprii. dar nedecontat. dă ordin acesteia. Caracteristicile cecului barat. care încorporează un drept de creanŃă al deŃinătorului faŃă de emitentul acestora. Pentru evitarea riscului de neplată a cecurilor barate se impune certificarea lor. respectiv 15 zile. cambiei sunt următoarele: Cecul barat este instrumentul de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul. 405 – Efecte de plătit pentru imobilizări. pe baza unui disponibil în prealabil la o bancă. Cecul barat are caracteristica de a avea înscrise două linii paralele oblice pe faŃa cecului. în celelalte cazuri şi se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. Efectele de comerŃ sunt titluri negociabile. – warantul etc. dacă cecul este plătibil în localitatea în care a fost emis sau de 15 zile. care se află în poziŃia de tras.

care nu este plătibilă la vedere. două persoane. şi anume. fie unui beneficiar. în procesul creării sale. sub semnătură privată punând în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul. numit girant. la o dată determinată în timp. toate drepturile ce izvorăsc din acest instrument. numite giratar. Cambia circulă prin gir (definiŃia a fost dată la biletul la ordin) şi prin cesiune de creanŃă ordinară. biletul la ordin poate fi girat. emitentul şi beneficiarul. transferă unei alte persoane. Contabilitatea operaŃiilor privind decontările cu furnizorii presupune următoarele tipuri de înregistrări: – aprovizionarea cu stocuri: 401 % = 3 Furnizori Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 4426 TVA deductibilă – aprovizionarea cu imobilizări necorporale şi corporale 404 % = 20 Furnizări de imobilizări Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 4426 TVA deductibilă – primirea lucrărilor şi serviciilor de la furnizori % = 401 61 Furnizori Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi 4426 TVA deductibilă 93 . trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenŃei sau la cel mult două zile de la aceasta. acest titlu de credit. Cambia reprezintă obligaŃia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească. Ca şi cecul barat. Emitentul care în calitate de debitor se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor. o sumă de bani determinată. fie la ordinul acestuia din urmă. Posesorul cambiei. o sumă determinată beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. la scadenŃă. girul reprezentând operaŃiunea prin care posesorul biletului la ordin. aceasta fiind actul prin care creditorul numit cedent transferă dreptul său de creanŃă unei alte persoane numită cesionar (cesiunea de creanŃă devine valabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic ).Biletul la ordin reprezintă instrumentul de plată prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată. Acesta pune în legătură. care în calitate de creditor dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată.

la primirea facturii. – plata furnizorilor pe baza de efecte comerciale 403 401 = Furnizori Efecte de plătit Sau 405 404 = Furnizări de Efecte de plătit imobilizări pentru imobilizări – plata efectelor comerciale şi a furnizorilor prin virament bancar % = 512 403 Conturi curente la bănci Efecte de plătit 405 Efecte de plătit pentru imobilizări 401 Furnizori 404 Furnizori de imobilizări 94 . după caz. înregistrarea de mai sus se stornează în negru. b) contul „TVA neexigibilă” devine „TVA deductibilă” c) contul „Furnizori – facturi nesosite” devine „Furnizori” sau „Furnizori de imobilizări”. aceasta să fie repusă din nou cu următoarele modificări: a) modificările de sume (dacă este cazul). urmând ca.. cu imobilizări necorporale şi corporale şi pentru lucrările şi serviciile executate de terŃi şi pentru care nu s-au primit facturile până la data închiderii exerciŃiului financiar: 408 % = 3 Furnizori – facturi nesosite Conturi de stocuri şi producŃia în curs de execuŃie 20 Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi 4428 TVA neexigibilă La deschiderea exerciŃiului financiar următor.pentru aprovizionarea cu stocuri.

Ulterior furnizorul livrează societăŃii materii prime în valoare de 20. Furnizorul emite factura de avans în favoarea societăŃii comerciale. TVA 19%.– acordarea de avansuri pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări servicii/executări de lucrări: 512 % = 4091 Conturi curente la bănci Furnizări – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizări-debitori pentru prestări servicii/executări de lucrări – decontarea furnizorilor pe baza disponibilităŃilor băneşti şi a avansurilor acordate % 401 = Furnizori 512 Conturi curente la bănci 409 Furnizori debitori Exemplul 1: O societate comercială acordă un avans unui furnizor în vederea achiziŃionării de materii prime în valoare de 11.990 RON 301 Furnizori 21.990 RON TVA deductibilă 95 . a) Înregistrarea facturii de avans % = 401 11.900 RON c) Înregistrarea aprovizionării cu materii prime Costul materiilor prime = 20.000 RON.000 RON + 1.000 RON % = 401 24.900 RON TVA deductibilă b) EvidenŃierea plăŃii avansului acordat 5121 401 = Furnizori Conturi la bănci în lei 11.900 RON. Societatea achită datoria rămasă faŃă de furnizor prin emiterea unui bilet la ordin care ulterior este achitat. cheltuielile de transport consemnate în factură fiind de 1.000 RON Materii prime 4426 3.000 RON Avansuri acordate furnizorului 4426 1.000 RON = 21.900 RON 409 Furnizori 10.000 RON.

800 RON % = 301 Furnizori-facturi nesosite 20.090 RON Exemplul 2: O societate comercială se aprovizionează cu materii prime în valoare de 20. 96 .000 RON Materii prime 4428 3.d) Stingerea parŃială a obligaŃiei de plată faŃă de furnizor ca urmare a avansului acordat 401 = % 11. mărfuri etc. se primeşte factura.2.000 RON Avansuri acordate furnizorilor 4626 1. lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. TVA 19%.800 RON TVA neexigibilă c) înregistrarea facturii primite % = 401 301 Furnizori Materii prime 4426 TVA deductibilă 30. valoarea materiilor prime fiind de 26. vândute. a) înregistrarea aprovizionării cu materii prime pentru care nu s-a primit factura: 408 23. Contabilitatea decontărilor cu clienŃii Contabilitatea decontărilor cu clienŃii asigură evidenŃa decontărilor cu clienŃii interni şi externi pentru produse.000 RON Materii prime 4428 3.940 RON 26.800 RON Furnizori-facturi nesosite 301 20. Până la finele exerciŃiului financiar nu se primeşte factura aferentă aprovizionării.900 RON Furnizori 409 10.900 RON TVA deductibilă e) Înregistrarea emiterii biletului la ordin 401 = 403 Furnizor Efecte de plată f) Plata biletului la ordin 403 = Efecte de plătit 13. semifabricate.000 RON.000 RON.000 RON 4.800 RON TVA neexigibilă b) stornarea înregistrării anterioare la începutul anului următor: 408 = % 23.090 RON 5121 Conturi la bănci în lei 13.940 RON V. În prima parte a lunii ianuarie a exerciŃiului financiar următor.

În continuare. executările de lucrări sau prestările de servicii. Se debitează ca valoarea bunurilor livrate. a prestaŃiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienŃilor ce se dovedesc rău platnici. valoarea sconturilor acordate clienŃilor. deci funcŃie de pasiv. rău platnici sau aflaŃi în litigiu. aferente creanŃelor exprimate în devize la închiderea exerciŃiului financiar etc. precum şi valoarea ambalajelor. cu prilejul scoaterii din evidenŃă a clienŃilor rău platnici sau în litigiu. care circulă în sistem de restituire. lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate. executările de lucrări şi prestările de servicii: % = 4111 70 ClienŃi Cifra de afaceri 4427 TVA colectată – primirea avansului de la furnizori pentru livrări ulterioare de bunuri sau pentru lucrări şi prestări ulterioare de lucrări. care circulă în sistem de restituire. cu valoarea ambalajelor. valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire. acest cont evidenŃiază drepturile de creanŃă stabilite pe bază de efecte comerciale. 419 – ClienŃi – creditori. cu sumele trecute pe pierderi. precum şi taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă. voi prezenta câteva dintre acestea: – livrările de bunuri. primite de la clienŃi. grupă care include următoarele conturi: 411 „ClienŃi”. acest cont prezintă funcŃia contabilă inversă conturilor din grupa 41 „ClienŃi şi conturi asimilate”. valoarea bunurilor livrate sau serviciile prestate. Contabilitatea operaŃiilor privind decontările cu clienŃii presupune o multitudine de tipuri de înregistrări. livrate. 413 – Efecte de primit de la clienŃi. executări de lucrări sau prestări servicii ce se vor efectua ulterior. – 4118 „ClienŃi incerŃi sau în litigiu”. dubioşi. dubioşi. primite de la clienŃi etc. facturate clienŃilor. produselor etc. respectiv servicii: 512 = 409 Conturi curente la bănci ClienŃi-creditori 97 . sumele datorate de clienŃii incerŃi. Se creditează cu sumele încasate de la clienŃi în conturile de disponibilităŃi sau în numerar. cont structurat în două conturi sintetice de gradul II: – 4111 „ClienŃi”. care au fost evidenŃiate în contul „ClienŃi – facturi de întocmit” valoarea creanŃelor reactivate. Acest cont se debitează cu : valoarea la preŃ de vânzare a mărfurilor. evidenŃiază livrările de diverse bunuri. se creditează cu sumele încasate de la clienŃii incerŃi sau în litigiu. avansurile încasate de la clienŃi.EvidenŃa contabilă a decontărilor cu clienŃii se Ńine cu ajutorul conturilor de activ din cadrul grupei 41 „ClienŃi şi conturi asimilate”. Cu ajutorul său sunt evidenŃiate sumele reprezentând avansurile încasate de la clienŃi pentru livrări de bunuri. diferenŃele de curs valutar favorabile. cu diferenŃele nefavorabile de curs valutar aferente acestei categorii de clienŃi etc. cu diferenŃele favorabile de curs valutar aferente clienŃilor incerŃi la finele exerciŃiului financiar. inclusiv taxa pe valoarea adăugată pentru care societatea nu a întocmit facturi. 418 – ClienŃi – facturi de întocmit. în litigiu.

b) contul „TVA neexigibilă” devine „TVA colectată” c) contul „ClienŃi – facturi de întocmit” devine „ClienŃi” – încasarea efectelor comerciale.– acceptarea efectelor comerciale de încasat 413 = Efecte de primit de la clienŃi 4111 ClienŃi – remiterea spre încasare a efectelor comerciale de încasat a) în cazul filelor de cec 5112 = 413 Cecuri de încasat Efecte de primit de la clienŃi b) în cazul celorlalte efecte comerciale 5113 = 413 Efecte de încasat Efecte de primit de la clienŃi – remiterea spre scontare a efectelor comerciale de încasat 5114 = 413 Efecte emise spre scontare Efecte de primit de la clienŃi – înregistrarea clienŃilor rău platnici sau în litigiu 4118 = 4111 ClienŃi incerŃi sau în litigiu ClienŃi – pentru livrările de bunuri. prestările de servicii. pentru care nu s-au întocmit facturi până la data încheierii exerciŃiului financiar: 418 = % ClienŃi – facturi de întocmit 70 Cifra de afaceri 4428 TVA neexigibilă La începutul anului financiar următor. aceasta să fie repusă din nou. înregistrarea de mai sus se stornează în negru. executările de bunuri. cu următoarele modificări: a) eventualele modificări de sume. urmând ca la întocmirea facturii. această operaŃiune presupune efectuarea următoarei înregistrări: % 512 = Conturi curente la bănci 5112 Cecuri de încasat 5113 Efecte de încasat – încasarea creanŃelor faŃă de clienŃi 512 Conturi curente la bănci sau 531 Casa 98 = 4111 ClienŃi .

000 RON 100.800 RON TVA colectată b) înregistrarea sumei primite ca avans 5121 = 4111 Conturile băncii în lei ClienŃi c) înregistrarea livrării de produse finite % 4111 = ClienŃi 701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată concomitent.800 RON ClienŃi 419 20.000 RON 23.800 RON 419 ClienŃi 20.000 RON.000 RON 19. Biletul la ordin: I – este încasat II – este refuzat la plată Costul produselor finite vândute este de 90. a) înregistrarea facturii de avans 4111 = % 23.000 RON d) înregistrarea diminuării creanŃei de încasat ca urmare a avansului primit % = 4111 23. la nivelul diferenŃei rămase se realizează prin încasarea unui bilet la ordin. În vederea acestei livrări societatea a primit în prealabil de la societatea cumpărătoare un avans de 23.800 RON.000 RON ClienŃi creditori 4427 3.– înregistrarea decontării avansurilor primite de la clienŃi 419 = 4111 ClienŃi-creditori ClienŃi – trecerea pe pierderi (scoaterea din evidenŃa contabilă) a clienŃilor deveniŃi insolvabili 654 = 4118 Pierderi din creanŃe ClienŃi incerŃi şi debitori diverşi sau în litigiu – reactivarea clienŃilor scoşi din evidenŃă: 754 4111 = ClienŃi Venituri din creanŃe reactivate şi debitori diverşi Exemplul 1: O societate vinde produse finite în valoare de 100.000 RON ClienŃi creditori 4427 3.000 RON.800 RON TVA colectată 99 . Încasarea contravalorii mărfii vândute. TVA 19%.800 RON 119. 711 VariaŃia stocurilor = 345 Produse finite 90.

e) înregistrarea biletului la ordin pentru suma rămasă de încasat 413 = 411 95.200 RON Efecte de primit ClienŃi de la clienŃi f) înregistrarea biletului la ordin în vederea încasării 5113 = 413 95.200 RON Efecte de încasat Efecte de primit de la clienŃi g) I încasarea biletului la ordin 5113 5121 = Conturi la bancă în lei Efecte de încasat II refuzul la plată al biletului la ordin – anularea efectului neîncasat 413 = 5113 Efecte de încasat Efecte de primit de la clienŃi 4111 = 413 ClienŃi Efecte de primit de la clienŃi – evidenŃierea clientului rău platnic 4111 4118 = ClienŃi incerŃi ClienŃi sau în litigiu 95.200 RON

95.200 RON 95.200 RON

95.200 RON

– înregistrarea provizionului pentru depreciere 491 6814 = Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru ajustările pentru deprecierea deprecierea activelor circulante creanŃelor-clienŃi

80.000 RON

Provizionul s-a constituit la valoarea fără TVA. Valoarea TVA = 92.500 RON × 19/119 = 15.200 RON În urma lichidării societăŃii rău platnice societatea vânzător recuperează 100% din valoarea creanŃei – înregistrarea încasării creanŃei 5121 = 4118 95.200 RON Costuri la bancă în lei ClienŃi incerŃi sau în litigiu – înregistrarea anulării ajustării privind depunerea activelor circulante 491 = 7814 80.000 RON Ajustări pentru Venituri din ajustări deprecierea pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi activelor circulante
100

În situaŃia în care o parte din creanŃă sau întreaga creanŃă nu era încasată, scoaterea din gestiune a clientului rău platnic presupune înregistrarea: 4118 % = 654 ClienŃi incerŃi sau în litigiu Pierderi din creanŃe şi creditori diverşi 4427 TVA colectată Ulterior se efectuează înregistrarea anulării ajustării privind depunerea activelor circulante. Exemplul 2: O societate comercială livrează produse finite unui client în valoare de 70.000 RON pentru care nu emite factură până la finele exerciŃiului financiar. Factura este emisă în luna ianuarie a exerciŃiului financiar următor, valoarea acesteia fiind identică cu valoarea produselor livrate. Costul produselor finite este de 65.000 RON, iar TVA 19%. a) înregistrarea livrării produselor finite: % 83.300 RON 418 = ClienŃi-facturi de întocmit 701 70.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4428 13.300 RON TVA neexigibilă Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor livrate 711 345 65.000 RON VariaŃia stocurilor Produse finite b) stornarea înregistrării livrării produselor finite la începutul anului financiar următor: 418 83.300 RON % = 701 ClienŃi- facturi de întocmit 70.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4428 13.300 RON TVA neexigibilă c) înregistrarea pe bază de factură a produselor finite vândute: 4111 = % 83.300 RON ClienŃi 701 70.000 RON Venituri din vânzarea produselor finite 4427 13.300 RON TVA colectată
101

Exemplul 3: O societate comercială vinde semifabricate în valoare de 80.000 RON. Societatea acordă o reducere de 5% societăŃii cumpărătoare, pentru achiziŃionarea unei cantităŃi de semifabricate, considerată ca fiind semnificativă. Plata contravalorii semifabricatelor achiziŃionate se efectuează prin virament bancar. Costul de producŃie al semifabricatelor este de 72.000 RON, TVA 19%. a) înregistrarea livrării semifabricatelor 4111 = % 90.440 RON ClienŃi 702 76.000 RON Venituri din vânzarea (80.000 RON – semifabricatelor 80.000 RON × 5%) 4427 14.440 RON TVA colectată Concomitent, scoaterea din gestiune a semifabricatelor vândute: 711 = 341 72.000 RON VariaŃia stocurilor Semifabricate b) încasarea contravalorii semifabricatelor 512 = 4111 Conturi curente la bănci ClienŃi 90.440 RON

Un caz particular este reprezentat de situaŃia în care societatea comercială are calitatea de cumpărător-exportator sau de importator-vânzător. Atunci când societatea comercială are calitatea de cumpărător-exportator, aceasta achiziŃionează mărfuri de la societăŃi producătoare din Ńară şi le vinde la extern în nume propriu, pe contul şi riscurile sale. În contabilitatea societăŃii comerciale se evidenŃiază, pe de o parte, achiziŃia mărfurilor, generatoare de cheltuieli de achiziŃie, cheltuielile de export, în funcŃie de condiŃiile de livrare şi cheltuielile de administraŃie, iar pe de altă parte, venitul obŃinut din vânzarea mărfurilor la nivelul preŃului încasat de la clientul extern. Mărfurile cumpărate pot fi exportate fie direct din depozitele producătorului, fie după ce acestea au fost aduse în depozite proprii. Deoarece încasarea de la extern şi plata serviciilor pot avea loc anterior sau ulterior datei facturării, societatea va calcula diferenŃele de curs valutar, după cum urmează: – diferenŃa de curs la încasare de la extern = valuta încasată × (cursul valutei la încasare – cursul valutei la facturare); – diferenŃa de curs la plata serviciilor = valuta achitată × (cursul valutei la plată – cursul valutei la facturare). DiferenŃa de curs valutar poate fi favorabilă (caz în care îmbracă forma unui venit financiar) sau nefavorabilă (situaŃie în care îmbracă forma unei cheltuieli financiare). Tipurile de înregistrări contabile sunt următoarele: a) cumpărarea mărfurilor: – păstrate în custodie la furnizori interni 401 % = 357 Furnizori Mărfuri aflate la terŃi 4426 TVA deductibilă
102

– aduse în depozite proprii % 371 Mărfuri 4426 TVA deductibilă

=

401 Furnizori

b) plata furnizorului intern 401 = 512 Furnizori Conturi curente la bănci c) facturarea mărfurilor la export (TVA = 0) 707 4111 = ClienŃi Venituri din vânzarea mărfurilor Concomitent, descărcarea gestiunii 607 = 357 Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri aflate la terŃi sau 371 Mărfuri d) înregistrarea cheltuielilor externe de transport şi plata acestora % = 401 (contravaloarea în lei 624 a sumei în valută) Cheltuieli cu transportul Furnizori de bunuri şi personal 4426 TVA deductibilă – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe nefavorabile de curs valutar % = 512 (suma în valută × cursul de schimb din ziua plăŃii) 401 Conturi curente la bănci (contravaloarea Furnizori în lei a sumei în valută la facturare) 665 (DiferenŃe nefavorabile de curs valutar) Cheltuieli de curs valutar din diferenŃe – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe favorabile de curs valutar 401 = % Contravaloarea în lei a sumei Furnizori în valută la facturare 512 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data plăŃii) Conturi curente la bănci 765 (diferenŃe favorabile de curs valutar) Venituri din diferenŃe de curs valutar
103

e) încasarea sumei de la clientul extern – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe de curs valutar favorabile; % (contravaloarea în lei a sumei 512 = Conturi curente la bănci în valută la data plăŃii) 4111 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data facturării) ClienŃi 765 (diferenŃe favorabile de curs valutar) Venituri din diferenŃe de curs valutar – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe de curs valutar nefavorabile 4111 (contravaloarea în lei a sumei % = în valută la data facturării) 512 ClienŃi (contravaloarea în lei a sumei Conturi în valută la data încasării) curente la bănci 665 (diferenŃe nefavorabile Cheltuieli din de curs valutar) diferenŃe de curs valutar Atunci când societatea comercială are calitatea de importator-vânzător, aceasta importă mărfuri de la extern şi le vinde beneficiarilor la intern. PreŃul de vânzare la intern se stabileşte prin negociere cu beneficiarul, în funcŃie de costul de achiziŃie (acesta este alcătuit din preŃul extern, cheltuielile de circulaŃie, taxele şi comisioanele vamale etc.). Dacă mărfurile achiziŃionate sunt dirijate de la punctul vamal către beneficiarii interni, se poate efectua înregistrarea directă pe cheltuieli a costului de achiziŃie, nefiind necesară o reflectare a acestora în conturile de mărfuri (dacă acestea sunt aduse în depozitele proprii) sau mărfuri aflate la terŃi (dacă mărfurile sunt depozitate în spaŃii ale unor societăŃi depozitare). a) cumpărarea mărfurilor ce sunt aduse în depozite proprii % (valoarea totală a mărfurilor) 371 = Mărfuri 401 (valoarea mărfurilor achiziŃionate) Furnizori 446 (taxa vamală, comisionul vamal etc.) Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate b) efectuarea plăŃilor către bugetul statului % = 512 4426 Conturi curente la bănci TVA deductibilă 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
104

sumă ce alimentează contul acesteia.c) plata furnizorului extern – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe favorabile de curs valutar 401 Furnizori = % (contravaloarea în lei a sumei în valută la data facturării) 512 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data plăŃii) Conturi curente la bănci 765 Venituri din diferenŃe favorabile de curs valutar – situaŃia apariŃiei unor diferenŃe nefavorabile de curs valutar % = 512 (contravaloarea în lei a sumei în valută la data încasării) 401 Conturi curente (contravaloarea în lei a sumei la bănci în valută la data facturării) Furnizori 665 (diferenŃe nefavorabile Cheltuieli din de curs valutar) diferenŃe de curs valutar d) vânzarea mărfurilor 4111 ClienŃi % 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 TVA colectată Concomitent. pune la dispoziŃia societăŃii comerciale suma de 100.000 RON – valoare taxă scont = 120. ea cumpărând dreptul de creanŃă. contra unei sume de bani mai mică decât valoarea acestora (diferenŃa dintre cele două valori poartă denumirea de agio şi revine băncii).000 RON. DiferenŃa dintre valoarea nominală a efectelor comerciale de primit şi agio poartă denumirea de valoare scontată. Banca. în schimbul filei de cec.000 RON – valoarea scontată = 100. Exemplu: O societate comercială remite băncii în vederea scontării o filă de cec în valoare de 120. Agio este dat de suma dintre valoarea scontului şi comisionul variabil asimilabil scontului.000 RON= 20. – valoarea nominală a filei de cec = 120.000 RON – 100.000 RON 105 . Banca poate achiziŃiona aceste efecte comerciale. descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute 607 371 Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri = Efectele comerciale de primit pot fi scontate.000 RON.

(+) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie.50%). cum sunt: mediu toxic. sporul pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru. • Venit brut (-) contribuŃia personalului la contribuŃia pentru asigurări sociale (9. pe baza cadrului general reprezentat de contractul colectiv de muncă şi pe baza cadrului individual reprezentat de contractul individual de muncă. salarizarea în regie sau după timpul efectiv lucrat. asigurările sociale. (-)contribuŃia angajatului la asigurările sociale de sănătate (6. (-) contribuŃia angajatului la fondul de şomaj (1%). protecŃia socială şi bugetul statului A) Decontările cu personalul. direct al angajaŃilor poartă denumirea de salariu. în vederea scontării: 5114 = 413 Efecte remise la scontare Efecte de primit de la clienŃi b) înregistrarea scontării % = 512 Conturi curente la bănci 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 5114 Efecte remise la scontare 120.). sporul pentru condiŃii deosebite. SocietăŃile comerciale pot utiliza forme de salarizare precum: salarizarea în acord. (+) prime anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme. salarizarea pe bază de cote procentuale din veniturile realizate din producŃia obŃinută. Elementele de calcul şi decontare a renumeraŃiei factorului: muncă. pe lună şi a unui tarif orar minim pe Ńară. (+) indemnizaŃiile de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere. plătite din fondul de salarii. după cum urmează: • Salariul de bază brut (+) sporuri şi adausuri (în sistemul sporurilor se pot include: sporul pentru vechimea în muncă.3.a) remiterea filei de cec băncii.000 RON (valoare scontată) 20. altele decât cele ce reprezintă participarea salariilor la profit. precum şi expresia valorică a părŃii din venitul naŃional care este destinată consumului individual. La nivelul individual salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim pe Ńară pentru un lucru de 170 de ore. aşa cum sunt evidenŃiate la nivelul unui stat de salarii se prezintă. (+) indexări de salarii sau compensări de creşteri de preŃ.000 RON (valoare taxă scont) V.5%). Mărimea salariului este stabilită prin negociere între angajatori şi angajaŃi. sporul pentru lucrul de noapte etc.000 RON 120..000 RON (valoare nominală) 100. • Total contribuŃii 106 . Contabilitatea decontărilor cu personalul. în medie. periculoase etc. asigurările sociale şi protecŃia socială PreŃul forŃei de muncă.

contribuŃia la fondul unui de asigurări sociale de sănătate. . Baza lunară de calcul este reprezentată de fondul total de salarii brute lunare realizate de angajaŃii cu carte de muncă. de asemenea. se determină prin aplicarea procentului de 0.25% din fondul brut de salarii (dacă angajatorul este cel ce Ńine cărŃile de muncă).25% la fondul total de salarii şi se deduce din contribuŃia angajatorului la fondul de şomaj.50%).5% 24. Baza lunară de calcul este reprezentată de fondul de salarii realizat lunar (inclusiv sumele plătite din acesta pentru concediile medicale).• Venit net (Venit brut – Total contribuŃii) (-)deducerea personală de bază (-) deducerile personale suplimentare • Venit impozabil (-) impozit pe veniturile sub formă salarială: (-) avansuri acordate salariaŃilor. .alte reŃineri.contribuŃia angajatorului la asigurările sociale de sănătate.contribuŃia angajatorului la Inspectoratul teritorial de muncă (ITM). 107 .contribuŃia angajatului la fondul de şomaj (1%). reŃineri suportate de angajator.5%). . . ContribuŃia la asigurările datorate de angajator se determină prin aplicarea următoarelor procente la baza de calcul: 19.5% . . (-) reŃineri datorate terŃilor • Salariul net de plată (Venit brut – Total contribuŃii – Impozit pe salarii – Avansuri – ReŃineri) Se observă din cele de mai sus că reŃinerile suportate de angajat sunt: .75% din fondul brut de salarii (dacă ITM Ńine cărŃile de muncă ale angajaŃilor) sau a 0. se determină prin aplicarea procentului de 2. baza impozabilă se stabileşte pentru fiecare dintre aceste trei categorii. ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate se determină prin aplicarea coeficientului de 6% la baza de calcul. presupune virarea a 0.85% la fondul total de salarii brute şi se deduce din contribuŃia la asigurările sociale datorate de angajator. .contribuŃia la fondul creanŃelor salariale.pentru angajatorii cu condiŃii deosebite de muncă. .pentru angajatorii cu condiŃii speciale de muncă. .contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. cu excepŃiile prevăzute de lege. Plata drepturilor salariale implică. .25% la baza de calcul stabilită pentru plata contribuŃiei la asigurările sociale. . se determină prin aplicarea procentului de 0.contribuŃia angajatorului la asigurările sociale.impozitul pe salarii (16%). . se determină prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcŃie de codul CAEN la fondul total de salarii brute lunare.contribuŃia angajatului la asigurările sociale (9.5% 29. .contribuŃia unităŃii la fondul de şomaj.contribuŃia angajatului la asigurările sociale de sănătate (6.pentru angajatorii cu condiŃii normale de muncă. şi anume: . Dacă angajatorul desfăşoară activităŃi care sunt încadrate în mai multe categorii. din punct de vedere al condiŃiilor de muncă.

cumpărări cu plata în rate etc. asigurările sociale şi protecŃia socială se Ńine cu ajutorul conturilor cuprinse în grupele de conturi – 42 „Personal şi conturi asimilate”. 427 – „ReŃineri din salarii datorate terŃilor”. se creditează cu sumele datorate angajaŃilor. 438 – „Alte datorii şi creante sociale”.Contabilitatea decontărilor cu personalul. are funcŃia contabilă de activ. are funcŃia contabilă de pasiv. neridicate în termenul legal. 437 – „Ajutor de şomaj”. se creditează cu sumele reŃinute din salarii datorate terŃilor. reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuŃia angajatorului la asigurările sociale şi se debitează cu sumele plătite. CărŃile de muncă sunt Ńinute de către angajator. se debitează cu avansurile acordate sau neridicate şi se creditează cu sumele reŃinute pe statele de plată sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate. are funcŃia contabilă de pasiv. se creditează cu salariile cuvenite angajaŃilor. Din cadrul grupei 43 „Asigurări sociale. Din cadrul grupei 42 „Personal şi conturi asimilate” fac parte următoarele conturi: 421 – „Personal – salarii datorate”. protecŃia socială şi alte conturi asimilate”. 428 – „Alte datorii şi creanŃe în legătură cu personalul”. are funcŃia contabilă de pasiv şi evidenŃiază drepturile de personal. cu sumele achitate angajaŃilor sau cu sumele neridicate de aceştia. are funcŃia contabilă de pasiv. 423 – „Personal – ajutoare materiale datorate”. se creditează cu sumele ce reprezintă contribuŃiile angajatorului şi angajaŃilor la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate. respectiv 43 „Asigurări sociale. cu sumele neridicate sau cu alte reŃineri (reŃineri datorate terŃilor. 425 – „Avansuri acordate personalului”. 108 . neridicate în termen şi se debitează cu sumele achitate personalului sau cu drepturile de personal neridicate. Se creditează cu sumele dotorate personalului. cu alte drepturi cuvenite acestora şi se debitează cu reŃinerile din salarii. are funcŃie contabilă de pasiv. acest cont este bifuncŃional şi asigură evidenŃa creanŃelor şi datoriilor ce apar în raporturile angajatorului cu personalul.. are funcŃia contabilă de pasiv. se debitează cu sumele virate în contul celor două tipuri de asigurări. acest cont este bifuncŃional şi asigură evidenŃa datoriilor de achitat sau creanŃele de încasat în raporturile cu asigurările sociale şi protecŃia socială. se creditează cu sumele alocate în vederea remunerării angajaŃilor şi se debitează cu impozitul reŃinut. la fondul de şomaj. Pentru înŃelegerea modului de calcul şi contabilizare a salariilor şi a tuturor obligaŃiilor ce apar din acestea presupun că într-o societate cu condiŃie normală de lucru ce îşi desfăşoară activitatea doi salariaŃi. fondul de sănătate şi impozitul datorat). 424 – „Prima reprezentând participarea personalului la profit”. protecŃia socială şi conturi asimilate” fac parte conturile: 431 – „Asigurări sociale”. precum şi cu sumele datorate angajaŃilor ce se suportă din asigurări sociale. ce reprezintă chirii. are funcŃia contabilă de pasiv. reprezentând reŃineri sau popriri din salarii. se creditează cu sumele ce reprezintă contribuŃiile angajatorului şi angajaŃilor la fondul de şomaj şi se debitează cu sumele virate la acest fond. se debitează cu sumele achitate terŃilor. cu sumele neridicate de personal în termenul legal sau cu salariile nete plătite. contribuŃia la asigurările sociale de sănătate. prescrise. 426 – „Drepturi de personal neridicate”.

500 Sporuri 2 25 200 225 Venit brut 3 525 2.262 Deduceri personale de bază 8 450 150 600 Venit impozabil 9 0 1. Calculul salariului net cuvenit salariatului 1: Salariul de bază brut = 500 RON (+) Spor de vechime = 25 RON (500 RON × 5%) Venit brut = 525 RON ContribuŃia la asigurări sociale = 50 RON (525 RON× 9.200 RON – 374 RON) = 1.826 RON – 150 RON = 1.676 Impozit 10 0 268 268 Salariu net 11 436 1. Calculul salariului net cuvenit salariatului 2: Salariul de bază brut = 2.000 RON Spor de vechime = 10% Are în întreŃinere soŃia Salariatul îşi desfăşoară activitatea în condiŃii normale de muncă.558 RON Statul de salarii aferent salariaŃilor 1 şi 2 şi înregistrările contabile aferente drepturilor de personal sunt următoarele: Stat de salarii Nume prenume 0 1 2 Total Salariu de bază 1 500 2.826 2.200 RON × 6.558 1.725 ContribuŃii la asigurării sociale 4 50 209 259 CASS 5 34 143 177 Şomaj 6 5 22 27 Venit net 7 436 1.200 RON ContribuŃia la asigurări sociale = 209 RON (2.200 2.5%) ContribuŃia la fondul de şomaj = 5 RON (525 RON × 1%) TOTAL contribuŃii = 89 RON Venit net (525 RON – 89 RON) = 436 RON Deducere personală de bază = 450 RON Baza de calcul = 0 RON Impozit calculat de virat = 0 RON Salariu net (525 RON – 89 RON) = 436 RON Salariatul 2 Salariul de bază brut = 2.676 RON Impozit calculat de virat = 1.000 2.Salariatul 1 Salariul de bază brut = 500 RON Spor de vechime = 5% Are în întreŃinere doi copii minori Salariatul îşi desfăşoară activitatea în condiŃii normale de muncă.200 RON × 1%) TOTAL contribuŃii = 374 RON Venit net (2.676 RON × 16% = 268 RON Salariu net (2.826 RON Deducere personală de bază = 150 RON Baza de calcul = 1.200 RON– 374 RON – 268 RON) = 1.5%) ContribuŃia la asigurări sociale de sănătate = 143 RON (2.676 1.5%) ContribuŃia la fondul de şomaj = 22 RON (2.200 RON × 9.5%) ContribuŃia la asigurări sociale de sănătate = 34 RON (525 RON × 6.000 RON (+) Spor vechime = 200 RON (2.000 RON × 10%) Venit brut = 2.994 109 .

25% = 7 RON – contribuŃia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate = 2. Acest cont se creditează cu sumele datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe salarii din drepturile cuvenite salariaŃilor şi se debitează pe măsura virării acestora la buget.25% = 61 RON – contribuŃia la fondul de accidente şi boli profesionale (presupunem că procentul este de 0. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile 641 = 421 Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate personalului 2.85 % = 23 RON – contribuŃia la fondul creanŃelor salariale = 2.50%) = 2.725 RON × 0.725 RON × 0.725 RON × 0. Înregistrarea reŃinerilor din salarii 421 = % Personal – salarii datorate 4312 ContribuŃia personalului la asigurările sociale 4314 ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate 4372 ContribuŃia personalului la fondul de şomaj 444 Impozit pe venituri de natura salariilor 2. Înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale 6451 = 4311 531 RON ContribuŃia unităŃii ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale la asigurările sociale 110 .725 RON × 19. iar în debitul contului se înregistrează plăŃile efectuate. Înregistrarea contabilă la fondul de accidente şi boli profesionale.ObligaŃiile de plată ale angajatorului sunt următoarele: – contribuŃia la asigurările sociale (CAS) = 2.50% = 531 RON – contribuŃia la asigurările sociale de sănătate (CASS) = 2. 1.725 RON 731 RON 259 RON 177 RON 27 RON 268 RON 3. la ITM şi la fondul unic de asigurării sociale de sănătate se realizează cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.725 RON × 6% = 164 RON – contribuŃia la fondul de şomaj = 2.725 RON × 2. În creditul acestui cont se evidenŃiază datoriile şi vărsămintele de efectuat.725 RON × 0.50% = 14 RON – contribuŃia la ITM = 2.25% = 7 RON Înregistrarea impozitului pe venitul sub formă de salarii se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor”.

447/X 14 RON taxe şi vărsăminte asimilate Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate – analitic contribuŃie fond accidente 447/Y 7 RON Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate – analitic ITM 7. Înregistrarea contribuŃiei la fondul creanŃelor salariale 4371 = 447/W ContribuŃia unităŃii Fonduri speciale – taxe la fondul de şomaj şi vărsăminte asimilate – Fond creanŃe salariale 9.531RON 259 RON 531 RON 177 RON 164 RON 27 RON 54 RON 268 RON 14 RON 7 RON 23 RON 7 RON 111 7 RON . Înregistrarea contribuŃiilor la fondul de accidente şi boli profesionale respectiv ITM 635 = % 21 RON Cheltuieli cu alte impozite. Efectuarea plăŃilor datorate % = 512 Conturi curente la bănci 4312 4311 4314 4313 4372 4371 444 447/X 447/Y 447/Z 447/W 1.4. Înregistrarea contribuŃiei la fondul unic de contribuŃii la asigurările sociale de sănătate 4311 = 447/Z 23 RON ContribuŃia angajatorului Fonduri speciale – taxe la asigurările sociale şi vărsăminte asimilate de sănătate FUASS 8. Înregistrarea contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale de sănătate 6453 = 4313 164 RON ContribuŃia angajatorului ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale de sănătate de sănătate 5. Înregistrarea contribuŃiei angajatorului la fondul de şomaj 6452 = 4371 ContribuŃia unităŃii ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj la fondul de şomaj 61 RON 6.

994 RON 1.25% = 0. Exemplu Un salariat este angajat pe bază de contract de muncă pentru patru ore.5%) ContribuŃia la fondul de şomaj = 2 RON (200 RON × 1%) Venit net = 200 RON – 19 RON – 13 RON – 2 RON = 166 RON Impozit salarii = 27 RON (166 RON × 16%) Salariu net = 200 RON – 19 RON – 13 RON – 2 RON – 27 RON = 139 RON ContribuŃiile angajatorului sunt următoarele: – contribuŃia la asigurările sociale (CAS) = 200 RON × 19.85 RON = 2 RON – contribuŃii la fondul creanŃelor salariale = 200 RON × 0.10.5%) ContribuŃia la asigurările sociale de sănătate = 13 RON (200 RON × 6. Alte tipuri de înregistrări privind conturile de personal.prin cont: = 425 Conturi la bănci în lei Avansuri acordate salariaŃilor . Salariul brut potrivit contractului de muncă este de 200 RON.994 RON Pentru angajaŃii care nu au funcŃia de bază la societate salariul net se determină astfel: * Salariul de bază brut (–) contribuŃia la asigurările sociale (–) contribuŃia la asigurările sociale de sănătate (–) contribuŃia la fondul de şomaj Venit net (–) impozit pe salarii (–) ReŃineri (–) Avansuri Salariu net de plată Pentru aceşti angajaŃi nu se acordă deduceri personale. Calculul salariului net cuvenit salariatului: Salariul de bază brut = 200 RON ContribuŃia la asigurările sociale = 19 RON (200 RON × 9.25% = 5 RON – contribuŃia la fondul de accidente şi boli profesionale = 200 RON × 0.50% = 1 RON – contribuŃia ITM = 200 RON × 0.5% = 39 RON – contribuŃia la asigurările sociale de sănătate (CASS) = 200 RON × 7% = 12 RON – contribuŃia la fondul de şomaj = 200 RON × 2. Plata salariilor către angajaŃi • în numerar 421 = Personal – salarii datorate • în contul angajaŃilor 421 Personal – remuneraŃii datorate = 531 Casa 512 Conturi curente la bănci 1. asigurări sociale şi protecŃia socială: a) acordarea avansurilor către salariaŃi 512 .în numerar 425 = 531 Avansuri acordate salariaŃilor Casa 112 .5 RON – contribuŃia FUASS = 200 RON × 0.25% = 1 RON Înregistrările contabile sunt similare celor prezentate anterior.

consumuri ce se fac venit la angajator 4282 = 7588 Alte creanŃe în legătură cu personalul Alte venituri din exploatare h) înregistrarea sumelor datorate privind ajutoare de boală necuvenite 4282 = 4381 Alte creanŃe în legătură cu personalul Alte datorii sociale 113 . suportate din asigurările sociale 4311 = 423 ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale Personal – ajutoare materiale date d) înregistrarea reŃinerilor 423 Personal – ajutoare materiale date = % 425 Avansuri acordate salariaŃilor 427 ReŃineri din salarii datorate terŃilor 4312 ContribuŃia personalului la pensia suplimentară 4314 ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate 4372 ContribuŃia personalului la fondul de şomaj 444 Impozit pe salarii e) înregistrarea drepturilor salariale neridicate 426 % = 421 Drepturi de personal neridicate Personal – salarii datorate 421 Personal – ajutorare materiale date 425 Avansuri acordate personalului f) plata drepturilor de personal neridicate (în numerar) 426 = 531 Drepturi de personal neridicate Casa g) sumele datorate de personal reprezentând chirii.b) reŃinerea avansurilor acordate salariaŃilor 425 421 = Personal – remuneraŃii datorate Avansuri acordate salariaŃilor c) acordarea de ajutoare personalului.

– cheltuieli pentru protejarea mediului etc. – cheltuielile cu provizioanele şi rezervele în limitele prevăzute de lege. fonduri speciale şi conturi asimilate”. Potrivit reglementărilor legale privind impozitul pe profit. în cazul în care societatea realizează profit în exerciŃiul curent şi/sau din anii precedenŃi. confiscările şi penalităŃile de întârziere datorate autorităŃilor române. este structurat în două conturi sintetice de gradul II. în cazul în care se realizează profit.B) Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului EvidenŃa contabilă a decontărilor cu bugetul statului se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 44. în limita a de 2.5 ori nivelul legal pentru instituŃii publice. produselor sau serviciilor. – cheltuielile sociale în limita cotei de 2% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiŃiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil. asigură evidenŃa decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi următoarele cheltuieli: – cheltuielile cu achiziŃionarea ambalajelor pe durata de viaŃă stabilită de societate. – cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile cu dobânda în limitele prevăzute de lege. străine sau persoanelor nerezidente în cadrul contractelor economice. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. ajutoare pentru înmormântare. profitul impozabil este dat de diferenŃa dintre venituri şi cheltuieli. şi anume: 4411 „Impozitul pe profit” şi 4418 „Impozitul pe venit”. altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit. 114 .. – cheltuielile efectuate pentru protecŃia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. şcoli etc. – perisabilităŃile şi cheltuielile reprezentând tichete de masă acordate de angajatori angajaŃilor potrivit prevederilor legale. – cheltuielile de cercetare. Din categoria cheltuielilor ce au deductibilităŃi limitate se disting: – cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicate asupra diferenŃei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile. – dobânzile şi majorările de întârziere. – cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei. – cheltuieli pentru formarea şi perfecŃionarea profesională a personalului angajat. cheltuieli pentru funcŃionarea unor grădiniŃe. „Bugetul statului. amenzile. Conturile cuprinse în această grupă sunt următoarele: 441 – „Impozitul pe profit”. ajutoare pentru boli grave sau incurabile. – cheltuielile de transport şi cazare în Ńară şi în străinătate efectuate de către salariaŃi şi administratori. în baza unui contract scris. – cheltuielile cu indemnizaŃia de deplasare acordată salariaŃilor pentru deplasări sau detaşări în Ńară sau străinătate. Cheltuielile considerate nedeductibile sunt: – cheltuielile privind impozitul pe profit. aflate sub administrarea unei societăŃi comerciale etc. Exemple de cheltuieli sociale: ajutoare pentru naştere. la care se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad deducerile fiscale.

4424 – „TVA de recuperat”. se creditează cu sumele încasate de la buget. – cheltuielile cu serviciile de consultanŃă. se debitează cu diferenŃele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai mare) şi taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mică). acest cont prezintă funcŃie contabilă de activ. – cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat. În cadrul acestui cont se disting următoarele conturi sintetice de gradul II: 4423 – „TVA de plată”. La calculul profitului impozabil sunt considerate venituri neimpozabile: – dividendele primite de la o persoană juridică română: – diferenŃele favorabile de valoare ale titlurilor de participare. 115 . cu ajutorul acestui cont se Ńine evidenŃa decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată. Formula de calcul a impozitului pe profit este: Pi = Vnt – Cht – Vn neimp.– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate. SocietăŃile comerciale care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente numai în situaŃia în care se îndeplinesc cumulativ condiŃiile: a) sunt în limita a 3‰ din cifra de afaceri. – veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. reprezentând impozitul pe profit curent şi cu sumele ce reprezintă impozit pe profit amânat. – cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative. compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată. beneficiile sau primelor de emisiuni la persoanele juridice la care se deŃin titluri de participare. veniturile din deducerea sau anularea ajustărilor pentru care nu s-a acordat deducere. înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. + Ch. Veniturile sau cheltuielile înregistrate în mod eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparŃin. se creditează cu diferenŃele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată (mai mare) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (mai mică). neimputabile pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. compensată. asistenŃă sau alte prestări de servicii pentru care societatea nu poate justifica necesitatea prestării acestora şi pentru care nu sunt încheiate contracte. în baza cererii de rambursare şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat. se debitează cu plăŃile efectuate către buget şi cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat. se debitează cu sumele virate la bugetul statului sau cu sumele ce trec din categoria impozit pe profit amânat în categoria impozit pe profit curent. 442 – „Taxa pe valoarea adăugată”. b) nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. nf unde: Pi – profit impozabil Vnt – veniturile obŃinute de societate Cht – cheltuielile efectuate de societate Vn neimp – venituri neimpozabile Chnf – cheltuieli nedeductibile fiscal Contul 441 „Impozitul pe profit” se creditează cu sumele datorate de societate bugetului. acest cont prezintă funcŃie contabilă de pasiv.

taxe şi vărsăminte asimilate”. creditându-se cu sumele reprezentând subvenŃii încasate. aferentă lipsurilor imputate etc. terenuri etc. evidenŃiate în facturile emise de furnizori pentru bunurile. este un cont bifuncŃional. totodată. 4427 – „TVA colectată”. prestări de servicii sau executări de lucrări pentru care nu s-au întocmit sau nu au sosit facturile până la finele unui exerciŃiu financiar. taxele. fie locul declarat drept funcŃie de bază de către salariaŃii care cumulează mai multe funcŃii. 116 . este un cont de activ. exclusiv TVA precum şi cheltuielile accesorii livrării de bunuri şi prestării de servicii (comisione. se debitează cu sumele alocate de la buget sau alte organisme pentru investiŃii sau pentru acoperirea diferenŃelor de preŃ la unele produse de bază.4426 – „TVA deductibilă”. se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat. 445 – „SubvenŃii”. În baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind şi impozitele.). cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie. cheltuieli de transport. precum şi taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare clienŃilor scoşi din activul patrimonial. în acest cont sunt evidenŃiate şi sumele reprezentând TVA în situaŃia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea sa. 4428 – „TVA neexigibilă”. în prezent acestea fiind de 19%. cheltuieli de ambalare etc. Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare.. are funcŃia contabilă de pasiv. executări de lucrări sau prestări de servicii. are funcŃie contabilă de activ. are funcŃia contabilă de pasiv. În vederea determinării impozitului pe salarii se impune delimitarea salariaŃilor societăŃii în salariaŃi care au funcŃie de bază la societate şi salariaŃi care realizează venituri din salarii altele decât cele de la funcŃia de bază. se creditează cu taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienŃi reprezentând livrări de produse. la un singur loc de muncă. impozitul pe clădiri.. cu sumele ce reprezintă TVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului etc. 446 – „Alte impozite. se creditează cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată colectată. respectiv 9%. se debitează cu sumele ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată. care evidenŃiază sumele aferente TVA deductibile şi TVA colectate pentru achiziŃii/livrări de bunuri. Un salariat care cumulează mai multe contracte individuale de muncă. Prin locul unde se află funcŃia de bază se înŃelege fie ultimul loc înscris în carnetul de muncă pentru angajaŃii cu contract de muncă. serviciile şi lucrările achiziŃionate de societate sau aferentă mijloacelor fixe realizate în cadrul unităŃii. Baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată se determină integral la livrarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor. taxe vamale. se creditează cu sumele datorate bugetului reprezentând impozit pe salarii reŃinut din drepturile salariale cuvenite angajaŃilor şi se creditează cu sumele virate la buget. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. 444 – „Impozitul pe venituri de natura salariilor”. Rezultă că funcŃia de bază poate fi declarată de către un salariat şi la locul de muncă la care salariatul este angajat cu contract individual de muncă cu timp parŃial. dacă prin lege nu se prevede altfel. taxa pe valoarea adăugată deductibilă. are funcŃie contabilă de pasiv şi Ńine evidenŃa decontărilor cu bugetul statului sau bugetele locale privind accize. beneficiază de deducere personală numai de la societatea unde a declarat funcŃia de bază.

6) înregistrează minus la materiale auxiliare de 3. Documentele de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată şi deductibilă sunt reprezentate de registrele auxiliare „Jurnalul pentru vânzări” şi „Jurnalul pentru cumpărări”. 448 – „Alte datorii şi creante în bugetul statului”.000 RON. 9) înregistrează contravaloarea executării de către terŃi a unei lucrări în valoare de 50. de asemenea. 117 . minus imputabil: 7) înregistrează un mijloc de transport realizat în regie proprie. 2) achiziŃionează materii prime în valoare de 15. fondul de accidente şi boli profesionale. prescrise. Mărimea impozitului pe profit se stabileşte prin aplicarea cotei de 25%asupra profitului impozabil. Deducerea este de 100% 8) prestează servicii în valoare de 70. ITM etc. plătit în plus 441 = 691 Impozitul Cheltuieli în impozitul pe profit pe profit d) încasarea impozitului pe profit plătit în plus 512 = 441 Conturi curente în bănci Impozitul pe profit Modul de calculare şi înregistrare a impozitului pe salarii a fost prezentat şi exemplificat o dată cu stabilirea drepturilor de personal. PreŃul de vânzare 80. amortizat în proporŃie de 70%. 5) livrează semifabricate în valoare de 10. Factura. este cont bifuncŃional care Ńine evidenŃa sumelor reprezentând salarii neridicate.000 RON. funcŃie contabilă de pasiv şi Ńine evidenŃa datoriilor şi vărsămintelor efectuate către.000 RON. 10) înregistrează mărfurile primite în valoare de 10.000 RON. are. Aceste jurnale se întocmesc pe baza datelor cuprinse în facturi sau alte documente prevăzute de lege.447 – „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”. Începând cu anul 2005 cota de impozit pe profit va fi de 19% Înregistrările contabile aferente impozitului pe profit sunt următoarele: a) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 441 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit b) plata impozitului datorat 441 Impozitul pe profit = 512 Conturi curente la bănci c) înregistrarea impozitului pe profit.000 RON.000 RON. pe aceeaşi sumă. SocietăŃile plătitoare de taxă pe valoarea adăugată sunt obligate să întocmească şi să depună lunar deconturile privind situaŃia TVA (trimestrial la microîntreprinderi).000 RON. se primeşte în aceeaşi lună. amenzi şi penalităŃi etc.000 RON. Exemplu: O societate comercială efectuează în cursul lunii ianuarie N următoarele operaŃiuni: 1) livrează mărfuri în sumă de 20.000 RON. în valoare de 100.000 RON pentru care nu s-a primit factura. 4) achiziŃionează un utilaj cu suma de 60.000 RON. 3) vinde un utilaj cu valoarea de intrare de 70.

300 RON 70.000 RON 2.800 RON ClienŃi 707 20.000 RON 570 RON .000 RON 1.800 RON TVA colectată 2) achiziŃia de materii prime % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilă 3) vânzarea utilajului 461 = Debitori diverşi = 401 Furnizori 17.000 RON Venituri din vânzarea mărfurilor 4427 3.000 RON 13.570 RON 3.400 RON 5) vânzarea semifabricatelor 4111 = % ClienŃi 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 4427 TVA colectată 6) înregistrarea minusului de materiale auxiliare 461 = % Debitori diverşi 3021 Materiale auxiliare 4427 TVA colectată 118 11.850 RON 15.La finele lunii. utilaje şi instalaŃii de lucru) 4426 TVA deductibilă 71.900 RON 10.300 RON 4) achiziŃionarea utilajului % 2131 Echipamente tehnologice (maşini.850 RON % 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃiuni de capital 4427 TVA colectată = 404 Furnizori de imobilizări 83. 1) livrarea mărfurilor 4111 = % 23.900 RON 3. TVA = 19%.000 RON 11. are loc regularizarea TVA.400 RON 60.

înregistrarea mărfurilor la primirea facturii: 408 = 401 11.500 570 (6) (10) 1.7) înregistrarea TVA aferentă mijlocului de transport realizat în regie proprie: 4426 = 4427 19.870 D 1.000 1.900 19.900 RON 371 Furnizori – facturi nesosite 10.900 RON TVA neexigibilă .000 RON Mărfuri 4428 1.300 RON 70.300 (7) Rd = 44.300 RON 9) înregistrarea contravalorii lucrării executate de terŃi % = 401 59.500 RON 61 Furnizori 50.900 (10) Sf = 0 119 4428 „TVA neexigibilă” 1.800 (1) (4) 11.400 13.300 (3) (7) 19.650 Sfc=51. SituaŃia în conturile de TVA se prezintă astfel: D 4426 „TVA deductibilă” C D 4427 „TVA colectată” C (2) 2.900 RON Furnizori – facturi nesosite Furnizori 4426 4428 1.900 (5) (9) 9.000 (7) 13.000 RON TVA deductibilă TVA colectată 8) înregistrarea contravalorii serviciilor prestate 4111 = % ClienŃi 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 TVA colectată 83.650 Rc = 51.900 (10) C .000 RON 13.870 Sfd 44.850 3.900 RON TVA deductibilă TVA neexigibilă NOTĂ: În cazul ieşirilor respectiv a intrării mijlocului de transport în societate am avut în vedere exclusiv înregistrarea contabilă privind TVA.500 RON TVA deductibilă 10) înregistrarea mărfurilor primite pentru care nu s-a primit factura % = 408 11.000 RON Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 4426 9.

000 RON. taxe Conturi de imobilizări şi vărsăminte asimilate 3 Costuri de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 120 . afişaj şi reclamă. iar societatea are de achitat bugetului statului TVA în sumă de doar 2. taxele de timbru etc. în perioadele următoare (situaŃie des întâlnită).000 RON TVA de plată TVA de recuperat În urma acestei înregistrări. societatea are TVA de plată 12. dacă suma de rambursat este mai mare de 5. taxele vamale. impozit pe clădiri. comisioanele vamale şi accizele sunt încorporate în costul de achiziŃie al bunurilor.000 RON. impozitul pe terenuri.La finele fiecărei luni se compară soldul conturilor 4426 „TVA deductibilă” cu soldul contului 4427 „TVA colectată”.”. la executarea de lucrări sau prestarea de servicii. va avea în vedere suma cea mai mică. Înregistrarea contabilă de compensare ce se va realiza în ultima zi lucrătoare a lunii februarie. reprezentând TVA. Pot apare trei situaŃii: a) sold cont b) sold cont c) sold cont 4426 4426 4426 > < = sold sold sold cont cont cont 4427 4427 4427 ⇒ ⇒ ⇒ TVA de recuperat TVA de plată societatea nu are TVA de plată şi nici TVA de recuperat În cazul exemplului prezentat mai sus.650 RON TVA deductibilă 4423 7. Regularizarea TVA presupune închiderea conturilor 4426 şi 4427 şi stabilirea sumelor de plătit sau de încasat. La finele lunii februarie N.870 RON– 44. Ultima operaŃie referitoare la TVA ce se efectuează în cazul unei luni este cea referitoare la regularizare. soldul contului 4424 „TVA de recuperat” devine 0 (zero). În cazul exemplului prezentat: % 51.000 RON. anume 10. 4423 = 4424 10.220 RON (51. după caz. taxe şi vărsăminte asimilate” se includ sumele reprezentând taxe vamale. se observă că soldul contului 4427 „TVA colectată” este mai mare decât soldul contului 4426 „TVA deductibilă”.220 RON TVA de plată Dacă la finele unei luni o societate înregistrează TVA de recuperat.000 RON sau poate fi compensată cu eventualele sume de plătit. În cazul în care societatea achiziŃionează din import bunuri ce servesc la producŃia altor bunuri. În categoria „Alte impozite.650 RON). suma aferentă poate fi recuperată de la buget în baza solicitării de rambursare.870 RON 4427 = TVA colectată 4426 44. a mijloacelor de publicitate. cu suma de 7. accize. 446 % = 2 Alte impozite. comisioane vamale. Exemplu: O societate comercială prezintă la finele lunii ianuarie N TVA de recuperat 10.000 RON. taxa pentru folosirea mijloacelor de transport.

analitic distinct. taxe vărsăminte asimilate .000 RON Alte impozite.000 RON. comision vamal Exemplu: O societate comercială calculează impozitul datorat pe clădire şi pe teren şi obŃine valorile de 20.000 RON % = 446 Conturi curente la bănci 20.analitic distinct. Comisionul vamal 2. utilaje şi instalaŃii Alte impozite.000 RON Echipamente tehnologice 446 20.) este contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe”. a) plata taxei vamale şi a comisionului vamal 512 22.000 RON. Taxa vamală este de 20. taxe şi vărsăminte asimilate .analitic.000 RON Cheltuieli cu alte impozite. taxe vamale 446 2. taxe şi vărsăminte asimilate” se deschid conturi analitice pentru fiecare impozit şi taxă datorat(ă). contul de corespondenŃă al acestor taxe şi impozite datorate (taxe vamale. impozit pe clădire 446 5.000 RON Alte impozite. comision vamal b) înregistrarea taxei vamale şi a comisionului vamal în costul de achiziŃie al utilajului 2131 = % 22. accize etc. Atunci când societatea achiziŃionează bunuri ce nu îndeplinesc condiŃia prezentată mai sus sau când se evidenŃiază toate celelalte categorii de impozite şi taxe prezentate anterior.În cazul contului 446 „Alte impozite. Exemplu: O societate comercială achiziŃionează un utilaj din import.000 RON (maşini.000 RON taxe şi vărsăminte asimilate Alte impozite.analitic. taxe şi vărsăminte asimilate . taxe şi vărsăminte asimilate .analitic distinct. Plata acestor obligaŃii se efectuează prin virament bancar. a. 446 20. taxe şi de lucru) vărsăminte asimilate .000 RON.analitic.000 RON Alte impozite.000 RON Alte impozite. înregistrarea sumelor datorate 635 = % 25. impozit pe teren 121 .000 RON respectiv 5. taxe şi vărsăminte asimilate . taxe vamale 446 2.

Fonduri speciale – taxe taxe şi vărsăminte asimilate şi vărsăminte asimilate În cadrul contului 447 „ Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” se impune crearea de conturi analitice pentru fiecare tip de datorie. taxe şi vărsăminte asimilate . Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaŃii EvidenŃa decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaŃii se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 45 „Grup şi asociaŃi”.000 RON V. Exemplu: O societate comercială datorează bugetului statului suma de 15. sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de evidenŃă „ Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului”. cu dobânzile aferente acestora. impozitul pe clădire - 25.analitic. impozitul pe teren - = 512 Conturi curente la bănci . Amenzile. impozitul pe clădire 441 Alte impozite.000 RON Despăgubiri. grupă ce conŃine conturile: 451 – „Decontări în cadrul grupului”. a) înregistrarea sumei datorate 6581 = 4481 15.000 RON 20.000 RON 5. reprezentând amenzi şi penalităŃi. cu dividendele ce urmează a fi încasate din participaŃii etc. sumele încasate reprezentând un plus din alte datorii şi creanŃe. Consider că se impune crearea de conturi analitice şi la contul de cheltuieli asigurându-se astfel o corelaŃie între cheltuială şi elementul său de decontare. cu dobânzile aferente acestora. penalităŃile şi majorările aferente acestora în caz de neplată. taxe şi vărsăminte asimilate . plata sumelor datorate % 446 Alte impozite.b. acest cont bifuncŃional se debitează cu sumele virate unităŃilor din cadrul grupului. 122 .000 RON Înregistrarea sumelor datorate fondului de accidente şi boli profesionale ITM sau altor organisme presupune efectuarea următoarei formule contabile: 635 = 447 Cheltuieli cu alte impozite.analitic. se creditează cu sumele încasate de la alte unităŃi din cadrul grupului.4.analitic.000 RON. Alte datorii amenzi şi penalităŃi faŃă de bugetul statului b) plata sumei datorate 4481 Alte datorii faŃă de bugetul statului = 512 Conturi curente la bănci 15.. cu dividendele de plătit aferente participaŃiilor etc.

Plata dobânzii se realizează anual.000 RON..900 RON 766 4518 = Dobânzi aferente decontărilor Venituri din dobânzi în cadrul grupului c) încasarea sumei împrumutului şi a dobânzii aferente 512 = % Conturi curente la bănci 4511 Dobânzi în cadrul grupului 4518 Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului 4. şi se creditează cu sumele primite de la acele societăŃi ce au interese de participare în societate.A. Împrumutul este acordat pe o durată de un an. un împrumut pe o durată de doi ani în valoare de 100. cu o dobândă de 7% pe an.000 RON Dobânzile aferente decontărilor privind interesele de participare 123 .000 RON 666 = 4538 10.900 RON 453 – „Decontări privind interesele de participare”.000 RON x 7% = 4.900 RON 70. iar la finele primului an se rambursează 60% din suma împrumutată. cu dobânzile aferente acestora etc. dobânda este de 10% pe an.000 RON 512 = Conturi curente Decontări privind interesele la bănci de participare b) calcularea şi înregistrarea dobânzii de plată la finele primului an 100.000 RON Decontări în cadrul Conturi curente grupului la bănci b) calcularea şi înregistrarea dobânzii de primit 70. a) virarea sumei către societatea din cadrul grupului 4511 = 512 70. atunci când se primeşte şi suma împrumutată. Exemplu: Societatea comercială „X” S.000 RON de participare (100.Exemplu: Societatea comercială „X” S.000 RON x 10% = 10. primeşte de la o altă societate ce prezintă interese de participare în cadrul societăŃii. virează unei societăŃi din cadrul grupului suma de 70.000 RON x 60%) 4538 10. a) primirea sumei 4531 100.000 RON.000 RON 4. acest cont bifuncŃional se debitează cu sumele virate acelor societăŃi în care societatea are interese de participare. Plata dobânzii se efectuează la finele anului.000 RON Decontări privind interesele Conturi curente la bănci 60.A. cu dobânzile aferente acestora etc.900 RON 74.000 RON Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare c) rambursarea a 60% din suma împrumutată şi plata dobânzii % 4531 = 512 70.

Pentru suma împrumutată societatea acordă asociaŃilor o dobândă de 5% pe an.500 RON AsociaŃi – dobânzi la conturile curente 124 . acest cont are funcŃia contabilă de pasiv.d) calcularea şi înregistrarea dobânzii de plătit la finele celui de-al doilea an 40. împreună cu dobânda aferentă.000 RON 40. Exemplu: O societate comercială primeşte de la asociaŃi suma de 120. cu sumele lăsate în contul curent al asociaŃilor din dividende şi din dobânzile aferente acestor sume.000 RON 4. se creditează cu sumele depuse de asociaŃi.500 RON 12 luni 666 Cheltuieli privind dobânzile = 4558 AsociaŃi – dobânzi la conturile curente 3.000 RON.000 RON Casa 457 50. Suma este restituită integral la scadenŃă.000 RON AsociaŃi-conturi curente 531 70.000 RON AsociaŃi – conturi curente 4558 3.000 RON 455 – „Sume datorate asociaŃilor”.000 RON Cheltuieli privind Dobânzi aferente decontărilor dobânzile privind interesele de participare e) rambursarea împrumutului şi plata dobânzii datorate % = 512 4531 Conturi curente la bănci Decontări privind interesele de participare 4538 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 44.000 RON) şi din dividende neridicate şi evidenŃiate în contul curent al asociaŃilor (50.000 RON x 10% = 4.500 RON c) restituirea împrumutului primit şi plata dobânzii aferente: % = 512 123. a) primirea sumei: % = 4551 120. se debitează cu sumele restituite asociaŃilor.000 RON 666 = 4538 4.000 RON x 5% x = 3.000 RON). sumă ce provine din depuneri în numerar (70.500 RON 4551 Conturi curente la bănci 120.000 RON Dividende de plată b) calcularea şi înregistrarea dobânzii datorate: 7 luni 120. Durata împrumutului 7 luni. în conturile curente personale ale asociaŃilor.

aport). cu ajutorul acestui cont de activ sunt evidenŃiate aporturile subscrise de asociaŃi.000 RON 457 = 446 Dividende de plată Alte impozite. cu sumele achitate asociaŃilor. impozit pe dividende – 20. pe măsura realizării efective a aporturilor. taxe şi vărsăminte asimilate – analitic. Dividendele reprezintă orice distribuire în bani sau în natură. Se debitează cu capitalul subscris în natură şi numerar. cu capitalul social retras de asociaŃi etc.000 RON 1171 = Rezultatul reportat Dividende de plată reprezentând profitul nerepartizat.000 RON 1012 = Capital Decontări cu asociaŃii subscris vărsat privind capitalul b) achitarea sumelor către asociat 512 456 = Decontări cu asociaŃii Conturi curente privind capitalul la bănci 50. hotărăşte retragerea capitalului social în sumă de 50. obligaŃia calculării. Exemplu: Unul dintre asociaŃii societăŃii comerciale „X” S. în favoarea acŃionarilor sau asociaŃilor (proporŃional cu cota de participare a acestora la capitalul social) din profitul stabilit pe baza bilanŃului contabil anual şi a contului de rezultate.000 RON din rezultatul reportat pozitiv. Ele sunt supuse impozitării cu o cotă de 16% (cazul persoanelor fizice) şi 10% (cazul persoanelor juridice). o dată cu plata sumelor nete către acŃionari. a) reducerea capitalului social 456 50. Se creditează. cu valoarea primelor de capital (de emisiune. a) înregistrarea dividendelor datorate 457 125. reŃine şi virează impozitul pe dividende. fuziune.000 RON 457 – „Dividende de plată”.A. în vederea constituirii sau majorării capitalului social.456 – „Decontări cu asociaŃii privind capitalul”. acest cont are funcŃie contabilă de pasiv. reŃinerii şi vărsării impozitelor pe dividende revenind societăŃii. diferenŃa fiind ridicată în numerar. AcŃionarii decid ca suma de 25. cu ocazia retragerii capitalului etc. respectiv pierderea nerecuperată b) calcularea şi înregistrarea impozitului pe dividende 125. Exemplu: În baza hotărârii luate în cadrul adunării generale a acŃionarilor se acordă dividende acŃionarilor persoane fizice în sumă de 125.000 RON 125 .000 RON x 16% = 20.000 RON. se creditează cu dividendele acordate din profitul net sau rezultatul reportat pozitiv şi se debitează cu sumele nete achitate asociaŃilor. cu impozitul pe dividende şi cu sumele virate în contul curent al asociaŃilor.000 RON să fie lăsată la dispoziŃia societăŃii pe o perioadă de un an. Societatea calculează.

000 RON AsociaŃi – conturi curente 458 – Decontări din operaŃii de participaŃie. a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaŃii de participare. privind vânzările de bunuri. taxe la bănci şi vărsăminte asimilate – analitic. constatate lipsă sau deteriorate. acest cont bifuncŃional Ńine evidenŃa operaŃiilor din participaŃie. cu suma împrumuturilor obŃinute la valoarea de rambursare a obligaŃiunilor emise etc. cu preŃul de vânzare al elementelor de activ cedate.000 RON d) evidenŃierea sumei achitate şi a celei lăsate la dispoziŃia societăŃii 457 = % 105. ce au la bază o hotărâre judecătorească. altele decât cele ce reprezintă rezultat al obiectului de activitate al unei societăŃi sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de activ 461 „Debitori diverşi”. a sumelor virate între coparticipanŃi.c) virarea impozitului pe dividende 446 = 512 Conturi curente Alte impozite. Acest cont se debitează cu valoarea titlurilor de plasament cedate. Principalele înregistrări contabile sunt următoarele: a) înregistrarea valorii bunurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie. imputate terŃilor: % 461 = Debitori diverşi 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectată b) vânzarea de active 461 Debitori diverşi = % 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 4427 TVA colectată 126 . impozit pe dividende – 20. vizând debitele provenite din pagube materiale.5. cu valoarea debitelor reactivate.000 RON Dividende de pată 531 80. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi CreanŃele societăŃii privind amenzile şi penalizările pretinse. Se creditează cu valoarea debitelor încasate. V.000 RON Casa 4551 25. cu valoarea debitelor scăzute din evidenŃa contabilă a societăŃii ca urmare a insolvabilităŃii etc.

000.000 USD datorată de un partener de afaceri extern căruia i-a vândut un echipament tehnologic. La data încasării cursului de schimb era de: a) 2.0 RON/USD) .USD x 2.000 RON 512 Debitori diverşi 29.000 RON 461 = Debitori diverşi Venituri din vânzarea acŃiunilor (10.2 RON/USD .9 RON/USD b) 3.9 RON/USD) 665 Cheltuieli din diferente 1.000 USD x şi alte operaŃiuni de capital 3.încasarea sumei de la partenerul de afaceri extern a) % = 461 30.9 RON/USD] 127 .înregistrarea vânzării echipamentului tehnologic 7583 30.000 RON de curs valutar [10.c) înregistrarea vânzării investiŃiilor financiare pe termen scurt 461 = 50 Debitori diverşi InvestiŃii financiare pe termen scurt d). La data înregistrării în contabilitate cursul de schimb era de 3 RON/USD. amortizat în proporŃie de 10%.000 RON Conturi curente la bănci (10. înregistrarea debitelor scăzute din evidenŃă datorată insolvabilităŃii 461 654 = Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi Debitori diverşi e) reactivarea debitelor 461 Debitori diverşi = 754 Venituri din creanŃe reactivate şi debitori diverşi f) înregistrarea împrumuturilor obŃinute la valoarea de rambursare a obligaŃiunilor emise 161 461 = Debitori diverşi Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni g) înregistrarea diferenŃelor nefavorabile de curs valutar aferente debitelor în devize 665 = 461 Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar Debitori diverşi h) încasarea debitelor 512 = 461 Conturi curente la bănci Debitori diverşi sau 531 Casa Exemplu: O societate comercială înregistrează suma de 10.000 USD x (3 RON/USD – 2.

000 RON Datoriile societăŃii faŃă de terŃi aferente unor titluri executorii. Acest cont se creditează cu datoriile privind achiziŃionarea titlurilor de plasament.b) 512 Conturi curente la bănci = % 461 Debitori diverşi 765 Venituri din diferenŃe de schimb valutar 32.000 RON 2. sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de pasiv 462 „Creditori diverşi”.. cu sconturile obŃinute de la clienŃi etc. Principalele înregistrări contabile sunt următoarele: a) datorii faŃă de terŃi pe bază de titluri executorii 462 6 = Conturi de cheltuieli Creditori diverşi b) înregistrarea datoriilor ce rezultă din achiziŃionarea de titluri de plasament 50 = 462 InvestiŃii financiare pe termen scurt Creditori diverşi c) înregistrarea sumelor primite. debitându-se cu sumele achitate creditorilor.000 RON 30. necuvenite 512 = 462 Conturi curente la bănci Creditori diverşi sau 531 462 Casa Creditori diverşi d) returnarea sumelor primite necuvenite 512 462 = Creditori diverşi Conturi curente la bănci sau 462 = 531 Creditori diverşi Casa e) plata creditorilor diverşi 462 = Creditori diverşi % 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 128 .. cu sumele încasate dar necuvenite etc. aferente achiziŃionării de valori mobiliare de plasament etc.

chiriile. în debitul său se evidenŃiază sumele în curs de lămurire şi plăŃile pentru care sunt necesare lămuriri suplimentare. Atunci când unele operaŃii economico-financiar nu pot fi înregistrate în conturile corespunzătoare. suma respectivă urmează a se evidenŃia pe cheltuieli. Se debitează cu veniturile înregistrate în avans. Contabilitatea conturilor de regularizare şi asimilate În cadrul unei societăŃi comerciale cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă. Contul 472 „Venituri constatate în avans” are funcŃia contabilă de pasiv. operaŃiuni bancare pentru care nu există documente. reviziile tehnice. a) înregistrarea facturii cu reparaŃia neprevăzută 401 11. Se creditează cu sumele repartizate pe cheltuieli. reparaŃiile curente. de-a lungul întregului exerciŃiu financiar. Acest cont este bifuncŃional. aferente exerciŃiului financiar. dar care privesc perioadele sau execuŃiile financiare următoare.000 RON Cheltuieli înregistrate în avans 4426 1. deoarece sunt necesare clarificări ulterioare. O societate comercială înregistrează cheltuiala cu reparaŃiile neprevizibile efectuate la o instalaŃie tehnologică în suma de 10. se creditează cu sumele clarificate trecute pe cheltuieli sau în conturile corespunzătoare şi cu sumele încasate în conturile de trezorerie. potrivit scadenŃarului. Exemplul 1. fiind necesare lămuriri suplimentare. sumele restituite necuvenite societăŃii etc. cheltuieli de judecată. din vânzări de abonament.6. ReparaŃia respectivă nu a condus la performanŃe superioare celor anterioare ale instalaŃiei tehnice.000 RON este aferentă exerciŃiului financiar următor.V. S-a constatat că suma de 8.900 RON % = 611 Furnizori 2. abonamentele. Folosirea conturilor de regularizare este impusă de principiul independenŃei exerciŃiilor care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităŃii societăŃii. cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciŃii financiare se evidenŃiază cu ajutorul conturilor de regularizare 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”. Contul 473 „Decontări din operaŃii în curs de clasificare” Ńine evidenŃa sumelor rezultând din amenzi. Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” are funcŃia contabilă de activ. din vânzări de locuinŃe cu plata în rate etc.000 RON. se debitează cu cheltuielile privind reparaŃiile capitale neprevizibile. Se creditează cu veniturile înregistrate în avans /sau de realizat aferente exerciŃiile financiare viitoare (încasări din chirii. pentru evidenŃa acestora se foloseşte contul 473 „Decontări din operaŃii în curs de clarificare”. respectiv 472 „Venituri înregistrate în avans”.900 RON TVA deductibilă 129 . pe măsura angajării lor şi a trecerii acestora la rezultatul exerciŃiilor la care se referă. ori a unor operaŃii care nu pot fi înregistrate în conturile corespunzătoare. conform scadenŃarelor.000 RON Cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 471 8. repartizate exerciŃiilor financiare aferente. în cote egale. cu cheltuielile constatate la finele unui exerciŃiu financiar ca fiind aferente exerciŃiului financiar următor.. constatate ca fiind. precum şi cu valoarea reparaŃiilor capitale efectuate cu forŃe proprii.

66 RON 611 = Cheltuieli cu întreŃinerea Cheltuieli înregistrate şi reparaŃiile în avans Exemplu 2: O societate comercială contractează la finele exerciŃiului financiar un abonament la o publicaŃie de largă circulaŃie pentru anul următor. suma reprezentând un avans acordat societăŃii pentru o viitoare livrare de bunuri.000 RON 626 = Cheltuieli poştale şi taxe Cheltuieli de telecomunicaŃii înregistrate în avans Exemplu 3: O societate comercială încasează suma de 80.000 RON.000 RON.000 RON.în lunile ianuarie şi februarie a exerciŃiului financiar următor se efectuează înregistrarea contabilă: 706 40.000 RON Conturi curente la bănci Decontări din operaŃii în curs de clarificare 130 . a) contractarea abonamentului 531 12. Suma lunară va fi de 12. se întocmeşte un document.000 RON prin virament bancar. a) înregistrarea sumei primite: 472 80.b) înregistrarea pe cheltuieli curente a cotei părŃi din cheltuielile înregistrate în avans în lunile exerciŃiului financiar următor. Ulterior. când suma va fi 666. a) înregistrarea sumei primite: 512 = 473 50.000 RON 512 = Conturi curente la bănci Venituri înregistrate în avans b) includerea pe venituri a sumei primite: . se generează lună de lună înregistrarea (cu excepŃia lunii decembrie.74 RON) 471 666. sumă ce reprezintă chiria datorată de un partener de afaceri pentru două luni ale anului financiar următor. ca urmare a închirierii unui spaŃiu al societăŃii.000 RON : 12 luni = 1. Valoarea abonamentului 12. Lună de lună se va efectua înregistrarea: 471 1. suma pentru care nu există document. în avans locaŃii de gestiune şi chirii Exemplul 4: O societate comercială primeşte de la un partener de afaceri suma de 50. Acesta presupune eşalonarea sumei pe parcursul întregului exerciŃiu financiar. la data contractării abonamentului.000 RON 471 = Cheltuieli înregistrate Casa în avans b) închiderea pe cheltuielile aferente exerciŃiului financiar următor a valorii abonamentului.000 RON 472 = Venituri înregistrate Venituri din redevenŃe. Plata abonamentului s-a făcut în numerar.

81 RON Decontări din operaŃii ClienŃi – creditori în curs de clarificare 4427 7.016.b) înregistrarea sumei primite.19 RON TVA colectată Alte tipuri de înregistrări contabile: a) înregistrarea cheltuielilor efectuate.983. dar aferente exerciŃiilor financiare următoare: 471 Cheltuieli înregistrate în avans = 7588 Alte venituri din exploatare c) includerea pe cheltuieli a valorii evidenŃiate la pct. evidenŃiate anterior. dar care la finele unui exerciŃiu financiar se constată ca fiind aferente exerciŃiului financiar următor.000 RON 473 419 42. 471 Cheltuieli înregistrate în avans = % 60 Cheltuieli privind stocurile 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi b) înregistrarea valorii reparaŃiilor capitale. efectuate cu forŃe proprii în cursul exerciŃiului financiar curent. ca avans acordat: = % 50. b: 6588 Alte cheltuieli de exploatare = 471 Cheltuieli înregistrate în avans d) înregistrarea acelor părŃi din venituri constatate la finele unui exerciŃiu financiar ca fiind aferent exerciŃiului financiar următor: % 70 Cifra de afaceri 76 Venituri financiare = 472 Venituri înregistrate în avans e) includerea pe venituri a sumelor evidenŃiate în contul 472: 472 Venituri înregistrate în avans = % 70 Cifra de afaceri 76 Venituri financiare 131 .

se poate ivi una dintre următoarele trei situaŃii: a) valoarea actuală (valoarea de inventar) este mai mare decât valoarea nominală. diferenŃa se deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri. de regulă. valoare ce se stabileşte în funcŃie de valoarea probabilă de încasat. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanŃelor La intrarea în patrimoniul unei societăŃi. Ajustările pentru deprecierea creanŃelor se constituie pe seama cheltuielilor. c) valoarea actuală este egală cu valoarea nominală. se creditează cu valoarea ajustărilor constituite pentru creanŃe neîncasabile. cu ocazia inventării: În perioadele următoare. creanŃele sunt evaluate la valoarea lor nominală. creanŃele fiind menŃinute la valoarea lor de intrare (valoarea nominală). se constituie o ajustare suplimentară.atunci când deprecierea este superioară ajustării constituite. la valoarea lor nominală. 132 . în urma analizării ajustărilor constituite.f) restituirea sumelor. . înregistrate în cadrul decontărilor din operaŃii în curs de clarificare. Cu ocazia inventarierii. pentru fiecare creanŃă se stabileşte valoarea actuală. clienŃi rău platnici sau aflaŃi în litigiu şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru depreciere-clienŃi.atunci când are loc ieşirea din patrimoniu a unor creanŃe pentru care s-au constituit ajustări pentru depreciere. EvidenŃa contabilă a ajustărilor pentru deprecierea creanŃelor se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanŃelor”. deoarece au rămas fără obiect. Cu ocazia comparării dintre valoarea nominală a creanŃelor şi valoarea de inventar a acestora. În acest caz creanŃele sunt menŃinute. la sfârşitul exerciŃiului financiar. Plusul de valoare constatat nu se evidenŃiază în contabilitate.atunci când deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite.„Ajustări pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi”.7. la finele unui exerciŃiu financiar. după cum urmează: . CreanŃele sunt menŃinute în contabilitate la valoarea lor nominală. de asemenea. Ajustările pentru deprecierea creanŃelor se constituie pentru creanŃele a căror recuperare este incertă. şi anume: 491 . ajustările respective se anulează prin virare la venituri. datorită situaŃiei financiare precare a clienŃilor ori debitorilor diverşi sau pentru acele creanŃe aflate în litigiu. se procedează. acest cont are funcŃie contabilă de pasiv. . sau o dată cu scoaterea din evidenŃă a creanŃelor. b) valoarea actuală (valoarea de inventar) este mai mică decât valoarea nominală. sume necuvenite societăŃii: 473 Decontări din operaŃii în curs de clarificare = % 521 Conturi curente la bănci 531 Casa V. Minusul de valoare constatat se înregistrează în contabilitate pe seama constituirii unei ajustări pentru deprecierea creanŃelor.

majorarea. acest cont de pasiv se creditează cu valoarea ajustărilor constituite pentru deprecierile de natură financiară. constatate în cadrul relaŃiilor de decontare din cadrul grupului şi cu asociaŃii şi se debitează odată cu diminuarea sau anularea ajustărilor constituite anterior. diminuarea sau anularea ajustările pentru deprecierea creanŃelor pot fi contabilizate astfel: a) constituirea ajustărilor pentru depreciere: 49 6814 = Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru pentru deprecierea activelor circulante deprecierea creanŃelor b) majorarea (suplimentarea) ajustărilor constituite anterior: 6814 = 49 Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru pentru deprecierea activelor circulante deprecierea creanŃelor c) diminuarea ajustărilor constituite anterior: 49 = 7814 Ajustări pentru Venituri din ajustări pentru deprecierea creanŃelor deprecierea activelor circulate d) anularea ajustări constituite anterior: 49 = 7814 Ajustări pentru Venituri din ajustări pentru deprecierea creanŃelor deprecierea activelor circulate 133 . OperaŃiunile privind constituirea.„Ajustări pentru deprecierea creanŃelor-debitori diverşi”.495 .„Ajustări pentru deprecierea creanŃelor – decontări în cadrul grupului şi cu asociaŃii”. 496 . se creditează pe seama cheltuielilor cu ocazia constituirii sau majorării ajustărilor constituite anterior şi se debitează cu ocazia diminuării sau anulării ajustărilor prin virare la venituri. funcŃia contabilă a acestui cont este de pasiv. ca urmare a diminuării deprecierii constatate anterior sau a rămânerii fără obiect.

Credite externe guvernamentale (P) 5194. Valori de încasat 5112. Dobânzi de încasat (A) 519. ObligaŃiuni emise şi răscumpărate (A) 506. a disponibilităŃilor băneşti din conturile de la bănci. Alte titluri de plasament (A) 5088. Conturi curente la bănci 5121. Vărsăminte de efectuat pentru acŃiunile deŃinute la entităŃile afiliate (P) 5092. a creditelor bancare pe termen scurt etc.VI. Credite de la trezoreria statului (P) 5197. Conturile de evidenŃă sunt cuprinse în cadrul clasei 5 „Conturi de trezorerie”: CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE 50. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P) 134 . Vărsăminte de efectuat pentru investiŃiile pe termen scurt 5091. Efecte remise spre scontare (A) 512. CONTABILITATEA TREZORERIEI Contabilitatea trezoreriei asigură evidenŃa şi mişcarea investiŃiilor financiare pe termen scurt. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiŃii pe termen scurt (P) 51. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenŃă (P) 5193. InvestiŃii pe termen scurt 501. Cecuri de încasat (A) 5113. din casieria societăŃii. Efecte de încasat (A) 5114. AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate (A) 505. Credite bancare pe termen scurt (P) 5192. Conturi la bănci 511. Conturi la bănci în lei (A) 5124. Credite externe garantate de stat (P) 5195. ObligaŃiuni (A) 508. Sume în curs de decontare (A) 518. Dobânzi de plătit (P) 5187. Dobânzi 5186. Credite externe garantate de bănci (P) 5196. Dobânzi la obligaŃiuni şi titluri de plasament (A) 509. Conturi la bănci în valută (A) 5125. Alte investiŃii pe termen scurt şi creanŃe asimilate 5081. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite interne garantate de stat (P) 5198.

Viramente interne (A/P) 59. serviciilor etc. iar al doilea Ńine evidenŃa vărsămintelor de efectuat pentru alte investiŃii pe termen scurt. se debitează cu titlurile de valoare achiziŃionate sau răscumpărate (cazul acŃiunilor proprii) şi se creditează cu valoarea contabilă a titlurilor scoase din gestiune. În cadrul acestora sunt evidenŃiate titlurile de valoare (acŃiuni. Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie 591. „Vărsăminte de efectuat pentru investiŃii financiare pe termen scurt”. Soldul debitor reflectă titlurile de valoare (valoarea investiŃiilor financiare pe termen scurt) aflate în portofoliul unei societăŃi. Casa în valută (A) 532. Casa 531. Cu excepŃia contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiŃii financiare pe termen scurt”. toate celelalte conturi din grupa 50 au funcŃie contabilă de activ. Acreditive 5411. cont ce este structurat în două conturi sintetice de gradul II. generate de achiziŃia acestora. Acreditive 541. Tichete şi bilete de călătorie (A) 5328. onorariilor. 135 . în vederea obŃinerii unor câştiguri pe termen scurt (sub 1 an). Acreditive în valută (A) 542. Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 50 „InvestiŃii financiare pe termen scurt”. obligaŃiuni) achiziŃionate de societate.1. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaŃiunilor emise şi răscumpărate (P) 596. Casa în lei (A) 5314. Avansuri de trezorerie15 (A) 58.53. Viramente interne 581. Valoarea de intrare a investiŃiilor financiare pe termen scurt este dată de costul de achiziŃie corectat cu valoarea comisioanelor. Timbre fiscale şi poştale (A) 5322. Vărsămintele de efectuat pentru investiŃiile financiare pe termen scurt sunt evidenŃiate cu ajutorul contului de pasiv 509. Acreditive în lei (A) 5412. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiŃii pe termen scurt şi creanŃe asimilate (P) VI. primul Ńine evidenŃa vărsămintelor de efectuat aferente investiŃiilor efectuate la societăŃi în cadrul grupului. Ajustări pentru pierderea de valoare a acŃiunilor deŃinute la entităŃile afiliate (P) 595. Casa 5311. Bilete de tratament şi odihnă (A) 5323. Alte valori 5321. Alte valori (A) 54. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaŃiunilor (P) 598.

valoare ce se stabileşte având în vedere performanŃele financiare ale societăŃii emitente de astfel de titluri. pentru minusurile între valoarea contabilă (mai mare) şi valoarea de inventar (mai mică) se constituie ajustări pentru pierderea de valoare. Societatea cumpărătoare datorează societăŃii de intermediere un comision de 3%. Astfel. AcŃiunile sunt cotate la bursă. În urma comparării valorii de inventar cu valoarea de intrare a investiŃiilor financiare pe termen scurt. preŃurile utilizate în tranzacŃiile efectuate cu astfel de titluri etc.800 RON 4. în vederea obŃinerii unor câştiguri speculative. EvidenŃa contabilă a ajustărilor pentru pierderea de valoare se Ńine cu ajutorul conturilor de pasiv din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a contului de trezorerie”. prin virament. Ulterior acŃiunile sunt vândute cu 1. majorare (suplimentare).120 RON 680 RON Valoarea la inventar a investiŃiilor financiare pe termen scurt se stabileşte în funcŃie de cotarea sau nu a acestora la bursa de valori (sau piaŃa secundară). Titlurile necotate sunt evaluate la valoarea probabilă de vânzare.000 RON 120 RON 120 RON % 5081 Alte titluri de plasament 7642 Câştiguri din investiŃii financiare pe termen scurt 4.000 de acŃiuni emise de o altă societate la preŃul de cumpărare de 1 RON/acŃiune. titlurile cotate la bursă sunt evaluate la valoarea de cotare a acestora din ultima zi a exerciŃiului financiar. Aceste conturi se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea ajustărilor şi se debitează cu sumele ce reprezintă diminuarea sau anularea ajustărilor constituite. Suma rezultată din vânzare este încasată prin cont. Plata acŃiunilor se face integral în momentul achiziŃiei.2 RON/acŃiune.Exemplu: O societate comercială achiziŃionează 4. a) înregistrarea achiziŃiei de acŃiuni 5081 = % Alte titluri 512 de plasament Conturi curente la bănci 401 Furnizori b) achitarea furnizorului 401 = 512 Furnizori Conturi curente la bănci c) vânzarea acŃiunilor 512 Conturi curente la bănci = 4. OperaŃiunile contabile de constituire. diminuare sau anulare a ajustărilor pentru pierderea de valoare sunt următoarele: a) înregistrarea constituirii/suplimentării ajustărilor 59 6864 = Cheltuieli financiare privind ajustările Ajustări pentru pierderea de pentru deprecierea activelor circulante valoare a conturilor de trezorerie 136 .120 RON 4.

Vânzarea se realizează prin intermediul unei instituŃii specializate. prin cont. 591 = 7864 200 RON Ajustări pentru pierderea Venituri financiare din ajustări de valoare a acŃiunilor pentru pierderea de valoare a activelor circulante 137 .1 RON/acŃiune.700 RON Alte titluri de plasament 7642 450 RON Câştiguri din investiŃii financiare pe termen scurt NOTĂ: În situaŃia în care acŃiunile se vindeau sub valoarea de intrare se efectua înregistrarea: 5081 % = 461 Alte titluri de plasament Debitori diverşi 6642 Pierderi din investiŃiile financiare pe termen scurt În situaŃia în care acŃiunile se vindeau la o valoare egală cu valoarea de inventar se efectua înregistrarea: 461 = 5081 2. deoarece acesta a rămas fără obiect. O altă modalitate de ieşire a titlurilor din evidenŃa investiŃiilor financiare pe termen scurt este aceea de virare în categoria imobilizărilor financiare a acelor titluri care rămân la dispoziŃia societăŃii din motive variate (inclusiv acŃiunile proprii) o perioadă mai mare de timp de un an. care percepe un comision de 7% din valoarea totală de vânzare. reprezintă modalitatea cea mai frecventă de ieşire a acestora din patrimoniul unei societăŃi. OperaŃia de vânzare presupune efectuarea vânzării propriu-zise a titlurilor (la preŃul de cesiune) şi scoaterea lor din gestiune (la valoarea de intrare).700 RON Debitori diverşi Alte titluri de plasament b) anularea provizionului constituit.150 RON 461 = Debitori diverşi 5081 2.b) înregistrarea diminuării/anulării ajustărilor constituite 7864 59 = Ajustări pentru pierderea de valoare Venituri din ajustări pentru pierderea a conturilor de trezorerie de valoare a activelor circulante Vânzarea titlurilor de valoare. Valoarea de intrare a acestor acŃiuni este de 1. a) Vânzarea acŃiunilor % 3. Contravaloarea acŃiunilor vândute şi plata comisionului se fac ulterior operaŃiunii de vânzare. Exemplu: O societate comercială vinde 1500 de acŃiuni la preŃul de 2. Valoarea ajustărilor pentru depreciere este de 200 RON.8 RON/acŃiune.

precum şi a efectelor remise spre scontare. Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor. remise băncii în vederea încasării. – plăŃile din conturile societăŃii se efectuează numai cu consimŃământul acesteia. Ulterior.150 RON 220.000 RON 2) 15. biletelor la ordin etc. remise spre încasare sau scontare dar neîncasate.2. utilizând formele şi instrumentele de decontare prevăzute în contractele economice ale societăŃii.. operaŃiunile de încasări şi plăŃi prin contul curent.000 RON reprezentând plata unei lucrări efectuate. Exemplul 1: O societate comercială primeşte de la unul dintre clienŃii săi un bilet la ordin în sumă de 25. – banca efectuează încasările/plăŃile. cu excepŃia acelor plăŃi ce se efectuează în baza titlurilor executorii. Contabilitatea decontărilor prin conturile bancare include operaŃiunile cu valori de încasat.. bilete la ordin.000 RON.). efectuate prin intermediul unei societăŃi bancare reprezintă decontări fără numerar. remise băncii în vederea încasării sau scontării. creditele bancare pe termen scurt şi dobânzile aferente.5 RON VI. acest cont de active este utilizat pentru evidenŃierea valorilor de încasat (cecuri.c) înregistrarea comisionului datorat Valoare comision = 3. biletul la ordin este remis băncii. EvidenŃa contabilă se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 51 „Conturi la bănci”. – plăŃile din contul societăŃii se efectuează în limita disponibilităŃilor din aceste conturi şi a creditelor bancare. biletelor de ordin etc. Contabilitatea conturilor la bănci OperaŃiile de încasări şi plăŃi efectuate de societate cu diverse persoane fizice şi/sau juridice. Decontările fără numerar se caracterizează prin următoarele: – decontarea între societate şi terŃele persoane este realizată de bancă. cambii.150 RON x 7% 627 401 Cheltuieli cu serviciile Furnizori bancare şi asimilate d) încasarea contravalorii acŃiunilor vândute: 512 = 461 Conturi curente la bănci Debitori diverşi e) plata facturii către instituŃia specializată 512 401 = Furnizori Conturi curente la bănci = 220.50 RON 220. banca alimentează contul clientului cu: 1) 25. şi anume: 511 – Valori de încasat. aceasta efectuând decontările fără folosirea efectivă a banilor. waranturi etc. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor. 138 . În credit se evidenŃiază sumele încasate. diferenŃa fiind refuzată la plată de către banca clientului datorită lipsei de disponibilităŃi. În urma şedinŃei de compensare din cadrul băncii centrale. în vederea încasării.50 RON 3.

N – comisionul băncii pentru serviciul prestat: 1.000 RON – rata scontului 18% – data scadenŃei 15.08.000 RON Scontul = (VN x Nz x Rs) / Nza unde. remite băncii sale în vederea scontării un bilet la ordin.000 RON = 2.875 RON 360 zile Agio = Scont + comision = 1.a) acceptarea biletului la ordin 413 = Efecte de primit de la clienŃi 4111 ClienŃi 25.A.34 RON Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea (pentru valoarea privind ajustările pentru creanŃelor – clienŃi fără TVA) deprecierea activelor circulante Exemplul 2: Societatea comercială „X” S. se consideră că fiecare lună are 30 de zile): Rs – rata scontului = 18% Nza – numărul de zile aferente unui an financiar = 360 zile Scontul = 125.000 RON Nz – numărul de zile între termenul de scadenŃă şi data scontării înainte de scadenŃă (în cazul exemplului prezentat. N – data remiterii spre scontare 15.000 RON × 30 zile ×18% = 1.000 RON 5113 Efecte de încasat 25.000 RON b) remiterea biletului la ordin spre încasare 5113 = 413 Efecte de Efecte de primit încasat de la clienŃi c) 1.000 RON ClienŃi incerŃi sau în litigiu ClienŃi 6814 491 840.000 RON Efecte de primit de la clienŃi Efecte de încasat 4111 413 10. 30 de zile.000 RON Conturi curente la bănci Efecte de încasat – evidenŃierea sumei neîncasate 413 = 5113 10. Se cunosc următoarele elemente: – valoarea înscrisă pe biletul la ordin 125. încasarea biletului la ordin 512 = Conturi curente la bănci 25.875 RON + 1.875 RON 139 .000 RON 2. VN – valoarea nominală a biletului la ordin = 125. încasarea parŃială a biletului la ordin 512 = 5113 15.000 RON ClienŃi Efecte de primit de la clienŃi 4118 = 4111 10.09.

Se încasează 10. O plată dintr-un cont de la bancă se face prin intermediul unei file de cec.000 RON de la un client. acest cont bifuncŃional este utilizat pentru evidenŃierea disponibilităŃilor în lei şi în devize aflate în conturi la bănci.000 RON. Se achită creditorilor suma de 1. către bugetele locale etc.).000 RON. Se plăteşte unui furnizor suma de 15. OperaŃiunile bancare în lei se efectuează utilizând contul 5121 „Conturi la bănci în lei”.000 RON 15. – ordine de plată de trezorerie (utilizate pentru plăŃi către bugetul statului. 2.000 RON . iar cele în devize utilizând contul 5124 „Conturi la bănci în valută”.125 RON 1.000 RON 122. 3. cu sumele încasate prin virament etc. a unui bilet la ordin. pentru a pune la dispoziŃia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Se plătesc comisioanele bancare în sumă de 250 RON 5. Ordinele de plată sunt structurate în două categorii.875 RON 512 – „Conturi curente la bănci”. Se încasează suma de 24. a unui ordin de plată.. Plata către furnizori 401 = 5121 Furnizori Conturi curente la bănci 140 10. Prin ordin de plată se înŃelege dispoziŃia necondiŃionată.000 RON 1. şi anume: – ordine de plată simple. a unei cambii. 1. Cele mai multe plăŃi se efectuează cu ordin de plată (pentru operaŃiunile în lei) şi cu dispoziŃia de plată externă (pentru operaŃiunile în devize).000 RON reprezentând scontarea unui bilet la ordin. DispoziŃia de plată externă este documentul prin care ordonatorul dispune societăŃilor bancare efectuarea de plăŃi externe. Înregistrarea încasării sumei de la client 4111 5121 = Conturi la bănci în lei ClienŃi 2. 4. Exemplul 1: O societate comercială înregistrează un extras de cont bancar care prezintă următoarele operaŃiuni: 1. precum şi a sumelor în curs de decontare.a) remiterea biletului la ordin spre scontare 5114 = 413 Efecte emise spre scontare Efecte de primit de la clienŃi b) scontarea efectului comercial % = 5114 512 Efecte remise spre scontare Conturi curente la bănci 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 125. creditându-se cu plăŃile efectuate. dată de către emitentul acesteia unei societăŃi bancare receptoare.000 RON 125. a unei dispoziŃii de plată externă. Se debitează cu sumele depuse din casieria societăŃii.

02 RON/USD.200 RON Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar b) înregistrarea încasării facturii de la clientul extern – valoarea facturii la data înregistrării creanŃei = 15. 5124 = % 45. – valoarea facturii la data plăŃii = 10. – diferenŃa de curs favorabilă = 45. 141 . – valoarea facturii la data încasării = 15.000 USD x 2.300 RON – 43. cu ajutorul acestui cont bifuncŃional se Ńine evidenŃa dobânzilor datorate.200 RON – 29.200 RON % = 5124 30.9 RON/USD = 29.300 RON Conturi curente la bănci 4111 43. Încasarea sumei din scontarea biletului la ordin 5121 = 5114 Conturi curente la bănci Efecte remise la scontare 4.02.000 RON 250 RON 1. precum şi a dobânzilor de încasat.000 x 2.000 USD.3.000 USD x 3.650 RON ClienŃi 765 1. – diferenŃă de curs nefavorabilă = 30.N este de 3.650 = 1.000 RON Furnizori 665 1. următoarele operaŃiuni prin contul de disponibil în devize: – plata unei facturi primită de la un furnizor extern în sumă de 10.9 RON/USD = 43.000 USD x 3. în data de 01. emisă la o dată ulterioară când cursul de schimb era de 2. de asemenea.000 RON Exemplul 2: O societate comercială efectuează.650 RON Venituri din diferenŃe de curs valutar 518 – „Dobânzi”. aferente creditelor primite de la bănci în conturile curente şi disponibilităŃilor din conturile curente. – încasarea unei facturi privind livrarea de bunuri la un client extern în valoare de 15.000 USD.200 RON 401 Conturi la bănci în valută 29.200 RON.650 RON. Plata comisioanelor bancare 627 = 5121 Cheltuieli cu serviciile Conturi curente la bănci bancare şi asimilate 5.000 RON.650 RON. Se debitează cu dobânzile de încasat şi se creditează cu dobânzile datorate. cursul de schimb fiind de 2.91 RON/USD.000 RON = 1.02 RON/USD = 30.02. emisă. Plata către creditori 462 Creditori direcŃi = 5121 Conturi la bănci 24.N. a) înregistrarea plăŃii către furnizorul extern – valoarea facturii la data înregistrării obligaŃiei de plată = 10.02 RON/USD = 45.300 RON. Cursul oficial al USD în data de 01. la o dată ulterioară.90 RON/USD.

s-au calculat dobânzi de încasat în sumă de 550 RON.000 RON 12 luni  360 zile  666 = 5198 Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 142 9.Exemplu: Pentru soldul creditor al contului 5121 „Disponibil la bancă în lei de încasat”. potrivit contractului încheiat între societatea comercială împrumutată şi societatea bancară împrumutătoare.000 RON 666 = Cheltuieli privind Dobânzi de plătit dobânzile d) înregistrarea efectuării plăŃii dobânzii datorate 5186 = 5121 Dobânzi de plătit Conturi la bănci în lei 300 RON Creditele bancare pe termen scurt sunt creditele care au o durată de rambursare sub un an.000 RON 5121 = Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt b) înregistrarea dobânzii datorate pentru prima lună Dobânda = 240. Exemplul 1: O societate comercială contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 240.000 RON × 3 luni  90 zile   sau  × 15% = 9.000 RON . a) înregistrarea primirii creditului 5191 240. în luna imediat următoare s-au calculat dobânzi de plătit de 300 RON de plătit. se debitează cu sumele plătite băncii ce reprezintă ratele scadente şi dobânzile aferente. a) înregistrarea dobânzilor aferente lunii ianuarie N 5187 = 766 550 RON Dobânzi de încasat Venituri din dobânzi b) încasarea dobânzii de primit 5121 = 5187 Conturi la bănci în lei Dobânzi de încasat 550 RON c) înregistrarea dobânzilor de plătit eferente lunii februarie N 5186 3. şapte dintre acestea având drept scop clasificarea creditelor contractate. rambursabil în trei luni.000 RON. în luna ianuarie a exerciŃiului financiar N. El este structurat în opt conturi sintetice de gradul II. contractate pentru nevoi temporare de trezorerie şi cu dobânzile datorate. acesta având funcŃie contabilă de pasiv. Ratele scadente se rambursează în sume egale. EvidenŃa contabilă a acestora se Ńine cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”. Dobânda de 25% pe an se achită (ca şi ratele scadente) la finele fiecărei luni. Se creditează cu valoarea creditelor bancare pe termen scurt. ultimul evidenŃiind dobânzile de plătit aferente acestor credite.

000 RON 4. Dobânda este de 12% pe an.000 RON 80.01 RON/USD.000 RON 80.000 RON : 3 luni) pe termen scurt 9.000 RON × × 15% = 1.000 USD.000 USD. 143 . Împrumutul este rambursabil în două luni.000 RON Exemplul 2: O societate comercială contractează un împrumut bancar în sumă de 10.000 RON e) plata ratei scadente şi a dobânzii 5121 % = 5191 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 84. în vederea efectuării a două plăŃi către furnizori externi în valoare de 8.c) plata primei rate scadente şi a dobânzii aferente % = 5121 89.000 RON 12 666 Cheltuieli privind dobânzile = 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 4.000 RON 1.000 RON × 2 × 15% = 4.000 USD respectiv 2.000 RON 12 5198 666 = Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt g) plata ratei scadente şi a dobânzii aferente 5121 % = 5191 Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen scurt 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 1.000 RON 81.000 RON 5191 Conturi la bănci în lei 80. Se cunosc următoarele: – cursul de schimb din ziua alimentării contului societăŃii comerciale cu creditul contractat: 3.000 RON Credite bancare (240.000 RON 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt d) înregistrarea dobânzii datorate pentru a doua lună Dobânda = 160.000 RON f) înregistrarea dobânzii datorate pentru ultima lună 1 Dobânda = 80.

0200 RON/USD) % 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt 665 Cheltuieli privind diferenŃe de curs valutar 144 5124 Conturi la bănci în devize 15.000 USD x 3.008 RON/USD).000 Dobânda datorată 200 50 250 Cursul de schimb din zilele rambursării ratelor scadente şi a plăŃii dobânzilor datorate este de 3.0200 RON/USD) 765 16 RON Venituri din diferenŃe [(8.0050 RON/USD a) înregistrarea împrumutului bancar 5124 = 5191 30.0100 RON/USD) în devize pe termen scurt b) efectuarea plăŃii de 8.000 USD x 3.100 RON Conturi la bănci Credite bancare (10.000 USD x (3.000 5.176 RON 401 = Furnizori 5124 24.0200)] de curs valutar c) efectuarea plăŃii de 2.000 USD x 3.0220 – 3.0200 RON /USD) 500.0100 – 3.022 RON/USD).000 [5.000 USD către furnizorul extern % = 5124 6.100 RON (5.000 USD x (3.0200 – 3.020 RON Furnizori (2.000 USD x (3.02 RON/USD (la data facturării.000 10.160 RON Conturi la bănci în devize (8.0080)] diferenŃa de curs valutar d) înregistrarea dobânzii aferente primei luni şi concomitent plata acesteia şi a primei rate scadente 5198 604 RON 666 = Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor (200 USD x bancare pe termen scurt 3.000 USD către cel de-al doilea furnizor extern: 3. respectiv 3.01 RON/USD.000 USD x 3.0200 RON/USD.000 USD către primul furnizor extern: 3. cursul de schimb era de 3.0100)] .000 USD către furnizorul extern % 24.754 RON 604 RON 15. – cursul de schimb din ziua efectuării plăŃii sumei de 2. (la data facturării 3. Ratele scadente şi dobânzile aferente potrivit contractului de împrumut sunt: USD Luna 1 2 TOTAL Rata scadentă 5.– cursul de schimb din ziua efectuării plăŃii sumei de 8.024 RON 401 Conturi la bănci în devize 6.0100 RON/USD) 665 4 RON Cheltuieli privind [2.

dar şi în lei. chitanŃa.3. Cecul de numerar se foloseşte pentru ridicarea numerarului din contul de la bancă. Dacă societatea efectuează operaŃii de încasări şi plăŃi în devize.20 RON 25 RON VI.25 RON % = % 5198 5124 Dobânzi aferente Conturi la bănci creditelor bancare în devize pe termen scurt 15. se întocmeşte câte un „Registru de casă” în devize. EvidenŃa contabilă a altor valori deŃinute în casieria unei societăŃi se Ńine cu ajutorul contului de activ 532 „Alte valori”. Pentru evidenŃa existentului şi mişcării numerarului. Acest cont Ńine evidenŃa timbrelor fiscale şi poştale. Suma maximă ce poate fi deŃinută în casierie este reglementată. ChitanŃa se utilizează pentru diferite încasări în numerar efectuate prin casierie. pentru fiecare fel de monedă străină în parte. statele de salarii etc.e) înregistrarea dobânzii aferente celei de a doua luni şi concomitent plata acesteia şi a ratei scadente 5198 150. numită sold de casă.200.0050) dobânzile bancare pe termen scurt 15. a biletelor de tratament şi odihnă. a tichetelor şi biletelor de călătorie etc. atunci societatea este obligată să depună surplusul de numerar în contul de la bancă. Acest cont cuprinde două conturi sintetice de gradul II. în numerar. Contabilitatea operaŃiunilor prin casieria societăŃii comerciale Pentru efectuarea operaŃiunilor curente de încasări şi plăŃi în casieria unei societăŃi comerciale se reŃine o anumită sumă de bani în numerar. cu duble coloane pentru evidenŃierea operaŃiunilor respective atât în devize. Se debitează cu ridicările de numerar din conturile deŃinute de bancă şi cu încasările efectuate în numerar de la terŃe persoane.25 RON 666 = Cheltuieli privind Dobânzi aferente creditelor (50 USD x 3. 145 . creditându-se o dată cu darea în consum. iar foaia de vărsământ-chitanŃă pentru depunerea de bani din casierie în conturi la bănci. Dacă se constată existenŃa unei sume mai mari. Sistemul evidenŃei operative cuprinde „Registrul de casă”.050 RON 5191 765 Credite bancare Venituri din diferenŃe pe termen scurt de curs valutar 15.200. şi anume 5311 „Casa în lei” şi 5314 „Casa în valută”. Se debitează cu valoarea acestora în momentul achiziŃionării.175. acestea au funcŃii contabile de activ. foaia de vărsământ-chitanŃa. ca urmare a operaŃiunilor de încasări şi plăŃi se folosesc următoarele documente: cecul de numerar. EvidenŃa contabilă a operaŃiunilor de încasări şi plăŃi în numerar se Ńine cu ajutorul contului 531 „Casa”. în cadrul căruia sunt evidenŃiate existentul şi mişcarea numerarului din casieria societăŃii.25 RON 150. se creditează cu depunerile de numerar în contul bancar şi cu plăŃile efectuate. listele de avans chenzinal.25 RON 15.

000 RON 5311 Casa în lei 10. contul „Casa în lei” se va debita: b) 5311 = 456 17. f şi h sunt aferente intrărilor de numerar şi. în sumă de 1.000 RON e) plata avansurilor acordate angajaŃilor în sumă de 25.000 RON 25. e şi g sunt aferente ieşirilor de numerar şi. c. în consecinŃă.000 RON OperaŃiile menŃionate la punctele b. în valoare de 17.000 RON = şi = 581 Viramente interne 10.000 RON = 5311 Casa în lei 170 RON = 5311 Casa în lei 1.000 RON = 1.000 RON OperaŃiile menŃionate la punctele a.Exemplul 1: O societate comercială efectuează prin casieria societăŃii următoarele operaŃiuni: a) plată în favoarea unui creditor.000 RON c) plata unui furnizor în sumă de 170 RON d) depunerea în bancă a sumei de 10.000 RON h) ridicarea unei sume în numerar din contul bancar.000 RON b) încasarea unui aport în numerar în sumă de 7.000 RON f) încasări din vânzarea mărfurilor 10. d.000 RON g) acordarea unui avans de trezorerie în sumă de 1. în consecinŃă.000 RON . contul „Casa în lei” se va credita: a) 462 Creditori diverşi c) 401 Furnizori d) 581 Viramente interne 5121 Conturi la bănci în lei e) 425 Avansuri acordate personalului g) 581 Viramente interne 542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa în lei 5311 Casa în lei şi = 581 Viramente interne 1.000 RON Casa în lei Decontări cu asociaŃii privind capitalul f) 5311 Casa în lei 146 = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 10.

5 RON [50 USD x (3.01 RON/USD)] Exemplul 3: O societate comercială achiziŃionează timbre fiscale în valoare de 1.000 RON.510 RON 1. bilete de tratament şi odihnă în valoare de 20. care se acordă ca avans de trezorerie. Avansuri de detaşări şi transferări trezorerie – înregistrarea depunerii de valută în casieria societăŃii 542 % = 5314 Avansuri de trezorerie Casa în valută 665 Cheltuieli privind diferenŃele de curs valutar 1.510 RON c) justificarea avansului de trezorerie acordat – înregistrarea cheltuielilor efectuate (500 USD x 90% = 450 USD) 625 = 542 13. Cursul valutar în ziua ridicării este de 3.510 RON 581 = Viramente interne Conturi la bănci în valută (500 USD x 3.510 RON Casa în valută Viramente interne b) acordarea avansului de trezorerie 581 = 5314 Viramente interne Casa în valută şi 542 = 581 Avansuri de trezorerie Viramente interne 1. se dau în consum timbre poştale în valoare de 200 RON şi bilete de călătorie 700 RON. a) ridicarea valutei de la bancă 5124 1.000 RON Exemplul 2: O societate comercială ridică de la bancă suma de 500 USD. cazare).000 RON.000 RON 17.510 RON (50 USD x 3. Ulterior.59 RON Cheltuieli cu deplasări. Cursul de schimb aferent zilei în care se depune decontul şi se realizează depunerea în casierie 3. urmare a unei ieşiri în străinătate. 147 . diferenŃa fiind depusă în casierie.505 RON (50 USD x 3.02 RON/USD – 3.02 RON/USD 1.h) 581 Viramente interne 5311 Casa în lei = = 5121 Conturi la bănci în lei şi 581 Viramente interne 17.01 RON/USD) 0. La întoarcerea din străinătate se justifică avansul acordat în proporŃie de 90% (cheltuieli de transport.02 RON/USD) şi 5314 = 581 1.000 RON şi bilete de călătorie în sumă de 2.02 RON/USD.01 RON/USD.

sumele virate în conturile de disponibilităŃi. EvidenŃa contabilă a acreditivelor se Ńine cu ajutorul contului 541 „Acreditive”. b) banca emitentă (banca cumpărătorului). c) furnizorul (beneficiarul acreditivului). După scurgerea celor 30 de zile. 5412 – „Acreditive în valută”.000 RON Tichete şi bilete de călătorie b) darea în consum 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terŃi 625 Cheltuieli de deplasări. Contabilitatea acreditivelor şi viramentelor bancare Acreditivul reprezintă disponibilităŃile băneşti ale unei societăŃi. pentru o livrare de materiale. Creditul acestor conturi reflectă sumele plătite furnizorilor interni sau externi.000 RON. şi anume: 5411 – „Acreditive în lei”. în cazul acreditivelor în valută şi diferenŃele de curs valutar favorabile aferente existentului din conturile de acreditive. biletelor de tratament şi odihnă şi a biletelor de călătorie % = 5311 23. o dată cu îndeplinirea condiŃiilor aferente acreditivului. 148 . deschise la bănci pentru efectuarea de plăŃi în favoarea furnizorilor interni şi externi. în favoarea unui furnizor. detaşări şi transferări = şi = 5321 Timbre fiscale şi poştale 5323 Tichete şi bilete de călătorie 200 RON 700 RON VI. d) banca furnizorului.000 RON 5321 Casa în lei 1. PărŃile implicate în cazul unui acreditiv sunt următoarele: a) ordonatorul (cumpărătorul).4. Aceste conturi sunt utilizate pentru evidenŃierea acreditivelor în lei şi în valută. Exemplul 1: O societate comercială deschide un acreditiv în sumă de 200. Valabilitatea acreditivului de 30 de zile. Debitul acestor conturi reflectă sumele depuse de bancă la dispoziŃia terŃilor. acreditivul îşi pierde valabilitatea pentru diferenŃa rămasă. Furnizorul efectuează în intervalul de 30 de zile livrări de materiale în valoare de 177.000 RON. cont structurat în două conturi analitice de gradul II. în cazul acreditivelor în valută şi diferenŃele de curs nefavorabile aferente existentului din conturile de acreditive.000 RON Timbre fiscale şi poştale 5322 20. disponibilităŃi destinate efectuării de plăŃi către acestea. ca urmare a încetării valabilităŃii acreditivelor. evidenŃiate separat într-un cont bancar. aflate la dispoziŃia unui furnizor.000 RON Bilete de tratament şi odihnă 5323 2. precum şi pentru evidenŃierea mişcării acestora ca rezultat al plăŃilor efectuate sau a încetării valabilităŃii acreditivelor.a) achiziŃionarea timbrelor fiscale.

N+1 o plată în valoare de 3.N se efectuează o plată în valoare de 2. Valabilitatea acreditivului.97)] 149 .00 RON/USD).000 USD x în valută de curs valutar (2.00 – 2. în valoare de 5.250 RON c) înregistrarea diferenŃei de curs favorabile la finele exerciŃiului financiar 5412 = 765 210 RON Acreditive Venituri din diferenŃe [3.90 RON/USD.950 RON 581 = Viramente interne Conturi la bănci în valută (5.a) constituirea acreditivului: 581 = Viramente interne 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în lei şi 581 Viramente interne 200.12. iar în data de 12. a) deschiderea acreditivului 5124 15.000 RON 23.000 RON Exemplul 2: O societate comercială deschide un acreditiv în favoarea unui partener extern.500 USD.950 RON Acreditive în valută Viramente interne b) efectuarea primei plăŃi 401 = 5412 Furnizori Acreditive în valută 7.000 RON 23. 30 de zile. în data de 15.90)] d) efectuarea celei de a doua plăŃi – înregistrarea diferenŃei favorabile de curs valutar 5412 = 765 90 RON Acreditive Venituri din diferenŃe [3.97 RON/USD.90 RON/USD) şi 5412 = 581 15.00 USD x în valută de curs valutar (3.000 RON b) efectuarea plăŃii aferente livrării de mărfuri efectuate 401 = 5411 Furnizori Acreditive în lei c) încetarea valabilităŃii acreditivului 5411 581 = Viramente interne Acreditive în lei şi 5121 = 581 Conturi la bănci în lei Viramente interne 177. La data încheierii exerciŃiului financiar N cursul de schimb a fost de 2.01.500 USD (cursul de schimb 2.000 USD (cursul de schimb 3.97 – 2. Cursul de schimb la data deschiderii acreditivului – 2.N. În data de 28.12.000 RON 200.500 USD x 2.90 RON/USD).

Acest cont de activ este folosit pentru evidenŃierea sumelor virate dintr-un cont de trezorerie în altul. pentru achiziŃionarea unor materiale dintr-o altă localitate.000 RON 50. La întoarcere se realizează justificarea avansului primit. Exemplu: O societate comercială depune la bancă suma de 50. transferări 302 Materiale consumabile 581 Viramente interne 5311 Casa în lei 150 5.– efectuarea plăŃii 401 Furnizori = 5412 Acreditive în valută 9. societatea acordă unui salariat un avans spre decontare în valoare de 5.000 RON. detaşări.000 RON 5. întocmindu-se decontul de cheltuieli. sumă care este utilizată în vederea deschiderii unui acreditiv în favoarea unui furnizor intern.800 RON 800 RON 4.000 RON 50. Acest cont nu prezintă sold.000 RON.000 RON 50.000 RON Viramentele interne sunt evidenŃiate cu ajutorul contului 581 „Viramente interne”. Totodată.000 RON 542 Avansuri de trezorerie 4.000 RON c) acordarea avansului spre decontare 5311 581 = Viramente interne Casa în lei şi 542 581 Avansuri de trezorerie Viramente interne d) justificarea avansului % = 625 Cheltuieli cu deplasări. care cuprinde: – bilete de transport 300 RON – cazare 400 RON – diurnă 100 RON – materiale achiziŃionate 4.000 RON şi 542 Avansuri de trezorerie 581 Viramente interne 200 RON 200 RON .000 RON a) depunerea numerarului la bancă 581 = 5311 Viramente interne Casa în lei şi 5121 = 581 Conturi la bancă în lei Viramente interne b) constituirea acreditivului 581 = Viramente interne 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în lei şi 581 Viramente interne 50.

Cheltuieli privind combustibilul 6023. cheltuieli financiare. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind seminŃele şi materialele de plantat 6028. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607.cheltuielile care apar în procesul desfăşurării activităŃii curente a societăŃii. EvidenŃa contabilă a cheltuielilor se Ńine cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. cheltuieli cu amortizările. EvidenŃa cheltuielilor se organizează pe feluri de cheltuieli. . cheltuieli extraordinare. Cheltuieli privind ambalajele 151 . clasă care conŃine următoarele costuri sintetice de gradele I şi II. Consumul şi plăŃile privind factorii de producŃie efectuate la nivelul unei societăŃi reprezintă cheltuielile acesteia. cum ar fi: inundaŃiile. incendiile etc. Cheltuieli privind mărfurile 608. stocuri. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli privind materialele nestocate 605.. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024.VII.pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din creşterea unor împrumuturi contractate de societate în valută.pierderile care reprezintă diminuări ale beneficiilor economice (în această categorie se includ pierderile rezultate din dezastre. şi anume costul vânzărilor. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuielile includ: . implicit. ele regăsindu-se sub forma ieşirilor sau scăderii valorii actuale (numerar. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. precum şi pierderile rezultate din ieşirea activelor pe termen lung). după natura lor şi se grupează după destinaŃia pe care o au în societate în cheltuieli de exploatare. mijloace fixe). Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. consumarea acestora. de executare de lucrări şi prestări servicii presupune utilizarea factorilor de producŃie şi. Cheltuieli privind stocurile 601. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. provizioanele şi ajustarea la inflaŃie şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite. Cheltuieli privind energia şi apa 606. salariile şi amortizarea. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR Procesul de producŃie şi desfacere a bunurilor materiale. terenuri. . CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI 60.

Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaŃilor 645. taxe şi vărsăminte asimilate 64. Cheltuieli privind investiŃiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Despăgubiri. Cheltuieli de protocol. ContribuŃia unităŃii pentru ajutorul de şomaj 6453. DonaŃii şi subvenŃii acordate 6583. Alte cheltuieli de exploatare 66. amenzi şi penalităŃi 6582. Cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială 6451. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaŃii 627. Pierderi din investiŃiile pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli cu deplasări. Cheltuieli cu redevenŃele. Pierderi din creanŃe şi debitori diverşi 658. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi 621. Cheltuieli cu personalul 641. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 611. detaşări şi transferări 626. taxe şi vărsăminte asimilate 635. Pierderi din creanŃe legate de participaŃii 664. reclamă şi publicitate 624.61. Cheltuieli cu salariile personalului 642. ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale 6452. Cheltuieli financiare 663. ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6458. Cheltuieli extraordinare 671. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃii de capital 6588. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu alte impozite. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială 65. Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare 152 . Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar 666. Alte cheltuieli financiare 67. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terŃi 63. Cheltuieli cu alte impozite. Alte cheltuieli de exploatare 6581. locaŃiile de gestiune şi chiriile 613. Alte cheltuieli de exploatare 654. Cheltuieli cu întreŃinerea şi reparaŃiile 612.

Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaŃiunilor 69. se debitează în momentul efectuării consumurilor sau al plăŃilor. materiale. lucrări şi servicii. şi se creditează pe parcursul perioadei. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare 681. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 6863. etc. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente. 153 . Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686. Orice activitate. în mod obiectiv. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus16 Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice. Cheltuieli de exploatare privind amortizările. anumite consumuri de muncă vie şi materializată. extraordinară) şi de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime. desfăşurată de către agenŃii economici necesită. care poartă denumirea generală de cheltuieli şi reprezintă sumele sau valorile plătite pentru: consumurile. servicii primite. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. astfel: • Potrivit principiului independenŃei exerciŃiului toate operaŃiile care determină cheltuielile sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a se Ńine seama de data plăŃilor lor. lucrările executate şi serviciile prestate de care beneficiază unitatea patrimonială. La organizarea contabilităŃii financiare a cheltuielilor se Ńine seama de unele din principiile de organizare a contabilităŃii. care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate în funcŃie de destinaŃia şi funcŃia lor pe feluri de produse. Cheltuieli cu amortizările. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 6813. de personal. care cuprinde în obiectul său evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor grupate în funcŃie de natura activităŃilor (exploatare. financiară.68. cheltuieli cu personalul. Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Organizarea contabilităŃii cheltuielilor are la bază concepŃia dualistă specifică Ńărilor cu economie de piaŃă dezvoltată şi anume: – Contabilitatea financiară.) – Contabilitatea de gestiune. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite 691. cu sumele alocate rezultatului exerciŃiului. executarea unor obligaŃii legale sau contractuale şi cheltuieli extraordinare. au funcŃie contabilă de activ. amortizări.

culturale şi sportive. – OperaŃii de gestiune (despăgubiri. publicitate. penalităŃi şi lipsuri de inventar. cheltuieli cu alte servicii executate de terŃi colaboratori. reprezentate de amortizări şi ajustări pentru depreciere. b) Cheltuieli financiare. – Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi: întreŃinere şi reparaŃii. combustibil. costul de achiziŃie al materialelor nestocate. donaŃii şi subvenŃii acordate. cheltuieli de protocol.• Principiul prudenŃei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi ajustările indiferent de existenŃa unor rezultate diferite. cheltuielile cu pregătirea şi perfecŃionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială. din operaŃiile curente şi disponibilităŃile în devize. detaşări şi transferuri. onorarii. piese de schimb. studii şi cercetări inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare. – Cheltuieli cu personalul ca: salariile şi alte drepturi de personal. c) Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente. contribuŃia unităŃii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj. cu plata ulterioară. pierderi din debitori diverşi). care cuprind: – Pierderi din creanŃe legate de participanŃi. – Alte cheltuieli financiare (pierderi din creanŃe de natură financiară şi altele). Cheltuielile ce fac obiectul contabilităŃii financiare se grupează. motiv pentru care se înregistrează în corespondenŃă cu conturile de terŃi. costul de achiziŃie al animalelor şi păsărilor şi costul mărfurilor vândute. pe feluri de cheltuieli. ambalaje. materiale auxiliare. deplasări. – Sconturile acordate clienŃilor. alte impozite. – Pierderile din vânzarea titlurilor de plasament. furajele şi alte materiale consumabile. locaŃii de gestiune şi chirii. inclusiv prelevările şi donaŃiile făcute în scopuri umanitare precum şi pentru sprijinirea activităŃilor sociale. poştă şi taxe de telecomunicaŃii. transportul de bunuri şi personal. fără a angaja o plată. – DiferenŃele nefavorabile de curs valutar. taxele şi vărsămintele asimilate. de asemenea. fiind sistematizate în cinci categorii: – Cheltuieli privind consumurile de materii prime. suportate de unitatea patrimonială ca: impozitul pe clădiri. costul de achiziŃie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora. asigurările şi protecŃia socială. redevenŃe. după natura lor. trecute direct asupra cheltuielilor. taxa asupra mijloacelor de transport şi altele). Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcŃie de momentul angajării lor astfel: a) Cheltuieli constatate în momentul plăŃii lor care se înregistrează în corespondenŃă cu conturile de trezorerie. amenzi. comisioane. taxe şi vărsăminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor. b) Cheltuieli angajate. astfel: a) Cheltuieli de exploatare se referă la complexitatea activităŃilor economice pe care întreprinderea le poate desfăşura. seminŃele şi materialele de plantat. reclamă. servicii bancare şi altele). 154 . cum ar fi pierderile din creanŃe şi alte cheltuieli de exploatare. – OperaŃii de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli de exploatare). costul de achiziŃie al energiei şi apei consumate. – Cheltuieli cu impozitele. – Alte cheltuieli de exploatare. – Dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciŃiul în curs.

– cheltuieli indirecte. De menŃionat că în raportările fiscale cheltuielile cu amortizările şi provizioanele se regrupează în funcŃie de natura lor şi se include. curentă a unităŃii patrimoniale şi se referă la: – Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare. cheltuielile după natura lor pot fi reclasate (pe baza documentelor primare) pe funcŃii ale întreprinderii. cheltuieli financiare (la întreprinderile cu ciclul lung de fabricaŃie). neimpozitat: cheltuieli de protocol. – Cheltuieli care se suportă din rezultatul financiar impozabil: impozitul pe profit. – Cheltuielile cu ajustările privind pierderile de valoare sunt formate din: • Provizioane • Ajustări privind deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor. b) Dacă avem în vedere rolul cheltuielilor în analiza activităŃii pe genuri de activităŃi. în: – Cheltuieli de aprovizionare. financiare). reclama şi publicitate). cheltuieli extraordinare privind amortizările şi provizioanele. e) Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite. 155 . cheltuieli de exploatare (cu excepŃia cheltuielilor de protocol. cheltuielile se grupează în următoarele categorii: – Cheltuieli care alcătuiesc costul global al producŃiei. cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele. • Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie. după diverse criterii şi care stau la baza determinării anumitor indicatori analizei economice. – Cheltuieli de distribuŃie (desfacere). c) În raport de rolul lor în analiza rentabilităŃii produselor – obiectiv al contabilităŃii de gestiune – cheltuielile se pot grupa. reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală. în: – cheltuieli variabile sau operaŃionale. dacă avem în vedere rolul cheltuielilor în determinarea indicatorilor economici cu caracter global. după caz.: a) Astfel. în cheltuieli de exploatare. • Ajustări pentru deprecierea creanŃelor şi ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a costurilor de trezorerie • Amortizarea primelor de rambursare a obligaŃiunilor. – Cheltuieli cu amortizarea cuprind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale. Privite prin prisma contabilităŃii de gestiune. reclamă şi publicitate. cheltuielile se pot grupa şi în: – cheltuieli directe. grupare care serveşte la calculul costurilor pe produse. – Cheltuieli administrative. – Cheltuieli de fabricaŃie. cheltuieli financiare sau cheltuieli extraordinare. – Cheltuieli financiare. În afara grupării oficiale. determinării unor obligaŃii fiscale etc. în sensul activităŃii care le ocazionează (exploatare. Ńinând seama de dependenŃa pe care o au cu volumul producŃiei sau al vânzărilor. d) Cheltuieli cu amortizările şi ajustările privind pierderile de valoare sunt grupate în funcŃie de natura lor. se pot efectua şi alte clasificări ale cheltuielilor.c) Cheltuieli extraordinare. – cheltuieli fixe sau de structură. ce se datorează trimestrial statului cu definitivarea la sfârşitul exerciŃiului. – Cheltuieli care se suportă din rezultatul financiar brut.

aplicat în contabilitatea financiară. telegraf.a. cum sunt comisioanele reŃinute de unităŃile bancare. cheltuieli de vânzare. asigurările sociale şi protecŃia socială ş. telefon. Din acest punct de vedere se poate face următoarea grupare: • Cheltuieli curente. adică. • Avizul de însoŃire. Acest criteriu. care reflectă lipsurile în gestiune imputabile sau neimputabile privind activele circulante. transportul de mărfuri pe calea ferată ş. • Centralizatorul statelor de salarii pentru cheltuielile privind salariile. cheltuieli de administrare). • Ordin de deplasare (delegaŃie) pentru diurna aferentă deplasărilor în interesul întreprinderii. efectuate în scopul obŃinerii unui venit imediat (cheltuieli de producŃie. cheltuieli al căror efect se repartizează pe mai multe exerciŃii şi care vor fi utile pentru obŃinerea de venituri în cursul exerciŃiilor următoare. cum sunt cele care privesc consumul de energie electrică. dintre care se amintesc cele utilizate în mod curent în activitatea practică: • Factura pentru achiziŃionarea de valori materiale nestocabile. • Centralizatorul bonurilor de consum pentru înregistrarea în contabilitate şi bonul de consum pentru eliberarea din magazie a materiilor prime şi materialelor destinate consumului. • Bonul fiscal cod PETROM. • Listele şi procesul verbal de inventariere. adică. serviciile poştale. Tipuri de înregistrări contabile: a) înregistrarea consumului de stocuri 3 60 = Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie b) înregistrarea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terŃi 61 = % Cheltuieli cu lucrările şi 40 serviciile executate de terŃi Furnizori şi conturi asimilate 51 Conturi la bănci 53 Casa 156 . pentru tariful de transport privind bunurile şi personalul. atunci când bunurile aprovizionate nu sunt facturate.a. • Documente specifice pentru anumite categorii de cheltuieli. pentru servicii prestate de terŃi ş. OperaŃiile economice corespunzătoare cheltuielilor se oglindesc în contabilitate pe bază de documente justificative şi centralizatoare în care sunt înscrise. • Cheltuieli plătite în avans. • ChitanŃa pentru diverse aprovizionări din comerŃul en-detail. îl constituie clasificarea cheltuielilor în raport de utilitatea lor în asigurarea unui venit în perioada în care sunt efectuate. cheltuieli aferente perioadei de exerciŃiu. este deosebit de util deoarece el răspunde principiului ataşării cheltuielilor la veniturile cărora se asociază. care oglindeşte aprovizionările (consumurile) de carburanŃi şi lubrifiaŃi.a.d) Un alt criteriu deosebit de important pentru asigurarea unei gestiuni corecte. în situaŃia unor plăŃi direct din conturile deschise la bănci. • Extrasul de cont.

protecŃia socială şi conturi asimilate f) înregistrarea altor cheltuieli de exploatare 65 Alte cheltuieli de exploatare = % 4118 ClienŃi incerŃi sau în litigiu 461 Debitori diverşi 3 Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 2 Conturi de imobilizări 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 503 AcŃiuni proprii 505 ObligaŃiuni emise şi răscumpărate 157 . taxe şi vărsământ asimilate 635 Cheltuieli cu alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate e) înregistrarea cheltuielilor cu personalul 641 Cheltuieli cu salariile personalului 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială = = 421 Personal-salarii datorate 43 Asigurări sociale. taxe şi vărsământ asimilate = % 446 Alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate 447 Fonduri speciale.c) înregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terŃi 62 = % Cheltuieli cu alte servicii 40 executate de terŃi Furnizori şi conturi asimilate 51 Conturi la bănci 53 Casa d) înregistrarea cheltuielilor cu alte impozite.

g) înregistrarea cheltuielilor financiare 66 Cheltuieli financiare = % 26 Imobilizări financiare 50 InvestiŃii financiare pe termen scurt 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 4528 Dobânzi privind decontările privind interesele de participare 4558 AsociaŃi – dobânzi la conturi curente 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 4111 ClienŃi 461 Debitori diverşi h) înregistrarea cheltuielilor privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare 671 Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare = % 2 Conturi de imobilizări 3 Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie 512 Conturi curente la bănci 531 Casa 158 .

venituri financiare. . venituri din provizioane şi ajustarea la inflaŃie şi venituri din impozitul pe profit amânat. de regulă. . provizioanele şi ajustarea la inflaŃie 68 = % Cheltuieli cu amortizările.i) înregistrarea cheltuielilor cu amortizările. 159 . precum şi cele ce rezultă din utilizarea de către terŃi a activelor societăŃii (se pot obŃine venituri ce îmbracă forma dobânzilor-încasate pentru utilizarea numerarului.venituri nerealizate. EvidenŃa veniturilor se organizează pe feluri de venituri.venituri din activităŃile curente.câştiguri din orice alte surse. 28 provizioanele şi ajustările pentru Amortizări privind deprecierea sau pierderea de valoare imobilizările 29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor 15 Provizioane 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie 49 Ajustări pentru deprecierea creanŃelor 59 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a conturilor de trezorerie j) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 441 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit Veniturile unei societăŃi sunt reprezentate de următoarele elemente: . sumele rezultate în urma ieşirii activelor imobilizate pe termen mediu/lung. clasă care conŃine următoarele conturi sintetice de gradul I şi II. din prestarea de servicii. EvidenŃa contabilă a veniturilor se Ńine cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri”. venituri extraordinare. financiare sau extraordinare. şi se grupează în venituri din exploatare. după natura lor. În categoria câştigurilor din orice alte surse se includ. Veniturile unei societăŃi comerciale sunt reprezentate de sumele încasate sau de încasat din operaŃiile de exploatare. executarea de lucrări. În categoria veniturilor din activităŃi curente se includ veniturile din vânzări. redevenŃelor-încasate pentru utilizarea unor active pe termen lung sau dividendelor ce decurg din titlurile de valoare deŃinute la societăŃi).

Venituri din producŃia de imobilizări 721. Venituri din dobânzi 767. Alte venituri financiare 160 . Câştiguri din investiŃii pe termen scurt cedate 765. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru asigurări şi protecŃie socială 7416. Alte venituri din exploatare 76. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru dobânda datorată 75. Venituri din sconturi obŃinute 768. Venituri din studii şi cercetări 706.CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI 70. Venituri din acŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate 7613. Venituri din producŃia de imobilizări necorporale 722. amenzi şi penalităŃi 7582. Venituri din subvenŃii pentru investiŃii 7588. Cifra de afaceri netă 701. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din investiŃii financiare pe termen scurt 763. Venituri din activităŃi diverse 71. Venituri din subvenŃii de exploatare aferente cifrei afaceri 7412. Venituri din subvenŃii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri financiare 761. Alte venituri din exploatare 754. Venituri din interese de participare 762. locaŃii de gestiune şi chirii 707. Venituri din imobilizări financiare 7611. Venituri din despăgubiri. Venituri din subvenŃii de exploatare 741. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 7584. Venituri din investiŃii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate 7642. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din producŃia de imobilizări corporale 74. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din subvenŃii de exploatare 7411. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din creanŃe reactivate şi debitori diverşi 758. VariaŃia stocurilor 711. Venituri din donaŃii şi subvenŃii primite 7583. Venituri din creanŃe imobilizate 764. Venituri din redevenŃe. Venituri din subvenŃii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. Venituri din diferenŃe de curs valutar 766. VariaŃia stocurilor 72.

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante.77. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare 781. este capacitatea de a crea venituri ca unică sursă de acoperire a cheltuielilor şi realizarea unui profit suficient spre a asigura dezvoltarea şi a împiedica erodarea capitalului. în cadrul căreia sunt stabilite cinci grupe de conturi pentru venituri de exploatare. şi anume: venituri de exploatare. şi câte o singură grupă de conturi pentru fiecare din cele trei categorii de venituri. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. În cadrul fiecăreia dintre aceste categorii se face diferenŃierea pe feluri de venituri. astfel: a) Venituri de exploatare. se creditează cu sumele reprezentând venituri de încasat sau încasate şi se debitează pe parcursul perioadei. la rezultatul exerciŃiului. comercial dar şi managerial. consecinŃă a potenŃialului tehnic. cu funcŃie contabilă de pasiv. în servicii prestate sau lucrări executate în condiŃiile în care se fac încasări în numerar ori dacă se înregistrează în prealabil creanŃele asupra clienŃilor. a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate. organizarea evidenŃei veniturilor şi concepŃia generală despre venituri se schimbă fundamental în ideea delimitării eforturilor şi efectelor economico-financiare cu foarte mare claritate. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri extraordinare 771. Totodată este delimitată şi categoria venituri din provizioane. PotenŃialul economic al societăŃilor comerciale. Venituri din fondul comercial negativ 786. Toate conturile de venituri sunt conturi de procese economice. Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaŃiilor economice care afectează patrimoniul întreprinderii prin mărirea activului. Venituri din provizioane 7813. reprezentând diversitatea activităŃilor economice ce se realizează în cadrul întreprinderii. În actualul sistem contabil. productiv. fără angajarea unor operaŃii de încasare. pe de o parte. Venituri din subvenŃii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. se grupează astfel: • venituri din vânzarea de produse. iar 161 . venituri financiare şi venituri extraordinare. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. se delimitează după natura lor. reprezintă indicatorul denumit „Cifra de afaceri”. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. sau prin diminuarea ajustărilor dacă acestea rămân fără obiect. Veniturile. la finele perioadei. operaŃii care se concretizează în livrarea bunurilor mobile. în sensul naturii activităŃii care le generează. servicii prestate şi din alte activităŃi care. care au structură eterogenă. în condiŃiile prevăzute de reglementări şi cu repartizarea lor. Cele patru categorii de venituri amintite se au în vedere în ceea ce priveşte organizarea contabilităŃii. venituri care prezintă particularitatea că se constituie numai prin intermediul operaŃiilor contabile de diminuare sau anulare a ajustărilor pentru pierderea de valori. ca de altfel şi cheltuielile. mărfuri. asupra unei anume perioade de gestiune.

se referă la sumele nerambursabile ce se primesc de la bugetul de stat. • venituri din titluri de plasament. unde se include veniturile din creanŃe reactivate şi alte venituri ocazionale. • venituri din sconturi obŃinute. de tipul celor provenite din imputarea unor prejudicii cauzate de personalul unităŃii sau de către terŃi. d) Venituri din ajustări de valoare se constituie prin anularea sau diminuarea sumelor înregistrate anterior drept provizioane. remizele şi alte reduceri acordate clienŃilor. • venituri din subvenŃii de exploatare. de exploatare sau financiară. Dacă avem în vedere modul de utilizare a veniturilor în determinarea rezultatului exerciŃiului (profitul sau pierdere) supus repartizării. • venituri din creanŃe imobilizate. • venituri extraordinare.pe de altă parte se constituie pe baza documentelor de livrare sau predare către beneficiari. c) Venituri extraordinare nu au legătură cu activitatea normală a unităŃii. prezintă soldul final al contului de profit şi pierdere. după caz. aceasta nu include rabaturile. b) Venituri financiare formate din: • venituri din participanŃii. • venituri din producŃia stocată. unde se încadrează creşterea sau diminuarea. • venituri din producŃia de imobilizări corporale şi necorporale ce privesc valoarea sau costul de producŃie al bunurilor realizate pe cont propriu pentru nevoile interne ale societăŃii. • venituri din alte imobilizări financiare. • venituri din diferenŃele favorabile de curs valutar. de caracterizare a gestiunii. cu precizarea că veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor se vor subdivide între cele două categorii în raport cu caracteristica acestora (modul de provenienŃă). de la colectivităŃile publice sau de la alte unităŃi patrimoniale în vederea acoperirii diferenŃelor de preŃ şi a pierderilor sau pentru anumite finanŃări aşa cum este cazul cheltuielilor de cercetare. În doctrina şi practica nord-americană el mai este recunoscut sub numele de „principiul realizării” (realization principle). dintre care unul este principiul recunoaşterii (constatărilor) veniturilor. formate din venituri din exploatare şi venituri financiare. În ceea ce priveşte cifra de afaceri. veniturile se pot grupa în două categorii: • venituri curente. Rezultatul exerciŃiului. • venituri din dobânzi. principiu care are la bază alte două principii. compararea veniturilor cu cheltuielile efectuate constituie o etapă importantă a activităŃii financiar-contabile. În conformitate cu acest principiu. supus repartizării şi prin urmare. un profit trebuie să fie constatant numai în 162 . fiind stabilită câte o grupă de venituri pentru fiecare din categorii de activităŃi amintite. Cu ajutorul lor se Ńine evidenŃa acelor venituri rezultate din compensaŃiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităŃi sau alte evenimente extraordinare. a costurilor de producŃie efective totale de la sfârşitul perioadei de gestiune în comparaŃie cu începutul acesteia. Unul dintre principiile contabilităŃii este principiul independenŃei exerciŃiilor. • alte venituri financiare. • alte venituri din exploatare.

Astfel prezentate.a. Teoria. OperaŃiile economice care privesc veniturile se înregistrează în contabilitate pe baza unor documente justificative şi centralizatoare specifice în care sunt consemnate. veniturile sunt înregistrate în momentul obŃinerii şi realizării lor.. dintre care se amintesc cele utilizate în mod curent: • Factura pentru toate operaŃiile privind livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. serveşte. document ce se ataşează la factura fiscală. în cazul trimiterii de valori materiale pentru prelucrarea la terŃi ş. iar înaintea acestui moment. Cazurile Ńărilor anglo-saxone. după cum momentul recunoaşterii se plasează în aval sau în amonte de vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor. • Documente specifice (exemplu: facturi adecvate) pentru anumite categorii de venituri. cele de prestări servicii de poştă. – măsurarea şi încasarea contravalorii venitului să fi fost sigure. în legătură cu această soluŃie. • Extrasul de cont. la recunoaşterea veniturilor şi. în cazul operaŃiilor de export. în mod direct. Potrivit principiului independenŃei exerciŃiilor.a. doctrina şi chiar practica dovedesc că recunoaşterea veniturilor este o operaŃie cu mai multe interpretări şi soluŃii. • Monetarul utilizat de toate unităŃile comerciale cu amănuntul. În viziunea anglo-saxonă momentul obiectiv pentru contabilizarea venitului este vânzarea unui bun sau prestarea unui serviciu. în general. Se poate spune că recunoaşterea unui venit se face când sunt îndeplinite două condiŃii: – fabricarea să fi fost încheiată. în cazul unei vânzări efectuate la un terŃ independent. deci ea nu poate măsura cu certitudine preŃul de vânzare pe care îl va obŃine şi nu poate să cunoască totalitatea costurilor legate de fabricarea şi vânzarea bunurilor sau de prestarea serviciilor. Venitul este recunoscut. sunt extrem de rare.. ulterioară. indirect. în privinŃa vânzării produsului său. • Inventarul şi procesul verbal de inventariere pentru plusurile în gestiune. cu decontare. transfer. Doctrina şi practica Ńărilor din Europa continentală demonstrează că recunoaşterea veniturilor se face şi în momentul producŃiei. în cazul încasării unor venituri direct în conturile deschise la bănci. numai în momentul vânzării. • Bonul fiscal cod PETROM. cum sunt cele care privesc livrările de energie electrică. în cazul vânzării cu amănuntul a produselor petroliere. operaŃiile care determină venituri sunt înregistrate în momentul generării lor. Principiul recunoaşterii veniturilor se referă. de regulă. pentru predarea la magazie a produselor finite sau a semifabricatelor etc. telefon. • Factura externă INVOICE. 163 . societatea nu este asigurată. printre altele.momentele în care societatea realizează o operaŃie cu un terŃ. Cele două condiŃii sunt satisfăcute. restituire..a. de schimb de bunuri sau de servicii. • Avizul de însoŃire pentru situaŃiile legale când factura aferentă bunurilor livrate se întocmeşte ulterior. • Bonul de predare. cum este cazul dobânzii cuvenite pentru disponibilul din cont ş. în special la activele circulante materiale şi băneşti. telegraf ş. la măsurarea acestora. în general. Orice altă metodă de constatare a veniturilor decât cea datată în momentul vânzării reprezintă teorii şi practici mai mult sau mai puŃin prudente.

După perioada la care se referă.mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil. . între părŃi aflate în cunoştinŃă de cauză. costurile apărute pe parcursul contractelor de prestări servicii. executării de lucrări şi costurile de finalizare a acestora sunt evaluate în mod rezonabil. . prestări de servicii şi executări de lucrări: .dividendele sunt recunoscute în situaŃia în care s-a stabilit dreptul acŃionarului de a primi plata. indiferent de momentul obŃinerii lor. conform realităŃii economice a contractului sunt recunoscute pe baza contabilităŃii de angajamente. b) în cazul veniturilor din dobânzi.redevenŃele. . iar beneficiile economice asociate tranzacŃiei vor intra în societate: . Veniturile din vânzarea bunurilor.costurile tranzacŃiei (în cazul vânzării de bunuri). veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a mijloacelor de plată primite sau de primit. de bunăvoie. redevenŃe şi chirii recunoaşterea se realizează numai dacă suma veniturilor poate fi determinată în mod rezonabil. . dar care sunt aferente exerciŃiului financiar următor. executări de lucrări. . din prestări de servicii. . Tipuri de înregistrări contabile a) înregistrarea veniturilor din producŃia stocată 711 % = 33 VariaŃia stocurilor ProducŃia în curs de execuŃie 34 Produse b) înregistrarea veniturilor din producŃia de imobilizări % = 72 20 Venituri din producŃia de imobilizări Imobilizări necorporale 21 Imobilizări corporale 23 Imobilizări în curs 164 . . Recunoaşterea se realizează dacă sunt îndeplinite condiŃiile: a) în cazul vânzării de bunuri. veniturile se grupează în: .venituri de realizat: sunt reprezentate de veniturile ce privesc perioada curentă şi se concretizează în exerciŃiul financiar următor. prin valoarea justă se înŃelege acea sumă la care un activ poate fi tranzacŃionat sau o datorie poate fi decontată.venituri realizate în avans: sunt reprezentate de acele venituri ce se concretizează în perioada curentă.societatea nu mai gestionează bunurile vândute. ea transferând cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce rezultă din proprietatea asupra acestora. în cadrul unei tranzacŃii ce se caracterizează prin determinarea obiectivă a preŃului. din dobânzi.este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate tranzacŃiei să fie generate către societate.venituri curente: sunt reprezentate de veniturile perioadei curente. pe baza randamentului efectiv al activului sunt recunoscute periodic. Potrivit standardelor internaŃionale de contabilitate. redevenŃe şi dividende trebuie recunoscute.dobânzile.

c) înregistrarea veniturilor din subvenŃii de exploatare % = 74 445 Venituri din subvenŃii de exploatare SubvenŃii 512 Conturi curente la bănci d) înregistrarea de venituri aferente cifrei de afaceri 4111 = 70 ClienŃi Cifra de afaceri e) înregistrarea veniturilor financiare % = 451 Decontări în cadrul grupului 461 Debitori diverşi 512 Conturi curente la bănci 401 Furnizori 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale 2674 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2679 Dobânzi aferente altor creanŃe imobilizate 76 Venituri financiare f) înregistrarea veniturilor din provizioane şi ajustarea la inflaŃie 78 % = 29 Venituri din provizioane Provizioane pentru deprecierea şi ajustarea la inflaŃie imobilizărilor 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producŃia în curs de execuŃie 49 Provizioane pentru deprecierea creanŃelor 59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie 165 .

concordanŃa dintre totalul înregistrărilor din Registrul-jurnal şi totalul rulajelor creditoare din balanŃă. înainte de efectuarea inventarierii. b) inventarierea patrimoniului societăŃii.verificarea integrităŃii patrimoniului societăŃii.1. – situaŃia modificărilor capitalului propriu.bunurile de natura imobilizărilor şi stocurilor sunt evaluate la valoarea actuală (de inventar) stabilită în funcŃie de preŃurile pieŃei. d) stabilirea balanŃei de verificare.determinarea valorii de utilitate (de inventar) a elementelor patrimoniale. acestea cuprind date privind activele imobilizate. după efectuarea inventarierii. analiza rezultatului din exploatare. . – situaŃia fluxurilor de trezorerie. . – contul de profit şi pierdere. importanŃa acestora pentru societate etc. dintre egalităŃile generate de dubla înregistrare a operaŃiunilor patrimoniale în contabilitate: . b) Inventarierea patrimoniului societăŃii presupune inventarierea tuturor elementelor patrimoniale şi are următoarele scopuri: . sunt verificate corelaŃiile dintre conturile sintetice şi analitice. Acestea includ. starea bunurilor.identificarea bunurilor depreciate. Prezentarea lucrărilor de închidere La finele fiecărui exerciŃiu financiar. LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIłIULUI FINANCIAR VIII. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. 166 . precum şi calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.. administratorii şi directorii. Evaluarea elementelor patrimoniale. situaŃia acŃiunilor şi obligaŃiunilor. cu ocazia inventarierii are în vedere următoarele: . f) redactarea situaŃiilor financiare anuale. repartizarea profitului. de asemenea. Astfel. informaŃii privind salariaŃii.. comenzilor în curs abandonate sau sistate etc. – politici contabile şi note explicative. e) stabilirea rezultatului exerciŃiului: distribuirea profitului sau finanŃarea pierderii. . o societate comercială trebuie să prezinte situaŃiile financiare care cuprind: – bilanŃul.concordanŃa dintre totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din Cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din balanŃă. c) contabilizarea operaŃiunilor de regularizare.VIII. În ceea ce priveşte notele explicative. Lucrările de închidere a exerciŃiilor financiare sunt următoarele: a) stabilirea balanŃei de verificare. a) Stabilirea balanŃei de verificare înainte de efectuarea inventarierii are ca principal scop centralizarea şi controlul exactităŃii datelor înregistrate în conturi. situaŃia creanŃelor şi datoriilor. fără desfacere sau greu vandabile.

fie forma de minusuri de inventar. 60 % = 30 Cheltuieli privind stocurile Stocuri de materii prime şi materiale 38 Ambalaje Plusurile de inventar constatate la stocurile obŃinute din producŃia proprie se înregistrează debitând conturile de evidenŃă a bunurilor respective şi creditând conturile de evidenŃă a producŃiei obŃinute. Inventarierea prezintă o relaŃie proprie de stabilire a situaŃiei nete a patrimoniului. pe lângă contabilizarea diferenŃelor de inventar. de regulă. În situaŃia în care există riscul de confuzie între anumite bunuri.creanŃele şi datoriile se evaluează la valoarea lor nominală cu excepŃia creanŃelor şi datoriilor incerte care sunt evaluate la valoarea de utilitate (reprezentată de valoarea probabilă de încasat sau de plată. titlurile cotate sunt evaluate la cotaŃia din ultima zi a exerciŃiului financiar. Plusurile de inventar sunt asimilate intrărilor. 711 % = 33 VariaŃia stocurilor ProducŃia în curs de execuŃie 34 Produse 38 Ambalaje 167 . . Bunurile de natura stocurilor de materii prime şi materiale achiziŃionate constatate ca plus de inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de evidenŃă a acestora şi creditarea conturilor de cheltuieli.. . DiferenŃele de inventar pot îmbrăca fie forma de plusuri de inventar. bunuri la care s-au depistat plusuri şi minusuri de inventar. Astfel. Astfel. se pot efectua compensări. acestea realizându-se la nivelul valorii celei mai mici. iar cele necotate la valoarea probabilă de negociere. după caz) şi a acelor creanŃe şi datorii exprimate în devize ce sunt evaluate Ńinându-se cont de cursul de închidere al exerciŃiului financiar. conturi în care se înregistrează.disponibilităŃile în valută sunt evaluate la cursul de schimb stabilit de banca centrală pentru ultima zi a exerciŃiului financiar. consumul lor.bunurile depreciate. sunt evaluate la valoarea actuală (de inventar). şi anume: SituaŃia netă a patrimoniului = Activul inventariat – Datoriile inventariate c) Contabilizarea operaŃiunilor de regularizare presupune punerea în practică a principiului prudenŃei şi a principiului independenŃei exerciŃiilor. în funcŃie de utilitatea acestora şi de probabilitatea de valorificare a lor. .titlurile de valoare sunt evaluate în funcŃie de tranzacŃionarea sau nu a acestora pe piaŃa bursieră. se va contabiliza orice pierdere probabilă şi se vor delimita în timp cheltuielile şi veniturile. fără desfacere sau greu vandabile.

21. de regulă. % 60 = Cheltuieli privind stocurile 30 Stocuri de materii prime şi materiale 38 Ambalaje Minusurile de inventar constatate la stocurile obŃinute din producŃie proprie se înregistrează debitând contul de evidenŃă a producŃiei obŃinute şi creditând conturile de evidenŃă a stocurilor respective. constatate ca minus de inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de cheltuieli corespunzătoare şi creditarea conturilor de evidenŃă a bunurilor menŃionate. Bunurile de natura stocurilor de materii prime. minusurile constatate sunt imputabile: % 461 = Debitori diverşi 758 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectată 168 . 711 = % VariaŃia stocurilor 30 ProducŃia în curs de execuŃie 34 Produse 38 Ambalaje Minusurile de active imobilizate presupun efectuarea următoarei înregistrări: 20. (pentru amortizarea înregistrată) corporale şi în curs 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃiuni de capital (pentru amortizarea neînregistrată) În situaŃia în care minusurile de inventar se datorează vinei angajaŃilor societăŃii.Plusurile de inventar aferente imobilizărilor corporale au drept cont corespondent contul „SubvenŃii pentru investiŃii” = 134 21 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor Imobilizări corporale Plusurile constatate la numerarul din casieria societăŃii conduc la debitarea contului de casă şi creditarea contului de venituri corespunzător. 5311 = 7588 Casă în lei Alte venituri din exploatare Minusurile de inventar sunt asimilate ieşirilor şi conduc. 23. la operaŃiuni contrare celor menŃionate în cazul plusurilor. materialelor şi ambalajelor achiziŃionate. % = 28 Conturi de evidenŃă a Amortizări privind imobilizările imobilizărilor necorporale.

Astfel. diferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. se vor efectua următoarele înregistrări contabile: .majorarea sau constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli 15 6812 = Cheltuieli de exploatare Provizioane privind provizioanele . La finele exerciŃiului financiar are loc. 29 provizioanele şi ajustările pentru Ajustări pentru deprecierea deprecierea sau pierderea de valoare sau pierderea de valoare a imobilizărilor 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producŃiei în curs de execuŃie 49 Ajustări pentru deprecierea creanŃelor 59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Pentru elementele de pasiv. pentru elementele de activ.dacă deprecierea este reversibilă pe seama provizioanelor % 68 = Cheltuieli cu amortizările. a căror realizare sau plată este incertă sau pentru cheltuielile care devin exigibile în exerciŃiul financiar următor. diferenŃele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate pe seama constituirii de provizioane. de asemenea. provizioanele Amortizări privind imobilizările şi ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare . dacă se constată că ajustările pentru depreciere constituite anterior trebuie diminuate sau anulate. evidenŃa contabilă a acestor operaŃiuni presupune debitarea conturilor din grupele 29. regularizarea provizioanelor constituite anterior sau constituirea de noi provizioane pentru finanŃarea acelor cheltuieli şi pierderi.diminuarea sau anularea provizioanelor 15 = Provizioane 7812 Venituri din provizioane 169 . 49 şi 59 (după caz) şi creditarea conturilor corespunzătoare din grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare”. se înregistrează în contabilitate astfel: .dacă deprecierea este ireversibilă pe seama amortizării: 68 = 28 Cheltuieli cu amortizările. 39.Potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului. La finele fiecărui an.

După efectuarea inventarierii şi contabilizarea operaŃiunilor de regularizare. – determinarea rezultatului impozabil. Aceasta presupune întocmirea unei noi balanŃe de verificare şi verificarea egalităŃilor (corelaŃiilor) specifice. . Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor (consecinŃă a aplicării principiului independenŃei exerciŃiului) a fost tratată în cadrul capitolului V. Rezultatul contabil se obŃine din închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri prin contul 121 „Profit şi pierdere”. – determinarea impozitului pe profit.în cazul diferenŃelor nefavorabile de curs valutar: 665 = Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar % 4111 ClienŃi 461 Debitori diverşi 5124 Conturi la bănci în valută 5314 Casa în valută 401 Furnizori etc. Determinarea rezultatului exerciŃiului presupune următoarele etape: – determinarea rezultatului contabil. pentru diferenŃele constatate se efectuează următoarele înregistrări contabile: . a) închiderea conturilor de cheltuieli 6 121 = Profit şi pierdere Conturi de cheltuieli 170 .în cazul diferenŃelor favorabile de curs valutar: % = 765 4111 Venituri din diferenŃe ClienŃi de curs valutar 461 Debitori diverşi 5124 Conturi la bănci în valută 5314 Casa în valută 16 Împrumuturi şi datorii asimilate 401 Furnizori 462 Creditori diverşi etc.În cazul creanŃelor datoriilor şi disponibilităŃilor băneşti. exprimate în valută evaluate la cursul de schimb din ultima zi a exerciŃiului financiar. se impune pregătirea datelor necesare pentru determinarea rezultatului şi întocmirea situaŃiilor financiare.

astfel: a) constituirea rezervelor legale din profitul brut înainte de impozitare: 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale % 1062 Rezerve pentru acŃiuni proprii 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1068 Alte rezerve b) constituirea altor rezerve din profitul net: 129 = Repartizarea profitului c) acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori 1171 129 = Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat. În situaŃia în care rezultatul fiscal este pozitiv. rezultatul contabil îmbracă forma profitului. rezultatul contabil îmbracă forma de pierdere. Atunci când soldul este debitor. potrivit hotărârilor luate în cadrul adunării generale a acŃionarilor. Rezultatul contabil mai poartă denumirea de rezultat brut al exerciŃiului sau de rezultat înainte de impozitare. atunci se determină impozitul pe profit.b) închiderea conturilor de venituri 7 Conturi de venituri = 121 Profit şi pierdere În situaŃia în care contul 121 „Profit şi pierdere” prezintă sold final creditor. Profitul net obŃinut se repartizează. de regulă. Impozitul pe profit se determină potrivit formulei: Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x cota de impozitare Contabilizarea impozitului pe profit datorat şi plata acestuia presupune efectuarea următoarelor două înregistrări contabile: 441 691 = Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit 5121 441 = Impozitul pe profit Conturi la bănci în lei Distribuirea profitului net se efectuează la societăŃile comerciale cu capital privat. Rezultatul fiscal se determină prin adăugarea la rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile fiscal şi scăderea deducerilor fiscale. respectiv pierderea nerecuperată d) dividendele de plătit 129 Repartizarea profitului = 457 Dividende de plată 171 .

Acest deziderat se atinge dacă Standardele InternaŃionale de Contabilitate sunt aplicate corespunzător şi sunt prezentate informaŃiile suplimentare necesare. Întocmirea situaŃiilor financiare anuale are la bază respectarea următoarelor reguli: – corecŃia oricăror erori referitoare la o perioadă trecută. respectiv pierderi nerecuperate VIII. 172 . performanŃei. performanŃele şi modificările poziŃiei financiare a întreprinderii. Termenul comunicare. caz în care trebuie precizate în notele explicative motivele şi circumstanŃele derogărilor. se vor efectua următoarele înregistrări contabile: a) acoperirea pierderii suferite pe seama rezervelor şi capitalului social 121 % = 1012 Profit şi pierderi Capital subscris vărsat 106 Rezerve b) repartizarea pierderii (atunci când se amână decizia de acoperire a pierderii înregistrate) 1171 = 121 Rezultatul reportat reprezentând Profit şi pierderi profitul nerepartizat. Întocmirea situaŃiilor financiare SituaŃiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziŃiei financiare. Obiectivul situaŃiilor financiare este acela de a prezenta fidel informaŃii despre poziŃia financiară. în special de IAS 1 „Prezentarea situaŃiilor financiare”. modificările capitalului şi fluxurilor de trezorerie. utile pentru luarea deciziilor economice. – nu se realizează compensarea posturilor de activ cu cele de pasiv şi nici a veniturilor cu cheltuielile. utilizat de normele IASC. SituaŃiile financiare au de regulă periodicitate anuală acoperind exerciŃiul financiar şi anume perioada 1 ianuarie – 31 decembrie. Există situaŃii speciale în care prezentarea fidelă este asigurată tocmai prin neaplicarea cerinŃelor unor standarde. înseamnă „informaŃiile de furnizat în conturi”. se realizează numai în bilanŃul curent.e) reportarea profitului a cărui decizie de repartizare a fost amânată pentru perioadele viitoare 121 = 1171 Profit şi pierderi Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat.2. bilanŃurile deja închise rămânând neschimbate. puse de acord cu rezultatele inventarierii. respectiv pierderea nerecuperată Dacă rezultatul exerciŃiului este pierdere. – datele înscrise în situaŃiile financiare anuale trebuie să corespundă cu datele înscrise în contabilitate.

punerea în evidenŃă a următoarelor informaŃii: – numele întreprinderii. în caz contrar. 173 . Celelalte active sunt considerate elemente necurente. dacă utilizarea lor nu este supusă restricŃiilor. partea sub un an şi partea peste un an a activelor şi pasivelor. iar în cazul contului de profit şi pierdere şi a tabloului fluxurilor de trezorerie. Una din situaŃiile care motivează schimbarea datei de închidere este reprezentată de achiziŃia unei întreprinderi care îşi întocmeşte situaŃiile financiare la o dată diferită de cea a cumpărătorului. – activele destinate să fie negociate pe diferite pieŃe deŃinute într-o perspectivă pe termen scurt şi care trebuie să fie realizate în maximum un an. realizate sau consumate în cadrul ciclului normal de producŃie al întreprinderii. fiind necesară. – dacă este vorba despre conturi individuale sau despre conturi consolidate. – în privinŃa bilanŃului. Indiferent de prezentarea reŃinută. în funcŃie de natura activităŃii sale. Titlurile de plasament sunt active curente. data bilanŃului unei întreprinderi este modificată şi când perioada „acoperită” este mai mică sau mai mare de un an. – faptul că fluxurile exerciŃiului precedent nu sunt comparabile. Atunci când în mod excepŃional. în situaŃiile sale financiare. Orice întreprindere care aplică normele contabile internaŃionale trebuie să decisă. – lichidităŃile. activele şi pasivele sunt clasificate în funcŃie de lichiditatea lor. dacă este util să efectueze distincŃia între elementele curente sau necurente ale bilanŃului său. în numeroase situaŃii.În cadrul situaŃiilor financiare anuale fiecare dintre componente trebuie să fie identificată în mod clar. Ele includ imobilizările corporale şi necorporale. Dacă această distincŃie nu se realizează. Ciclul de exploatare al unei întreprinderi este reprezentat de timpul scurs între achiziŃia materialelor. milioane sau într-o altă unitate. dacă această opŃiune a fost adoptată. ele sunt considerate active necurente. – moneda în care sunt prezentate conturile. ce intră într-un proces şi realizarea lor sub formă de lichidităŃi sau de instrumente ce pot fi uşor convertibile în lichidităŃi. cât şi activele de exploatare sau financiare pe termen lung. – exprimarea în mii. întreprinderea trebuie să indice în notele explicative: – motivul pentru care a fost aleasă o perioadă diferită de un an. Activele legate de ciclul normal de producŃie se referă în special la stocuri şi creanŃe-clienŃi. dacă este prevăzut ca operaŃia de cesiune a acestora să aibă loc în mai puŃin de un an. SituaŃiile financiare trebuie să fie întocmite cel puŃin o dată pe an. Activele curente ale bilanŃului cuprind: – elemente destinate să fie utilizate. data la acare a fost înlocuit. sau orice altă indicaŃie echivalentă care să permită identificarea acesteia. inclusiv la partea acestor rubrici care nu trebuie să fie realizată decât după un termen de un an. pentru toate rubricile susceptibile să conŃină elemente pe termen scurt şi elemente pe termen lung. atât pentru activ cât şi pentru pasiv. perioada „acoperită” de aceste situaŃii. întreprinderea menŃionează.

provenienŃă şi exigibilitate. erau datorii pe termen lung. – elementele din bilanŃ indicate cu numere arabe pot fi acumulate într-un singur element în situaŃiile financiare ale unei întreprinderi dacă: • valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziŃiei financiare şi a performanŃei întreprinderii pentru exerciŃiul financiar respectiv. nelegate de ciclul de producŃie se evidenŃiază partea de termen scurt a împrumuturilor purtătoare de dobânzi. chiar dacă părŃi din ele sunt scadente peste o perioadă mai mare de un an. atunci când nu îndeplinesc condiŃiile pentru a fi recunoscute în bilanŃ ca active sau datorii. – întreprinderea intenŃionează să refinanŃeze aceste datorii. atunci când ea trebuie să fie rambursată fie în cadrul ciclului normal de producŃie al întreprinderii fia la o scadenŃă mai mică de un an. destinaŃie şi lichiditate. Toate celelalte datorii sunt datorii necurente. ca şi în cazul activelor. creditele bancare pe termen scurt.O datorie constituie un element curent al pasivului. cât şi între acestea şi tipul de garanŃii pe care legislaŃia română nu le recunoaşte. Unele datorii curente precum datoriile comerciale. Datoriile pe termen scurt. – această intenŃie este confirmată de existenŃa unui contract de refinanŃare sau reeşalonare a scadenŃelor. sunt clasificate în categoria „curente”. cele legate de relaŃiile cu salariaŃii şi de alte costuri din exploatare formează părŃi ale fondului de rulment utilizat în ciclul normal de exploatare. relaŃia cu celelalte elemente se prezintă fie sub elementul la care apare. Datoriile purtătoare de dobânzi şi care generează o finanŃare pe termen lung a fondului de rulment sunt elemente necurente ale pasivului pentru partea lor scadentă la o dată superioară unui an. – angajamentele sub forma garanŃiilor. dacă prezentarea este esenŃială pentru înŃelegerea conturilor anuale. prin intermediul unei datorii pe termen lung. pentru garanŃiile considerate ca fiind semnificative se impune efectuarea unor prezentări detaliate efectuându-se totodată distincŃie între diferitele tipuri de garanŃii recunoscute de legislaŃia română. încheiat înainte ca situaŃiile financiare să fi fost aprobate. 174 . se vor prezenta în mod clar în notele explicative. dividendele de plătit. fie în notele explicative. nelegate de ciclul normal de exploatare. respectiv natură. Dintre elementele curente de pasiv. – acŃiunile proprii şi acŃiunile deŃinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea. Potrivit reglementărilor în vigoare la întocmirea bilanŃului contabil se vor avea în vedere următoarele reglementări: – bilanŃul contabil cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natură. girurilor şi ipotecilor de orice fel. Astfel de elemente curente. – atunci când un element de activ sau o datorie este în relaŃie cu mai mult de un alt element bilanŃier. fac parte din categoria elementelor necurente ale pasivului dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii: – este vorba despre datorii care. impozitele asupra beneficiilor de plătit şi datoriile pe termen scurt nelegate de exploatare. în momentul contractării lor.

valoarea amortizării şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciŃiul financiar respectiv. utilitatea bunului. – veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciŃiului financiar. starea acestuia. – metoda indirectă. ocazionate de modificarea valorii. dar care se referă la un exerciŃiu ulterior se înscrie în cadrul postului bilanŃier „Cheltuieli în avans”. – cheltuielile efectuate în cursul exerciŃiului financiar. LichidităŃile se referă la fondurile disponibile şi la depozitele la vedere pe când echivalentele de lichidităŃi sunt plasamente pe termen scurt. intrărilor şi ieşirilor de active în timpul exerciŃiului financiar şi de transferurile de active. Valorile care privesc un element la începutul şi sfârşitul unui exerciŃiu financiar se determină având în vedere costul de achiziŃie. – un provizion este recunoscut în momentul în care: întreprinderea are o obligaŃie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior. ca urmare a ieşirii de active imobilizate din patrimoniu. după caz. 175 . preŃul pieŃei – sau metodele de evaluare destinate să Ńină seama de inflaŃie. Pentru fiecare element de activ imobilizat se prezintă: valoarea amortizării cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi sfârşitul exerciŃiului. se va avea în vedere valoarea justă atribuită activului. – pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului „Active imobilizate” trebuie furnizate în notele explicative următoarele informaŃii: • valorile corespunzătoare care privesc elementul respectiv la începutul şi sfârşitul exerciŃiului financiar. poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaŃiei. foarte lichide. SituaŃia fluxurilor de trezorerie se poate întocmi având în vedere una din următoarele două metode: – metoda directă.• cumularea îmbunătăŃeşte claritatea prezentării (valorile individuale ale elementelor ce se combină se prezintă în notele explicative). este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaŃia respectivă. convertibile cu uşurinŃă într-o mărime determinată de lichidităŃi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe în mod semnificativ. metodele de reevaluare – în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop. • mişcările privind acest element. valoarea ajustărilor efectuate asupra amortizării şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciŃiile anterioare. dar care privesc un exerciŃiu financiar ulterior se prezintă în cadrul postului bilanŃier „Venituri în avans”. valoarea ajustărilor efectuate cu privire la amortizări şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciŃiului financiar. În conformitate cu norma internaŃională IAS 7 „Tablourile fluxurilor de trezorerie” prin fluxuri de trezorerie” prin fluxuri de trezorerie se au în vedere intrările şi ieşirile de lichidităŃi sau echivalente de lichidităŃi. costul de producŃie. care să Ńină seama de inflaŃie. – dacă pentru un activ nu se cunoaşte costul de achiziŃie şi nu există informaŃii privind preŃurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui. – suma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli trebuie corelată cu riscurile şi cheltuielile previzibile.

de orice report sau regularizare a încasărilor sau plăŃilor trecute sau viitoare. realizării de noi investiŃii. fluxurile de numerar din activitatea de exploatare cuprind rezultatul net. presupune de exploatare precum şi de elementele de venituri sau de cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizează investiŃiile sau finanŃarea.DeŃinerea echivalentelor de lichidităŃi are ca scop acela de a face faŃă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Potrivit metodei indirecte. Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare potrivit metodei directe au în vedere următoarele elemente: – încasările în numerar generate de relaŃiile cu clienŃii. – plăŃile în numerar sau restituiri de impozit pe profit. a menŃinerii capacităŃii de exploatare. deoarece aceste componente fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii. – să determine necesităŃile de lichidităŃi. – plăŃile în favoarea furnizorilor şi personalului. InformaŃiile privind principalele categorii de intrări şi ieşiri de fonduri brute pot să fie obŃinute pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii. – să prevadă scadenŃele şi riscul încasărilor viitoare. – fluxuri generate de activităŃile de finanŃare. ActivităŃile de exploatare sunt principalele activităŃi aducătoare de venituri cu excepŃia acelor întreprinderi ce desfăşoară activităŃi de investiŃii sau de finanŃare. Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare reprezintă măsura în care întreprinderea a degajat suficiente fluxuri de trezorerie în vederea rambursării împrumuturilor contractate. El permite utilizatorilor de situaŃii financiare: – să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităŃi. IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe deoarece aceasta permite obŃinerea de informaŃii care se dovedesc utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. toate acestea fără a recurge la noi surse externe de finanŃare. de investiŃii şi de finanŃare. clasificat în: – fluxuri generate de activităŃile de exploatare. Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă intrările şi ieşirile de fonduri aferente unui exerciŃiu financiar. doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităŃile de investiŃii sau de finanŃare. vărsării de dividende. – fluxuri generate de activităŃile de investiŃii. fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte. prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceiaşi operaŃii şi evenimente. – să compare rezultatele întreprinderii. Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte intrările şi ieşirile de fonduri generate de activităŃile de exploatare. modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant 176 . utilizarea metodei indirecte presupune că rezultatul net este corectat pentru a se Ńine seama de influenŃa operaŃiilor care au un caracter monetar. Prezentarea fluxurilor de trezorerie aferente activităŃii de exploatare utilizând metoda directă presupune că informaŃiile furnizate se referă la încasări şi plăŃi brute. Fluxurile de trezorerie nu cuprind mişcările între elementele care constituie lichidităŃi sau echivalente de lichidităŃi.

rezerve. creanŃelor şi datoriilor din exploatare. de instrumente de capital propriu şi de creanŃă ale altor întreprinderi etc. acŃiuni şi obligaŃii. de instrumente de capital propriu şi de creanŃă ale altor întreprinderi. rezultat reportat. – încasările în numerar ce rezultă din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale. administratorii şi directorii întreprinderii. Mişcările de numerar din activităŃile de finanŃare se referă la: – veniturile în numerar din emisiunea de acŃiuni şi alte instrumente ale capitalului propriu. – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate. – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părŃi. Notele explicative cuprind informaŃii legate de activele imobilizate. credite. Astfel fluxul net de trezorerie care provine din activităŃile de exploatare se determină prin ajustarea rezultatului net Ńinându-se cont de incidenŃa: variaŃiilor intervenite în cursul exerciŃiului financiar în cadrul stocurilor. – plăŃile în numerar către acŃionari pentru achiziŃionarea sau răscumpărarea acŃiunilor întreprinderii. precum şi alte informaŃii. – veniturile în numerar din emisiunea de obligaŃiuni. 177 . calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiar. – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părŃi. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. SituaŃia modificărilor capitalurilor proprii are ca funcŃie principală furnizarea elementelor de capital subscris. ActivităŃile de finanŃare sunt activităŃile ce antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalului propriu şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii. Fluxurile care rezultă din activităŃi de investiŃii indică în ce măsură plăŃile au fost efectuate în vederea achiziŃionării de active destinate să genereze venituri de trezorerie viitoare. elementelor care nu comportă nici încasări nici plăŃi. are în vedere: – plăŃile în numerar pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale şi necorporale. rezultat al exerciŃiului financiar în dinamică cu o evidenŃiere distinctă a creşterilor sau reducerilor efectuate prin transfer. precum amortizările. – plăŃile în numerar ale locatorului pentru reducerea obligaŃiilor legate de o operaŃiune de leasing financiar. situaŃia creanŃelor şi datoriilor. principii. elementelor pentru care incidenŃa trezoreriei se realizează prin fluxurile de investiŃii şi cele de finanŃare.. indiferent de metoda folosită. alte împrumuturi. analiza rezultatului din exploatare. ipoteci. Determinarea fluxurilor de numerar din activităŃi de investiŃii. informaŃii privind salariaŃii. politici şi metode contabile. repartizarea profitului. provizioanele etc.şi ajustările pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităŃile de investiŃii sau de finanŃare. prime de capital..

2051 + 2052 + 208 – 2805 – 2808 – 2905 – 2908) 4. Avansuri pentru imobilizări necorporale în curs de execuŃie (ct. 2071 – 2807 – 2907 – 2075) 5. 231 + 232 – 2931) TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE (rd. franchire etc. utilaje şi mobilier (ct. Active imobilizate I. alte drepturi şi valori similare (drepturi de autor.308 + 351 + 358 +/– 388 – 391 – 3921 – 3922 – 3951 – 3958 – 398) 2. InstalaŃii tehnice şi maşini (ct. 214 – 2814 – 2914) 4. Titluri deŃinute ca imobilizări (ct. Produse finite şi mărfuri (ct. mărci. Alte creanŃe (ct. 4091) TOTAL STOCURI (rd. Concesiuni. 345 + 346 +/– 3485 +/– 3486 +/– 3545 + 3546 + 356 + 357 + 361 +/– 368 + 371 +/–378 – 3945 – 3945 – 3953 – 3954 – 3956 – 3957 – 396 – 397 – 4428) 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 213 – 2813 – 2913) 3. 12 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17 + 18) TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE (rd. 331 + 332 + 341 +/– 3481 – 393 – 3941 – 3952) 3. 2671 + 2672 – 2965) 3. brevete.) (ct. 201 – 2801) 2. 1 + 2 + 3 + 4 + 5) II. 261 – 2961) 2. 211 + 212 – 2811 – 2812 – 2911 – 2912) 2. Fondul comercial (ct. Imobilizări corporale 1. 7 + 8 + 9 + 10) III. 262 + 264 + 265 – 2962 – 2964) 6. Imobilizări necorporale 1. 6 + 11 + 19) B. 203 – 2803 – 2903) 3. 2677 – 2968) TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE (rd. Titluri de participare deŃinute la societăŃi în cadrul grupului (ct. 21 + 22 + 23 + 24) 178 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 . licenŃe. Alte instalaŃii. AcŃiuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) (ct. Stocuri 1. altele decât cele comerciale (ct. CreanŃe din interese de participare (ct.Structura bilanŃului şi contului de profit şi pierderi se prezintă astfel: Structura bilanŃului A. ProducŃia în curs de execuŃie (ct. Terenuri şi construcŃii (ct. Titluri sub formă de interese de participare (ct. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuŃie (ct. 2675 + 2676 – 2967) 5. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare (ct. CreanŃe asupra societăŃilor din cadrul grupului. Materii prime şi materiale consumabile (ct. Imobilizări financiare 1. Cheltuieli de constituire (ct. 263 – 2963) 4. 301 + 3021 + 3022 + 3024 + 3025 + 3026 + 3028 + 303 +/ . 2674 + 2673 + 2678 + 2679 – 2966 – 2969) 7. Active circulante I. 233 + 234 – 2933) TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE (rd.

Datorii pe termen scurt (mai puŃin de un an) 1. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 4521 + 4528 – 4952) 4. 26 + 27 + 28 + 29 + 30) III. 4092 – 4111 + 4118 + 413 + 418 – 491) 2. 1662 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528) 8. 471) TOTAL ACTIV (rd. 4511 + 4518 – 4951) 3.II. Sume de încasat de la societăŃi la care se deŃin interese de participare (ct. Alte datorii. 456 – 4953) TOTAL CREANłE (rd. Casa de conturi la bănci (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2698 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT (ct. Titluri de participare deŃinute la societăŃi în cadrul grupului (ct. InvestiŃii financiare pe termen scurt 1. Datorii comerciale (furnizori) (ct. AcŃiuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 5311 + 5314 + 5321 + 5322 + 5323 + 5328 + 5411 + 5412 + 542) TOTAL ACTIVE CIRCULANTE (rd. CreanŃe comerciale (ct. CreanŃe 1. 40 + 41 + 42 + 43 + 44 + 45 + 46 + 47) ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE) (rd. Cheltuieli înregistrate în avans (ct. Alte investiŃii financiare pe termen scurt (ct. CreanŃe privind capitalul subscris şi nevărsat (ct. 5031 + 5032 + 505 + 5061 + 5062 + 5081 + 5088 – 593 – 595 – 596 – 598 + 5113 + 5114) TOTAL INVESTIłII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 IV. 425 + 4282 + 431 + 437 + 4382 + 441 + 4424 + 4428 + 444 + 445 + 447 + 4482 + 4582 + 461 + 473 – 496 + 5187) 5. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 501 – 591) 2. 37 – 48) 48 49 179 . 403 + 405) 6. 25 + 31 + 35 + 36) C. 1614 + 1615 + 1617 + 1618 + 1681 – 169) 2. 502 – 592) 3. Efecte de comerŃ de plătit (ct. 419) 4. Sume datorate instituŃiilor de credit (ct. 20 + 37 + 38) D. 1661 + 1685 + 2691 + 4511 + 4518) 7. inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale (ct. Sume de încasat de la societăŃile din cadrul grupului (ct. 401 + 404 + 408) 5. Sume datorate societăŃilor din cadrul grupului (ct. Alte creanŃe (ct. Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni (cele în monede convertibile prezentate separat) ( ct.

Alte provizioane (ct. Sume datorate societăŃilor din cadrul grupului (ct. Alte datorii. 1011) – vărsat (ct. 50 + 51 + 52 + 53 + 54 + 55 + 56 + 57) F. 131 + 472) H. Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni (cele în monede convertibile prezentate separat) (ct. Capital şi rezerve 1. Sume datorate instituŃiilor de credit (ct. Venituri înregistrate în avans (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2698 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG (rd. 129 TOTAL CAPITAL ŞI REZERVE (rd. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. Datorii scadente în termen de mai mult de un an 1. Rezerve pentru acŃiuni proprii (ct. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1. 1068 +/– 107) 8. 1061) 5. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) 3. 419) 4. 1062) 6. 151) TOTAL PROVIZIOANE (59 + 60) G. 1614 + 1615 + 1617 + 1618 + 1681 – 169) 2. Provizioane pentru pensii şi alte obligaŃiuni similare 2. Rezultatul reportat (din perioade precedente) (sold D sau sold C ct. 1015) 2. Rezultatul exerciŃiului (sold D sau C cont. 1662 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528) 8. inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale (ct. 1063) 7. Rezerve legale (ct. 1016) TOTAL PASIV (rd. Alte rezerve (ct. Rezerve din reevaluare (sold D sau C ct. Efecte de comerŃ de plătit (ct. Capital subscris (cu prezentarea separată a celui vărsat şi nevărsat) – nevărsat (ct. Datorii comerciale (furnizori) (ct. 401 + 404 + 408) 5. 48 + 58 + 61 + 62 + 72 + 73) 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 180 . Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1012) – patrimoniul regiei (ct. 117) 9.E. 105) 4. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. 63 + 64 + 65 + 66 + 67 + 68 + 69 + 70 + 71 10. Patrimoniul public (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 4511 + 4518) 7. Prime de capital (ct. 403 + 405) 6. 121) Repartizarea profitului ct.

607) 6. 1 + 5 –/+ 6 + 7) 5. 1516) a. 18 – 19) b. 603 + 604 + 606 + 608) 5. taxe şi vărsăminte asimilate (ct. Cheltuieli (ct. Cheltuieli cu alte impozite. ProducŃia imobilizată (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416) 8.a. 7613 + 7614 + 7615 + 7616) 5 6 7 8 9 1 2 3 4 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 181 . Salarii (ct. Ajustarea valorii activelor circulante (rd.3. Cifra de afaceri netă (rd. Cheltuieli cu despăgubiri. 7411) 2. Venituri (ct. 645 – 7415) 7.1. cu menŃionarea distinctă a celor referitoare la pensii (ct. Cheltuieli cu asigurările şi protecŃia socială.2.2. 605 – 7413) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 6811 + 6813) a. 2 + 3 + 4) ProducŃia vândută (ct. semifabricate şi producŃie în curs de execuŃie – sold D sau C (ct.b. Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 9 la 11 + 14 + 17 + 20 24) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: Profitul (rd. Cheltuieli privind prestaŃiile externe (ct. Alte cheltuieli de exploatare (rd. Alte venituri din exploatare (ct. 27 – 8) 9. 7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 658) Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 641 – 7414) b. 7813 + 7815) 7.1. Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 707) Venituri din subvenŃii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. Cheltuieli cu personalul (rd. 758 + 7417) VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. VariaŃia stocurilor de produse finite. 6812) Venituri (ct.Structura contului de profit şi pierderi 1. donaŃii şi activele cedate (ct. 12 + 13) a.2.a. produse reziduale. Cheltuieli (ct. Venituri din interese de participare (ct. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 21 + 22 + 23) 8.1. 8 – 27) Pierderea (rd. Venituri (ct. 721 + 722) 4. 754 + 7814) 8. 711) 3. 601 + 602 – 7412) Alte cheltuieli materiale (ct.b. 25 – 26) Cheltuieli (ct. 635) 8. 654 + 6814) b.

Cheltuieli extraordinare (ct. 47 – 48 – 49) 21. cu menŃionarea separată a celor generate de întreprinderile din cadrul grupului (ct. cu menŃionarea separată a celor care privesc întreprinderile din cadrul grupului (ct. Cheltuielile cu dobânzile şi alte cheltuieli similare. Rezultatul pe acŃiune: a. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus (ct. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare. 34 + 37 + 38) TOTAL REZULTAT AL ACTIVITĂłII FINANCIARE (PROFIT SAU PIERDERE) Profit (rd. 766) Alte venituri financiare (ct. 671) 17. Diluat 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 182 . 42 – 43) Pierderea (rd. 771) 16. Impozitul pe profit (ct.10. 46 – 45) 18. 698) 20. Venituri extraordinare (ct. 666 – 7418) Alte cheltuieli financiare (ct. 8 + 33 + 42) CHELTUIELI TOTALE (rd. De bază b. 33 – 39) 14. cu menŃionarea separată a celor generate de întreprinderile din cadrul grupului (ct. 43 – 42) VENITURI TOTALE (rd. 7611 + 7612) 11. 663 + 664 + 665 + 667 + 668 + 688) CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiŃiilor financiare deŃinute ca active circulante (rd.46) Pierderea (rd. 35 – 36) Cheltuieli (ct. 7617 + 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768 + 788) VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 686) Venituri (ct. 786) 13. 691 – 791) 19. 28 + 40) 15. Profitul sau pierderea din activităŃi extraordinare Profitul (rd. 29 + 30 + 31 + 32) 12. Venituri din alte investiŃii financiare şi creanŃe ce fac parte din activele imobilizate. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA CURENTĂ Profit/Pierdere (rd. 27 + 39 + 43) REZULTATUL BRUT TOTAL Profitul (rd. 45. Rezultatul exerciŃiului financiar (rd.

Cicilia Ionescu. I-II. 48/14. republicată în M. 31/1990 privind societăŃile comerciale.2005 cu modificările şi completările ulterioare. Of. M. 8. Bucureşti. Mircea Boulescu. Bianca Preda. Editura FundaŃiei România de Mâine. Bucureşti. Contabilitate. 1998. Expertiză contabilă şi audit financiar-contabil. Bucureşti.066/17. 2006. ***. Tratat de contabilitate financiară. Contabilitatea financiară a întreprinderii. nr. Contabilitatea financiară a societăŃilor comerciale. 7. 6. Editura FundaŃiei România de Mâine. Niculae Feleagă. 2004. ***. Legea nr. 1. 2002. Mihai Ristea.11. Corneliu Bârnea. republicată în M. Florin Coman. Florin Coman. 82/1991. 2. Editura Lumina Lex.11. Editura Universitară. Ion Ionaşcu. 1080 şi 1080 bis/30. AplicaŃii şi studii de caz.2004 cu modificările şi completările ulterioare. Contabilitatea financiară. Bucureşti. Editura Economică. nr. ***.01.Of. Editura FundaŃiei România de Mâine. Ordinul ministrului FinanŃelor Publice nr. Contabilitatea întreprinderii. 1752/ 17. 2002. Bucureşti. 4. vol. 183 .BIBLIOGRAFIE 1.2005.11.2005 privind aprobarea reglementărilor contabile conform cu directivele europene. Florin Coman. Of. Editura Lumina Lex. Bucureşti. nr. 5. Legea contabilităŃii nr. Bucureşti. 2004. Baze şi proceduri. 10. 9. 2005. 3.

Sector 6 Tel.Redactor: Octavian CHEłAN Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 14.5 Format: 16/70×100 Editura FundaŃiei România de Mâine Bulevardul Timişoara.2007.ro 184 .ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.58.spiruharet. www. nr.11. Bucureşti. Coli tipar: 11./Fax:021/444 20 91.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful