Leasing şi franchising, tehnici moderne de finanţare a afacerilor economice internaţionale

Chişinău 2011

Cuprins

Introducere…………………..........................................................…………………………………………….….3 Capitolul I. Noţiuni generale.........................................................................................................................5 1.1. Definirea leasingului. Avantajele şi limitele lui..........................................................................5 1.2. Clasificarea operaţiunilor de leasing……………….….....…….......................................………..11 1.3. Conceptul de franchising şi clasificarea lui….……….….........................................………..…17 Capitolul II. Tehnica iniţierii, derulării şi analiza eficienţii afacerilor economice în leasing………………………………………………....................................................….……21 2.1. Etapele creării unei reţele de franchiză………………………..............................................……21 2.2. Leasing şi franchising în practica internaţională……………....................................……..…23 Capitolul III. Leasing şi franchising în practica Republicii Moldova.........................28 3.1. Analiza activităţilor curente şi a oportunitţăţlor de leasing în Republica Moldova…………………………………………………………...........................................28 3.2. Franciză - o afacere profitabilă pe piaţa Republicii Moldova..........................................30 Concluzie…………………..………………………………………...........................................................………..33 Bibliografie…….………………………….……………………….........................................................….……..34

2

Introducere
În a doua jumătate a secolului XX, în relaţiile economice sunt practicaţi pe larg termenii de leasig şi franchising. Leasingul s-a afirmat în ultimile decenii – îndeosebi în S.U.A. şi ţările Europei Occidentale – ca metodă de finanţare pe termen mediu şi lung şi prin aceasta ca factor de promovare a vînzarilor, în particular a exporturilor. În esenţă, leasingul este o formă de închiriere realizată de societăţi financiare specializate (societăţi de leasing) a unor bunuri de echipament către firme (beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc să recurgă la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori. Leasingul presupune, in principiu, doua contracte: unul de vanzare-cumparare, incheiat intre producator, ca vanzator, si societatea de leasing, care crediteaza operatiunea de leasing in calitate de cumparator si un contract de locatie incheiat intre societatea de leasing si un tert beneficiar. Leasigul este o formă specifică a relaţiilor de arendă. Leasig provine de la cuvîntul – de la substantivul "leasing" şi verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima accepţiune, prin "a inchiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat însă o formă specifică de finanţare, a cărei denumire s-a depărtat de inţelegerea iniţială, reprezentată astăzi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire". Deşi este stîns legat de mecanismul de arendă, leasingul, în acelaşi timp, este o noţiune mult mai largă, incluzînd activitatea de arendă, de credit şi de investiţii. Leasingul reprezintă o activitate investiţională prin care unele companii îşi transmit proprietatea unor persoane juridice sau fizice în folosinţă în bază de contract, pe un termen stabilit şi contra unei plăţi. Finanţările prin sistem leasing constituie în economia naţională o adevărată gură de oxigen pentru agenţii economici pentru care investiţiile reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea activităţii lor. Şi cum 99% din activităţile din economie necesită investiţii pentru a se dezvolta, finanţările în sistem leasing vor cunoaşte o creştere constantă. Leasing-ul s-a impus şi la noi în ţară, aşa cum a făcut-o peste tot în lume (poate mai puţin în economiile ţărilor din lumea a III-a) în primul rând prin simplitate. În condiţiile în care mediul concurenţial din ţara noastră devine tot mai aspru, viteza de reacţie a companiilor la schimbările din mediul extern este vitală. Leasing-ul, prin operativitatea sa, satisface în intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investiţii a agenţilor economici. De asemenea, prin leasing, agenţii economici evită procedurile complicate ale contractării de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societăţii sau cel privat pentru constituirea de garanţii.1 Ca şi în cazul chiriei, în prim planul operaţiei economice stă utilizarea obiectelor inchiriate (echipamente industriale, vehicule, clădiri, etc.) şi nu proprietatea asupra acestora, astfel încit Utilizatorul (cel care "primeste" finanţarea în leasing)
1

Ciornîi Nicolae, Blaj Ilie – „Economia firmelor contemporane”, Manual, Chişinău, 2003, 311 p.

3

Manual. producerea băuturilor alcoolice. în Europa se dezvolta instituţia concesiunii. într-un anumit spaţiu. unele firme deţin dreptul de a desfăşura o activitate economică pe cont propriu. distribuirea şi vînzarea unor produse conform unui contract încheiat între aceşti parteneri. înlesniri la vînzarea unor produse. Începînd însă cu anul 1840 va fi folosit cu înţelesul pe care îl are astăzi (privilegii acordate de firme private). În timp ce în America franchisingul lua amploare. Cuvîntul „franşiză” provine din limba franceză „franchise” şi înseamnă acordarea anumitor privilegii. editarea cărtiilor. Cuvîntul “franchisee” provine din limba franceză. pe baza de franşiză. conform căreia o persoană dobîndeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului în schimbul unor beneficii care revin acestuia. Noţiuni generale 2 Ciornîi Nicolae. Blaj Ilie – „Economia firmelor contemporane”. Astfel.va deveni o afacere de succes. un conntact între doi sau mai mulţi parteneri prin care o companie numită franşizor (franchiser) acordă dreptul unor parteneri numiţi franşizeri (franchiser) de a se angaja în procedura. 4 . de a produce ori a comercializa bunuri sau de a acorda servicii care deja au fost lansate cu succes pe alte pieţe de către o companie cu experienţă în acest domeniu (franşizor). La început. adică la monopolul statului într-un domeniu de activitate. Franchisingul va reveni în Europa în secolul XX după ce. Franşiza este o metodă de afaceri realizate pe baza acordului dintre parteneri. Chişinău. La acea dată producătorii de bere din Germania au acordat francize unor magazine de produse de băcănie. 2003. avînd înţelesul de privilegiu în vînzarea unor produse.2 Capitolul I. privilegiul era acordat de către lege şi se referea la colectarea taxelor locale. peste Ocean .dobandeşte dreptul de folosinţă asupra obiectelor care rămîn însă în proprietatea Locatorului (cel care "oferă" finanţarea în leasing). care aveau drepturi exclusive de a le vinde marfa. 311 p. organizarea tîrgurilor. noţiunea franşiză a ajuns din limba engleză – franchising – şi înseamnă o tehnică de realizare a afacerilor. La noi.

Definirea leasingului. 2. Pentru utilizator. Şi cum investiţiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri. contra unei plati periodice. Lisandru N. Bucureşti. iar la sfârsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul. denumita utilizator. societatea finanţatoare (societatea de leasing) şi utilizatorul (beneficiarul finanţării). Îi permite să fie în pas cu noua tehnologie prin aceea că la sfârşitul contractului de leasing poate returna bunul societăţii finanţatoare şi să închirieze altul ale cărui caracteristici tehnice sporite îi pot oferi o eficienţă mai mare în exploatare. proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale patrimoniului societatii sau celui privat. 3. 3 Bărbulescu Constantin. transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este. Îi permite să beneficieze de amânarea plaţii taxelor vamale până la sfârşitul contractului pentru bunurile aduse din import. această operaţiune îi va aduce şi alte avantaje cum ar fi:4 1.1. 5. In conformitate cu prevederile legale. Îi permite să-şi folosească fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante). Bucureşti. 1997. Îi permite realizarea de investiţii atunci când nu dispune de lichidităţile necesare. catedra de Comerţ. „Economia întreprinderii”. de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. 1999 Bob Constantin (coordionator). Îi permite să beneficieze de facilităţile fiscale. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului. a. operatiunilor de leasing prin care o parte... Aceasta reprezintă în esenţă operaţiunea de finanţare prin leasing. Gavrilă Tatiana „Economia şi gestiunea întreprinderii”. Avantajele şi limitele lui Leasing-ul este o foarte buna metoda de finantare in principal datorita operativitatii cu care poate satisface necesitatile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice deopotriva. leasing-ul ca operatie economica este definit astfel: “. denumita rata de leasing.. denumita locator/finantator.. celeilalte parti. – 296 p. Editura ASE.1. Societatea de leasing cumpăra de la furnizor bunul solicitat de utilizator şi îl cedează acestuia din urmă pe o anumita perioadă de timp contra unor redevenţe lunare. Gheorghescu M. Editura economică. pentru constituirea de garantii. In esenta operatiunea de finantare prin leasing presupune ca societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de catre utilizator si cedeaza folosinta acestuia din urma pentru o anumita perioada de timp in schimbul unei redevente lunare. a societatii finantatoare (societatea de leasing) si a unui utilizator. Printr-o operatiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale contractarii unor credite bancare.” 3 Leasingul presupune existenta a trei terţe persoane: furnizorul. cele care sunt aducătoare de bani. 4 5 . ş. 4. la solicitarea acesteia. Leasing-ul presupune existenta unui furnizor. surplusul de venit obţinut poate acoperi redevenţele lunare.

în urma acceptării cererii. beneficiarul are o triplă opţiune: să prelungească contractul. Iaşi. Pornind de la aceste principii generale. contra unei plăţi periodice. „Economia şi gestiunea întreprinderii”. în acest proces este implicat direct şi viitorul beneficiar. Societatea de leasing. Definiţia corectă a leasingului este următoarea: Leasingul este operaţiunea prin care o parte. I. Ei bine. astfel încât termenii contractului să corespundă cel mai bine intereselor şi mai ales posibilităţilor acestora. la sfârşitul perioadei. denumită rată de leasing.că utilizatorul va opta pentru achiziţionarea definitivă a 5 Jaba O. în vederea achiziţionării acestuia. Urmează încheierea contractului de leasing şi cumpararea bunului de către societatea de leasing în vederea punerii lui la dispoziţia beneficiarului. sunt următoarele: 1.. 2. asumându-şi în acelaşi timp şi riscurile exploatării acestuia. valoarea reziduală pot fi liber negociate de cele două părţi. Aceste forme de leasing fac parte din categoria operaţiunilor de leasing financiar. de toate avantajele folosirii bunului. Cuza”. 6 . Niţă V. Paleta definiţiilor pe care le putem întâlni este foarte largă. Probabil că aceste forme de leasing sunt cele mai populare. Locatorul rămâne proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului de leasing. fie pentru prelungirea contractului. utilizatorul are dreptul de a opta fie pentru achiziţionarea bunului la o valoare reziduală.încă de la începutul contractului . în cazul neachitării ratelor de leasing locatorul are dreptul de a-şi retrage bunul. pe toată perioada de derulare a contractului. procedează la stabilirea contractului cu producatorul bunului solicitat. 1. sub formă de rate eşalonate pe perioada de valabilitate a contractului. Prezentăm în continuare câteva situaţii mai des întâlnite. denumită locator. În esenţă. Chiar şi cărţile de specialitate accesibile în mod curent definesc leasingul unilateral sau chiar greşit. Există păreri că leasingul este o operaţiune de finanţare. În general. la sfîrşitul perioadei de închiriere. şi anume flexibilitatea. să cumpere bunul la valoarea reziduală. fără a surprinde în fapt esenţa fenomenului. cadenţa ratelor. Utilizatorul are dreptul să beneficieze. datorită faptului că este foarte probabil . aceasta implică şi faptul că. să-l abandoneze. leasingul nu este nici una dintre aceste operaţiuni. alţii o asimilează cu o vânzare în rate sau cu un contract de locaţie pură.5 Elementele cele mai importante care decurg din această definiţie şi care delimitează leasingul de alte operaţiuni înrudite. beneficiarul va plăti societăţii de leasing costul. Pentru utilizarea bunului. Există forme de leasing în care. Editura Univrersităţii „Al. menţionăm o altă caracteristică importantă a leasingului. 1997 – 367p. pe perioada contractului. fie pentru renunţarea la bunul respectiv. transmite celeilalte părţi denumită utilizator. dreptul de posesie şi folosinţă al unui bun al cărui proprietar este. De regulă. locatorul apare ca finanţator al utilizatorului. contractele care se încheie sunt croite pe obiectul de leasing şi pe utilizator.Operaţiunea de leasing este initiată de firma care doreşte închirierea produsului şi care se adresează în acest sens societăţii de leasing cu o cerere de ofertă. dar poate avea forme foarte apropiate de oricare dintre ele. Perioada de derulare a contractului. pentru o perioadă determinată de timp.

De asemenea. obiectul finanţării fiind legat direct de contract şi fiind personalizat. iar valoarea reziduală va fi mult mai mică decât valoarea de piaţă a bunului la sfârşitul contractului. sunt distribuitorii de autoturisme sau de utilaje şi echipamente specializate . ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale. să achiziţioneze un bun investiţional pe măsură ce produce. instruirea personalului etc. locatorul nu are interesul ca la sfârşitul contractului să rămână în posesia bunului şi ne putem aştepta ca şi ratele de leasing să reflecte acest lucru. ULIM. Nu este exclus ca în viitorul foarte apropiat. pentru activităţi sezoniere .ratele pot fi lunare. Chişinău.6 Din punctul de vedere al locatorului. va putea determina o diminuare a ratelor şi o creştere a valorii reziduale. De exemplu. Contractul devine astfel tripartit. întrucât producătorul sau distribuitorul sunt cei care cunosc cel mai bine produsul şi piaţa de desfacere. locatorul va trebui să analizeze foarte bine afacerea şi clientul cu care operează.. în cele din urmă. deci un risc suplimentar asumat de locator. dar subliniem faptul că este posibil ca furnizorul să-şi asume şi rolul de locator. dimpotrivă. Exemple în acest sens.cum ar fi panificaţia. pentru activităţi unde încasările sunt ritmice şi se întind pe tot parcursul anului . contract de buy-back). Această situaţie poate fi interesantă pentru producătorii sau distribuitorii care pot să-şi asigure ei înşişi finanţarea. În oricare dintre situaţii. Un alt factor important în derularea operaţiunii de leasing este furnizorul. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regăsesc la utilizator. Locatorul îşi va acoperi în timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operaţiune.obiectului de leasing. şi producătorii sau distribuitorii autohtoni de instalaţii sau echipamente pentru industria alimentară să-şi desfacă produsele sub formă de leasing. când veniturile înregistrate din vânzarea produselor vor permite achitarea obligaţiilor de plată. În aceste cazuri.ratele pot fi orientate spre sfârşitul perioadei de producţie. şi acesta îşi asumă responsabilităţi legate de derularea contractului. 6 Roşca Petru. facilitându-şi astfel desfacerea produselor. Ratele pot fi astfel dimensionate şi cadenţate încât să permită plata ratelor şi chiar obţinerea unui profit fără a supune utilizatorul la sarcini împovărătoare. există posibilitatea urmăririi afacerii în intimitatea ei şi este mult mai uşor de luat o decizie în caz de insolvabilitate temporară a utilizatorului. Avantajele şi impactul economic al leasingulul.pornind de la computere până la tractoare. 2004 7 . În această situaţie. ceea ce diminuează în mare măsură riscurile asumate de locator. În general.cum ar fi industria zahărului . Acesta poate să plătească dreptul de folosinţă şi. În principiu. chiar pe piaţa locală. mai ales în ceea ce priveşte exploatarea (asistenţa tehnică. această formă de leasing este cea mai ieftină pentru utilizator. Există şi situaţii în care existenţa unei pieţe second-hand sau faptul că locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri. “Economia întreprinderii”. industria laptelui . sub presiunea pieţei. este esenţial faptul că contractul de leasing îi protejează dreptul de proprietate şi deci poate acţiona direct asupra bunului în cazul în care utilizatorul nu se achită de obligaţiile contractuale.

chirii şi alte datorii asimilate” cu valoarea imobilizărilor corporale conform documentelor. Nu există o cerinţă expresă ca contractul să fie încheiat în formă scrisă. acesta din urmă fiind determinat conform legislaţiei referitoare la amortizare. „Conducerea afacerilor”.7 Breviar contabil a) Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite conform contractului de leasing. Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adică poate fi pus în executare contra utilizatorului fără nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) dacă utilizatorul refuză să înapoieze bunul. Bunurile care sunt introduse în ţară de către utilizatori. sau de societăţi de leasing persoane juridice autohtone. Achiziţionarea de mijloace fixe (între care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intră sub incidenţa legislaţiei referitoare la amortizare astfel încât deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratată diferenţiat. persoane juridice străine. Bucureşti. Astfel. persoane fizice sau juridice autohtone. din punctul de vedere al regulamentelor vamale. el va fi obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzarecumpărare. utilizatorul trebuie să cumpere bunul într-o perioadă de 7 ani de la data încheierii contractului. pentru opozabilitate faţă de terţi. Editura „Scripta”.Contractul de leasing se încheie pe o perioadă de cel puţin un an.  în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului. bunul se încadrează în regimul vamal de admitere temporară. în următoarele situaţii:  la sfârşitul perioadei de leasing. Dacă utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului la sfârşitul perioadei de leasing. dar conform regulamentului există clauze obligatorii într-un contract de leasing. în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori. 1995 8 . inclusiv a dobânzilor aferente: 212 ”Mijloace fixe” = 167”Alte împrumuturi si datorii asimilate” 471 ”Cheltuieli înregistrate în avans” = 687 ”Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” . Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. dacă acesta nu a formulat opţiunea cumpărării bunului sau a prelungirii contractului.Debit cont 8036 “Redevenţe. dar interesul unei astfel de înregistrări este al locatorului. în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăţi de leasing. o altă parte ca primă de asigurare şi o altă parte ca preţul de achiziţionare a bunului. 7 Popescu Dan. o parte a ratei este deductibilă ca dobândă. locaţii de gestiune. care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului (preţul plătit de locator furnizorului). Cu toate acestea. iar nu al utilizatorului (ca în cazul leasing-ului imobiliar). pe toată durata contractului de leasing. persoane fizice sau juridice autohtone. astfel că forma scrisă trebuie subînţeleasă. cu exonerarea totală de la obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import.

3) Facilităţi fiscale: .în cazul contractului de leasing operational. persoane fizice sau juridice române. persoane juridice străine. în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăţi de leasing.b) Amortizarea imobilizărilor corporale achiziţionate în sistem de leasing se face conform duratelor normale de funcţionare legale în vigoare. evitînd imobilizarea acestora în achiziţionarea de utilaje sau alte echipamente. din punctul de vedere al regulamentelor vamale. ULIM. bunul se încadrează în regimul vamal de admitere temporară. Printre avantajele pe care finantarea in sistem leasing se mai enumara:8 1) Permite utilizatorului să folosească resursele proprii pentru investiţii şi sporirea capitalului de lucru (active circulante). “Economia întreprinderii”. produsul se inregistrează ca mijloc fix în contabilitatea firmei de leasing iar valoarea ratei de leasing este în totalitate cheltuiala deductibilă pentru utilizator. Dacă utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului la sfârşitul perioadei de leasing. bunurile care sunt introduse în ţară de către utilizatori. 2004 9 . În cazul leasing-ului financiar . pe toată durata contractului de leasing. Astfel. . Chişinău. care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului (preţul plătit de locator furnizorului). cu exonerarea totală de la obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import.amortizarea se înregistrează astfel: 681 ”Cheltuieli de exploatare privind = 281”Amortizari privind amortizările şi provizioanele” imobilizările corporale” c) Înregistrarea obligaţiei de plată a ratelor facturate de proprietarul bunurilor: % = 404 ”Furnizori” 167 ”Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 1687 ” Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 4426 “TVA deductibilă” şi concomitent 666 "Cheltuieli privind dobânzile” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” Se mai cunosc şi unele reguli speciale privind taxele vamale. 8 Roşca Petru. iar din rata de leasing cheltuielile cu dobandă. persoane fizice sau juridice din ţară. Cu toate acestea.în cazul contractului de leasing financiar bunurile care fac obiectul contractului de leasing se inregistrează ca mijloace fixe în contabilitatea clientului (utilizatorului) acesta deducînd cheltuielile cu amortizarea lui. sau de societăţi de leasing persoane juridice din republică. el va fi obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzarecumpărare. în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori. utilizatorul trebuie să cumpere bunul într-o perioadă de 7 ani de la data încheierii contractului. 2) Permite utilizatorului să folosească în permanenţă noile tehnologii în domeniu datorită faptului că la finalul contractului de leasing acesta poate returna bunul societăţii finanţătoare şi închiria un altul ale cărui caracteristici tehnice şi performanţe sunt superioare.

2. 6) Serviciile incluse in operaţiunea de leasing – efectuarea de către societatea de leasing a tuturor procedurilor ocazionate de importul unor echipamente.5) Rapiditate şi accesibilitate: în comparaţie cu obtinerea unui credit bancar procedura de obţinere a unei finanţări în sistem leasing cît şi derularea unui asemenea contract sunt mult mai facile. precum şi inmatricularea în cazul autoturismelor. 1. utilaje. Clasificarea operaţiunilor de leasing 10 .

Cazul a) stabileşte un preţ de 20. Pentru utilizator. Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă. este vorba de acelaşi lucru. Dobânda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal pentru utilizator. dar se poate argumenta că procentul de 75% poate fi considerat substanţial.Leasingul este de două feluri: financiar şi operaţional. Utilizatorul va înregistra amortizarea aferentă mijlocului fix intrat în patrimoniu. potrivit legislaţiei în vigoare.000 mii $. Locatorul are. În cazul leasingului operaţional. Ambele contracte de la cazurile a) si b) au opţiuni de cumpărare exercitabile de către locatar. acest lucru este mai puţin evident. să întreţină şi să furnizeze un alt vehicul în cazul în care cel existent se va defecta. În cazul leasingului financiar. 50. în mare măsură. un vehicul are o durată de exploatare determinată de numărul de kilometrii parcurşi. Redevenţa lunară este compusă din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. locatorul acceptă să repare.000 km. întreaga redevenţă lunară este considerată cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. Acest lucru pare să satisfacă problema transferării riscurilor şi beneficiilor. în cazul c). În leasingul financiar. însă există aspecte care diferenţiază cele două tipuri de operaţii. dreptul ca în orice moment să înlocuiască activul cu unul similar. dacă oferă indicaţii stricte că va face acest lucru. bunul finanţat este evidenţiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanţării). Utilizatorul va înregistra amortizarea aferenta mijlocului fix intrat în patrimoniu. În cazul leasingului operaţional. Este foarte probabil ca în cazul a) societatea să achiziţioneze activul la sfârşitul termenului de leasing. care este: a. iar în cazul c) un leasing operaţional.000 km. şi anume: În cazul leasingului financiar. Titlul de proprietate poate fi.000 km. Se ia în considerare un anumit aspect al contractului. amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal. Aceste declaraţii sunt nerelevante deoarece au doar formă legală şi nu substanţă economica. Acest lucru face mai puţin probabilă clasificarea cazului c) în categoria leasing–ului financiar. redevenţa lunară este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix şi din dobânda de leasing. bunul rămâne evidenţiat în contabilitatea societăţii finanţatoare. sau nu. toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. 30. Procedural. Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar. 11 . Contractul mai prevede. b. şi anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost închiriat de locatar. c. Dobânda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. potrivit legislaţiei în vigoare. La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate în mod substanţial beneficiile. redevenţa este compusă din cota de amortizare calculată conform prevederilor legale plus un beneficiu. probabilitate neexistentă în cazul b). de asemenea. în mod obişnuit. amortizare care este deductibilă din punct de vedere fiscal. în cele din urma. că în cazul a) avem un leasing financiar. transferat. Valoarea justă a vehiculului este de 40. iar cazul b) un preţ de 30 mii $. El parcurge.000 mii$. De exemplu. bunul finanţat este evidenţiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanţării). 100. 75. În cazul c). În fine. de asemenea.000 km înainte de a fi casat.

face foarte probabilă exercitarea optiunii de cumparare şi transferare a dreptului de proprietate. fară asumarea unor riscuri şi beneficii aferente proprietarului. Evident.este operaţiunea de leasing care îndeplineşte una sau mai multe din următoarele condiţii: 1. cât şi pentru cei ai locatorului. 9 Patriche Dumitru – “Politici. efectuată între un Finanţator non-rezident şi un Utilizator rezident. Sale and lease back . dreptul de proprietate nu este transferat. Spre deosebire de leasing-ul financiar. 2. 258 12 . că în general o operaţie de leasing financiar este îndreptată către achiziţia bunului finanţat. Leasing operaţional . 9 Tipuri de leasing: Leasing financiar . pentru rezolvarea punctuală a unor activităţi specifice. se transferă utilizatorului. 2003. Economică. fie datorită duratei mari de utilizare. asupra returnării bunului finanţat la finele perioadei de leasing. la finele contractului. Ed. urmînd ca acesta să fie reachizitionat la finele contractului de leasing. poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumată. evaluarea bunului ce face obiectul contractului este hotaritoare şi aparţine în exclusivitate Locatorului. în adevaratul sens al cuvintului.este o operaţiune de leasing în care Utilizatorul este şi furnizorul bunului finanţat. 4. astfel. respectiv drept leasing financiar de cealaltă parte contractantă. fie financiar fie operational. 3. o problemă de raţionament profesional atât pentru administratorii locatarului. la data la care opţiunea poate fi exprimată. tehnici şi operaţiuni de comerţ”. Nu în ultimul rînd. Perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puţin 75% din durata normală de utilizare a bunului. fie datorită sumelor mari achitate de Utilizator se poate uşor constata că Utilizatorul. urmînd ca Locatorul să preia riscul de realizare a valorii rămase neamortizate la finele contractului. Trebuie remarcat. chiar dacă în final. programe. la expirarea contractului de leasing. Utilizatorul este practic decis. Este. Părţile au prevăzut expres că. Astfel. Oricum. leasing-ul operaţional presupune. folosirea bunului finanţat pe o perioadă limitata de timp. Trebuie reţinut că este posibilă contabilizarea operaţiunii de leasing drept leasing operaţional de către una din părţile contractante. încă de la semnarea contractului. în general.Concluzia exemplului de mai sus este aceea că toţi termenii unui contract de leasing trebuie luaţi în considerare împreună. Bucureşti. Printr-o astfel de operaţie se realizează finanţarea Utilizatorului. prin scoaterea în afara bilanţului contabil a unui bun aflat în proprietate. dreptul de proprietate asupra bunului.este operaţiunea de leasing care nu indeplineste nici una din conditiile enumerate mai sus. p. Leasing cross-border (extern) este o operaţie de leasing. Riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing. Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului iar preţul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaţă) pe care acesta o are. prin urmare. Locatorul achiziţionînd de la acesta bunul la o valoare agreată. valoarea de achiziţie scăzută a bunului la data finalizării contractului.

se disting urmatoarele forme: . de asigurarea echipamentelor si de plata diverselor taxe si impozite. Leasingul functional presupune ca. de regula. cum ar fi. care cuprinde in ratele sale. in practica s-au individualizat operatiunile de leasing financiar (engl.leasing direct. Prin lease-back se intelege operatiunea prin care proprietarul. de exemplu. Leasingul financiar presupune ca in perioada de inchiriere de baza (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de vinzare al obiectului contractat. b) In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export. ce presupune existenta societatilor specializate de leasing. Operatiunile hire si renting sunt operatiuni de leasing pe termen scurt si foarte scurt si cuprind inchirierile.leasing indirect. neexistand. In aceasta categorie intra operatiunile: lease-back. se pot distinge: . precum si asumarea riscuriloi ce decurg din aceste operatiuni. . c) In functie de continutul ratelor de leasing.leasing brut.leasing net. Corespunzator unor practici utilizate pe plan international. time-sharing. pe langa pretul de vanzare al marfii (in totalitate sau in partial). isi vinde produsul unei societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnui Time-shering s-a adoptat in practica din considerente de rentabilitate economica. d) Exista unele forme speciale de leasing. service si reparatii. cu ziua sau cu ora. operatiuni hire. etc. renting. Societatea de leasing isi asuma. contractul de leasing financiar se incheie pentru perioada de baza. leasing experimental. Leasingul experimental se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. finantarea fiind facuta de catre furnizor. de efectuarea reparatiilor. . sa se realizeze doar o parte din pretul de vanzare al obiectului contractului. escavatoare. financial leasing) si cele de leasing functional (engl. este mai scurta decat durata de folosinta a obiectului de inchiriat si nu poate fi reziliat de nici una din parti. de regula. riscurile uzurii morale si raspunde de furnizarea pieselor de schimb. In tranzactiile internationale se cunosc mai multe forme ale leasing-ului: a) Astfel. In acest tip de leasing.Operaţiile de leasing care sînt efectuate între doi rezidenţi se numesc leasing intern. in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de onstructii: macarale. daca se ia in considerare pozitia furnizorului in contractul de leasing. care. accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing. pe cea de prestare de servicii. de obicei. 13 . operating leasing). aflat in urgenta nevoie de fonduri banesti. costul ridicat al unor utilaje (echipamente electronice de calcul. in perioada de baza. in care ratele contin numai pretul de vanzare al obiectului de inchiriat. o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa. avioane moderne de transport) si uzura morala extrem de rapida a acestora. caracterizate prin particularitati ale tehnicii de realizare. si cheltuielile de intretinere. precum si un beneficiu. care preiau functia de creditare. realizat prin incheierea contractului intre producatorul exportator si utilizatorul bunului care face obiectul operatiunii. inclusiv costurile auxiliare.

la dispoziţie o modalitate de transformare a unei livrări cash intr-una pe credit in mod direct sau prin serviciile societatii de leasing. Astfel. tranzacţii de leasing cu valori mari. dobînzi plătite de Utilizator Finanţatorului pe perioada dintre data plăţii bunului la Furnizor şi data începerii scadentarului de plata pe contractul de leasing. convenţie între Finanţator şi furnizorul bunului finanţat. leasingul este o metoda de promovare a vanzarilor. separată de Utilizator. perioada rămasă estimată. care se obligă să preia obligaţiile financiare ale acestuia în cazul în care primul refuză sau nu poate asigura achitarea acestora. Durata leasing. proprietarul bunului finanţat şi care pune la dispoziţia unei terţe părţi. Fidejusor/Garantor.10 Avans. pentru răscumpărarea acestui. suma platită de Utilizator la semnarea contractului de leasing şi care acoperă intr-o proportie negociata valoarea achizitiei. în schimbul unor plăţi periodice. suma platită de Utilizator la semnarea contractului de leasing şi care acoperă cheltuielile de iniţiere. Editura „Graphis”. flote de vehicule. Vînzătorul are. întreţinere şi reparaţii autoturisme). 1994 14 . Big-ticket. Pentru finantarea operatiunii asigurata de societatea de leasing – leasingul este o alternativa la finantarea prin credit bancar. etc. în care bunul poate fi utilizat economic de unul sau mai mulţi Utilizatori. 10 Cocris Vasile. perioada în care contractul de leasing produce efecte asupra parţilor.Dezvoltarea pe plan international a leasingului a fost impulsionata de avantajele pe care acesta le ofera partilor implicate in operatiune. in general de bunuri durabile si de valoare ridicata. companie sau persoană fizică. Dobînzi de prefinanţare. pentru scopul menţionat la semnarea contractului de leasing. Full service. Este de remarcat faptul ca leasingul indirect permite si transferul obligatiilor si al riscurilor legate de export de la exportator la noul proprietar. Durata de viaţă economică (a bunului). analiză şi pregatire contract de leasing. Convenţie de participare la pierderi. pentru furnizor. practic. societatea de leasing. pentru participarea într-o proporţie stabilită la acoperirea pierderilor generate prin nexecutarea întocmai a contractului de leasing de către Utilizator. în condiţii de exploatare şi reparaţii normale. Isan Vasile „Economia afacerilor”. implicînd deseori şi bunuri mai puţin standard. de largire a cercului de clienti si a ariei de defacere. Comision de administrare. Mai jos vom reda un glosar de termini utilizaţi în operaţiunea de leasing. tranzacţie de leasing operaţional în care au fost incluse şi servicii aferente utilizării bunului finanţat (ex. convenţie între Finanţator şi furnizorul bunului finanţat. Buy-back. Iaşi. Asa se explica faptul ca leasingul se practica in mod deosebit in domeniul exporturilor de bunuri de echipament. ale cărui risc este gestionat printr-o analiză specifică focalizată.. la finele sau pe parcursul contractului de leasing. în cazul în care bunul ar fi returnat Finanţatorului. bunul în vederea exploatării. parte în tranzacţia de leasing. Finanţator/Locator. care prezinta un grad ridicat de siguranta: garantia oferita de dreptul de proprietate al societatii respective asupra bunului dat in folosinta beneficiarului.

numarul si frecventa ratelor de leasing. Rate in trepte. care preia astfel drepturile si obligatiile utilizatorului initial. echipamente industriale mici. fie pentru prelungirea contractului. Sub-lease. suma pretinsa contractual de Finantator Utilizatorului. care furnizează (vinde) bunul catre Finantator. Hire-Purchase. transferul contractului de leasing catre un Utilizator nou. care primeste dreptul de a folosi bunul in schimbul efectuarii de plati periodice catre Finantator/locator.) ale carui risc este in general gestionat prin dispersie. 15 . conventie incheiata cu Furnizori de bunuri finantabile. prin care Finantatorul pune la dispozitia clientilor finantari in leasing pentru achizitia bunurilor produse/importate de Furnizor. suma platita de Utilizator periodic in schimbul dreptului de utilizare a bunului finantat.000 Euro). descrie situatia in care valoarea ratelor de leasing difera pe parcursul contractului de leasing. drept acordat Utilizatorului prin contractul de leasing financiar de a opta la finele contractului. pe parcursul unui contract de leasing. Penalitate de terminare anticipata. convenţie prin care Utilizatorului i se închiriază bunul finanţat. valoare reziduala. Utilizator. Master Lease. Se datoreaza scaderii mai rapide a valorii de piata a bunurilor finantate. in comparatie cu amortizarea creditului. parte în tranzacţia de leasing. Structura leasing. tranzactie in care bunul este subinchiriat de catre Utilizator unei terte parti in conditiile in care contractul de leasing initial ramine in vigoare. pe scadentare de plati separate. in conditiile rezilierii/terminarii anticipate a contractului de leasing. Novatie. Suma finantata. se refera la riscul Finantatorului de a genera pierderi financiare in cazul in care prin vinzarea bunurilor finantate returnate de (reposedate de la) Utilizator nu se recupereaza soldul creditului. Small-ticket. etc. Exprima randamentul tranzactiei de leasing. durata.) caracteristici. Tripla optiune. Program Vendor. parte in tranzactia de leasing. fie pentru returnarea bunului finantat. posibilitatea acordata Utilizatorului de a termina anticipat contractul de leasing.Furnizor. fie pentru cumpararea bunului finantat. o conventie de leasing care permite Utilizatorului trageri individuale. Riscul tehnic. valoare egala cu costul achizitiei din care se scade valoarea avansului platit de Utilizator. rata de dobinda la care valoarea actuala a tuturor platilor efectuate de Utilizator pe contractul de leasing este egala cu suma finantata. Terminare prematura. Profilul (graficul) ratelor. Rata interna de rentabilitate. termen prin care se descrie ansamblul parametrilor principali (avans. etc. Rata de leasing. caz in care sint posibile penalitati de terminare anticipata. tranzactii de leasing cu valori reduse (in general pina in 100. implicind bunuri relativ standard (gen autovehicule. profil rate. fara a renegocia contracte de leasing separate. de la o perioada la alta. acordîndu-se acestuia şi dreptul de a achiziţiona bunul la finele contractului în schimbul efectuării unei plăţi finale. in functie de nevoile Utilizatorului. pentru un contract de leasing.

suma platita de Utilizator la terminarea contractului. Conceptul de franchising şi clasificarea lui Franciza reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat (persoane fizice sau persoane juridice. independente din punct de vedere 16 .3. 1. in cazul in care acesta isi exercita optiunea de cumparare bunului. de obicei.Valoare reziduala. o data cu ultima rata de leasing.

în timp ce francizatul beneficiază de renumele unei firme de prestigiu şi de sprijinul interesat al francizorului. “franchisingul reprezintă un sistem de relaţii permanente între franchiser şi franchisee. Franchisingul oferă astfel. Editura economică. numite franchisee. Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile mici. atât în economia americană cât şi în celelate state occidentale. managemntul afacerii. „Enciclopedia întreprinzătorului”. începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi a organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor. dreptul de a practica o anumită afacere conform formatului franchiserului şi contra unor plăţi stabilite. Conform definiţiei Asociaţiei Internationale de Franchising. Bernier Robert E. numită franchiser. know-how-ul francizorului. Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui produs/serviciu/afacere/marcă etc. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor alimentare de mare consum. acordă celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor şi serviciilor folosind marca. succesul. • costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc. care vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată şi care doresc să obţină succese imediate. sistemele publicitare proprii. sunt: • Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică – Product and Trade Name Franchising – în cadrul căreia produsele sunt fabricate de către francizor şi distribuite prin intermediul francizaţilor. magazinele puternic personalizate. numele. 11 Sasu Constantin. în baza căruia toate cunoştinţele. • posibilităţi substanţiale de câştig. posibilitatea “copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experinţă bogată. În concluzie putem afirma că. contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intare”) şi a unei taxe anuale raportată la cifra de afaceri („redevenţă”). prin intermediul contractului de franciză. metodele de producere şi de marketing sunt prezentate franchisee-ului în schimbul satisfacerii reciproce a intereselor”. dar şi al firmelor profilate pe îmbutelierea şi distribuţia băuturilor nealcoolice. 2000 17 . Cele mai cunoscute tipuri de franciză.11 Sitemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a cunoscut două etape distincte în dezvoltarea sa: I. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente unei alte persoane contra unei sume de bani. • risc relativ limitat. imaginea. transmite alteia. • Franciza de distribuţie . Este cazul vânzărilor de automobile.financiar) prin care primul.Business Format Franchising – care are drept particularitate faptul că relaţia dintre francizor şi francizat se prelungeşte şi în ceea ce priveşte gestiunea punctelor de vânzare. II. în baza căreia una din ele. Bucureşti. francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse. Franciza reprezintă o înţelegere între două părţi. Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim: • nevoia de independenţă profesională. strategiile de marketing etc.

18 . • Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie – Business and Personal Services – este un sector care se găseşte în plină dezvoltare ca urmare a creşterii solicitărilor pentru astfel de servicii din partea populaţiei şi a întreprinderilor. prestaţiile de servicii etc. a schimbării stilului de viaţă al oamenilor. f) servicii de educaţie (Educational Services). dar şi pe comercializarea unor produse de maximă necesitate pentru categoria de clienţi deservită. dar şi datorită diversificării din ce în ce mai accentuate a acestora. datorită vânzărilor semnificativ mai mari pe care le aduce. d) servicii de spălătorieşi curăţătorii publice (Laundry and Drycleaning Services). schimbări de piese. b) serviciile privind închirierile de autoturisme şi camioane (Auto and Truck Rental Services). sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei categorii de francize:12 • Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing – care cuprinde: a) restaurantele – reprezintă acea ramură a francizei care are ca obiectiv principal armonizarea activităţilor de alimentaţie publică şi cazare cu cele privind înfiinţarea şi organizarea unui comerţ mobil itinerant de alimentaţie publică în vederea asigurării mesei unor colectivităţi izolate din diverse zone ale unei arii comerciale delimitate. Ele se caracterizează prin comercializarea produselor de primă necesitate. comerţul cu amănuntul. mobilă. La rândul său. • Franciza de agrement şi voiaj – Leisure and Travel Business – a cunoscut o dezvoltare semnificativă ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei. 12 Oprea Ion. reparaţii). d) unităţile de distribuţie a pieselor de schimb. 1994.Acest tip de franciză cuprinde restaurantele. Editura LUX LIBRIS. asrticole sportive etc. Potrivit specialiştilor americani. b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate – Convenience Store – caută să se adapteze stilului de viaţă din ce în ce mai dinamic al unei părţi importante a populaţiei. dar şi a unor orare de funcţionare prelungite. c) unităţile de distribuţie a mărfurilor nealimentare – specializate pe comercializarea articolelor de bricolaj. c) servicii privind locuinţele (Construction. – 135p. uneori chiar 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7. a creşterii numărului de reşedinţe ale unei persoane într-un anumit teritoriu etc. e) servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament (Equipment Rental). „Economia firmei”. a echipamentelor şi serviceului pentru autovehicule – unităţi specializate pe activităţi de service (spălătorii. există şase tipuri de prestaţii: a) servicii către întreprinderi (Business Aid and Services). prin practicarea autoservirii. trebuie menţionat că acest tip de franciză tinde să se devolte într-un ritm net superior primului. Home Improvement and Cleaning Services). Totodată. Braşov.

Francizat 19 . de activitate • riscul demarării afacerii este minim • găsiţi rapid un loc în piaţă graţie conceptului de franciză care este deja cunoscut • dvs. Sporirea renumelui mărcii şi îmbunătăţirea imaginii firmei pe piaţă. sau cum să faci avere prin metode testate de alţii” o serie de oportunităţi oferite de acest gen de afacere : • francizorul va furniza întregul concept de afacere însoţit de pachetul complet de demarare a afacerii • deveniţi expert chiar din prima zi : un concept de marketing testat şi bine pus la punct vă sprijină lansarea şi promovarea afacerii pe piaţă • secretul afacerii îl cunoaşteţi chiar de la început : know-how-ul conceptului de franciză şi punerea acestuia în practică sunt lucruri furnizate şi testate de francizor • toate informaţiile le primiţi în scris: un contract corect întocmit. şi nu persoana căreia i se dau indicaţii despre cum să procedeze • chiar din prima zi câştigaţi un salt în piaţă: presiunea concurenţei este aproape inexistentă deoarece întregul know-how al afacerii vă este comunicat de către francizor în mod oficial . Obţinerea unor câştiguri ridicate. Francizor Avantaje Modalitate relativ simplă de iniţiere şi extindere a unei afaceri investind costuri minime. Avantajele şi dezavantajele francizei. revista Idei de Afaceri prezintă sub titlul „Franciza. Dezavantaje Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă (datorită lipsei de experienţă sau a unui personal pregătit necorespunzător). Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială. cu avantaje pentru ambele părţi şi un manual al francizei din care descoperiţi întregul know-how al afacerii. Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuie analizate avându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele sistemului: francizorul şi francizatul. este protejată: nici un concurent nu va face viaţa grea cu acelaşi concept de afacere în domeniul dvs. Informarea permanentă asupra pieţei prin intermediul francizaţilor. sunteţi patronul afacerii.În numărul său din aprilie 2005. toate acestea definesc regulile parteneriatului • afacerea dvs. Creşterea cotei de piaţă.

costurile de intrare într-o franciză Limitarea gamei de produse comercializate. Etapele creării unei reţele de franchiză 20 . Beneficiază de programe de pregătire managerială. prime.Avantaje Beneficiază de un nume de marcă recunoscut. comercial. Riscuri scăzute de faliment (francizele garantează succesul dacă nu există abateri de la contractul de franciză). Tehnica iniţierii. redevenţa plătită lunar de către francizor poate să ia valori între 1 şi 20% din cifra de afaceri (în comerţ redevenţele sunt de 25%. dar şi de asistenţă a personalului Limitarea independenţei francizatului. Dezavantaje Costul francizei. De asemenea. Capitolul II.1. Rata eşecurilor în această afacere este de doar 4%. echipamente etc. derulării şi analiza eficienţii afacerilor economice în leasing 2. materiale. În general. preţuri competitive). în timp ce în domeniul prestărilor de servicii se ridică la 10-20%. Obţinerea unor avantaje în procesul de Oferirea de programe manageriale şi de aprovozionare (produse şi servicii de calitate la pregătire necorespunzătoare. Beneficiază de programe de publicitate Restricţii cu privire la furnizorii de materii desfăşurate pe piaţa locală sau naţională. Obţinerea unor câştiguri substanţiale. sunt mai mici decât în cazul unei afaceri proprii. mult mai scăzută decât în cazul demarării unei afaceri pe cont propriu. Taxa de intrare într-o franciză variază în funcţie de serviciile oferite de la 10-20000 euro până la milioanede de dolari în SUA.

Un alt risc este să nu fii conştient de obligaţiile pe care le ai şi de gradul mic de libertate pe care îl presupune franciza. De asemenea. Editura „Graphis”. iar recomandarea specialiştilor este ca acesta să nu se grăbească. deşi pot fi deosibit de utile. conceptul afacerii.şi să respecte ad litteram manualul afacerii. "Există riscul să nu-nţelegi ce presupune respectarea unor proceduri. ele sunt însă mult mai mici decât riscurile începerii unei afaceri proprii. când cumperi o franciză. Acest ultim risc se pune în special pentru francizele achiziţionate din străinătate. De asemenea. oricine îşi poate franciza afacerea. Acest risc . la noi reglementările sunt destul de generale. să prezinte rezultatele contabile. şi să nu-nţelegi cât de greu poate fi acest lucru. Statisticile arată că. rata de eşec este de numai 20%. Oricum. – 135p. ceea ce poate deveni stresant. Francizatul trebuie să renunţe la propriile lui idei de afaceri sau de îmbunătăţire a afacerii preluate chiar dacă acestea pot fi foarte bune . 1994. în străinătate şi mai ales în Statele Unite există foarte multe francize privind serviciile la domiciliu pentru bătrăni. Cât priveşte consultanţii sau firmele de consultanţă. „Economia firmei”. analize şi discuţii. care poate să nu se potrivească cu piaţa autohtonă. iar informaţiile date. Însă o reglementare mai strictă ar frâna dezvoltarea pieţei. În Statele Unite. Editura LUX LIBRIS. astfel că oricine poate avea ambiţia de a o face. că poţi sta cu mâinile încrucişate şi banii o să curgă. alegerea francizei potrivite este în totalitate în responsabilitatea francizatului. şi ele pot face diferenţa între succes sau insucces. Dacă în străinătate există reguli stricte pentru cei care vor să îşi francizeze afacerea. în afacerile în franciză. trebuie privite în această umină. create la un anumit nivel al dezvoltării pieţei şi rafinării serviciilor. materializată în respectarea manualului de franciză şi în redevenţa pe care francizatul o plăteşte lunar (sau trimestrial) francizorului. dacă 80% din afaceri dau faliment în primii trei ani. Braşov. 1994 21 .Franciza pare o afacere sigură. Există riscul să nu cunoşti suficient piaţa pe care vrei să dezvolţi afacerea. de multe ori acestea sunt plătite de francizori. presupusă a fi sigură. să cumperi o franciză care nu ţi se potriveşte ca om de afaceri sau pentru care piaţa nu este pregătită la un moment dat. Cocris Vasile. 13 14 Oprea Ion. Este bine să se analizeze mai multe francize. şi pot oferi din propria experienţă. în timp ce în republica Moldova specialiştii apreciază că piaţa nu e încă pregătită. nu orice franciză se potriveşte oriunde. cel care vrea să dezvolte o franciză trebuie să obţină avize de la Asociaţia Francizorilor. 14 La noi. laşi ideile tale acasă. De exemplu. Chiar dacă achiziţionarea unei afaceri în franciză presupune riscuri. Preţul siguranţei în afaceri este însă libertatea. Alegerea francizei potrivite a însemnat o jumătate de an de documentare. Totuşi aceste riscuri nu trebuie minimizate. cel care vrea să achiziţioneze o afacere în franciză trebuie să discute cu câţi mai mulţi oameni de afaceri care au achiziţionat deja una. Isan Vasile „Economia afacerilor”. există riscul să-ţi închipui că lucrurile vor merge de la sine.neconştientizat . rezultatele firmei pilot. chiar dacă până la urmă se revine la prima franciză.poate duce la eşecul unei afaceri. Iaşi. se explică în literatura de specialitate. trebuie să respecţi manualul de franciză". 13 Cât de sigură ar fi.

Costul achiziţionării unei francize înseamnă o taxă de intrare care poate varia de la zero la milioane de euro. înfăţişarea generală. rescumăpărarea (la cererea companiei) întregului utileaj şi a amterialelor necesare poare te limita acţiunea posesorului lincenţei. La avantaje poate dfi atribuit faptul că firma frabnchisă obţimne o oarecare garanţie a existenţeisale. în funcţie de specificul franchisei. Mai există costuri pentru training. amenajare conform standardelor. fapt ce poarte frîna iniţiativa şi limitarea posibilităţilor de manevrare ale întreprinderii . 2 . Franchisingul îşi are avantajele şi neajunsurile sale. şi o redevenţă . îşi porneşte afacerea cu risc mai mic . precvederi privind standardele de calitate. materialăe şi semifabricate . prevederi privind persponalul (instruire. francizatul plăteşte o taxă de marketing sau publicitate.5 la sută din cifra de afaceri. Cele mai importante prevederi ale unui asemeni acord sunt: costul achiziţiei franchisei. înfăţişarea clădirii.în sumă fixă sau procent din cifra de afaceri. Leasing şi franchising în practica internaţională 22 . De asemenea. înfăţişare). unele dintre elae nu sunt negociabile – programul de lucru. dreptul posesorului de licenţă de a controla documentaţia financiară a întreprinderii. modul de ţinere a evidenţei.lunar sau trimestrial . nescesitatea de a efecua defalcări regulate din profit în folosul companiei mari. primeşte sfaturi şi susţinere de la partenerul spău – po firmă nai mare. modul de ţinere a evisdenţei financiar comntabile. condiţiile de reînnoire a franchisei. el trebuie citit cu atenţie de franchisor. El este înticmit de franchisor şi cu mai multe prevederi sunt în favoare sa. prevederi privind dreptul de distribuţie exclusivă. De aceea. ceea ce se poate solda cu situaţii dificile pentru întreprinderea-franchisă .2. sechipamente şi modul oer de iniţiere. obligativitatea de a utiliza metodele de organizare şi desfşăşurare a businessului expuse în instrucţiunile companiei-partener. redevenţe – calculate ca procentdin vînzările brute. cheltuieli de publicitate – calculate de regulă ca procent din vînzările nete. Desigur. De asemenea. prevederi privind aprovizionarea. consultaşţii şi alte servicii ale profesionaţjliştilor . economiseşte mijloace pentru cercetări marketing. sşi numai după o negociere convenabilă trebuie semnat. are garanţii în ce priveşte livrările de materie primă. prevederi privinfd durata franchisei. programul de lucru. Documentul prin care se stipulează drepturile şi obligaţiunile franchisorului şi franchisului se numeşte acord sau contract de franchisă. 2. echpamentele şi modul lor de întreţinere. unele prevederi pot lipsi. posibilitatea că posesorul licenţei să se afle în situaţie fimnanciară dificilă. mobilă. Neajunsurile franchisingului sunt : necesitatea de a ţoine cont de interesele partenerului şi ale altor deţinători ai acţiunilor companiei.

cel puţin cinci părţi: societatea de leasing. Analiza riscului are la bază atât documentele financiare puse la dispoziţie de către client (bilanţ. în derularea unui contract de leasing. în opţiunea pentru toate riscurile. balanţă. Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing. 15 Legea Republicii Moldova „Cu privire la frnanchising (francuiză)”. business-plan.). cât şi persoane fizice sau persoane fizice autorizate. Pot obţine finanţare pentru achiziţionarea de bunuri în leasing atât persoane juridice. în cazul echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales. financiar sau operaţional. Evaluarea solicitării de leasing se realizează de către specialişti într-un interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În cazul produselor provenite din import.În general. caracteristici tehnice. nr. Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către societatea de leasing. Bunurile finanţate pot fi noi. urmând a respecta în contractul de vânzare cumpărare şi în contractul de leasing. etc. În cazul unui răspuns afirmativ. 1335-XIII din 1 octombruie 1997. Încheierea contractului. clientul sau utilizatorul final. condiţii de instalare şi punere în funcţiune. Obligaţia livrării bunurilor revine în întregime furnizorului. răspunsul final al evaluării urmând a fi prelungit în funcţie de furnizarea informaţiilor solicitate. sau second-hand. amănunte privind livrarea. Toate detaliile legate de natura bunului (preţ. caz în care se va efectua o evaluare suplimentară de către specialiştii societăţii de leasing. Etapele procedurii de leasing:15 Alegerea bunului si a furnizorului. ce va include atât clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului. cont de profit si pierderi) cât şi alte documente solicitate (chestionar de leasing. Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul întocmeşte o ofertă generală de finanţare. banca finanţatoare şi. prezentarea activităţii companiei. 23 . prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP a bunului. iar prima de asigurare va fi achitată de către utilizator. etc. nu în ultimul rând. sunt implicate. în care vor fi calculate. În funcţie de complexitatea proiectului supus finanţării. cât şi clauze specifice politicii societăţii de leasing privitoare la modalitatea de plată a ratelor. toate aspectele negociate. etc. pe toată derularea contractului de leasing. valoarea asigurării. în condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca finanţatoare. asigurarea efectuării plăţilor. societate de asigurare. Livrarea bunurilor. acesta decide atât asupra caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului. în diverse etape ale procesului de finanţare. oferta transmisă iniţial poate suferi modificări în funcţie de clasa de risc în care se va încadra clientul. din import sau achiziţionate de pe piaţa românească. furnizorul bunului achiziţionat. rata de leasing. În funcţie de necesităţile clientului. înfiinţate în baza Legii 31/1990 republicată. societatea de leasing poate solicita clientului informaţii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate. Analiza şi aprobarea solicitării de leasing. operaţiunea fiind asistată de specialiştii societăţii de leasing Condiţiile şi costurile finanţării. se va încheia un contract de leasing. avansul. În urma transmiterii solicitării de leasing.

cu o descriere detaliata a bunului şi a caracteristicilor tehnice. documentele solicitate sunt:  Cererea de Finanţare sau Formularul de Comandă. act constitutiv si acte adiţionale.06.O. în funcţie de necesităţile clientului şi rezultatul analizei financiare.  Ordonanţa nr.)  Declaraţie angajament a utilizatorului. persoană fizică) sunt necesare diferite tipuri de documente menite să reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia. tehnica de calcul. etc.  Factură proformă .2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar – fiscală (M. etc. 859/16. Valoare bunurilor achiziţionate va fi cuprinsa între 3. autoutilitare. În principal.2003). Reglementările în vigoare cu privire la operaţiunile de leasing:  Legea nr. persoană fizică autorizată.2002).01.04. preţul şi moneda de plată.01.Pot fi finanţate atât vehicule diverse (autoturisme. 456/27.  Documente financiare. Durata contractului de leasing poate varia între 12 şi 48 luni.1998 pentru aprobarea OG nr.2003 privind unele modificări şi completări ale metodologiilor contabile şi fiscale (M. 51/1997 republicată privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.  Documente legale (certificat de înregistrare. telecomunicaţii.2002).  HG nr.000 euro şi 100.O. În funcţie de personalitatea juridica a solicitantului (persoană juridică. republicată.02. 21/16. Etapa franchisingului trdiţional este caracterizată de aplicarea franchisingului în cadrul următoarelor 3 ramuri : 1.01.06. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. 44/24. 82/1991. 68/02.2003). 414/26.  Propunere de ordonanţă de modificare a Legii nr. potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr.  Legea nr.01. certificat constatator.2003). 99/1999 privind activităţile de leasing şi societăţile de leasing.O.  HG 22/16.000 euro. 90/28. documente tipizate.  OG 36/30.2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit (MO 640/29. În procesul evolutiei sale franchidingul modern a parcus 2 etape de bază : I. Firma germană Singer utilizeată franchisingului încă din 1860.2002 privind impozitul pe profit (M.08. În domeniul distribuţiei automobilelor şi a tehnicii de uz casnic. microbuze) cât şi echipamente medicale. a modalităţilor de plată şi livrare. Documentele necesare analizei. au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale (M.  OMFP 1784/2002 pentru aprobarea precizărilor privind unele măsuri referitoare la închiderea exerciţiului financiar pe anul 2002 la persoanele juridice care.O. care sa prezinte situaţia financiară din ultimii doi ani de activitate.  Norme privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de leasing. cod fiscal.08. iar compania Americană 24 .

2. reprezintă o tehnică de afaceri. Franchisingul oferă întregul concept al afacerii şi forma unui Manual operaţional. ponderea franchisingului în totalul comerţului cu amănuntul alcătueşte 34%. etc. însă reprezintă cea mai adecvată metodă de a începe o afacere. de obicei o activitate care a fost deja testată ca o formulă de operare şi funcţionează eficient. că tranzacţiile de tip franchising încep a fi reglamentate de asociaţiile de franchising din diferite ţări. este este caracterizată de faptul.Companiile ofereau ataţiiţor alimentare sale în sistem de franchising. În domeniul livrării produselor petroliere. II. care astăzi comercializează 95% din produsele sale prin dealeri – franchisee –din anul 1991. pofta de muncă şi nevoia de dezvoltare a altor oameni. 3. Statisticile răspîndirii franchisingului pe plan internaţional reprezintă o dovadă covingătoare a eficienţii lui. Franchisingul. o dezvoltare a franchisingului pe continentul european s-a realizat numai după ce în 25 .şi mini. Ca rezultat. prevederele căruia trebue să fie respectate cu stricteţe de către franchisee. Franchisingul ca fenomen economic modern. Astfel în SUA. Această perioadă începe în anii 50 în SUA şi 60 în Europa Occidentală odată cu extinderea franchidingului în sfera serviciilor în special a celor de tipul restaurantelor de tip fast . Franchiserul transmite franchisee-ului experienţa sa de dirijare a afacerii în corespundere cu cu metodele şi principiile expuse în Manualul operaţional. 2. expertiza. în timp ce altor micro.Business format franchising. în esenţa sa. a emblemii franchiserului pe o perioadă de timp stabilită şi pentru un teritoriu stablit. XX este pe cale de a deveni o tehnică universală de afaceri.food serviciilor de întreţinere a caselor. Deşi primele afaceri prin franciză au apărut în Europa încă în sec 19.Pioneratul în această ramură aparţine companiei Coca-Cola care practică franchisingul din 1886. 3. Obectul franchisingului este. ambiţia. mărcii comerciale. iar numărul de reţele de franciză este în creştere permanentă.urmată de Pepsi-Cola şi alte întrprinderi similare.ekiberînduse astfel de funcţiile de comercializare în detalii. la fel ca şi activitatea de dealer. Astfel în SUA doar 5% din operaţiunile de franchising eşuează în primii 5 ani. riscul insuccesului este mult mai redus decît în condiţiile demarării businessului de sinestătător. dezvoltat cu precădere în a doua jumătate a sec. El reprezintă metoda care combină experienţa. Existenţa unui contract de transmitere a dreptului de utilizare a numelui. Franchisingul. în Ţările Europene de 5-12%.General Motors. 4. În domeniul îmbutelierii şi distribuirii băuturilor răcoritoare. Aceasta are loc în prima perioadă de colaborare în cadrul unor cursuri de instruire aplicativă. automobilelor. Etapa franchisingului format de afaceri . marketingul în reţea sau producerea în licenţă.afaceri pe parcursul aceliaşi perioade de timp alcătueşte 90% şi mai mult. Aceasta se datorează faptului că acest sistem presupune o colaborare permanentă între franchiser şi franchisee. Principalele caracteristici ale „franchisingului format de afaceri ”acceptate de majoritatea asociaţiilor de franchising din diferite ţări sunt: 1. reputaţia şi dorinţa de dezvoltare a unor oameni cu talentul antreprenorial.

există pe piaţa românească 171 de branduri de franciză. ceea ce vă scuteşte de a căuta furnizori. Lînăria din Roubaix a creat o reţea de producere şi distribuire a textilelor numită Pingouin. Cumpărarea unei francize poate oferi avantaje substanţiale pe care o companie nou înfiinţată ne le poate obţine în mod tradiţioinal:16 Existenţa unui brand – francizele vând de obicei produse pe o piaţă regională. Un model de afaceri – mulţi francizori au atins succesul dintr-un motiv fundamental : modelul afacerii este testat şi funcţionează. nivelul de dezvoltare a afacerilor prin franciză în Europa este mult inferior faţă de SUA. Totuşi. nivelul de dezvoltare şi sistemele economice. Tot în acelaşi timp. Puterea cumpărării engross – francizorii de obicei cumpără materie primă şi materiale engross şi au o putere de negociere pe care o companie mică nu o are. dintre care 87 în domeniul distribuţie . Prima franciză industruală a fost creată în 1929 în Cehoslovacia de către compania BATA. în Germania şi Marea Britanie sau dezvoltat afacerile de franchising în sectorul serviciilor . 2000 26 . lucru deosebit de important pentru accederea la un anumit know-how. Contabilitatea şi bugetarea . România. În prezent. În celelalte ţări frabchisingul este reglamentat prin diverse legi sau acte normative adoptate de instituţiile de stat sau organizaţii neguvernamentale specializate. Chiar mai mult. câţiva francizaţi pot să pună în comun fonduri pentru a derula o campanie publicitară regională.de obicei francizorul face campanii promoţionale intense care ajută pe cei care au cumpărat francizele. Trainingul – de obicei francizorii acordă trainingul necesar celor care cumpără franciză. Potrivit CHR Consulting. Aceasta va putea să vă ajute în a oferi un preţ mai mic sau să vă creşteţi marja profitului. Astfel că ei sunt dispuşi să vă furnizeze training de la marketing până la resurse umane. Publicitatea . se estimează că în Europa funcţioneză peste 4. cultură şi în special de tot ce este legat de istoria socială şi economică a comerţului. obiceiuri.când adoptaţi o franciză veţi primi modelele testate deja şi vă feresc de implementarea unor noi metode şi modele. iar în alte ţări cele mai multe afaceri prin franciză s-au realizat în sectorul distribuţie. Astfel în. au făcut faţă şi costurile erorii sunt deja plătite. de dolari SUA. franchisingul se extinde în Europa pe diverse căi. În decursul activităţii s-au confruntat cu toate problemele care v-ar putea apărea.5 mii de reţele de franciză fiecăreia revenindui în medie cîte 37 de parteneri. unde volumul acestora afaceri este trecut de 600 mlrd solari SUA. În plan instituţional. Majoritatea francizelor presupun cumpărarea în bloc. Bucureşti. 78 – servicii şi 6 în domeniul industrial. 16 Sasu Constantin. companie de consultanţă pentru francize. Alte ajutoare – succesul afacerii dvs. După al doilea război mondial. în prezent. naţională sau internaţională. în funcţie de ţări. Numai în SUA. şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale ale franchisingului. Editura economică. se traduce pentru francizor în sume mari pe care la încasează.retail.SUA aceasta a devenit o afacere de succes. Bernier Robert E. sistemul de franchising este reprezentat şi promrvat de către Federaţia Europeană de Franchising. în care se realizează peste 150mlrd. „Enciclopedia întreprinzătorului”.

Analiza activităţilor curente şi a oportunitţăţlor de leasing 17 www. • 32 milioane euro (4. intenţia de a intra pe piaţa românească în sistem de franciză . anul trecut. Contours Expres (SUA). RFC (Austria) – automate (vending machine) şi Franchise Net (Elveţia). din cauza distanţei relativ mari faţă de România.4%) – servicii fast . la Salonul Internaţional de Francize desfăşurat în perioada 23 . bijuterii şi accesorii.8%) – servicii hoteliere. Capitolul III. specializată în umplerea cartuşelor pentru imprimante. specializată în servicii de fitness. cu 35 de branduri. cu 18. produse petroliere şi de îngrijire a corpului). Deşi poate mai greu de crezut. Şase noi mărci internaţionale şi-au anunţat. cifra a urcat spre 900 . şi de 2005. Dama Service (Italia). specializată în consultanţa în franciză. Dacă anul 2004 a fost considerat unul de vârf ca intrare pe piaţă a unor noi francize (45). la jumătatea anului trecut. Cifra de afaceri a firmelor francizate în 2005 : • 146 milioane euro (20% din total) – cifra de afaceri din domeniul distribuţie – retail (modă. • 206 milioane euro (28. de euro. Fas TracKids (SUA).950 de mil. cu 21 de branduri şi Franţa. Leasing şi franchising în practica Republicii Moldova 3.29 ianuarie 2006 la Bucureşti.6%) – industrie (producţie de băuturi răcoritoare. din domeniul educaţiei pentru copii.ro 27 .1.food şi alimentare. potrivit CHR Consulting. Potrivit unui studiu al CHR Consulting.17 Acestea sunt doar câteva dintre cele 70 de noi branduri care se estimează că vor intra pe piaţa românească în acest an. • 28 milioane euro (3. întreţinere. faţă de 2003.100. Este vorba de Aion (Grecia) – retailer de covoare. Allois Dallmayr Kaffe (117 parteneri) şi Germanos (75 de magazine). resurse umane.Dacă cifra de afaceri generată de sistemul de franciză s-a ridicat în 2004 la 730 de mil. de euro. numărul de unităţi deschise în sistem de franciză se cifra la aproximativ 1. cele mai multe afaceri de tip franciză (43) provin din SUA. companie de consultanţă pentru francize. produse electronice şi electrice. cu circa 40 de nume noi. alcoolice şi materiale de construcţii). Cele mai extinse reţele sunt Fornetti (300 de unităţi). • 318 milioane euro (43. cu 30 de noi francize.2%) – servicii financiare.google. 2006 va depăşi toate recordurile : pe piaţă vor intra prin sistemul de franciză 70 de noi branduri . publicitate. Urmează Italia. Pe locul 2 este franciza românească.

Ca urmare a limitării accesului la creditele bancare. O înviorare a numărului şi volumului a tranzacţiilor de leasing s-a înregistrat doar începоnd cu anul 2000. Uzura fizică şi morală a fondurilor fixe şi lipsa mijloacelor proprii pentru modernizarea şi reutilarea procesului tehnologic constituie premisele suficiente a extinderii tranzacţiilor de leasing. Problema lor principală este deficitul surselor financiare pentru extinderea activităţii: ele funcţionează în mare parte din sursele împrumutate de la băncile comerciale şi. dintre care 75 de companii în domeniul leasingului financiar. Dar. Cu toate acestea. activează doar 54%. cele mici şi mijlocii obţin cu greu credite de lungă durată din cauza lipsei unei asigurări suficiente. Cu regret se constată faptul că sistemul bancar din Moldova are o atitudine refractară şi precaută faţă de leasing. care a aruncat leasingul indigen cu cîţiva ani înapoi. 28 . Nici o bancă comercială din Moldova nu a fondat nici o companie de leasing afiliată. În aceste condiţii cea mai eficientă modalitate a politicii investiţionale pentru scopurile businessului mic şi mijlociu poate servi leasingul. O consecinţă negativă la extinderea pieţei serviciilor de leasing în Moldova a avut şi criza financiară regională din 1998. Editat la "Business Consulting Institute".18 În perioada tranziţiei la economia de piaţă busnessul mic şi mijlociu mai devreme sau mai tîrziu. Pentru a-şi reveni de pe urma acestei crize financiare piaţa serviciilor de leasing din Moldova a avut nevoie de aproape doi ani. în ultimii ani dezvoltarea leasingului în ţară a fost. Institutului de Cercetări şi Consultanţă în Management în cadrul proiectului BIZPro-Moldova. în fond. ele nu pot livra în leasing utilaje pe un termen mai mare de 3-4 ani. Conform situaţiei din 1 ianuarie 2002 în Moldova erau înregistraţi 112 agenţi economici cu activitate în domeniul leasingului. 18 „Leasingul în Moldova: situaţie reală şi oportunităţi de dezvoltare”. sunt limitate nu numai în volumul creditelor atrase. Dobînzile bancare ridicate constituie obstacole suplimentare pentru busnessul mic şi mijlociu în obţinerea şi rambursarea creditelor.găsirea unei surse sigure de finanţare. Oportunitatea leasingului în Moldova a devenit evidentă chiar de la începutul perioadei de tranziţie la economia de piaţă. limitată. Atragerea surselor de credit cu o dobоndă acceptabilă este actuală pentru investiţiile destinate extinderii şi modernizării procesului de producere. În comparaţie cu întreprinderile mari. care nu reflectă esenţa economică a leasingului. este pus în dilema soluţionării unei probleme complexe . Numărul companiilor de leasing independente în Moldova este relativ mic. conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie. dar şi în termenii de rambursare a creditelor.în Republica Moldova Prezentul studiu a fost elaborat de consultanţii Institutului de Cercetări şi Consultanţă în Management "Business Consulting Institute" în cadrul proiectului BIZPro-Moldova. respectiv. Una din barierele principale în calea dezvoltării o constituie juridică şi normativă contradictorie şi controversată. întreprinderile mici şi mijlocii se pomenesc în situaţii dezavantajoase faţă de firmele mari.

Actualmente.Rezultatele sondajelor. Astfel. oportunităţile şi problemele pieţei de leasing în Moldova. Prezenta ediţie este destinată antreprenorilor. care sunt interesaţi să folosească avantajele leasingului în politica investiţională. avînd menirea să contribuie la perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional al activităţii de leasing.2. Aceasta denotă faptul. dar şi de asemenea arată lipsa informaţiei coerente în mediul antreprenorial despre oportunităţile oferite de leasing în principiu. Franciză . se 29 . 3. Scopul este analiza nivelului de dezvoltare a leasingului şi majorarea aportului acestui sector în dinamizarea busnessului în Moldova. a fost efectuat în cadrul Proiectului BIZPro Moldova "Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova".o afacere profitabilă pe piaţa Republicii Moldova Potrivit companiei Thinkbig Franchise Consultants. multiplelor şedinţe cu managerii companiilor de leasing şi îоntreprinderilor beneficiare ne demonstrează că leasingul este în aria intereselor doar a unor agenţi economici separaţi. în baza căruia apare prezenta ediţie referitor la starea actuală. cercurilor de afaceri şi organizaţiilor nonguvernamentale. pe piaţa imobiliară şi-au făcut deja simţită prezenţa agenţiile străine de imobiliare. că piaţa serviciilor de leasing se află la stadiul iniţial de dezvoltare. Aceasta denotă şi insuficienţa atenţiei şi suportului acordat de companiile de leasing în susţinerea micului business. care se vând în sistem de franciză. Dar. instituţiilor statale. Alte nume grele din domeniu îşi anunţă sosirea în ţara noastră. anume leasingul poate şi trebuie să devină factorul principal în renovarea şi modernizarea capitalului fix în business. Studiul. marea majoritate a întreprinderilor mici din Moldova estimează leasingul drept un factor puţin accesibil pentru dezvoltarea afacerii lor.

000 de locuitori. Compania Thinkbig Franchise Consultants a întocmit un raport în care relevă că Hirsh Agency Imobiliare şi-a făcut deja simţită prezenţa pe piaţa autohtonă. În fapt. care are o activitate medie. În Europa. dintre care 34 în Rusia (din 2003). Evident că aceste cauze au o influenţă directă asupra relaţiilor de franchising. cei serioşi se vor consolida. precum şi în diferite domenii. este supusă controlului din partea mecanismului respectiv al starului . Redevenţe: 500 USD lunar (anul 1). după ce achită un comision.000 de dolari din comisioane. ca şi orce altă activitate de antreprenoriat.97. Compania a fost fondată în anul 1973. care.creează un mediu concurenţial din care va avea de câştigat ultima verigă a lanţului afacerii. Actul normativ legislativ de bază al Republicii Moldova ce reglementează franchisingul este Legea RM cu privire la franchising nr. ci lucrează cu sume fixe.10. Firma a fost creată în 2003 cu scopul de a deveni lider pe piaţa imobiliară din Europa Centrală şi de Est. Un birou Re/Max din SUA. cel care câştigă este consumatorul. Suprafaţa medie necesară deschiderii unei francize Hirsh este de 100 de metri pătraţi.000 USD (anul 2). în Denver.19 Profitul mediu lunar al unei agenţii Hirsh în România este de 5. Piaţa imobiliară se conectează la Uniunea Europeană.000 USD (anul 3). Investiţia globală este 15. 1335-XIII din 01. Taxa de franciză este de 4. iar cei neserioşi vor dispărea. În prezent.000 USD (exceptând taxa de franciză). SUA. Proprietarul care cumpără franciza Hirsh . Se pregăteşte să intre în sistem de franciză şi firma Re/Max. Prin extinderea companiilorlor în sistem de franciză dispar acele mici companii imobiliare. Datorită caracterului său complex relaţiile de franchising sunt reglamentate de un şir de alte acte normative: Codul Civil al Republicii Moldova include în sine un şir de prevederi care reglamentează raporturi similare franchidingului .htm 30 . Locaţiile vizate pentru deschiderea de francize: oraşele cu populaţie minimă de 50. Reeşind din conţinutul legii. reţeaua numără 50 de filiale. Unităţile Re/Max din Europa păstrează aproximativ 80% din ceea ce câştigă. din această concurenţă. 19 C:\Documents and Settings\leasing franchiaising\franchising\Momentul adevarului . care dădeau populaţiei sentimentul de nesiguranţă.000 euro. urmează un curs de agent imobiliar şi unul de francizat. 10 în Cehia (din 2004) şi şase în România (din 2005). câştigă anual aproximativ 125. 2. nu condiţionează suma redevenţelor de procentele de câştig.francizatul (utilizatorul/ beneficiarul de franciză) primeşte dreptul de a folosi mărcile comerciale. Re/Max Europe operează în prezent în 31 de ţări. Codul fiscal al RM stabileşte principiile generale ale impozitării şi reglamentează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilior fiscale. Se poate observa că această franciză este destul de accesibilă pentru cei interesaţi să pornească o afacere.cetăţeanul.000 USD. cît şi persoanele fizice sau juridice străine. 1. Spre deosebire de alte companii francizante. franchisingul poate fi aplicat în raporturile dintre întreprinderi indiferent de tipul proprietate şi forma de organizare juridică.semnarea contractului de franciza III. după care începe munca pentru organizarea propriei sale agenţii Hirsh. În calitate de părţi ale acestor raporturi pot fi atît persoanele fizice sau juridice autohtone.

nr. după care ar trebui să urmeze o fază de dezvoltare activă. reglamentare aplicabilă integral şi relaţiilor de franchising. Prin prevederile sale. desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent. tipurile cărora nu să contravină prevederilor legislaţiei în vigoare a RM. Cererea faţă de produse şi servicii de calitate este în creştere. adică de lansare. 1335-XIII din 1 octombruie 1997. din proprie iniţiativă. 31 .în comparaţie cu 3-4 ani în urmă . astăzi antreprenorii capătă o capătă o stimă bine meritată. Lipsa resurselor naturale importante a făcut risipa din perioada comercializatplanificată să fie înlocuită rapid cu economisirea strictă . Hotărîrea guvernului cu privire la aprobarea regulamentului societăţilor economice stabileşte modul de constituire a societăţilor economice. Dacă la începutul anilor 90 noţiunea „om de afaceri” era pentru majoritatea populaţiei sinonimă cu cea de „tîlhar”.20 Analizînd faza de dezvoltare a franchisingului în Moldova prin prisma ciclului de veaţă a unei afaceri. 20 Legea Republicii Moldova „Cu privire la frnanchising (francuiză)”. specialiştii estimează că există rezerve pentru extinderea afacerilor în aceste domenii. Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe prevede procedurile de transmitire a drepturilor patrimoniale asupra unui obect de proprietate intelectuală.Examinarea ofertei actuale de piaţă. raporturile care nu cad sub incidenţa actelor normative în vigoare sunt reglamentate de contractile de franchising.aspecte care sunt foarte importante în raporturile de frsnchising. Legea cu privire la concesiuni facilitează implicarea întreprinderilor de stat şi municipale în raporturile de frabchising. stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor. dacă factorii de de creştere vor predomina.ne permite să ne convingem că produsele de calitate proastă deţin o pondere mult mai mică. Cele mai dinamice şi dominate pe piaţa fracizei din regiune sunt activităţile legate de comerţul cu amănuntul şi de cel alimentar. drepturile lor şi a membrilor lor.Legea cu privire la antreprenoreat şi întreprinderi reglamentează activitatea de fabricare a producţiei. Atitudinea populaţiei faţă de modul de veaţă şi de afaceri occidental este în general pozitivă. Dorinţa oamenilor de a începe o afacere a crescut mult. aceasta manifestîndu-se şi în comportamentul lor de cumpărare şi de afaceri. efectele în cazul realizării unei astfel de tranzacţii . structura organizatorică şi principiile de administrarea temeiurilor şi modurilor de organizare şi lichidare – mecanisme aplicabile în totalitate şi întrepeimderilor franchiseri sau franchisee. Majoritatea populaţiei se orentează spre valorile personale şi sociale europene.iar metodele extensive –cu cele intensive şi eficiente. Franchisingul are şanse reale de a fi aplicată la scară largă în practica afacerilor din moldova ca urmare a influenţii următorilor factori ai mediului de afaceri. De asemenea.că în present această formă de business la etapa incipientă. executare a lucrărilor şi prestarea serviciilor. putem concluziona. pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de aşi asigura o sursă permanentă de venituri. Managerii întrepreinderilor tind tot mai mult spre eficientizarea aeacarilor sale. Mai mult decît atît.

alte clauze convenite de părţi. o culege şi o păstrează Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. prestarea de servicii. datele bancare şi semnăturile părţilor. cuantumul remunerării angajaţilor. modul de soluţionare a litigiilor. Informaţia despre partenerii la franchising. care realizează programe de instruire şi distracţie pentru copii. prelungire sau reziliere a acestuia. care nu contravin legislaţiei. care se pot extinde cu succes în oraşele mici. angajamentul franchiserului de a acorda asistenţă parţii denumite franchisee. responsabilitatea părţilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvată a stipulăriilor din contract. drepturile şi obligaţiile parţilor. unde în ultimii ani se manifestă ritmuri esenţiale de creştere a turismului.htm 21 Vizualizare subiect - 32 .Un cu potenţial sporit de dezvoltare a francizei constitue industria hotelieră. Potenţialii franchiseri şi franchisee au dreptul să solicite informaţii Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale contra plată. datorită avantajelor substanţilae pe care le oferă. pentru ţările din sud estul Europei. royalty (plăţi permanente). Concluzii Sistemul de franciză reprezintă o soluţie ce trebuie luată din ce în ce mai mult în calcul atunci când se doreşte iniţierea unei afaceri. în special. Documents and Settings\leasing franchiaising\franchising\juridice_MyForum_ro CONTRACT DE FRANCIZĂ (FRANCHISING). veniturile prezumtive. dimensiunile procesului de producţie. termenul de valabilitate a contractului şi condiţiile de modificare. De asemenea . Potenţialii franchiseri şi franchisee publică propunerile lor în mass-media autohtonă sau străină şi/sau le comunică nemijlocit partenerului potenţial. cuantumul şi termenele efectuării plăţilor (plata iniţială unică. stabilită de agenţie. Contractul de franchiaising.există posibilităţi de dezvoltare a francizei în domeniul produselor ţi serviciilor pentru copii. să caute produse şi servicii din ce în ce mai diversificate menite să atragă intersul clienţilor potenţiali. existenţi sau potenţiali. o culege şi o păstrează Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale. Contractul de franchising intră în vigoare la data semnării lui sau la o altă dată prevazută în contract. Alte domenii de dezvoltare a franchisingului sunt considerate serviciike de curăţire a hainelor. Propunerea privind incheierea contractului trebuie să conţină business-planul cu specificarea pentru producerea şi/sau comercializarea de produse (mărfuri). alte condiţii. tipul şi domeniul businessului. denumirea. întreprinderile mici vor fi „obligate” să se orienteze pe termen lung către cumpărarea unei francize. existenţi sau potenţiali. teritoriul pe care va fi folosită marca franchiserului. la cererea franchiserului sau a părţii denumite franchisee. inclusiv după expirarea contractului. Informaţia despre partenerii la franchising. stabilită de agenţie. cuantumul şi destinaţia investiţiilor suplimentare. sediul. În contract se indică: părţile contractante. precum şi extinderea serviciilor imobiliare. taxa pentru reclamă).prin intermediul unor agenţii de educaţie. Aceste companii mici trebuie să reacţioenze rapid la schimbările pieţei. Potenţialii franchiseri şi franchisee au dreptul să solicite informaţii Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală contra plată. care sunt încă într-o stare incipientă de dezvoltare.21 Contractul de franchising poate fi incheiat la propunerea franchiserului sau a părţii denumite franchisee potenţiale. Cu precădere.

franşiza este determinată ca un sistem de raporturi contractuale destul de complex. 3. precum şi dreptul de a benefecia de asistenţa tehnică şi organizatorică a cacestuia. în republică există agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franşiză. Activitatea de antreprenoriat prin franşiză în Republica Moldova se reglementează prin „legea cu privire la franşiză (franchiaising)”nr. 2. nr. Totuşi. antrepriză. în care partea dinminuatăfranşizor (franchiser) acordă părţii denumite franşizer (franchisee) dreptul de a produce şi/sau a comercializa anumite produse. „Economia politică şi politici ecionomice”. Nu întâmplător. mai ales de natură fiscală. În ţara noastră se manifestă substanţial. antrepriză. Totodată. 861-XIII din 15 februarie 1996.Franchisingul ca formă ce întrumeneşte elemente de arendă.experienţa economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. însă la noi în taţară leasingul se află în stadiul de dezvoltare „timidă”. în Moldova. Această lege stipulează.cel puţin în ceea ce priveşte leasingul .10. comercializare. 1335XIII din 1 octombruie 1997. de a presta anumite servicii în numele şi cu marca franşizorului.Cola” etc. Bucureşti. Astfel. „Coca . de asemenea. în condiţiile de franşiză activează firmele din drupul „McDonal’s”. astăzi vorbindu-se de o adevărată industrie a leasingului. vînzare – cumpărare. franşiza este un sistem de raporturicontractuale între întreprinderi. Din nefericire. „Xerox”. Legea Republicii Moldova „Cu privire la leasing”. Astăzi. de reprezentanţă. Leasingul are mai multe varietăţi. fără a exagera lucrurile. acordate firmelor de leasing au determinat efervescenţa fenomenului. Trebuie bine înţeles faptul că de facilităţile de orice natură acordate leasingului vor beneficia în cele din urmă utilizatorii. Andrei Liviu C. în Republica Moldova nu se poate vorbi de un cadru legal şi fiscal stimulativ în tratamentul leasingului. 1335-XIII din 1. Credem că . că franşiza reprezintă „o totalitate de rapoturi de arendă. o întreprindere mixtă. Activitatea economică bazată pe raporturile de leasing demonstrează vaibilitatea acesteia şi necesitatea desfăşurării ei mai largi. nr.1997 şi prin alte acte normative legislative. şi mai târziu din Europa de Vest s-a datorat în mare măsură încurajării leasingului. boom-ul economic din Statele Unite. reprezentanţă îşi găseşte o raspîndire tot mai pronunţătă în ţările occidentale. Legea Republicii Moldova „Cu privire la frnanchising (francuiză)”. ca factor considerabil pentru asigurarea creşterii economice. Eficienţa lui este confirmată de experienţa multor ţări cu economie de piaţă dezvoltată. Stimulentele. Bibliografie 1. leasing. o întreprindere cu investiţii străine”. Vorba e despre agenţii economici care activează în caliate de dealeri şi diferite reprezentanţe ale unor companii străine. deşi există cadrul legislativ de reglementare a raporturilor de franşiză. 1999 33 . această formă de antreprenoriat în Republica Moldova este puţin răspîndită. Conform acestei legi. am dori să sugerăm că schimbarea acestei stări de fapt ar putea fi una din căile redresării economice. Editura economică.

„Economia întreprinderii”. I. Iaşi. www. Oprea Ion. Chişinău.. Editura LUX LIBRIS. 1997. Bucureşti. gavrilă tatiana „Economia şi gestiunea întreprinderii”. Gavrilă Ilie. „Mecanisme de funcţionare a economiei”.. 1999 5. Manual. ULIM. 2000 17. Bucureşti.Chişinăum. Popescu Constatntin „Economie”. – 296 p. Patriche Dumitru – “Politici. Ed. Roşca Petru.Jaba O. programe. Institutului de Cercetări şi Consultanţă în Management în cadrul proiectului BIZPro-Moldova. Niţă V. Lisandru N. 1. Editura economică. „Conducerea afacerilor”. 18. 2003. 2004 16. Ciucur Dumitru. II. Ciornîi Nicolae. catedra de Comerţ. Braşov. 258 14. Roşca Petru – „Economia generală”.. p. Bob Constantin (coordionator). 1997 9 Cocris Vasile. Chişinău. 311 p. tehnici şi operaţiuni de comerţ”. Editura „Graphis”. C. Editura ASEM. editura Economică. 1999 11. Bernier Robert E. Economică. 1994. ULIM. – 135p.4. 1995 15. Gheorghescu M. Bucureşti. „Economia şi gestiunea întreprinderii”. 7. “Economia întreprinderii”. a. Dima I. Editura economică. 1997. Isan Vasile „Economia afacerilor”. 6. 1997. Iaşi. Bucureşti.. Blaj Ilie – „Economia firmelor contemporane”. Bucureşti. I. Manual. Editura ASE. Editura economică. Editura „Scripta”. Bucureşti. Cuza”. 13. 1999 8 Chircă Sergiu I. – 367p. Sasu Constantin.ro 34 . 2003. „Economia firmei”. Manual universitar. Vol. Popescu Dan. „Economia şi gestiunea firmei”. 12.google. 1994 10. Editat la "Business Consulting Institute". – 264p. Editura Univrersităţii „Al. „Leasingul în Moldova: situaţie reală şi oportunităţi de dezvoltare”. ş. „Enciclopedia întreprinzătorului”. Bucureşti. Bărbulescu Constantin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful