Definiţii de bază necesare a fi cunoscute

1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale…circuitul economic 2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul unui an…PIB 3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul ţării…PNB sau VNB 4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi economisit…Venitul personal disponibil al menajelor (VPD) 5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente…PIB Nominal 6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă…PIB real 7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor de productie…PIB potential 8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie …Ciclu economic 9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice… recesiune economica 10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă …somaj 11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică…somaj ciclic 12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi structura economiei…somaj structural 13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă…somaj frictional 14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor…somaj natural 15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %...legea lui Okun 16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor… inflatia 17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor…deflatia 18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor…dezinflatia 19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei…stagflatia 20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei…curba lui Phillips 21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare… senioraj 22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale…consumul personal 23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare…echilibru 24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate… inclinatia marginala a consumului(rata marginala a consumului) 25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum…economii 26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor...investitii 27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice…investitii nete 28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate …multiplicatorul investitional 1

29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal…banii 30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar…lichiditatea 31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare…cererea monetara 32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în întreaga economie…masa monetara 33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală…rata rezervelor obligatorii 34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii… politicii monetar-creditara 35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă …rata reala a dobinzei 36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt egale cu economiile…curba IS 37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de monedă este egală cu oferta de monedă…curba LM 38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate… deficit bugetar 39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate…excendent bugetar 40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii…transferuri 41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul stabilizării situaţiei macroeconomice…politica fiscal-bugetara 42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate…curba lui laffer 43. Economia încadrată în circuitul economic mondial…economie deschisa 44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de plăţi şi încasări in devize…balanta de plati 45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii… soldul balantei de plati 46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina.… curs valutar 47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine …depreciere, devalorificarea 48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon...…curs de schimb fix 49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata schimburilor valutare…curs de schimb flexibil 50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung…cresterea economica

2

Afirmaţii adevărate sau false
1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.A 2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F 3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A 4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F 5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A 6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F 7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F 8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi serviciilor produse.F 9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice.A 10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.A 11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A 12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A 13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F 14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F 15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a monedei scade.F 16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A 17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F F legea lui Okun fiecare procent de crestere a ratei somajului supra ratei naturale duce la reducerea PIB-ului cu 2-3%. Deci legea reflecta legatura dintre cresterea economica si rata somajului 18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F 19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul firme.A 20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A 21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A 22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A 23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.F 24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A 25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A 26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.F 27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.A 28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F 29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse.F 30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.F F pentru a controla baza monetara BNM efectueaza operatiuni pe piata deschisa (vinzare- cumparare HV). 3

Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb. y. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară. 34.cheltuieli planificate. import/export de marfuri). balanta veniturilor. balanta serviciilor (turism. cât şi a problemei inflaţiei. balanta transferurilor.F 49. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.F 37. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A 32. În condiţiile ratelor de schimb flexibile. o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia.31.A 43.F 38. comunicare si transporturi).F 44. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii F F balanta contului curente reflecta balanta comerciala (date statistice.A cheltuieli planificate si reale E=C+I+G cheltuieli reale. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative. 46.A 4 .F 42.F curba IS reprezinta corelatia dintre economiile si investitiile (S=I) a veniturilor si a cheltuielilor 35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor si serviciilor care se află în echilibru. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice. În cazul în care curba LM este verticală.A 41.F 45.A 33.F 48. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F 36.A 40. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F 47. şi curba ofertei agregate. În cazul în care curba LM este orizontală. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar. politica monetar-creditară este ineficientă. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital. F 50. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F 39. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului . politica monetar-creditară este ineficientă. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate.

Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ? a. e. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă. b. sunt incluse în PIB. deoarece reprezintă plata unor produse vândute sau servicii efectuate. iar PIB nominal rămâne constant. ceteris paribus. iar PIB nominal . b. 6. PIB real este egal cu PIB nominal minus amortizarea capitalului fix. iar preţurile se dublează: a. Spre deosebire de microeconomie. investiţiile private brute. deoarece reprezintă venituri.TESTE –GRILĂ 1. 3.I. VNBşiVNN.în preţurile curente. b. valoarea bunurilor acumulate de o ţară pe parcursul întregii existenţe. se vor reduce exporturile. c. PIB real rămâne constant. achiziţiile guvernamentale. 8. vor creşte cheltuielile de consum. 5. d. deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei. PIB nominal şi PIB real. b. b. exportul net de bunuri şi servicii. Produsul Intern Brut constituie: a. PIB real rămâne constant. dacă: a. Deflatorul reprezintă raportul dintre: a. d. cheltuielile întreprinderii „Lapte " SA pentru laptele achiziţionat de la fermieri. c. salariile lucrătorilor. c. valoarea activelor financiare vândute-cumpărate pe parcursul 1 an. Transferurile: a. c. PIB real este egal cu PIB nominal multiplicat la indicele preţurilor de consum. nu sunt incluse în PIB. d. totalitatea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an.produse şi servicii. PIB şi PIN. aplică principiul ceteris paribus. c. 7. plata taximetristului.B ? a. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar. sunt incluse în PIB. 5 . VNB şi rata inflaţiei. d. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor? a. Care din următoarele nu se include în P. utilizează în special noţiuni de agregare. d. cheltuielile de consum. c. vor creşte importurile. d. 2. macroeconomia: a. P. d. 4.B va creşte. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an. sunt incluse în PIB. b. d. iar PIB nominal . PIB real se dublează. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant. recurge la termeni de echilibru economic. b. 9. b. d. deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor. aplică analiza funcţională. c. b. c. c. PIB real şi PIB nominal rămân constante. iar PIB nominal se dublează. PIB real include doar produse. lucrările domestice îndeplinite de servitoarea angajată.I.

se va reduce.m. salariile. d. nici un răspuns corect. nu poate fi calculat. d. d. d. PIB minus amortizarea. venituri obţinute din activitate şi transferuri. nu s-a modificat. d. dobânzile. c. toate răspunsurile sunt corecte. c. 15. b. c. b. c. 13. profiturile. venituri obţinute din moşteniri. b. PIB plus amortizarea.. 6 .m. venituri destinate consumului. d. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor. Consumul plus investiţiile. cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu veniturile disponibile. d. b. la 600 u.B potenţial este definit prin: a. valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente. suma cheltuielilor de consum şi a economiilor. suma salariilor. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor: a. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară: a. 19. 11. MLD până la 32056. PIB real: a. cantitatea de bani necesară satisfacerii nevoilor de bază. venituri destinate economisirii. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. valoarea produselor şi serviciilor finite care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an. venitul obţinut din moştenire. rentei şi a dobânzii. b. Venitul Naţional Brut reprezintă: a. b.I. suma veniturilor obţinute de posesorii factorilor de producţie. c.5 până la 108. s-a redus. c. b.5 mii. d. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor: a. transferurile sociale. eliberată de influenţa inflaţiei. c. Venitul Personal Disponibil reprezintă: a. va rămâne neschimbat. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea. nu poate fi calculat. P. Venitul Personal reprezintă: a. b. MLD.10. c. a crescut. 12. valoarea unui coş fix de produse şi servicii de consum. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an. totalitatea produselor şi serviciilor finite produse şi a amortizării plătite timp de 1 an. iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150. u. VNN la preţurile pieţei plus amortizarea. c. b. VN plus impozitele indirecte. 16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ? a. b. va creşte. d. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823. iar deflatorul PIB a diminuat de la 114. c. 18.8 mii. 17. valoarea producţiei finite. transferurile sociale.3 PIB real: a. 14.

24. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor: a. lipsa totală a şomajului. d. c. c. contracţii periodice ale PIB. 22. majorarea fiscalităţii. 25. c. şomajul ciclic. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică: a. 28. b. creşterii ofertei fortei de muncă. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie. b. 7 .d. excesul ofertei fortei de muncă. d. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici. creşterea ratei dobânzii. 20. d. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil. nici un răspuns corect. c. c. diminuarea colectărilor impozitare. existenţa şomajului ciclic. cheltuielilor de consum. c. reducerii cererii fortei de muncă. şomajul fricţional. fricţionali. c. d. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea: a. 23. voluntari. Restructurările şi retehnologizările pot majora: a. în economie se petrec modificări tehnologice. existenţa şomajului natural. raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă. b. creşteri continue ale PIB. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale. b. reducerea fiscalităţii. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în: a. creşterea deficitului bugetar. 29. 27. d. b. ciclici. şomajul voluntar. creşterea nivelului general al preţurilor. Faza relansării economice se caracterizează prin: a. nici un răspuns corect. ratei şomajului. şomajul structural. cataclismelor naturale. Şomajul este rezultatul: a. firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice. d. d. Şomajul fricţional are loc în cazul când: a. creşteri periodice ale PIB. b. b. b. c. structurali. raportul numărului celor neocupaţi la numărul celor ocupaţi. 26. investiţiilor private. b. nivelului general al preţurilor. d. în condiţii de recesiune se realizează prin: a. b. 21. c. d. reducerea investiţiilor. diminuarea cheltuielilor publice. Rata reală a şomajului reprezintă: a.

inflaţiei cererii. b. d. nivelului general al preţurilor. reducerii ofertei agregate. 34. ameliorarea condiţiilor de muncă. c. 31. este o dovadă a: a. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat. toate răspunsurile sunt corecte. inflaţiei cererii. c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie. nu se vor produce nici un fel de schimbări. preţurilor la resursele energetice. toate răspunsurile sunt corecte. c. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj. d. PIB real şi PIB potenţial sunt egale. inflaţiei ofertei. raportul numărului şomerilor la populaţia activă. cererea fortei de muncă se va reduce. b. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului. c. In situaţia în care. b. modificarea investiţiilor şi modificarea nivelului şomajului. vor creşte salariile reale. preţurilor la produsele mai calitative. b. există un şomaj ciclic. d. 30. d. iar inflaţia creşte. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice. este cazul: a. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ? a. d. într-o ţară. vor beneficia şomerii. dacă: a. creşterea transparenţei pieţei muncii. d. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a: a. 8 . 37. d. d. stimularea creşterii ratei dobânzii. b. b. b. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale. c. efectului Keynes. b. inflaţiei ofertei. economia se dezvoltă în condiţiile utilizării depline a resurselor economice.c. c. majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice. c. c. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale. în perioada scurtă. modificarea preţurilor şi modificarea PIB real. 33. 38. cererea fortei de muncă va creşte. d. preţurile vor creşte mai rapid decât salariile nominale. modificarea preţurilor şi modificarea nivelului şomajului. 32. ce urmări va avea această decizie ? a. preţurilor la unele produse alimentare. b. stimularea creşterii importurilor. stagflaţiei. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice. guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică: a. 35. dacă: a. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie. raportul numărului şomerilor la populaţia totală. 36. c. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre: a. reconversia profesională a forţei de muncă. creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare.

c. stocurilor monetare ale populaţiei. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie. b. raportul dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche. rata nominală a dobânzii: a. c. c. contribuind la creşterea datoriei publice. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului. inflaţiei ofertei. d. 40. inflaţiei rampante. 45. creşterea preţurilor şi creşterea volumului de producţie. 43. Curba Phillips ilustrează: a. 39. c. d. dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal. b. ratei reale a dobânzii. planificate. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare. In corespundere cu efectul Fischer. dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului. afectează în mod negativ sectorul public. 47. afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe. va rămâne nemodificată. inflaţiei cererii. b. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ? a. c. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%. b.d. d. d. Stagflaţia se caracterizează prin: a. b. c. afectează în mod negativ pe cei care economisesc. un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a. reducerea deficitului bugetului de stat. reducerea deficitului bugetar. Rata inflaţiei se calculează ca: a. d. reducerea preţurilor şi creşterea volumului de producţie. reducerea preţurilor şi a volumului de producţie. îngheţarea salariilor şi preţurilor. b. b. 9 . 44. b. se va reduce până la 8%. 41. efectului Fischer. 42. c. indexarea veniturilor. b. 48. d. promovarea politicii monetare dure. ratei nominale ale dobânzii. d. hiperinflaţiei. raportul dintre IPC şi indicele Fischer. va creşte cu 4%. efective. d. 46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin: a. c. dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei. Stagflaţia este rezultatul: a. c. diferenţă dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100. promovarea unei reforme monetare. Cererea agregată semnifică cheltuielile: a. toate răspunsurile sunt corecte. Hiperinflaţia poate fi stopată prin: a. va creşte până la 8%. masei monetare. stimularea cererii agregate. d. b.

55. Dacă oferta agregată este perfect elastică. a volumului de producţie. b. b. d.c. b. a nivelului preţurilor. este descendentă. a volumului de producţie. nici un răspuns corect. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii. raportul direct dintre rata şomajului şi rata inflaţiei. b. a nivelului preţurilor. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când: a. d. există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii. nici un răspuns corect. d. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: a. a nivelului şomajului. d. există o creştere în oferta nominală de bani. In corespundere cu modelul keynesist. curba ofertei agregate: a. este orizontală. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când: a. c. oferta monetară şi nivelul cheltuielilor publice. dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. c. există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor. b. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national. dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului. c. c. 53. posibile. 51. Pe termen lung. c. d. 50. necesare. reducerea masei monetare. există şomaj ciclic şi structural. mărimea ofertei agregate va fi determinată de: a. d. este verticală. d. 10 . a nivelului şomajului. d. d. 54. Curba cererii agregate exprimă: a. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă. c. In modelul clasic. o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere: a. 56. b. b. creşterea nivelului general al preţurilor. raportul negativ dintre rata şomajului şi rata inflaţiei. este orizontală. nivelul ratei dobânzii. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată. creşterea cheltuielilor publice. deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ? a. c. în perioadă lungă. Care din următorii factori va provoca. este ascendentă. 49. c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. preferinţele consumatorilor. panta curba ofertei agregate: a. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului. d. Dacă oferta agregată este perfect inelastică. b. 52. creşterea nivelului de ocupare. b. posedă o pantă descendentă. c. este verticală. posedă o pantă ascendentă. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national. 57.

65. d.2. 61. se vor majora cu 36 mii. raportul dintre cheltuielile de consum şi mărimea venitului disponibil. Dacă Y creşte cu o unitate. b. c. b. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă: a. c. 64.8. se vor micşora cu 120 mii. raportul dintre modificarea consumului şi modificarea economiilor. economiile vor creşte direct proporţional cu venitul. dintre venitul global şi cheltuielile de consum. b. vor creşte cu 0. la o creştere a venitului disponibil: a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. suma tuturor activelor familiilor. lei. consumul va creşte într-o proporţie mai mică. lei. lei. In abordare keynesistă. Consumul autonom este cel care: a.0. d. iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil. se vor reduce cu 1. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului. 60. d. c. 63. c. activităţile economice în diferite ţări. vor creşte cu 0. iar economiile într-o proporţie mai mică în raport cu venitul disponibil. ce se va întâmpla cu economiile naţionale ? a. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun. venitului disponibil. b. d. d. c. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor. b. toate răspunsurile sunt greşite. depozitele populaţiei în băncile comerciale. creşterii ofertei de bani. d. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0. consumul va creşte într-o proporţie mai mare. se vor micşora cu 84 mii.58. b. consumul va creşte direct proporţional cu venitul. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice. se vor majora cu 120 mii. f. depinde de venitul disponibil al consumatorilor. se vor micşora cu 36 mii. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei. 59. ratei dobânzii. depinde de preţurile bunurilor de consum. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice. neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp. b. achiziţiilor publice. Economiile semnifică: a. lei. 66. Consumul este condiţionat de mărimea: a. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate. venitului personal.7. c. lei. 11 . înclinaţia marginală spre consum semnifică: a. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul: a. c. rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite produse. e. 62. se vor majora cu 84 mii. d. b. c.2. lei. d. b. c. economiile: a.8 Y. se vor reduce cu 0. d. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0. lei. venitul disponibil.

cheltuielile legate de factorul capital. construcţia depozitului pentru producţia finită. d. Sub aspect macroeconomic. dorinţa persoanelor de a fi mai bogate. reducerea ratei dobânzii. 69. parte a venitului neutilizat în perioada curentă. în condiţiile creşterii veniturilor. progresul tehnologic. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată: a. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum. toate răspunsurile sunt corecte. b. b. 12 . PIB-ul real scade. d. b. c. c. b. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină: a. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ? a. creşterea importurilor. b. b. d. investiţia în stocuri rămâne neschimbată. nici un răspuns corect. Investiţiile nete includ: a. dispare investiţia în stocuri. Investiţiile brute sunt: a. d. scade pe motive de tranzacţie şi speculaţie. d. 73. o creştere urmată de descreşterea investiţiilor. investiţiile nu se modifica. scade pe motive de speculaţie.67. In abordare keynesistă. c. banii în numerar plus rezervele bancare. c. c. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat. cererea monetară: a. b. creşterea cheltuielilor de consum. PIB-ul real creşte. apare investiţia nedorită în stocuri. nici un răspuns corect. investiţiile reprezintă: a. c. creşterea investiţiilor. 76. diminuarea investiţiilor. nici unul din răspunsurile de mai sus. c. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară. 74. 75. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital. 71. b. banii în numerar. c. 70. d. cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare. procurarea unui automobil în gospodăria particulară. d. b. rata nominală a dobânzii scade. mijloc de control al ofertei monetare. d. achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă. Cererea monetară reprezintă: a. Baza monetară reprezintă: a. 68. c. înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou. b. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie. d. 72. rata nominală a dobânzii creşte. Cererea de bani creşte când: a.

d. c. Dacă coeficientul de depozitare creşte. c. c. oferta de bani creşte. rezervele bancare şi rata dobânzii.m. 80. majorează taxa de refinanţare. Dacă i-ar depune la bancă.m. oferta de bani se reduce. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. d. reducerea multiplicatorului monetar. BNM va majora rata de refinanţarei. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt: a. dacă: a. d. majorarea ratei dobânzii. devine imposibil a determina modificarea ofertei de bani 81. 79. nici un răspuns corect. cu scopul stimulării activităţii de antreprenoriat. b. b. oferta de bani rămâne neschimbată. nici un răspuns corect. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează: a. Rata inflaţiei constituie 14% anual. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale: a. majorării bazei monetare. BNM va mări rata rezervelor obligatorii. cheltuielile publice. c. reducerea ratei dobânzii. b. d. 84. BNM va vinde obligaţiuni pe piaţă. micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale. b. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul: a. 83. 86.c. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale. în condiţiile unei situaţii economice stabile. Ce decizie va fi raţională ? a. c. rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii. b. b. c. Majorarea ratei de refinanţare determină: a. operaţiunile pe piaţa deschisă. banii în numerar plus depozitele bancare. 82. 77. d. Oferta de bani va creşte. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. micşorării ratei rezervelor obligatorii. 13 . b. 78. c. reduce rezervele obligatorii ale băncilor comerciale. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii. Un student dispune de 1000 u. toate cele enumerate mai sus. d. d. achiziţiile publice şi impozitele. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia: a. b. d. creşterea multiplicatorului monetar. 85. impozitele şi rata rezervelor obligatorii. peste 1 an ar primi 1120 u. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este: a. totalitatea depozitelor bancare. c. vânzarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă. b. oferta monetară. majorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale. d. iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate: a. c. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum. d.

schimbă panta curbei cererii agregate. deplasarea curbei LM la dreapta. d. nu afectează nici nivelul venitului. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează: 14 . b. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi: a. 89. în punctul de intersecţie a curbelor IS . b. d. dar reducerea ratei dobânzii. mărimea cererii agregate. reducerea investiţiilor. mărimea ofertei agregate. nici un răspuns corect. deplasarea curbei LM la dreapta. dar reducerea ratei dobânzii. deplasarea curbei LM la dreapta. creşterea nivelului venitului. politica monetară este eficientă. deplasarea curbei IS la dreapta. dar reducerea ratei dobânzii. deplasează curba cererii agregate. Creşterea cheltuielilor publice va determina: a. masa impozitelor colectate în buget. Creşterea ofertei monetare va determina: a. nici nivelul preţurilor. creşterea nivelului venitului. o reducere a fiscalităţii generează: a. c. cheltuielile planificate devin egale cu cele efective. oferta monetară este egală cu cererea de monedă. c. b. dar reducerea ratei dobânzii. politica fiscală este ineficientă. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real. 94. deplasarea curbei IS la dreapta. b. c. dar reducerea ratei dobânzii. d.LM: a. O schimbare în cheltuielile publice: a. dar reducerea ratei dobânzii. toate răspunsurile sunt corecte. creşterea venitului real fără afectarea nivelului preţurilor. 96. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. b. creşterea nivelului preţurilor fără afectarea venitului real. 93. diminuarea veniturilor disponibile. b. a deschide un depozit bancar. creşterea nivelului venitului. d. b. deplasează curba ofertei agregate. 88. c. b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. c. Majorarea impozitelor va determina: a. d. c. b. 87. d. d. 92. c. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. 91. 95. deplasarea curbei IS la dreapta. e. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. c. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. d. In perioada lungă de timp. creşterea ratei reale a dobânzii. d. creşterea nivelului venitului. creşterea nivelului venitului. toate răspunsurile sunt corecte. politica monetară este ineficientă. deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului. nu afectează curba cererii agregate. deplasarea curbei economiilor private la stânga.b. politica fiscală este eficientă. Creşterea impozitelor are ca efect: a. 90. c. creşterea nivelului venitului. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară. Panta curbei LM devine abruptă când: a.

reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale. toate răspunsurile corecte. scumpirea relativă a bunurilor autohtone. toate răspunsurile sunt corecte. reducerea diferenţierii veniturilor. b. 102. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor. d. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă: b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor. deprecierea monedei străine. economiile naţionale vor creşte. c. 97. b. d. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net: a. Efect negativ al datoriei externe este: a. 103. Creşterea deficitului balanţei de plăţi: a. majorarea stimulentelor spre creşterea eficienţei producţiei. b. d. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj. Politica fiscală restrictivă presupune: a. d. d. c. d. c. scumpirea relativă a bunurilor de import. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali. Politica fiscală stimulativă presupune: a. creşterea exportului net. 98. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. c.a. atingerea echilibrului bugetar. stabilizarea ratei de schimb. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor. b. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor. 104. 15 . toate răspunsurile corecte. un teritoriu mic după suprafaţă. b. majorează rezervele valutare ale băncii centrale. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de contracţie asupra cererii agregate. În condiţiile ratelor de schimb flexibile: a. Aprecierea ratei de schimb contribuie la: a. populaţie cu un grad înalt de emigrare. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare. c. politica monetară este ineficientă. creşterea nivelului economiilor. deprecierea monedei naţionale. In stabilizatori automaţi se includ: a. b. c. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă . taxele vamale şi accizele. d. c. b. Politica fiscală stimulativă este orientată spre: a. reducerea ritmului inflaţiei. d. c. nici un răspuns corect. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant. reducerea ratei reale a dobânzii. pondere mică a importului-exportului în PIB. 106. b. c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării. 100. d. c. 99. 101. Economia mică deschisă semnifică: a. 105. d. creşterea fondului pentru creditele private. b.

3.m.u. 592 601 139 48 148 74 156 227 59 Determinaţi: 1.m. Aprecierea ratei de schimb: a...m. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.i intr individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157 B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270 Deducem G din formula de calcul a PIB prin metoda veniturilor => G=PIB-C-IbXn=1157-601-383-59=114 Ib=In+A=227+156=383 3. 2.u. 107. Cheltuielile globale.b. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? 3.. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone. c.m.m. Venitul global. exportul 260 u.. generează un flux de capital către exterior.m.m.m. Determinaţi: 1. b. e.u. exportul net -80 u.u. Determinaţi : 1..m. nici un răspuns corect. A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55 C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor) 2.u. PIN. nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale băncii centrale.. reduce rezervele valutare ale băncii centrale.. c.. PIB. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? R-ns: A:met veniturilor PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti . Volumul importului. investiţiile 15 mil. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea Investiţii nete Export net Mlrd.m. corect a şi d f. Valoarea PIB. şi exporturile nete 3 mil.m.u. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent. corect b şi c PROBLEME 1. 2. 2.m. cheltuielile de consum 30 mil. amortizarea 170 u. d. cheltuielile administraţiilor publice 12 mil. cheltuielile guvernamentale 800 u.. 16 . d. creşterea surplusului de cont curent.

1.. Amortizarea.Volumul importului=E-Xn=570-125=445 3. amortizarea 270 u.. Fie că o economie produce numai 4 bunuri.Investiţiile brute.m. plăţi de transfer 300 u.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175 2. Ex=0 => Xn=0. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u. PIN= PIB – A= 6000-170=5830 2. investiţiile brute 1000 u.3.. 2. exportul 570 u.m.. VPd=C+S S=VPd-C VPd=salarii(W)+transferuri(Tr)-impozite directe(T)=1600+300-200=1700 S=1700-1200=500 economie 8.m.... cheltuielile guvernamentale 2100 u. 1.m.=PIB-A=9000-270=8730 6. exportul net 125 u. 4.m. Volumul importului.m.B. Determinaţi: 1. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor.I. Mărimea investiţiilor. Determinaţi: 1.. din ele 80 u. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.Amortizarea= Ib-In=1000-800=200 5. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u. investiţiile nete 800 u.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.Mărimea investiţiilor. impozite directe 200 u. PNN. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D Anul „n-1” Cantitatea Preţul 15 1 5 1 10 2 1 10 Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10 Determinaţi: 1.. 2.PIN. Exportul net. PIB nominal pentru ambele perioade. Investiţiile nete.m.m..m. PIB real pentru anul „n”. cheltuieli publice 420 u.. In econom inchisa Im=0. PIN.m.m.m. Să se calculeze valoarea P.guvern-pensii.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 4.Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340 3. investiţii private brute 400 u.m. 17 . 1.. impozite colectate 400 u.Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40 3. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Investiţiile brute. G=Ch.PNN = PNB-A=5000-A= 5000-200=4800 2.m.Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310 4..m. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u. burse=420-80=340 PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+340=2240 7..m.m...m. cheltuieli de consum 1200 u. 3. 3.m. cheltuielile guvernamentale 960 u.m. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u. 2.

2. creşterea necesităţii de recalificare. Indicele Paasche. Indicele Laspeyres.Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1. 1. Determinaţi: 1. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): 2000 Forţa de muncă (L) Angajaţi (E) 84889 80796 2007 95453 87524 Determinaţi: 1.5 *100=20% Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1. 18 . Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? 3.85 9. 2. PIB real pentru anul „n”= ∑Qi1*Pi0= 20*1+8*1+11*2+2*10=70 3. 3. 1. 2.PIB nominal perioada n-1 = ∑Po*Qo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 PIB nominal perioada n = ∑P1*Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100 2. 1.82% 2007: U1=95453 – 87524= 7929 ru=(7929/95453)*100%=8.42) = 1.47*1.Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1.5 Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1. persoane. Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40% 2. cetăţeni. din care 8 mil. Fie că o economie produce numai 3 bunuri.5 =7.31% rata somaj depaseste rata naturala a somaj= nu avem ocupare deplina B: creşterea numarului lokurilor de munca.Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 70 * 100 = 142. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile A B C 10 27 655 Anul 2008 Preţul Cantitatea 10 6 3 15 24 425 Anul 2005 Preţul Cantitatea 8 7 5 Determinaţi: 1. că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? A: U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093 ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4.47 2.5% 11.Indicele Fischer= radical din(1. Indicele Fischer. Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1.44 10. etc. Se poate de afirmat. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. Gradul de ocupare a forţei de muncă.42 3. Rata şomajului real.3.5 / 7. sunt apţi de muncă. Indicele de deflaţie . creşterea nivelului economiei. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.

Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale.C: nu.6% PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3.3 % în 2006.6 % în 2005.PIBp)/PIBp]*100%= .4=1479.6%)= -3*(-0. Numărul şomerilor peste 1 lună. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.4= 1479.6%=1479.99 mil 2var. deoarece. iar numărul şomerilor 10 mil. Determinaţi: 1. procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie de piaţă. iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.87 mil Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur . Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună.6). PIBp=1427. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an.admis) Ur=Uc+Un. Un – şomaj natural.Un) [(1479.4-1479.5 mil pers D: ru1= U1/L1*100%=[9.5 2005: .6%)= -3*(-1.5 mil. 8.31%>5-6%. 5.5)]*100%=9.046=32160. persoane.5 mil pers C: U1= Uo – 1 mil+0.5+9.0% . Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6.6%.6%. A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la devierea PIB Un (în condiţii normale)=5-6% Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur . Determinaţi: 1.76=887. 2. 3.8 .8% . PIB real în 2008 constituind 1479. din numărul celor angajaţi 0. 2.5 mil=10mil – 1 mil+0.4 mil/0.018*100%) Un=Uf+Us=6% (U normal .1% 2007: .Un) Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2. 4.u.6%.PIBefectiv*0. Uc – şomaj ciclic 2006: -3*(5.4*0.7)=+2. persoane. După o lună.3*(4.5 mil/(89. 5.6% 13.018.5 mil=89. unde Uf – şomaj fricţional.8 % în 2008.3*(6. PIB potential= PIBefectiv.6%)= -3*(-1)=+3% 2008: -3*(4. deci ↑ Uc şi Un cu 0.3*(5.0 % în 2007 şi 4.m. PIBr/PIBp=4.↓ U cu 0.7 şi ↑ PIB cu 2. duce la ↓ PIB cu 1.4-591.1% .6% PIBp=PIBr/4. 12.4 . PIBr/PIBp – 1=3.3% .6% .6%)= .3*0.2)=+3.5 mil=9.6%=0. A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10% B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane au fost eliberate.6% B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3.64 19 . 4 mil. Us – şomaj structural. PIB potenţial pentru anul 2008.8%(0.

.25+6= 7. mlrd. Ur=6.25%. In 2006 PIBefectiv= PIB potent=> U=Unatural=6% U2006= Uciclic+Unatural. Dacă PIB real a constituit 600 mil.08=600+48=648 pierderiPIB=48 20 .5%)/2= 1.m. -95/3800=-3*(Ur-6%) -0. Ucic=Decalajul PIB/coef. Nivelul şomajului natural a alcătuit. 2. Pierderi PIB = PIBpotential-PIBreal PIBpotential =PIBreal-decalajul PIB =600+600*0. U=1. Anul PIB potenţial 2006 2007 2008 3000 3800 4125 PIB efectiv 3000 3705 3712.Decalajul PIB 2006 Absolut 0 2007 -95 2008 -412. unde Un=6% (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%).14. Rata şomajului.5 -10 2. 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? 1. nivelul şomajului alcătuind 6%. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial.m. Determinaţi: 1. în anul curent .5% B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur .025=-3(Ur-6%) Ur-6%=0.1 Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial. U=5+6=11% 15.0083.25% 2008: Ucicl= -(-10)/2= 5%.u.Un). În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline.Decalajul PIBreal=Coef. dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial.0083% Sau 2 var. 1.u. A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97.5 Relativ 0 -2. Sau sensibilitatea X somaj ciclic Somajul ciclic=somaj efectiv-somaj natural=10-6=4% Decalajul PIB =4*2=8% 2.sens 2007: Ucicl= -(-2.

Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.8 – 13.dezinflatie 17.8% B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13. 2. Rata inflaţiei pentru anul 2006.50 Inflaţie/dezinflaţie Inflaţie Inflaţie Inflaţie Dezinflaţie inflaţie Rata nominală a dobânzii.20 1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC).1 Determinaţi: 1.88 15.7% (21. 3. 3. Rata inflaţie pentru anul 2007. A: rata inflaţiei (ri)=IPC/100% B: inflaţia – creşterea preţurilor în general Dezinflaţie – reducerea preţurilor C: d’r=d’n –ri d’n=d’r+ri(πۚ)-Efectul Fisher rata reala= r nomin-inflatia d’n-rata dobînzzii nominale. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii 2005 2006 2007 IPC 225 274 310 infl 21.IPo)/IPo]*100% ri=IPC-100% IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21. d’r – rata dobînzii reale ri(πۚ)-rata inflaţiei 21 . În baza datelor din tabel: Anul 1 2 3 4 5 IPC 100 112 134 120 150 Rata inflaţiei. % 10. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? A: Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate ri=[(IP1 .34 1..12 1.66 13. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? 4.5 Determinaţi: 1. 2. % 12 17 15 18 Rata reală a dobânzii.8 16. % 1 1.7 13.16.1).1% C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274) D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8.

eschimbările de şok ale i e=0. π=πۚ–β(U-Un) π=4-0. πۚ .7U+3. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. Rata naturală a şomajului. venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.π -1=-4 => -4= -0. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u. deci Δ π -1. şomajul natural 5. 2. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips. C=Ca+CI*Vd =100+0..7 puncte.05=5% B: π(2)= π(1) – 4. calculaţi rata reală al inflaţiei.6-5.4)=4-0.1% 19.8*700=660 2. Un – nivelul şomajului natural..5=> 0.m. 2.7% U=5 I=0. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.m.7*(U-0.5 => U=10. transferuri = 50u.7U=7. (700-660=40u. coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0.7*U U=5.m. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.8.4%.6%. deci Vd=Vd0+50=750u. Un =0 π(1)=4= π -1 – 0.7*(U-0.5*(3. iar înclinaţia marginală spre consum 0.)? C=Ca+CI*Vd CI= C/ Vd 1. U – constant.9=3. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m. C=100+0.m. indica reacţia i la Uc.4 20.05). U – nivelul şomajului real. π -1.7(U-5) => -4=-0.m.5. deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5. U=3 I=1.ritmul inflaţiei aşteptate. Deci consumul se va majora cu 40u.05). R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: π=πۚ–β(U-Un)±e Unde: π – ritmul real al inflaţiei. rata inflaţiei anticipate 4%.18. Determinaţi: 1.7 (U-0.05) -4=-0. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 3. -4=-0.) 22 . O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0.7 puncte procentuale sau π 1 .m. A: Un=0. β – coef.8*750=700u. U=7 I=-1. Determinaţi: 1.m.4 .

Vd=C+S. Înclinaţia marginală spre economii. 1.7*80=61. I=Vd-C .7Y. Economiile.u.m. AD3=75+22=97 3. Funcţia de consum este C = 100 + 0. Vd=C+S Vd=Y-T Vd=123+0.2 0.25 0. 22. C=5+0. K=∆Vd/∆I.m. C=123+0.7Yd I AD=C+I K=∆ Vd/ ∆ I I=Vd-C I=Vd-C 23 .7*90=68.u. Multiplicatorul investiţional. S=I. K3= (100-90)/(25-22)= 10/3=3. Vd=C+I. Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.33.m.8Y. Yd mil. 1=Vd-123-0..m. C3= 5+0. C2=5+0.33 Multiplicatorul investiţional → raportul dintre creşt Vd şi creşt I determină de cîte ori sporul de I se cuprind în sporul de Vd.8*1220=121u. funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0.7*100=75 2. iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil. AD1= 61+22= 83. 3.8(Y-T).7Y I= 22mil..8(Y-T)+S Vd=Y-T=1220u. I1= Vd1-C1= 80-61=19 K2= (90-80)/ (22-19)= 10/3= 3. Xn=0 => AD= C+I.8Vd=1220-123-0. Cheltuielile de consum. C=5 + 0.m.m. W 2. Cheltuielile de consum. C1=5+0. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil.m. SI=1-CI C=Ca+CI*Vd SI=1-CI Vd=C+1 CI= C/ V SI= S/ Vd SI= S/ V 23. Într-o economie. AD= C+G+I+Xn.Vd-C 3.25 0.21. Determinaţi: 1. G=0. AD2= 68+22=90. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil(V) 600 800 1000 1200 1400 Cheltuielile de consum (C) 580 740 900 1060 1220 Economiile (S) 20 60 100 140 180 Înclinaţia marginală spre economii(S’) 0.u.8(Y-T) Vd=1220u. 2.25 Determinaţi: 1.

lei. Nivelul inflaţiei în perioada lungă.3 19 22 25 24. A=0 => Ib=In=245 mil.2Y=170=> Y=170/0. In=245 mil. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P. G = 100 mld. A=0. I = 0.cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. 26.m. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0.. iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. Calculaţi venitul naţional. u.. G=50mld u.m.lei VN=Y=PIB=C+In+G+Xn. AD1:Y=3270-3P. PNB1=PNB0=3000u. Prezentaţi grafic situaţia dată.lei VN=Y= 225+0. PIB=AD=G+C+I+Xn PIB=Y=8+0.5Y.7Y-140+420+245 T(impozite)= 200mil.lei In=245 mil.8Y.2=850 PIN=Y=850 mld u. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0.3= 2500 lei Răspuns: VN=Y= 2500lei 25.7(Y -Т) Ib=In+A.5Y+50+0..m.m. impozitele =200 mil. u.2Y=10+100+60 => 0.3 3. Xn=PNBa=3000u.. I = 0. lei. u.7(Y -Т). Conform prognozelor. PIB=Y.2Y. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. I = 60 mld. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% .m.) C = 8 + 0. 2.lei Y-0. iar exportul net 5 mld.3Y= 750. C = 8 + 0. C=10+0.5Y. Y= 750/0.m. Xn=0.88Y+100+60 0. 0: 3000=3300-3P Pe=100 1:3000=3270-3P Pe=90 2. G=100mld u. Conform prognozelor. Determinaţi: 1.m. In-investiţii nete Se dă: VN=PIB=C+Ib+G+Xn=AD С = 225 + 0.u.m. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. PNB=PIB=AD 1.3Y=63 PIB=Y=210mld u. 27..7(Y-200) +420+245= 225+0.m.. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd. I=0. I=60mld u. G=420 mil.80 90 100 61 68 75 22 22 22 83 90 98 3.7Y=225-140+420+245 0.situatie de deflatie in perioada lunga 3. C=8+0.m. u. lei.m. Xn= 0 G=420mil. AD0:Y=3300-3P.5Y. PNB de echilibru în perioada scurtă. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.2Y.m. P 24 .m.8Y .m.2Y. PIB=AD=C+G+I+Xn PIN=PIB-A PIN=PIB=V PIN=C+G+I+Xn-A. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.2Y+5 0. iar exportul net 5 mld. u.. PIN=Y=C+G+I=10+0.

m.25Yd .u.8+0..3Y+610 => 0..75Yd+50 => => 0.5 mln.25.8/0.300+300+600= 0. Venitul disponibil.25 = 200 2. G=0. 2. la echilibru Yd=E.u.m. Ta-impozite autonome V . Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0.20.m.25Yd-20+20= 0.3=0.05Y+85. E=C+Ct+I.4.u. C’=1-0. Funcţia economiilor reprezentă S = 0. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln. d.8+0.100 50 P0e 29.8=> Y= 388. c. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline.m.25Y.607.400 mln..5-300= 428..u.venit t – cota impozitului Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m.? 1.m. 2. Cunoaştem. cheltuielile guvernamentale constituie 300 u. Funcţia de consum.S= 0.u. s= 0.m.m.. 650 mln.m..7Y=510.9Y=> 0.9Y => Y=388. achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele.m. C=Yd. Y=510/0.25Y => Y=153+151. veniturile agregate 4000 mln.75 Yd Yd= C+I = 0. Venitul de echilibru. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. G=T => Y=0. 4. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă. bugetul de stat este echilibrat.3Y-90-300+300+700=0. gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.5 3) Yd= Y-T= 728. cota impozitară 15%.5 = 388. E=C+I.5 4) Y= 0.4 31. 550 mln.3Y+610 => Y=0. Determinaţi: 1.25Yd => C= 0.m.7 C=300+0. 3.u.7Y=610=> Y=871. Imp=Ta+(T*V).25Y+0.8(Y-0.75Yd+20 => Yd= 0.8(Y-T). suma colectărilor impozitare va fi: a.3+0.3+0.25Yd= 50 => Yd=50/0.75Y+20+30=0.75Yd+30 => 0.7(Y-T) 2) venitul de echilibru corespunde Y=E.m 25 .m.25Y)+0.1Y=388.7=728. că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u. aşteptând o micşorare a veniturilor. Venitul naţional de echilibru.3(Y-300). T=0. R-s: d) 650 mln u. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u. C’+S’=1 C=Ca+C’*Vd 1) Ca=300 C’+S’=1 C’=1-S’. investiţiile I= 0. Determinaţi: 1.05Y+84.3Y – 90-300+300+600 => 0.. Consumul menajelor este С = 151.1= 3888 32.25Yd= 30=> Yd=120 30. b. iar investiţiile 600 u. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u. rata de impozitare pe venit este egală cu 0. Y=153+C+I+G.3(Y–T)–300.

Mg=1/1-C’ = 1/S’ => 3.m.8=10 mld u.? 1) T1=To-1mln u.6 (Y-T). venitul de echilibru Y* = 3700 u. Economia se află în stare de echilibru.3 36..4Ve=99 Ve=274. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. 175 mii u..6(Ve-T)+Go-1.m. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0. 75 mii u.Xn=0 Ve=100+0. 100 mii u.33. G = 100 u. Determinaţi: 1. I.75=400 mln u..m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.6 1. R-s: d) 400 mln 34.6Ve+0. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante). atunci PIB va creşte cu: a.6[Ve-(To-1)]. 400 mii u.6Ve-1 0. T. Cum se modifică PIB de echilibru..m. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.8. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m. iar înclinaţia marginală spre import 0. 1.m. ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ .Go=0 Ve=100+0. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 2.3.6 Ve= 62. pentru ca economia să atingă starea de echilibru? 26 .. b. G.m 37. To=0 Ve=100-0.m AD=V=C+G+I+Xn. în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? ΔPIB=ΔG*1/1-C’ ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0.m.u.m. înclinaţia marginală spre consum 0.m.u. c.m.m. înclinaţia marginală spre consum este 0.3=1/S’ =>1/3.? 2.75.. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil..8.877 – se va majora (direct) 2) G1=Go+1 AD=Ve=C+G+I+Xn.. d.6Ve=100. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0. dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.I.m.5 – se va micsora (invers) 35. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? Mg=Δ Y/ ΔG = 200/60=3... u.Xn=0 Ve=100+0.efectul multiplicatorului ΔPIB=100*1/1-0.3=0.m. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m. u. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. deficitul bugetului constituind 0.

Într-o economie.lei=> cu 10 mil. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. 2. I = 390u.m.. T = 400 u.2*1230=1476 c) ∆Y=Y*-Y=1476-1230=246 d) Deoarece multiplicatorul bugetului echilibrat =1 ∆G=246 41.8=200:5=40 trebuie sa se majoreze Ve-Y=ΔG*1/1-C’ 2) Mt=C’/S’=0.9= 1/0.75=4 => ΔG=ΔV:4=1000/4=250 39.m. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru.m. Sunt cunoscute următoarele date: С=0.9Y+1540 => Y=1540/0. Xn=0 Ve=500+0.25.8(Y-0. utilizând metoda bugetului echilibrat? La echilibru Y=E =>E=C+I+G => a) Y=C+G+I= 0..6Y+492 => Y-0. % 14 13 12 11 10 9 8 Cererea de monedă pe motiv speculativ 30 50 70 90 110 130 150 Cererea monetară totală 400+30=430 400+50=450 470 490 510 530 550 27 . lei.m. PIB de echilibru.. ΔV=ΔG*Mg.. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd. însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1. G = 600u.75Ve+1000+1500 = 9000 2) Ve=10000u.2=4.9Y+1540. 3.m.u.. lei. dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică..2Y=1. La echilibru Y=E => E=C+I+G => Yd= Y-T => Y=1000+0. PIB de echilibru.8(Y -Т). cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice. Determinaţi: Venitul de echilibru.1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’ ΔG=(3700-3500):1/1-0.5 u.2 ori.5 u. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0.1= 15400 Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale Mg= 1/(1-C`)= 1/1-0. Oferta monetară este de 510 mlrd.m.75 (Y–T).6Y= 492=> 0.u. bugetul de stat este echilibrat.25Y)+184.m. funcţia de consum este C = 500 + 0. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale. Y=0. ΔV=1000. Rata anuală a dobânzii.. investiţiile constituie 1500 u. 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u. Mg=1:1-C’=1:1-0.m.4Y=492=> Y=1230 b) Y*= 1. lei 40. taxa impozitelor pe venit 0. cheltuielile publice 1000 u.8/0.m. ΔY= -ΔT*MT => 200= -ΔT*4 => Δ= -200/4= -50 38.9(Y-400) +390+600= 0. lei se va majora PIB la modijicarea G cu un mil.9Yd.m.m. volumul investiţiilor 184. ∆Y= ∆G*Mg= 1*10= 10mil.5=0.. Determinaţi: 1. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie.5+307. 1) Ve=C+G+I+Xn. achiziţiile guvernamentale 307.1= 10 Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil.

2.Determinaţi: 1. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.u. b) viteza de rotaţie a banilor scade. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd. Evenimentul Care piaţă este influenţată 2 monetara bunurilor bunurilor Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 LM IS IS Cum se modifică venitul naţional 4 Mics VN Maj.u. Cererea monetară totală. Evenimentu l 1 a Care piaţă este influenţată 2 Bunur SI IS Ce curbă in IS-LM este influenţată 3 Cum se modifică venitul naţional 4 Maj. VN Cum se modifică rata dobânzii 5 Maj. totala 200+100=300 200+ 150= 350 400 450 Determinaţi: 1. = dobinda = 9%.dobinda = 13% 42.m. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.m. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal.dobinda 1 A B c 44. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd. c) exportul ţării creşte. Td = Om = 350 – dobinda=14% 2.u. Ltranzactionala = 10% *2000= 200. Ld=Om = 510 = dodinda = 10% 3. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare..u. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.m.? Om= 400= Ld – dobinda= 12% 43. b) impozitul pe venit creşte.m.m.dobinda Maj.u. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii. c) oferta de bani creşte.. VN Maj. oferta monetară este de 350 mlrd. 4. iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: r 16 14 12 10 Ls 100 150 200 250 Ld.dobinda 28 . VN Cum se modifică rata dobănzii 5 Mic.. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade. Rata dobânzii de echilibru.dobinda Maj..

Nx= 50+10 -0. importul de bunuri = : 21758 u. care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx''). ieşirea de capital din ţară : 4174 u. VN Maj. PIB = 600.SERV b c monetara monetara LM LM Mics. 29 .m. Y= 500 b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u. venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.1Y.1Y şi exportul net este zero. a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul? Nx=0. 50 – 0. deoarece a crescut activitatea în străinătate. făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.. VN Maj.1Y..2Y= 0. Nx= Nxautonom – Nx`Y. Soldul contului de capital şi financiar = -4174+6612= 2438 3.dobinda 45.1Y= 0. veniturile ţării din turism :1750 u. Y = 500u.m.1Y.1Y. pe cind exporturole autonome scad cu 5 u. Nx Nx'' Nx Nx' e) 400 a) 500 Y 47.. dacă exportul net este zero. 60-0.m.m.m.2Y. Determinaţi: 1.m.m. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m. Nx'' = 40 – 0.1Y(PIB)=0. e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0..1Y(PIB) = 0 PIB=400.m..m a) 500 u. transferuri unilaterale în exterior : 2388 u..Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 . c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0. Nx'' = 50+5 – 15 – 0.m. Nx` = 60-0.dobinda Misc. cît de mare este output-ul? Nx=0. care este nivelul output-ului agregat? Nx = 0. care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'. 100-0. Soldul contului curent=19650-21758+3621-1394-1919+1750-2388= -2438 2.1Y. intrarea de capital în ţară : 6612 u. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0. f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e. iar curba respectivă o notăm cu Nx.1Y.m. Soldul balanţei de plăţi = -2438+2438 = 0.. 40-0. venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u..0...m.. cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u. d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte.m. 46. exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu : Nx = 0.

balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri.48. Soldul contului de capital şi financiar = +24-18 = +6. Indicatori Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii Venituri din exterior Venituri către exterior Transferuri externe nete Import de capital Export de capital Soldul contului curent=-167+145+20-15+5 = -12. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale. balanţa contului curent. 30 Mln. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent. u. 145 167 20 15 5 24 18 Suma. u. m. Indicatori Exportul de mărfuri Importul de mărfuri Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării Venitul din dobînzi plătit străinilor Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară Transferurile unilaterale ale ţării Fluxurile ieşirilor de capital din ţară Fluxurile întrărilor de capital în ţară Marfuri: import -21758 Export +19650 Servicii: import -1919 Export +1750 Soldul balantei comerciale= -2177 Plati: in tara 3621+2388 Din tara -1394 Soldul contului curent = 2438 Intrari 6612 Iesiri -4174 Soldul contului de capital = +2438 BP Soldul contului curent = 2438 Soldul contului de capital = +2438 SOLDUL BP = +4879 49. 19 650 21 758 3 621 1 394 1 919 1 750 2 388 4 174 6 612 .m. soldul contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe.

85Y+0.1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0.25Y=222.2Y – 10i.1*750= 50-75= -25 um Daca balanta de plati este echilbrata atunci soldul negativ al balantei comerciale este acoperit prin soldul pozitiv al contului de capital care este +25 um c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.5i/0.25.5 + 0.5=130 Intrari = 240.5-5i=> Y=890-20i Echilibru simultan: LM=IS=> 890-20i= 500+50i=> 70i=390=> i=5.85 Daca ∆G=10 => G1=110 se va schimba Yde echilibru: Y=C+I+G+Xn => 0.1Y= 50-0. u.5 Iesiri = 120. 50. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?C”=0. u.130.57%(rata dobinzii interne) este mai mare decit rata dobinzii din exterior ij=5% va avea loc un flux de capital din strainatate in interiorul tarii.85Yd. 51.25= 850-20i Curba LM are ecuatia: M=L 100=0. Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 .2Y=100+10i.): Funcţia de consum C = 47. Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.25Y= 212.85(Y-100)]+(100-5i)+100+(50-0.5 Import de bunuri şi servicii 120. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil.Soldul balanţei de plăţi = -12 +6 = -6 mln u. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. Y= 500+50i ECHILIBRUL SIMULTAN PE PIATA MONETARA SI PE PIATA BUNURILOR are loc daca IS=LM 850-20i= 500+50i => 70i=350 => i=5% Y=500+50i= 500+50*5=750 um b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? Pentru i=5% balanta de plati este echilibrata si un echilibru simultan pe piata bunurilor si piata monetara Determinam soldul balantei comerciale in baza ecuatiei exportului net: Xn= 50-0.6um Deoarece capitalul este mobil si in=5.5 31 .5+0.5-85+100+100+50+50i => 0.5-85+100+110+50-5i=> 0.m.m. m. Ecuatia curbei IS este: Y=C+I+G+Xn=> Y=[47.57%. 0.25Y= 47.1Y= 47. Indicatori Mln. Achiziţii guvernamentale G = 100.5+15-5= 130.5 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior 15 Transferuri externe nete -5 Soldul contului curent = intrari de valuta – iesiri de valuta= 260. Investiţiile I = 100-5i. Export de bunuri şi servicii 240.m.0.5/0.1Y)=> => Y-0.5+20= 260.57=778.5. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.5-5i => y=212.2Y-10i. Y= 890-20*5.

Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? Pe termen lung pentru a mentine cursul valutar fix BNM va trebui sa influenteze cererea de $ sau sa devalorizeze valuta nationala deoarece interventiile permanente pe piata valutara vor duce la epuizarea rezervelor valutare. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA.4 $. c. b.4$= 5=> 1LIRA = 5$ b. balanta de plati avind sold pozitiv. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina . Interventia valutara a BNM va genera aparitia soldului negativ al balantei de plati.52. a.. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? In cazul cursului valutar flotant cursul de echilibru va fi cursul ce corespunde punctului de echilibru ON. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ .E A-------------B---------C D Cantitatea de lei 53. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? Pentru cursul fix OA este caracteristic deficitul de valuta. care va fi acoperit din rezervele valutare ale BNM. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? Pentru cursul valutar OF pe piata apare exces de oferta de valuta mentinerea acestui curs valutar presupune interventia BNM prin cumpararea de valuta. rata deschimb$/leu S F-----------------G--------H N------------------. cum ar putea un englez sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ? PENTRU A OBTINE PROFIT INDIVIDUL VA SCHIMBA DOLARII PE LIRE 32 .: a. e. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. explicaţi semnificaţia celor două curbe? Curba D reprezinta cererea de $ SUA dimensiunile ei sunt in functie de volumul importului din SUA Curba S oferta de $ SUA este in functie de volumul exportului de marfuri catre SUA. iar pretul uneui EURO este 0. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? daca 1 lira =2 $ iar 1 euro = 0. d.4$ CVL/E=CVLIREI/CVEURO=2$/0.

0 105.4 98. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1. 8. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3.3.2.2 .3. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $.4 Indicele preţurilor în ţara B 81. 1 lira = 80+4 =84 lei 55.54. 9. sub-utilizare. 1 – deficit. iar in SUA este zero. intr-o anumită perioadă de timp : Perioada Curs de schimb nominal 1340 1430 1620 1750 1610 1780 1770 1770 1510 1540 1590 1570 Indicele preţurilor în ţara A 73.8 115.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an.9 108.4 Curs de schimb calculat în funcţie de PPP= I* A/B 1064.4.23 1142. În care cadran avem subocupare.5 122.7 = = = = = = = = 1. Curs PPP = curs real(nominal) * A/B. 10.6 113.1 80.1 Rata dobanzii interne 3 4 1 0 2 Y* BP= 0 venitul Y 33 .1 120.4 83.6 1396.4. 56. b.7 113.8 116.0 104. În care cadran avem inflaţie.9 (I) Curs de schimb real= Curs nom*A/B 1194 1278 1504 1581 1479 1780 1760 1778 1495 1540 1690 1689.8 100. 3.9 84.2 111.0 86. 3 – excedent inflație. 1.0 75. 6. 2– deficit inflație. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B. 7. b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.2 d. 4. sub-utilizare.6 92. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva. a. 2.8 100.7 110. Curs real = curs nominal * A/B .5 90.4 108.32 1428.excedent. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi. Inflația = 80*5% = 4 lei .4 – excedent. 4. tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. 5.deficit c. 11. 12. Inflatia in Moldova este 5%. a.

4V= 650 – 10r. C” = 0. 0. = 0. economiile personale.Soldul bugetar. Venitul disponibil.75 – 500 = -118 – deficit.75 – 1527. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C = 170 + 0.25V) +400 + 200.8(V-0.8. 34 .10r. Nx=0.6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1.75Yd I = 350 .57. .25V) = 50 + (1527.25) – 966.4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527.75 *0.8( V – 0.25) = 966.4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: .m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.8 Yd I = 200-10r T = 0. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0.25*1527. Cererea de monedă 58. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 4. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2.67 = 179. investiţiile 3.4V-8r = 580.20r G = 500 T = 0.25Y G = 400 L = 0. S = Vd – C = (1527.2Y Nx = 280 L = 0.75 . 0.25V – G = 0. consumul.Dacă G creşte cu 100 u. 0. L = M.75 – 1527.89 0.4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3.16 .Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru V= C+G+I+Nx.Consumul şi economiile C = 50 + 0.75 *0.67. V= 50 + 0.

Mod. -8r = -231.1.75 +500 = 2027.75 -8r = 580.V = mod.75 L=M. 0.4*2027.89% 35 .G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0. r = 28.8)= 500 – majorarea Venitului V1 = V0 + 500 = 1527.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful