Drept civil – Temă de control

DOMICILIUL PERSOANEI FIZICE

Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu, prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica1.

I.

Notiunea de persoana fizica

Subiectele de drept civil, adica participantii la raporturile juridice civile (purtatorii de drepturi subiective civile si de obligatii civile), se impart in doua categorii: persoanele fizice si persoanele juridice. Prin notiunea de persoana fizica se desemneaza omul, privit ca titular de drepturi subiective civile si de obligatii civile. Trebuie subliniat ca, in dreptul modern, orice fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci orice om are calitatea de persoana fizica. Sub aspect etimologic, este de mentionat ca termenul persoana provine din cuvantul latin persona, ce desemnau la teatru mascape care o purta pe scena actorul. Sugerand rolul sau in piesa; preluandu-se acest cuvant in drept, s-a dorit sa se exprime rolul omului de actor pe scena vietii juridice. Este de retinut ca, in dreptul roman, cuvantul persona nu era folosit si pentru desemnarea persoanei juridice, pentru care, de altfel, nici nu exista un termen special ( se intrebuintau, dupa caz, termenii fiscus, civitates, universitates personarum sau corpora, universitates rerum sau piae causae).

1

Beleiu, Gheorghe, Drept civil. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Bucureşti,

1995

1

pentru a exprima calitatea omului de subiect de drept intr-o ramura sau alta. care au implinit varsta de 18 ani si femeile care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani. 3. uneori. cat si persoanele juridice ( desigur in sensul in care este intrebuintata notiunea de persoana rezulta din context ). majorii. Desi. minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. Din aceasta perspectiva persoanele fizice pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. II. care contureaza regimuri juridice diferite pentru diferite categorii de persoane fizice. minorii care nu au implinit varsta de 14 ani. Alteori. dar si in acte normative ordinare. este totusi de retinut ca. 2. termenul persoana este utilizat uneori pentru a desemna numai fiinta umana ca subiect de drept. Clasificarea persoanelor fizice Necesitatea protejarii unor interese nationale si existenta unor categorii de persoane fizice carora trebuie sa li se asigure o protectie speciala din diverse ratiuni au condus la adoptarea de reglementari. respectiv persoanele fizice. in sensul ca exprima calitatea omului de a fi subiect de drept civil. notiunea de persoana fizica este insotita de atributul ca subiect de drept civil. ab originem notiunea de persoana fizica apartinea numai dreptului civil. indiferent de sex. ci si in alte ramuri de drept. chiar si in limbajul juridic actual. Dupa varsta distingem intre: 1. prin cuvantul respectiv se desemneaza atat persoanele fizice. iar aceasta datorita faptului ca notiunea in discutie a ajuns sa fie utilizata nu numai in dreptul civil. 2 . mai ales in literatura de specialitate.Drept civil – Temă de control De altfel. cuprinse chiar in Constitutie.

114/1996. In funcţie de cetaţenia persoanelor fizice distingem intre: 1. persoane fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani.41 alin 2 din Constitutie.Drept civil – Temă de control Dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu persoanele fizice se clasifica in: 1. 3. spre exemplu. ). 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte si Legea nr. 2 din Legea arendarii nr. cu modificarile ulterioare. persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si majorii pusi sub interdictie judecatoreasca). .. arendasii – persoane fizice pot fi numai cei ce au cetatenia romana ). 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare (persoanele 3 . Clasificarea in discutie prezinta importanta juridica si pentru dreptul civil. in privinta dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor ( potrivit art. 4 si art. persoane fizice cu cetatenie straina. in materia contractului de arendare ( conform art. 3. persoane fizice cu cetatenie romana. persoane fizice cu capacitate de exercitiu deplina (majorii si femeile care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani. persoane fizice fara cetatenie (apatrizi).975/1968 cu privire la nume. 2. 16/1994. cu exceptia celor pusi sub interdictie judecatoreasca). 3 alin. cu modificarile ulterioare. Legea nr. 2.. cu exceptia celor pusi sub interdictie si a femeilor care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani).cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor. a acordarii creditelor la care se refera Legea locuintei nr. schimbarea numelui pe cale administrativa poate fi solicitata de cetatenii romani si de apatrizii domiciliati in Romania ). 20 si Decretul nr. a schimbarii numelui pe cale administrativa (potrivit art.

persoane fizice cu domiciliul in strainatate. Editura All Beck. Aceasta clasificare are implicatii in domeniul dreptului international privat. Bucureşti. pentru determinarea legii aplicabile raportului juridic cu element de extraneitate si pentru stabilirea instantei competente sa solutioneze litigiul. precum si in ceea ce priveste adoptia. 1999 2 4 . deci determinarea pozitiei sale in viata juridica2. dela nastere pana la moarte. 2. Gabriel. participa incontinuu la cele mai diferite raporturi civile (si nu numai civile ). ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Consecinta care decurge din aceasta imprejurare este aceea ca – in calitate de institutie juridica. Boroi. Drept civil. persoane fizice cu domiciliul in Romania.Drept civil – Temă de control fizice pot beneficia de credite in conditiile acestor legi trebuie sa aiba cetatenie romana si domiciliul in Romania ) etc. Este cert ca individualizarea omului nu se realizeaza numai in raporturile juridice in care el apare ca titular de drepturi si obligatii. adica in toate ramurile de drept. Persoanele fizice mai pot fi clasificate dupa domiciliul pe care il au: 1. Identificarea omului este o necesitate generala si permanenta. Este. Este o necesitate generala pentru ca individualizarea omului se realizeaza in toate raporturile juridice la care participa. adica totalitatea de norme care reglementeaza individualizarea omului in toate raporturile juridice la care participa – identificarea persoanei fizice este o institutie juridica complexa. si o necesitate permanenta intrucat omul. III. Partea generală. regimul investitiilor in Romania. schimbarea numelui. Notiunea de identificare a persoanei fizice Prin identificarea persoanei fizice se intelege individualizarea persoanei fizice in raporturile juridice. insa.

Intr-un prim sens. Asa cum se spune uneori. prin mijloace de identificare intelegem toate acele atribute sau calitati care servesc la individualizarea persoanei fizice si care sunt reglementate prin lege.. vechimea in munca (in dreptul muncii) etc. nu apartin unei singure ramuri de drept3. principalele mijloace (atribute) de identificare a persoanei fizice sunt: numele. aceasta nevoie este si de ordin personal sau individual pentru ca fiecare om. livretul militar. prin mijloace de identificare se mai desemneaza si acele mijloace ( de regula. inscrisuri) prin care se dovedesc atributele sau calitatile ce idividualizeaza persoana fizica. Mijloacele de identificare ale persoanei fizice Pentru identificarea persoanei fizice sunt necesare anumite mijloace (atribute). Intr-un al doilea sens. care. amintim: cetatenia (in dreptul constitutional). expresia „mijloace de identificare” are doua sensuri4. Beleiu. cartea de identitate. IV. din punct de vedere terminologic. este direct interesat sa se poata individualiza in aceste raporturi. Universitatea din Bucuresti. continut si obiect. Necesitatea individualizarii este de ordin general. Persoanele.. actele de stare civila. Drept civil. individual. Stabilirea. in calitatea sa de participant la diversitatea raporturilor de drept. necesarmente. Dintre mijloacele de identificare a persoanei fizice care nu apartin dreptului civi. Este de retinut ca. in concret a primului element implica. individualizarea ori identificarea subiectului de drept civil.cu / fara antecedente penale’’ sau . domiciliul` si starea civila.Drept civil – Temă de control Mai trebuie subliniat ca necesitatea identificarii persoanei fizice este de ordin general. obtesc in sensul ca societatea insasi are interesul ca fiecare component al ei sa poata fi identificat in multiple raporturi juridice la care participa. Totodata. la randul lor. Dupa cum este stiut. In dreptul civil. 1982 3 5 . 4 A se vedea si Gh. etc. cat si de ordin personal.cu / fara cazier judiciar’’ (in dreptul penal si in dreptul procesual penal). raportul juridic are trei elemente constitutive: subiecte. . obstesc. spre exemplu.

V. De lege lata.25 alin. Decretul nr.1. 1 dispune: „Domiciliul persoanelor fizice 6 . Of. republicata (M. nr. 105/1996 art. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate. Of. Dar aici avem in vedere „domiciliul” ca atribut de identificare in raporturile civile . Codul familiei (art. Notiunea domiciliului 1. 14 alin.G.Drept civil – Temă de control numele permite sa recunoastem persoana fizica si sa o desemnam. 276/1998) – art. 2. 237 din 30 septembrie 1996). 15 alin. domiciliul persoanei fizice intereseaza nu numai raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . decrete si hotarari ale guvernului. Legea nr. nr. Reglementare Aceasta sintagma. 10 alin. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate (M. 2. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111 si 112/1997 (M.102. iar starea civila stabileste identitatea juridica a persoanei fizice respective. Domiciliul V. 13-15) . 11. 31/1954 (art. In acest sens si Legea nr.122 ). 2 si art. nr. plecandu-se de la prevederea art. Definitie Doctrina a oferit diferite definitii domiciliului. H. In cele ce urmeaza vom incerca sa descriem unul dintre cele trei atribute de identificare a persoanei fizice si anume domiciliul care implica si analiza resedintei.1 etc. institutia domiciliului este alcatuita din norme cuprinse in mai multe legi. nr. 13 din Decretul 31/1954 : „Domiciliul persoanei fizice este acolo unde ea isi are locuinta statornica sau principala”.100. Of. domiciliul ne indica locul unde ea poate fi gasita.71 din 21 aprilie 1997). art.

pe care-l avem aici in vedere. 7 .) domiciliul legal 3. casa pe care o locuieste cineva . V. stabil al locuintei care este domiciliul persoanei fizice. 3. in prezent abrogat).Drept civil – Temă de control prevazute in art. prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica . se folosesc doua notiuni juridice. dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . din pacate. dar si in unele dispozitii legale (exemplul cel mai recent oferindu-ni-l Regulamentul privind operatiunile curente si transferarile de capital cu mijloace de plata straine. este criticabila formula „domiciliu stabil” intrucat contine un mare pleonasm. 24 este la adresa din localitatea unde acestea isi au locuinta statornica”. Fata de caracterul statornic. Un aspect aparte al acestei importante este acela din dreptul civil. Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie.) domiciliul conventional. 11. in presa. in diferite formulare. 101/1991 – art. Importanta domiciliului Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile de drept. respectiv: domiciliu si resedinta.2. exista trei feluri de domicilii: 1. Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara. Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu. Terminologie „Domiciliul” provine de la expresia latina „ domum colere”. formula intalnita. 6. elaborat de Banca Nationala a Romaniei si publicat in Monitorul Oficial nr. adica. Dupa cum se va vedea.) domiciliul de drept comun 2.

) domeniul obligatiilor civile . In cazul decesului unei persoane care nu avut ultimul domiciliu in tara. 92/1997 (M.Drept civil – Temă de control Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important.sunt de amintit dispozitiile art. 386/1997) care stabileste notiunea de investitor: „persoana 8 . 3 alin 2 din Legea nr. procedura succesorala se poate indeplini de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante ca valoare”. 16/1994 a arendarii :„ Arendasul. sa prezinte garantiile solicitate de arendator”.locul deschiderii succesiunii este cel al ultimului domeniu al defunctului. Daca locul nu este aratat. mentionam: a. de aceasta se leaga unele consecinte juridice. 68 a notarilor publici si activitatii notariale dispune: „Procedura succesorala notariala se deschide. Of. la cererea oricarei persoane interesate. atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile. 1104 Cod civil : ”Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie . precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu. Legea 36/1995 art. b. Nr. plata. persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania.” c.art. art. In orice alt caz.) domeniul capacitatii civile. dupa caz. 2 lit. in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii.) domeniul succesoral. plata se face la domiciliul debitorului . c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului privind stimularea investitiilor directe nr.) domeniul investitional . a procurorului. d.

Asa cum dispune art. domiciliul se deosebeste fata de resedinta persoanei fizice. 25 alin. V.) Stabilitatea.) Unicitatea domiciliului – se exprima in ideea urmatoare: la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ).caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu si pe cel conventional. rezidenta sau nerezidenta. im conditiile legii. 1 din Legea nr. 9 .). 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula „locuinta statornica”. Caracterele juridice ale domiciliului Fiind un drept personal nepatrimonial. a. 31/1954 si art. in oricare dintre modalitatile de la lit. numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala. 13-14 din Decretul nr.3. care investeste in Romania . Art. Stabilitatea domiciliului nu reprezinta o piedica in calea schimbarii lui.Drept civil – Temă de control fizica sau juridica. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate.) si b. dreptul la domiciliueste insotit de caracterele juridice ale unui asemenea drept :  opozabilitate erga omnes  inalienabilitate  imprescriptibilitate  personalitate  universalitate La aceste caractere – generale si comune pentru toate atributele de identificare – trebuie adaugate caracterele juridice specifice:  stabilitate  obligativitate  unicitate 1. 2. Daca o persoana fizica are mai multe locuinte statornice. Prin acest caracter.

nu infirma. 24. A. ci confirma regula. domiciliul legal 3. 31/1954 si art. In functie de teritoriul statului pe care se afla. in care este interesata si societatea.4. Dupa succesiunea lor.fata de situatia de exceptie .Drept civil – Temă de control 13 din Decretul nr.) Obligativitatea domiciliului – este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului.aceea a domiciliilor separate. pe care o vom avea in vedere. domiciliul de drept comun 2. astfel precizata. succesiv). domiciliul conventional Aceasta este principala clasificare a domiciliului. situatiile de exceptie . 24. iar nu numai titularul. care este tocmai obligativitatea domiciliului.nomazii si vagabonzii . putem vorbi de vechiul (fostul) domiciliu si domiciliul actual al persoanei fizice. de a fi mijloc de individualitate in spatiu. 105/1996 art. V. Din punct de vedere al sotilor se poate distinge situatia regula aceea a domiciliului conjugal comun . a persoanei. 3. nu exclude coexistenta domiciliului de drept comun cu cel conventional. Unicitatea domiciliului. Felurile domiciliului In functie de modul de stabilire. se distinge domiciliul in tara (Romania) fata de domiciliul in srainatate .) Domiciliul de drept comun 10 . alin. 2 din Legea nr. domiciliul este de trei feluri: 1. persoana fizica poate avea mai multe domicilii. dupa cum nu exclude nici schimbarea domiciliului (in decursul timpului.

ca in principiu. in spatiu prin locuinta sa statornica . precum si de a reveni in tara . la cererea acestuia . Totusi art. 25(2) din Constitutie : „ Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara. Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind „ acel drept al persoanei fizice de a se individualiza. 102 din codul familiei . O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate „. 105/1996 :” Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania . astfel : „Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului . 24 dispune : „ Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara . dupa implinirea varstei de 14 ani „ sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale . in conditiile legii . Potrivit art. persoana fizica isi vede convertit domiciliul legal. Rezulta . poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani . din cele de mai sus .” Potrivit art. 28 din Legea 105/1996 : „ Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa . trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit . de a emigra. 11 . la implinirea varstei de 14 ani . Potrivit art. 10 din Legea nr. pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun .Drept civil – Temă de control In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun. domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie . si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane .

Drept civil – Temă de control Dovada identitatii . instanta judecatoreasca. Daca parintii nu locuiesc impreuna. 2. Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea . 14 : „ Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic . Potrivit art. In caz de neintelegere intre parinti.3. la care dintre ei va locui copilul .este stabilit de lege . Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt : . instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. de comun acord . 12 . cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal . acestia vor decide . Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal .” Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice .Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui.) Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art. ascultand autoritatea tutelara. B.4 si 5 din Legea 105/1996 . va decide tinand seama de interesele copilului.100 din Codul familiei :” Copilul minor locuieste la parintii sai . daca acesta a implinit 10 ani. Potrivit art. precum si pe copil. in cazul in care se afla sub tutela . iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg. 14 si 15 din decretul 31/1954 si art.are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice - coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea .

Domiciliul legal .proc. prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei. in principiu. 1781 Cd civil :” Spre a opera inscriptia. in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice. Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text.19 din C. reglementarea domiciliului . Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunalului . Resedinta Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun . 10 alin . creditorul si debitorul. se dovedeste prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal. potrivit art. 105/1996 . se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara 13 . schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare. afara de cazurile prevazute de art.” Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura .civ. ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala. prin hotarare judecatoreasca . 13. :” Partile pot conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954. vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . C.14.) civila Nefiind un domiciliu veritabil. ci in Codul de procedura si in Codul civil conveni .15.Potrivit art.4 din Legea nr.Drept civil – Temă de control Pentru minor.si 16 „ Potrivit art.

Asadar.(1) nu pot avea . prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare .dar spre deosebire de reglementarea anterioara. 111/1997 . aplicata pe versoul cartii de identitate.” Din definitia de mai sus . rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei. 24(2) din Legea nr. 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei . nr. avand forma si continutul prezentate in anexa nr.Drept civil – Temă de control .. a persoanei fizice. putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu.G. Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile . vremelnicia si caracterul facultativ . Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului .. persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei . Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta. 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia :” Persoanele fizice prevazute la alin.La expirarea acestui termen.2 din YH. Legea 105/1996 in art. in acelasi timp. este de retinut ca art.. decat un singur domiciliu si o singura resedinta. stabilitate si obligativitate . 14 .

1996 8. I. I. 1993 5. Bucureşti. Bucureşti. Drept civil român. Elementele dreptului civil. A. Persoanele. I.R. Universitatea Bucureşti. Teoria generală. Gheorghe. A. Partea generală. vol.. Editura All Beck.. Teoria generală a dreptului civil. D.. Teoria generală. Pop. Iaşi. Persoana juridică. Bucureşti. Drept civil. Beleiu. Cosma. Poenaru. ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Drept civil.. Subiectele dreptului civil. Boroi.. Partea generală. Bucureşti. „Nicolae Titulescu”. E. 1980 9. Drept civil. Teoria generală a actului juridic civil. D. Persoanele.. Editura Lumina Lex. Răuschi. 1969 4. Teoria generală. Persoanele. editura Europa Nova.. Sitaru. 1928 6. 1995 2. Pop. 1993 11. Bucureşti. Bucureşti. Hamangiu. Persoana fizică.I. C. Beleiu. Introducere în dreptul civil. I. 1994 15 . 1993 10. T. I – Introducere în dreptul civil. Drept civil. Subiectele dreptului civil.. 1999 3. vol. Rosetti-Bălănescu. Ştefan.A. Tratat de drept civil român. Băicoianu. Dogaru. Al. Drept civil. Editura Fundaţiei „Chemarea”. 1963 7. Editura Şansa. Gabriel. Introducere în dreptul civil. Bucureşti. Partea generală. Drept civil...Drept civil – Temă de control BIBLIOGRAFIE 1.. Bucureşti. Gh.D. Ionaşcu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful