Mark Grigoryan Manual de jurnalism Chisinau Centrul Independent de Jurnalism 2008 Centrul de Jurnalism Extrem CZU 070.

41(075) ISBN 978-9975-9599-7-1 Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii Grigoryan, Mark Manual de jurnalism / Mark Grigoryan; red.: Gheorghe Chirita. - Ch. Centrul Independent de Jurnalism, 2008 (Tipogr. T-Par SRL). - 191 p. Bibliogr. p. 188 (19 tit.) ISBN 978-9975-9599-7-1 1000 ex. CZU 070.41(075) G 85 Lucrarea a fost elaborata cu concursul Ambasadei Regale a Norvegiei în Federatia R usa. Prezenta versiune în limba româna a cartii apare în cadrul proiectului Reflectarea dive rsitatii în mass-media , sustinut financiar de Înaltul Comisariat pentru Minoritati Nationale al OSCE. ? 75 ???????? ???? ??????? ?? ????????????. ?.: «????? ????????», ????? ????????????? ????????????, 2007, 192 ?. Traducere din limba rusa de Igor Nagacevschi Prezentul Manual de jurnalism , elaborat de cunoscutul ziarist armean Mark Grigorya n, contine recomandari si sfaturi practice privind tehnicile de abordare si de scriere în diferite genuri ale jurnalismului de la stire pâna la articolele analitice si investigatiile jurnalistice. Fiece gen este analizat în cadrul concret al jurnalismului practicat în spatiul postsovietic, precum si al jurnalismului occidental. Autorul ne arata c um se structureaza un text jurnalistic, care sunt partile sale componente, precum si modul în care acestea se îmbina între ele. Sunt prezentate, de asemenea, o seama de secrete ale meseriei , adica recomandari privind prezentare a cât mai eficienta si mai interesanta a articolului, procedee pentru a optimiza ritmul naratiunii ziaristi ce etc. Manualul este deosebit de valoros datorita faptului ca fiece capitol cuprinde mai multe articole pe care autorul l e propune pentru a fi analizate, precum si lucrari practice pentru consolidarea temei studiate. La sfârsitul lucrar ii, într-un compartiment aparte, sunt date Solutii la lucrarile practice . Utilitatea si claritatea expunerii consti tuie, în mod evident, meritele acestei carti. Manualul de jurnalism este destinat studentilor si ziaristilor din tarile CSI. SE DIFUZEAZA GRATUIT Redactor: Gheorghe Chirita Tehnoredactare computerizata: Mihai Catan Prepress: Centrul Independent de Jurnalism ISBN 5-7712-0372-6 (978-5-7712-0372-0) © Mark Grigoryan, 2007 © Centrul de Jurnalism Extrem, 2007 © Centrul Independent de Jurnalism, 2008 Cuprins

INTRODUCERE .................................................................... ....................... 7 JURNALISmul: ADEVARUL SAU FAPTUL? .............................................. .............. 12 Texte pentru analiza ........................................................... ................ 16 Lucrare practica pe tema Jurnalismul: adevarul sau faptul? ........................ .. 19 COLECTAM INFORMATIE ............................................................ ................... 22 Texte pentru analiza ........................................................... ................ 28 Lucrari practice pe tema Colectam informatie ..................................... ....... 33 CE ESTE O STIRE? ............................................................... ......................... 35 Texte pentru analiza ........................................................... ................ 38 Lucrari practice pe tema Ce este o stire? ........................................ .......... 41 SCRIEM O STIRE ................................................................. ....................... 43 Texte pentru analiza ........................................................... .................. 52 Lucrari practice pe tema Scriem o stire .......................................... ....... 55 STIREA ÎN JURNALISMUL POSTSOVIETIC ............................................... .............. 57 Texte pentru analiza ........................................................... ................. 68 Lucrari practice pe tema Stirea în jurnalismul postsovietic ....................... ..... 69 INTERVIUL (I) .................................................................. .......................... 73 Texte pentru analiza ........................................................... .................. 81 Lucrari practice pe tema Interviul (I) ........................................... ......... 84 INTERVIUL (II) ................................................................. ........................... 85 Interviul practicat de presa din Occident ...................................... ............. 85 Interviul din jurnalistica postsovietica ....................................... ................ 87 Texte pentru analiza ........................................................... ................. 91 Lucrari practice la tema Interviul (II) .......................................... .............. 95 UN CAPITOL SCURT DESPRE ARTICOLELE LUNGI ......................................... ...... 97 TEHNICILE SCRISULUI ............................................................ ....................... 99 Înainte de a începe a scrie ........................................................ .............. 100 Introducerea ................................................................... ................. 101 Textul propriu-zis ............................................................. ................. 107 Încheierea ....................................................................... ............... 111

Variante de structurare a articolelor .......................................... ............ 111 Principiul zigzagului .......................................................... ................ 113 Texte pentru analiza ........................................................... ............... 114 Lucrari practice la tema Tehnicile scrisului ..................................... ....... 120 REPORTAJUL ..................................................................... ...................... 124 Texte pentru analiza ........................................................... .............. 131 Lucrari practice pe tema Reportajul .............................................. ...... 136 SCHITA DE PORTRET .............................................................. .................. 137 Texte pentru analiza ........................................................... ............... 140 Lucrari practice pe tema Schita de portret ....................................... .. 144 ARTICOLELE ANALITICE ........................................................... .................... 145 Articolul analitic în jurnalismul postsovietic ................................... ............. 146 Articolul analitic în presa din Occident ......................................... ............. 148 Câteva editii analitice .......................................................... ............. 151 Texte pentru analiza ........................................................... ............. 152 Lucrari practice pe tema Articolele analitice .................................... ....... 161 INVESTIGATIA JURNALISTICA ...................................................... ................... 163 Cazul Watergate si altele ...................................................... ............... 165 Organizarea unei investigatii jurnalistice ..................................... ............. 168 Internet-resurse ............................................................... ................. 175 SOLUTII LA LUCRARILE PRACTICE .................................................. ............... 176 Capitolul Jurnalismul: adevarul sau faptul? ...................................... ........ 176 Capitolul Colectam informatie .................................................... ......... 177 Capitolul Ce este o stire? ....................................................... ............ 177 Capitolul Scriem o stire ......................................................... ............ 178 Capitolul Stirea în jurnalismul postsovietic ....................................... ....... 180 Capitolul Tehnicile scrisului .................................................... ............ 182 Capitolul Articolele analitice ................................................... ........... 185 Bibliografie ................................................................... ........................... 188 Resurse utile din Internet ..................................................... ........................ 189

... Jurnalistica constituie i deologia contemporaneitatii.. Daca ar fi ca într-o buna zi sa dispara..... nu vom sti despre inaugurarea unor expozitii... E ca si cum destinul ne-ar privi în fata de pe micul ecran. înfatisarea unei prezentatoare dragute... sa zicem.. fara de vocile cunoscute... volens-nolens. În locuintele noastre nu vor mai patrunde stirile despre acte teroriste... difuzate....... În presa din Uniunea Sovietica asemen ea stiri nu erau... Introducere Ne-am putea imagina oare lumea noastra moderna fara de mass media? Fara de bulet inele de stiri tv din fiece seara... De continutul bu letinelor de stiri si de felul în care vor fi comentate aceste evenimente depinde viitorul t arilor si al guvernelor. îmbracata la patru ace. tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care ziaristii sunt acuz ati de toate nenorocirile pe lume acte de terorism si razboaie... desig ur. jurnalistica a devenit un zeu al lum ii moderne la care se roaga deopotriva oamenii politici si oamenii simpli.. .. informatia fiind aerul acesteia...... dupa ce îi vom alege... vorbirea precipitata a co mentatorilor de la posturile de radio.. când faptul este dat publicitatii. lumea s-ar face mai mica. Cel care comunica stirea ca si cum ar deveni responsabil pentru fapta însasi. O atare abordare a domeniului mass media... De fapt. ne confera noua.. în prezent ne p utem informa citind stirile direct de pe ecranul celularului! Jurnalistica a devenit un element indispensabil al vietii cotidiene. Grav este.. explozii si confruntari. saracita de culori si mai putin at ragatoare. Uneori.CUVÂNT DE GRATITUDINE .. o irosire de mijloace mat eriale. ziaris tilor. Si toata lumea traia în pace si liniste..... Criticii nu ne vor mai pune în tema privitor la calitatile unui nou film. fara de ziarele mirosind a vopsea tipografica sau fara de profunzimile accesibile ale Internetului? Mai mult decât atât.... Dar nu e vorba despre aceasta! Nu vom putea urmari desfasurarea competitiilor sportive. Într-un fel. oamenii considera c a nu e atât de grav când cineva comite o anumita fapta... de regula.... mi-a salvat viata. sistem care disimineaza informatii si idei fara de c are societatea nu ar putea exista. iar oame nii politici nu ne vor mai vorbi despre lumea noua si minunata în care vom trai. 191 Dedic aceasta carte cu deosebit respect si multa recunostinta doctorului Aikaz Zakarian care.. ravagiile criminalit atii si coruptibilitatea functionarilor.. .. iata. destinul c e a luat.. despre noutatile din sal ile de concert.. Ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic.. în octombrie 2002..... zic ei..... Rolul ei însa este mult mai complex. Importanta jurnalisticii este atât de mare încât ar putea fi comparata cu un sistem vascular al vietii sociale......

întrebarea-raspunsul.ru/aspir/doc/2005/K/100110. Noi încercam sa acoperim aceste necesitati. Pe de alta parte. raportul.ulsu. genurile umoristice1.uni. Diferiti specialisti abordeaza problema acestei diviziuni în mod diferit. raportul. genurile artistico-publicistice. sunt r eunite în trei sau patru categorii (în cazul unei împartiri în trei categorii. de fapt. conteaza sa gasim metoda adecvata de descriere a acestei realitati. necrologul2. la rândul sau. reportajul. pentru tot ce se întâmpla în lume. ????? ????????????? ??????: ??????? ???????. care. Vezi: ?????????-??????? ????????????? ???????? ?? ????????????? 10. cu conditia sa abordam cu pr ofesionalism ceea ce vedem. comentariul. 3. corespondenta.10 «????????????» ?? ?????????????? ??????. ? ?????? ??????????? ???????? ????????????. manual recomandat pentru institutiile de învatamânt superior din Rusia.01. este vorba de a ne însusi genurile jurnalisticii. sondajul-fulger.: ?????? ????? . corespondenta informativa. în genuri. autorul manualulu i Genurile presei periodice. Cautam si gasim fapte si subiecte. 2000. interviul informativ. Fiecare categorie se împarte. este des ueta. A. A. nota. http:/www. .o imensa responsabilitate pentru orice stire.txt 2. de regula. În acelasi timp. Iar subiect pentru un articol poate fi. accesibila si profesionista. Tertîcinîi. distinge în categoria genurilor informative urmatoarele genuri: nota. interviul. genurile analitice. Totod ata. ?. structur eaza putin altfel genurile informative: informatia. Vezi: ??????? ??????. ????????? ?. sondajul. O atare diviziune a genurilor are un caracter pur teoretic si. 8 Manual de jurnalism Câte ceva despre genuri Traditia jurnalismului rus cunoaste o multime de genuri. cunoscutul ziarist din orasul Kazan. ????? 2. Astfel. Andrei Kobeakov. necrologul3. adica sa ne însusim un instrument cu care sa o putem reda cu ma xima fidelitate. ?. întrebarea-raspunsul. sfatul. informarea trebuie sa fie prompta. ?????????????? ?????????????? ??????. Ministerul Învatamântului din Federatia Rusa. practic. orice. ultimul grup nu este evidentiat în mod expres): genurile informative. comunicatul de presa. Cu alte cuvinte. 1. reportajul.

va iesi din tine jurnalist. îmi voi îngadui sa fac abstractie de diviziunile traditi onale în jurnalistica rusa. cu alte cuvinte. Dar cum ordinea acestor întrebari se schimba mereu. . În acest context. Este l impede. Întrucât manualul acesta nu urmareste obiective teoretice. trecerile în revista. În acest manual. Dupa cum se vede. Iar daca nu las -o moarta! . comentariul sau sfatul nu pot fi informative: este evident ca atât comen tariul. de asemenea. Toata meseria noastra se tine pe ele ca pe o temelie. Cine? Ce? Unde? Când? De ce? si Cum? Pentru un ziarist acestea sunt întrebarile de capetenie. vom prezenta doar g enurile pe care jurnalistii le folosesc cel mai frecvent.http://www. în rândurile ce urmeaza. demitizarea acestuia. reportaje). Îmi voi asuma aceasta sarcina. am putea. recenziile muzicale. daca stii sa scrii.mediasprut. sportive etc. relativ mici ca volum. În activitatea practica.articole analitice. care. aceleasi întrebari îi vor veni în minte si cititorului acestui manual. deopotriva. interviul. sa reunesc textele scrise în redactii în trei tip uri de baza: stirile. în care se încadreaza rubricile. teoria genurilor jurnalistice din Rusia este depasita de pract ica gazetareasca si necesita o revizuire. În ce priveste comunicatul de presa. Evident.features (schite. cât si sfatul nu sunt decât niste opinii. ci a fost scris pentru ai ajuta pe jurnalistii-practicieni. asa cum le-au fost predate la facultatile de jurnalism. De aceea am decis ca. 4. voi începe cu întrebarea De ce? Un obiectiv important pe care si-l propune acest manual este de a schimba atitud inea fata de actul scrisului. ca instrumentul principal în munca ziaristului. probabil.ru/jour/theorie/genre/ak-genre. un bun reporter este dator sa tina mereu co nt de ele. trece cu vederea ca. de regula. În r ealitate. acestia uzeaza de mult mai putine genuri decât exista în manuale4. care variaz a în functie de publicatia concreta la care scriu. în jurnalistica exista peste patruzeci de genuri). se împart în: . pentru a fi mai aproape de practica redactiilor. . pe care îl concepem ca gen jurnalistic si. de teatru. articolele mari. Am avut prilejul sa ascult în repetate rânduri vorbe de felul: Daca ai stofa de scrii tor. ziaristii apeleaza la un numar mic de genuri. la rândul lor. Orice ar scrie. Nu vom examina aici articolele-opinii.shtml Introducere 9 Cu tot respectul pe care îl am fata de teorie (daca ar fi sa tinem seama de ea. ca la ele trebuie gasite raspunsuri.investigatii jurnalistice. nu pot sa nu remarc ca ziaristii ce lucreaza efectiv în redactii nu se preocupa. spr ijinindu-ma pe principii foarte conventionale. acesta es . în functie de import anta informatiei. precum si de scopul urmarit de autor. de nuantele privind diferentele din tre genurile gazetaresti. dintre genurile stab ilite de Andrei Kobeakov.

pe care nu-i cunosc. Cine? De ce consider ca tocmai eu am dreptul sa învat o multime de oameni. Am încercat sa patrund în inima. pentru a scrie bine. Pentru a scrie bine. Un obiectiv important pe care si-l propune acest manual este demitizarea actului scrisului. exista pâna a stazi. redactorii le inocule aza mai tinerilor colaboratori deprinderea de a scrie. Apoi. De unde rezulta ca a scrie la ziar nu se învata. iar de unde nu-i. mi s-a propus sa organizez training -uri . Mai e necesar. În momentul în care îmi începusem activitatea la IWPR. în calitate de redactor adjunct al unu i mic ziar de opozitie din Armenia. Însusirea bazelor meseriei de jurnalist este absolut indispensabila. C a numai daca ai talent de ziarist poti scrie bine. talentul are un rol foarte important. semnasem deja doua carti despre jurnalistica din Armenia.te total strain jurnalismului. nici Dumnezeu nu cere! Nu punem la îndoiala ca. în jurnalistica. care nu îsi poate da întreaga masura a talentului sau fara a-s i însusi tehnicile artelor plastice. prin sentinte de acest fel. îi învata ce subiecte si cum sa le abordeze. Anume de la ei. intitulat Libertatea . de regula. ca sa pricep cum sunt facute articolele bune. În anul 2000. fiind plasat într-un domeniu al sacrului si al inaccesibilului. ce anume ar fi bine sa evite. Ce? Acest manual e despre cum se scrie. As tfel se nasc scolile de jurnalism. viziunea unuia dintre numerosii redactori asupra genurilor si stilurilor. nu am nimic împotriva ca aceasta carte sa fie tratata ca o încercare de a prezenta. de zi cu zi. în bucataria creatiei ziaristice. în scris . Redactorii de la ziare si reviste stiu acest lucru. când am început a lucra la IWPR Institutul pentru reflectar ea razboiului si a pacii (Institute for War and Peace Reporting) mi-a fost relativ usor sa fac fata exigentelor acestei editii internationale. doar talentul nu este suficient. De aceea. actul scrisului se mitizeaza. sa-i învat ce anume este bine si ce este rau în jurnalistica? Mi-am început cariera de jurnalist în anii `90. Un asemenea mod de instruire. În munca lor dificila. Pe de alta pa rte. am avut norocul sa f iu angajat la o revista internationala. nici jurnalistul nu se poate afirma. cum sa obtina anumite efecte. cum sa scrie. t inerii ziaristi afla secretele meseriei. La revista AIM Armenian International Magazine am patruns si mi-am însusit bazele jurnalismului d e limba engleza. Dar numai talentul nu este suficient. sa stapânest i instrumentele meseriei. Am semnat articole în cele mai dif erite publicatii din multe tari ale lumii începând cu SUA si pâna în Coreea de Sud. pâna nu va înv ata cum trebuie sa scrie. Asemenea unui pictor. 10 Manual de jurnalism Or. fiind un instrument al PR-ului (public relations). cum sa structureze un articol. a carei redactie se afla la Los Angeles. în cadrul breslei.

crimin alul . Procedez astfel pentru a-i oferi cititorului posibilit atea sa înteleaga ce detalii anume sunt relevante pentru genul jurnalistic prezentat în capitol. desigur. am emigrat la Londra pentru a ma trata si a lucra. din diferite ziare si mai rar din editii în format electronic din Rusia. Am terminat de scris acest manual în locuinta mea din Londra. Red actorii de la BBC mentioneaza ca am scris cartea ca persoana particulara si ca ea nu ref lecta punctul de vedere al angajatorului Serviciul mondial BBC. l-a avut si Institutul mass medi a din Caucaz. în Rusia. apoi m-am transferat la BBC. Într-adevar. în care este prezentat un anume gen jurnalistic. desigur. tarile din Asia Centrala. împreuna cu colegi si cu prieteni. unde am tinut lectii si cursuri. Si. pe care le predam la Institut. Introducere 11 Când? si Unde? Un rol important. la elaborarea acestui manual. Uneori. Planurile mele s-au schimbat rad ical dupa 22 octombrie 2002. Structura manualului Fiece capitol. la care e necesar sa aco rdati atentie. pentru scrierea acestui manual nu mi-ar fi fost suficienta doar propria experienta de ziarist. ba chiar si în Macedonia. desigur ). Atun ci am început a lucra la aceasta carte. asa. de prelegeri la jurnalistica. parca. As dori ca aceste materiale sa devina obiectul unor discutii si analize colectiv e. Urm eaza câteva articole. Intentionam sa elaborez un ciclu de baza. cuprinde doua subc apitole: Texte pentru analiza si Lucrari practice . dupa ranile grave suferite. însotite de întrebari. Belarus. Când mi-am mai venit în fire dupa ranile su ferite. daca nu aveam sprijinul fami liei si al prietenilor. pe parcursul unui an si juma tate. Cineva mi-a aruncat o grenada la pi cioare. în Caucaz. De re gula. În Texte pentru analiza sunt inserate articole autentice. asa este. sau fragmente de articole. am selectat si articole din presa occidentala. . De aceea am cautat si am consultat cât mai multe si cât mai diferite editii de specialitate. mi-ar fi mai îndemâna sa scriu). precum si din Ucraina si Belarus. pe care le-am sust inut în Asia Centrala. într-o seara de ianuarie a anului 2006. Mi-a fost de mare folos si Internetul. pe care l-am fondat în anul 2002. Ancheta deschisa în acest caz nu a descoperit criminalul (nu a descoperit. comentariul primului text îmi apartine. nu as mai fi revenit asupra manuscrisului si nu as fi dus la bun sfâr sit scrierea manualului. Caucazul de S ud. la Erevan. Am la activ zeci de training-uri.pentru ziaristii din Asia Centrala. dupa emigrarea la Londra si schimbarea înt regului meu mod de viata. Am fost angajat mai întâi la IWPR. Am acceptat si. am tot calatorit în mai multe tari din Asia Centrala (în afara de Turkmenistan. Cum? Desigur. când s-a atentat la viata mea.

pot servi ca modele. cât timp ne veti ucide si jefui? Ajunge! . în cadrul lectiilor. Se subliniaza . Si aceste exercitii. iar punerea acestora în antiteza ar fi lipsita de orice noima. sunt destinate instruirii în grup. Varianta întâi O locuitoare din orasul Dost a adresat presedintelui Ibraghimov urmatoarele cuvinte: Cât timp veti mai suge sângele unor oameni pasnici. cât timp ne veti ucide si jefui? Ajunge! . am prezentat exemple de cum trebuie sa se faca exercitii la o t ema sau alta. Jurnalismul: adevarul sau faptul? ? Jurnalismul faptului si cel al adevarului ? Fapte si comentarii ce este mai important? ? Emotii în jurnalismul stiristilor ? Prin ce se deosebeste jurnalismul responsabil de cel iresponsabil? S-ar parea ca ar fi absurd însusi felul în care este pusa în titlul acestui capitol pr oblema: adevarul e constituit din fapte. expunerea acestui fapt ar trebui fa . Pentru cei care cunosc situatia din tarile din Asia Centrala este limpede ca un asemenea eveniment este cu totul iesit din comun. aproape neverosimil. din punct de vedere jurnalistic. care a avut loc în incinta Caminului cultural din Dost. Incidentul s-a întâmplat în timpul întâlnirii sefului statului cu alegatorii. se întâmpla ceva neprevazut: o locuitoare a acelui oras se ridica din scaun si. ridicându-se din scaun. a vociferat aceste cuvinte 5. raspunsurile corecte . Sa vedem cum ar putea fi el relatat. Nu as avea decât sa ma bucur daca argumentele lor vor fi întemeiate. de asemenea. decis sa fie reales pentru un al doilea mandat. unde femeia. Dupa cum se întâmpla întotdeauna în asemenea cazuri. Aceasta este expunerea simpla a faptului. cu voce tare. Sunt date. La un moment dat. 5. la lucrari practice pentru grupuri mici de studenti la facultatile de jurnalistica. totodata. Ele s unt deosebit de eficiente în cazul organizarii unor training-uri pentru ziaristi deja angajati. de asemenea. la o întâlnire cu alegatorii. Aceasta se desfasoara la Caminul cultural. Am luat în ghilimele sintagm a. deoarece îmi dau prea bine seama ca. de regula. care dispune de cea ma i încapatoare sala din oras. cineva dintre studenti sau chiar profesorul ar putea sa respinga aprecierile si concluziile mele. ce calitati profesionale dezvolta un exercitiu sau altul si care ar fi rezultate le concrete scontate. Sa presupunem ca într-un inexistent stat din Asia Centr ala se desfasoara alegeri prezidentiale. De fapt. Capitolul de la sfârsitul cartii da solutiile la lucrarile practice. se adreseaza lui Ibraghimov: Cât timp veti mai suge sângele u nor oameni pasnici. Presedintele în exercitiu. Ibraghimov. se deplaseaza în orasul provincial Dost.În Lucrari practice . publicul este ales pe sprânceana: vezi în sala numai cetateni dintre cei mai fideli presedint elui. Sa examinam însa un exemplu.

comentariul autorului fiind inoportun . raportat la obiectivele pe c are le urmarim. Sa le examinam. Prima varianta reprezinta o descrie re simpla a celor întâmplate. informatia si comentariul se împletesc. despre care vom vorbi în continuare. putem constata urmatoarele: prima varianta a fost scrisa în spiritul tradi tiilor jurnalismului stirist . Jurnalismul: adevarul sau faptul? 13 Varianta a doua Ce femei curajoase exista pe pamântul nostru! Faptul ca o femeie absolut necunoscut a s-a încumetat sa-i spuna verde în ochi dictatorului Ibraghimov aceste cuvinte demascatoare: Ajunge! Ajunge cât ai baut sângele concetatenilor. Aceste cuvinte le-a adresat presedintelui Ibraghimov o femeie nec unoscuta. infor matia propriuzisa. Mai mult decât atât. în cea de a treia varianta nici macar nu se spune clar ce anume s-a întâmplat. desigur.cuta putin altfel. Este relatat faptul brut. Nu vom staru i însa asupra acestui aspect. . Asadar. pe când cea de a doua si cea de a treia varianta în traditia jurnalismului de opinie si a comentariului. Varianta a treia Un incident dezgustator a marcat întâlnirea pe care presedintele Ibraghimov a avut-o cu populatia din oras. faptul. În acest caz. ziarul are datoria sa lamureasca cititorului în ce cheie urmeaza sa fie interpretate cele întâmplate. Exista. dar. cât ai ucis si ai jefuit! . În acest fel ar putea scrie un ziar de opozitie. Este una dintre delimitarile fundamentale ale jurnalismului actual. ci chiar o disloca. devenind mult mai importanta decât faptul însusi. ba chiar uneori mai mult. sunt destule si aceste trei. se conditioneaza reciproc de o asemenea maniera încât nu mai poti face o distinctie între ele. Este evident ca în primul caz (ipotetic) autorul stirii a d escris. care s-a desfasurat într-o atmosfera constructiva. provocatorul nu a reusit sa deturneze reuniunea. ar putea fi calificat ca absolut nesabuit . O atare structu rare a stirii este determinata de particularitatile genului. fara a fi comentat si fara a se emite judecati de valoare. pur si simplu. cât timp ne veti ucide si jefui? Ajunge! . pur si simplu. care nu însoteste. Cu toate acestea. unde conteaza faptul. Pe când în cazurile al doilea si al treilea ziaristii au cautat s a desprinda. daca în aceasta tara ar exista pres a de opozitie. Variantele a doua si a treia au însa un element comun: un com entariu apartinând redactiei (sau autorului stirii). si alte modalit ati de a relata într-un ziar despre acest eveniment. Am putea afirma ca. unde interpretarea conteaza adesea tot atât de mult precum faptele. în timpul întâlnirii acestuia cu populatia la Caminul cultural din orasul Dost . O asemenea expunere a evenimentului ar putea-o face un ziar proprezidential daca acesta ar fi dispus sa-l reflecte în paginile sale. Toate aceste trei variante pot fi întâlnite în presa. aici. Opinia publica condamna aceasta iesire care s-a produs tocmai în momentul în care tara noastra se confrunta cu dificila problema de tranzitie spre democratie . Stirea ar trebui scrisa cam asa: Cât timp veti mai suge sângele unor oameni pasnici.

ce spune. pur si simplu. [Acest adevar] nu priveste nici credinta. sunt de acelasi tip tocmai dato rita acestui element. Pe când în variantele a doua si a treia emotioneaza însasi d escrierea. nici de adevarul stiintei si al spiritului de liber-cugetator. nationale. Sa existe. aici. Exista doar aprecierea ziaristului. Încarcatura emotionala a acestui text este concentrata în cuvintele pe care femeia i le striga sefului statului. pentru a pricepe în ce anume consta ea. adica în însusi faptul. nu cunoaste mobilurile de care sunt ghidati actorii principali. Cuvântul adevar l-am luat în ghilimele. se face uz de un lexic emotiv.dincolo de întâmplare. De asta data. este un adevar de nivelul ontologic cel mai de jos. Ea rezida în faptu l ca. o diferenta între prezentarea faptelor si cea a adevarului? Exist a. nic i posibilitatea de a urmari toate complicatiile si elementele noi ce intervin. Alteori. O expunere de acest fel mizeaza pe discernamântul cititorului. Uneori. si daca întretine relatii intime cu B . pentru a influenta sentimentele cititorului. în textele citate exista si o alta diferenta esentiala. sa urmarim rationamentele cunoscutului scriitor ceh Milan Kundera despre adevarul jurnalismului. ziaristul cade în capc ana propriilor conceptii civile. ce gândeste 14 Manual de jurnalism el cu adevarat în adâncul sufetului. de regula. nu are acces în culisele întâmplarilor în desfasurare. Cu toate acestea si în acest moment ne confruntam cu una dintre legitatil e jurnalismului un reporter nu este în masura sa cuprinda întregul adevar al eveniment ului. un adevar eminamente pozitivist al faptelor: ce a facut C aseara. Exemplele al doilea si al treilea. nuantat st ilistic. oricât ar fi de diferite. lipsita de o emotie pe care sa i-o confere autorul. patriotice. semnificatia acesteia. deoarece ceea ce lipseste în exemplul al doilea si al treilea este tocmai adevarul . s-ar pute a sa nu dispuna. autorul mizeaza pe ratiunea citit orului (de obicei. nici modul de gândire. care va trage concluziile ce s e impun din faptul relatat. pe dorinta de a spune adevarul. Fara îndoiala. Cauzele sunt multiple: ziaristul. Totodata. întâmplarea sau evenimentul ca atare. în prima varianta. care nu este neaparat si adevarata. în mare masura. de timpul necesar. jurnalistica influenteaza deopotriva inima si mintea cititorului. De unde deducem ca exista un jurnalism al faptului si un jurnalism al adevarului . sigur ca da. Jurnalismul se întemeiaza. stirea este neutra. caruia i se pro pune si cheia în care sa fie interpretat faptul. oare. Îns a modul de a oferi informatia este diferit: într-un caz. sau de spatiu suficient în pagina de zi ar. pentru care a fost ars pe rug Jan Hus. când se întâlneste cu A. din roman ul sau Nemurire : Nu este vorba despre adevarul lui Dumnezeu. în numele caruia a ars în flacari Giordano Bruno. sa redea adevarul despre eveniment. asa sunt scrise articolele ce analizeaza evolutiile politice sau economi . Toate aceste observatii si judecati ne conduc firesc spre urmatoarea concluzie. animat de dorinta de a exprima un punct de vedere personal. Si.

iar în altele pe sentimente si emotii. obliga toriu. întrucât cititorul este în masura sa traga el însusi concluziile. Ziaristul încearca sa prezinte cititorului adevarul . Ziaristul ramâne impartial. din când în când presa britanica publica articole despre succesele economice înregistrate de o întrep rindere sau alta. aici. mentine o anumita distanta fata de eveniment. Sa încercam sa le sintetizam într-un tabel. Comparând cele doua traditii jurnalistice. alaturi de compania din capul topului. considerându-se ca acestea sunt pozitive sau negative . dupa ce sunt relatate în mass media. Pe când exemplul al doilea si al treilea reflecta tocmai punctul de vedere al reporterului. în practica jurnalismului postsovietic faptelor li se confera adeseori dive rse conotatii. Respectiv. exemplele de mai sus ilustreaza diferenta fundamentala în abordarile din jurnalism. Autorul are încredere în cititor. problemele si lipsurile din societate. propunem cititorului sa traga el însusi conclu ziile ce se impun. Ziaristul expune faptele. Pozitive sunt faptele care. Jurnalismul faptului Jurnalismul opiniei Un fapt este mai important decât un comentariu. în functie de atitudinea noastra fata de el. Se apeleaza la sentimentele si emotiile c ititorului. ? Prin simpla relatare a unui fapt. primul obiectiv al stiristi lor este sa dea în vileag neregulile. În realitate. Jurnalistul. jurnalistul aproba sau condamna gestul femeii? Putin probabil. în unele cazuri fiind chiar mai important. arata ca autoritatile activeaza bine. manifestând o atitudine impartiala. atitudin ea sa fata de faptul brut. Jurnalismul: adevarul sau faptul? 15 În jurnalismul occidental asemenea diviziuni nu exista. Un englez ar fi foarte mirat sa citeasca la rubrica noutati un text despre buna ge stionare a unei ferme. este prezentata. deoarece educa si formeaza cititorul. El nu comunica cit itorilor ce crede în legatura cu evenimentul fie de bine. Ziaristul are o atitudine partizana. În conceptia sa. Ele apar însa în perioada în care companiile îsi prezinta raporturile anuale de activitate si. * * * Asadar. fie de rau. Este adevarat. situatia celorlalte întreprinderi din ramura. Comentariul nu este mai putin important decât faptul. Putem oare afirma ca. Se mizeaza pe inteligenta cititorului. Aceasta. însusi evenimentul lipsest e. apreciind ab init io evenimentul ca fiind bun sau rau . fiind substituit de comentariu. ? Influentând emotiile cititorului. nu e înca totul.ce într-o anumita situatie). însa. în puterea sa de discernamânt. de reg ula. Articolele de acest fel sunt inserate. În fine. îi propunem solutii de-a gata. în suplimentele destinate problematicii lumii de afaceri. cineva ar putea avea impresia ca eu . despre recolte sau mulsori record. în cel de al treilea exemplu. Pentru un gazetar de limba engleza faptul exista ca ceva autonom. negative vor fi faptele comunicate de jurnalist care arata activitatea defectuoasa a puterii. în primul exemplu.

ex-ministru al culturii. tocmai acest scop. de fapt. titlu plasat deasupra unei fotografii ce înfatisa debandada si haosul de dupa explozii. 16 Manual de jurnalism Articole pentru analiza O revolutie culturala Mihail Svîdkoi. când Londra a fost zguduita de o serie de explozii. si Agentia federala p entru cultura si cinematografie. Drept motiv pentru actiunea sa au servit aprecierile imprudente ale domnului Sokolov: în emisiunea tv de sâmbata seara. iar împreuna cu fotografia stârneste emotii si da o apreciere a evenimen tului. nu îl descrie. postsovietica cu jurnalismul opiniei si al comentariului. care are vechi dedesubturi. În realitate. care trebuie sa posede tehnicile desenului în creion sau în carbune. iar orice creatie sfarâma cadrele vechi si n aste o noua viziune asupra regulilor si schemelor rutinate. constituite în cadrul ministerului. evident. Jurnalismul ne ofera sansa de a crea. asemenea unui artist pl astic. sa cunoasca legile p erspectivei si proprietatile diferitelor culori si suprafete. condusa de Mihail Svîdkoi. scandalurile de coruptie sunt ceva obisnuit. imediat dupa demitere. devenit public. dupa destituirea lui Mihail Svîdkoi. unu l informativ. cu jurnalistica factologica. iar scoala noastra. Acest confli ct. acesta a declarat ca în fostul Minister al culturii. dar e necesar sa stim sa le folosim. directorul A gentiei federale pentru cultura si cinematografie (AFCC). Acest manual urmareste. este totusi un caz nemaipomenit. l-a actionat în judecata pe Aleksandr Sokol ov Ieri. Relatiile dintre Ministerul culturii si comunicatiilor. Delimitarea . condus pâna la el de Mihail Svîdkoi. car e pe deasupra îi este si sef nemijlocit. a declarat ca îl va actiona în judecata pe seful sau. Jurnalistica are o multime de genuri si de posibilitati. exemplul ce urmeaza fiind un argument în acest sens. sa conduca una dintre cele doua noi agentii. exemplul de mai sus ne descopera si partea frumoasa a meseriei noast re. coruptia înflorea la toate nivelurile . Cu toate acestea. de limba engleza. A doua zi du pa 7 iulie 2005. dintre sef si subaltern are o istorie mai veche. nu au fost niciodata roz. diriguit de Aleksandr Sokolov. Ca întotdeauna. caruia i s -a propus. în Guvernul rus s-a declansat un scandal monstru. Aleksandr Sok olov a fost numit ministru al culturii în martie 2004. Lucrur ile nu stau tocmai asa. unul din ziarele britanice de mare tiraj Evening Standard a aparut cu un titlu de o schioapa în prima pagina: Bastards ( Lepadaturile ). Acest cuvânt licentios nu este. Mihail Svîdkoi. o a cuzatie fatisa facuta de un functionar de stat de un asemenea rang la adresa colegului sau. esenta ac estuia se reduce la faptul cine anume distribuie mijloacele bugetare. Pentru Rusia. ministrul culturii Aleksandr Sokolov.identific jurnalismul occidental. Post-scriptum .

Acelasi luc ru continua si în actuala agentie . se stabilesc prioritatile. a declarat. Mihail Svîdkoi a comunicat agentie i Interfax urmatoarele: Aceasta declaratie a ministrului culturii nu este decât o încercare de a obtine contr olul asupra distribuirii banilor bugetari. al achizitiilor si producerii de filme. destinate dezvoltarii culturii. muzicii. o cunosc. Pentru studierea cazului si depunerea dosarului în instanta. po trivit lui Svîdkoi. precum si de a camufla neputinta ministerului de a-si onora atributiunile sale directe. în sânul familiei . A doua zi dupa emisiunea tv. Din punct de vedere formal. dar. în emisiunea Post-scritum de sâmbata. l egate de aspecte financiare . principalele fluxuri financiare. cinematografiei. Svîdkoi nu a formulat nici o acuzare cu referire la Sokolov.competentelor Ministerului culturii si ale AFCC au fost facute în felul urmator: m inisterului îi revenea elaborarea proiectelor de legi si a reglementarilor juridice (astfel. dupa care actiunea va fi intentata. a fost pus în sa rcina AFCC. autor si moderator al programului tv Post-scripum . p roblema restituirilor este o prerogativa ministeriala). ca ministrul culturii Aleksandr Sokolov nu l-a acuzat în mod direct pe Mihail Svîdkoi si nu i-a rostit numele. difuzata de canalul TVC. Cu alte cuvinte. precum si conflictele personale între functionarii de stat. trec pe alaturi. agentia a capatat statutul unui producator general de stat. Pâna acum. unul care. cu toate acestea. cel putin în activitatea Agentiei federale. Exista o contradictie. ministerul parca ar fi mai mare decât AFCC. evident. pe când tot ce tine de proiecte concrete din dom eniul teatrului. sunt motivate tocmai de aceasta situatie. sa-i aduca ciubuc . care a conc entrat în administrarea sa finantarea tuturor proiectelor. dimpotriva. Aleksei Puskov. este urmatoa rea: Aici începe domeniul de prerogative ale agentiei. nu au fost deloc încântati de aceasta s ituatie. ca organ abilitat cu elaborarea reglementarilor legislative si obligat sa promoveze politica statului în domeniul culturii . Factorii de la Ministerul culturii. dupa fiecare concert. Fara îndoiala . Jurnalismul: adevarul sau faptul? 17 juristii au nevoie de zece zile. însa în situatia ce s-a crea efii celor doua departamente. În cadrul ei se examineaza toate ofe rtele. dupa cum se vede. litigiile ce se iscau între departamente. Situatia aceasta a existat la toate nivelurile ministeriale ca fost rector al Conservatorului. deoarece tocmai aceasta si este c ontinuarea politicii promovate de stat: pentru ce anume sunt destinati acesti bani? Poate fi selectat un proiec t de perspectiva pentru stat si. Declaratia exacta a lui Aleksandr Sokolov. Nu se stie deocamdata ce suma de bani va fi ceruta de la Sokolov pentru prejudiciul adus. El a mentionat doar ca exista probleme. învinuirile pe care ministrul i le-a facut lui Svîdkoi. nu au mai putut tacea. Antrenati în lupta pen . Însa atacul din partea sefului asupra sa i-a dat mâna libera. erau solutionate în mod discret. pen tru Izvestia .

ci si oferirea de mita constituie o actiune pasibila de pedeapsa penala . ci si oferirea de mita consti tuie o actiune pasibila de pedeapsa penala. în conflictul celor doi functionari. nu numai luarea. Acestea arata clar atitudinea ziaristilor fata de subiectul abord at.. fara a afisa însa acest lucru. cel car e are dreptate este Svîdkoi. (. Numeroasele judecati de valoare. în timpul când era rector la Conservator. Nadejda Stepanova Izvestia. sugereaza cititorului ideea ca. de cuvinte si expresii apreciati ve ( evident si fara îndoiala ). de doua ori.2005 Acest articol este un exemplu de partialitate admisa de ziarist. caci. dupa cum se stie.) Oricum. în timpul când era rector la Conservator. dupa lectura tuturor materialelor. De pilda: Antrenati în lu pta pentru banii bugetari.. i-a oferit un pretext potrivit. surse din Procuratura Generala a Rusiei au comunicat unui reporter de la Izvestia ca fata de domnul Svîdkoi. Faptul ca Svîdkoi nu l-a actionat în judecata pe seful sau devine clar abia la mijlo cul articolului. se face uz. Articolul are si alte fraze ce contin judecati de valoare. esenta acest uia se reduce la faptul cine anume distribuie mijloacele bugetare . acesta din urma se va vedea nevoit sa faca dovada justete i afirmatiilor sale. Deja în primul alineat al articolului. pe când comentariul celui de al p atrulea are un mesaj oarecum neutru. care urmaresc sa form eze o anumita atitudine fata de personajele implicate în scandal. textul e structurat astfel încât admite ideea ca aces t lucru este iminent (sau chiar poate a fost facut). nu avem întrebari privitoare la coru ptie . pe care le aflam semanate peste tot în acest text. autorii abordeaza problema si stabilesc cau za care a iscat conflictul ( aprecierile imprudente cuvântul imprudente contine deja o judecata de valoare) si ofera cititorului o concluzie: Ca întotdeauna. dupa cum se stie. caci. daca Mihail Svîdkoi îi va intenta totusi un proces lui Aleksandr Socolov pri vind apararea onoarei si demnitatii. este c .tru banii bugetari. Este o afirmatie deosebit de curajoasa a ministrului culturii. În alineatul al treilea. Alaturi de articol au fost inserate comentariile a patru oameni de cultura. În general. dl Sokolov a declarat ca s-a confruntat personal cu practica ciubucurilor din fost ul Minister al culturii. 28. Si nu va fi deloc o treaba usoara: ieri. Trei îl ataca cu duritate pe ministrul culturii Sokolov. dl Sokolov a declarat ca s-a confruntat personal cu pract ica ciubucurilor din fostul Minister al culturii. Marina Davîdova . din neatentie. nu numai luarea. Este o afirmatie deosebit de cur ajoasa a ministrului culturii.06. S-ar putea însa ca Mihail Svîdkoi sa fi apelat pur si simpli la serviciile gazetarilor pentru a-si regla conturile cu ministrul care. Cu toate acestea.

Printre acesti fericiti era si un tânar cu numele Teriohin Kirill Sergheievici. Implicit. Ukrainskaia pravda. este un ul dintre comilitonii cei mai apropiati ai Iuliei Timosenko. a avut loc ceremonia solemna de admitere la stagiu a vreo douazeci de studenti. scotându-l astfel pe Kirill din sala de sedinte. Seful acestui serviciu. În ce mod îsi exprima autorul atitudinea fata de eveniment? 2. Ministrul s-a aratat mirat de acest fapt si. ministrul a mentionat ca nu a i ntervenit ca Teriohin-juniorul sa-si faca stagiul la minister si ca selectia laureatilor a fost facuta în cadrul scolilor superioare. Potrivit aceleiasi surse.lar ca ziarul si autorii articolului sunt partizanii lui Svîdkoi. de la institutiile de învatamânt superior din Ucraina. Timosenko este amenintata cu moartea Se pregatea un atentat la viata premierului ucrainean Viata sefului executivului ucrainean. dintre cei mai buni. iar serviciul de presa ascunde acest lucru Kirill. Aleksandr Turcinov.2005 Întrebari: 1. Adica. la mini ster. a fost amenintata de un a tentat în curs de pregatire. Serghei Teriohin. Raspundeti la întrebari Fiul lui Teriohin îsi face stagiul în ministerul tatalui sau. ca ei spri jina una din partile antrenate în conflict. Serghei Teriohin a confirmat ca Kirill Sergheievici este fe ciorul sau . cu trimitere la surse diplomatice demne de încredere . Iulia Timosenko. mentioneaza editia. 29. fiul ministrului economiei. au esuat. Motivati evaluarea facuta. Sunteti de acord cu felul în care au fost alese sursele? 5. acesta ar fi unul dintre posibilele adevaruri . Aceasta informatie a fost difuzata de serviciul de securitate al Ucra inei. a declarat ca aces t lucru nu era necesar si ca ( ) Kirill ar fi acceptat sa acorde un interviu .07. Cât de obiectiv este autorul? Prin ce se releva impartialitatea/partialitatea s a? 3. Acest fapt ne permite sa acreditam ideea . Potrivit informatiei de care dispune editia Obkom . acoperindu-l astfel de ochiul camerelor tv si ale re porterilor. pentru a afla opinia acestuia. Potrivit relatarilor Obkom -ului (o editie ucraineana pe Internet). 18 Manual de jurnalism Cititi aceste articole si discutati pe marginea lor. Încercarile ziaristilor de a-l aborda pe Kirill. potrivit editiei. Care sunt sursele de care uzeaza autorul? Exprima acestea pozitia partilor af late în conflict? 4. vineri. a fost admis ca stagiar în m inisterul condus de tatal sau. Dup a ceremonia de înmânare a documentelor. angajatele serviciului de presa au deschis usa de la i esirea în caz de incendiu. acestora înmânându-li-se si actele ce le confirma stat utul . angajatele serviciului de presa facând zid în jurul sau. Puteti califica acest articol ca bun ? Evaluati-l în baza unei scale de cinci punc te.

Timosenko se bucura de o popu laritate mai mare chiar decât a presedintelui Viktor Iuscenko.ca declaratia serviciilor speciale are ca scop cresterea ratingului premierului ucrainean. ginerele ex-presedintelui ucrainean Leonid Kucima. Lucrare practica pe tema Jurnalismul: adevarul sau faptul ? Scrieti un articol. care este nemultumit ca Timosenko a facut un demer s la Procuratura Generala. acesta a difuzat un interviu cu Samil Basaiev. Ea este apreciata ca o gratioasa femeie-politician. La ora actuala. Articolul are toate elementele necesare? Ce anume îi lipseste si de ce? 5. Ar face mai bine sa se ocupe de problemele statului. folosind informatia de mai jos. Recent. fiica dnei Timosenko a renuntat la garzile de corp si intentioneaza sa se marite cu un rocker britanic de conditie modesta. permanent. îi remarca eleganta si rafinamentul. Este acesta un articol bun? Evaluati-l în baza unei scale de cinci puncte. Este exprimata în acest articol atitudinea autorului? Daca da. Unul dintre coproprietarii acestuia este V iktor Pinciuk. 01. la frictiuni între adeptii presedintelui si cei ai primului ministru. potrivit ziaristilor ucraineni. solicitându-i sa atace în justitie o hotarâre a Curtii economice. care a con firmat ca actiunile Combinatului apartin lui Pinciuk. circula în automobile de lux si. Kiev Rossiiskaia gazeta. Timosenko este un simbol al mâinilor curate . Cât de obiectiv este autorul? Prin ce se releva obiectivitatea/partialitatea sa ? 3. Timosenko însa a declarat ca nu va accepta sa se fotografieze pentru Playboy . pe care Iuscenko le-a promis a legatorilor. în noaptea de joi spre vineri. nu sa regleze conturile Jurnalismul: adevarul sau faptul? 19 cu cineva .08. atentatul putea fi pus la cale de structur i ce au legatura cu Combinatul siderurugic de la Nikopol. Aceasta supara elitele ucrainene afla te la putere si conduce.2005 Editia poloneza a revistei Playboy a desemnat-o pe dna Timosenko omul lunii . Revista Forbes scrie despre Timosenko ca despre o femeie de un curaj iesit din comu n . Potrivit unor informatii preliminare. Ivanna Gorina . atunci prin ce m ijloace? 2. de asemenea. fiul lui Iuscenko. Întrebari: 1. Andrei. care a mângâiat inimile cititorilor revistei Playboy . Pinciuk a învinuit-o pe Timosenk o ca aceasta ar dori sa se rafuiasca cu el. s-a instalat într-o locuinta scumpa din centrul Ki evului. Postul american de televiziune ABC nu va mai fi admis sa activeze în cadru . Faptele sunt expuse logic sau nu? 4. ci a propulsat-o pe locul al treilea între cele mai influente femei din lume. a declarat Pinciuk. dupa ce. potrivit unui top publicat de revista Forbes . Lupta Iuliei împotriva oligarhilor ucraineni i-a adus nu numai reputatia de cel ma i popular om politic din Ucraina. În acelasi timp. În Ukraina. întrucât nu corespunde standardelor acesteia. Evghenia. Ministerul apararii al Federatiei Ruse a refuzat sa acrediteze postul american d e televiziune ABC. Revista Elle .

în conditiile dezvoltarii multilaterale a cooperarii ruso-americane în domeniul antiterorist. soldate cu moartea a sute de persoane. Nu putem sa nu mentionam ca interviul a fost transmis tocmai în momentul când Rusia. Vineri. toate tarile comunitatii internationale fac eforturi fara precede nt pentru combaterea terorismului international. Daniel Russell. Samil Basaiev. este un terorist care si-a asumat responsabilit atea pentru ocuparea scolii din Beslan. 31 iulie 2005. Întrebare: Puteti confirma faptul ca. dupa ce a oferit spatiu de emisie teroristului international Samil Basaiev . facuta în ajunul difuzarii emisiunii. în octombrie 2002. pentru a-i exprima indignarea în legatura cu difuzarea la un post de televiziune american a unui interviu cu teroristul Basaiev. iar numele sau a fost introdus în lista respectiva a C[onsiliului] de S[ecuritate] al ONU. care are pe constiinta organizarea a numeroase acte teroriste. Nu avem nici o îndoiala ca difuzarea de catre mass media independ ente. inclusiv la initiativa SUA.l Ministerului apararii al Rusiei. În aceeasi zi. între care si copii. Nu avem decât sa regretam ca conducerea postului ABC News a ignorat declaratia oficiala a Ambasadei ruse la Washington. dar mult mai târziu (diferenta de fuse orare între Moscova si Washingto n este de opt ore). ministerul de externe rus l-a convocat pe însarcinatul cu afaceri interimar Daniel Russell? Dl McCormack: Am discutat aceasta problema cu guvernul rus. a unui interviu cu organizatorii monstruoaselor acte teroriste din SUA. se spune: 20 Manual de jurnalism Spatiul de emisie a fost oferit unuia dintre cei mai odiosi insurgenti ceceni. Serghei Ivanov. sustinut de Shon McCormack. Basaev a fost declarat terorist de catre întreaga comunitate internationala. pe teritoriul SUA. în care si-au pierdut viata sute de cetateni pasnici. de la 11 septembrie 2001. în care era exprimat un protest împotriva difuzarii acestui interviu. a declarat duminica. În aceeasi zi. inclusiv la Teatr ul de la Dubrovka si la Beslan. as vrea sa mentionez doua lucruri: noi consideram ca liderul rebelilor ceceni. Prezentam din acea conferinta de presa secventa care viza interviul cu Samil Basaiev (cu mici prescurtari). în special hotarârea 1373 (2001) a CS al ONU. în legatura cu interviul difuzat de postul ABC cu liderul cecen. Basaiev a fost declarat ca fiind un terorist ce prezinta un pericol si pentru securitate a . ar trezi indignarea justificata a milioane de americani. si a teatrului de la Dubrovka. MAE al Federatiei R use a facut o declaratie în care. 29 iulie. din Moscova. MAE al Rusiei l-a convocat pe însarcinatul cu afaceri al SUA în Ru sia. pe care l-au difuzat la postul american. În ce priveste aceasta emisiune. sunt onorate obligatiile. precum si pentru o serie de alte acte de terorism. care cere în mod expres membrilor ONU sa se abtina de a acorda sprijin sub orice forma activ sau pasiv organizatiilor sau persoanelor implicate în acte de terorism ? Se pune si problema deontologiei jurnalistice si a calitatilor profesionale ale celor care au comandat si au realizat acest interviu . la Departamentul de stat al SUA se desfasura obisnuitul briefi ng. Apar probleme. de exemplu. În august 2003. privind modul în care. în context. SUA. în anul trecut. între altele. ministrul apar arii al Federatiei Ruse.

însa ne-am exprimat clar în acest punct: orice decizii în acest sens apartin exclusiv companiilor. deoarece fara de ea. se baga în focul incendiilor. difuzând acest interviu. iar în ce priveste Cecenia am declarat ca actiunile ce conduc la moartea unor oameni nevinovati nu au nici o justificare. participa la demonstrati i si manifestatii antiguvernamentale. Întrebare: Ar avea vreo obiectie Guvernul SUA. escaladeaza Everestul. din punctul de vedere a ceea ce trebuia sau ce putea ca faca acesta. acesta e deja o alta metoda. Am spus aceasta si pâna acum. întrucât aceas ta metoda le solicita mult timp si multa energie. sa le treaca prin inima sa. Observatia Cele mai convingatoare fapte sunt cele traite de reporterul însusi. daca vreo companie mediatica americana ar pune pe post un interviu cu Osama Ben Laden? Jurnalismul: adevarul sau faptul? 21 Dl McCormack: Diferite companii americane au difuzat fragmente de înregistrari video facute de Osama Ben Laden si de Aiman Zavahiri. pus pe post de ABC. revistelor si ziarelo r. în ultimul caz. precum si de altii. Noi condamnam cu toata fermitatea orice acte de terorism. jurnalismul este de neconceput. am cerut companiilor de televiziune sa tina cont de faptul ca aceste înregistrari pot contine semnale sau alte informatii pentru alte celule teroriste. Pentru un adevarat profe sionist conteaza enorm sa vada lucrurile cu ochii proprii. Exista câteva metode de strânger e a informatiei. Sa le examinam pe rând. Cu mai mult timp în urma. Acestea sunt: ? Observatia. P e lânga faptul ca descopera astfel subiecte noi pentru articolele si relatarile sale. care se realizeaza prin anchetare). Întrebare: Ce asteapta rusii de la voi? Raspuns: Dvs ar trebui sa întrebati guvernul rus ce asteapta de la guvernul SUA. fara de expunerea faptelor. sa existe asemenea semnale? Dl McCormack: Nu sunt sigur. so ? Interviul (individual si de masa ndajul.cetatenilor SUA. Guvernul SUA nu are competenta de a împiedica postul ABC de a-si exercita dreptul constitutional. Întrebare: Ar putea ca si în interviul cu cecenii. De fapt. Colectam informatie În acest capitol vom cunoaste metodele de colectare a informatiei ? Observatia ? Studierea documentelor ? Experimentul ? Interviul ? Conferinta de presa Munca unui jurnalist începe prin colectarea informatiei. conferinta de presa este o varietate a interviul ui. îndata dupa 11 septembrie [2001]. ? Mai exista experimentul. Guvernul SUA nu are nici o implicare în decizia luata de postul ABC de a difuza interviul. ? Conferinta de presa. jurnalistii merg la razboi. Pentru a le do bândi. însa ziaristii apeleaza la el destul de rar. pr ezenta sa la . precum si a cartilor. însa în jurnalismul postsovietic conferintei de presa îi revine un rol deosebit de important. ? Lectura si studierea documentelor.

Ele creeaza efectul prezentei. comandantul batalionului Askeran (fortele de autoaparare din Karabah n. nu am vazut atâtia barbati înarmati. [ ] Când comandantul de batalion Allahverdi Baghirov si-a pierdut viata întro explozie de mina. Iata un fragment dintr-un articol semnat de ziaristul azer Emin Eminbeili. un ziarist va chibzui mult ce anume ar putea vedea la fata locului. 2002). unde s-au constituit cele mai numeroase detasamente de militii populare. Pentru a dev eni un profesionist. oamenii îmi raspundeau. îmbracati în civil. de pilda. ce momente merita sa fie observate. oamenii se plimbau. Cei câtiva ani petrecuti în subsoluri. înainte de a pleca în misiune. de cele mai multe ori. Când a venit momentul schimbului. fotografiile copiilor sau mi . Aveau semne ca au fost batuti crunt. s-au îmbratisat si au izbucnit în plâns. ci si a observa. Nici macar la Erevan. îmbratisând pe un prizonier armean. (Dmitri Pisarenko. cu atât mai mult fixa pe hârtie sau pe banda video. Moscova. Mai mult decât atât. ne putem pregati din timp pentru a face observati i. Dupa o runda fructuoasa d e negocieri.). Chiar în fata camerei tv. articolele devin mult mai bune. titlurile cartilor din dulap (sau lipsa cartilor!). prizonierii au fost pusi în libertate. mi-a spus Gheorghi [militarul care îl însotea pe ziarist]. pur si simplu. Am putea. sa ne imaginam biroul unui înalt demnitar de stat si sa ne pre gatim din timp pentru a observa manifestarile personalitatii sale. Moscova. mereu cu frica de a nu fi împuscati de pe înaltimile Susei. în care descrie munca sa în timpul razboiului din Karabahul de Munte. cotidianul acestuia. În momentul în care s-au întâlnit. 2002). le confera verva si efectul pr ezentei. red.fata locului da textelor un aer de autenticitate. Într-o zi. pe eroul national al Azerbaidjanului Allahverdi Baghirov. Ca rezultat. Detaliile sunt deosebit de importante. prin oras. Descrierea celor vazute îl face pe cititor sa sesizeze realitatea razboiului. Colectam informatie 23 Am avut si un alt caz interesant. un ziarist trebuie sa stie nu numai a privi. ostasul armean i-a spus lui Allahverdi ca spera mult sa nu mai nimereasca pe parti difer ite ale liniei frontului. mai convingatoare si mai interesante. pe care l-am filmat. abia dupa o lunga pauza. În timpul schimburilor de prizonieri se întâmplau lucruri extraordinare. Vitalik. a luat legatura prin statia de radio cu trupele noastre si a întrebat daca e adevarat ca a murit Allahverdi. Când a auzit confirmarea. Un gazetar atent va afla multe observând serviciul de birou al functiona rului. lasasera pe chipurile lor urme de nesters. s-a decis sa se schimbe câte un prizonier de ambele parti. Fii atent. Însa nu fiec are le poate surprinde. Când îi întrebam ceva. s-a întunecat la fata si i-a certat pe soldatii nostri: De ce nu l-ati crutat pe un asemenea om? (?????????? ?? ????? ? ??????? / Editie redactata de Ilia Maksakov. Iata înca un exemplu: Pe strazile din Stepanakert era multa lume. Între timp. ?????????? ?? ????? ? ???????? / Editie redactata de Ilia Maksakov. dornici de lumina soarelui. sa s imta sub toate aspectele rutina. De mult n-am vazut asa ceva în Karabah . ei zâmbesc. aveau fetele însângerate. Dupa ce a fost cucerit orasul Susa. unul în întâmpinare altuia. pasiunile si slabic iunile acestuia. Astfel. pe pamântul nimanui. el a spus ca împreuna cu acel armean a jucat multi ani fotbal pentru aceeasi echipa . E ste un lucru care se învata. l-am vazut pe comandantul unui batalion de autoaparare. ei mergând.

ultimele doua genuri într-o mai mica masura. în af ara unei estimari a numarului manifestantilor si în afara de o repovestire a discursur ilor oratorilor. confirmând sau punând sub semnul îndoielii informatia pe care ati aflat-o dupa un inte . Mallett în al sa u Ghid pentru ziaristii din tarile Europei Centrale si de Est . Sa nu uitati niciodata de existenta documentului. aceste amanunte îi prezinta pe acestia mult mai reliefat. o proclamatie sau un afis. iar în cazu l observarii discrete persoana sa ramâne anonima. atunci când jurnalistul participa nemijlo cit la eveniment (fiind. si editorialul.ca colectie de broaste testoase decorative. precum interviul. Lectura si studierea documentelor Nu cred ca ar fi cazul sa dam o definitie a documentului. Observatia poate fi. Cu toate acestea. când ziaristul urmareste desfasurarea e venimentului ca martor. Acesta poate fi orice în scris facut de om. Aceasta delimitare depinde însa de gradul de implicare a celui care 24 Manual de jurnalism reflecta evenimentele. de la scrierea cuneiforma la o licenta. exista un numar imens de documente care pot fi utile zia ristului. deschisa si discreta. în cazul când jurnalistul obser va deschis. Ziaristul trebuie sa-si noteze detaliile surprinse. un certificat de casat orie. Un document prezinta o va loare ca atare. scrie Malcolm F. investigatia jurnalistica. de asemenea. membru al unei expeditii sau lucrând un anumit timp ca muncitor la o banda rulanta) si din afara. Toat e acestea ne dau o idee despre categoria sociala din care provin cei nemultumiti de politi ca guvernului. Aceasta disciplineaza mintea si ochiul. observatia este importanta si în cazu l abordarii altor genuri jurnalistice. îmbracam intea acestora (daca sunt îmbracati bine sau prost. chiar se structure aza în baza unor observatii personale. schita. pur si simplu. ziaristii nu f olosesc scrisul cuneiform. unul medical sau. iar un afis poate deveni obiect al interesului ziaristic doar în cazuri extrem de rare. o metrica. atunci. de pilda. Stirile si reportajele se sprijina în mare parte si. ce-i drept. ba chiar si articolul analitic. Observatia poate fi facuta din interior. Cu toate acestea. Evident. în functie de punctul de vedere al celui care observa. Daca un ziarist urmeaza sa scrie despre un miting antiguvernamental. el îsi anunta de la bun început prezenta si scopul aflarii sale în acel loc. Totusi. nu putem sti nici ce documente îi vor fi necesare în procesul elaborarii si scrierii te xtului. ar fi bine sa observe expresia ochilor oamenilor din multime. pâna în momentul în care ziaristul nu a stabilit clar ce articol anume va scri e. daca au hainele curate sau nu). mai pregnant decât niste cifre seci privind bugetul lor mediu lunar. într-un fel. Bineînteles.

La ora actuala. Accesul la acestea ne este favor izat de motoarele de cautare.ru http://search. ar gumentul necesar la care va veti referi în cazul în care cineva ar cauta sa combata articolul . ca pe monitor sa fie afisata lista site-urilor unde acestea pot fi gasite. Astfel. pe c are vi le puteti însusi. ale Bancii Nationale. un ziarist aduna de-a lungul anilor o întreaga arhiva.google.msn. p oate cea mai importanta. ghiduri si buletine de tot felul ce prezinta activitatea diferitelor institutii si organizatii.Internetul .ru www.excite. În afara de aceasta. citind instructiunile respective. pentru informarea unui ziarist.com http://search. pe care le puteti afla cu ajutoru l acelorasi motoare de cautare.altavista.Carti.ru www.Baze de date Este important sa învatati a utiliza site-urile structurilor conducerii de stat. O arhiva de acest fel are o valoare inestimabila. c ele ale Presedintiei. comentatorii poli tici cunosc legile si decretele.search. Internetul ne pune la dispoz itie date despre o multime de persoane si de organizatii. analistii economici se descurca usor în coloanele d e cifre. taieturi din ziare. acesta a devenit o alta sursa.com www.rviu sau în urma propriilor observatii. care cuprinde car ti. privind tranzactiile bursiere. Ziaristii specializati îsi însusesc destul de repede tipurile de documente necesare în domeniile în care scriu.Legi si hotarâri .rambler. Guvernului. de nepatruns pentru neinitiati.yahoo.com www.net www.Bugetul de stat si bugetele locale .weblist. iar reporterii din salile de judecata pricep valoarea si de desubturile proceselor-verbale ale sedintelor de judecata si ale deciziilor instantelor. Iata câteva din ele: În limba engleza În limbile engleza si rusa www.com/ Colectam informatie 25 Folosirea acestor mijloace este simpla: este suficient sa introduceti în fereastra de cautare cuvântul sau îmbinarea-cheie. documentul este suportul. Sunt si alte metode de cautare. colectii de ziare (pentru a le putea consulta va trebui sa mergeti la biblioteca sau sa aveti acces la Internet) .ru www.yandex.Rapoarte si informatii financiare .com www. Documente utile . enciclopedii. Parlamentului. odata cu aparitia Internetului. Curtii Supreme de Justitie . În ac tivitatea practica.Procese-verbale ale sedintelor de judecata .ru www. ghiduri si îndrumatoare .ra-gu.km.com www.Dictionare.Comunicate de presa si alte surse PR .Rezultate ale unor sondaje .aport. mult mai complicate.com www.aol.

o multime de glosare (vezi: http://slovari. de aceea practicarea lui trebuie facuta cu deosebita atentie. reporterii se îmbraca în cojoace de Mosi Craciuni sau Albe-ca-Zapada. Puteti consulta. Nici trucul de a îmbraca haine de cersetor nu este dintre cele mai fericite. enciclopedii. dictionare bilingv e: rusenglez. Exista si alte surse de documentare. Planificarea si înfaptuirea unui experiment se va face cu maxima minutiozitate.si ale celei Constitutionale (în tari diferite acestea se numesc în mod diferit). îsi asuma cele mai neobisnuite ipostaze. El joaca un rol .php). întru cât acestea întuneca scopul însusi. sa treaca fra udulos frontiera împreuna cu contrabandistii. . El va tine con t de regula generala ca un scop nobil nu poate fi realizat prin mijloace murdare. ca forma de comportament profesional. Nu va putea. de pilda. de asemenea. Experimentul implica probleme deontologice. ziaristii se deghizau adesea în cersetori. încercând sa patrunda într-un alt mediu.ru/searchall. so licitândui ziaristului o robustete morala deosebita. tin sa-i avertizez în mod expres pe ziaristii tentati sa practice experiment ul ca principala metoda de lucru. Caci adeseori. În cazul în care scrie un articol despre prostitutie. Astfel. În Internet mai puteti gasi dictionare. Experimente se fac în special la pregatirea unor reportaje sau în cazul investigatii lor jurnalistice. sa vânda marfuri furate etc. În timpurile sovietice ea se numea. Este important. de asemenea. fac bisnita etc. În aceasta consta esenta experimentului. pentru a cunoaste si a întelege problema din interior .gramota. inclusiv enciclopedia Kirill si Metodiu (www. pentru a simti pe propria piele viata si cond itia eroilor pe care urmeaza sa le fixeze în pagini de reportaj. rus-italian (http://lingvo. este principialmente inadmisibil ca un reporter ce face un experiment sa practice meserii blamate de societate.ru sau http:// dic.yandex. Ziaristul îsi ascunde adevarata sa meserie. ca în cazul în care îsi schimba profesia reporterul sa nu devina turnator sau informator platit. rus-francez.academic. punând la cale un exper iment. dupa care descriau cu lux de amanunte specificul acestei profesii a marginalizatilor. Experimentul Aceasta metoda de colectare a informatiei consta în modelarea unei situatii de cat re ziaristul însusi.km. 26 Manual de jurnalism Aici. Astfel. el nu va putea. În alte cazuri. Cu alte cuvin te. în primii ani postsovietici. cam lung: jurnalistul îsi schimba profesia .ru). Ziaristul este dator sa fie constient d e aspectele etice si de delicatetea de care trebuie sa dea dovada în acest caz. sa-si asume o alta functie sociala. sa intre în rolul de codos. transformându-l în functie de mijloacele cu care a fost atins. rus-spaniol. care sunt atât de multe încât este cu neputinta sa le enumeram aici.ru). de asemenea. se angajeaza la munci în baza unor anunturi de mica publicitate. pentru a o întelege mai bine si a o prezenta cititorului cât mai acc esibil.

În prim . colegi de un interviu? Interviul este si el o discutie. Dupa un concurs de frumusete. 124. 7. fapt care este blamabil. Întrebarea reporterului a fost data uitarii. Ziaristul va folosi dintr-un asemenea interviu cel mult un citat-doua. ?. investigatia cu mijloace ascunse este justificata. raspunsul a fost pe masura (nu-mi imaginez ca cineva ar putea da un raspuns inteligent la ea). Ce-i drept.. Despre interviu ca gen vom vorbi mai târziu.ziaristul încearca prin înselaciune ( schimbarea profesiei deja este o înselaciune) sa obtina informatia de care are nevoie. Aici îl vom aborda ca m ijloc de colectare a informatiei. ???????????????? ????? ???????????. interviul este si cea mai importanta metoda de obtinere a informatiei. însa una întretinuta în mod profesionist. un reporter a întrebat-o pe câstigatoarea concursului: Prin ce credeti ca sunteti mai buna decât celelalte fete? La aceasta întrebare nechibzuita. Tot acolo. în ce l mai bun caz. Ed. pe când raspunsul domnisoarei a ramas. exista doua tipuri de interviuri: interviul. Prin urmare. atu nci va lua interviul chiar la fata locului . 1999. Prin ce se deosebeste o simpla convorbire pe care o poate întretine oricine cu prieteni. Interviurile acestea sunt de obicei scurte si se rvesc la precizarea situatiei. nu pe persoana intervievatului. care a avut loc pe la mijlocul anilor 90 în una din tarile CSI.].ce . Directive le Consiliului german pentru presa (Codul deontologic al jurnalistilor germani) prevad ca un ziar ist se va manifesta în propria ipostaza. toata lumea a prins a vorbi ca pretendenta la titlul de Miss este. Cam aceleasi stipulari privind metodele discrete de obtinere a informatiei cupri nd si codurile de deontologie a jurnalistului din Marea Britanie. 6. În acest caz. Daca un ziarist ce efectueaza o investigatie da date false despre persoana sa [. Colectam informatie 27 Tipurile de interviu Daca reporterul vrea sa limpezeasca detalii ale unui incident sau eveniment. vecini. Interviul Arta interviului consta în priceperea de a pune just întrebari. cunoscuti. în anumite situatii. este incompatibil cu autoritat ea si scopurile presei 6. si unul dintre cele mai populare genuri în jurnalismul postsovietic. acest fapt. Interviurile mai mari sunt luate pentru a schita chipul unui om sau pentru obtinerea de informatii la un subiect anume. acelasi document prevede ca. în principiu. Asta.cine si interviul. p. accentul se pune pe eveniment. în capitolul respectiv al acestei carti. Astfel. ????????? ? ?????????? ?????????. Dupa ce secventa a fost difuzata la televiziune. pur si simplu. Slovenia si din mul te alte tari7. o proasta. daca este vorba de obtinerea unor informatii ce prezinta un deosebit interes social si care nu pot fi capatate prin alte mijloace . la obtinerea unor date suplimentare necesare scrierii repo rtajului. Totodata. M oscova. Galeria . Finlanda.. pentru a obtine rasp unsurile de care aveti nevoie. 1.

În sânul breslei. unor importanti oameni politic i. Mai exista un tip de interviu. discutia cu omul din strada. daca e cazul. Ziaristul apeleaza la interviu pentru strângerea unor informati si. povestesc despre u n anumit eveniment. ziaristii ar trebui sa se pregateasca cu toata seri ozitatea pentru a participa la conferintele de presa. utilizat mult de posturile de radio si tv. reprezentanti ai organizatiilor neguvernamental e sau oameni de cultura si de arta vorbesc în fata unei multimi de ziaristi. un dialog. pentru mult i ziaristi si pentru multe editii conferinta de presa constituie astazi principala sursa de informare. dupa care raspund la întrebar ile asistentei. Interviul-opinie este solicitat. de regula. Este v orba de sondajul de opinie a cetateanului simplu. unor celebr itati sau oameni foarte cunoscuti. Conferinta de presa Conferinta de presa este o manifestare la care personalitati ale vietii publice oameni politici si de afaceri. De fapt. însa ziaristii trebuie sa stie sa utilizeze rezultatele acestora si. informând despre acesta si facând comentarii. În ultimii ani.ul. deopotriva. întrucât au un timp extrem de limitat p entru . un ziarist sustine. acestea fac parte din instrumentarul sociologilor. De fapt. pe ntru obtinerea unor comentarii sau a punctului de vedere al celui intervievat într-o pr oblema sau alta. desi este clar ca punctele de vedere exprimate depind mult de locul ales. sa poata opera cu aceste date. Aceste interviuri sunt luate. amanuntele pe care le ofera sursa. viata sa privata. unor oameni al caror punct de vedere intereseaza pe citit or. De obicei. Tipuri speciale de interviuri sunt sondajele de masa si asa-zisele focus-grupuri . În intervi ulce au valoare declaratiile. Conferinta de presa seamana în multe privinte cu interviul. Acest cadru îi permite ziaristului sa puna cel mult una sau doua înt rebari. conferintele de presa au devenit atât de importante în act ivitatea mass media. inte rvievând. cu deosebirea ca. Ceea ce îl intereseaza în acest caz pe ziarist este per sonalitatea intervievatului. Aceste interviuri s e iau atunci când se scrie despre un anumit eveniment sau tema. opiniile oamenilor simpli exprimate la piata vor fi mult diferite de cele formulate de trecatorii din fata unei universitati sau cei abordati în gradin a publica. în timp ce la conferinta de presa partic ipa multi ziaristi. comportamentul si ticurile acestuia. conteaza cel care vorbeste. într-un cuvânt. a cestea sunt luate în locurile cele mai animate. aces t fel de interviu este numit vox populi (din latina vocea poporului). de obicei. Prin urmare. unor experti cunoscuti. la modul ideal. de regula. Astfel. încât am decis sa le abordam ca o categorie aparte. juristi.

de mai bine de jumatate din populatia Rusiei. iar multi lideri nat ionalisti trec tot mai frecvent de la propagarea conceptiilor lor la actiuni violente si la formare a unor detasamente paramilitare acestea sunt concluziile Biroului pentru drepturile omului din Moscova. Briefingurile sunt sustinute. punând o întrebare dupa alta. participând la o conferinta de presa. În afara de aceasta. Acestea sunt încercarile si chemarile. Se întâmpla. Militantul pentru apararea drepturilor omului califica drept acte teroriste atac ul asupra lui Anatoli Ciubais. Biroul pentru drepturile omu lui din Moscova a stabilit ca lozincile si ideile xenofobe sunt împartasite. în conferintele de p resa. Nivelul xenofobiei în Rusia se mentine la o cota înalta. care sunt mai scurte de cât conferintele de presa. într-o masura mai mare sa u mai mica. de a crea formatiuni param ilitare. ei pot refuza sa raspunda la întrebarile ziaristilor. adica informatii si comentarii care nu vor aparea în alte mass media. . presedintele RAO EAS. 28 Manual de jurnalism În acelasi timp. stabila Militantii pentru apararea drepturilor omului din Moscova au publicat un nou rap ort privind manifestarile de rasism si xenofobie din Rusia.8 % din persoanele chestionate). pe armeni (4. în termenii urmatori: Mergi si întreaba-l cutare . nu e neaparat sa pui si tu o în trebare. Sintetizând rezultatele mai multor sondaje de opinie. Este un procedeu pentru a dobândi asa-numitul exclusiv . fara a fi însa înteles de ziarist.5 % fata d e evrei. foarte frecvente. de reprezentanti i puterii. iar circa 2. ca ziaristul sa puna sursei întrebarea abia dupa încheierea co nferintei de presa. când trimit reporterul la vreo conferinta de presa. de regula. stabila . Vorbe si fapte În ultimul timp.1 %). s-ar putea. Desi redactorii actuali. O alta forma de interviuri colective sunt briefingurile. în comportamentul gruparilor nationaliste si al liderilor acestora se manifesta elemente noi. Unii dintre cei vizati în raport ca ar manifesta predispozitii la violenta califica însa documentul drept o provocare. a mentionat. de cele mai multe ori. în timp ce persoana care da conferinta de presa cauta sa evite un raspuns direct sau. în culoare.1 % dintre participantii la sondaj încearca sentimente de ostilitate fata de tigani. sau sa insisti sa capeti cu orice pret un raspuns. Rusii nu-i agreeaza în special pe ceceni (14. într-un interv iu pentru BBC. Etica jurnalistica cere ca. Semion Cearnîi.a pune întrebarile ce îi intereseaza. înfaptuirea unor acte teroriste . precum si explozia din trenul Moscova-Groznîi. de asemenea.1 %). precum si. l-a si dat. În timpul acestora. pe a zeri (5. de c omiterea carora sunt suspectati membrii organizatiei Unitatea nationala rusa. 5. îi form uleaza misiunea. cu titlu de noutate. în general pe originarii din Caucaz (6 %). Texte pentru analiza Xenofobia din Rusia se mentine la o cota înalta. sa nu abuzezi de atentia asistentei. autorul raportului.

potrivit lui Baturin. seful Uniunii militar-imperiale. Militantii pentru apararea drepturilor omului mentioneaza ca. au anuntat în februarie crearea unor militii populare . spre deosebire de alte tari. a spus e l. potrivit Biroului. încearca s a previna frictiunile interetnice. Tribunalele. responsabile. Iuri MALOVERIAN BBC. Generalul în retragere Leonid Ivasov. în prima jumatate a anului curent.bbcrussian. nu este de acord cu declaratiile lui Cearnîi. de migratiunea iesita de sub control. 2 1 de persoane au fost condamnate la termene de detentie între patru si nouasprezece ani. în sase luni. de destramarea stat ului sovietic. iar statul nu a într eprins nimic pentru integrarea acestora . Potrivit lui Baturin. pronunta în aceste cauze sentinte tot mai aspre: a stfel. Nu am l ansat apeluri de înarmare. El afirma ca. între altele. nivelul de xenofobie în Rusia este superior celui din s tatele postsovietice si din alte tari. Am temerea ca în Rusia situatia este mai grava decât în toate [statele postsovietice]. centrul pe care îl conduce s-a implicat în organizarea unor cu rsuri speciale în aceasta problema pentru functionarii publici si pentru colaboratorii militiei. Mihail Baturin. Uniunea militar-imperiala este constituita din organizatii solide. deoarece. Liderii a cesteia din urma. a afirmat Cearnîi. este cauzata. unele formatiuni locale. este promovat eficient un program de educare a spiritului de toleranta. cel putin la Moscova. potrivit autorilor raportului. în cadrul a sase procese care au judecat dosare privind atâtarea urii interetnice. de criza economica. o org anizatie creata de autoritatile moscovite si care se preocupa de relatiile interetnice. în regiunile cu care centrul Etnosfera coopereaza. Pe de alta parte. Acestea nu sunt decât niste aberatii ce apartin celor ce doresc provocari . Potrivit lui Semion Cearnîi. Colectam informatie 29 Educarea spiritului de toleranta Xenofobia. activitatea Biroului pentru drepturile omului din Moscova nu se reduc e la critica puterii. dar si de lipsuri.Activistii acuza de intentia de a crea detasamente înarmate în special Miscarea împotr iva imigrarii ilegale. care a facut ca în marile or ase sa se constituie mari comunitati de originari din Caucaz si din Asia Centrala. D e asemenea. Acest articol are o seama de calitati. precum si Uniunea militar-imperiala.com) Intertitlurile din original au fost pastrate. Un neajuns este ca a d oua propozitie . De altfel. respinge ac este acuzatii. la noi atestam un ghem de complexe care a condus la mani festarile de xenofobie . directorul general al centrului Etnosfera . în tara se atesta o schimbare radicala în modul în care justitia abordeaza dosarele în cazurile de atâtare a vrajbei interetnice . autoritatile. Moscova Serviciul rus al BBC (www. dupa spusele lui Cearnîi.

iar cititorul întelege cu greu pe cine îi are autorul în vedere. Astfel. sunt scoase din context (capitolul Vor be si fapte . ? Semion Cearnîi. ? Generalul în retragere Leonid Ivasov. întemeindu-se pe urmatoarele patru surse: ? Raportul privind rasismul si xenofobia din Rusia. În ultimele doua luni. 299. afirma tiile lui Semion Cearnîi sunt citate literalmente. în acest caz concret. a iesit în mod unilateral din componenta Gruziei. Totusi. cum spun gruzinii) urmaresc cu atentie orice manifestari de spori re a capacitatii militare a . Tbilisi (IWPR nr. 10 august. De la celelalte trei surse ziaristul a obtinut informatiile intervievându-le. aceasta chiar daca Raportul si autorul acestuia sun t surse extrem de apropiate. Cititi aceste articole si discutati pe marginea lor. iar cea de a patra sursa exprima pozitia oficialitatilor moscovite. seful Uniunii militar-imperiale. pentru a oferi ascultatorul ui o informatie echilibrata. S-a r putea ca autorul sa nu fi citit Raportul. În toate aceste cazuri. 30 Manual de jurnalism Din punct de vedere formal. Zurab Bendeniasvili. pentru noi conteaza si este interesant ca articolul este echilibrat. Alan Parastaev. s-au p rodus deja câteva incidente care au agravat si mai mult relatiile complicate dintre Tbilisi si Ose tia de Sud care. E vorba de raportul militantilor pentru drepturile omului. autorul nu s-a limitat la a prezent a punctul de vedere al uneia dintre parti. 2005). Expresia ar manifesta predispozitii la violenta este confuza. În afara de aceasta. ? Mihail Baturin. autorul Raportului. ci doar un comunicat de presa despre p ublicarea acestuia. elaborat de Biroul pentru dr epturile omului din Moscova. Thinvali.nu este clara. Cealalta parte este reprezentata de liderul unei miscari na tionaliste. Este de presupus ca textul documentului a fost publicat în presa si în Internet. echidistanta. acum mai bine de 14 ani. directorul general al Centrului Etnosfera . ci a cautat si altele. sursa se refera la o categorie întreaga de documen te. alineatul al doilea). Una dintre surse este scrisa. desi punctul de vedere al lui Semion Cearnîi putea fi exprimat si în cadrul unei conferinte de pr esa prilejuita de publicarea Raportului. Autorit atile de la Thinvale (sau Thinvali. fiind de asemenea greu inteligibile. punctul de vedere al militantilor pentru drepturile omului este exprimat de doua surse. Ultimul fapt din aceasta serie îl constituie reactia net negativa a Osetiei de Sud în legatura cu aplicatiile militare desfasurate zilele trecute la Kutaisi de catre trupele gruzine. legat de conflictul dintre Georgia si Osetia de Sud. Raspundeti la întrebari În Osetia de Sud situatia e tot mai tensionata Arestarea a trei locuitori din Osetia de Sud de catre organele de drept ale Gruz iei si noul val de acuzatii reciproce au tensionat din nou situatia în zona de conflict.

Autoritatile din Osetia de Sud. Aceste acuzatii sunt. au fost ucisi patru militari osetini si un politist gruzin. Colectam informatie 31 . Merabisvili a mentionat ca actiunea a fost organizata de catre un of iter din serviciul militar de informatii al Rusiei. În acelasi timp. în sânul lumii interlope. Vano Merabisvili. În afara d e aceasta. dat publicitatii saptamâna trecuta. Ministrul a mai declarat ca grupul a fost implica t si în alte acte teroriste. dupa razboiul ce s-a încheiat în anul 1991. în afara de cel cu bomba de la Gori. partea gruzina considera ca acest incident ar fi o re glare de conturi. La sfârsitul lunii. Între altele. ci o operatie planifi cata. Se comunica. Nino Burdjzanadze a obtinut apro barea Washingtonului. într-un schimb de focuri pe sectorul de drum dintre satele georg iene Tamaraseni si Kehvi. pe când în acest an. În opinia lor. acestea nu constit uie decât un pretext pentru declansarea unor actiuni militare. Exista toate elementele unor presupuse actiuni de forta sau a pacificarii agresive . sub pretextul combaterii terorismului . Sugeram partii gruzine sa caute teroristii în Gruzia. Merabisvili a afirmat ca ofiterul rus a organizat. Locuitorii orasului Thinvali au convingerea ca nu a fost un incident. în urma unei operatiuni speciale. desigur. acum un an si jumatate. es te. Anul acesta parea sa fie mult mai calm. au fost arestati doi osetini: Ghia Valiev si Ghi a Zasseev. unde si-au pierdut viata trei oameni. ca a fost arestata si persoana ce cumparase automobilul folosit în ac tiunea terorista. de facto. au respins categoric aceste acuzatii. Totusi evenimentul cu cel mai mare rasunet a fost comunicatul ministrului gruzin de interne. situate în zona de conflict. Vara trecuta. un gr up special clandestin. considerând ca aceasta ar putea conduce la o interventie militara în Osetia de Sud. Totusi. nu pe teritoriul Osetiei de Sud . care îsi desfasoara activitatile în Osetia de Sud. în Osetia de Sud si-au pierdut via ta zeci de oameni. a declarat ministrul. independenta de Gruzia. afir ma Boris Ciociev. nicidecum un act de razbunare pentru omorârea so ldatilor osetini. guvernul Gruziei nu a reusit în anul trecut sa convinga Statele Unite ale Americii sa sprijine un razboi împotriva Osetiei de Sud. care. lipsite de temei si nu au nimic în comun cu ancheta reala. împuternicitul Osetiei de Sud la negocierile cu partea gruzina. Acesta a fost instruit în Rusia. de asemenea. Potrivit acesteia. în ultimul timp se înregistreaza o înr autatire a situatiei. în perioada agravarii conflictului. declara Irina Glagoeva. pentru datorii neachitate. Mass media din Gruzia acuza locuitorii din Osetia de Sud ca ar fi rapit patru sa teni din localitatea gruzina Tamaraseni. Autoritatile din Osetia de Sud afirma ca persoana al carui nume a fost rostit de Merabisvili a lucrat într-adevar la ei pâna în ianuarie curent.Gruziei. seful Comitetului pentru informatii al executivului din Osetia de Sud. însa în prezent ea nu se afla pe teritoriul Ose tiei de Sud. care a declarat ca autoritatile d in Osetia de Sud au fost implicate în organizarea exploziei unei masini-capcana la Gori.

cât si a pacificatorilor. doar de mijloace pasnice. lasati de izbeliste. din anu l 2000. Chiar alaturi se afla enclavele gruzine care ne fac atâtea probleme. asupra sectiei de militie. Mihail Saakasvili. Nu vom tolera permanentizarea acestor conflicte înghetate si nu putem astepta un într eg secol solutionarea acestor probleme. Dupa care adauga: Nici Rusia nu este interesata în agravarea situatiei. masacrul de la Beslan. a facut în mai multe rând uri declaratii contradictorii privind diferendele nesolutionate. Cu fiece nou eveniment. Cetatenii se simt în insecur itate. afirma Serghei Tedeev. în republ ica nerecunoscuta. El a declarat. Totusi suntem învinuiti ca am fi pus la cale actul terorist de la Gori . noi construim un stat. republica sufera pierderi tot mai mari. presedintele Gruziei. cei disparuti nu pot fi gasiti. cerceteaza aceste incidente. în istoria moderna. Asasinii nu sunt arestati. Reprezentantii Osetiei de Sud nu au participat la aceasta reuniune care. Nu cred sa existe un popor care. este calificata drept un element al campaniei propagandistice a Gruziei . Noi nu sprijinim teroarea. ar fi reactionat mult mai ferm în cazul arestarii teroristilor . membru al Miscarii de tineret pentru drep turile omului. la Batumi. spune Dali. desigur. Însusi faptul arestarii lui Valiev si Zasseev si acuzarea acestora de comiterea unor acte de terorism constituie înca o actiune ce urmareste compromiterea atât a comisiei. Aplicatiile militare de la Kutaisi fac parte în mod sigur din pregatirile de razboi împotriva Osetiei de Sud . ca va uza. Noi nu am raspuns niciodata la tero are prin teroare . Leonid Tibilov. sa fi suferit mai mult în urma t erorismului decât poporul osetin. de aceea vom fi foarte agresivi în cautarea pacii . care îsi desfasoara activitatea sub egida OSCE. pentru a-i substitui . Am în vedere aici si împuscarea osetinilor la Zara. Probabili tatea reizbucnirii razboiului constituie principalul subiect ce se discuta în Piata Teatrului din Thinvale. o tânara femeie venita de la Moscova pentru a face afaceri la Thinvale . ar aduce tancurile pe caile de acces spre oras. Saakasvili însa mimeaza ca ar face ordine prin mijloace legale . nu ne dedam unor atacuri cu bomba. a mai declarat Mihail Saakasvili. pr incipalul mediator international în acest conflict. la inaugurarea unei conferinte international e dedicata reglementarii diferendului gruzino-osetin. pentru reîntoarcerea Osetiei de Sud si a Abhaziei sub controlul Gruziei. Eficienta activitatii acestei comisii inspira însa prea putina încredere. Pe de alta parte. intervine în discutie un cetatean de pe banca alaturata. În caz contra r. nu mai avem acces în Osetia de Nord. si atacul rebelilor ceceni.Comisia mixta de control (CMC). declar a vicepresedintele CMC din partea Osetiei de Sud. afirma unul dintre participantii la discu tie. În cele din urma. Sunt împuscati flacaii nostri. între altele. C u toate acestea. si. suntem acuzati de acte de terorism. rabdarea lor ar putea crapa si nimeni nu la va mai putea sta atu . însa ar dori ca acest scop sa fie atins pâna la expirarea termenului primului sau mandat. la 10 iulie. Daca ea (Gruzia) ar vrea razboi.

art. când granicerii belarusi au oprit la frontier a patru parlamentari europeni polonezi. O parte considerabila a populatiei din regiune nutreste fata de Gruzia sentimente cel putin de speranta. Autoritatile din aceasta tara au demonstrat din nou ca nu respecta drepturile fundamentale ale cetatenilor si ca în calca angajamentele internationale pe care si le-au asumat . Potrivit lui Patî Zakareisvili. interv ievare )? 4. Zakareisvili afirma ca nu exista nici un temei pentru a acredita ideea ca Osetia de Sud ar sprijini terorismul. Câte surse au utilizat autorii în acest articol? 2.nci în cale . afirma Timur Thovrebov. Deputatii europeni intentionau sa se întâlneasca cu lideri ai opozitiei locale si cu polonezi din Belarus. Toti membrii delegatiei poloneze aveau asupra lor pasapoarte diplomatice si puteau vizita Belarusul fara a solicita vize. A doua zi. S . liderul Uniunii fostilor combatanti din Osetia de Sud. Jacek SaryuszWolsky. Incidentul s-a declansat luni seara. se arata în declaratia CE. În ce masura sunt prezentate punctele de vedere ale partilor? 5. 6. Institute for War and Peace Reporting (www. Comitetul pentru trupele de graniceri ale Belarusului a difuzat o dec laratie oficiala în care reconfirma ca unor cetateni ai Poloniei li s-a interzis trecerea frontierei în baza prevederilor a trei legi: Legea cu privire la situatia juridica a cetatenilor straini si a apatr izilor .). Alan PARASTAEV. directorul Agentiei de presa Prime News . Apreciati articolul în baza unui sistem de evaluare de cinci puncte. aici se simte clar mâna Moscovei . nu e xista deocamdata dovezi ca persoanele arestate ar avea o legatura directa cu autoritatile din Ose tia de Sud. În opinia sa. care se afla într-o situatie dificila din cauza conflictului cu puterea . Lukasenko a respins invazia poloneza Parlamentarilor europeni nu le-a fost de folos nici chiar pasaportul diplomatic Ieri. Ce momente noi adauga fiece sursa de informare? Stabiliti aceste elemente. Legea cu privire la trupele de graniceri . lectura. Motivati e valuarea pe care ati facut-o. G. 11. Prin ce mijloace a fost colectata informatia (prin observare.iwpr. spune expertul. simtind ca acest lucru este cu neputint a . 10. De ce tip sunt ele? 3. art. daca nu de încredere. Comisia Europeana a condamnat decizia oficialitatilor de la Mensk de a int erzice intrarea pe teritoriul Belarusului a unei delegatii a Parlamentului European. directorul Centrului de initiative civice din Osetia de Sud. ca aceasta îsi va schimba atitudinea fata de ei. Legea cu privire la frontiera de stat .net) 32 Manual de jurnalism Întrebari: 1. expert în conflictologie (de la Tbilisi M. Acestia nu ma nifesta o aspiratie deosebita pentru dobândirea independentei. printre acestia fiind si vicepresedintele Parlamentului Europ ean. Zurab BENDENIASVILI. Tbilisi.

Maria Vansina. În declaratia sa. Josep Borrell. Organele competente au de cis asupra inoportunitatii acestei vizite . în acest context. fiind distribui te unor organizatii neguvernamentale care vor întemeia acest post independent de radio. ca ajutor pentru crearea unui post de radio independent. La închiderea editiei. Colectam informatie 33 Luni însa a fost difuzata o stire ce anunta ca premierul polonez a hotarât sa aloce 950 mii de zloti (290 mii $). mini sterul polonez de externe negociaza cu factori din Uniunea Europeana si SUA privind finantarea pos tului. secretarul de pr esa al presedintelui Parlamentului European. ca acum o saptamâna ministerul belarus d e externe a dat publicitatii o declaratie în care a calificat recenta vizita la Grodno a vicemares alului Seimului polonez. Prin ce mijloace a fost colectata informatia (prin observare. Comitetul pentru trupele de graniceri subliniaza în mod special ca toate actiu nile întreprinse fata de cetatenii straini sunt în stricta conformitate cu legislatia belarusa.2005 Întrebari: 1. sefa serviciului de presa al MAE al Belarus. Totodata. Jacques Nancy s-a abtinut sa comenteze si tuatia. Olga MAZAEVA Nezavisimaia gazeta.08. În acelasi timp. În legatura cu incidentul cu deputatii europeni.erviciul de graniceri a refuzat sa comenteze decizia pe care a luat-o. ziaristii vazându-se nevoiti sa cit easca printre rânduri. În una din legile invocate sunt enumerate motivele în virtutea carora strainilor le poate fi interzisa intrarea în tara: daca aceasta este necesar pentru apararea drepturilor si a intere selor legitime ale cetatenilor Republicii Belarus si ale altor persoane . iar Comit etul Securitatii de Stat a declarat zilele trecute ca vizitele de acest fel instiga la ura interetnica . care sa difuzeze în Belarus programe în limba belarusa . 10. Reamintim. Totusi secretarul de presa este bine informat despre situatia de la frontiera polono-belaruso-rusa si urmareste cu atentie desfasurarile din zona. Donald Tusk. daca cetatenii straini si apatr izii au fost inclusi în lista persoanelor a caror intrare pe teritoriul Republicii Belarus este interzisa sau indezirabila . pentru asigurarea securitati i de stat. ca o tentativa de ingerinta în treburile interne ale tarii. Mijloacele provin din rezerva bugetului de stat. Cum a procedat autorul în cazurile când nu a reutit sa obtina comentarii în . intervievare )? 4. MAE a avertizat ca vizitele de acest fel vor fi interzise. delegatia nu era una oficiala. potrivit postului national de radio al Poloniei. În ce masura sunt prezentate punctele de vedere ale partilor? 5. a declarat unui reporter al NG urmatoarele: Am facut deja toate lamuririle necesare. asigurarea ordinii publice si protectia sanatatii populatiei . De ce tip sunt ele? 3. fiind doar unul dintre grupurile politice. Câte surse de informare au fost utilizate în acest articol? 2. lectura. Potrivit acestuia. nu ne-au parvenit alte informatii privind eventua le decizii dure pe care Varsovia sau Uniunea Europeana le-ar fi luat fata de Mensk.

patrund dedesubturile intr igilor politice. Datori ta lor aflam lucruri de care nu aveam stiinta. astfel încât. Apreciati articolul în baza unei scale de evaluare de cinci puncte. e ra necunoscuta marelui public. Fiecarei echipe i se distribuie câte un ziar. pâna în momentul publicarii. mii de oameni citesc ziare si privesc televizorul pentru a afla ce se mai întâmpla în lume . este între orasele Nukus si Navoi? 34 Manual de jurnalism ? Gasiti informatia necesara pentru a-i contacta pe redactorii-sefi de la The Guardian . Sarcina concreta: Cititi ziarul în 20 de minute. sa se poata compara cum utilizeaza sursele ziaristii de la ace ste ziare. stirea este o informatie care.probleme ce îl interesau? 6. Motivati evaluarea pe care ati facut-o. temelia acestei profesii. Stirile prezinta interes pentru multi oameni. dupa ce acestea vor fi analizate. studiaza probleme dificile de economie. Model de set de întrebari: ? Care sunt tarile-membre ale Consiliului Europei? ? Ce valoare are moneda nationala din tara dvs raportata la dolar si la euro? ? Ce bucate sunt servite la unul din restaurantele (oricare) din orasul dvs? ? Ce distanta. 7. Ce momente noi adauga fiece sursa de informare? Stabiliti aceste elemente. Zilni c. Stirea este lucrul cel mai important în jurnalism. Exercitiul 2 Grupul de ziaristi se împarte în echipe. cunoastem fapte si întâmplari adeseori cu to tul iesite din comun. ? Câte imobile sunt pe strada pe care va aflati în acest moment? ? Cât costa strugurii la piata? ? Câte tari sunt membre ale Uniunii Europene? ? Câti copii s-au nascut ieri în orasul dvs? ? Când vor avea loc alegerile urmatoare în tara dvs? Ce este o stire? Din acest capitol veti afla: ? Ce este o stire ? Cum un eveniment devine stire ? Ce anume face ca informatia sa se transforme în stire În acceptia ziaristilor. la care urmeaza sa ra spunda pe parcursul unei ore. Komsomolskaia pravda si Nezavisimaia gazeta . USA Today . fiece echipa prezinta o sinteza care sa cuprinda o analiza sub r aport cantitativ a continuturilor din fiece ziar în parte. întocmiti un tabel în care sa se arate câte articole au fost inserate în ziar. stabiliti sursele de informare utilizate în fiece articol. se aventureaza în expeditii pâna l a capatul pamântului sau îsi risca vietile în razboaie. Lucrari practice pe tema Colectam informatie Exercitiul 1 Grupul de ziaristi se împarte în echipe a câte patru persoane. ca sear . În final. Ziaristii sunt în cautarea stirilor pe întregul mapamond. pe calea aerului. câte surse de informare au fost folosite în fiece articol (ar putea fi mai multe). O fac cu un singur scop. Fiecarei echipe i se da un set de întrebari (6-8). însa într-un mod diferit fata de exercitiul anterior. dupa care comunica în ce mod au reusit sa gaseasca informat ia. Ar fi bine ca ziarele sa fie diferite.

ca stirile politice prezinta interes deoar ece vizeaza interesele multimilor. Stire este orice subiect necunoscut de agentia noastra . ce anume va face senzatie si ce detalii vor ramâne neobservate. despre activitatea lor. Restul nu e decât publicitate . precum si factorii datorita carora evenimentele devin stiri. o definitie universala a stirii care ar integra toate punctel e de vedere. atunci avem o adevarata stire . în context. scria: O stire este ceea ce trezeste interesul unui bun gazetar . care ar explica notiunea si modul în care sa fie selectate adevaratele nou tati din fluxul de evenimente si întâmplari ce se produc zilnic. sa rasfoiasca ziarul. o formula ce apartine lui Aleksandr Avanesov. Unii au un simt al informatiei atât de dezvoltat încât pricep dintr-o frântur a de fraza ce stire merita atentie si ce amanunt trebuie ignorat. ocupa primele pagini ale ziarelor. în oras. Aria de influenta Ziarele abordeaza pe larg problematica politica. Elementul neobisnuit. 36 Manual de jurnalism Caracteristicile stirilor Aria de influenta. de aceea el va citi cu mult in teres stiri despre oameni cunoscuti. reporterii si redactorii cu experienta au fler la stirea adevarata. Gerald Johnson. asadar. fenomenele bizare trezesc mereu interesul cititorilor. Dupa ce criterii se calauzesc însa jurnalistii când stabilesc ca o stire va trezi sa u nu interesul cititorului? De regula. Prin urmare. Stirea este un fapt pe care cineva tine sa-l ascunda cu tot dinadinsul. Cea mai cunoscuta definitie a stirii este atribuita lui John Bogart si Charles Dana: Nu este o stire când un câine musca un om. Faptele sau oamenii extraordinari. redactor-sef al agentiei de presa Arminfo. în lume. despre pasiunile acestora. deoarece asa ceva se întâmpla des. Sa le examinam8. O stire este cu atât mai interesanta cu cât continutul ei si consecintele pe care le implica privesc un numar mai mare de oameni. evenimentelor si fenomenelor. reporter la ziarul The Sun din Baltimor. Corect ar fi sa presupunem. asezati comod în fotolii.a. Sa însemne oare aceasta ca evenimentele di n sfera politicii pot deveni stiri de larg interes? Nu e neaparat. oamenii sa poata urmari buletinele de stiri tv sau. iar stirile politice. ei vor sa stie ce se întâmpla pe strada învecinata. Celebritati. iar orice schimbari în politica influenteaza viata întregii t ari. Însa când un om musca un câine. Omul este curios prin însasi firea sa. Nu exista. în tara. Caci oamenii manifesta inter ese dintre cele mai diverse. de cele m ai multe ori. Iata de ce sunt interesante stirile privind schimbarile ce au survenit în politica de s . Pentru a întelege ce anume prezinta interes cu adevarat. senzational. precum si despre viata pr ivata. o alta definitie ce este atribuita lui William Hearst si lordu lui Northcliff. dimi neata la o ceasca de ceai. iesiti din comun. altceva conteaza. din Erevan. vom încerca sa formulam o serie de caracteristici ale noutatilor.

cu persoane apropiate sau necunoscute. Ele pot constitui subiecte pentru sti ri. Factorii Factorii datorita carora un eveniment devine suficient de interesant ca sa se co nstituie într-o stire de presa sunt: conflictul. frecventarea unui restaur ant de catre seful statului. Publicul doreste sa cunoasca cât mai multe despre viata personalitatilor . trezeste interesul cititorului tot ce se refera la razboaie. dintre cei care se considera ai casei si straini. ele putând fi generate de calitatea proasta a produ selor alimentare. locul acestora. Examinarea unor proiecte de legi în parlamente. este ocupa t de oamenii politici. o calatorie a premierului francez care si-a vizitat rudele . bizare. Brown & Benchmark. de preturile lor piperate. adeseori. Un ziarist are datoria de a întelege acest lucru si de a sti sa arate cititorului sau spectatorului care este cauza diferendului si ce intere se urmaresc partile aflate în conflict. Basic Media Writing. de competitii sportive sau spectacole de teatru. au fost întotdeauna interesante cititorilor. Vezi: Melvin Mencher. conflicte cu prietenii. proximitatea în spatiu si proximitatea în timp . ar putea trez i si curiozitatea cititorilor. casatoria unui teleast sau problemele pe care le are cu fiscul o vedeta oarecare. de accidente de automobil. Cele mai multe conflicte parca sunt facute pentru a deveni stiri de . ziaristul va arata si ce crede societatea. Numele unora sunt atât de cunoscute încât doar acest simplu fapt asigura valabilitatea stirii . În tarile politizate din spatiul postsovietic. de pilda. rapoartele unor ministri în sedintele de guvern contin în ele germenii un or conflicte mai mari sau mai mici. Cazul. interesant pentru dvs. Iata de ce subiectul unei stiri ar putea fi. înseamna ca s-a întâmplat ceva neobisnuit. privind tarifele la serviciile telefonice sau pentru apa c onsumata. Ce este o stire? 37 Factorul conflictului Întreaga noastra viata este constituita din conflicte: conflicte dintre cei mari s i cei mici. În plus. Conflicte exista pretutindeni. Elementul neobisnuit. 1993. interesele ce se ascund dupa acest e dezbateri. Întâmplarile neobisnuite. 8. Celebritati Nu e neaparat ca eroii acestor stiri sa fie staruri de cinema sau sportivi remar cabili. conflicte internationale si conflicte regionale. Din aceleasi motive. Exista conflicte armate si conflicte solutionate pe c ai pasnice. oamenii ciudati. senzational Daca ceva anume v-a facut sa va opriti locului si sa deschideti larg ochii de ui mire.tabilire si achitare a pensiilor. si c e puncte de vedere altele decât cele exprimate în parlament sau în cabinetul de ministri exista în legatura cu aceasta. cu dest ine aparte.

Stirile locale sunt atât de importante tocmai datorita acestor elemente. Dar ce a fost alaltaieri? . aceasta nici nu prea contea za. oricaror forme de aplicare a armelor este explicabila tocmai prin factorul conflictului. Ziaristul cauta. De asemenea. Stire a de ieri are o mai mare greutate decât cea de alaltaieri. proeminente. Viata unei stiri e scurta. persoana cu care dialoghezi. chiar cu câteva momente în urma. adica despre niste conflicte pe care nu sunt în stare sa le rezolve de unii s inguri. acu m. De promptitudinea cu care este difuzata informatia depinde numarul spectato rilor din fata micului ecran sau cel al cititorilor ziarului dvs. Într-o mai mica masura problema îi vizeaza pe jurnalistii tv si. Cine va fi primul?. odata cu dezvoltarea te hnologiilor electronice. în cazul ziarelor. În vremea noastra. mirata. . printre personalitatile culturale recunoscute. Daca a avut loc un acc ident si noi aflam despre el. Acest lucru îi vizeaza în mod special pe ziaristii angajati la agentiile d e presa.presa. si în timp Dorim mereu sa aflam noutatile. ultimele stiri. de aceasta depin de încrederea si celebritatea de care va veti bucura. Impactul ei dureaza cel mult o zi-doua. în cele din urma. exigentele sunt mult mai mari în ce priveste calitatea prezentari i informatiei. De fapt. Adeseori este mult mai interesant sa citesti despre o groapa de pe strada de alaturi decât despre întâlnirea unor sefi de state dintr-o tara îndepartata. Totusi. conteaza orice minut la difuzarea unei stiri. primul lucru care ne intereseaza este daca printre victime sunt sau nu concetateni ai nostri. mai repede decât o pot face c oncurentii sai. i ata cum se pune 38 Manual de jurnalism problema. Pe acestia cautam sa-i aflam printre campionii competi tiilor sportive. manifestatiil or de masa. Nu întâmplator oamenii trec pragul redactiilor pentru a povesti despre proble mele lor. multe alte evenimente au întunecat deja aceste noutati vechi . care face ca aceste evenimente sa fie interesante. pe gazet ari. Sa stim ce s-a întâmplat astazi. Ceea ce s-a întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. Priceperea ziaristului de a s esiza conflictul si de a relata adecvat despre el constituie un indiciu al profesional ismului. te poate întreba. evenimente si oameni care sunt apropiati cititorilor sai. le împartasesc aspirati ile si interesele. Factorul proximitatii în spatiu Oamenii au vrut întotdeauna sa stie ce se întâmpla în imediata lor apropiere. au un mod de viata si de gândire similar. Oamenii se ataseaza sentimental fata de cei ce le seamana. deoarece. pentru stiril e sale. Atentia sporita pe care mass media o acorda confruntarilor armate. Orice ziarist cauta sa comunice stirea cât mai repede. între timp.

Texte pentru analiza Saakasvili si Iuscenko prefera sa comunice în limba rusa Presedintele Gruziei. fa ra limba rusa.2005 De fapt. mai simplu. prin urmare. întrucât aceasta este înteleasa de ambele parti. Mihail Saakasvili cunoaste bine limba ucraineana. De asemenea. Viktor Iuscenko si Mihail Saakasvili au discutat. si cel al Ucrainei. deoarece si-a facut studiile m ai multi ani la Kiev . Agentia de presa REGNUM. si în ucraineana. preponderent în limba rusa. la Tbilisi. Celebritati Da. se atesta: este vorba de doua personalitati politice. Informatia a fost confirmata. Abordând însa textul d in punctul de vedere strict informativ. Toate aceste subiecte le vom aborda în capitolul car e urmeaza.profesionalismul ziaristului. Sa încercam sa analizam aceasta stire din punctul de vedere al caracteristicilor p e care le-am prezentat mai sus. am putea. 16. + Elementul . Sesizam în ea ideea caustica: Oricum. Viktor Iuscenko. sprijiniti de Occident si care se confrunta cu o multitudine de probleme politic e vizavi de Rusia. nu sunt prea sigur daca o asemenea stire merita sa fie difuzata de o ma re agentie de presa. aceasta nu prezinta o valoare prea mare. la 12 august. Re marcam ca reporterii de la REGNUM au luat legatura cu serviciile de presa ale celor doi sefi de state. cum se scrie o stire. Mihail Saakasvili. precum si al celor avute cu reprezentanti ai o piniei publice. Caracteristica Descrierea acesteia Se atesta sau nu (+ sau -) Aria de influenta Faptul ca Saakasvili si Iuscenko au discutat între ei în limba rusa nu are nici o influenta asupra unor grupuri de oameni. Potrivit serviciului de presa al liderului ucrainean. s-a comunicat în limba rusa. care a avut loc la Borjomi. care citeaza serviciul de pr esa al presedintelui Ucrainei. pe care le-au avut cei doi sefi de state.08. Presedintele Gruziei. în cadrul vizitei pe care ultimul a facut-o. în timpul întâlnirilor. Acest lucru a devenit cunoscut unui reporter al agentiei de presa REGNUM. el si-a început în ucraineana discursul pe care l-a rostit la ceremonia de semnare a declaratiei comune a celor doi sefi de stat. Citind printre rânduri. fara de Rusia. comunica între ei totusi în limba rusa. care a declarat ca pe aeroportul din Tbilisi Saakasvili l-a salutat pe Iuscenko în limba ucraineana. Vom învata cum se scrie despre un eveniment sau. În cadru întâlnirilor cu us închise. au comunicat. de serviciul de presa al pr esedintelui Georgiei. în afara de limba rusa. mentioneaza serviciul de presa al presedintiei ucrainene. de asemenea. într-un ca dru extins. probabil. nu va mai descurcati! . pentru a afla în ce limba au comunicat. afla din ea ca cei d oi lideri.

Ce este o stire? 39 Sa analizam acum stirea din punctul de vedere al factorilor: Factorii Descrierea acestora Se atesta sau nu (+ sau -) Conflictul Chiar daca acest factor ar exista (vezi mai sus). profesorul Xia Ishan de la Institutul chinez de rela tii internationale si. Ati publica aceste texte. acea stire putea fi editata. la capitolul factori stam bine. Puteau fi aceste texte scrise mai simplu? Redactati-le si eliminati ce vi se pare de prisos. senzational Este vorba de doi oameni care s-au nascut si au trait cea mai mare parte a vietii lor în URSS. + Proximitatea în timp Stirea este proaspata . un oras international kazaho-chinez. Sunt aceste materiale stiri? 2. În ce consta elementul noutatii? 3. senzational si doua plusuri în primul tabel.neobisnuit. în cadrul reuniunii. În cadrul vizitei de lucru. presedintel e Gruziei. conflictul nu se atesta aici. Proximitatea în spatiu Se atesta. la initiativa Ambasadei Repu blicii Kazahstan în Republica Populara Chineza. Daca nimerea în câmpul de vedere al reporterului. Mihail Saakasvili. în baza Centrulu i international de comert de la punctul de trecere a frontierei Horgos. o parte din discutii au fost purtate în ucraineana. Sa mai parcurgem înca o data aceasta stire. Nu consideram ca fiind neobisnuita aceasta circumstanta. + Astfel. aflat în faza de proiectar i. însa el a fost ignorat. 5. a fost semnat A cordul-cadru privind . Cititi aceste articole. cunoscând bine aceasta limba. Un oras pe frontiera Savantii chinezi au formulat o serie de propuneri deosebit de interesante privin d promovarea ideii de creare a unei zone transfrontaliere de comert liber la hotarul dintre Kazahst an si China. care a avut loc la 1 martie la Beijing. el este disimulat printre rânduri. pe care pres edintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a efectuat-o în septembrie trecut la Xinjiang. care sa aiba acelasi nume. 4. a propus sa fie întemeiat. daca ati fi redactorul unui ziar? Motivati-va deciz ia. Ca fapt interesant. Continuam sa receptam ca fiind apropiat si interesant tot ce se întâmpla în spatiul postsovietic. daca la caracteristici avem mai multe minusuri decât plusuri . În cadrul unei mese rotunde . Raspundeti la întrebari: 1. indiferent în ce tara din fosta URSS s-a produs evenimentul. prin cumul. atunci am fi avut un plus la rubrica elementul neobisnuit. Analizati-le conform tabelelor întocmite mai sus. E tocmai momentul ce putea fi valorificat pentru a face o stire. Prin urmare. consilier în guvernul RAXU9 al RPC. Mai curând. vom constata ca.

crearea Centrului international de cooperare transfrontaliera Horgos . Pâna în prezent, în aceasta problema s-au desfasurat câteva runde de negocieri si au fost create patru grupuri de lucru în problemele 9. Regiunea Autonoma Xinjiang-Uigura. RAXU este situata în partea de vest a Chinei si se margineste cu Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Pakistanul, India si Mongolia. Capitala RAXU este oras ul Urumci. 40 Manual de jurnalism vizelor, fiscalitatii, regimului vamal si al securitatii. Saptamâna trecuta, la Ho rgos, a fost convocata sedinta ordinara a grupurilor de lucru din Kazahstan si China, la care s-a conve nit asupra configuratiei, a suprafetei pe care o va ocupa obiectivul etc. Cu acest prilej, Ambasadorul Extra ordinar si Plenipotentiar al Kazahstanului în RPC, Djanibek Karibjanov, a propus ca, în perspectiva, viitorul centru de comert cazaho-chinez sa se transforme într-un centru international de cooperare a tarilor din Asia Centrala. Xia Ishan a subliniat ca China face eforturi sustinute pentru a înfaptui ideea, formul ata de N. Nazarbaev înca în anul 1993, de a crea Centrul de cooperare transfrontaliera. În acest context, sav antul a propus ca, în afara Centrului de comert, pe ambele maluri ale râului sa fie pusa temelia unui Or as International, fara precedent în istoria umanitatii. Va fi un exemplu elocvent de dezvoltare a cooperar ii economice între tarile noastre. Cadrul preconizat de functionare a Centrului de comert, care se construieste, face posibila realizarea acestei idei , a spus în încheiere profesorul. Kazinform Ziarul Delovaia nedelea . Kazahstan, 4.03.2005 Gheidar Aliev a plecat în Turcia la tratament Potrivit unui comunicat al serviciului de presa al presedintelui Azerbaidjanului , Gheidar Aliev, difuzat aseara, liderul azer a plecat pe calea aerului, la 3 mai, seara târziu, la Ankara, pentru a fi supus unui examen medical la Academia medicala militara Gulhane . Înainte de plecare, prese dintele Aliev a condus o sedinta a Consiliului de Securitate al Azerbadjanului, la care a fost e xaminata situatia tensionata ce s-a creat în urma inundatiilor ce au afectat mai multe regiuni ale Azerbaidjanu lui, inundatii provocate de ploile abundente si de topirea zapezilor în munti . Dupa cum am informat, Gheidar Aliev s-a mai tratat, la începutul anului 1999, la a cademia Gulhane . În acelasi an, el a fost operat pe cord într-un spital din orasul american Cl eveland. Potrivit comunicatului serviciului de presa, presedintele se simte bine si intentioneaza sa revina la Baku peste doua zile. La 22 aprilie, a plecat pentru tratament în SUA si premierul Azerbaidjanului, Artu r Rasi-zade, care, potrivit constitutiei tarii, este a doua persoana în stat. Potrivit unor inf ormatii oficiale, acesta urmeaza sa suporte o interventie chirurgicala la ochi în Centrul medical Hopkins , si tuat în apropierea Washingtonului.

ITAR-TASS Kommersant, 05.05.2003 Comedia Prea multa minte strica este înteleasa si apreciata la Erevan În luna octombrie 1827, exact acum 175 de ani, la Erevan a fost montata în premiera comedia Prea multa minte strica , de Aleksandr Griboedov. Spectacolul a fost pus în scena si jucat, în prezenta autorului, de ofiteri din garn izoana militara din Erevan. Griboedov nu a mai avut ocazia sa vizioneze si alte reprezentatii ale pi esei sale. Si nu din motivul ca peste putin timp avea sa înceteze din viata, ci pentru ca montarea comediei a f ost, de fapt, interzisa. Ani la rând ea a fost cunoscuta doar în manuscris, ca abia în anul 1962 cu 140 de ani în urma textul comediei Prea multa minte strica sa fie publicat integral. Aceasta lucrare i-a adus lui Griboedov un renume mondial. Comedia sa în versuri co nstituie o satira caustica ce demasca viciile unei Rusii înrobite, aflate la cheremul dvorenilor si al cinovnicilor. Ceatki, protagonistul piesei, este exponentul ideilor progresiste ale decembristilor. Sc risa cu multa maiestrie, în cheie realista, apelând la mijloacele plastice si sugestive ale oralitatii, comed ia lui Griboedov a facut Ce este o stire? 41 epoca în istoria dramaturgiei ruse. Multe replici din acest text au devenit expres ii înaripate (de exemplu: Gurile rele sunt mai de temut decât pistolul ), fiind întâlnite în vorbirea poporului. Ziarul Novoie vremea , Armenia, 05.10.2002 Lucrare practica la tema Ce este o stire? Sunteti redactorul unui ziar. Aveti în fata douazeci de subiecte ale unor posibile articole. Decideti care dintre ele contin elementele unei stiri. Dupa ce le-ati selectat, evaluati-le în baza unui sistem de patru puncte, unde 1 este nota maxima (stirea va fi inserata în prima pagina), iar 4 nota minima (respectiv va fi plasata în ultima pagina). Tineti cont ca în fiece pagina sa fie inserate cam acelasi numar de stiri. Subiecte Puncte Prognoza meteo: o încalzire brusca a vremii. Un accident grav. În coliziune au intrat un autoturism si doua troleibuze. Au fost înregistrate victime. A fost numit în functie noul procuror general. În piata centrala a orasului au fost cununate 200 de cupluri de tineri însuratei. Primarul orasului a fost accidentat de un automobil, suferind traumatisme usoare. Madeline Albright, fostul secretar de stat al SUA, soseste în tara dvs, la invitat ia primierului. Unui cunoscut regizor de film din Kazahstan i se acorda premiul Oscar . Parlamentul a votat o majorare de salarii pentru deputati. Nu au fost înca descoperite cauzele izbucnirii unui incendiu la spitalul municipal, în care si-au pierdut vietile doi pacienti, un doctor si o asistenta medicala. Savantii afirma ca aspirina nu este eficienta, iar în unele cazuri este chiar contraindicata. Astazi va fi proiectat în premiera un nou film artistic. A fost externat un deputat, care fusese spitalizat dupa ce s-a încaierat la bataie pe culoarele Parlamentului cu un coleg. A fost înregistrat un nou partid politic.

Seful statului a vizitat o expozitie de arta. Cursurile valutare. Discutiile în contradictoriu privind instalarea unui nou monument continua. A încetat din viata regele Arabiei Saudite. Presedintele tarii a daruit un autoturism unui sportiv, câstigator al titlului de campion mondial la lupte. Alte victime ale rasismului. Doi armeni si trei azeri au fost agresati de capete lerase din Moscova. 42 Manual de jurnalism La Kiev a fost descoperit un tablou de Claude Monet, despre care se crede ca ar fi fost furat din Galeria nationala din Londra. În piata centrala a orasului se preconizeaza constructia unui hotel de patru stele. În oras a fost deschis un nou magazin auto, care vinde masini foarte scumpe. S-au majorat tarifele pentru calatoriile în transportul municipal. Un sondaj sociologiic a relevat ca populatia considera ca tara este vulnerabila în fata unei agresiuni din exterior. Conferinta de presa a unei organizatii nonguvernamentale în legatura cu cazurile de tortura din penitenciare. Un renumit violonist, originar din tara dvs, a sosit în turneu în oras. Savantii afirma ca din cauza încalzirii globale s-au schimbat culoarele de zbor ale pasarilor migratoare. Un fotbalist, compatriotul dvs, a semnat un contract cu conducerea echipei Chelsea . Ziarul dvs a fost actionat în judecata într-o cauza de aparare a onoarei si a demnitatii. Fiul presedintelui a fost arestat de politia franceza pentru ca s-a luat la bataie într-un restaurant. Fondul locativ municipal se afla într-o situatie deplorabila. S-a anuntat ca retelele de alimentare cu apa ale orasului vor fi privatizate. Seful statului a emis un decret de amnistiere. În libertate vor fi puse trei mii de persoane. Altor sase mii de detinuti le vor fi reduse termenele de detentie. În munti s-a prabusit un elicopter. O persoana si-a pierdut viata, altele trei au fost ranite. O ruda apropiata a ministrului de interne si-a procurat un imobil la Londra. Parlamentul a interzis publicitatea la televiziune pentru articolele de tutungerie si bauturile alcoolice. O minoritate din tara dvs îsi sarbatoreste o datina. Autoritatile vamale americane au arestat un galerist care intentiona sa introduca în SUA 50 de tablouri. Revista Dosug editata în Rusia a conferit sotiei presedintelui din tara dvs titlul de Femeia anului . Reforma scolara, care va schimba radical întregul sistem de educatie, începe în acest an. Scriem o stire Din acest capitol veti afla: ? Ce este un fapt ? La ce întrebari trebuie sa raspunda o stire scrisa profesionist ? Ce este un lied si cum se scrie acesta ? Cum se structureaza textul unei stiri Vom analiza, de asemenea, modele de stiri aparute în presa Doar o clipa... Înainte sa înceapa a scrie, ziaristul trebuie sa înteleaga bine despre

sa se informeze. sa apelati la regula celor doua surse . FAPTE . Scriu stiri. este un mod prin care 10. Stirile înseamna FAPTE. Reporterii au functia de a fi ochii si urechile cititorilor. Lucrurile stau însa cu totul altfel. London. analize. fara experienta de viata si profesionala) vor împartasi cititorilor tot ce cred. Cititorii asteapta în primul rând fapte. confirma in formatia. p. ipoteze si comentarii exista alte genuri ale presei. nu si creierele ace stora. Ce este un fapt? A scrie stiri este echivalent cu a relata fapte. Regula celor doua surse Exemplul întâi O situatie: În orasul N s-au produs mari tulburari. participant la aceste evenimente. pâna când aceasta nu este confirmat de doua surse independente. analistilor sau comentat orilor. independente una fata de cealalta. Dar ce este un fapt? Avem aceasta stiinta? Cum putem judeca despre un eveniment la care nu am fost martori? Institutul pentru reflectarea razboiului si a pacii va recomanda. Regula de aur : pentru a confirma sau infirma orice informatie este necesar de a folosi doua surse. rep et: FAPTE. Evitati-le cu orice pret 10. Oferiti cititorilor fapte. punctu l lor de vedere în toate problemele contemporaneitatii. pentru opinii. Nicidecum OPINII. Este acesta un fapt? Sa meditam împreuna! . Multi reporteri aflati la început de cariera îsi imagineaza ca publicul nu mai are rabdare sa ajunga ziua când ei acesti reporteri (care sunt tineri. cu alte cuvinte. Cu adevar at. în aceasta situatie. Joan Clayton. Posibilitatea pe ca re o acordam publicului. tinerii reporteri.Judy Piatkins Publishers. de regula. acestia trec într-o alta cate gorie de greutate jurnalistica. 2 000. care urmar esc alte obiective. de a extrage din fapte propriile concluzii. 44 Manual de jurnalism ne exprimam respectul fata de el. ne onoreaza cu încrederea sa. 24. concluziile le vor trage ei însisi. Un alt politist. sursa A nu a obtinut-o de la sursa B. Cu timpul. ? sursele A si B nu au obtinut informatia lor de la o sursa comuna sursa C. de la situatia politica din tara pâna la problemele educatiei sau ale artei teatrale.. Purtatorul de cuvânt al Minister ului de interne va comunica ca din rândurile manifestantilor s-a tras asupra politiei. Prima le ge dupa care se va calauzi un reporter va fi aceasta: Faptele sunt mai importante decât comentariile. un politist fiind grav ranit. acestea tinând de preocuparile observatorilor. la rândul sau.ce scrie. Acesta. Independente una fata de ce alalta înseamna ca: ? informatia pe care o are. Asigurati-va ca A si B sunt surse prime si nu considerati nimic ca fiind un fapt . Si nici SUPOZITII. Journalism for Beginners.

Poate chiar acest politist a furnizat MAI informa tia respectiva?! Poate întreaga situatie a fost înscenata de politie. (Comunicat al Centrului de Jurnalism Extrem al Uniunii Jurnalistilor din Rusia). Sa contactam telefonic propriile surse din acest oras. Întrebati-i cât de frecve nt se întâmpla asemenea cazuri. sa confirme informatia. Nu scrieti X a comis Y . care r eprezinta doar o parte aflata în conflict. pe care îl acuza ca ar fi calomniat politia. vorbiti cu alti membri ai Hizb ut-Tahrir . redactorul ziarului de opozitie Hurriet . (Informatia pe care o veti obtine ar putea sa nu va serveasca la nimic. arestat în Kazahstan. de asemenea. O reactie justificata întru totul. Colectam informatia Jurnalismul presupune nu numai simpla comunicare a unei noutati. Sa telefonam la spitalele din oras si sa stabilim daca un politist ranit a solic itat asistenta medicala (astfel vom preciza daca s-a tras sau nu în fortele de ordine). cititorul se va gândi. de aceea nu va puteti bizui pe el ca pe una dintre cele doua surse . Magherram Aliev. l-a actionat în judecata pe Aidîn Guliev. pentru ca sa aiba motive pentru a sa se dedea la actiuni represive?! Ce-i de facut? Sa ne deplasam în orasul N si sa vorbim cu martorii oculari. însa va prefigura o tendinta. sa vorbim cu oamenii (cu locatari din imobilele din a propiere. Daca e cu putinta. Scriem o stire 45 Este acesta un fapt? Sa meditam împreuna! O problema: Un post tv neguvernamental este prin definitie o sursa de mâna a doua. Daca . v-a comu nicat într-un interviu ca. în timpul aflarii sale în arest.. ci X afirma ca aceasta s-a întâmplat . Un post tv neguvernamental a informat. Sa examinam un exemplu: Seful politiei din orasul Baku.O problema: Ni se par întrucâtva dubioase afirmatiile similare ale celor doi. Prea mult ar se mana aceasta îndeletnicire cu raspândirea unui zvon oarecare. Sa-i contactam pe participantii la manifestatiile de protest.. sa ascultam si ver siunea acestora asupra celor întâmplate. ca politia l-a am enintat cu moartea pe acest om în timpul aflarii sale în detentie. Informatiei de mai sus îi lipsesc multe elemente pentru a deveni o stir e. S-ar putea ca aceasta informatie sa se bazeze pe depozitiile aceluiasi membru al Hizb ut-Tahrir . Ei si?. de pilda). . Vorbiti cu politisti luati aparte: s-ar putea ca cineva dintre ei. sub acoperire a anonimatului. Solutii: Discutati cu reprezentantii politiei. O stire prezentata în mod profesionist implica si alte elemente. Sa mergem la fata locului. Exemplul al doilea O situatie: Un membru al organizatiei Hizb ut-Tahrir . politistii l-au amenintat ca îl vor ucide. ci sursa A ne-a comunicat ca X a comis Y 11.) Cum procedati însa daca nu reusiti sa obtineti o informatie din prima sursa? Nu scrieti atunci aceasta s-a întâmplat . sa luam legatura cu marto ri la acele evenimente. Parcurgând aceasta informatie.

putem purcede la scris. Când. De Ce si Cum! And How. and When. sa-l faca pe cititor sa parcurga textul pâna la capat. cu începutul oricarei informatii cu liedul. (They taught me all I knew). sau din primele doua propozitii ale articolului. 11. Un lied are menirea sa capteze atentia. un redactor cu experienta i-ar pune imediat urmatoarele întrebari: . care ne introduce nemijlocit în miezul problemei sau al evenimentului. Mai întâi. Vom încep e. A mele sase credincioase sluge. În engleza. câte dosare au fost intentate împotriva presei. este deosebit de important sa stim cum se scrie un lied. este necesar sa stiti ce structura va avea a cesta. Cel care a l ansat expresia în mediul gazetaresc a fost Rudyard Kipling. Înainte de a începe a scrie un articol.Ce a declarat seful politiei în legatura cu aceasta? . publicat în ziar. Unde. cinci din cele sase întrebari încep cu litera W si doar una cu H . I keep six honest serving-men Va datorez tot ce stiu eu acum.De ce a facut acest lucru? Ce articol anume. Dintr-un l ied aflam. un lied va raspunde la majoritatea celor sase întrebari. în plus. Ce. de regula.cjes. c onstituit din prima.Când l-a actionat în judecata? . ce subiect este abordat. Liedul reprezinta un enunt simplu.cineva ar prezenta acest text la vreun ziar. and Who.ru/lib/standart 46 Manual de jurnalism Întrebarile la care suntem datori sa raspundem în orice articol Cine? Who? Ce? What? Când? When? Unde? Where? De ce? Whi? Cum? How? Acel ceva care lipsea în informatia analizata mai sus sunt tocmai raspunsurile la aceste sase întrebari. Va strig din nou. La modul ideal. and Where. asadar. Sunt întrebarile fundamentale ale jurnalismului. iara pornim la drum Their names are What and Whi. ordinea în care vor fi expuse evenimentele si multe altele. Daca reporte rul va mai afla. clar. Un lied ce raspunde la toate cele sase întrebari: . Pentru stiri si pentru materialele informative se recomanda a folosi asa-zisul l ied direct. Cine. l-a înfuriat pe seful politiei? . Totusi. desfasurarile acestuia. vom vedea daca în bloc-notesul de reporter avem raspunsurile la cele sase întrebari. daca nu e cu putin ta sa raspunda la toate. Odata clarificate acestea. Liedul Începutul unui articol se numeste lied. Din punctul de veder e al profesiei de ziarist. câte cauze au fost câstigate de catre reclamanti. atunci cititorul va avea asupra conflictului si a d esfasurarii posibile a acestuia o imagine mult mai limpede. Iata de ce în limbajul ziaristilor acestora li se mai spune Cinci de W si un H .Ce reactie a avut redactorul? O stire adevarata va contine si raspunsuri la toate aceste întrebari. lucrul cel mai greu este începutul. Vezi: www.

a declarat ca îsi vede misiunea sa suprema în a reface integritatea teritoriala a tarii pâna în aprilie 2005. de preferinta chiar în lied. Astazi. oferind amanuntele. 48 Manual de jurnalism Liedul-secventa Dupa cum se vede si din titlu. la scrierea unui lied. iar ziaristul se va strad ui sa raspunda la ele cât mai repede. acum evita sa vorbeasca despre situatia din aceasta republica. sunt recomanda te pentru texte scrise în alte genuri jurnalistice. Celelalte tipuri de lieduri. stu foasa. în luarea sa obisnuita de cuvânt la postul national de radio. liderul georgian a mentionat ca puterea de la Tbilisi este pregatita pentru acceptarea unor compromisuri în problema reglementarii diferendului gruzino-abhaz. Rezultatul e o fraza prea încarcata. cu toate acestea armata lui Putin s-a împotmolit. pe care le vom prezenta în continuare. doamna Godiva (CINE) a trecut calare (CE). ziaristii neexperimentati cauta sa bage într-o sing ura propozitie raspunsuri la toate întrebarile. Militarii si observatorii politici au tot mai multe îndoieli referitor la existenta unei strategii a Kremlinului de încheiere a razboiului. Presedintele Gruziei. Informati a va fi oferita mai târziu. care a venit la putere la sfârsitul anului 1999 si a promis ca va solutiona o data si pentru totdeauna problemele Rusiei în Cecenia. când cititorul este deja captivul textului. daca aceasta e cu putinta. însa incita la lectura. Uneori. pentru a se rafui cu banditii ceceni. momentul când expira mandatul sau de sef al statului. el a declarat ca în timpul apropiat va da publicitatii materialele privind o conceptie proprie de reglementare a conflictului din Abhazia.Aseara (CÂND). Rusia poarta deja al doilea razboi din ultimii cinci ani. S-a învederat ca razboiul început de Putin. Scriem o stire 47 ilizibila în cele din urma. Liedul rezumativ este recomandabil pentru stiri si materiale informative. Presedintele Vladimir Putin. Pentru a nu pierde controlul asupra regiunii rebele. cerând reducerea impozitelor (DE CE). Astazi consilierii acestuia afirma ca razboiul va dura ani. la toate cele sase întrebari. Tipurile de lieduri Liedul rezumativ Acesta va cuprinde o scurta expunere a evenimentului sau va accentua asupra mome ntelorcheie a celor întâmplate. De aceea vom adopta formula: textul va contine raspuns uri. Liedul amânat Acest tip de lied contine mai putina informatie. ar fi bine sa-l recitim si sa verificam daca ne-am achitat de aceasta sarcina. si acel razboi pe care acesta îl poarta în prezent sunt doua lucruri absolut diferite. Eduard Sevarnadze. pe când textul ca atare va desfasura subiectul. pe strazile din Coventry (UNDE). Dupa ce articolul a fost scris. În context. în acest tip de lied este relatat un anumit episod legat de . Este un lied en ergic si laconic. Avanta jul sau este ca îl introduce direct pe cititor în contextul situational. goala pusca (CUM). poate chiar decenii la rând.

apartinând unor oameni politici. în prim-plan apare personalitatea. când. Asemenea stiri încep. c i prin intermediul unei agentii de presa) considera ca lucrurile stau întocmai asa. ci doar opinia generalului Mîlnikov. sefi de stat e sau oameni de cultura. cu un citat. se afirma ca pentru ta rile din CSI amenintarea terorista cea mai grava provine din Afganistan.continutul articolului. unde. presedintele Rusiei. care dintre ele va purta încarcatura informativa maxima. Un asemenea lied este potrivit pentru a inaugura articol ele descriptive. . de ce. Vladimir Putin. sa-l descumpaneasc a pe cititor. Din acest exemplu se vede ca situatia de criza legata de alegerea primarului poa te fi depasita. ceea ce este inadmisibil d in punctul de vedere al jurnalismului. si prin alte mijloace. În ambele exemple. pe care Consiliul municipal a depus-o la CEC a RM si anuntarea unor alegeri anticipate . exista sase tipuri de lieduri rezumative cine. În functie de ace asta Scriem o stire 49 optiune. sa încercam sa învatam a-l scrie. Statul intentioneaza sa dezvolte si în continuare Fortele Armate. liedul va începe raspunzând la întrebarea-cheie. Gheidar Aliev. probabil. Folosirea unui citat ca lied pentru o stire ar putea. în muntii Kuramin. respectiv si întregul text. este un se f de stat sau un cunoscut om politic. Ambiguitatea ce dezorienteaza este ca. Asadar. stirile informeaza despre declaratii importante sau despre comentarii pe marginea unor evenimentelor curente. graniceri uzbeci înarmati pâna în dinti urmaresc nervos masinile ce se apropie. În primul rând. într-o conferinta de presa. Cum se scrie un lied Dupa ce am vazut ca liedul rezumativ este cel mai potrivit în cazul unei stiri. o opinie este prezentata ca un fapt. Liedul-citat Adeseori. a declarat conducatorul Centrului Antiterorist. nu însa si din cel al Public Relations. ce. la începutul stirii. Iata un alt exemplu: Unica posibilitate de a se depasi situatia critica ce s-a creat în legatura cu alegerea primarului Chisinaului este retragerea cererii de a se anunta alegeri anticipate. cum . amenintarea terorista cea mai grava provine din Afganistan . pentru a participa la reuniunea jubiliara a sefilor de state ale CSI . îi fixeaza cu privirea pe insurgentii islamisti. de regula. cu referire la analisti ce au dorit sa-si pastreze anonimatul. însa analisti anonimi (si nu ei însisi. controleaza actele si perchezitioneaza camioanele. totusi. în special. Presedintele Azerbaidjanului. sa acorde atentie modernizarii armamentului si tehnicii militare . De exemplu: Pentru tarile din CSI. CINE? În acest tip de lied. care. generalul-colonel Boris Mîlnikov. cautând arme. si acest lucr u îl aflam din aceeasi fraza. este necesar sa întelegem pe care dintre cele sase întrebari vom pune accentul. Sus. de obicei. Nu este însa un fapt. transmite agentia de presa INFOTAG . a sosit joi la Moscova. a declarat astazi. afirmatie pr ezentata ca un fapt.

În pofida conditiilor meteorologice nefavorabile si a unui mare deficit de apa. de obicei. Se subliniaza astfel urgenta. Vladimir Putin. la stingerea incendiului sunt antrenati 200 de pompieri si 48 de autospeciale . CÂND? Este unul dintre liedurile preferate ale jurnalismului postsovietic. DE CE? Liedul de ce se foloseste în cazurile când se accentueaza pe motivele ce se afla îndar atul evenimentului sau cauzele ce au condus la producerea acestuia. cel mai mare asezamânt de cult catolic din SUA. Ioan Facatorul de minuni. În prezent. anuntati vestea la ai casei Ceea ce ati strigat în acel moment este de fapt liedul cu care urmeaza sa începeti a scrie o sti re ce . Ben Laden a reusit sa treaca frontiera datorita sprijinului ce i l-a acordat o grupare etnica aflata în opozitie fata de Teheran. P entru a depasi aceasta stare de impas. O stire încep e. dar aceasta nu înseamna deloc ca factorul temporal ar fi lucrul cel mai impo rtant în acel articol. UNDE? Acest tip de lied concentreaza atentia noastra asupra locului unde s-a produs ev enimentul. Totusi. CUM? Dupa câteva zile de dezbateri si de consultari. si presedintele Armeniei. cum sa formuleze liedul. În fruntea organului legislativ suprem al tarii a fost desemnata Nino Burdjanadze. va recomandam acest exercitiu: imaginati-va ca at i aflat o veste-trasnet pe care va grabiti s-o împartasiti celor apropiati. fapta. Din exemplul de mai sus se vede clar ca aici este important momentul încheierii re uniunii si nu cum s-a desfasurat sau ce decizii au fost luate la ea. Închipuiti-va ca a ti trecut pragul casei si. Tocmai de aceea moment ul acesta este plasat în capul stirii. 50 Manual de jurnalism În acest lied accentul se pune pe conditiile meteo vitrege. Si. a fost ales presedintele parlamentului Gruziei. ar fi bine sa tratam cu o anumita rezerva liedurile-când. Dupa cum vedem. Luati aminte ca în acest lied în prim-plan apare întâmplarea. Unele texte pot începe cu În timpul apropiat sau cu În anul trecut . în acest lied conteaza cum. care pâna astazi a detinut functia de presedinte al comitetului parlamentar pentru relatii externe . în ce atmosfera s-a desfasurat examinare a candidaturilor pentru functia de speaker. La New York arde cuprinsa de flacari Catedrala Sf. E o situatie cunoscuta multora dintre noi. care l-a si adapostit. în final Se întâmpla câteodata ca un ziarist foarte bine documentat sa nu stie cum sa-si înceapa articolul. în gura mare. Acum câteva minute. promptitudinea cu care a fost difuzata stirea. la Kremlin s-a încheiat întâlnirea dintre presedintele Rusiei. cu Azi sau cu În perioada 14-16 octombie . Tocmai de aceea îl si numim liedul-ce. Robert Kocerean .CE? La acest tip de lied se va apela în cazurile când evenimentul este mai important decât actorii implicati. dintr-o rasuflare. recolta de bumbac din Uzbekistan este destul de buna .

în textele complexe. O asemenea struc tura are mai multe avantaje. Tot ce urmeaza sunt deja lucruri secundare. cum trebuie sa procedam si ce anume ar fi bine sa evitam. Este suficient sa selectam infor matia dupa importanta ei si articolul e ca si facut. îsi poate întrer upe lectura în orice loc. functiile lor. Acum. ar putea fi încalcata consecutivitatea lor cronologica. În interiorul piramidei. Structurarea unui text Modul traditional de expunere a unui text jurnalistic seamana cu o piramida. fara a scapa momentele-cheie. în lieduri. ? Evitati cuvintele si expresiile de tipul: iarasi . vom face urmatorul pas spre scrierea articolului propriu-z is. daca unicul criteriu de structurare a textelor ar fi doar importanta fap telor. prin fraze de felul: O trista istorie s-a întâmplat sau Vesti bune ne-au venit . cel putin. O structura care. Scriem o stire 51 Totusi.. Iata de ce. banale. Aceasta este esen ta piramidei. cu atât mai putin însemnate sunt faptele descrise. . Structura piramidala este foarte comoda si în cazul în care articolul este planifica t pentru tipar. iar ziaristul nu dispune de timpul necesar pentru a gândi structura textului. ar deveni confuze si interconexiunile logice dintre diferitele parti ale unui artic ol. dupa parerea mea. de regula. Fo rma optima.. dupa cum am mai comunic at . aplicarea metodei piramidei constituie un test extrem de dur ce probeaza profesionalismul si maiestria jurnalistului. Daca le folositi în text. ? Evitati sa sugerati cititorilor ce atitudine sa adopte fata de eveniment. El retine repede ceea ce e mai important. fluxul de informatie poate lua o multitudine de forme. se stie ca. coborând catre baza. cu toate acestea afla deja informatia cea mai importanta. Al doilea: metoda ne ajuta la scris. a acestui mod de structurare a textului. dupa care urme aza. iar cu cât mergem mai mult spre final. ? Nu dati în lieduri nume ale unor persoane necunoscute fara a arata cine sunt ace stea. Ar suf eri. etc.va atrage atentia cititorului Câteva sfaturi sau ce trebuie sa evitati la scrierea unui lied ? Evitati. dupa ce am învatat cum se scrie un lied. Un articol conceput astfel presupune ca informatia de maxima actualitate o regasim la începutul textului. sa scrieti despre lucruri arhicunoscute. În vârfu l figurii este plasata informatia cea mai noua. faptele secundare si mai putin interesante. este extre m de comoda pentru cititor. Primul: cititorul poate lasa ziarul din mâna în orice moment . cea mai importanta. Al treilea: ziaristul poate pune punct în momentul în care faptele cât de cât relevante au fost prezentate. ar fi urmatoarea. desfasurarea în timp. indicati. continua .

În fine. asadar. stiind ca acestea prezinta fapte secundare si ca articolul. Va parcurge si citatul în care Victoria Beckham afirma ca nu citeste carti. Aceste alineate au menirea sa stârneasca interesul cititorului. al patrulea avantaj: piramida îl ajuta si pe redactor. savuram cafeaua. Este un principiu foarte util în jurnalism. În Marea Britanie aceasta situatie se înregistreaza pe fundalul unei cresteri a vânzarilor de carte. pentru a-l face mai vizibil). un sfert din populatia matura a tarii nu a citit în ultimul an nici macar o singura carte. într-o forma concentrata . Informatii suplimentare despre preistorie sau despre posibilele desfasurari ale evenimentelor. La fiecare patru britanici care urmaresc noutatile editoriale exista unul care nu citeste carti deloc. Un alineat-preistorie sau un alineatcopula. a marturisit unui ziarist spaniol fosta componenta a grupului Spice Girls . Informatii suplimentare despre fapte. într-un fel. începând cu crema. În cazul în care primul alineat i-a suscitat interes ul (acest alineat ar putea fi dat cu aldine. la acest punct 20 la suta dintre britanici afirma acelasi lucru. poate lasa ziarul la o parte. când cititorul vede ca pe un e cran doar pielita . Prefer sa ascult muzica si sa rasfoiesc reviste de mode . Daca cititoru l nu are timp sau dorinta sa-si continuie lectura. fara a citi prea atent. care leaga aceste fapte cu ceea ce s-a întâmplat mai înainte sau releva semnificatia lor sociala. Esenta lui c onsta în urmatoarele: în trei-patru propozitii sau alineate este prezentata informatia de baza. sa-l faca sa citeasca textul pâna la capat. 1-3 alineate în care aceste fapte sunt prezentate mai amanuntit. Nu am timp pentru asa ceva. Celelalte trei alineate . alcatuita din câteva alineate. Ca Victoria sunt însa destul de multi. principiul capucino. informatia care. acesta. ulterior este detaliata. care. Lied rezumativ bazat pe fapte de ultima ora. Nu am citit nici o carte de când ma stiu. Îl vom numi. completata cu citate si cu noi amanunte. fiin dca ceea ce era mai important a aflat deja. Or. Potrivit unui studiu realizat de Directia de stat de statistica. a textului. Atunci când articolul e prea mare si nu încape în pagina. în mare. din ultimii cinci ani. nu va avea de suferit. Altfel zis. o gasim la începutul textului. Dar ea nu este unica. poate taia fara problem e fragmentele de la urma. atât de îndragita si solicitata în întreaga lume. la comanda si în cadrul Campaniei nationale de promovare a lecturii în anul 2001. cu 19 la suta. el va citi mai departe. 52 Manual de jurnalism Iata începutul unui articol structurat conform acestui principiu: Victoria Beckham vedeta a muzicii usoare si sotie a fotbalistului David Beckham a declarat ca nu a citit nici o carte în viata ei. Principiul piramidei ar mai putea fi comparat cu cafeaua-capucino. În primul alineat al stirii este data informatia cea mai importanta. pâna în 2004. ar aminti de crema pe care o face la buza cestii celebra cafea.

Ministerul Educatiei din Azerb aidjan a expediat în scolile azere din Gruzia 29 319 de manuale si literatura didactica. stirea câstigând astfel în autenticitate. de asemenea. Dupa cum am fost informati astazi la Ministerul Educatiei. manualele au fost distribuite în scolile în care se preda în lim ba azera. pentru copiii din Gruzia .29 319? Daca se redacta peste douazeci si noua de mii sau circa treizeci de mii .5 %. Articole pentru analiza Ministerul Educatiei din Azerbaidjan a expediat un lot de manuale în scolile azere din Gruzia În conformitate cu o dispozitie a sefului statului. din septembrie . presedintele republicii. detaliile pe care le gasim în acest text sunt tot mai putin semnificative. Gheidar Aliev. nici despre numarul scolilor azere s i cel al copiilor care le frecventeaza. nu se spune nimic prin ce e motivata aceasta trimitere intempestiva a cartilor în Gruzia (s-a întâmplat din c auza ca gazetarii de la un ziar au scris despre lipsa manualelor în scolile azere din G ruzia). în constru ctii capitale peste 14 % . în agricultura 11. Potrivit rezultatelor pentru 10 luni ale anului 2001. în cadrul unei întâlniri cu studentii de la Universitatea Politehnica din Erevan. nici despre numarul populatiei azere din Gruzia. în Armenia a crescut PIB-ul cu 9. În sectorul industrial cresterea a constituit 6. considera seful statului. În afara de aceasta. În continuare.6 %. a dec larat joi.6 % Potrivit rezultatelor pentru primele 10 luni ale anului 2001. Pe fiecare manual se poate citi inscriptia: Donasie a Presedintelui Republicii Azerbaidjan. în domeniul exporturilor 11 %. Ambasada Gruziei în Azerbaidjan si cea a Azerbaidjanului în Gruzia au acordat ministerului ajutor la transportarea si distribuirea manualelor în Gruzia. despre care vom v orbi mai incolo în capitolul Tehnicile scrisului . desigur. Scriem o stire 53 Ar fi fost bine. mai exista un detaliu de ordin tehnic: de ce a fost data cifra exacta . Robert Kocearian. ca un functionar de la minister. Aceste informatii puteau fi obtinute cu destula u surinta si ele ar fi îmbunatatit incontestabil stirea. rezultatele puteau fi ceva mai bune. deoarece momentul cel mai important în aceasta stire nu este ca acest lot de manuale a fost expediat în conformitate cu o decizie a sefului statului. un diplomat sau u n reprezentat al unei scoli sa comenteze faptul expedierii lotului de carte. raportat la perioada respectiva a anului trecut. Liedul nu este dintre cele mai reusite. Potrivit acestuia. si alte modalitati de structurare a textelor. ci ca lotul a fost expediat. cifra ar fi capatat o mai mare semnificatie. PIB-ul în Armenia a constituit 109. însa Armenia a f ost influentata de recesiunea ce a afectat economia mondiala dupa evenimentele tragice din SUA. Apoi. Exista.prezinta contextul general.9 %. Anul va fi încheiat mentinându-se aceiasi indica tori. O asemenea crestere a produs ului intern brut în tara nu a mai fost înregistrata din ziua proclamarii independentei Armeniei.

6 %. Curtea economica de apel nr. Ei trebuie sa arate cum se rasfrâng aceste cifre asu pra vietii oamenilor simpli. Cum ar putea fi ele îmbunatatite? Redactati-le. cum influenteaza traiul unei familii faptul ca PIB-ul a crescut tocmai cu 9. în care ghilimele lipsesc. Analizati stirile de mai jos. transmite PRIME -TASS. orga nele fiscale au efectuat un control privind corectitudinea evidentei de catre companie a scutirilor la im . ar fi fost bine ca aceasta stire sa înceapa cu un lied rezumativ. ce înseamna PIB? Ei bine. În aceasta stire cuvântul Armenia ar putea fi înlocuit cu denumirea oricarei tari postsovietice. 9 din Mosc ova a calificat drept ilegala decizia Inspectoratului interregional al Serviciului Federal Fisca l referitoare la marii contribuabili în ce priveste perceperea de la compania RAO EAS Rossii a unei datorii fiscale pentru anul 2001 în valoare de 3. adica de tot c e se produce în tara. Ne îndoim însa m ult daca acesti cititori selecti se informeaza din coloanele de ziar. stirea ramânând la fel de valabila. iar ziarele le publica. confirmând legalitatea acesteia doa r în partea de decizie care se refera la încasarea de la companie a 360 de mil. Astfel. (ITAR-TASS). Ce lipseste acestor stiri? Formulati întrebarile necesare. Agentiile de stiri furnizeaza per manent ziarelor texte de acest fel. care pricepe realitatile pe care le fixeaza aceste cifre. Pentru ca aceste cifre sa devina inteligibile. e necesar ca ele sa fie însotite de explicatiile expertilor.6 % e ceva benefic sau nu? Cresterea înr egistrata în domeniul exporturilor (ce fel de exporturi?. deoarece ei detin i nformatia economica chiar din prima sursa. chiar daca informatiile ace stea nu intereseaza deloc publicul larg. Ce este bine si ce este rau în aceste stiri? 2. a unor impozite în valoare de 3. Mai mult. ar fi bine ca un expert sa exprime pozitiile proguvernamen tale. Astazi. învederându-se clar ca zia rele ce insereaza aceste stiri fac o munca zadarnica. Acesta a fost înlocuit însa cu un lied-citat. de ruble. cercul se închide. În fine.679 miliarde de ruble. fara explicatii suplimentare. 3. În anul 2004.anul curent. Ce tipuri de lieduri au fost folosite? De ce? Este justificata alegerea tocma i acestui tip de lied? MOSCOVA. nu este limpede. Serviciul Federal Fiscal al Federatiei Ruse reclama companiei RAO EAS Rossii achit area. Se considera ca ele suscita totusi interesul unui cerc îngust de cititori. în care tari?) cu 11 % face bine sau nu PIBului? De fapt. Discutati pe marginea lor. În realitate. ce înseamna o crestere în sectorul industrial (crestere a ce?) cu 9.319 miliarde de ruble. 18 august. 54 Manual de jurnalism 4. pentru anul 2001. Raspundeti la întrebarile ce urmeaza: 1. iar altul cele ale opozitiei. e vorba de produsul intern brut.

Salvamontistii nu reusesc sa-i gaseasca. potrivit datelor din declaratia precizata. însa linia functioneaza si pâna astazi doar pentru a deservi excursionisti. Aceste investitii nu au un efect economic direct. însa poligoanele experimentale nu sunt profitabile niciodata. Dmitri Gaev. ele permit realizarea unor lucrari de cercetare stiintifica. din Varsov ia. cei doi sunt prinsi între sloiurile de gheata. seara.pozitul pe venit pentru anul 2001.Ru). La chemarile salvamontistilor alpinistii nu raspund . Femeia de 28 de ani si-a fracturat un picior. joi. (ITAR-TASS). de proiectare si experimentale în construct ia unor noi mijloace de transport. 28 de ani. iar barbatul de 30 d e ani a ramas teafar . reclamândul în tribunalul economic. unui reporter al agentiei Interfax-Iug su rse de la serviciul de presa al Centrului regional Sud al Ministerului pentru situatii exceptionale al Federatiei Ruse. Un bilet pentru o calatorie costa 50 de ruble. ca nu au suferit traumatisme grave. În prezent. Cu toate a cestea. pe polonezii cântatori Crapatura din ghetarul de pe muntele Usba. O declaratie în acest sens a facut seful Metroului din Moscova. din regiunea Elbrusului. din orasul Sokolow Podlaski. ba chiar cânta ca sa se faca auziti. Monorailul din Moscova nu va nicicând rentabil Investitiile facute în unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale autoritatilor capitalei calea ferata cu o singura sina nu se vor recupera niciodata. Linia începe de la strada Serghei Eisenstein. Moscovitii au calatorit pentru prima data cu noul mijloc de transport acum aproa pe un an. 30 de ani. situata la altitudinea de 4000 de metri. ajungând pâna la statia de me trou Timireazevskaia . s-a astupat cu gheata. La 17 august. 18. au cazut doi alpi nisti Miroslav Savitky. patru salvatori din cadrul detasamentului de salvamontisti Elbrus au descoperit do i turisti polonezi. Constructia ei a durat trei ani. au precizat sursele de la Centrul regional Sud al Ministerului pentru situatii exc eptionale al Federatiei Ruse. Când vor fi acop erite cheltuielile? Îmi pare rau. a comunicat. în ghetarii din muntii din regiunea Elbrusului. Termenele de dare în folosinta au fost mereu amânat e.08. RAO EAS Rossii a contestat deciziile Inspectoratului. Pentru constructia monosinei autoritatile au alocat din bugetul municipal cel pu tin 160 de milioane de dolari. care le-au spus acestora ca tovarasii lor care au cazut în prapastia de gheata sun t vii. În crapatura din zona superioara a asa-z iselor caderi de gheata de pe Usba. Functionarul a spus ca monorailul nu reprezinta decât un poligon experimental: Au f ost facute investitii în dezvoltarea unor mijloace de transport experimentale. S-a decis aplicarea unor p lati fiscale suplimentare si a unor noi amenzi. la adâncimea de 20 de metri. alpin ista poloneza a suferit un traumatism. Scriem o stire 55 . în care au caz ut alpinistii polonezi.2005). a declarat pentru agentie sursa . si Marta Rugalska. beneficiile fiin d doar indirecte . La cadere. (Vesti. ( Novîie izvestia .

Potrivit angajatilor de la Ag entia pentru problemele serviciului de stat. doar prin aceasta modalitate în organele de conducere pot fi atrase cadre talentate. institute de cercetari si asociatii stiintifice-de productie. va fi constituita în premiera asa-numita rezerva nationala de cadre. ? Revista Cultura a publicat un articol în care se afirma ca Moscheea albastra . care au absolvit facultatea cu excelenta. Acestia vor fi viitorii functionari de stat . nu ati fost dvs însiva martori la ele)? În ce cazuri e necesar sa ap elati la cea de a doua sursa? De ce? ? Ziarul unui partid de opozitie informeaza ca liderul opozitiei radicale din ta ra dvs a fost primit cu multa cordialitate de secretarul de stat al SUA. un apel pentru mobilizarea tinerilor talentati. În acest an. (Kîrgîzinfo). Sistemul de selectie a cadrelor în baza de concurs va reduce nivelul coruptiei la a ngajarea în serviciul de stat. ? Secretarul de presa de la ministerul justitiei a declarat ca procuratura a int . Lucrari practice pe tema Scriem o stire I. ? Potrivit purtatorului de cuvânt al unui partid de opozitie. În luna trecuta a m lansat. Mizam pe managerii de form atie noua si cream o baza de date. al salii de concerte noii proprietari intentioneaza ca deschida un restaurant. sa sustina un examen special în fata unei comisii independente. Colaboratorii de la agentie lucreaza în prezent l a crearea unei baze de teste. seful statului a declarat ca va candida pentru un al treilea mandat. desigur. în care includem absolventi ai institutiilor de învatamânt superior. punându-se capat coruptiei în rândurile functionarilor. La elaborarea chestionarelor au fost antrenate organizatii internationale . orga nizarea si conducerea statului. manegmentul.În Kîrgîzstan va fi constituita o rezerva nationala de cadre Orice persoana care spera sa ocupe un post în structurile de stat va trebui. ? În culoarele parlamentului se vorbeste ca nepotul premierului a fost numit în func tia de director al unei mari întreprinderi de stat. privatizat. ? Postul tv de stat a comunicat ca guvernul a majorat pensia minima cu 70 la sut a. sau câstigatori ai olimpiadelor. care s-au manifestat ca activisti în via ta obsteasca si au calitati de lider. în acest scop. În baza de teste vor fi incluse chestionare din diferite domenii: legislatie. ? Nepotul unui scriitor clasic v-a spus ca în curând va aparea o editie cu versurile postume ale bunelului sau. ? Un comentator sportiv a spus în cadrul unei emisiuni tv ca echipa municipala de fotbal intentioneaza sa achizitioneze un stranier contra sumei de 3 milioane de dolari. va elimina nepotismul . membrii si adeptii a cestei formatiuni sunt destituiti din functiile de stat pe care le detin. ca re are menirea sa asigure sanse egale pentru toti. de ac um înainte. afirma specialistii de la agentie. a fost distrusa în anul 1932. Veti aplica regula celor doua surse pentru precizarea faptelor enumerate mai jos (daca. responsabile si oneste. constr uita în secolul XVII. ? Un functionar de la ministerul culturii v-a spus ca în imobilul. ? Astazi.

totusi au suferit vatamari corporale . iar câteva persoane ranite au fost spitalizate. regiunea Astrahan. un grup de câteva sute de oameni. ? În regiunea Astrahan s-a produs o mare încaierare între cecenii locali si calmuci. În ziua de 18 august. cu tot cu bunurile aflate în ele. unde locuiesc circa 3. Calmucia. un grup de 50 de ceceni au intrat în satul Iandîki si au prins a-i bate pe calmucii din sat .5 mii de ceceni. a apreciat cele întâm plate astfel: Cred ca aceste evenimente nu au o motivatie nationalista si ca nu exista. raionul Limansk. ? La 18 august 2005. de etnie calmuca. ? Primaria a difuzat un comunicat de presa în care afirma ca cele 50 de autocare n oi au fost achizitionate de la o companie cipriota si ca nu au fost primite cu titlu d e donatie. si le-au incen diat casele. Presedintele raionului Limansk. incidentul a fost precedat de cazuri de profanare. A fost ucis un locuitor al acestui sat. de catre ceceni. în satul Iandîki. a avut loc o încaierare între po pulatia cecena si cea calmuca din aceasta localitate. Ce lied ati alege dvs? Ciocniri violente la Iandîki În urma tulburarilor violente înregistrate în satul Iandîki. transmite agentia Interfax . ? Un ziar guvernamental informeaza ca mai multe familii fara de adapost au ocupa t zece apartamente. alcatuite în special din calmu ci. ziaristul de la Astrahan. Care dintre ele sunt scr ise bine? Care sunt proaste? Argumentati-va punctul vedere. s-a produ s un conflict la care au participat peste 200 de persoane. Potrivit celor transmise la radio si informatiilor din ziare. a fost ucis un tânar calmuc de 24 d e ani. Pe de alta parte. Viktor Korovin. Vladimir Staricikov. ? În satul Iandîki. afirma ca în regi unea lor acestui conflict i se da o cu totul alta interpretare. 56 Manual de jurnalism II. Taus Djabrailov. . raionul Limansk. au izbucnit dupa 16 august când. Presedintele Consiluilui de stat al Ceceniei. noaptea. Procurorul adjunct al regiunii Astrahan. regiunea Astrahan. au fost incendiate câteva cas e. a comunicat agentiei Interfax ca la 1 8 august. un conflict interetnic . Iakov Fenkov. i-au batut pe cecenii locuitori ai satului Iandîki din raionul Limansk. a comunicat pentru serv iciul mondial al postului de radio BBC despre consecintele acestor evenimente: Au fost incendiate patru case.entat un dosar penal fostului primar al capitalei. Cititi stirea. opt persoane de etnie cecena au fost batute. Analizati liedurile propuse mai jos. în urma unei mari încaierari între calmuci si ceceni. asa cum se afirma mai devreme. a completa t Korovin. a unor morminte din cimitirul satului Iandîki . Militienii au fost usor agresati. în acest caz. Se subliniaza ca acesta ar fi un conflict interetnic. iar doi militieni au avut de suferit în timp ce înce rcau sa puna capat acestor actiuni . Tulburarile de la Iandîki.

de regula. De asta data calmucii i-au batut p e ceceni. diferite de cele prac ticate în Occident. batându-i pe cecenii din satul Iandîki. desi au avut de suferit cinci persoane. în tarile CSI a fost elaborata o structura proprie a stirii. care nu . ? Încaierarea din satul Iandâki are o continuare. deoarece o deplas are costa bani si ia mult timp. ? Vesti proste ne parvin din satul Iandîki. în cei peste zece ani de existenta. Un reporter-stirist din acest spatiu nu vâneaza cu zilele noutatile pe la circumsc riptiile de politie. ? Taus Djabrailov considera ca tulburarile înregistrate în satul Iandîki nu au ca moti vatie ura interetnica. Aceeasi informatie o mai poate obtine si din comunicatele de presa pe care minis tere si departamente le expediaza cu generozitate pe la redactii. ? Organele de drept considera ca incidentele înregistrate în satul Iandîki nu sunt gra ve. În schimb. s-au dedat la tulburari în masa. în numar de 300. reporterul merge cuminte la conferintele de presa. nu se deplaseaza în vreun catun uitat de lume pentru a sta de vorba cu un taran de o suta de ani ce a luptat în primul razboi mondial. Stirea în jurnalismul postsovietic Din acest capitol vom afla: ? Cum se face o stire în jurnalismul postsovietic ? Dupa ce principii se structureaza si se scrie o stire ? La ce întrebari raspund stirile din presa postsovietica ? Ce evenimente sunt considerate ca fiind cele mai semnificative în presa postsovietica Jurnalismul din tarile postsovietice. i se ofera date stat istice despre incendiile înregistrate în ultimul an sau despre situatia pensionarilor din t ara. iar în satucul îndepartat nu-i va delega seful. De asemenea. rudele si prietenii acestuia. mai târziu). a elabor at principii si metode proprii dupa care sunt scrise stirile. În urma unei încaierari care s-a produs la 18 august au avut de suferit câteva persoane. nu intervieveaza sinistrati salvati din flacarile incendiilor. sau sa relateze de la locul incendiului (despre acea sta afla.? Dupa funeraliile unui tânar calmuc de 24 de ani. Vorba e ca putini reporteri reusesc sa patrunda într-o cir ca de politie (nu li se permite). de un de era si tânarul care a fost ucis. ? În satul Iandîki s-a mai înregistrat o încaierare provocata de frictiunile interetnice . unde i se povesteste despre ultimele evenimente din viata politica si economica. ? A fost sau nu a fost un conflict interetnic între calmucii si cecenii din satul Iandîki? Acest lucru urmeaza sa-l clarifice organele de drept. în special în jurnalismul anglo-american.

10. de ce. (Arminfo. De aceea. în acceptia clasica a acestuia. El procedeaza astfel pentru a confe ri textului un plus de atractivitate. va reusi sa asigure securitatea populatiei pasnice din Abhazia. În realita te. Cu alte cuvinte. cum stirile. în timpul vizitei premierului kazah Kasîmjomart Tokaev în orasul Balhas. doar întrebarea ce este legata nemijlocit de eveniment. De regula. asa cum sunt ele scrise de reporterii postsovietici. Aici. Acesta începe cu cuvintele Va aminim ca sau Dupa . securitate nationala si afaceri interne a Adunarii Nationale a Armeniei. Liedul este înlo cuit cu un citat sau sunt rezumate declaratiile facute de sursa: cele care i se par r eporterului ca fiind mai interesante sau mai importante. Sau: Kazahmîs . precum si locul si ziua în care a facu t-o. De exemplu: Acest lucru a fost comunicat. O declaratie în acest sens a facut directorul general al întreprinderii Kazahmîs . dupa retragerea trupelor ruse de pe teritoriul sau. La prima vedere. ce. aloca $35 milioane pentru achizitionarea si instalarea unor utilaje moderne.2001). în loc sa raspunda la întrebarile clasice cine. De exemplu: 58 Manual de jurnalism Partea armeana nu are deplina siguranta ca Gruzia. 09. aceste stiri parca ar informa despre niste evenimente. uneori la acestea adaugându-se si raspunsul la întrebarea unde. însa pentru cititori ele sunt secundare sau chiar plicticoase. Vano Ovanesian. Uneori. ce. ziaristul nu face altceva decât sa repovesteasca declaratiile facute de o persoana oarecare la o conferinta de presa. în care e data preistoria evenimentului. 24. primele doua propozitii ale stirii urmeaza sa raspunda strict l a întrebarile cine (a spus). Acest segment al stirii îl vom numi de trimitere. cea de a doua fraza ar trebui sa indice pers oana care a comunicat aceasta informatie presei. Astfel. Începutul textului Majoritatea stirilor nu au un lied. Dupa partea de trimitere. cea mai mare corporatie pentru extragerea si prelucrarea cuprului din Kazahstan. când. (CNA. urmeaza expu nerea a ceea ce a mai comunicat sursa (în afara de informatia din prima propozitie).se aseamana cu cea din Vest. cui. de catre presedintele comisiei parlamentare pentru aparare. raspund la urmatoa rele întrebari: Cine (a spus)? Ce? Cui? Când? Unde? Sa revenim însa la structura acestor stiri. Celel alte precizeaza ce li s-a spus gazetarilor despre eveniment. Aceste detalieri ar pute a fi semnificative pentru sursa sau pentru reporteri. Vladimir Kim. asadar. este scris si un al treilea alineat . care vor proteja orasul Balhas de poluarea industriala. unde. Sa vedem. unui reporter al agentiei ARMINFO. ce varianta a acestei structuri este îndragita cel mai mult de acesti stiristi.2001). când.05. aceasta încape în doua alineate.

este evident ca aceasta structura este schematica si nu reflecta întreaga diversitate a stirilor din spati ul ex-sovietic. În consecinta. numarul letonilor exilati în cadrul deportarilor de masa. în linii mari. are de suferit logica descrierii evenimentelor. este evident faptul ca. în care se arata cine anume a rostit prima propozitie. . care încep cu cuvintele: ? A declarat ? A subliniat ? A mentionat ? A comunicat ? A completat ? Si-a exprimat încrederea ca etc.cum am mai informat . de obicei. cu cuvintele. Întrucât ziaristica este totusi o activitate de creatie. Mai mult decât atât. În realitate. majoritatea covârsitoare a stirilor scrise în tarile postsovietice se bazeaza doar pe o singura sursa. Iata câteva mostre de stiri facute potrivit acestei structuri. va studia experienta Lituaniei în acest domeniu. Cu toate acestea. El a adaugat ca va fi studiata si experienta altor tari unde au existat asemenea precedente . care este riguroasa din punct de vedere logic si descrie cu fidelitate desfasurarea evenimentelor. din doua alineate (uneori din trei). mai important. ? Amintim ca ? Dupa cum am mai comunicat O asemenea structura este practicata de aproape fiecare a doua agentie de stiri din tarile CSI. Este constituita. constituie momentul cel mai interesant sau mai semnificativ din cele comunicate de sursa. STRUCTURA UNEI STIRI ÎN PRESA POSTSOVIETICA Un citat sau o informatie picanta care. Stankevicih considera ca prima sedinta a comisiei 60 Manual de jurnalism ar putea fi convocata saptamâna viitoare. Expunerea celor comunicate de sursa. el a ezitat sa spuna în ce termene va fi realizata sarcina data de guvern. de asemenea . Preistoria. acestea sunt scrise respectându-se tocmai aceasta formula. Am putea evalua experienta Lituaniei si posibilitatile de a prelua metoda lor pentru a face estimari similare pentru Letonia . între diferite alineate poate lipsi o mi nima Stirea în jurnalismul postsovietic 59 legatura logica. ea ar putea fi diferita de cea prez entata de sursa. Edmund Stankevich. în opinia reporterului. a spus Stankevich. constituita în aceasta saptamâna. Aceasta parte a stirii. Fraza de trimitere. O declaratie în acest sens a facut pentru ziaristi seful acestei comisii. Marti. când si unde. Prin aceasta stirea din jurnalismul postsovietic se deosebeste de cea din jurnalismul occidental. cui i-a fost comunicata. începe. respectându-se aceasta structura. Letonia va estima prejudiciul adus de comunism dupa metoda lituaniana O comisie speciala pentru estimarea prejudiciului adus Letoniei de catre regimul comunist. care nu este obligatorie. Asadar. deoarece reporterul prinde din fluxul de cuvinte doar ceea ce i se par e lui mai semnificativ. guvernul Letoniei a format o comisie speciala pentru estimarea prejudiciului adus tarii de catre regimul comunist. de regula. Cu toate acestea. la care urmeaza sa fie elaborat un plan de activitate. care va stabili.

Distrugeri si victime nu s-au înregistrat.2005). Potrivit relatarilor agentiei Interfax . diplomati din cele doua tari vor examina starea relatiilor bilaterale. ele fiind cele mai interesante pentru cititori.2003). tocmai evenimentele de acest f el solicita reporterilor un maxim efort profesionist. O nava aeriana A-310 a executat o aterizare fortata pe aeroportul Seremetievo-2 Moscova. De fapt. În epicentrul seismului. Potrivit unor informatii difuzate de serviciul de presa al MAE al Kazahstanului. o nava aeriana de tipul A-310. care îl citeaza pe seful statiei seismologice. cu ambasadorul Uzbekistanului. în aceste stiri nu sunt redate ac cidentele sau cataclismele. precum si situatia diasporei kazahe din Uzbekistan. în incidentele de la frontiera si-a pierdut viata un cetatean kazah. INTERFAX Lunea trecuta. TURAN Noaptea trecuta. Stirea în jurnalismul postsovietic 61 Amintim ca luni seara. Potrivit partii kazahe.08. Peste trei luni. ci ceea ce li s-a povestit ziaristilor despre ele. Serviciul . din când în când. Sudeif Gasanov. se mentioneaza în comunicatul MAE al Kazahstanului.Primul ministru Aigars Kalvitis a mentionat ca prioritar pentru aceasta comisie este sa elaboreze o metodologie de estimare si sa analizeze experienta altor tari la executarea unor astfel de calcule. (Rosbalt. potrivit teoriei si practicii jurnalismului international. Conducatorii serviciilor de graniceri si vamale din Kazahstan si Uzbekistan vor examina probleme ale cooperarii la frontiera Conducatorii serviciilor de graniceri si vamale ale Kazahstanului si Uzbekistanu lui vor examina. 04.02. la Baku a fost înregistrat un nou seism. temerile populatiei în aceasta privinta fiind total nejustificate. în Marea Caspica. la Cimkent. se trezesc . 5 martie. care citeaza surse de la aeroport. la Astana.). seismul avea 2. Partile au convenit ca hotarul kazaho-uzbec sa ramâna unul al prieteniei si al bunei vecinatati. Potrivit relatarilor agentiei TURAN. a executat o aterizare fortata pe aeroportul Seremetievo-2 . apartinând unei companii pakistaneze si care zbura pe cursa Karachi Moscova Manchester. Gasanov a mentionat ca în arhipelagul Baku exista o multitudine de focare seismice care. Turdikul Butaiarov. comisia urmeaza sa prezinte un raport la guvern privind rezultatele activitatii sale. Anterior. aflat si de aceasta data în Marea Caspica. La Baku. centrul de conducere a zborurilor a receptionat un semnal de la bordul aeronavei în care se comunica despre oprirea motorului stâng. În acelasi ti mp. Toate problemele ce se vor isca trebuie sa fie solutiona te pe calea negocierilor si a consultarilor bilaterale . nu exista pericolul producerii unui cutremur catastrofal.18. la 16 octombrie. zguduiturile resimtite la Baku aveau magnitudinea de 2 grade pe scara Mercalli. care au aplicat arme de foc împotriva unor cetateni kazahi. Aceasta forma de stire este atât de raspândita încât este folosita chiar si la relatarea unor accidente sau calamitati naturale. Nurlan Onjanov. la ora 20. alte câteva persoane fiind ranite. autoritatile de la Astana au criticat în mai multe rânduri actiunile granicerilor uzbeci. (RIA Novosti .5-3 grade. 09. Declaratia a fost facuta joi. Cu toate acestea. Comentând probabilitatea înregistrarii unor replici ale seismului. puterea cutremurului a fost de 3 grade.10. începând cu luna noiembrie a anului trecut. Noaptea trecuta la Baku a fost înregistrat un nou seism Baku (12.20. în cadrul unei întâlniri a viceministrului kazah de externe. probleme ale cooperarii la frontiera dintre cele doua tari. s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4 grade. la ora 01. inclusiv problemele privind consolidarea cooperarii comercial-economice si transfrontaliere.02. aproximativ la 66 km sud de Baku.

În orice caz. Comandantu l aparatului de zbor a executat cu succes manevra de aterizare. Daca tinem cont ca pentru o s tire sunt destule doua-trei alineate. Armeniei . sa apara urmatoarele: Raportorul a declarat ca presedintele Armeniei este nelegitim . pentru scrierea unei stiri pot fi suficiente doar niste declaratii ale unui director de centru seismologic sau o sursa anonima (ar putea fi si un c omunicat de presa) de la centrul de conducere a zborurilor. în acest context. pe care ap oi sa le transcrii întocmai pe fila alba. Eltin. dupa cum se poate vedea. am afirmat ca o problema comuna cu care se confrunta statele postsovietice este legitimitatea puterii. a imprima declaratii la dictafon. am spus eu at unci. cele afirmate de mine nu au fost atât de politizate precum le-a relatat reporterul.. A merge la o confer inta de presa. la putere era B. însa calitatea lor lasa mult de dorit. Iar cititorul ar fi fost mult mai bine informat. unde mai pui ca acest punct de vedere . este comoditatea. ca mai târziu. Kazahstanului. la locul posibilei aterizari a aparatului de zbor de lânga pista de decolare-aterizare fiind concentrate autospeciale ale pompierilor si ambulante. câstigase cel de al doilea tur de scrutin în defavo area comunistului Gennadi Ziuganov). nici cu lucratorii serviciului de salvare de la aeroport. dupa cum vedem. Reporterii care au scris aceste stiri nu au stat de vorba cu oamenii îngroziti de cutremur. Un reporter occidental ar fi procedat în aceste cazuri cu totul altfel mult mai activ si citând surse mult mai diversifica te. adica doua-trei gânduri. De scris.de salvare aeroportuar a fost pus în stare de alerta maxima. Azerbaidjanului. Rusiei (era în anul 1988. mereu grabit. Ziaristii au relatat doar ceea ce au auzit de la persoanele ofici ale. Un asemenea reporter. Gruziei. reusest e însa sa scrie zilnic trei-cinci stiri. pentru a pescui din fluxul vorbelor câteva idei. La bordul aeronavei se aflau 211 pasageri si 9 membri ai echipajului. N. Care sunt avantajele si dezavantajele acestei structuri a stirii? Singurul avantaj. Uzbekistanului. Astfel. Problema legitimitatii o au presedintii Tadjikistanului. a reveni în redactie.. care. Atât. 62 Manual de jurnalism Îmi amintesc. A declarat . de urmatorul caz. nu gasesti în ele momente ce ar înfatisa oameni care au fost implicati sau au suferi t în aceste întâmplari. dupa fur tunoasele si disputatele alegeri din 1996. În cadrul unei prelegeri publice. atunci nu e necesara nici o c unoastere profunda a obiectului. într-o stire de presa. este un fel de a spune. Pasagerii si membrii echipajului nu au avut de suferit. Aceste stiri nu cuprin d citate. le scrie. a selecta si a c opia pe hârtie momentele ce ti se par mai interesante este lucrul cel mai simplu cu putint a si care nu solicita prea multa imaginatie sau inteligenta.

Reporter ul citeaza. formal. tiraje foarte modeste. Cu alte cuvinte. inevitabila. într-o varianta putin prescurtata. care presupunea o atitudine academica fata de subiectul abordat. situatia reala este putin diferita de aceasta schema. Sunt. Gazetele nu scriu aproap e deloc despre cele ce se întâmpla. O asemenea abordare. Majorarea censului vârstei de pensionare în Rusia este. care reactioneaza prin a nu mai procura ziare. ale deputatului sau celebritatii cutarica îl absolva pe ace sta de orice responsabilitate. el profeseaza un jurnalism iresponsa bil. De dragul adevarului. Ele doar informeaza despre cine si ce a spus. tirajele scad dramatic. astfel evitând. El face referiri la cei care comunica mesajele. Astfel. Cauza este ca în paginile de ziar a disparut evenimentul. Stirea în jurnalismul postsovietic 63 Procedura de trecere a frontierei ruso-ucrainene va fi simplificata În luna septembrie. s-ar parea. Cu mici exceptii. Dar si aceasta plictiseste Titlurile Titlurile sunt formulate dupa tipicuri bine stabilite. în af ara de motive strict profesionale. Darile de seama fara de sfârsit. (GazetaSNG. desigur. desfasurarea sedintei. pur si simplu. Un cadru rigi d. Exista si ale scaderi. dupa toate probabilitatile. trebuie sa menti onam ca ziarele de opozitie sunt înglodate tocmai în asemenea procese. exista aici si probleme politice. redactiile s-ar judeca mereu în cauze de lezare a onoarei si demnitatii. Chiar pentru o tara ca Rusia un tiraj de 300 000 de exemplare nu poate fi considerat m are. În versiunea reporterului. prima propozitie a stirii. 19 august. uriasul dezavantaj al acestui mod de concepere a un ei stiri. (Cor. În aceste cazuri. În consecinta. precum si continutul discursurilor. tirajele ziarelor din tarile postsovie tice oscileaza între 3000 si 25 000 de exemplare. adunari ale actionarilor unei întreprinderi sa u banci.ru) . ITAR-TASS Sikur Sabaev). eventuale învinuiri ca ar ofensa sau ar leza on oarea si reputatia profesionala a cuiva. Într-un fel. Fara îndoiala. seminare stiintifice sau practice. Daca n-ar proceda astfel.a fost exprimat într-un mediu special. este descrisa. De exemplu: Majorarea censului vârstei de pensionare în Rusia este inevitabila SARANSK. De cele mai multe ori ele repeta. când ziaristul devine doar o simpla curea de transmisi e a declaratiilor functionarului cutare. îsi asuma rolul de transmitator. fie ca e vorba de sedinte ale parlamentului. îl plictisesc pe cititor. facute în cadrul conferintel or de presa. prelegerea mea a fost prezentata ca un discurs al unui politician din opozitie. Ucraina si Rusia au convenit sa simplifice procedura de trecere a frontierei între cele doua tari. Un asemenea mod de expunere a informatiei mai are înca o particularitate. Cu toate acestea. o structura aparte o au informatiile facute la diverse sedin te. nu poate cuprinde întreaga diversitate a structurilor si a modalitatilor d e expunere a textului. Si anume acesta este marele.

a formula titluri de acest fel nu este deloc dificil. despre un eveniment sau altul. 64 Manual de jurnalism O racheta a lovit. Anunturile de acest fel nu solicita reporterului un efort deosebit. Aceste titluri capteaza atentia cititorului si asupra continutului stirii. sa contina cel mult 7-8 cuvinte. Anunturile Unele editii practica publicarea unor stiri scurte. prozatorul Grant Matevosian s-a reîntors la Erevan. Dupa ce a suportat o interventie chirurgicala complicata în SUA. de asemenea.Sau: Referendumul privind introducerea de modificari în Constitutia Armeniei se va desfasura în aceeasi zi cu alegerile parlamentare din 2003 Erevan. victime nu s-au înregistrat. Primind fluxul de stiri de la agentii le de presa. în mod sigur.Ru. Mai mult. Atunci . sa revina la proiectele sale de creatie. Aikakan jamanak .2005). Problema care exista aici este ca autorul stirii (sau redactorul de la agentie. cam asa cum procedeaza pictorii când fac ultimele tuse la un tablou. statiunea balneara israeliana Eilat de la Marea Rosie. 17. Referendumul privind introducerea de modificari în Constitutia Armeniei se va desfasura. titlul primei stiri ar fi putut fi În Rusia va fi modificat censul vârstei de pensionare . pe scurt. însa. În teoria jurnalismului din Ru sia acest tip de stiri sunt numite. De exemplu: Sper ca vom reusi sa facem un schimb de pareri privitor la situatia din Orientul Apropiat . Este suficie nt sa stie (sau sa presupuna) ca s-a întâmplat un eveniment.08. iar la cea de a doua: Va fi mai usor de trecut frontiera .2005). A fost deteriorat un automobil. dupa cum mi se pare. transmite agentia Interfax .08. îndeosebi pentru redactorii de la cotidiane. ar putea sa nu mai citeasca informatia ca atare. responsabil cu punerea titlurilor) nu a avut timpul necesar sa priveasca textul distantându-se de el. (Novîie Izvestia. ele sun t si comode. de regula. Maestrul se simte excelent si intentioneaza. Northwest Airlines Corp. De exemplu: Northwest a revenit la masa de negocieri CHICAGO (Reuters) Vineri. Evident. 20 mai. maturatorii si paznicii sai. de tipul katiusa . ca titlurile sa nu fie prea lungi. în timp ce greva acestora ia o amploare amenintatoare. dupa ce citesc titlul. care citeaza agentia de presa RIA Novosti . vineri. despre care el considera nece . 18. a revenit la masa de negocieri cu mecanicii. Oricum. cronica . sau Pensionarii din Rusia vor mai îmbatrâni . 19. Potrivit acestuia. Conte aza. (Erevan. de obicei. Ele apar. pentru acestia e suficient sa parcurga titlurile. este vorba de o racheta sistem foc în salve. dupa o perioada de odihna. în aceeasi zi cu alegerile parlamentare din 2003. cu referire la postul national de radio al Israelului. în primele pagini ale ziarului si informeaza. (Mediamax). ar fi mai potrivit sa fie numite anunturi . a declarat presedintele Rusiei la începutul negocierilor cu regele Iordaniei Abdalla II (Gazeta. ca sa decida daca publi ca sau nu o stire sau alta. Totusi ele au un efect negativ asupra cititorilor care. titluri de acest tip pot fi întâlnite si la agentiile de stiri din Occident.2002).08.

6 la suta din cazuri. Nu este deloc clar de ce se scrie despre activitatea unor banci . posturi de radio si tv etc. furturi . viziteaza diferite obiective. prin relativa neasezare a tematicii economice. dupa cum am stabilit mai sus.55 la suta din spatiul de zi ar. comenteaza evenimente. Clasificându-le dupa importanta lor. de regula. Daca tinem aici cont si de declaratiile pe care le fac la briefinguri sau conferinte de pre sa. de ce unui eveniment i se confera o importanta deosebita. Situatia se explica. sunt ziaristi. ca însusi faptul ca seful statului (premierul. legate de afaceri. primulministru sau presedintele legislativului s-a întâlnit sau a primit pe cineva. subiectele politice fiin du-le mai aproape. . omoruri etc. semneaza acte. iar altora . în Gruzia s i în Armenia. este vorba de seful statului. ? O mare atentie se acorda conflictelor interetnice. Stirilor publicate în cotidiane le revine. Apoi. Stirea în jurnalismul postsovietic 65 ? Se remarca. vedem ca exista patru actiuni de baza pe care le fac oamenii politici: se întâlnesc cu cineva.nu. stirile privind însesi mijloacele de informare în masa. se afla în centrul atentiei presei. în primul rând con ducatorii tarii. jumatate dintre acestea (adica un sfert din numarul total) inform eaza ca omul politic cutare de regula. Tematica stirilor Pentru a stabili temele si subiectele pe care le reflecta. caci. Ce concluzii putem trage de aici? Prima este ca oamenii politici. comert. prec um si prin faptul ca redactorii. de asemenea. precum si informatiile despre lan sarea sau închiderea unor ziare. vedem ca: . Nu am reusit sa descopar anumite reguli dupa care este reflectata viata economic a din aceste tari.se scrie multe despre procese judiciare în care este implicata presa.prezinta interes desfasurarea unor seminare. În celelalte se vorbeste despre incidente. . Si iata ce am aflat: ? Aproape jumatate dintre aceste stiri au un caracter politic. conflictele constitu ie principalul obiect pe care mass media îl reflecta. a convocat o sedinta (consfatuire. Doar una dintre aceste actiuni nu este legata de comunicarea verbala. ? Pe locul al treilea vin stirile despre crime. speakerul) a spus ceva este deja un eveniment. în medie. ca ziarele social-politice public a . se scr ie despre anchete si procese de judecata. În 38. reuniune). 14. sau a facut o vizita. reviste. ? Pe locul al doilea se plaseaza stirile economice. Faptul este explicabil. altele fiind ignorate.la rândul lor. probabil. Rezulta. adica în Azerbaidjan. f inante. am analizat 1500 de s tiri publicate în anul 1999 în ziarele din Caucazul de Sud. p rin urmare.sar sa dea o stire în ziar.

s-ar fi întâlnit cu guvernatorul provinciei turcesti Kars. M ai mult decât atât. daca punem la socoteala ca relatiile dintre ei nici asa nu erau tocmai roz În plus. a deschis. iar în tarile noastre sa construiasca sofisticate schem e. Vazghen Sarkisian. pe la mijlocul anilor nouazeci. Aici. ca si în momentu l scrierii acestui manual) în acel timp nu fusesera stabilite relatii diplomatice. stiu ca ziaristii sunt interes ati ca aceste materiale sa fie publicate. si mai putin grav pe premier. Totodata. redactiile din Armenia erau înzestrate cu doua. seful statului. Pe de alta parte. O stire poate avea un ecou politic profund. acest caz arata cât de important este ca orice informatie sa fie verificata. cât de import ant este profesionismul ziaristului-stirist. fisierul agentiei oficiale de presa Armenpress . ca acestia tin neapara t sa stie ca în unul din orasele balneare din Caucaz ziaristii s-au reunit iarasi pentru a d ezbate despre problemele libertatii de expresie si ca reuniunea este finantata de vreun american sau de vreo fundatie europeana. În acea stire se spunea ca premierul Armeniei. al carui cetatean e ra ziaristul. cel mult trei-patru. înainte de a iesi din redactie. deoarece între Armenia si Turcia existau (de fapt. Responsabilitatea reporterului politic Responsabilitatea acestuia este enorma. unde a mai adaugat o stire. o garda de corp a guverna torului armean a deschis foc asupra oficialilor armeni. un ziarist angajat la zarul de stat Republic a Armenia . Voi relata în continuare un caz când. alcatuite din cauze si motive care sa lamureasca ce anume l-a facut pe omul poli tic sa actioneze sau sa se pronunte tocmai în acest fel. Aceasta.prea putine stiri despre viata oamenilor simpli. este necesar sa mentionam ca între cele doua tari (de altfel. calculatoare. Pe atunci. Paza oamenilor de stat armeni a ripostat. Grant Bagratian. în calculatorul redactie i. ba chiar sa serveasca drept motiv pe ntru tensionarea relatiilor între state. s-a vazut nevoit sa-si ceara în mod oficial scuze de la presedintele tarii vecine. Întâlnirea a avut loc la frontiera armeano-turca. ranindu-l grav pe ministrul apar arii. împuscându-l pe cel care a deschis focul si ranindu-l pe guvernatorul turc. acestea exist a si în . în urma unei g lume facute de un ziarist pe seama colegilor sai. Într-o seara. O stire de ziar sau transmisa la televiz or îi face pe oameni sa gândeasca. si ministrul apara rii. La un moment dat. dorind sa faca o gluma pe seama colegilor sai. Istoria aceasta s-a întâmplat în Armenia. pentru a face darea de seama fata de distribuit orii de granturi. pe la mijlocul anilor nouazeci situatia era pe punctul de a degenera întrun conflict deschis. ma îndoiesc ca pentru c ititori sunt interesante articolele cu subiecte din lumea presei.

cerându-si scuze pentru stirea falsa. care ar trebui sa faca legatura înt re fraze si alineate. dar. potrivit spuselor ziaristilor. Fara a verifica st irea gasita în fisierul agentiei Armenpress (si nu era greu s-o faca. 66 Manual de jurnalism Dimineata. redactorul d e la ziar a telefonat la presedintie. De pilda. ziaristii uzeaza de asa-zisele ticuri verbale. în acel moment. Si presedintele Armeniei a fost informat despre stirea de la postul de televiziu ne moscovit. printre primii care a dat de aceasta st ire a fost un corespondent al unei mari agentii de presa din Rusia. Câteva sfaturi Primul sfat Evitati ticurile verbale. Stirea este un text scurt. au suporta t sanctionarile de rigoare. telefona atunci guvernatorului unei alte provincii turce. Era însa târziu. desigur. deoarece aceasta a fost o g luma de uz intern redactional . Levon Ter-Petrosian. daca un asemenea incident s -ar fi produs cu adevarat. Presedintele Armeniei. stirea fusese deja transmisa de un post de televiziune din Rusia. fac textul mai putin lizibil. Autoritatile din Turcia si din Armenia au aflat despre incident de la televizor. de aceea orice cuvânt din ea trebuie sa aiba greutate si semnificatie. Peste putin. ambasada Turciei la Moscova a informat urgent Istanb ulul despre informatia difuzata de postul tv rus. de fapt. Suleiman Demirel . dictând la telefon sti rea fierbinte despre incidentul de la frontiera. Desi agentia a difuzat peste putin o dezmintir e. de asemenea. Cu alte cuvinte. Nu se întâmplase nici acolo nimic deosebit. Ziaristii. scuze. la redactie s-au adunat toti ziaristii. sa evitati ticul mentionam ca Inutile sunt adeseori si îmbinarile este . Cautati. a luat legatura telefonica cu guvernatorul provinciei Kars. era destul sa telefoneze l a serviciul de presa al guvernului). În dorinta de a face materialul cât mai accesibil.prezent) mai multe diferende istorice. L-a contactat pe premier. la rândul sau. În acest moment. situatia s-ar fi agravat si mai mult. întrebându-l cum se simte. l-a c ontactat imediat pe Demirel. si a convocat imediat sedinta Consiliului de Aparare. când au aflat despre gluma facuta. Presedintele turc. când ziaristii vin la serviciu. Aflând ca nu a patit nimic. A mai trecut o jumatate de ora. a luat imediat legatura cu Moscova. mult folosita si ntagma va amintim ca adesea nu are nici o încarcatura semantica. Cineva a luat iarasi legatura cu Moscova. cerându-si. Chestia lua o întorsatura urâta. sprijinea Azerb aidjanul în conflictul din Karabahul de Munte. înveci nate cu Armenia Igdîr. iar Turcia. întrebându-l de sanatate. ea putând fi evitata. Senzationala stire despre schimbul de focuri de la frontiera fusese deja editata. cerându -le celor de la agentie sa nu difuzeze stirea cu bucluc. P otrivit unor ziaristi de la Erevan.

este suficient sa scriem doar ca . Fiind goale de orice continut. si unele forte din Azerbaidjan sunt interesate ca azerii sa paraseasca Gruzia. în cadrul unei conferinte de presa. Astfel. O fraza ce face referire la declaratiile cuiva este ea însas i purtatoare de informatie. ca stirea a devenit mai dinamica si mai concisa. Seful Comitetului de stat pentru diaspora. în cadrul unei conferinte de presa. Sfatul al doilea Scrieti cât mai scurt. anemizeaza textul. în capitala Gruziei. acestea sunt absolut de prisos. Texte pentru analiza . c u verbe la diateza pasiva. Potrivit acestuia. ? Dupa cum v-am mai informat . în loc de: Daca societatea azera nu va avea o atitudine clara în problema etnicilor azeri din Gruzia. adica atunci când doriti sa subliniati ca evenimentul s-a produs anume azi sau aseara.05. Propozitiile impersonale. Vedem. Nazim Ibraghimov. de cel mult 6-8 cuvinte. în dimineata zilei de azi). asadar. Nu veti începe o stire cu cuvintele: ? Azi (aseara. a declarat Clinton . Dupa cum am comunicat anterior O stire nu poate începe cu o referire la evenimente deja cunoscute. ieri. Astfel. Comparati: Acordul privind constructia oleoductului Novorosiisk Supsa Djeihan a fost semnat. a afirmat Ibraghimov. Aceste forte doresc sa-si alature electoratul de protest . în locul expresiei pentru ca . Acordul privind constructia oleoductului Novorosiisk Supsa Djeihan. Aceasta declaratie senzationala a fost facuta la 1 septembrie. în loc de fraza: Este necesar un fond special pentru ca sa acoperim lipsurile din serviciul asistentei de stat si sa-i sprijinim pe cei lip siti de orice ajutor . Si cu cât mai energica si mai simpla era stirea daca scriam: Reprezentanti ai companiei Rosneftegazstroi si ai Corporatiei petroliere internationale din Gruzia (CPIG) au semnat. În acest caz. de catre reprezentanti ai companiei Rosneftegazstroi si ai Corporatiei petroliere internationale din Gruzia (CPIG). acuzând autoritatile de incapacitatea de a apara interesele nationale. atunci pericolul exodului lor din aceasta tara este unul real. 28. acuzând autoritatile de incapacitatea de a apara interesele nationale. (Caspian News Agency. Aceste forte doresc sa-si alature electoratul de protest . 68 Manual de jurnalism Sfatul al saselea Titlul unei stiri trebuie sa fie scurt. a declarat Clinton . Adeseori. Stirea în jurnalismul postsovietic 67 Sfatul al treilea Fiti atenti cum începeti textul. a afirmat Ibraghimov. atunci pericolul exodului lor din aceasta tara este unul real. la modul personal. a declarat la 1 septembrie. Puteti totusi începe o stire cu ace ste cuvinte doar în cazul când apelati la un lied de tipul când . stirea nu mai e sti re. de catre seful Comitetului de stat pentru diaspora. dupa cum am mai comunicat sau între timp . ca si unele forte din Azerbaidjan sunt interesate ca azerii sa paraseasca Gruzia. Sfatul al patrulea Mai multa informatie. ieri. Sfatul al cincilea Folositi verbe la diateza activa. vom scrie: Este necesar un fond special ca sa acoperim lipsurile din serviciul asistentei de stat si sa-i sprijinim pe cei lipsiti de o rice ajutor . ieri. în capitala Gruziei. Am putea scrie: Daca societatea azera nu va avea o atitudine clara în problema etnicilor azeri din Gruzia. Nazim Ibraghimov.2002).vorba ca .

RIA Novosti . În timpul proxim defectiunile vor fi remediate si circulatia trenurilor va fi relua ta . 24 ianuarie. În grupa B . Patru membri ai unei familii. Potrivit agentiei Prime-News.Cititi exemplele de mai jos. care citeaza participanti la actiunea de protest. potrivit unor date preliminare. Si. Echipele favorite din grupa A Juventus Italia si Bavaria Germania au învins. Circa 200 de locuitori din raionul Mtatmindi al orasului Tbilisi au blocat bulevardul Rustaveli. a declarat ea reporterului de la agentie. . transmite agentia RIA No vosti . meciul principal a fost disputat între Ajax Amsterdam si Arsenal Londra. desi locatarii achita cos tul energiei consumate. de un puternic incend iu ce a izbucnit în brutarie din cauza unor deranjamente tehnice. În celalalt me ci din aceasta grupa Panatinaikos Grecia a învins Werder Brema cu scorul 2:1. si-au pierdut viata în propria casa din Zugdidi (Gruzia de Vest) în urma exploz iei unei cisterne cu pacura instalata la primul nivel al imobilului. respectiv. Explozia unei cisterne cu pacura a provocat la Zgudidi (Gruzia de Vest) moartea a patru persoane TBILISI. suficient pentru victorie. iar germanii au m arcat un singur gol. Acest meci s-a remarcat si prin faptul ca în min utul 70 în teren a iesit atacantul armean Edgar Manuciarian. Lille (Franta) Villareal (Spania) 0:0. 25 august. Flacarile incendiului au cuprins s i casa învecinata. zii au învins la limita. Circulatia trenurilor pe linia de centura a metro ului din Moscova a fost oprita din cauza unor defectiuni tehnice. Stirea în jurnalismul postsovietic 69 În grupa C . Explozia a fost provocata. ce structura au? Câte surse au fo st folosite la scrierea acestor stiri? Ce s-ar mai putea face ca aceste texte sa fi e mai bune? MOSCOVA. a mentionat ea. însa pompierii au reusit sa stinga focul la timp. de 18 ani. Torinezii au înscris trei goluri. în ultimele trei zil e în raionul Mtatmindi electricitatea a fost livrata doar câte cinci ore pe zi. cu referire la femeia-ofiter de serviciu la metrou. inclusiv un copil de 9 ani. catalanii au zdrobit Udinese cu scorul 4:1. Cum sunt concepute. ramase fara replica. care a jucat pentru Ajax . Locuitorii orasului Tbilisi au blocat bulevardul Rustaveli TBILISI. a fos t oprita circulatia pe linia de centura a metroului . meciul de maxim interes l-au jucat Barcelona si Udinese Italia. În alt meci din aceeasi grupa echipa elvetiana Thun a învins Sparta Cehia (1:0). Rapid (Austri (Belgia). NOIAN TAPAN. cerând sa li se furnizeze în case energie el ectrica. în grupa D au fost înregistrate urmatoarele rezultate: Manchester United (Anglia) Benfica (Portugalia) 2:1. unde functiona o brutarie. în fine. cu scorul 2:1. Din cauza unor defectiuni tehnice la un tren în statia Belorusskaia koltevaia . 12 februarie (BLACK SEA PRESS). Datorita statiei brazilianului Ronaldinho. Barcelona si Juventus si-au înfrânt concurentii din cadrul Ligii Campionilor Au fost disputate meciurile celui de al doilea tur din cadrul Ligii Campionilor.

organizeaza un concurs pentru cel mai bun plan arhitectural ca re va fi aplicat în cadrul proiectului O idee noua pentru orasul nostru . Compania de constructii Center Point Group organizeaza un concurs pentru arhitectii din Gruzia TBILISI. daca este necesar. au spus organizatorii concursu lui. Stabiliti principiile dupa care au fost scrise aceste titluri. Una dintre cele mai mari companii de con structii din Gruzia. Motivul acestei actiuni este refuzul guvernului moldav de a aloca în bugetul pentru anul 2006 mijloacele necesare pentru asigurare a cu locuinte a refugiatilor. Potrivit declaratiilor facute de autorii proiectului la 12 noiembrie. de lei. încercând totodata ca ele sa ramâna interesante pentru cititor. Astazi. meciurile de mare interes vor fi disputate între Liverpool Chelsea si Shalke-04 (Germania) (Italia). în cadrul ma nifestarii de inaugurare a acestuia care s-a desfasurat la sediul central al companiei. Refugiatii considera ca guver nul nu a executat decizia Curtii Supreme de Justitie. pentru companie este important sa creeze n oi forme arhitectonice care sa armonizeze cu stilul general al capitalei . p recum si principiile de planificare arhitecturala. în timp ce costul estimativ al lucrarilor de constr uctie a celor doua blocuri destinate acestora este de 60 mil. La Chisinau sunt în evidenta 130 de familii de refugiati transnistreni. Analizati-le. care. locuiesc . ceilalti participanti urmând sa fie remunerati cu premii în bani. vor fi jucate meciurile din cadrul celorlalte patru grupe ale LC. Câstigatorul concursului va semna un contract de fin antare integrala a lucrarilor necesare pentru realizarea proiectului. pentru constructia de locuinte pentru refugiatii transnistreni au fost alocate 5 mil. care obliga executivul sa aloce de la bugetul de sta t mijloacele necesare pentru asigurarea lor cu locuinte. concurenta între pro fesionistii din Gruzia va contribui la îmbunatatirea calitatii noilor edificii si constructii ale capital ei . 1 Sunt date titlurile si stirile propriu-zise. REGNUM. 70 Manual de jurnalism Potrivit Legii bugetului pentru anul 2006. de lei. Între altele. 70 de refugiati din Transnistria se vor adresa la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului Saptezeci de refugiati din Transnistria intentioneaza sa intenteze la Curtea Eur opeana pentru Drepturile Omului (CEDO) o actiune împotriva Republicii Moldova. la o ra actuala. când la Tbilisi se construiesc noi complexe locative. Participantii la concurs vor prezenta la Center Point Group schitele de proiect.La 28 septembrie. transmite un reporter al AP REGNUM. 12 noiembrie (Novosti-Gruzia). Scurtati-le. Center Point Group . 28 septembrie 2005 Lucrari practice pe tema Stirea în jurnalismul postsovietic Lucrarea nr. initiat de companie. Discutati rezultatele obtinute în urma acestor in terventii.

Faptul a fost consemnat într-un proces-verbal. 13 noiembrie. utilizând informatiile din patru surse care v a sunt accesibile. Potrivit victime i. Tanaev si de avocatul acestuia M. au suferit 15 persoane. la ora 4. În zilele de odihna ce au trecut. În zilele de odihna ce au trecut. fapt confirmat public d e catre N. Tanaev se afla în arestul preventiv al Serviciului national de securi tate al tarii. N. Circumstantele în care s-a produs incide ntul se stabilesc. 2 Ziaristii. Medicii au gasit ca aceasta suferise o rana penetranta de cutit în piept. Criminalul nu a putut fi retinut. Tanaev a încalcat grosolan art. care încerca sa paraseasca Kîrgîzstanul. În legatura cu faptul ca N. la Moscova a fost înregistrat un val de crime cu folosirea de arme albe. În prezent. Desi ancheta ce a investigat cazul sau a fost obiectiva. a murit.în garsoniere. Aceasta a fost transportata la spital unde. la ora 19. militia a fost anuntata ca în restaurantul de la hotelul Casei Centrale a Turistului. Atrageti atentie asupra detaliilor pe ca re le contin. la Mosc ova a fost înregistrat un val de crime cu folosirea de arme albe. folosind informatii provenind din diferite surse. 6 septembrie 2005. de pe bulevardul Lenin nr. T. Stirea în jurnalismul postsovietic 71 Sursa a doua: . potrivit datelor acesteia. la 12 noiembrie. Maksimovici. la 12 noiembrie. gra nicerii Republicii Kîrgîze l-au arestat la punctul de frontiera Akjol pe fostul prim-ministru N. Militienii sositi la fata locului au stabilit ca. În afara de aceasta. una si-a pierdut viata MOSCOVA. Tanaev a încercat sa se ascunda. ambulanta a adus o persoana originara din Armenia. la Spitalul municipal nr. nascuta în anul 1978. Lucrarea nr. Asadar. nascuta în anul 1970. în practica lor. Cât de veridice sunt informatiile ce au încaput în stirea pe care ati scris-o? Gasiti în ele amanuntele în plus. Analizati stirile pe care le-ati facut. punându-l în libertate pe cautiune.30. una pierzându-si viata. o persoana sosita de la Tbilisi. de natura sa distraga atentia cititorului. a încep ut o bataie. a suferit o rana de cutit la gât. T. 15. În cele 14 cazuri înregistrate au suferit 15 persoane. desi fusese eliberat pe cautiune. procuratura a modificat masura represiva de a-l aresta.40. 105 al Codului penalprocesual al Republicii Kîrgîze. Interfax-Moscova. au comunicat unui reporter al agentiei Interfax surse de la Directia generala de interne a capitalei. persoana a fost ranita când se afla în apropierea statiei de metrou. ridicata de lânga statia de metrou Novog hireevo . în aceasta bataie. adeseori trebuie sa scrie un text. N. Ce structura at i urmat scriind aceste stiri? Prima sursa: Comunicat al serviciului de presa al Procuraturii Generale a Republicii Kîrgîze Procuratura Generala a Republicii Kîrgîze comunica ca astazi. în pof ida eforturilor facute de medici pentru a-i salva viata. 146. Tanae v. Scrieti o stire.

unde avea de rezolvat treburi personale. un grup de deputati din Parlamentul Kîrgîzstanului . care încerca. pentru a scapa de responsabilitate pentru acuzatiile de abuz de serviciu.Fostul lider kirghiz a încercat sa fuga în China BISKEK. Tanaev. în momentul când încerca sa iasa din tara. printre care e si ginerele acestuia. N. el s-a refugiat în Rusi a împreuna cu Akaev. AGENCE FRANCE-PRESSE (AFP). Sursa a treia: Ex-premierul Kirgiziei. avocatul lui N. Avocatul a mai spus ca.. Maksim Maksimovici. la MAI si la Serviciul Securitatii Nationale al Kîrgîzstanului. ci voia sa calatoreasca pentru o zi pâna la Almatî (Kazahstan). se afla în arestul ministerului de interne. sa treaca fronti era în China. Granicerii din Kirghizia l-au arestat pe unul dintre fostii premieri ai tarii lor. Potrivit lui M. întrucât Tanaev es te etnic rus. arestarea lui Tanaev nu este justificata. neavând intentia sa fuga din tar a. Dupa evenimentele din martie s-a retras la Moscova. în scris. fostul p rim-ministru se prezenta punctual la ancheta la Procuratura Generala. de unde a revenit la 22 august. si în aceasta consta unica sa încalcare. au adus acuzatii si altor persoan e din administratia lui Askar Akaev. Noile autoritati.. Atunci. N. De asemenea. [. declarând ca va respinge acuzatiile de a fi depasit atributiile de serviciu pe care i le incrimineaza noile autoritati ale tarii Procurorii l-au pus în libertate pe cautiune. rasturnat în urma revolutiei din luna martie. acesta locuieste în împrejurimile Moscovei si se bucura de imunitate. unde raspundea la toate întrebarile anchetatorilor. la punctul de la frontier a kîrgîzo-kazaha Akjol . Adil Toigonbaev. în perioada când la putere se afla fostul pr esedinte Askar Akaev. marti. pâna acum. Nikolai Tanaev. a mentionat M. procuratura declarase ca ex-premierul este acuzat de abuz de serviciu si de utilizare ilicita a unor mijloace ale statului în valoare de circa un milion de dolari. 6 septembrie. Tanaev a fost retinut de graniceri la 6 septembrie. pentru a coopera cu anchetatorii si a res pinge acuzatiile ce i se incrimineaza. Maksimovici. N. e x-premierul este învinuit de transfer ilegal de bani în contul unei companii de constructii a carui propriet ar este feciorul sau. Ex-premierul s-a obligat. Avocatul a declarat ca va informa despre acest fapt guvernul rus. care este cetatean al Kazahstanului. Tanaev. În ce-l priveste pe Akaev. ca nu va parasi tara. într-un interviu acordat postului de radio Azattîk . nu intentiona sa fuga din tara. în frunte cu Kurmanbek Bakiev. la 24 martie demisia fiindu-i acceptata. p entru a face depozitii. El trebuia totusi sa anunte anchetatorii despre intentia sa. ce i-au fost incrimin ate. Anterior. În prezent. nu intentiona sa fuga din tara Ex-premierul Kîrgîzstanului. Tanaev si-a depus demisia la 23 martie curent. iar aplic area unor masuri atât de dure fata de el nu a fost necesara.] Tanaev a fost ultimul premier desemnat. însa în luna august a revenit în Kirghizia. Tanaev a revenit de bunavoie din Rusia în Kîrgîzstan. Maksimovici. a c omunicat.

Agentia de presa independenta BN 72 Manual de jurnalism Sursa a patra: Secventa din emisiunea de actualitati a televiziunii publice cu profil educativ Moderatorul: Nikolai Tanaev. Reamintim ca primului ministru i se incrimineaza comiterea infractiunilor de depasire a at ributiilor de serviciu si de utilizare ilegala de mijloace. Iat a ce a declarat Klara Ajibekova. Jurnalistul: Maksim Maksimovici. Jurnalistul: Totusi exista persoane care considera ca Tanaev a încalcat legea. Ajibekova (pe ecran apar imagini filmate în biroul liderului comunist. Altminteri nu ar fi încercat sa fuga. cum procedam apoi ? Ce tehnici de intervievare exista ? Care sunt pacatele de moarte ale celui care ia interviul ? Sfaturi si sugestii Arta interviului Ca sa faci un interviu bun. Oamenilor poli tici. Maksimovici: Cred ca a avut un motiv solid de a pleca de urgenta în Kazahstan. O c auza atât de presanta încât nu a reusit sa anunte anchetatorii. dupa cum se ved e. avocatul ex-premierului. Va propunem un reportaj realizat de corespondentul nost ru. Avea asupra sa doar o suta de dol ari si 772 de suma. Tanaev a hotarât. într-un dulap pare sa se vada colectia de opere complete ale lui Lenin) : Simtind ca ancheta e pe punctul de a descoperi actiunile sale criminale. a declarat astazi într-o conferinta de presa ca masurile atât de drastice aplicate fata de clientul sau nu au nici o just ificare.garantând pentru el. Fostul premier este acuzat de abuz de serviciu si de transfer ilegal de bani în st rainatate. e necesar sa te pregatesti pentru el. Interviul (1) Din acest capitol vom afla: ? Cum se ia un interviu: pregatirea. Jurnalistul: (pe ecran apar materiale de arhiva Tanaev conduce o sedinta de guve rn). personalitatilor în voga. ceea ce e mai putin de douazeci de dolari. le disp lace când ziaristul venit sa-i intervieveze nu este informat despre ei sau când li se pun într ebari . fostul prim-ministru al Kirgiziei. intervievarea propriu-zisa. care s-a aflat liber pâna ieri. ci ar fi asteptat finalizare a anchetei. aflate în centrul atentiei presei. Pe un peret e atârna portretul lui Lenin. liderul Partidului comunist. sa-si piarda urmele într-o alta tara. celebritatilor. El a fost retinut la punctul de frontiera Akjol d e catre colaboratori ai serviciilor speciale. se afla în arestul preventiv al Serviciul national de securitate al tarii. Oare aceasta circumstanta nu arata ca nu a vea de gând sa fuga din tara? Despre cele întâmplate am pus la curent guvernul Rusiei. deoarece Tanaev este cetate an rus.

mai potrivit ar fi sa ademeniti sursa într-un spatiu neutru într-un parc. Ei bine. oameni importanti). el este dator sa stie c ine este ea. daca un ziarist se deplaseaza la aeroport sa întâmpine o personalitate (iar pe aeroport sunt întâmpinati. întrebati daca putet i imprima. pentru a v erifica exactitatea informatiilor si a citatelor. ziaristul trebuie sa se pregateasca. 74 Manual de jurnalism Daca doriti ca sursa sa se simta liber. Înainte de interviu. Veti proceda astfel când urmariti sa lipsiti sursa de atuurile pe care i le ofera teritoriul propriu . Veti conveni. Totusi. puteti aborda sursa personal. în cazul în care nu stiti cum va reactiona sursa la vederea dictafonului deschis. la care veti atasa si câteva articole pe care le-ati semnat. în ca re nu sunteti decât un jucator. va veti adresa sursei printr-o scrisoare. În alte cazuri. observatiile perso nale . înainte de interviu. este necesar sa conveniti cu sursa despre intentia dvs. Un interviu va reusi d aca veti sti ce informatie anume doriti sa dobânditi. Priceperea de a consulta documente. Jurnalistii l-au întâmpinat la aero port. În acest caz. sa va mai întâlniti o data. la telefon. sa îndupl ece. sa faca dovada competentei sale profesionale. de regula. E terenul adversarului (ca la fotbal).neinteligente. Înainte de a începe a intervieva. cu o agenda. ultim a varianta este mult mai eficienta decât abordarea sursei la telefon sau prin intermediul uno r cunoscuti. pentru a o convinge de competenta dvs. veti tine cont de faptul ca acesta e teritoriul sursei . convenind sa va acorde interviul. ziaristul se vede nevoit sa convinga. Într-o tara membra a CSI a so sit directorul unei mari agentii de presa din Rusia. de asemenea. sa anuntati sursa de cât timp aveti nevoie pentru a discu ta cu ea. De altfel. Ar fi bine. Astfel. în subiecte importante. În fine. de regula. Acest lucru este important când sursa detine o functie înalta. Dupa ce ati convenit sa va întâlniti. Chiar la scara aeronavei a fost improvizata o conferinta de presa. de o bicei. În acest context. Interviul se solicita. însa seful agen tiei a refuzat sa mai raspunda la întrebari dupa ce un reporter i-a solicitat oaspetelui sa se prezinte. cafenea etc. Uneor i. Pregatirea Pregatirea constituie prima faza de lucru la un interviu. extrem de încarcata. doar numele ziaristului sau al editiei pe care acesta o reprezinta sunt suficien te pentru a obtine acceptul sursei. de asemenea. cel mai potrivit ar fi s-o intervievati chiar în biroul ei. veti aduna cât mai multe informatii despre cel pe care îl veti intervieva. de unde veti iesi v ictoriosi doar daca va conduceti de o strategie elaborata în detaliu. Alteori. mi se pare edificator urmatorul caz.

) În cele din urma. sau a discuta cu speakerul. experien ta jurnalistica probeaza acest lucru. De fapt. sa cunoasteti obiectul pe care îl veti aborda în discut ie. va ajuta sa stabiliti punti de contact cu interlocutorul. Ce ar întreba ei. ( Exista totusi situatii când haina trebuie sa va faca remarcat. purtând blugi si adidasi. Interviul (1) 75 Asadar. de asemenea. Patru-cinci întrebari este numarul optim pentru a realiza un interviu. la modul general. Asezati-va astfel încât interlocutorul sa stabileasca un contact vizual cu dvs (sa v a . Acum puteti merge sa dialogati cu sursa. O pregatire minutioasa pentru interviu este cea mai bu na cale pentru a sustine un dialog degajat. Daca veti vorbi despre circuite integrate. ar fi bine sa va consultati colegii privitor la chestionar. v-ati facut deja tema pe acasa . Lista de întrebari va va scuti de efortul de a formula cu înfrigurare urmatoarea întrebare. Vest imentatia ziaristului se va înscrie în cadrul habitual în care sursa îsi desfasoara activitatea. cât si ziaristul sunt femei. A intervieva muncitori de la strung. veti retine ca vestimentatia lanseaza un semnal care trebuie sa va favorizeze. Este important. sursa va va trata drept un scârtascârta pe hârtie . pe când sursa vrea sa lase o impresie cât mai agreabila. suplimentare. Uneori ar fi o solutie demonstrarea cunostintelor pe care le detineti despre conditia familiala a surse i. Nu exista o reteta unica pe c are s-o aplicati pentru a spulbera scepticismul surselor fata de cei din breasla noastra. ca si aspectele acestuia. datori ta întrebarilor pregatite din timp. În caz contrar. asa se si întâmpla) ca nu reusiti sa puneti toate întrebarile pe care le-ati formulat. Haina subliniaza seriozitatea intentiilor dvs. formulati în scris întrebarile pe care le veti pune sursei. e ste deopotriva lipsit de noima. Acest truc are efect mai ales atunci când atât sursa.anterioare va vor fi aici de mare folos. pentru a încheia faza preparatoare. Retineti: ziaristul urmareste sa obtina cât mai multa informatie. plus alte câteva întrebari mai mici. iar interviul va fi compromis. încep e intervievarea ca atare. Uneori. va veti putea concentra asupra discutiei propriuzise. fiind îmbracat la patru ace. trebuie sa cunoasteti domeniul. care prezinta interes pentru cititori. iar profesionali smul. ar putea incomoda interlocutorul? Ce înt rebari atrag simpatia si sunt usor întelese? Se poate întâmpla (de fapt. în timp ce sursa raspunde la prima. Conteaza. cum sunteti îmbracati. sursele au o atitudine reze rvata fata de jurnalisti. fata de cunostintele acestora. de asemenea. Intervievarea Dupa ce ati convenit în privinta acordarii interviului si v-ati întâlnit cu sursa. În plus. În tot cazul. Atmosfera de înc redere o puteti crea si prin a va demonstra cunostintele despre subiectul pe care vreti s a-l abordati. dupa parerea lor. în orice caz. fiind în locul dvs? Ce întrebari.

La o întrebare banala veti primi un raspuns la fel de banal. de asemenea.Sunteti de acord cu privatizarea retelelor electrice? . sa fie privatizate prin atragerea investitorilor straini. Conteaza. Întrebati-l. Unii interlocutori au tr ac . puneti-i întrebarile cele mai importante. E un element deosebit de importa nt al intervievarii.. probabil.Sunteti satisfacut de programul de privatizare a retelelor electrice? . Întrebati-l ceea ce ar d ori sa va spuna. Tu. Lucru rile esentiale întrebati-l spre sfârsitul dialogului. ca stiti despre ce vorbiti. Daca e reticent si va trateaza cu scepticism. Socrate. Astfel interlocutorul se va destinde. neplacu te.. Alt fel zis. aici. . este necesara privatizarea retelelor electrice? . Ara tati-i ca-i sunteti apropiat. dupa cum e buna ziua! asa e si multumita . Apoi atacati-l iar cu o întrebare dificila. întrebândul ceva nesemnificativ. Dupa ce v-a raspuns la o întrebare esentiala. cum sunt puse întrebarile. sa zicem.. se blocheaza la vederea dictafonului deschis.Cum ati prefera sa se procedeze? Sa ramâna retelele electrice în proprietatea statului. notându-va cele comunicate abia peste vreo câteva secunde. Reactionati la raspunsurile interlocutorului. de exemplu. faceti o data Mda-a!. ca-i împartasiti vederile. trebuie sa aveti în vedere ca întrebarea pu .Cum credeti. Platon Iata. repliati-va (daca e necesa r). însa proprietarii sa fie exclusiv cetateni ai tarii noastre. Nu e neaparat sa notat i tot ce spune sursa. sau povestiti-i vreo istorie ce îl priveste pe intervievat. Potrivit psihologilor. . Vai. punându-i o întrebare ce demonstreaza cunostintele dvs. Folositi concomitent dictafonul si bloc-notesul. despre stiloul de pe masa. De si. Daca vre ti sa obtineti un raspuns mai amanuntit.poata privi în ochi) când o va dori. s e va linisti. Daca veti sta fata în fata. atunci. Chiar asa?! acestea ar fi. aratati-i ca sunteti compet ent. iar celui ce întreaba bine am placerea sa-i raspund . replicile recomandabile. pui întrebari minunate. despre vreo floare d in birou. sau sa fie privatizat e doar o parte din retele? 76 Manual de jurnalism În fazele de pregatire si de intervievare. îl puteti stingheri. pentru a se mai linisti. o asemenea pozitionare e cea adecvata. cât e de interesant!. asteptati putin. sa fie priva tizate. când interlocutorul e deja obosit si mai putin vigilent. Începeti dialogul de la lucruri neînsemnate. în câte feluri poate fi pusa o întrebare: . Dupa ce contactul a fost stabilit. Daca aceasta a facut o declaratie senzationala si nu doriti ca ea s a priceapa cât de important e ceea ce a spus. Oho-ho! .. o întrebare care dureaza 5-6 secunde este urmata de un raspuns de 30-40 de secunde. daca intentionati sa realizati un interviu dur si sa-i puneti întrebari incomode. asa ca veti tine cont si de acest important amanunt.

De pilda. Cum credeti. caci se contine deja în întrebare. un report er îl întreaba pe învingatorul unei competitii: Sunteti fericit? . la ea se poate raspunde doar prin da sau nu ). are echipa locala fotbalisti ce corespund aces tor exigente? . Nu! racni ea în nestire. Uneori. Este consecvent seful dvs în deciziile sale? (întrebare închisa). De pilda: Are seful dvs capacitatea decizionala necesara? (iata o întrebare închisa. Ba dimpotriva. s trictamente. . Parea ca o ia cu lesin.] doamna Bok l-a întrerupt cu brutalitate: Raspunde da sau nu? Dupa parerea mea. zise triumfator Karlsson. Acestea presupun raspunsuri concrete. care tinea cu tot dinadinsu l s-o sprijine pe doamna Bok.. div izati întrebarea si derutati sursa ( De ce calitati trebuie sa dea dovada un fotbalist pentru a fi inclus în selectionata? . Tipurile de întrebari Întrebari deschise. Asta e. sursa ar putea sa ne ofere mai multa informatie decât intentiona initial. un raspuns scurt: da sau nu . Sur sa opineaza nestingherit. e un raspuns inutil. nici nu sunt întrebari ca atare. De asemenea. O astfel de întrebare presupune. Ea nu învedereaza atitudinea ziaristului si nici ce anume ar dori el sa afle de la sursa. Betia nu duce la nimic bun. sigur ca da! zise Fratiorul cu multa convingere. Sigur ca raspunsul va fi da De fapt. atunci când sursa refuza sa raspunda la o întrebare directa (Exemplu: Pe cine dintre fotbalistii echipei locale doriti sa-l includeti în selectionata? ). de fapt. doamna Bok se pleosti în scaun. Te voi întreba acusi ceva simplu de tot si vei vedea ca nu e chiar asa. interveni Karlsson. ce pacat! zise Karlsson. sa raspunzi da sau nu la o întrebare simpla e usor. Tipul acesta de întrebari ofera sursei posibilitatea de a-si exp une punctul de vedere asupra subiectului în discutie. doamna se facu foc si para. Mai bei coniac diminetile? Raspunde da sau nu? Doamna Bok îsi pierdu glasul. de fapt. O întrebar e deschisa este. sugereaza deja interlocutorului ca ziaristul ar dori sa auda raspunsul Sigur ca da! . o întrebare de felul: Nu ar fi mai bine ca retele le electrice profitabile sa ramâna în proprietatea statului? . aceasta: Ce pozitie aveti fata de privatizarea retelel or electrice? . Cum se pun întrebarile (din cartea lui Astrid Lindgren Fratiorul si Karlsson de pe acoperis ) [. Seful dvs mentine relatii bune cu subalternii? (întrebare închisa). Parca ar fi vrut sa spuna ceva. Repet întrebarea: mai bei coniac diminetile? Da. Fratiorul se facu rosu ca stacojul si o sustinu: Nu! Nu! Nu a încetat! Pacat. La fel de scurt va fi raspunsul la o întrebare de tipul: Intentionati sa va conformati deciziei fractiunii din care faceti parte de a vota privatizarea retelelor electrice? Exista întrebari care. Astfel. Istovita definitiv. univoce.. Cine anume? ). În acest moment.sa sa nu sugereze raspunsul. întrebarea aceasta nu sugereaza variante de raspuns. de exemplu. dar nu putea scoate un cuvânt. Raspunzând la o întrebare deschisa. cu foarte puti ne variante de raspuns. Interviul (1) 77 Întrebari închise.

daca în cadrul dialogului ati gasit limbaj comun. Procedând astfel. vom fi constrânsi sa aplicam din nou legea. Astfel. ultima întrebare pe care ziarista ceha Dana Mazalova a adresat-o presedintelui Armeniei. fiind rupte din context. caci de aceasta depi nde cât de veridic îi veti transmite mesajul. De aceea mai întrebati o data daca vi se pare ca nu ati înteles ceva. deoarece persoana cu care dialogati nu are de unde sti ca procedati astfel din considerente tactic e Alteori. din septembrie 1996. în aceasta faza. În încheierea discutiei. Nu va sperie aceasta perspectiva? Levon Ter-Petrosian s-a vazut nevoit sa raspunda fara ocolisuri. puterea va trebui schimbata. sa formulati astfel întrebarile-cheie încât sa nu suparat i sau sa ofensati sursa. veti întreba neaparat: Mai aveti ceva de adaugat la cele spuse? sau: Mai exista ceva ce nu v-am întrebat? . ziarista a întrebat: Ziarul Vocea Armeniei scrie ca Vazghen Manukian ar fi declarat ca daca în Armenia alternanta la putere nu se va face pe cai legale. a fost una de tip închis . prin mijloacele deja verificate [adica pe cai ilegale]. din pacate. fara a întelege sensul celor spuse . 78 Manual de jurnalism Cele zece pacate de moarte . Daca vor fi provocari. ziaristul reproduce cuvânt cu cuvânt spusele interlocutorului si. Procedeul acesta va pune sursa pe gânduri si. Iata si lista celor zece pacate de moarte pe care le fac unii ziaristi când îsi formul eaza întrebarile pentru interviu. deschise. Cautati. dupa cum se vede. Începeti interviul cu întrebari sim ple. însa întrebarile-cheie vor fi închise. Lista apartine jurnalistului canadian John Savotsky. cereti lamurir i. Asa va proceda un adevarat profesionist. de ordin general. Ce ne nai ramâne de facut? . îndata dupa disputata realegere a acestuia. denat ureaza esenta mesajului. atunci. Levon Ter-Petrosian. S-ar putea ca tocmai prin aceste întrebari sa obtineti informatia cea m ai interesanta. Nu va sfiiti sa cereti explicatii suplimentare ce aprofundeaza si detaliaza subiectul. întrebati sursa ce a avut în vedere într-un caz sau în altul. Acest lucru se întâmpla cel mai frecvent când ziaristul da citate am ple care. Totodata. care a durat o ora si jumatate. Cum veti proceda? Puteti crea impresia ca nu împartasiti acest punct de vedere. deoarece multi discuta despre aceasta problema. puteti pune si unele întrebari prin care sa mai trageti din timp. Spre sfârsitul dialogului contactul stabilit cu sursa este.Este bine ca sa începeti a intervieva punând întrebari deschise. modul în care se desfasoara dialogul va pune în situatia de a adresa si între bari neplacute. veti câstig încrederea sursei. Adeseori. Daca schimbarea puterii este cu neputinta de înfaptuit pe cai legale. capata cu totul alte întelesuri si conotatii. trecând gradual la ceea ce va intereseaza. ca rezultat. Nu fortati momentul punerii întrebarilor dificile. însa sunteti siliti sa puneti asemenea întrebari. bun. taioase. este foarte important sa întelegeti ce spune sursa. În fine. atunci ea trebuie schimbata pe cai ilegale. puteti avea surpriza d e a afla lucruri absolut interesante. În încheierea dialogului cu el. de regu la. Aveti rabdare.

? Nu va lansati în discursuri si comentarii. Scrierea textului unui interviu o vom examina în capitolul respectiv. Tehnica intervievarii. La sfârsitul intervievarii. Mai exista ceva ce nu v-am întrebat? . ? Întrebarile concrete le veti pune la momentul potrivit. De exem plu: Va place acest automobil. începând cu întrebarile si raspunsurile la ele. amanuntele ce v-au sarit în ochi. Faceti aceasta imediat. ? Întrebari ce sugereaza raspunsul. prea stufoase. Dupa intervievare Dupa dialogul cu sursa veti descifra notitele ce le-ati luat sau imprimarea audi o. pentru a va co nvinge ca sunt acoperite toate subiectele despre care intentionati sa discutati cu surs a. Nu lasati acest lucru pentru mai târziu. nu interveniti. de fapt. Interviul (1) 79 Textul unui interviu Nu întotdeauna face sa scrieti un interviu. ? Întrebari prea încarcate. Mai mult decât atât. pe când întrebarile sunt. Te hnica intervievarii se învata si este perfectibila. ? Întrebari ce contin exagerari. V eti descrie mai întâi persoana cu care ati dialogat: cum este îmbracata. când aceste amanunte se uita. Intuiti-l. ? Întrebari ce contin taxari si etichetari. formulati întrebarile în scris. poate da un rezultat bun. de cele mai multe ori veti începe din cu totul alta parte. tot asa cum îsi însusesc tehnicile de in terpretare pianistii sau violonistii. Pentru ca sa puteti sustine un dialog profesionist cu sursa. cât impresiile sunt proaspete. nu . ? Puneti doar o singura întrebare. Nu puneti întrebari prea lungi. La întrebarile de ordin general (cu care veti începe discutia) veti obtine raspunsuri pe masura. cât de economicos este? . va propunem sfaturile ce urmeaza. desigur etc. Veti obtine doar un singur raspuns. Daca dialogul cu sursa ia o turnura neprevazuta în lista de întrebari. Sfaturi.? Întrebari ce presupun raspunsuri univoce ( da sau nu ). cum se misca. ? Doua întrebari cuprinse într-o singura întrebare. pusa la timp. sugestii Intervievarea constituie un aspect deosebit de important în munca unui ziarist. ? Evitati întrebarile care presupun raspunsuri univoce sau de tipul da . sa întrebati neaparat: Aveti ceva de completat la cele sp use? . Recititi-le. subt extele celor spuse. cât va amintiti bine detaliile. însa o întrebare concreta. Evitati întrebarile asa-zise cu fund dublu . Aceste detalii vor da viata te . doua. loc ul în care v-ati întâlnit. ? Întrebari ce contin estimari si supozitii proprii. ? Propozitii afirmative în loc de propozitii interogative. expresia fetei celui intervievat. nu cautati sa va mentineti în cadru l planului pe care l-ati facut. S-ar putea ca tocmai datorita acestei devieri sa a flati lucruri interesante. ? Întrebari ce contin comentarii si aprecieri proprii. Acest chestionar nu va fi însa batut în cuie . ? Întrebari prea complicate. ? Înainte de a intervieva.

Acest text este creatia dvs. mesajul acestuia. care ar putea sa va ceara textul înca în manuscris. de asemenea. veti verifica corectitudinea numelor. la doar un singur interviu. Dupa publicare. expediati sursei ziarul cu interviul. este absolut ob ligatorie. greselil e de limba sau reticentele interlocutorului dvs. Mul te redactii din Occident interzic. cum se zice. care va apartine întru totul. pur si simplu. Verificând faptel e. cursiv. Important este sa transmiteti ideile . Luati aminte: o relatie stabilita cu o sursa nu se limiteaza. Corectând aceste greseli întâmplatoare. datelor. iar dvs veti fi scutit s-o întrebati lucr uri ce pot fi gasite în carti sau documente. veti avea doar de câstigat. logic. ceret i de la sursa sa va indice ce documente sau alte materiale exista privitor la tema pe care . Sursa va aprecia dupa merit acest efort. Iata însa si recomandarile specialistilor din cadrul Retelei Internationale de Jur nalism (International Journalism Network) Zece sugestii pentru a realiza un interviu bun Fiti pregatit! Colectarea de materiale privind subiectul sau tema despre care in tentionati sa scrieti. veti face acest text mai bun. faptelor S-ar putea ca cel intervi evat sa fi uitat unele date. O puteti face telefonic sau întâlnindu-va cu sursa. ca un interviu înca nepublicat sa f ie aratat sursei. Acest mic semn de atentie îi va face placere. Dupa ce textul a fost scris. sa nu scrieti textul dintr-o singura respiratie. Raspunsurile care n-au încaput în textul definitiv le veti folosi ca citate în alte articole. Unele întrebari ar putea fi omise din varianta finala a interviului. nu uitati ca sursa este interesata sa fie prezentata într-o lumina cât mai favorabila. În t oate cazurile. dupa care veti redacta-o dându-i o forma literara . Nu este obligatoriu sa redati toate nuantele discutiei avute: ticurile. în special în cazul când sursa detine o functie înalta. În momentul când conveniti sa va întâlniti. Profesionalismul de care veti da dovada va va ajuta în activitatea dvs u lterioara. veti avea doar de câstigat. Mai întâi veti reda întreaga discutie. Ceea ce conteaza este ca acesta sa fie clar. nume. Textul va fi îmbunatatit fara a fi denaturat adevarul si veti câstiga încrederea sursei. de regula. sa fi încâlcit consecutivitatea desfasurarii unor evenime nte. În acest caz. precum si despre persoana pe care o veti intervieva. Ar fi bine.xtului si îl vor apropia de cititor pe eroul interviului. lizibil. verificati corectitudinea celor mai importante decl aratii. inerente. pe când dvs urmariti s-o prezentati asa cum este în realitate. Textul nu va avea de pierdut.

totusi sunt si din cei car e nu fac deosebire dintre una si cealalta.o veti discuta. acordând interviul. pentru presa . gra biti-va si dvs. pe care le puteti consulta pâna la acordarea interviului. adica vor fi publicate. Nu uitati ca oamenii sunt diferiti. Dati dovada de spirit de observatie. retineti ambianta. Fiti punctuali! Nu exista gafa mai mare. de pilda. precum si pix si bloc-notes. Fiti amabili! Aveti rabdare cu interlocutorul. Intervievatul va realiza de la bun început ca toate declaratiile sale. Prima impresie e amagito are! Vorbiti si cu altcineva. Nu fixati urmatoarea întâlnire cu sursa îndata dupa ce v-a fost acordat interviul. pentru a avea despre ea o imagine cât mai completa. nu-l grabiti! Este important ca înt re dvs si persoana cu care dialogati sa se instaleze o atmosfera de respect reciproc. Daca sesizati însa ca acesta se grabeste. decât sa întârziati la întâlnirea fixata cu persoana ce a consimtit sa va acorde interviul. Astfel. Este adevarat. schimbarea acea sta ar putea surveni si din cauza ca însasi sursa a dorit acest lucru. Verificati daca bateriile de la dictafon sunt bune. în special când sursa. tot ce va v a marturisi este. ati putea vedea aici vechi fotografii care va pot da o idee despre viata privata a interlocutorului dvs. cum se zice. Daca interviul este acordat în vreo ca sa sau în vreun imobil. Cei intervievati vor ramâne maguliti de interesul pe care îl manifes tati si adeseori sunt dispusi sa va dea documente pretioase. În t imp ce intervievati. nimic mai urât. Aveti în vedere ca aceste precizari prelimin are sunt extrem de importante. pentru . Veti întelege acest lucru când veti avea nevoie sa obtineti de la ea lamuriri suplimentare sau când îi veti folosi declaratiile în alte a rticole. Nu grabiti interlocutorul. cu colegii sau cu prietenii sursei. chiar daca aveti la dispozitie doar o jumatate de ora pentru intervievare. Daca intervievarea se desfasoara bine. Nu ui tati sa aveti cu dvs o caseta de rezerva. fiti perspicace! Retineti detaliile descrie rea acestora va conferi textului autenticitate. c a conlocutorul dvs sa se simta bine. ea poate dura mai mult decât timpul conveni t. Momentul cel mai potrivit pentru a conveni asupra acestor reguli este atunci când va întelegeti privitor la ac ordarea interviului. multe persoane cu functii de raspundere au suficient a experienta pentru a sublinia ca o fraza sau alta nu e pentru ziar . 80 Manual de jurnalism Stabiliti regulile de intervievare de la bun început! Convingeti-va ca persoana ca re va acorda interviul întelege ce subiect va preocupa (astfel nu veti devia de la te ma propusa). s-ar putea sa va creati o alta impresie despre om. Timpul pe care îl pierdeti pentru studie rea sursei nu este unul pierdut în zadar. toate amanuntele. îsi primejduieste locul de munca sau chiar viata.

a nu grabi lucrurile. Ascultati cu atentie, însa nu ezitati sa interveniti când nu întelegeti ceva! Nu uitat i de cititorii dvs! Nu uitati ca luati acest interviu si pentru ca unele lucruri s a fie întelese de cititori. Daca interlocutorul dvs foloseste un limbaj prea savant, sau explic a lucrurile de o asemenea maniera încât poate fi înteles doar de colegii sai, întrerupeti-l si rugat i-l sa va lamureasca momentele neclare. Nu va rusinati ca nu cunoasteti chiar totul. Tacerea e de aur! Mai devreme sau mai târziu vine si momentul când va trebui sa puneti si întrebarile grele , pe care interlocutorul dvs ar fi bucuros sa le evite. Cân d veti pune aceste întrebari incomode, veti vedea ca sursa va raspunde, de regula, monosi labic, vag, alegând cuvintele cu grija. Ar putea chiar sa nu va raspunda deloc. În aceasta situatie, priviti persoana cu care dialogati drept în ochi si pastrati tacere. De cele mai m ulte ori, sursa se va simti stânjenita si va începe a vorbi din nou. Daca procedeul nu ar e nici un efect, întrebati cine ar putea sa va raspunda la aceasta întrebare. Stabiliti cu sursa un contact vizual! Un reporter aplecat mereu asupra bloc-note sului în timp ce intervieveaza deruteaza interlocutorul. Acesta seamana cu unul care în lo c de fata are un dictafon. Cautati sa mentineti un contact vizual cu cel cu care vorb iti, chiar si atunci când luati notite. Învatati sa faceti notite prescurtate si sa priviti în notes cât mai putin, pentru a-l tine pe intervievat mereu în centrul atentiei. Astfel veti crea o ambianta dezinvolta, de discutie. Interviul (1) 81 Înainte de a va lua ramas-bun Întrebati sursa daca mai are ceva de spus, ceva ce ati uitat sau nu v-a venit în minte sa-l întrebati. Poate ca ea arde de dorinta sa va co munice o informatie utila, însa dvs nu v-ati priceput sa-l întrebati? Nu plecati fara a va nota numarul de telefon si e-mail-ul sursei si fara a preciza timpul când o veti putea iar cont acta, pentru precizari si completari. Întrebati întotdeauna daca exista si alte surse. Col egii sau prietenii celui intervievat ar putea sti mai multe despre cele ce va intereseaza si, posibil, doresc sa vorbeasca cu dvs. Multumiti interlocutorului pentru bunavointa de a fi consimtit sa stea de vorba cu dvs. Recititi îndata dupa intervievare notitele pe care le-ati facut! Nu amânati descifra rea dialogului pentru a doua zi sau pentru sfârsitul saptamânii. Contramandati totul, toate angajamentele si duceti la bun sfârsit lucrul asupra notitelor si a imprimar ilor pe care le-ati facut. Înainte de a încheia acest compartiment, doresc sa recomand tuturor jurnalistilor sa citeasca capitolul Arta dialogului din cartea A doua, cea mai veche de Valeri Agranov ski. Capitolul este consacrat tehnicilor de intervievare si, în baza unor exemple din experienta autorului, învata cum se stabileste contactul cu intervievatul, cum se

intervieveaza, cum se scrie un interviu12. Texte pentru analiza Exemplul 1 Interviul ce urmeaza a fost luat dupa doua zile de la producerea celui mai dezas truos cutremur de pamânt pe care l-a cunoscut contemporaneitatea. Centrul de seismologie: Nu este atributia noastra Specialistii mentioneaza ca statele din Asia de Sud-Est, lovite de seism si de u riasele valuri oceanice tsunami ce au urmat, nu dispun de sisteme de avertizare în cazul producerii unor a semenea cataclisme, asa cum au tarile din bazinul Oceanului Pacific. Calamitatea i-a gasit nepregati ti. Cu toate acestea, dupa cum rezulta dintr-un articol publicat, marti, în New York Ti mes , baza militara americana din insula Diego Garcia din Oceanul Indian a fost anuntata despre peri col: militarii sunt avertizati de Centrul pentru preîntâmpinarea valurilor tsunami din Hawaii, care tran smite informatia în regim automat. Despre seismul ce a lovit insula Sumatra se stia si la Agentia nationala seismol ogica din Denver, statul Colorado, care este înzestrata cu cele mai sofisticate aparate de observare si înregistrare a miscarilor seismice. Redactia emisiunii BBC World Tonight a luat legatura cu directorul acest ui centru de seismologie pentru a afla de la el cum anume functioneaza un asemenea sistem de avertizare. Waverly Person: Locul si magnitudinea seismului o stabilim repede. De îndata ce av em datele, acestea sunt transmise prin reteaua noastra. Ele sunt puse, de asemenea, pe pagi na noastra Web, iar câtorva persoane le sunt transmise în regim automat prin posta electronica. BBC: Stiati ca seismul ce s-a produs duminica avea o asemenea putere? 12. ??????? ???????????. ?????? ??????????. ?????? ? ????????????. M.: Vagrius, 1999. Cartea poate fi citita si în Internet, pe site-ul Centrului de Jurnalism Extrem: h ttp://www.cjes.ru 82 Manual de jurnalism WP: Da, este cel mai puternic seism, dupa cutremurul din Alaska din 1964, care a avut o magnitudine de 9,2 grade; indiscutabil, este cel mai puternic cutremur. BBC: Stiati, de asemenea, ca va provoca tsunami. WP: Da. BBC: Deci, poate era cazul sa luati legatura cu cineva din regiunile amenintate de cutremur? WP: Cu cine? BBC: Cu autoritatile din Thailanda, din Indonezia, de pilda WP: Dar cine sunt autoritatile din Thailanda ? Aceasta nu e zona noastra de respons abilitate. E vorba de tsunami, asta-i datoria Centrului de preîntâmpinare despre tsunami din Hono lulu, din insulele Hawaii. Ei fac asemenea avertizari. BBC: Dar, în aceasta situatie, poate era totusi cazul sa telefonati? Sa contactati telefonic pe cineva din guvernul din Sri Lanka sau din Thailanda, pentru a-i avertiza. WP: Ei bine, daca am fi stiut ca cineva are nevoie de avertizarea noastra, daca ne-ar fi lasat adresa

la care sa-l contactam, atunci, probabil, am fi avertizat. Dar, repet: nu ne ocu pam de avertismente în caz de tsunami, domeniul nostru sunt cutremurele. BBC: Am impresia ca nimanui nu i s-a fixat aceasta îndatorire, de aceea nimeni nu a comunicat nimanui nimic. WP: Am vorbit cu cei din Honolulu, care mi-au spus ca nu au numerele de telefon ale persoanelor responsabile cu seismele sau cu tsunami din acele regiuni. BBC: Totusi cineva dintre colaboratorii dvs putea afla acele numere de telefon WP: Aceasta nu e treaba noastra. În primul rând, nu stim cu cine sa luam legatura ac olo. În cel de al doilea, nu ne-a solicitat nimeni aceasta informatie. Cu cine, dupa parerea dvs, trebuia sa luam legatura? BBC: Numerele puteau fi gasite în cartile de telefoane. Telefoanele ambasadelor, a le reprezentantelor diplomatice sunt în aceste carti. WP: Dar cine sa se ocupe de asa ceva?! Nu este atributia noastra. www.bbcrussian.com miercuri, 29 decembrie2004. Întrebari: 1. Ce schema a fost urmata la structurarea acestui material? De ce întrebarile si raspunsurile urmeaza dupa o introducere? 2. Ce rol are aceasta introducere? 3. Ce pozitie a adoptat ziaristul? Ce doreste sa afle de la intervievat? 4. I s-a raspuns ziaristului la întrebarile sale? 5. Este acest ziarist un profesionist? 6. Ziaristul nu apreciaza în nici un fel spusele interlocutorului sau. Cum aprecia ti acest lucru? Exemplul 2 Artur Keskinov: Casa începe de la scara Astazi, guvernul capitalei va examina rezultatele înfaptuirii programului Curtea me a, scara mea pentru anul trecut si sarcinile pentru urmatorii doi ani. Ieri, am discutat pe a ceasta tema cu seful Departamentului pentru gospodaria comunal-locativa si amenajari a Moscovei, Artur Keskinov. Interviul (1) 83 Artur Lvovici, acum câtiva ani, reparatiile executate în scarile blocurilor se reduc eau la zugravirea peretilor si a tavanelor doar la primele etaje. Cum se lucreaza astazi? În prezent, creste o generatie de moscoviti care a vazut doar scari si curti curat e si îngrijite, caci programul nostru are deja opt ani. Va asigur ca astazi scarile blocurilor locati ve sunt reparate de la primul pâna la ultimul etaj. În afara de aceasta, în conformitate cu planul, se fac reparatii în scarile blocurilor cel putin o data la cinci ani. Iar lucrarile de reparatie sunt mult mai diversif icate. Ele includ schimbarea corpurilor de iluminat, lucrari de revizie si de reparare a sistemului de încalzir e, schimbarea gurilor de descarcare de la evacuatoarele de gunoi, reparatia curenta a cabinelor de la asc ensoare si multe altele. Ce schimbari au survenit în amenajarea si aspectul curtilor, în cei opt ani de imple mentare a programului Curtea mea, scara mea ? În primul rând, am extins volumul de lucrari executate, care a cuprins întreaga infras tructura municipala, indiferent de apartenenta departamentala. În cel de al doilea, am elab

bloc 1. premiul la acest co mpartiment l-au luat doua curti. cât timp îl veti intervieva pe premier. Întrebari: 1. Ce interes prezinta aceste întrebari pentru cititorul dvs? 5. Ce întrebari i-ati fi pus dvs celui intervievat? 84 Manual de jurnalism Lucrari practice pe tema Interviul (1) Lucrarea nr. Formulati întrebarile pe care ati dori sa le puneti primului ministru din tara dvs. nu ne putem imagina o curte moderna fara de terenuri de joc si de sport pentru copii. proiectul oricarei curti este elaborat în complex. Este o abordare principial noua. 8 noiembrie 2005. alta e organizarea muncii. în mod obligatoriu. 1 1. Pentru cine a fost scris acest articol. 2 Aveti sansa de a lua un interviu în exclusivitate de la seful sectiei orasenesti d e militie . sectoare. În afara de aceasta. cea de a doua . 3. De ce ati ales tocmai aceste întrebari? 3. 52. Abordarea profesionista a acestei probleme a condus la impunerea notiunii de amen ajare în complex . La ora actuala. De ce cred eti asa? Lucrarea nr. a peluzelor si a straturilor cu flori. Prima se afla pe strada Amiral Lazarev nr.orat un nou sistem de evaluare a starii curtilor si a scarilor blocurilor: daca pâna acum aplicam doar 7 criterii de evaluare. cine îi sunt cititorii? 2. acum aplicam 23. Ati reusi. instalarea de banci. Cât de potrivite sunt întrebarile pe care le pune autorul interviului? 4. În cad rul concursului municipal pentru amenajarea orasului Curtea moscovitilor . a teritoriului întregului oras. 2. punându-i aceste întrebari? Argu mentativa raspunsul. Este vorba de 3600 de curti. sa-l întrebati pe premier tocmai aceste lucruri. Cum credeti. superior alte sunt abordarile. amenajarea unor cararui pentru plimbare. Programul a atins un nou nivel. am inclus o categorie ap arte Cea mai frumoasa curte amenajata cu ajutorul locatarilor . Desigur. Consider ca acesta este principalul scop urmarit de programul nostru. 4. Ce are bun si ce are rau acest text? 3.pe strada Aviationnaia nr. 72. blocuri 1. Locuitorii Moscovei devin stapâni ai curtilor si ai scarilor din blocurile lor. 2. În ce masura participa moscovitii la amenajarea curtilor si ce interes manifesta p entru aceste lucrari? Despre interesul pe care îl manifesta putem judeca dupa numarul de curti amenajate cu participarea cetatenilor. trecem de la amenajarea curt ii unui anumit imobil la amenajarea în complex a unor cartiere locative. fara parcare. În anul 2005. de fapt. precum si fara teren pentru plimb atul câinilor. în perioada promovarii programului. tinându-se seama de amplasarea blocului. Svetlana VOLKOVA Komsomolskaia pravda. Pentru orice curte se prevede. Cât de limpede este articolul? De ce considerati asa? 5.

oameni politici. moderata la postul tv BBC de Tim Sebastian este difuzata zilnic. laureati ai pr emiului Nobel. Dupa ce nava a aterizat cu bine pe aeroportul din Saratov. ca în cele din urma sa se ia la bataie. colegi. în oras este asteptata vizita consulului. Intervievatil. Astfel. Totusi interviul ramâne unul dintre cele mai interesante genuri ale jurna lismului. dintre cele puse. Gabriel García Márquez scria ca interviul este temelia temeliilor pe care se tine într eaga jurnalistica. facându-i pe invitatii în s tudio sa caute raspunsuri sau sa se justifice. însotite si confirm ate de cele ale altor persoane rude. oameni de afaceri. Ce putea fi facut altfel? De ce? 4. l-au imobilizat legându-l în unul din fotoliile goale din fundul salonului aparatului de zbor. Într-un avion al companiei Air France . vedete ale muzicii pop. 1. Acesta era un cetatean al Marii Britanii. le-ati accepta pentru interviul pe care l-ati f ace dvs? Motivati-va alegerea. forma interviului [. Pe parcurs.. Ceea ce numim noi interviu acolo e categorisit drept Q&A. reprezentând descrier ea activitatii unui om facuta de catre un ziarist. care facea cursa Paris Saratov. militanti pentru drepturile omului. de regula. Militia a luat legatura cu co nsulatul britanic. Dialogurile sustinute de Larry King la postul de televizune CNN au fost urmarite ani la rând de milioane de oameni. marturisirile sale fiind. Cu toate acestea.din orasul Saratov în legatura cu acest caz. un pasager s-a îmbatat si a început sa faca scandal si sa insulte stewardesa. Pregatiti întrebarile. adica Questions and Ans wers . împreuna cu un steward. Unul dintre colegii dvs va juca rolul sefului sectiei orasenesti de militie. prieteni.] nu se con stituie întrun gen 13. pentru jurnalismul de l imba engleza interviul e un cu totul alt gen de cum îl întelegem noi. Analizati interviul. s criitori si sindicalisti. echipajul a chemat militia si pasagerul legat a fost arestat. Emisiunea Hardtalk ( Convorbiri dificile ). 2. întrucât fara de întrebarile pe care reporterul le pune unor oameni diferiti nu exista gazetarie. pe Oriana Fallaci ? Cum se ia un interviu în tarile postsovietice Interviul în jurnalismul din Occident În Occident genul interviului este tratat diferit.. Interlocutorii lui Tim Seba stian au fost sefi de state si prim-ministri din zeci de tari. eroul articolului po vesteste despre viata si munca sa. Au intervenit pasagerii si. Ce întrebari. Întrebarile ziaristului lovesc drept în tinta. Interviul (2) Din acest capitol veti afla: ? Cum este tratat genul interviului în jurnalismul international ? Veti cunoaste un maestru al interviului. 3.

mâini rupte. Erau mai mult decât niste dialoguri. între anii 1969 si 1972. La Conventry. New York Times . însa nu e vorba de aceasta. avea vatamat doar un brat. în 1940. Cele mai oribile sunt imaginile unor copii dezmembrati. în hebdomadarul italian Europeo un ciclu de dialoguri cu oame nii politici de seama ai vremii. as putea sa va acopar cu un maldar de fotografii de copii libanezi ucisi sau mutilati. erau niste duelu ri. Washington Post . Exemplificam cu un fragment dintr-un interviu pe care Ariell Sharon l-a acordat Orianei Fallaci: Sharon: Va spun înca o data: nu am cucerit Beirutul doar din motivul ca mi-a fost mila de locuitorii pasnici. Fallaci: O. Acesta nu e nici Ernest Hemingway. Penelopa la razboi . Voi însa ati bombardat centrul orasului.a. Sunt întristat. Fallaci: As putea sa va contrazic. între care: Scrisoare unui nenascut . Dumnezeule! Tocmai dumneavoastra sa-mi spuneti mie acest lucru?! Sharon: Da. nici Egon Erwin Kisch. scolile. casele de locuit. care si-a notat impresiile trait e pe câmpurile de lupta. Doamne. Regret mult. foarte mult. nu ei. hotelurile. A îmbratisat jurnalistica de la vârsta de 16 ani. cunoscatorul prostituatelor pariziene. într-o familie de politicieni. Oriana Fallaci s-a nascut în anul 1930 la Florenta. A semnat numeroase carti. Vorba e ca de fiecare data când pe deasupra Beirutului zbura fie si o musca. Sharon: Presedintele Reagan a spus într-un rând ca simbolul razboiului nostru în Liban ar fi o fetita cu ambele brate rupte Am cautat acea fetita. Picioare smulse. Cine este întemeietorul jurnalismului modern? se întreba Milan Kudera în romanul sau Nemurirea . Fallaci: Domnule general Sharon. Un deceniu a fost reporter de razboi în Vietnam. ambasadele.ru 86 Manual de jurnalism întrucât numai ea. Los Angeles Times . spitalele militare. s. Atotputernicii politicieni nici nu apucau sa înteleaga ca lupta se da în conditii in egale. Dar mai stiu ca noi niciodata nu am bombarda t intentionat populatia pasnica. Un adevarat maestru al interviului este ziarista italiana Oriana Fallaci.) Sharon: Eu eu regret. care a trait un an printre marginalii Parisului. Sharon: As vrea sa le vad. Însa aceasta a avut loc peste tot Fallaci: De ce nu ati oprit salbaticia. având vârste între 1 si 6 ani. nici Orwell. care Sharon: Nu si iarasi nu! Am lovit doar obiectivele militare. avea dreptul sa puna întrebari. Fallaci: Stiu ce înseamna un bombardament.( Întrebari si raspunsuri ). Omul . 13. stiu ca ati fost acolo. Vezi: http//macondo.h1. ci Oriana Fallaci. Si am gasit-o. si nu avea mâinile amputate. ca deja se zvârcoleau cnocauta ti pe scândurile ringului 14. A colaborat cu Corriere della Sera . voi o întâmpinati cu tone de explozibil. la Berlin. Le-am vazut cu ochii mei. când va înteleseserati deja asupra încheierii armistitiului? Sharon: Fiindca nu avem încredere în Arafat15. numai ca era un baiat. (Fallaci îi transmite fotografiile unor copii ucisi. Mânie si mândrie este ultima sa lucrare în care abordeaza conflictul dintre civilizatia islamica si cea occidentala. rupti în bucati. în 1945. . care a pu blicat.

însa se încheie ca interviuri. Putem citi si articole care încep. tirani si spioni. asa cum e practicat astazi. putea schimb a atât abordarile. consultând carti. Cititorilor li se ofera posib ilitatea sa telefoneze si sa puna întrebari invitatului redactiei. Rasp unsul prin care se compara cu un erou al filmelor cu kow-boy a aratat vanitatea sefulu i diplomatiei americane. alaturi de stire. Era atenta si. 14. . p. Nu pe orice jurnal ist îl tine cureaua sa exceleze în acest gen.activitate . ??????? ?????. de asemenea. de pilda. articole. puneau în încurcatura pe secretarul de stat al SUA si provocau invidia reporterilor. numite Linia fierbinte sau Legatura directa . În jurnalismul european interviul este de neconceput fara întrebari incomode. este unul dintre cele mai populare genuri în jurnalis mul postsovietic. pe Muammar al Gaddafi sau pe Henry Kissinger. când la o întrebare raspund câteva persoane. 219. Pentru fiecare interviu uza mereu de o alt a tactica. Interviurile acestea nu se încadreaza întotdeauna în schemele clasice cine si ce . constituind un pretext pentru a fi ironizat de presa internationala. Interviul în jurnalismul postsovietic Interviul. 1993. un adevar at duel. Brown & Benchmark. ??????????. ziaristul relateaza despre domeniul de activitate al sursei sale. este o confruntare a doua individualitati. 15. cât si întrebarile. pe parcursul dialogului. întrebându-l de ce se bucura de o popularitate mai mare decât chiar presedintele. O varietate a interviului sunt si actiunile organizat e de redactii. ??????? ???? ????? .kavkaz. Pe acesta din urma l-a pus într-o situatie ridi cola. deoarece întrebarile puse îl fac pe in erlocutor sa spuna cum va proceda si ce va face în contextul evenimentului comentat. Avea o imagine clara cum urma sa abordeze fiece caz con cret si ce întrebari urma sa puna. Sa examinam aceste tipuri de inter viuri. Basic Media Writing.activitate . alte interviuri într-un cuvânt. apelând la genul interviului. Melvin Mencher. tot ce putea gasi. p. Presa noastra publica. însa principala ei tehnica de lucru era una: o pregatire minutioasa pentru dialog. fara replici taioase.Cu întrebari la fel de penetrante Oriana Fallaci i-a descusut pe Yasser Arafat. constând într-o ampla documentare.???. si aceste dialogu ri se transforma pâna la urma în interviuri . Mult mai rare sunt inter viurile în care sursa comenteaza un eveniment sau un fenomen. asa-zisele sondaje-fulger .org Interviul (2) 87 Interviurile sale erau cauza unor incidente internationale. 1996. Cu alte cuvinte. de natura sa duca la o confruntare între ziarist si intervievat. Interviul. Majoritatea absoluta a interviurilor pe care le regasim în presa postsovietica pot fi categorisite ca interviuri . în genul reporta jului. Tocmai de aceea un interviu adevarat se întâlneste destul de rar.activitate . Oriana Fallaci a intervievat regi si presedinti.: ?????? . Citat dupa: http: //old. 120-121. aceste raspunsuri (împreun a cu întrebarile) fiind ulterior publicate în ziar. În definitiv. Interviul .

indolent). Nu credeti ca ar fi oportun sa fie depasite ambiti ile personale.11. întrucât principiul dupa c are se structureaza acest interviu presupune fragmentarismul. cu atât sunt mai divers e interesele interlocutorului. în prim-plan impunându-se aprecierile. ziaristul de la Novîe Izvestia (07. Cu cât aceasta e mai mare. Este vorba de textele la pregatirea carora ziaristul nu prea a suda.În aceste interviuri ziaristul prezinta sursa. dupa ce a bordeaza problemele politice. întrucât omul ca atare apare pe un plan secund. în acest caz. Pregatindu-se pentru un asemenea interviu. frizând frivolitatea (interviul . cât este de erudita si de inteligenta. Vladimir Voronin. Ce repercusiuni are acest vector asupra relatiilor moldo-ruse? ? Cât de mare este coruptia din Moldova? ? Se zice ca Oleg. preocupa rile si interesele sale. Nu este ne cesar. Astfel. ca întrebarile sa urmeze o anumita linie logica. fiul presedintelui.2005) abordeaza urmatoarele momente: ? Este adevarat ca Vladimir Putin este suparat pe dvs din cauza ca a fost ratata semnarea memorandumului ruso-moldovenesc privind principiile edificarii unei noi Moldove (în care sa intre si Transnistria)? ? Cazul nesemnarii memorandumului nu este unul dintre episoadele cele mai lumino ase în relatiile ruso-moldovenesti. 88 Manual de jurnalism În jurnalismul de limba engleza se foloseste termenul lazy journalism (jurnalism lenes. pentru a relua totul de la început? ? Ce anume asteapta Moldova sa întreprinda Rusia pentru a fi solutionata problema transnistreana? ? Economia Moldovei este dependenta de cea a Rusiei. a acaparat si controleaza aproape jumatat e din economia Moldovei. ? Va ramâne timp pentru propriile pasiuni? ? Aveti un beci propriu. Scopul pe care îl urmareste un asemenea tip de interviu este sa arate ca sursa est e un specialist competent si cu autoritate în domeniul ei de activitate. dle presedinte Vladimir Voronin? Urmarind doar aceasta lista de subiecte. dialogul grav preschimbându-se într-o discutie usoara. si unde se afla. însa tara se orienteaza spre europa. trece treptat la subiecte vizând viata privata a sefului de s tat. Astfel. opiniile si comentariile facute de sursa si c are privesc o arie larga de probleme. reportajele de la conferintele de presa sau interviurile . Interviurile acestea nu se încadreaza întru tot ul în conceptul occidental de interviu cine . Este adevarat? ? Ciudat. ca judecati le sale sunt importante si cu pondere. însa câtiva ministri nu cunosc limba româna. cât de profund întelege ea tendintele ce se manifesta în specialitate a sa. despre rel uarea negocierilor în problema reglementarii diferendului transnistrean. dialogând cu presedintele Republicii Moldova. se vede limpede ca ziaristul. domeniul ei de activitate. ziaris tul îsi noteaza temele si subiectele pe care le va aborda în discutia cu sursa.activitate sa pr eteaza la categoria jurnalismului indolent.

06. manifesta un mai mare spirit de activitate decât liderii sai. el nu vrea s i nici nu se pricepe sa puna întrebari incomode.se încheie cu acest raspuns al presedintelui moldav: Stiti ce fel de coniac trebuie sa bea un barbat ce se considera împlinit? Unul care sa fie mai vechi decât sotia sa ). cu Albert Bazeian. în timp ce poporul. ziaristului i se cere o deosebita ingeniozitate pentru a se impune si a discuta . În aceste conditii. ? Persista punctul de vedere ca alianta încheiata între cele treisprezece partide de opozitie nu are nici un program. În el sunt abordate urmatoarele probleme: ? Ce anume nu aranjeaza opozitia privitor la pozitia autoritatilor în chestiunea r eglementarii conflictului din Karabah? ? Sunt necesare pregatiri de razboi pentru recucerirea regiunii Karabah? ? Va cere PFPA demisia actualei conduceri? ? Este amenintat PFPA de o sciziune? ? În ce mod s-ar putea desfasura în tara alegeri democratice? ? Este posibila constituirea unui bloc al fortelor democratice? ? În ce conditii activeaza si care sunt problemele cu care se confrunta mass media din Azerbaidjan? Este evident ca în interviurile de acest tip nici nu poate fi vorba de confruntare a unor personalitati accentuate. ? Au desemnat partidele din opozitie un candidat unic pentru functia de presedin te? Aici regasim. reporterul manifesta adesea o timiditate absolut nejustificata. de la programele parti delor de opozitie pâna la desemnarea candidatului din partea opozitiei la presedintie si aplanarea problemei Karabahului.09. Aceasta timiditate se explica prin faptul ca intervievatul. fost primar al Erevanului si unul dintre liderii opozitiei radicale din Armenia. o schimbare a p uterii în Armenia s-ar putea produce doar în momentul când acest lucru va fi dorit la palat . Acest in terviu are. Ziarul azer Oglinda (09. de smulgerea unor informatii pe care sursa ar dor i sa le ascunda. nemaivorbind sa insiste ca sa i se raspunda la ele. Interviul (2) 89 ? Politica promovata de autoritati si solutionarea problemei Karabahului. este un d emnitar sau un om politic deprins sa conduca.2002) pune mai multe întrebari privind urmatoarele: ? O evaluare a situatiei social-politice din tara. ? Potrivit unui alt punct de vedere ce se ventileaza în societate. mobilizat. probabil. doua parti: una dedicata reglementarii conflictului si alta privin d viata personala a lui Voronin. un ziarist de la ziarul armean Orran (14. presedintele Partidului Frontului Popular din Azerbaidjan (PFPA Reformat orii ). iar toti ceilalti sa i se supuna. Într-un alt interviu. Mai mult d ecât atât. Mai dam un exemplu. de surprinderea unor nuante psihologice sau comportamentale. formatiune de opozitie. toate temele politice importante. de fapt.2001) a inserat un interviu cu Ali Kerimov. de regula.

ceea ce. Comparati: O încaierare într-un restau rant nu poate fi o cauza pentru organizarea de pogromuri. în cele din urma. este în afara oricar ei legi . Astfel. mai exista o problema: uneori ziaristul nu întelege. Într-adevar. Oricine crede ca poate face un interviu. deoar ece. daca sursa se încumeta sa-i reproseze reporterului. Intervievatul va cauta înto tdeauna sa spuna ceea ce vrea el si lucrul cel mai oribil! sub responsabilitatea celui c are intervieveaza. tocmai ziaristii prosti îsi pazesc sursa ca pe ochii din cap. de regula. într-adevar. sensul declaratiei se schimba. selectând pasajele cele mai interesante. facându-i sa respinga toate celelalte surse. Apoi. este în afara oricarei legi . în special daca e vorba de o sursa oficiala: anume ei o mitizeza. pur si simplu. daca în fraza: O încaierare într-un restaurant nu poate fi o cauza pentru organ izarea de pogromuri: cei vinovati de pornirea bataii urmeaza a fi sanctionati în confor90 Manual de jurnalism mitate cu legea. ziaristul sacrifica adesea. organizând împotriva lor pogromuri. a interviului. o protejeaza si o cocolesc ca. organizând împotriva lor pogromuri. propozitia ce ar fi rezultat ar fi fost întru totul c orecta din punctul de vedere al gramaticii si al logicii. Cu toate acestea. însa ele au fost facute într-o ordine si într-un context cu totul diferite decât au fost prezentate în ziar. Gabriel García Márquez Este limpede. nici nu are timp pentru a-i telefona si a preciza neclarit atile. apeleaza la argumentul forte: Am totul imprimat la dictafon! . ideile sursei reducându-se la doua trei propozitii ce i s-au parut zia ristului mai interesante. iar intentia de a pedepsi o ameni în baza apartenentei lor etnice. destul de des întâlnita. ziaristul ar fi omis partea de mijloc. de asemenea. ceea ce i-a spus sursa si. în plus. desi pe banda de dictafon regasim. Sunt niste texte scrise din fuga condeiului . desigur . acesta. conexi unile logice între fraze. Ese . de dragul lor. ca interviurile structurate asemeni celor de mai sus nu pot fi profunde. irita sursa. Gabriel García Márquez Sondajele-fulger Sondajele-fulger constituie o varietate. de aceea ziarele s-au transformat întrun loc de executie publica unde sunt trimisi niste începatori cu patru întrebari si cu un dictafon asupra lor. Declaratiile si ideile emise sunt denaturate. Si. toate cuvintele rostite de sursa. pentru a face din ei ziaristi. iar intentia de a pedepsi oameni în baza apartenentei lor etnice. Aici. sa se solidarizeze cu ea într-un mod complice si primejdios. relatia sursa ziarist este supusa unui adevarat test. E o reactie ce seamana foarte mult a santaj. în care sunt abordate mai multe teme. care apartine sursei.cu sursa de la egal la egal. Dupa parerea mea. imprimarea pe banda contine toate aceste idei si decla ratii.

fiindca în locul cop iilor raspund parintii acestora. fara a furniza vreo informatie utila.04. la rubrica Întrebarea saptamânii a fost publicat sondajul-fulger Ce stiu copiii dvs despre razboi? . ci parintii acestora. în numarul din 11. oameni cunoscuti din tara (parlamentari si un politist) au raspuns la întrebarile: 1. pur si simplu. întrebarile sunt selectate cu atentie. la care. În exemplele pe care le-am adus. Se creeaza astfel o aparenta de interactivitate. O aparenta. de fap t. cum ar fi viata privata. Care este actorul dvs preferat (armean si strain)? 3.05. nu au raspuns copiii. . S-a întâmplat vreodata ca sa se împlineasca previziunile meteo pe care le-ati facut? 3.2001). acestea sunt tot niste interviuri. Ziarele practica acest gen pentru a reflecta pluralitatea si diversitatea de opi nii întro problema sau alta. spatiul paginilor. carti. Astfel.nta lor consta în urmatoarele: la o întrebare (uneori pot fi 2-4 întrebari) privind un eve niment sau un fenomen recent si care se afla în centrul opiniei publice raspund câteva pers oane. dame) va considerati ca sunteti un as? Peste o alta saptamâna.2002) poate fi citit un sondaj despre virusarea cal culatoarelor din mai multe institutii ale tarii. aceste sondaje umplu. sah. Sunteti superstitios? 2. savanti si oameni d e cultura.06. Care este filmul dvs preferat (filmat în tara si strain)? 2. de legatura cu publicul. dupa care sursa raspunde la ele . Gazeta de seara (22. persoanelor chestionate în cadrul sondajelor-fulger li se poate pune orice întrebare. aceste întrebari pot viza teme absolut minore. un critic de arta si purtatorul de cuvânt al prese dintiei au raspuns la întrebarile: 1. erau puse alte trei întrebari: 1. Alteori. veti avea succes? Peste o saptamâna.2002. abordata dupa trei ani de la terminarea unui razboi civil sângeros nu da efectul scontat. p asiuni sau hobbyuri. Linia fierbinte . În ce zodie v-ati nascut. Cu alte cuvinte. Va considerati un tip pasional? 2. f apt ce face ca aceasta varietate de interviu sa fie mai putin credibila. un om politic. credeti în horoscoape? Interviul (2) 91 În ziarul Dusanbe. Legatura directa La drept vorbind. Principiile du pa care sunt selectate temele si raspunsurile sunt aceleasi ca si în cazul unui interviu obisnu it. Va plac pariurile? Când ati câstigat ultima data un pariu? 3. de regula. Nici macar o te ma atât de grava pentru Tadjikistan Ce stiu copiii dvs despre razboi? . înainte de a ajunge la intervievat. care sunt politicieni. cu singura deosebire ca între barile sunt colectate de la cititori de catre redactie. fiind ca. În ziarul kazah Express K (26. Ce rol ati dori sa jucati într-un film? Cum credeti. La ce joc (table. Exemple de sondaje-fulger Ziarul Aiot ashar (Armenia) a publicat în primavara anului 2002 raspunsurile unor personalitati la trei întrebari.

alertate. iar mijloacele de i nformare în masa. Astazi. cu ce se hranesc. elaboreaz a sistemul lumii animale. Vizitatorii pot vedea 35 de mii de exponate la Muzeul de zoologie. cum se reproduc. caile lor de migratiune. modul de viata al animalelor contagioase. care alearga prin zavoaie cu plasa dupa fluturi Cum arata însa savantii-zoologi în vi ata cea de toate zilele? Care este. La institutul nostru a fost adunata una dintre cele mai mari colectii fundamentale din lume circa 60 de milioane de unitati de pastrare. comparabila doar cu gripa spaniola de la începutul secolului trecut Însa agentul purtator al acestei maladii. cum interactioneaza cu factorul antropogen. l a o adica. ca si al multor altora. Daca. De pilda. iar pentru a descoperi mijloacele de combatere a bolilor. nu e nici o dificultate sa deosebesti un câine de o pisica. scriu despre o posibila pandemie. pentru a o face utila omului? În primul rând. le descriu. Savantii studiaza vietatile. domeniul de cercetare al zoologiei? Aleksandr Fiodorovici. Stiinta noastra solicita multa munca si minutie. etaloane ale masurilor de lungime si de greutate. din nuv ela Câinele Baskerville . e necesar sa cunoastem multe lucruri: cum se transmit ma ladiile. trebuie sa putem deosebi un animal de altul (de altfel. aproape unicul din lume ai caru i colaboratori se ocupa de sistematizarea lumii animale. asa cum exista.Texte pentru analiza Toata gâza îsi are fisa sa (Interviu cu Aleksandr Alimov) Literatura clasica universala a creat un chip absolut unic al naturalistului-zoo log. si amuzantul doctor Mortimer. obtinând rezultatul necesar omului. În aceasta galerie se înseriaza si excentricul calator Paganel. . car e face parte din structura institutiei noastre. [ ] Savantii din tari diferite fac schimburi de aceste registre si de colectii. daca a venit vorba. [ ] Cunoasterea zoologiei. Prima descriere facuta de cercetator este un etalon pentru specia respectiva. la ora actuala. astazi. sunt animalele. atunci în cadrul speciei câinilor sa u a lupilor e deja destul de problematic sa distingem subspeciile. de pilda. Întocmim fise de la animalul cel mai mare pâna la musculita cea mai neobservata în care le facem o descriere cât mai completa. am p utea face ca unele insecte sa le nimiceasca pe altele. având statut de laborator. în lume sunt descrise zeci de specii no i. 92 Manual de jurnalism Cât de mult trebuie sa stim despre fiece gâza. gâzele sunt si ele animale). întreaga lume este îngrijorata astazi de aparitia gripei aviare. cât de des se fac descoperiri în zoologie si prin ce îi poate f i folositoare omului stiinta despre animale? Zoologia este o stiinta fara de care este cu neputinta de a solutiona numeroase probleme. nemaivorbind de insecte adeseori aceast a problema o poate rezolva doar un zoolog. mai e necesara pentru combaterea da unatorilor în agricultura prin metode ecologice. Pentru a nu otravi câmpurile cu chimicale. în fiece zi. Institutul nostru este unicul în Rusia si.

si alta.natura Ati par ticipat la expertizarea mai multor proiecte. A fost o perioada. În orasul nostru se discuta în contradictoriu despre perspectivele de dezvoltare a menajeriei. pâna în Extremul Orient. în republicile d in Asia Centrala si din Caucaz. În prezent. De altminteri. în aceasta privinta. primim cam 4. dupa cum îi zi c eu. practic. Sunteti unul dintre savantii care sprijina ideea de a c onstrui gradina zoologica pe doua teritorii. ca re poate avea urmari foarte mari asupra mediului. de ce ordin. vedem ca ziaristul s-a pregatit pentru a-l realiza. pe vremea bolsevicilor . începând cu anul viitor savantilor li se vor majora salariile? [ ] În continuare. ce c onsiderente. va rog. în procesul studier ii acestora? Sau este suficient sa le examinezi stând la birou? E necesar si una. inclusiv proiectul de construire a digului. dupa câte se pare. institutul nostru are noroc. daca munca stiintifica în cadrul expeditiilor în general în tara este. Dar. într-un cadru natural. alocate fonduri pentru deplas ari în teren. st udiam fauna din zona europeana a tarii. pri mele doua întrebari rezulta logic una din alta. astfel încât expeditiile pe care le mai facem sunt finantate din granturi atunci când reusim sa le câstigam. Academiei nu îi sunt. când institutul nostru organiza doar într-un singur an câte sase-sapte expeditii mari. ce se întâmpla acum în zona digului? La ce consecinte ne putem astept a. 130 de doctori în stiinte si 3 membri-c orespondenti ai Academiei de Stiine a Rusiei un potential stiintific exceptional!) primeste mai putin decât un maturator de strada sau decât o femeie de serviciu dintr-un supermarket.5-5 mii. Daca judecam dupa întrebarile pe care le pune. caci are doua statii biologice proprii [ ].5 mii d e ruble. Astfel. de asemenea.Este neaparat sa contactezi cu animalele. ziaristul întreaba urmatoarele: Aleksandr Fiodorovici. despre maidanez ii din . Un doctor habilitat (iar la institut avem 65 de doctori habilitati. ca au fost pregatite d in timp si întrebarile despre dragostea de animale si experientele pe ele. din regiunea Kaliningrad. sa vorbim despre problema interactiunii om . Se vede. al hidrobiologului. Dar cum este remunerata aceasta munca? Salariul mediu în institutul nostru. de fapt. Cât de curate sunt astazi apele din estuarul Nevei? Din punc tul dvs de vedere. Împreuna cu granturile si cu sporul pentru gradul stiintific. potrivit grilei tarifare. în legatura cu înnamolirea Golfului Finic? E necesar sa iubesti un animal pentru a-l studia? Sa iubesti animalele si sa faci experiente pe ele Pot fi compatibile aceste doua lucruri? Cum apreciati dvs situatia din oras referitor la maidanezi si animalele abandona te? Si o ultima întrebare pe astazi. suspen data. v-au facut sa pledati pentru acest proiect? Ziarul Sankt-Peterburgskie vedomosti 11 noiembrie 2005 Interviul (2) 93 Este un interviu tipic pentru presa postosovietica. e în jur de 3. Explicati. Doar atât. unul din ele fiind un spatiu natural.

etc. cititorului i se propune sa-si aminteasca de Paganel si Mortimer. în aceasta însiruire logica intervine întrebarea despre salarizarea savantilor . nu este zoolog. prin ce este motivata publicarea interviului tocmai în acest moment si tocmai cu aceasta persoana. În l oc sa scrie despre aceasta ilustra personalitate. Problema însa e cu totul alta. sursa raspunde. de regula. care ar fi accentuat importanta si actualitatea temei. ci doctorul familiei Baskerville.. De aceea este de presupus ca. dureroasa. ci un ucigas cinic si cu sânge rece. care trebuia sa-i fie prezentat. Pentru a scrie despre acest subiect ziaristul trebuia sa-l abordeze altfel. cititorul plictisit va lasa ziarul din mâna. Ce-i drept. O alta tema importanta si grava care apare la un moment dat în acest text este cea a situatiei hidrobiologice din Golful Finic. ce merita sa fie reflectata. publicului nu i se ofera nimic no u. Totusi. din text nu ne putem da seama cu ce prilej i-a fost solicitat un inter viu lui A. În mod cert. Va avea oare priza la public. cititorului i se propune un articol a carui aparit ie nu este motivata nici dintr-un punct de vedere. si nu despre Paganel sau Mortimer. protectiei si exploatarii rationale a faunei etc. A intervieva astfel este incorect din punctul de vedere al pr ofesiei de ziarist. va fi oare citit? 94 Manual de jurnalism Cititi si analizati interviul.orasul de pe Neva. în timp ce vorbeste. directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Stiinte a Rusiei. la una-doua întrebari. În el ziaristul comite o eroare foarte grava: Mortim er. Alimov. pune din tr-odata trei întrebari în loc de una. au si ei salarii de mizerie). presedintele Societatii hidrobiologilor. c a i s-a mai pus o întrebare. academician. mai curând. cititorul simplu habar nu are cine este acest savant. deoarece. pur si simplu. uita. Interviul ca atare este precedat de un lung alineat despre chipul naturalistului . asa cum a fost fixat în literatura. figureaza în aceasta povestire si entomologul Stapleton. Raspundeti la întrebari. Si. însa acesta nu este savantul excentric ce alearga dupa fluturi cu plasa prin zavoaie. Iar Aleksandr Al imov este un mare zoolog. presedintele Consiliului stii ntific pentru problemele studierii. Este o tema ampla. O întâlnire cu Puskin . eroul nuvelei Câinele Baskerville . care nu sunt savanti. Dar în felul în care ea este prezentata în acest interviu (multi cititori. aici. dupa cum se întâmpla în asemenea cazuri. el trebuia sa caute si sa gaseas ca racursiuri de natura sa descopere alte puncte de vedere. De fapt. În textul introductiv ziaristul trebuia sa scrie desp re Aleksandr Alimov. Totodata. Remarcam ca ziaristul.

nevoia de a se împamânteni aici.Temur CHKHEIDZE: Tbilisi este casa mea. La Peterburg e locul meu de munca Majoritatea celor care vin la Peterburg pentru a trai si a munci resimt. RG: Comunicati si cu autoritatile? Chkheidze: Nu. Apoi. RG: În locuinta dvs. de la opera sau de la filarmonica. Sobciak. RG: Si cum va simtiti. Un adevarat peterburghez si un fenomen al culturii ruse a fost si Gheorghi Tovstonogov. Orice garderobiera de la teatru. Sankt-Peterburg . Aceasta metropola mareata si solemna a topit. Ziarul Rosiiskaia gazeta : Temur Nodarovici. Natalia SERGHINA. Granin. pe alte plaiur i. Gruzia. ceva fascinant. de preferinta primavara. Însa niciodata nu voi putea fi unul din ei. care a acceptat functia de r egizor sef al Teatrului Mare Dramatic (TMD). asadar. însa nu m-am împ amântenit aici si nici nu voi deveni un adevarat peterburghez. RG: Dar cu gruzinii din diaspora? Va întâlniti cu ei. va poate între ba: Unde v-ati facut studiile? La universitatea de la noi? . impenetrabil pentru frumusetea dinafara? Chkheidze: De ce credeti asa? Îmi place foarte mult sa vizitez Puskino. nu am când admira frumusetile orasulu i. Toata frumusetea e în omul însusi. nu as fi putut lucra 15 ani la TMD. în acest oras locuri pe care le-ati îndragit. Iubesc foarte mult acest oras. Teatrul Mare Dramatic (a zâmbit pentru întâia data). nu am alte bucate. nu sunt un gurmand. cel putin pentru a va alina do rul? Chkheidze: Cu gruzinii comunic în Gruzia. Din aceasta categorie elitara fac parte Ahma tova. ca deja de multi ani exist printre acesti oameni. ce crede în aceasta privinta compatriotul sau Temur Chkheidze. cu care ati schimbat câteva fraze. Vin la teatru dis-de-di mineata si plec seara târziu. Care sunt ele? Chkheidze: Exista: Fontanka. sufletul Petrburgului . probabil. inflexiunile din vocea femeii cu care s-a întâmplat sa vorbiti devenind altele: cordialitatea se preschimba în politete. O dezamagiti pe data daca numiti un alt or as. cum traiti asa. Tbilisi este casa m ea. RG: Exista. V a considerati un peterburghez? Temur Chkheidze: Nu. ce va amintesc de ca sa? Chkheidze: Manânc la bufetul teatrului. La Peterburg e locul meu de munca. Noi am vrut sa af lam ce simte. nu ma consider. Cel putin o data pe an. printre straini? Chkheidze: Daca ma simteam prost. Sevciuk si multe alte personalitati ilustre. preparati bucate traditionale georgiene. RG: Sunteti. merg neaparat sa ma reîntâlnesc cu Aleksandr Sergheievici. A spune despre cineva ca e un adevarat peterburghez constituie o apreciere suprema a calitatilor intelectuale si morale ale aceluia. Oamenii cu care comunic au în ei ceea ce se numeste spiritul. Sunt fericit ca lucrez la TMD. la un m oment dat. locuiti de multa vreme la Peterburg. E ceva foarte atragator . Nem aivorbind de Petergoff Însa 18 ore din 24 ma aflu mai mult la teatru. nascute în alte orase. a asimilat de-a lungul vremurilor multe valuri de provinciali ademeniti de splendorile capitalei de pe Neva.

într-un oras de poveste! Acum un deceniu. Însa copiii de astazi. care este ministrul educatie i si stiintei din Armenia. În ce cazuri a procedat corect? Când a procedat incorect? Confruntati chestionarul cu lista pacatelor de moarte ale ziaristului ce intervieveaza. 96 Manual de jurnalism Lucrarea nr.05. de tipul scolilor tehnice-profesiona le? Sa revenim totusi la scoala superioara. Ati publica acest text daca ati fi redactor de ziar? Motivati. putea rezolva probleme. Analizati întrebarile puse de ziarist. În zece ani. Kazanul s-a transformat într-un oras minunat.09. Nu aveti impresia ca e cam scump sa faci o facultate? Cine stabileste taxa pentru studii la o facultate sau alta ministerul sau rectoratul? Licentele eliberate în Republica Armenia sunt valabile în alte tari? Sigur ca da. Poate ca asa si era: dupa absolvirea a 10 clase. Analizati interviul.2002). Motivati de ce d oriti sa întrebati anume aceste lucruri. scriitoare america . nu reusesc. Ani la rând ni s-a spus. Interviul începe fara a fi pusa prima întrebare: sursa. orasul nostru a fost vizitat de Lisa Dickie.2005 Interviul (2) 95 Întrebari: 1. Tinând cont de faptul ca interviul urma sa apara în penultima zi a anului scolar. ca un sistem de învatamânt mai bun decât cel sovietic nu exista. Ce vi se pare ca i-a reusit autorului? 2. Si la ce s-a ajuns astazi [se are în vedere situatia privind acreditarea scolilor superioare private]? Au mai ramas în Armenia scoli medii speciale. 4. ce întrebari credeti ca trebuiau puse ministrului? 3. Ce lipsuri sau erori observati? Puteau fi evitate? 3. la examenele de admitere la facultate. 2 Cititi interviul. legate de pred area limbii ruse? Curând vine admiterea. Formulati propriile întrebari pentru a realiza acest interviu. totul depinde de scoala.Rosiiskaia gazeta 19. începe interviul prin a relata despre dezvoltarea sistemului de institutii private de învatamânt superior din tara. pur si simplu. tânarul stia sa se exprime clar în limba mat erna. iar noi am crezut a cest lucru. Ce schimbari s-au facut în regulamentul privind examenele de admitere? Meditati: 1. fara a le plati un meditator. 1 Exemplul ce urmeaza este excerptat dint-un interviu inserat de ziarul Republica A rmenia (24. Cum trebuia structurat acest interviu? 2. care e radacina raului? Ce pozitie are ministrul educatiei fata de pasiunile dezlantuite. Cum credeti. Lucrari practice pe tema Interviul (2) Lucrarea nr. Evaluati interviul în baza grilei de cinci puncte.

în Rusia. eu si fotoreporterul David H illegas am ramas fara grai când am ajuns. Autoarea vol umului Cronici ruse a revenit la Kazan. viata în Tatar stan. Lisa Dickie a trecut pe la redactia ziarului Kazanskie vedomosti . Ce ar afla nou cititorii din raspunsurile intervievatului? Un capitol scurt despre articolele lungi Din acest capitol veti afla: ? Ce este genul articolelor lungi si cum este tratat acesta în jurnalismul rus si în cel occidental ? Articolele mari se concep conform unor reguli generale. ca am vizitat kremli nul si am intrat în splendida moscheie Kul Sarif. de asemenea. si cu locuitorii Kazanului cu care facusem cunostinta acum zece ani. pare-mi-se ca era si atunci toamna. Voi mai scrie.na si ziarista la Washington Post . am ramas încântati de proiectarea si designul superb. Dar ce impresii aveti despre metroul nostru? Ca sa fiu sincera. este foarte popular în orasul dvs. .10. pe stire ca gen. Am ramas placut surprinsa ca multora le merge tot mai bune: unul a facut cariera. în special al statiei Kremliovskaia . Însa în acest an la voi. mi se pare mult mai bun si mai frumos decât cel de la Washingto n. ne-am întretinut si cu redactorul sef al ziarului Kazanskie novosti . de bine si de prosperare! Ziarul Kazanskie vedomosti . care a semnat un ciclu de reportaje despre provinciile Rusiei. fara de stiri. care. ce a mai ieftina calatorie costa 1 dolar si 20 de centi! Si ce veti scrie despre orasul nostru. unde am vorbit cu imamii si cu directorul adjunct al muzeului. probabil.2005 Meditati: 1. la Kazan era o vreme la fel de ploioasa ca azi? Da. Am calatorit cu placere prin toate statiile. daca nu e un secret? Toate pe câte vi le-am spus acum. ar vizita orasul dvs dupa zece ani de la vizita anterioara? 2. la gara din Kazan. altul si-a construit vila Cu alte cuvinte. acum ea aduna din tara materiale pentru o noua carte. indiferent de genul în care sunt scrise Jurnalismul se sprijina. e o toamna foarte calda. de asemenea. altul si-a cumparat autoturism. de pace. De ce i-ati pune anume aceste întrebari? 3. Acum zece ani. 26. în principal. pe actualitati. ca si în întreaga Rusie. o toamna de aur. din câte am price put. si rog sa ma ierte constructorii nostri pentru aceasta observatie. Ce ati dori sa le urati cititorilor nostri? Urari de fericire. nici nu ar exista. As eara. nu este su ficient sa informezi. La noi. Totusi. În ce priveste înfatisarea orasului dvs. În orasul dvs acest lucru îl sesizezi ca nicaieri în alta parte . Ce l-ati întreba pe un cunoscut scriitor american daca acesta. Ne-am întâlnit. Ne-au mirat si preturile: sunt atât de modice încât m-as plimba cu metroul ziua întreaga. profesia aceasta. sâmbata. Fara de no utati. în conditii simila re. e tot mai buna.

pur si simplu. ci vom cauta sa ne edificam care sunt aceste reguli si cum sa le aplicam cât mai bine. acelasi lucru. toate aceste tipuri de art icole se regasesc într-un singur gen sintetic numit features. Features cuprinde: a) reportajele. s criem despre toate câte sunt pe lumea asta. De aceea nu vom analiza toate nuantele prin care un gen se deosebeste de altul. Scoala rusa de teorie a jurnalismului distinge o serie de genuri ce presupun scr ierea unor texte mari. e nevoie aici de articole mari. meditatii. si aici sta farmecul profesiei noastre. d) articolele-opinii: editoriale. Existenta unui asemenea gen sintetic arata. dar care totusi este interesant prin un nu stiu ce ). ajun g pâna la 500 de cuvinte. Tehnicile scrisului Din acest capitol veti afla: ? Cum sa începeti lucrul la un articol . scurte 100-300 de cuvinte. ? Reportajele 1000-1500. ? Schitele 800-1200 de cuvinte. si majoritatea genurilor artistico-publicistice (douasprezece la numar). ca deosebirile d intre diferite tipuri de articole sunt în mare masura conventionale si ca autorul are de stula libertate pentru o abordare creatoare a subiectului. dar si 2000 de cuvinte. multimea de genuri jurnalistice pe care le cunoaste traditia presei ruse vadeste. Aceste texte se pot constitui în analize ale situatiei. în povestiri despre un om neobisnui t (sau. În sistemul de genuri jurnalistice practicat în Occident. Pe de alta parte. ? Interviurile nu au un volum prestabilit. despre unul obisnuit. 98 Manual de jurnalism Ceea ce dorim sa subliniem în mod special în acest manual este un singur lucru: toat e tipurile de articole mari se concep si se scriu conform unor reguli generale. sa fie examinate din puncte de vedere diferite si sa fie aratate cititorului eventualele desfasurari viitoare. de regula. jurnale etc. dimpotriva. Uneori. ? Articolele analitice au 800-1200 de cuvinte. Nu vom reusi aceasta scriind simple stiri. rubrici. povestiri despre cum o duc oamenii în locuri si în institutii mai speciale De fapt. Ele pot avea 200-300. b) schitele de portret. ? Stirile sunt. în cazuri rare. lungi . ca s-a produs un eveniment nou sau un fenomen necunoscut. Este vorba aici de majoritatea genurilor analitice (peste douaz eci la numar). de fapt. la genul features sunt raportate si articole scrise în urma unei investiga tii jurnalistice. sa fie surprinse în toata diversitatea posi bila de interconexiuni. c) articolele de analiza. Mai e necesar ca acestea sa fie analizate. fara echivalent în jurnalism ul rusolingv. daca mai era cazul. ? Investigatiile jurnalistice 1500-2000. Uneori.

Însusirea acestor tehnici mai e necesara. Un ziarist ce stapâneste tehnicile scrisului poate fi asemanat cu un pictor ce cunoas te bine anatomia omului si care stie sa deseneze corect parti si madulare ale corpului u man. Desigur. exista si exceptii. aceste tehnici sunt doar niste instrumen te ce asista talentul. va ajuta sa va orientati în învalmaseala evenimentelor sau în multimea amanuntelor. sal fure pe cititor. va înregistra performante stralucite.? De ce e atât de important cum veti concepe începutul articolului ? Cum se scrie textul propriu-zis: structura. 100 Manual de jurnalism Recomandarile pe care vi le oferim în acest capitol vizeaza. sa fie citit de cât mai multa lume. care poseda si tehnicile scrierii. unde mai pui ca si onorariile sunt de râsul gainilor. în primu l rând. Mai mult decât atât. un ziarist ta lentat. ziaristii. Veti retine totusi ca aceste sfaturi se refera în primul rând la repor taj. într-o limba stâlcita si ininteligibila. între altele. Ca articolul sa-l captiveze. de structurare si de scriere a articolelor lungi . pentru a face rodul efortulu i depus de ziarist mai atractiv si mai accesibil. însa acestea sunt atât de putine încât nu fac decât sa confirme regula. datorita lor veti putea discerne aspectele importante de c ele ce nu merita nici o atentie. Asta. Totusi rezultatul un text îmbunatatit. calitativ este ce l care conteaza cu adevarat. reguli ? Detaliile tehnice. Aceste tehnici constituie temelia pe care este edificat articolul. suntem interesati ca textul nostru sa fie publicat. fara a poseda tehnici le scrisului nu poti scrie articole reusite. Desigur. dar pe care nu-l pot substitui. toate tipurile de articole lungi . Pentru a putea scrie un articol mare este foarte important sa stapâniti aceste teh nici: ele disciplineaza gândul. Un singur lucru este aici de retinut: aceste te xte ramân necitite. exista totusi te hnici universale de concepere. într-o masura mai mare sau mai mica. E cu neputinta sa atingi aceasta performanta fara a-ti însusi o seama de abilitati . la . cum veti opera cu ele? ? Ce este principiul zigzagului ? Câteva cuvinte despre cum se încheie un articol Desi genurile jurnalistice sunt de o impresionanta diversitate. poti scrie la infinit articole lungi. Pe de alta parte. Si cum fara de aceste cunostinte nu poti picta tablouri bune. ci si a unor texte apar tinând altor genuri. Cu toate acestea. În cel de al doilea. Ele va vor fi de folos nu numai la scrierea unor reportaje (despre care vom vorbi ceva mai la vale). poti lua c hiar si onorarii pe ele în presa postovietica aceasta nu e o problema. Noi.

atunci ele vor fi urmatoarele: Ceea ce intentionez sa scriu contine într-adevar ceva neobisnuit. Cine este el. cine va va citi. inedit. interesa nt? Sunt eu în masura sa spun într-adevar ceva nou pe aceasta tema? Pentru a gasi raspunsuri la aceste întrebari. Dupa ce ati limpezit acestea. Abordati si genurile jurnalistice pe care deocamdata nu le stapâniti întru totul. în alte orase ale tarii sau. Asadar. în spiritul ziaristic. chibzuiti ce gen s-ar potrivi mai bine pentr u articolul dvs. pentru a sti în ce cheie stilistica sa concepeti textul. Întrebati-va. Înainte de a începe a scrie Asemenea multor altor lucruri în jurnalism. cititorul? Ziaristii angajati la ziare adesea nici nu-si pun asemenea întrebar i. nu u itati!) sau. încercati sa vi-l imaginati pe posibil ul dvs cititor. într-un satuc pierdut de lume? Ce vârsta si ce studii are? În fine. veti proceda întotdeauna bine alegând genul p e care îl cunoasteti. ? Stabiliti genul în care veti scrie articolul. Urmatorul pas va fi facut si el pâna a va aseza la masa de scris. de ce consider ati asa. e necesar sa va imaginati tara în care locuie ste cititorul si ce stie el despre situatia din tara dvs. deoarece textul pe care îl veti scrie trebuie sa-l intereseze tocmai pe e l. De aici nu rezulta ca v-as interzice sa experimentati. îi trageti un editorial? Nu ar fi mai interesant un interviu (cuvântul interesant este cheia de bolta. poate. ? Faceti un plan al articolului. nu veti avea în cotro si va veti gândi pentru cine anume scrieti. Totusi. poate. Este necesar sa în tocmiti . în special occidentale. s a va perfectionati. ? Precizati pentru cine scrieti. Înainte de a începe a scrie. întrebati-va ce interes prezinta el pentru cititor. strainilor trebuie sa le lamuresti lucruri evidente. precizati momen tele care credeti ca vor suscita un interes maxim. Veti aborda subiectul facând o analiza politica necrutatoare? Sau. lasând pe seama redactorului sef sa-si bata capul cu ele. gânditi-va bine daca face în general sa va apucati de artic olul respectiv. cine este acel prezumtiv cititor. Dar daca subiectul nici nu merita un articol? În cazul când socotiti ca f ace. unde locuieste: în capitala. de asemenea.schita si la articolul în care este expusa o opinie. elementare. Caci una e sa scrii pentru tineri si cu totul alta pentru maturi. si aceste tehnici se aplica cu mult înai nte de a lua pixul în mâna sau de a va aseza la calculator. daca veti dori sa va în cercati fortele si sa colaborati cu alte publicatii. un punct de vedere. care pentru concetatenii dvs se înte leg de la sine. Înainte de a începe a scrie: ? Gânditi-va daca face sa scrieti acest articol. Este necesar sa clarificati aceste lucruri. Daca e sa formulam aceste întrebari în mod profesionist. daca scrieti pentru presa internationala. poate. sa încercati. dati un reportaj? Desigur. Daca prezinta. apoi.

ofera alte posibilitati. vitrina întregului articol. deoarece în jurnalismul postsovietic m ai este valabil principiul important e sa începi. Introducerea este mai mare decât un lied. desi ar putea fi utilizate si la scrierea unor articole mai extinse. când vom vorbi de problematica art icolelor lungi . apar cu noianul articole crude. Cum vom începe: de la generalitati? În practica jurnalismului postsovietic. dupa ce planul a fost facut. Ea va arata ce anume poate fi gasit în articolul respectiv si îl va transfera pe citito r în lumea si în atmosfera redata în text. fiindca articolul nu va f i citit. niste copieturi. m ai mari. pent ru a va orândui propriile gânduri si sentimente. Partea introductiva a unui reportaj va transmite o stare de spirit si va crea un chip. Unde mai p ui ca si la scoala. Introducerea Începutul articolului este unul dintre cele mai importante elemente ale unui text. Daca începutul e captivan t. De fap t. si se scrie respectându-se alte principii. compilat ii sau. Asadar. Prin aceasta ele se deosebesc de stiri. vom uza de termenul introducere. Ziaristii ce au absolvit facultati de jurnali sm sovietice (si postsovietice) au o imunitate de invidiat împotriva întocmirii unui as emenea Tehnicile scrisului 101 plan. o stire se încheie în momentul în care autorul nu mai are ce spune. cititorul urmând sa urmareasca aceste exhibit ii si sa ghiceasca cam ce a avut autorul în vedere. Calauzindu-se dupa el. fiind constituita din câteva propozitii. Iar daca nu v-a reusit începutul. rezervat articolelor lungi . de cele mai multe ori. La modul practic. dupa ce ati stabilit în ce consecutivitate se vor aranja secventele ce vor alcatui textul. care sunt potrivite pentru textele mici. Totusi un spatiu mai mare de ziar. pentru a gasi o structura logica pe care o va urma textul propriu-zis. ca regula. în care autorul zboara cu gândul de la un eveniment la altul.un plan al articolului preconizat. de obicei. logoreice. acesta e si rostul structurarii unei stiri dupa modelul piramidei. textul propriu-zis si încheierea. pentru a concepe articolul în integralitatea sa. e cartea de vizita. spunând mai pe sleau. cititorul e ca si cucerit. tocmai pentru ca li s-a bagat în cap ca este absolut obligatoriu. iar acestea trebuie valorificate. întreaga dvs munca de colectare a informatiei si de scriere a textului a fost zadarnica. exercitiile ce ni se dadeau de alcatuire a pla nului unei compuneri nu aveau nici un rost. Voi insista asupra alcatuirii acestui plan. Într-un fel. introducerile se scriu respectându-se princi . sunt trecute cu vederea. Articolele acestea. În jurnali smul occidental. caci aceste compuneri erau. În capitolul Scriem o stire am analizat câteva tipuri de lieduri. Asadar. iar mai încolo cum a da târgul si norocu l . toate articolele lungi sunt constituite din trei parti: introduc erea. puteti purcede la scrierea articolului. Totusi acest plan va este trebuincios.

acumulate pe parcursul unui an de independenta. 102 Manual de jurnalism Introducerile de acest fel pot fi numite fabulistice . De exemplu: Dreptatea celui tare mai strasnica s-arata. Nici un lucru nu se face Cu izbânda si cu pace. întrucât nu spune nim ic despre continutul textului. (Vom mentiona între paranteze ca expresiile de tipul potrivit aprecierilor unor exp erti internationali .piul de la general la particular . De pilda: Astazi. Sunt introduceri care. nu spun cititorului nimic. de fap t. este deosebit de important sa facem totul ca sa degajam caile ei blocate cu gunoaiele constructive . sau a unor experti locali ar trebui evitate. Un Mielusel venise sa se-adape. pur si simplu.. Cu alte cuvinte. fiind prezentata situatia generala. De pe mal în iaz s-aduca. Povestea cu lupul si mielul începe abia în versul al treilea. politici privind relatiile interetnice în statele independente din regiune. Racul. ci si la începutul textului lit erar si fata de care afiseaza un regim autonom de functionare). Un asemenea început este bun . sau când problema nu exista. Însa metoda aceasta îl poate pune în încurcatura pe ziarist. de fapt. dupa care urmeaza exemplele ce confirma teza initiala. . Primele doua versuri nu dau nici un semnal despre cele ce vor urma. Cum veti vedea îndata. O propozitie goala. Când în obste nu-i unire. Iata un alt exemplu: Asa-i si în omenire. se potriveste la cele mai diferite tipuri de articole. sau independenti . în orice ziar din tarile postsovietice. Si se întâmpla asemenea situatii când gazetarul nu are. potrivit aprecierilor unor experti internationali. sau când problema este atât de complexa încât datele ei nu încap în cele doua fraze de inaugurare a textului. care ar putea trata despre o rice: trafic de droguri. când economia tarii a depasit cu mare dificultate starea de colaps. fiindca amintesc morala unor fabule (care poate fi plasata nu numai la sfârsitul. problema este formulata de la bun înce put. publicat. Iata înca un exemplu: Asia Centrala. Cu o introducere ca aceasta ar putea începe un articol în orice tema. este una dintre cele mai instabile regiuni din lume.. În asemenea cazur i. plicticoase. ce spune. Ea nu arata ce subiect va fi abordat în articol (indica doar locul Asia Centrala).. care nu spune nimic nou cititorului. nerealizând configuratia probleme i. Multe articole de ziar au aceleasi introduceri moralizatoare. broasca si o stiuca Într-o zi s-au apucat. Nici aici nu este clar ce istorie vom afla.. probleme frontaliere sau despre razboiul civil din Tadjikistan. fara nici o legatura cu textul. introducerile sunt fade. în perioada anilor 1995-2005.

Inechitatea este parte integranta a existentei umane însesi. optând pentru scrierea unei introduceri pornind de la general la particula r. banal. în tot cazul. Aceste introduceri mai au un punct vulnerabil. Ceea ce nu s-a stiut însa niciodata este cât de inechitabila este lumea. Iata un exemplu din ziarul The Guardian : Toti stiu ca lumea este nedreapta. Metoda este justificata. 21. Vom începe de la particular? Introducerile care sunt scrise pornind de la particular spre general sunt mult m ai sugestive. Sa le examinam. apoi trebuie sa poti captiva citi torul. în fond.Se apeleaza la ele. mai atragatoare si mai interesante. decât sa descrie. în sa pentru alte genuri lucrurile se complica atât de mult încât ar fi bine sa cautam alte solutii . iar moneda comuna a devenit un element fara de care viata e de neconceput. te conduc treptat spre ea. care nu comunica nimic nou. Ar fi totusi incorect sa afirmam ca metoda de la general la particular caracterize aza doar presa postsovietica. probabil. asa va fi în veci. Procedând astfel. marcile. E un adevar rascunoscut.09. Asa a fost dintotdeauna. când autorul cauta sa-si disimuleze propria incapac itate de a gasi experti adevarati si de a cita opinii reale exprimate de persoane reale. mai vii. nici macar prima propozitie. Iar acesta este începutul unui articol publicat în New York Times : Sunt noua luni de când euro este mijlocul de plata oficial aproape în întreaga Europa. sa supunem criticii si exemplul luat din New York Times . ele nu nu mesc din capul locului tema ce va fi abordata. Cu buna seama. ziaristul ca si cum ar sublinia ca n u e în Tehnicile scrisului 103 stare sa scrie. cât si literatura nu fac. E ca si cum ai scrie: Volga se revarsa în Marea Caspic a . Din nefericire pentru americanii care calatoresc în Europa. nemaivorbind de funti sau silingi. suprematia dolarului asupra euro. Spania si alte noua tari din regiune li se pareau ieftine. responsabil. caci atât jurnali smul.2001).01. par vechi asemeni cetatilor de pe malurile Rinului. aratându- . Italia. datorita careia Franta. de regula. ia sfârsit. cac i pentru a putea face o descriere e nevoie de mestesug. Introducerea-descriere Acest tip de introducere pare a fi cel mai facil. autorii au în fata o problema foarte dificila. Este adevarat. etern-actual. de asemenea. Este l esne. în cazul s crierii unor articole analitice sau a unor rubrici (despre acestea vom vorbi ceva mai încolo). între timp. Nu se face referire la o persoana chiar în prima fraza a articolului. (New York Times. Sunt cinci tipuri principale de introduceri ce pornesc de la un element particul ar. francii si lirele.2002). Tine de domeniul evidentei ca nu e bine sa începi un articol cu o fraza precum Toti stiu ca lumea este nedreapta . însa. (The Guardian. Dar aici sta si dificultatea. Asadar. Cititorul e pus în situatia sa ghiceasca: acesti experti si analisti nu sunt numiti fiindca sunt p rea multi si toti împartasesc acelasi punct de vedere sau pentru ca autorul articolulu i nu le poate divulga numele?). 29.

situat la 80 de kilometri sud-est de Moscova. aceasta imensa rana a stepei. Introducerea-afirmatie ce intriga O plimbare pe un câmp minat. Cititorul îsi poate astfel imagina mai clar persoanele despre care se scrie în artic ol. în chiar centrul Washingtonului. prevesteste gropile pe care le-ar fi produs. în aceasta groapa de dimensiuni incredibile. aceasta mama din oraselul Beriozki.i cea ce ai vazut tu. aflata în neteda stepa mongola. mai bine zis. 19. Si un al doilea exemplu: Vera Sîsoieva. La doar doi metri de el. si închipuiti-va ca din sapatura uriasa. se extragea uraniul cu care erau umplute sarjele termonucleare ale rachetelor sovietice. putea fi vazut joi stând pe un morman de pietre si privind la distrugerile din jur. În engleza. În jurnalismul din Occident vârsta eroului este indicata în mod obligato riu. Ziaristul uzeaza de mijloacel e artistului plastic. Procedeul acesta. sunt o alta marturie. framântândusi mintea ce sa puna pe masa la cei patru fii ai sai. 104 Manual de jurnalism este. înaltându-se peste tot în stepa.(Washington Times. în anii razboiului rece. lunga de o mila. cautând sa reprezinte uriasa mina asa cum ar fi vazut-o un simplu cititor . la drept vorbind.06. a început a cersi în statia de metrou Arbatskaia (Moscow Times. Groapa. a propiindul de cititor. Muntii de zgura. În manualele engleze de jurnalism acest fel de introducere este numit anecdotal. pentru 65 000 de locuito ri o a treia marturie în acest sens. de sub care se vedeau parti ale unui tors uman. în realitate. Când a vazut ca nu mai poate lega tei de curmei.04.2002). erau atintite asupra Statelor Unite. Din acest exemplu vedem ca autorul începe prin a descrie. lata de trei sfertur i de mila si adânca de trei sute de metri. O introducere-descriere de aces t fel stimuleaza imaginatia si captiveaza cititorul. la mai putin de 25 de mile de locul unde se întâlnesc hotarele Rusiei. o tânara femeie de 28 de ani. rusi si francezi. exploziile bombelor cu hidrogen. daca acesta ar avea posibilitatea sa ajunga în Siberia. este foarte eficient. O asemenea introducere confera textului individualitate. influentul ambasador al ONU pentru Orientul Apropiat. . prin a sch ita un tablou ce anunta tema principala a articolului. o marturie ca în acest colt îndepartat al Siberiei a functionat una din cele mai mari mine de uraniu din lume si uzinele de îmbogatire.2001). acestei scurte povestiri-episod i se spune anecdot. Rachete care. Vei avea impresia ca uriasa groapa. Iata un exemplu pentru a va convinge: Priviti în hau. Chinei si Mongoliei. Era tot ce mai ramasese din batrânul lor tata. sa cucereasca citito rul. Diferenta este ca ziaristul povesteste un oarecare episod. Dar acesta nu e decât un vis urât. Introducerea-povestire Acest tip de introducere seamana mult cu descrierea. Însa pentru delegatia alcatuita din pacificatori americani. construit pe loc gol. s-a zbatut luni la rând. ( ) Iata un exemplu de introducere-povestire: Terje Roed-Larsen. Termenul nu are nimic în comun cu ceea ce întelegem noi astazi prin anecdota. cautând sa dea la o parte darâmaturile casei lor. Apoi exista orasul Krasnokamensk. de natura sa atraga atentia.2001). nu este cea mai potrivita cale de a ajunge din punctul A în punctul B. când numele personajului este dat chiar la începutul articolului.08. 26. doi frati mânuiau niste lopeti de masa plastica. 08. (Washington Post.

care încearca sa puna capat conflictului.(Washington Post. Multi oameni politici. Este ruga unui calugar si zugrav armean din secolul XIV. Cu titlu de recomandare. (Newsweek. zau ca îti vine sa citesti mai departe. (Eurasia Insight. oficialitatile georgiene mai cauta un raspuns la aceasta întrebare. Dupa un asemenea început. dând exemple si recur gând la figuri de stil. De pilda: Va da Putin lovitura preventiva? La Moscova se zvoneste ca un atac împotriva Gruziei este posibil. optiunea pentru introducerea-citat va fi ultima ca prioritate. ruga lui Toros s-a facut auzita peste 700 de ani datorita unui manuscris cu minunate izvoade Evanghelia de la Gladsor . 106 Manual de jurnalism Ce este mai important: faptul sau comentariul? Mai exista un aspect privitor la felul în care începem sa scriem un articol. Tehnicile scrisului 105 Sau: Uitati de Arabia Saudita. 2002).2001).2001). acesta cauta în text r aspunsul la întrebare. De unde rez ulta ca ziaristul considera aceasta apreciere a sa mai presus de evenimentul însusi. 09. o fâsie întesata cu mine ce desparte partile beligerante. Dupa care urmeaza prezentarea acestuia. Desigur. (Los Angeles Times. 17. Toros din Taron. pomeneste-mi numele în rugaciunile tale . catre staretul manastirii în care se nevoia. (The Guardian. Acest lucru este înca admisibil la scrierea articolelor lun gi . acel mars de patru kilometri pe care l-au facut strabatând pamântul nimânui . pentru cautatorii de titei. plastic. Esai din Nicea. Prafuita republica din Asia Centrala Kirghizstanul lupta sa devina. Ad eseori cel . sunt tentati sa interpreteze episodul drept o încercare de rasturnare a puterii. 16. Sau: A fost o tentativa de lovitura de stat? Sau militarii complet pauperizati au invocat ajutorul în acest mod? Desi a trecut o saptamâna de la rebeliunea Garzii Nationale. acest Uitati de este atât de uzitat în presa de limba engleza încât a dev t deja un cliseu. între care si presedintele Eduard Sevarnadze. 2001). de Azerbaidjan si de Kuweit. îndeosebi atunci când persoana pe care ati intervievat-o a vorbit frumos. E exact ceea ce si-a dorit ziaristul. o judeca ta de valoare privind evenimentul abordat. June 1. Însa pentru noi mai are pâna una. Intrigat. Introducerea-întrebare Este un alt mod de a trezi interesul cititorului. stapâne Esai. nu e usor sa rezisti tentatiei de a începe textul cu un citat. a fost ceva mai mult decât un simplu exercitiu.05. Spusa într-un moment istoric în care biserica armeana lupta pentru pastrarea identitatii sale unice. dintre Azerbaidjan si Armenia. În jurnal ismul postsovietic. la alegerea tipului de introducere pentru un articol. din care este citita. în prima propozitie a articolului se formuleaza.09. de regula. halta urmatoare în calea acestora spre Estul salbatic . Introducerea ce începe cu un citat În capitolul Scriem o stire . Iata un exemplu de introducere-citat. ce dureaza deja de 13 ani. mentionez ca. încercând sa se opuna ierarhiei romano-catolice si aliantelor politice încheiate de tarile vecine. O.07. nu recomandam ziaristilor sa înceapa scrierea unei informatii cu un citat.2001). October 14. alta o oarecare prospetime. Scopul a fost atin s. De altminteri.

nu exista o justificare pentru un gaze tar care.2003). alteori el procedeaza astfel co nsiderând ca se conformeaza rigorilor genului. pe care Rusia a proclamat-o. raportata la spatiul postsovietic. este logic sa începem a scrie un text prin a prezenta faptul. Despre features. plan pe care l-ati . În afara de prezentarea faptului sau a unui comentariu. Retineti: a începe un text cu un complement circumstantial de timp ( azi . era privit ca o modalitate de prelungire a prerogativelor presedintelui. însa greseala e atât de frecventa în jurnalismul de astazi încât consider necesar sa va ma i atentionez o data. crearea unei imagini. însa. vom vorbi mai la vale. mai simplu. Cu cât folositi mai multe adj ective. se grabeste sa emita judecati de valoare. ? Scrieti simplu. schita. cu atât ritmul e mai lent. Mai mult decât atât. De exemplu: Colaboratorii Directiei principale a afacerilor interne din tinutul Krasnodar au descoperit o crima nemaiîntâlnita. Însa un asemenea început se potriveste doar pentru genuri aparte reportajul. (Vremea MN. Sau: Stirea ca în Kirghizia va fi construita înca o baza militara rusa nu poate sa nu ne întristeze.(Rossiiskie vesti. aratându-i cum sa interpreteze faptul sau evenimentul. mai ales ca si ziaristii din spatiul ex-sovietic uzeaza de el tot mai des. legându-i patronului la gât o zgarda cu explozibil. initial. ? Evitati cliseele.25. fara a spune mai întâi ce s-a întâmplat.2005).ru. respectati planul articolului. de aceea îl voi folosi neadaptat. ? Citarea constituie un aspect important al tehnicii de scriere.06. Desigur. medalionul. sau ieri . (Izvestia. Un text va avea o structura logica Pentru ca textul sa se desfasoare logic. câteva sute de oameni au atacat edificiul Curtii Supreme de Justitie. locurile comune. referendum care.care scrie nici macar nu realizeaza acest lucru.1.11. ? Adjectivele si participiile confera textului ritm. cât mai simplu. exista si o a treia modali tate de a începe un articol: descrierea unei scene. sau acum trei zile ) este echivalent cu a sacrifica prima propozitie. Ei au arestat un escroc care extorca bani de la directorul unei firme comerciale. Am mentionat acest lucru si în capitolul dedicat scrierii liedurilor pent ru stiri. influ entând astfel cititorul. Sau: Emomali Rahmonov va putea ramâne în functia de presedinte al Tadjikistanului pâna în anul 2020 acesta este rezultatul referendumului desfasurat în aceasta tara. În Kirghizia au reizbucnit tulburarile. care în Occident sunt definite. 1-8 iunie 2005). trad itional. Oricum. (Pravda. Tehnicile scrisului 107 Textul propriu-zis Iata câteva reguli pe care urmeaza sa le respectati atunci când scrieti un text.06. Acestea saracesc si urâtesc textul. relatarea une i istorioare. În dimineata zilei de astazi. Nu-i gasesc un echivalent. ocupat deja de mai bine de o luna de adeptii politicienilor ce au candidat pentru functia de deputat si care au pierdut alegerile. aceasta decizie vine în contradictie cu linia politica plurivectoriala. 26. ? Textul va avea o structura logica. Un asemenea înc eput este justificat doar daca factorul-timp constituie elementul cel mai important în articol. din care se va dezvolta textul.2005). printr-un termen comun features.

la ora actuala. sa expuna cel e auzite. folosind. fara îndoiala. util la scrie rea unor .08. Totodata. Iar aici exista o problema. s-a pronuntat fatis. nu ai ce face. 108 Manual de jurnalism De exemplu: Tursunbai Bakir uulu. Uneori. lider al partidului politic ErK ( Kîrgîzstanul liber ) si deputat în parlament. se poate repeta sau comite inexactitati. În timpul intervievarii. desigur. dupa care va încerca sa înte leaga ideea. când citatul utilizat demasca. Nu vom uita însa ca citatul nu trebuie sa fie prea lung. într-adevar. Declaratiile presedintelui Bush privind intentia SUA de a declansa campanii militare împotriva Irakului. sursa nu se va plânge niciodata ca ziaristul i-a denaturat spus ele. 21. lexicul interlocutorului. Orice alineat nou va decurge logic din alineatul precedent: urma riti acest lucru în mod special. Fireste. Siriei si a altor state trezeste atitudini de protest în rândurile alegatorilor mei. Aici. interlocutorul poate sari de la un gând la altul. gândul pe care a vrut sa-l transmita sursa. o singura idee. saptamâna trecuta. cele spuse. mo dificarile nu sunt necesare. cel mai cunoscut om politic care s-a pronuntat împotriva prezentei militare straine în tara. desigur. inevitabil. lasa o buna impresie când articolul începe urmând modelul: se da introducerea. Folosirea citatelor Citarea constituie un aspect important al tehnicii de scriere a unui articol. aratând ca omul respectiv a spus anume aceste cuvine. nu putem admite executarea unor operatiuni militare de pe teritoriul nostru împotriva unor tari islamice . Reporting Central Asia. Noi. ca stat musulman. Va înregistra. (IWPR. Un ziarist fara experienta considera c a daca citeaza pe cineva. a declarat Bakir uulu. E un gest ce impresioneaza placut si sporeste încrederea dintre reporter si sursa. el va contine doar un singu r gând. Bakir uulu este. În procesul scrierii în minte va vin. Când va întelege aceasta. Va cauta. Iar daca acest mesaj va f i transmis corect si nuantat. caci la scrierea oricarui articol multe materiale si informatii intere sante ramân. o regula universala. împotriva amplasarii bazei militare a coalitiei antiteroriste pe teritoriul aeroportului Manas din capitala. Nu este. detalii legate in direct de ideea centrala a articolului si sunteti tentati sa le introduceti în text. Însa vorbirea este altceva decât textul scris. desigur. chiar si cei mai buni ziaristi nu se sinchisesc sa telefoneze sur sei.2002). ci doar un procedeu tehnic. atunci acest citat trebuie sa fie identic cu declaratiile facute de s ursa. De altminteri. când articolul este aproape gata. un ziaris t bun va reusi sa redea cu exactitate mesajul sursei. si sa precizeze înca o data pasajele în care citeaza. Nu v a lasati însa ispititi. dupa care vine îndata un citat ce confirma si accentueaza ideile din introducere. Un ziarist încercat va pr oceda în acest caz altfel. în afara textului. pe cât e cu putinta.facut din timp. Libiei.

cu atât e mai calitativa munca ziaristului. nu ne ramâne decât sa ne întrebam. 30 sau cu 10 ani în urma. ironizeaza subtire pe seama unui redactor de la ziarul Ritmuri bolsevice . Totusi un text bun este cel în care cliseele lipsesc.06. visând sa scape de streangul ideologic totalitar. etc. Boris Evghenievici Ermolkin era un om remarcabil în felul sau. Multe dintre el e ar putea fi pur si simplu omise.(Vocea Armeniei.. iar folosindu-le avem iluzia ca putem scrie repede si usor. ne-au planificat viitorul si ne-au cond us constient spre el pot constata satisfacuti ca traim deja într-o alta lume. cu 50. un om lipsit de sim tul cuvântului si care gândeste doar în clisee de ziar16. întâmplari. Cum vom utiliza adjectivele si participiile La o prima vedere. viata noastra s-a schimbat. ca si cum ar fi gravate în cap. ultimul racnet al tehnicii. Toate cuvinte le obisnuite i se pareau nedemne de epoca noastra neobisnuita si corecta pe loc cuvântul casa cu edificiu sau cu zidire . În ziarul pe care îl red . fap te propriuzise. am descoperit cu mirare. locurile comune. Sunt îmbinari si cuvinte ce ni s-au întiparit adânc în memorie. care pot f i gasite în mai toate ziarele noastre. Când scriem. Pe când adjectivele si participiile au o functie evaluativa. Cu cât s e întâlnesc mai rar.2001). Un batrân lup de presa.. realizeaza abia acum consecintel e globale ale daruitei sale libertati. caci substantivele si verbele redau actiuni. în context. tintuia cu privirea cuvintel e tiparite si se napustea ca un vultur daca gasea printre ele macar unul viu. într-un episod din cartea sa Pretendentul la tron .articole mari si complicate. Vladimir Voinovici. Din acest exemplu se vede cât de tare încarca textul aceste cuvinte. O societate lâncezinda. De fapt. 28. dupa cum îsi spunea el însusi. Ceea ce impo rta este sa o faceti corect si sa nu denaturati spusele acesteia. s-ar parea ca folosirea adjectivelor si participiilor înfrumuse teaza textul. textul câstigând prin cursivitate si claritate. devenind de nerecunoscut. participii etc vor fi folosite în el. ani îndelungati. de interdictiile susloviste idioate. Nu va fie frica sa reformulati. Adjectivele s i participiile confera textului ritm. asa-zisul. este de mentionat ca. afectând cursivit atea si transparenta textului.. chinuita 70 de ani îndaratul cortinei de fier . Un text construit cu multe substantive si mu lte verbe este cursiv si limpede. pâna la banalizare. pe care obisnuim s-o numim libera . militar cu ostas al Armatei Rosii . calitatea textului neavând de suferit. De exemplu: timpul zboara. cu mândrie [ ] Îndreptându-si creionul ascutit asupra paginii de ziar. Un text e mai cursiv si mai dinamic cu cât mai putine adjec tive. nu e chiar asa. Cei care. ne vin în minte în primul rând. Evitati cliseele. un Tehnicile scrisului 109 adept înflacarat. deceniu marcat de o d esfasurare furtunoasa a evenimentelor etc. Citarea directa se tran sforma în una indirecta. În ultimul deceniu. sa parafrazati declaratiile sursei. Ele saracesc si urâtesc textul Exista îmbinari de cuvinte si fraze folosite excesiv.

ce urmaresc adeptii desprinderii de China a RAXU (Regiunea Autonoma Xinjiang-Uigura M. uitându-te la Ermolkin. De aur era pentru el tot ce vrei. la Reuniunea mondiala a uigurilor. pe care citindu-l te cuprinde somnul. a fost publicat în ziar. Cuvân tul aur avea un loc aparte în dictionarul sau. Aveai impresia. ca pe aceasta hârtie cenusie. un text înt esat cu constructii sintactice sofisticate face dovada inteligentei si a profunzimii celui care îl semneaza. specifice. ca a f ost nascut de o masina tipografica. macar cândva. desfasurata la Istanbul. n u întrebau. Lani. ci truditori ai ogoarelor. Gogol sau Tolstoi.G. În ziar a aparut chiar asa: muncitorii ce dobândesc aur obisnuit. Carbunele si titeiul erau aurul negru. este de mentionat ca acest spatiu al statului Uigurstan a fost stabilit înca în anul 1996. Aur obisnuit. în trei straturi incompatibile. Gazele aurul albastru. Vladimir Voinovici. i-a raspuns acela. s-ar putea sa fie bun pentru vreo editie stiintifica. Desi teritoriul locui t compact de-a lungul istoriei de catre uiguri este regiunea Kasgariei. ci adresau întrebari. ca a citit si e l. ca a fost înfasat în spalturi în loc de scutece. pe Puskin. În context. Nu zic nu. cât mai simplu S-ar parea ca un text în care sunt folosite cuvinte rare sau neololgice. nici cai. Asa sa fie? Sa vedem: Din punctul de vedere al tehnologiilor de dirijare. 1997. În acelasi timp. septel ca balin si corabii ale desertului. iar cit itorii nostri nu sunt toti lucratori stiintifici! 16. geograficeste.. Era greu sa-ti închipui. teritoriul RAXU. ca în m intea si în fiece fibra a sa s-au întiparit pentru totdeauna. ca a fost facut si el de o femeie c a oricare alta. mai simplu. întreaga ierarhie a domeniilor moderne de activitate umana se divizeaza în trei niveluri. raionul Ciliksk din regiunea Alma-Atî a Kazahstanu lui si o serie de raioane din estul Kirghiziei. uitându-te la Ermolkin. 110 Manual de jurnalism La fel de complicat e si textul care urmeaza. Pe pilotii germani Ermolkin îi numea ulii fascisti. iar pe cei so vietici soimii lui Stalin. Acest text.)? Este absolut logic sa presupunem ca doresc sa creeze în acest teritoriu separatist formatiunea statala Uigurstan.existau nici tarani. Simplu. ca i s-au cântat si lui cântece de leagan în limba rusa. cerul era pentru el bazinul aerian sau cel de al cincilea ocean. ci faceau declaratii. Se zicea ca i se pu sese odata pe masa o stire despre rudarii ce spala aurul cu saitrocul si el a întors-o în apoi secretarului responsabil. SPb. întrebându-l ce fel de aur se are în vedere. Asadar. Bumbacul aurul alb. la acel for a fost exprimat punctul de vedere ca pentru crearea Uigurstanului sunt potrivite toate . doar cuvinte indigerabile si moarte. Noi însa facem jurnalism. nici camile. stereotipe ca functionalitate. Pretendentul la tron. Oamenii despre care scria ziarul nu vorbeau. multe cerc uri separatiste considera ca statul independent uigur urmeaza sa înglobeze. de aceea ma îndoiesc ca un cititor s implu va parcurge aceste alineate pâna la capat.

moarta. la somatia acestora cetatenii nostri au încercat sa-i atace. Tehnicile scrisului 111 Potrivit informatiilor partii uzbece. fara de nici o sare! Pentru a ref lecta acest eveniment si pentru a se informa. Nu e un text cursiv si limpede. Ce urâta este aceasta limba birocratica. afirma granicerii. ci seamana mai curând cu un bolovan colturos de pi atra. vide de semnificatie. au opus rezistenta în momentul arestarii. cât si din Tibet si regiunile de frontiera din tarile limitrofe. sa desfasoare o munca de lamurire atât în rândurile populatiei din REXU. locul cuvântului asadar nu era la începutul alineatului. Realitatea e însa cu totul alta: textele bune sunt cele scrise cât mai simplu si mai limpede. Astfel subliniati importanta . O munca ce se va înfaptui nemijlocit printre oameni. este de mentiona t ca acest spatiu . Cum procedam? O solutie potrivita ar fi ca în aceste alineate finale sa se revina la imaginea si atmosfera pe care ati creat-o la începutul textului. în special pe cei care îmbratiseaza jurnalismul analitic) cred ca un text este cu atât mai bun cu cât este mai complicat. Mai exista înca o boala profesionala care îi afecteaza pe gazetari cancelarita. ziaristul a avut o multitudine de posibi litati. textul de venind astfel mai dinamic si mai viu. propozitie cu propozitie. nu încarcati fraza cu subordonate. copiind. Încheierea A venit si momentul formularii unor concluzii si al încheierii articolului. dupa cum se vede.09. la patru septembrie. Ce actiuni pot întreprinde adeptii ideii de creare a statului independent Uigurstan? Ele sunt urmatoarele: în primul rând. Moment ul punerii punctului înseamna ca toata informatia noua si relevanta a fost epuizata. Specialistii aflati la început de cale (observatia îi vizeaza deopotriva pe savanti si pe ziaristi. inclusiv forta armata. Pentru a întelege acest text.( Express-K (Kazahstan). în context. Fr azele încarcate (a câte 20-30 de cuvinte).. s-a facut uz de arme în scopuri de avertisment. co municatul de presa al MAI sau al vreunui alt minister. e la suprafata). Conducerea trupelor de graniceri din Uzbekistan justifica actiunile militarilor. inab ordabil. acesta a ales calea cea mai usoara. Aplicarea armelor este recunoscuta ca fiind motivata. etc. un kazah a fost ranit. de altfel. în acelasi timp fac textul greoi. Împotriva lor au fost aplicate arme de foc: ca rezultat. iar ranirea unei persoane este rezultatul unei întâmplari nefericite. pur si simplu. prin difuzarea de foi volante si de brosuri propagandistice. mai sofisticat. cetateni kazahi treceau frontiera într-un loc ce nu avea statut de punct de trecere. Dupa cum am mai comunicat. Cautati s a folositi în articolele dvs cuvinte cât mai simple. si cu mare atentie. Apoi. Cuvinte si expresii ca: este absolut logic sa presupunem .2003). dar si prin intermediul mass media. sunte m nevoiti sa-l citim de câteva ori. mesajul sau (care. în plus. Iata un exemplu: Toate au început cu recentul incident produs pe teritoriul Uzbekistanului. al Internetului. st ilul pseudostiintific. întrucât. dar. Dintr-o propozitie lunga si complicata veti face doua-trei mai scurte. multe cuvinte inutile. Etc. noaptea târziu. impropriu jurnalismului toate astea fac textul plicticos. 24.mijloacele de lupta.

colaterale. Finalul le va conferi coerenta. Este vorba de finalul articolului. si care l-ar face pe cititor sa mediteze îndelung la cele citite. de neuitat.celor spuse chiar din capul locului. O întrebare ca si cum atârnând în aer . formula cea mai uzata din toate câte exista! Caci. impresia principala pe care ati v rut sa i-o transmiteti. în momentul când se sting acordurile finale. În baza cronologiei. unde în pasajele fina le se revine în mod obligatoriu la tema de la început. probabil. Când va pune ziarul sau revista deoparte. punând accentul pe ceea ce considerati ca est e esential. O solutie la fel de buna ar fi sa încheiati articolul printr -o întrebare. a evenimentului ce ilustreaza liedul) Preistoria evenimentului anuntat în lied Alte variante posibile de structurare a materialului A. Un ci tat expresiv. Este o structura foarte eficienta. constituind cheia de bo lta a întregului text. original. istorii) Teme secundare. în mintea cititorului trebuie sa ramâna gândul-cheie. La o anali za mai atenta. împartiti materialul în sub-teme pe care le analizati pe rând. Este un procedeu la care se va rec urge cu maxima prudenta. Este o sansa pe care nu o vom rata. citate. O structura similara o au compozitiile jazzistice. pe care îl vom examina mai târziu. E tocmai ceea ce urmarim si noi. complementare O explicatie a liedului (va cuprinde un citat sau descrierea incidentului. Aceasta varianta de structurare implica un al treilea element a l textului. alta este interpretarea. Este. Important este însa ca. în mintea ascultatorului ramâne acest laitmotiv. persistând în atmosfera. 112 Manual de jurnalism Lied rezumativ Explicatii suplimentare la lied (fapte. daca vom trai. materialul este prezentat în ordinea în care s-a de sfasurat evenimentul. B. Evitati sa încheiati un articol cu sentinte de tipul: Vom trai sau vom vedea! . jurnalistii. Încheierea unui text reprezinta ultima noastra posibilitate de a impresiona citito rul. Va prezentam unul din ele în rândurile ce urmeaza. exemple. . Exista însa si alte mod uri de construire a textului. veti vedea ca si el se aseamana foarte mult cu cel al piramidei. Aceasta este totusi modificata: altele sun t accentele. deoarece aici exista întotdeauna riscul de a esua în banal si în trivialitate. cazuri. Dupa ce ati scris liedul. O alta solutie ar fi sa finalizati textul cu un citat. Ca serial sau episod. Variante de structurare a articolelor Structurarea în baza principiului piramidei este valabila atât la scrierea stirilor. indiferent de ce a scris sau nu a scris ziaristul în textul sau. cât si a unor articole lungi . Dupa lied. vom ve dea oricum ce va fi.

Acesta va vedea cu ochii mintii un peisaj sau o persoana care va si mboliza . Principiul zigzagului poate fi utilizat si la scrierea unor schite-port ret (pe care le vom examina în alt capitol). ar fi bine sa gasiti raspunsuri la aceste întrebari: ? Care va fi tema principala a naratiunii. Ziaristul reda cele ce s-au întâmplat. Prin rasturnarea piramidei.sa scrieti în baza lor un articol aparte. . Este bun însa pentru features. spectaculoase. Firul naratiunii de deapana pornind de la imagini si culori spre f apte.un alt punct de vedere diametral opus. Principiul zigzagului Structura unui articol poate fi conceputa si ca o succesiune de fapte si de culor i . Schema o regasim în tablita de mai jos. Este o varianta de structurare folosita mai rar. de opinii si judecati apartinând autorului sau de digr esiuni. si invers. încercati s-o il ustrati prin diagrame. si la scrierea acestor articole poate fi utilizat principiul piramidei. un punct de vedere .iwpr. În general.C. neanalitice. IWPR recomanda ca un articol sa înceapa si sa se termine cu o culoare . adica pentru structurarea unor articole g en note de calatorie sau care arata viata într-un sat sau orasel provincial. Principiul nu are aplicabilitate. daca unele elemente nu se încadreaza în aceasta tema: . urmând o desfasurare serpuitoare. informatia mai importanta fiind data mai aproape de începutul articolului. teza-antiteza etc. În baza efectului de suspans.sa le aflati oricum un loc în textura articolului. Adeseori structurarea unui articol este mult facilitata prin folo sirea unor desene. dupa ca re urmeaza momente secundare.net. diagrame. în jurnalismul de actualitati sau în cel analitic. sa le omiteti? Tehnicile scrisului 113 ? Ce citate se potrivesc mai bine la expunerea materiei. zigzagata. tabele. obtinem un text ce ar e un final cu surpriza . Principiul este analizat adecvat pe pagina web a Institutului pentru reflectarea razboiului si a pacii www. despre ce veti scrie în articol? ? Este necesar. însa consecintele si efectele pe care le-a avut evenimentul vor fi comunicate abia în ultimul alineat. fiind potrivita în cazul unor evenimente cu desfasurari complicate. a articolelor gen o zi din viata si a altor texte lungi . Înainte de a structura un articol. cum se încadreaza acestea în text? ? În ce locuri ale textului si în ce mod vezi introduce alineate ce se echilibreaza reciproc: învinuire-dezmintire. unde materialul strict factologic este completat si îmbogatit de emotii si de imag ini surprinse în viata cea de toate zilele.? ? Poate fi reprezentat grafic aceasta materie? Daca e complicata. Alineatul final sau cele câteva alineate de la sfârsitul textului se vor întipari adânc în mintea cititorului. evident. într-o asezare în departata de lume. complementare. Autorii propun o schema dupa care urmeaza sa fie scrise aceste texte. tema dupa care va veti calauzi? Altfe l zis.

unde distribuie posta. care plaseaza problema în context si o abordeaza dintr-un anumit racursiu Domeniul faptelor secundare: fapte revelatorii care sa dezvaluie continutul culorilor secundare. alaturi alearga câinele ei. studente la facultatea de jurnali sm a Universitatii de stat din Belarus. este luat d in siteul Institutului pentru reflectarea razboiului si a pacii (IWPR)17. Articolul este s emnat de Anastasia Dorofeeva si Aleksandra Kozlovskaia. doua sate din sudul Belarusului. Este prima lor experienta în genul features. Drumu l e pustiu. aici se dau statistici si sunt citati experti Domeniul culorilor secundare: ele pun în lumina alte fatete ale problemei. în minte îi va veni în primu rând acea imagine simbolica. Daca. imagine care va activa apoi faptele concrete si datele sta tistice cuprinse în text. anunta iesirea în scena a unui nou personaj sau îl plaseaza pe cel vechi într-o noua situatie O introducere-povestire: o istorie umana ce anunta si reflecta problema Culori Culori Fapte Fapte P i r a m i d a Texte pentru analiza Exemplul 1 Acest articol. Principiul zigzagului CULORI FAPTE O istorie finala care sa lase în mintea cititorului o imagine de neuitat Faptele de baza: informatia principala. Natalia stie ca nu va întâlni pe nimeni pe drumul spre Savici si Dvor Savici. pest e un timp. 114 Manual de jurnalism Structura articolului.însasi tema întregului articol. într-un fel. un procedeu mnemotehnic. Viata lânga Zona Natalia Leonenko merge la serviciu cu bicicleta. Indicatorul de la marginea soselei arata ca locul cunoscut sub numele Zona teritor iul cu raza de . îl vei întreba pe cititor ce a citit în acel articol. prin care ilustram aplicarea principiului zigzagului. Este.

servicii medicale si postale. Savici a fost recunoscut oficial ca locuibil. Potrivit datelor din luna ianuarie 2001. au trecut câtiva ani si oamenii au prins a se întoarce pe la casel e lor. Iata un model de introducere-povestire: abordând direct tema. când s-a topit reactorul atomic. Aceste trei alineate. 17.30 de kilometri. E o liniste neobisnuita. si doar atât destul ca. Îti arunci însa privirea la casele parasite. http://www. din jurul reactoarelor Centralei a tomoelectrice de la Cernobîl e la numai 15 kilometri departare. capteaza repede atentia cititorului. se face trecerea de la emotii la fapte. cu 200 de gospodarii. satul a fost asigurat cu transport. Stim despre el lucrul cel mai important ca a avut 200 de gospodarii si ca majoritatea caselor au fost parasite de stapânii lor. desi cadrul initial al naratiunii este mentinut. improprie pentru locuit si activitati umane. cu factologie si cu declaratii ale expertilor. însa satul nu e pustiu de tot. O zapada de un alb pur a troienit izbele si ulitele.iwpr. sunt sufici ente. pusa în legatura cu oroarea banuita. din trei case doua sunt parasite. Au facut un demers catre presedintele Lukasenko. Astazi. instinctiv. Case aproape darâmate. Sa revenim acum la satul si la postarita noastra Natalia trece pe la Rezervatia radiologica de stat din Polesia. teritoriul a fost declarat zona periculoasa. din cel de al doilea (unde este folosit un cuvânt cu o teribila încarcatura semantica si afectiva Cernobîl). desi nivelul de radiatie e înca înalt. A fost reluata furnizarea de energie elec trica.pl?development/modules/training modulesmain. Urmatoarele alineate ne duc iarasi în domeniul faptelor. Paralelismul idila-oroare este pastrat ca laitmotiv.html Tehnicile scrisului 115 Imaginea satului devine clara. raionul nu a deveni t mai putin contaminat . desi li s-a permis sa revina la vetrele lor. La m ijlocul anilor 90. dintre care 16 sunt copii. în care accesul este interzis. Savici a fost odinioara un sat mare si frumos. de tara.net/index. tinând cititorul în încordare. E liniste. nesiliti de nimeni. Totusi.spun colaboratorii de la Directia pentru problemele lichidarii con secintelor catastrofei de la Cernobîl. Cu toate acestea. cu geamurile sparte si cu acoperisurile prabusite. n-am avut încotro. Luati aminte la modul în care. pe un ton impartial. îndata dupa catastrofa de la CAEC. În 1986. Aerul tare. ne este prezentat eroul si cadrul în care acesta se misca. sa încerci a respira cu mai multa precautie. solicitându-i sa le legalizeze situatia. În baza unei expertize facute de Institut ul de radiologie Aleksandrov din Mensk. datorita primei propozitii din alineat. a acoperit vârfurile înalte ale pinilor din padurea din preajma. Ce era de facut cu ei? Le-am venit în ajutor. Savici are 97 de locuitori. Urmatorul alineat ne transfera însa din domeniul emotiilor în cel al faptelor. Oamenii au revenit de bunavoie. toata populatia de aici a fost evacuata. care este o part e a teritoriului contaminat . Terenul a fost dezactivat. Idila rustica. . sa-l tragi pâna în adâncul pieptului. Dupa care urmeaza o reîntoarcere în domeniul culorilor pure . din primul alineat. problema fiind pusa în cont ext. parca te-ar îndemna sa-i încerci prospetimea.

slava Celui de sus! Mai traim! Si iarasi o turnura de la emotii si sentimente spre fapte: Cele mai multe probleme le au cei cincisprezece copii din sat. Care mistreti?. în conformitate cu planul autorului. care se învioreaza la vederea postaritei. au fost pe aici mil itari. nici în padure nu-i nici zare de radiatie. Pericolul de iradiere este privit de multi sateni cu stoicism. Avem doar radiologul nostru. nu mai avem atâtea zile. Cum o sa-i transporte pe elevi pâna acasa? . E o evidenta. Majoritatea sunt oameni în vârsta. Zic ca sunt prea vechi în zile pentru a-si muta cuiburile. În fiece zi un autobuz îi duce la scoala din oraselul Racovici. în pofida hotarârilor care afirma ca acest loc este bun pentru viata.si unde se fac cercetari stiintifice. Totusi. Urmeaza iarasi emotiile. de fapt. ca nici în sat. însa peste doi ani ne-am întors înapoi. Sunt si din cei care îsi râd în barba. proble mele ramân. Natalia de la Dvor Savici îmi marturiseste ca copiii ei sunt foarte bolnavi. n-am za cut prin spitale de când ne stim. spune un satean. a umblat cu dozimetrul si a facut masurari peste tot . Sanatatea populatiei se afla sub supravegherea permanenta a doctorilor. Strângem poame si ciuperci. Ruleaza pe lânga niste localnici. Si suntem sanatosi. drumul e troienit. Vremea e proasta. Asa se si întâmpla. îsi face griji Nikolai. 116 Manual de jurnalism Ne-au evacuat. care spuneau ca gata. care are patru copii de scoa la. O femeie îmi zice: Ra diatie? N-ai ce te teme de ea! Radiatie e peste tot! . Am tre i: cel mai mare . Unii vânatorii povestesc ca au întâlnit în padure un mistret de talia unui om. aici ne este casa. Când centrala a explodat. Masinile de deszapezire n-au ajuns înca pe ai ci. nu se mai lucreaza. care sunt acum. Aceste alineate pline de pitoresc pregatesc cititorul pentru o noua revenire la domeniul faptelor. aici e sfârsitul Belarusului! Dar. înainte de înfiintarea de semanaturi. gospo daria Suntem batrâni. Savici nu are nic i gradinita. satului i-a fost repartizat un medic care acorda asistenta necesara. mult mai personale. îl linistesc ceilalti. bem lapte. si pe la ocolul silvic local. Potrivit datelor Centrului republican de radiopatologie. anemie. spunând ca toate-s brasoave. nici scoala. În colhozuri. slava Domnului. Proximitatea acestui sat de zona Cernobîlului naste o groaza de zvonuri. Tot mai multi copii acuza indispozitie. la batrânete.. . dintre ce le mai incredibile. Carnea si legumele cultivate aici sunt testate permanent. simptome pe care multi le pun în legat ura cu catastrofa de la Cernobîl. pastem vite. copiii nascuti dupa anu l 1986 fac parte din grupul de risc sporit în ce priveste contractarea unor maladii cu transmitere gene tica. Oricum. Urmeaza un nou zigzag catre satul Savici si locuitorii sai eroii acestei naratiu ni. Vin echi pe medicale speciale. situat la 18 kilometri departare.. altii ca au vazut un elan cu doua capete. O sa-i aduca! Asa cum au adus azi pâine la magazin! . Sunt verificate si terenurile.

accentul se punea pe atragerea de investi tori în industria de extractie a petrolului si a gazelor. îsi aminteste Natalia. efectul economic rapid si profitul imediat fiind garantate. Problemele de sanatate au aparut îndeosebi vara trecuta. I-au examinat si pe ai mei si au ra mas uimiti. e cazul sa revenim la realitate chiar astazi si sa identificam ocupatii mai sigure decât vânzarea resurselor naturale. Amurgeste. la un control al radiatiei. însotita de câinele ce da vesel din coada. deja într-o perspectiva apropiata. Vara. economia Kazahstanului nu va mai beneficia de injectiile financiare p rovenite din vânzarea petrolului. banii adunati în Fondul national sunt suficienti pentru doi-trei ani de viata relativ prospera. unde se duce. nu luam delaolalta. Pri n urmare. Ce va urma? Cât timp vor ajunge tarii banii încasati din vânzarea aurului negru? Deoca mdata. De unde vom începe? . ca rezervele de petro l kazahe. În pofida acestei stari de incertitudine. S-au nascut toti dupa avaria de l a Cernobîl. potrivit calculelor economistilor. Exemplul 2 Cum sa recladim Kazahstanul Ca sa nu ajungem la sapa de lemn Revista Economist scria. ne uitam ce strângem. al doilea 11. Cu toate acestea. Tara s-a obisnuit sa consume fara a produce nimic în schimb. îndeosebi a postaritei. În conditiile crizei economice. iar cele strânse chiar lânga satul lor erau contaminate. Natalia îi personifica pe toti traitorii din Zona . În drum. ne vorbeste postarita. Ne-a marturisit ca odata. Desigur. dar acum se plâng ba ca-i doare inima. Doctorii au spus ca copiii sunt tare bolnavi. Nu mai putea respira. viata merge înainte.are 15 ani. ai masa. Mi-au spus ca sunt foarte iradiati . într-un numar din vara anului trecut. Am f ost nevoiti sa-l ducem la Jlobin . a copiilor ei si a dificultatilor cotidiene cu care se con frunta locuind în aceasta zona calamitata. poamele culese din zona ev acuata s-au dovedit a fi curate. ca e bolnav de inima. era o solutie rezonabila: tara trebuia scoasa din prapastie. ba stomacul Îmi zice ca în sat au venit doctori de la Mensk. La tara e mai usor: ai casa. Cunoastem l ocuri curate . daca tinem cont de ritmurile cu care sunt exploatate. de fapt. si o fiica de 8 ani. vor fi secatuite în doar 22 de ani. Feciorului i-a fost foarte greu. Natalia se întoarce acasa urmând aceeasi cale. întâlneste autobuz l ce aduce copiii de la scoala. când în jurul satului ardeau padurile si turbariile. Mai înainte nu aveam probleme deosebite cu ei. Natalia nu are de gând sa plece din Dvor Savici. În încheiere. dupa poame si dupa mure. Tehnicile scrisului 117 Asadar. P artea proasta e ca aceasta a constituit unica preocupare. sa-i examineze si sa le masoare gra dul de iradiere. Nu au. Alti sateni gânde sc la fel. Pentru cititori. celelalte sectoare ale economiei ajungând treptat în de clin. te mai duci cu copilasii la padure. în mintea cititorilor se fixeaza o imagine pregnanta a acestor oameni. Pâna în acest moment.

dezvoltarea tehnologiilor biol ogice reprezinta o directie strategica si. Si doar într-un e vorba de cel al biotehnologiilor. Însa e problematic daca se va gasi vreun businessman kazah care sa ri ste sa investeasca într-o ramura ce necesita angajarea unor cadre stiintifice si crearea unor laboratoare în zestrate cu aparatele si utilajele cele mai performante. [ ] Nu a fost o alegere usoara. De altminteri. acordati tot sprijinul anume acestor ramuri. ei considera ca vor testa justetea metodei lor. cum ar fi transporturile. în aceasta problema. moderne. Este de înteles ca productia materialelor de constructie are perspectiva boomul din con structii determina acest lucru. E o recomandare facuta primilor cinci lideri în domeniul afacerilor: aici puteti si e necesar sa va investiti bani i. reprezentând atât marele business. ca domeniu în care sa fie implement at proiectul-pilot. cercetatorilor revenindu-le o imensa responsabilitat e. Sa vorbim mai bine despre perspectivele reale. cu cele mai mari perspective. industria texti la. expertii în marketing au considerat ca. acest sprijin multilateral a si fost promis. productia materialelor de constructie. profitabile . Cu toate acestea. Kazahstanul trebuie sa înceapa a lucra în acest domeniu.Sa uitam însa de cele triste. A cestia au analizat amanuntit situatia si perspectivele mai multor ramuri industriale. o recomandare pentru guvern: daca vreti ca statul sa nu mai depinda de sonda de titei. cel putin . [ ] Ospitalitatea. dupa cum se vede. Publicati întreaga lista! Este de remarcat ca în lista întocmita în cea de a doua etapa a studiului (care. care nu este una infailibila. realiz at în anul trecut de un grup de specialisti de la Centrul de studii analitice în domeniul marketingului. nimeni nu lanseaza apeluri de a abandona afaceri care merg. caci pentru miile de oameni de afaceri kazahi. pentru a îmbratisa altele. o afacere profitabila Expertii au optat pentru industria turismului. Pentru început au selecta t 150 de directii. Cu atât mai mult cu cât. ne putem sprijini pe rezultatele unui temeinic studiu. singur domeniu rezultatele se lasa asteptate Ce-i drept. daca a ajunge din urma si a întrece tarile dezvoltat e este cu neputinta. viata însasi va interveni în aceasta lista. Desigur. accesul l a aceasta mult râvnita lista e echivalent cu un bilet de intrare în viitorul luminos (si asigurat!). fitotehnia. Luând aceasta ramura ca exemplu. din care au ales 23. totodata. Ramurile în care investitiile a u un efect economic mai lent sunt mai putine: industria farmaceutica si cea chimica. ca sa ramâna. hoteluri . cât si businessul mic. va am intim. multi se întreaba cu mirare cum de a ajuns aceasta directie tocmai în a doua etapa. în cele din urma. În plus. cuprinde 23 de ramuri) sunt incluse domeniile de afaceri în care investitiile se recupereaz a rapid. Ce folos au oamenii de afaceri din aceste calcule? Unul direct. batuta în cuie. 5-7 directii. fiindca au perspective mai mari. Rezultatele studiului sunt. Se admite ca afluxul de turisti straini în tara va da un imbold dezvoltarii infras tructurii (cel putin în alte tari s-a întâmplat anume asa): vor fi construite sosele noi.

pentru lumea din afara. trebuie sa fim o tara stabila si democratica.si restaurante. Faptul c a. mai multa adrenalina! Astfel. ca mâine se vor ivi alte perspective si a tunci altele vor fi prioritatile. Ce structura a fost utilizata la conceperea articolului? 4. ziarul Karavan (Kazahstan). Kazahstanul figura în lista tarilor pentru care era foarte greu de obtinut o viza. Fac ele textul mai expresiv? 2. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. [ ] Cam mic e statul. Specialistii 118 Manual de jurnalism estimeaza ca în tara noastra exista premise pentru dezvoltarea mai multor tipuri d e turism. Astazi. sprijinul statului. 07. Aigherim Mekiseva. care vin pe termene de 10-20 de ani. oricât ar parea de banal ceea ce spun. deoarece este mai usor sa-ti faci o reputatie pornind de la zero decât sa repari o reputati e compromisa. cu toate acestea.2005 Întrebari: 1. cu cât e mai proasta infrastruc tura. Kazahstanul este o terra incognita. Kazahstanul are o serie de avantaje. 3. care necesita resurse umane considerabile. problema exista. Un avantaj este asezarea sa geografica între Est si Vest. Despre ce este acest articol? Formulati pe scurt tema pe care o abordeaza. Cum se încheie articolul? Are acesta un final? 6. Gasiti cliseele din acest articol. situatia se va rasfrânge în mare masura si asupra Kazahstanului. Daca la frontierele noastre vor fi conflicte.01. se retrage în tarile înve cinate. Daca dorim sa prezentam un interes pentru invest itori. Forta de munca devi ne tot mai scumpa. Exemplul 3 Un baietel de sase ani din New Orleans . Mai exista în aceste estimari si doua pietre de poticnire vizând geopolitica si politi ca interna. Larisa Uvalieva. desfasoara cu mare prudenta activitati în statele nedemocratice. De altfel. adica un pamânt necunoscut. iar businessul. Cum este conceputa introducerea? 5. inclusiv turismul ecologic si cel extrem. E posibil. Avem vecini instabili. Datorita situarii sale geopolitice. Proiectul kloster pe care l-au elaborat nu e decât un plan de lucru pentru ziua de mâine. multe locuri noi de munca. va fi creata o industrie a distractiilor si. Nivelul riscului de investire în tara este determinat de nivelul riscurilor din într eaga regiune a Asiei Centrale. unde bratele de munca sunt mai ieftine. cu atât e mai bine mai multe impresii. de asemenea. dar si de dezavantaje. prin urmare. este în realitate un avantaj. Un dezavantaj îl reprezinta frontierele sale transparente si cresterea nivelului de trai. nici investitiile nu vor fi atât de mari (sa fi fost ales turismul domeniu pentru experiment tocmai din acest motiv?). procedura de eliberare a vizelor pentru cetatenii mai multor tari a fost simplificata. n-ai unde-ti lua elan! Ultimul lucru pe care l-au dorit specialistii în marketing a fost sa-si asume rolu l de profeti si de purtatori de adevar în ultima instanta. totodata. Va fi necesar. Marii investit ori. precum si teritoriul imens. Pâna de curând. pentru acestea.

Tata e înalt. cu totul neobisnuit. unul era în scutece. Alaturi paseau alti cinci copilasi si se vedea de la o posta ca piciul este lide rul. Tehnicile scrisului 119 Baietelul de sase ani spuse salvatorilor cum îl cheama: Dimonte Love. îmi sunt verisori. Copiii se tineau de mâini. functionar la Centrul national pent ru problemele copiilor pierduti. iar o copilita cu cosit e. care au fost adusi. a spus el. spune Pat Coveny. situat la 45 de mile vest de New Orleans. Abia mai târziu am realizat ca asemenea cautari se fac pe întregul teritoriu al statu lui. Mai târziu. s-a vazut însa ca ea cauta alti copii. Când aceas ta femeie a fost contactata telefonic. desi cre dem ca aceasta cifra va fi mult mai mare . iar ceilalti doi copii. stiind ca parintii acestora fie si-au pierdut viata. membru al echipei de medici-salvatori din Houston. de aceea comunicatele despre copi ii pierduti la New Orleans mi se par credibile. Câteodata copilasii se ratacesc. parveni o veste ce dadea sperante: o femeie dintr-u n lagar pentru sinistrati din orasul Tibodo. iar mama e mica de stat. j oi. Când aveam copii mici. salvatorii au avut prilejul sa asculte mii de povesti spuse de oamenii ce au suferit în urma stihiei. [ ] Revin mereu cu gândul la una si aceeasi întrebare: cum s-a întâmplat ca un baietel de sas e ani sa-si asume grija pentru sase gâgâlici? Pentru moment. Cu ceilalti trei copilasi locuim împreuna în acelasi bloc. doctorii au încerc at sa afle de la copii cum îi cheama. de numai trei ani. A mai indicat adresa.si-a asumat grija pentru sase gâgâlici În haosul ce domnea pe strazile din New Orleans. [ ] . parintii sinistrati au anuntat disparitia a 220 de copii. a spus el. i-a cutremurat. La statul major al salvatorilor Dimonte a comunicat informatia despre familia sa . A fost o descoperire ce mi-a dat fiori . Trei copii aveau câte doi anisori. inclusiv sugarul care era cu Joyce Miller. împingea un carucior în care era fratiorul ei de 14 luni. E destul sa nu iei seama de ei o singura clipa si i-ai si prapadit . în centrul pentru refugiati din New Orleans. se întâmpla uneori sa-i pierd. Derinel . la statul major al operatiunii de salvare. nu puteai sa nu remarci acest gru p. de sinistrati: un pici de sase ani mergea pe strada ducând în brate un p runc de cinci luni. Tairic si Zoria. purtato r de cuvânt la Departamentul asistenta sociala din statul Louisiana. spune Mike Kenner. cauta sa pte copii. Saptamâna trecuta. marturiseste ea. Sunt copii curati si sanatosi. v icedirectorul Departamentului sanatatii din Louisiana. frate si sora. deja noapte fiind. cei care se aflau în cladire împreuna cu copiii au prins a aplauda. [ ] Transportarea acestor copii a fost cel mai dificil lucru pe care l-am facut vreod ata. numarul de telefon si scoa la primara la care învata. fie i-au lasat de izbeliste . zice Sharon Howard. Micutul de cinci luni e fratele meu. totusi istoria acestor sapte copii. În orasul Baton Rouge. marturiseste Nanette White. Auzind apelul.

Dimonte i-a dat pedagogului Derrick Robertson. la Baton Rouge. Însa în acea zi nefasta familia era într-o situatie dispe rata. i-a spus sotiei sa-i urc e pe copii în aparatul de zbor. împr euna cu mamele celorlalti cinci copii. De aceea au decis sa se evacueze cu elicop terul. nu e dintre cele care îsi lasa copiii în voia cerului. Precum . copilul a raspuns la nume. Tairic. din New Orleans. doamna Williams a declarat ca este o mama grijulie. Îi c unosteau de acum dupa nume: Dimonte Love. Cred ca îsi vor aminti doar ca au supravietuit uraganulu i Katrina . pilotii le-au spus ca pot lua la bord doar copiii. la ora 15. laptele lipsea. orasul unde se aflau parintii lor. caruia îi spusesera Gi era. Când a venit elicopterul. Sâmbata seara mama lui Dimonte a fost gasita: se afla în lagarul din San Antonio. fiind prinsa ca într-o capcana în apartamentul de la bloc. Li ivud Moor jr. a vazut fotogra fiile copiilor sai pe pagina web a Centrului national pentru problemele copiilor pierduti. Contactata la telefon. de 27 de ani. de fapt. 120 Manual de jurnalism Un moment dramatic Apele se mentineau la acelasi nivel si familia a stat patru zile fara electricit ate si fara apa. O fetita de doi ani din acest grup se încapatânase si refuza sa-si spuna numele pâna în momentul când un lucrator a fotografiat-o cu o camera cu comanda numerica si i-a aratat ima ginea. [ ] I-am dat de lânga mine. zicându-i Gi . Copiii au fost transportati într-un oras apropiat. Când salvatorii l-au chemat. iar parintii au fost evacuati în Texas. spune Adrian Law.00. iar eu i-am promis ca o sa am grija de fratiorul meu . Era un moment cu adevarat dramatic. Duminica. cautând sa af le cât mai multe despre copii. Pe fetita care strigase Gabby! o chema Gabriel Alexander. si alte amanunte: Ma ma plângea când au luat-o în elicopter. fiindca mi-as da si viata pentru copiii mei . a rsita pe care au suportat-o si miasmele orasului inundat. 48 de ani. de 26 de ani. Elicopterul n-a mai venit. Pedagogul Derrick Robertson considera ca este putin probabil ca acestor micuti s a le ramâna în minte toate necazurile si peripetiile prin care au trecut: evacuarea cu elicopterul. Copilasul avea nevoie de lapte.În urmatoarele doua zile angajatii Centrului au facut-o pe detectivii. la mamele lor. Fetita arata atunci cu degetul la fotografie si exclama: Gabby! . Darinel Love. Adrian Love. asistentii sociali si-au luat ramas-bun de la micuti. Catherine Williams. Un baietel purta un maiou pe c are era imprimata litera G . Copiii au fost transportati la aeroport si îmbarcati într-un avion ce zbura spre San Antonio. Abia peste câteva zile au aflat unde le sunt copiii. c opiii au fost dusi la Texas. Duminica. Zoria Love si fratiorul acestora. promitând ca vor reveni peste 2 5 de minute sa-i ia si pe parinti. tatal. cu un avion al unei companii aeriene locale. Baietelul.

caci o explozie se poate produce în orice clipa. un autocamion KamAZ . . Ce surse a folosit autorul? 5.si faptul ca peste tot au fost înconjurati cu dragoste . inclusiv 20 de fugase. 3. înaintând prudent pe marginea drumur ilor. înt r-o saptamâna. 3. 10 automobile si care de lupta. la ora 10. Dupa ce le-ati reamplasat. Observati cum se desfasoara naratiunea si daca este respectat principiul zigz agului. În Cecenia poti vedea la tot pasul genisti cu detectoare de mine în mâna. inclusiv cl adirea administratiei si cea a sectiei locale a Serviciului Federal de Securitate (FSB). Femeile au fost oprite de garzile de corp ale lui Ahmad Kadîrov. 06. 2. mentinând o anumita distanta si avansând la fel de încet. 2. Automobil ele si autobuzele de ruta care circula pe alaturi maresc viteza. arat a ca în tactica rebelilor ceceni a survenit o schimbare. Tehnicile scrisului 121 Explozii în Cecenia: razboiul continua Cele doua explozii. Una din ele a declansat explozia imediat. Ce îi lipseste acestui textul? Ce ati mai adauga dvs? 4. În articolul ce urmeaza (pe care îl prezentam cu prescurtari) alineatele sunt num erotate. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. 3. Un razboi ce a devenit. Razboiul din Ceceni a continua. zice el. 12 mai. însa nu se afla la locurile lor. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. fusesera ucise 16 persoane. în Cecenia. Ellen Barry The Los Angeles Times. Detonatorul brâului exploziv al celei de a doua femei nu a functionat. care circula pe ulita din centrul satului. 75 de morti. care potrivit specialistilor a avu t o putere echivalata cu explozia unei tone de trotil.2005 Întrebari: 1. Martori oculari afir ma ca în cabina masinii erau doua femei si un barbat. Dupa ce schema a fost structurat acest articol? 2. 4. a rupt bariera instalata si a explodat. 1 1. gânditi-va daca articolul a fost bine structurat. Potrivit unor date ale statului major al Gruparii unite de trupe. în medie. Deflagratia. în ur ma acestui act. seful administ ratiei proruse din Cecenia. La 15 mai. pentru a trece cât mai r epede pe tronsoanele unde lucreaza genistii. militarii din trupele de geniu au dezamorsat 100 de dispozitive de explodare. 1. mult mai necrutator. puse la cale în ultimele trei zile de luptatori-kamikaze. cel putin. În aceeasi perioad a. Luni. Încercati sa aflati ce structura logica urmeaza acest articol si sa reamplasati al ineatele în conformitate cu aceasta.09. însa si ea si-a pierdut viata dupa prima explozie. Începutul textului este dat însa fara schimbari. Lucrari practice pe tema Tehnicile scrisului Lucrarea nr. acum. Câte surse au fost utilizate la scrierea articolului? Gasiti-le si categorisiti -le. sunt distruse prin explozie. a distrus opt case pe ambele parti ale strazii. Doua acte de terorism în trei zile si. alte 140 fiind ranite. Transportoarele blindate îi urmeaza.

Reactia ce a urmat dupa cele întâmplate la Znamensk a fost cea dintotdeauna: auto ritatile ruse au declarat ca Aslan Mashadov. În momentul exploziei se afla în alta aripa a cladirii si a suferit doar rani usoare. Potrivit informatiei furnizate de statul major operativ pentru lichidar ea consecintelor actelor teroriste. 7. dotati cu mijloacele tehnice necesare . ia sa salt cu ea macar un soldatel! . loctiitorul comandantului Gruparii de trupe ruse. fortele separatiste unite sa înceapa actiuni de l upta efective. Colaboratorii Ministerului pentru situatii exceptionale. Fiind deprin s de mic cu primejdia. facuta de explozie. 8. 9. sa se limiteze l a razboiul minelor si s-ar putea ca. La 14 mai. în urma deflagratiei si-au pierdut viata 59 de persoane. de 19 ani. cautând în acelasi timp sa evite confr untarile directe cu fortele federale. liderii separatisti spera sa pro voace proteste de masa ale populatiei pasnice. Pacat de fugasa. Începutul acestei saptamâni a fost marcat de o alta explozie. considera aceasta ocupatie un fel de a-ti câstiga pâinea fara un prea mare efort. au degajat terenul de darâmaturi. vad un genist ca a detectat bomba si a început s-o scoata din pamânt. presedintele cecen rebel. bomba se umple cu bucati de metal. care s-a produs în satul Znamensk. 10. a avut mare noroc. zice ea. câtiva comandanti au primit ordine de a organiza în locu ri aglomerate acte teroriste de amploare. Mai târziu. liderii rebeli mizeaza. Cân d colo. 12. deja în luna iunie. Kostrovet explica aceasta tactica prin faptul ca în actiunile de lupta cu trupele ruse separatistii sufera pierderi mari. în principal. Uneor . povesteste Iliasov. Groapa imensa din centrul satului. Între timp. în timp ce razboiul minelor constituie activitatea ilegala cea mai bine platita de sprijinitorii din afara . si mai devastatoare . 5. printre care 23 de femei si 12 copii. pe purtarea unui razboi al minelor . functionara în administratia raionului Nadterecinîi cu centrul în Znamensk. în speranta de a salva vreun supravietuitor sau. factori din ministerul rus de interne au lansat presupunerea ca cele doua femei-kamikaze care au detonat bomba se îndreptau spre tribuna unde se aflau conducatorii Ceceniei. ma ucideau la sigur . 13. 6. rebelii ceceni nu intentioneaza. Daca eram în birou. dupa cum se pare. afirma el. Abdurahman Iliasov. a instalat deja mai multe fugase. de a scoate cadavrele din ruinele caselor. Prin aceasta. pe de alta parte.4. a fost astupata deja a doua zi. sarbatoarea religioasa din satul Ilishan-Iurt a fost întrerupta de o explozie. Într-o zi. ar fi implicat în organizare a acestor actiuni. am îngropat fugasa si asteptam sa treaca TAB-ul. 122 Manual de jurnalism 11. Pentru a obtine o mai mare brizanta. m i-am zis. purtatorul de cuvânt al acestuia a declarat ca nici Mashadov. În opinia lui Iuri Kostrovet. situat într-un raion cu o populatie loiala Moscovei si fiind considerat unul dintre cel mai linistite din Cecenia. nici oam enii din subordinea sa nu au nici o implicare. Malika Iusupova. cel putin. Potrivit lui Kostrovet.

15. care au cercetat terenul. de regula. de masa plastica. Tot aseara. Cu toate acestea. satul Znamensk IWPR. Serviciul de presa din Caucaz. a comuni cat unui reporter NI unul dintre angajatii militiei ecologice. Aburan Ismailov. Vâneaza obiective precise foarte rar . artizanale. comandant de pluton de cercetare de geniu. spune Gorelov. spec ialisti din diferite servicii municipale au lucrat la captarea unei pete de petrol. Pentru a fi detectata mai greu. E o consecinta a neglijentei . spune Aleksandr Gorelov. Dispozitivele de detonare sunt. Se opereaza îndeosebi noaptea. sef adjunct al sectiei de militie din raionul Oktiabrsk al capitalei Groznîi. în zona podului Krîlatsk si-au facut aparitia colaboratori de la Ministerul pentru situatii exceptionale. Principiile de constr uctie a acestor mine sunt cele mai diferite. fiind pus în garda de irizarile de pe suprafata apei si de mirosul de benzina. Pescari din partea locului mi-au spus ca în acest loc râul Moscova este destul de cu . 14. Timur ALIEV. Ei afirma ca incidentul nu prezinta un pericol ec ologic.ru. pentru a confectiona o fugasa. Au o putere omorâtoare suficienta pentru a distruge un TAB. Nr. umpluta cu explozibil si cu piroane . În dimineata zilei de luni. aceasta se baga într-o alta caldare. 15 mai 2003 Lucrarea nr. Iliasov zice ca pentru instalarea unei fugase se plateste între 1000 de ruble si 100 de dolari. în bazinul râului Moscova din raionul Fili. Semnalul de alarma a parvenit de la un localnic care. Planteaza minele într-un noroc: cine va trece primul acela va si f i dinamitat. a declarat Ismailov agentiei de presa strana. suma creste de trei-patru ori. duminica seara. 16. afirma ca rebelii instaleaza fugasele în locurile pe unde circula frecvent coloane militare. 2 Moscova e poluata cu benzina În ultimele doua luni în râul Moscova a fost deversata circa o tona de produse petroli ere Aseara.i. a fost înregistrat înca un caz de poluare a râului Moscova în raio nul Mnevniki. care au spalat de pe strazile orasului resturi de produse petroliere. iesise sasi plimbe câinele. Adeseori sunt folosite în acest scop proiectile de artileri e de 122 sau 155 mm. Petele acestea apar de obicei dupa ploi. N u are nimeni grija sa spele strazile si toata murdaria se scurge în râu. Daca explozia este eficienta. aflat în zona lucrarilor de depoluare. Factori de la Directia de canalizare Mosvodostok au comunicat pentru Novîie Izvestia ( I ) ca nu au fost înregistrate deversari de produse petroliere în râul Moscova. ajunge o caldare obisnuita. 179. de la militia ecologica si de la Ministerul resurs elor naturale al Federatiei Ruse. Pe la ora doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse circa 50 de kilog rame de produse petroliere. care a f ost observata pe apa înca de duminica. iar pe apa se mai vedeau petele uleioase. mai persista mirosul de benzina. Spe cialistii de la Mosvodostok considera ca aceste irizari au drept cauza apele de scurgere. în apropiere de podul Krîlatsk. multicolore.

deoarece jurnalismul de actualitati consta. Ce surse au utilizat autorii? Gasiti-le si categorisiti-le. Anna BALASOVA Ziarul Novîie Izvestia . 2. Este structurat bine acest articol? Redactati-l. cu care puteti începe un articol. 16 de pe strada Demian Bednîi. La 30 iunie. Altminteri r ezulta ca ceea ce relatezi din spusele altei persoane poate fi considerat ca stire. la 11 iu lie. Care este tema principala abordata în articol? 3. La sfârsitul lunii iun ie si la începutul lunii iulie în râu a fost deversata aproape o tona de produse petroliere.rat. Ce subiecte vor aborda aceste articole? Analizati introducerile pe c are le-ati scris. este Parcul de autobuze din Fili. analiza unor mostre de sol si au constatat în raionul Mnevniki mari deversari de substante poluante în râul Mosco va. Lucrarea nr. Aleksandra HODONOVA. tocmai în descrierea un or întâmplari ce se desfasoara în fata ochilor reporterului sau ai altcuiva. situatia ecologica a cunoscut o ameliorare. Viktoria GRIGORIADIS. 3 Faceti câteva introduceri-descriere sau introduceri-povestire. procuratura Districtului administrativ de vest a intentat o actiune penala în baza faptului constatat de poluare a râului Moscova în zona Portului de Vest. în majoritatea cazurilor. Analizati-le din punctul de veder e al structurarii lor. Cazuri de poluare a râului Moscova sunt înregistrate permanent. iar . potrivit unei versiuni preliminare. Tehnicile scrisului 123 Pe de alta parte. în ultimii ani. Gasiti partile lor bune si cele mai putin reusite. Redactati aceste articole. într-un comunicat al serviciului de presa al Ministerului resurs elor naturale se arata ca specialisti de la Agentia federala pentru resursele de apa au facut. ochene. iar câteodata chiar si tipari. Reportajul Din acest capitol veti afla: ? Ce este reportajul ? Prin ce se deosebeste un reportaj de o stire ? Cum se scrie un reportaj: cele cinci rigori ale genului ? Câte ceva despre reportajul din sala de judecata Reportajul este o relatare. obleti. Lucrarea nr. Daca considerati ca au o structura nepotrivita. Lânga podul Krîlatsk se prind porcusori. 4 Selectati articole lungi din presa din tara dvs. Ca si în cazul altor genuri.12 iulie 2005 Întrebari: 1. o povestire despre un eveniment sau despre niste eve nimente la care ziaristul a fost martor. Specialistii au depistat repede si sursa de poluare: e o subsectie apartinând Centralei termoelect rice nr. si aceasta definitie necesita completari si precizari . propu neti solutii de îmbunatatire a textului. Culpa bil de poluare. carasi. afirma ei. ilogica. mai mult decât atât. Au fost po luati 700 de metri patrati de luciu de apa.

De-a lungul secolelor. la structura ei piramidala. Dupa cum am vazut. uzând de un întreg instrumentar pe care un ziarist profesionist trebuie sa-l posede. este mai mare ca spatiu si mult mai liber ca forma. Din acest instrumentar face parte si genul reportajului. Istoria cunoaste acest caz antologic. John Carey. a descoperit c a celelalte ziare publicasera deja de doua zile rapoarte despre batalie. dintre stire si reportaj. Caci despre cele vazu te poti relata în cele mai diferite moduri. religia a constituit reactia umanitatii în fata mortii. de regula. alcatuitor si redactor al unei culegeri de reReportajul 125 portaje18. Informarea prompta. calamitati naturale. William Howard Russell. De-a lu ngul a câtorva secole. destul de rigid a. Rationame ntul sau este urmatorul. act iuni militare etc. Cu toate acestea. ajuns la Londra. iar înfrângerea Frantei în aceasta lupta a fost urmata de caderea celui de al do ilea Imperiu al lui Napoleon III. solicita u n timp mai îndelungat pentru a fi scris. În cazul reportajului nu exista. furnizeaza cititorilor ca pe banda rulanta stiri si povestiri despre moartea alt or oameni. reportajul ca gen nu si-a pierdut nici din atractivitate. Reportajele descriu de obicei moartea violenta în cele mai diferit e forme de manifestare a acesteia: omoruri. a pierdut doua zile pentru a aduce la redactie din oraselul francez Sedan un reportaj despre încercuirea si zdrobirea armatei franceze de catre trupel e germane. report er la ziarul londonez Times . nici din valoare. îsi urmeaza Carey gândul. . dorinta de a-i întrece pe concurenti. Batalia de la Sedan a constituit momentul crucial în razboiul franco-prus ac din 1870. dezvoltarea jurnalismului a condus la formularea celor sase întreb ari la care urmeaza sa raspunda o stire. care are iluzia ca tocmai el a reusit sa evite un final violent si terifiant. aceasta goana nebuna. genul stirii a fost elaborat pâna în cel mai mic amanunt. Daca n e grabim. crede ca reportajele contemporane substituie chiar religia. modalitatea ce i-a îngaduit sa creada în diferite forme ale vesniciei. de a anunta primul noutatea a dat a cest rezultat. accidente. Russell se grabea. masacre. asa cum e practicat astazi. Reportajul.ceea ce ai vazut cu ochii proprii devine reportaj. mai bine e sa scriem o stire. facând astfel viata reala suportabila. Aceasta deosebire. Reportajele. Reporteri i acestora îsi transmisesera textele prin telegraf. Ca efect. cititorul se simte mereu în situatia celui care a avut norocul si s-a sa lvat. În anul 1870. care au ocupat aceasta nisa. Mai mult decât atât. a devenit mai pregnanta dupa invent area telegrafului. Nu este însa asa. îsi scr ia reportajul noptile. Mare i-a fost însa uimirea si necazul când. Pentru a nu pierde timpul.

Caci un reportaj nu relateaza doar ce s-a întâmplat. rezervându-i doar functia de a transmite noutati despre morti si despre suferinte. Dar un reportaj poate fi structurat si ca o descriere a probleme lor sesizate de reporter. ? Generalizarile sunt contraindicate acestui gen. în context. de exemplu. Boston . Mai mult decât atât. de regula. Un reportaj bun nu poate fi decât unul individual. Cu alte cuvinte. reportajele bune sunt pretuite la fel de mult ca în timpul primului razboi mondial. îndata dupa eveniment. Are gradul cel mai înalt de literaturitate. Cunoasterea de catre ziarist a vietii secrete a marelui oras impresioneaza profund. ci si arata cum s-au întâmplat acestea. Sa ne aminti m aici de celebrele reportaje ale lui Vladimir Ghiliarovski. În realitate. ? Ziaristul trebuie sa fie martor la eveniment. Ed. Ar fi foarte bine ca în reportaj sa fie indicat locul si timpul în care s-a consumat întâmplarea. London. Ei bine. Evenimentele pot fi descrise respectându-se cronologia . genul reportajului. ? Reportajele se scriu. Ghiliarovski a descris în pagin ile sale de reportaj râuletul Neglinka. arata cum s-au întâmplat lucrurile. o carte care e citita cu placere si astazi. pe de o parte. 706 p. reportajul de tipul O zi cu . cu un însotitor de vagoane la metrou sau cu un po litist de proximitate. ? Evenimentul se întâmpla într-un loc si într-un timp concret. Este de remarcat. The Faber Book of Reportage. Ceea ce conteaza este ingenuit atea si sinceritatea perceptiei. cu un parlamentar. 18. moravurile locatarilor din aziluri si evenimentele tragice de pe Hodînka. Ceea ce îl deosebeste în primul rând de o stire este ca forma de concepere si de scrie re a reportajului este libera. ca reportajul este prin excelenta genul prin care ju rnalismul se înrudeste cu literatura. Faber and Faber. când Hemingway îsi scria reportajele sal e din Europa. Pe de alta parte.Nu încape îndoiala ca aceste idei vulgarizeaza. dupa cum am mentionat mai sus. cititorul afl a lucrurile . ci are o forma libera. deoarece. Au fost editate sub f orma de carte. reportajele sunt citite cu acelasi interes ca acum un secol. în care este descrisa o zi petrecu ta cu un primar. este un gen mult mai generos. ci înfatiseaza evenim entialul. transpare din aceste aprecieri dorinta de a conferi reportajului valente pe care nu le are. sau ca o povestire despre locurile pe care le-a vizitat. Se practica. John Carey. ? Un reportaj nu numai relateaza despre evenimente. în epoca Internetului si a telefoniei satelitare. 126 Manual de jurnalism Prima recomandare: ziaristul trebuie sa fie martor la eveniment Efectul prezentei confera textului autenticitate. 1987. ce criterii vor fi respectate pentru a scrie un repor taj interesant? Vom încerca sa formulam aceste exigente pe care le implica genul sub forma unor deziderate. Astazi. baile si tractirele Moscovei de odinioara. ce rigori exista. genul reportajului nu este unul rigid.

dimpotriva. tocmai în acest punct rezida difere nta dintre un reportaj si o stire. De ce? În primul rând. Tocmai acest element. nu exista. reportajul va fi receptat ca text literar ce nareaza lucruri abstracte. Prin urmare. mai profesionist este reporterul. detalii care sunt deosebit de importante pent ru acest gen. De altmin teri. nuantata si pasionanta pentru ci . ea vizeaza nu numai reportajul. face reportajul veridic. De altfel. Reporterul ca si cum i-ar vorbi cititorului: Eu am fost la fata locului. carora trebuie sa le spunem exact în ce cadru real s-a desfasurat evenimentul. poate. naratiunea devine proaspata. la o anumita ora si într-un loc anumit Este foarte bine ca în reportaj sa fie indicat locul si timpul în care s-a produs ev enimentul. ci si toate celelalte genuri. Într-o stire nu este folosita persoana întâi singular. la un moment dat. Si cu cât mai bun. acesta oricum va fi pus într-un cadru temporal si spatial concret. Poate ca nu le-am v azut pe toate. o ceata de gura-casca. În plus. De fap t. De ce este necesar sa indicam în textul reportajului timpul si locul? Ziaristul ca re semneaza reportajul este o persoana particulara care s-a aflat într-un loc si într-un timp im portante din punct de vedere social. un ziarist are mai multe sanse decât un simplu muritor sa fie prezent la locul pro ducerii evenimentului tocmai în virtutea profesiei sale. a unui text ce nu încearca sa ascunda de cititor subiectivit atea autorului sau întelegerea lacunara a situatiei. Datorita lor. Chiar daca nu este vorba de un eveniment concret. Orice subiect ati abo rda. Pe când în reportaj eu -l ziaristului constituie un element obligatoriu. Totusi un text scris sub forma unor marturii reportericesti capata curând aura une i naratiuni subiective.de la un om care a fost acolo si care are dreptul sa spuna: Am vazut totul cu ochii mei . Un reporter profesionist nimereste. Cea de-a doua recomandare: un reportaj relateaza despre un eveniment care s-a produs într-o anumita zi. într-un loc unde ar treb ui sa fie doar niste trecatori întâmplatori si. În caz contrar. în textul ei obiectiv (sau care tinde spre obiectivitate) persoana jurnalistului ca si cum dispare. în pofida unilateralitatii pe care i-o imprima. unde autorul. cauta sa fie cât mai obie ctiv. fara nici o contingenta cu realitatea. Scriu însa ceea ce am vazut cu ochii mei si nu pretind la nimic mai mult . cele comunicate de ziarist sunt importa nte pentru o multime de oameni. Recomandarea a treia: reportajul se scrie îndata dupa consumarea evenimentului Aceasta exigenta este legata de mai multe aspecte ale artei jurnalistice. cu atât are mai multe sanse sa fie de fata acolo unde se întâmpla ceva. fiindca atunci când reportajul este scris îndata. e bine sa scrieti textul îndata dupa eveniment. în mintea reporterului m ai sunt vii detalii ale celor întâmplate. acest reportaj ar putea fi citit si peste câtiva ani si citito rilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a sti când si cum s-au întâmplat cele descrise .

mâinile iuti ale femeii închipuie un dans halucinant. Amanunte care fac textul atât de expresiv! În fragmentul de mai sus au fost utilizate multe citate din vorbirea personajelor. uitând sau nestiind de regula celor doua surse (vezi capitolul Scriem o stire ). care erau transmise dintr-un institut de proiectari în altul.08. (Ziarul Aiot Ashar .aceasta activitate [de reconstructie a orasului Spitak. o salta iarasi. despre problemele si neîntelegerile pe care le au. distrus de un seism devastator] nu depasea faza de întocmire a unor documente. b) Dupa cum am fost informati la Departamentul pentru relatii cu publicul al primariei din Spitak. barbate. Armenia. care erau transmise dintr-un institut de proiectari în altul. saltând-o în sus si prinzând-o cu dreapta într-o miscare circulara si. ca si descrierea circumstantelor în care au fost spuse.. besicându-se.). Sa comparam: a) .. femeia o ia în mâna stânga. Cum anume? Putem aduce o multime de exemple. prin aceeasi miscare.aceasta activitate [de reconstructie a orasului Spitak. Se face mai întâi un foc bun pâna se încinge vatra si Saira ( De fapt. ai impresia ca ceea ce vezi nu e cu putinta. distrus de un seism devastator] nu depasea faza de întocmire a unor documente. încât. Ia vezi-ma cât mi ti-s de chipes! . Azniv ia apoi foaia gata si o pune atent pe vatra fierbinte. o a doua calitate a unui reportaj reusit ar fi utilizarea acestor citate . . prinzând-o în mâna stânga. spre sfârsit. În primul exemplu. când primar al Spitakului a devenit Suren Avetisian . iese ca esti însurat cu o baba! Unde ti-s atunci nepotii?! . Reportajul 127 Lipiile se coc chiar pe vatra. numele meu adevarat e Samiram! ) se asaza la o masuta joasa.titori. Iata un fragment dintr-un reportaj despre o familie de curzi care locuieste sus. zice Pusur aratând spre Saira. în aceste cazuri. În plus. Miscarile se accelereaza. Citarea. de o coordonare desavârsita. Situatia aceasta a durat pâna în 1996. lânga vârful muntelui Aragat. Asadar. mai trece un minut (acum Saira reia miscarea imposibila a mâinilor. pe care ea îl întinde cu vergeaua . o alta foaie de aluat. Astfel. Peste un minut-doua. Aluatul prinde a se besica si a se strânge. întoarce foaia pe cealalta parte (în timp ce Saira întinde alta turta). si tot asa. a unor proiecte himerice de orase vechi si orase noi.G. 24. care fac textul mai cursiv si mai aerat. Daca acest reportaj nu ar fi fost scris îndata dupa întâlnirea cu eroii sai. La care Saira îi raspunde pe loc: Auzi. Când foaia e destul de subtire. care ramâneau doar pe hârtie. este utila. când primar al Spitakului a devenit Suren Avetisian .. multe ama nunte s-ar fi uitat.. care nu inspi . creând totodata efectul prezentei. atunci eu îs David din Sasun (erou al eposului armean M. Ziaristii verzi. Textul pe care îl scrie este însa unul îndoielnic. care ramâneau doar pe hârtie. citatele dau reportajului veridicitate. în timp ce pe vatra se coace. ziaristul îsi asuma responsabilitatea sa comunice... scr ierea reportajului îndata dupa eveniment ofera avantajul de a insera în el vorbele protagonistilor. De obicei. pe plai. inserându-le în articolele lor drept adevar pur. iau adeseori aceste spuse de bune. I se pune pe masa un bot rotunjit de aluat. la început de cariera. Asa faceau lipii femeile batrâne din Sasun . a unor proiecte himerice de orase vechi si orase noi. saltând foaia urmatoare) si lipia gata e aruncata pe o pânza special pregatita. ce spune? Care va sa zica. cititorului adevarul.2002). oamenii le povestesc ziaristilor despre ceea ce-i framânta. Daca zice el asa. Situatia aceasta a durat pâna în 1996. în numele sau.

Sau s-ar putea ca el sa 128 Manual de jurnalism promoveze punctul de vedere al unei parti: în acest caz. daca scriam: La spitalul din lo calitate am fost întâmpinati de câtiva oameni. Sa e xaminam . desigur. o verificare a informatiei. pe patul din colt murea de infarct un barb at de saptezeci de ani. am intrat în sectia de reanimare. În cel de al doilea exemplu se arata cine a facut ac este declaratii. La spitalul din localitate am fost întâmpinati de câtiva oameni care protestau împotriva politicii an tiarmene a conducerii de la Tbilisi . Spitalul era. un efort suplimentar. orasul principal din aceasta zona. într-o cladire veche si umeda. populata apr oape compact de armeni. Am scris. Autoritatile vor sa ne scoata din aceasta cladi re! . Facând însa acest efort. nefiind sustinute de argumente. Sunteti ultima noastra speranta. improprii pentru o asemenea instituti e. blocul cel nou fiind departe de casele lor. care luase decizia de a muta spitalul dintr-o cladire buna si bine înzestrata în niste spatii neadaptate.ra încredere. ziaristul va îmbunatati sensibil calitatea articolului. nast ea o femeie. Iata si un alt exemplu. dupa ce am cercetat lucrurile la fata locului. desigur. Totusi. destul de nou. Câtiva doctori locuiau însa în vecinatatea cladirii vechi. Autoritatile au propus ca spitalul sa fie mutat într-un alt imobil. iar în alt colt. dupa un paravan improvizat din cearsafuri. Modul de abordare di n cel de-al doilea exemplu solicita. Însa cât ar câstiga articolul. este indicata direct sursa interesata sa faca primarului o imagine f avorabila. acoperindu-se cu lozinci demagogice. Djavahk). fraza pe care tocmai am scris-o reda destul de exact situatia de la ace l spital. Afirmatiile sale par gratuite. de talentul ziaristului. Am ajuns la Ahalkalaki. În mijlocul salii era instalata o soba. despre cazul de la Ahalkalaki. într-adevar. ar fi vorba de o comanda electorala a primarului Suren Avetisian. amplasata la parter. au hotarât sa-si rezolve proble ma în acest mod. Acestia. Djavaheti este o regiune îndepartata si. Am trecut pragul saloanelo r cu bolnavi. neglijata de autoritati. cu cât ar fi fost mai bun. întrucât aceasta (sursa) este subordonata conducerii primariei. Ei bine. ag itati. ci si înfatiseaza Este o rigoare a genului strâns legata de maiestria. într-o încapere rece si nepriet enoasa. implicit. În luna septembrie a anului 1999 am facut parte dintr-un g rup de ziaristi armeni si gruzini care a vizitat Djavaheti (sau în armeana. Cea de a patra recomandare: reportajul nu numai relateaza. Vorbirea directa face descrierea acestei scene mai expresiva si mai fireasca. am constatat ca alta era problema. Sunteti datori sa ne ajutati! strigau acestia. în acel moment.

de a surprinde detaliile (de exemplu. în care a murit aproape un milion si jumatate de oameni. nu ne arata chipuri de gardieni. Are un stil lânced. nici nu vor protesta. facultatea de a avea ochi .textul ce urmeaza. complete. Vedeau oare acei oameni în agonie ochiul esesistului ce îi observa? Oricum. Autorul nu ne of era în textul sau o imagine a acestui penitenciar.2002). care mai a poi vor fi utilizate în reportaj. Aici. În centrul usii e ferestruica un cerc cam de trei toli în diametru. Pentru a înfatisa. Evident. 19. marca producatorului acestor usi). Coridorul din corpu l al saselea este drept.07. numite Baie si deparazitare . daca în aceste încaperi arestatii ar fi torturati chiar în modul cel mai inuman. Iata o mostra de text mort. Si va mai dau un sfat. daca aveau usile ceva mai largi si daca erau amplasate în alt loc. cimentate. despre lagarul de la Majdanek. asemeni fabricantului de seifuri sigure. ochiul sau era bine protejat de o plasa de otel ce acopera ferestruica de la usa. Încaperile din camera de gazare. de vreo 28 de metri patrati. un asemenea nivel de maiestrie poate fi atins dezvoltându-ti mereu spirit ul de observatie. Reportajul 129 Sa-l comparam cu un fragment dintr-un alt reportaj în care sunt descrise usile de la camerele de gazare din lagarul de concentrare pentru evrei de la Majdanek. Sunt contraindicate genului Reportajul ca gen nu are pretentia unei descrieri obiective. de otel. de otel. ba chiar si de a-i urmari pe lucratorii penitenciarului. Un coridoras uneste corpul al saselea de cel central. luminata de o ferestruica. nu e neaparat sa apelati la prea multe e pitete. nu înfatiseaza! Nu uitati acest lucru. de detinuti. puteau fi confundate cu un rând de garaje mici si confortabile. [ ] Boxa reprezinta o încapere sumbra si jilava. cititorul nu vede. Reportajul a fost scris la 23 iul ie 1944 si este semnat de ziaristul britanic Alexander Werth19. Textul suscita interesul. adica de a remarca ceea ce altii nu vad. pune pe articolele sale marca fabricii. fortând cititorul sa vada si aceste usi. câltos. Berlin . care. constituit din sute de gaurele. si aceste zavoare.. facându-te sa-ti imaginezi grozaviile ce se petreceau di ncolo de usile metalice. care. mândru de marfa sa. prin urmare. pur si simplu. Însa usile. Armenia. Si.. (Ziarul Erkir . birocratic. Daca e sa ne referim la camerele pentru interogatorii si la boxe . Recomandarea a cincea: nu abuzati de generalizari. fiecare având câte un zavor greu. Acestea apreciaza. si aici e mult mai simplu sa asiguri izolarea detinutilor . ceilalti arestati din încaperile de la etajele superioare oricum nu vor auzi nimic. mentionam ca acestea se afla la parter. acestuia nu avea de ce sa-i fie frica. producatorul acestor usi a aplicat în jurul ferestruicilor inscriptia Auert. Ziaristul . usile! Usi grele. reprezentau niste constructii anoste. autorul creeaza imagini. unde arestatii [ ] au ceva mai multe posibilitati de a comunica între ei. nu aude ce se întâmp la dincolo de zidurile închisorii. Cladirea închisorii are sase corpuri. Felul în care autorul înfatiseaza aceste usi ne face sa întelegem si sa simt im mult mai mult decât în cazul în care el ar fi relatat.

va recomand sa aplicati un procedeu.. candid.. 130 Manual de jurnalism mortii si cei care îi înmormânteaza pe cei raposati . Lon don. numit de mine procedeul lui Simplicissimus. iar fecioru-meu si-a pus în gând sa plece la ea. autorul a scapat din vedere tra gediile umane.. desigur . iar articolul nu mai est e citit pâna la capat. Dar când un ziarist întinde coarda si generalizeaza. care îi sileste pe parinti sa-si paraseasca copii i. asta are doar un baiat. Dupa cum vedem. Simplicissimus. Aici au ramas numai mortii în morminte si noi sa-i îngropam pe cei morti . de oras provincial. Iar generalizarea din exemplul ce urmeaza îl face pe cititor sa se îndoiasca: Foarte multi copii internati la orfelinat nu-si mai vad deloc parintii.2001). Are grija statul de el. deoarece Ahalkalaki îsi duce. 1987. îmi spune un barbat pe care l-am întâlnit lânga muzeul din Ahalkalaki. Cu buna seama. calm. Oralitatii îi sunt proprii exagerarile. Eroul acestei carti nimereste în cele mai dif erite situatii. . fara gând ascuns. el serveste cititorului o simpla o pinie ca fapt veridic.relateaza doar ceea ce a vazut. mai târziu o sa-l iau acasa. Citat dupa The Faber Book of Reportage. inadmisibile însa într-un text scris . chiar si mamele uita de existenta copiilor lor bolnavi. viata sa obisnuita.m. 601. pe toti trei. toate lucrurile trebuie sa-i f ie lamurite. atâta timp cât se afla aici. poate spune asemenea lucru ri. Asta are doua fete în Rusia. s. Iata înca un exemplu surprins în timpul deplasarilor mele la Ahalkalaki: Ne vezi. Ed. Despre orice eveniment Simplicissimus stie sa povesteasca cu intonatia plina de mirare a unui om naiv20. Faber and Faber. Când stau de vorba cu ziaristii. Am si eu o fata la Moscova. iar oamenii de acolo nu se ocupa doar de funerali i. oricum nu am bani sa-l întretin. Efectul e unul: cititorul pune la îndoiala afirmatiile ziaristului. Un om simplu.m. înseamna om simplu. procedeul Simplicissimus presupune ca ziaristul îsi asuma postura unuia care n-ar sti nimic.a. care l-a lasat si a plecat. Hans Jacob Grimmelshausen. p.a. uite. John Carey. de ce foarte multi? Unde a auzit autorul articolului asemenea dec laratii ale unor parinti ipotetici? De ce este atât de sigur ca mamele uita de existenta copiilor carora le-au dat viata? Tot generalizând. ( Nezavisimaia gazeta . Boston. El este distant. fara a se confunda cu personaj ele si pastrând asupra a celor ce se întâmpla o privire detasata si critica. scriind: La Ahalkalaki au ramas doar 19. Realitatea este denaturata. un locuitor dintr-un oras de provincie. în traducere din latina. Pentru a evita asemenea situatii. oamenii mai îngro asa culorile.d.d. Denumirea procedeului mi-a fost sugerata de t itlul unei carti Simplicius Simplicissimus . ramânând însa întotdeauna ca si cum în afara lor. scrisa de un scriitor german din secolul al XVII-lea. A generaliza în baza unor informatii lacunare echivaleaza cu inducerea cititorului în eroare. aratând la cei doi amici ai sai.11. s. 6. la casa de copii au ajuns pe mâini bune. cu abisul lor insondabil.

Reportajul 131 La scrierea unui reportaj din sala de judecata reporterul nu va uita nici pentru o clipa ca numai instanta este în drept sa stabileasca culpa celui acuzat si în nici un caz nu va numi persoana judecata hot sau violator . la scrierea reportajelor din sala de judecata. acuzatul de terorism sau acuzatul de tâlharie . 20.: Editura Societatii Filozofice din Sankt Petersburg. atu nci când se asaza la masa sa-si scrie articolul acest personaj naiv devine cititorul p rezumtiv. vom supune verifi carii toate faptele. Aceasta se face prin a descrie evenimentele si a da citate. Mai mult decât atât. trebuie sa retinem si faptul ca. este clar ca un gazetar ar face b ine sa nu riste. 135. adept al ideii ca. Putin despre reportajele din sala de judecata Reportajele din sala de judecata constituie o varietate a genului. în reportajele noastre. cu toate ca si aceasta c ategorie de crime provoaca o foarte virulenta reactie emotionala. descriind procesul si rezultatul aces tuia. chiar daca instanta de judecata de gradul întâi a stabilit ca acuzatul a comis un furt si a pronuntat o decizie în ace st sens. ??????? ?. Important este sa nu se confunde doua genuri reportajul din sala de judecata si schita judiciara. daca un reporter va numi o persoana nevinovata ca fiind ucigas . ?. dimpotriva. îi va da o apreciere. Caci un cititor nu trebuie sa stie chiar tot ce a aflat gazetarul. ci doar acuzat de furt sau acuzat de viol . Iata de ce. Cititorului t rebuie sa i se explice. ???????? «???????????????» ? ??????????? ???????? ??????//XVII ??? ? ??????? ???? ? ???????: Materiale ale conferintei stiintifice. aici. . Pretul acestei verificari este. este necesar sa fim d eosebit de atenti si de prudenti. Ca si în cazul altor genuri jurnalistice. pentru lezarea onoarei si demnitatii per soanei. De asemenea. deosebit de mare. deoarece nu dispune de informatia necesara. pur si simplu: acuzatul de spionaj . el poate fi tras la raspundere pentru defaimare. Ed itia a 8-a. apare în fata surselor sale ca un prostut. Seria Sympozium . ziaristul îsi exprima si punctul sau de vedere si. astazi. sa arate si sa explice ce se întâmpla în instanta un loc strain si nu prea agreat de simplul cetatean. ???. În plus. nu putem numi oameni judecati ca fiind teroristi . În schita. Seama na cu o fila alba de hârtie o tabula rasa pe care va fi doar ceea ce se va scrie pe ea.Nu e apt sa faca generalizari. Ramân. de asemenea. Si daca un ziarist. când iese în teren. în acest caz. iar examinarea dosarelor poate dura ani la rând. verdictul ar putea fi anulat de instanta superioara de judecata. ci acuzati de terorism . când drepturile acuzatilor din multe tari ce au facut parte din fosta URSS sunt aparate de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. ci sa scrie. 2000. În reportaj autorul nu are dreptul sa emita opinii personale: el va relata doar ceea ce a vazut. va emite pareri despre cauzel e si consecintele deciziei instantei. Astfel. p. c el numit de ziarist ca fiind criminal se va dovedi un om cinstit si fara de nici o vi na. Ziaristul are aici misiunea sa relateze.

Si. iar acuzatiile ce mi se aduc sunt acuzatii ilegale . În afara de aceasta. ceea ce ieri era de neimaginat. a declarat el de îndata ce a avut cuvântul.În reportajele din sala de judecata formularea acuzarii va fi reprodusa cu maxima exactitate (se va indica numarul articolului din codul penal sau din cel civil în baza caruia a fost adusa acuzarea). dupa ora sapte seara. ?. S-a produs. ziaristul specializat în reflectarea proceselor de judecata trebuie sa cu noasca legile tarii. escortat de câteva masini cu sticle opace . drepturile si obligatiile pe care le are aflându-se în sala de judecat a. de pilda. Asistenta ramase stupefiata. Drama a început în seara zilei de ieri. Consider ca acest tribunal este un tribunal ilegal. 132 Manual de jurnalism Ieri dimineata. În multe tari acestia au adoptat declaratii si coduri care reglementeaza activitatea lor. ????????? ? ?????????? ?????????. desigur. I. în cladirea bine . dintre interogatoriu si discu tie. opinia publica mondiala a asistat la o drama judiciara ce a dura t douazeci de minute. au declar at ca presedintele sârb a renuntat la serviciile lor. Texte pentru analiza Lucrarea nr. Milosevici a reusit sa ajunga din palatul prezidential de la Belgrad pe banca acuzatilor din Haga. ???????????????? ????? ???????????. raspunse sacadat macelarul de la Belgrad. editata de Fu ndatia pentru apararea transparentei. dupa o întâlnire de trei ore pe care au avut-o cu el la penitenciarul din Scheveningen. ascultându-l cu atentie pe judecatorul Richard May care îl întreba daca doreste ca acuzatiile ce îi sunt aduse sa fie date citirii. dintre arestare si retinere. O buna parte din aceste documente au fost incluse în cartea Etica profesionala a jurnalistilor. E problema dumneavoastra . reporterul trebuie sa stie car e este deosebirea. în sfârsit. a fost adus. Documente si materiale informative 21. Cuvintele si comportame ntul sau nu tradau însa nici un dram de umilinta sau de rusine el îsi afisa doar dispretul. În alte tari exista uniuni. În doar opt luni. când fostul presedinte al Iugoslaviei si-a revarsat tot dispretul si toata indigna rea fata de tribunalul militar international. fiind despartit de public doar de un perete de sticla rezistenta la gloante. deoarece nu recunoaste aceasta instanta de judecat a. Curând. 1999. când cei doi avocati iugoslavi ai dlui Milosev ici. sprâncene stufoase si cu colturile gurii lasate în jos. carora se va conforma. 1 Rictusul dispretuitor al lui Milosevici Slobodan Milosevici se înclina înainte. care îl va judeca pentru atrocitatile incredibile pe care le-a admi s în razboaiele din Kosovo si din Bosnia. Acest om cunoscut de toti. 21. M.: ???????. c u par argintiu. bresle sau asociatii ale ziaristilor specializati în dom eniul jurnalismului judiciar. se afla acum în fata noastra.

Statu impasibil vreo cinci minute rastimp în care li s-a permis reporterilor sa fo tografieze . iar acuzatiile ce mi se aduc sunt acuzatii ilegale. din sala. para acesta. când doi gardieni în uniforme ONU l-au introdus în sala de judecata.pazita a tribunalului. Într-o engleza stâlcita. Grefierul a anuntat cauza ce urma sa fie audiat a. Venise aici doar pentru a-si trai clipa de triumf: prada pe care o vâna se fusese prinsa. o incinta de un alb orbitor. A fost tinut aici pâna la zece dimineata. dupa trei luni de închisoare la Belgrad si dupa intempestiva extradare în Belg ia. E problema dumneavoastra . purtând o camasa albastru-deschis si cravata cu culorile nation ale ale Serbiei. întocmit pe 51 de pagini. Judecatorul May întoarse privirea spre acuzat. Dle Milosevici. o bserva ca acesta nu are avocati si îi propuse sa se gândeasca bine daca lipsa reprezentantilor este în interesu l dvs? : procesul. Acestia erau dezarmati. evident. Scopul acestui proces este de a conferi o justif icare ilegala crimelor militare pe care le-au comis în Iugoslavia trupele NATO . Arata bine. Magistratul întreba daca dl Milosevici îsi recunoaste culpa. El e! . În afara de acesta. Judecatorul May anunta ca acuzatul se considera inocent. cu accent. va fi unul lung si complicat. dl Milosevici s-a ridicat în picioare doar dupa ce a fost silit de gardian. însotit de alti do i magistrati. în sala de judecata nu era nici un prieten sau vreo ruda a lui Milosevici. Însa ceilalti gardieni. aveau arme. De asta data raspunse în sârba. ca nu cumva sa încerce sa le smul ga arma. dimpotriva. Est e ilegal. unul din cei doi avocati respinsi putea fi vazut în sala. contrastând atât de mult cu depoziti ile despre masacre si purificari etnice facute aici în ultimii câtiva ani. eu v-am pus o întrebare . May a declarat sedinta deschisa. tintind. Era flancat de gardieni. c are îi propuse o casca pentru a asculta traducerea. Dl Milosevici se înclina înainte. Când a intrat în sala judecatorul May. anunta: Consider ca acest tribunal este un tribunal ilegal. Eu v-am raspuns . Pe când banca apararii din fata dlui Milosevici era. prin urmare nu am nevoie de avocati s a-mi pledeze cauza într-o instanta ilegala . auditoriul din tara sa. îl atentiona judecatorul. în momentul în care liderul sârb intra se nin. goala. dupa cum se vede. îmbracat într-un sacou negru. tribunalul nu a fost confirmat de Adunarea Generala a ONU. a declarat el. Carla del Ponte. i-o reteza scurt acesta. Se afla printre ei si principalul acuzator. Judecatorul May îi spuse lui Milosevici ca la momentul potrivit i se va oferi posibi litatea sa conteste competenta tribunalului. Iata de ce tribunalul acesta . Refuza serviciul gardianului. Reportajul 133 Scopul acestui tribunal este sa justifice crimele comise în Iugoslavia. Banca procurorilor din celalalt capat al salii era plina. împreuna cu publicul. iar doamna del Ponte i-a prezentat pe procurori. au exclamat oamenii din sala arhiplina. dupa care l-a întrebat daca doreste sa fie citit în glas re chizitoriul. privind rece si cu desconsiderare la cei 75 de ziaristi.

Este vorba. alta treime arabi. Autorul nu se limiteaza la o simpla relatare despre sedinta de judecata. un neajuns al acestui text este ca Milosevici e ste numit. acesta e abia începutul. spuse judecatorul si amâna sedint a pentru 27 august. Dupa valul de violente care a durat aproape trei sa ptamâni. alcatuit doar dintr-o singura propozitie. o suburbie pariziana situata la 10 kilometri nord-est de ca pitala.07. si o trei me albi. Finalul. continua dl Milosevici în sârba. Dupa care se revine la schimbul dramatic de replici dintre judecator si acuzat. Martin Fletcher (Din Haga) The Times. autorul si-a dat pe fata din capul locului atitu dinea sa fata de acuzat. Pe ultimii aproape nu-i vezi pe strazi. Ceea ce nu este corect când semnezi un reportaj din sala de jud ecata. Între timp. corespondentul no stru în Franta. Iuri Kovalenko. Apoi. 04. doar de zece straini aflati ilegal pe teritoriul francez. locul în care stau procurorii. ci înfati seaza sala în care se desfasoara procesul. tulburator si expresiv. dupa ce da câteva elemente din istoria cazului. O treime dintre acestia sunt negri . Câstig aici într-o luna cât as câstiga în Senegal într-un an Reportaj din Franta al corespondentului ziarului Izvestia Autoritatile franceze au declarat ca deja în zilele urmatoare vor proceda la depor tarea din tara a strainilor implicati în dezordinile stradale. publicul din sala. potrivit declaratiilor ministrului de interne Nicolas S arkozy. situatia din oras . La Aulnay-sous-Bois. Dar. Pentru pri ma data. însa a fost întrerupt cu brutalitate. sala de judecata.2001 Un reportaj minunat. Ce-i drept. în noaptea de marti spre miercuri. Oricum. mizând pe faptul ca procesul va fi unul îndelungat. Porecla îsi are însa istoria sa si i-a fost aplicata lui Milosevici prin analogie cu porecla lui Stalin macelarul din K remlin. Dle Milosevici. tulburarile care au durat trei saptamâni treptat se potolesc. folosind o expresie atât de tare. Structura reportajului e urmatoarea: în debut. locuiesc 80 de mii de oameni. care acum este descris mult mai amanuntit. a vizitat suburbiile rebele ale Parisului. Autorul creeaza o imagine-cadru . autorul descrie înfatisarea lu i Milosevici. Au fost incendiate doar 159 de masini în momentul de vârf al crizei numarul acestora depasea 1 400.este ilegal . nu e acum momentul pentru cuvântari . chiar în primele rânduri. comportamentul gardie nilor. macelarul de la Belgrad . pune punct acestui reportaj. deocamdata. Cât va mai dura aceasta acalmie? Pentru a gasi un raspuns la întrebare. Londra. Dl Milosevici a fost scos din sala: parea figura solitara a regelui L ear care lupta cu forte mult mai mari decât el însusi. la Paris si în împrejurimile acestuia nu a fost înregistrat ni ci un pogrom. autorul arata momentul de maxima tensiune al sedintei de judecata raspunsul lui Milosevici la întrebarile judecator ului.

Izvestia ). a absolvit scoala. Coasta de Fildes . Franta nu ne iubeste. Si-au amintit acum si de noi. frantuzul pur sânge . Toti spera însa la mai bine. însa e destul sa scapere o scânteie si explozia va urma. Chiar daca as avea o mes erie. desi francezii nu sunt chiar atât de rasisti. zice Tarique. De aceea am conveni t asupra întâlnirii. not war! . Azi e liniste. Când esti negru . numai nu pe coloratul bdul. creat de autoritatile local e pe banii contribuabililor. Tatal ei e un algerian. Desigur. gasesc de lucru . Hadjy nici nu-si imagineaza ca s-ar putea întoarce în Senegalul sau natal: Câsti g aici într-o luna cât as câstiga în Senegal într-un an. poli tia cauta sa opereze cât mai discret. Daca. Au venit patru negri tineri. altii fac comert cu tigari de contrabanda sau cu stupefiante. Toti au abandonat scoala. Mali. tovarasul sau. prezinti actele la control de cinci ori pe zi.. izbucneste în hohote de râs Sania. Toti sunt cetateni francezi. Frecventeaza toti un centru de orientare profesionala . nu au nici o meserie si someaza. apelând la intermedierea unui coleg algerian. nici tovarasii sai nu stiu ce le va aduce ziua de mâine. Nu îndraznesc în sa sa fure autoturisme prea mare e riscul! Nu detin nici arme. Dusmanii nostri sunt jandarmii si Sarko (ministrul de interne Nicolas Sarkozy. Tinerii sunt musulmani. Nimeni nu stie ce va face mâine. baietii n-au luptat în zadar. Ahmed. Nici Hadjy. pentru aceasta. Îl iau întotdeauna pe un Pierre. La o adica. nici sa citeasca. nu-s de acord când dau foc la gradinite de copii sau altele din astea. pe care apoi le revând. dupa cum se vede. care locuieste în oraselul vecin. însa a reusit sa se angajeze doar ca gunoier. Senegalezul Hadjy spune ca familia sa din cinci persoane locuieste într-un apartament de patru camere. Algeria. Deocamdata sta acas a. simpatici. fiecare a patra . desigur. Automobilele nu mai sunt incendiate aproape deloc. În tot cazul. Daca e sa dam crezare sta tisticilor. de o indemnizatie lunara de 350 de euro. ura fat a de fortele de ordine a atins apogeul. Numai ca un loc de munca. Make love . dar. Unii fura telefoane fara fir. nu avem. e putin probabil ca m-ar angaja. nimeni dintre ei nu a citit Coranul. Chiar si în conditii de pace în Franta sunt incendiate zilnic sute de masini. 134 Manual de jurnalism Ne-am asezat pe o banca dintr-un scuar. însa parintii lor au emigrat din Senegal. Nu sunt vazuti cu ochi buni nici jurnalistii. oricum. la ce le-ar trebui?! Pentru a relua lupta e destul sa ai o bricheta si o canistra de benzina. La drept vorbind.. nu se plâng de viata grea. Vedeti ce fac pe banca de alaturi? O tânara blonda s-a aciuat pe genunchii unui tânar negru si îl saruta cu foc. Somajul sau închisoarea asta este alegerea pentru multi. zice el. Un tânar mi-a marturisit ca nu stie prea bine nici s a scrie. Beneficiaza. Cu toate astea. Însa pâna a se lasa înserarea. Dupa ce ministrul de interne Nicolas Sarkozy a anuntat gr adul de toleranta zero fata de infractori si a calificat elementele turbulente ca lepadaturi .s-a linistit. si doua fete arabe.

situata în una din curtile dintre blocuri ale capitalei. se vedea o crapatura adânca. au stabilit ca de ambele parti ale cladirii. Si doar functionarii au decis ca. Iuri Kovalenko. Sylvie. acostând trecatorii. peretii fisurati scârtâira sinistru. cu patru caturi. acoperindu-se cu o plasa de crapaturi mai mici. 3. de pe strada Bolsaia Sadovaia. Specialisti de la apararea civila si din structurile pentru situatii exceptionale. Autoritatile au uitat de noi. A locuit la Aulnay-sous-Bois jumatate din viata sa. M irosurile din casa scarii. Muzica araba.. lucreaza casierita într-un supermarket. bloc 5. Ma simt izolata.fata provenind din familii de imigranti algerieni se marita cu un alb . dinspre coltul strazii. Duduitul motocicletelor gonind. de aceea în alegerile viitoare va vota c u nationalistul Jean-Marie Le Pen. Geodezistii au cercetat terenul si au constatat ca procesele naturale ce se prod uc în adâncime fac ca aceasta veche cladire sa se darâme. Casa a fost examinata în interior si în exterior. Evaluati reportajul în baza unei scale de cinci puncte.2005 Întrebari: 1. apoi si-a dat votul pentru socialisti. Totul ma irita. În linistea de miez de noap te. Reportajul 135 Reportaj din casa mortilor Cei o suta de locatari din imobilul de pe Bolsaia Sadovaia îsi pot pierde vietile în orice clipa Un trosnet înfiorator se auzi. precum si angajati din departamentul pentru complexul loc ativ al Moscovei. într-un apartament se clatina tavanul. eu însa nu am banii necesari pentru a ma muta. peretii sunt crapati. Cât de reusit descrie autorul situatia din suburbiile capitalei franceze? 5. cazu tencuiala. totul ma enerveaza. bolta de la intrare se deforma. de la temelie pâna sub acoperis. Prietenii mei au plecat demult. rep rezint o minoritate sortita disparitiei. Cândva Sylvie i-a sprijinit pe comunisti. de 40 de ani. Cum ati fi început dvs acest text? De ce? 3. lânga casa nr. Paris Izvestia . lata de vreo cinci centimetri. de pe care se desprinsese deja o bucata de stuc vechi. . îngalbenit. Mama a patru copii. Tineri i care stârcesc mereu la intrarea în blocuri.11. ve nisera deja echipele tuturor serviciilor de interventie si de salvare ale municipiului: imobilul în car e locuiesc peste o suta de oameni statea sa se prabuseasca. În peretele exterior. Unde le sunt parintii? Pe femeile albe le numesc parasute franceze împutite . Ce tema abordeaza acest reportaj? 2. P e Jacques Chirac si pe comilitonii sai de dreapta nu-i agreeaza. sâmbata noaptea. desi casa nu e într-o stare prea buna. Cea mai mare greseala a mea a fost ca m-am asezat aici cu traiul. din peretii unei case nu prea mari. 17. regreta Sylvie .. este o frantuzoaica autentica . Peste jumatate de ora. Sunt lasati de capul lor de la vârsta de sase ani. fara amortizoare de zgomot. Câte surse de informare au fost folosite? Sunt suficiente acestea sau e necesar sa fie contactate si altele? 4.

Lucrari practice pe tema Reportajul . Cum ati începe dvs acest articol? 3. ne spune Artiom. dupa cum se spune . Aceasta. nu putem sta. Locatarii spun ca sunt gata fie pentru evacuare. Pe de alta parte. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. nu are nimic sub ea. acolo v eti vedea mai bine care-i situatia! .dar. Cât de adecvat prezinta autorul cele vazute la fata locului? 5. Au fost salvatorii. sa intre mai rar în camerele avariate etc. nu poate fi declarata ca nelocuibila. într-o parte. Ne dam seama ca loc ul e periculos dupa ce facem primii pasi: parchetul vechi umbla în toate partile si se afunda sub picior. iar locatarii au fost sfatuiti sa fie mai atenti (sa nu trânteasca usile. desigur. La etaj. departându-se de podea. deocamdata. între podea si perete e o gaura prin care razbate lu mina. Ce alte elemente în plus ati folosi? 4. Încaperea în care ne-a condus Artiom poate fi considerata camera de locuit doar prin tr-un efort de imaginatie. ne-a deschis usa de la un apartament un tânar care s-a prezenta t: Artiom . si ne-au spus ca ai ci. Nu mai locuieste nimeni aici...2002 136 Manual de jurnalism Întrebari: 1. Ce structura are acest text? În ce gen jurnalistic se încadreaza? 2. conducându-ne pe coridor spre camera alaturata. de mult. E locul cel mai periculos din casa aceasta. va voi arata doua camere. Apartamentul are statut de locui nta comunala. care urmeaza a fi evacuate. fiind înlocuit cu scânduri.. Ne-a invitat înauntru: Fiti atenti! Mergeti dupa mine. ce sa mai dreaga ca vechiul imobil sa mai reziste putin. notiunea de reparatie capitala este una foarte conventionala si poate însemna tot ce vrei: de la restaurare pâna la demolarea imobilului. cele mai aratoas e . spune unui reporter NG un barbat ce trece pe scara deteriorata si întunecoasa. iar cei de la prefectura ne-au propus sa ne mutam la Butovo. fie pentru a se muta în alta casa . Pe când edilii capitalei chibzuiesc cum sa faca sa astupe crapaturile acestei case ce se darâma. Odaia aceasta e deasupra boltii de la intrare. În numeroasele fisuri din p ereti au fost instalati senzori. remarca tânarul. zidaria s-a strâmbat. Vântul sufla prin crapaturile din pereti.03. de pe pereti se desprind bucati de tencuiala. însa de vreo zece ani nimeni nu accepta sa intre în el . daca nu tinem seama de blocurile cu cinci etaje. De altfel. doar în sectorul central al capitalei sunt peste treizeci de imobile av ariate sau foarte vechi. Urcati pâna la etaj. ca fiind n erentabil în exploatare.). Crapaturile din pereti nu-s de azi! Casa noastra sta de douazeci de ani la rând pen tru a fi reparata capital! Nu înteleg de ce abia acum au bagat de seama ca cladirea se naruie.. iar în alta part e nu ajunge la tavan. Tatiana Stroghinskaia Nezavisimaia gazeta 11. zice Artiom. Tavanul a cazut aproape în întregime. de mult uzate. potrivit specialistilor.

schitele de portret pot fi scrise de la persoana întâi. de fapt. 1 Descrieti drumul pe care îl faceti de acasa pâna la locul dvs de munca. Si cum genul acesta este atât de popular. si în ce mod. relevante. o scurta biografie. de câteva mii de cuvinte. 2 Scrieti un reportaj despre vizionarea unui film la cinematograf (sau. La scrierea unei s chite de portret se utilizeaza interviul de tipul cine . de asemenea. Analizati variantele reportaje lor. fiecare urmând sa-si scrie propriul reportaj. pe care l-am examinat în capitolele anterioare. la început. si mai bin e. Daca sunt scrise bine. Lucrarea nr. dar poate sa constitu ie si un amplu material de revista. dar si de la perso ana a treia. fireste. Iata un exemplu în care autorul este laconic în prezentarea personajului: Pe banca acuzatilor. contemporanii nostri. la scrierea schitelor de portret Acest gen reprezinta. Prindeti det aliile ce vi se par relevante. momente cruciale din viata eroului. sta un barbat palid . Exista însa si schita de portret ca gen independent. m ai devreme sau mai târziu. f ormatii rock etc. Schita de portret Din acest capitol vom afla: ? Schita de portret face parte din genul features ? Cum se scrie o schita de portret ? Schita de portret-interviu ? Genul schitei de portret ? Ce surse vor fi folosite. vorbele oamenilor pe care îi întâlniti în cale . sunt deosebit de interesante si atragatoare pentru cititori. a unei echipe de fotbal. putem afirma cu toata certitudinea ca. orice gazetar va trebui sa scrie si o schita de portret. Schitele de portret pot fi scrise în timpul vietii eroilor. Unul din el e este cel al interviului. ca putem face o schita de portret a unei persoane.Lucrarea nr. Sa încercam sa analizam si sa vedem care sunt particularitatile acestui gen. Artic olele în care sunt prezentati oameni. dar pu tem realiza si un portret de grup: a unor vechi prieteni. ca si cum distantându-ne de obiect. Mai mult decât atât. Necrologul reprezinta. care pune în evidenta unul sau mai multe episoade interesante. Totodata. dar si dupa moartea acestora. E xista mai multe modalitati de a realiza acest lucru. Ar fi bine sa întreprindeti aceste vizite în grup. schita de portret po ate reprezenta o mica insertie în textul unui articolul de ziar. o varietate a schitei de portret. Vom remarca. Interesul pe care îl suscita se întemeiaza pe o calitate de nedezradacinat a omului precum curiozitatea. Fixati chipurile. ba chiar pe tentatia acestuia de a-si baga nasul unde nu-i fierbe oala. apelând la genuri diferite. între doi gardieni imperturbabili. despre o vizita la menajerie sau la gradina botanica).

02. rude. înainte de a scrie sau de a ne întâlni cu eroul viito rului articol.si deprimat. ce întrebari anume veti pune eroului dvs. Nici nu-ti vine sa crezi ca acesta e Vano Siradeghian. cartile (inclusiv di ctionare si ghiduri). iar eroul . textul. despre pasiunile acestuia. 4. rostite în surdina. Vano Siradeghian are 52 de ani. este necesar sa ne informam si sa cunoastem cât mai multe despre acesta. puteti discuta si cu ei. purcedeti la scrierea articolului ca ata re. Dupa ce ati aflat despre eroul dvs atâtea încât aveti impresia ca puteti scrie o schit a de portret fara a va mai întâlni cu el. Asa cum se întâmpla de regula. Dupa ce dispuneti de întreaga informatie. Ziaristul trebuie sa fie pregatit sa-i intervieveze. poate lua forma unui intervi u. Mâinile îi tremura în mod vizibil. pâna a va întâlni cu eroul. ziare. comportamentul. de asemenea. dupa interminabile interogatorii încrucisate. a fost prez entata în capitolele anterioare. aceste întrebari va v in si le formulati în faza de informare. Cum se scrie o schita de portret Tehnica scrierii unei schite de portret. Sau a unei naratiuni în care este prezentat caracterul. Prin urmare. reviste. Am mentionat deja ca rezultatul muncii dvs. cuvintele sursei sunt schimonosite. Multi ziaristi din tarile postsovietice cunosc bine cel mai simplu mod de a real iza o schita de portret. ca si a altor articole lungi . replici ofensatoare la adresa sa. Ei afla (uneori aproximativ. pr ieteni. Mai exista. optimistul ministru de interne de altadata. Caucasus Reporting Service. Cunoscutul ziarist britanic Stan Nicholls. În afara de acestea. ticurile. Discutarea unor subiecte ce intereseaza pe cel intervievat poate dura mult. daca e cazul. sustine ca intervievarea propriu-zisa a eroului constituie doar cinci la suta din întreaga munca la o schita de portret. si pe acestia. Si aici. Metodele si sursele de informare ne sunt deja cunoscute: Internetul. fosti soti sau sotii. Dupa ce sta de vorba cu eroul cam o ora-o or a si jumatate. De regula. dupa care convin cu acesta sa le dea un interviu. vine momentul când veti decide structura acest ui interviu. înfati sarea omului. ziaristul întreaba despre activitat ea pe care o desfasoara eroul.2002). dupa ureche) cine este personaju l despre care vor scrie. Uneori se 138 Manual de jurnalism încrunta. Iata un caz tipic: pe parcursul intervievarii. când prinde din sala. care acum doi ani era unul dintre cei mai influenti oameni din Armenia. eroul nostru are. colegi. în mod sigur. iar vocea i se frânge. ce interese si preocupari are. (IWPR. fos te rude. care de-a lungul anilor a semnat nume roase schite de portret pentru cele mai diferite publicatii. ziaristul pregateste un interviu pe o pagina si jumatate si îl public a în ziar sau revista.

Personalul medical sufera din cauza restantelor salariale prelungite. Un om îndragostit de natura si de monumentele de arhitectura vechi. Consider ca Dumnezeu este unul. Adun din copilarie timbre. chiar daca a depus juramântul. Ei bine. monede vechi. aleg locurile cele mai frumoase. Iata un exemplu în acest sens. acest text ne prezinta un om care.. sunt influentat. de vânatoare. mai interesante.arata cam prostut. nu pot ramâne indiferent. etichete. Cum reuseste colectivul dvs sa-si pastreze umanismul în relatia cu pacientii? Aceasta este o problema globala. sticle. acest om se va contrazice si nu îsi va onora promisiunile. pastrez doar colectia de monede si cea de cutite. Admirând natura. un salariu platit cu întârziere sau alti factori nu trebuie sa se rasfrânga asupra cumsecadeniei si a bunei-cuviinte a personalului. care vizeaza nu numai personalul medical. facând digresiuni. manifesta o deosebita omenie pentru persoanele socialmente vulnerabile. de viata si sanatatea acestora. dând exemple sau povestindu-va diferite cazuri din viata sa. La vânatoare merg cu prietenii din acelasi motiv sa contactez cu natura. Colectivul considera ca munca noastra e legata de soarta oamenilor. Fiece om trebuie sa poarte în forul sau interior juramântul lui Hippocrates. luând bani pentr u orice serviciu). car e merge . suntem martorii unor razboaie religioase. Cum se rasfrânge asupra dvs durerea bolnavilor. îl va urma. are o grija deosebita fata de toti pacientii.. juramântul lui Hippocrates sau asa e firea dvs? Schita de portret 139 Asa îmi este firea. cu atâtea locuri si monumente de arhitectura admirabile încât nu-ti ajunge timp sa le vezi pe toate. care în cea mai mare parte sunt originale. vazând suferintele si problemele lor. caci nici macar nu-mi iau arma cu mine. Ca rezultat. desigur. Daca îl are. Stiu ca sunteti pasionat de turism. Aveti vreun hobby? Da. în acest chip.. Vânatul nu este un scop în sine. Acesta a fost argumentul principal când a ales anume aceasta cale. A îndragit de copil profesia de medic. tigari. Ar fi un neadevar. Umanitatea cunoaste o multime de religii si se închina unor dumnezei diferiti.. Daca nu-l are. În functia de sef al sectiei de neurochirurgie si neurologie de la Spitalul republican [ ]. Prin urmare. Credinta si Dumnezeul meu sunt în mine. daca as afirma ca nu ma încarc de emotii negative. mai curând. Din motive lesne de înteles. În acest secol al supravietuirii. Ce relatie aveti cu religia. r amâne totusi cumsecade (desi stim ca multi medici curanti sunt corupti. numele eroului acestui interviu nu este indicat. Stiinta a demonstrat ca omul este cu atât mai calm si mai firesc. considerând ca este cea mai umana. pe care le fotografiez: aceasta îmi procura o mare placere. Ea e determinata de situatia social-politica din tara. ce a servit ca prim imbold în acest sens. cu cât se afla mai aproape de natura. Si unde va gasiti un refugiu? În sânul familiei si în cel al naturii. ati pastrat o atitudine umana fata de aproapele. cu Dumnezeu? Orice om are credinta si are un Dumnezeu. nu va simtiti deprimat când iesiti din spital? Aflându-ma cea mai mare parte a zilei printre pacienti. cu o natura atât de pitoreasca. desi nu primeste salariul la timp. E o pasiune atât de veche încât nici nu stiu când m-am molipsit de ea. Tara noastra e atât de frumoasa. În prezent. a unit strâns în jurul sau un colectiv remarcabil. sunt colectionar. Urmati. E ceva inevitabil când doresti sa bagi într-o pagina si jumatate ceea ce interlocutorul dvs v-a vorbit o ora si jumatate.

la vânatoare fara a-si lua arma cu el. batrânica e destul de vioaie. aici. puico. iar aceasta obiectivare reprezinta un paravan d upa care autorul îsi ascunde starea sa de dependenta. Acum locuieste împreuna cu feciorul si cu nora sa. Este un colectionar care aduna de toate sti cle. Are doi nepoti si o stranepoata. d upa cum vedem din exemplele prezentate si dupa cum o confirma practica gazetareasca. originala si complexa. daca vine vorba. Schita de portret este obiectivata la maximum. va recomand sa va informati desp re el din câteva surse. Texte pentru analiza Secretul longevitatii Pelagheia Gordeevna si-a dus veacul la Baigheievo. totodata. Daca tineti sa scrieti despre un om. satul în care a vazujt lumina z ilei. Textul pe care îl veti da. Nu am ales întâmplator acest text: el ilustreaza o tendinta raspândita în jurnalismul postsovietic. alte sfaturi si recomandari specifice. nu va pot da. pe care îl ar e în inima si care e unul. ziaristul devine un instrument. dar în acest caz riscati sa scrieti un articol plat. Aceste articole. în special daca ace sta este o personalitate cunoscuta. Structura textelor scrise în genul schitei de portret am prezentat-o în capitolul an terior. recapitulam: ? schita de portret poate fi realizata în genul interviului. dar poate fi scrisa s i ca articol aparte. Textele de acest fel sunt. Dar dincolo de acest ras . sunt sigur. Cu alte cuvinte. plicticos. sun t de regula fade. Aceste texte sunt scrise în baza unei singure surse. o schita de portret poate fi scrisa si dintr-o singura sursa. tigari. De aceea. Realizam astfel un interviu cu o singura persoan a. adica ziaristul nu ex ista în acest text. unilaterale. În acest caz. crede în Dumnezeu (cu majuscula). care este. etichete. un canal prin care sursa se autopromoveaza. Sa traiesti. însusi eroul articolului. mai n uantat si mai expresiv. ca gen independent. va fi mul mai consistent. de reg ula. Când am întrebat-o ce trebuie sa faci ca sa ajungi la o suta de ani. se poarta singura. autorii simpatizând fatis cu ero ii si prezentându-i într-o lumina cât mai favorabila. La anii pe ca re îi are. si-a pastrat memoria si vederile. mai e si religios. Pelagheia Gorde evna mi-a raspuns cât se poate de simplu: Nimic. atâta tot . ziaristul devine captivul unor idei si al unor op inii pe care 140 Manual de jurnalism eroul le crede despre el însusi. Un tip destul de jalnic. ? schita de portret se poate întemeia pe informatii provenind dintr-o singura surs a. atât doar ca auzul o cam da de sminteala. adica fol osind informatia furnizata de eroul articolului. Asadar. Evident. din aceasta discutie rezultând o descriere a vietii acestui om. apologetice.

cu ploi de plumbi germani. În anii de razboi Pelagheia a tras de toate. Atâta era învatatura pe vremea ace ea pentru copiii munciti de la tara. aratându-mi un stergar de odinioara. când pe Nichita Molodtov l-au luat la razboi. i-a chemat pe tineri în ograda lui. pe care erau înfatisati cei 12 tari ai Rusiei. parintii erau cei care alegeau mirese pentru feciorii lor. Pelagheia Gordeevna are mari pareri de rau ca nu a pastrat acea foaie de lauda . Batrânul avea grija de propria gospodarie.) Alte evenimente. Din plumb nemtesc facute.. Batrânei Pelagheia nu-i place sa-si aminteasca de revolutia din octombrie. sa nu dea cumva de vreo belea. ca lucram din zi în noapte. de razb oiul civil sau de vremea nep-ului (nep noua politica economica). nu gluma! Teseam la doua ra zboaie. sa semene. P entru a-si hrani . Ploi cu picaturi reci. aistea. Sapte fete la parinti. Pânza e ste într-adevar minunata subtire. Diploma înramata era agatata pe perete. cu Nichi ta Molodtov. N-am a vut când sa stau cu ei. Într-o zi. Peletser sumar sumasti. A avut si alti copii. Trei clase avea si barbatul ei. Din cer senin cad ploi. bre. Si-a reamintit acel cântec de demult. trebuia zestre. în anul 1941. ramas singu r. ne-am maritat una dupa alta. Femeia a ramas cu grija a trei copii si a unui tat a batrân. se caineaza femeia. Nichita puse dipl oma pe foc.puns simplu sta o viata plina de griji si de necazuri.. Iesea o pânzatura cum nu se mai afla . în 1914. neteda. Nu a trait însa mult în gospodaria barbatului. Satenii care intrau în casa ironizau pe seam a lor: Ca sa vezi. Fratii au murit de ti neri. la semanat. În schimb. tine bine minte cum au f ost petrecuti flacaii din sat. Între timp i-a murit mama si tata-sau. mai traiesc pe vremea tarilor! .. facând nunti în tot anul . fara de nici un gres. nu au afectat deloc viata acestui sat uitat d in Ciuvasia. pe fronturile primului razboi mondial. Asa s-au facut gospodari individuali si fiica-sa cu ginerele. ai lui Gordei. În familia lor de tarani au fost sapte fete si trei feciori. Tata-sau avea o iapa care a pierit. zice batrâna cu mândrie. la taiat padure. Pe vremuri. Si-a amintit chiar si un cântec de pe atunci: Epir kaias since Peletser sumar savati. însa au murit de mici. Ghermanii puli savati. sa strânga roada. Pelagheia s-a casatorit la douazeci si unu de ani cu un flacau din sat. dupa cum se vede. Taranii stiau una: sa are. care absolvise scoala cu diploma de merit. Vara ne duceam cu tata la arat. îsi continua vorba Pelagheia Gordeevna. fetele faceau toata treaba în gospodarie. refuzând sa intre în co lhoz. N-am putut sa mi-i pazesc.. iar iar na ne îndeletniceam cu lucrul de mâna. Fetele lui Gordei erau întrebate. Schita de portret 141 Pelagheia a facut trei clase la scoala parohiala. (Pe calea care ne asteapta.

Deprinsese meseria aceasta de la vârsta de 18 ani.copiii si pentru a îngriji mânzul ramas de la iapa. Nu si-a blestemat însa soarta si nu i-a împietrit sufletul. Cine stie. Cum nu aveau cu ce le plati. sa ma m ai hodinesc. unde vindea pâslele. Ce frica a mai tras Pelagheia atunci! Se sper iase ca o vor baga la puscarie si ca îi vor ramâne copiii pe drumuri. da nu ma m ai tin puterile . raionul Tivilsk Ziarul Sovetskaia Ciuvasia . când multi oa meni din sat au fost expropriati si deportati. le-au luat pâna si le mnele din ograda. Apoi soarta a mai pus-o o data la încercare: în lerul vârstei. a primit o scrisoare prin care era înstii ntata ca Nichita a cazut în lupte. în ultimii lor ani de viata. În anii 50. la numai 44 de ani. 11. Pelagheia a scapat numai datorita unei rude ce a trimis la Moscova o scrisoare în care a reclamat ca este persecutata o femeie cu barbatul mobilizat pe front. Si nici atâtia tâlha ri nu se aflau. lumea bea mai putin. lasând familia fara defoc în dricul iernii.11. Numai în aist an n-am facut. Nevoile nu s-au terminat însa aici. pe care o compara cu cea de astazi. Multe din câte se întâmpla acum nu-i sunt pe plac: al tadata. si mi-e dor sa pun iar mâna pe pilug . Îmi tot zice sa ma stâmpar. si pe batrânul ei tata. A avut putere sa-i îngrijeasca. Tamara Nikolaevna. Au nenorocit o gramada de oameni de treaba. Baigheevo. Nu dea Domnul nim anui sa traga ce am tras eu! . iar iarna îndesa la piua pâsle. s-a îmbolnavit de meningita si i-a murit o fiica . pe megiesul meu l-au ridicat doar pentru ca avea o livada ca gradina raiul ui . De atunci fac în tot anu l câte o pereche de pâsle. de 17 ani. Pelagheia facea pe jos drumul pâna la Kanas sau la Ceboksarî. Autoritatile au pus ochii pe ea. În anii razboiului. Manânca însa doar ace la care munceste. Îsi aminteste bine anii 30. Îndata dupa razboi.2005 Articolul se bazeaza pe informatii provenind dintr-o singura sursa pe marturisir . care lucra mecanizator. ZAITEVA. Da cum sa stai degeaba. Pe când azi multi nu-si pot dobândi nici macar pâinea cea de toate zilele. E. .ofteaza batrâna. ca te ia urâtul?! Ce-as mai da la piua niste pâsle. si pe batrânii din mahala. mi se plânge Pelagheia Gordeevna. ofteaza femeia si ochii i se înlacrimeaza. toti lucrau. considerând ca câstiga prea mult. citeste ziarele si îsi aminteste adeseo ri viata traita. În 1944. Asta-i toata întelepciunea vietii. în unii ani facea câte 300 de zile-munca. 142 Manual de jurnalism Acum de soacra are grija nora. Aceasta femeie batrâna priveste televizorul. Peste câtiva ani s-a calatorit si tatal Pelagheii. a înscris-o în colhoz si pe maica-sa. Avea 92 de ani. A fost harnica. argatea arând ogoarele oamenilor. s. se întreaba Pelagheia Gordeevna. iar hambarele erau pline. I-au împovar at cu impozite: si pe ea. de gos podari. socoteste ea. a parasit-o feciorul mai mare. zice batrâna. zice ea. care are în grija cop ii mici si un tata în vârsta. Iata. feciorul ei cel mai mare. poate ca mai am zile datorita binecuvântarii lor? .

ucisa cu trei ani înainte în Irakul de Nord. Totusi cel mai tare au înfuriat autoritatile cartile despre genocidul armenilor. detentii. unde nationalismul este atât de puternic. insi sta ea. a scos cartea lui Yves Ternon Armenii: istoria unui genocid . precum si de la vecini. Instalata într-un subsol din Istanbul. Cartea a fost in terzisa. au înfiintat editura Belge . între altele. Ayse Nur Zarakolu a fost o femeie curajoasa. a contemporaneitatii si a istoriei atrage p ericole. a fost condamnata la doi ani de închisoare. Zarakolu a mai editat. dupa care si-a început activitatea în sindicatul lucratorilor rutieri. pe când în Turcia aparitia lor a fo st urmata de nesfârsite procese de judecata. îndeobste admisa. În decembrie 1993. editura Belge a scos carti în care se recunoste a existenta poporului curd. cartea scriitorului a ustriac Franz Werfel Cele patruzeci de zile ale lui Musa Dagh . îngrijeste de soacra sa . iar orice aba tere de la interpretarea îngusta. care le apartinea. asa cum s e vede din text. studii istorice despre actul de genocid comis la începutul secolul ui XX împotriva minoritatii armene si împotriva grecilor din Imperiul Otoman. pe care ziaristul le-ar fi aflat de la rudele batrânei de pilda. textul era mult mai complet si mai interesant. iar în anul 1970 era director la biblioteca Institutului pentru studiul finantelor din Istanbul. a editat carti de istorie. refuzuri de a elibera un pasaport si alte persecutii din partea statului. de politica si de poezie. A studiat sociologi a. iar Zarakolu si cei doi traducatori au fost deferiti justitiei. În anul 1997. F apt ce o determina sa persevereze. în baza legii draconice de combatere a terorismului. Ayse Nur Zarakolu (Necrolog) Într-o tara precum e Turcia. nu în instante . un roman ce evoca rez istenta unui sat armenesc împotriva genocidului. carti care în orice alta tara ar fi fost primite ca un lucru firesc. cu articole si reportaje sem nate de ziarista germana Lissy Schmidt. iar în anul 1995 persoane ne cunoscute au incendiat sediul editurii Belge ( Document ). Problemele de istorie trebuie dezbatute în carti. ca Zarakolu sa fie acuzata de propagarea separatismului. Schita de portret 143 Aise s-a nascut în 1946 în orasul cosmopolit Antakia (Antiohia). de la nora acesteia care. Z arakolu a editat în limba turca culegerea Ce scumpa e libertatea . amenzi. împreuna cu Ragip. scrisa în anul 1933. care ar fi povestit des pre viata eroinei în timpurile sovietice. tirajul confiscat. Tirajul a zeci de editii a fost sechestrat. În 1968 s-a angajat la Ca sa de editura Varlik . Daca acestea ar fi fost completate cu alte detalii. la începutul anilor nouazeci. A fost destul sa pub lice în limba curda. Ca pedeapsa. care îsi propunea sa distru . versurile lui Mehdi Zana. Împreuna cu sotul sau. trad ucere din franceza. Ragip. care a aparut în limba turca cu titlul Tabuul armean . În anul 1977.ile Pelagheii Gordeevna.

Ma aflu aici fiindca la noi un gând poate fi co nsiderat crima. scria ea dupa arestarea din 1994. redactorii si editorii turci îsi continuau lupta împotriva legilor antit eroriste. cei de la Belge . scriitorii. Zarakolu a aruncat manusa acestor legi. ci pentru a intra în puscarii .02. Dupa lovitura de stat din 1980. a editat opera sociologului curd Ismail Besikci. victoria va fi a noastra . însa nu pentru a sc rie noi lucrari si studii. înfiintata în 1986. A activat în cadrul A sociatiei pentru drepturile omului.2002 144 Manual de jurnalism Lucrari practice pe tema Schita de portret Încercati sa faceti o schita de portret despre unul dintre colegii dvs. editor: s-a nascut la Antakia. În pofida amen zilor si a condamnarilor la detentie. între care distinctii ale Asociatiei Editorilor din Turcia. în 1993. Acestea pot fi: eroul articolul . Daca vom persevera. Între anii 1993 si 1998. Londra. Zarakolu a fos t distinsa cu multe premii. casato rita cu Ragip Zarakolu (doi fii). În anul 1982 a fost arestata pentru prima data. scria ea din celula închisorii.tabuurile si sa studieze drepturile minoritatilor . la 9 mai 1946. primul om de stiinta car e a cercetat atrocitatile comise fata de populatia curda. o alta lucrare a lui Besikci. care reprimau cu cruzime orice încercare de a aborda problemele sensibile ale Turciei. studii pentru care a fost condamnat la 15 ani de detentie. apoi si în 1984. când a revenit la activitatea editoriala. Când ai intrat în lupta. Zarakolu a devenit prima femeie din Turcia care a preluat conducerea unei companii de vânzare de carte. Noi credem în ceea ce facem. ale orga nizatiei Human Rights Watch si ale numeroaselor filiale ale Asociatiei internationale PEN. 14. Vom continua lupta . Zarakolu a fost primul editor condamnat în baza legii antiteroriste din 1991. Chiar si dupa ce tara a revenit la o g uvernare laica. Turcia. La scriere a acestuia informati-va din cel putin cinci surse. Recunoscuta drept captiva a constiintei de Amnesty International. a încetat din viata la Istanbul la 28 ianuarie 2002. când au fos t arestati directorii companiei progresiste de comercializare a cartilor Djemmei . Felix CORLEY The Independent . vom oferi si de acum înainte o sansa vocilor ce s unt bruiate de autoritati. noi. aflându-te în afara ei. platesti uneori si costurile. Oamenii nu vor fi liberi atât timp cât nu-si pot exprima identitatea etnica si concep tiile pe care le au. fiind nevoita sa ramâna în tara. Editorii si scriitorii îsi fac valizele. pentru a primi un premiu la Târgul international de carte de la Frankfurt). Nu sunt pregatita pentru a locui în strainatate: e dificil sa-ti democratizezi tara . În 1990. când a publicat. Ayse Nur Sarisozen. Zarakolu nu si-a putut lua pasaportul (care i-a fost elib erat cu o zi înainte de a pleca în Germania. Dorim ca Turcia sa devina o tara în care oameni de rase si de credinte d iferite sa poata trai împreuna. În 1988.

Am putea afirma. de asemenea . Articolele în acest gen sunt scrise. achizitionarea de catre guvern a unor loturi de armament etc constituie evenimen te ce motiveaza aparitia unor asemenea articole. . adica sa descrii lucrurile clar. între materialul de actualitate si cel secundar. pe urmele unor evenimente de natur a sa influenteze sau sa schimbe situatia într-un domeniu sau altul. O demisie intemp estiva a ministrului de externe. echi librate si interesante devin cunoscuti si se bucura de aprecierea confratilor de breasla. Iar pentru a scrie articole de ziar în genul analitic mai este necesar s a ai flerul noutatii. Cu alte cuvinte. ca jurnalismul analitic este vârful de performanta al m eseriei noastre. laconic si pe întelesul ci titorului. deoarece pentru a scrie un articol analitic reusit este necesar sa întelegeti ce gân desc privitor la evenimentul sau fenomenul analizat politicienii. de regula. fara a-ti însusi si tehnicile inte rviului.ui însusi. de asemenea. privatizarea unei mari întreprinderi. si schite de portret. pentru a putea distinge cum anume s-a cr eat aceasta situatie. Articolele analitice Din acest capitol vom afla: ? Jurnalismul analitic solicita ziaristului un grad înalt de profesionalism ? Care este specificul jurnalismului analitic postsovietic ? Jurnalismului analitic (de limba engleza) din Vest si rigorile sale ? Editii analitice internationale pe Internet Analiza unei situatii. economistii. în context. colegii de serviciu. a unui fapt sau a unui fenomen implica un efort intelectu al. rudele sale. o declaratie privi nd coalizarea partidelor de opozitie. Însa nici aceasta nu este suficient. scrierea unor articole analitice solicita ziaristului sa-si însuseasca întregul spectru de genuri ale jurna lismului. Important este ca cititorul sa simta ca sunteti informat temeinic s i dispuneti de materiale pentru a înfatisa eroul schitei de portret cât se poate de obiectiv si multilateral. sa poti face deosebire între informatia cu adevarat importanta si cea de mâna a doua. profesorii de la scoala la care a învatat si col egii de clasa. ba chiar. Genul analitic este de neconceput. declansarea unor actiuni de protest într-o regiune a tarii . uneori. oamenii de afac eri sau expertii. Mai e nevoie. Iata de ce gazetarii care semneaza articole analitice inteligente. Pentru ca articolul sa fie interesant. Textul sa nu fie mai mare de 600-700 de cuvinte. o confruntare a faptelor si a factorilor. sa stapânesti genul stirii. Nu este neaparat sa citati toat e cele cinci surse. ziaris tul trebuie sa poata scrie reportaje.

Si nici nu avea cum. polemizeaza folosind un limbaj emotiv. asa cum este acesta conceput. probabil. Genul analitic în jurnalismul postsovietic Genul analitic. apoi de redactorul-sef. Occidentul e muribund si în putrefactie. Mult mai rar apar analize dedicate sferei sociale sau altor domenii. Scrierea unor articole analitice poate tinti urmatoarele obiective: ? Elucidarea cauzelor si a consecintelor unui eveniment. recolta din acest an a fost deosebit de buna (sau modesta. uneori. care adesea era cenzorul cel mai de temut. iar economia trebuie sa fie economicoasa. Toate articolel e treceau printr-un sistem multietajat de cenzura: mai întâi textul era vizat de seful de sect ie. de ce s-a produs acest eveniment. de note de calatorie si pagini de reportaj. Caci nu prezinta nici o difi cultate sa substitui o analiza onesta si la obiect printr-un articol în care autorul îi baga ci titorului în cap cum anume trebuie sa interpreteze un eveniment sau altul. deoarece solutiile la toate problemele erau cunoscute ab initio: si stemul sovietic este cel mai bun din lume. Cu alte cuvinte. Aceasta situatie era într-un fel echilibrata prin dezvoltarea altor genuri. acestea au preluat toate realizarile anterioare. declaratii ale conducerii unor tari exportatoare de petrol sau gaze privind majorarea preturilor sau o proiectata inaugurare a unei mari întreprinderi. jurnalismul sovietic a dat modele stralucite de schite. care avea dreptul sa taie orice articol. de admirabile texte publicistice în care. Fapt care a imprimat jurn alismului analitic practicat în anii 90 ai secolului trecut si celui de la începutul acestui se col o dimensiune a individualului (deoarece în toate genurile acestea este prezent eu -l autorului). Evenimente de acest fel pot fi reuniunile po litice la vârf. Dupa prabusirea URSS. socia lismul avanseaza victorios pe întregul glob. nicidecum din cauza proastei gestionari comuniste). La acest gen se apeleaza 146 Manual de jurnalism frecvent si cu eficienta si în scopuri manipulatorii. erau demascate unele de ficiente ce se mai manifesta în tara socialismului victorios sau în lumea capitalista. dupa care textul e ra supervizat de cenzorul oficial din omniprezentul Glavlit (Directia generala a publicatiilor literare un eufemism pentru cenzura sovietica). însa din cauza conditiilor climaterice nefavorabile. a vervei polemice. când articolele de analiza politica au revenit în paginile de ziar. Autorii îsi promoveaz a punctul propriu de vedere. Articolele analitice abordeaza.Textele analitice pot fi însa scrise si anticipând lucrurile. Astfel . colorat. în ce mod ar putea acesta sc himba situatia si ce consecinte comporta. . problematica politica sau economica. a afectivitatii si. de regula. nu a existat în presa sovietica. încercând sa conv inga cititorul de dreptatea lor. Din aceste articole ci titorul afla care este semnificatia evenimentului ce va urma.

corespond ent special al Casei de editura Kommersant . de obicei. Autorul articolului releva semnificatia si import anta evenimentului. Cum? 6. pe care încearca sa-l argumenteze. propriul esafodaj al argumentarii. despre care autorul articolului nu are stiinta. probabil. deoarece acesta nu stie daca exista si alte fapte. ? Formularea unui pronostic. principala întrebare care domina textele analitice din jurnalismul postsovietic este: Pe cine avantajeaza. De ce profita? 12. ? Interpretarea evenimentului. ei citeaza specialisti în domeniu. ca cele sase întrebari clasice sunt suplimentate de altele privind adversari si aliati. gresite. un articol analitic) trebuie sa ofere raspunsuri la paisprezece întrebar i: Articolele analitice 147 1. Autorul prefigureaza posibilele desfasurari ale fen omenului sau evenimentului si consecintele pe care le implica. doar într-un articol mare e cu putinta sa raspunzi pertinent la . De ce e dezavantajat? 14. Cine e dezavantajat? 13. precum si de ce se întâmpla ac este lucruri. savanti cunoscuti. De ce si în ce mod sunt acestea legate între ele. parti care profita si parti dezavantajate. Raspunzând la ele.? Stabilirea interconexiunilor dintre diferite evenimente. cine trage foloase din ac easta situatie? . un punct de vedere prop riu asupra subiectului analizat. cautând raspunsuri la aceste întrebari. oame ni politici si de cultura. ziaristul intra p e terenul unor rationamente întemeiate doar pe informatia de care dispune. Analiza întreprinsa nu ofera însa cititorului nici o optiune. Prin urmare. Din ce cauza? 8. Cine sunt adversarii? 9. Edificator în acest sens este punctul de vedere al lui Valeri Paniuskin. În afara de aceasta. ziaristul îsi expune si punctul sau de vedere. Astfel. Unde? 4. În momentul în care ajunge la întrebarea Ei si ? Ce e de facut? . Cine profita? 11. Când? 5. Paniuskin considera ca un articol scris de un ziarist profesionist (se are în vede re. care ar putea fi inexacte. Pentru a ne convin ge de justetea tezelor si alegatiilor formulate. Cine sunt aliatii? 10. Ziaristii semnatari de articole analitice au. al formularii unor es timari si pronosticuri. asadar. care poate fi accesat în Internet (http:// journalism.ru/smi/0001.narod. subminând astfel încrederea în analizele sale. Cu ce scop? 7. Cine? 2. Ei si? (Ce e de facut? Ce va urma?) Vedem.html). ziaristul intra inevitabil în domeniul prezumtivului. Ce? 3.

ziaristul poate confun da. el este tentat sa mai redacteze. Pentru experti. iar meseria de ziarist nu a comportat nicicând atâtea pericole. Sunt con vins ca acest punct de vedere este gresit fundamental. E necesar sa stim sa gasim aceasta c heie. la un moment dat. Exista însa un per icol mult mai grav. Erori involuntare sa u premeditate. pe ici-colo. bulevardier este o alternativa pentru jurnalismul plicticos. când articolul analitic sau textul ce pretinde ca elucideaza o sit . sau ale altcuiva. acopera toate abuzurile. pentru cei putini care au nevoie de analizele mele si care le înteleg . pentru cei care au nevoie exista publicatii specializate. urmând firul propriilor gânduri. iar editorialele sunt împanate cu fapte. Un articol de analiza trebuie sa fie accesibil tuturor. autorii însira texte lung i si plicticoase. Faceti efortul de a scrie inter esant. Un articol ce plictiseste este însa un articol mort. Retineti: articolele plicticoase nu sunt citite. realitatea cu opiniile pe care le împartaseste. însa pe care nu-i stie nimeni. Textele urâte nu s unt citite iata o alta lege a jurnalismului. Si nu e deloc obligatoriu sa cadeti în cealalta extrema. jurnalismul analitic postsovietic poate fi calificat ca jurnalism al adevarului . facându-le sa corespunda opiniei autorului. Pe de alta parte. Produsul final nu a devenit însa mai performant . Uneori întâlnim ziaristi care cred ca nu e nimic grav daca articolele pe care le sem neaza sunt scrise într-o limba de lemn si putin inteligibila. E lipsit de etica sa procedezi astfel. care ramân nepedepsite. inducând cititorul în e roare. Trimiterile la surse informate care au preferat anonimatul. 148 Manual de jurnalism Astazi faptul si opinia s-au încurcat: comentariul este prezent într-o stire. Cea mai frumoasa meserie din lume Sa revenim la primele capitole ale acestei carti pentru a ne reaminti notiunile j urnalismul adevarului si jurnalismul faptului . declaratiile un ui om politic. Scriu pentru elita. cât si fata de cititor. În cadrul acestor termeni. Chiar si subiecte c e par plicticoase pot fi abordate într-o cheie noua. Gabriel García Márquez.atâtea întrebari. Desfasurându-si silogismele. în efortul sau analitic . Mai mult decât atât. Apoi. în faza când ziaristul alege sursele si selecteaza citatele menite sa-i confir me punctul de vedere. considerând ca elementul senza tional. Ziarele se scriu si sunt tiparite pentru to ti . va veti stradui sa scrieti cât mai interesant. Se întâmpla uneori ca. spatiul optim al unui articol analitic de ziar e de 8 00-1200 de cuvinte. chiar si cititorului cel ma i simplu. textul trebuie sa-i trezeasca acestuia interesul. manipulari cu rea intentie si denaturari veninoase transforma stire a întro arma redutabila. la functionari guvernamentali sau la observatori atoatestiutori. este dezonorant atât fata de sursa. originala. Prin urmare. În cele din urma. afirma ei.

Când concepe si apoi scrie un articol analitic. care le apartine. ca reprezentan tii majoritatii parlamentare o sprijina. faptul. unde. în articole est e dat cel al autorului. Se merge pe ideea cât se poate de simpla ca. Este o în credere pe care un ziarist o câstiga dupa ani îndelungati de munca gazetareasca. pr doar un singur punct de vedere actic. fenomenul. în Occident. ca orice alt om. fiind siguri ca reforma este implementata c orect. textele care se întemeiaza doar pe un singur punct de vedere nu sunt considerate analitice . într-un asemenea articol autorul va relata obligatoriu despre atitudinea pe care o au fata de reforma parintii. Prin aceasta se si deosebesc abordarile analitice din jurnalismul occidental de cele din jurnalismul postsovietic. În plus. indiferent daca autorul analizei împartaseste sau nu aceste opinii. textul este mai echilibrat. cât si al contestatarilor reformei învatamân tului. Articolele analitice 149 Totodata. adica toti cei pe c are reforma îi vizeaza direct. atunci când este prezentata doar o singura pozitie. Una dintre cel e mai importante reguli ale profesiei noastre consta în a prezenta punctele de veder e opuse. Astfel. Cu toate acestea. Daca autorul îi inspira încredere. Standardele acceptate în jurnalismul occidental reclama prezentarea în acest articol atât a punctului de vedere al partizanilor. un eori chiar . profesorii. o naratiune scrisa de la persoana întâi. fiind lipsit de spiritul polemic si de ver va publicistica. nicidecum sa analizeze. iar aprecierile si judecatile sunt dintre cele mai diverse. dupa cum am mentionat mai sus. autorii sunt în masura d oar sa comenteze. ziaristul va arata neaparat ce crede despre reforma opozitia. daca va semna un arti col privind reforma sistemului educational. situatia în t oata complexitatea ei. Acestea sunt numite comentarii. ba chiar si copiii. va mentiona. deoarece ziaristii analisti din Occident nu demonstreaza în fata cititorilor juste tea punctului lor de vedere. Si. ceea ce este considerat în jurnali smul postsovietic ca gen analitic în presa din Occident înseamna cu totul altceva. O rice ziarist împartaseste si un punct de vedere propriu asupra evenimentelor în desfasurare. cum exista deja acest punct de vedere. Prin urmare. va citi si articolul. text jurnalistic care sa probeze o obiectivitate absoluta. primul lucru pe care îl face cititorul este ca se uita cine semneaza. ci prezinta evenimentul. desigur. O asemenea abordare exclude. pe care are dreptul sa si-l exprime. pentru care este în firea lucrurilor sa se opuna pozitiei majori tare. ziaristul occidental este obligat sa prezinte evenimentul din cele mai diverse puncte de vedere. fara îndoiala.uatie sau un fenomen vede lumina tiparului. Jurnalismul analitic din Occident Nu exista.

Încheiere. Liedurile mai complicate (precum cele analizate în capito lul Tehnicile scrierii ) nu se potrivesc. în timp ce opozitia considera ca sistemul sovietic de învatamânt a fost unul dintre cele mai bune din lume si ca nu e cazul sa fie inventa ta bicicleta cei din guvern mai bine ar majora salariile învatatorilor si ar aloca ma i multe fonduri pentru reparatia scolilor. printr-un lied direct. 3. Citat: Reforma prevede o serie de schimbari importante. De ce a fost adoptat tocmai acest proiect de reforma? De ce asistenta a benef iciat ministrul la elaborarea lui ar putea fi Banca Mondiala.diametral opuse. 2. În linii generale. în acest caz. Dintre diferitele tipuri de texte analitice cea mai raspândita este varietatea num ita articole analitice de actualitate (news analysis). Esenta reformei.. a declarat ministrul. Daca ne referim la exemplul d eja cercetat. în câteva alineate. pe care nu-i intereseaza. din punctul de vedere al structurii. ONU sau Ministerul învatamân tului din Federatia Rusa. preistoria acestui eveniment sau în urma caror fenomene sau cauze acesta a devenit posibil. Întrucât în aceste articole se relateaza si se analizeaza un eveniment. Lied: Ministerul educatiei a anuntat ieri opinia publica ca reforma sistemului educational este în curs de pregatire . Un articol de acest tip este bine sa se încheie cu opinii ale parintil or. 6.. ca la scrierea unei stiri (vezi capitolul Scriem o stire ). 4. În ac est scop. este firesc ca la începutul textului sa fie prezentat însusi faptul. atunci un articol analitic desp re acest subiect ar putea avea urmatoarea forma: 1. politicile educationale. evident. Ce sanse are proiectul pentru a fi adoptat în Legislativ? Deputatii proguvernam entali se pronunta pentru reforma. datorita carora copiii nostri vor capata studii competitive la nivel mondial . Dupa care va descrie. 5. Sunt însa aici si unele particularitati. Ac easta se face. de regula. cel cu reforma sistemului educational. deoarece la începutu l articolului sau autorul urmareste în principal un lucru sa anunte evenimentul. doar bruiaza si încetoseaza prezentarea corecta si fidela a unor opinii si viziuni diferite. De unde tragem concluzia ca jurnalismul analitic occidental se încadreaza în jurnalismul faptului . în aceste cazuri. el va utiliza un lied rezumativ. 7. se va arata cum se va prezenta sistemul ed ucational dupa ce va fi reformat. prezentând proiectul de reforma». Emotiile si afectivitatea excesiva. un fenomen sau un fapt. În doua-trei fraze. din punct de vedere tehnic. ci rezultatele concrete : Nu . Ce cred învatatorii si profesorii despre aceasta reforma? Aici ar fi bine sa fi e date mai multe opinii pro si contra . aceste texte se construiesc conform regulilor pe care le-am exami nat în capitolul Tehnicile scrierii .

Mentionam. Care sunt aspectele pozitive si cele negative ale evenimentului. vom scrie un articol care va prezenta esenta refor mei si. articolul este construit în conformitate cu principiul piramidei: informati a cea mai importanta este data la început. 150 Manual de jurnalism Ceea ce conteaza în exemplul analizat este schema dupa care este structurat artico lul. totodata. sau sa atraga atentia acestuia asupra consecintelo r pe care le va avea asupra oamenilor simpli evenimentul analizat. va arata cât de diferite sunt opiniile partilor interesate în aceasta pr oblema. de asemenea. rezumativ. O preistorie a evenimentului Va fi prezentata. subiectul ar putea fi abordat si dintr-un alt punct de vedere: de exemp lu. Poate fi utilizat si principiul zigzagului. la întrebarea cum Dând un citat în cel de al doilea alineat al articolului. Structura-model a unui articol analitic (varianta) Un lied direct. cât de greu a fost elaborat acest proiect de reforma. va achitati de aceasta sarcina. Daca vom urma aceasta schema. un asemenea articol va începe prin expunerea faptului. de regula. Se comunica pe scurt ce s-a întâmplat Un lied raspunde. daca este necesar. În mare. Raspunsul la întrebarea unde va fi dat. În unele cazuri este necesar ca textul sa fie împartit în mai multe fragmente care au o anumita integritate din punct de vedere logic si care vor fi subintitulate. Desigur. daca e cazul. pentru ilustrarea acestora. sa-l coboare cu picioarele pe pamânt . Esenta evenimentului Va fi expusa în doua-patru alineate. De pilda: aceasta reforma nu prevede apararea drepturilor minoritatilor nationale. aceasta structura ar arata în felul urmator. adica un raspuns la întrebarea de ce si. O explicatie a importantei evenimentului. pe masura ce ne apropiem de final aceasta fiind Articolele analitice 151 tot mai putin semnificativa.mai vreau sa platesc meditatori care sa corijeze greselile si sa lichideze lacun ele admise de scoala! . De aceea timpul în care s-a produs evenimentul va fi indicat în lied sau în urmatoarele doua alineate. De r egula. ca pentru textele de acest gen faptele conteaza mult mai mult decât culorile. Text . Cu cât ne apropiem de sfârsitul articolului. Încheierea Articolul poate fi încheiat cu un citat care sa-l readuca pe cititor la realitate. la întrebarile cine si ce . iar culorile vor fi folosite mai târziu. la începutul textului. sau ce desfasurare posibila va avea acesta Aici este important sa adoptam o pozitie cât mai echilibrata si sa confirmam opiniile formulate prin citate. însa în acest tip de articole este important sa se dea un raspuns si la întrebarea când . a evenimentului sau a fenomenu lui. totodata. adica s e va respecta o desfasurare sinuoasa de la fapte spre culori si nuante. si viceversa. Grafic. Pot exista si alte puncte de v edere. cu atât faptele sunt mai marunte si opiniile mai putin semnificative.

în special pe Internet. conferind a rticolului o structura cât mai motivata logic. în ideea ca acestia sunt observatori ne partinitori (pozitia acestora ne aminteste procedeul Simplicissimus. aceste editii sunt extrem de putine doar trei. Afganistan. în special a limbii engleze. Tot acolo. din Caucaz. Aceasta pagina web este s uccesoarea revistei Transitions.ul va deveni astfel mai lizibil. Din pacate. reportaje. iar autorul îsi va putea organiza mai bine ideile. Rusia. iar Eurasianet este sprijinita doar partial de a ceasta . Adresa în Internet: www.iwpr. Institute for War and Peace Reporting (IWPR). Turci a si din statele din Orientiul Apropiat si Asia de Sud-Vest. TOL mai organizeaza training-uri. Câteva editii analitice Ziaristii care îsi desfasoara activitatea în statele din spatiul ex-sovietic au posi bilitati extrem de limitate de a publica articole analitice în presa din Vest.cz O alta editie pe Internet Eurasianet îsi are sediul la New York. precum si recenzii la cele mai interesan te editii ce apar în aceste tari.net O alta resursa Internet este Transitions Online (TOL). fie si de duzina. informatia despre acestea p utând fi accesata pe pagina web. De regula. precum si în Balcani. Si chiar daca se întâmpla ca un ziarist sa cunoasca engleza excelent. Exista totusi câteva editii internationale. la compartimentul About TOL. Pe aceasta pagina web sunt publicate materiale din tarile Asiei Centrale.tol. ziarele si revistele prefera sa publice articole ale unor ziar isti americani sau britanici. IWPR publica saptamânal articole analitice mari de spre evolutiile politice din aceste state si are un sistem minutios elaborat privind rigorile aplicate fata de aceste texte. IWPR îsi are sediul la Londra si organizeaza traininguri pentru ziaristii din tarile din Asia Centrala si din Caucaz. cu conditia sa fie bine sc rise. Ea reflecta realitati din 28 de tari din Europa Centrala si de Est si din fosta URSS. TOL publica nu numai articole analitice. Este vorba de Institutul pentru reflectarea razboiului si a pacii. redactiile sunt cele care decid daca vor fi sau nu utilizate subtitlurile în articolele de analiza. Adresa editiei în Internet este www. în care ziaristii din tarile foste URSS îsi pot publica articolele analitice. reprezinta principalul obstacol ce opreste patrunderea lor în mass media occidentale. sunt publicate c erintele fata de articolele publicate în aceasta editie. Sediul redactiei se afla la Praga. Irak si în unele tari din Africa. Institutul Lumea Deschisa (Fundatia S oros ) finanteaza primele doua editii. Necunoastere a limbilor straine. pe când un ziarist local are o viziune preconceputa asupra lucrurilor. ci si comentarii. care a aparut între anii 1994 si 1999. despre care am vorbit în capitolul Reportajul ).

institutie. În afara de articole analitice, Eurasianet publica stiri, reportaje, c omentarii, recenzii si interviuri. Adresa în Internet: www.eurasianet.org 152 Manual de jurnalism În toate aceste trei editii articolele sunt publicate în engleza, fiind data si trad ucerea lor în limba rusa. Asadar, constatam cu regret ca sansele ziaristilor din spatiul postsovietic de a publica articole analitice de valoare se limiteaza, practic, la aceste editii. Exista, c e-i drept, si alte câteva pagini web, însa acestea publica, de regula, doar articolele propriilor analisti, textele venite din afara fiind acceptate doar cu titlu de exceptie. Este vorba, în primul rând, de paginile web ale posturilor de radio ???????/Europa Libera (www.rferl.org ) si BBC (www.bbcrussian.com). Editia Eurasia Daily Monitor (www.jamestown.org/edm/) editata de Fundatia Jamestown, cu sediul la Washington ofera, de asemenea, spati u analistilor postsovietici, cu conditia ca textele lor sa corespunda rigorilor occidentale. În afara de Eurasia Daily Monitor, celelalte editii publica texte în limba rusa. Pos turile de radio ???????/Europa Libera si BBC difuzeaza si în româna, precum si în majoritatea limbilor din Asia Centrala si din Caucaz. Articole pentru analiza Exemplul ce urmeaza demonstreaza pregnant care este diferenta dintre jurnalismul analitic occidental si cel postsovietic. Articolul despre introducerea la Univer sitatea din Bazele ideologice ale statului belarus a fost scris Belarus a unei noi discipline la Mensk în vara anului 2003 si a fost publicat în IWPR, unde eram angajat în acel moment . Iata cum arata o prima varianta a acelui articol. Dupa ce a strangulat presa independenta si dupa ce a consolidat întreprinderile di n tara, încadrând în schemele de personal ideologi titulari , autoritatile belaruse au început etapa cea mai responsabila de constituire a verticalei ideologice spalarea creierelor tinerilor, care pâna acum era considerati un electorat pierdut pentru Aleksandr Lukasenko. Toti studentii din Belarus vor stu dia, de la 1 septembrie, noua disciplina Bazele ideologice ale statului belarus . Cursul special de ideologie a statului belarus a fost elaborat în doar patru luni de catre membrii catedrei de ideologie, special creata în acest scop, din cadrul Academiei de administratie de pe lânga Presedintia Republicii Belarus. Cursul este predat în toate institutiile de învatamânt superior, d e stat si private, obligativitatea acestuia fiind motivata de Evgheni Matusevici, prorector pentru ideologie la Academia de administratie, în felul urmator: Tinerii trebuie înarmati cu un sistem de valori si d e idei . Programa-tip de predare a cursului, care are aprobarea Presedintiei, prevede 24 de ore de prelegeri si 16 ore de seminare. La sfârsitul semestrului studentii urmeaza sa sustina un exame n la noua disciplina, desi primul manual de bazele ideologice ale statului va aparea abia în luna decembrie.

Noul obiect de studiu, similar celui predat în scolile din Coreea de Nord, nu este nici pe departe, potrivit autorilor însisi, unul perfect. Cursul se constituie deocamdata dintr-o s erie de articole apartinând unor autori diferiti, care nici macar nu s-au pus de acord cum ar trebui sa fie ideologia statala a Belarusului. Au convenit doar asupra unui singur punct: stilul de viata occidental este inacc eptabil pentru spiritualitatea slava a belarusilor. Este doar un început, o introducere în problema, a recunoscut profesorul Serghei Rese tnikov, unul dintre autorii cursului. Studierea ideologiei statale este însa obiectiv determina ta. Problema introducerii acestui curs în programele scolilor superioare nu se mai pune în discutie. Obiectul este obligatoriu pentru studiu . La Ministerul învatamântului a fost prezentata pentru confirmare o lista cu candidat urile a 70 de profesori, recrutati din rândurile politologilor si istoricilor, care vor urma în luna septembr ie, la Academia de administratie, cursuri accelerate de metodica a predarii ideologiei în universitati. Articolele analitice 153 Factori din minister explica aceasta graba prin situatia nelinistita din institu tiile de învatamânt din tara, drept exemplu fiind citat cazul Liceului umanist Jakub Kolas care, potrivit unui functionar de la Directia învatamânt universitar, pâna a fi închis, furniza institutiilor de învatamânt sup or opozitionistii cei mai înraiti . Potrivit punctului de vedere al presedintelui belarus, exprimat la 13 august la consfatuirea pentru organizarea muncii ideologice a organelor puterii de stat, conceptele fundamenta le ale ideologiei statului belarus au fost elaborate înca în martie curent, în cadrul unui seminar al cadrelor de conducere. Aceste concepte, probabil, nu sunt înca atât de legate logic si de bine formulate precum am dori-o noi, însa sunt suficient de concrete pentru a fi aplicate , a subliniat Aleksandr Lukasenko. O profesoara de la o universitate privata, viitor ideolog, a recunoscut ca nu-si imagineaza cum va aparea în fata studentilor pentru a preda ideologia statala. Poate ca dupa ce voi u rma cursurile accelerate lucrurile se vor mai limpezi si voi fi mai sigura pe mine, însa curricula pe care am primit-o la universitate contine doar teze vagi, propunându-ni-se sa folosim drept literatura metodica disc ursurile presedintelui. Cred ca studentii se vor revolta împotriva acestui curs , a spus ea. Nikolai, un student la anul V, de la Universitatea de Stat din Belarus, nu a cit it programa. Banuiesc ca e o simbioza bizara între comunismul stiintific, pe care tatal meu l-a studiat în vremurile sovietice, si ortodoxie. L-am auzit vorbind la televizor pe unul dintre fondatorii noii ideolo gii, pe filozoful Viktor Bovsa. Acesta a declarat ca stilul de viata occidental este incompatibil cu spiritualit atea slava a belarusilor. Pe când, pentru mine, perspectiva de a ma transforma într-un zombi ideologic este in compatibila cu ceea ce astept eu de la universitate, unde îmi platesc studiile , spune Nikolai. Tatiana Samoilenko, o studenta din Mensk, se solidarizeaza cu Nikolai: Daca ideea principala a noului

curs rezida în faptul ca presedintele este garantul ideologiei de stat, atunci si fara a merge la aceste ore îmi este clar ca e vorba de o ideologie a totalitarismului . Reprezentantii opozitiei din Belarus nu neaga faptul ca tarii îi lipseste o ideolo gie proprie. Cu toate acestea, liderul Partidului comunistilor din Belarus, Serghei Kaleakin, considera ca încerc area de a o crea în mod artificial o ideologie si de a o impune pe cai administrative tinerei generatii este una dezastruoasa. Si comunistii si-au promovat ideologia prin metode administrative. A fost greseala lor capital a. În afara de aceasta, a impune societatii o ideologie împartasita doar de un grup de persoane vine în cont radictie cu Constitutia tarii. Ideologia statului belarus trebuie sa fie îmbunatatirea calitatii vietii ce tatenilor. Studentii nu vor fi nevoiti atunci sa toceasca la concepte ideologice: ei îsi vor forma constiinta nationala în mod firesc , zice el. Guvernul belarus a ales însa o alta cale: crearea unui imens aparat propagandistic . La întreprinderi, ideologi platiti vor lamuri muncitorilor principalele teze ale politicii de stat privind problemele de actualitate din viata economica, sociala si spirituala a societatii, în scolile superioare ace st lucru îl vor face profesorii care vor preda noua disciplina, iar în sate se vor deplasa grupuri prop agandistice ale reanimatei societati Znanie , din care vor face parte preoti, veterani de razboi si ai muncii. Multe ziare postsovietice (inclusiv publicatii care nu-l simpatizeaza deloc pe A leksandr Lukasenko) ar publica cu placere acest articol, deoarece e bine scris. Situatia este relatata în întreaga ei complexitate, sunt date mai multe puncte de vedere ale parti lor interesate. Totodata, autorul este constient ca introducerea unui curs de ideolo gie este o absurditate si ironizeaza pe seama acestei idei. Cu toate acestea, articolul va fi respins de presa de limba engleza. Sa încercam s a întelegem de ce. Unul dintre prietenii mei, un redactor exceptional, când citea un articol îsi nota p e o foita întrebarile: cine , ce , unde , când , de ce , cum . Apoi, la redactare, taia întrebarile, una dupa alta. Daca textul nu continea un raspuns la vreuna din ele, îi cerea autorului sa gaseasca raspunsul si sa completeze articolul. 154 Manual de jurnalism Sa procedam în acelasi mod. ? Cine toti studentii din Belarus. ? Ce vor studia disciplina ideologia statului . ? Unde în toate institutiile de învatamânt superior din tara. ? Când începând cu 1 septembrie. ? De ce deoarece acesta este comandamentul sefului statului, Aleksandr Lukasenko , dat sistemului de învatamânt. ? Cum curricula a fost elaborata în graba, de fapt, nici nu exista, însa sunt pregat ite deja cadre care vor preda acest curs. Studentii vor trebui sa audieze 24 de ore de prelegeri si sa faca 16 ore de seminare, la sfârsitul semestrului urmând sa sustina un

la momentul potr ivit. Liedul si primul alineat Prima propozitie e cam lunga si e formulata în termeni excesiv patetici. nu es te elucidata problema centrala: ce anume li se va preda studentilor în cadrul acestui curs? Ce înseamna Curs universitar de ideologie a statului ? În ce consta esenta acestuia? Articolul nu da un raspuns la aceasta întrebare. de la 1 septembrie. Remarcam. pregatindu-l totodata emotional. poate. Prin urmare. Cuvintele si îmbinarile a strangulat . pe când un lied trebuie sa aiba cel mult 20-25. cât una afectiva. Lie dul ca si cum l-ar introduce pe cititor în contextul evenimentelor. Articolele analitice 155 ? conceptele de baza ale ideologiei statale au fost formulate în luna martie de ca tre presedintele Aleksandr Lukasenko si au fost aprobate în august. un electorat pierdut nu au atât o încarcatura informativa. În ea se spune: Toti studentii din Belarus vor studia. ziaristul va trebui sa citeasca di scursurile acestuia si sa înteleaga conceptele care stau la baza cursului. sa analizam mai întâi structura acestu i articol. Un redactor poate taia fara probleme prima fraza. Sa ne-o r eamintim: Dupa ce a strangulat presa independenta si dupa ce a consolidat întreprinderile din tara. Sau. Un articol va începe cu prezentarea faptului. Mentionam ca fraza nu contine o informatie noua. asadar. ceea ce e foarte important. S-ar parea ca aceasta secventa contine multa informatie. Dar nici asta nu e totul. noua disciplina Bazele ideologice ale statului belarus. ? manualul va aparea în decembrie. ci o culegere de articole semnate de autori difer iti. autoritatile belaruse au început etapa cea mai responsabila de constituire a verticalei ideologice spalarea creierelor tinerilor. autorul va trebui sa afle de la cei care au elaborat curricula si manualul în ce consta ideologia statului b elarus condus de presedintele Lukasenko. dupa care vor urma. deoarece faptul este mai important decât orice comentari u. Cu toate acestea. ? pentru elaborarea cursului a fost creata o catedra speciala. Textul propriu-zis Textul începe prin a explica ce reprezinta cursul de ideologie care se preda în univ ersitati. ? nici nu e de fapt un manual.examen. spalarea creierelor . ? la sfârsitul semestrului studentii vor sustine un examen. S-a parea ca principalele rigori ale unui text jurnalistic au fost respectate. ? curricula noii discipline prevede 24 de ore de prelegeri si 16 ore de seminare . C eea ce nu este totusi destul. . lasând tex tul sa înceapa cu fraza a doua. Pentru a întelege de ce. comentariile necesare. Sa vedem ce se afirma în aceasta secventa a articolului: ? elaborarea cursului a durat patru luni. Are 48 de cuvinte. încadrând în schemele de personal ideologi titulari . care pâna acum erau considerati un electorat pierdut pentru A leksandr Lukasenko . Pe când cea de-a doua propozitie contine deja informatia necesara. carentele acestui lied si purcedem la analiza textului.

În continuare, articolul prezinta opiniile unor oameni diferiti privind introducer ea acestei discipline. Doi studenti, ale caror nume de familie nu sunt date, respin g noul obiect de studiu, desi nu cunosc continutul acestuia. Împotriva predarii cursului se pronunta, de asemenea, o profesoara anonima care urmeaza sa predea ideologia statala si un conducator al Partidului comunist din Belarus. Articolul contine doar o singu ra opinie favorabila introducerii noii discipline, apartinând prorectorului pentru ideologie de la Academia de administratie. Constatam un dezechilibru evident. Redactorul are, aici, doua solutii: sau elimina punctele de vedere exprimate de studenti, lasând în artico l doar opinia liderului comunist, sau îi cere autorului articolului sa afle parerile alto r studenti care agreeaza ideea introducerii în universitati a orelor de ideologie statala. Acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l faca autorul: sa gaseasc a adepti ai noii discipline si sa fixeze argumentele acestora. Încheierea În mare, finalul articolului este destul de bun: se bazeaza pe fapte, nu este supt din deget. Cu toate acestea, ar fi fost bine ca textul sa se încheie cu un citat din s pusele lui Lukasenko sau al unuia dintre cei care conduc campania ideologica din cadrul Pre sedintiei. Articolul va deveni astfel mult mai convingator. Aceasta ar fi o alta observatie facuta autorului. Exista însa si alte observatii. Ar fi fost bine daca autorul relata cum a aparut i deea de a introduce în scoala superioara un curs de ideologie, daca au mai fost asemenea înc ercari, adica sa dea un background, o preistorie a evenimentului. Un cititor care nu cun oaste toate dedesubturile vietii politice din Belarus ar fi avut astfel posibilitatea sa sesizeze exact importanta subiectului abordat în acest articol si semnificatia pe care o ar e propaganda ideologica în aceasta tara. Cazul este unul simptomatic, deoarece în toate statele din spatiul ex-sovietic sunt initiate periodic dezbateri privind necesitatea for mularii unei ideologii statale sau a unei idei nationale, care ar coaliza toate fortele sanato ase ale natiunii . De regula, acest lucru înseamna ca forte sanatoase pot fi considerate doa r cele proguvernamentale. În afara de aceasta, una din persoanele citate ( o profesoara de la o universitate privata, viitor ideolog ) a preferat sa ramâna anonima. De aceea autorului i se va c ere sa clarifice de ce acest cadru didactic a refuzat sa i se dea numele în presa. Cac i citarea unor surse anonime trebuie sa aiba întotdeauna o justificare plauzibila. Ziaristul a facut tot ce i-a cerut redactorul. Din pacate, cei care au elaborat cursul de ideologie, dupa câte se pare, erau în concediu: telefoanele acestora erau mereu închis e. Manualul de ideologie (adica culegerea de articole) nu putea fi consultat, deoarec

e se afla sub cheie în biroul rectorului Academiei de administratie. A citit si discurs urile lui 156 Manual de jurnalism Lukasenko. Si abia dupa ce s-au facut toate completarile cerute, articolul a fos t redactat, tradus în engleza si a aparut pe pagina web la 15 august 2003. Un curs de ideologie în impas Noua încercare a presedintelui Lukasenko de a cuceri inimile si mintile tinerilor belarusi a pornit de la o situatie absurda Studentii din Belarus vor fi nevoiti, începând cu luna viitoare, sa studieze o noua disciplina Ideologia statului , desi nu sunt cunoscute continuturile acesteia si cine va tine prelegeri le. Introducerea acestui curs universitar, care va fi predat de la 1 septembrie în mod obligatoriu în universitatile de stat si cele private din Belarus, a provocat reactii contradictorii atât în mediu l analistilor prooccidentali, cât si în cel al studentilor. Se stie deocamdata doar faptul ca curricula prevede 20 de ore de prelegeri, 16 o re de seminare si sustinerea unui examen la sfârsit de semestru. Cu toate acestea, manualul pentru a cest curs va fi editat abia în decembie si, potrivit surselor, acesta reprezinta o culegere de articole s tiintifice scrise de autori diferiti, care nici macar nu s-au pus de acord cum ar trebui sa fie ideologia st atala a Belarusului. O profesoara de la o universitate privata, care nu a dorit sa-si dea numele din teama ca ar putea fi persecutata de autoritati, a spus ca curricula pe care au primit-o la universitate contine d oar teze vagi si ca li s-a propus sa foloseasca drept literatura metodica discursurile presedintelui. Dupa cum se vede, acestea sunt suficiente pentru seful statului, care a convocat la 13 august o consfatuire privind organizarea muncii ideologice a organelor puterii de stat. Lukasenko a c omunicat asistentei ca discursurile sale pot servi ca sursa pentru ideologi, mentionând ca formularea ei [a ideologiei nationale belaruse] nu este, probabil, deocamdata perfecta, dar e destul de buna pentru a putea fi aplicata . Profesorul Serghei Resetnikov, care a participat la elaborarea cursului, nu sesi zeaza nici un obstacol ce ar impieta asupra introducerii disciplinei: ...studierea ideologiei statale es te obiectiv determinata. Problema introducerii acestui curs în programele scolilor superioare nu se mai pun e în discutie. Obiectul este obligatoriu pentru studiu . Profesorii si studentii sunt însa revoltati. Perspectiva de a ma transforma într-un z ombi ideologic este incompatibila cu ceea ce astept eu de la universitate, unde îmi platesc studi ile , spune Nikolai, student la anul cinci la Universitatea de stat din Belarus. Aceeasi parere este împartasita de Tatiana, o studenta la o universitate de la Men sk: Daca ideea principala a noului curs rezida în faptul ca presedintele este garantul ideologiei de stat, a tunci si fara a merge la aceste ore îmi este clar ca e vorba de o ideologie a totalitarismului . Recent, presedintele Lukasenko l-a demis pe ministrul învatamântului Piotr Brighidin

, numind în aceasta functie pe Aleksandr Radkov, rectorul Universitatii de stat din Moghilio v. Presedintele si-a motivat aceasta decizie prin necesitatea de intensificare a mu ncii ideologice în sistemul de învatamânt. Acest sistem nu este locul unde sa cuibareaca opozitia , a declarat A. L ukasenko. Analistii considera ca introducerea noului curs în curricula universitara s-a facu t cu atâta graba, fiindca factorii din ministerul învatamântului sunt îngrijorati de starile de spirit p olitice ce se manifesta în salile de clasa. Luna trecuta autoritatile au închis Liceul umanist Jakub Kolas sub motivul ca furnize aza institutiilor de învatamânt superior opozitionistii cei mai înraiti . Intentia lui Lukasenko de a impune populatiei o ideologie statala a condus la re animarea fostelor organizatii de copii si tineret. A fost reînfiintata organizatia de pionieri, iar în locul comsomolului a fost creata Uniunea republicana a tineretului din Belarus. Însa aceste actiuni nu au dar rezultatele scontate. Ca si mai înainte, tinerii const ituie majoritatea în partidele si miscarile de opozitie si voteaza, de regula, împotriva lui Lukasenko si a initiativelor sale. Articolele analitice 157 Acum Lukasenko se autodefineste ca ateu ortodox si propune ca valorile ortodoxiei sa stea la temelia ideii nationale. Este o alta reverenta facuta electorilor rusi. Fundamentul ideologiei lui Lukasenko va fi mai curând postulatul: Belarusii sunt ace iasi rusi, însa mai buni , considera profesorul de politologie Mihail Plisko. Aceasta ideologie nu va urmari dezvoltarea personalitatii, ci supunerea acesteia fata de stat. E o teza ce coincide perfect cu canoanele ortodoxiei . Reprezentantii opozitiei din Belarus nu neaga faptul ca tarii îi lipseste o ideolo gie proprie. Cu toate acestea, ei considera ca încercarea de a o crea în mod artificial si de a o im pune pe cai administrative tinerei generatii este una dezastruoasa. Si comunistii si-au promovat ideologia prin metode administrative. A fost greseal a lor capitala, spune Serghei Kaleakin, liderul Partidului comunist din Belarus, aflat acum în opo zitie. În afara de aceasta, a impune societatii o ideologie împartasita doar de un grup de persoane vine în cont radictie cu Constitutia tarii. Ideologia statului belarus trebuie sa fie îmbunatatirea calitatii vietii ce tatenilor . Autoritatile prefera însa metodele sovietice de influenta ideologica. În acest scop, a fost constituit deja un imens aparat propagandistic. La întreprinderile cu peste 300 de angajati s i în colhozurile în care lucreaza peste 150 de oameni au aparut deja adjuncti pentru munca ideologica. Potrivit lui Aleksandr Lukasenko, misiunea de a influenta sufletul si constiinta f iecarui cetatean al Belarusului revine nu numai lucratorilor ideologici, ci si comilitonilor fideli ai sefului statului veteranilor de razboi si ai muncii, precum si clerului ortodox. Presedintele nu a precizat însa ce teze anume vor propaga acesti ideologi, mentionân d doar ca este necesar ca sa avansam zilnic în teren, în sectoarele concrete ale frontului ideologi

în sudul Kîrgîzstanului. Piata bumbacului din sudul Kîrgîzstanului este ocupata. spune cultivatorul de bumbac Asa n Abduraimov. pe când anul trecut. În ultimii ani achizitiile de bumbac sunt facute de aceleasi persoane care. taranii se vad nevoiti sa apeleze la el. desi textul propriu-zis a devenit chiar mai mic: daca prima varianta avea 874 de cuvinte. în sezonul 2004-2005. El contine mai multa informatie. Mensk www. În ultimul deceniu productia de bumbac s-a diminuat de trei ori. Pe de alta parte.iwpr. Odinioara cult ura bumbacului constituia principalul articol de venituri în bugetul local. ca si pâna acum. Elena ZABRODSKAIA. Caderea preturilor pe piata mondiala la bumbacul brut constituie cauza principala a acestei situatii. pe când alti cumparatori din afara nu sunt admisi . Neavând cum sa-si desfaca recolta. În lied este folosita sintagma situatie absurda. a început recoltarea bumbacului. atunci textul definitiv are 838 de cuvinte. Fermie rii înclina însa sa acuze de necazurile lor marile corporatii care ar fi monopolizat piata locala a bumbaculu i brut. cel care dicteaza preturile pe piata agricola este int ermediarul. În pierdere sunt taranii. Raspundeti la întrebari Bumbacul nu-i frate cu kîrgîzul În Valea Fergana. textul a devenit mai d inamic. Alta solutie nu au. Cultivatorii de bumbac explica situatia prin faptul ca piata bumbacului din Kîrgîzstan este monop olizata. Într-adevar. experti de la Agentia internationala de consulting a bumbaculu . tona de bumbac brut era achizitionata la bursa cu 1506 dolari.net Ei bine. Apoi. vedem ca articolul a devenit mult mai convingator. este de subliniat ca. în sezonul agricol 2003-2004. în text se vorbeste despre graba ministerului învatamântulu i. stabilesc pretul. impunând preturi mici de achizitie. pretul acesteia era de doar 1148 de dolari. atitudinea autorului (negativa) se resimte ca mai înainte. Intermediarii înregistreaza însa profituri de cel putin 15 c enti la kilogram. Forta articolului are acum ale temeiuri mai multe argumente faptice si mai putine de ordin emotional. Datorita acestei transformari. de firme ruse si uzbece. Revenind la preturile bursiere. acum do i ani.c . în principal. despre intentia presedintelui Lukasenko de a impune poporului o ideologie de sta t. Acestia si-au vândut produc tia la un pret ce nu acopera nici macar pretul de cost. În Kîrgîzstan pretul bumbacului brut a coborât la 8-1 0 somi (20-25 de centi) per kilogram. Tonul articolului a devenit mai putin afectat. Anul ce a trecut nu a fost unul favorabil pentru cultivatorii de bumbac. iar citatele mai scurte. Cititi si analizati aceste articole. conveni nd între ele. astazi cultiva bumbac doar cei care au garantii ca vor putea desface productia la preturi avantajoase. desi opiniile pro si contra exprimate în articol sunt acum egale. Remarcam aici ca din 3 to ne de bumbac neegrenat 158 Manual de jurnalism se obtine cam 1 tona de fibre.

Potrivit agronomului. în Kazahstan ne. considera agronomul Kudaiberdi Mamîtov. Preturile mici de anul trecut nu constituie principala cauza a f alimentarii taranilor. cererea relativ redusa. Potri vit ICAC. tone. t aranii continua sa-l planteze. ne spune un cultivator de bumbac. desi estimarile analistilor internationali nu sunt dintre cele mai optimiste. Potrivit pronosticurilor ICAC. la o diminuare a cererii. acesta a fost principala cauza . Drept plata. un hectar da într-un an bun pâna la 50 de chintale de b umbac. cu 12 dolari mai mult decât în anul trecut. În Uzbekistanul vecin taranii predau bumbacul la stat. cu conditii nefavorabile. între timp. constituind 22 mil. mai trag nadejde ca vor mai creste. unde sunt platiti cu bani gheata. Supraproductia a condus. productia de bumbac brut din Kîrgîzstan în sezonul 2004-2005 a fost de 27 mii tone. Taranii kîrgîzi sunt deja abordat i de samsari. Cred ca a fost un an prost. o bumbacarie de un hectar. iar în sezonul 2004-2005 aceasta atingea ci fra de 23. urmarind supraprofiturile. pe când în anul trecut au fost recoltate doar câte 15 chintale la hectar. Pentru a ridica 500 de kg de grâu. În sezonul agricol 2003-2 004. primesc grâu. o scadere si mai mare a preturilor) a condus la o cadere dramatica a preturilor. au extins suprafe tele cultivate cu bumbac. productia mondiala de bumbac-fibra a fost de 20. 1168 de dolari. în timp ce cultivatorii de bumbac uzbeci accepta . Scumpirea carburantilor si lubrifiantilor. Pretul nu-i aranjeaza deocamdata pe kîrgîzi. 73 mii tone. a îngrasamintelor si chimicalelor agric ole l-a facut pe taran sa dea faliment. În plus. În conditiile climatice ale Kîrgîzstanului cultivarea bumbacului este riscanta.i (ICAC) explica aceasta cadere spectaculoasa a preturilor prin faptul ca în ultimii ani pretul de achiziti e al bumbacului a fost foarte mare si tarile producatoare. fireste. un taran uz bec trebuie sa îngrijeasca. Experti de la ICAC opineaza ca este putin probabil ca pretul bumbacului sa atinga în acest an nivelul din anii 2003-20 04. Pentru o tona de bumbac-fibra se propune. care le propun câte 12 somi (30 de centi) pentru un kilogram de materie prima.6 mil. productia mondiala de bumbac va înregistra o diminu are într-o perspectiva imediata. sperând sa obtina profit. Unii sunt însa mai a bili si fac bani buni comercializând o parte de recolta în Kîrgîzstan. tone. probabi l. În acest an cultivatorii de bumbac preconizeaza sa recolteze câte 35 de ch intale la hectar. în Tadjikistan 177 mii t în Uzbekistan 1 mil. Unii indicatori arata ca pretul bumbacului se va majora treptat ca efect al revi gorarii cererii. din aprilie pâna în august. pentru comparatie: 136 mii tone. Oferta foarte mare de bumbac-fibra. cu toate acestea. precum si încetineala cumparatorilor de a-l achizitiona (asteapta. recolta fii nd înca pe câmp. Caderea preturilor a fost provocata în mare masura si din cauza ca din Uzbekistan în Kîrgîzstan au fost introduse prin contrabanda cantitati atât de mari de bumbac-brut încât cultivator ii de bumbac kîrgîzi nici în doi ani nu ar reusi sa produca atâta. ca în vremurile sovietice. Alte cifre. tone. preturile de achizitie. de ocamdata.5 mil.

C u toate acestea. Comentariul. partea turkmena continua sa insiste ca pe teritoriul sau drepturile cetatenilor r usi nu sunt încalcate . în problema cetateniei duble Moscova si Ashabadul vor comunica la nivel de experti si prin intermediul ambasadelor. iar al unu i kilogram în centi? Ce concluzie reiese de aici? 5. Evaluati articolul în baza unei scale de cinci puncte. Se potriveste acest lied temei abordate în artico l? 2. joi. ci sa se preocupe de problemele din Cecenia Caravana turkmena trece fara a acorda atentie insinuarilor orbilor vazatori de la Moscova mijloacele de informare în masa controlate de Niazov raspund pretentiilor ruse ape lând la retorica clasica din perioada sovietica. În ajunul începerii tra tativelor. În cadrul negocierilor ruso-turkmene purtate în aceasta saptamâna. acestea au fost înlocuite cu asa-zisele înscrisuri repetate. Totodata. oficialitatile turkmene reactioneaza cu destula nervozitate la felul în care mass media din Rusia reflecta situatia legata de problema dublei cetatenii. când va fi convocata urmatoarea sedinta a comisiei mixte. Aleksei Fedotov. Între timp. începe astfel: Am putea.info Septembrie. 4. La toamna. Ce motivatie are autorul când da pretul unei tone de bumbac în dolari. Erkin JAKÎP www. 14 Articolele analitice 159 Întrebari: 1. desigur. precum si cu legile Rusiei si ale Turkmenistanului. Moscova raspunde ca a luat act . valabile pe un termen de pâna la u n an . a declarat ca pozitia Turkmeniei înr egistreaza unele progrese . 2005. nr. viceministrul rus de externe. actuala runda de negocieri lasa în urma sa o trena de reticente. care contine numeroase refer ri la folclor. Apreciati calitatea liedului. Cât de fireasca. Moscova si Ashabadu l nu au reusit sa solutioneze toate divergentele privind problema dublei cetatenii. agentia de stiri turkmena de stat Turkmendovlethabarlarî a difuzat un comentariu de presa intitulat sugestiv Ei nu cunosc poporul nostru . di plomatii vor încerca a câta oara! sa puna punct disputei. Asadar. Ashabadul a renuntat la cerinta sa de a aplica în pasapoartele rusesti vize de ies ire. Ei îi are în vedere pe rusi. Ce probleme abordate în acest articol ramân fara raspuns? ce întrebari i-ati pune dvs autorului? 6. de logica este naratiunea? Argumentati punctul dvs de vedere. Pâna atunci.oasis.acest pret.ca. Ce surse a folosit autorul la scrierea articolului? 3. trece cu vederea atacurile unor ignoranti care judeca despre Turkmenistan . Dupa doua zile de negocieri care s-au desfasurat într-o atmosfera destul de tensionata a fost semnat un protocol în care partile sunt de acord sa procedeze în deplina confor mitate cu legislatia internationala. Ce-i drept. Din oaza prieteniei si a pacii Rusia e sfatuita sa-si vada de treburi Ashabadul recomanda Kremlinului sa nu formuleze pretentii privind dubla cetateni e. fiind de acord sa transporte marfa la cumparator.

sa spulbere preocuparea Rusiei care. Si. ca sa se încheie pe o nota si mai exaltata: Cel ce are ochi de vazut sa vada. în loc de dezinformarea crasa pe care o difuzeaza în problema dublei cetatenii. În ele pot fi ada postiti peste 2000 . agentia redacteaza fraza de gratie: Acest lucru a fost reiterat de presedintele S aparmurat Turkmenbasi în cadrul vizitei sale de lucru în velaiatul (judetul n. unde a înmânat distin tii celor mai buni lucratori din sistemul energetic al tarii . din sistemul ene rgetic ar trebui. Pe fundalul unor divergente înca nerezolvate. se poate spulbera cu totul. n. pentru a nu c ontinua în acelasi stil. Iar orbii vazatori sa-si ia drept calauza propria constiinta. desi nu crede sa se produca un exod al cetatenil or rusi din Turkmenia. site-ul Turkmenistan. În continuare. Întrând în discutie cu unul dintre ei.) Marîi. probabil. în cazul unei plecari intempestive a acestora în Rusia. de exploziile ce detuna deja în chiar inima Rusiei . subliniind ca Turkmeni stanul îsi apreciaza cetatenii în mod egal si ca nu va admite nicicând nici cea mai mica lezare a dreptur ilor acestora pornind de la criterii etnice . ziaristii turkmeni au mari îndoieli ca în Turkmeni stan se va pastra aceeasi atitudine de respect vizavi de oamenii politici rusi sau fata de jurnali stii de la Moscova . daca o ma i au . Mai mult decât a tât. SFM creeaz a centre de receptie a cetatenilor. de etnie rusa. atunci lasa sa se întele site-ul turkmen încrederea reciproca dintre Moscova si Ashabad. presedintele i-a multumit cu multa caldura pentru munca sa îndelungata si cu jertfire de sine. nu are altceva de facu t decât sa atâte spiritele privitor la situatia populatiei rusofone din Turkmenia. În plus. Daca Rusia nu va înceta sa o faca pe stapânul în casa straina . Faptul ca liderul turkmen a elogiat un lucrator. am putea sa ne facem ca nu observam insinuarile vadit speculative. ru . sa se preocupe de alte subiecte. în opinia Ashabadului. acest pamânt a fost si ramâne o oaza a prieteniei si a pacii. este pregatit totusi pentru orice întorsatura a lucrurilor. Sensul acestui exercitiu retoric este de a afirma ca adevarul a fost si este unul singur : în Turkmenistan nu a existat si nici nu exista teren pe care sa se manifeste tensiuni interetnic e . propune direc t Moscovei ca. sau de problema Ceceniei . subminata grav în ultimele sa ptamâni . în speta de situatia deloc roza din Irak . Între altele. Dimpotriva. agentia turkmena da amanunte despre felul în care a comunicat Niazov cu cetatenii sai. amintindu-ne vorba despre caravana care trece si câinii care latra . Valeri Pavlovici Maksimov.dupa ureche. a întelegerii reciproce s i a concordiei între reprezentantii tuturor popoarelor si etniilor ce locuiesc aici . Serviciul federal pentru migratiune (SFM) a facut o declaratie în care se spune ca. seful sectiei se curitate a mun160 Manual de jurnalism cii si exploatare tehnica de la Centrala electrica de stat din Marîi. creat pentru a lichida petele albe din spatiul informational rus .

de refugiati. Potrivit sociologilor. Daca în luna februarie curent un sfert din persoanele c hestionate afirmau ca au o atitudine favorabila fata de Turkmenia. ? Procurorul Damir Kurbanov a cerut ca doi din cei patru militieni sa fie condam nati pentru omor. popularitatea liderului turkmen în rândurile cetatenilor rusi a scazut de la 1 7 la 10 la suta. de interdictia de a detine cetatenie dubla. ? La 30 ianuarie 2002. Loctiitorul sefului SFM. Ce surse a folosit autorul la scrierea textului? 5. tribunalul din Taskent i-a declarat ca vinovati de tortur a pe patru militieni. afirma ca evenimetele de ulti ma ora fac ca tot mai multi oameni sa contacteze Serviciul pentru migratiune. Acestia sunt maiorii Nuriddin Babaev si Savkat Rahmanberdîev. Articolele analitice 161 Lucrare practica pe tema Articolele analitice Scrieti un articol folosind aceste informatii. Evgheni EVDOKIMOV www. d e faptul ca cetatenii rusi sunt alungati din aceasta tara. cetatenii Rusiei sunt nemultumiti de persecutiile la care sunt supusi rusii si rusofonii. Cât de închegat logic este acest articol? 6. de strâmtorarea lim bii ruse si de alte forme de discriminare.strana. Care este motivul divergentelor dintre Rusia si Turkmenia? 4.07. Potrivit ultimului sondaj realizat de Fundatia Opinia publica si dat publicitatii deja dupa încheierea negocierilor. solicitând informatii si c erând sa li se explice ce consecinte vor avea asupra familiilor lor noile regulamente adoptate în Turkmen ia. cap itanul Muhiddin Nabilov si locotenentul Iasin Gafurov. Ce subiect este abordat în acest articol? 3. Toti au fost colaboratori ai sectiei de interne din raionul Sabir-Rahimov. cetateni ai Turkmeniei. Iar numarul celor care considera relatiile ruso-turkmene ca fiind bune a cunoscut o di minuare considerabila (de la 45 la 25 la suta). Sentinta 20 de ani de detentie. autoritatile persecutând cu cruzime persoanele suspectate de apartenenta la acest partid. ? Partidul Hizb ut-Tahrir militeaza pentru crearea unui califat în Asia Centrala. Ac tivitatea formatiunii este interzisa în Uzbekistan. Potrivit unui alt sondaj realizat de aceeasi fundatie. cetatenii Federatiei Ruse manifesta fata de Turkmenia si fata de p resedintele Niazov o atitudine mult mai rece. în luna iulie acestia constituiau doa r 15 la suta. . În favoarea acestei idei s-au pronuntat 75 la suta din persoanele chestionate si doar 17 la suta considera ca Moscova nu trebuie sa intervina în acest conflict. Evaluati articolul în baza unei scale de 5 puncte. bunurile lor fiind confiscate. Igor Iunas. cetateni i rusi considera ca tara noastra este obligata sa apere interesele cetatenilor turkmeni detinatori de dub la cetatenie.2003 Întrebari: 1. În acelasi timp. Cât de reusit este liedul articolului? De ce tip e acest lied? Corespunde conti nutului articolului? 2.ru 11.

si fratele acestuia. Apoi m-au sufocat. în urma traumatismelor suferite. s-a aruncat de la etajul trei în golul scarii. În aceasta zi au fost arestati si adusi la sectia de militie din raionul Sabir-Rah imov Ravsan Haitov. precum ca Ravsan Haitov. În depozitiile pe care le-a facut. Rasul Haitov nu-si revenise înca dupa vatamarile corporale suferite . strigând Allah Akbar! . ? Militienii nu-si recunosc vina. Probabil ca era de acum mort . ? La judecata. oprindu-i pe frati sa se sinucida. ? Militienii au marturisit la proces o cu totul alta istorie. în t imp ce se aflau la militie. Uktamov i-a numit pe fratii Haitov teroristi islamici si dusmani ai statului . dupa ev enimentele din 11 septembrie. pentru combaterea terorismului islamic. ? Membrii familiei Haitov au declarat însa ca fratii nu au avut nici o legatura cu Hizb ut-Tahrir . loctiitorul sefului sec tiei raionale de interne. Ukt amov s-a referit si la eforturile pe care le face comunitatea internationala. a m urit asfixiat. Rasul. Dupa bataie au început a ma tortura. director executiv al Departamentului Human Rights Watch pe ntru Europa si Asia Centrala a declarat: În Uzbekistaan sunt înca multi alti colaboratori ai . El a declarat în fata completului de judecata ca în actiunile subalternilor sai nu exista continutul infractiunii si a confirmat declaratia fa cuta de acuzati. în sala de judecata au lipsit ziaristi i de la mass media de stat. ? Desi cauza s-a judecat cu usile deschise. încercând sa fuga. un articol mai blând din Codul penal al Turkmenistanului. ? Cei doi frati au fost arestati fiind suspectati ca ar fi membri ai partidului islamic Hizb ut-Tahrir . Au declarat ca. iar Rasul a supravietuit. care ar fi trebuit sa informeze cetatenii uzbeci despre acest pro ces. 162 Manual de jurnalism ? Decizia instantei de judecata a fost salutata de militantii pentru apararea dr epturilor omului. fratii Haitov s-au încaierat între ei si au încercat sa se arunce de pe fereastra în spatiul gol din casa scarii.? Judecatorul si-a pronuntat însa sentinta în baza articolului 104 Pricinuirea de lez iuni corporale care au provocat moartea . ? Versiunea aceasta a fost confirmata de Hikmat Uktamov. Acuzatii au mai declarat ca au fost nevoiti sa aplice forta. lovindu-ma cu trupul de podea. tragându-mi pe cap o punga de plastic. M-au însfacat de mâini si de picioare. justificând actiunile militienilor. de 32 de ani. ? Iata depozitiile lui Rasul: Ne-au adus în cladirea sectiei raionale de militie. ? Acuzatiile au fost aduse în legatura cu incidentul ce s-a produs la 16 octombrie 2001. cu catusele puse. spunându-mi ca au aflat ca as face parte din Hizb ut-Tahrir . ? Elizabeth Andersen. si-a fracturat trei coaste si. Organizatia internationala Human Rights Watch a facut o declaratie în care apreciaza hotarârea judecatii ca un prim pas bun . [ ] Când l-am vazut ultima data. n e-au închis în camere diferite si de îndata au prins a ma bate. fratele mei Ravsan zacea pe podea într-o balta de sânge. ? Ravsan a murit.

Arestarile în masa a membrilor partidului islamic Hizb ut-Tahrir si detentia lor în închisori a început în anul 1999. La acest nivel. Se est imeaza ca dintre acestia circa 4000 de detinuti sunt adepti ai partidului Hizb ut-Tahrir . coruptia. în acest caz. în p enitenciarele din Uzbekistan sunt detinute peste 7000 de persoane. Cu cât mai complexa este sarcina ziaristului. Ca si în cazul stirii. chiar si în cazul în care va relata despre evenimentul cel mai banal. este necesara p entru mentinerea stabilitatii în tara. elementul definitoriu al genulu i îl constituie tematica articolelor. Ar fi ca zul ca presedintele Karimov sa se prevaleze de aceasta decizie. despre un fapt sau un eveniment.militiei si ai organelor de securitate care ar trebui pusi sub ancheta. Investigatiile jurnalistice Din acest capitol veti afla: ? Ce este o investigatie jurnalistica ? Ce calitati sunt necesare unui ziarist de investigatie ? O investigatie celebra: cazul Watergate ? Cum se înfaptuieste o investigatie jurnalistica ? Cum se organizeaza investigatia ? Niste sfaturi privind colectarea de informatie. ? Combaterea militantilor islamisti. condamnate pentru convingerile lor religioase si pentru aderenta la asociatiile religioase. pur si simplu. el va cerceta mai întâi din ce cauza s-a întâmplat acesta. . legalitatea si securitatea ? Resurse Internet Termenul investigatie jurnalistica este aplicabil atât la metoda de lucru. ? Potrivit datelor de care dispun militantii pentru drepturile omului uzbeci. Potrivit marturiilor membrilor familiei. cu atât mai profunda va fi si investigatia sa. Unii considera ca un ziarist. în virtutea profesiei sale. potrivit procesului-verbal întocmit de militie. cât si la genul jurnalistic propriu-zis. desi. investigatii jurnalistice sunt articolele având ca subiecte fenomenul infractional. afirma autoritatile uzbece. nu exista o definitie unica. Ca reactie de raspuns. transmite cuvintele care au fost spuse acolo. Cu alte cuvinte. miscarea a tiparit si difuzat prin piete foi volante cu critici dure la adresa politicii promovate de presedintele Karimov fata de religie. a investigatiei jurnalistice. abuzurile puterii. situatia din struc turile de ordine si de drept. reporterul relateaza. moartea survenis e în urma unei insuficiente cardiace. acceptata de toti. Astfel. Potrivit unui alt punct de vedere. corpul era plin de vânatai. ? Corpul neînsufletit al lui Ravsan Haitov a fost transmis rudelor la 17 octombrie . Cercetatorul britanic David Spark considera ca jurnalismul are trei niveluri: Nivelul general. este deja un investigato r. El este dator sa transmita organelor de drept si întregii tari mesajul ca tortura si rafuielile în afara justitiei sunt inadmisibile si vor fi pedepsite conform legii . câteva coaste erau fracturate. pentru a trage calaii la raspundere.

aducând si argumentele care demonstreaza aceasta importanta24. Adeseori. În plus. comunica informatii pe care unii ar vrea sa le ascunda de opinia publica. de a confrunta fapte si cifre. trebuie sa stiti cum sa va folositi de aceste legi. documentele de care aveti nevoie pot fi obtinute si pe cai mai putin rad . adica flerul de a sesiza daca dincolo de materialul brut nu exista cumva ceva ascuns. Oxford. 1999. Suntem de acord cu aceasta definitie. pentru a avea acces la anumite material e si documente. Un ziarist de investigatie îsi va însusi o serie de deprinderi si de abilitati fara de care nu va putea. priceperea de a gasi tema si de a va documenta. în special legile privind libertatea de expresie si accesul la informatie. ca sa vi le puna la dispozitie. este important sa cunoasteti legislatia.Nivelul specializat. este suficient. Reiese din aceasta diviziune ca investigatia ca si cum ar fi o culme a jurnalism ului. Acestora le sunt rezervate capitole separate în manualele de jurnalism23. Investigatia jurnalistica abordeaza probleme de rezonanta sociala. sa faceti o cerere la un departament s au altul. investigatiil e s-au impus mai curând ca o specializare specifica în interiorul profesiei si domeniului jurnali stic. Investigative Reporting: A Study in Technique. Unii poa te fi o persoana. O investigatie jurnalistica da în vileag lucruri care pâna în momentul publicarii erau necunoscute. la începutul secolului XXI. ziaristul cauta sa obtina probe care sa confirme/infirme cele spuse22. În al doilea rând. Astfel. o organizatie sau o institutie de stat. Focal Press. nu de alte persoane. Acest cineva poate fi o persoana aparte. S-ar putea ca uneori sa apelati si în insta nta. un articol pate fi consid erat ca fiind de investigatie daca: este scris în baza unei cercetari înfaptuite de ziaristul însusi. sa-si desfasoare cercetarea. Majoritatea autorilor care au încercat sa formuleze o definitie a genului sunt una nimi în ce priveste trei caracteristici ale acestuia. 164 Manual de jurnalism Despre investigatiile jurnalistice au fost scrise o multime de studii si de arti cole. nu o repovestire a cercetarii altcuiva. La aceasta treapta. pune o problema importanta pentru societate. pur si simplu. Investigatia jurnalistica este rezultatul unei cercetari înfaptuite de ziaristul îns usi. importante pentru o multime de oameni sau chiar pentru întreaga societate. Spark D. 22. o organizatie sau o instit utie guvernamentala. În primul rând. secrete. elementar. Totusi. si nu vizeaza doar persoanele implicate nemijlocit în situatia relatata. Cred ca acum. Aici ziaristul încearca sa explice sau sa interpreteze evenim ente sau declaratii ce s-au facut. Nu sunt sigur sa e chiar asa. de a analiza situatii si de a va pastra o curiozitate mereu vie. Este vorba de un secret pe care cineva tinea sa-l ascunda cu orice pret. Nivelul investigatoriu. este necesar sa va dezvoltati simtul informatiei.

doua mari domenii sunt totusi deoseb it de fructuoase. nu veti obtine de la el nimic. uneori chiar si ani. . Fund atia pentru apararea transparentei. Dobândirea de informatii. fiti corecti si dati dovada de acuratete în relatiile cu persoane le ce va furnizeaza informatia. cu atât stie mai multe. Trecutul acesta se va revela însa neaparat.a. 23. despre care vom mai vorbi. Primul cuprinde institutiile si activitatile situate sau care se desfasoara în locuri discrete. de pilda. Ziaris tul universal. în luminile rampei : sunt cei care rasar ca din neant. ?? ?????? ? ????????. sau ferite într-un alt mod oarecare de privirile opiniei publice.: Galeria. Orice tema. O investigatie poate dura luni. Berlin Michael. 2000. Puteti stabili. Si daca nu va fi absolut sigur ca numele sau nu va fi pomenit sub ni ci o forma. Vezi: ??? ???? ? ??. fie ca un serial sa u ca o carte aparte. Rezultatele ei. Caci daca un functionar va ajuta sa obtineti un doc ument oarecare. ????????????? ?????????????. Cel de al doilea vizeaza persoanele si institutiile care. ????????????? ?????????????. Scurt ghid pentru org anizarea unei investigatii jurnalistice. M. 1996.. David Randall. daca nu va fi interesat. ?. Ea face abstractie de secretomania birocratilor si de refuzul acestora de a furniza info rmatii. Este metoda cea mai eficienta în conditiile actuale di n statele postsovietice. Prin urmare. nu exista reguli speciale pentru a scrie articole în genul in vestigatiei jurnalistice. s-ar putea întâmpla ca si superiorul acestuia sa stie de ce tocmai acest a ct lipseste din registre. 24. vor fi publicate fie sub forma unui articol de ziar sau de revista. s. generând momentan în jurul lor o multime de mituri. din orice segment al vietii sociale. Amsterdam.netnovinar. in cooperation with the Independent Journal ism Centre. de aceasta scurgere de informatie. iata scopul unei investigatii jurnalistice. de arhiva. o relatie cu functionarul care tine evidenta documentelor. trebuie sa stiti unde se pastreaza si cum pot fi obtinute documente vechi. lucrul cu sursele si cu documentele. generalizat e. Totusi. Sunt persoane si institut ii care parca nu au un trecut. si e aproape sigur ca veti descoperi acolo materiale pentru un articol bun. Din perspectiva investigarii. Moscow.icale decât intentarea unui proces. Vezi: www. ????????? ?. Exista însa reguli si recomandari privind desfasurarea investigarii. Randall David. sunt împinse brusc în prim-plan. cu cât un sef e mai mare în rang. 2000. M. Ziaristul universal În cel de al treilea rând. Apoi.org Investigatiile jurnalistice 165 Investigatia jurnalistica începe acolo unde se termina rutina cotidiana. Independent Training and Consultancy. poate constitui obiectul unei investi gatii jurnalistice. S-ar putea ca o parte din ele sa le gasiti în Internet! În al patrulea rând. la un moment dat. la rândul sau. National Press Institute. 2002. nicaieri si niciodata.

ziarist ul lua . Redactorul le-a dat celor doi tineri reporteri sarcina de a se ocupa de niste arestari operate la Washington. relatia acestora cu structurile puterii. când solicita sursei un contact. Doi ziaristi de la Washington post . Întâlnirile ziaristului cu Gâtlej adânc erau strict secrete. aparea cadranul unui ceas acesta era semnul care arata timpul întâlnirii. altele au fost deferite justitiei. o persoana extrem de informata. Dupa o munca colosala. în pagina a 20-a din New York Times. ziar ce îi era adus lui Woodward în fiece dimineata. 166 Manual de jurnalism Spargatorii aveau asupra lor sume mari de bani. iar presedintele Nixon. În luna februarie a anului urmator. ziaristii au publicat si o carte. Nixon a fost reales pentru un al doilea terme n. S-ar parea ca. În acel an. care au realizat-o. Numele acestui om nu-l cunost ea nici macar Carl Bernstein. într-o mesaj special catre natiune. În noaptea de 17 iunie 1972. istoria trebuia sa ia sfârsit. Era evidenta. Pâna a ajunge acolo. un ul dintre arestati facea parte din stafful electoral al lui Nixon. se mai întâmpla. În plus. Trecea s ub numele conspirativ de Deep throat. iar în notes-urile a doi dintre ei a fost descoperit numarul de telefon al unui functionar de la Casa Alba. Carl Bernste in si Bob Woodward. Totul a început de la o banala misiune reportericeasca. la sediul staffului elect oral al Partidului democrat. Bob Woodward a intrat în relatie cu un înalt funct ionar din Biroul Federal de Investigatii (FBI). s-a constatat ca ad ministratia presedintelui a fost implicata în tentativa de a plasa plosnite în sediul concurentilo r. cei doi au p ublicat o serie de articole care au avut ca efect demisia presedintelui Nixon. politia arestase cinci persoane care instala u dispozitive de ascultare. Iar când întâlnirea era ceruta de Gâtlej adânc. au descoperit ca administratia condusa de R ichard Nixon este implicata în mai multe ilegalitati. candidatul republican George McGovern intrase în co mpetitie electorala cu presedintele în functie Richard Nixon. Mai târziu. Într-adevar. în hotelul Watergate . Woodward înfigea un stegulet rosu într-o glastra de pe fereastra locuintei sale. adica Gâtlej adânc. Cei doi discutau într-un garaj subteran. care a devenit best-seller. cum li se mai spune. aici. iar ceva mai înainte fuse se agent CIA. a recunos cut ca nici nu a banuit ca subalternii sai se dedau la ilegalitati si ca nimeni nu le-a cerut acestora sa instaleze aparatele de ascultare.Cazul Watergate si altele Probabil ca cea mai faimoasa investigatie jurnalistica din vremea noastra a fost facuta la începutul anilor saptezeci în SUA. asadar. plosnite . Aceast a era însa atât de conspirata încât nimeni nici macar nu banuia cine ar putea fi. Câteva persoane din administratie au fost des tituie.

transmise de posturile de televiziune. seriale si prin carti. chiar s i libertatea. uneori chiar si ani. a stabil it relatii diplomatice cu China. ni-l ami ntim în primul rând ca pe cel care semana plosnite în sediul concurentilor sai electorali. el îsi punea în pericol cariera si. ca dupa numele conspirativ Gâtlej adânc s-ar ascunde un întreg grup. Gâtlej adânc si-a dezvaluit identitatea. poate. ? Ziaristii de investigatie îsi pun. pot urma acuzatii publice de tradare a intere selor nationale. în speta functionari de la Casa Alba care au facut închisoare dupa ce au fost publicate dezvaluirile reporterilor. Nu s-au mai întâlnit. uneori. Evident. ce învataminte pot fi scoase din aceasta poveste? Sa încercam sa evidentiem principalele aspecte. Pe Wood ward îl cunoscuse înainte de declansarea scandalului. viata în pericol. ? Daca sursele solicita anonimatul. Au mai trecut înca 11 ani si. a initiat politica de destindere în relatiile americano-sovi etice. Richard Nixon a încetat din viata în aprilie 1994. deoarece. În sfârsit. ziaristii nu vor dezvalui în nici un caz ident itatea acestora. Atât în Occident. ? O investigare se fructifica prin articole. pentru a nu aduce dupa el vreo coada . pastrând o discretie absoluta referitor la Gâtlej adânc. Altii. oricine ar fi fost acest Gâtlej adânc. Scandalul Watergate a facut praf din reputatia sa. la sfârsitul lunii mai 2005.. dar. fiind a doua persoana în FBI. exista modele stralucite de investigati . Se ventilau cele mai diferite versiuni privitor la aceasta sursa de informatie. Dupa acest pseudonim se ascunsese fostul vicedirector al FBI. Felt condusese ancheta BFI în dosarul Watergate. prietenilor. respecta toate regulile de conspiratie. când vine vorba de acest remarcabil om politic. În fine. când în Congres era pe punctul de a se declansa procedura de impeachement. La începutul anilor saptezeci.. Mark Felt. în momentul când a decis sa contacteze cu ziaristii. Senatu l american a procedat la audieri. Ziaristii si-au respectat angajamentul cu sfintenie. Ei bine. Unii afirmau ca acesta nu a fost un sin gur om. l a 8 august 1974. ba si celor a propiati. Investigatiile jurnalistice 167 ? Investigatia jurnalistica este o arma foarte grea. ? O investigatie jurnalistica poate dura luni. afirma ca Felt a procedat ca un tradator. în masura sa determine chiar demiterea presedintelui celui mai puternic stat din lume si sa influenteze mersul istoriei . iar autorii si sursele pot fi supusi unor campanii de ostracizare. ? Dupa publicarea unor dezvaluiri. Felt îi sugera reporterului piste pentru a descâlci alte cazuri cu rasunet. Pe când Nixon are merite incontestabile: a pus capat razboiului din Vietnam. În cazul Watergate informatorul si-a dezvaluit el însusi numele. când Gâtlej adânc i-a avertizat pe cei doi reporteri îsi pericliteaza viata. Cine era Gâtlej adânc ramânea însa o taina. dispunea de sufic iente mijloace pentru a influenta situatia de o alta maniera. Astazi. a izbucnit scandalul. Nixon si-a anuntat demisia. Uneori. Multi îl considera pe Felt un erou. era nevoit sa spuna neadevaruri la serviciu.toate masurile de precautie. În urma mai multor articole aparute în Washington post. cât si în presa postsovietica.

Autorul investigarii a aflat ca BMW-ul a fost achizitionat din Cehia. de doar nouasprezece ani. si Ara Manukian au urmarit întreaga cale pe care prostituatele armence ajung în EAU. despre care fiul presedintelui zile ca i l-au dat cu chirie ni ste prieteni. realizate de ziaristi ru si. însa un rezultat a fost totusi înregistrat.am/eng/society/traffiking. Ciclul de articole reunite su b genericul Andrei Iuscenko. Fetele fetelor sunt acoperite. deosebit de interesante. com. Fiul lui Dumnezeu? si afisat pe site-ul ziarului (http://www2. motivând ca continutul acestora este incompatibil cu valorile religioase. Iar prima etapa a acestui drum. Articolele care au rezultat din aceasta investigare (ele pot fi accesate si citi te în engleza în Internet. presedintele Asociatiei ziaristilor de investigati e din Armenia. stabilind cine . politice si morale ale Emiratelor Arabe Unite . vezi: http://www. Îmi vine greu sa estimez ce efecte au avut aceste dezvaluiri asupra traficului de carne vie. c ulturale. cine tine acoperisul si ce structura au bandele ce scot bani din comertul cu carne vie . dupa ce a aparut seria de articole de spre reteaua de proxeneti din EAU. Potrivit paginii web a Asociatiei z iaristilor de investigatie din Armenia (www. editata de Fundatia pentru apararea tran sparentei. unde fetele obtin pasapoarte false în care vârsta lor e indicata ca fiind mai mare de 31 de ani femeile celibatare sub aceasta vârsta nu pot intra în EAU.i jurnalistice. Reporterii au facut o munca enorma.hetg. În ac est serial.am). iar cele ale codosilor se vad clar. dupa cum scriu ziaristii.hetg.html) sunt însotite de imagini luate cu camera ascunsa.ua/ru/) este dedicat feciorului presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko. Autorul a luat legatura cu proprietarul salon ului si . Câteva dintre ele. Printre acestea figureaza si investigarea fenomenului traficarii de femei din Ar menia în Emiratele Arabe Unite (EAU). Jurnalistii Edik Bagdasarian. care apare pe Internet. de la salo nul automobilistic din orasul Homutov. un automobil B MW de peste o suta de mii de euro. un celular de câteva mii de euro si un apartament luxos în centrul Kievului. cum si pe ce cai sunt duse în EAU tinerele fete. Un alt exemplu de jurnalism de investigatie sunt dezvaluirile lui Leonid Amciuk2 5 de la ziarul Ukrainskaia pravda. Autorii articolelor mai arata cât de condescendenta este justitia arm eana fata de acesti proxeneti. se afla la Moscov a sau la Krasnodar.pra vda. atâtia bani ca sa-si cumpere lucruri atât de scumpe? Printre acestea. pe care îi condamna la termene de detentie conventionala sau îi pune în libertate dupa ce au stat la zdup doar câteva luni. cine si cum le vinde clientilor. autorul se întreaba de unde are tânarul Andrei Iuscenko. le puteti gasi în cartea Investigatia jurnalistica. autoritatile din aceasta tara au blocat accesul la aceasta pagina.

De exem plu. de la o idee. sa dea argumente dintre cele mai bizare. data de un reprezentant al guvernului (un ministru) dintr-o tara a CSI si un dir ector de banca (apartinând Rusiei) se anunta ca banca cumpara întregul pachet de actiuni a le uneia dintre cele mai mari întreprinderi din acea tara. ca pâna la urma sa impuna opiniei publice ideea ca Andrei Iuscenko det ine drepturile de autor asupra brandurilor revolutiei portocalii .a precizat ca cel ce a cumparat masina era un client din Ucraina. Acum trebuie sa chibzuiti . de regula. Prima: cine construieste? Apoi. pentru a arata cititorului ce rezulta din aceasta tranzactie de pe piata mobiliara: o dependenta înrobitoare a industriei tarii de Rusia sau. într-o conferinta de pre sa comuna. numele autorului a fost schimbat. Din pacate. Ziaristul îsi va pune p e data o multime de întrebari. acesta va scrie stirea respectiva si va uita de ea. sa zicem ca v-a venit ideea unei investigari jurnalistice. ca tocmai lui i se vând castraveti. La c e pret au fost cumparate actiunile? De ce au fost vândute tocmai acestei banci? Cui apart ine banca si ce relatii are acest proprietar cu guvernul? De ce nu a fost organizata o licitatie în cazul vânzarii acestei întreprinderi atât de mari? În ce conturi vor fi transferati ban ii cu care a fost cumparata întreprinderea? Gasirea de raspunsuri la unele dintre aceste întrebari pune în pericol viata ziaristului. În cazul optim. ce anume? Un bloc. Pe când un jurnalist de investigatie se va interesa de cu totul alte lucruri. o prosperitate asteptata a acelei înt reprinderi. desigur. Revenit în redactie de la conferinta de presa. de ce într-un parc-rezervatie a aparut peste noapte un santier. Din câte stiu. deoarece ar dezvalui lucruri de natura sa afect eze interese extrem de mari. aparitia unor noi locuri de munca si livrarea de marfuri competitive la export. in vesti25. pentru un ziarist obisnuit. Cu toate acestea. De pilda. o vila. istoria e ca si terminata. Pentru un ziarist-stirist istoria. dupa lectura ziarelor sau revistelor. aceste articole au efecte sensibile. Un jurnalist-analist va reflecta asupra aspectelor politice ale acestei tranzact ii. aici se si încheie. dimpotriva. u n hotel sau un centru de agrement? Ideea îti poate veni. care îi aduc tânarului d e nouasprezece ani un venit ce îi permite sa traiasca pe picior mare. va intervieva oameni politici aflati la putere si din opozitie. facân du-i pe reprezentantii presedintiei sa caute tertipuri si justificari. de asemenea. Gândul de a initia o investigare îti poate veni în momentul în care. Organizarea investigatiei jurnalistice Orice investigatie începe. 168 Manual de jurnalism garea s-a oprit aici. Ei bine. Ideea poate veni în momentul când un ziarist simte ca i se ascunde ceva. sau navigân d pe Internet.

ci anume un plan de actiune. revistelor si gazetelo r Conferintele de presa. acestea constituie un fel de interviu. deoarece n ecesita mari cheltuieli de timp si energie.foarte bine de ce anume aveti nevoie pentru a putea duce cercetarea pâna la capat. de la cine si cum. cunosc viata si au o multime de cunostinte. Nu e v orba de o simpla cerinta formala. Culegerea informatiei primare În capitolul Culegem informatii . Trebuie sa formulati importanta problemei (acest lucru va va ajuta în continuare) si sa stabiliti metodele si modul în care veti actiona. O solutie. De exemplu. Investigatiile jurnalistice 169 Bugetul proiectului este si el o componenta importanta. de regula. sa cumparati echipament sau sa-i ru gati pe colegi sa va ajute în munca. Când va veti lamuri pe deplin cu toate acestea. efectuat cel mai frecvent prin anchetare). deoarece în procesul de cautare s i gasire a titlului veti analiza înca o data informatiile pe care le detineti. apucati-va de treaba. veti chibzui ce anume vreti sa faceti. acestea va vor ajuta sa-l evitati. dar în ultimul caz este vorba deja de un so ndaj de opinie. Obtinând binecuvântarea redactorului. Acestea sunt: Observarea Citirea si examinarea documentelor. în investigatia jurnalistica. ar fi întocmirea unui plan de actiune. Intervievarea (individuala si de masa. priceputi. trebuie sa identificati tema. Însa un lucru deose . în acest caz. ci de o necesitate. Despre tehnica interviului s-a spus deja destul de mult în capitolele respective a le acestui manual. Caci nu este exclus ca v a trebui sa mergeti dupa informatii în alt oras. Sau legalizarea în Belarus si comercializarea autoturismelor furate în Germania. deoarece redactorii sunt. Daca veti izbuti. investigatia voastra trebuie sa aiba o denumire oarecare. Nu e un plan de arti col. sa încercati sa întel egeti ce documente trebuie sa obtineti. jurnalisti cu experienta. v-ati asigurat deja succesul. Mai exista si experimentul. Este foa rte important sa reusiti sa-l convingeti ca investigatia pe care o propuneti este im portanta pentru cititori si necesara pentru publicatie. de regula. Dupa ce ati gasit titlul. puteti merge la redactor. au fost deja pomenite sursele cu care lucreaza jurnalistul. dar co nferintele de presa ocupa un loc foarte important în jurnalismul postsovietic. iar în cazul aparitiei unui pericol pentru sanatatea sau viata jurnalistului . Cum trebuie sa fie acesta? Înainte de toate. De pilda. la care jurnalistii recurg destul de rar. La o adica. Ei va vor da sfaturi care se vor dovedi cu adevar at fara pret. precum si a cartilor. de aceea am putea sa nu ne referim la ea aici. taierea copacilor dintr-o rezervatie naturala în timpul constructiei une i cladiri. adica problema principal a a acesteia. Toate aceste surse sunt folosite.

tineti minte: unul dintre cele mai importante principii în investigatia jurnalistica (acesta ar putea viza si alte genuri) este protejarea surselor. Precum vedem. Persoana care v-a povestit destul de sincer despre subiectul care va intereseaza s-ar putea dezice pe neprins de veste de declaratiile sale. Unul din cele mai importante principii în munca jurnalistilor care fac investigatii este sa nu schim be desfasurarea evenimentelor. Legile stipuleaza special cazurile în care jurnalistul trebuie sa dezvaluie sursa. Ce înseamna aceasta? Doar în jurnalism multe lucruri sunt legate anume de schimbarea desfasurarii evenimentelor. întemeindu-va actiunile pe faptul ca cel intervieva t a fost înregistrat la reportofon? Eu v-as sfatui sa va întâlniti cu el si sa încercati sa aflat i ce se afla în spatele acestei decizii. expresia fetei.bit de important în abordarea unei teme închise si complexe este ca toata informatia sa fie privita cu un pic de scepticism rational si echilibrat. fie de lipsa de dorinta de a-si strica relatiile cu colegii de serviciu. nedrepte. asupra deciziilor injuste. De aceea. Aceasta este cea mai înalta manifestare a profesionalismului. scotând la iveala fapte. Ea ar putea fi dictata fie de teama pentru propri a siguranta sau pentru cariera. Toate aceste motive merita sa fie respectate. dar el poate determina factorii de decizie sa schimbe situatia. În timpul interviului oamenii pot minti. Acest lucru este prevazut în legislatia multor tari. mi scarea mâinilor Acest limbaj al corpului va poate sugera multe. De fapt. preferând sa mearga ei însisi la închisoa re. aratând dedesubturile actiu nilor sau ale inactivitatii altor oameni. pentru a-i determina pe cei învestiti cu putere sa r estabileasca dreptatea. daca aceasta desfaso ara o ancheta legata de informatia inserata în articol. de pil da. ca regula generala. în baza deciziei instantei de judecata sau la cererea procuraturii. Multe articole sunt scrise tocma i pentru a atrage atentia societatii si a structurilor de stat asupra inechitatilo r. sursele nu se divulga. onestitate si responsabilitate. Ce e de facut în acest caz? Sa va bazati pe interviul deja luat. Implicându-se în situatie. care necesita foarte mult curaj. inclusiv în cea a tarilor CSI. Jur nalistii au dreptul sa nu divulge numele oamenilor care au riscat mult încredintându-le o inf ormatie importanta tainuita de societate. 170 Manual de jurnalism Se cunosc însa cazuri din practica occidentala când jurnalistii nu au divulgat surse le nici chiar la cererea instantei de judecata. însusi jurnalistul nu schimba nimic. de aceea este important sa urmariti mimica celui intervievat. Sa va implicati sau nu? Trebuie sa abordati experimentul cu cea mai mare prudenta. jurnalistul nu mai es .

Si pentru multi reporteri care au lucrat acolo relatarile despre c onsecintele uraganului devastator au devenit relatari despre cum au salvat de la moarte copi i si invalizi. Jurnalistii au fos t cutremurati de faptul ca multi oameni aveau nevoie de ajutorul lor. Acestea sun t. la 6 persoane le-au fost anulate admonestarile nemeritate. Au fost aplicate sanctiuni administrative la 272 de persoane . Despre moralitatea jurnalismului se vorbeste foarte bine în cartea A d oua dintre cele mai vechi profesii a lui Valeri Agranovski. în sala instant ei de judecata Astfel noi vedem si simtim nedreptatea. fapte nobile prin care a fost salvata viata câtorva zeci de persoane. Însa acesta nu e jurnalism. Trebuie sa tipam despre aceasta nedreptate. aceasta este una din cele mai serioase probleme morale cu care se confr unta jurnalistii: cum sa procedeze? Caci datorita profesiei noastre. 7 persoane au fost restabilite la studii. Iata doar o parte din aceasta lista: Au fost angajate 78 de persoane. jurnalistii . folosind faptul de a lucra la gazeta. G. la 13 cetateni li s-au adus multumiri. pur si simplu. cu care redac torii si jurnalistii destepti si constiinciosi trebuie sa coopereze intens si sa faca schimb . sa faca dreptate? Aceasta functie tine de cu totul alte organizatii. Investigatiile jurnalistice 171 au fost atacate decizii ale instantelor judiciare si anulate hotarâri ale procurat urii în numar total de 101. Ei au procedat asa cum trebuiau sa procedeze oamenii normali care au nimerit în aceasta situatie. 26 de persoane au fost restabilite în functii. 7 persoane au fost eliberate din detentie. fara a scrie sau a publica materiale (sublinierea îmi apa rtine M. Însa exista difer ite mijloace de a tipa . în particular. bineînteles ca nu.). deoarece au ramas fara a tentia salvatorilor. Si exista diferite abordari ale acestei probleme morale comple xe si încurcate. Când sudul SUA a fost lovit de uraganul Katrina. Desigur. În aceasta carte este data o întreaga lista de actiuni si masuri luate de instantele de resort în urma implicarii jurnal istilor de la Komsomolskaia pravda. Parca aceasta este functia jurnalistilor fara sa fi scris vreun rând. la 77 de familii li s-a acordat spatiu locativ.te doar jurnalist. noi. la New Orleans s-au deplasat grup uri de jurnalisti de la diferite publicatii si organizatii media. în transee. Si este corect acest lucru. de cele de aparare a drepturilor omului. nimerim adesea în vâltoarea evenimentelor: la locul unei catastrofe. Si adica ar trebui sa pastram tacerea? Nu.

cineva ar putea tainui de dvs ceva si. în al doilea rând. Pur si simplu. ati putea fi prins dând mita! Acest lucru nu numai ca va pune cruce pe investigatia pe care o efectuati. v-ar re comanda ceva cu insistenta. care se foloseste la producerea armamentu lui. altii drept cumpara tori cu bani multi. Acest postulat nu vine în contradictie în nici un caz cu posibilitatea de a desfasur a experimentul. Mai slut a fost faptul ca unii jurna listi-vânzatori au dat peste alti jurnalisti care se prefaceau a fi cumparatori. Multi reporteri au hotarât ca îsi vor putea face un nume investigând acest material. este foarte important sa actionati exclusiv prin metode l egale. veti deveni vulnerabil pentru obiectul investigatiei dvs (adica pentru oamenii pe care îi susp ectati de încalcarea legii) si. în consecinta. Apoi. Cu atât mai mult n u în schimbul publicarii unui articol sau al promisiunii de a mai tine un material car e nu convine cuiva. În caz contrar. trebuie sa întelegeti ca diverse forte politice sau grupuri de business vo r încerca sa va foloseasca în interesele lor. s-a întâmplat urmatorul lucru. când au început sa fie lansate zvonuri precum ca pe piata neagra din Germania se vinde plutoniu. adica nu va veti mai deosebi de delincventi. Cea mai mare parte din acest plutoniu venea. Jurnalistul poate si trebuie sa îndrepte o nedreptate cu articolele sale. între el si cei pe care îi cerceteaza nu va exista nici o deos ebire. pentru mita. altfel spu s. Unii se dadeau drept vânzatori. dar si va lasa o pata de nesters pe reputatia dvs. Cineva ar putea sa va propuna sa cumparati un document oarecare sau sa va promita ca va face rost de el pentru o recompensa. În cartea lui David Randall Jurnalistul universal este descrisa urmatoarea istorie: jucând rolul unui cumparator bogat. . fapt ce nu a mai fost dovedit. Prin intermediul dvs s-ar putea organiza scurgeri de informatii. precum declarau. dimpotriva. Încalcând legea. din Rusia. veti ajunge în aceeasi oala cu ei.de informatii. chipurile. Revenim însa la experiment. Dar asta e floare la ureche. Vom activa în cadrul legal În timpul investigatiei. nici altii nu si-au dat seama de intentiile si rolul partenerului de afaceri si. cu fotog rafii si cadre documentare Nu cu telefoane si cu vizite prin cabinete. dvs formati partial piata. în primul rând. Un exemplu revoltato r a avut loc în 1994. 172 Manual de jurnalism Jurnalistul care face o investigatie va actiona în cadrul legal si va respecta nor mele eticii. Astfel. ci despre reporteri ageri care s-au tras pe sfoara unii pe altii si pe ei însisi . Nici unii. În nici un caz nu trebuie sa faceti acest lucru. articole le lor nu au fost despre comertul cu moartea .

De la teorie la practica 26. În timpul investigatiei. Investigatiile jurnalistice 173 . e mai bine sa le stocati pe serv ere diferite. nu merele conturilor bancare dintr-o zona off-shore. doar simp la detinere a careia poate deveni periculoasa pentru viata. se recurge la santaj. unul din nenumaratele exemple cum jurnalistul poate dev eni o tinta pentru cei care nu doresc defel ca informatia sa fie publicata. acea sta a explodat. În cartea Iuliei Sum. acest lucru poate fi periculos pentru viata. Michael Berlin. care lucra la Komsomolskaia pravda . ????????????? ?????????????.: ??????? . Iulia Sum. Fara patrunderi ilegale în spatii private. ilegal si.Prin urmare: fara politica. a vazut odata o lista cu date despre conturi bancare si cum a fost nevoita apoi sa se ascunda. ?. p. Holodov a adus servieta la redactie. Fara documente furate. Nici sa nu va gânditi sa faceti bani vânzând documente si informatii! Este lipsit de e tica. în genere. 63-64. acesta a fost sunat si i s-a comunicat ca la o camera automata de pastrare de la una din garile din Moscova a fost lasata pentru el o servieta cu documente care îl pot ajuta în lucru. ???? ??? s. din pacate. el es te de obicei mituit. Mic ghid de investigatii jurnalistice Investigatia poate fi periculoasa pentru jurnalistul însusi Jurnalistul Dmitri Holodov a lucrat la gazeta Moskovski komsomolet . Cum ar fi. Fara dare de mita pentru a dobândi informatie. Într-adevar. Acesta este. Scria despre problemele coruptiei în armata rusa în prima jumatate a anilor 90. Cel mai bine este sa faceti câteva copii ale acestor documente si sa le ascundeti în locuri diferite. citata mai sus. Pentru a-l scoate pe jurnalist din joc sau a-l pune sub un control strict. În astfel de cazuri. este absolut necesar sa aveti sprij inul redactorului. în timpul investigatiei pot fi descoperite documente a caror detinere e ste periculoasa pentru viata. de pilda. iar când a încercat sa o deschida. se dau recomandar i despre felul în care sa te comporti într-o situatie în care jurnalistul simte un interes morb id fata de persoana sa26. În toamna anului 1994. ?? ?????? ? ????????. În cartea Iuliei Sum Investigatia jurnal istica se relateaza cum Irina Cernova. exceptând cazurile când jurnalistul este dispus sa-si asume raspunderea penala pentru asemenea actiuni. în mâinile jurnalistului poate nimeri o informatie. Daca acest lucru nu se reuseste. a. Iar da ca documentele sunt importante si ating interesele unor persoane sus-puse. 2002. Investigatia jurnalistica. fara interese personale. aceasta are doar o legatura indirecta cu jurnalismul. Holodov si-a pierdut viata. Daca este vorba de copii electronice. Drept motiv pentru investig atie vor fi doar interesele societatii. la rafuial a fizica sau el este luat ca ostatic.

au patruns în încaperile Agentiei. arhitec t Rossi. intrusul a sarit la bataie. de asemenea. Despre telefoanele de amenintare anuntati organele de drept. Imprimarea discutiei ar putea fi utila pentru identi ficarea persoanei care v-a sunat. În biroul dvs ar putea fi instalate microfoane.30. oferindu-se sa cumpere întregul tiraj al gazetei. Intrusul a avut un comportament extrem de agresiv. mai bine nu opuneti rezistenta. în gazeta Internet Fontanka. unde îsi mai au sediile redactiile gazetelor Vas tainîi sovetnik si Fontanka. .În cazul unor amenintari telefonice. aceasta este una din putinele asociati i profesionale care activeaza în maniera respectiva. precum si se descria tehnologia acestui proces si era prezentata o lista de firme care ar putea fi victime ale atacului. unde se tiparea Vas tainîi sovetnik . Un element al urmaririi ar putea fi interceptarea convorbirilor telefonice. Concentrati-va si mem orizati oamenii. el a declarat ca vrea sa-l vada pe jurnalistul Egor Ivanov. Iar daca ati recunoscut pe cineva dintre rapitori. solicitând insistent sa se ia masurile necesare. Daca sunteti luat ostatic. Proferând amenintari si utilizând un lexic licentios. Precum si la alte zgomote în receptor: claxon de masina. În duminica trecuta. cele mai importante discutii purtati-le în strada. Fiind tratate cu refuz. Totodata. Fiti pregatit pentru aceasta. a fa xurilor sau scrisorilor electronice. La zgomotul sticlei sparte au iesit alti colaboratori ai AJUR-ului si intrusul s-a repezit spre iesire. publicate cu semnatura Egor Ivanov. Luni. Doi tineri neidentificati. Oaspetele nepoftit era bine pregatit fizic si. sau muzica în planul sec und. unde l-a întâmpinat vicedirectorul Evgheni Vâsenkov. Agentia face o legatura între incident si materialele din ultimul numar al gazetei Vas tainîi sovetnik . cineva a telefonat de câteva ori. la tipografia Kurier . Unul dintre musafiri a ramas la usa de la intrare. practica boxul. în urma careia a fost sparta sticla de la o usa. Desi p ot fi puse la îndoiala metodele ei de activitate. Agentia califica aceste incidente drept împiedicarea activitatii mass-media si apeleaza la organele de drept. drumul. unele persoane au cumparat cu toptanul gazeta de la diferiti vânzatori de ziare. Pe 15 decembrie 2005. la Agentie. O citam integral: Astazi. însa intrusii au fost fixati de camerele de supraveghere video din exterior si din interior. Drept raspuns la propunerea de a parasi încaperea. la Agentia de investigatii jurnalistice (str.ru . la manier a de a vorbi. e mai bine sa nu va luati telefoanele mobile cu dvs. proferând amenintari la adresa lui Egor Ivanov. probabil. de pilda. se vorbea despre o serie de atacuri asupra unor întreprinderi din Peterburg. în aces t caz. iar cel de-al doilea a trecut pe hol. Trebuie sa fiti atent la particularitatile pronuntiei. care par sa aiba în jur de 25 de ani. nu dati în nici un caz aceasta pe fata. care ar putea fi organizate. în jurul orei 10. 1/3) a fost comis un atac asupra vicedirectorului AJUR-ului. Nu s-a reusit retinerea lui. împrejurimile. persoanele neidentificate i-au amenintat pe angajatii si pe sefii combinatului poligrafic. persoane neidentificate au telefonat. Marti.ru a fost publicata o stire. va puteti cumpara un aparat care identifica n umarul si înregistra discutia pe banda. La Peterburg exista. În articolul Voi înca nu ati fost capturati? Dar noi venim asupra voastra! . din 1999. Agentia de investigatii jurnalistice AJUR. Fiti prudent si în cazul unor accidente rutiere. pretextând ca doresc sa se întâlneasca cu conducerea AJUR-ului.

poti sa nu indici o parte din informatie. altceva. Acest lucru îl decid în mod strict individual jurnali stul si redactorul. sustinerea afirmatiilor cu citate si extrase din documente. Recitindu-l. ce informatie a servi t drept temei pentru concluzii. fiindu-va clar tabloul general. Cea mai mica inexactitate ar putea constitui un pretext pentru a afirma ca acest articol nu c orespunde realitatii si chiar este jignitor si umilitor pentru cei a caror activitate o ce rcetati. Rezultatul investigatiei jurnalistice poate fi prezentat într-un singur articol. deoarece despre ace asta s-a spus deja suficient în prezentul manual. În acest caz. Peste un anumit timp. Când veti avea comentarii de partea cealalta . În acest rastimp. În articol n u trebuie sa existe în nici un caz presupuneri sau supozitii ale jurnalistului. Principalul e ca nu se descrie doar rezultatul . exacti tatea. Exactitatea în investigatiile jurnalistice este deosebit de importanta. înt run ciclu de articole sau într-o carte. Caci unul dintre cele mai importante principii ale jurnalismului rezida în faptul de a asculta toate partile implicate în conflict. Dupa ce ati scris articolul. uitati de el pentru câteva zile. Este vorba de dialogul cu omul (sau cu oamenii) a carui activitate a devenit obiectul investigatiei. i nterviurile sunt descifrate. puteti sa începeti a scrie. Faceti toate modificarile necesare. ci si procesul cum a reusit autorul sa obtina acest rezultat. documentele sunt triate. Ceva nu se încadreaza în linia logica a subiectului. îndeosebi cuvintele care pot fi cal ificate drept jignitoare sau calomnioase. dimpotriva. din acuzator public el ar putea ajunge acuzat. soseste timpul pentru interviul -cheie. ar trebui completat. Principalele cerinte sunt aceleasi: carac terul logic al expunerii. Ultimele amanunte si scrierea articolului sau a ciclului de articole Când totul este pregatit pentru publicarea articolului. Nu ma voi opri aici la felul în care trebuie scris un articol. Trebuie sa evitati lexicul colorat din punct de vedere emotional. transcrise (tiparite) si prelucrate (precum si copiate si se af la în locuri sigure). în functie de strategia si tactica lucrarii. daca aceasta ocupa o functie prea înalta în p iramida puterii si nu va dori sa se întâlneasca cu jurnalistul. vet i vedea ca nu este chiar finisat. Aratati materialul reda . mate rialul folosit nu se va învechi. Inexactitatea poate constitui un pretext pentru intentarea unui proces împotriva j urnalistului. reveniti la text.174 Manual de jurnalism Aceasta este înca o dovada a faptului cât de periculoase pot fi investigatiile jurna listice. Desigur. Ar fi bine sa gasiti pe cineva care sa prezinte punctul de vedere al persoanei vizate.

iwpr. . Internet-resurse IWPR: Internetul în activitatea jurnalistului: surse recomandate http://www. numite Jurnalisti si redactori de investigatie .hetq.org Informatii de calitate si sfaturi pentru jurnalisti. la televiziune sau pe Internet. articole teoretice despre jur nalismul de investigatie. exista si trimiteri la web-site-uri care au legat ura cu investigatiile jurnalistice. Va pot contacta oameni despre a caror existenta nici nu banu iati si care ar putea sa completeze tabloul.pl?development/resources/training_researchlinks. Di n pacate.org Organizatii web-site. Nu uitati ca trebuie sa fiti sceptic si în privinta acestor date. Sunt inserate mu lte articole. Dar ce urmeaza? Dupa aparitia materialului.net/index. ati putea fi acuzat ca mintiti sau ca urmariti interese meschine.ire.html IWPR dispune de o lista excelenta de surse necesare pentru realizarea de investi gari jurnalistice în Internet. Discutati pe marginea lui.ctorului.muckraker. trebuie sa aveti grija de bunul dvs renume. Între a ltele. Grup urile sunt completate cu studenti de la universitati sau cu tineri ziaristi angajati d e redactii. Este tocmai momentul când puteti anunta o conferinta de presa în care veti povesti colegilor despre principalele concluzii ale muncii dvs. Centrul se afla la Sarajevo. în fond. http://www.org/Training Poynter Institute. Iar apoi apoi gânditi-va la o noua tema. jurnalistului încep sa-i parvina adesea informatii pe tema investigatiei. Pagina web are o versiune în engleza si publica. http://www. http://www.poynter. Gasiti aici o multime de articole de investigatie. investigatii care nu au legatura cu politica. http://www.org Pagina web a Centrului de investigatie jurnalistica si de instruire în jurnalism. Exista si o versiune în engleza a site-ului. dar ar putea sa si schimbe ceva în punctul dv s de vedere initial.org Reteaua internationala a jurnalistilor. Ca sa nu se întâmple a cest lucru.fij. training-uri. http://www.am/eng Asociatia jurnalistilor de investigatie din Armenia. http://www. Solutii la lucrarile practice Lucrarile practice cuprinse în acest manual sunt destinate activitatii în grup. http://www. Investigatiile jurnalistice 175 Împotriva dvs ar putea porni o campanie în presa.000 de dolari. Fundatia pentru jurnalismul de investigatie ofera granturi pentru efectuarea de investigatii: de la 500 pâna la 10. Si abia dupa aceasta puteti afirma ca articolul este gata. exista un capitol de training.ijnet.netnovinar. acest lucru ar putea constitui rezultatul investigatiei efectuate.org Centrul de investigatii jurnalistice.

pe de alta parte. Conferentiarii sau persoanele care organizeaza aceste training-uri pot elabora e xercitii asemanatoare. ca la scrierea unei stiri se utilizeaza.care participa la training-uri sau la seminare. dupa ce vor fi stabilite sursele de informare si va fi întocmit tabelul cerut. sunt date doua surse: una oficiala rusa si alta oficiala americana. nici nu-si imagine aza cum ar putea face asa ceva. cum ar fi cele legate de intervievare sau de scrierea unui reportaj. relatiile ruso-americane. combaterea terorismului s i libertatea presei. pe când americanii. în me die. Acest subiect contine doua adevaruri evidente: pe de o parte. de a-ti disimula propria atitudine fata de tema abordata si fata de evenimente. Acest e materiale prezinta. de a analiza situatia cu detasare. ceva . adevarului spre care acestia înclina. partii care inspira ziaristilor o mai mare încre dere. teroristii sau persoanele acuzate de terorism nu trebuie sa aiba ac ces la mass media pentru a-si propaga ideile pe care le împartasesc. Capitolul Jurnalismul: adevarul sau faptul? Pentru aceasta lucrare au fost selectate materiale vizând concomitent mai multe subiecte sensibile: Cecenia. în unele cazuri acestea fiind pur si simplu inutile. Evident. de asemenea. Solutii la lucrarile practice 177 Capitolul Colectam informatie Exercitiul 1 Scopul acestei lucrari este de a a-i face pe auditori sa înteleaga felul în care sun t utilizate sursele în jurnalismul postsovietic. analiza la care participa toti. Si cum acest subiect constituie un element teoretic cheie al jurnalismului modern. dimpotriva. Dupa analiza textelor. având drept model lucrarile practice inserate în aceasta carte. La efectuarea acestei lucrari ceea ce conteaza este priceperea (sau dori nta) auditorilor de a mentine un echilibru. Toate activitatile în grup presupu n o analiza a rezultatelor. se întelege de la sine ca profe sorul va fi bine pregatit pentru aceasta discutie. se va constata ca numarul su rselor este mic. de asemenea. Se va vedea. Dupa scrierea si analiza articolelor. exemplul a doua puncte de vedere diametral opuse asupra m ass media: ministerul rus de externe este convins ca guvernul SUA este în masura sa in terzica aparitia unui material nedorit. nu este necesar de a da solutii pentru toate lucrarile practice. li bertatea cuvântului este una dintre libertatile umane supreme pe care autoritatile nu sunt în drept sa o îngradeasca. Pentru a înlesni ac est lucru. În articolele pe care auditorii cursurilor vor trebui sa le scrie se va acorda ate ntie felului în care sunt utilizate materialele. Solutiile sunt necesare doar în cazul unor ex ercitii de creatie. se va initia o discutie despre libertatea cuvântului si despre eventualitatea (necesitatea) limitarii acesteia.

care determina valoarea unei stiri. Locul unora dintre ele ar fi în prima pagina a unor publicatii soci al-politice. exercitiul formeaza o idee despre felul în care se lucreaza în redactiile multor ziare din spatiul postsovietic. sursele care confera evenimentului o alta perspectiv a. Capitolul Ce este o stire? Nu toate subiectele propuse în lucrarea practica pe aceasta tema se încadreaza stric t în genul stirii. Pentru a raspunde la toate întrebarile. sa poata deosebi stirile importante de cele de o importanta secundara. Exista si unele care nu pre zinta. sa telefoneze pentru a solicita informatia cautata sau. sa observe. ca pot gasi solutii în situatii dificile si ca au spirit de initiativa. unde ar obtine informatia dorita. Efectuând lucrarea. si sa stie. ca ei sa înteleaga ca actualitatea unei stiri poate fi stabilita în baza acestor criterii si ca aceasta este o aborda re cu adevarat profesionista. D aca localul în care se desfasoara training-ul nu este conectat la Internet. 178 Manual de jurnalism Capitolul Scriem o stire Acest capitol este unul dintre cele mai importante din acest manual. Este important. o alta interpretare. Va urma apoi o discutie. sa iasa în strada. cursantii vor face dovada ca sunt curiosi. cum se face acest lucru. pur si simplu. Întrebarile vor fi alese astfel încât pentru a gasi raspunsur i la ele va fi nevoie ca auditorii sa navigheze pe Internet. nici o valoare. Exercitiul 2 Exercitiul urmareste sa dezvolte capacitatea ziaristilor de a dobândi informatia d in cele mai diferite surse. altele sunt tocmai bune pentru presa asa-zisa galbena . lipsesc sursele care echil ibreaza punctul de vedere exprimat. auditorii vor opera cu categoriile de parametri si de factori. Se poate întâmpla. Lucrarea urmareste sa-i învete pe ziaristi sa distinga o stire de subiectele ce nu contin nici un element de actualitate. Cum acord o mare importanta celor doua elemente fundamentale ale jurnalismului regula celor doua surse si scrierea liedului lucrarile practice pe aceasta tema au ca obiectiv toc mai consolidarea . sa întrebe (sa int ervieveze) oameni diferiti. ca stire. ca textul sa nu sa se întemeieze pe nici o sursa. auditorii ar putea cauta o Internetcafenea. De regula. iar la scrierea unui articol mare putin mai multe. de asemenea. pentru a afla raspuns la o întreb are sau alta. Rostul acestui exercitiu este de a-i învata pe ziaristi sa apeleze grupurile adecvate de surse. În afara de aceasta. unde participantii la training îs i vor expune punctul de vedere propriu privitor la sursele lipsa din textele anali zate si vor propune solutii pentru a remedia situatia. fiind în exclusivi tate scos din capul autorului.mai mult de o singura sursa. la modul practic. totodata.

membrii si adeptii a cestei formatiuni sunt destituiti din functiile de stat pe care le detin. O a doua sursa e necesara. E o informatie din prima sursa. . construita în secolul XVII. deoarece e o stire din prima sursa. Exercitiul întâi se refera la aplicarea practica a regulii celor doua surse. P e de alta parte. în mod evident. se difuzeaza uneori informatii pentru care nu e necesar sa fie conf irmate de o a doua sursa. Verificarea e necesara. sau poat e urmari interese de partid. Este o stire ce nu necesita confirmare. este o stire care. Nu. pe care nici macar el nu le crede. Un partid de opozitie este interesat sa-si prezinte liderul într-o lumina favorabila. Caci. ? Revista Cultura a publicat un articol în care se afirma ca Moscheea albastra . care este o sursa cu destula autoritate. stirea trebuie verificata. în acest caz. ? Redactia unui ziar a receptionat un fax al serviciului de presa al guvernului în care se comunica faptul ca executivul a majorat pensia minima cu 70 la suta. de la orele de istorie. a fost distrusa în anul 1932. Confirmarea nu e necesara. este totusi necesara o a doua sursa pentru confirmarea informatiei. În culoare se pot spune multe si de toate. ? Nepotul unui scriitor clasic v-a spus ca în curând va aparea o editie cu versurile postume ale bunelului sau. ? Potrivit purtatorului de cuvânt al unui partid de opozitie. al salii de concerte noii proprietari intentioneaza ca deschida un restaurant. Cautar ea unei a doua surse. este lipsita de sens. deoarece provine din prima sursa. privatizat. informatii îndoielnice . în viata reala. ? Astazi. în cazu rile când e vorba de întâlniri cu oameni politici din alte state. neavând nevoie de confirmare. seful statului a declarat ca va candida pentru un al treilea mandat. nu va fi usor de verificat. S-a r putea întâmpla ca acesta sa-i manipuleze pe ziaristi în propriile interese. ? În culoarele parlamentului se vorbeste ca nepotul premierului a fost numit în func tia de director al unei mari întreprinderi de stat. sau poate difuza. O a doua sursa este absolut necesara. Nu putem sti motivele care l-au împins pe acest functionar sa faca asemenea declaratii si nici cât de sincer este el în relatiile cu presa. Vom reveni la ele si în alte capitole. E un fapt care trebuie sa fie cunoscut din scoala.cunostintelor si deprinderilor vizând cele doua elemente. O a doua sursa nu e necesara. care nu are nevoie de verificare. deoarece acest purtator de cuvânt poate gresi. ? Un functionar de la ministerul culturii v-a spus ca în imobilul. pur si simplu. Ar fi ideal ca cea de a doua sursa sa provina chiar d e la Casa Alba. În acest caz. Prin urmare. ? Ziarul unui partid de opozitie informeaza ca liderul opozitiei radicale din ta ra dvs a fost primit cu multa cordialitate de secretarul de stat al SUA. de aceea exercitiile pe care le propun sunt destul de facile si nu solicita scrierea unor texte.

a avut loc o încaierare între po pulatia cecena si cea calmuca din aceasta localitate. Sa examinam liedurile ce urmeaza.Solutii la lucrarile practice 179 ? Un comentator sportiv a spus în cadrul unei emisiuni tv ca echipa municipala de fotbal intentioneaza sa achizitioneze un stranier contra sumei de 3 milioane de dolari. regiunea Astrahan. ? În satul Iandâki. deoarece cu el va începe articolul. A doua sursa este necesara. Confirmarea nu e necesara. asa cum se afirma mai devreme. Cu toate acestea . Nu sunt sigur ca referirea la sursa ce a difuzat informatia este tocmai potrivit a pentru fraza de început a articolului. Exista aici. în numar de 300. Si da. nu pare. desigur. S-ar putea ca tocmai una dintre aceste compa nii sa fi intermediat tranzactia sau donatia. desi aceasta declaratie poate avea si un subtext politic. însusi faptul ca aut ocarele au fost achizitionate (la un pret impunator) de la o companie cipriota ne sugere aza ideea ca tranzactia nu ar fi întru totul legala. aici. Exercitiul al doilea urmareste dezvoltarea abilitatii de a discerne într-o stire e lementul cel mai important. transmite agentia Interfax . Nu. Confirmarea este necesara. Ar fi un lied potrivit. rudele si prietenii acestuia. ? Secretarul de presa de la ministerul justitiei a declarat ca procuratura a int entat un dosar penal fostului primar al capitalei. Nu consider ca elementul cel mai important în acest articol este data când s-a întâmplat evenimentul. Despre jurnalismul de investigatie vom vorbi însa mai încolo. ca un minister atât de important sa induca ziaristii în eroare. Un comentator sportiv nu reprezinta o sursa sigura. Alegerea acestui lied ar însemna ca momentul cel mai important în aceste evenimente . de ce nu? ? Dupa funeraliile unui tânar calmuc de 24 de ani. batându-i pe cecenii din satul Iandîki. si nu. cu tot cu bunurile aflate în ele. ? În regiunea Astrahan s-a produs o mare încaierare între cecenii locali si calmuci. Cu toate acestea. ? Primaria a difuzat un comunicat de presa în care afirma ca cele 50 de autocare n oi au fost achizitionate de la o companie cipriota si ca nu au fost primite cu titl u de donatie. de unde era si tânarul care a fost ucis. în satul Iandâki. Nu încape îndoiala ca primaria a întocmit actele dupa toata regula. Ca si în alte cazuri. regiunea Astrahan. ? La 18 august 2005. s-au dedat la tulburari în masa. raionul Limansk. ? Un ziar guvernamental informeaza ca mai multe familii fara de adapost au ocupa t zece apartamente. si aici este valabila regula prime i surse . Se stie ca Ciprul este una dintre zonele off shor unde multi reprezentanti ai elitelor politice si economice din spatiul post sovietic îsi înregistreaza cu usurinta companiile. s-a produ s un conflict la care au participat peste 200 de persoane. raionul Limansk. fiindca aceasta e o informatie din prima sursa. un teren pentru inv estigare. fiindca în acest caz nu este vorba de o informatie din prima sursa.

Unde mai pu i ca datoria nemijlocita a organelor de drept este sa clarifice cazuri de acest fel. ? Organele de drept considera ca incidentele înregistrate în satul Iandîki nu sunt gra ve. Capitolul Stirea în jurnalismul postsovietic Pentru acest exercitiu am selectat. în realitate în text nu se spune ca o companie de constructii organizeaza un concurs. dar sa fie chiar cel mai important? ? Taus Djabrailov considera ca tulburarile înregistrate în satul Iandîki nu au ca moti vatie ura interetnica. Un lied care nu spune nimic despre eveniment si deruteaza cititorul. 1 Stirea 1 Desi titlul stirii este Compania de constructii Center Point Group organizeaza un concurs pentru arhitectii din Gruzia .ar fi ca încaierarea între calmuci si ceceni a început imediat dupa înmormântarea tânarului de 24 de ani. în special când este vorba de reflectarea relatiilor interet nice. pe scurt. difuzate în aceeasi zi 12 noiembrie 2005. intentionat. despre ultimele evenimente. Acest lied denota un anumit cinism ziaristic. De asta data calmucii i-au batut p e ceceni. desigur. Lucrarea nr. 180 Manual de jurnalism ? Vesti proste ne parvin din satul Iandîki. deoarece din el aflam. ? A fost sau nu a fost un conflict interetnic între calmucii si cecenii din satul Iandîki? Acest lucru urmeaza sa-l clarifice organele de drept. Fraza a doua nu are drept de exist enta si va fi omisa în orice caz. care spune ca un text nu va începe cu cuvin te sau cu judecati de valoare. e necesar sa întelegem mai întâi despre ce este textul. De ce lucruri care tin de domeniul evidentei sa fie plasate în capul unui articol? Cel mai bun este totusi liedul pe care îl gasim în textul articolului. ne vom reaminti regula generala. În urma unei încaierari care s-a produs la 18 august au avut de suferit câteva persoane. un fapt semnificativ. când despre faptul ca atare c ititorul nu stie înca nimic. Pentru a gasi un titlu corect si exact. Astfel vom ev ita repetarea acelorasi cuvinte sau gânduri în titlu si în prima propozitie. ? În satul Iandîki s-a mai înregistrat o încaierare provocata de frictiunile interetnice . Si de aceasta data textul începe cu o apreciere. ? Încaierarea din satul Iandâki are o continuare. desi au avut de suferit cinci persoane. Este. ci ca aceasta companie este în cautarea unor n oi idei . înainte de a afla ceva despre eveni mentul propriu-zis. Ne cred ca opinia lui Djabrailov conteaza prea mult. Aici. stiri ale unor agentii de presa (în special de la Moscova). O situatie similara cu cea din exemplul precedent.

Iar daca nu rezistati ispitei. Sarcina auditorilor este sa scrie o stire în care orice informatie sa fie confirma ta de doua surse. sa încercam sa-i gasim un nou titlu: O companie de constructii cauta noi solutii urbanistice pentru orasul Tbilisi . precum: Noapte a cutitelor lungi la Moscova . Se va învedera. pe când în altele nu. Moarte (sau omor ) în restaurant . ne vom întreba iarasi: despre ce este aceasta stire? Ca la Moscova au fo st comise într-o singura zi mai multe crime cu aplicarea de arme albe. Faptul ca o persoana a fost ucisa este deosebit de grav si trebuie anuntat în titl ul stirii. ca si titlul care a fot folosit este destul de bun: O persoana a fost ucisa si alte cincisprezece au fost ranite . Refugiatii cer executarea deciziei instantei de judecata .si solutii urbanistice pentru orasul Tbilisi si în acest scop organizeaza un concu rs. dupa cum afirma acestia. Solutii la lucrarile practice 181 Pot fi gasite. Moldova pe anul 2006 sunt alocate mult mai putine mijloace pentru con structia de locuinte pentru refugiati decât. Altele au fost ranite . puteti propune si o serie de clisee gazet aresti (pe care ati face bine sa le evitati totusi). pentru a clarifica ce subiect abordeaz a aceasta stire. Stirea 2 Sa încercam sa aplicam acelasi rationament. Acum. Textul spune ca refugiatii din Transnistria sunt nemultumiti ca în bugetul de stat al R. Stirea 3 La început. atunci un titlu acceptabil ar avea cam urmatoarea forma: Concursul va stabili cele mai reusite idei arhitecturale pentru orasul Tbilisi . Iata s i titlul stirii: Refugiatii sunt nemultumiti de bugetul de stat . Dificultatea exercitiului consta în faptul ca ziaristii din tarile pos tsovietice au încredere în unele surse. Astfel. ar fi necesar. Pe când ziaristii de la editiile . Acest titlu necesita însa revizuirea primei propozitii din stire. cele mai bune dint re ele urmând sa le determinati în urma unor discutii în grup. Bataie cu cutitele la Moscova: s-a înregistrat un mort si raniti . La Moscova sunt iarasi ucise persoane originare din Caucaz . 2 Este o lucrare pentru a va însusi cât mai bine regula celor doua surse. O persoana si-a pierdut viata într-o bataie cu cutitele. Lucrarea nr. ziaristii ce lucreaza la publica tii proguvernamentale au încredere în sursele oficiale si sunt rezervati când e vorba de s urse straine (în special occidentale) sau independente. desigur. si alte titluri pentru aceasta stire. d e asemenea. dupa ce am înteles sensul stirii. Acest raspuns ne va sugera imediat mai multe variante de titlu pentru aceasta stire. Textele în baz a carora trebuie sa scrieti propria stire contin mai multe inexactitati admise cu buna stiinta. Tbilisi de mâine necesita noi idei arhitecturale . Refugiatii acuza guvernul . Daca decidem tot usi sa nu schimbam prima propozitie.

logic. dupa care ne dam seama ce alineat urmeaza. Dupa ce este prezentat acest momen t. ? Tanaev ar fi calatorit la Alma-atî cu chestiuni personale. Prezentând evenimentul în linii mari. Capitolul Tehnicile scrisului Lucrarea nr. Nu se confirma. Nu se confirma ca: ? Tanaev ar fi încercat sa evite un proces de judecata. Astfel. va urma alineatul 1. Alineatul 3 ne informeaza câte a utomobile . începutul acestei saptamân i . 1 Ordinea corecta a alineatelor este urmatoarea: 7 3 14 2 15 8 6 16 11 10 13 5 1 9 4 12 Alineatul 7 va fi primul. deoarece în el se relateaza despre ultima întâmplare din lan tul de evenimente si care concentreaza si organizeaza în jurul sau întreaga stire. Femeile din cabina KamAZ-ului nu se îndreptau nicaieri. Cuvintele-cheie. autorul povesteste despre o alta e xplozie. se confirma din doua surse ca: ? Tanaev a fost retinut la punctul de frontiera Ak jol . desi doua surse agentia de presa France Presse si liderul comunist Adjibekov afirma acest lucru. si mai devastatoare . 182 Manual de jurnalism ? Tanaev a fost prim-ministru în timpul presedintiei lui Akaev. autorul începe a ne oferi si detaliile. Adjibekov nu poate fi considerat ca fiind o sursa. de asemenea. Vin apoi reactiile autoritatilor alineatul 4.de opozitie nu au încredere în mijloacele de informare în masa de stat sau proguvernamentale. De aceea alineatul 2 va urma dupa alineatul 7. întrucât el exprima o opinie si nu afirma u n fapt. prin urmare. ca s-ar afla sechest rat la Serviciul national de securitate. ? Tanaev se afla în arestul MAI. Cuvântul luni aduce o precizare la determinarea temporala anterioara. în care se spune ce s-a întâmplat cu femeile ce se îndreptau spre tribuna. ? Tanaev ar fi cetatean al Rusiei. ? Faptul retinerii s-a întâmplat la 6 septembrie. de la hotarul de stat kîrgîzok azah (si nu kîrgîzo-chinez). Alineatele 1 si 10 sunt însa într u totul intersanjabile. care a marcat începutul acestei saptamâni . din alineatul 6. Dupa ce a relatat despre explozia din 14 mai. dupa care s-a întors de bunavoie în Kîrgîzstan. ? Tanaev a fost arestat. ? Tanaev ar fi operat transferuri banesti în strainatate. sunt groapa imensa din centrul satului . nu p uteau fi oprite de garzile de corp. Prin urmare. Va urma alineatul 2. logica naratiunii ramânând neschimbata în cazul schimbarii locur ilor acestora. ? Avocatul sau a informat autoritatile ruse. e vorba de alineatul 10. apoi s-a refugiat în Rusia. firul naratiunii ne aduce. la alineatul urmator numarul 6. Astfel. se va trece la prezentarea datelor si a cifrelor. Asadar.

Cel de al doilea alineat va fi reamplasat mai la vale. Însa si propozitia urmatoare începe cu aceeasi locutiune. Vom observa. Ultima propozitie încheie logic acest artico l.. Alineatul 9 aprofundeaza si mai mult aceasta linie de subiect.sunt aruncate în aer pe parcursul unei saptamâni si cum se dezamorseaza fugasele. Locutiunea conjunctionala cu to ate acestea ar veni aici tocmai bine. Acest cuvânt trebuie dat mai departe. Dupa el va urma propozitia Specialistii de la Mosvodostok considera ca aceste irizari au drept cauza. personajul din alineatul anterior marturiseste despre experienta sa de artificier . Tema este continuat a de alineatul 13. În alineatul 8 se spune cine anume finanteaza atentatele cu bombe. 2 Sa vorbim despre redactarea acestui articol. alineatul 16. În acest loc. . daca reusim sa structuram subiectul. ca nu e bine ca articolul sa înceapa cu un complement circumstantial de timp: ieri ... în primul rând. în care sunt da te metodele la care se recurge pentru a confectiona o fugasa artizanala. . se repeta în alineatul 5. dar va ramânea totusi în interiorul primei propozitii. aratând totodata ca razboiul minelor nu s-a încheiat nici pe departe. Linia aceasta de subiect este definitivata de alineatul 14. Informatia din acest text este amplasata astfel încât este greu sa urmaresti firul n aratiunii. deoarece în primul alineat autorii au mentionat ca râul Moscova a fost poluat în doua locuri.. Desi textul nu e prea mare (ceva mai mult de 400 de cuvinte). el poate deveni fara a gasi informatii supl imentare interesant si lizibil. A venit si momentul de a termina articolul. Apoi. iar alineatul 11 este o simpla continuare a alin eatului 8.. Alineatului Pe la ora doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse. care trebuie înlocuita cu alta. articolul contine multa informa tie si. el se citeste cu d ificultate. Fara circumstantialele de loc nu este clar despre ce caz de poluare este vorba. Lucrarea nr. Solutii la lucrarile practice 183 Citatul din alineatul 15 explica informatia din alineatul anterior: este descris modul în care sunt instalate fugasele. Cu toate acestea. îi lipseste o legatura logica cu alineatul anterior. Va urma. Sa analizam si sa încercam sa-l redactam. în mod firesc. el va pune mai bi ne în evidenta contradictia între declaratia facuta de factorii de la Directia de canal izare Mosvodostok si realitate. . iar lectura lui este dificila. care apare în alineatul 8. Este prezentata o persoana concreta care instaleaza fugasele. Cel de al treilea alineat (care acum a devenit al doilea) va contine elemente sp atiale. luarile de atitudine ale comandamentului t rupelor federale din Cecenia fata de razboiul minelor . în alineatul 12. în mod firesc. sinonima.. Sintagma razboiul minelor . în care eroul vorbeste despre cum sunt platiti cei c are instaleaza fugasele. deoarece legaturile logice între alineate lipsesc adeseori. dupa alineatul care începe cu: Pe la o ra doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse. Naratiunea fixeaza apoi.

Nu are nimeni grija sa spele strazile si toata murdaria se scurge în râu. obleti. iesise sa-si plimbe câinele. o legatura logica dintre aceasta secventa si spusele unor pescari din partea locului privind curatenia apelor râului Moscova. carasi. a comuni cat unui reporter de la Novîe Izvestia ( NI ) unul dintre angajatii militiei ecologice. ochene. Cu toate acestea. vorba ceea. În dimineata zilei de luni. care au cercetat terenul. întrucât texte perfect re dactate nu exista si. Dar chiar si dupa aceste interventii s-ar mai putea interveni pe ici-pe colo. Locutiunea în acelasi timp ar elimina aceasta lipsa. Tot ieri. în fine. duminica sear a. afirma ei. iar pe apa se mai vedeau petele uleioase.Este necesara. în apropiere de podul Krîlatsk. în zona podului Krîlatsk si-au facut aparitia colaboratori de la Ministerul pentru situatii exceptionale. de asemenea. specialisti din diferite servicii municipale au lucrat aseara la captarea unei pete de petrol. care au spalat de pe strazile orasului resturi de produse petroliere. potrivit unui comunicat al serviciului de presa al Ministerului resurs elor naturale. de la militia ecologica si de la Ministerul resurs elor naturale al Federatiei Ruse. factori de la Directia de canalizare Mosvodostok au comunicat pentr u NI ca nu au fost înregistrate deversari de produse petroliere în râul Moscova. a fost înregistrat înca un caz de poluare a râului Moscova în raionu l Mnevniki. Si. întotdeauna este loc pentru mai bine. Totusi mai persista mirosul de benzina. Ei afirma ca incidentul nu prezinta un pericol ecologic. pe la ora doua dupa-amiaza de pe suprafata apei fusesera strânse circa 50 de kilograme de produse petroliere. Totodata. aflat în zona lucrarilor e depoluare. iar câteodata chiar si tipari. mai mult decât a tât. care a fos t observata pe apa înca de duminica. Petele acestea apar de obicei dupa ploi. Lânga podul Krîlatsk se prind porcusori. Specialistii de la Mosvodostok considera ca aceste irizari au drept cauza apele de scurgere. . În acelasi timp. situatia ecologica a cunoscut o ameliorare. Tot ieri. fraza de la sfârsitul articolului ar fi mult mai convingatoare daca s-a r spune direct ca procuratura considera ca parcul de autobuze este culpabil de poluarea râului. pescari din partea locului mi-au spus ca în acest loc râul Moscova este destul de curat. E o consecint a a neglijentei . multicolore. în ultimii ani. 184 Manual de jurnalism Moscova e poluata cu benzina În ultimele doua luni în râul Moscova a fost deversata circa o tona de produse petroliere În bazinul râului Moscova din raionul Fili. articolul ia forma pe care o vedeti mai jos. semnalul de alarma a parvenit de la un localnic care. În primul caz. specialisti de la Agentia federala pentru resursele de apa au recoltat mostre de sol si au c onstatat în raionul Mnevniki mari deversari de substante poluante în râul Moscova. Dupa aceste schimbari. El a fost pus în garda de irizarile neobisnuite de pe suprafata apei si de mirosul de benzina.

Toti cei patru condamnati îsi neaga vina. Toti au fost colaboratori ai sectiei de interne din raionul Sabir-Rahimov. procuratura Districtului administrat iv de vest a intentat o actiune penala în baza faptului constatat de poluare a râului Moscova în zona Portului de Vest . asadar. Am raspuns. de 27 de ani. judecatorul a declarat ca maiorii Nuriddin Babaev si Savkat Rahmanberdîev. Cazuri de poluare a râului Moscova sunt înregistrate permanent.Specialistii au depistat repede si sursa de poluare: e o subsectie apartinând Cent ralei termoelectrice nr. si fratele acestuia. În aceasta zi au fost arestati si adusi la sectia de militie din raionul Sabir-Rahimov Ravsan Haitov. capitanul Muhiddin Nabilov si locotenentul Iasin Gafurov sunt culpabili de aplicarea torturii. articolul 104 Pricinuirea de leziuni corporale care au provocat moartea . Aleksandra HODONOVA. Procuratura considera ca agentul culpabil de poluare este Parcul de autobuze din Fili. corpul era plin de vânatai. 16 de pe strada Demian Bednîi. A doua zi corpul neînsufletit al lui Ravsan Haitov a fost transmis rudelor. Au fost poluati 700 de metri patrati de luciu de apa. de fapt. caci rolul-cheie al unui lied este sa com unice esenta evenimentului. de 32 de ani. Cum este însa necesar sa aflam un raspuns si la întrebarea când . întrucât nu e necesar sa apara în pagina de ziar. Ce au facut. dând câteva detalii: Procurorul Damir Kurbanov a cerut ca doi din cei patru militieni sa fie condamnati pentru omor. Sentinta ce a fost pronuntata 20 de ani de detentie. Acuzatiile au fost aduse în legatura cu incidentul ce s-a produs la 16 octombrie 2001. liedul ar trebu i sa anunte evenimentul. Viktoria GRIGORIADIS. alineatul ce va urma va fi cam acesta: În sedinta din 30 ianuarie [2002]. Detaliile nu sunt deocamdata necesare. la întrebarea când si am dezvaluit întrucâtva esenta raspunsurilor la întrebarile cine si ce . Potrivit marturiilor membrilor familiei. acesti militieni? De ce tribunalul îi considera vinovati? Lo gica desfasurarii textului ne cere sa dam un raspuns la întrebarea de ce . Sau: Un tribunal din Uzbekistan i-a declarat vinovati pe patru militieni de comiterea infractiunii de tortura. de a desfa sura o linie de subiect logica si de a plasa corect informatia în text. La sfârsitul lunii iun ie si la începutul lunii iulie în râu a fost deversata aproape o tona de produse petroliere. Daca veti respecta structura ce v-a fost propusa în acest capitol. liedul va avea urmatoarea forma: Tribunalul din Taskent i-a declarat vinovati de comiterea infractiunii de tortura pe patru militieni. la care erau supusi cetateni arestati în urma suspiciunii de apartenenta la miscarea islamista. Prin urmare. La 30 iunie. Mergem mai departe. În acest exercitiu anul este indicat doar pentru a arata ca este vorba de un proces de judecata ce a avut loc în realitate. câteva . Anul este pus în paranteze patrate. Judecatorul si-a pronuntat însa sentinta în baza unui articol mai blând din Codul penal al Turkmenistanului. Rasul. Anna BALASOVA Solutii la lucrarile practice 185 Capitolul Articolele analitice Scopul lucrarii este sa formeze abilitatile de a relata un eveniment. Este un lied care raspunde la întrebarile cine . unde si ce .

moartea tânarului survenise în urma unei insuficiente cardiace. Apoi bataia s-a transformat în tortura. Versiunea aceasta a fost confirmata de Hikmat Uktamov. Acuzatii au mai declarat ca au fost nevoiti sa aplice forta. probabil.coaste erau fracturate. Rasul crede ca în acel moment fratele sau era. Organizatia internationala Human Rights Watch a facut o declaratie în care apreciaza hotarârea judecatii ca un prim pas . Ma bateau. El a declarat în fata completului de judecata ca în actiunile subalternilor sai nu exista continutul infractiunii si a confirmat declaratia facuta de acuzati. au fost închisi în camere diferite si de îndata au prins a-l bate. încercând sa fuga. desi. lovindu-ma cu trupul de podea. loctiitorul sefului sectiei raionale de interne. care nu si-a revenit înca dupa bataie. Pe de alta parte. Membrii familiei Haitov au declarat însa ca fratii nu au avut nici o legatura cu Hizb ut-Tahrir . dupa evenimentele din 11 septembrie. fratii Haitov s-au încaierat între ei si au încercat sa se arunce pe fereastra si în spatiul gol din casa scarii. dupa cum se vede. cu catusele puse. asa ca va trebui sa prezentam. cea a militienilor. Ca reactie de raspuns. pentru combaterea terorismului islamic. Decizia instantei de judecata a fost salutata de militantii pentru apararea drepturilor omului. împreuna cu fratele sau. Autoritatile uzbece afirma ca. ci doar o scurta nota informativa despre acest parti d. a marturisit Rasul Haitov. Uktamov s-a referit si la eforturile pe care le face comunitatea internationala. Totusi felul în care se înch eie aceasta istorie ne cere imperios sa explicam ce este Hizb ut-Tahrir . si-a fracturat trei coaste si. Nu e necesar sa dam aici un excurs istoric. este necesar de a-i combate pe militantii islamisti. autoritatile persecutând cu cruzime persoanele suspectate de apartenenta la acest partid. A venit momentul sa raspundem la întrebarea cum . În depozitiile pe care le-a facut. miscarea a tiparit si difuzat prin piete foi volante cu critici dure la adresa politicii promovate de presedin tele Karimov fata de religie. M-au însfacat de mâini si de picioare. Raspunsurile la cele sase întrebari clasice au fost date. Uktamov i-a numit pe fratii Haitov teroristi islamici si dusmani ai statului . Arestarile în masa a membrilor partidului islamic Hizb ut-Tahrir si detentia lor în închisori a început în anul 1999. tragându-mi pe cap o punga de plastic . în urma traumatismelor suferite. în timp ce se aflau la militie. spunându-mi ca au aflat ca fac parte din Hizb ut-Tahrir . precum ca Ravsan Haitov. s-a aruncat de la etajul trei în golul scarii. E vorba însa despre un proces de judecata. justificând actiunile militienilor. oprindu-i pe frati sa se sinucida. Activitatea formatiunii este interzisa în Uzbekistan. doua versiuni asup ra celor întâmplate. Partidul Hizb ut-Tahrir militeaza pentru crearea unui califat în Asia Centrala. a declarat în instanta ca a fost adus. acela zacea pe podea într-o balta de sânge. Când l-a vazut ultima data pe Rasvan. Apoi m-au sufocat. militienii au marturisit la proces ca. Acum vom prezenta si cealalta versiune. 186 Manual de jurnalism Rasul Haitov. de acum mort. potrivit procesului-verbal întocmit de militie. Vom da mai întâi cuvântul victimei. Iar acum a venit momentul sa prezentam reactia pe care a provocat-o sentinta pro nuntata de judecata. în cladirea sectiei raionale de militie. a murit asfixiat. strigând Allah Akbar! . pentru mentinerea stabilitatii în tara.

acest articol putea fi scris si într-o alta cheie. ?????? ? ????????????. D. Va urma apoi un alineat continând o preistorie.bun . director executiv al Departamentului Human Rights Watch pentru Europa si Asia Centrala. The Missouri Group: Brian S. Sally and Gilbert. Brown & Benchmark. Si finalul propriu-zis. St. Ed. 10. 1996. 00. a declarat: În Uzbekistan sunt înca multi alti colaboratori ai militiei si ai organelor de securitate care ar trebui pusi sub ancheta. condamnate pentru convingerile lor confesionale si pentru aderenta la asociatiile religioase. ?????? ??????????. care anunta finalul articolului. 1999. dar si o simpla stire. Boston. 11. Joan. Faber and Faber. 5. s-ar putea scrie un articol publicistic demascato r. ???????? ?. Spark. Brooks. argumentata logic. 20 1. care releva ce atitudine a adoptat societatea fata de ac est proces. London. ????????? ?????????. pentru a trage calaii la raspundere. în sala de judecata au lipsit ziaristii de la mass media de stat. A Journalism Handbook for Working Journalists in the Baltics and Other Emergi ng Democracies. The Faber Book of Reportage. ?????? ?????. ??? ?. în primul rând. ??????????? ???????. 9. Basic Media Writing. Sarcina pe care ne-am propus-o noi a fost însa de a arata c um se scriu anume articolele analitice. 6. orice modalitate am al ege. 1999. ?. Harriett. El este dator sa transmita organelor de drept si întregii tari mesajul ca tortura si rafuielile în afara justitiei sunt inadmisibile si vor fi pedepsite conform legii . Solutii la lucrarile practice 187 Elisabeth Andersen. de la începutul textului. London. Wynford with Adams. John Carey. ?????????? ???????? ?????????????? ????????????. Daryl R. ???. ???????? ?. M. Focal Press. Oxford. în penitenciarele din Uzbekistan sunt detinute peste 7000 de persoane. orice s-a r spune. Hicks. 1987. care ar fi trebuit sa informeze cetatenii uzbeci despre acest proces. Dispunând de aceasta informatie. Si cum sa facem ca acestea sa fie citite cu interes. este un domeniu al creatiei. 3. a naratiunii. iar raspunsurile le vom gasi chiar în primele propozitii. 7. Mencher. Clayton.: ???????. 188 Bibliografie Judy Piatkins Publishers. Ap oi. Compiled by Working Journalists in the United States and Europe. 8. Melvin. Desi cauza s-a judecat cu usile deschise. Don Ranly . Routledge. 1993. Este vorba. Writing for journalis ts. New York. de desfasurarea motivata. Se estimeaza ca dintre acestia circa 4000 de detinuti sunt adepti ai partidului Hizb ut-Tahrir . Potrivit datelor de care dispun militantii pentru drepturile omului uzbeci. 1995. ??????-??-????: ??????. Desigur. 1999. 2. National Press Institute. 1999. IREX. 4. Investigative Reporting: A Study in Technique. Journalism for Beginners. Sunt însa lucruri obligatorii. News Reporting and Writing. Fifth Edition.: .. Moen. George Kennedy. articolul trebuie sa dea raspunsuri la toate cele sase întrebari. ??????? ??????????? ?? ?????????? ?????????????? ?????????????. Jurnalismul. Martin s Press. Ar fi cazul ca presedintele Karimov sa se prevaleze de aceasta decizie. 2000.

am/eng Asociatia ziaristilor de investigatie din Armenia.ru www.muckraker. ????? ????????????? ??????: ??????? ???????. ???????. Pagina are si o versiune în limba engleza. . Documente si materiale de referint a. ?. a. http://www.org/ Centru de jurnalism de investigatie htpp://www. ????????? ?. 1999.org Centru de jurnalism de investigatiei si de învatamânt jurn alistic (Sarajevo).: ?????? ?????.ru www. ?????????? ??? ??????????? ????? ??????????? ? ????????? ??????. ???????????????? ????? ???????????. ?. 16. 1998.rambler. ?? ?????? ? ????????.com www.net Institute for War and Peace Reporting (IWPR) www. biblioteci. ?.hetq.. 2002. ????????????? ?????????.cz Transitions Online (TOL) www.org Ziaristi si redactori care fac jurnalism de investigatie.narod. Erevan. http://gdf. 2000.aport.. O biblioteca specializata on-line.search.com www.fij. ????????????? ?????????????.ire.: ???????. Fundatia pentru apararea transparentei. Amsterdam. ???-???????. 15. Acorda granturi în tre 500 si 10 000 de dolari pentru realizarea unor investigatii.com http://search.???????????? ?. ?????????. ????????? ?. Asociatia Helsinki. ???? ??? s.com În limbile engleza si rusa www. ???????????? ??????????. M.net www. Independent Training and Consultancy . ?????? ?????????. materiale didactice http://www. ?.yahoo.: ????? ????????.htm O biblioteca on-line specializata. Moscow. ?????? ?. ????????????? ?????????????. 2000. 13. ?. 18.google. Are si o pagina web în limba engleza htpp://www.: ???. 12.yandex.altavista.com www.eurasianet.?. ?. Resurse utile din Internet Motoare de cautare (în ordine alfabetica) În limba engleza www.weblist.evartist.ru Centru de jurnalism extrem. in cooperation with the Independent Journalism Centre.km.tol. ????????: ??????????????? ? ????? ?. 190 Manual de jurnalism Organizatii de jurnalism.ru http://search. I.ra-gu. 2001.aol.cjes. . htpp://www.com www.org Eurasianet Investigatii jurnalistice http://www. 1996. 1998. 2002.com/ www. bine înzestrata. 17.netnovinar. ??????? ?????.org Fundatia pentru jurnalismul de investigatie.ru/journ.ru Fundatia pentru apararea transparentei.iwpr.msn. ?.excite.ru www.ru Pagini web analitice în limbile engleza si rusa www. 19. ?. htpp://www. 14.

Un sprijin moral inestimabil mi-au acordat Jonathan Cohen si Oleg Panfilov.pdi. http://www. Nu am avut nici macar intentia de a scrie aceasta carte. http://www. Îi multumesc pentru ideea ce mi-a oferit-o si pentru sfaturile pe care mi le-a dat în cadrul di scutiilor pe care le-am avut cu el în faza initiala de scriere a cartii. Aceas ta protectie mi-au asigurat-o prietenii si colegii mei. de asem enea.ru Institutul pentru dezvoltarea presei. Cel care mi-a sugerat i deea de a elabora un manual de jurnalism.nytimes. training-uri. Un sentiment de recunostinta aparte am si pentru colegii si prietenii mai tineri . Training-resurse. http://www. Aleksandr si Nina Iskandari an. cunoscutei ziari ste georgiene Margarita Akhvlediani.ru/ Drept si mass media. care a fost primul cititor si critic al acestei carti. Biblioteca.ru/russian/News_and_Media/Journalism/ Lista de pagini web si de trimiteri legate de jurnalism.medialaw. Ea m-a ajutat sa capat o perspectiva detasata asupra manualului si a verificat capitolu l Lucrari practice . http://www.ru/ Institutul Poynter. de la care dinto tdeauna am învatat si continuu sa învat. Dato rita lor am putut reveni la manuscrisul lasat balta si duce lucrul la bun sfârsit. de a organiza training-uri si cursuri. În discutiile pe care le-am purtat cu ei ideea manualul ui a capatat o forma definitiva. Tom de Vaal a fost cel care a reusit sa ma scoata din Erevan si sa ma aduca în Vest. pe parcursul unui an si jumatate.ijnet.net/?s=o&p= -training_index1. Când mi-am mai revenit dupa atentatul la viata mea. în calitatea sa de director al organizatiei n eguvernamentale elvetiene Simera . instruire.com/learning/ New York Times. Cuvânt de gratitudine Sunt profund recunoscator tuturor prietenilor si colegilor mei.shtml Pagina web neoficiala a facultatii de jurnalis m de la Universitatea de stat din Moscova.mediasprut. a fost ziaristul elvetian Viken Ceterian. În cele câteva luni cât am lucrat alaturi în biroul de la Londra al IWPR.Seda Muradian si Ruben Meloian. în care sa fie prezentata practica gazetareas ca din Occident si din statele postsovietice. Uzbekistan si Tadjikistan. http://weblist.http://www. am înteles principiile dupa care se conduc redactorii occidentali.iwpr. http://www. html&apc_state=henh Institute for War and Peace Reporting (IWPR). pentru jurnalistii din Kîrgîzstan. aplicându-l în practica.poynter. Tin sa multumesc în chip deosebit prietenei si tovarasei de idei. N-as fi reusit sa finalizez însa manualul daca nu simteam ca am o acoperire. Am placerea sa-i multumesc ziaristului Tom de Vaal. Îi multumesc.shtml Pagina web de jurnalism (si germanist ica) http://www. pentru invitatiile ce mi le-a facut.ru/library. redactând articole din întreaga regiune a Cauc azului. http://www.org Retea internationala a jurnalistilor (IJNet). .journ.ru/media/media.

.Vreau sa adresez un cuvânt de multumire si pentru trei organizatii de jurnalism ne guvernamentale. aceasta carte nu ar fi fost scrisa daca nu simteam alaturi sprijinul familiei mele al sotiei Karina. al fiicei Margarita si al ginerelui Iur i. Colaborarea mea cu aceasta organizatie. În acest rastimp. al fiului Tigran. pe care l-am fondat împreuna cu alti doi colegi. care a început în anul 1998 si continua pâna în prezent. Si. Cu ei am împartasit toate greutatile ce s-a abatut peste mine tocmai în perioada când scriam acest manual. în fine. sa acumulez o experienta fara de pret de comunicare cu ziaristii din aceste tari asiatice. Elaborarea prezentului manual constituia o parte a muncii me le din cadrul acestui institut. Prima este organizatia elvetiana Simera . a fost foarte fructuoasa si deosebit de instructiva. cu care am colaborat câtiva ani. am reusit sa-mi dau seama de situatia jurnalismului din Asi a Centrala. Iar cea de a treia este Institutul pentru reflectarea razboiului si a pacii IWPR . Cea de a doua este Institutul mass media din Caucaz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful