DOCTRINE URBANE CURS 2 Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru.

, Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50 Conceptul de sistem sta la baza stiintei- abordare sistemica Exacerbarea conceptului de structura duce la dogmatim. Structura- totalitatae relatiilor din interiorul unui sistem. Def dictionar:: sistem= ansamblul de lucruri si parti legate unele de altele astfel incat sa existe un scop. Se pune in evidenta un sistem ori de cate ori exista o legatura, o relatie intre doua corpuri. Sistemul este o multime de elemente distincte grupate intre ele cu o anumita finalitate. Sistemul- este un tot, un ansamblu de parti legate unele de altele -un grup de obiecte legate intre ele, actionind unele asupra altora astfel incat sa formeze un tot -definirea unui sistem particular este intotdeauna arbitrara… - un grup de obiecte sau interese caracterizate prin covarianta - legatura= relatie intre doua componente ; modificarea unui element impune o minima modificare in alt element al sistemului Obiect -fizic -abstract obiect fizic = modul in care sistemul respectiv este configurat ; in mod fizic intotdeauna el implicate un obiect abstract static Ross A. – sistemul e indep endent de natura sa , reprezentarile locale au cedat in fata celor abstracte. A. Natura relatiilor din interiorul sistemului . O relatie in cadrul unui sistem este o legatura reprezentind o anumita determinare intre doua elemente ale sistemului. Din punctul de vedere al relatiilor exista relatii interioare ( tari) Exterioare (slabe) A B Sensul relatieiA are influenta asupra lui B Relatiile tari-interioare- asigura coerenta sistemului Relatiile slabe-exterioare- asigura comunicarae cu mediul in care exista. O relatie slaba intre S si S1 este o relatie tare in SS1

S1

s
Limita reprezentind entitatea sistemului

SS1

Un sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp este compus din parti.

B In raport cu directionarea relatiilor
Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte 2. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita, elementele au mai mare disponibilitate de relatie 3. structura ierarhizata – mixaj intre 1 si 2 , o varianta hibrida.

C

Polarizarea relatiilor • Polaritate pe centrul sistemului ( asupra unui element esential al sistemului)-ierarhizare; • Intersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul interstitial; Spatiul interstitial urbancel in care plutesc elementele Spatiul care are rol de a relationa elementele Fizic nu exista centrul –element esential al sistemului.

D Scopul construirii sistemului respectiv polaritate – dispolaritate
Sistem conjunctiv Disjunctiv –relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare; sustine coeziunea, dar referindu-se la sistemul mare, in ansamblu. Loc de descentralizare, de orientare ex: Paris - principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct unde se petrece dispersarae interesului in teritoriu si un altul unde are loc concentrarea interesului in teritoriu. -modul de proiectare – sistem conjunctiv - sistem de gandire din afara – spre solutia finala Concluzii:

1. Stabilitatea sistemului (globala) este definita atata timp cat avem de-a face cu o succesiune coerenta de stari ale sistemului respectiv. Solutiile (sisteme in sine) sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi sistem initial. Starea sistemului Teoria sistemelor. 3. Oricarui sistem ii este propice o anumita finalitate. Succesiuni de stari ale sistemului: In evolutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate. Se distruge cartierul.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. periclitand stabilitatea sistemului Acest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau In este prea diferita noua astfel incat sistemul nu o poate asimila. . dar nu stim ce e cu el. Consecinta 2 priveste realizarea in varietate a unui studiu de arhitectura sau urbanism. Varietatea . deci interactiunea intre elementele respective trebuie conceputa in raport cu aceasta finalitate. Principiul stabilit in timp consecinte principiul varietatii in ansamblu. exista o structura care defineste explicit interactiunile existente. Orice sistem pune in evidenta mai mult sau mai putin explicit un centru de relationare (organizare) a sistemului.relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic 2. Varietatea este posibil de luat in considerare numai atunci cand 2 sau mai multe sisteme sunt stari ale unui sistem originar.calitate de ansamblu Componentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem. Mediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului CURS 3 Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a sistemului In functie de dimensiunile intrarii. Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului. . Ex. in sistem o miscare poate fi mai mult sau mai putin ampla.consensul asupra faptului ca avem de-a face cu un sistem.

putine elemente. ultradinamice (fara stari de stabilitate) 2 Sist.: . Criterii 1 Stabilitatea: .Ex. nu accepta miscare) .sistemele sociale sunt continue Sisteme vagi – teorie materialista care incearca sa stapaneasca evolutia unor sisteme care nu sunt comensurabile – interesant pentru fenomene care ating interpretarea psihosocioogica a spatiului (individul x este mai aproape de y decat z ) Apreciind relatiile in teritoriu. dinamice (aflate in miscare tot timpul) .: inaltimea cladirii Tipuri de sisteme. Complexe. simple statice Inchise complexe dinamice deschise integrate Simple (1) Complexe (2) 1. 2.Inchise – au reactia definita foarte brutal (ori raman cum sunt ori explodeaza) .sist.sist.sist. statice (stabilitate mare. relatii in spatiu dar care nu sunt comensurabile . relatii pe un singur plan.nu au capacitatea de adaptare la mediu (una din conditiile pentru un plan urbanistic modern) 4 Evolutia sistemului – sistem continue – miscare continua si instantanee discrete – miscarea necesita un anumit timp de observare Sistemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizate Ex. bogatie de relatii Sistemul simplu nu poate fi decat static si inchis Grad de integrare a elementelor – SUPRAPUNERE de sisteme (toate elementele sunt comune ambelor sisteme) 3 Formatia sistemului – structura inchis Deschis .

5 Gradul de generalitate – sisteme determinist probabiliste . matematica. organic – ierarhizat 2.Interrelationare. caracteristic in teritoriu. valori Sist.sisteme de valori .: Un oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat un oras intins pe o suprafata mare. spatiu locuit – sistem socio spatial ale carui dimensiuni nu sunt date de intinderea in teritoriu.Compexitate 8.Diferenta 9.Verticalitate 3. Caracteristicile unui sistem. Ex. termodinamica.Ordine 5.Scop 6. Este caracterizat printr-o energie – stare ordonata sau .: Si pentru evaluari fizice – in aceeasi camera peretele x e mai rosu decat y.Orizontalitate 4.Stabilitate 7. ci de complexitatea sa structurala.Ex. 1.sisteme de activitati ecosistem Sist.probabiliste – legitatea evolutiei lui nu poate fi luata in considerare anterior decat ca ipoteza In anii ’80 apar economistii ce pun probleme de urbanism CHADWICK – ecosistem( om – natura – sistem de spatii ) .deterministe – evolueaza in baza unei legislatii clare .spatii Sist. integrat. activitati 1956 conceptul fundamental care a schimbat teoria urbanismului Conceptul este reluat in anii ’70 Exista o categorie de sistem extrem de compex.Economie interioara – sistemul se evidentiaza printr-o energie.

Feedback – legea inversa – variabilitate .R. Ex.C.  . In afara cutiei negre.D.adaptabilitate 11.Autoreglarea Inchiderea si deschiderea unui sistem – apreciere la limita imposibila Raportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese interioare de transformare (la nivel elementar) si procesul de transfer (fluxuri) Procesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului Functiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un mediu Trei situatii: 1) S Fo F1 F2 2) So S1 Sm 3) S F S S F F F Situatia 3. Starea de multifunctionalitate caracteristica teritoriului urban Teoria sistemelor s-a construit postbelic pornind de la abordarea organelor vii antropologicfilologicmetastiinta Principiul cutiei negre . de verificare automata feedback Programata R conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului intervenind asupra iesirii cand nu este in concordanta cu intrarea.: Piramida trofica in teritoriu – starea de echilibru (relatia intre speciile vii care traiesc in teritoriu ) D – subsistem de decizie C – subsistem cadru .neordonata a componentelor (stare de entropie a sistemului respectiv termodinamic Un sistem inchis are un consum energetic minim. R – sist. Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis 10. R este subsistem de reactie (la sisteme vii eronate) Exista o intoarcere a reactiei catre intrare. .

Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit. cu constiinta existentei sistemului ecologic. CURS 4 Amenajarea teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental. Ambiental – finalitate – crearea unei ambiante normale pentru existenta omului.nu termenul de planificare trebuie anulat. Normalitatea unui sistem – starea in care regulile sale in relatiile dintre componente si cele cu mediul functioneaza fara constrangeri.elaborarea sistemica dupa ce se rezolva problema pe un anumit teritoriu. -prelucrarea unor viziuni pe diferite niveluri de teritorializare ( sistem de intindere a problemei respective). . Dezvoltarea durabila capata gestionãri. se face legatura cu subunitatile inconjuratoare. Analiza de scor. dar nu cu toate. la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani deoarece veneau in contradictie cu starea de normalitate a secetei.: In barcelona. Organizarea unui spatiu trebuie sa aiba in vedere procesul de dezvoltare. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-se descoperi dupa nivelul la care e realizata varianta. totusi starea lui nu este obligatoriu anormala. Valabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un sistem  cunoasterea lui ( cibernetica ) In urbanism (ambianta spatiala a teritoriului ) normalitatea este influentata de factori din afara sistemului propriu-zis – suprastructura urbana. condus. Ex.cu cat e mai dominanta cu atat e mai redusa ca numar Exista feedback ce afecteaza piramida trofica – regleaza relatiile Sistem optimal – sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu O varianta este optima in raport cu un anumit criteriu Exista o varianta care raspunde cel mai bine  optima cu un criteriu sau mai multe. Abordarea sistemica – considerarea unui sistem ca parti componente (subsisteme ale sale) si ca subsistem al unui sistem mai mare. ci modul in care aceasta se face.Specia suprema . Intelegerea exacta a termenului de planificare.

dezvoltare libera – dezv. Societatea socialista impune abordarea colectivista.bunuri cultural materialeConditiile sociale resurse Stare in teritorriu confortul de existenta confortul modului de viata confortul locuirii in teritoriu Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre confortul locuirii in teritoriu si consumul de resurse. dar produsul este individualist .insistemul totalitar nu se avea in vedere performanta. morale Nevoile natiunii Conditii de existenta. Corxistenta colectivitatii. Educarea interesului privat impune cultivarea interesului pentru sporirea colectivitatii.in Anglia . 1. insa termenul de planificare are si conotatie de proces.Planificarea este legata de ordonare. mijloc usor de stapanit. fiind la moda nu numai la noi ci si in tari capitaliste. strict necesara. Sistemul socialist milita pentru o planificare totala (inclusiv a individului) spre deosebire de planificarea ponderata. consumul nu trebuie sa depaseasca resursele. Planificarea.generate de conditiile de existenta nevoi culturale.la nivelul societatii comportamentul in cadrul teritoriului urmareste interesul individual si interesul colectiv.ordonat. Planificarea are in vedere normalul? media unor stari din teritoriu.sociale.bunuri culturale materiale 2.nevoi sociale. Raportul intre individ si colectivitate. asigura un raspuns mediu-----------exacerbata. Planificarea apare ca o necesitate.nevoi ale naturii Planificarea fizica este consecinta planificarii economice Raporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si cea economica.planificata. La nivelul teritoriului problema se pune in raportul intre intamplator si planificat. Necesit umane individuale necesitati biofiziologice. Nevoia de planificare este neglijabila in gindirea liberala si exacerbata in gandirile totalitariste. S-au introdus niste reguli care propun ordonarae. Se impune nevoia de planificare fizica nevoi umane-nevoi ale naturii Sociala nevoi umane Economica -nevoi umane. haotic.

care standardizeaza individualizarea. Planificarea este doar la scara redusa: ex. . Carta europeana arhitecturii Curs 5 Elemente de cadru si criterii pentru activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe elemente de criteriu. L’Architecture d’aujourdhui – este al doilea imbold manifestat impotriva uniformizarii. un comerciant care isi deschide un magazin intr-o casa. Architecture et tehnologie in 1957 este punctul de la care porneste lupta impotriva planificarii. economice si umane ca baza si obiect al actiunii de valorificare a teritoriului.ca viziune pe niveluri de teritoriu ocupat -viziunea sistemica asupra spatiului---nevoia intelegerii structurilor concrete la diferite niveluri—potenta de dezvoltare..A fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeaza pe un cadru legislativ si traditional foarte puternic implantat si inca din copilarie. In franta planificarea a – pina in 1965. Ex:-tratarea in mod deosebit a nivelului doi al constructiei sau sau a unei part a fatadei. In Suedia 70 % din apartamentele din Stockholm nu sunt proprietate particulara. sa asigure modernizarea spatiului interior. care trebuie sa se evidentieze printr-o gandire deschisa. ca un sistem deschis. prin amenajarea teritoriului trebuie puse in evidenta potentele de dezvoltare. spatiul -sub toate formele in care apare.zone de administrare concentratazone de ansamblu. sa raspunda sistemului de nevoi si realitatii teritoriului. sa asigure reglarae intre starea interna a sistemului si intrari. resursele naturale .ca mediu in care se desfasoara actiitatea umana. cuprinzand elemente care impun dezvoltarea arhitecturii.monument istoric nu o va distruge niciodata ca valoare arhitectonica. Incepe sa apara o diversitate legislativa. Amenajarea teritoriului impune planul de amenajare. se exprima in valori • capacitati tehnice • grupe de profesionalitate 2.exista 7 grupe. 1. spatiul .

suportul de adecvare. a locuirii A locui= a ocupa un spatiu (conceptia anterioara Un teritoriu in care se manifesta viata omului ( conceptia moderna) Acest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu privat la un spatiu general Mediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite criterii-mediu natural sau mediu artificial in masura in care luam in consideratie componentele care definesc mediul Mediul in care artificialul depaseste 70% devine incomod “ naturalul depaseste 70% devine incomod exista mediu functional formal economic social juridic informational apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei. impune adecvarea.comportamentul uman. atitudinile confortul este diferit in timp si spatiu. transgreseaza adecvarea numita stare de adecvare de la spatiu la comportament. materialele conditioneaza locuitul ---comportamentele. Fenomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni de generatii ( taranul mutat la oras). prevederi legale Potentialul de adecvare. nevoia de adecvare a spatiului. favorizeaza adecvarea prin traditie. Spatiul -ca locuire . intelegerea complexa a mediului.ptr ca salveaza spatiul. amenajarile. asigura adecvarea. Arhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane. clima.Potenta de dezvoltare. obisnuinta. atitudinole---siguranta locuitului elemente care impun locuitul—locuinta.locuirea nu se mai poate lega exclusiv de apartament. dotarile asigura locuitul --clima. relatii dialectice pe care le constituie ordinea sistemului. este circumscris teritorial? prin referirea unei colectivitati la un anumit loc??.a scoate din ceva maximum. a spatiului ca mediu de locuit. o categorie o constituie elementele de mijloc (??) Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii vietii Gradul de bonitate-tehnologie.

continuitate cu praguri Activitatea de urbanism . dar aceste momente nu coincideau cu momentele la care era nevoie de o reala actualizare si toate acestea se rezumau la niste schimbari sau se renunta la planul vechi si se facea unul nou TIMP – REACTUALIZARE 4. -Umanizarea 3. saptamanala. mentionare. in America inainte de razboi raportul mobilitate-stabilitate .calitate trebuie mentinut in forma optima. in contextul unui continuu proces de interventie asupra spatiului. Raportul cantitate. valabilitate. a unui spatiu. in raport cu mediul.conceptul dezvoltarii durabile -mentenanta. timpul -desfasurare. valabilitate in mentinetrea in timp a unei organizari spatiale .sistem. dupa razboi creste mobilitatea.Locuitul= conditionare a unui loc ( teritoriu prin extindere) prin ocuparea. mecanism.cand se constata unele nepotriviri Este un proces continuu cu praguri ( M1. ex. pastrarea resurselor. Desfasurarea proiectului M0 moment de schimbare. adaptarea sistemului la conditiile de mediu impune de fapt ( acumularile cantitative duc la salturi calitative ). modificare. M2 sunt momente de reactualizare) Perioada de proiectare Perioada de punere in opera Perioada de reactualizare Inainte de 89 reactualizarea se facea obligatoriu in 3 ani. anuala----servicii foarte rare? pentru desfasurarea mobilitatii.zilnica.durata. a unei caracteristici punere la punct punere in opera . care are un element particular. sociala. de dezvoltare economica.urbanismul este o activitate continua.ca desfasurare. durata. folosirea si amenajarea lui de catre o colectivitate in concordanta cu modul sau de viata.

invatamant. impartirea intra in domeniul aprecierii muncii • sector primar. nevoi Structura populatiei este abordata in sistem occidental. agricultura.specific societatii moderne. particularitatea unei anumite forme de invatamant. ci cu scopul muncii Orasul a evoluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea ponderii sectorului tertiar.industria. pescuit • sector secundar.beneficiar si utilizator. Caracteristic pentru urbanism este activitatea interdisciplinara. vanat.extractie mat prime.prelucrarea materiilor prime. Populatia in teritoriu – structura. abordarea disciplinara O disciplina specifica concluzia= solutia 2. constructiile • sector tertiar. mobilitate. banci.elemente : tehnologie.seviciile ( comert. exista 3 categorii . stiinta. Urbanismul este o activitate care tinde catre un obiectiv pe care nu-l atinge niciodata. sanatate. 1. Aceasta activitate tinde spre realizarea unui obiectiv intotdeauna unic: crearea unor conditii optime in teritoriu. tinde asimptotic. cercetare. Arta prin intermediul esteticii . transport.colectivitati umane. arta ca mijloace de realizare.7 ani 7 ani 7 ani 5. abordarea interdisciplinara sinteza ( solutia) concluzie . proiectare) Diferentele nu apar in raport cu natura muncii. 6.

De aceea. metode.fiziologic -. au un limbaj stiintific comun.analiza SINTEZA  ANALIZA Analiza : a obtine informatii asuprea intrarilor & iesirilor sistemului Sinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa cunoasterea lui prin analiza. abordare multidisciplinara.o multidisciplina 7. Teoria sistemelor se refera la -.a fomula (cu referire la sistemul respectiv) niste imagini – subiective.Structura .teoretica .prin prisma prognozei  proces de ordonare comportamentala in sistemul ambiental  modificari spatiale (adaptare)  mod comportamental uman specific  modificare a modelului comportamental in spatiu Activitate de urbanism si amenajare – activitate practica .mai multe discipline urbanismul. Care sunt ele.disciplinele devin grup de lucru cu instrumente. CURS 7 Cunoasterea sistemica – prin 2 moduri de abordare: .in sens anatomic -. Realitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri alternative. Raspunsul la intrebarea “cum interactioneaza el”. Individul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie interdisciplinara.sinteza . program comun. Diversitatea (simultana sau succesiva ) a imaginilor.metodologica cibernetica: a cunoaste -> a descrie -> a conduce . angajarea ideologica.Functionalitate.ontogeneza . Activitate urbanistica – pe baza planificarii  . sunt subiective. Reflecta conceptia despre viata individului respectiv.Comportamrnt.modelarea in arhitectura&urbanism – din perspectiva cibernetica .

So.So’.o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii caracteristice. prezent sau viitor. in special se refera la structura de rezistenta. experimental este dificil de realizat. . A construi pe vechiul sit un sit nou perfectionat. analogia. Sinteza – operatia inversa analizei.Comportarea . M explica So . In realitate. .Sn. M ajuta la construirea unui sistem .M. . indirect Teoretic se implica in gandirea cibernetica. deductia 3. Pentru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim. Experimentul indirect.transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect pe care-l studiem Mijloace de analiza 1. Aceste informatii se constituie in Imagini caracteristice care formeaza in final imaginea generala a sistemului.se realizeaza prin macheta. M este – So’ -. . total 2.S1. Poate sa se refere la : trecut. Modelul . observatia 2. Modelul M al unui sistem S este un alt sistem S’. Modalitati de analiza 1.S2. care din anumite puncte de vedere este echivalent cu S si care poate fi stabilit si studiat mai usor decat acesta.perfect al lui So M ajuta pentru a – explica analiza . Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune. partial 3.modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. A face analiza&sinteza – a modela si obtine modele. Pe temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba o anumita functiune.

Aceste concluzii apar ca: . 4. 2. a) intentia pe baza de selectie – propune conturarea unei idei a modelului. Modelul – mijloc de planificare logica a procentului de lucru . cercetare si analiza in teritoriu. a1) obiectul modelului – proiectul – foarte important pentru analiza. E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema. al conditionarii a3) precizare scopului – date formate de catre beneficiar induse de norme de precizare (cantitativ sau calitativ) a4) enuntarea modelului – in baza unui model de enunt combinarea tuturor informatiilor anterioare in fraza: Daca (=constatare) si daca (=scop) atunci (practica) adica (comportament) 3. Expunerea finala Utilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare  intre subiect si obiect . incertitudinii.premiselor 4. iar arhitectul sa propuna programul  cercetare. Cercetarea obiectului.forma superioara a modelarii in baza careia se utilizeaza asa numitii amplificatori ai capacitatii intuitive Modelul de lucru – ne folosim de el ca un instrument de mijloc in analiza si sinteza originalului. precum si parametrii de comportare in timp. abordarea temei.teze – afirmatii cerute .continutului . Tema – program  imbinarea acestor relatii. a2) datele cunoasterii de ansamblu. Testarea modelului: Modelarea informatica ofera posibilitatea testarii in virtual a unei cladiri. Traducerea modelului – inovatiei . Tema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ( la nivelul naturii sale si ai parametrilor lui caracteristici ) Programul – precizeaza componentele obiectivului de studiu la nivel cantitativ si calitativ. ce lipseste ? ce se cere? Ce trebuie facut ? raspunsul – in timp. precum si incercarea de a o contura spatial.-.prin el se realizeaza sistematizarea datelor Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru: 1.a construi sinteza Modelarea structural cantitativa .ipoteze – afirmatii puse sub semnul . Necesitate – acea parte a nevoii care trebuie completata pentru a fi satisfacuta.

verticale Cele orizontale iau in consideratie obiectul respectiv intr-un plan si se mai numeste model de palier. Cele verticale – modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu alcatuirea sistemului respectiv. Pentru a putea patrunde in profunzime. M p.generale – se refera la o clasa de modele.modelul orizontal b) cand se are in vedere un anumit moment din evolutia sa – modelul vertical Modelele globale sunt in general modele specifice.1 v n ……… M p. 2. Ele cuprind o informatie redusa – pune in evidenta detaliul.modele .o. in raport cu timpul: a) cand ne intereseaza in evolutia lui .1 M p.1 v 1 M g v1 M p.specifice – se refera la obiecte particulare reprezentand cazuri specifice . in raport cu gradul de generalitate al modelelor.o. a) dupa generalitatea modelelor : . Modelul general care tinde spre o solutie  modelul global  model specific (care inseamna numai modelul global initial de principiu) M p. Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e vorba de evolutie.o. intre model si realitate Ponderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului CURS 8 Categorii de modele : .o. raportat la intinderea lor. Tema primita.globale – dau informatii referitoare la ansamblu . o categorie de obiecte b) depa profunzime: .orizontale . n v 1 .: PUG – model global.sunt definite in raport cu niste criterii: 1.o.partiale – informatii cu privire la o parte a obiectului . Modelele partiale si globale se folosesc in paralel.2 M general  m specific  M ………. avem de-a face cu modelul global. Ex.

si invers. nu rezulta. nu apare in structura urbana propriu-zisa. – modul in care se organizeaza in raport cu timpul de gandire propus. R M R M R – realitate M – model  cand M – tangential cu R. a) m. c) M. conceptual – se refera la un concept. Explica. explicativ – descriptiv – analitic Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Scopul modelului. Posibila realizare. 4. el putandu-se evidentia in forme diferite. M p. Continutul modelului. In evaluarea metodelor de planificare exista un moment care se refera la consecinte. d) M. b) m. cu atat procesul de informatie e mai redus.o. Se scoate in evidenta varianta convenabila. ci are rol de activitate ce modifica realitatea structurala. varianta optima Se combina cate o alternativa de la fiecare model partial  modelul global Posibila solutie – variante de solutie care sunt supuse analizei valorice (comparative)  varianta care va fi optima pentru un criteriu.M p. avem un model real obiectual Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic. Modul de exprimare al modelului . de planificare – in care e pusa in evidenta o strategie. se alege o varianta care sa raspunda optim la cat mai multe criterii. formal b) m. a) m. astfel incat analiza valorica se ia in consideratie si o analiza de consecinte c) m. atunci avem un model utopic  cand M se suprapune peste R.o.n. cu atat problema de incadrare a lui M in R este mai mare. analogic material-manifest 5. Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata. metodologic (explicativ) – model cu caracter organizatoric. 3. Mai sunt si modele de dezvoltare. Notele sunt insumate si fiecare varianta capata un scor. n v n Mgvn sistem optim. Se construieste pe principiul schemei. Fiecarui criteriu I se da o nota. prospective – predictive – modelele alternative sunt modelele care se sprijina pe ipoteze din analiza carora se pot aprecia momentele pozitive sau negative.

este o rezultanta reprezentativa pe plan teoretic a unei stari de lucru sau in practica existentei. Conceptul nu accepta evolutia. In legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor important subiectivismul .Orasul ideal. de lucru. Simulare: . Timpul si valabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a modelului.a utiliza modelul pentru a pune in evidenta limitele de stabilitate ale sistemului. transpunerea in realitate a unui m. Exista o interpretare adiacenta a ideii de model – modelul de viata. Aceasta este o cerinta pentru asigurarea dezvoltarii viitoare care se poate propune & presupune. . Modelele dinamice – o singura forma  matematica Poate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de comportament pune in evidenta o stare a elementului Concluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan de echilibru de moment.a) iconic b) real obiectual c) analitic – o parte a obiectului d) matematic – formal e) verbal 6. trebuie sa ramana deschis unei evolutii.un proces de dezvoltare Modelele statice – sisteme statice. e realizata Manierism Decade Un nou model Critica criza se adauga .concepte ale existentei in cadru urban Conceptie despre locuire  anumit model conceptual Teoria e definita Teoria e saturata T. CURS 9 MODELE URBANISTICE FUNDAMENTALE: Modele conceptuale – definitorii in ceea ce priveste doctrina urbanistica Modul de lucru – modul de viata -.raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza. Calitatea vietii: . e motivul pentru care se insista pe variante alternative. Modelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.

Modele preurbane 1. 5) Preocupare pentru locuirea standard. cat si in urbanism. 2) Tehnica si stiinta – componente de viitor. Prin acest termen se subliniaza valoarea exemplara a modelului ca imagine monolita nedisociabila de suma detaliilor structuraliste. 6) Ideea prototipului e abandonata in favoarea unicatului . Owen. Modelele preurbaniste erau redate prin niste imagini. 5) Organizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa se suprapuna spiritualitatii si logicii. descrise prin vorbe si ca imagine unica idee functionala. Socialistii utopici francezi. progresist. mizerie – indeobste periferia. M.MODELUL CULTURALIST 1) Interesul deosebit acordat grupului uman 2) Recunoasterea importantei progresului industrial sprijinit pe productia manufacturiera 3) Primatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale 4) Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit. contrast cu spatiul natural / istoric.alegoria patrimoniului – concept nou. 2. Necesitatea unei tipologii a spatiului 4) Estetica ca produs al unei ordini austere. Fourrier Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte grave a orasului.Choay . impunandu-se o coincidenta intre logica si frumusete. Model urbanistic fundamental – teorii care parcurg acest drum lasa in urma lor un bagaj de repere de care profita urmatorul curent (al caror suport sunt) Fr.MODELUL PROGRESIST Conceptul sustinea urmatoarele principii: 1) Individul uman este luat in considerare ca tip. Acestea trebuie sa-si rezolve relatiile contradictorii cu natura.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind valoroasa atat in arhitectura. ca ideal urbanistic dotat corespunzator si bogat plantat. 3) Preferinta pentru spatiul larg deschis. 6) Atmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.patrimoniu Ex.

prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica. in sensul ca acestia nasc urbanismul modern Ideea trece in domeniul practicii. inchis.tentativa de a pune in ordine solutii utilitare si/sau plastice.XX este anacronic. ceea ce nu exclude utopicul. este vazut ca obiect. 2) O configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip. . aistoric. produs atemporal. Modelele urbanistice fundamentale: Se deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti. nici cu Mondrian. Reprezentanti: Gropius. Mies Van Der Rohe.Modelele preurbaniste socioeconomice – in toate cazurile orasul. Interesul se departeaza de la alcatuiri socio-economice la alcatuiri esteticotehnologice Orasul sec. limitat. in loc sa fie gandit ca proces. ageografic. cu conditia de a fi eficient b) abolirea strazii c) separarea categoriilor functionale a spatiului d) negarea aparatului estetic traditional e) dezvoltarea ideii locuintei standardizate 2.MODELUL PROGRESIST: (azi functionalist ) Rebotezat. Orasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial. nefiind contemporan nici cu automobilul. Act: Charta de la Atena din 1933 Principii: 1) Industrializarea este fundamentala evolutiei constr. 1. definita prin suma constantelor psihofiziologiei umane a) un urbanism oriunde acelasi.MODELUL CULTURALIST: 1) industria – baza de evolutie a societatii 2) prioritatea totalitatii colective si a conceptului cultural in fata celui material a) determinat. b) Diferente spatiale c) ??? d) lupta impotriva bolii moderne a izolarii 3. urbane.MODELUL NATURALIST: .

firesc.cresterea nevoii de spatiu construit .motivate de 2 situatii: .saracie urbana . Natura – trecut – cultura – prezent – viitor – ecuatie Manifestarea lor in contemporaneitate (odata cu decaderea lor) .directia spatiului umanizat – reevaluarea problemei omului . 4. complexitate tehnologica.apar doua directii – directie tehnologica . paradoxal.trama de circulatii . datorita diversitatii peisajului 5. care il apropie de modelul functionalist.raspuns la marile concentrari de populatie Consecinte: 1.descongestionare . au devenit obiectul unei noi critici . putine influente in postmodernism  Modelul naturalist – nu a avut aplicare directa dar a influentat dezvoltarea periferica Au evoluat manifestandu-se conceptual fata de trecut.tehnologia este stimulata a se dezvolta ..apar mega structuri care contin adevaratele cartiere . imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric 2. Particularitatea spatiului – pregnanta.transport pneumatic . prezent si viitor.noile modele sunt conceptuale ( lipsite de valenta de fundament) cu caracter de umanitate . Conformism – impune puternic natura  Modelul functionalist – cele mai multe realizari.descentralizare urbana . se contureaza o solutie cu caracter universal 3. dar propune cartierul satelit si a produs toate tarele arhitecturii urbane  Modelul culturalist – discutii asupra unor aplicatii.cresterea masiva a mobilitatii in teritoriu .se dezvolta in societatea americana a anilor ’30 (America – contactul cu natura) .spatii subterane  urbanism subteran . o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine.

a cadrului urban. ci a metodelor de realizare.mod de abordare estetica a cadrului construit .sociologi psihologi .2 – continuitatea din punct de vedere a cantitatii spatiului 2. ideea continuitatii spatio-temporare.rece. fiecare – alta imagine CURS 11 Reevaluarea pe linie umanistica a modelelor 3 subiecte. nu ce s-a construit .ansamblul – standardizat. Conceptul tehnologic – neaga insusi orasul ca specialitate si diversitate  neglijeaza faptul ca cadrul necesar pentru viata e mai mult decat un simplu utilitar.Incercare de a impaca tehnologia cu rezolvarea conditiei umane 3. .alaturarea -. ideea importantei climatului existential . Directia umanista care reevalueaza conceptul omului . .critica segregarea pe criterii functionale  comportamente antisociale 3. analiza perceptiei urbane . analiza perceptiei urbane.juxtapunerea . 3 noi abordari ale celor 3 modele fundamentale fundamentale 1.critica asupra Chartei de la Atena – nu a principiilor. 2. standardizarea aglomeratie  comportament dezaxat  comportament antisocial . 2.studii psihosociologice . uscat .insemne de cultura urbana diferite de la un moment la altul . importanta climatului existential .critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi 3 manunchiuri comportamentale: 1.pe 2 planuri – 1 – continuitatea in timp a orasului .preocuparea pentru psihologia spatiului de munca .motivul aparitiei – consecinta a instrainarii omului mobilitatea si cresterea populatiei aglomeratia.influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman . o directie in sensul continuitatii temporal – spatiale a cadrului de viata .1. Cum s-a construi un oras.fereastra in hala blindata .

modelul ramane valabil in arhitectura.interventie 3 calitati ale spatiului in care va lucra: .piete preuzinale Concluzie: nu se mai discuta pe planuri si elevatii. cadru de utilitate (adaptare la spatiu) 4.parcuri industriale .semnificatie intelegere specificitate concepere lizibilitate interventie semnificatie . Ideologie – utopie Stiinta . criteriu de finalizare Intre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia intervine religia.tipologie functionala Spatiul – centrifugal . ci direct in spatiul construit.Jacobs – tipologie urbana .concepere .tehnologia devine prezenta estetica .analiza perceptiei urbane : .sociofugal 1.lizibilitate . Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui. Punct de plecare 2.birouri peisaj . .specificitate . .negociere intre arhitect si utilizator .intelegere . scop 3.modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie Rolul urbanismului: 1. in plan conceptual e necesar ca pilon de fixare a oricarei idei .tehnocratie . Continuitatea sensurilor de dezvoltare 2.analiza prin intermediar J..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful