You are on page 1of 17

ANATOMIA

CAPULUI SI A GATULUI
Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica. Terminologie medicala:  medial = intern  lateral = extern  cranial = superior  caudal = inferior  ventral = anterior  dorsal = posterior  proximal = spre radacina membrului  distal = spre extremitatea membrului Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna extremitatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din doua parti: • una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene • alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior– viscerocraniul. Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are: • regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi • regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.

OASELE

CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt. El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua parti principale – craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul).

Aripile mari se unesc cu: frontalul. Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului. care comunica cu N Descriere Frontal Etmoid 1 1 Sfenoid 1 . frontal. Acest os contine sinusuri pline cu aer. temporale (2). si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a coloanei vertebrale) Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor. iar oasele laterale sunt pereche. si 4 aripi. sfenoid. occipitalul si etmoidul. parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche. intre cele doua orbite. Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu aripile intinse. prezentand multe gauri. etmoid. parietalele. 2 mari si 2 mici. Are forma cubica si are aspectul unui burete. Denumire r Occipital 1 Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva spinarii. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. avand un corp.Oasele craniului Craniul este format din 8 oase: Occipital.

inferioare Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete. partea superioara. Zigomatice 2 Cele doua oase care formeaza pometii. dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in plamani. Oasele fetei Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi.Temporale Parietale 2 2 cavitatile nazale si adapostesc epifiza. Arcurile zigomatice sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale. Are forma de potcoava si se articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporo-mandibulara. si si adapostesc dintii superiori Palatine 2 Se unesc la mijloc ca doua “L”-uri pentru a forma cerul gurii. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii inferiori. Nazale 2 Formeaza partea osoasa a nasului. lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale. si o portiune din orbita Lacrimale 2 Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Formeaza urechea medie si interna. Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara. . Mandibula 1 Este singurul os mobil al fetei. Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire. Cornetele 2 Sunt doua oase curbate ca niste cornete nazale situate pe pereti externi ai cavitatilor nazale. cate unul de fiecare parte a fetei. Formeaza partea inferioara a orbitei. Denumire N Descriere r Maxilare 2 Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Contin canalul lacrimal. Vomerul 1 Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.

Parul .

Tija aplatizata cu un par carliontat. iar o tija ovala cu parul ondulat. O tija cilindrica este asociata cu un fir de par drept. d) radacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos. La fiecare fir de par se distinge: a) o portiune libera numita tulpina sau tija. cilindrica si flexibila. c) polul inferior al bulbului prezinta o depresiune in forma de cupa in care patrunde o prelungire conjunctivo-vasculara a dermului numita papila parului. b) o portiune implantata in tegumente numita radacina a carei extremitate de forma ovoida poarta numele de bulbul parului. Forma tijei parului determina aspectul drept sau ondulat al parului. Straturile firului de par: . talpilor picioarelor si mucoaselor.Este o formatie epiteliala cornoasa. la care se anexeaza o glanda sebacee si muschiul erector al parului. filiforma. Se gaseste in toate zonele corpului cu exceptia palmelor.

sau de regenerare. ci ramâne atasat foliculului. aspru. in locul sau creste imediat un alt fir. intr-un interval relativ scurt. se hraneste. Aproximativ 1015% din toate firele de par sunt în aceasta faza în acelasi timp. adica o radacina poate genera intre 10 . lipsit de stralucire.stratul exterior STIATI CA: Cortexul .25 de fire noi pe parcursul vietii. Maduva contine granule de grasimi si bule de aer. care dureaza 1-2 saptamâni. Firul de par este un organism viu : el se naste. Într-un ciclu. roscate. în timpul fazei de Catagen.stratul mijlociu Cele mai multe fire de par  Maduva . firele de par intra într-o faza de Catagen. Parul creste cu aproximativ 10 cm pe an si orice fir de par nu e probabil sa atinga mai mult de un metru. matasos. daca nu se intervine eficient. parul se va rari sau poate aparea chelia. dificil de pieptanat si nu mai are rezistenta impotriva factorilor nocivi. 2) Catagen – Faza de tranzitie.stratul interior au persoanele blonde. Parul subtire nu are maduva. Acesta reprezinta un ciclu de viata. poate dura între 2 si 6 ani. atunci. Parul deteriorat este rar. pot fi observate 3 faze. Partea inferioara este distrusa si papila dermala erupe. Faza latenta urmeaza dupa catagen si dureaza de obicei în jur de 5-6 saptamâni. apoi ramâne latenta sub acesta. Faza denumita „Anagen” sau faza de crestere. 3) Telogen – Faza latenta. Aproximativ 85% din toate firele de par sunt în aceasta faza. Durata unui ciclu sanatos de regenerare este cuprinsa intre 4-8 ani. dand parului culoarea sa naturala. foliculul   . respira. În acest timp. Pigmentii naturali se gasesc in cortex (maro-negru si rosu). stralucitor si usor de pieptanat. în timp ce papila dermala ramâne în stare latenta.Cuticula . 1) Anagen – sau Faza de crestere. mai jos. în orice moment am cauta. persoanele fir de par. Daca dintr-o cauza firul de par cade. Foliculii firelor de par cresc în cicluri repetitive. La sfârsitul fazei de Telogen. sanatos. iar cele Cuticula protejeaza interiorul fiecarui mai putine. foliculul se reduce la aproximativ 1/6 din lungimea normala. dupa care un alt fir nou generat ii ia locul. dar nu mai mult de 10-25 de ori. creste permanent pana la maturitate si cade. La finele fazei Anagen. firul de par nu creste. Evident. La un par normal. Parul negru are aceste invelisuri ale cuticulei sunt structura cea mai rigida. Cortexul reprezinta partea cea mai mare a firului de par (70 %-90 %). alaturate astfel incat parul este uniform. daca un ciclu de regenerare se scurteaza de la cativa ani la cateva luni sau chiar saptamani.

operatii.dezechilibre hormonale . stimuleaza secretia de sebum la nivelul radacinii firului de par 2. destul de frecvente la noi in tara . Aminoacizii izolati sunt: lizina. inflamatii. social .poluare chimica si atmosferica . Factorii care cauzeaza absenta. De asemenea in papila dermica se depoziteaza cantitati insemnate in timpul catagenului si telogenului. fiind sursa majora de energie pentru sinteza proteinelor. unde se gaseste si glicogenul si in celulele bulbului. hormon sexual masculin. de exemplu medicamente ce induc efecte secundare . Predispozitia metabolizarii excesive a DHT este de cele mai multe ori transmisa genetic. Proteinele constitue componeneta principala a parului. . Compozitia chimica a parului Compozitia chimica a parului este complexa si difera in functie de zona foliculului pilos fiind constituit din substante organie. Indiferent de factorii cauzatori.boli dobandite pe parcursul vietii. Atunci cand cantitatea de DHT devine in exces actioneaza distructiv asupra procesului de crestere a celulei radacinii .stres psihic. si ciclul de crestere începe din nou. la limita cu papila dermica. mecanismul declansarii afectiunii se centreaza in jurul unui produs al metabolismului testosteronului. cicatrici lipsite de par in urma unor arsuri. valina. anorganice si apa. Suprafetele de par laterale si ceafa nu sunt afectate deoarece beneficiaza de un metabolism independent de prezenta in exces a DHT. Polizaharidele acide sunt gasite in celulele zonei exterioare a radacinii. secretat in cantitati mici si la femei. rarirea sau degradarea firului de par sunt: . alanina. producand doua efecte negative : 1. unii oameni se nasc fara par pe anumite portiuni ale scalpului. traumatisme. Daca firul vechi nu a cazut înca. izoleucina. Lipidele se gasesc in zonele interne ale radacinei si in portiunea superioara a bulbului. prolina. iar metionina in cea mai mica. acidul aspartic. de exemplu radioactivitatea. Polizaharidele acide reprezinta sursa de sulfhidril pentru sinteza keratinei. infectii. treonina.influiente negative ale mediului. atunci cel nou îl împinge pe cel vechi afara. cel mai raspandit dintre hidratii de carbon din par. La nivelul foliculului pilos proteinele sunt distribuite diferit si anume Matricea contine proteine sarace in . Sunt prezente la pubertate si scad odata cu varsta. Cistina se gaseste in cea mai mare proportie. cistina.intoxicatii cu diverse substante. metionina. fenilalanina. profesional. glicina.boli congenitale. . mai mult la femei decat la barbati.reintra în faza de Anagen. blocheaza cresterea parului cu scurtarea ciclului de regenerare Dezechilibrul ce intervine in metabolismul testosteronului afecteaza cu precadere firele de par de pe suprafata frontala si de deasupra scalpului. Papila dermala si baza foliculului se reunesc si un nou fir de par înce pe sa se formeze. arginina.deficiente de alimentatie. Dintre substantele organice amintim: Glicogenul. Se gaseste in treimea mijlocie a foliculului pilos la nivelul zonei exterioare a radacinii. Fiecare fir trece prin aceste faze independent de fazele prin care trec firele vecine. histidina. Acest produs este metabolizat din testosteronul din sange de catre o enzima ce se gaseste in radacina firului de par.

Este partial solubila in solutii apoase alcaline de acid tioglicolic. uleiuri şi stresului creme aplicate pe scalp Seboree păr Glandă Loţiuni excesiv de sebacee şi şampoane gras supra-activă pentru păr gras Eczemă Piele Iritaţie Tratame (câteodată numită roşie şi sau reacţie nt medical dermatită) inflamată.sulf. Hg. Lcisteina. prin ruperea unor legaturi disulfidice. Mg. uscată şi argintie. S. recomandaţi-i un medic Dacă clientul nu face actualmente un tratament. pentru ca in corticala sa predomine proteinele bogate in sulf. recomandaţi-i un medic Dacă Alopecia Tratame . Zn. Ca. Decolorarea si permanentul repetat. Posibil genetic sau datorită stresului Şoc sau Tratame nt medical sau şampon special pe bază de cărbune Tratament în salon Dacă clientul nu face actualmente un tratament. Componentele chimice ale parului ii confera acestuia proprietati fizice importante: elasticitatea. In compozitia sa se gaseste un aminoacid bogat in sulf. higroscopicitate. Prezenta acestor legaturi face keratina insolubila in apa precum si in solutii saline si inerta fata de multi agenti chimici cat si fata de enzime. ce reprezinta o forma intermediara intre keratina moale epidermica si keratina dura din unghii. Cu. culoare. Componenta principala a tijei firului de par este o proteina. volum. rezistenta la tractiune si torsiune. deformabilitate. K. la fel si lumina solara si expunerile la UV duc la alterarea proprietatilor elastice ale parului. alergică uneori iritată şi dureroasă Psoriazis Scoarţ ă groasă. majoritatea dintre ele au o provenienta externa. Elementele minerale pe care le putem gasi in firul de par sunt Fe. sclerokeratina. prin degradarea chimica si fotochimica a cistinei in acid cisteic. P. Pb. ondulatia naturala. Maduva contine cantitati mici de cistina si cantitati mai mari din ceilalti aminoacizi. Boli neinfecţioase Nume ere Mătreaţa Scoarţ ă uscată măruntă de culoare albă sau gri Descri Cauză nt Tratame are Tratament în salon Recomand Apare Şampoa datorită ne scalpului antimătreaţă uscat şi a . de obicei aflată în spatele urechilor Zone O producţie excesivă a celulelor epidermice. care asigura coeziunea moleculelor de cheratina prin puntile disulfidice care leaga catenele polipeptidice si imprima rezistenta mecanica firului de par.

de bigudiuri recondiţiona strânse prea re tare în timpul permanentul ui).aerata cu chelie stres. subţiere a părului. Ereditar nt medical. Deteriorări fizice (Ex. prin aplicare elasticelor de păr strânse) O Trataţi producţie părul delicat neuniformă în cadrul a keratinei salonului . recomandaţi-i un medic Chelie (subţiere a părului) Alopecie cicatrizantă Chist sebaceic Vârfuri despicate Frunte înaltă. Tratament cu frecvenţe înalte Tratame nt medical clientul nu face actualmente un tratament. chelie Zone de chelie permanent ă unde părul a fost distrus O umflătură deasupra sau dedesubtul scalpului Capet e uscate şi despicate Genetic sau ereditar O cicatrice cauzată de chimicale. căldură sau tăieturi Blocaj Tratame Recomand al glandei nt medical aţi un medic sebacee Cuticule deteriorate Păr aspru şi lipsit de strălucire Trichorrhexisno Părul dosa este aspru şi se rupe cu uşurinţă Monilethrix Umflăt uri de-a lungul firului de Deterior Tunsoar Tratament are fizică e şi în salon sau chimică tratamente a părului de recondiţiona re Deterior Tratame Tratament are fizică nte de în salon sau chimică recondiţiona a părului re Utilizare Tunsoar abuzivă a e şi chimicalelor tratamente (Ex.

jurul buzelor. care depun ouă mici. care pătrunde în piele şi Apare ca nişte pete depune ouă roşii şi se îngroapă în piele Tinea capitis Foarte infecţioasă. Des Infestarea cu întâlnit la copii. recomandaţi clientului să consulte un medic. suprafaţa scalpului se piepteni sau prosoape. Herpes simplex Beşici umplute cu O infecţie virală a lichid care apar pe şi în pielii. lucraţi cu delicateţe Recomand aţi un medic sau un specialist Păr crescut sub Păr Păr care piele care creşte face o buclă sub piele în timpul creşterii şi se infectează Dacă îl suspectaţi una dintre următoarele boli ale scalpului. Paraziţi păduchi. inflamaţii ale pielii. Sucosis barbae Pete mici şi O infecţie bacteriană galbene. Boală Descriere Cauză Păduchi Contagios. Scabie (râie) O erupţie care Un parazit al râiei produce mâncărimi. cu 6 picioare. Beşicile sunt iritate şi se umflă. formează o crustă uscată şi galbenă. Iritaţii şi a zonelor cu păr ale feţei. care înţeapă scalpul şi se hrănesc cu sânge. cu un fir de scărpinatului sau păr în mijloc. Femelele depun ouă care se fixează pe firul de păr. Bacterii care pătrund (pustule purulente) Beşici pe suprafaţa în pielea tăiată sau pielii care crapă şi crăpată. contactului cu o altă Boli infecţioase . Se ia prin (vierme inelar) Pete rozalii de pe contact direct cu perii. Foliculită Pustule mici şi Bacterii datorită galbene. Ciupercă. transformă în zone cu o scoarţă gri de unde părul se rupe Impetigo Foarte infecţioasă. şi se hrănesc cu sânge de 2mm.păr Keloid în folicul Ţesut Distrug cicatrizat eri fără foliculi permanente de păr ale pielii Această zonă este foarte sensibilă. gri.

o nasere dificila. dupa un episod febril. Sunt infecţioşi doar dacă le-a fost afectată integritatea. responsabila de calvitia comuna. Boală Eczemă Psoriazis Alopecia acreata Impetigo Furunculi Alopecie tractilă Foliculită Viermi inelari Alopecie difuză Negi TRIMITERE LA TRIMITERE LA MEDICUL DE MEDIC SPECIALIST FAMILIE             Alopecia-caderea parului  Caz de calviţie Piele sănătoasă Alopeciile reprezinta afectiuni ale parului si scalpului caracterizate prin caderea difuza sau localizata a parului. o interventie chirurgicala sau un episod negativ psiho-afectiv.50 de fire de par pe zi. Prin contact direct. .Refacerea completa dupa un astfel de episod se realizeaza in 4 pana la 6 luni.Tratamentul acestui tip de alopecie este deceptionant si reprezinta o sursa importanta de profit pentru comertul cu produse medicale si para-medicale.Negi Umflături culoarea pielii persoană infectată. Ea incepe dupa adolescenta.Acest tip de calvitie la o femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virilizare. cu predispozitie ereditara-dominanta. Efluvium telogen (alopecia difuza de stress) . Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati.Unele caderi ale parului sunt fiziologice (caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la sexul masculin). Alopeciile difuze sunt definite in raport cu o cadere normala de cca. de Virus. mai ales in regiunea temporala si este dependenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara.este datorat sincronizarii a numeroase fire de par in faza telogena.

regenerarea spontana a parului aparand la majoritatea pacientilor intr-o luna. diabet. cu auto-anticorpi anti-stomac. extinsa sau asociata cu conditii autoimmune precum dermatita atopica. gitul si scalpul sunt zonele cele mai afectate.. metastaze. 15-40% dintre pacientii cu alopecie mucinoasa vor dezvolta limfom. arsura. ereditate. Este o conditie benigna si asimptomatica la majoritatea pacientilor. anti-tiroida. desi leziunile pot apare in orice parte a corpului.Evolutia poate fi spre crestere spontana sau capricioasa. Nici un tratament nu este efficient in oprirea progresiei conditiei. diabet zaharat. La 30% dintre pacienti intervine caderea totala a parului in 6 luni de la debut. Potentialul malign pentru alopecia mucinosa nu poate fi cuantificat datorita naturii sale enigmatic si a altor anomalii cutanate ale celulelor T. Fata. Este mai rara. inconjurata de fire rupte la 1 cm. anticoagulantelor. vitiligo. cancere epiteliale primitive. . spre generalizare. Alopecia areata este impredictibila. Alopecia areata extensiva. Alte alopecii in placi sunt fie traumatice: tricotilomania sau alopecii create de diverse tipuri de coafura. modificari date de tratamente radioterapice. atopie.Alopeciile toxice sunt datorate in special chimioterapiei anti-canceroase. Alopecia areata poate apare la orice varsta de la nastere pana la decadele indepartate ale vietii. Au fost raportate si cazuri congenitale. Mortalitatea este relationata cu coexistenta micozei fungice in alopecia mucinoasa secundara. Alopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos :traumatism. Acumularea de material mucinos in foliculii de par alterati si in glandele sebacee creaza o conditie inflamatorie cu procese degenerative secundare. Caracterizeaza pierderea totala a parului de pe toate zonele corpului. anomalii ale persoanalitatii. asociata cu vitiligo. cu sau fara tratament. Alopecia areata universalis. Reprezinta afectarea a peste 50% din suprafata scalpului. traume psihice. Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata. necicatriciala care poate afecta orice zona piloasa. deformate in forma de semnul exclamarii. Aceasta poate fi localizata. afectiuni congenitale .Limita zonei fara par este neta. Cei mai multi pacienti prezinta citeva localizari. debut la virsta frageda si formele severe de alopecie areata.lupus. punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei. anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A. Alopecia areata reprezinta o forma de pierdere a parului recurenta. Poate determina stress psihosocial la persoanele afectate. Alopecia areata localizata. Factorii de prognostic negative cuprind anomaliile unghiilor. iar cresterea spontana a parului apare intrun an. Peste 44% dintre persoanele cu alopecie areata au un debut inainte de 20 de ani. Incidenta maxima apare intre 15-29 de ani. Alopecia mucinoasa sau follicular mucinosis reprezinta o eruptie dermatologica constand din papule foliculare si/sau placi indurate care demonstreaza modificari histologice distinct in foliculii pilosi care conduc la pierderea parului. Sub 10% din pacienti sufera de alopecie extensive. Evolutia este impredictibila dar recunoaste recaderi. foliculite. boli vasculare colagenoase.pielea este stralucitoare. atopia. antitiroidienelor de sinteza. Episoadele de alopecie localizata sunt autolimitante. etc. Morbiditatea alopeciei mucinoase este in general limitata la cosmetica. afectiuni tiroidiene.

pe care o experimenteaza aproape toti oamenii la un moment dat din viata indiferent de sex sau etnie. Reprezinta descuamarea excesiva a pielii moarte de pe zonele paroase. Descuamarea excesiva poate fi cauzata de dermatita seboreica. sprincenele. zona interscapulara si pieptul-zone cu multiple glande sebacee. barbie. de psoriazis. Matreata poate afecta zonele paroase ale corpului sau cele cu foarte putin par. Aceasta afecteaza nu doar scalpul dar si urechile. Poate fi cauzata de expunerea excesiva la caldura si frig. Este normal ca celulele pielii sa moara si sa se descuameze. desi o ciuperca care traieste frecvent pe scalp. Pe fata se prezinta ca pete rosii si comedoame pe o zona grasa situata pe aripile nazale. Doar cresterea folosirii de sampon va inlatura matreata. Cremele antifungice sunt . jumatatea mediana a obrajilor. infectiile fungice sau excoriatii asociate cu infestarea cu paduchi. la persoanele cu ten gras. Cele mai multe cazuri de matreata pot fi tratate simplu cu sampoane. Seboreea afecteaza si fata. Zinc pyrithione omoara pityospora. Alte denumiri ale matretii sunt dermatita seboreica sau seborea si istoric Pityriasis capitis. Pentru matreata cauzata de seboree este indicata crema cu cortizon pentru fata si lotiunile pentru scalp cu utilizare de doua ori pe zi. interiorul narilor si pieptul.Matreata Matreata este o afectiune a pielii capului foarte comuna. O cantitate mica de matreata este normala si comuna. Totusi unele persoane experimenteaza o descuamare abundenta care poate fi acompaniata de roseata si iritatie. Sampoanele folosesc o combinatie de ingrediente pentru a controla matreata. Cauza seboreei este necunoscuta. Samponarea regulata cu un antifungic poate reduce recurenta. frunte. Malassezia furfur poate juca un rol. Seborea este o cauza frecventa de matreata excesiva la persoanele cu ten gras sau mixt. Acidul salicilic inlatura celulele pielii moarte de pe scalp si scad rata la care acestea sunt create.

Sistemul imun poate juca un rol in aparitia matretii. Matreata nu este o infectie fungica si nu este aceeasi entitate patologica cu tineea capitis. Se includ in diferite combinatii producerea crescuta de sebum a pielii. Factorii de risc pentru matreata cuprind: afectiuni cronice. expunerea la caldura sau frig. urechile. Cauza . Matreata determinata de dermatita seboreica Dermatita seboreica este o eczema care apare in anumite parti ale corpului cu sebum excesiv. barbatii prezinta mai frecvent matreata deoarece acestia au glande care produc sebum mai mari si datorita influentei hormonale. Cauze si factori de risc pentru matreata Cauza exacta a matretii este necunoscuta. afectiuni cronice. stress emotional sau mental. pieptul si faldurile pielii. transpiratia. celulele sunt impinse in afara si mor descuamindu-se. dieta saraca in zinc. Bacteriile nu determina matreata. La cei mai multi oameni acesti fulgi de piele sunt prea mici pentru a fi vizibili. tenul seboreic. Desi matreata usoara este o conditie foarte comuna la majoritatea persoanelor cu un sistem imun normal. Cremele contin clotrimazole si miconazole in concentratii de 1% si 2%. Acestea sunt aplicate de doua ori pe zi. Matreata nu este contagioasa. Totusi anumite conditii determina cresterea ratei de reinoire celulara mai ales pe scalp. Zonele afectate cuprind scalpul. o componenta ereditara. matreata severa este mai intilnita in afectiunile cronice cum este Parkinson sau SIDA. zona de sub sani. pe masura ce oamenii imbatranesc nu mai prezinta matreata. totusi pentru unele persoane problema poate dura toata viata. cum sunt zona inghinala. varsta tanara si cea mijlocie. Matreata poate fi determinata sau agravata de igiena deficitara si samponarea rara.frecvent eficiente deoarece reduc numarul de ciuperci care traisc pe piele. sistem imunitar slab. vitamina B sau unele tipuri de grasimi. Sistemul imun deficitar poate determina matreata. cresterea numarului de ciuperci ale pielii. Patogenia matretii Pe masura ce stratul epidermic se innoieste continuu. Pentru persoanele cu matreata celulele pielii se pot matura si elimina in 2-7 zile fata de durata de o luna la persoanele sanatoase. zona axilara. fata.

psoriazis). Seboreea scalpului nu determina pierderea permanenta a parului. Sampoanele cosmetice (sau de conditionare) sunt destinate sa aiba calitati de ingrijire si de infrumusetare particulare. Desi poate alarma parintii nu este periculoasa si de obicei se vindeca singura cind copilul implineste 1 an. volum si lejeritate pentru parul gras. Formularea acestor sampoane este foarte elaborata: baza de spalare este cel mai adesea o asociere intre produsi tensio-activi anionici si amfoteri. Tipuri de sampoane Sampoanele sunt agenti de curatire pentru par si pielea capului.seboreei este necunoscuta desi se considera a juca un rol important o ciuperca care traieste pe piele-Malassezia furfur. sau persista in aglomerari pe scalp. decolorat. imediat dupa nastere si tine citeva luni. Apare frecvent la genunchi. Marea lor majoritate sunt lichide. de obiceiurile de igiena. suplu. obraji si in spatele urechilor. trunchi. tonic. uscati sau grasi de piele moarta alba care cad pe umeri si git. sezon. moale la atingere. stralucitor. Dar daca pruritul persista pentru cateva saptamani. secretii dupa eliminarea crustelor este indicata o vizita la medic. Psoriazisul este o afectiune a pielii care determina acumularea de celule ale pielii moarte care formeaza lambouri albe. cu volum etc. comun nou-nascutilor. de maladiile pielii capului (matreata. cu aditivi: polimeri cationici (avand afinitate pentru cheratina favorizeaza descurcarea parului). Pentru cei mai multi tineri si adulti simptomele matretii sunt usor de remarcat: fulgi albi. suplete si disciplina pentru parul vopsit sau decolorat. Poate afecta scalpul sau sa produca pete rosii pe corp. in functie de nevoile firului de par. gras. Seboreea poate apare din copilarie. In compozitia lor intra surfactantul principal pentru efectul de detergent si spumare. fara sa se electrizeze. pruriginos si care se descuameaza. Adultii de toate varstele pot dezvolta seboree mai ales pe scalp si fata. Sampoanele pot fi gasite sub diferite forme de prezentare: lichide. ingredientul principal fiind un detergent. Samponarea prea frecventa sau folosirea a multor produse de aranjare a parului poate irita scalpul determinind matreata. barbie.. dar si in orice perioada a copilariei. cu aspect uleios. dermatita seboreica. care se descuameaza. surfactantul secundar pentru conditionare. polimeri anionici sau amfoteri (pentru de revigorare a parului). stralucire si pieptanare usoara pentru parul uscat. Frecvent aceasta nu este foarte pruriginoasa. aditivii care dau efecte speciale. varsta. . imbunatatirea aspectului pentru parul fin. creme sau paste. dure pe aripile nazale. Calitatile samponului nu se limiteaza la o simpla curatare: parul trebuie sa fie frumos. aerosoli sau sub forma de pulbere. Aceasta determina un scalp cu cruste. permanent). frunte. transparente sau opace (perlate). Matreata prin dermatita de contact si psoriasis Dermatita de contact sau sensibilitatea la produse de ingrijire a parului sau la fixative poate determina un scalp eritematos. exista eritem. Exista un alt tip de matreata care afecteaza copii mici. dar poate afecta si scalpul. De asemenea exista mai multe situatii in functie de natura parului (uscat. inflamate. usor de coafat. Cele mai multe cazuri de matreata nu necesita control medical. Frecvent determina prurit si eritemul zonelor afectate. mod de viata in care se cere un sampon special. Pe fata aceasta se manifesta ca pete rosii. O manifestare comuna a seboreei care afecteaza capul este matreata.

Toate aceste situatii sunt speculate de industria cosmetica pentru a pune pe piata nenumarate produse de spalare a parului cu indicatii diferite.Diferenta dintre sampoanele cosmetice si cele dermatologice consta in special in concentratiile principiilor active. Agentii keratolitici au ca obiectiv eliminarea scuamelor de la suprafata pielii si sunt reprezentati de unii alfa hidroxi acizii.clotrimayilul. Prin continutul de agenti tensioactivi cationici fac ca parul sa poata fi pieptanat mult mai usor. malation. iar in cele dermatologice poate fi 2%(Selsun).Argeal) au proprietati detergente foarte bune si o actiune de conditionare mica. fixative. Triazol. asa cum se poate intampla daca se folosesc repetat anumite produse cosmetice:balsamuri. putand contine ulei de ricin. Sampoanele colorante reinvie culoarea naturala a parului sau dau anumite reflexe.Gudroanele. Node DS. uleiul de cade (actiune antibacteriana si antifungica). seleniumul-sulfid. Substantele active care pot intra in compozitia lor sunt foarte multe: lemnul de Panama (limiteaza seboreea reactionala). geluri. Dercos. Deasemenea aceste sampoane au efecte antiseptice si antiparazitare. taninul (rol astringent. mai putin agresivi (Node. Baza de spalare este mai putin detergenta si are in compozitie cel mai adesea agenti tensioactivi anionici foarte slabi. ulei de vizon. Considerate medicamente.Aceste sampoane nu determina seboree reactionala si au un efect cosmetic bun fara sa “incarce parul” . piperonilbutoxid. Sampoanele pentru spalare frecventa. Sampoanele tratament au in compozitia lor pe langa baza de spalare diversi constituienti care le confera pe langa rolul de curatare si proprietati terapeutice: Sampoanele antiparazitare sunt pentru tratarea pediculozei scalpului. fragil sau deteriorat datorita decolorarii. Kertyol S. pot fi folosite zilnic. Tgel) contin pe langa baza de spalare agenti antimicrobieni si antifungici asociati cu un agent keratolitic. Sampoanele pentru par gras (ex Sabal.De exemplu in sampoanele cosmetice sulfura de seleniu este in concentratie de maxim 1% (Dercos) . desi foarte eficace au fost retrase din formulari datorita efectelor lor potential mutagene.ketoconazolul. Dintre agentii antifungici cel mai frecvent intilnim pirocton-olamina. iesind din cadrul cosmeticelor. Musetelulul. sunt sampoane “blande”. acizi grasi esentiali. amfoterici sau nonionici. ulei de avocado.piritionzincul. Sampoanele pentru copii. care au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragila a scalpului si de mucoasa oculara a copilului. cysteina. acid salicilic etc. vopsirii. datorita compozitiei de flavonoide intareste blondul natural. sunt cele mai des utilizate. permanentului (ex Lactocerat) produc o curatare blanda si o conditionare buna. de regula mai mari la sampoanele dermatologice. Sampoanele pentru parul uscat. argila (absorbant al sebumului). derivati de mercur. pot contine insecticide ca: hexaclorciclohexan.ExtraDoux). acceptate si autorizate pe piata ca medicament. Node K. curata bine si au in compozitia lor agenti tensio-activi anionici. Produse de conditionare . Sampoanele antipeliculare (ex Selegel. au in compozitia lor concentratii reduse de agenti tensioactivi anionici sau prezenta unor tensioactivi amfoteri sau neionogeni. metionina. climbazolul. Nizoral. au putere de spumare mare. Sampoanele clasice. extractul de nuc intareste culoarea bruna iar Henna confera reflexe rosii sau acajou. Stiprox. In functie de concentratia bazei de spalare si a catorva aditivi pot sa fie destinate in functie de tipul de par: uscat sau gras.

se folosesc o data pe saptamâna si sunt lasate sa actioneze 30 de minute inainte de clatire. Balsamurile. Frecventa cu care se spala parul depinde de tipul acestuia. fosfolipide. Produsele de conditionare sunt prezentate sub diferite forme: 1. . ceara. colagen. sunt destinate parului normal. sampoane dermatologice sau cosmetice . Mastile capilare sunt creme destinate parului foarte uscat. Acestea contin acizi grasi si acooli: trigliceride naturale (ulei de masline. Uleiurile capilare sunt utilizate de foarte mult timp. Dermatologul poate ajuta la alegerea samponului in functie de starea scalpului sau a parului (sanatosa sau patologica) si poate pescrie medicamente specifice . ulei de jojoba. 3.Pentru imbunatatirea aspectului parului avem la dispozitie produsele de conditionare folosite dupa spalare. vitamina A. B. gelatina si polimeri cationici. brillantinele etc. uscat sau foarte uscat si sunt folosite dupa fiecare spalare. ulei de avocado). Alte produse de conditionare care nu necesita clatire sunt destinate a ajuta la coafarea parului si a mentine coafura: lotiunile hidroalcoolice. Se pot aplica inainte sau dupa samponaj. lanolina. 2. gelurile non grase. ele protejeaza lubrefiaza si dau parului un aspect placut.si de starea de sanatate . keratina. E. spumele in aerosoli. Având la dispozitie o gama larga de sampoane si produse de conditionare ingrijirea parului poate fi facuta cu usurinta.