You are on page 1of 5

România, între Orient şi Occident Orient şi Occident sunt doi termeni care devin concepte culturale şi identitare odată

cu confruntările între civilizaţii pe care le deschid marile descoperiri geografice. Unul dintre sensurile acestor concepte culturale decurge din rolul lor de a concentra experienţa relaţiei cu altă cultură, cu Celălalt. Conţinutul celor doi termeni nu este însă univoc, ci încărcat de sensuri în care se ţes şi conlucrează numeroase variabile: istorice, politice, religioase - culturale, în general. Originile celor doi termeni sunt analizate de E. Said (Orientalism. Concepţiile occidentale despre Orient, 1978), din perspectiva experienţei coloniale a Europei: „Orientul nu este numai adiacent Europei, el este, de asemenea, locul celor mai mari, mai bogate, mai vechi colonii ale Europei, sursa civilizaţiilor şi a limbilor ei, concurentul ei cultural şi una dintre cele mai profunde şi mai recurente imagini a Celuilalt. în plus, Orientul a ajutat la definirea Europei (sau a Vestului) ca fiind contrastul propriei imagini, idei, personalităţi, experienţe." La capătul celălalt al continentului se află Bizanţul, Constantinopolul, Istanbulul de astăzi, emblema culturii de contrast, invocată şi ea în reprezentările de sine ale românilor şi proiectată în imaginea unui Bucureşti pestriţ, necoagulat, fără centru. Literatura a produs variantele „de hârtie” ale acestor spaţii, cu rol hotărâtor în reprezentările noastre, căci, de multe ori, Bucureştiul occidental din scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu, ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Călinescu, scriitori studiaţi în şcoală, poate fi mai adevărat decât cel de fiecare zi. Cum adevărat este şi cel balcanic, „de mahala”, din opera lui I.L. Caragiale sau cel al fiului său, Mateiu Caragiale, romanul Craii de Curtea-Veche. O prima caracteristica a scrierii cu caracter oriental este evocarea personajului emblematic acesteia, care se regaseste la scriitori precum Anton Pann( Nazdravaniile lui Nastratin Hogea-,,Nastratin era un hogea (dascăl sau învăţător) Care a rămas de basmu până astăzi tuturor,"), Ion Barbu(Ciclul Isarlak-,,Nastratin/ la jar alb topeste in") , Mircea Cartarescu(Levantul.,, Padişah a şapte neamuri, sunt un hoge, Nastratin, ") .Portretizarea lui Nastratin Hogea in cele trei opere este realizata prin integrarea acestuia in societatatea turca in care predominau amalgamurile culturale, culoarea locala fiind concretizata de targul specific oriental. Astfel se introduce conceptul de om-veriga al lantului cultural si social in care traieste si devine element integrant in determinarea valentei rasaritene a descrierii. Acest targ denumit si bazar definit ca un complex comercial de tip oriental, dintr-un șir de prăvălii sau tarabe este un spatiu mitic in care timpul isi pierde coordonatele fixe iar individul patruns acolo cunoaste beatitudinea absoluta .In centrul acestui melanj al traditiilor si obiceiurilor imprumutate caci orientul nu poate fi definit cu o cultura proprie se afla figura pregnanata la lui Nastratin Hogea. La Ion Barbu acest targ este infatisat sub forma unei cetati ,,la mijloc de Rau si Bun"descrisa ca fiind ,,Alba, dreapta, Isarlak"; ceea ce se crede a fi o stilizare orientala a orasului Giurgiu. Tendinta spre scrierile cu caracter oriental pot fi considerate la Ion Barbu ca surse de inspiratie de la Anton Pann caruia ii dedica o poezie cu un motto omonin,, Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann" dar si de la Mateiu Caragiale intrucat poezia,, Protocol al unui club Mateiu Caragiale" subliniaza admiratia poetului-matematician pentru romanul ,,Craii de Curte Veche".Mateiu Caragiale creeaza un intreg univers inchis, de unde nu exista scapare: la fel ca la poarta Infernului lui Dante,

deoarece spre deosebire de simbolistii manati de teribilul indemn de “spiritualizare a materiei”.. Shopenhauer. de cele mai multe ori traditia inseamna plugusorul. cea din urma forma a versului". Perspectiva asupra influentei orientale este explicata de Camil Petrescu in . a copacilor cangrenati si totodata si cromatica aparte in tonuri de gri. coliba si opincile lui Dinca Priboi . gablen si violet. alb. Atmosfera este de altfel cea de mai tarziu din "Princepele" lui Eugen Barbu. Asemeni lui Tudor Arghezi. Astfel este introdusa o noua influenta . isi petrec timpul in orgii desfranate. Tudor Arghezi obtine sinteza poetica din rezervele cele mai vulgare ale limbii romane. sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii romane contemporane:”Se poate afirma ca Tudor Arghezi incepe o noua estetica :”estetica poeziei scoasa din detritusuri verbale”. George Bacovia si chiar Lucian Blaga prezinta o amprenta majora a influentelor kantiene alaturi de cele ale lui Shopenhauer si Hegel care s-au afirmat pe baza teoriilor anterioare ale filosofului german.cel ce intra nu mai iese.. care nu au alura celor patru cavaleri ai Apocalipsei.curent" ce a frapat critica si cititorii vremii si-a pus amprenta asupra operei creatorului Florilor de mucegai ale literaturii romane. Ceea ce caută Kant e înainte de toate un fundament pentru uzul rațiunii. “ Precum Victor Hugo si mai apoi Baudelaire. in Criticele sale opinii elogioase.Sufletul national" ca fiind. Poetii romani au fost influentati de ideile inovatoare ale lui Kant. Acestea vor fi temele celei dintâi mari opere kantiene (scrisă în patru luni). chiar si cele “compromise”. Rațiunea nu poate cunoaște totul. Kant avea 57 de ani și era deja celebru prin ceea ce publicase anterior. Operele lui Mihai Eminescu. dar adevărata sa operă abia începe.carturarii umanisti. insemneaza neaparat cantecul lautarilor . antereul.. a cărei primă ediție datează din 1781. infatisand mahalalele Bucurestilor: acolo cei trei crai. dupa opinia autorului “Mutatiei valorilor estetice”. decazuti pe ultima treapta a umanitatii. Ea este deci limitată în domeniul cunoașterii. George Bacovia a introdus in lirica romaneasca dupa modelul lui Rimbaud si a puternicei sale afilieri cu ideile dadaismului si ale simbolismului imaginea dezolanta a orasului sumbru. Rimbaud si alti poeti francezi in secolul trecut. in intregime adevarata. Hegel care sustineau nevoia de cunoastere intrucat . Estetica uratului. negru.steaua." Acelasi Camil Petrescu defineste orientul si penetrarea sa in cultura romana ca fiind:. o alta opinie lovinesciana si pastreaza si astazi valabilitatea. ceea ce implică recunoașterea limitelor puterii sale. Lovinescu emisese despre Arghezi. Ansamblul imaginarului poetic bacovian are deopotriva nuante sumbre ce il afiliaza tezelor . cuvantul turcesc. cea mai noua moda apuseana. care au introdus in literatura toate cuvintele.. Tudor Arghezi “invers prin materializare. curent infiintat in Franta patrunde in spatiul romanesc prin invatatii ardeleni ce introduc lectura in limba franceza dar si greaca sau rusa. un . mai cu seama in Flori de mucigai revolutionand astfel limbajul liricii romanesti. cel din urma dans. Pompiliu Eliade afirma ca literatura franceza a creat o noua literaturea romana intrucat iluminismul. aceea a lui Baudelaire considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). deziluzionat. Adeptul sincronismului. Influentele culturii occidentale sunt vizibile inca din secolul XVII cand ia fiinta o elita culturala. Critica rațiunii pure. estetica argheziana este “antisimbolista“. calugarul incult si mobila pirogravata.

nu poate surprinde realitatea constiintei:. Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși.000 de personaje. Realitatea cunoscuta direct. Filozofia lui Nietzsche pornește de la reevaluarea filozofiei și artei Greciei din perioada istorică cea mai veche. Scrisul frumos. decadent.. scrisori sau orice alta forma de marturisire a experientei(. Eui nu pot vorbi onest decat la persoana I". cu peste 2. pe care el însuși o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”. La literatura autentica se ajunge prin introspectie si prin observarea obiecriva a mediului. fiind considerat de unii critici literari. Aceasta este singura realitate pe care o pot povesti (.lui Baudelaire dar si viziunii deschise a lui Rimbaud care se considera pe sine ca fiind un voyant (clarvazator). un element distinctiv al noii structuri il constituie autenticitatea. Va accentua prezenta in limbaj a trasaturilor generale . Inceput în 1909 și terminat doar parțial în anul morții sale. văzut ca afirmare a viziunii raționale și. iarSomerset Maugham a numit romanul lui Proust "cea mai mare ficțiune din toate timpurile până în ziua de azi". monologul interior sau memoria involuntara. Camil P. definind incercarea de redare cat mai fidela a trairilor interioare ale personajului. structural și formal. Proza romaneasca a cunoscut doua tipuri principale de influente occidentale vizibile in opere lui Camil Petrescu si a lui George Calinescu sub forma romanului proustian. Robert. Ca orice mare scriitor. Dupa modelul sau Lucian Blaga si Ion Barbu au preluat beatitudinea dionisiaca si au prelucrat-o in crearea unei morfoze fine intre ideile filozofice ale predecesorului lor si propriile lor conceptii despre lume. ciclul de romane În căutarea timpului pierdut consistă din șapte volume groase. La nivelul tehnicii narative. editate postum de fratele său. A creat peste 40 de personaje memorabile. Graham Greene l-a numit pe Proust "cel mai mare romancier al secolului XX".. neutru si obiectiv este singura realitate evocata. O sinteza a tuturor poetilor interbelici este regasita in opera lui Nichita Stanescu receptat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română. însă.. cu inautenticul. Proust a murit înainte de a putea să-și corecteze șpalturile ultimelor trei volume. Mai presus de toate mesajul cartii sale este afirmarea vieții. e opus artei." CAlofilia este sinonima cu falsul. Orice as face. precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion un poet de o amplitudine. eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii. concept literar propriu prozei moderne subiective. In acest scop. ceea ce aud. Introspectia propune sinceritate. a fost un analist al dragostei și al geloziei. in text(Ultima noapte d edragoste. Cunoasterea si descoperirea esentei complexitatii realului de catre constiinta. Sa nu descriu decat ceea ce vad.). și un pionier al romanului de introspecție și analiză ale conștiinței. poezieimoderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. ceea ce gandesc eu. confesiune simpla. în consecință. făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. Viziunea de tip multi-nivel al lui Proust este considerată de critici drept absolut originală. Dosar de existenta"). în defavoarea clasicismului. autenticitatea este sustinuta de fluxul constiintei. El a satirizat aristocrația. cu livrescul. Nichita Stănescu aparține temporal. ceea ce inrergistreaza simturile mele. respectiv balzacian. propriile mele imagini. In viziunea lui Camil Petrescu. profunzime și intensitate remarcabile.. fara simulare si artificii. intaia noapte de razboi) sunt introduse fragmente de jurnal. Stilul frumos. afirma Camil Petrescu. În special tragedia greacă a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital sau ca "moment dionisiac".. numit calofil.

Proiectarea in contexte si situatii memorabile. si si incontestabil ca autoritate. VI.Prezenta unor secvente specifice genului dramatic (realizarea scenica a capitolului al XVIII-lea). privirile lu Felix. Stanica. unul vorbeste. Ceea ce realizeaza opozitia fundamentala intre povestire si roman este vocea narativa.caracteristice stilului: claritatea. precizia. corectitudinea si proprietatea lexicului utilizat. la intamplare. timpul ofera romanului o libertate absoluta de miscare iar timpul prezent devine timpul preferat al naratiunii. in al doilea ca. Manolescu. determinate de felurite imprejurari exterioare: un cuvant. în . ca o garantie a depasirii evenimentelor. Camil Petrescu plaseaza in nucleul epic al romanului eul naratorului. încât ne putem întreba care este. ci se desfasoara intr-o libertate absoluta. romanul fiind polifonic. Alte formule estetice moderne sunt reprezentate de: Structura personajului: ambiguitatea personajului (Otilia. Calinescu ramane vizibil in insasi desfasurarea conflictului epic. Teme. e garantat de personaje. careia ii apartine relatarea.Un grad inalt de reprezentare tipica. Sprijinit pe experienta lui Marcel Proust.Modalitati de caracterizare. „Naratorul povestirii nu era doar unic. necrutator. o fraza. amestecul ciudat şi pitoresc oferit de civilizaţia românească provoca uimire. timpul ireversibil. intr-o mare masura previzibil. sensibilitate.Detaliu semnificativ. Eliberrat de cronologie. Aşa cum o sugerează şi Vasile Alecsandri. Povesteste net. imaginea unei persoane etc. pentru ca mai multi vorbesc si unul citeste. Naratorul-personaj nu se constituie anume pentru acest scop (precum personajulnarator). ceilati asculta. comportamentism si reflectarea poliedrica (in oglinzi paralele). in vreme ce. creditul naratorului fie el acela impersonal de la Tolstoi. din nou multi ani. (N. Personajele sunt conturate dupa reperele esteticii balzaciene:Elemente sugestive de fizionomie. centru unic al trairii absolute. firul epic. dedublarea constiintei). In roman. Similaritatea consta in faptul ca asupra locuintei lui Costache Giurgiuveanu se opresc. descinzand din traditia orala. Este adevărat că românii au receptat influenţe atât de diverse de-a lungul timpului. precis. Actiunea romanului se deschide si se inchide cu o secventa aparte identica. totul ca un proces verbal". ci este o prezenta explicita. luand ca model Codul Civil. Naratorul e chiar mai putin decat purtatorul de cuvant. Realitatea inconjuratoare este infatisata exclusiv prin constiinta lui Stefan Gheorghidiu. pe care o sustine de la inceput si pana la sfarsit. Pascadopol. un zgomot. Memoria involuntara permite reconstituirea unor secvente intamplatoare. dupa cum se exprima romancierul francez Stendhal:. Restul e treaba personajelor”. în Balta Albă. dar peste oameni si lucruri a trecut. stilul sec. caracterizarea personajelor prin reflectarea lor in consiinta celorlalti eroi. nervos. interesul pentru procese psihice (alienarea. orientand. Marcel Proust a demonstrat ca timpul numai este receptat ca o succesiune de momente cronologice. 1986) Arta individualizarii personajelor.. Face prezentarile si atat. „personajele se substituie povestitorului” (Nicolae Manolescu). efortul de innoire a lui G. Bucuresti. Mos Costache).Tehnica portretistica si dinamis comportamental. In cazul povestirii.Tehnica detaliului (in descrierea elementelor de interior si in evidentierea trasaturilor fizice si psihice ale personajelor descrise). Nazuind sa modernizeze procedeele narative clasice. Identitatea este aparenta: cladirea isi pastreaza permanentele stiute.

specificul naţional al culturii şi civilizaţiei româneşti.fond.Ceea ce consemneaza nu este lipsit de malitie . în vreme ce Apusul este asociat simbolic viitorului."Notatiile atrag atentia cititorului . Cu alte cuvinte..Inchipuiti-va dar ce revelatie s-a facut in creerii mei cand a doua zi dimineata am vazut o multime de caleste europinesti pline de figure europinesti . iar Occidentul simboliza dialogul.tabloul civilizatiei romane .sporesc efectele de pitoresc .ilustreaza dualismul vietii :"caruta postii si intamplarile neplacute ce intampinam pe drum si in satul de la Balta Alba ma fac a ma intoarce iar la idea mea de inainte . Sinteza intre Occident si Orient .larg.. Orientul însemna de fapt izolare. şi deschidere/ modernizare şi Occident. care nu fac decât să deformeze o imagine mult mai complexă şi mai nuanţată a realităţii.Ochiul naratorului-povestitor a inregistrat un tablou panoramic .asa cum o vede un francez la Balta Alba . In perioada interbelică. ..ca ma gasesc intr-o tara salbatica . pe de alta. pe de o parte. Răsăritul înseamnă iarăşi trecut.parca vantul ar putea preface totul in ruine .Peste tot domneste improvizatia . Dar acestea sunt în fond clişee. Astăzi.e haotic . s-a pus aproape semnul egalităţii între autohtonism/ tradiţionalism şi Orient. ca urmare a traumelor suferite în timpul comunismului.