antropologie culturala

anul iv – studii europene si relatii internationale oferit de: eniko magyari-vincze, serban vaetisi, petruta mindrut cursul (2 ore/saptamina) si seminarul (1 ora/ saptamina) urmareste cirscumscrierea antropologiei culturale ca disciplina pe de o parte prin prezentarea scolilor antropologice moderne si postmoderne, iar pe de alta parte prin abordarea unor probleme metodologice. studentii vor cunoaste caracteristicile diverselor orientari in mod comparativ, urmarind conceptele si abordarile lor prin opera unor reprezentanti de seama. cursurile se desfasoara sub forma de prelegere, iar seminariile – ale caror programa si bibliografie le primesc de la doctoranzii serban vaetisi si petruta mindrut – se bazeaza pe interventiile studentilor. de-a lungul semestrului fiecare student va experimenta ce inseamna implicarea intr-o cercetare empirica asupra unui segment relativ cunoscut din contextul lor social: va realiza doua interviuri si/sau va exersa observatia participativa impreuna cu realizarea notelor de teren. nota acordata se compune din urmatoarele elemente: participarea activa la seminarii (30 %: 15% vaetisi si 15% mindrut), realizarea muncii de teren experimentale (30 %) si lucrarea-examen (take come exam) predata la sfirsitul sesiunii (40%). prima parte a lucrarii va consta din discutarea temelor definite de enikő magyari-vincze inainte de intrarea in sesiune, selectate din lista temelor de mai jos. iar a doua parte va prezenta experientele muncii de teren: care a fost tema/ problema investigata, cum si de ce s-a luat decizia referitoare la locul cercetarii si care a fost acesta, cum s-a facut intrarea pe teren/ cum s-au stabilit relatiile intre cercetator si cei investigati, ce metode s-au folosit (interviu si/sau observatie participativa si note de teren), ce fel de conceptii, comportamente si relatii sociale s-au identificat.

curs
prof. eniko magyari-vincze 1. introducere in studiul antropologic clarificari terminologice: arheologie, antropologie fizica, antropologie biologica, antropologie lingvistica, antropologie sociala si antropologie culturala. etnografia ca munca de teren si scriitura. etnologia, etnografia si studiile de folclor. definitii ale antropologiei: calatorie in vremuri si locuri exotice, si inapoi (david kessing); observarea alteritatii in vecinatatatea noastra imediata (sherry ortner); situarea in perspectiva nativilor … scopul ei este sa ne elibereze din obisnuinta (clifford geertz); este cea mai stiintifica disciplina in contextul studiilor umanistice si cea mai umanista intre stiinte (eric wolf). 2. principiile gandirii antropologice socio-culturale „radacinile” antropologiei socio-culturale moderne. gandirea despre alteritate, si despre diversitatea si similitudinile vietii socio-umane privita in diferite contexte social-istorice. universalism si particularism. critica etnocentrismului, eurocentrismului si rasismului. relativismul cultural moral si relativismul cultural metodologic. holismul. munca de teren: observatia participativa. punctul de vedere al nativului. abordarea comparativa. 3. antropologia culturala in contextul stiintelor socio-umane constituirea, profesionalizarea si specializarea stiintelor sociale in secolul al 19-lea (e. wolf si m. foucault). colonialismul – contextul politic al formarii antropologiei sociale si culturale. antropologia si sociologia. antropologia, economia politica si stiintele politice. antropologia si psihologia. antropologia si studiile de folclor. constituirea antropologiei moderne ca stiinta sociala empirica in secolul al 20-lea: antecedente (herodot, strabo, david hume, immanuel kant, evolutionismul secolului al 19-lea). 4. evolutionismul

evolutionismul in secolul al 19-lea: evolutionismul biologic – charles darvin; evolutionismul social – herbert spencer si karl marx; evolutionismul – „actul de nastere” al antropologiei moderne (lewis morgan - sua, edward tylor – marea britanie si discipolul sau, james frazer): creionarea temelor antropologice clasice: magie, religie, mit, relatii de rudenie. evolutionismul in secolul al 20-lea sau ecologia culturala americana sau materialismul cultural: critica teoriei evolutiei unilineare si evolutionismul specific: gordon childe, leslie white, julian steward, marshall sahlins, elman service, marvin harris. 5. particularismul istoric franz boas: originar din germania, emigreaza in sua, devenind “parintele antropologiei americane”. domeniile antropologiei. imperativul intelegerii fiecarei culturi in proprii sai termeni – principiul relativismului cultural. metoda istorica: “race, language and culture” (1940). caracterizarea particularismul istoric in raport cu evolutionismul. imperativul muncii de teren fata de armchair anthropology. rolul social al antropologiei – ideea etnografului nativ si ajutorarea oamenilor periclitati. problematica “omului primitiv”: critica abordarii diferentelor culturale facuta in termenii “ gindirii primitive” – considerarea caracterului universal al “organizarii gindirii umane”, precum si a particularitatilor “continutului gindirii” ca raspunsuri la si reflectii asupra mediului socio-geografic in care oamenii traiesc (“the mind of primitive man”, 1911). cultura si personalitate – discipolii lui boas: ruth benedict (“patterns of culture”, 1934) si margaret mead (“coming of age in samoa”, 1928, “ growing up in new guinea”, 1930, “sexes in a changing world”, 1968), alfred kroeber. 6. functionalismul functionalismul ca scoala antropologica (antropologia sociala britanica), metodologie etnografica, si ca teorie sociala. functionalismul – impunerea antropologiei ca stiinta. influenta lui emile durkheim: definirea faptului social. bronislaw malinowski (originar din polonia, emigreaza in marea britanie): metoda observatiei participative; functionalismul biologic (nevoile biologice innascute impun constituirea institutiilor sociale; problema traducerii; antropologia drept cunoastere practica (aplicata in reforme sociale) (“argonauts of the western pacific”, 1922, “sex and repression in savage society”, 1927, “corsal gardens and their magic”, 1935, “a scientific theory of culture”, 1944, “a diary in the strict sense of the term”, 1967). structural-functionalismul lui alfred radcliff-brown: antropologia ca sociologie comparata si ca stiinta societatii. structura sociala (relatii, institutii, norme) si functia sa in perpetuarea ordinii sociale (“structure and function in primitive society”, 1952, “a natural science of society”, 1957). metodologia functionalista: abordarea sincronica, prezentul etnografic, analiza functiei religiei, relatiilor de inrudire, ritualurilor, miturilor in raport cu mentinerea ordinii sociale, punctul de vedere al nativilor, metoda comparativa transculturala (modalitatile in care instutiile si credintele analizate se manifesta in diverse societati). alti reprezentanti ai antropologiei britanice moderne: e. evans-pritchard, abner cohen, mary douglas, raymond firth, meyer fortes, edmund leach, ernest gellner. impactul functionalismului asupra dezvoltarii ulterioare a antropologiei: directia structuralista si poststructuralista (analiza “faptelor sociale” ireductibile la indivizi) si directia simbolica si postmoderna (analiza motivatiilor, precum si a sensurilor si experientelor traite). 7. structuralismul si relatia sa cu lingvistica rolul structuralismului in constituirea antropologiei moderne ca stiinta a culturii: modelul stiintelor naturale si identificarea unor legi universale. linvistica – model pentru antropologia structuralista. evolutia relatiei dintre antropologie si lingvistica. context american: rolul studierii limbii la boas si ipoteza sapir-whorf. context britanic: problema traducerii la malinowski si teoria lingvistica functionalista: j.r. firth si edwin ardener. ferdinand de saussure – distinctia dintre „parole” si „ langue”, si constituirea sensului prin diferenta. anii 1950: desprinderea lingvisticii formale de antropologia lingvistica. etnografia comunicarii si sociolingvistica: comunitate de vorbire, studiul etnografic al vorbirii in context social, limbajul ca si comportament social. analiza de discurs in antropologie – john gumperz: studiul comportamentului lingvistic, al evenimentelor lingvistice, al rolurilor comunicative, al interactiunilor verbale, al capacitatii comunicative umane in toate ipostazele sale. claude lévi-strass (originar din franta, emigreaza in sua in 1940, iar in 1948 se

intoarce in franta) – antropologia ca stiinta culturii si instrument in combaterea rasismului. metodologia structuralista: legile limbajului functioneaza ca fenomene obiective dincolo de controlul subiectilor care vorbesc; la baza diversitatii credintelor si institutiilor stau legi umane universale, care ghideaza gindirea umana; antropologia trebuie sa identifice aceste modele ale gindirii care, la rindul ei, constituie si reproduc ordinea culturala, la rindul ei observabila in diverse ritualuri, mituri si relatii de inrudire. (“les structures élémentaires de la parenté”, 1952, “le totémisme”, 1962, “pensée sauvage”, 1962, “mythologiques”, 1964-1971). studiu de caz: analiza prohibitiei incestului prin metoda structuralista. critici la adresa metodologiei structuraliste. 8. antropologia simbolica si interpretativa antropologia simbolica in raport cu evolutionismul, functionalismul si structuralismul – comparatie in termenii temelor investigate si a modului de abordare: abordarea holistica a formelor culturale/simbolice. antropologia simbolica in contextul anilor 1960: in raport cu ecologia culturala (materialism versus idealism), si in raport cu structuralismul (dimensiunea cognitiva a culturii/legile universale versus dimensiunea emotionala a culturii/actor-centrism). antropologia simbolica britanica in raport cu radcliffe-brown (reproblematizarea ordinii sociale): max gluckman si manchester school (mary douglas – “purity and danger”, 1966, “natural symbols”, 1970; victor turner, abner cohen, f. g. bailey): rolul conflictului si a proceselor in restabilirea ordinii sociale, schimbarea culturala. victor turner (“schism and continuity”, 1957, “the forest of symbols”, 1967) – drama sociala, rolul social al formelor culturale, ex. al ritualurilor de trecere (dupa arnold van gennep), in redresarea ordinii sociale. antropologia simbolica americana: clifford geertz (“the interpretation of cultures”, 1973, “works and lives. anthropologist as author”, 1988) – influenta filosofiei hermeneutice (paul ricoeur) si a criticii literare (keneth burke): realitatea ca text/discurs social si analiza ei semiotica; interpretarea interpretarilor; actiunea sociala ca actiune simbolica; descifrarea sensurilor simbolurilor care denota conceptii despre lume; concepte experience-near si experience-far; emic si etic; punctul de vedere al nativului; parte si intreg; religia si ideologia ca sistem cultural; thick description; genuri sterse – reevaluarea granitei dintre scriitura stiintifica si cea eseista; autoritatea autorului. 9. antropologia post-moderna j. f. lyotard si introducerea termenului de “postmodern” in teoria sociala: conditia contemporana a civilizatiei occidentale – meta-narativele (grand theories) generate sub impactul iluminismului isi pierd credibilitatea, discursurile sociale devin plurale (criza generata de fascism, precum si aparitia noilor miscari sociale in anii 1960 pun sub semnul intrebarii increderea in progresul unilinear si ratiunea universala). michel foucault si post-structuralismul: relatia dintre reprezentare/discurs/cunoastere si putere. analiza practicilor discursive si sociale ale puterii (arheologia cunoasterii, ordinea discursului; si istoria sexualitatii, a supraveghea si a pedepsi). reactii in antropologia social-culturala la criza reprezentarii: james clifford – george marcus (eds.): writing culture: the poetics and politics of ethnography, 1986; george marcus – m.m fischer: anthropology as cultural critique. an experimental moment in the social sciences, 1986). critica antropologiei moderne ca produs al colonialismului. critica antropologiei moderne si a modelului “antropologia ca stiinta generala a culturii” – antropologia postmoderna ca antropologie auto-reflexiva: practica de cercetare antropologica si producerea textului etnografic. scriitura experimentala: text dialogic, polifonic, autobiografic si autoreflexiv. repatrierea antropologiei ca si critica culturala: asumarea rolului de critica sociala in istoria antropologiei (critica rasimului, critica modului de viata capitalist, critica sistemului capitalist global); reprezentarea criticismelor sociale existente intr-o societate, formulate fata de normele dominante, adica critica culturala ca lectura a criticilor si dezbaterilor sociale; 10. conceptul de cultura in antropologie (1) evolutia conceptului de cultura (dupa r. bocock): cultivarea pamintului; minte cultivata, cultura inalta, societate si clasa sociala culta vs. cultura de masa; cultura ca standard al evolutiei societatii europene; acceptiunea antropologica a culturii: intilniri interculturale, diferente si similitudini

culturale, relativism cultural, democratizarea termenului de cultura, abordare descriptiva. definitii ale conceptului de cultura in antropologia de pina la anii 1960, inclusiv (dupa r. keesing, 1974): e. tylor (totalitate complexa); evolutionism/behaviorism (mod de comportament si adaptare la mediu – marvin harris, oswalt); antropologia cognitiva (mod de gindire – ward goodenough); structuralism (sistem de clasificare – claude lévi-straus: antropologia ca stiinta culturii in cautare de legi universale); antropologie simbolica (sistem de simboluri – c. geertz: antropologia ca disciplina interpretativa in cautare de sensuri). caracteristici ale culturii: invatata, impartasita, normativa si/sau constituita de individ. 11. conceptul de cultura in antropologie (2) critica conceptului antropologic traditional de cultura (r. keesing, 1984): esentialism si reificare, lipsa perspectivei procesuale/istorice si a interogarii hegemoniei culturale. (dupa s. ortner)/ anii 1970 - miscarile sociale contestatare si afirmarea antropologiei critice: marxismul structuralist (franta si anglia – ex. louis althusser, maurice godelier, marshal sahlins – rolul culturii in reproducerea ordinii sociale: hegemonia culturala si cultura ca ideologie); economia politica (sua si anglia – ex. eric wolf, emmanuel wallerstein – world system theory; rolul culturii in mentinerea ordinii mondiale bazate pe inegalitatea intre tarile dezvoltate si subdezvoltate; problema etnicitatii; perspectiva istorica; relatia dintre cultura si politica = politica culturii). anii 1980: perspectiva actor-centrica (ce fac oamenii reali in contexte reale; relatia dintre sistem si individ; relatiile asimetrice si inegalitatile sociale) si noi concepte: putere simbolica, practica sociala si culturala (pierre bourdieu), reprezentare, interactiune – cultura ca setul de practici producatoare de sensuri si semnificatii. relatia dintre social si cultural (dupa jack goody): nu sunt doua elemente in opozitie, ci doua aspecte ale comportamentului uman si a vietii umane ca viata sociala, care poate fi privita din punct de vedere cultural si social.

teorii antropologice: marile teorii antropologice si intelegerea culturii
seminar propus de serban vaetisi

curs antropologia culturala
facultatea de studii europene
A N U L I V, S E M E S T R U L I 2003

prezentare: seminarul isi propune sa aprofundeze dimensiunile teoretice si critice ale antropologiei culturale ca disciplina stiintifica. pornind dinspre marile teorii antropologice, respectiv, dinspre principalele analize critice utilizate in cercetarea antropologica, seminarul intentioneaza sa ofere, totodata, un cadru teoretico-analitic pe care studentii sa il poata utiliza la elaborarea lucrarilor de licenta. organizarea seminarului: seminarul este conceput a studia trei dintre marile teorii antropologice (functionalismul, structuralismul, interpretivismul) si doua abordari teoretice critice specifice antropologiei ultimelor decenii (etnografia reflexiv-critica, critica social-politica). acest seminar este dublat de una alt seminar de metode si metodologii in cercetarea antropologica. cerintele seminarului: seminarul urmareste: (i) fixarea cunostintelor privind marile teorii antropologice si principalele concepte si analize pe care acestea le propun; (ii) discutarea a diverse tipuri de text antropologic; (iii) exersarea intelegerii si analizei antropologice pe teme non-clasice; (iv) prezentarea dimensiunii antropologiei ca si critica culturala. studentii sunt invitati sa-si aleaga la fiecare seminar cate un text cu scopul de a initia in seminarul urmator o dezbatere (teoretica, problematizanta, comprehensiva si exploratorie) pornind de la argumentele textelor si propunand noi teme de discutii. lucrarea de semestru pe care studentii o vor elabora pana la sfarsitul sesiunii (pe o tema la alegere) va trebui sa cuprinda analize teoretice si critice antropologice similare celor exersate la seminar.

bibliografia de seminar cuprinde un text principal si trei texte secundare prin intermediul carora ideile, conceptele si directiile pe care textul principal le anunta. bibliografia: bibliografia oferita este formata dintr-o -bibliografie generala, utila pentru lucrarea de semestru, precum si in vederea dezvoltarii si continuarii studiului antropologic individual; -bibliografia obligatorie (○) si -bibliografia secundara(▪) utilizate la seminar; si -bibliografia complementara, utila in vederea aprofundarii fiecarei teoriiin parte. titlurile sunt indicate cu cotele din biblioteci. textele din primele trei bibliografii, care nu se gasesc in biblioteci, se afla fotocopiate in reader (Ž). 0. antropologia culturala. istoric, teme, teorii, abordari si metode antropologice BIBLIOGRAFIE GENERALA: istoric/sinteze al/e teoriilor, scolilor si ideilor antropologice o m. harris, the rise of anthropological theory, columbia university, 1968. bcu605383 o m. harris, culture, people, nature: an introduction to general anthropology, harper college publishers,1993. bse57 o p. bonte, m. izard, dictionar de etnologie si antropologie, polirom, 1999. bse0 o c. rivičre, introduction a l’anthropologie, hachette, 1999. bcu874970 o j.p. colleyn, elements d’anthropologie sociale et culturelle, université de bruxelles, 1998. bse572 o w.a. haviland, cultural anthropology, harcourt, 1996. bse572 o c. hann, social anthropology, teach yourself books, london, 2002, pp.14-45. Ž teme antropologice o m.-o. géraud, o. leservoisier, r. pottier, notiunile cheie ale etnologiei. analize si texte, polirom, 2001. bse572 o j. peoples, g. bailey, humanity. an introduction to cultural anthropology, west/wadsworth, 1997. bse57 o j. clifford, g.e. marcus, eds., writing culture. the poetics and politics of ethnography, university of california press, 1986. bam teorii antropologice o s.r. barrett, the rebirth ofanthropological theory, university of toronto press, 1992. bse572 o k. hastrup, a passage to anthropology: between experience and theory, routledge, 1995. bse572 o h.l. moore, ed., anthropology theory today, cambridge polity press, 1999. bse572 abordari antropologice o j.&j. comaroff, ethnography and the historical imagination, boulder, westview press, 1992. bse39 o t. del valle, ed., gendered anthropology, routledge, 1993. bse572 o m. herzfeld, anthropology through the looking-glass: critical ethnography in the margins of europe, cambridge university press, 1995. bse572 metode antropologice o m. hammersley& p. atkinson, ethnography. principles in practice, routledge, 1995. bse39 o fr. laplantine, descrierea etnografica, polirom, 2000. bse39 o f. de singly, et al., ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, polirom, 1998. bse303

o o

j.p. spradley, participant observation, harcourt, 1998. bse30 b.h. russel, research methods in anthropology, qualitative and quantitative approaches, altamira press, 1994. bse303

1. functionalism si individualitatea antropologiei culturale B. MALINOWSKI, “the essentials of the kula”, the argonauts of western pacific. an account of native enterprise and adventure in the archipelagoes of melanesian new guinea, illinois, waveland press, 1984 (1922) , pp.81-104. bse527 e. durkheim, „ce este un fapt social?”, regulile metodei sociologice, polirom, 2000 (1897), pp. 35-48. gii35681 b. malinowski, „stapanirea rationala a mediului de catre om”, magie, stiinta, religie, moldova, 1993 (1925), pp. 25-44. gii15423 a.r. radcliffe-brown, “asupra conceptului de functie in stiinta sociala”, “despre structura sociala”, structura si functie in societatea primitiva, polirom, 2000 (1952), pp.165-188. bse572/giii16565 o concepte si problematica: antropologia ca stiinta sociala antropologia sociala (britanica) moderna antropologia economica (kula) terenul antropologic opera reprezentativa: monografie etnografica (noua guinee) argonauts of western pacific (1922) concepte cheie fapt social, structura sociala, schimb, functie acceptiuni teoretice societatea ca organism, instrumentalitatea culturii, armonia sociala argument faptele culturale pot fi explicate prin necesitatea functionarii organismului social metoda analiza functionala, etnografiere o o o seminarul urmareste: familiarizarea cu textul antropologic clasic, in original relevarea importantei metodei etnografice (teren etnografic, descriere amanuntita, urmarirea unor fapte culturale si teme ilustrative, ilustrarea unei teorii) definirea unor concepte utile analizei sociale si intelegerii antropologice in general intelegerea si exersarea utilizarii critice a analizei functionaliste pe exemple non-clasice

bibliografie complementara: bronislaw k. malinowski: 1922 argonauts of the western pacific. 1925 magic, science and religion. (trad. rom., 1993) 1926 crime and custom in savage society. 1927 sex and repression in savage society. 1935 coral gardens and their magic. a study of the methods of tilling the soil agricultural rites in the trobriand islands. 1944 a scientific theory of culture and other essays. 1967 a diary in the strict sense of the term. alfred r. radcliffe-brown: 1922 the adaman islander. 1952 structure and function in primitive society. (trad. rom., 2000) 1958 method in social anthropology.

and of

robert firth, ed., 1963, man and culture. an evaluation of the work of bronislaw malinowski. adam kuper, 1996 (1973), anthropology and anthropologists. the modern britisih school. 2. structuralism si fascinatia ordinii o C. LÉVI-STRAUSS, tropice triste, ed. stiintifica, 1968 (1955), pp. 222-254. g 91/l55 c. lévi-strauss, „structurile sociale in brazilia centrala si orientala”, antropologia structurala, ed. politica, 1978 (1958), pp. 143-157. gii18597 c. geertz, “the world in a text. how to read ‘tristes tropiques’?”, words and lives. the anthropologist as author, stanford university press, 1988, pp. 25-47. Ž d. dubuisson, „de la uvertura la finalul mitologicelor”, mitologii ale secolului xx. dumézil, lévi-strauss, eliade, polirom, 2003 (1993), pp.117-139. giii17815 o concepte si problematica: antropologia ca teorie filozofica antropologia structurala (franceza) antropologia artei si a mitului antropologia rudeniei opera reprezentativa: insemnari de teren (america de sud) tristes tropiques (1956) concepte cheie gandire salbatica, mitem, structura inconstienta sistem de relatii acceptiuni teoretice relatii binare, structurante si de transformare; cultura functioneaza ca un limbaj argument exista invarianti mentali care structureaza realitatea socio-culturala metoda analiza structurala, diagrama, validarea structurii, descrierea complexului cultural structurant o o seminarul urmareste: familiarizarea cu un tip de text antropologic aflat la marginea stiintificitatii (jurnalul de calatorie/de teren) relevarea importantei teoriei antropologice pentru privirea antropologului explicitarea metodei analizei structurale in antropologie intelegerea si exersarea utilizarii critice a analizei structurale pe subiecte non-clasice

bibliografie complementara: claude lévi-strauss 1949 les structures élémentaires de la parenté. 1952 race et histoire. 1955 tristes tropiques. (trad. rom. 1968) 1958 anthropologie structurale. (trad. rom. 1978) 1962 le totémisme aujourd’hui. (trad. rom. 1970) 1962 la pensée sauvage. (trad. rom. 1970) 1964-1968 mythologiques i (trad. rom. 1995), ii (rad. rom. 1998), iii, iv 1983 de prčs et de loin. edmund leach, 1970, claude-lévi strauss. clifford geertz, 1973, “the cerebral savage: on the work of claude lévi-strauss”, the interpetation of cultures. per hage, frank haray, 1983, structural models in anthropology. aurel codoban, 1984, structura semiologica a structuralismului. ileana petras-voicu, 1992, introducere in antropologia lui claude lévi-strauss. daniel dubuisson, 1993 (ed. rom. 2003), mythologies du xxe sičcle (dumézil, lévi-strauss,

eliade).

3. interpretativism si relativismul culturilor o C. GEERTZ, “thick description: toward an interpretive theory of culture”, the interpretation of cultures, basic books, 1973, pp. 412-453. Ž g.e. marcus, m.m.j. fischer, “ethnography and interpretive anthropology”, anthropology as cultural critique, university of chicago press, 1986, pp. 17-40. Ž c. geertz, „a fi acolo si a scrie aici” (din works and lives. the anthropologist as author, 1988), in rev. sinteza nr. 80/1989, pp.58-63. Ž r. rorty, „despre etnocentrism: o replica lui clifford geertz”, eseuri filozofice. obiectivitate, relativism si adevar, univers, 2000 (1991), pp.353-364. gii34140 o concepte si problematica: antropologia ca metoda hermeneutica antropologia interpretativista (nord-americana) antropologia societatii proprii opera reprezentativa: eseu teoretic (pluralitatea culturilor) the interpretation of cultures (1973) concepte cheie descrierea densa, localismul culturii, sistem cultural simbolic, context cultural, joc de semnificatii acceptiuni teoretice cultura este localizata acolo unde se produce sensul acelei culturi; jocul, arta, economia, ideologia sunt sisteme culturale argument cultura este o retea de sensuri metoda analiza simbolica (a intelesurilor), descierea densa, interpretarea faptelor culturale, contextualizatea interpretarii o o seminarul urmareste: familiarizarea cu un tip de text antropologic teoretico-eseistic relevarea necesitatii interpretarii cat mai multor subtexte si contexte culturale pentru analiza antropologica remarcarea problemelor de filozofie culturala si de teorie a textului antropologic pe care opera lui geertz le provoaca/le deschide intelegerea importantei si a resurselor „descrierii dense” in antropologia culturala contemporana

bibliografie complementara: clifford geertz 1963 agricultural involution: the process od agricultural change in indonesia. 1973 the interpretation of cultures. 1983 local knowledge. further essays in interpretive anthropology. 1988 works and lives. the anthropologist as author. 1995 after the fact: two countries, four decades, one anthropologist. 2000 available light: anthropological reflections on philosophical topics. victor w. turner 1967 the forest of symbols: aspects of ndembu ritual. 1969 the ritual process. structure and anti-structure. 1974 dramas, fields, and metaphors. symbolic action in human society. sherry b. ortner, 1984, theory in anthropology since the sixties. victor crapanzano, 1986, “hermes dilemma: the masking of subversion in ethnographic

description”, in j. clifford, g.e. marcus, eds., writing culture: the poetics and politics of ethnography.

4. noua etnografie si critica textual-culturala o j. CLIFFORD, “introduction: partial truths”, in j. clifford, g.e.. marcus, eds., writing culture. the poetics and politics of ethnography, university of california press, 1986, pp. 8-14. bam        fr. laplantine, “teoria descrierii etnografice”, in descrierea etnografica, polirom, 2000, pp.123-142. bse39        m. hammersley, p. atkinson, “what is ethnography?”, “writing ethnography”, in ethnography. principles in practice, routledge, 1995, pp.1-22; 239-262. bse39 g.e. marcus, ethnography through thick and thin, princeton university press, 1998, pp.69-98. Ž o concepte si problematica: antropologia ca si critica culturala antropologia postmoderna (globala/locala) etnografia reflexiva etnografia critica etnografia textuala colectie de studii (retorica culturilor) criza reprezentarii culturii, antropologul ca autor, retorica textului etnografic, textualizare, metaetnografie cercetarea antropologica este un fenomen istoric, social si politic; este necesara o teorie critica pentru a intelege cultura cultura se produce intr-un context ideologic analiza discursului, deconstructia textului, decontextualizarea, (auto)ironia

opera reprezentativa: writing culture (1986) concepte cheie acceptiuni teoretice argument metoda o o

seminarul urmareste: familiarizarea cu un tip de text antropologic reflexiv, critic si care recupereaza texte divergente urmarirea modului in care „noua etnografie” se dezvolta pe urma teoretizarilor antropologiei interpretativiste (cultura ca si con/text → textualismul culturii) remarcarea problemelor de ideologie culturala si politica si critica discursiva si institutionala pe care noua etnografie le deschide intelegerea importantei reflexivitatii critice pe care etnografia etnografiei o propune

bibliografie complementara: james clifford, george e., 1986, marcus, eds., writing culture. the poetics and politics of ethnography michael herzfeld, 1987, anthropology through the looking glass: critical ethnography in the margins of europe george e. marcus, 1992, rereading cultural anthropology paul atkinson, 1992, understanding ethnographic texts h. driessen, ed., 1993, the politics of ethnographic reading and writing jim thomas, 1993, doing critical ethnography richard borofsky, ed., 1994, assessing cultural anthropology j. van maanen, ed., 1995, representation in ethnography

a. jomes, j. hockey and a. dawson, eds., 1997, after writing culture: epistemology and practice in contemporary anthropology charlotte davies, 1999, reflexive ethography george e. marcus, ed., 1999, critical anthropology now: unexpected contexts, shifting constituencies, changing agendas.

5. antropologia postcomunismului si critica social-politica o k. VERDERY, “o tranzitie de la socialism la feudalism? reflectii despre statul postsocialist”, in socialismul. ce a fost si ce urmeaza, institutul european, 2003 (1996), pp. 259-294. bcu876071 a. forbess, “the romanian transition to democracy in 2000: local politics in romani, northern wallachia”, in v. anastasoaie, cs. konczei, e. magyari-vincze, o. pecican, eds., breaking the wall. representing anthropology and anthropological representations in postcommunist eastern europe, efes, 2003, pp.173-187 bse572 g.w. creed, “economic crisis and ritual decline in eastern europe”, in c. hann, postsocialism. ideals, ideologies, and practices in eurasia, london, 2002. Ž e. gellner, conditiile libertatii. societatea civila si rivalii ei, polirom, 1998, pp. 133-161. bcu827254 o concepte si problematica: antropologia ca si analiza culturala a comunismului si a perioadei postcomuniste opera reprezentativa: what was socialism and what comes next? (1996) concepte cheie acceptiuni teoretice antropologia ideologiilor critica sistemelor inchise, dogmatice si a totalitarismului consecintele antropologice ale comunismului studii de caz (etatizarea timpului, genul si natiunea, nationalismul, restituirea proprietatii, mirajul imbogatirii rapide, statul postsocialist) socialism si postsocialism, economie politica, societate civila si drepturi civile, democratie, critica a capitalismului formele culturale, sociale, economice, juridice si politice produse in comunism nu pot fi brusc inlocuite; ele afecteaza oamenii si societatile in perioada postcomunista; identitatile culturale sunt renegociate comunismul, a carui obiectiv era apoteoza umana este o tema antropologica majora studii culturale, analize empirice politice, economice, sociale

argument metoda o o

seminarul urmareste: familiarizarea cu un tip de analiza a politicului specifica antropologiei contemporane urmarirea modului in care analiza antropologica parcurge o critica a ideologiilor din perspectiva modului in care politicile, dicursurile si solutiile practice afecteaza oamenii si societatile in schimbare remarcarea problemelor culturale pe care nationalismul, comunismul, postcomunismul, tranzitia, capitalismul, globalizarea le contine si le ridica intelegerea importantei criticii social-politice pe care antropologia o propune bibliografie complementara:

ernest gellner, 1987, cultura, identitate si politica steven sampson, 1980, national integration through socialist planning: an anthropological study of a romanian new town katherine verdery, 1996, compromis si rezistenta. cultura romana sub ceausescu gail kligman, 2001, politica duplicitatii. controlul reproducerii in romania lui ceausescu vladimir tismaneanu, coord., 1999, revolutiile din 1989. intre trecut si viitor david kideckel, ed., 1995, east european communities: seeking balance in turbulent times michael buravoy & katherine verdery, eds., 1999, uncertain transition: ehtnographies of change in the post socialist world ivan szelenyi & rebecca j. emigh, eds., 2000, the racialisation and feminisation of poverty: the case of central and south-eastern europe michael stewart, 1997, the time of the gypsies gernot grabher & david stark, eds., 1997, restructuring networks in post-socialism s. bridger and f. pine, eds., 1998, surviving post-socialism: local strategies and regional responses in post-socialist eastern europe and the former soviet union j. pickles & a. smith, 1998, theorising transition: the political economy of post-communist transformations michal buchowski, 2001, rethinking transformation: an anthropological perspective on postsocialism chris hann, 2002, postsocialism. ideals, ideologies, and practices in eurasia.