You are on page 1of 74

Investeste in oameni !

Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Medicină

CAIET DE PRACTICĂ Bolile oncologice Programul de studiu: Medicină

Realizat: Dr.Daniel Ciurăscu

Student: Coordonator de stagiu:

Caiet de lucrari practice - ONCOLOGIE

Cancerul de san
1. Date introductive Incidenta crescuta in tarile dezvoltate locul 2 ca si mortalitate prin cancer , dupa cancerul bronhopulmonar importanta screeningului in depistare precoce a bolii. Se realizeaza prin mamografie bilateral la femeile peste 40 de ani , o data pe an. Scade mortalitate cu aproximativ 1825% rolul important – antecedentele heredocolaterale

-

2. Prezentarea clinica Nodul tumoral mamar de consistent dura, nedureros in cele mai multe situatii , aderent sau nu de planurile profunde sau superifical ; pot exista modificari ale tegumentului suprajacent (edem, roseata) Localizare : in oricare din cele 5 cadrane ale sinului (supero-extern, supero-intern, inferoextern, infero-intern, central) mai frecvent la nivelul glandei mamare stingi Noduli de permeatie – care reprezinta metastaze cutanate Ganglioni locoregionali :  axilari homolaterali : consistenta dura, mobili sau aderenti (aspectul de bloc ganglionar ) ganglioni supraclviculari homolateral

-

 -

Manifestari determinate o Evolutie locoregionala a bolii – invazie de perete toracic, durere toracica, ulceratii, hemoragie, edem in coaja de portocala de prezenta metastazelor   ganglionare - la distanta hepatice – insuficienta hepatica, icter, coma, oboseala/astenie , tulburari hemoragipare, leucocitoza, febra, ascita, greturi, varsaturi, dureri abdominale

o

1

Caiet de lucrari practice - ONCOLOGIE

pleura-pulmonare – insuficienta respiratorie, hemoptizie, pleurezie, dureri toracica, disfonie osoase : dureri, sindrom de compresiune medulara, hipercalcemie (astenie, confuzie, anorexie, constipatie, tulburari neurologice), fractura osoasa pe os patologic. cerebrale – semne neurologice de focar, hipertensiune intracraniana, cefalee, tulburari cognitive

CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI SE REALIZEAZA PRIN EXAMEN HISTOPATOLOGIC
3. Examenul histopatologic Obtinut in cadru interventiei chirurgicale   Extemporaneu Definitiv la parafina

Biopsie incizionala – se excizeaza o parte din tumora ; se efectueaza in vederea diagnosticului cind se doreste a efectua un tratament neoadjuvant (tratamentul efectuat inainte de tratamentul cu intentie curativa) sau diagnosticul unui cancer metastatic cind interventia chirurgicala radicala nu aduce beneficiu in supravietuire Biopsie excizionala – sau tumorectomie; se excizeaza tumora in totalitate fara margini de siguranta oncologica, fara a se considera o interventie chirurgicala curativa; se efetueaza pentru stadiile avansate, in vederea tratamentului neoadjuvant sau pentru cazurile metastatice Punctie citologica (FNA) histopatologic - examen citologic; informatii modeste legate de tipul

-

-

Punctie biopsie (tru-cut) – punctie cu ac gros ; avantaj fata de FNA – recoltare de material bioptic in cantitate mai mare, necesar unor examinari ulterioare

!!! prezenta markerilor tumorali crescuti (CA15.3, CEA ) nu reprezinta confirmare a unei patologii maligne!!!!!!! 4. Examinari paraclinice Orientat si in functie de simptomatologie (nu se efectueaza de rutina tomografie cerebrala decit in prezenta simptomatologiei….) Scop : stadializare si bilant preterapeutic o Mamografie bilaterala si ecografia mamara 2

bilirubina. TGP. CEA o o o o o o o 5. procent de la 0-100% Receptori progesterone (RP) : procent de la 0-100% Her2neu : 1-3 + . prezenta efuziei pleurale. TOP IIa  6. daca Her2neu este 2+ se recomnda efectuarea tesutului FISH sau CISH (hidridizare in situ) Angiogeneza . tesutului osos scanat.Caiet de lucrari practice . informatii modeste Ecografie abdomino-pelvina – evidentierea evolutiei abdominal si pelvine a cancerului de sin Tomografie torace – superior radiografiei pulmonare. fosfataza alcalina. alte examinari legate de simptomatologie Markeri tumorali : CA 15. ionograma. spinocelular (10-15%) Teste imunohistochimice :    Receptori estrogen (RE) .3. evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm . creatinina. ganglionii mediastinali. papilar. Stadializare 3 . necesara in special pentru stadiile avansate cind posibilitatea existentei metastazelor este mai mare. TGO. se apreciaza plaminul. organe abdominale si pelviene Tomografie cerebrala – daca simptomatologia o impune RMN cerebral – daca simptomatologia o impune Scintigrafie osoasa – pentru cazurile avansate sau cind simptomatologia o impune Laborator : hemolecuograma . Interpretare examen histopatologic Carcinomul ductal invaziv (aproximativ 70%) Carcinomul lobular invaziv (15-20%) Alte tipuri : medular. pericardice. EGFR. aprecierea tesutului osos scanat Tomografie abdominala si sau pelvina – superioara ecografiei abdomino-pelvine : evaluare ficatului.ONCOLOGIE o o Radiografie pulmonara – de rutina .

Conservatoare : sectorectomie / cadranectomie cu evidare ganglionara ii. II. Chirurgia i. anatomopatolog. Tratament a. Decizia terapeutica Decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg oncolog. Chimioterapie i. chimioterapeut . Adapata stadiului bolii v. Radicala: mastectomie radical modificata (include si limfadenectomia locoregionala) iii. chirurgia complicatiilor legate de evolutia locala sau la distanta a bolii iv.Caiet de lucrari practice . pentru a preveni complicatiile legate de aceasta vi. imagistician Decize adaptata evolutiei locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor 8. Biopsia ganglionului sentinela – pentru limitarea limfadenectomie axilare la cazuri selectionate.ONCOLOGIE - Scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta Aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii Terminologie internationala Stadiu I . chirurgia metastazelor . IV Necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea evolutie locale si la distanta Aprecierea prognosticului bolii 7. radioterapeut. III. Chirurgia de reconstructie b. Adjuvanta : dupa interventia chirurgicala : scop – crestere supravietuirii (intervalul de timp pina la deces) si prelungirea intervalului liber de boala (intervalul pina la aparitia recidivei locale sau la distanta) 4 . Paliativa : crestere calitatii vietii pacientului : mastectomia de curatire.

La pacientele cu receptori hormonali pozitivi sau neefectuati ii. varsaturi. Legate de tratamentul radioterapic – dermatita postradica. 9. toxicitate pe diferite aparate si sisteme. Legate de tratamentul chirurgical – limfedemul. fracturi pe os patologic datorita pierderii osoase determinata de instalarea menopauzei sau a tratamentului 10. Prima terapie tintita iii. Toxicitate hematologica : neutropenie. necroza. perete toracic . Neoadjuvanta : chimioterapia efectuata inainte de interventia chirurgicala pentru stadiile avansate locoregional . Antiestrogeni . infectii c. Complicatii a. Legate de evolutia bolii : sindrom de hipertensiune intracraniana . trombocitopenie ii. seromul axilar. fracturi pe os pathologic b. hipercalcemie . insuficienta respiratorie . alopecie . iii. osteoporoza.ONCOLOGIE ii. Radioterapia i. Chimioterapia paliativa : scop – crestere calitatii vietii si cantitatii vietii c. Paliativa : pentru controlul simptomelor : antialgica la nivelul metastazelor osoase . lapatinib ii.Caiet de lucrari practice . Terapia tintita : i. Anti-Her2neu : trastuzumab . tinta – glanda mamara restanta (pentru interventiile chirurgicale conservatoare) . Legate de tratamentul chimioterapic si hormonal i. Aspect psihosociale 5 Angiogeneza : bevacizumab . cancerul de endometru. Adjuvanta – dupa interventia chirurgicala : scop – scaderea riscului de recidiva locala . inhibitori de aromataza. radioterapia cerebrala pentru metastazele cerebrale d. analogi de GnRh e. anemie secundara. Toxicitate non-hematologica : greturi. limfedemul d. regiune axilara ii. Hormonoterapia i. scop : downstagingul tumoral in vederea unei interventii chirurgicale optime .

varsaturi. abdomen . Aspectul fizic legat de mastectomie – psihoterapeut dificil de acceptat de pacienta .Caiet de lucrari practice . cicatrici pulmonare granulomatoase. locul 1 ca si mortalitate prin cancer nu exista metoda de screening pentru depistare precoce rolul important – oprirea fumatului – cel mai important factor de risc . in urmatorii 2 ani din 6 in 6 luni . necesar b. renale. Evidentierea complicatiilor legate de tratament : evaluarea functiei cardiace . scopul tratamentului – reducere si mentinerea la un nivel acceptat de pacienta c. pelvis markeri tumorali) b. greturi . urmarirea . TBC in antecedente. mastectomie. hepatice . expunere la radiatii ionizate. Tulburari depresive determinate de diagnostic. Interventii chirurgicale de reconstructie mamara 11. alti factori de risc conditii de munca in mediu toxic (nichel. silicoza 2. turnatorii.ONCOLOGIE a. efectele deprivarii estro-progesteronice c. limfedemului. tratament si complicatiile acestuia (alopecie. medicamente antihipertensive . Interval : in primii 2 ani din 3 in 3 luni . Limfedemul – nu se vindeca . mine de carbuni. Scop : evidentierea recidivei locala sau la distanta : examen clinic periodic . examinari paraclinice (radiografii pulmonare. tomografii torace. controalele repetate) – necesita aportul unui psihoterapeut e. Alopecia d. Prezentarea clinica in functie de localizarea tumorii primare : central (75%) sau periferica (25%) 6 . ecografie abdomino-pelvina. ulterior din anul al 5-lea annual. Urmarire a.azbest). sau daca simptomatologia o impune Cancerul bronhopulmonar 1. Date introductive incidenta crescuta .

cerebral : HT intracraniana.suprarenale : astenie. cianoza prin limfangita carcinomatoasa datorita metastazelor extratoracice .ONCOLOGIE - pentru tumorile periferice – evolutie mai lunga asimptomatica . miastenie (sindrom EatonLambert) neuropatie periferica . icter. sindrom Claude Bernard Horner (mioza. polimiozita. aritmii. semen neurologicede focar. constipatie. tuse iritativa. pneumopatie obstructiva datorita extinderii in torace : obstructie traheala. sindrom Cushing. tiraj. . sindrom Pancoast Tobias (durere umar prin invazia plexului brahial). tuse . anorexie. osteoartropatia hipertrofica. hiponatremie. hipercalcemie (astenie. insuficienta respiratorie. convulsii. insuficienta cardiac. plamin contralateral prezenta sindroamelor paraneoplazice : anoxie-casexie. insuficienta hepatica . parti moi. abces pulmonar hemoptizie (simptomul care alarmeaza bolnavul). cornaj. - - CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI SE REALIZEAZA PRIN EXAMEN HISTOPATOLOGIC 3. dispnee restrictivae. ptoza palpebrala) . febra de origine necunoscuta .hepatic : dureri hipocondru drept. colectie pleural. tromboflebita migrator. fracturi pe os patologic . dispnee. . sindrom de vena cava superioara. cefalee.osos : dureri. confuzie.Caiet de lucrari practice . Examenul histopatologic Obligatori de oobtinut material bioptic Obtinut in cadrul interventiei chirurgicale   Extemporaneu Definitiv la parafina Biopsie obtinuta prin :  bronhoscopiei : recoltare de material bioptic pentru confirmarea patologiei maligne Pentru tumorile periferice : punctie biopsie ghidata tomografic Toracotomie exploratorie Toracoscopie / medistinoscopie Din metastazele la distanta     7 . . tulburari neurologice). sindrom de compresiune medulara. varsaturi. compresie esofagiana cu disfagie. disfonie.

limfangita pulmonara . examinare fibroscopica ce are rolul • • • • bilant preterapeutic o Radiografie pulmonara   de rutina . organe abdominal si pelviene 8 o o .1 . evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm . lavaj . tesutului osos scanat. caracterizarea tumorii primare si a relatiei acesteia cu vecinatatile . lipsa de cantitate de material pentru determinarea teste imunohistochimice sau genetice !!! prezenta markerilor tumorali crescuti (Cyphra 21. brosaj bronsic – putine informatii. Examinari paraclinice Orientat si in functie de simptomatologie (nu se efectueaza de rutina tomografie cerebral decit in prezenta simptomatologiei…. pleurezie. atelectazie. informatii modeste .NSE) nu reprezinta confirmare a unei patologii maligne !!!!!!! 4. aspectul endobronsic al tumorii ofera infomatii legate de operabilitate tumorii primare sensibilitate pentru tumorile centrale : 75-90%   o Tomografie torace – superior radiografiei pulmonare. CEA . nu se utilizeaza de rutina. aprecierea grosiera a extensiei tumorale si a extensiei locoregionale – opacitate. enolaza neuron specifica . imagine sugestiva sau imagine negative cea mai utilizata desi sensibilitate si specificitatea redusa de prelevare de material biopstic ofera informatii pentru stadializare.) Bronhoscopia : ESENTIALA .Caiet de lucrari practice . nodul periferic izolat . aprecierea ganglionilor locoregionali Ecografie abdomino-pelvina – evidentiere evolutiei abdominale si pelvine Tomografie abdominala si sau pelvina – superioara ecografiei abdomino-pelvine : evaluare ficatului. PRINCIPALA INVESTIGATIE PENTRU CONFIRMAREA HISTOPATOLOGICA SI STABILIREA CONDUITEI TERAPEUTICE .ONCOLOGIE  - Din ganglion supraclavicular Examen citologic : aspirat.

Interpretare examen histopatologic Carcinomul cu celule mici   celule in “bob de ovaz” celularitate mixta Carcinomul bronhopulmonar fara celule mici    carcinomul epidermoid adenocarcinomul (papilar. calcemie Laborator : hemolecuograma . acinar. Stadializare - scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta aprecierea decizie terapeutice optime adaptate evolutiei bolii terminologie internationala stadiu I . synaptofizina receptori IGFR   6. fosfataza alcalina.Caiet de lucrari practice . CEA. ionograma.1 . cromogranina A o o 5. bronsioloalveolar. TGO. IV 9 .ONCOLOGIE o o o Tomografie cerebrale – daca simptomatologia o impune RMN cerebral – daca simptomatologia o impune Scintigrafie osoasa – pentru cazurile avansate . mucosecretant) carcinomul nediferentiat cu celule mari - Teste imunohistochimice :  EGFR – muatie exon 19. TGP. sau cind simptomatologia o impune in asociere cu fosfataza alcaliza. III. creatinina. NSE .21 – factor predictiv pentru tratamentul cu inhibitori de tirozin-kinaza pentru carcinoid : prezenta cromograninei . II. alte examinari legate de simptomatologie Markeri tumorali : Cyphra 21. bilirubina.

este superioara tratamentului de sustinere la pacientii cu un status bun de performanta iv. anatomopatolog. alcaloizi de vinca. prezentarea pacientilor este tardiva . pneumectomie cu sampling ganglionar mediastinal. pemetrexed : scheme terapeutice utilizeaza in general dublete si sunt adaptate tipului histopatologic b. co-morbiditatilor. Adjuvanta : dupa interventia chirurgicala : scop – cresterea supravietuirii (intervalul de timp pina la deces) si prelungirea intervalului liber de boala (intervalul pina la aparitia recidivei locale sau la distanta) ii. Chimioterapia paliativa : scop – crestere calitatii vietii si cantitatii vietii . Neoadjuvanta : chimioterapia efectuata inainte de interventia chirurgicala pentru stadiile avansate locoregional . taxani . adaptata stadiului bolii adaptata stadiul clinic. toracotomie exploratorie (indicatie restrinsa). gemcitabina. Chimioterapie i. Radioterapia i. rezectii atipice   a. Decizia terapeutica decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg chirurgie toracica. Tratament Chirurgia  putin cazuri au indicatie de interventie chirurgicala.Caiet de lucrari practice . radioterapeut.ONCOLOGIE - necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea evolutie locale si la distanta aprecierea prognosticului bolii 7. criteriului functional lobectomie. Adjuvanta – dupa interventia chirurgicala : scop – scaderea riscului de recidiva locala 10 . imagistician decize adaptata evolutiei locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor 8. scop : downstagingul tumoral in vederea unei interventii chirurgicale optime . chimioterapeut . Saruri de platina. iii.

hemoptizie b. gefitinib) . radioterapia cerebrala pentru metastazele cerebrale c. trombocitopenie Anti-angiogeneza : bevacizumab ii. durere greu de controla t b. Paliativa . Anti-EGFR : inhibitori de tirozin-kinaza (erlotinib. abdomen. insuficienta respiratorie.legate de tratamentul chimioterapie d. cerebral. toxicitate pe diferite aparate si sisteme. radiografii pulmonare.pentru controlul simptomelor : antialgica la nivelul metastazelor osoase . Terapia tintita : i. ecografie abdomino-pelvina. de interventia chirurgicala sau de complicatii datorita tratamentului sau evolutie bolii – pacientul este anxios. Aspect psihosociale a. examinari paraclinice (tomografii torace. Complicatii a. legate de tratamentul chirurgical – disfunctii restrictive c. reactii de hipersensibilitate 10. dureri prin evolulutie locala sau la distanta. 9. urmarirea . legate de tratamentul chimioterapic i. durerea neuropata in sindroamele de compresiuni nervoase. insuficienta respiratorie determinata de tumora primara. pelvis . necroza. renale. anemie secundara. toxicitate hematologica : neutropenie. varsaturile . pneumopatia de iradiere d. legate de evolutia bolii : sindrom de hipertensiune intracraniana. pleurezii neoplazice. fracturi pe os patologic. anticorpi monoclonali (cetuximab) ii.ONCOLOGIE ii. psihoterapie 11. agitat cu senzatie de moarte iminenta c. Urmarire a. scop : evidentierea recidivei locale sau la distanta : examen clinic periodic. hepatice. greturile . markeri tumorali) b. alopecie . toxicitate non-hematologica : greturi. rash cutanat. evidentiere complicatiilor legate de tratament : evaluarea functiei cardiace. alopecia. 11 . hipercalcemie.Caiet de lucrari practice . vsarsaturi. legate de tratamentul radioterapic – dermatita postradica.

La persoanele cu risc crescut screeningul este adaptat riscului : astfel la persoanele cu polipoza familila colonica – sigmoidoscopie o data pe an de la pubertate . sau daca simptomatologia o impune Cancerul colorectal 1. in urmatorii 2 ani din 6 in 6 luni . Interval : in primii 2 ani din 3 in 3 luni . la persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal non-polipozic peste virsta de 40 de ani o data pe an . ulterior din anul al 5-lea anual. Prezentarea clinica Colon drept     Colon sting      dureri abdominale (72%) singerare (53%) constipatie (42%) scaderea calibrului scaunului cu obstructie alternanata diaree / constipatie 12 dureri abdominale difuze (75%) astenie (29%) singerare oculta cu anemie secundara (27%) masa tumorala abdominala palpabila (23%) . iar la persoanele cu istoric de boala inflamatorie colonoscopie la 1-2 ani la peste 8 ani de la debutul pancolitei frecventa crescuta : stardard socioeconomic crescut - 2. la persoanele peste 50 de ani si fara factori de risc. Date introductive incidenta crescuta . locul 3 ca si mortalitate prin cancer cocalizare oncologica ce se preteaza la testare prin screening respectiv colonoscopie la 5 ani asociat cu testul singerarilor oculte (controversat).ONCOLOGIE c.Caiet de lucrari practice .

pulmonare : insuficienta respiratorie. insuficienta hepatica . colonoscopie . febra de origine necunoscuta . tulburari de ritm cardiac cerebral : HT intracraniana. ganglion periferic) 13  . hemoptizie. dureri abdominale - Datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate. ascita carcinomatoaza (in evolutia peritoneala). rectosigmoidoscopie. tuse.Caiet de lucrari practice . convulsii .ONCOLOGIE - Rectal si rectosigmoidian     rectoragii (85%) constipatie (46%) tenesme rectale diaree . icter. prezenta sindroamelor paraneoplazice : anoxie-casexie. tromboflebita migratorie -   - Obligatoriu : tuseul rectal CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI SE REALIZEAZA PRIN EXAMEN HISTOPATOLOGIC 3. semne neurologice de focar. de preferat colonoscopia pentru evidentierea intregului cadru colic din metastazele la distanta (hepatica. invazie sacrata cu aparitia dureilor. pulmonara. disurie. dispnee. Examenul histopatologic obligatoriu de obtinut material bioptic obtinut in cadrul interventiei chirurgicale   extemporaneu definitiv la parafina biopsie obtinuta prin :  endoscopie digestiva inferioara : rectoscopie. oligurie (in invazia de vezica urinara) datorita metastazelor   hepatic : dureri hipocondru drept. varsaturi. cefalee.

Caiet de lucrari practice . aprecierea grosiera a prezentei metastazelor pulmonare. ca si bilant preterapeutic si pre-decizional ecografie endorectala – pentru tumorile rectale radiografie pulmonara   informatii modeste . ecografie abdomino-pelvina – evidentiere evolutiei abdominale si pelvine 14 .9 .putin traumatizanta pentru pacient. pleureziei - tomografie torace – superior radiografiei pulmonare. CA19. aspectul endoluminal al tumorii (risc de ocluzie prin stenoza. interventie chirurgicala in urgent) – se completeaza intraoperator - colonoscopie virtuala .ONCOLOGIE  laparotomie exploratorie (de evitat) !!! prezenta markerilor tumorali crescuti ( CEA . perforatie) aprecierea intregului cadru eventualelor cancere sincrone colonic pentru evidentierea importanta si in urmarirea postterapeutica a pacientului pentru aprecierea zonei de anastomoza si a cancerului metacron daca nu s-a putut realiza preoperator (stenoza strinsa.) Endoscopia digestive inferioara • • • • • prelevare de material biopstic ofera informatii pentru stadializare. cromogranina A) nu reprezinta confirmare a unei patologii maligne !!!!!!! 4. evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm . Examinari paraclinice Orientat si in functie de simptomatologie (nu se efectueaza de rutina tomografie cerebrala decit in prezenta simptomatologiei…. dar imposibilitatea de prelevare de material bioptic irigografie / irigoscopie – in prezent putin utilizata datorita alternativelor cu sensibilitate si specificitate mai mare si datorita lipsei posibilitatii prelevarii de material bioptic RMN pelvis – pentru tumorile rectale .

istorie naturala – diferita) teste imunohistochimice :  mutatia k-ras (lipsa mutatiei este factor predictiv la tratamentul cu anticorpi anti-EGFR) pentru carcinoid : prezenta cromograninei . fosfataza alcalina. IV 15 . synaptofizina pentru tumori stromale : c-Kit (CD 117) – factor predictiv la tratamentul cu imatinib mesilat   6. aprecierea operabilitatii metastazelor tomografie cerebrala – daca simptomatologia o impune RMN cerebral – daca simptomatologia o impune Laborator : hemoleucograma. II. alte analize legate de simptomatologie Markeri tumorali : CEA.Caiet de lucrari practice . TGP. creatinina. ionograma. Interpretare examen histopatologic adenocarcinomul (98%)   mucipar (mucina extracelular) In inel cu pecete (mucina intracelular) carcinoid : la nivelul cecului.9 . limfoame (cec) carcinoame epidermoide : la nivelul canalului anal (!!!! tratament . III. bilirubina. Stadializare scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta aprecierea decizie terapeutice optime adaptate evolutiei bolii terminologie internationala stadiu I . cromogranina A - 5. CA 19. a tumorii primare si relatiei acestei cu restul organelor abdominale si pelviene. peritoneale).ONCOLOGIE - tomografie abdominala si sau pelvina – superioara ecografiei abdomino-pelvine : evaluarea metastazelor la distanta (hepatice. TGO. rectului tumori stromale (GIST) .

Tratament Chirurgia   adaptata stadiul clinic. chimioterapia paliativa : scop – crestere calitatii vietii si cantitatii vietii . in asociere cu chimioterapia (radiochimioterapie concomitenta) 16 . chimioterapeut . amputatia de rect metastazelor : hepatice. saruri de platina (oxaliplatin) . interventii chirurgicala cu intentie hemostatica     - Chimioterapie i. anatomopatolog. ocluzii determinate de prezenta tumorii paliativ : colostoma de protectie. Radioterapia – exclusiv pentru cancerele de rect i.ONCOLOGIE - necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea evolutiei locale si la distanta Aprecierea prognosticului bolii 7. este superioara tratamentului de sustinere in termenii supravietuirii iii. co-morbiditatilor. adjuvanta : dupa interventia chirurgicala : scop – crestere supravietuirii (intervalul de timp pina la deces) si prelungirea intervalului liber de boala (intervalul pina la aparitia recidivei locale sau la distanta) ii. rezectii rectosigmoidiene. fluoropirimidine (injectabil sau orale).Caiet de lucrari practice . cerebrale in urgenta : in perforatii . imagistician decizie adaptata evolutiei locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor 8. adjuvanta – dupa interventia chirurgicala : scop – scaderea riscului de recidiva locala . pulmonare . dorintei pacientului excizie tumorala cu margini de siguranta oncologica (aproximativ 5 cm) cu limfadenectomie locoregionala (cel putin 12 ganglioni pentru o corecta stadializare) cu prezervarea functiei curativa : hemicoletomii. radioterapeut. iriniotecan b. Decizia terapeutica decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg oncolog.

legate de tratamentul 17 . varsaturile. greturile. varsaturi. anemie secundara. sindrom mina-picior (eritro-disestezia palmoplantara. alopecia.ONCOLOGIE ii. colita postradica. anti-somatostatin : octreotid (pentru controlul sindromului carcinoid) iii. carcinomatoza peritoneala. reactii colinergice 10. Chemoembolizari . neuropatia periferica. stomatita. paliativa cu scop antialgic sau controlul metastazelor c. anti-VEGF (sutent – carcinoid) . Aspect psihosociale a. adaptata la stadiul tumorii (T3) iii. psihoterapie . radiofrecventa – pentru metastazele hepatice 9. reactii de hipersensibilitate. panitumumab) . Complicatii a. alcoolizare . durere greu de controla t b. anti-EGFR : anticorpi monoclonali (cetuximab. dezvoltarea metastazelor la distanta . anti-angiogeneza : bevacizumab d. legate de tratamentul chirurgical – tulburari de tranzit .Caiet de lucrari practice . rash cutanat. toxicitate hematologica : neutropenie. hidronefroza b. Terapia tintita : i. toxicitate pe diferite aparate si sisteme. insuficiente de organ . preoperatorie (neoadjuvanta) : asigura controlul local. alopecie. prezenta colostomei definitive stingi (anus iliac sting) – prezenta permanenta a pungilor de colostoma c. legate de evolutia bolii : ocluzii. toxicitate non-hematologica : greturi. diareea. trombocitopenie ii. prezenta colostomei definitive stingi c. legate de tratamentul chimioterapic i. hidronefroza prin fibroza pelviana d. durerea neuropata in sindroamele de compresiuni nervoase . enterita de iradiere. perforatii. inhibitori de m-tor (everolimus – carcinoid) ii. deshidratarea chimioterapie d. superior interventiei chirurgicale in prim timp . legate de tratamentul radioterapic – sindrom algic pelvin.

predominent colona vertebrala - 18 . markeri tumorali) b. posibila in rezectiile Hartmann) Cancerul de prostata 12. rectoragie.ONCOLOGIE 11. interval : in primii 2 ani din 3 in 3 luni . sau daca simptomatologia o impune d. invazie sacrata cu aparitia durerilor. tenesme vezicale (in invazia de vezica urinara) datorita metastazelor  principalul sediu de metastazare este cel osos : dureri osoase generalizate. retentie acuta de urina .Caiet de lucrari practice . Date introductive incidenta crescuta. oligurie . cerebral. locul 1 ca si incidenta in regiunile dezvoltate incidenta mare se explica prin crestere tehnicilor de diagnostic. PSA (marker specific pentru prostata) si ecografia endorectala 13. pelvis. ulterior din anul al 5-lea annual. respectiv screeningul pentru cancerul de prostata dar si datorita cresterii sperantei de viata este localizarea care se preteaza la o campanie de screening: tuseu rectal . scop : evidentierea recidivei locale – colonoscopie sau la distanta : examen clinic periodic. abdomen. examinari paraclinice (tomografii torace. ecografie abdomino-pelvina. refacerea continuitatii tractului digestiv daca situatia anatomica o permite si boala este controlata local sau la distanta (nu in cazul amputatiilor abdomino-perineale . Urmarire a. radiografii pulmonare. evaluarea complicatiilor legate de tratament : neuropatia postchimioterapie – consult neurologie c. polakiurie datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate (rect) cu aparitia constipatiei. Prezentarea clinica manifestari urinare : disurie. in urmatorii 2 ani din 6 in 6 luni .

daca Gleason >= 4+3 sau PSA > 15 ng/ml . 19 . icter. insuficienta hepatica pulmonare : insuficienta respiratorie. tuse. evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm . aprecierea grosiera a prezentei metastazelor pulmonare. dispnee. Examenul histopatologic obtinut in cadrul interventiei chirurgicale – daca este indicata biopsie obtinuta prin :   punctie prostata ghidata ecografie. daca sunt suspectate metastazele osoase. hemoptizie. hepatice) !!! prezenta markerilor tumorali crescuti (PSA. tulburari de ritm cardiac cerebral (rar) : HT intracraniana.Caiet de lucrari practice . obligatoriu la pacientii cu risc crescut (se va detalia ulterior clasele de risc) scintigrafia osoasa : pentru categoria de pacienti cu risc intermediar. de asemenea obligatorie la pacientii cu risc crescut ecografie endorectala – pentru aprecierea evolutiei locale si raporturile cu rectul radiografie pulmonara   informatii modeste . Examinari paraclinice RMN pelvis : se efectueza in vederea stabilirii conduitei terapeutice : interventie chirurgicala in prim timp sau hormonoterapie neoadjuvanta . pleureziei - - tomografie torace – superior radiografiei pulmonare. sindromul de compresiune medulara. cefalee. ci doar orienteaza diagnosticul !!!!!!! 15. semne neurologice de focar. fosfataza alcalina) nu reprezinta confirmare a unei patologii maligne. fracturile pe os patologic obligatoriu : tuseul rectal CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI SE REALIZEAZA PRIN EXAMEN HISTOPATOLOGIC 14. convulsii  - complicatii datorita prezentei metastazelor osose: hipercalcemia. sub protectie de antibiotic din metastazele la distanta (osose. varsaturi.ONCOLOGIE   hepatic (rar) : dureri hipocondru drept.

investigtii pentru stadializare stadiu T clinic este investigat prin tuseu rectal 20 . corespunzatoare celei mai frecvente si cele mai nediferentiate zone din biopsie – valoare de la 1-5 . suma acestora fiind intre 2-10 . putin probabil 1+5 sau 2+5 . fosfataza alcalina. TGP. reprezinta un factor de prognotic foarte important orientind tramentul si impartind pacientii in clase de risc . a tumorii primare si relatia acestei cu restul organelor abdominal si pelviene .ONCOLOGIE - ecografie abdomino-pelvina – evidentiere evolutiei abdominale si pelvine tomografie abdominala si sau pelvis – superioara ecografiei abdomino-pelvine : evaluarea metastazelor la distanta. ionograma. III. bilirubina. Stadializare scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii stadiu I . daca nu se descrie se noteaza Gleason x 17. nu necesita in mod normal . IV necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea evolutie locale si la distanta aprecierea prognosticului bolii !!!! pacientii care datorita comorbiditatilor nu sunt candidate pentru un tratament curativ . TGO.Caiet de lucrari practice . rare) scor Gleason : suma de 2 interpretari . aprecierea operabilitatii metastazelor tomografie cerebrala – daca simptomatologia o impune RMN cerebral – daca simptomatologia o impune Laborator : hemoleucograma. creatinina. II. alte analize legate de simptomatologie Markeri tumorali : PSA - 16. Interpretare examen histopatologic adenocarcinomul (sau carcinomul acinar) sarcomul de prostata carcinoid carcinoame epidermoide (f.

Radioterapia i. Decizia terapeutica decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : urolog. Gleason < 7 Risc crescut PSA > 20 ng. intermediar si crescut cu administrarea de tratament hormonal in cazul progresiei simptomatice (la pacientii care nu vor beneficia de tratament radical).pentru tumorile locale sau locoregionale initial sau dupa un tratament neoadjuvant (hormonoterapie) ii. Tratament optiune de supraveghere activa pentru pacientii incadrati in risc scazut.ONCOLOGIE - pentru tumorile localizate se apreciaza riscul in functie de valorile PSA. Monitorizare atenta a evolutiei bolii de asemenea la pacientii cu risc scazut . Gleason > 7 Risc intermediar : care nu se incadreaza in risc scazut sau intermediar 18. T1-2a . co-morbiditatilor. trebuie avertizat despre morbiditatiile legate de interventia chirurgicala : disfunctie sexuala. imagistician decizie adaptata evolutie locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor pacientul trebuie informat de chirurgul oncolog si radioterapeut. Chirurgia    a. dorintei pacientului Informare asupra complicatiilor legate de prostatectomia radicala - 21 . Hormonoterapia prostatectomie radicala adaptata stadiului clinic. chimioterapeut radioterapeut. externa . anatomopatolog. 19.ml. infertilitate si incontinenta urinara.Caiet de lucrari practice . T3-4. paliativa cu scop antialgic sau controlul metastazelor b. scorul Gleason si categoria de T astfel :    Risc scazut : PSA < 10 ng/ml. brahiterapie cu implante permanente : pacientii cu risc scazut sau intermediar iii.

ginecomastie dureroasa. legate de evolutia bolii : retentia acuta de urina. Aspect psihosociale a.Caiet de lucrari practice . colita postradica. pacientii in tratament cu analog de LhRh – informati despre necesitatea exercitiilor fizice. incontinenta urinara c. pentru a reduce oboseala si cresterea calitatii vietii b. legate de tratamentul radioterapic – sindrom algic pelvin. hipercalcemie b. neoadjuvanta pentru pacientii la risc crescut iii. durerea neuropata in sindroamele de compresiuni nervoase e. ketoconazol – linia 3. blocada androgenica completa (analog de LhRh si antiandrogen) sau doar supresie andogenica ii. incontinenta urinara. metastaze la distanta – osoase in special cu aparitie durerilor . optiunea de alege radioterapia ca si tratament curativ – incertitudinea (pentru pacient) de distrugere a tuturor celulelor tumorale d. enterita de iradiere. Corticoterapie . Chimioterapie – la pacientii cu boala ce nu (mai) raspunde la tratamentul hormonal (hormonorefractara) d. disfunctiile sexuale. complicatiile legate de chirurgie – foarte important de discutat cu pacientii c.pentru metastazele osoase – scade riscul de aparitie a evenimentelor scheletice . tratamentul hipercalcemiei e. sterilitate f. scop : evidentierea recidivei locale si la distanta 22 . ca si prima linie de tratament pentru boala metastatica c. Complicatii a. psihoterapie 22. legate de tratamentul chimioterapic 21. Urmarire a. 4 de tratament hormonal 20. legate de tratamentul chirurgical – disfunctii sexual.ONCOLOGIE i. durerile locale. hidronefroza prin fibroza pelviana d. adjuvanta – 2-3 ani pentru pacientii cu risc crescut iv. Bisfosfonati .

anorexie datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate. apare in sarcoame . monitorizarea complicatiilor si toxicitatii legate de tratament Cancerul gastric 1. scadere in greutare intoleranta pentru carne tumora palpabila in epigastru disfagie . ingerare crescuta de sare si alti factori alimentari in tarile dezvoltate : incidenta crescuta a localizarii la nivelul cardiei 2. sindrom dispeptic difuz nespecific .Caiet de lucrari practice . cardie si jonctiune esogastrica in Japonia : principala localizare oncologica diagnosticat adesea in stadii avansate factori de risc : infectia cu helicobacter pilori. adenopatie axilara stinga (Irish) tumora ovariana – tumora Krukenberg 23 . varsaturi hematemeza – rar . Prezentarea clinica simptomatologia apare tardiv.ONCOLOGIE b. nespecifice dureri abdominal difuze . astenie – intepretate ca ulcer/ gastrita . Date introductive creste incidenta cancerului gastric de mica curbura. fumatul. predominant in etajul abdominal superior. monitorizare PSA c. ascita carcinomatoaza (in evolutia peritoneala). ocluzie inalta adenopatie supraclaviculara stinga (semnul Virchow Troisier).

semne neurologice de focar.Caiet de lucrari practice . insuficienta respiratorie.    CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI SE REALIZEAZA PRIN EXAMEN HISTOPATOLOGIC 3. Examinari paraclinice orientat si in functie de simptomatologie endoscopia digestiva superioara (gastroscopia) • • prelevare de material biopstic importanta si in urmarirea postterapeutica a pacientului pentru aprecierea zone de anastomoza si a recidivei locoregionale ecografie endoscopica – pentru acuratea definirii categoriei de T (invazia in peretele gastric) tomografie abdominala si/sau pelvina – superioara ecografiei abdomino-pelvine : evaluarea metastazelor la distanta (hepatice. ganglion periferic) laparotomie exploratorie/ laparoscopie 4. convulsii adenopatii intramedistinale : tuse. peritoneale). pulmonare : insuficienta respiratorie. insuficienta hepatica . complicatii la nivel schelet . dispnee. tulburari de ritm cardiac cerebral : HT intracraniana. tuse. Examenul histopatologic btinut in cadrul interventiei chirurgicale biopsie obtinuta prin :    gastroscopie din metastazele la distanta (hepatica. pulmonara. icter.ONCOLOGIE - datorita metastazelor   hepatic : dureri hipocondru drept. cefalee. sindrom de vena cava superioara osoase : dureri osoase difuze . hemoptizie. varsaturi. a tumorii primare si relatia 24 .

synaptofizina pentru tumori stromale : c-Kit (CD 117) – factor predictiv la tratamentul cu imatinib   6. creatinina. alte analize legate de simptomatologie 5. TGP. tumori stromale (GIST) .Caiet de lucrari practice . Stadializare 25 . examinare lavajului peritoneal pentru identificarea carcinomatozei oculte radiografie pulmonara tomografie torace – superior radiografiei pulmonare. evidentiaza leziuni pina la 2-3 mm . bilirubina. limfoame teste imunohistochimice :  Her2neu . ionograma. daca Her2neu este 2+ se recomanda efectuarea testului FISH. Interpretare examen histopatologic adenocarcinom    al jonctiunii esogastrice gastric intestinal sau difuz carcinoid . predictiv pentru terapie genica pentru carcinoid : prezenta cromograninei . aprecierea metastazelor scintigrafia osoasa – aprecierea metastazelor la nivel osos operabilitatii laparotomia exploratorie – pentru aprecierea metastazelor oculte .!!! poate fi negative in tumorile mucinoase Laborator : hemoleucograma . ecografie abdomino-pelvina – evidentiere evolutiei abdominale si pelvine tomografie cerebrala – daca simptomatologia o impune RMN cerebral – daca simptomatologia o impune PET-scan .1-3 + . TGO. fosfataza alcalina.ONCOLOGIE acesteia cu restul organelor abdominale si pelviene .

III.Caiet de lucrari practice . gastroenterolog. imagistician decizie adaptata evolutie locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor 8. simptomatice) stent pentru tumori stenozante – la nivelul tumorilor proximale sau anastomoze gastrojejunale gastrostoma sau jejunostoma de alimentatie metastazelor : hepatice. cerebrale 26        . Decizia terapeutica decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : chirurg oncolog. chimioterapeut . Tratament Chirurgia   adaptata stadiul clinic. co-morbiditatilor excizie tumorala cu margini de siguranta oncologica cu limfadenectomie locoregionala (cel putin 15 ganglioni pentru o corecta stadializare) gastrectomie totala si gastrectomie proximala – pentru tumorile proximale – asociate cu tulburari de nutritive gastrectomie subtotala pentru tumorile distale sunt considerate inoperabile tumorile invadante in vasele mari . II. carcinomatoza peritoneala sau prezenta metastazelor la distanta gastrectomie limitata pentru tumorile inoperabile cu scop paliativ (hemoragice. IV necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea evolutiei locale si la distanta aprecierea prognosticului bolii 7. anatomopatolog. pulmonare .ONCOLOGIE - scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii terminologie internationala stadiu I . radioterapeut.

saruri de platina (oxaliplatinsau cisplatin) . paliativa cu scop antialgic sau controlul metastazelor c. asigura controlul local mai bun si creste supravietuirea iii. legate de evolutia bolii : hemoragii .taxani b. legate de tratamentul chirurgical – reflux esofagian. in asociere cu chimioterapie (radiochimioterapie concomitenta) ii. legate de tratamentul radioterapic – enterita de iradiere d. postoperatorie : scop – scaderea riscului de recidiva locala . antracicline .Caiet de lucrari practice . fluoropirimidine (injectabil sau orale). etoposid. anti-EGFR : anticorpi monoclonali (trastuzumab) . dezvoltarea metastazelor la distanta . iriniotecan . Complicatii a. infarct splenic c. abcese subdiafragmatice. este superioara tratamentului de sustinere la pacientii cu un status bun de performanta iv. Radioterapia : i.ONCOLOGIE - Tratament endoscopic : rezectie endoscopica pentru tumorile superficiale (mucoasa si submucoasa) Chimioterapie i. insuficiente de organ b. legate de tratamentul chimioterapic i. chimioterapia paliativa : scop – crestere calitatii vietii si cantitatii vietii . carcinomatoza peritoneala. inhibitori de m-tor (everolimus – carcinoid) ii. preoperatorie sau neoadjuvanta – cu/fara radioterapie ii. Terapia tintita : i. preoperatorie : la pacientii selectati . pentru GIST (tumori stromale) – imatinib mesilat 9. trombocitopenie 27 . anemie secundara. toxicitate hematologica : neutropenie. anti-somatostatin : octreotid (pentru controlul sindromului carcinoid) iii. anti-VEGF (sutent – carcinoid) . adjuvanta : dupa interventia chirurgicala in asociere sau nu cu radioterapia iii.

toxicitate pe diferite aparate si sisteme. la pacientii cu gastrectomie Cancerul ovarian 1. Aspect psihosociale a.legate de tratamentul chimioterapic d. neuropatia periferica. toxicitate nonhematologica : greturi. b. alopecie . sindrom mina-picior (eritro-disestezia palmoplantara) . examinari paraclinice (tomografii torace .ONCOLOGIE ii. interval : in primii 2 ani la 3-6 luni . abdomen. radiografii pulmonare. varsaturile. ecografie abdomino-pelvina) b. reactii colinergice 10. Urmarire a. urmarirea deficitului de fier si B12 . psihoterapie 11. diareea . greturile. tulburari de alimentatie . stomatita. casexie . alopecia. ulterior la 6-12 luni sau daca simptomatologia o impune d. Date introductive reprezinta a 5-z cauza de mortalitate la pacientii cu cancer factori ereditari : asocierea cu BRCA1 si BRCA2 . evaluarea complicatiilor legate de tratament c. cu cancere colorectal nonpolipozice diagnosticat adesea in stadii avansate datorita simptomatologiei modeste 28 . reactii de hipersensibilitate . deshidratarea . varsaturi. scop : evidentierea recidivei locala – endoscopie digestive superior sau la distanta : examen clinic periodic. cerebral.Caiet de lucrari practice . gastrostoma / jejunostoma de alimentatie c.

adenopatii intramedistinale : tuse. pulmonara. nespecifice dureri abdomen inferior. necesitate imperioasa de a urina datorita evolutiei locoregionale : invazie organe invecinate . insuficienta respiratorie. rezervata cazurilor cu contraindicatie de interventie chirurgicala) 4. cefalee. varsaturi. tumora palpabila in fosele iliace datorita metastazelor    peritoneale pleuro-pulmonare : insuficienta respiratorie. dispnee. tuse cerebrale : HT intracraniana. convulsii . satietate precoce simptome urinare : polakiurie. ascita carcinomatoaza (in evolutia peritoneala) . distensie abdominala.ONCOLOGIE 2. Examenul histopatologic obtinut la interventia chirurgicala. Examinari paraclinice ecografie abdomino –pelvina – efectuata de rutina sau pentru o patologie abdominala nespecifica ecografia endovaginala 29 . semne neurologice de focar. Prezentarea clinica simptomatologia apare tardiv. interventia chirurgical curativ sau de citoreductie din metastazele la distanta (hepatica. laparotomie exploratorie .Caiet de lucrari practice . ganglion periferic) citologie din lichidul de ascita (valoare diagnostic reduse. sindrom de vena cava superioara cerebrale   CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI SE REALIZEAZA PRIN EXAMEN HISTOPATOLOGIC 3.

IV necesar diagnostic anatomopatologic si explorarile paraclinice pentru determinarea evolutie locale si la distanta 30 . mucinos. Interpretare examen histopatologic adenocarcinom : seros. endometrioid.Caiet de lucrari practice . TGO. alfa-fetoproteina.ONCOLOGIE - tomografie abdominala si pelvina – evaluarea metastazelor la distant. TGP. estrogeni si FSH – pentru tumorile de granuloasa . bilirubina. nediferentiate tumori embrionare . ionograma. a tumorii primare si relatiei acesteia cu restul organelor abdominale si pelviene . II. fosfataza alcalina. cu celule clare. aprecierea operabilitatii metastazelor radiografie pulmonara : pleurezie (mai frecvent in partea dreapta) tomografie torace – superior radiografiei pulmonare tomografie cerebrala – daca simptomatologia o impune RMN cerebral – daca simptomatologia o impune laborator : hemoleucograma. III. teratoame tumori de granuloasa sarcoame teste imunohistochimice pentru diagnosticul diferential al unei tumori ovariene primare sau secundare (pe cale de diseminare peritoneala) 6. LDH. Stadializare scop : aprecierea evolutiei locale si la distanta aprecierea deciziei terapeutice optime adaptate evolutiei bolii terminologie internationala stadiu I . cu celule tranzitionale. alte analize legate de simptomatologie markeri tumorali : CA 125 – pentru adenocarcinoame . beta-HCG pentru tumorile embrionare - 5. creatinina. a afectarii peritoneale. mixte.

Decizia terapeutica decizie efectuata in cadrul unui comitet din care fac parte : giencolog. Tratament Chirurgia  stadializarea cancerul de ovar se efectueaza prin laparotomie. cu efectuarea interventiei chirurgicalea curativa dupa nastere chirurgia de citoreductie : cind nu se poate efectua interventie chirurgical cu intentie curativa • • Chimioterapie i. din peritoneul diafragmatic. inteventia chirrugicala consta in histerectomie cu anexectomie bilaterala. lavaj peritoneal ovariectomie unilateral / partiala pentru femeile care doresc pastrarea fertilitati. anatomopatolog. biospii din spatiile parietocolice. chimioterapia paliativa : scop – crestere calitatii vietii si cantitatii vietii . adjuvanta – dupa interventia chirurgicala pentru stadiile localizate ii.dupa inteventie ramin leziuni reziduale < 1 cm suboptimala – leziuni reziduale > 1 cm   31 . sampling sau disectie ganglioni paraaortici si pelvieni. imagistician decizie adaptata evolutie locoregionale a bolii si a co-morbiditatilor intervenie chirurgicala indiferent de stadiul bolii 8. pentru stadiile metastazice sau cu evolutie locoregionala pentru care nu se poate efectua interventie chirurgicala optimala . chimioterapeut. peritoneul pelvian.Caiet de lucrari practice . daca se confirma prezenta cancerului de ovar. omentectomie. neoadjuvanta – pentru stadiile avasante locoregional cu scopul de down-staging tumorala (dupa citoreductie) iii.ONCOLOGIE - aprecierea prognosticului bolii 7.

neuropatia periferica (saruri de platina) 10. radiografii pulmonare. Aspect psihosociale a. toxicitate non-hematologica : greturi. topotecan. cerebral.Caiet de lucrari practice . ecografie abdomino-pelvina) b. Interval : in primii 2 ani la 3-6 luni . Legate de evolutia bolii : carcinomatoza peritoneala. abdomen. b.ONCOLOGIE iv. doxorubicina liposomala. de linia 2-a: gemcitabina. reactii de hipersensibilitate . Legate de tratamentul chirurgical c. Complicatii a. taxani. cresterea markerului precede cu 6-8 luni recidiva eviventiata imagistic 32 . monitorizarea CA 125 este utilizata pentrua denocarcinoame . diareea . ulterior simptomatologia o impune la 6-12 luni sau daca d. evaluarea complicatiilor legate de tratament c. la pacientele tinere : infertilitate. reduce semnificativ riscul recaderilor peritoneale si supravietuirea pacientelor v. toxicitate hematologica: trombocitopenie neutropenie. examinari paraclinice (tomografii torace . scop : evidentierea recidivei locala – endoscopie digestive superior sau la distanta : examen clinic periodic . varsaturile. stomatita. tamoxifen 9. anemie secundara. greturile . ocluzie intestinala b. sindrom mina-picior (eritro-disestezia palmoplantara – doxorubicina liposomala) . deshidratarea . Urmarire a. alopecia . consiliere genetica la persoanele cu antecedente heredo-colaterale / la rude 11. psihoterapie d. alopecie . etoposid. patologia indusa de menopauza precoce. ii.legate de tratamentul chimioterapic c. varsaturi. intraperitoneala – rezervata centrelor experimentate. saruri de platina. toxicitate pe diferite aparate si sisteme. Legate de tratamentul chimioterapic i.

Caiet de lucrari practice - ONCOLOGIE

e. pentru tumori de , granuloasa secretante de estrogenic monitorizare cu estradiol si FSH f. pentru tumorile embrionare : LDH, alfa-fetoproteina, beta-HCG

33

Tratamentul durerii
fiecare durere impune evaluarea corectă stabilirea etiologiei si tratament specific analgezia: o o o să fie simplă atenţie la efectele secundare dozele trebuie frecvent revăzute

tratamentul opioid trebuie să fie neîntrerupt, la intervale regulate, “după ceas”, + suplimentare pentru puseele dureroase “breakthrough pain”. tu există doză maximă de opioid de treapta III se preferă administrarea orală sau rectală. Când nu este posibil se administrează subcutan: o o intermitent pe fluturaş continuu cu seringa automată

-

alegerea medicamentului se face conform scării de analgezie OMS addicţia şi toleranţa nu sunt probleme la pacienţii cu stadii avansate de cancer

Figura 1. Scara de analgezie OMS utilizarea scalei de analgeziei OMS duce la înlăturarea cu succes a durerii în peste 90% din cazuri.

TREAPTA I
• • • • • • • Paracetamol: 4-6 grame/zi Diclofenac (Voltaren, Arthrotec, Tratul): 150-200 mg/zi Ibuprofen (Nurofen, Paduden): 2,4-3,2 g/zi Naproxen: 1g/zi Indometacin: 150 mg/zi Piroxicam: 20-40 mg/zi Meloxicam: 15 mg/zi

ANTIINFLAMTOARELE NON-STEROIDIENE mecanism de actiune: inhiba ciclooxigenaza →↓sinteza PG E2 si tromboxan. inhibitia COX1 este responsabila pt ef adverse: ulceratii g-int , hemoragii, alterarea fct renale; inhibitia COX2 este responsabila pt ef analgezic si antiinflamator. se concentreaza in tesutul cu inflamatie, rinichi, sist cardio-vascular, mucoasa gastrica. clasificare: o o selective COX2 (celecoxib, rofecoxib) neselective (diclofenac, ibuprofen, meloxicam

preferabil o o o cu T½ scurt doza minima eficienta numar minim administrari/ zi    Ibuprofen max 2,4g/zi Diclofenac max 150mg/zi Indometacin max 150mg/zi

-

AINS cu T½ lung: Naproxen, Piroxicam, Meloxicam = mai putin indicate efecte adverse si interactiuni medicamentoase = dependente de doza:

Tradolan. 10% este O-demetilată de către CYP2D6 în morfină . în glucuronizi. aprox. în cea mai mare parte inactivi. risc crescut de sangerare in adm concomitenta cu • • • Antagonisti vit K SSRI Glucocorticoizi o Cresc riscul de accidente vasculare (cele selective) TREAPTA II Codeină: 240-360mg/zi Dextropropoxifen: Co-proxamol (doza maxima data de doza de paracetamol) Tramadol (Tramal. 8 mg fosfat de codeina hemihidrat Ultracod =cpr Paracetamol 500 mg + Fosfat de codeina hemihidrat 30 mg Eferalgan-Codeine = cpr eferv Paracetamol 500 mg + Fosfat de codeina 30 mg . acţiunea (utilă) antitusivă a codeinei se pare că se datorează legării de un alt receptor.considerată substanţa activă din tratamentul cu codeină. codeina are afinitate slabă pentru receptorii µ.o o o La nivel de tub digestiv: epigastralgii →HDS La nivel renal: retentie HE →necroza tubi papilari Scad agregarea trombocitara. preparate o o o o o Codeina cpr 15 mg Codamin P = cpr Paracetamol 400 mg +Cafeina 23 mg + Fosfat de codeina 20 mg Nurofen Plus = cpr film 200 mg Ibuprofen + 12. Urgendol): 400-600mg/zi Dihidrocodeină: DHC 240-360mg/zi Pentazocină: Fortral Codeina suferă metabolizare extensivă în ficat.

ATC şi IMAO (risc de aparitie a sindromului serotoninic ). 150 mg. 200 mg.120mg doza maximă = 360 mg pe zi utilizat pe treapta a II-a a scării OMS TRAMADOL analog sintetic doza maximă zilnică este 400-600mg (divizată) mecanism de actiune: o o agonist slab pe receptorii µ + inhibitor al recaptarii serotoninei şi norepinefrinei.DIHIDROCODEINA preparat cu eliberare retard la 12ore existent in dozaje de 60 mg. initierea tratametului de treapta II o preparate cu eliberare imediată • • Tramadol 50 mg la 6 ore doza q 4-6 h . metabolitii prin O-demetilare sunt mai activi decât medicamentul iniţial T½ = 6 ore (mai lung decât al morfinei) concentraţia maxima (si efectul maxim) după administrarea orală nu apare înainte de 2-3 ore (mai mult decât pentru morfină)!!! efecte secundare: mai puţin constipant decât codeina mai puţin deprimant respirator decât morfina scade pragul pentru convulsii (risc crescut la pacientii cu tumori cerebrale primitive/ secundare) din cauza efectului SSRI. 100 mg. existent in dozaje de: 50 mg. 90 mg. se evită la pacienţii cu alte SSRI (ex fluoxetina).

TREAPTA III . 12 hrs Sfatuiti pacientul sa nu sfărâme. IM ≈ la 30 min IV ≈ la 10–15 min NU folositi opioide cu eliberare lentă. sa nu mestece tabletele Ajustati dozajul la 2-4 zile (odată atins stadiul stabil)!! Trecerea de pe treapta II pe treapta III calculati doza zilnică echivalentă de Morfina (folosind rapoartele de echianalgezie) dacă durerea a fost necontrolată creşteti doza cu 30-50 % doza rezultata / zi o veti divide la 6 pentru aflarea dozei/doza morfina cu eliberare imediată sau la 2 pentru aflarea dozei/doza morfina cu eliberare prelungită.• ajustaţi doza zilnic: o o durere uşoară / moderată: durere severă / necontrolată:  30%–50%  50%–100% • o ajustaţi mai rapid pentru durere severă şi necontrolată preparate cu eliberare prelungită • • • • • • Tramadol 100 mg la 12 ore DHC 60 mg la 12 ore Îmbunătăţesc complianţa. utilizati opioide cu eliberare imediată 1/6 din doza pentru 24h repetati administrarea după ce Cmax a fost atinsa: PO/ PR ≈ la 1 h SC. aderenţa la tratament Doze q 8.

MST.- Morfină: Vendal. scăzută la nivelul mucoasei bucale Aproximativ 30% din morfina serică este legată de proteine (albumină sau acid glicoproteic) (biodisponibilitate de aproximativ 30%) T ½ = 2-3 ore morfina este metabolizată în ficat de către UDGPT. beneficiu scăzut in terapia durerii implicat în producerea unor efecte adverse CNS morfin-6-glucuronid   agonist de 2 ori mai activ decât morfina concentraţiile acestuia deseori le depăşesc pe cele de morfină - metabolismul hepatic rămâne constant chiar în cazul afectării hepatice importante eliminare: . Sevredol Hidromorfon: Palladone Fentanyl: Durogesic Alfentanyl Metadonă: Sintalgon Oxycodon: Oxycontin Buprenorfina: Temgesic Petidina: Mialgin Morfina : opioid natural agonist pur absorbtie: buna la nivelul intestinului. rectului sau vaginului. în primul rând prin glucuronidare (demetilarea este o cale minoră)→ • morfin-3-glucuronid   • agonist µ slab.

o o o - monitorizarea morfinei o IV . 100 mg.o o o o - ~20-30% este eliminată nemetabolizata. film.efect maxim & tox în 5-15 min. 60 mg. 100 mg MST Continus: cpr film elib mod 10 mg. dacă durerea nu este controlată şi nu apar efecte adverse doza pt bolusul iv este de 2 mg (1 mg pt bătrâni) pacienţii trebuie urmariţi cu atenţie pentru controlul durerii nu este nevoie să întârziaţi administrarea mai mult de 15 minute când dozele de morfină sunt administrate în bolus IV. existenta in diverse forme de prezentare: o o o forma injectabila (IM. la primul pasaj hepatic pe cale renală (ca Morfina) = minoră rinichii sunt principala cale de eliminare a glucuronid . de catre ficat. f 1 ml supozitoare (PR) forma orală . se poate reevalua şi reinjecta la fiecare 5 minute în criza dureroasă acută. o - dozarea morfinei iv o o concentraţia maximă şi efectul apar la 5 minute după injectarea în bolus iv. IV. 30 mg.siropuri. dacă intestinul este intact şi funcţional putem reevalua şi recalcula doza dacă nu s-a realizat controlul durerii şi efectele adverse nu sunt prezente. 200 mg  - dozarea morfinei per os o concentraţia plasmatică maximă este atinsă după 30-60 min de la administrarea preparatului lichid oral sau al comprimatelor cu acţiune imediata. tablete (tb cu eliberare imediată şi prelungita)   sevredol (Morphynum sulphat) cpr.3 si 6 morfinei toxicitatea în insuficienţa renală este data de acumularea acestor compuşi. 60 mg. 20 mg vendal retard (Morphynum hidrochlorid): cpr film elib prel 10 mg. SC) . .Morfina 20 mg/ml. 30 mg. 10 mg.

efect maxim & tox în 30-60 min. doza următoare se creşte cu 50%. cu IR uşoară. vărsături . tulburări de deglutiţie sau pacienti sedaţi. terminali . - titrarea morfinei o o dacă doza iniţială nu produce deloc analgezie. atentie: efectele adverse trebuie monitorizate si combatute o o - Initierea tratamentului cu morfina s. dacă prima/ primele doze produc sedare intensă se poate reduce doza cu 50% şi titrarea ulterioara se va face mai lent. casectici. terminali . PO (eliberare controlată) .c. exista doza eficienta de Morfina! Cand consideram terapia opioida eficienta? terapia opioida poate fi considerata eficienta atunci cand:   beneficiile analgeziei contrabalanseaza clar efectele adverse ale acesteia Exista o bună înţelegere a efectelor adverse ale opioidelor Care sunt cele mai des intalnite efecte adverse ? .5 mg la 8 ore SC pe fluturaş o Care este doza maxima de Morfina? NU exista doza maxima de Morfina. uşoară insuficienta renala . o pacienţi cu durere severă care au greaţă.5 mg la 4 ore la pacienţi vârstnici.10mg la 4 ore regulat pentru puseele dureroase se administrează doze suplimentare egale cu cea de 4 ore.o o o o o - SC/ IM .Efect maxim în 1 – 2 h T½ al morfinei este de 2-3 h atingerea stării de echilibru plasmatic se realizează în 10-12 h Initierea tratamentului la pacienti opioid naivi o o o pacienţi vârstnici. in mod normal dozele se cresc zilnic (30-50-100%) pâna se obţine analgezia optimă.efect maxim & tox in 30 min PO (eliberare imediată) .5mg po la 4-6 ore regulat ceilalţi pacienţi . semiconştienţi.

greaţa şi sedarea. halucinatiile De ce apare constipatia si ce masuri trebuie sa luam? Constipatia este un efect advers permanent si unul dintre cele mai frecvente efecte adverse ale terapiei cronice cu opioide este rezultatul acţiunii pe tractul digestiv a morfinei care reduce secreţiile gastro-intestinale şi motilitatea. alte efecte adverse intalnite sunt: xerostomia. retentia urinara acuta. colica biliara. miocloniile. impune administrarea profilactica a unui antiemetic de tipul Haloperidolului 1 – 2.5 mg seara sau Metoclopramidului 10 mg x 3/zi pt 3-7 zile. transpiratiile. Ce masuri putem lua pentru ameliorarea xerostomiei? xerostomia (uscaciunea gurii) este un efect advers permanent. pruritul. impune administrarea profilactică a laxativelor stimulante de tipul Bisacodilului + un laxativ de inmuiere terapia laxativă se va administra pe tot parcursul tratamentului opioid De ce apar greata/ varsaturile si ce masuri trebuie sa luam? Greata/ varsaturile apar datorită:    efectului direct asupra zonei chemoreceptoare din trunchiul cerebral stazei gastrice constipaţiei reprezinta efecte secundare tranzitorii care se instalează încă de la începutul tratamentului si dureaza până la 3-7 zile. dar cele mai comune sunt constipaţia. ea poate fi combătuta prin: o o o hidratare bună sugerea de cuburi de gheaţa ananas .- efectele adverse pot fi prezente sau nu în funcţie de pacient.

pacientii cu insuficienţă renală sau cu tratament cu deprimante ale SNC sedarea persistentă necesită: reducerea dozei. administrarea iv poate dezvolta (ocazional) urticarie de-a lungul venei + s-au descris cazuri de prurit la nivelul pleoapelor. o distributie segmentara a pruritului cu evolutie rostrala de la nivelul de injectare este frecvent observata. fentanil. de obicei. căutati o cauză asociată cum ar fi medicamentele anticolinergice. tratamentul pruritului după morfină sistemică consta in administrarea de: antagonişti H1 receptori antagonişti 5HT3 SSRI – Paroxetine 10 mg (5 mg la casectici/ colestaza)→crestere pana la 20 mg x 1/zi dimineata In cazul in care pruritul persista in ciuda tratamentului se recomanda rotaţia opioidelor (morfina → oxicodon. limitat la fata. iar dacă aceasta duce la reapariţia durerii !!!! → schimbarea preparatului Daca/ cand apare prurit ce masuri luam? La pacientii opioid-naivi. pruritul este mai frecvent in cazul morfinei administrate epidural. torace superior. gat. opioid naivi. caşectici. din fericire. In cazul administrarii spinale pruritul este. pruritul aparut dupa administrare sistemica de Morfina este generalizat si apare secundar faptului ca Morfina stimuleaza degranularea mastocitelor si descarcarea histaminei la nivel cutanat. antidepresive sau alte cauze posibile Cand apare sedare si ce masuri putem lua? sedarea este o reacţie adversă tranzitorie care dispare în câteva zile (2-5 zile). hidromorfon) - - . incidenta pruritului la opioide administrate pe cai non-spinale este de numai aprox 1 %. in aceasta situatie pruritul nu este diminuat de antihistaminice. apare mai frecvent la pacienţii în vârstă.o - consum de sucuri de fructe gumă de mestecat dacă sub un tratament corect condus xerostomia este severă. dar adesea ajuta antagonistii receptorilor 5HT3.

↓ sensibilitatea la acest nivel la CO₂ circulant. durerea produce accelerarea ritmului respirator!!! →Morfina are indicaţii la pacientii cu dispnee severă. de origine infectioasa. ea apare datorită efectului direct pe centrii respiratorii din scoarţa cerebrala.Este depresia respiratorie o bariera in calea tratamentului cu opioide? depresia respiratorie este rară dacă sunt respectate regulile de administrare. ↓ volumul respirator. după o dozare rapidă ca semn de neurotoxicitate. toxica. morfina ↓ rata respiratorie. care este atitudinea corecta? dacă depresia respiratorie este severă trebuie o o o susţinută funcţia respiratorie: O2 administrat Naloxon (antagonist opioid) la cazurile cu risc deosebit . inflamatorie. intâlnite: o o o o la doze mari (semn de supradozare). In cazul depresiei respiratorii severe. chimica sau degenerativa) miocloniile provoaca mici miscari bruste si repetate ale mainilor sau ale picioarelor. riscul de depresie respiratorie este mai crescut la pacienţii: o o o opioid naivi cu terapie parenterală şi cu doze excesive care au alte cauze care predispun la depresie respiratorie.IOT pe termen scurt Ce sunt miocloniile si ce semnificatie au in tratamentul cu opioid? contractii musculare bruste si involuntare provocate de descarcarea patologica a unui grup de celule nervoase (se observa in cursul diferitelor boli ale sistemului nervos central. Dacă sunt severe şi prezente în timpul stării de veghe recomandati administrarea de benzodiazepine ex Clonazepam sau schimbarea opioidului - clonazepam: .

este nevoie sa excludeti alte cauze posibile înainte de a atribui aceste modificări opioidului.5 mg/zi.03% la adulţi. riscul de addicţie la pacienţii cu cancer care au durere este extrem de scăzut: 0. titrati ulterior. la copii este şi mai rară. ea apare la cei cu antecedente de: o o o toxicomanii alcoolism boli pshice sau - . halucinatii. dacă sub tratament halucinatiile se mentin severe se impune schimbarea opioidului. doza de mentinere: 4-10 mg/zi Care sunt semnele de supradozare? somnolenta (reclamă scăderea dozei) narcoza cu pierderea cunoştinţei şi depresie respiratorie miocloniile (pot fi si semne de supradozare) narcoza impune: o o o măsuri de urgenţă cu Naloxon resuscitare cardiacă resuscitare respiratorie Halucinatiile apar frecvent la pacientii tratati cu Morfina? efectele secundare psihomimetice şi disforice de tipul: confuzie. Ce este addictia si care este riscul aparitiei acesteia la pacientii tratati cu opioide? addictia sau dependenţa psihică este un comportament anormal (un răspuns psihologic patologic ) care se manifestă prin nevoia persoanei/ pacientului de a-şi administra opioid în vederea experimentării efectelor sale psihice. la adulţi halucinaţiile necesită doze mari de Haloperidol începand cu 5 mg. pana la maxim 30 mg/zi.o o incepeti cu 0.coşmaruri apar la < 1-2% din pacientii tratati cu Morfina si până la 10% din pacienţii cu Pentazocină.

crampe musculare. transpiraţii. lacrimare. se poate opri. Ce este dependenta fizica si sevrajul? In ce consta tratamentul sindromului de abstinenta? dependenţa fizică este rezultatul fiziologic la un tratament de durată (ex cu opioid sau AIS. rinoree.o alte dependente medicamentoase. tratamentul sindromului de abstinenţă consta in adm unor doze de 25-50% din doza zilelor anterioare care se va diviza in patru prize (din 6 în 6 ore). semne de hiperreactivitate simpatică. Cum procedati daca doriti sa opriti tratamentul opioid major si e nevoie sa evitati sindromul de abstinenta? reducerea trebuie sa se faca treptat cu 15-25% din doză/zi până se ajunge la o doză de 0. dacă analgezia este adecvată fie se recurge la cateterizare intermitenta fie la schimbarea opioidului Efectele adverse nu trebuie să limiteze în practică utilizarea morfinei. dar ele trebuie să fie ştiute şi pe cât posibil DE RETINUT scara de anagelzie OMS prevede terapia în trei trepte a durerii funcţie de intensitatea durerii treapta I se poate combina cu II sau III dar treapta II şi III nu se combina medicamentele opioide de pe treapta III nu au doză maximă. ulterior. sindromul de abstinenţă consta in: o agitaţie.6mg/Kg/zi morfină care se poate administra discontinuu si. intreruperea bruscă a medicaţiei duce la aparitia sindromului de abstinenţă (sevraj). Cum procedati in caz de retentie acuta de urina? trebuie exclusă o altă cauză (ex medicaţia anticolinergică) si impune aplicarea sondei urinare. . abdominale. etc). anxietate.

- se titrează de obicei utilizând medicamente cu eliberare imediată doza se creşte cu 30-50-100% pentru puseele dureroase se adm 1/6 din doza zilnică doza e cel mai sensibil influenţată de vârstă. functia renală nu toate durerile răspund complet la terapia cu opioide şi necesită co-analgezice tratamentul efectelor adverse ale morfinei .

. .Fisa de evaluare pacient cu cancer de san Nume ………………………………………….pe aparate si sisteme : .. suprafata corporala = BPM . Antecedente heredocolaterale 3. Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. AV= 0 cm .durere (caracterizarea durerii) . TA = kg. ani 1.temperatura ……. C . Antecedente personale patologice 2.ECOG = . I= mmHg. Examen clinic : G= . respiratii / minut = mp.

□ data …………………………. CT abdomen e. Scintigrafie osoasa h. Alte examinari 5. altele ……………………… □ data …………………………. N…. teste imunohistochimice : RE = c. Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. CT torace d. □ data …………………………. f. □ data …………………………. Bilant preterapeutic : a. .. RP = % . Radiografie pumonara Ecografie abdominal % . b.. HER2neu = . □ data …………………………. g.……………………..4. M ……. ……………………………………………………………………………………………. Stadializare T ….

alte) □ chimioterapie (adjuvanta. ……………………………………. paliativa. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : . paliativa) □ hormonoterapie (adjuvanta. linia de tratament) □ radioterapie (adjuvanta . neoadjuvanta.. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 9. Laborator : □ IV 8.□ I □ II □ III 7. linia de tratament) □ terapie tintita (tinta + medicamentul) □ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 11. Tratament actual : □ chirurgie (curativa. Stadializare (UICC) .…………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. paliativa.6. paliativa. Secventa diagnostica si terapeutica 10.

a. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire – dupa tratament complex sau a. informarea pacientului b. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 12. Data urmatorului control …………………………………… . c. Examinari efectuare in cadrul urmarii c.

Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. AV= 0 cm . C . Factori de risc : 3.temperatura ……..durere (caracterizarea durerii) . Antecedente personale patologice 2. . respiratii / minut = mp. Bilant preterapeutic : . TA = kg. suprafata corporala = BPM .Fisa de evaluare pacient cu cancer bronhopulmonar Nume ………………………………………….pe aparate si sisteme : 4. I= mmHg. ani 1.. Examen clinic : G= .ECOG = .

……………………. b. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. paliativa) □ terapie tintita □ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament . f. □ data …………………………. CT abdomen d. Secventa diagnostica si terapeutica 10. alte) □ chimioterapie (adjuvanta. Tratament actual : □ chirurgie (curativa.a. N….. ……………………………………. ……………………………………………………………………………………………. paliativa. □ data ………………………….. □ data …………………………. CT torace c. Alte examinari 5. paliativa. e.□ I □ II □ III 7. g. linia de tratament) □ radioterapie (adjuvanta . □ IV 6.…………………………………………………………………………………………………………………………… 9. neoadjuvanta. Laborator : 8. Stadializare (UICC) . Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. Stadializare T …. □ data ………………………….. M …….. Radiografie pumonara Ecografie abdominala Scintigrafie osoasa □ data ………………………….

toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 12. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : a. Data urmatorului control …………………………………… . informarea pacientului b. Examinari efectuare in cadrul urmarii c. c.□ alte tipuri de tratament 11. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire) a. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b.

durere (caracterizarea durerii) . I= mmHg. respiratii / minut = mp.. suprafata corporala = BPM . AV= 0 cm . Examen clinic : G= .temperatura ……. TA = kg. ..Fisa de evaluare pacient cu cancer colorectal Nume …………………………………………. Antecedente personale patologice 2.ECOG = . Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. ani 1.pe aparate si sisteme : . C . Factori de risc : ……………………………………………………………………………………………………… 3.

□ data …………………………. □ data …………………………. N…. Stadializare (UICC) . Bilant preterapeutic : a.……………………. M …….4. □ data …………………………. …………………………………………………………………………………………….. CT torace c.□ I □ II □ III . Stadializare T …. 5. CT abdomen d. e. □ IV 6. Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. f... b. Radiografie pumonara Ecografie abdominala Alte examinari □ data ………………………….

Examinari efectuare in cadrul urmarii c. c. paliativa. informarea pacientului b. ……………………………………. Secventa diagnostica si terapeutica 10. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 12. alte) □ chimioterapie (adjuvanta. Data urmatorului control …………………………………… . Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Tratament actual : □ chirurgie (curativa. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire – dupa tratament complex) a. linia de tratament) □ radioterapie (adjuvanta . neoadjuvanta. Laborator : 8. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b.…………………………………………………………………………………………………………………………… 9.7.. paliativa) □ terapie tintita (tinta + medicamentul) □ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 11. paliativa. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : a.

.

.Fisa de evaluare pacient cu cancer prostata Nume …………………………………………. Antecedente heredocolaterale ………………………………………………………………………………………………… 3.durere (caracterizarea durerii) . ani 1. . Examen clinic : G= . TA = kg. suprafata corporala = BPM .9 . Antecedente personale patologice 2.. Prenume ……………………………………………………… Varsta ……….pe aparate si sisteme : C61. AV= 0 cm . I= mmHg.temperatura ……. C .ECOG = . respiratii / minut = mp.

PSA …………….4.. alt tip ) □ radioterapie (curativa / paliativa) . ……………………………………………………………………………………………. □ data …………………………. CT torace c. Radiografie pumonara Ecografie abdominala Alte examinari □ data …………………………. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………. f. 5. Stadializare T ….. M ……. Tratament actual : □ chirurgie (curativa. Stadializare (UICC) . □ data …………………………. e. □ data …………………………. TURP .. CT abdomen d. Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. Bilant preterapeutic : a.□ I □ II □ III 7. N…. ng/ml □ data …………………………. Secventa diagnostica si terapeutica 11. □ IV 6.. Laborator : 8.…………………………………………………………………………………………………………………………… 10. b.……………………. 9..

Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire) a. Data urmatorului control …………………………………… . toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 13. informarea pacientului b.□ hormonotarapie (linia . Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : a. c. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b. Examinari efectuare in cadrul urmaririi c. antiandrogen / analog de GnRh / antagonist de GnRh) □ chimioterapie (paliativa. linia de tratament) □ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 12.

ECOG = .pe aparate si sisteme : Fun dus .. C . Antecedente personale patologice 2. Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. respiratii / minut = mp. Examen clinic : G= . ani 1. I= mmHg.Fisa de evaluare pacient cu cancer gastric Nume ………………………………………….temperatura ……. TA = kg. AV= 0 cm ..durere (caracterizarea durerii) . suprafata corporala = BPM . Factori de risc : ……………………………………………………………………………………………………… 3. .

HER2/NEU ……………………… □ IV 6. M ……. Stadializare (UICC) . CT abdomen d. Radiografie pumonara e. paliativa. Tratament actual : □ chirurgie (curativa. □ data …………………………..…………………………………………………………………………………………………………………………… 9. paliativa. alte) □ chimioterapie (adjuvanta. Laborator : 8. Endoscopie digestiva superior □ data …………………………. …………………………………….□ I □ II □ III 7.. N…. □ data ………………………….. □ data …………………………. b. ……………………………………………………………………………………………. Secventa diagnostica si terapeutica 10. Alte examinari 5. Ecografie abdominala f. g.4. Bilant preterapeutic : a. linia de tratament) □ radioterapie (adjuvanta . Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. CT torace c. Stadializare T …. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. neoadjuvanta. □ data ………………………….…………………….. paliativa) □ terapie tintita (tinta + medicamentul) □ tratament paliativ □ urgenta .

Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 12. Data urmatorului control …………………………………… . c. Examinari efectuare in cadrul urmarii c. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire) a.□ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 11. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : a. informarea pacientului b.

Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. (7) obturator. (5) para-aortici.ECOG = . C . respiratii / minut = mp.2 C77 .. Antecedente heredocolateral……………………………………………………………………………………………………… 3. TA = kg.durere (caracterizarea durerii) . Antecedente personale patologice 2. .Fisa de evaluare pacient cu cancer ovar Nume …………………………………………. (6) inghinal. suprafata corporala = BPM . (3) iliac extern.temperatura …….5 C77 . (2) iliaci comuni. AV= 0 cm .4 Ganglionii locoregionali : (1) hipogastrici. Examen clinic : G= . (4)latero-sacrati . .. I= mmHg.pe aparate si sisteme : C77 . ani 1.

……………………. Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. 5. Bilant preterapeutic : a. Stadializare T ….. …………………………………………………………………………………………….□ I □ II □ III 7. Stadializare (UICC) . CT abdomen d. paliativa. citoreductie – optimal. Laborator : 8. e.…………………………………………………………………………………………………………………………… 10. CA 125 ……………. CT torace c.. f. ……………………………………. linia de tratament) □ terapie tintita (tinta + medicamentul) . Radiografie pumonara Ecografie abdominala Alte examinari □ data …………………………. □ data ………………………….. alt tip ) □ chimioterapie (adjuvanta. b. 9.. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. neoadjuvanta. Secventa diagnostica si terapeutica 11. □ data …………………………. u/ml □ data …………………………. □ IV 6. suboptimala. N…. Tratament actual : □ chirurgie (curativa. M ……. □ data ………………………….4..

Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire – dupa tratament complex ) a. toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 13. Data urmatorului control …………………………………… .□ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 12. Examinari efectuare in cadrul urmarii c. informarea pacientului b. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b. c. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : a.

□ data ………………………….Fisa de evaluare pacient cu melanom malign Nume ………………………………………….. Antecedente personale patologice 2.. Radiografie pumonara Ecografie abdominala □ data …………………………. Bilant preterapeutic : a. b. Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. Alte examinari . C . CT abdomen d. ……………………………………………………………………………………………. I= mmHg..ECOG = . .pe aparate si sisteme : 4. □ data …………………………. respiratii / minut = mp.temperatura …….durere (caracterizarea durerii) . CT torace c. suprafata corporala = BPM . ani 1.……………………. □ data ………………………….. Factori de risc ………………………………………………………………………………………………… 3. TA = kg. AV= 0 cm . Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. g. f. □ data …………………………. CT pelvis e. Examen clinic : G= .

S100 ……………. Tratament actual : □ chirurgie (curativa. ……………………………………. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. □ data …………………………. alt tip ) □ imunoterapie □ chimioterapie □ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 12. N…. Secventa diagnostica si terapeutica 11. Stadializare (UICC) . Laborator : 8.. 9.5.. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : .…………………………………………………………………………………………………………………………… 10.□ I □ II □ III □ IV 7. Stadializare T …. M ……. 6. limfadenectomie.

Examinari efectuare in cadrul urmaririi c.a. c. Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire – dupa tratament complex ) a. informarea pacientului b. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b. Data urmatorului control …………………………………… . toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 13.

ani 1. Examen clinic : G= . Antecedente personale patologice 2.pe aparate si sisteme : . TA = kg.temperatura …….Fisa de evaluare pacient cu cancer renal Nume ………………………………………….durere (caracterizarea durerii) . AV= 0 cm . suprafata corporala = BPM . Factori de risc ………………………………………………………………………………………………… 3. . respiratii / minut = mp. C .ECOG = . Prenume ……………………………………………………… Varsta ………. I= mmHg...

Tratament actual : □ chirurgie (curativa. paliativa. g. Examen histopatologic : ………………………………………………………………………. Factori de prognostic MSKCC : □ bun 9.……………………. b.. □ data …………………………. □ data ………………………….. Stadializare T …. ……………………………………. CT pelvis e. Stadializare (UICC) .…………………………………………………………………………………………………………………………… 10. M ……. Medicatie concomitenta pentru bolile asociate □ intermediar □ rezervat Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………………………………………. □ data …………………………. Radiografie pumonara Ecografie abdominala □ data …………………………. CT torace c.4.. 6. alt tip ) □ imunoterapie □ chimioterapie □ terapie moleculara tintita .□ I □ II □ III □ IV 7. Secventa diagnostica si terapeutica 11. CT abdomen d. f. Laborator : 8. Bilant preterapeutic : a. ……………………………………………………………………………………………. Alte examinari 5.. N…. □ data ………………………….

Observatii (pentru pacientii aflati in urmarire – dupa tratament complex ) a. in baza contractului de finantare nr. Aprecierea toxicitatii legate de tratamente b. Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Axa prioritara:2 – “Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii” . cofinantat prin Fondul Social European.□ tratament paliativ □ urgenta □ tratamentul toxicitatii legate de tratament □ alte tipuri de tratament 12.1 – “Tranzitia de la scoala la viata activa”. Data urmatorului control …………………………………… Proiectul „De la teorie la practica in medicina”. c. informarea pacientului b. Examinari efectuare in cadrul urmaririi c.1/G/36443. „Continutul acestui material nu reprezinta în mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României” . toxicitatea tratamentului si profilaxie tertiara parametrii de urmarit 13. Domeniul major de interventie: 2. Aspecte legate de administrarea tratamentul actual : a. POSDRU/22/2.