Introducere

Marea provocare a prezentului este instaurarea unei noi ere, era globalizării cu un impact asupra vieţii tuturor locuitorilor planetei, imposibil de monitorizat, cu transformări şi mutaţii adeseori dramatice pentru ţări şi continente întregi. Globalizarea reprezintă un proces activ, care se desfăşoară cu o viteză uimitoare, cuprinzând aproape totalitatea statelor lumii. A fost determinată şi favorizată de progresele ultrarapide ale tehnologiei, cu precădere ale celei informatice. Globalizarea se concretizează sub forma liberalizării şi dereglementării pieţelor produselor şi serviciilor, capitalurilor si forţei de muncă. În primul dintre capitole vom încerca să surprindem geneza fenomenului de globalizare, modalităţile de manifestare ale acesteia, tipurile de globalizare. Vom avea în vedere opinii ale unor reputaţi cercetători privind problematica amintită. În cel de-al doilea capitol vom surprinde din perspectiva istorică mutaţiile care au avut loc în fizionomia sistemului urban românesc (dezvoltare şi involuţie, pătrunderea capitalului străin, mutaţii în zonarea urbană, în obiceiurile gastronomice, vestimentare). Cele mai importante reacţii (de acceptare dar şi de respingere) ale culturii locale faţă de inovaţia fluxurilor globalizante (favorizarea fluxurilor globale, mişcări antiglobale) sunt tratate în cel de-al treilea capitol. Ultimul dintre capitole, un studiu de caz asupra oraşului Sibiu va avea în vedere surprinderea modului în care fluxurile globalizante moderne s-au pliat asupra fluxurilor globalizante tradiţionale în ceea ce priveşte arhitectura, obiceiurile, gastronomia, capitalul străin.

1

Capitolul I Globalizarea-Fenomenul de globalizare Cadrul conceptual
Din punct de vedere al genezei putem discuta de fenomenul de globalizare încă din antichitate asistând la încercări de constituire a unui "imperiu mondial" (Imperiul macedonean, persan, babilonian, asirian, mongol, roman). Constituirea Imperiului Carolingian, a Franţei Napoleniană, a Imperiului Habsburgic au fost tot atâtea încercări de globalizare, la un nivel mai redus-doar spaţiul european. Marile descoperiri geografice pot fi luate ca punct de reper în ceea ce priveşte începuturile globalizării în sensul actual al termenului. În context, globalizarea a constat in fenomenul colonialismului, statele europene fiind promotoare ale propriilor valori culturale, economice, sociale, educationale. Dintre caracteristile acestui prime etape a globalizării amintim: cucerirea şi exploatarea extensivă a resurselor, ciclicitatea intensităţii fluxurilor globalizante. Perioadele de expansiune a fluxurilor comericale, impulsionarea dezvoltării economico-sociale au alternat cu perioadele de declin datorate calamităţilor naturale, războaielor etc. Putem distinge câteva etape în fundamentarea ştiinţifică a ideii de globalizare. Un prim moment îl putem identifica la începutul secolului al XX-lea, când în SUA se constituie Fundaţia Carnegie cu scopul de a milita, împreună cu toate agenţiile sale pentru un Guvern Mondial. Ideile vor fi îmbrăţişate şi de către Consiliul pentru Relaţii Externe a SUA creat în anul 1919. Un alt moment important avea loc în anul 1933 când a fost lansat primul Manifest Umanist, acesta marcând începutul unei puternice campanii mediatice în favoarea globalizării şi a unei “noi ordini mondiale”. În document se făcea apel la realizarea unei “sinteze a tuturor religiilor şi a unei ordini economice specializate şi cooperative. Remarcăm funcţia preponderent economică a procesului globalizării pentru această etapă. Din punct de vedere instituţional, crearea în anul 1945 a Organizaţiei Naţiunilor Unite a însemnat un nou episod în procesul de globalizare, la luarea deciziilor participând toţi membrii. Ideea creării unui guvern mondial, transnaţional era afirmată în cel de-al doilea Manifest Umanist lansat în anul 1973 pe fondul adâncirii Războiului Rece şi al pericolului nuclear.1 Prăbuşirea regimurilor comuniste şi generalizarea sistemului politic în Europa Centrală şi de Est a condus la un nou tip de abordare a conceptului de globalizare. Potrivit noii arhitecturi
1 Radu Sageata, Geopolitica, Sibiu, 2008, p. 247-248

2

europene, imaginată după 1989 se are în vedere constituirea unei uniuni de ţări bazată pe integrare economică, politică şi militară care să funcţioneze ca un tot unitar. Scopul final îl reprezintă ştergerea deosebirilor dintre ţările europene (economice, sociale, educaţionale, protecţia mediului, culturale, legislaţie, militare). Vom puncta succint elementele de bază care definesc două abordări ale procesului de globalizare. Abordarea neoclasică militează pentru: circulaţia neîngrădită a resurselor; egalizarea resurselor tehnologice; egalizarea condiţiilor de remunerare a factorilor de producţie; crearea de şanse egale pentru participanţi. Abordarea Neokeynesiana dovedindu-se mai reticentă considera ca există mai multe bariere în calea acestui proces: asimetrii de ordin informaţional, cauzalitate cumulativă; egalitatea de şanse nu acţionează la fel pentru toţi; gestionarea integrării şi a globalizării pentru ca acestea să-şi arate beneficiile.2

Tipuri de globalizare
Vom trece în revistă succint opinii ale unor specialişti atât români cât şi străini privind tipurile de globalizare. Conform părerii conf. univ. dr. Gheorghe Ilie de la Universitatea Valahia-Târgovişte, ca fenomen multidimensional, globalizarea se concentrează în jurul a patru direcţii fundamentale: economică, socială, culturală şi de securitate.3 Prof. univ dr. Dumitru Maziulu reţinea ca pricipale accepţiuni ale globalizării: expresia concentrării puterii economice şi financiare; dominarea de noi obligaţii; un colonianism modern (o noua revoluţie industrială, oportunităţi, creştere economică, creşterea exponenţială a puterii unui grup din ce în ce mai redus care poate influenţa decisiv sistemele financiare).4 În A National Security Strategy for a New Era globalizarea era definită ca proces de accelerarea integrării economice, tehnologice, culturale şi politice, alături de guvernare democratică, economie de piaţă, respectarea drepturilor omului, dinamism economic şi revoluţia Comunicaţiilor.5 Colonelul Octavian Dumitrescu, fost şef al Directiei Cercetare din Statul Major General arăta că nivelul global al mediului de securitate relevă mai multe tendinţe cu influenţe în planul securitatii astfel:
2 Dinu Marin, Cristian Socol, Marius Marinas, Cosmin Mosora, Globalizare si integrare economica. Culegere de teste-grila si studii de caz, Bucuresti, p. 16 3 Gheorghe Nicolaie Suteu, Pozitia Romaniei fata de problema globalizarii, Sibiu, 2004, p. 10 4 Ibidem, p. 11 5 Ibidem, p. 11

3

a) Globalizarea definită ca evoluţia cea mai previzibilă a mediului de securitate internaţional pentru ca evenimentele actuale anunţă o astfel de evoluţie b) Diversificarea actorilor globali de securitate este previzibilă în prezent având în vedere acţiunile concrete ale unor ţări cu potenţial economic şi militar apreciabil. În sprijinul argumentării acestei tendinţe autorul aduce în prim plan opiniile unor specialişti ai Institutului SUA pentru politică externă din care rezultă două componente ale acestei tendinţe: completarea listei actorilor globali care, pe lângă SUA şi Federaţia Rusă, va cuprinde Europa, Japonia, China, India şi Iran. La nivel regional se poate întrezări cristalizarea a patru triunghiuri strategice: Europa cu actori Uniunea Europeana, SUA şi Rusia; Orientul Mijlociu, cu actori Rusia, Iran si SUA; Asia, cu actorii SUA, Japonia si China; Eurasia, cu actorii Rusia, China şi India. c) proliferarea tehnologiilor relevă a treia tendinta de evoluţie a mediului de securitate global. Aceasta evoluţie ar putea avea următoarele implicaţii: creşterea gradului de permeabilizare a frontierelor naţionale, în special în plan economic şi social; schimbarea fizionomiei războiului, a conflictului militar în general, apariţia şi dezvoltarea unor capacităţi de supraveghere, selectare şi lovire a ţintelor, bazate pe tehnologii avansate; apariţia şi extinderea unor soluţii de substituire a mijloacelor şi procedurilor de lovire letale sau neletale; creşterea, cel puţin teoretică a numarului ţărilor care pot atinge acelaşi nivel tehnologic inclusiv în planul securităţii şi al actiunilor militare. d) creştrea importantei actorilor nestatali va constitui, probabil, tendinţa cea mai consistentă. se releva ca organizaţii interne sau internaţionale constituite în diverse domenii vor continua să joace un rol important şi că alte acţiuni specifice terorismului au determinat apariţia unor fenomene globale ca traficul de armament, produse strategice ori droguri. e) amplificarea presiunilor problemelor de mediu asupra proceselor militare şi de securitate f) creşterea populaţiei este o tendinţă cu implicaţii imprevizibile în prezent. Aspecte mai importante în planul securităţii le-ar putea avea implicaţiile creşterii populaţiei globului care ar putea ajunge în următorii 20-25 de ani la aproximativ 8 miliarde de oameni din care 1,86 miliarde în ţările mai puţin dezvoltate şi 0,37 miliarde în ţările dezvoltate, cu doar două ţări cu peste 1 miliard locuitori Chinaaproximativ 1,4 miliarde si India aproximativ 1,42 miliarde. Este probabil accentuarea migraţiei din regiunile dens populate dar slab dezvoltate către regiunile mai slab populate dar dezvoltate.6 George Modelski identifica patru dimensiuni ale globalizării: economică, formarea opiniei publice, democratizarea şi crearea unor instituţii democratice, componenta politică. Majid Tehranian considera ca elementele globalizării includ: capitalul transnaţional, managementul schimbării, mass-media. Chirstopher Chase-Dunn aprecia că exista cinci componente ale globalizării: economică,
6 Ibidem, p. 11-13

4

politică, ecologică, culturală şi comunicaţională. Părerea acstuia este împărtăşită şi de Jeffrey Hart. Richard Tardanico considera că globalizarea se referă la schimbări rapide şi majore în plan tehnic, social, economic.7 În strategia de Securitate Naţională preşedintele României insista asupra implicaţiilor globalizării versus securitatea naţională: “...globalizarea reprezintă principalul fenomen care influenţează mediul de securitate contemporan, atât în ceea ce priveşte geneza noilor riscuri şi ameninţări, cât şi al garanţiei diferitelor oportunităţi. În acest mediu, nici un stat nu se poate izola sau rămâne neutru, nici un stat nu este la adăpost şi nici unul nu trebuie să rămână în afara procesului globalizării. Principial, globalizarea profilează o şansă reală de dezvoltare economică aptă să creeze prosperitate şi să protejeze mediul, dar înscrierea pe această tendinţă nu este o certitudine garantată pentru fiecare ţară. Ea depinde de capacitatea statelor de a exploata programatic şi eficient astfel de oportunităţi. În caz contrar, ţările care nu răspund acestor exigenţe riscă să piardă şansa de a beneficia de efectele pozitive ale globalizării.”8 Ţinând cont de toate aceste păreri putem aprecia câteva din componentele importante ale globalizării: culturală (cultura globală); economică (tehnologică)-reprezentată de proliferarea organizaţiilor de integrare economică-pieţe comune şi zone de liber schimb; politico-militarăintegrarea statelor în organizaţii de cooperare politico-militară (NATO, Consiliul Pacificului, Liga Araba); etnică-naţiunile multietnice (americană, canadiană, australiană); religioasă-ecumenismul. Impactul cel mai vizibil al globalizării este la nivel economic, companiile transnaţionale, dar şi diversele organisme internaţionale, gen Organizaţia Mondialp a Comerţului, Fondul Mondial International şi altele, inclusiv cele care se opun, gen Greenpeace, Amnesty International sunt o permanentă la toate nivelurile vieţii socio-economice. Globalizarea economiei mondiale este definită ca fiind “procesul deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele naţionale, a urmare a extinderii şi adâncirii legaturilor transnaţionale, ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai largi şi mai variate sfere ale vieţii economice, politice, sociale şi culturale, problemele devin mai curând globale decât naţionale, creând, la rândul lor, o soluţionare mai curând globală decât naţională.9 O definiţie a globalizării propune George Ritzer acesta concluzionând ca “...răspândirea mondială a unor practici, extinderea relaţiilor dincolo de limitele continentelor, organizarea vieţii sociale la scară globală şi sporirea unei conştiinţe globale comune”.10 Între primele trei forţe care acţionează la nivel global, favorizante globalizării aflăm
7 8 9 10 Ibidem, p. 14 Preşedinţia României, Strategia de Securitate Naţională, Bucureşti, 2007, p. 7 I. Bari, Globalizarea si problemele globale, Bucuresti, 2001, p. 21 George Ritzer, Globalizarea nimicului. Cultura consumului si paradoxurile amundentei, Bucuresti, 2010, p. 27

5

graţie noilor tehnologii de comunicare.11 11 Cassian Maria Spiridon. 2011. Caderea de la ceva spre nimic sau pierderean fondului in favoarea formei. Londra. in Convorbiri literare. acolo unde va afla o cât de mică posibilitate. indivizii şi grupurile locale au o mare capacitate de adaptare. la explozia unei noi forme de capitalism. Apariţia oraşului global şi prin extindere mondial-tranzacţiile financiare. iar ideologia culturală a comsumismului. cu rezultate unice în arii geografice diferite. cu apariţia unor noi culturi-hibrid unice. Pentru teoria glocalizării. Motorul răspândirii globale a capitalismului sunt companiile transnaţionale cu practicile lor transnaţionale. Iasi. Globalizarea provoacă reacţii diverse-de la inflamarea naţionalistă la elanul cosmopolit-care oferă feed-back globalizării şi o transformă. 5. pregăteşte terenul pentru acceptarea produselor oferite de companiile transnaţionale. Asistăm. Exportul de omogenizare impus de grupurile şi societăţile dominante nu se reduce. propagată prin elitele culturale. un rol major îl joacă Internetul. inovare şi manevră. Frankfurt. Cultura globală a consumului se va impune. compania-reţea pe care se vor edifica societăţi-reţea globale. Conceptul care acoperă hibridarea culturală sub presiunea globalizării este glocalizarea.corporaţiile transnaţionale. graţie permisivităţii şi transparenţei graniţelor. 2-3 6 . prin integrarea globalului şi localului. la apariţia. indivizii şi grupurile sunt agenţi creatori importanţi. Acesta impune ca sistem de organizare. Tokio. Teoria glocalizării este foarte sensibilă la diferenţele din şi dintre ariile geografice. spre exemplu. p. nr. dar mai ales a tehnologiei de vârf au accentuat globalizarea. sub efectul globalizării. capitalismul informaţional. Procesele sociale sunt relaţionale si contingente. la globalizarea unor produse alimentare omogene (restaurantele McDonald's) ci la globalizarea unui set de principii şi a unui sistem de operare. definită drept întrepătrundere a globalului şi localului. Bunurile şi media nu sunt considerate exclusiv drept restrictive. Între efectele globalizării sunt cele asupra culturii cu puternice accente care evidenţiază schimbările şi efectele globalizării culturii consumului. Acestea oferă material care va fi folosit în creaţia individuală şi de grup în cadrul zonelor glocalizante. rezultatul fiind glocalizarea. Suntem contemporani. spre exemplu în astfel de oraşe. Globalizarea nu ar fi fost posibilă fără dezvoltarea tehnologiei. Clasa capitalistă transnaţională operează în numele acestor companii transnaţionale şi difuzează practici politice transnaţionale. care sunt altceva decât cultura locală sau cea globală. îşi va croi calea de a penetra orice cultură naţională. au loc cele mai importante afaceri bursiere din lume-a pieţelor globale. unde între altele. politica globală şi statele naţionale care rămân actori importanţi în acest proces. Într-o lume glocalizată. precum New York.

În efortul de sporire a profitabilităţii sunt implicate corporaţii. implozia a numeroase inputuri culturale globale şi locale. corporaţiilor. SUA este şi rămâne principalul exportator al diverselor sisteme ale consumului. brandingul) au drept finalitate să-i determine pe oamenii de pretutindeni să consume într-un mod şi într-un grad asemănător cu americanii. a unui amestec. în timp ce glocalizarea presupune interacţiunea. Corporaţiile americane exportă agresiv bunuri pentru a realiza profit. instituţii (din sectorul media sau educaţional) prin susţinerea şi afirmarea hegemoniei lor culturale la nivel naţional şi apoi global. nevoia lor de a se impune în diverse arii geografice. publicitatea. marketingul. a profiturilor lor pe întreaga planetă. pentru a dobândi hegemonia. iar naţiunea americană în ansamblu îşi exportă cu aceeaşi agresivitate. state. ci pentru a facilita difuzarea bunurilor şi serviciilor pe care le aduce cu sine hegemonia. ducând la apariţia unei pastişe. 12 Ibidem. dar nu de dragul acestor principii.Grobalizarea (to grow-a creste. 5-7 7 . având drept rezultat numeroşi hibrizi culturali. Grobalizarea consumului şi a mecanismelor conexe (creditul. Toate entităţile implicate în grobalizare au ca interes esenţial sporirea puterii. piaţa liberă).12 În domeniul culturii grobalizarea poate fi considerată o formă de expansiune transnaţională a unor coduri şi practici comune. a influenţei. a spori) are în vedere ambiţiile imperialiste ale naţiunilor. organizaţiilor şi la dorinţa. p. În spatele grobalizării se manifesta nevoia corporaţiilor de a-şi amplifica permanent profiturile prin extinderea neîncetată a imperialismului economic. ideile (democraţia.

de aceea unii autori încearcă să asimileze sistemele urbane cu cele cibernetice. Centralitatea se referă la locul deţinut de un oraş în sistemul fluxurilor de masă. Conceptele de bază şi metodologia de analiză privind sistemele de aşezări s-au îmbogăţit din plin prin reinterpretarea teoriilor apărute în perioada dezvoltării gândirii geografice în spiritul economiei spaţiale (perioada interbelică). definit şi dezvoltat un concept integrator urban-urban redat prin ceea ce numim sistem urban. energie si 8 . În analizele întreprinse asupra sistemelor urbane se disting patru caracteristici principale: ierarhizarea. relaţia rang-talie si baza economica urbana. Perioada anilor '70 este încă înscrisă abordărilor cantitative în ştiinţe. specializarea şi primatul. Această ordonare insinuează existenţa unei ierahii a puterii. Aceasta situaţie se întâlneşte mai ales în cazul în care ierahia este unicriterială şi nu ţine cont de potentialul de structurare al oraşelor. Ierarhizarea este rezultatul unei ordonări a oraselor in raport cu mai multe criterii. centralitatea.Capitolul II Sistemul urban românesc între autarhic şi global Dezvoltarea societăţii umane a demonstrat că oraşele nu pot exista izolate în mediile lor şi că sunt în permanentă interconexiune reciprocă. pentru ca oraşe plasate pe poziţii inferioare pot avea efecte structurante asupra sistemului urban mult mai puternice decât altele situate în sectorul superior al ierarhiilor stabilite. Un sistem urban are două componente de bază: oraşele sau seturi de oraşe şi relaţiile dintre acestea. De aproximativ patru decenii în problematica oraşului s-a prefigurat. aceasta oferind posibilitatea interpretării întregului. Ideea de sistem a apărut mult mai fecundă decât cea de reţea utilizată până în aceea perioadă foarte frecvent. luând în considerare nu numai atributele părţilor componente dar şi noile atribute reieşite în urma integrării acestora. La începutul anilor '90 sistemul urban a fost definit ca un sistem complex cu multiple interrelaţii şi în evoluţie constantă. La acestea s-au adăugat altele conturate după cel de-al doilea război mondial. aşa cum sunt teoria polilor şi centrelor de creştere şi teoria complexelor teritoriale e producţie. Ierarhizările multicriteriale sunt tot mai frecvent utilizate şi iau în considerare tot mai mulţi indicatori care masoară forţa de structurare teritorială a oraşelor şi mai puţini indicatori care privesc în exclusivitate structura internă a oraşelor. Este vorba despre idei privind locurile centrale. dar care nu întotdeauna este si adevarată.

informaţii. Pentru ţările dezvoltate caracterizate printr-un astfel de fenomen. 2004. care pregăteşte de fapt asaltul oraşelor mari (cu peste 100000 locuitori). inclusiv al unor oraşe regionale. iar schimbarea ponderilor dintre funcţiile urbane explică translaţia oraşelor de pe un palier ierarhic pe altul. 98-100 9 . capitala se încadra în categoria oraşelor mari. de la un moment de analiză la altul. precum şi prin calitatea acestor servicii. În general. grupate în primele două perioade. arătând o dispersie mare. în unele perioade istorice şi efectele destramării unor imperii asupra reşedinţelor acestora. odata cu reunirea tuturor provinciilor româneşti a determinat o tendinţă de diminuare a ponderii oraşelor mici şi mijlocii şi creşterea rolului capitalei. deseori asociat cu simplitatea sistemului urban. Un singur oraş. dar în esenţă efecte ale proceselor de urbanizare diferenţială sunt date de ponderile pe care le au principalele categorii de oraşe. Centralitatea are la bază cererea şi oferta selectivă de servicii care sunt solicitate sau oferite de anumite oraşe caracterizate printr-un grad mai mare de accesibilitate. iar ponderea cea mai redusă oraşelor mici care abia depăşeau 13%. p. Dinamica urbana: aplicatii la orasul si sistemul urban romanesc. populaţia urbană a României era concentrată cu precădere în oraşele mijlocii şi mici. specializarea este împotriva centrului coordonator al unui sistem urban. sunt responsabile de aceasta detaşare două elemente importante: rolul de metropole imperiale pe care l-au avut anumite capitale. Ca urmare. După 1948 are loc un proces de reechilibrare aproape perfectă a ponderii pe cele patru categorii de oraşe. cât şi regionale. Bucuresti. 13 Ioan Ianos. Orientarea generală a acestor relaţii şi intensitatea lor depinde de mărimea şi de tipul funcţional al fiecărui oraş. la începutul secolului. Evoluţia pe care a cunoscut-o România în perioada de după primul război mondial. ponderea cea mai mare în populaţia urbană a României revenea oraşelor mari. Astfel. deţinând cu cei aproape 350000 de locuitori aproape 17% din populaţia urbană totală. precum Iaşi-capitala istorică a Moldovei şi Cluj-capitala Transilvaniei. Specializarea justifică legăturile care se stabilesc între oraşele de pe acelaşi palier. declinul oraşelor mici şi al capitalei. Putem desprinde în evoluţia sistemului urban românesc 4 perioade caracteristice cu 5 stadii importante. proces. care deţineau peste 40%. dar şi cele care se stabilesc între oraşe de pe nivele ierarhice diferite fără a avea un caracter de subordonare. Cel de-al doilea război mondial are un efect invers. diminuând ponderea oraşelor mari şi accentuând rolul oraşelor mijlocii şi al capitalei. Primatul.13 Informaţii generale. Aceasta consta în detaşarea oraşului de rang I faţă de oraşul următor situat pe scara ierarhiei urbane. În esenţă este vorba de gradul de convergenţă teritorială a relaţiilor reciproce dintre orase. Oraşele specializate explică diferenţierile care apar în creşterile urbane. în momentul căderii regimului totalitar. constituie o caracteristică regăsită atât la nivelul sistemelor urbane naţionale.

Intreg teritoriul tarii a fost divizat in 16 regiuni si cateva sute de raioane. în jur de 20%. dar care ramane ridicata. în intervalul 19121948. Ploiesti. cunoaşte o triplare a populaţiei. Migratia neta dupa anul 1968 incepe sa se diminueze. Valorile migratiei spre aceste orase ating un paroxism in primul interval (1948-1956) si se datoreaza in special noilor resedinte de regiune. c) Stadiul avansat al orasului primat se poate suprapune pe perioadele 1956-1966 si 1966-1970. Este intervalul în care oraşul Bucureşti. Totuşi. Paralel asistam la o crestere remarcabila a migratiei nete in orasele intermediare. care este una tipică de concentrare se extinde pe două treimi din durata acestui secol şi cuprinde trei stadii: a)Stadiul primatului capitalei. Este perioada în care economia cunoaşte o dezvoltare foarte puternică şi când are loc procesul de industrializare a oraşului Bucureşti. care au avut un efect negativ asupra migraţiei rural-urban. Aceasta a permis realizarea unor valori ridicate ale migraţiei nete. în special în domeniul serviciilor. Unele dintre capitalele cu o populatie de peste 100000 locuitori sau in apropierea acestui prag au cunoscut importante investitii in domeniul industrial. fiind capitala celui mai mare stat din această parte a Europei. cand asistam la o diminuare a migratiei nete. Este vorba de orasele Craiova. care poate fi identificat cu stadiul timpuriu al orasului primat. Constanta si Galati care in decurs de 10 ani. deoarece apar alte centre urbane. cu intreprinderi gigant de 5-10000 angajati in acelasi loc (Galati-Combinatul Siderurgic cu peste 15000 salariati. prin apariţia şi dezvoltarea unor mari intreprinderi industriale (Laromet. din care peste 80% revin sporului migratoriu. ca urmare a impartirii administrative din anul 1950. In aceasta faza migratia neta inregistreaza valori foarte ridicate in a doua categorie de centre regionale. Clujul (in acelasi interval a crescut cu peste 30% din care peste 75% din imigratie). Cele mai mari valori ale migratiei nete au fost inregistrate de orasele Brasov (care in 8 ani a inregistrat un spor de populatie sw 50% din care 80% din imigratie). Timisoara si Iasi. ceea ce a atras un prim val de migranti.A. forţa sa de atracţie a fost deosebită şi s-a manifestat cu precădere în perioada 1920-1940. în ciuda celor trei războaie mondiale. b) Stadiul orasului primat intermediar poate fi individualizat după anul 1950 până în anul 1966. Malaxa). Atracţia sa a fost manifestată însă. Craiova cu Combinatul chimic si uzina Electroputere. care sunt 10 . neglijate in prima etapa. mai ales din domeniul rural. realizeaza o crestere de peste 35% (castigand un spor de 50-55000 locuitori). ce se extinde pe intervalul de până în anii 1950. dupa modelul sovietic de organizare administrativa. Prima perioadă. Principala activitate care a determinat o atractie extrem de puternica a fost reprezentata de industrie. fiind reprezentat de cresterea exploziva pe care o cunosc orasele cu peste 100000 locuitori. care s-au diversificat si s-au amplificat pentru a răspunde rolului pe care l-a căpătat capitala în noul context istoric. ambele cu peste 10000 salariati).

restrictiile privind stabilirea in orasele mari s-a inasprit.14 Evolutia acestor orase a fost inlesnita si de faptul ca la inceputul deceniului VIII al secolului trecut orasele cu peste 100000 locuitori au fost declarate orase inchise. Botosani care si-au triplat sau cvadruplat populatia in circa 20 de ani. In acelasi timp. Fagaras. Sfantu Gheorghe. multe dintre noile resedinte fiind orase mici sau mijlocii. Onesti. printr-o specializare industriala proeminenta (Cugir. a oraselor medii. Slatina. Medgidia). capitala Bucuresti depaseste 70%. Miercurea Ciuc. s-au dezvoltat si alte centre intermediare. in jurul marilor centre urbane s-au creat centuri de comune rurale. fiind puse numeroase restrictii la stabilirea populatiei din zonele rurale sau din alte orase in acestea. care au aparut in anul 1968. b) Stadiul avansat al orasului intermediar caracterizeaza evolutia sistemului urban romanesc in intervalul 1980-1989. Alaturi de orasele resedinte de judet. iar orasele de peste 100000 locuitori inregistreaza circa 65%. prin care s-a renuntat la modelul de organizare sovietica. Extrem de contrastanta si foarte scurta. Atunci a avut loc o profunda reforma administrativa. avand la baza impactul caderii regimului totalitar asupra evolutiei sistemului urban al Romaniei. Impactul cel mai profund l-a avut abrogarea legii privind restrictiile legate de imigratia in marile orase. Acest fenomen a fost devastator pentru configuratia modelului provocand o fractura de proportii. in care s-au stabilit multi emigranti veniti din alte regiuni ale tarii. Orasele mari si Bucuresti care se aflau in anul 1989 cu valorile cele mai reduse ale migratiei nete. Din aceasta cauza. In locul regiunilor au aparut 41 de judete. In cadrul acestei 14 Ibidem. in jurul orasului Bucuresti s-au creat doua centuri evidente cu localitati rurale (Voluntari-27000 locuitori. care a fost in unii ani intre 50 si 75%. p. Popesti-Leordeni-13000 locuitori). B.revitalizate. A doua perioada este una de evidenta deconcentrare si se manifesta prin doua stadii relativ clar individualizate: a) Stadiul timpuriu al orasului intermediar. 109-111 11 . Slobozia. C. A treia perioada este o discontinuitate. in anul 1990 inregistreaza valori foarte ridicate. Spre exemplu. cu o migratie neta. ca Zalau. Bistrita. de peste 50%. prioritar de catre stat. aceasta perioada cuprinde anul 1990 si cativa ani urmatori. Pantelimon-14000 locuitori. este relativ dificil de remarcat datorita competitiei directe dintre orasele care au detinut functii administrative ca centre regionale si noile resedinte de judet. Vaslui. In aceasta perioada putem vorbi de o detasare prin valorile migratiei nete. Astfel. revenindu-se partial la organizarea teritoriala din perioada interbelica. Directionarea cu prioritate a investitiilor de la nivel central spre noile resedinte de judet. care se suprapune cu perioada 1970-1980. diminuand sansele unei imigratii normale spre marile centre urbanne. in ideea dezvoltarii regionale armonioase. a impulsionat aceasta categorie de orase.

ultime categorii se remarca orasele cu peste 200000 locuitori ale caror valori. Restructurarea extrem de dura a industriei urbane a creat un surplus de forta de munca in mediul urban. Orasele care se situeaza in topul celor mai ridicate valori sunt capitalele unor regiuni care au cunoscut in ultimii ani ai regimului trecut o dezvoltare industriala foarte rapida. a diminuat sansele de supravietuire in mediul urban. Dupa socul din anul 1990. cu un trafic important in anii anteriori. ne conduce la ideea ca ne aflam intr-o perioada in care populatia paraseste orasul spre a se aseza la sate. pe ansamblu se apropie de 87%. si cu un mod de viata. cunoscute ca orase industriale. Acest fenomen este evident. Alte centre cu valori ridicate ale migratiei nete in anul 1990 (peste 115%) erau Galati si Craiova. inregistreaza pentru prima data in istoria postbelica valori pozitive. Al doilea oras dupa forta de atractie era Constanta (135%) cel mai mare port al tarii. iar contextul dezvoltarii lor de ansamblu le-au impus in ierarhia nationala ca cele mai atractive. La o distanta apreciabila se aflau orasele Brasov si Sibiu (centre industriale si de servicii) care au inregistrat valori ale migratiei nete de peste 90%. prin modul de viata mai apropiat de cel occidental. Cele mai afectate au fost familiile ai caror membri lucrau la aceeasi intreprindere si care. Ultima perioada. In compensatie. situate la extremitatile tarii au fost considerate multa vreme ca cele mai dinamice. de peste 10% in anul 1991. prin comportamentul tipic al unui oras cosmopolit. pare a fi una a reurbanizarii. toate categoriile de orase cunosc un declin accentuat al migratiei nete. cu cele mai importante cresteri de populatie. In afara influentelor directe ca urmare a relatiilor de interdependenta dintre centrele 15 Ibidem. p. inclusiv pentru cele rurale. Analiza detaliata privind evolutia anuala a fluxurilor pe principalele categorii de asezari. in care convietuiesc populatii apartinand unor culturi diferite. cu servicii foarte dezvoltate. cu o migratie neta de aproape 166%. D. in special in domeniul turismului. Cele mai afectate au fost familiile ai caror membri lucrau la aceeasi intreprindere si care. localitatile rurale. prin falimentare. cat mai ales prin nivelul serviciilor. Cel mai atractiv este orasul Timisoara. prin falimentare. care in anii 1997 si 1998 era negativa in toate cazurile. Aceste orase. de la o migratie neta negativa. de asemenea cosmopolit. a diminuat sansele de supravietuire in mediul urban a acestora. dupa fizionomia fluxurilor. in perioada de dupa 1996. nefiind un accident statistic si se constata la nivel national. nu atat prin industria sa. printro scadere a populatie urbane. pe ansamblu. dar si impactul indirect al diferentierilor dintre orase in ceea ce priveste profunzimea turbulentelor.15 Sistemul urban romanesc a resimtit din plin socul schimbarilor de la nivelul fiecarui centru urban. 111-118 12 .

Acestea se bucurau fie de un acces rapid spre tarile din Europa Occidentala si Centrala (Oradea si Timisoara). daca in anul 1930 gradul de urbanizare in Muntenia era de peste 3 ori mai mare fata de Oltenia. Valoarea totala a investitiilor straine in primii doi ani si jumatate nu depasea 1. Barlad-Vaslui.5 miliarde de dolari (1993). Constanta. situatie in care este evidenta lipsa puterii lor de coordonare teritoriala (CampulungMoldovenesc. Oravita fata de Resita. datorita infrastructurii deficitare. Iasi si Craiova. dar cu o tendinta de omogenizare foarte puternica. fiind generata mai mult de un patriotism local decat de nevoia de dezvoltare social-economica. intrucat a favorizat unele orase sau regiuni geografice in aparenta defavorizare a altora. fata de cele actuale. fie de existenta unor ramuri industriale de interes deosebit pentru perioada respectiva (Craiova si Iasi). a) Presiunea fostelor resedinte de judet care nu si-au recapatat in anul 1968 vechile functii a fost extrem de puternica. Roman-Piatra Neamt. Galati. In anul 1992. p. Aproape toate aceste orase se situau la periferia tarii. regionala sau nationala a fost puternic bulversata de aceasta localizare preferentiala. s-au resimtit unele influente directe in procesul de restructurare economica. Ierarhia locala. care ar fi insemnat o grea povara pentru economie. Radauti fata de resedinta judetului Suceava. Astfel. Odorheiu SecuiescMiercurea Ciuc).urbane doua elemente au avut darul de a rascoli ordinea stabilita anterior. capitala concentra circa 62% din investitiile totale de la nivel national. remarcandu-se Oradea. Cel de-al doilea tip de relatii se refera la cele de competitie intre fostele si actualele resedinte de judet (Caracal-Slatina. in anul 2001. Cu toate acestea.16 Analiza pe regiuni istorice a gradului de urbanizare scoate in evidenta deosebiri marcante de-a lungul timpului. fie de functiile portuare dominante (Constanta si Galati). Falticeni. Blaj fata de Alba Iulia. presiunea exercitata de fostele orase resedinte de judet spre a-si recapata vechea functie si localizarea preferentiala a investitiilor straine. ceea ce a condus la evolutia diferentiata a oraselor. decalajul 16 Ibidem. Cele 21 de orase care solicitau aceste functii ar fi determinat schimbari majore in structura teritorial-administrativa si implicit o crestere a cheltuielilor adiacente. Analiza comparativa dintre fostele si actualele resedinte de judete a relevat existenta a cel putin trei tipuri de relatii. Investitorii straini au preferat orasele si regiunile cu acces rapid din exterior. care a condus la o abordare prudenta a problemei. prin localizarea lor. Husi fata de Vaslui). Timisoara. fiind urmata de alte 10 orase cu o valoare totala de peste 9 milioane dolari. Ramnicu Sarat-Buzau). Unul dintre tipuri este reprezentat de relatiile de subordonare clara a unor foste resedinte de judet. b) localizarea preferentiala a investitiilor straine a introdus unele elemente de instabilitate. 136-138 13 . Al treilea tip cuprinde relatiile de indiferenta dintre aceste doua categorii de orase (Sighetu Marmatiei-Baia Mare.

urmate indeaproape de Moldova.9%). dar principala a ramas migratia ruralurban. astazi aceasta este cea mai urbanizata inregistrand o valoare de peste 66%. Dobrogea se afla pe pozitia a IV-a. 158-160 14 .3%) si Moldova (44. azi. urmata de Muntenia si Oltenia. odata cu revenirea la imparirea administrativ-teritoriala pe judete si anul 1989. Cel mai spectaculos ritm de crestere a populatiei urbane l-au inregistrat regiunile Oltenia si Dobrogea. dinamica numarului de orase pe regiuni istorice ne arata ca dupa anul 1966 provincia care a castigat cele mai multe centre urbane a fost Transilvania. Daca in prima subperioada (1966-1980) s-a detasat Transilvania. Sistemele urbane care apar sunt mai degraba topologii definite de relatii de integrare. In aceste conditii apar in mod constant reorganizari periodice ale spatiului. Dispersarea sau 17 Ibidem. Zonele necesare cresterii sistemului nu vor fi obtinute prin expansiune ci printr-o mobilitate crescuta a resurselor si a capitalului. prin extinderea transportului si comunicatiilor. unde nivelul de urbanizare a inregistrat o crestere absoluta de circa 13 unitati procentuale. Natura structurilor urbane de azi nu mai este ordonata ca in sistemul urban traditional de o structura metrica si geometrica.17 Daca urbanizarea a evoluat istoric ca un proces de acumulari si locatii ale bunastarii. urmata de Muntenia si Oltenia. in toate regiunile istorice in intervalul 1977-1992. Cooperativizarea agriculturii si reducerea cererii de forta de munca in agicultura a creat un excedent la nivelul satului romanesc si o diferentiere neta intre veniturile realizate din agricultura si industrie. deformatie. Aceasta restructurare periodica a spatiului capitalului dezvolta o fluidizare a structurilor spatiale urbane. Astfel. Cele mai spectaculoase schimbari in ierarhia regiunilor istorice dupa gradul de urbanizare se inregistreaza intre 1956 si 2001. aparute dupa 1966 se ridica la aproape o treime din totalul numarului de orase. O alta cale de crestere a populatiwei urbane a fost decretarea de noi orase. p. Aceasta tendita de omogenizare s-a realizat prin promovarea unei politici de urbanizare bazata pe industrializarea extensiva. unificare si densitate. daca la nivelul anului 1956. in intervalul de dupa 1980 a beneficiat de un aport mai consistent Muntenia. Se naste o stare a acumularii flexibile in care problemele acumularii de capitaluri sunt rezolvate prin mecanisme ale deplasarii spatiale si temporale. Cele mai profunde schimbari au avut loc.cel mai mare era intre Dobrogea (66. orasul este determinat de capacitatea de a include circulatia acestui surplus. Caile de crestere a populatiei urbane au fost multiple. Ponderea oraselor noi. De-a lungul acestei perioade se remarca doua momente importante: 1968 cand s-au declarat 51 de noi orase. discontinuitate. De altfel. cand alte 23 de localitati rurale au primit statutul de oras.

s-ar putea asigura ca periferiile sa ajunga la aceeasi calitate de centru. Spatii colective pot fi pasaje comerciale. 2007. zone ale traficului feroviar in inima orasului au eliberat goluri in interiorul orasului de multe ori ele insele avand culoarea gri a periferiei dar amplasate in mijlocul orasului. in abordarea zonelor de centru ale orasului. spatii flexibile ale muncii. zone industriale parasite sau deplasari ale industriei catre periferie. Aceste goluri creaza posibilitatea de regandire a functiunii spatiului public si a spatiului privat cat si a relatiilor dintre ele. gari. Bucuresti. s-ar putea evita ca centrul orasului sa devina o forma a dezvoltarilor din periferia oraselor. Acest spatiu ar putea fi denumit spatiu colectiv. transformarea depozitelor de grane din Amsterdam in locuinte. cat si ale locuirii. sau folosit privat. dar analiza lor poate determina conservarea constructiei si transformarea ei fie in locuinta. Interiorul nu mai este spatiul individului. Trebuie redescoperite acele meserii ale mestesugului si artizanatului. Constructiile industriale de putine ori au valoare arhitecturala sau de ambient. 115 15 . sustinute de un sistem de transport public imbunatatit. in opozitie cu efemerul retelelor de comunicatie si a elementelor temporare legate de acestea. In acest sens spatiul colectiv este o noua varianta de spatiu public. an XIV. Ca tipologie posibila este cea a spatiului colectiv. In multe cazuri industria este cea care a creat goluri in oras. combinand facilitati ale timpului liber. parcaje. a cartierelor si a nucleelor nou create. in sensul specializarii acestora si posibila integrare a lor in viata orasului. fie prin dezactivarea ei la un moment dat. care resusesc sa balanseze eterogenitatea centrului orasului. parcuri de distractii. Pentru aceste actiuni exista exemple remarcabile in lume cum ar fi Docklands-urile londoneze. si totodata. Prin crearea unor functiuni multiple. Regenerarea urbanului=Urban Regeneration. care va exista pentru munca. nr. ale comertului. fie in mediateca. fie prin insasi expansiunea orasului care a transformat o zona initial de periferie in zona centrala. In acest nonspatiu al urbanului se cere din ce in ce mai tare prezenta unor elemente puternice capabile sa reziste multiplicarilor exponentiale in timp si spatiu a texturii urbane.18 Vechi porturi. El poate fi inteles ca un spatiu public in proprietate privata. va regenera orasul. Diversitatea poate aduce 18 Anca Otoiu. viata si recreatie. care poate determina calitati de centru. restaurarea vechiului port Rotterdam. ci este destinat unei diversitati de grupuri diferite de indivizi. in Arhitectura. p. birouri. la nivelul intregului sistem de nuclee. restaurante. ale muncii. dar si spatii ale activitatii economice. 1-2 (167-168). fie in muzeu.multilocalizarea actuala sugereaza ca metropola este un organism care se modifica. Diversitatea functionarii orasului. suprapuse. fie prin faptul ca a fost fortata sa paraseasca locatia industriala. Azi interiorizarea oraselor si a vietii acestora este un fenomen a carei importanta ia amploare.

Admiterea Romaniei in UE a presupus implementarea politicilor comunitare cu influenta asupra domeniului distributiei. se poate obtine stabilitate sociala prin incorporarea muncii difuze. fiscale. prin contributia multifunctionalitatii orientata catre orasul vital. Colaborarea militară în centrul şi sud-estul Europei (GENCOOP). România şi-a manifestat iniţiativa şi acţiunile în cadrul proceselor de cooperare regională din Europa Centrală şi de Sud-Est dintre care amintim aici: Procesul de Cooperare a Statelor Sud-Est Europene. Procesul de Cooperare Dunăreană. Din punct de vedere militar România este parte a Coaliţiei Internaţionale de Luptă Împotriva Terorismului. se poate urma desvoltarea economica actuala guvernata de regula descentralizarii. de la monofunctionalitate la polifunctionalitate. Forţei Mării Negre (Black Sea For). implicarea crescanda a firmelor transnationale in productia si comertul mondial. 116-117 16 . Ungaria. Forţei Româno-Ungare de Menţinere a Păcii. Politica comerciala a UE se caracterizeaza prin tendinte de liberalizare si deschidere catre libera concurenta a pietelor nationale si regionale. Slovenia. România-Republica Moldova-Ucraina. Acestea sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale 19 Ibidem. Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est.19 Apreciată drept un actor important al regiunii. extinderea rolului si ponderii serviciilor. Organizaţia Coperării Economice la Marea Neagră. Extinderea in interiorul orasului este importanta pentru durabilitatea activitatii economice. Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană. se poate raspunde cerintelor ecologice ale orasului. Forţei Multinaţionale de Menţinere a Păcii în sud-estul Europei. Elveţia şi Cehia. Gruparea GUUAM. se poate densifica textura urbana. Slovacia. orasul care munceste. ceea ce inseamna noi impulsuri si noi strategii in dezvoltare. Acordul Liber de Schimb Central-European. Iniţiativa Central-Europeană.fluidificare si concentrare orasului. Prin integrarea si amestecarea functiunilor in oras prin deplasarea la nivelul cartierului. ţara noastră participă la diverse forme de cooperare al căror rol este de a stabili legături ca şi de a creşte stabilitatea regională. Una din problemele cele mai importante pentru produsele exportate in tarile dezvoltate o reprezinta standardele de calitate. RomâniaUngaria-Austria. Masurile privind piata libera stipulate in cadrul tratatului de la Roma se refera la liberalizarea circulatiei bunurilor (formarea uniunii vamale) si inlaturarea celorlalte bariere netarifare barierele tehnice. Menţionăm aici trilateralele RomâniaBulgaria-Grecia. membru al NATO şi nou membru UE a demonstrat prin acţiunile sale că se poate constitui într-un pilon solid de stabilitate. p. Cooperării în domeniul păcii a ţărilor din centrul Europei la care mai participă Austria. România. România-Bulgaria-Turcia. Forţei de Geniu UngariaRomânia-Ucraina. administrative. De asemenea.

dreptul de informare sigura. reprezentarea consumatorilor la nivel comunitar si national. respectand mediul. greutate. reducerea costurilor. Ajutoarele de stat. Au fost incluse reglementari stricte in domenii cu impact asupra mediului: emisiile in aer. consumul de energie. In viziunea UE nu este suficient ca produsele sa raspunda numai nevoilor consumatorilor ci trebuie sa raspunda si conditiilor de protejare a mediului. zgomotul. 17 . radiatiile. favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale. protejarea consumatorilor. ceea ce are in vedere controlul asupra preturilor practicate de catre monopolurile publice. care tin de particularitatile sau cracteristicile sistemului constitutional economic al Comunitatii Europene. dar sunt esentiale in ceea ce priveste realizarea comertului exterior deoarece adoptarea si respectarea lor dovedeste conformitatea produsului cu o calitate deja cunoscuta si acceptata a bunurilor. furnizarea apei. securitatea publica. deseurile. Reglementarea performantelor economice. modificarile urbanistice. Standardele nu sunt obligatorii din punct de vedere legal. sustenabila. reprezentarea. examinarea comportamentului firmelor cu privire la practicile anti-concurentiale ale acestora. competitia este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata. compensarea pagubelor sau distrugerilor suferite datorita defectelor sau viciilor ascunse ale produselor. practici frecvent utilizate in Romania sunt considerate anticoncurentiale. protejarea intreprinderilor mici si mijlocii.produselor. adaptabilitate. care contribuie la mentinerea unui mediu competitiv. Politica concurentei dusa de UE are mai multe scopuri: integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in functie de cele mai avantajoase conditii. gradul de concentrare. cu un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale. informarea si educarea consumatorilor. durabilitate. utilizarea de materiale si energie. dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in plan global. performante. calitatea acestora (continut. protectia intereselor economice ale consumatorilor. impactul asupra mediului) cu scopul de a asigura protectia sanatatii consumatorului. recompensarea consumatorilor. cu ridicarea standardului de viata. protectia intereselor economice. In cadrul Pietei Interne. cu coeziune economica si sociala. cat si unor motivatii generale care tin de sistemul economiei libere de piata. neinflationista. manipulare. sanatatea si securitatea persoanelor angajate. design. In UE politica concurentei ocupa un loc deosebit de important datorita atat unor motivatii specifice. Programul CEE pentru Protectia Consumatorului si Politica de informare urmareste cinci aspecte: protectia sigurantei si sanatatii. protectia mediului. Politica de protectie a consumatorului se refera la protectia acestora in ceea ce priveste siguranta si securitatea in procesul de utilizare a produselor si serviciilor. Masurile din cadrul politicii concurentei au in vedere aspecte legate de structura pietelor. de monopolizare a acesteia. ambalarea.

intre mit si realitate. O ascensiune demna de remarcat o are piata produselor zaharoase. Inainte de 1990 piata dulciurilor era acoperita de numai cativa producatori locali. In ultimii ani concurenta importurilor a determinat producatorii autohtoni sa investeasca sume importante in modernizarea liniilor de inghetata pentru a obtine produse de aceeasi calitate ca si cele fabricate in alte tari. astfel incat dupa aplicarea taxelor vamale pretul produselor sa fie mai mic decat al celor fabricate in tara. Urmarea a fost ca. absorbtia unei importante parti a foetei de munca disponibilizate prin restructurarea unor giganti industriali. sectorul IMM-urilor detine peste 97% din numarul societatilor comerciale active. favorizand descentralizarea economiei.Veritabil motor al economiei. contribuind la procesul de restabilire a echilibrului macroeconomic. Ioana Bianca Chitu.21 Pe piata paralela. si-a amplificat continuu contributia la formarea produsului intern brut. prima marca locala de bomboane. 20 Mariana Dragusin. Pe piata uleiului se duce o lupta intensa intre producatorii interni si cei externi. Bucuresti. cu Silvana. a inghetatei se prezinta aceeasi situatie. In prezent. care limita posibilitatile de alegere. ceea ce insemna o gama de sortimente destul de restransa. perioada 19962000 a marcat o stabilizare a ritmului de crestere in jurul valorii de 5%. Numarul mare de intreprinzatori activati dupa 1990 a facilitat trabsferul de resurse din sectoare in declin spre cele aflate in dezvoltare. coordonator Dumitru Patriche. practic recreat dupa 1990. Din strainatate spre Romania au fost orientate exporturi de ulei la preturi subevaluate fata de pretul mondial. Spiritul intreprinzator la romani. Kraft Jakobs Suchard a patruns pe piata romaneasca in anul 1994 ca urmare a privatizarii companiei brasovene Poiana Produse Zaharoase. Ca urmare a unui management bine pus la punct firma brasoveana a ajuns sa detina 50% din vanzari ca volum pe piata romaneasca. 111 21 Marian Balasescu. in Comert si globalizare. sectorul de IMM-uri. mai ales dupa disparitia principalilor clienti externi. Producatorii au nevoie de sprijinul statutului roman pentru prezentarea si sustinerii prin reclama a propriilor vinuri. in acest moment cantitatea produsa in tara este de 8 ori mai mare decat cea importata. Daca anii 1990-1995 s-au caracterizat printr-un boom al nasterilor de IMM-uri (cu un varf in 1993 si 1994. p. 134 18 . aproape jumatate din totalul angajatilor acestora si realizeaza peste jumatate din cifra lor de afaceri. 20 Investitiile straine au fost facute si la noi in mai multe ramuri industriale. in Comert si globalizare. Bucuresti. la crearea de noi locuri de munca si a actionat ca principal agent al schimbarilor structurale. Intreaga productie de vinuri spumante din Romania a scazut dramatic. coordonator Dumitru Patriche. p. Patriotismul consumatorilor in conditiile mondializarii pietei bunurilor si serviciilor. 2003. pe fondul facilitatilor fiscale acordate de primii ani de functionare). 2003.

Pentru a nu insulta pe hindusi. atat exporturile in sistem lohn cat si cele integrate. cea romaneasca e mai cautata fiind considerata de straini mai buna si mai ieftina. cea a berii. McDonald's India a fost proiectata ca firma locala. cota lor a scazut la 29%. 135-138 19 . toate produsele fiind aprovizionate de la furnizori locali.22 Marile companii internationale. a caror calitate este pe masura pretului. Pe masura ce gusturile acestora devin din ce in ce mai sofisticate. Pe una dintre cele mai dinamice piete romanesti. care venereaza vacile a eliminat de la inceput carnea de vita din meniu. fabricile au fost cumparate de parteneri straini. Ca sa nu ofenseze pe musulmani care nu consuma carnea de porc a eliminat si acest produs din meniu. Asemanator au procedat si cei de la Pepsi Cola. Daca in anul 1997 producatorii independenti detineau 48% din piata. avand o experienta mai vasta in patrunderea pe alte piete a patruns pe piata Indiei dupa trei ani de eforturi fara precedent de a se adapta preferintelor locale chiar de la inceput. Competivitatea produselor textile romanesti a crescut foarte mult in ultimul timp. China si Republica Moldova. produsa in Asia. in extinderea lor pe pitele lumii s-ai lovit de rezistenta localnicilor acolo unde doresc sa patrunda. p. Rand pe rand. in 1999. au inceput sa dispara de pe piata romaneasca. marile companii investesc sume importante pentru a le satisface. Este de remarcat ca desi se vinde si bere irlandeza. In ultimii ani produsele ieftine din Turcia.O evolutie interesanta a avut-o in Romania piata lenjeriei de pat. Romania aflandu-se printre primele locuri in Europa. Investitii majore realizate de companii internationale au schimbat complet situatia pietii si gustul consumatorilor. Motivul pentru care importurile nu mai au cautare rezida in faptul ca romanii prefera sa achizitioneze produse autohtone. Doua astfel de cazuri s-au petrecut in Polonia. mai bune calitativ la preturi avantajoase. Adaptarea s-a produs datorita faptului ca McDonald's a inceput sa foloseasca materii prime exclusiv autohtone fiind prima companie internationala care foloseste materii prime ale tarii gazda. Romanii prefera in multe cazuri incaltaminte ieftina si de calitate inferioara. In berariile de tip britanic sau irlandez din orasele Romaniei se intalnesc multi turisti straini dar si romani. Firma McDonald's. iar conducerea 22 Ibidem. La fel de bine merge exportul si in privinta confectiilor. Grupurile internationale controleaza peste 80% din piata berii. Principalele piete ale confectiilor noastre sunt Germania si Italia. in dezavantajul celei produse in Romania. Pentru a infrange rezistenta opozitiei nationaliste. Firmele Pepsi-Cola si McDonald's au avut reale probleme cu consumatorii locali care nu au acceptat sa cumpere produse obtinute din materii prime importate. competitia pentru cucerirea consumatorilor este dura.

Gabriela Szabo. Hipermarketul se bazeaza pe conceptia expunerii la gramada a marfurilor si a amnevrarii minime a acesteia de catre angajatii magazinului. Hipermarketul combina principiile desfacerii cu amanuntul cu caracteristicile si facilitatile oferite de supermarketuri. Astfel. in 2000 peste 114 tari din lume gazduiau operatiuni ale unor comercianti cu amanuntul (retaileri) straini. In anii '90. care a incetinit aceasta dezvoltare. Si in Romania firmele au apelat la anumite strategii pentru a patrunde mai usor pe piata. Bucuresti. compania McDonald's a reusit sa patrunda cu succes pe piata Indiei. concernul turc Efes Brevery a dorit ca noul produs sa se identifice cu mediul local si cultural al Romaniei. Procesul a continuat in anii '90 cu o viteza uimitoare. Gama de produse pe care le comercializeaza un hipermarket depaseste sfera bunurilor de uz curent si include mabila. Mihaela Diaconu. aparate electrocasnice. Ilie Nastase. Conceptul de hipermarket a aparut in Franta in anii '60 (primul hipermarket a fost deschis in iunie 1963 la Sainte-Genevievedes-Bois) hipermarketurile cunoscand o crestere foarte rapida pana la intrarea in vigoare a legii Royer. Potrivit surselor statistice furnizate de EUROSTAT. Comertul cu amanuntul din Romania s-a imbogatit cu un nou tip de structura de vanzare. 2003. de magazinele care ofera reduceri de preturi si de depozite.fiind 50% locala. Hipermarketul a cunoscut un avant fulminant in Franta. in Comert si globalizare. Numarul comercinatilor europeni care opereaza pe piete straine si al retailerilor noneuropeni cu activitate in tarile UE se cifra la aproximativ 4000. ajungand pana la 22000 m². odata cu deschiderea primului hipermarket din Romania de catre grupul francez Carrefour. a activitatilor economice pe plan international. Asemanator a procedat si compania franceza Perrier Vittel cu marca de apa minerala AnaVie. Cand a fost lansata berea Caraiman. Dintre toate variantele avute in vedere compania a ales numele Caraiman. 139 24 Mihaela Asandei. avand o suprafata de vanzare mai mare de 2500 m². Hipermarketurile opereaza intr-un mod asemenator depozitelor. coordonator Dumitru Patriche. 231-232 20 . articole de imbracaminte etc. p. Se apeleaza de asemenea la realizarea reclamelor cu persoane indragite si apreciata de populatie cum ar fi: Gheorghe Hagi.24 Specialistii considera ca hipermarketul este un tip de magazin cu autoservire.23 Sfarsitul secolului al XX-lea marcheaza accentuarea tendinetei de extindere a afacerilor. Distribuitorii traditionali au fost de altfel foarte inceti sa recunoasca 23 Ibidem. Adrian Ilie. Impactul implementarii hipermagazinelor asupra economiilor aflate in tranzitie. Fenomenul a debutat la sfarsitul anilor 80' cand s-a produs expansiuni semnificative ale comerciantilor in afara granitelor tarilor de origine. marcand un moment de referinta in evolutia consumatorului. 1355 de retaileri au debutat pe pietele din Europa comparativ cu doar 106 in anii '70 si numai 4 in anii '50. in iunie 2001. p. Magazinele ofera reduceri de preturi clientilor care-si transporta afara din magazin produsele electrocasnice sau mobila pe cont propriu.

cand ea nu utiliza niciodata masina pentru cumparaturi. Acesta a semnat un contract de franciza cu grupul Carrefour in 1968. In anul 2003 a intrat pe piata romaneasca grupul francez Cora. mai urbane si cu gestiune mai stricta a costurilor. o arhitectura mai costisitoare.aceasta mutatie. anul cand este infiintata marca 25 Ibidem. Hipermarketurile au cunoscut o modificare majora din momentul crearii lor cand erau doar niste hangare vaste vanzand marfuri la pret scazut. Hyparlo este principalul partener in sistem franciza a grupului Carrefour. in cartiereul Militari. cu 12 hipermarketuri in Franta si trei in Italia. magazin care vinde subansambluri din care cumparatorii isi pot construi singuri diverse piese de mobilier-cu o suprafata de 9000 m² si un magazin Mobexpert de 7000 m². Hipermagazinul apartine firmei Hiprom SA. realizand o cifra de afaceri de 64. tendita este spre deschiderea unor suprafete mai reduse.25 Primul hipermarket inaugurat in Romania a fost acela al grupului Carrefour. Magazinul Carrefour din Bucuresti a fost ales de firma franceza pentru ca Romania este a doua tara din Europa Centrala ca numar de locuitori si pentru ca are un potential de dezvoltare ridicat. majoritatea romanesti. In anii 2000. contract expirat in 1974. grupul Carrefour a inregistrat un profit net de 1050 milioane euro. Devenit inventatorul conceptului de hipermarket. amplasat in zona de vest a capitalei. avand o suprafata de 9000 m² spatii de vanzare cu posibilitati de a fi extins la 12-15 mii m². in 2001 existand 9000 de magazine Carrefour in 29 de tari. fara nici o incercare de promovare. Grupul Carrefour este primul ca marime in Europa si al doilea in lume. Carrfour ofera cumparatorilor romani o gama de 50000 produse. dintre care 400 lucrau in hipermarket. p. care este un grup de distributie independent creat in anul 1960. argumentand ca era contra naturii pentru o familie franceza sa se adapteze la autoservire.8 miliarde euro/an. o amenajare mai ingrijita. in implementarea hipermarketurilor. Hipermarketurile evolueaza in doua directii: o mai buna gestiune a costurilor de exploatare. Carrefour continua sa se dezvolte permanent. ceea ce reprezinta o oferta de trei ori mai mare decat cea existenta in orice alta forma de comert desfasurata la acea vreme in Romania. 232 21 . In centrul comercial mai exista un magazin specializat in bricolaj Do It Yourself-Bricostore. In prezent. ajungand sa-si ceeze in ultimii ani o imagine caracteristica printr-o decorare mai luxoasa. dispunand de 2000 locuri de parcare. definitia si aplicarea unui marketing diferentiat adaptat clientilor tinta. Exista si o galerie comerciala de peste 6000 m² cu peste 40 de magazine si o zona de fast-food si restaurante. un joint-venture intre Carrefour si Hyparlo. Centru comercial avea peste 1400 de angajati. In 2000. dintre care 700 de hipermagazine deservesc annual peste 2 miliarde de clienti.

evaluarea riscurilor potentiale asupra starii de sanatate a populatiei prin studii toxicologice. ca o reactie fireasca a acestor firme la lipsa de oportunitati de dezvoltare pe pietele proprii. Cora comercializeaza in magazinul sau din Bucuresti peste 120000 de referinte. germane.26 In prezent pe piata romaneasca si-au facut intrarea o serie de alte grupuri straine (Plus. mai mult sau mai putin conventionale. pe langa aparitia de noi produse si o reinnoire completa a alimentaelor traditionale. avandu-se in vedere: garantarea inocuitatii produselor.8 miliarde euro/an. Penny acestea adaptandu-si oferta si pentru orase cu o populatie de sub 50000 de locuitori. Explozia sortimentala a bunurilor de consum alimentar care a inceput in ultimele decenii ale secolului XX si continua si astazi a generat. realizand o cifra de afaceri de 4. Aparitia si extinderea ofertei de alimente netraditionale si neconventionale. Detailistii europeni au exploatat oportunitatile din tarile aflate in tranzitie imediat dupa liberalizarea acestor economii. care dobandesc performante nutritive din ce in ce mai ridicate. Bucuresti. in timp. Billa. Real. coordonator Dumitru Patriche. a cerealelor cu vitamine. Pana in anii '40-'50 se poate vorbi de faza “conceptului de provenienta” al produsului alimentar. In anii 2000 Cora avea 65 de hiperbagazine in Franta si 84 in lume (Belgia. Mutatiile care au avut loc in domeniul alimentatiei au avut ca efect. Printre factorii care determina dinamica ofertei de alimente se numara si descoperirea de noi materii prime.Cora. devenind asfel cel mai mare hipermarket din Romania. o modificare a conceptului de produs alimentar. Madagascar. modificate. engleze in tarile din aceasta parte a Europei. O data cu inceperea utilizarii pesticidelor si aditivilor se trece la faza “conceptului de compozitie”. p. acesta provenind din culturi si crescatorii si continand componente naturale. informarea corecta a consumatorilor. foloseste 80 de case de marcat si dispune de 2000 de locuri de parcare.27 Imbogatirea alimentelor in unele din componentele lor naturale (imbogatirea margarinei cu acizi grasi nesaturati. a laptelui cu calciu. 233 27 Magdalena Bobe. Ridicat in anul 2003 hipermarketul Cora din Bucuresti se intinde pe o suprafata de 16000 m². Ungaria). p. care intra in circuitul alimentar. 302 22 . Expansiunea produselor imbogatite. au condus la o extindere a conceptului de produs alimentar. generand un salt conceptual despre alimentatie. Hipermarketurile constituie un model de implementare a firmelor de distributie franceze. oferind locuri de munca pestru 800 de persoane. transformate a determinat masuri sporite de verificare a calitatii lor si a efectelor asupra sanatatii consumatorilor. specifice. o galerie comerciala cu 80 de magazine si restaurante. conform principiului “totul sub acelasi acoperis”. fier si fibre alimentare) ca si diminuarea unor componente din continutul lor. mai ales dupa 1989. determinarea valorii lor 26 Ibidem. Reunion. in Comert si globalizare. Antile. 2003.

fiind neglijat impactul complex pe care aceasta il are asupra mediului natural si social. a celor fortifiate cu proteine. construirea de locuinte a inregistrat un declin puternic. atentionand asupra problemelor ecologice pe care le presupune o dezvoltare economica necontrolata.28 Asigurarea calitatii locuirii face parte din categoria necesitatilor fundamentale ale omului. analizate sub raport cantitativ 28 Ibidem. cunoscandu-le rolul primordial al acestora in procesele vitale. calitatea lor nutritiva ridicata. Astfel. semintele de leguminoase. Atentia cea mai mare a cercetatorilor a fost indreptata spre obtinerea substantelor proteice.nutritive prin studii nutritionale. primii care au folosit si au impus in circuitul stiintific acest concept. nu se poate vorbi de o politica coerenta de locuire. plante din flora spontana. Surse de proteine de origine animala care au inceput sa-si gaseasca din ce in ce mai mult utilizarea in alimentatie ca proteine sunt: subprodusele rezultate in urma industrializarii carnii. fie prin relevarea potentialului biologic si tehnologic al unor resurse neconventionale (soia. Constructia de blocuri a incetinit. moluste. de importanta apropiata celor alimentatiei si sanatatii. ciupercile. O prima categorie de produse neconventionale poate fi considerata cea a alimentelor imbunatatite din punct de vedere nutitiv si. crustacee). in special. Practic dupa 1989. care pot fi obtinute pe doua cai: fie prin extragerea unor parti din materiile prime traditionale. Calitatea vietii include totalitatea bunurilor si serviciilor. In comparatie cu alte state ale UE. semintele oleaginoase. numarul mediu de camere pe locuinta este cel mai mic. Densitatea locativa este cea mai ridicata dintre toate statele UE. insuficient sai chiar nevalorificate. in jur de 80 % dintre locuintele nou construite fiind case individuale situate in mediul rural si lipsite in multe cazuri de acces la utilitati. reflectata printr-o mare valoare biologica. Surse de proteine de origine vegetala identificate ca surse de proteine sunt: cerealele. Romania ofera conditii de locuit dintre cele mai precare. plantele verzi. au fost ecologistii si cercetatorii mediului urban. doar prin aportul cresterii economice. Cercetatorii din domeniul alimentatiei au descoperit si continua sa descopere noi surse agroalimentare. unele alge. ale mediului inconjurator si energiei. cu valori inferioare Bulgariei sau Poloniei. conexe dezvoltarii sociale si economice. subprodusele rezultate in urma industrializarii laptelui. circa 90 % dintre locuintele urbane avnd trei sau sub trei camere. p. una din problemele de baza ale sistemului de protectie sociala in Romania se refera la lipsa unei politici coerente in domeniul locuirii. 304-305 23 . Romania avand suprafata medie locativa si suprafata locativa afectata unei persoane cele mai mici. De asemenea. Dupa 1989. Din acest punct de vedere. Conceptul de “calitate a vietii” a aparut si s-a dezvoltat ca o reactie critica fata de modul de apreciere a necesitatilor umane.

Este criticat Fondul Monetar International pentru abordarea grobalizanta si omogenizanta. de care beneficiaza membrii unei comunitati umane. calitatea vietii psihice. cultura). morbiditate). transport. stress. Multi cercetatori in domeniul economiei considera ca principalele vinovate de adancirea crizelor economiei globale. Capitolul III Reacţii ale localului faţă de inserţia fluxurilor globalizante Mişcări antiglobale Globalizarea este extinderea economiei de piata neoliberale pe arii si regiuni tot mai extinse. neadaptata la context. Banca Mondiala.). conditii de munca etc. Acestea cuprind patru componente de baza: calitatea vietii materiale (locuinta. calitatea vietii spirituale (invatamant.si calitativ. pe care o aplica diverselor tari. dotari edilitare. fara sa ia in calcul diferentele 24 . Organizatia Mondiala a Comertului si Fondul Monetar International. calitatea vietii biologice (alimentatie.

cit. 5-6 25 . O consecinta a acestui fapt este ca devine tot greu sa gasim ceva care sa nu fi fost afectat de globalizare. cel dintre global si local.. Drept ultima faza a monializarii. adesea reformele impuse de FMI nu au reusit sa rezolve problemele economice ale tarilor sarace. p. ci si politico-cultural asistam la extinderea grobalizarii prin extindrea unui model unic de guvernare in lume. politic putem vorbi despre McLume prin raspandirea si impunerea unei unice orientari politice. Multi cercetatori considera ca prin globalizare asistam la un conflict definitoriu. Pentru cei care se opun exceselor globalizarii speranta pare sa rezide in forma alternativa a globalizarii. ar trebui sa se ralieze la cealalta forma majora de globalizare. politic si economic american. pe baza unui numar limitat de principii. glocalizarea. ci se inscrie intre cele mai accelerate procese de schimbare a paradigmei globale si modificarea acestui fenomen este cantitatea mereu sporita de profit pe care o poate genera. mai ales al Statelor Unite (care au drept de veto in adopatarea deciziilor FMI) si in detrimentul statelor sarace. de a genera diversitate. globalizarea economiei determina o tot mai accentuata 29 Cassian Maria Spiridon. In fiecare comunitate. Cei care doresc sa se opuna globalizarii. Americanizarea este un fenomen global prin care se urmareste cresterea influentei americane pe intreaga planeta si in toate domeniile inckuzand forme de imperialism cultural.29 Nu doar cultural. conflictul care are loc antreneaza grobalul si glocalul. Putem spune ca glocalul este sau ar putea fi o sursa de unicitate si de inovatie mai semnificativa decat localul. Obiectivul mcdonaldizarii este crearea. 3-4 30 Ibidem. Daca economic avem o mcdonaldizare a lumii. Glocalul conserva importante vestigii ale localului. glocalul a preluat o parte din acest rol. institutional. Pentru tot mai multe zone ale lumii. p. In realitate conflictul este intre grobalizare si glocalizare.30 Localul continua sa-si pastreze unicitatea si capacitatea de inovatie. Aceasta presupune triumful aproape deplin al globalizarii in lume. Grobalizarea in general si Fondul Monetar in particular au actionat in favoarea statelor bogate. glocalizarea. Desi misiunea Fondului Monetar International este sprijinirea tarilor sarace oferindu-le ajutor economic.nationale. Glocalizarea reprezinta ultima reduta a majoritatii formelor locale agonice sau deja afectate de grobalizare. Este evident cu mcdonaldizarea nu se margineste la industria fast-food si nici la Statele Unite. Cel mai important exemplu este raspandirea grobala a sistemului politic democratic. a unui model formal care poate fi reprodus pretutindeni. op. alternativa pare sa fie in a alege intre ceea ce este inerent si profund globalizat-grobalizarea-si o realitate in care globalul se impleteste cu vestigiile localului-glocalizarea. mai precis grobalizarii. Daca localul in sine nu mai reprezinta o sursa de unicitate.

In prezent exista temerea ca se manifesta un nou val de opozitie fata de globalizare. tarile bogate dictand celor sarace sa-si desfaca pietele.31 Intrepatrunderea economiilor nationale se reflecta in cresterea rolului schimburilor comerciale. In aceste tari. cel mai dramatic aspect al globalizarii este cresterea comertului. integrarea intr-o masura tot mai mare a economiilor din intreaga lume. firmele multinationale dezvolta afaceri dincolo de frontierele nationale. economiile nefiind capabile sa realizeze investitiile necesare pentru a putea beneficia de pe urma avantajelor comparative. Globalizarea-efecte pozitive sau negative?. In tarile in dezvoltare sarace. 2003. corespunzand punerii in aplicare a retelelor mondiale de productie si de informatii. Un recunoscut economist. Au existat si exista numeroase discutii cu privire la globalizare. Manoela Popescu. spiritul antreprenorial este slab reprezentat. exportului si importului. dovada fiind marsurile de protest de la Seattle. miliarde de dolari sub forma fluxurilor de capitaluri circula dintr-o tara in alta. Desi transferul fortei de munca dinspre domeniile cu productivitate redusa catre cele cu productivitate ridicata duce la cresterea venitului national. trecerea fortei de munca din domeniile cu productivitate redusa in stare 31 Viorica Ionascu. privite in ansamblu. problemele sunt si mai complicate. Lucratorii migreaza dintr-o tara in alta. in Comert si globalizare. Washington. Insa exista si alte aspecte. ratele somajului sunt ridicate. a investitiilor si a capitalurilor straine in formarea produsului intern brut in cadrul fiecarei tari participante. Chiar si liberalizarea unilaterala a pietelor va fi in beneficiul acelei tari. altii adopta o pozitie mult mai moralista. De aici rezulta ca cea mai mica defectiune dintr-o tara poate conduce la blocarea intregului angrenaj. 81 26 . Acestia privesc instaurarea globalizarii ca pe un proces injust. Desi unii se opun globalizarii ca urmare a pierderii locurilor de munca. iat capitalul este rar. Walsh Stiglitz sustine faptul ca libertatea comertului permite fiecarei tari sa castige pe masura ce speculeaza avantajele comparative de care dispune. Argumentul ca economia in ansamblu are de castigat este contestat de o serie de specialisti.intrepatrundere a economiilor nationale. p. in timp ce primele isi mentin protectia acordata firmele interne. Genova. coordonator Dumitru Patriche. Etapele mondializarii sunt: -internationalizarea legata de dezvoltarea fluxurilor exporturilor -transnationalizarea fluxurilor de investitii si a implantarilor in strainatate -globalizarea. deoarece acesti agenti economici sunt practic prezenti pe toate pietele lumii (vezi impactul mondial asupra industriei auto provocat de cutremurul din Japonia-martie 2011). Locurile de munca sunt distruse intr-un ritm mai rapid decat sunt create. Bucuresti. iar ideile sunt transmise prin internet in mod continuu. Reducerea barierilor comerciale poate duce la pierderea locurilor de munca si la falimentul intreprinderilor.

fluxurile de investitii străine directe in lume. Favorizarea pătrunderii fluxurilor globale Din perspectiva istorica putem distinge doua tipuri de centre corespunzatoare a doua etape de globalizare-primare si secundare. Statistica originii principalelor firme transnationale. de circulatia internationala a capitalului. au atins 315 miliarde dolari. Marius Marinas. social.. Cosmin Mosora. op. etnic. ulterior al unor state din America Latina (Brazilia. Prin constituirea in timp a marilor imperii coloniale influentele europene au marcat puternic destinul ulterior al majoritatii statelor extraeuropene din toate punctele de vedere (economic. Cea mai mare parte au asigurat-o tarile tarile industrializate-271 miliarde de dolari. Ele se constituie ca o a treia generatie de nuclee in procesul de globalizare. Acestea au reprezentat primele focare de iradiere a europenizarii intregii lumi. Unii cercetatori consemneaza sinonimia dintre mondializare si globalizare. Pentru ca deschiderea comerciala sa duca intr-adevar la cresterea veniturilor. Turcia). influenta acestora neavand insa un caracter planetar. Cele primare corespund vechilor civilizatii maritime europene (Portugalia. Anglia. Potrivit unor date ale Organizatiei Mondiale de Comert schimburile mondiale de bunuri si servicii s-au ridicat in 1995 la circa 6000 miliarde de dolari. Venetia. Tot in 1995. Nasterea celei de-a doua generatie de nuclee globalizate are loc dupa cel de-al doilea Razboi Mondial la baza acesteia stand dezvoltarea economica si tehnologica diferentiata. O pondere ridicata din aceste investitii a avut ca destinatie tarile 32 Dinu Marin. evidentiaza concentrarea acestora in SUA. cit. trebuie sa fie insotita de alte masuri care sa ajute tarile sarace sa beneficieze de avantajele comparative. p. Avantul economiilor din Asia de Sud-Est intr-o prima faza. Tot pe acelasi palier al centrelor primare se leaga actiunile intreprinse de marile imperii continentale (Rusia.de somaj nu poate genera decat reducerea venitului national. secretar al Trezoreriei SUA in anul 2000 aprecia ca integrarea globala are nevoie de integrare financiara. Olanda. Lawrance Summers. Aceste zone au constituit nucleele de difuzie a capitalului in intreaga lume. crizele financiare internationale putand duce la dezintegrarea globala. Genova). mai mult cu 40% decat in 1994. cultural. Mexic) al Chinei sau Indiei. respectiv o crestere cu 42% fata de 1994. politic. Franta. Acestea s-au constituit la randul lor in noi centre de difuzie a capitalului si a tehnologiilor catre regiuni invecinate. 25 27 . Cristian Socol. periferice sau mai slab dezvoltate. In acelasi an au fost recenzate 40000 de firme multinationale care au produs prin filialele lor din strainatate 8% din produsul national brut mondial.32 O serie de alti cercetatori au identificat cateva dintre dilemele globalizarii. Uniunea Europeana si Asia de Sud-Est. Spania.

fluxul de capital privat spre lumea a treia a atins 170 miliarde dolari. iar cele mai dezvoltate dintre acestea (Taiwan. Statele Unite au primit 60 de miliarde. OPEC. In anul 1994. Numai in 1995. numai 28% din cele 320 multinationale realizau 60% din cifra lor de afaceri in strainatate. etnic. Tocmai in acest sens au fost constituite. Tocamai pe aceasta baza. ca de exemplu Filipine. IMF. AFTA. in statele sarace au fost mai multe locuri de munca. au actionat si actioneaza institutii precum GATT. evoluare-prognoza (2001-2002) sunt subliniate cateva dintre consecintele globalizarii: accelerarea si spargerea/penetrarea frontierelor din punct de vedere geografic. politic. globale (G8. extinderea organismelor internationale. Din perspectiva istorica se observa ca economiile sunt acum mai deschise catre lume. iar nivelul vietii s-a ameliorat. Astfel. OCDE. a vinde sau a deplasa intreprinderi sau alte bunuri acolo unde acestia vor si cand o doresc. CIS. a frontierelor politice cu cele etnice. furnituri si echipamente in statele in curs de dezvoltare. GUUAM. circa 460 miliarde dolari au fost investiti intre 1988-1996 sub forma de uzine. Transferurile de capital permit ameliorarea vietii a milioane de oameni. Situatii similare au fost inregistrate si pentrul anul urmator. Mondializarea prezinta forme si progrese sub efectul schimbarilor institutionale si juridice planificate si formulate intr-o serie de acorduri internationale.bogate. tarile in curs de dezvoltare au primit cifra record de 100 miliarde dolari investitii. dar firmele de aici au investit peste frontiere 96 de miliarde de dolari. fata de cum erau ele inainte de 1914. Singapore. acord ce are in vedere sa confere investitorilor transnationali. Intr-un studiu din comprimarea temporala The Global Century “Globalization an National Security”-analizaa multor tendinte existente. ALENA (Acordul de liber schimb nord american). Guvernele au decis sa reduca obstacolele din comertul mondial si sa elimine controlul schimburilor. UE. fracturarea. fara nici o restrictie dreptul de a cumpara. potrivit cifrelor Natiunilor Unite. o crestere de 200 % in raport cu 1990. OAS). MERCOSUR. WTO. infiintarea. OMC. NATO. ASEAN. Pe de alta parte. salarii mai mari. transcenderea limitelor. Aproape trei sferturi din valoarea adaugata de multinationale este inca produsa in tarile lor de origine. spatiului si timpului pe termen lung. Migratia fortei de munca este mult mai restransa acum fata de sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. GCC. intensificarea complexitatii. manifestata prin intrepatrunderea economicului cu politicul. In ceea ce priveste caile si modalitatile de implementare a globalizarii mentionam: subordonarea economica si financiara urmata de subordonarea politica. economic etc. Mexic. SAFTA. In anul 1998 a fost proiectat Acordul Multilateral in ce priveste investitiile (AMI). Coreea de Sud) au investit peste frontiere 47 miliarde de dolari. universalizarea normelor si a valorilor. integrarea pietelor (se poate 28 .

document cu referire la prepozitul Sibiului. iar numarul abonatilor la telefonia celulara a crescut de la aproximativ 10 milioane in 1990. Capitolul IV Studiu de caz: Judeţul Sibiu Fluxuri globalizante tradiţionale şi moderne Fluxuri tradiţionale Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191. preluarea parghiilor financiar bancare. 29 . Documentul se referă la organizarea bisericească a coloniştilor (numiţi în documente teutoniciecclesia Theutonicorul Ultransilvanorum. instituirea treptata a monopolului transnational asupra fluxurilor comerciale. la 755 milioane in 1990.exemplifica cu cresterea liniilor telefonice de la 89 milioane in 1960. la peste 150 milioane in 2000). în 1192-1196. Procesul care a declansat schimbarile fundamentale din economia mondiala sunt legate de dezvoltarea rapida a serviciilor pentru intreprinderi ca si de explozia informationala fara precedent (caracteristica in special ultimilor decenii). preluarea pargiilor economice. când papa Celestin al III-lea confirmă existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania. Caracterul ireversibil al procesului de globalizare a devenit evident dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Poli economici s-au conturat in jurul SUA si a Europei occidentale.

19 34 Alexandru Avram. Începând cu anul 1543. având în vedere afinităţile etnice şi culturale. în faţa unei situaţii noi în care a fost nevoită să practice o politică duplicitară.34 Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohacs în anul 1526. Municipiul Sibiu. când noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile oraşului. Centrul istoric. arhitectura oraşului. saşii au adoptat reforma religioasă. 16 30 . sociale. iar în 1206-saxoni). ocuparea capitalei Buda (1541) şi întemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea săsească. Sibiul fiind primul scaun meţionat. o mărturisesc şi în prezent. În 18 februarie 1614. trecând in corpore la confesiunea luterană pe care. Avem în vedere evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul. când prootomană. marcată de activitatea breslelor. într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma de Hermannstadt. Topografia monumentelor din Transilvania. abia în anul 1302 este semnalat începutul organizării saşilor în scaune. iar spre sfârşitul secolului al XIX-lea erau atestate 40. Köln. De aceea. în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle. când cea filohabsburgică. Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă. În 1610 Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory. mai cu seamă Ludovic cel Mare de Anjou (1342-1382). În anul 1355 este atestată provincia Sibiului cu cele şapte scaune. Numărul breslelor a crescut treptat. Bucuresti. Primele statute ale acestora (1376) amintesc de existenţa a 19 bresle cu 25 de meserii. în a doua jumătate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas. sosiţi în provincia Sibiu în timpul domniei regelui Geza al II-lea (1141-1162) şi organizaţi într-o prepozitură în timpul domniei regelui Béla al III-lea (1172-1196). implicit edilitară şi administrativă. Sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care vor influenţa evoluţia vieţii economice. de către ambele puteri militare. Din această cauză. oraşul va fi asediat de mai multe ori. şi implicit cea sibiană. Vasile Crisan. 1999. Atestat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321. Din aceste 33 Alexandru Avram. Ioan Bucur. în marea lor majoritate. p. în interiorul incintelor fortificate mai existau doar 53 de gospodării. la bătălia de la Şelimbăr (1599). Sibiu-ghid cultural turistic. care au incendiat mare parte a clădirilor existente în faţa incintelor fortificate.flandrezi. 1998. Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirmă coloniştilor germani o serie de privilegii. În anii 16011603 Sibiul este supus asediului trupelor conduse de Sigismund Báthory. atunci când au fost introduse modele occidentale în domeniile mai sus meţionate. Despre o adevărată dezvoltare economică. p.33 Incipienta organizare administrativă şi religioasă a saşilor a fost frânată de năvălirea tătară din anul 1241. se poate discuta din timpul domniei regilor angevini.

adaptarea la terenul denivelat şi la traseele preexistente ale unor drumuri comerciale ce se intersectau aici. p. Dualismul austro-ungar a fost caracterizat în Transilvania printr-o politică de maghiarizare a celorlalte naţiuni. în 1859 funcţionau alte două. tramvaiul electric fiind introdus în oraş în anul 1905. în Sibiu au funcţionat 33 de întreprinderi industriale.35 Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea. marcată de reforme în spirit iluminist. la 11 aprilie 1875 au fost desfiinţate breslele. asant şi inclus progresiv în perimetrul oraşului. Edictul din 4 iulie 1781 acordă dreptul de concivitate tuturor cetăţenilor principatului. Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic. vecinătatea spre vest a unui teren mlăştinos. În anul 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu. Uzina electrică a luat fiinţă în 1896. Biserica romano-catolică va fi promotorul stilului baroc cu impact asupra arhitecturii oraşului. Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea. va aduce şi altor etnii în afara celei germane posibilitatea de a locui în interiorul oraşului Sibiu. cu trasee sinuoase ale străzilor. Puterea administrativă a fost exercitată de către guberniul care şi-a avut sediul la Sibiu între 1692 şi 1790. Mai târziu unele ateliere se vor transforma în fabricile Rieger şi Hess. Tot la Sibiu se afla comandamentul armatei austrice. Din punct de vedere economic. 16 36 Ibidem. Locuinţele patricienilor se grupau tot în aceste pieţe sau în imediata apropiere. Sibiul păstrează o puternică amprentă medievală. deşi saşii îşi menţin religia luterană. a călugăriţelor ursuline. 17 31 . În secolul al XVIII-lea oraşul se extinde dincolo de zidurile de incintă. având o compoziţie liberă.36 Din punct de vedere urbanistic. centrul spiritual al luptei de eliberare naţională a românilor. Piaţa Mică şi Piaţa Mare. cea de lumânări şi acid sulfuric. Între 1840 şi 1918. iar în vest cartierul Lazaret. organică. Domnia împăratului Iosif al II-lea. Treptat prezenţa populaţiei româneşti este tot mai pregnantă. în locul acestora înfiinţându-se cooperative ale patronilor meseriaşi. sunt câţiva dintre parametrii ce au orientat acest tip de dezvoltare.cauze cu greu se poate vorbi de un program constructiv susţinut. Lunga evoluţie în timp a ansamblului. saşii pierzându-şi privilegiile şi autonomia teritorială în anul 1876. dând acestui nucleu central şi mai multă 35 Ibidem. în nord-vest cartierul Terezian. formându-se treptat câteva nuclee urbanistice: în partea de sud-vest cartierul Iosefin. Din punct de vedere confesional. p. în nord cartierul din faţa porţii Turnului. În nucleul central se simte rolul ordonator al primelor două incinte fortificate. ce au determinat în bună măsură geometria ansamblului celor trei pieţe-Piaţa Huet. Dacă în 1790 existase doar o singură fabrică de zahăr. asistăm la contraofensiva bisericii catolice prin sosirea la Sibiu a călugărilor iezuiţi şi franciscani.

Spre 1150 ar fi apărut casele de pe latura de nord a str. format dintr-un corp de clădire dreptunghiular cu latura scurtă la stradă. cu greutate poate fi atribuită o clădire unui anume stil arhitectonic. ar fi fost parcelată deja latura sudică şi cea de vest a Pieţei Mari precum şi porţiuni din străzile Mitropoliei. aparţinând stilistic mai multor perioade. 25 38 Ibidem. precum şi un cimitir (şi o primă biserică) în zona actualei biserici a Azilului. cel mult trei travee dispuse spre limita din spate a parcelei (cameră-bucătărie-cameră). care s-ar fi plasat în zona str. deoarece. În jurul anului 1240. în Oraşul de Sus 37 Ibidem. Cel mai vechi tip de casă. Această ipoteză pledează pentru existenţa unui nucleu anterior colonizării săseşti. Avram Iancu. până târziu în secolul al XVIII-lea. Toţi cercetătorii evoluţiei arhitectonice a Sibiului preiau teoria conform căreia. fără excepţie casele databile în secolele corespunzătoare goticului au traversat mai multe etape de construcţie.37 Cele mai vechi elemente de arhitectură civilă din zid păstrate datează din perioada corespunzătoare stilului gotic (sec. localitatea era un sat format din case aşezate de-a lungul actualelor străzi Faurului şi 9 Mai. iar pinionul iniţial în secolul al XIV-lea era în trepte. în Oraşul de Jos.38 Dacă edificiile de tip rural se construiesc. ele fiind ridicate pe parter. pinioanele în trepte fiind plasate lateral. este tipul rural. p. anterior invaziei mongole. majoritatea au suportat extinderi sau transformări. p. în locul pinionului în trepte apare un pinion sau fronton triunghiular ascuţit. Din această cauză. Într-o perioadă ulterioară. În aceeaşi perioadă ar fi apărut câteva case de pe latura sudică a Pieţei Mari. de cele mai multe ori fără subsol şi fără fundaţii. acoperişul având două ape cu coama perpendiculară pe stradă. în general. acoperiş cu coama paralelă cu faţada. în secolul al XV-lea. Faţada era structurată pe două axe. P. Argintarilor-Piaţa Aurarilor-Târgului. Pe la 1200 ar fi fost definitivat nucleul Pieţei Huet cu biserica iniţială. XIV-XV). argumentarea bazându-se pe forma diferită a parcelelor din acea zonă. compus din două. între circa 1125 şi secolul al XVI-lea. acoperişul păstrându-şi panta abruptă. Niedermaier stabileşte 12 etape de evoluţie a Sibiului. cu o piaţă iniţială pe locul unde actualmente se află cazarma Dragonilor. Nicolae Bălcescu sau Magheru în Oraşul de Sus. Trama stradală era în linii mari definitivată în momentul fortificării acestei zone între anii 1357-1366. Acest tip coexistă cu planul având latura lungă la stradă. Dacă numeroase clădiri din zid au avut faze iniţiale din lemn-aşa cum reiese din rezultatele săpăturilor arheologice. care la rândul său este întâlnit până la începutul secolului al XIXlea. Faurului şi 9 Mai. 26 32 . s-au păstrat încă numeroase case din lemn. la începutul existenţai sale.consistenţă.

realizate iniţial pe parter. dotate cu elemente artistice (ancadramentele de poartă. dar care la Sibiu apare abia în epoca gotică-turnul locuinţă (Casa Haller. număr sporit de încăperi. Acum au loc intervenţii edilitare asupra vechilor construcţii. De asemenea. cu faţada principală structurată pe mai multe axe. privilegiile economice. Bavaria. Necesităţile crescânde ale acestei noi pături sociale. Casa Altemberger). Sunt cunoscute cazuri în care casele de patricieni înglobează un corp de clădire de sorginte romanică (frecventă în Italia). str. 16). ridicarea la statut de oraş. cit.39 Între mijlocul secolului al XIV-lea şi sfârşitul secolului următor oraşul este dotat cu un număr considerabil de edificii de interes colectiv. a apariţiei unor cirpuri suplimentare de clădire extinse în adâncimea 39 Alexandru Avram. existenţa a 19 bresle (1376) au determinat o evoluţie arhitectonică corespunzătoare. fie în forma literei L. Multe dintre principalele familii din pătura conducătoare a Sibiului erau originare din alte zone ale Europei: Italia. a unui nou tip de clădire pus în legătură cu originea etnică a patriciatului săsesc. începând cu sfârşitul secolului al XV-lea.pătrunde un nou tip urban. Avram Iancu (nr. conform perceptelor noului sistem italian de fortificaţii. unele legate strict de activitatea breslelor. li se adaugă spre piaţă arcade. 5. fiind definitivată tipologia caselor de meseriaşi. Clădirile din această categorie se caracterizează prin planul în forma literei L. Dezvoltarea economică a localităţii. o parte dintre acestea păstrând ancadramente gotice. au contribuit la dezvoltarea. cu planul fie dreptunghiular. Polonia. chiar tendinţa spre lux. deşi tradiţia gotică era puternică. 9). în Transilvania. uşi ferestre sculptate în piatră şi în lemn. le corespunde din punct de vedere stilistic Renaşterea. coama acoperişului fiind paralelă cu faţada.. 7. numărul gospodăriilor impozitate ajungând în 1458 la 896. Boemia etc. coama acoperişului fiind dispusă paralel cu faţada. în 1370 este menţionată hala măcelarilor. Astfel în 1466 se construiesc casele breslelor cojocarilor şi croitorilor. Caselor. spre mijlocul secolului al XV-lea. conforme cu gustul şi obiceiurile epocii. Celei de-a doua jumătaţi a secolului al XVI-lea şi secolului următor. 8. Mijlocul secolului va fi marcat de debutul lucrărilor de edificare ale bastioanelor în formă de pică. 28-29 33 . 10. casa de breslaş. Semnalăm numeroase intervenţii asupra caselor de breslaşi (introducerea pe scară largă a arcadelor sau loggilor) sau de patricieni care sunt amplificate. 2. Vasile Crisan. inclusiv prin modificarea planului. Anterior. Prin intermediul familiilor respective. a importantelor legături comerciale cu zonele mai sus amintite au pătruns influenţe arhitectonice însemnate. Din această perioadă datează elementele renascentiste de la câteva din casele situate în Piaţa Mare (nr. oraşele hanseatice. p. mai multă clădiri au suportat refaceri substanţiale în spiritul noului stil. Silezia. în sensul închiderii frontului la stradă. op.

Ioan Bucur. menţionăm apariţia unei noi închisori pe str. pinion sau fronton triunghiular sau trapezoidal. între anii 1778-1786 reşedinţa sa principală.41 Trebuie subliniată preocuparea crescândă pentru dotarea oraşului cu edificii de interes public. Astfel. 41 42 Ibidem. care va găzdui şi colecţiile viitorului muzeu deschis pentru public în anul 1817. în diverse spaţii publice au fost amplasate fântâni după modelul celei din Piaţa Mare. în 1721 se dispune pavarea străzilor. apoi se edifică primele monumente ecleziastice în stil baroc (biserica şi seminarul iezuit). sunt dispuse la stradă cu latura scurtă. cât şi pe domeniile proprii (Avrig şi Sâmbăta de Jos). posesor al unei averi considerabile. După instalarea unui climaz de pace se constată un avânt edilitar al cărui promotor a fost la început biserica romano-catolică. Centumvirilor (1769). Recensământul din 1751 constatase că în Oraşul de Sus mai existau 61 de case de lemn din totalul de 461. primul teatru al oraşului în Turnul Gros. are ferestre mici cu deschidere la faţă sau prevăzute cu obloane pline. p. în cazul din urmă acoperişul cu coama perpendiculară pe stradă este teşit în aceeaşi direcţie. noua şcoală în curtea bisericii evanghelice (actualul Liceu Brukenthal). Turnului. În Sibiu construieşte.. Astfel. A fost construită o şcoală catolică precursoare a seminarului iezuit (1692). 40 41 Ibidem. Acestea. Dintre tipurile de casă construite în cursul secolului al XVIII-lea distingem două. În 1775 este pavată strada Nicolae Bălcescu şi lărgit pasajul de trecere din Piaţa Mare spre Piaţa Schiller. impuse de sistemul Vauban. Spre limita din spate a parcelei. Între cele două două corpuri apare o împrejmuire protejată cu ţigle în care este practicat golul porţii.42 Samuel von Brukenthal.40 Odată cu înglobarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic. construcţia hanului Curtea bistriţeană pe str. altele au fost transformate corespunzător noilor percepte stilistice (mănăstirile franciscană şi ursulină). a dispus de mijloacele necesare pentru iniţierea unui însemnat program edilitar atât în Sibiu. p. având un plan dreptunghiular. atenţia imperialilor se îndreaptă spre un program privind realizarea unor noi fortificaţii conform principiilor moderne. guvernator al Transilvaniei.parcelei. Palatul brukenthal. În primul rând constatăm perpetuarea clădirilor de tip rural care au adoptat un plan mai complex. în prelungirea celor două corpuri şi transversal sunt dispuse anexe gospodăreşti. p. Semnalăm apariţia unor programe edilitare coordonate de către magistratul oraşului. în sensul apariţiei a câte unui corp de clădire pe ambele laturi ale parcelei. 43 34 . op. cit. 40 Alexandru Avram. În anul 1768 se interzice construirea caselor din lemn în oraş şi acoperirea lor cu şindrilă. Faţada este organizată pe douăpatru axe.

Casa Michael Brukenthal. C. în primele decenii ale secolului următor se reliefează personalitatea lui Martin von Hochmeister junior. Cel de-al doilea etaj era rezervat colecţiilor. suprapuse de 43 Ibidem. demonstrează gustul epocii ce înclina spre stilul Louis XVI (în Austria numit stil zopf).43 Construcţiile din Sibiu ale lui Samuel von Brukenthal îşi vor găsi replica în edificiile ridicate şi de alţi reprezentanţi ai familiei sale. casa de la nr. la faţadă au fost amplasate cele mai importante cinci încăperi (salonul.Între 1786 şi 1788 se definitează şi curtea a doua rezervată unor spaţii gospodăreşti şi grajdului. palatul din Piaţa Mare fiind edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului.Se implementează astfel un nou tip de clădire urbană. Palatul Brukenthal. sobrietatea spiritului săsesc nefiind favorabilă răspândirii rococo-ului. aflată din 1821 în proprietatea Universităţii săseşti. ambele aflate în proprietatea baronului. La primul etaj. precum şi bibliotecii situate iniţial în aripa transversală. 48). La primul etaj se afla apartamentul proprietarului. În această categorie se înscrie şi casa construită într-unul din colţurile Pieţei Mari de meşterul tăbăcar. p. Noica nr. Remarcăm că primul lot de sobe comandat în atelierul sobarului Bleicher din Viena era executat în stil rococo. precum şi de nobili maghiari acceptaţi în oraş după anul 1781: Casa Michael şi Carol Brukenthal. rezultând o construcţie mult mai sobră. cunoscut publicist. care ne prezintă un mic palat rococo a fost simplificat. proiectul faţadei Casei de vară (str. Casa cu cariatide construită de văduva contelui Gregorius Bethlen sau Palatul Tholdalagy.47 35 . De asemenea. Edificiul a fost construit pe două parcele unificate. Astfel. Bălcescu nr. cabinetele). Faţada spre Piaţa Mare a casei de pe strada N. S-a adoptat un plan închis cu o curte interioară. suprapus de numeroase elemente clasiciste care devin preponderente la începutul secolului următor. sobe de faianţă. În Sibiu stilul baroc nu s-a manifestat prin exuberanţă. camerele de vizită. deşi înzestrat cu numeroase elemente decorative. Surprinde interesul pentru “chinoiserie”. p. Acestea au fost decorate cu tapet. În perioada primariatului acestuia au avut loc intervenţii majore în spirit clasicist asupra unor clădiri din Piaţa Mare.44 Dacă sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost marcat de figura baronului Samuel von Brukenthal. nefiind exclusă realizarea proiectelor de către Simon Hoffmeyer. 46 44 Ibidem. apartamente pentru oaspeţi. Într-o etapă ulterioară sosesc sobe stil Louis XVI. Aceleiaşi perioade îi corespund şi modificările la faţada casei alăturate. Stilul adoptat de aceste clădiri este un baroc sobru. librar şi tipograf construise pe Turnul Gros primul teatru. 9 a fost cumpărată şi transformată de acesta în anul 1828. elemente de tâmplărie artistică. primar al Sibiului (1817-1830). încăperile din flancuri fiind decorate cu elemente de inspiraţie orientală. Tatăl său. senator al oraşului Anton Filek la începutul secolului al XIX-lea. 2 a fost modificată (acum apare balconul cu coloane dorice.

Aşa se explică faptul că distanţa dintre Sibiu şi Sebeş. Judecătoria. le valorifică. în anul 1926 au fost construite 22 case cu un etaj şi 565 cu parter. Ţesutul urban este afectat şi prin comasarea de loturi în vederea construirii unor edificii de amploare. Mierceurea Sibiului. 3. Consumul turistic reprezintă un indicator al calităţii vieţii. Suprafaţa construită se extinde mult în afara zidurilor. cărora adăugându-le o valoare nouă în procesul prestării de servicii turistice. generator de venituri Tradiţia hotelieră din Sibiu este una din cele mai vechi din România. la intersecţia străzii Ocnei cu actuala stradă 9 Mai. Baia Neptun. în general şcoli. fost Comenduire a garnizoanei. a 45 Ibidem. Astfel. Catedrala Sf. Din secolul al XVII-lea. Elisabeta. p. Sinagoga. Palatul Administraţiei Financiare. Iacob). primul hotel fiind atestat în 1555 (situat pe locul actualului Hotel Împăratul Romanilor). Palatul Astra. Hotelul Bulevard. dar şi alte clădiri de interes public. comodităţi şi produse pentru care s-a manifestat o cerere activă. Unei asemenea creşteri demografice îi corespunde şi o dezvoltare edilitară însemnată. inclusiv ale unor clădiri de cult (biserica Sf. care din punct de vedere stilistic aparţin eclectismului (Şcoala elementară de stat maghiară. Industria turistică foloseşte ca materie primă factorii naturali. Poşta. Sistemul de drumuri şi legături din Transilvania de sud corespunde sistemului medieval de amplasare a oraşelor importante la o distanţă de circa 60 km (aceasta fiind denumită “mila de la Buda”-distanţa medie parcursă într-o zi de căruţă) şi de a situa la aproximativ la o jumătate din această distanţă (media parcursă pe zi cu pasul) localităţi mai mari. 49 36 . mai cu seamă în ultima treime a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Şcoala evanghelică primară. respectiv Mediaş şi Agnita este de aproximativ 60 de km. Filarmonica. mediul înconjurător. precum şi a unor edificii civile (hotelul Împăratul romanilor). capela Sf. Hotelul Împăratul Romanilor-1895. rezultând un consum specific. Dacă în 1857 numărul locuitorilor era de 13872. Institutul Teologic Ortodox. în afara acestora existau încă 869. pe lângă cele 1117 case din interiorul zidurilor. A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economică şi socială fără precedent în Sibiu. la nr. necesitatea unei mai bune circulaţii. Treime. Deja în 1841. Vor continua demolările. vor impune intervenţiile cu implicaţii directe în evoluţia tabloului urban. în anul 1925 populaţia creşte la 44643 locuitori. respectiv Şeica Mare.45 Dezvoltarea economică a localităţii. Spitalul militar). Turismul îşi materializează producţia în servicii care oferă spre consum. azi Liceul de arte.fronton triunghiular). al gradului de cultură şi civilizaţie al unui popor. valorile culturale şi spirituale. punctele situate la jumătatea drumurilor fiind în ordine Nocrih.

46 Dintre hanurile celebre care au dispărut amintim: Hanul Curtea Bistriţeană (1769) de pe strada Centumvirilor. Hotelul Curtea Mediaşului de pe strada Mitropoliei nr. scările ducând într-un pridvor boltit cu două coloane cu o decoraţie renascentistă. 9 Hotelul Neuriher. Se pot alege intre gustarile tipice romanesti cum ar fi balmosul. Bucureşti. Datorita zonei mai reci. p. Hotelul Curtea Mediaşului îşi va schimba numele în hotelul Bonfert. În construcţia actuală au fost incluse clădiri mai vechi. pateul. pana la “pita unsa” cu pasta de jumari de porc sau cu untura si presarata apoi cu ceapa. pastrama la gratar cu mujdei si mamaliga. casul. Predomina carnea de porc si mezeluri specifice. 77 47 http.funcţionat până în perioda interbelică Hanul La Mielul Alb. cea saseasca (rurala sau urbana). branza dulce sau cea framantata. vegetalele sunt mai putin reprezentate. toba.sibiu.ro 37 . La unele dintre mancaruri este prezent si mujdeiul de usturoi. carnati feluriti (uscati. Pentru a incepe masa nu exista produse mai potrivite decat vestitele feluri de branza produse mai ales in Marginime: telemeaua (de consistenta si savoare diferita-de la cea moale si dulce pana la cea faramicioasa si sarata). La sfârşitul secolului al XIX-lea se deschide pe strada N. cea austriaca si cea maghiara. Dintre hotelurile care au funcţionat în perioada interbelică amintim: Hotelul Central. Pot urma apoi felurite gustari tipice zonei: de la placintele cu ceapa sau cu varza care inca se mai gasesc in unele brutarii si patiserii. Ospiciul creştin P.turism. sfaramicioasa si iute-si diverse arome-cum este cea data de invechirea in coaja de brad. putând fi încadrate în secolul al XV-lea. În acest secol aici a funcţionat o popotă a dragonilor încartiruiţi în Oraşul de Jos. urda. Aceasta are la randul ei diverse consistente-fie moale. afumati) sau gustarile tipice zonei 46 Hermann Fabini. care stiu sa le caute in afara circuitelor turistice si ale alimentatiei industriale. La începutul secolului XX. unul din produsele de baza in alimentatie fiind cartoful. Royal şi Transsylvania de pe actuala stradă 9 Mai. obtinute din prepararea acestuia (slanina. cascavalul (uneori afumat) si branza de burduf. La parter s-au menţinut bolţile în cruce şi cele cilindrice. de intins pe paine. Sibiul gotic. find prezenta mai rar carnea de vita sau pestele (traditional doar crapul si pastravul). XVIII) şi Hotelul restaurant Lebu la colţul străzii Ocnei cu strada Zidului. sangeretele) si cea de oaie. Ceapa este si ea mult folosita atat in stare naturala cat si prajita pentru a da gust preparatelor culinare. Peştelui. fie tare. bulzul. carnatul. jumarile.47 Diversitatea gastronomica a zonei Sibiului a rezultat din imbinarea mai multor stiluri de a produce si consuma alimente si a mai multor traditii si bucatarii-cea romaneasca a satelor pastorale din munte. În două încăperi ale etajului s-au menţinut stucaturi din secolul al XVIII-lea. Multe dintre aceste mancaruri nu mai pot fi descoperite decat de adevaratii “detectivi gastronomici”. Guendsch de pe strada Tg. Bălcescu la nr. În secolul următor s-a construit etajul. 7 (sec.www. 1982.

Carnea de porc proaspata sau afumata si mezelurile derivate din ea. porc sau vacuta sunt mai dulci si sunt condimentate cu o planta mai putin cunoscuta in restul tariitarhonul. boia si arpagic. cu sare. este in zona Sibiului mai des cea de cartofi sau de fasoale boabe. mai dulci si cu carnea imbogatita cu afumatura) ori un papricas de pui. La felul doi se consuma sarmale drese cu smantana (mai mari decat in alte zone. Pastele fainoase sunt mai putin frecvente in bucataria sibiana. O atentie speciala o merita vinetele care. O ciorba buna este deseori asociata cu ardei iute. cea de perisoare si cea de burta. cartofii cu smantana sau mancarea de mazare cu slanina. Salata de vinete realizata prin tocarea vinetelor coapte si curatate de coaja. in localuri se poate intalni doar ciuperci de sera conservate. ori ciorba de salta dreasa cu smantana si zdrente de ou saul omleta. putina lamaie. o supa acrita cu otet sau bors.central-europene cum ar fi clatitele cu urda si marar sau chimen. mere sau rozinchine (coacaze rosii) ori muraturi. extrem de frecvente in bucataria greceasca si turceasca sub forma de musaca. ele fiind mai des intalnite in zona de nord a judetului. Este vestita berea locala ce poate fi consumata chiar in restaurantul Berariei Trei Stejari. se prepara mai mult in otet. Specificul zonei este dat de combinatiile de ingrediente si condimente: mancarurile din carne se iutesc cu hrean in otet sau se insotesc cu sos de visine. La desert optiunile sunt nenumarate-de la stravechea mamaliga cu magiun de prune pana la cozonacul cu mac si galustele cu prune. in punctele de contact cu gastronomia maghiara. stafide si oua (specific bucatariei sasesti). care. pui. Alte feluri specifice zonei sunt: pomana porcului (o tocana preparata din diverse sortimente de carne de porc). ceapa uneori si cu mujdei de usturoi sau maioneza este deosebita. se bucura in Romania de o reteta speciala. Pentru cine doreste sa inceapa masa mai lejer se recomanda supele sasesti de chimen sau de mere. rosiatica a unei plante). Acestora li se adauga henclesul-o tarta de aluat cu un amestec de branza dulce. Ciorbele de fasole. mai recent aparand si ciorba taraneasca cu multe vegetale si carne de porc. Impreuna cu gogosarii tocati si sucul de rosii aceasta salata se poate pastra si peste iarna. la fel. se mai poate manca salata de ceapa rosie ori salata de sfecla rosie cu hrean in otet. care s-au raspandit in prezent in toata tara. Hreanul si telina ca legume mai rare sunt intalnite in mod special in zonele sasesti. In afara de salata verde in care se mai adauga uneori macris sau hamei. blonda si bruna sau asa-numita 38 . Aici se poate consuma bere in diverse sortimente-filtrata si nefiltrata. O mentiune deosebita merita prajitura cu rubarba sau compotul de rubarba (tulpina acrisoara. atat de frecventa in intreaga bucatarie romaneasca. fiind cunoscuta sub denumirea de zacusca. Ciorba sau borsul. porc sau vitel. sunt mai des intalnite in bucataria saseasca. Desi zona este bogata in ciuperci. asociate de data aceasta cu varza.

barbateste. 100 g morcov. blonda si bruna. dupa care se inveleste bine intr-un strat de circa 2. 1. se rad 39 . Borsul se fierbe separat.bere taiata (doua sortimente de bere. turistul care a ajuns pe meleaguri sibiene nu trebuie sa piarda ocazia de a gusta tuica sau rachiul (dublu distilate) din zona. 50 g pastarnac. Cand ciorba a fiert. branza de burduf. 300 g branza de burduf. Mamaliga trebuie sa fie ceva intre pripita si bolovanoasa. Pentru prepararea balmosului se pune lapte de oaie smantanit la fiert. 200 g urda. urda. Pentru prepararea ciorbei de fasole boabe cu afumatura sunt folosite: 750 g fasole boabe. se rastoarna si se taie felii cu sfoara. 100 g unt. Prezentam pe scurt cateva din meniurile traditionale sibiene. Ouale se fierb rascoapte. pentru inceput se pun 3 litri de apa si o mana de malai chiar in ceaunul in care se va coace. se pune sarea si apoi se varsa malaiul si se amesteca pana incepe sa se inchege. mamaliga. 500 g rosii rascoapte. 200 ml. cas. Se amesteca continuu astfel ca dupa ce este fiert malaiul se adauga trei feluri de branza: branza proaspata de oaie. Se curata ouale. se fierbe o jumatate de ora intr-un litru de apa cu o lingurita de sare si cam 400-500 g malai negrisat. mamaliga. Mamaliga ca la stana.5 centrimetrii de mamaliga calduta. sare. 5 felii de paine. se face bulgare. Se indeasa deasupra si se pune cateva minute la foc iute ca sa se desprinda de fundul ceaunului. Se pune fasolea in multa apa pana se umfla si se inmoaie. se taie marunt.5 kg ciolan afumat de porc. Pentru prepararea mamaligii in paturi sunt necesare: 1 kg de malai. mamaliga. 200 g smantana. dupa care se pun la fiert fasolea si ciolanul. se potriveste cu sare si se varsa peste ce este in castron. pana nu se mai poate invarti facaletul. 400 g cas dulce. tarhon si doua ramurele de cimbru. rezultand o bila care se aseaza pe jar. doua cepe. 100 ml otet de mere. 3 litri de apa. 1 legatura patrunjel verde. De asemenea. Se adauga 400 g cas covasit sarat sau afumat. 20 boabe piper. 5 oua. Cand apa incepe sa fiarba. 50 g telina. o lingura zahar. o lingurita de boia. Se intoarce cand mamaliga prinde o crusta de culoare aramie. iar vedeata se toaca marunt. peste ea ouale si verdeata. adica tare. faina de mamaliga negrisat. asa ca. 1 ceapa. Cocolosul de branza reprezentativ Marginimii Sibiului. Se introduce la cuptor la foc mic pana cand branzeturile se topesc si se rumenesc usor. branza de burduf sarata. turnate in aceeasi halba si care nu se amesteca datorita densitatii diferite. Acesta se varsa dintr-o data in apa clocotita si dupa jumatate de ora se incepe mestecatul pastos. se adauga borsul. bulion de rosii. Urmeaza asezarea pe felii orizontale-mamaliga. painea se prajeste in unt. 1 litru bors. Se lasa la racit. Se aseaza painea in castron. 1 lingura de sare. se prepara simplu din mamaliga susamintita si branza framantata de oaie (branza de burduf). Se taie marunt cepele. Se iau circa 100-150 g de branza. sare. de consistenta si culoarea gutuii. piperul. cas sarat maruntit. Pentru prepararea ciorbei de fasole verde “ca la Saliste” sunt necesare urmatoarele ingrediente: 500 g fasole verde. cas dospit. 1 lingurita de unt si inca una pentru prajit.

Se piseaza usturoiul pasta. se lasa sa se raceasca si se mai adauga 2 oua batute. cand afumatura este aproape fiarta. Se pun ciolanele la fiert in putina apa. 3-4 morcovi. dupa care se pun merele la fiert in zeama fierbinte. si dupa ceea se consuma. se taie pastarnacul. 2-3 cepe. se pun in locul lor carnea si maruntaiele. se taie marunt si se aseaza in ceaun peste ceapa calita in untura. apoi se toaca patrunjelul. zarzavatul si smantana dreasa cu putina zeama. apoi se pune in zeama. Carnea ciolanelor se ia de pe os si se hacuieste marunt. se amesteca bine si se umplu foile de varza. Ceapa se caleste putin in unsoare. telina. 1 morcov. se fierbe cu sare si piper. Cand apa a scazut aproape in intregime tocana este gata. Se pun 400 g carne de vitel sau porc. Sloiul de oaie se prepara din 3 kg carne de oaie. 250 g slanina afumata tocata. 1 pahar de apa clocotita. 1 pastarnac. 1 telina. sa se intareasca sloiul. 2 oua. sa-si lase sucurile si maduva. Ciorba de varza cu afumatura se prepara dintr-o jumatate de kilogram de carne de purcel. se adauga ceapa. Se acopera cu apa si se lasa sa fiarba la foc domol. zarzavatul si rosiile. se lasa sa-si schimbe culoarea. eventual cu oase si ceva maruntaie. iar carnea se dumica si se pune la ciorba cu ceapa. 40 . se amesteca bine. se adauga risipit usturoiul. sare si zahar. impreuna cu zarzavatul si se lasa la racit. Oala se pune la rece. piperul. Carnea de oaie (oaie la ceaun numita si ciobaneasca) se spala. doua linguri de pasta de tomate. paprica. Sosul este compus din apa cat sa acopere sarmalele. Se adauga spre sfarsit sarea. paprica si otetul. rosiile. cea mai reprezentativa mancare din asezarile sasesti. patrunjel si 50 ml smantana. Este o mancare specifica Marginimii Sibiului si se poate servi fie cu cartofi fierti separati.morcovii. Se scot ciolanul si cimbrul si se adauga bulionul. apoi se potriveste mancarea de sare. 2 ciolane afumate de porc. apoi se adauga toata carnea si apoi orezul. Supa de mere. piper si 1 capatana de usturoi. 250 g carne afumata tocata. iar morcovii se taie feliute. 2 cepe tocate. verdeata (marar si cimbru). ceapa se toaca. morcovii si varza odata. 500 g mere. Dupa ce au fiert toate. Se dezoseaza ciolanul si se taie carnea bucatele. Se curata merele de samburi si coaja. piper. Daca a fiert carnea. sare. Varza se taie taietei lati si scurti. dupa care se adauga carnea. apoi se drege cu multa smantana. cimbrul. bucati cat pumnul. Se adauga sare. fie cu mamaliga. Se taie cubulete zarzavatul cu carnea si se pun la fiert in 2 litri de apa. paprica. se scoate. un pumn de usturoi pisat si cimbru. Dupa o ora de fiert molcolm. se taie felii si se toaca patrunjelul. presarandu-se marar. Mai intai se fierb 2 ore oasele. sare si paprica dulce. 1 ceasca de orez. mai grasa si mai cu os. Se fierbe 20 de minute. sa mai dea in doua clocote. o ulcica de smantana. Pentru sarmalele ardelenesti umplutura este compusa din: 1 kg carne de porc dumicata amrunt. Se sareaza si zahareaza supa dupa gust. piper. se pun sare si boia. pana se desprind de pe oscioare. se poate prepara uneori si cu prune sau pere. se scot oasele. Cand carnea a fiert si apa a scazut. 1 varza.

odata ci desfiintarea ministerelor si centralelor industriale.5 cm. pesmet si zahar pudra. Se tapeteaza o tava potrivita cu faina si margarina. restructurarea si modernizarea petrecuta in ultimele doua deceniu au facut ca industri sa detina primul loc in economia judetului. 800 ml lapte. zeama de la o lamaie si un praf de copt. Inainte de anul 1989 industria de stat din Sibiu era foarte dezvoltata. 125 g margarina. Zaharul se amesteca cu galbenusele apoi se adauga praful de copt stins in zeama de lamaie iar apoi margarina. zaharul vanilat. Se scoate apoi tava. 150 g zahar pudra. in aceasta zona desfasurandu-si activitataea agenti economici din principalele ramuri ale economiei nationale. In ceea ce priveste bucataria italiana unde pizza ocupa locul de frunte o putem regasi in cateva localuri. Bucataria chinezeasca poate fi savurata in Restaurantul Drumul Matasii. Tava incapatoare se unge cu unt si se tapeteaza cu pesmet. odata cu pierderea pitelor 41 . asezandu-se un strat uniform de gris fiert si racit. Fluxuri moderne Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara. S-au deschis o serie intreaga de pizzerii cele mai cunoscute fiind Michelangelor si Roma. Se amesteca branza de vaci cu zaharul tos. 50 g unt. 50 g faina. peste acesta se aseaza amestecul de branza si se baga la cuptor. a accesului greu la modul traditional de finantare-creditare. 4 oua. ouale si un varf de sare. Dupa acest an.crengute de cimbru si marar. Se bat bine cele patru albusuri. 200 g zahar tos. odata cu inceputurile tranzitiei spre economia de piata. amplasat pe soseaua catre Selimbar. precum si Mc Donald's-ul de pe soseaua Alba Iulia. 500 g branza de vaci. 5 oua. 6 linguri de lapte. sorici si ciolane afumate. Oferta mexicana poate fi intalnita la restaurantul El Gringo. Bucataria americana o regasim in fast food-uri precum Nora pe strada Avram Iancu sau cel de la subsolul Magazinului Dumbrava. bucati de carne afumata. adaugandu-se apoi zaharul pudra rezultand o spuma. sare si coaja rasa de la o lamaie. Placinta de rabarbar se prepara din 250 g faina. 2-3 linguri untura. Se lasa la racit. 150 g zahar tos. se aduga spuma si se introduce din nou la cuptor pana se rumeneste spuma. Pentru prepararea placintei sasesti sunt necesare: 220 g gris. apoi faina. Se adauga grisul in laptele clocotit mestecand pasta pana fierbe. i se pune la cuptor aproximativ 35 de minute. se intinde aluatul dupa care se aseaza rabarbarul taiat bucatele de circa 1. coaja de lamaie. iar bucataria thai in restaurantul hotelului Gasthoff Clara de pe malul raului Cibin. Se amesteca bine adaugand laptele iar la sfarsit faina.

73%/an). reducerea drastica a investitiilor de stat in economia romaneasca. incaltaminte sau confectii au inceput sa detina ponderi mai mari pe fondul scaderilor din industria constructiilor de masini.9%). a lichidarii si falimentelor. desi productia acestor ramuri au inregistrat scaderi.2 mii (42. Productia industriala a judetului Sibiu a avut o puternica tendinta de scadere. cele din industria alimentara. dar si la scaderea productivitatii muncii. chimice si mobilier.22%/an) concretizat in scaderea continua a productiei. privatizari.49 Combinand rezultatele ponderii diferitelor ramuri industriale in total activitate in perioada anilor 1990-2004 cu cel al dinamicii productiei se observa ca tonul scaderilor de productie l-au dat acele ramuri cu ponderi relativ ridicate la inceput de perioada. in 2004 mai existau doar putin peste 48. industria de masini si echipamente (5.) si-au redus activitatea. inchirieri in alte scopuri decat cele productive. a importurilor masive de produse industriale. hidroamelioratii dezvoltarea anumitor ramuri si subramuri in intreprinderi noi carora le erau necesare dotari din productia interna-cuptoare.6%). prin desfiintarea caselor de comert exterior. si-au lasat amprenta si asupra fortei de munca ocupata in aceasta ramura economica importanta. Analiza activitatii industriale in judetul Sibiu (utilizand indicatorii relativi ai seriilor temporale)perioada 1990-2004. in special in acele ramuri care la inceputul intervalului aveau ponderi mari ca extractia gazelor naturale (10%) industria alimentara si a bauturilor (13. in special in perioada 1990-1999 ca urmare a fenomenelor de restructurare a acesteia. inregistrand pentru o perioada relativ lunga de timp (1990-1999) regrese considerabile. majoritatea tanara. apta de munca. Reducerea treptata a saptamanii de lucru de la 48 de ore la 46 ore si apoi la 40n de ore a contribuit si aceasta la scaderea productiei industriale.1%) salariati. p. a inceput sa resimta negativ. 10 42 . benzi rulante. Intervalul 1999-2004 a inregistrat un trend constant ascendent (+2. o serie de ramuri a caror activitate era conditionata de investitiile facute de statul roman (pentru domeniul nuclear. autocamioane. p. Altele. pielarie. Efectele negative ale acestor restructurari. industria textila (aproximativ 20%). Astfel. Daca in 1990 in industria judetului existau peste 114.5 mii de salariati. Numai in perioada anilor 1990-1992 din judet au plecat peste 70000 de etnici germani.48 Un alt factor al scaderii productiei industriale dar si al productivitatii specific judetului Sibiu a fost migratia fortei de munca (foarte bine calificata) de etnie germana. utilaje tehnologice etc.externe. Cea mai mare scadere de productie s-a inregistrat in industria de masini si de echipamente 48 Gheorghe Silaghi. 7 (lucrare aflata in manuscris dactilografiat) 49 Ibidem. inchideri de fabrici si sectii. Analizand tabele cu indicii productiei fizice se constata doua trenduri: pentru intervalul 1990-1999 cu un trend descendent (-12.

5% fata de anul 1990. Industria produselor din minerale nemetalice (materiale de constructii si sticlarie) si-a restrand activitatea la doar 23.04% din cea a anului 1990.P. Din cele doua intreprinderi de mijloace de transport rutier (Metalcar si IPA Sibiu) doar ultima si-a mentinut nivelul de activitate. alte ramuri-masini unelte. Industria extractiva-extractia petrolului si a gazelor naturale a avut o scadere pe intreg intervalul de 69. constructii metalice de la 4. in 2004 acestea producand doar 3.72%. Metalcar) aveau comenzile asigurate din fonduri nationale de investitii.. Scaderea numarului mediu de salariati in judetul Sibiu s-a realizat pe fondul actiunii concomitente a mai multor factori: -o mare parte din unitatile industriale (Independenta.(Independenta Sibiu.-de la 24.82% din volumul de activitate a anului 1990.6% din activitatea industriala.S.6% (+10.U. data fiind conjunctura internationala. industria mijloacelor de transport rutier de la 19. Industria confectiilor.84%).8% la 3.21% (ponderea in totalul valorii productiei fiind de 11.07). fapt ce a determinat reducerea treptata a unor profile de fabricatie 50 Ibidem.48% la 5. produse din materiale nemetalice etc.9% (-13.38% pe an.6%). Sintetizand. ajungand sa detina o pondere de 12.59% la 9. a inregistrat cea mai mica scadere de productie.07%). Industria alimentara si a bauturilor a inregistrat o scadere considerabila de 81. I. IUPS). pe fondul scaderii in ansamblul activitatii industriale s-au inregistrat in ramurile: industria textila si a produselor textile de la 17. 13-14 43 . avand o pondere in valoarea productiei industriale de 12 %. intreprinderea 13 Decembrie fiind desfiintata.95%).43% (+0. industria metalurgica de la 3. Mecanica Sibiu.38% (6.66% (+6.06). p. 10-11 51 Ibidem.90% (+6.51 Ritmul mediu de scadere a numarului mediu de salariati din judetul Sibiu in perioada 19902004 a fost de 6. nivelul productiei industriale la finele anului 2004 s-a ridicat la 40. industria pielariei si incaltamintei de la 5.26% la 14.47%).50 Scaderi importante de ponderi in totalul productiei industriale. Industria de pielarie si incaltaminte scade cu 74.35% la 11.5% din productia anilor '90. pe ansamblu aceasta subramura a ajuns la 15. p. Industria textila si a produselor textile coboara la nivelul 11.36% la 12.44% la 18.89% din cea inregistrata in anul 1990.38%.60% (4. Cresteri ale ponderii in totalul productiei industriala realizata in 2004 fata de 1990 au fost constatate in ramurile: industria confectiilor de la 2.24).

53 In ceea ce priveste productivitatea muncii constatam o scadere a acesteia la finele anului 2004 cu 3.8%). propreitate majoritara de stat (1%). daca in anul 1998 in unitati proprietate integral de stat isi desfasurau activitatea un numar de 14922 salariati. proprietate integral straina (9%). In aceasta activitate erau implicate 30512 persoane. Cifra de afaceri se ridica la 9674620 lei. la 1850 ore/om (prin reducerea saptamanii de munca de la 6 la 5 zile (cu aproximativ 17. In anul 2005 ponderea numarului mediu al salariatilor pe forme de propriette se prezenta astfel: proprietate cooperatista (1%). proprietate publica de interes national si local (16%). in 2003 acesta scade la cifra de 10360 angajati. 21-22 53 Anuarul statistic al judetului Sibiu. op. Sibiu. p. dar si in intervalul 1991. in special a celei de etnie germana. Astfel. 1996. proprietate privata (58%). p. Alte ramuri unde numarul de firme era ridicat activau in domeniile: fabricarea articolelor de imbracaminte (94). Scaderi semnificative pot fi constate si in cazul proprietatilor majoritare de stat (de la 20078 salariati in 1998 la 3977 angajati in 2003) dar si majoritare privat (de la 18686 angajati la 9656 angajati). 1993.8% fata de 1990. fabricarea produselor textile (86).52 Constatam scaderi semnificative ale numarului de salariati pe forme de proprietate.54 In anul 2002 in orasul Sibiu isi desfasurau activitatea un numar de 967 de firme (domeniul industrial). cit. in anul 2003 si in 2004. 1992. p. industria materialelor plastice. 2006. fabricarea produselor din cauciuc si a 52 Ibidem. industria materialelor de constructie. putem constata ca productivitatea muncii pe ora a crescut peste cea din 1990. dar si romana -introducerea unor tehnologii si produse noi in anumite tipuri de industrii (industria poligrafica. O crestere semnificativa a numarului de angajati are loc in unitatile private (de la 48407 angajati la 57703 angajati) si in unitatile proprietate integral straina (de la 3328 angajati la 8006 angajati). Daca avem in vedere reducerea timpului maxim disponibil de la aproximativ 2250ore/om la inceputul anului 1990. proprietate majoritar privata (6%). 27-28 44 . Cele mai multe firme activau in industria alimentara si a bauturilor (171 firme) si in industria constructiilor metalice si a produselor din metal. proprietate integral de stat (9%). 27 54 Gheorghe Silaghi.avand ca efect reducerea numarului de salariati -privatizarea marilor intreprinderi a fost precedata de disponibilizari masive pana la lichidare -penetrarea produselor industriale din import au condus la reducerea portofoliului de comenzi a unitatilor din judet cu efecte asupra numarului de salariati -inchiderea unor intreprinderi energofage au disponibilizat de asemenea forta de munca -migratia masiva a fortei de munca. fabricarea lemnului si a produselor din lemn (73).

703 persoane). 42% activitati de comert si alimentatie publica. 288 angajati).5%.4%.55 In municipiul Sibiu. 2004. industria mijloacelor de transport rutier cu 17.1%. cooperative de credit (2 unitati. SRL (5477 unitati. 2747 persoane). o regie autonoma (54 angajati). societate in comanda simpla (62 unitati. industria pielariei si a produselor din piele cu 7. nici un angajat). industrie (967 firme. 7436 persoane). 267 angajati). 20 45 . capital de stat+privat strain (1 unitate. industria constructiilor metalice si a produselor din metal cu 3. in anul 2003 fiintau peste 11000 de societati comerciale. 2% agricultura si silvicultura.1%. comert (2488 firme. 95 de angajati). 5243 persoane). fabricarea produselor din lemn (mobilier) cu 3. a determinat importante mutatii in profil. 1248 persoane). capital de stat+privat roman-stat > 50% (2 unitati. prin mutatiile de pe piata fortei de munca din sfera activitatilor de productie in sfera comertului si a prestarilor de servicii. nici un angajat). 55 angajati). imobiliare (173 firme.5% prestari de servicii. 133 angajati). fabricarea produselor textile cu 11. Ritmul accelerat de privatizare in domeniul comercial a facut ca ponderea sectorului privat sa creasca. fabricarea produselor din cauciuc si a maselor plastice cu 4.7%. producand schimburi importante in calitatea serviciilor prestate si a marfurilor oferite spre vanzare. societate in comandita pe actiuni (2 unitati.5% constructii si 25. asigurari. Din totalul activitatii economice a judetului economia orasului Sibiu reprezinta 49. Dupa 1990. dinamizand activitatea comerciala. transport (336 firme.7%. 6% transporturi. societati agricole (o unitate. constructii (378 firme. ramurile industriale cu pondere semnificaiva in dezvoltarea municipiului Sibiu sunt: industria alimentara cu 20. 25619 angajati). 442 persoane). in detrimentrul celor cu capital de stat. p. 6. industria de masini si echipamente cu 4. cooperativa mestesugareasca (10 unitati. Din acestia 18% au activitate industriala. cresterea ponderii intreprinderilor cu capital privat la 99% (2004) din numarul total. 30512 persoane). In municipiul Sibiu.maselor plastice (71). hoteluri si restaurante (356 firme. capital de stat+privat+strain (2 unitati. 853 angajati). Numarul agentilor economici activi la inceputul anului 2003 a fost de 7559. cooperativa de consum (2 unitati. capital de stat+privat-stat<50% (8 unitati cu 1491 de angajati).6%. productia de mobilier si alte activitati industriale (67). Dupa forma de proprietate situatia firmelor se prezenta astfel: societati comerciale cu capital de stat (9 unitati cu 1853 de angajati). 4 angajati). Distributia agentilor economici din municipiul Sibiu dupa domeniul de activitate si cifra de afaceri se prezenta astfel: agricultura (106 firme. 729 angajati). 55 Agenda locla 21-Planul local de dezvoltare durabila a municipiului Sibiu. 2914 persoane). societati pe actiuni (184 unitati. alte servicii (1106 firme. societate in nume colectiv (146 unitati. dinamica activitatilor de comert a cunoscut o tentinta ascendenta.1%. Sibiu. 19804 angajati).5%.

Mewa-producatoare de panouri prefabricate pentru constructii si Phoenix Mecano Plastic. a carui investitie totala s-s ridicat la 5 milioane de euro. Acestia isi desfasurau activitatea in firme care aveau ca obiect de activitate comertul cu ridicata si cu amanuntul. Continental este unul dintre cei mai importanti investitori din Romania. firma Continental Termic a cumparat 22. comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (199). Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme interesate in a cumpara terenuri in scopul construirii unor unitati de productie. comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (843). ccalitatea materialelor si a executiei sunt confirmate deplin de colaborarea cu retelele de magazine tip Billa. Selgros. comert cu amanuntul. producatoare de matrite si mase plastice. p. p. 56 Ibidem. repararea si intretinerea autovehiculelor. Diversitatea produselor-in modele si culori deosebite.In anul 2002 in municipiul Sibiu isi desfasurau activitatea un numar de 2488 de firme cu un personal cifrat la 7436 persoane.57 Sustinuta de o investitie majora in oameni. repararea bunurilor personale si gospodaresti (1446).7 hectare de teren pentru o investitie de 20 de milioane de euro. Corporatia Continental AG. TAS-producatoare de roboti industriali de ansamblare. In luna aprilie a anului 2004 zona gazduia 15 dintre numele mari ale industriei europene. Valoarea totala a investitiilor straine pe care zona industriala vest le-a adus au trecut de 70 de milioane de euro. precum si prin distribuirea de catre agentii proprii in intreaga tara. SNR Roulments din Grupul Renault a achizitionat 13 hectare de teren pentru construirea unei fabrici de rulmenti pentru cutii de viteza. aceasta investind peste 6 milioane de euro. designul creativ. Acestora li s-au adaugat firmele Brandl cu o fabrica de piese auto. producator de sisteme de invelitori pentru acoperis. Interex. din bumbac si tip bumbac. a deschis la Sibiu o noua locatie de productie a componentelor electronice pentru sisteme de franare si un centru de cercetare. liderul pietei europene de productie a subansamblurilor pentru industria de automobile. cu o investitie de 5 milioane de euro. motocicletelor. 25-26 46 . Primus Prod produce si comercializeaza ciorapi si dresuri tricotate. femei si barbati. investitie in valoare de 6 milioane euro. pentru copii. In paralel au fost atrase in Zona Industriala Vest firmele Bramac. logistica si masini de ultima generatie-marca Lonati si Matec. lider european de lanturi industriale si antiderapante. numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule aschietoare. 23 57 Ibidem. Guhring OHG. Cora.56 Sibiul a revenit in 2003-2004 in competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Acestora li s-au adaugat firma RUD Kettenfabrik Rieger&Dietz.

58 In scopul imbunatatirii mediului de afaceri. aport redus de capital strain in capitalul social al IMM-urilor. Din punctele tari remarcam: vechi traditii in prelucrarea materialelor textile. numar relativ mare de intreprinderi mici si mijlocii inregistrate. Acreditarile de calitate ale Compa se aplica produselor si proceselor specifice industriei auto (ISO TS 16949) si altor industrii (ISO 9001). produce componente pentru corpi injectori. din metal si produse alimentare. anexe 47 .A. Cu o traditie de peste 100 de ani. Parcul industrial Sibiu-Sura Mica este cel de-al saptelea din Romania in conditiile prevederilor Ordinului Ministerului Dezvoltarii si Prognozei. Astfel. activeaza in special in industria auto. Jtekt. Printre clientii cei mai renumiti se numara producatorii de automobile Audi. existenta unei infrastructuri de productie completa in diverse domenii de activitate (textil. piele. FujiKiko. masini. Compa S. Principalii clienti ai companiei sunt: Bosch. numar mare de IMM-uri active. componente stergatoare de parbriz. Honeywell Turbo Technologies. Sibiu. unelte). prin determinarea deciziei de a investi in imbunatatirea infrastructurii economice. BMW. Guvernul Romaniei a publicat Ordonanta 65/2001. 2010. personal insuficient calificat pentru a asigura servicii de calitate. privind constituirea si functionarea parcurilor industriale. Volkswagen. lipsa infrastructurii si resurselor financiare necesare promovarii produselor IMM-urilor pentru targuri si 58 Camera de Comert. mobila. din lemn. componente auto. componente pentru turbosuflante. transmisii cardanice. bazate pe producerea in lohn. exportand peste 85% din cifra de afaceri. echipamente si tehnologii invechite. componente casete si coloane de directie. Terenul pentru care s-a acordat titlul de parc industrial are urmatoarele caracteristici: se afla in proprietatea SC Parcuri Industriale Sibiu-Sura Mica SA.Kromberg&Schubert face parte dintr-un concern multinational prezent in 15 tari.045 ha. produsele firmei ajungand la clienti din 23 de state de pe trei continente. Industrie si Agricultura Sibiu-Romania. piese stantate. Compa S. Topul companiilor performante 2010 judetul Sibiu. capacitate lenta de adaptare a intreprinderilor la modificarile intervenite in structura pietelor. ansamble mecano-sudate. Kromberg&Schubert este unul dintre cei mai importanti furnizori de cablaje electrice pentru industria auto. Pe baza acestor analiza putem concluziona precizand punctele tari si punctele slabe cu care se confrunta economia orasului Sibiu in 2002-2003. arcuri diverse. Bilstein Compa. are o suprafata de 98. este situat in zona de nord-vest a intravilanului comunei Sura Mica. cerintelor specifice de mediu (ISO 14001) si cerintelor de sanatate si securitate in munca (OHSAS 18001). in zona Sibiu a luat fiinta Parcul industrial Sibiu-Sura Mica care face parte dintre proiectele de dezvoltare economica a municipiului Sibiu. Daikin. Din puntele slabe amintim: lipsa resurselor financiare. din piele. Delphi.A.

Luxemburg (10 societati. investitii proprii-17345802 USD. La 22.59 O a doua ramura de baza a economiei judetului este agricultura. 14 S. Ungaria. porumb. Italia-412 societati. 17928 S. Olanda. investitii proprii 4236191 USD). Austria. Suprafata agricola este de 306375 ha. investitii proprii-11290855 USD). 29 societati cooperative. din care arabila 116881 ha.-uri. investitii proprii 4316370 USD). Suedia (16 societati.N. 59 Ibidem. 324 societati pe actiuni. investitii proprii 1860743 USD). Franta. investitii proprii-28232052 USD. sfecla de zahar. Din totalul de 2652 de societati cu capital strain-integral sau mixt aproximativ 40% sunt din Germania (1184 societati) cu un capital social total de 494959623 RON din care participarea straina detine o pondere insemnata.C. Volumul total al capitalului social strain in judetul Sibiu este de peste 208 milioane USD si 299 milioane RON. secara. p. Pe primele locuri se situeaza investitorii din germania. investitii proprii 5924634 USD) aceasta fiind urmata de Spania (91 societati. Clasamentul este urmat de alte 11 tari cu investitii proprii de peste 100000 USD: Panama (1 societate. restul revenind viilor.10. 645 intreprinderi familiare si 1144 intreprinderi individuale. cartofi. investitii proprii 2775767 USD). Olanda-119 societati. fanetelor si pasunilor. investitii proprii 16174416 USD). investitii proprii 1643009 USD). respectiv de 42948068 RON si 65041971 USD. Locul al saselea in clasament este ocupat de Ungaria (40 societati. investitii proprii 552670 USD).2010 erau inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului Sibiu 24980 firme dintre care: 11 regii autonome de stat. Italia. 169 S.S. Finlanda (3 societati. dintre acestea 2 fiind extraeuropene (Insulele Virgine Americane si Insulele Virgine Britanice). investitii proprii 853148 USD).-uri. Productiile agricole cu pondere sunt:grau.L. bovine si porcine. Insulele Virgine Americane (1 societate. a unui marketing eficient si eficace de promovare a turismului. Cipru (15 societati.expozitii.C. Elvetia etc. Intrarea Romaniei in UE a condus la o schimbare radicala. Franta-105 societati. investitii proprii-52099093 USD. In clasament Germania este urmata de alte patru tari europene fiecare avand un numar de peste 100 de societati. Spania. Datorita reliefului judetului. Insulele Virgine Britanice (4 societati. precum si traditiilor acestei zone. 11 cooperative. 4705 persoane fizice autorizate. ponderea in agricultura o reprezinta productia animala-ovine. livezilor. Societatile din Germania detin peste 30% din totalul participarii straine.-uri. 7 48 . investitii proprii 2691936 USD). Urmeaza in clasament alte noua tari cu investitii de peste 1 milion USD. lipsa unui concept unitar. Elvetia (70 societati. investii proprii 4565019 USD).R. Dintre acestea 2652 societati sunt cu capital strain-integral sau mixt. pasari. Grecia (22 societati. patrunderea capitalului strain in economia municipiului si a judetului fiind semnificativ. participarea straina fiind de peste 10 milioane dolari (Austria-168 societati.

Polonia (4 societati. la 5 km de Sibiu si la 800 m de conexiunea sud a drumului national cu autostrada. Pentru loturile din parc sociatatea administrator asigura energie electrica. si detine titlul de parc industrial din februarie 2003. Belgia (59 societatii. drumuri de incinta. investitii proprii 418 USD). 12-13 61 Ibidem. Moldova (18 societati. Specialistul in tehnica de propulsie electro-mecanica cu sediul in Igersheim_Harthausen (Germania). Danemarca (9 societati. investitii proprii 12 USD). p.A. Alte 35 de tari au investit sume de sub 100000 USD. sisteme electromecanice 60 Ibidem. Acesta vinde loturi de teren industrial aflate pe teritoriul comunei Selimbar ci intrare directa din drumul european E68. detasandu-se in acest sens USA: Canada (19 societati. Monaco (3 societati. investitii proprii 361463 USD). investitiile acestora cifrandu-se sub 100000 USD: Norvegia (5 societati. Numele Wittenstein este de mult timp asociat cu inovatie. Remarcam absenta din prima parte a clasamentului a unor tari europene. incepand cu 1 iulie 2008. Gibraltar (4 societati. precizie si excelenta in lumea tehnicii de propulsie electro-mecanica. SUA (62 societati. investii proprii 1484 USD). Slovenia (2 societati. Slovacia (6 societati. La sediul din Germania se proiecteaza si se produc cutii de viteze cu planetare precise. investitii proprii 31461 USD). De asemenea surprinde nivelul scazut a investitiilor a unor tari extraeuropene. investitii proprii 97147 USD). Parcul este administrat de catre SC Parcul industrial Sibiu S. Istoria societatii este impresionanta-a inceput acum 60 de ani cu un mic producator de masini de cusut si a ajuns in prezent la un furnizor complex de solutii de sistem cu aproximativ 1300 angajati si un rulaj de 166. control perimetral. investitii proprii 146723 USD). retea de apa pentru incendiu. landul BadenWürttemberg urmeaza si mai departe in mod consecvent drumul pe care a pornit odata cu infiintarea societatii Wittenstein AG in anul 2001. investitii proprii 38819 USD). iluminat public.61 O marca pe plan mondial. apa. anexe 49 .Portugalia (11 societati. China (9 societati. investitii proprii 361747 USD). investitii proprii 521850 USD). devenind un grup care actioneaza global. servicii de curatenie pentru spatiile comune si dezapezire pentru drumurile de incinta. investitii proprii 15533 USD). intretinerea spatiilor verzi. investitii proprii 416285 USD). Turcia (49 societati. investitii proprii 496296 USD). canalizare.5 milioane de euro. investitii proprii 528002 USD). Australia (8 societati. Regatul Unit al Marii Britanii (31 societati. ultimul loc in clasament fiind ocupat de Tunisia (1 societate.60 De curand a luat fiinta si Parcul industrial Selimbar. grupul Wittenstein a prezentat toate unitatile comerciale si sucursalele internationale sub marca Wittenstein. Societatea administrator asigura in cadrul serviciilor de administrare intretinerea infrastructurii. investitii proprii 195392 USD). investitii proprii 2787 USD). investitii proprii 361463 USD).

solutii si servicii oferite de ABB.de propulsie complexe. compania se afla in contact permanent cu nevoile clientilor sai. masinile de tiparit. Transelectrica. transformatoare de distributie. Grupul Wittenstein s-a dezvoltat continuu pe plan mondial. tehnica medicala. Exista in prezent sedii ale firmei in peste 40 de tari de pe intreg mapamondul. Odata cu inaugurarea noii locatie de productie din Sura Mica la data de 19 iunie 2008 debuteaza in activitatea operationala (productia de componente pentru tehnica de propulsie) si filiala din Romania a specialistului in electromecanica. 2008 50 . de la produse la proiecte in domeniile: tehnologii pentru energetica si tehnologii pentru automatizari. precum si sisteme si motoare servo AC. Wittenstein intentioneaza ca pornind din Sibiu sa cuprinda si pietele tarilor Europei de est (Ucraina. proiecte si contracte. Turcia) si in acest sens planifica extinderea consecventa a sediului central din Sibiu. In 1992 se infiinteaza ABB Energoreparatii Romania SRL ca joint-venture cu Renel (51% ABB). companie locala in domeniile ingineriei electrice. ABB Romania reprezinta astazi o forta pe piata romaneasca de echipamente energetice si de automatizari. Firma urmeaza sa investeasca 15-20 de milioane de euro in zona industriala Sura Mica. Dintre produsele si echipamentele pentru sectorul energetic produse de firma amintim: produse pentru inalat tensiune. Hala de productie a fost largita. Hidroelectrica. Rusia) si de sud (Bulgaria. Datorita structurii sale orientate spre client. Cheltuielile pentru noile cladiri se cifreaza in prezent la aproximativ 4 milioane de euro. domeniul rampelor si a tehnicii de ridicare. produse de medie tensiune. ABB Romania s-a implicat cu succes in proiecte din sistemul energetic national. transformatoare de putere. automatizari. In 1998 se infiinteaza ABB SRL. ajungand la 11000 metri patrati. Din 2003 ABB opereaza in Romania printr-o singura companie-ABB SRL in domeniile tehnologiilor pentru energetica si tehnologiilor pentru automatizari. Mapa de prezentare. masini unelte. Firma se orienteaza tot mai mult si pe dezvoltarea in sfere ca astronautica sau tehnica de propulsie. Termoelectrica. tehnica de ambalare. permitand acces rapid si usor la gama completa de produse. oferind de lucru la 400 de angajati.62 Grupul ABB este prezent pe piata romaneasca prin cele doua companii ASEA si BROWN BOVERI de peste 80 de ani. In 1995 se infiinteaza Rometrics SRL ca joint-venture cu AEM Timisoara (60% ABB). Beneficiarii solutiilor ABB sunt marile companii romanesti de electricitate: Electrica. pentru inceput doar cu 15 angajati. sisteme pentru 62Wittenstein. proiecte pentru acre ABB a obtinut si finantarea. iar din anul 1992 printr-o organizatie locala. In 1994 se infiinteaza ABB Power T&D Romania SRL (100% ABB). Sferele de aplicabilitate ale produselor se ridica intre timp la sapte domenii si se refera la roboti. transport si procedura.

2000. Industria turistică foloseşte ca materie primă factorii naturali. corepunzătoare intervalului de timp 2000-2007 constatăm o scădere constantă a acesteia. observăm o creştere constantă a acestora de la un minim înregistrat în 2000 (275300) la un maxim atins în 2007 (530100).3%. mediul înconjurător. Firma se numara printre primele companii din Romania care in aprilie 2004 aveau implementat un Sistem de Management Integrat (calitate. Pentru acelaşi interval de timp. Consumul turistic reprezintă un indicator al calităţii vieţii. generator de venituri În ceea ce priveşte capacitatea de cazare existentă în judeţul Sibiu. dacă în anul 2000 capacitatea de cazare se cifra la 5269 de locuri. valorile culturale şi spirituale. motoare si electronica de putere. s-au dat în folosinţa 196 de locuinţe.64 Turismul îşi materializează producţia în servicii care oferă spre consum. din care 123 apartamente construite din fondurile statului iar 63 construcţii private. În 2007. 2010. convertizoare de frecventa. mediu.1%). Suprafaţa locuibilă în anul 2007 a fost de 2096 km². Anuarul statistic al României. social si de mediu. 2008 64 http. Firma acorda asistenta privind tehnologiile pentru automatizari (produse de joasa tensiune si instrumentele. 370 51 . Mapa de prezentare. al gradului de cultură şi civilizaţie al unui popor. 1999. comodităţi şi produse pentru care s-a manifestat o cerere activă. sistem certificat de catre SRAC-Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii si IQNet-The International Certification Network. înregistrând faţă de anul 2002 o creştere de 658 locuinţe (1. OHSAS 18001.sectorul energetic. rezultând un consum specific.www.insse. Creşterea reală a fost de 2483 de locuinţe. Astfel. capacitatea de cazere cunoaşte o creştere ajungând la 5123 locuri (cu siguranţă sub impulsul Programului Sibiu-Capitală Culturală Europeană).8% mai mare decât cea din 2002.6% din totalul fondului locativ. Dacă în 2002 ponderea locuinţelor private reprezenta 75. le valorifică.sibiu. p. cu 1. cărora adăugându-le o valoare nouă în procesul prestării de servicii turistice.ro (secţiunea locuinţe şi utilităţi publice).63 La sfârşitul anului 2007. ABB urmeaza Instructiunile de Raportare ale Dezvoltarii Durabile publicate la jumatatea anului 2000 de catre Global Reporting Iniative-Initiativa Globala de Raportare-un proiect international sustinut de Natiunile Unite. fondul de locuinţe a fost de 56368 locuinţe. Reperele GRI se bazeaza pe un concept de rapostare tripla-vizand performantele pe plan economic. 1996. ISO 14001. în 2007 constatăm creşterea acestora la nivelul de 87. sanatate si securitate in munca) in conformitate cu ISO 9001. privitor la numărul de înnoptări. 2010. În ceea ce priveşte indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune constatăm o 63 ABB. Bucureşti. În anul 2007. numărul acestora scade la un minim în 2006 de numai 4333 locuri de cazare.

7%).fluctuaţie cu un minim înregistrat în anul 2000 (27. 18192. 836-837 Anuarul statistic al României 2009. hoteluri pentru tineret (2). Vizavi de întreg spectrul tipurilor de unităţi turistice în judeţul Sibiu nu există sate de vacanţă şi popasuri turistice. judeţul Sibiu număra la sfârşitul anului 2007 un număr total de 137 unităţi turistice defalcate astfel: hoteluri şi moteluri (31). hosteluri (1). 46739).5%. 22168. campinguri şi unităţi tip căsuţă (4). 23584). iunie-august (37039. tabere de elevi şi preşcolari (7).ro Anuarul statistic al României 2008. hoteluri pentru tineret. cabane turistice (10). numărul total al unităţilor de cazare din judeţul Sibiu se ridică la cifra de 368. Comparativ cu anul precedent constatăm creşterea numărului de pensiuni atât urbane cât şi rurale.insse. cabane turistice (10). p. Din punct de vedere al indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare cele mai scăzute rate s-au înregistrat în lunile ianuarie-februarie (16. Astfel. (2). Bucureşti. Conform aceluiaşi site în municipiul Sibiu există în 2010 un număr de 76 de pensiuni. Numărul cel mai ridicat de turişti a fost atins în perioada lunilor de vară. 32.sibiu.3%).7%. Numărul toral al unităţilor turistice din municipiul Sibiu este de 12768 Informaţiile furnizate de Direcţia pentru Statistică a judeţului Sibiu ne oferă date privind numărul de turişti care au înnoptat în unităţile turistice ale judeţului Sibiu în perioada 2009-ianuarie 2010. Conform acestor informaţii numărul cel mai redus de turişti care au poposit în judeţul Sibiu a fost înregistrat la începutul anului 2009.65 În ceea ce priveşte structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică. gradul de ocupare al acestora.ro 52 . campinguri şi unităţi tip căsuţă (4). vile turistice şi bungalouri (7). cjsibiu.www.5%). Comparativ cu anul 2009. Numărul hotelurilor şi al motelurilor rămâne neschimbat67 Informaţiile furnizate de Direcţia pentru Statistică a judeţului Sibiu sunt contrazise de datele aflate pe site-ul Consiliului Judeţean Sibiu. pensiuni turistice urbane (28). Diferenţa poate fi sesizată şi în cea ce priveşte numărul de hosteluri. Bucureşti 2008. cele mai ridicate fiind atinse în lunile iulie-august (31. pensiuni rurale (63).www. De asemenea numărul pensiunilor existente în municipiul Sibiu în anul 2010 este sensibil mai ridicat decât numărul total al celor aflate în tot judeţul. pe site-ul Consiliul Judeţean fiind amintite patru de astfel de unităţi turistice. numărul de turişti care s-au cazat în judeţul Sibiu în ianuarie 2010 este aproximativ egal cu cel înregistrat în luna aprilie a anului precedent 65 66 67 68 http. tabere de elevi şi preşcolari (7). 16.66 Structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică pentru judeţul Sibiu cunoaşte o creştere faţă de anul anterior numărul total ridicându-se la 152 de unităţi turistice împărţite astfel: hoteluri şi moteluri (31). vile turistice şi bungalouri (6). pensiuni turistice rurale (51). 43739. hosteluri (1). în primele patru luni (19552. 2009. pensiuni turistice urbane (24). p.5 %) şi un maxim în 2002 (35. 966-967 http.

Johann Strauss. când oraşul a cumpărat o casă pentru a amenaja un han orăşenesc. antenă satelit şi telefon. Sibiu. Hotelul dispune de 175 de locuri în 102 camere cu un pat. p.0 %).8 % la 16. Cunoscut iniţial sub titulatura de La Sultanul turcilor. patronul care în anul 1773 l-a avut ca oaspete aici pe împăratul Iosif al II-lea. p. ca sală de festivităţi şi de baluri. cu două paturi. Din punct de vedere al indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare constatăm o uşoară creştere (de la 15. În 1790 se adaugă un cazinou. 12-13 Judeţul Sibiu. În 1773 şi-a schimbat numele în Împăratul Romanilor. 2010. Hotelul dispune de un elegant Salon-restaurant cu tavan glisant. coafură. În 1891 clădirea este demolată.(23584). denumirea acestuia s-a schimbat de-a lungul secolelor. Hotelul Restaurant Împăratul Romanilor este o prezenţă deosebită.70 Pentru luna martie a anului 2010 constatăm o creştere a numărului de înnoptări (24403). martie 2010. garsoniere şi apartamente. cultural şi de agrement. Prinţul Charles. Buletin statistic lunar. Casa atestată în anul 1555. moştenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii. 12-13 Andrei Kertesz. ianuarie 2010. februarie 2010. 1970. Sala este mărită în 1789. Câţiva ani mai târziu acesta adaugă în partea de nord o sală de dans.71 Numărul ridicat al unităţilor turistice ne obligă să ne restrângem cercetarea asupra celor mai semnificative. salon de frizerie. de doar 15.8%. Vom puncta chestiuni legate de istoricul unităţilor hoteliere. 68 53 . dezvoltarea şi structura acestora.72 Aşezat în centrul istoric al Sibiului medieval. preşedinţii germani Roman Herzog şi Karl Carstens. Au mai înnoptat aici printre alţii: Otto von Bayern. Franz Liszt. vechiul han Împăratul Romanilor a fost înainte de demolarea din anul 1891 o casă gotică de locuit din secolul al XV-lea. p. Din punct de vedere al indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare luna ianuarie 2010 a atins cea mai scăzută rată comparativ cu lunile anului 2009.73 Dintre personalităţile lumii politice care au poposit aici amintim pe: regele Carol al XII-lea al Suediei. Buletin statistic lunar. Ghid turistic. Johannes Brahms. Salonul Alb. p. 2010. Sibiu. Conform reprezentărilor grafice existente. 12 Judeţul Sibiu. p. Sibiu. Sibiu şi împrejurimi. 70 Hermann Fabini. Danielle Mitterand. un salon pentru servirea micului dejun. având faţada principală spre strada Nicolae Bălcescu. dar o scădere a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare (15%). înregistrăm o scădere a numărului de înnoptări de la 23894 la 21886. 2010. Sibiu. iar actuala clădire a fost finalizată în 1895. pentru ca în 1895 să se construiască la iniţiativa casei de economii. loje şi un loc pentru orchestră. Sibiu.69 Datele furnizate de Direcţia pentru Statistică a judeţului Sibiu pentru luna februarie a anului 2010 prezintă uşoare modificări faţă de luna anterioară. sistem video. botezat astfel de Phillip Collingnon. Buletin statistic lunar. Mihai Eminescu. pachetul de servicii oferit turiştilor. actuala clădire a hotelului. fiind amenajate galerii. Camerele sunt dotate cu televizor color. saloane pentru protocol şi alte servicii de o calitate 69 70 71 72 73 Judeţul Sibiu. Sibiu gotic. Astfel.

cu baie sau duş. într-o atmosferă elegantă de bun gust şi rafinament. 3 paturi. pe locul vechilor ziduri de apărare ale oraşului (incinta a III-a). Bălcescu. grădină interioară.www.80 74 75 76 77 78 79 80 http. restaurant.ro http www continentalhotels. sala pentru servirea micului dejun. telefon asistat de calculator pentru legături directe interurbane şi internaţionale.www goldentulipsibiu. Începând cu anul 2007 acesta îşi va schimba numele în Hotel Continental Forum.79 Hotelul Hilton. Hotelul are patru restaurante. Astfel. s-a ridicat un hotel care domină şi astări centrul oraşului.ro http. apartamente). telefon. sala bingo. cafe/bar. situat în apropierea Pădurii Dumbrava Sibiului este prevăzut cu 115 camere şi apartamente (67 cu un pat. cinci săli de conferinţe (304 persoane). Hotelul dispune de restaurant elegant.ramadasibiu. aflat la aproximativ 800 de metri de centrul istoric al Sibiului. agenţie de turism. piscină acoperită. un bar şi două săli de conferinţă.75 În 1976 se ridică Hotelul Continental pe 14 nivele. Este structurat pe trei nivele. la capătul străzii N. patru săli de conferinţă. duble. dispune de 64 de camere (1 pat.ro http sibiu. 26 cu două paturi. În urma unor renovări ample. apartamente prezidenţiale). sala de conferinţe (maxim 600 de locuri). oferă o privelişte deosebită spre crestele Munţilor Făgăraş.împăratul romanilor. dispune de 81 de spaţii de cazare (23 camere cu un pat. 25 cu două paturi. finalizat în 2008. două terenuri de tenis. bar de zi. internet. Hotelul are un restaurant. şase săli de conferinţă. Recent modernizat şi complet reutilat.com 54 . Prin prin poziţia sa centrală acesta oferă o privelişte splendidă asupra vestigiilor cetăţii medievale.ro http www.www.ibishotels. care tocmai fusesră demolate. Hotelul Bulevard modern şi elegant. duble. televizor color. aflat în centrul oraşului şi inaugurat în anul 2008 dispune de 127 de camere (1 pat. Acesta beneficiază şi de o sală de conferinţe cu o capacitate de maxim 100 de persoane.78 Hotelul Golden Tulip. garsoniere. 1 apartament prezidenţial). hotel-libra. acesta asigură un confort superior şi servicii de calitate. cramă. prevăzut cu ascensor şi cuprinde 135 camere cu unul sau două paturi. hotelul îşi va schimba numele în Hotel Ibis. 7 garsoniere şi 2 apartamente). minibar cu frigider.deosebită. hotelul Ramada. internet şi telefon.www.ro http.77 Hotelul Libra.74 În 1914. Dispune de restaurant. bar.hilton. Camerele sun dotate cu aer condiţionat. telefon şi TV prin cablu.ro http. Camerele sunt dotate cu aer condiţionat. terasă (230 de locuri). casino.76 După 1989 o serie de hoteluri au preferat să-şi desfăşoare activitatea sub franciză. Dispune de 195 de camere dotate cu baie.

a gradului de complexitate a acestora în definirea fenomenului. Se naşte o stare a acumulării flexibile în care problemele acumulării de capitaluri sunt rezolvate prin mecanisme ale deplasării spaţiale şi temporale. stadiul timpuriu al oraşului intermediar (1970-1980). În aceste condiţii apar în mod constant reorganizări periodice ale 55 . Dacă urbanizarea a evoluat istoric ca un proces de acumulări şi locaţii ale bunăstării. stadiul avansat al oraşului intermediar (1980-1989). stadiul avansat al oraşului primat (1956-1970). oraşul este determinat de capacitatea de a include circulaţia acestui surplus. socială. culturală şi de securitate. stadiul reurbanizării (după 1989). părerile acestora diferind doar în privinţa ponderii. stadiul oraşului primat intermediar (1950-1966).Concluzii Marile descoperiri geografice pot fi luate ca punct de reper în ceea ce priveşte începuturile globalizării în sensul actual al termenului (fenomenul colonialismului). Toţi cercetătorii consideră că globalizarea se concentrează în jurul a patru direcţii fundamentale-economică. Putem desprinde în evolutia sistemului urban românesc mai multe stadii de dezvoltare: stadiul primatului capitalei. azi.

Admiterea României in UE a presupus implementarea politicilor comunitare cu influenţă asupra domeniului distribuţiei. fiscale. Aceasta restructurare periodică a spaţiului. Acest lucru a determinat Sibiul să ofere o lecţie de toleranţă şi comuniune interetnică. este asimilarea curentelor de idei şi a stilurilor arhitectonice occidentale (romanic. Când au venit saşii pe aceste meleaguri. gastronomie. arhitectură. structuri sociale. După 1989. Politica comercială a UE se caracterizează prin tendinţe de liberalizare şi deschidere către libera concurenţă a pieţelor naţionale şi regionale. Un alt fenomen caracteristic Sibiului. extinderea rolului şi ponderii serviciilor. renascentist. 56 . atât între cele trei culturi majore (germani. Zonele necesare creşterii sistemului nu vor fi obţinute prin expansiune ci printr-o mobilitate crescută a resurselor şi a capitalului. turism). uşor de descifrat în creaţiile culturale şi în monumentele sale. investiţii majore realizate de companii internaţionale în toate componentele economiei au schimbat situaţia pieţei si gustul consumatorului. clasicist) şi îmbinarea acestora cu elemente ale artei şi arhitecturii de tip bizantin. implicarea crescândă a firmelor transnaţionale în producţia şi comerţul mondial. Înflorirea meşteşugurilor şi comerţului pe care saşii le-au promovat au condus la prosperitatea întregii comunităţi. români) cât şi la nivelul minorităţilor. Cetatea Sibiului a fost cel mai important centru al populaţiei germane din Transilvania. au adus cu ei standarde de civilizaţie pe care le-au implementat într-o zonă eminamente rurală (organizare meşteşugărească. maghiari. datorată permanentelor legături ale Sibiului cu Ţara Românească şi Moldova. gotic. prin extinderea transportului şi comunicaţiilor. În a doua parte a studiului am punctat efectele majore ale fluxurilor globalizate moderne asupra celor tradiţionale (investiţii străine în industrie şi comerţ. de factură ortodoxă. administrative. dar mai ales după integrarea României în UE în anul 2007. În ultimul dintre capitole am realizat un studiu de caz care a avut în vedere prezentarea fluxurilor globalizate tradiţionale şi moderne care au influenţat dezvoltarea oraşului Sibiu.spaţiului.) . baroc. a capitalului dezvoltă o fluidizare a structurilor spaţiale urbane. în secolul al XII-lea. Măsurile privind piaţa liberă stipulate în cadrul tratatului de la Roma se referă la liberalizarea circulaţiei bunurilor (formarea uniunii vamale) şi înlăturarea celorlalte bariere netarifare barierele tehnice. gastronomie etc.

Mapa de prezentare. coordonator Dumitru Patriche. Bucuresti. Magdalena. in Comert si globalizare. Bucuresti. Aparitia si extinderea ofertei de alimente netraditionale si 57 . Diaconu. p. 2001 Balasescu. coordonator Dumitru Patriche. 2003. Bucuresti. Sibiu. Alexandru. Bucur. p. Mihaela.Bibliografie ABB. Impactul implementarii hipermagazinelor asupra economiilor aflate in tranzitie. Vasile. Ioana Bianca. Marian. 2006 Asandei. Crisan. Alexandru. 1998 Avram. 134 Bobe. 2008 Agenda locala 21-Planul local de dezvoltare durabila a municipiului Sibiu. 2003. Globalizarea si problemele globale. Ioan. 2004 Anuarul statistic al judetului Sibiu. 231-232 Avram. Chitu. Topografia monumentelor din Sibiu Bari. I. Patriotismul consumatorilor in conditiile mondializarii pietei bunurilor si serviciilor. Mihaela. Bucuresti. in Comert si globalizare. Sibiu-ghid cultural turistic. Sibiu.

Industrie si Agricultura Sibiu-Romania.împăratul romanilor. Ghid turistic. Gheorghe. in Convorbiri literare. Pozitia Romaniei fata de problema globalizarii. 2004 Ionascu. 1970 Kertesz.ro 58 . Bucuresti. 2010 Sageata. Bucureşti. Regenerarea urbanului=Urban Regeneration. in Arhitectura. 2008 http www. 2008 Silaghi.ro http. Ritzer. coordonator Dumitru Patriche. hotel-libra. coordonator Dumitru Patriche.ro http.www. Cosmin. 2010 Dragusin. p. Cristian. Cultura consumului si paradoxurile amundentei. Geopolitica. Iasi. intre mit si realitate. Dinu. George.ibishotels. Spiritul intreprinzator la romani. 2003 Maria Spiridon. Bucuresti. 5. Ianos. in Comert si globalizare. Mosora. 2007. Sibiu şi împrejurimi. Sibiu. Globalizare si integrare economica. Manoela. Ioan. Dinamica urbana: aplicatii la orasul si sistemul urban romanesc.ro http sibiu.ramadasibiu. cultural şi de agrement. nr. 2003 Camera de Comert. Analiza activitatii industriale in judetul Sibiu (utilizand indicatorii relativi ai seriilor temporale)-perioada 1990-2004. Popescu.www goldentulipsibiu. Cassian. Caderea de la ceva spre nimic sau pierderean fondului in favoarea formei. Sibiu. Marinas. Bucuresti. 7 (lucrare aflata in manuscris dactilografiat) Suteu. in Comert si globalizare. Radu. 2003 Otoiu. Sibiu.com http. nr. Gheorghe Nicolaie. Viorica. 115 Preşedinţia României. an XIV. in Comert si globalizare. 1-2 (167-168). Bucuresti. Sibiu. 2004 Wittenstein. p. Bucuresti. Mariana. coordonator Dumitru Patriche. Bucuresti. Sibiu. Culegere de teste-grila si studii de caz. Bucuresti. Marius. Strategia de Securitate Naţională. Mapa de prezentare. Anca. Globalizarea-efecte pozitive sau negative?. 2011. Topul companiilor performante 2010 judetul Sibiu. Sibiu gotic. 2-3 Marin.ro http www continentalhotels.www.ro http. 2003. Hermann. Andrei.hilton. 111 Fabini.www. 2007. p.neconventionale. p. Socol. Globalizarea nimicului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful