DESCHIDERI INFORMAºIONALE

4

GHEORGHI LOZANOV – O REVOLUºIE ÎN GÂNDIREA UMANÅ Sugestologie ¿i sugestopedie
Conf. Dr. Magdalena Dumitrana

GHEORGHI LOZANOV – SCURTÅ BIOGRAFIE
Anul 1990 a fost numit deceniul creierului ¿i al interesului pentru metodele de predare alternative, precum „învå¡area acceleratå“. Omul care a provocat aceastå revolu¡ie în domeniul învå¡årii este bulgarul Gheorghi Lozanov. Nåscut în 1926, la Sofia, el a ini¡iat ¿i condus o serie de experimente începând cu anul 1960. În anul 1971 el ¿i-a sus¡inut teza de doctor în care prezintå ¿tiin¡a pe care a creat-o, „Sugestologia“, precum ¿i ramura acestei ¿tiin¡e centratå pe învå¡are, „Sugestopedia“; teza sa prezenta modalitå¡ile de aplicare concretå a sugestiei în medicinå ¿i educa¡ie. La începutul anilor ’60, Lozanov a început så se preocupe de clarviziune ¿i, în curând, guvernul bulgar a devenit interesat de cercetårile sale, finan¡ându-le. În 1966 a fost înfiin¡at Institutul de Stat de Cercetåri în Sugestologie, al cårui director a devenit G. Lozanov. Scopul acestui institut era cercetarea poten¡ialului min¡ii umane precum ¿i învå¡area mai rapidå ¿i de calitate. ªtiin¡a sugestopediei a fost experimentatå atât în mediul preuniversitar, cât ¿i în cel universitar. În 1975 a avut loc la Washington un simpozion special dedicat teoriilor sugestologice ¿i sugestopedice, iar în 1976 Lozanov a fost invitat la Paris, de UNESCO pentru a analiza anumite aspecte ale conceptului såu de educa¡ie. În 1978 comisia de exper¡i Unesco, dupå analiza rezultatelor lozaniene, a elaborat un raport cu o concluzie foarte clarå: Sugestopedia în unanimitate a fost recunoscutå ca o metodå de predare superioarå celorlalte ¿i aplicabilå multor materii de învå¡åmânt precum ¿i multor tipuri de elevi, recomandând utilizarea sa. Dupå aceastå importantå recomandare, via¡a ¿i activitatea lui Lozanov au luat o direc¡ie nea¿teptatå. Dupå ce pre¿edintele de atunci al Bulgariei i-a cerut så introducå sugestopedia în toatå ¡ara ¿i au fost ini¡iate o serie de legåturi interna¡ionale pentru
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, N R. 3, AN 2007

råspândirea acestei metode, în ianuarie 1980 Lozanov a fost oprit fårå nici o explica¡ie pe aeroport, unde se îmbarca spre SUA pentru un contract oficial. I s-a luat pa¿aportul ¿i a fost plasat sub arest la domiciliu, fårå dreptul de a ¡ine cursuri, de a publica, fårå dreptul la telefoane interna¡ionale sau cålåtorii. A fost dat afarå din Institut în urma unei ¿edin¡e de partid. Nu a mai avut dreptul de a fi salariat, ci a trebuit så-¿i câ¿tige astfel existen¡a. I s-au dat douå camere goale în subsolul unei clådiri vechi unde, pentru a tråi, a trebuit så organizeze cursuri bazate pe metoda sugestopedicå. Fårå scaune ¿i mese, cursan¡ii ståteau pe podea cu materialele în fa¡å. A ob¡inut o jumåtate de magazie la Universitatea din Sofia unde a înfiin¡at Centrul de Sugestologie ¿i Dezvoltare Personalå, având statut de facultate independentå în cadrul universitå¡ii. Dar arestul la domiciliu nu a fost ridicat ¿i a¿a a råmas timp de 9 ani, pânå când condi¡iile politice s-au schimbat în mod radical. Dr. Gheorghi Lozanov locuie¿te în prezent în Viena ¿i conduce Centrul Interna¡ional de Desugestologie. De asemenea, Asocia¡ia Interna¡ionalå de Desugestologie ¿i Sugestopedagogie î¿i are sediul în Viena, având ca scop promovarea aplicårii practice a ideilor lui G. Lozanov. „Sugestopedia“ este un termen creat de Lozanov ¿i pe care l-a folosit pentru prima datå în 1966 în Bulgaria ¿i în 1967 pe plan interna¡ional, la o conferin¡å de medicinå psihosomaticå, în Roma. Cartea sa fundamentalå “Suggestology and Outlines of Suggestopedy” a fost publicatå pentru prima datå în limba englezå în 1978 (Gordon & Breach, New York). Din 1960, Gheorghi Lozanov a colaborat strâns cu prof. Evelina Gateva (decedatå de câ¡iva ani), specialistå în lingvisticå ¿i muzicå, ¿i a dezvoltat ramura de aplica¡ie practicå a sugestologiei privind învå¡area ¿i comunicarea, anume sugestopedia. În timp, ei au dezvoltat, de asemenea,
133

trimite-mi ceva bani. LIV. el luå scrisoarea ¿i merse la un alt vecin. Câteva zile mai târziu. Sugestia.“ El luå scrisoarea ¿i se duse acaså fårå s-o mai asculte pânå la sfâr¿it. Atunci tatål începu så zâmbeascå ¿i spuse: „Cred ¿i eu. o prezentare logicå. sugestia este un regulator al activitå¡ii ¿i organizårii func¡ionale pe un nivel mai specific (ibid. În ceea ce prive¿te acest domeniu. De exemplu. expresia ochilor.N. NR. Reactivitatea mentalå non-specificå (R. de exemplu. este o ¿tiin¡å nouå. dar simultan. codurile ¿i elementele automate d) asocierea.“ Tatål îl opri scurt ¿i furios. înclina¡ia de a gândi în idei. Gheorghi Lozanov considerå cå procesul sugestiei nu este doar un curent de informa¡ie ce påtrunde în mod direct (cu func¡ii algoritmice ¿i de reprogramare). con¡inutul. 60). Totu¿i. în fiecare percep¡ie ¿i în fiecare activitate mentalå existå un complex central de experien¡e clare ¿i multe experien¡e periferice. primi o scrisoare de la el. Prin intermediul . p. ra¡ionalå ¿i con¿tientå se sprijinå pe numeroase detalii.“ (ibid. dar saturate emo¡ional. Reactivitate mentalå specificå ¿i non-specificå Importan¡a sugestiei este accentuatå în procesul comunicårii. comunicarea zilnicå privite din punct de vedere ra¡ional (sau nu) includ mai mul¡i factori sugestivi ac¡ionând prin urmåtoarele canale incon¿tiente: a) background-ul emo¡ional b) percep¡ia perifericå c) detaliile. dar nu a putut-o citi pentru cå era analfabet. A¿adar. A¿a cå i-o duse vecinului såu care era måcelar. o intona¡ie mânioaså poate fi implicatå nu numai în cuvinte care exprimå furia. motiva¡iile ¿i a¿teptårile anterioare. trebuie så în¡elegem cå activitatea cea mai logicå. aflate în fundal“ (background). foarte important nu este doar ceea ce se spune. p. ra¡ionalå are ¿i ea un efect sugestiv: este vorba de autoritatea logicii. ajungând finalmente la termenul de „desugestopedie“. Ace¿ti factori care prin ei în¿i¿i nu au o semnifica¡ie concretå pot întovårå¿i orice vorbire.. abstrac¡ii intelectuale într-o coeziune logicå. Lozanov diferen¡iazå între reactivitatea mentalå specificå ¿i reactivitatea mentalå non-specificå. tendin¡a de a percepe imagini clare ¿i adecvate prin receptori. În perceperea vorbirii. asta este dragostea fiului pentru tatå“ ¿i ascultå cu plåcere toatå scrisoarea. dacå ne gândim mai bine. de asemenea. în cadrul rela¡iilor/comunicårii umane. 72). Acesta începu så o citeascå cu o voce blândå. numeroase mi¿cåri neobservabile.) reprezintå o con¿tientizare insuficientå sau chiar o reac¡ie total incon¿tientå. ideea de bazå.M. orice element care în momentul respectiv este legat de cuvintele pronun¡ate. Activitatea mentalå specificå este deci caracterizatå prin claritatea ideilor. Måcelarul o citi cu vocea sa asprå. plåcutå: „Dragå tatå. via¡a de zi cu zi. SUGESTIE ªI SUGESTOLOGIE Sugestologia. imagini neclare or foarte clare. durå: „Dragå tatå. purtåtor de specificitate. dar ¿i în acelea care exprimå dragostea (ibid. starea fiziologicå de a¿teptare ori de trebuin¡e biologice ale receptorului ¿i. p. În cele din urmå. AN 2007 conceptele de „desugestologie“ ¿i „sugestopedagogie“. sugestive (ibid. umblet. 3. care poate avea o mare putere sugestivå. 59-60). în fiecare sentiment. Lozanov accentueazå faptul cå. El argumenteazå cå „în fiecare gând. a¿a cum spune creatorul såu. fa¡å de stimuli non-specifici pentru vorbire. ci ¿i cum se spune. el relateazå o scurtå povestire: „Un pårinte î¿i trimisese fiul så studieze în stråinåtate ¿i nu mai auzise nimic despre el de mult timp. 160). a ideii corect exprimate. creând posibilitå¡i de interrela¡ii sugestive adi¡ionale (3. unde este supuså analizei critice ¿i proceselor logice ¿i unde se contureazå råspunsul inteligent. care era brutar. coduri ¿i elemente incon¿tiente ¿i automate. prestigiul persoanei care vorbe¿te. obscure... în general. observå Lozanov. ci fa¡å de un întreg complex care acompaniazå aceastå vorbire ¿i în anumite situa¡ii. o ¿tiin¡å a sugestiei. care o preced sau o succed. intona¡ie. dic¡ie. 163). p.134 REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. este privitå de obicei ca opusul convingerii. strigând: „Ru¿ine så îi fie! Bun de nimic! Nici o veste de atâta timp ¿i apoi imediat îmi cere bani. pentru exemplificare. Dar noi reac¡ionåm nu numai fa¡å de semnifica¡ia specificå a vorbirii. pp. se dezvoltå un proces desugestiv-sugestiv în care rezervele func¡ionale ale creierului pot fi dezvåluite ¿i utilizate. simbolizarea ¿i codarea pe baza cårora este adesea construitå autoritatea e) atitudinile. dincolo de valoarea ei de adevår. Sugestibilitatea este un fenomen general uman ¿i fiecare persoanå posedå un anumit grad de sugestibilitate. A¿adar. Numårul acestor stimuli nonspecifici este extrem de mare – gesturi. sfera emo¡ionalå participå în mod inevitabil. Mai mult încå. se plaseazå în centrul con¿tiin¡ei. Pentru o mai bunå în¡elegere a ac¡iunii acestor factori. expresie facialå. trimite-mi ceva bani…“.

ci mai degrabå înseamnå „a aduce sugestia så fie în armonie cu structura lor individualå. Sugestii fårå nici un element con¿tient Mijloace ale procesului desugestiv-sugestiv Mijloacele procesului desugestiv-sugestiv sunt divizate de Lozanov în douå grupe: 1. NR. a depå¿i barierele înseamnå armonizarea cu barierele. sugestie construitå atât individual. Sugestii con¡inând un element con¿tient 2.M.) Tipuri de sugestie Tipurile de sugestie sunt foarte diferite. 2. Mijloace care pot fi utilizate atât sugestiv.“ (ibid. pp. Dupå Lozanov...M. Bariera eticå Studiile dovedesc faptul cå. Ce rol joacå vorbirea în formarea sugestiei? 3. Aceste bariere sunt: 1. Dr.N. cât ¿i autosugestiv (în medita¡ie) . Care este scopul sugestiei? 2. Partea negativå a acestei bariere este exprimatå prin unele tulburåri nevrotice atunci când conflictul între gândurile imorale inoportune. aceste criterii fenomenologice determinå urmåtoarele grupuri ¿i tipuri de sugestie: a) În func¡ie de scop: 1.. Copiii utilizeazå R. acest mecanism slåbe¿te pe måsurå ce copiii cresc. Sugestii. În fapt. O ambian¡å generalå sugestivå 2. din eliberarea de sugestia capacitå¡ii limitate a memoriei. ele se întrepåtrund ¿i interac¡ioneazå în mod reciproc. ac¡iunile ¿i obiec¡iile etice ale persoanei determinå o profundå stare de depresie (ibid. el ar fi mereu sub influen¡a lor. Sugestii non-verbale c) În func¡ie de gradul de con¿tientizare: 1.REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. Copiii reac¡ioneazå adesea într-o manierå negativå la inputul sugestiv înainte de dezvoltarea completå a con¿tientului (sistemul verbal ¿i gândirea criticå con¿tientå).N. 3. Gândirea criticå con¿tientå Primul obstacol important constå în evaluarea con¿tientå ¿i criticå a stimulårii care este ori tinde så fie transformatå în sugestie. Cu cât o sugestie se armonizeazå mai mult cu cerin¡ele logice ale personalitå¡ii. Dar lucrurile nu se desfå¿oarå a¿a.M. în mod obi¿nuit. Depå¿irea lor – în scopuri terapeutice sau educa¡ionale. ca mecanism principal pentru a-¿i adapta comportamentul. Hipertrofia barierei logico-critice determinå apari¡ia barierei filozofizårii. sugestia va e¿ua. Bariera logicå ¿i criticå respinge orice element care nu då impresia de motivare bine întemeiatå. cu nucleul såu etic.N. dacå un om prime¿te ¿i reac¡ioneazå incon¿tient la toate variatele efecte mentale ale inputurilor din mediu. Cele trei bariere anti-sugestive sunt strâns legate unele de altele.“ (ibid. Bariera anti-sugestivå intuitiv-afectivå respinge orice e¿ueazå în a determina încredere ¿i un sentiment al securitå¡ii. Hipermnezia sugestopedicå poate fi ob¡inutå prin depå¿irea barierelor anti-sugestive pentru a ajunge la rezervele nefolosite ale min¡ii umane. tot a¿a personalitatea produce o protec¡ie mentalå împotriva efectelor dåunåtoare. Dar mecanismul propriu-zis pentru ob¡inerea acestui efect al hipermneziei sugestopedice „vine nu atât de la sugerarea cre¿terii capacitå¡ilor. Rezervele latente ale creierului eliberate prin mijloace sugestive se manifestå mai vizibil în activitatea memoriei. ci din de-sugestie. cu atât mai rapid ¿i mai u¿or este realizatå sugestia. sub toate formele ei. în acela¿i fel în care corpul se protejeazå prin mijloace fiziologice. se realizeazå cel mai deplin în domeniul artelor. de asemenea. 3. Raportul sugestiv-desugestiv are loc întotdeauna mul¡umitå barierelor anti-sugestive. Aceastå protec¡ie este realizatå prin barierele anti-sugestive. cu rezisten¡a sa eticå în calitate de expresie a vigilen¡ei emo¡ionale. Lozanov oferå o clasificare a acestor tipuri în func¡ie de råspunsurile date la trei întrebåri esen¡iale: 1. cât ¿i social… În interiorul procesului sugestiv atât de complex devine limpede cå procesul sugestiv este constituit întotdeauna dintr-o combina¡ie de sugestie ¿i desugestie. p. el råmâne ascuns în spatele barierei logico-critice care se dezvoltå la adult. Care este gradul de participare con¿tientå în primirea sugestiei ? A¿adar. Bariere anti-sugestive Dar sugestia ambientalå.163-165). persoana percepe semnifica¡ia ascunså în vorbirea umanå. dar nu dispare. Hipertrofia barierei intuitiv-afective determinå o barierå a negativismului. În caz contrar. nu înseamnå cå li se impune ceva. de obicei sugestiile nu intereseazå ¿i nu abordeazå valorile etice ale persoanei. Totu¿i. LIV. Sugestii cu scop b) În func¡ie de rolul jucat de vorbire: 1. 165) Armonizarea cu barierele anti-sugestive pentru a ob¡ine efecte sugestive corecte are un impact direct asupra activitå¡ilor educa¡ionale. poten¡ialul R. în principal verbale 2. AN 2007 135 R. nu poate fi consideratå în întregime pozitivå. sugestiile care sunt opuse principiilor etice ale individului nu se realizeazå. Bariera incon¿tientå intuitiv-afectivå Orice persoanå posedå un set negativist înnåscut.

autoritatea logicii clare.N.“ „Legånarea intona¡ionalå. AN 2007 2. Importan¡a sa se våde¿te în construirea autoritå¡ii ¿i în stabilirea rela¡iei sugestive..N. existentå la vârstele mici. infantilizarea determinå organizarea ¿i con¿tientizarea în cadrul procesului de predare ¿i crearea unei atmosfere generale de spontaneitate ¿i absen¡å a tensiunii. „Jocul de rol este adesea combinat cu cântecul. a¿a cum se aflå ea în marile opere de artå. Semnifica¡ia lor apare în faptul cå sugestia. p.d. creeazå condi¡ii pentru depå¿irea barierelor anti-sugestive. inspira¡ie ¿i încredere care. Ace¿ti stimuli sunt. observå Lozanov. de fapt. Infantilizarea este definitå ca o reac¡ie universalå de respect. autoritatea frumuse¡ii. Aceasta nu înseamnå cå persoana se întoarce total la copilårie. fårå a introduce o dezorganizare în activitatea intelectualå normalå. incon¿tient ori semicon¿tient.“ Asemenea situa¡ii de activitå¡i dramatice se utilizeazå în activitatea educa¡ionalå sugestopedicå. fiecårui participant la curs i se då un nume nou (un nume folosit în respectiva limbå stråinå care se înva¡å) ¿i o nouå poveste a vie¡ii. Grupul simte cum i se dezvoltå încrederea. o înlåturare rapidå a barierei anti-sugestive care. atât la copii. Jocul de rol poate fi foarte eficient printre alte tehnici care faciliteazå infantilizarea: „La început. Aceastå abordare creeazå o situa¡ie dramaticå prin care îi elibereazå pe participan¡ii la curs de pozi¡iile lor sociale. ci ca o expresie a con¡inutului psihologic intern. NR. semånând cu un titlu de capitol sau cu trasarea unei sarcini). la rândul ei. memoriei ¿i creativitå¡ii. ci mai degrabå este vorba de o organizare mentalå selectivå prin care experien¡a de via¡å ¿i capacitå¡ile intelectuale ale unei persoane sunt îmbogå¡ite prin calitå¡ile de plasticitate care apar¡in vârstelor timpurii. stimuleazå exprimarea spontanå ¿i imediatå a capacitå¡ilor pe care le au. Sugestopedia este interesatå în principal de autoritatea profesorului.“ utilizatå în lec¡iile sugestopedice. În infantilizare. vorbirea. ducând la rezultate pozitive: „La copii. (ibid. informa¡ia datå este perceputå ca fiind plåcutå ¿i emo¡ionalå. este bine så nu se acorde prea mult loc acestor activitå¡i ¿i så se stabileascå limite clare în utilizarea lor. ori perceput de cåtre personalitate: semnalele incon¿tiente. cât ¿i la adul¡i.188). Lozanov accentueazå faptul cå nici o activitate de tip sugestiv nu poate începe fårå ståpânirea planului dublu al comportamentului. Intona¡ia orizontalå (declarativå. Multitudinea elementelor apar¡inând R. c) Al doilea plan (Planul dublu) Acesta este al doilea plan al comportamentului ce cuprinde fluxul diver¿ilor stimuli care. p. adicå factori care vin dinafarå Cele mai importante mijloace sunt descrise dupå cum urmeazå: a) Autoritatea (Prestigiul) Prima diferen¡iere trebuie fåcutå între autoritate ¿i autoritarism.136 REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL.. p. Acest proces poate fi observat în oricare activitate educa¡ionalå cu un grup.“ (ibid. p. Totu¿i. percep¡ia. ceea ce faciliteazå depå¿irea barierei afective anti-sugestive. de asemenea. Totu¿i. memorarea ¿i imagina¡ia creatoare par a se întoarce într-o oarecare måsurå la o perioadå mai propice.a. Ea a . rolul autoritå¡ii în procesul comunicårii råmânând periferic (ibid. persoana care prime¿te informa¡ia nu este con¿tientå cå receptivitatea sa a crescut datoritå cre¿terii calitå¡ii autoritare a sursei (influen¡ei). mediul ambiant. este emis de.. Ace¿ti factori pot deveni con¿tien¡i ¿i controla¡i (acest lucru se întâmplå cu marii actori ori psihoterapeu¡ii foarte buni).M. 193). prin modalitå¡i indirecte. Ea faciliteazå. ca ¿i autoritatea cuvintelor logice. nu toate tipurile de intona¡ie ¿i nu în orice condi¡ii se poate genera o atmosferå sugestivå: „În acest sens intona¡ia trebuie privitå nu atât ca bogå¡ie externå a tonului. (reactivitå¡ii mentale non-specifice) duce adesea la infantilizare. 194) d) Intona¡ia Unul dintre elementele conduitei apar¡inând planului dublu este intona¡ia. De asemenea. 192) Procesul de infantilizare este important în predare ¿i în învå¡are. creeazå o atmosferå de încredere ¿i dorin¡å intuitivå de a urma exemplul care este dat.M. În cele mai multe cazuri. con¡ine trei tipuri de intona¡ie: 1. (reactivitate mintalå nespecificå) care trec nepercepu¡i de gândirea obi¿nuitå. Sugestologia nu are nimic de-a face cu cel din urmå ¿i concepe autoritatea ca un „prestigiu non-directiv care. la rândul ei. nu are nici un efect dacå numeroasele semnale nespecifice transmit semnifica¡ii opuse. ¿. Mijloace care pot fi utilizate mai ales sugestiv. LIV. se constatå o cre¿tere puternicå a capacitå¡ii de memorare a copiilor în cadrul cursurilor sugestopedice de limbå stråinå. schimbårile imperceptibile în expresia facialå.m. Autoritatea crescutå este sim¡itå în mod emo¡ional. 3. care. având o valoare informa¡ionalå importantå pentru receptor.“ (ibid. cre¿te calitatea func¡ionårii percep¡iei. De aceea. factori R.“ Existå diferite tipuri de autoritate: autoritatea personalå. umbletul. b) Infantilizarea Termenul nu con¡ine nici o semnifica¡ie peiorativå ¿i nici nu face trimitere la psihanalizå.

198). rezervele creative ale persoanei sunt eliberate. elementele incon¿tiente sunt aduse la luminå ca instrumente utile pentru a ob¡ine rezultate con¿tiente. sugestia nu poate fi separatå de con¿tient.. dispozi¡iile care î¿i au originea în aceastå stare. În conformitate cu concep¡ia lui Lozanov. interese ale personalitå¡ii. iar al doilea grup are rolul de armonizare cu barierele anti-sugestive.“ (ibid.a. f) Pseudo pasivitatea în concert Acest factor ¡inte¿te spre crearea unui echilibru între starea activå ¿i cea pasivå. în clasele sugestopedice sunt create condi¡ii pentru dezvoltarea unei pseudo pasivitå¡i creatoare. Pentru a ob¡ine aceastå stare de pseudo-pasivitate nu este nevoie de nici un tip de practicå de relaxare (cum ar fi de pildå trainingul autogen. a¿a cum este cerut de procesul de învå¡are. Para-con¿tien¡a O altå idee importantå pe care o subliniazå Lozanov este faptul cå în procesul de sugestie/desugestie. pozi¡iile hatha yoga. p. care este expresia super activitå¡ii interne întovårå¿ite de economisirea energiei (ibid.. (Trebuie spus înså cå în procesul sugestopedic. dar nu obligatorie) (ibid. având. Este necesarå numai construirea unei atitudini senine.d. 3. fiind activate ¿i unele procese psiho-fiziologice noi. Intervalul dintre stimulii ritmici care se repetå are. opera¡ii intelectuale. Activismul este necesar. în afara sferei con¿tientului. aflate pânå atunci în stare de rezervå (ibid. În acest mod. Intona¡ia solemnå ¿i generalizatoare. ritmului etc. precum ¿i de cele ale intona¡iei. sugestia. încrezåtoare. A¿adar. memorie. de asemenea. a¿a cum e våzutå în sugestologie/sugestopedie nu are aceea¿i semnifica¡ie ca în hipnozå ¿i sugestia clinicå (unde prima condi¡ie se referå la . De aceea. intona¡ia este necesarå. ca de pildå tendin¡ele instinctive predeterminate genetic. p. NR. a¿teptåri. a¿a cum este în mod obi¿nuit våzutå. prin mijloace sugestopedice. semnifica¡ie. Un concept important utilizat de Lozanov este para-con¿tien¡a. planul dublu ¿i unele elemente distincte ale planului dublu. Intona¡ia legånatå verticalå (a¿teptarea calmå ca studentul så facå un anume lucru) ¿i 3. pp. fa¡å de programul sugestologic prezentat. Pasivizarea ¿i infantilizarea. de asemenea. stabilind un nou mod de a concepe activismul.. ¿i o semnifica¡ie psihologicå. defini¡ia lui se referå la sugestia care sus¡ine procesele con¿tiente: Sugestia este un factor comunica¡ional constant care. Faptul cå nu existå în mod real o pasivitate este dovedit prin complexele procese interne care au loc. facilitând hipermnezia. ideile ¿i asocia¡iile de idei care au loc în timpul stårii de pseudo-pasivitate.). a¿a cum sunt ele în¡elese în sugestologie ¿i sugestopedie. toate sunt pår¡i ale reactivitå¡ii globale ale personalitå¡ii (ibid.). Termenul se referå la orice este. conchide Lozanov. Aceasta este ra¡iunea în virtutea cåreia dr. Lozanov repetå afirma¡ia cå. nu e vorba de cel exprimat de tensiunea muscularå ¿i mentalå. b) mijloace utilizate în special sugestiv. integratå. într-un anume moment. constituie instrumente puternice de eliberare de activitå¡ile suplimentare parazite care ar putea avea loc în timpul procesului de învå¡are. Cum se ob¡ine aceastå stare? Lozanov råspunde: „Starea de pseudo-pasivitate este creatå de autosugestia meditativå. În practicå. de a fi în aceea¿i stare a min¡ii ca atunci când se ascultå un concert (ibid.199). personalitatea participå ca o structurå individualå. direc¡ionatå fiind pe specificul fiecårei persoane: emo¡ii. voin¡å. Dimpotrivå. sugestia este foarte departe de no¡iunea de manipulare. Ritmul combinat cu intona¡ia determinå efectele sugestive ale artei. e) Ritmul Creatorul Sugestologiei porne¿te prin a recunoa¿te valoarea ritmului ca principiu biologic de bazå. stimulii emo¡ionali ¿i diferite variante ale dispozi¡iilor incon¿tiente. Întorcându-ne la clasificarea ini¡ialå: a) mijloace utilizate atât sugestiv. precum intona¡ia ¿i ritmul apar¡in celui de-al doilea. 195). dar aceastå stare poate fi îmbunåtå¡itå prin crearea unui fond muzical adecvat. p. LIV. Primul grup de mijloace desugestiv-sugestive are obiectivul de a crea starea de „psiho-relaxare“. motiva¡ie.. în timp ce autoritatea. 249-250). Prin condi¡iile create de mijloace sugestopedice. relaxare fizicå ¿.REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. Ea cuprinde percep¡iile periferice.170). în special prin intermediul unei activitå¡i mentale para-con¿tiente (nivele noi ale manifestårii psiho-fiziologice ale personalitå¡ii) poate crea condi¡ii pentru stimularea rezervelor capacitå¡ilor func¡ionale ale personalitå¡ii.. Trebuie specificat faptul cå infantilizarea ¿i pseudopasivitatea în concert apar¡in primului grup. precum ¿i de mecanismele de autoritate ¿i infantilizare. cât ¿i autosugestiv. p..m. ci numai de cel exprimat de atitudinea fa¡å de procesul de predare ¿i învå¡are. nivelul oboselii în cadrul învå¡årii este coborât ¿i adesea eliminat. AN 2007 137 fost înlocuitå cu 2. ducând la efectele a¿teptate. Sugestibilitatea func¡ioneazå în circumstan¡e specifice.

cuvântul «suggestopaedia» så fie înlocuit prin «reservopaedia». de asemenea. într-un întreg. tipul de sugestie utilizat în sugestopedie a fost mai târziu numit sugestie blândå. În mod frecvent în ¿coalå apar totu¿i douå tipuri de deviere de la aceastå normå naturalå: a) instruirea se adreseazå numai structurilor corticale sau numai emisferei cerebrale stângi a elevului. Pe baza propriilor experimente precum ¿i ale altora. activitå¡ile de analizå ¿i sintezå au loc în mod simultan. el merge mai departe. complexul emo¡ional-motiva¡ional.11). ¿tiin¡a numitå «rezervologie» poate fi dezvoltatå în interiorul cercetårilor ini¡iale privind legile ac¡ionând în reservopaedia. Så analizeze måsura în care diferite realizåri individuale sunt de a¿teptat de la to¡i sau de la cei mai mul¡i membri ai societå¡ii. dar secven¡ial ¿i separat. în fapt. Pânå acum. 2. p. p. Aceastå situa¡ie naturalå este utilizatå în practica predårii în una dintre urmåtoarele varia¡ii: a) principiul con¿tientizårii în procesul de învå¡are este formalizat ¿i transformat în feti¿. Aceste legi se manifestå tipic. Dupå schimbarea termenului de „sugestopedie“ în „suggestopaedia“. Så promoveze interesul pentru cercetarea metodelor de explorare (4. inten¡ia lu G. Lozanov aduce anumite argumente critice împotriva predårii „tradi¡ionale“ a¿a cum se face ea în ¿coli ¿i care vine în contradic¡ie cu legile fundamentale ale dezvoltårii fiziologice ¿i psihologice ale personalitå¡ii: 1. În oricare proces de comunicare. încet-încet. De asemenea. Totu¿i. 3. principalul obstacol întâlnit în mod obi¿nuit în predare este exact aceastå memorare automatå a materialului prezentat. Aceea¿i legitate se aplicå tuturor opera¡iilor cognitive (generalizare.138 REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. dar. 3. autorul a proiectat un complex inovator de strategii de predare. Consecin¡å a primelor douå aser¡iuni.a. Aceastå simultaneitate dialecticå func¡ioneazå atât la nivel fiziologic. Este nevoie înså de oameni de ¿tiin¡å cu o înaltå calificare. AN 2007 pasivitatea ¿i supunerea necondi¡ionatå a subiectului). În acest context. . pe stadii ¿i tipuri de activitate.“ (4. scopurile sugestologiei/sugestopediei. b) discutarea întregului se face fårå a lua în considerare elementele constitutive ¿i de aici apar anumite gre¿eli. în viitor ¿tiin¡a ¿i metodologia vor fi denumite «reservopaedia». nu existå o activitate analiticå separatå de alta. Aceasta înseamnå cå în practica predårii. sunt: 1. delimitate de predarea „tradi¡ionalå“. care este privit ca o ma¿inå lipsitå de emo¡ii. ci în¡elegerea. Principalul scop al predårii nu este memorarea. ca întreg – ele sunt automatizate prin exerci¡ii obositoare ¿i doar mai târziu sunt legate între ele sistematic.m. NR. De¿i pare cam devreme a se vorbi despre reservopaedie înainte ca ¿tiin¡a rezervologiei så fi fost în întregime conturatå. În ambele cazuri se încearcå separarea procesului natural de simultaneitate analitico-sinteticå. Este binecunoscut faptul cå. într-o unitate complexå ¿i indivizibilå. Lozanov anun¡å schimbåri ale numelui sugestologiei/sugestopediei. toate trebuie activate în mod simultan. LIV. ¿i posibilitatea de a recupera ¿i utiliza eficient aceste capacitå¡i. concretizare). în condi¡ii normale. SUGGESTOPAEDIA Obiective Prin construirea teoriei privind sugestia ¿i pedagogia. gândirea imaginativå ¿i logica abstractå. abstractizare. Totu¿i. 3. Este bine cunoscut faptul cå func¡ionarea creierului este unitarå: de pildå. termen care permite discu¡ia despre gândirea creativå ¿i independentå (discu¡ie care este imposibilå în hipnoza ¿i sugestia clinicå). aceste regularitå¡i naturale sunt „corectate“ în practica pedagogicå prin una dintre urmåtoarele variante: a) elementele sunt studiate izolat în raport cu semnifica¡ia lor integralå. cât ¿i la nivel psihologic. precum ¿i solu¡ionarea creativå a problemelor. Din cauza lipsei de terminologie. 2. metodele de predare au fost construite în acord cu acceptarea capacitå¡ilor „limitate“ ale personalitå¡ii umane. inten¡ionând så modifice complet numele celor douå ¿tiin¡e pentru o reprezentare corectå a obiectivelor ¿i a con¡inutului lor: „În loc de «suggestopaedia». 251). 9). Så demonstreze cå personalitatea umanå posedå capacitå¡i poten¡iale mult dincolo de cele recunoscute de normele sociale general acceptate. Normele sociale ¿i istorice existente care se referå la nivelul performan¡elor memoriei umane au stabilit o structurå sugestivå care. Lozanov a fost de a demonstra nu numai existen¡a capacitå¡ilor neutilizate ale creierului. p. fiin¡a umanå participå simultan pe mai multe nivele con¿tiente ¿i incon¿tiente. a¿a cum sunt ele enun¡ate de Lozanov. b) elevul este privit ca o entitate psiho-fiziologicå. nu existå nici un moment în care func¡ioneazå doar una dintre emisferele cerebrale. De asemenea. ori doar anumite structuri corticale ¿. specific sinteticå. ar fi corect ca. întârzie expansiunea capacitå¡ilor mintale (3.d.

alåturi de alte tråsåturi obligatorii. se då importan¡å numai capacitå¡ilor incon¿tiente ¿i intuitive ale elevului. la nivel incon¿tient. b) invers. Con¡inutul manualelor ¿i . pp. Existå ca rezervå douå capacitå¡i importante: a) Hipermnezia. plan¿e viu colorate. ¿i la unitatea proceselor con¿tiente ¿i incon¿tiente – abordare cel mai bine demonstratå prin tipul de conduitå a profesorului ¿i prezentarea materialelor. dar ¿i psihoprofilactic.. în acela¿i fel cum artistul este sincer în opera sa. Instruirea sugestopedicå. aten¡ia este concentratå asupra comportamentului din douå planuri: adicå. Totu¿i. neamenin¡åtor. 255-256). 3. În ceea ce prive¿te profesorul. precum ¿i rezervele personalitå¡ii ca întreg. care este caracterizatå prin: – faptul cå se manifestå fie dupå o perioadå latentå ¿i fårå vreun efort con¿tient. spontanå ¿i plåcutå Cursurile sugestopedice sunt proiectate a se desfå¿ura într-un mediu fizic plåcut: existå camere cu scaune confortabile ¿i u¿or de deplasat. în general. în timp ce este nevoie de o finalizare con¿tientå ¿i reevaluare creativå a materialului. Un alt aspect al acestui principiu este legat de prezentarea materialului. b) Hipercreativitatea. ståpânirea conduitei verbale ¿i non-verbale nu are nimic de-a face cu abordarea de tip teatral. 3. simpla imitare a conduitei non-verbale de cåtre profesori nu are acela¿i efect. ci „prin dragoste realå fa¡å de propria profesie ¿i pentru aproape“ (3. psihoterapeu¡ii. actoricesc ¿i nu poate fi achizi¡ionatå în întregime prin învå¡are ¿i practicare. „Totu¿i. elemente care sunt neglijate (3. existå plante. LIV. p. Tråsåtura cea mai semnificativå a sugestopediei este capacitatea de a elibera aspectele multiple ale aptitudinilor aflate în rezerva personalitå¡ii. mimica. ¿i prin întregul proces de comunicare: tonul profesorului este pozitiv. Întreaga atmosferå este îmbogå¡itå prin muzicå. Principii Aceste caracteristici sunt strâns legate de trei principii care constituie cadrul sugestopediei: I. precum gesturile. – cre¿terea rezisten¡ei la obosealå. Acestea sunt: 1. calmând tendin¡ele agresive ale elevilor ¿i ajutându-i så se adapteze mai u¿or la grup. Integralitatea dinamicå.REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. structuratå ¿i ierarhicå – partea în întreg ¿i întregul în parte. Instruirea sugestopedicå are întotdeauna un efect favorabil. de maximum 15. Elevii sunt încuraja¡i mai degrabå så coopereze decât så intre în competi¡ie. chiar de la prima receptare a lec¡iei. Numai dacå este sinceritate poate acest plan dublu så fie ståpânit pentru a ob¡ine efectele sugestive dorite. postura. de asemenea. NR. II. 257-258). care sunt foarte importante în comunicare. în mod spontan. Principiul este respectat. care apare atunci când este activatå intui¡ia ¿i persoana tråie¿te o stare similarå cu inspira¡ia: 2. comportamentul verbal trebuie så fie pe deplin în armonie cu comportamentul non-verbal incon¿tient. „Pentru medic ¿i pentru pedagog este în mod special util så în¡eleagå manifestårile ¿i posibilitå¡ile celor douå planuri. profesorii sugestopedagogi ¿i oamenii de artå ar trebui forma¡i atât teoretic cât ¿i practic.194). pp. tråsåtura obligatorie este sinceritatea. Seninåtate (calm) concentratå. Dar nu trebuie uitat cå întotdeauna arti¿tii adevåra¡i sunt sinceri. Caracteristici Sugestopedia este o strategie specialå de predare/ învå¡are datoritå câtorva caracteristici. creându-se astfel o stare de activism relaxat (psihorelaxare concentratå pe obiect). are un semnificativ efect psihoprofilactic ¿i psihoterapeutic (ibid. „Globalitatea“ (integralitatea) se referå. ale creativitå¡ii. AN 2007 139 Elevii sunt obliga¡i så asimileze ¿i så automatizeze fiecare element al materialului dupå o metodologie strict con¿tientå ¿i ra¡ionalå. 4. – sporirea performan¡elor de amintire fårå a fi nevoie de repeti¡ii. de asemenea. Numårul de studen¡i este mic. fie brusc ¿i spontan. privirea. cât ¿i la comportamentul formatorului. Aceastå conduitå este exprimatå prin fenomene paralingvistice. – faptul cå are un considerabil efect psihoterapeutic. aceste materiale nu sunt ilustrative. Acest principiu se referå atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globalå. Acesta este motivul pentru care trebuie accentuat faptul cå nici o activitate sugestivå nu poate porni fårå ståpânirea dublului plan al comportamentului. Doctorii. fårå a se ¡ine cont de faptul cå acest material ar putea fi ståpânit pânå la un anume nivel. ci mai degrabå stimulative. Sunt utilizate materiale vizuale. Sunt stimulate rezervele memoriei. iar pe pere¡i. adicå ei trebuie så devinå arti¿ti în profesia lor. Instruirea este întotdeauna întovårå¿itå de un efect de relaxare sau cel pu¡in de absen¡a oboselii. ale activitå¡ii intelectuale. Acest principiu cere ¿i oferirea unui sistem de jocuri ¿i un sistem de activitå¡i care så stimuleze umorul.

Din punct de vedere fiziologic. faptul cå ele trebuie mai degrabå stimulate decât construite prin ilustrare. p. vocabularul ¿i gramatica råmân în planul al doilea. cap. spre aspectul semnifica¡iei comunica¡iei. ceea ce se poate reflecta negativ în performan¡ele lor“ (5). Odatå ce este ob¡inutå starea necesarå a min¡ii ¿i este structurat materialul de studiu. Partea. Instrumentele desugestive sunt proiectate pentru a avea o influen¡å directå asupra opiniilor studen¡ilor (elevilor) cu privire la natura ¿i dificultatea sarcinii. Într-o claså de limbi stråine.140 REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL.E. de fapt.“ Se poate spune cå. astfel cå aten¡ia studen¡ilor (elevilor) este direc¡ionatå spre întreaga propozi¡ie. – materialul utilizat într-o orå academicå este de la douå la zece ori mai mare fa¡å de cantitatea de material utilizat într-o orå „tradi¡ionalå“. Introducere). percep¡iile periferice includ întreaga atmosferå a clasei. 3. . cea mai mare parte a învå¡årii în Sugestopedie are loc în modalitateaac¡iune. o parte importantå are loc în modalitatea receptivå. modalitatea-ac¡iune este caracterizatå prin tensiune muscularå ¿i undele beta în E.1. Profesorul contribuie într-o måsurå foarte mare la crearea atmosferei în claså. Ea este organizatå cu scopul de a manipula ambian¡a prin reac¡ionarea selectivå la anumite inputuri care sunt adecvate pentru desfå¿urarea ac¡iunii. vocea sa trebuie så fie proaspåtå ¿i melodioaså. urmåtorul pas este crearea unei atitudini psihologice care så conducå la eliberarea rezervelor creierului ¿i min¡ii (4. aten¡ie focalizatå. de asemenea. Instrumente de predare Instrumentele de predare utilizate în sugestopedie se împart în trei grupe: 1) Mijloace psihologice 2) Mijloace didactice 3) Mijloace artistice Mijloacele psihologice se referå în primul rând la organizarea globalå a comunicårii în cadrul predårii-învå¡årii. modalitateaac¡iune este caracterizatå prin logica bazatå pe obiect. complet relaxa¡i. fårå prea multe ornamente cu obiecte inutile. Felix Uschi explicå: „De vreme ce elevii nu se gåsesc niciodatå într-o stare de incon¿tien¡å completå. dar. Mijloacele didactice se referå la mai multe elemente: – structura ierarhicå a materialului. fårå så li se dea o aten¡ie specialå (3. este probabil mai util så ilustråm dihotomia cu ajutorul modelului lui Deikman privind con¿tiin¡a bimodalå care constå într-o modalitate-ac¡iune ¿i o modalitate receptivå. estetic. Lozanov (1978:198) afirmå cå asemenea pasivitate faciliteazå hipermnezia ¿i elibereazå activitatea intelectualå pentru a opera fårå limitåri constrângåtoare (5. totul într-un context relaxat. în timp ce pronun¡ia. trebuie så fie discernabile în interiorul întregului. au adesea o opinie negativå despre propriul lor poten¡ial de învå¡are. elevii pot fi descri¿i ca fiind într-o stare asemånåtoare reveriei. elementul. nefiind în mod specific aten¡i la muzicå ori la limba stråinå prezentatå. rela¡ia parteîntreg. spre locul ¿i rolul acesteia. Adep¡ii lui Lozanov clarificå aceastå modalitate de prezentare cu ajutorul modelului lui Deikman (1971). În teza sa de doctorat. el ar trebui så fie vivace. Din punct de vedere psihologic. calm. modalitatea receptivå se manifestå prin gândire para-logicå ¿i dominan¡a senzorialului fa¡å de logic (formal). adicå în timpul introducerii materialelor. Pe lângå plan¿ele de pe pere¡i. NR. Elementul important aici este constituit de modalitatea în care vor fi organizate percep¡iile periferice. pe de altå parte. III. profesorul atrage aten¡ia asupra lor numai pentru scurt timp ¿i se întoarce apoi repede la sensul întregii propozi¡ii ¿i situa¡ii. Cele mai multe dintre elementele gramaticale sunt învå¡ate împreunå cu întreaga structurå. Pregåtirea desugestivå are scopul de a elibera spontan capacitå¡ile min¡ii ¿i ale creierului aflate în rezervå. în timpul perioadelor de activare ¿i elaborare ¿i în timpul sesiunii de concert activ. Din punct de vedere psihologic. LIV. chiar amuzant. scheme) este executat. Fiecare modalitate este caracterizatå prin proprietå¡i fiziologice ¿i psihologice descrise de Renigers (1981): „Modalitatea-ac¡iune este în esen¡å ceea ce s-ar putea numi con¿tiin¡a treazå de toate zilele“. Camera trebuie så fie curatå ¿i aranjatå cât mai estetic. în special. ceea ce este în mod specific demonstrat în timpul sesiunii de concert pasiv. A¿a cum Felix Uschi observå în raport cu un domeniu specific: „Studen¡ii la limbi stråine. dominan¡a formalului fa¡å de caracteristicile senzoriale. – metodele utilizate sunt comunica¡ionale. Materialul vizual (plan¿e. În aceastå modalitate. 262). 66-69).G. pp. tablouri etc. de¿i nu sunt trecute cu vederea. cu prevalen¡a holisticului. AN 2007 materialele vizuale trebuie structurate în a¿a fel încât så se påstreze ierarhia structurii. bucurându-se de activitate. elementul trebuie så exprime ideea globalå din care este o parte. de asemenea.

schemele. A Ph. cât ¿i pentru a îmbogå¡i atitudinea sugestivå fa¡å de ceea ce este în rezerve.vobs. „Mijloacele artistice sunt utilizate atât pentru a crea o atmosferå plåcutå în timpul procesului de receptare. AN 2007 141 Mijloace artistice: Sugestopedia introduce un tip special de artå în procesul de predare-învå¡are. sub evaluarea unor cercetåtori diferi¡i. . Au existat mai multe încercåri de a aplica Sugestopedia în diferite pår¡i ale lumii. memorare ¿i în¡elegere a informa¡iei principale oferite prin lec¡ie. CONCLUZII Obiectivul final al sugestopediei este înlåturarea barierelor socio-profesionale ¿i psihologice existente în fiecare fiin¡å umanå. Rezultatele au fost bune. Sofia. Lozanov G – Suggestopaedia . parte din materialul de învå¡are este asimilat imediat. Lozanov G – Suggestology and Suggestopedia. persoana este abordatå ca o fiin¡å integralå.“ (4. În timpul procesului de învå¡are. Acest fapt nu înseamnå atât de mult o lårgire a câmpului con¿tient (cu toate cå ¿i acest lucru poate fi ob¡inut).au/~ufelix/thesis. în diferite limbi.D. toate trebuie så stea sub semnul frumuse¡ii.monash.Desuggestive Teaching. BIBLIOGRAFIE 1. voin¡å ¿i afectivitate. Working document for the Expert Working Group. Paris. fa¡å de motiva¡ie ¿i a¿teptåri. Comenius JA – Didactica Magna.1970 2. LIV. dar în acela¿i timp pe deplin con¿tient.htm) 5. Thesis (users. mai u¿or.REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. Parte importantå a esteticului. materialele de predare. Ea vede persoana în dimensiunea verticalå a unificårii con¿tientului cu subcon¿tientul. dar mai ales ob¡inerea unor rezultate mult superioare într-o activitate datå prin utilizarea (chiar ¿i incon¿tientå) a rezervelor creierului. 3. 11-16 December. aceastå integralitate nu se referå doar la aspectele personalitå¡ii con¿tiente: intelect. (www. Ceea ce este sigur înså e faptul cå nici un om de ¿tiin¡å nu a vorbit despre e¿ec. Cu ajutorul aspectelor artistice. manualele. foarte bune sau nu atât de bune precum a pretins cercetarea originalå. Sugestopedia accentueazå utilizarea artei ca un important ajutor în procesul de învå¡are: ambientul trebuie så fie estetic. New York: Gordon & Breach. NR. 1978 3. Communicative Method on the Level of the Hidden Reserves of the Human Mind. online edition.edu. plan¿ele. joc de rol etc). UNESCO. 1978 4.70-71. pp.pdf) Uschi F – Accelerative Learning. material vizual. Lozanov G – Suggestology and Outlines of Suggestopedy. Bucure¿ti: Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. 3. literaturå. ci numai despre grade diferite de eficien¡å. în con¡inutul lec¡iilor (muzicå.262). muzica de facturå clasicå este esen¡ialå.at/ludescher/pdf%20files/ SUGGESTOPAEDIA%20-%20book. p. precum ¿i stimularea rezervelor nefolosite ale creierului uman pentru a ob¡ine un tip de învå¡are mai rapid.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful