You are on page 1of 21

Principalele functii, activitati si operatiuni bancare Raiffeisen Bank este o banca universala ce ofera o gama completa de produse si servicii

financiar-bancare celor peste 2 milioane de clienti ai sai (corporate, IMM si persoane fizice) prin intermediul unei retele de distributie cu acoperire nationala, alcatuita din 215 sucursale si agentii (la 31 decembrie 2005). Banca a promovat intens, n cursul anului 2005, canalele alternative de acces myBanking si Raiffeisen Direct. Printre serviciile oferite de banca se numara: serviciul Sweep, serviciul Smart Tel, programul Asigurarea ta n caz de incendiu, plati directe furnizor, etc. MyBanking ofera informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul valutar si cu ajutorul sau se pot efectua transferuri intra si interbancare; Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fara ca acesta sa faca cel mai mic efort si fara sa plateasca comisioane si taxe suplimentare; Serviciul Sweep, existent n cadrul Raiffeisen Bank, ofera posibilitatea de a transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de catre client; Serviciul SmartTel ofera informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamna, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS. programul Asigurarea ta n caz de incendiu presupune o asigurare pe viata titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank. Prin Plati directe furnizor, Raiffeisen Bank va plati clientului, din contul curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele. De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofera: credite de prefinantare a exporturilor si finantarea comertului cu bunuri fungibile. Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al bancii l constituie activitatea de intermediere monetara si activitatile de creditare. n acord cu legea bancara, obiectul de activitate al bancii include: atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluznd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar; emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica; emitere de garantii si asumare de angajamente; tranzactionare n cont propriu sau n contul clientilor, n conditiile legii, cu: instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valuta; contracte futures; instrumente avnd la baza cursul de schimb si rata dobnzii; valori mobiliare si alte instrumente financiare; intermediere, n conditiile legii, n oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente; acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale; intermediere pe piata interbancara; administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta; pastrare n custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare; prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte n domeniul creditarii; nchiriere de casete de siguranta; depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii; distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de investitii; actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare;

operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea; operatiuni n mandat; servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti; participare la capitalul social al altor entitati; nchirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, n conditiile legii; servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfasurate, cum ar fi: detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii activitatii sau pentru folosinta salariatilor, si efectuarea oricaror alte activitati si operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat. n ceea ce priveste diferite operatiuni bancare care vizeaza activitatea bancii si locul n care se realizeaza, acestea se mpart n: operatii front - office si operatii back - office. Front-officeul grupeaza operatiile care vizeaza interactiunea bancii cu clientii sai: furnizare de informatii privind serviciile pe care le ofera banca etc. Back-office-ul grupeaza operatiile transparente pentru clientii sai, dar care asigura functiile vitale ale sale: contabilitatea interna bancara, administratie, gestiunea de conturi si calculul de dobnzi, depozitarea numerarului etc. n ceea ce priveste raportul care se stabileste ntre operatiile front-office si cele de back-office, acestea difera de la o banca la alta prin activitatea desfasurata .

4.2. Analiza economico - financiara - Raiffeisen Bank Mures


Analiza potentialului material implica abordarea celor doua categorii de active, fixe si circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei lor. Relevant pentru evidentierea manierei de valorificare a potentialului material la Raiffeisen Bank Mures este eficienta acestuia. Eficienta mijloacelor fixe poate fi determinata n principal prin indicatorii: cifra de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe profit la 1000 de lei mijloace fixe.

Nivelul acestora n intervalul de timp realizat este: Nr. crt. 1. 2. Realizari INDICATORI 2004 Cifra de afaceri la 1000 lei MF Profitul la 1000 lei MF 994,85 2005 909,88 70,4 1003,41 25,41 2006

Primul indicator a avut o evolutie pozitiva, nregistrnd valori peste 900 lei CA la 1000 lei MF. Cel de-al doilea indicator a nregistrat valori foarte mici, precum si o evolutie negativa, scaznd de la 70,4 lei n anul 2005 la 25,41 lei n anul 2006. Utilizarea eficienta a mijloacelor fixe impune, de asemenea, ca regula generala devansarea indicelui nzestrarii tehnice (IGI) de catre indicele productivitatii (IW): IW Nr. crt. 1. 2. 3. INDICATOR Mijloace fixe (MF) Numar salariati (Ns) Grad de nzestrare tehnica: U.M. Mil lei Nr. Realizari 2004 64211 2463 2005 169501 2348 95,3 2004/2005 2006 169731 2191 93,3 2006/2005 IGI.

a)
26070,2 sal 72198,5 276,9 77467,4 107,3

4.

Productivitatea muncii

b)
25935,9 sal 65684 253,3 77731,6 118,3

n anul 2005 nzestrarea tehnica a devansat dinamica productivitatii muncii (276,9>253,3). Situatia ar putea fi apreciata ca fiind normala deoarece efectele investitiilor (in special in tehnica de calcul)) realizate in anul 2005 se vor regasi n buna masura n anii urmatori. Analiza eficientei utilizarii activelor circulante se realizeaza cu ajutorul indicatorilor: viteza de rotatie a activelor circulante si durata recuperarii creantelor. a) Viteza de rotatie a activelor circulante se exprima prin: - coeficient (numar de rotatii)

- durata unei rotatii:

Nr. crt. 1. 2. Cifra de afaceri Stocuri

INDICATOR

U.M. Mil lei Mil lei 63880 9235

Realizari 2004 154226 20446 2005 170310 19950 2006

3. 4.

Rotatia stocurilor
Durata unei rotatii

Nr. rot Zile

6,92 52

7,54 48

8,53 42

Pentru conducerea unei organizatii, indicatorii rotatiei stocurilor prezinta o importanta deosebita, deoarece interesul acesteia este de a avea o rotatie a stocurilor ct mai rapida posibil. Asadar, se poate aprecia ca la Raiffeisen Bank Mures avem o situatie pozitiva, ntruct numarul de zile n care stocurile realizeaza o rotatie completa a scazut de la 52 zile n anul 2004 la 42 zile n anul 2006.

b) Durata recuperarii creantelor, calculata cu formula Nr. crt. 1. 2. 3. Creante Cifra de afaceri Durata recuperarii creantelor

, este evidentiata n tabelul de mai jos: Realizari 2004 6483 63880 37 33139 154226 78 2005 33975 170310 73 2006

INDICATOR

U.M. Mil lei Mil lei Zile

Valorile ideale ale indicatorului se situeaza ntre 0 si 30 zile. La sucursala Raiffeisen valorile de recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele considerate normale, ca urmarea a faptului ca ritmul de crestere a creantelor depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciata nefavorabila pentru aceasta, sucursala fiind stnjenita n desfasurarea activitatii normale de blocajul financiar existent. n ceea ce priveste structura creantelor Raiffeisen Bank Mures nu mai are de recuperat creante cu vechime peste un an, ceea ce nseamna ca managementul s-a preocupat pe stingerea creantelor vechi astfel nct sa se elimine riscul nerealizarii lor

(1)

Analiza cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor la Raiffeisen Bank Mures are la baza datele din contul de profit si pierdere, precum si din contul de venituri si cheltuieli. Rezultatele analizei sunt prezentate n tabelele urmatoare.
mil lei Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. CATEGORII DE CHELTUIELI Cheltuieli materiale - total Lucrari si servicii executate de terti Impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul - total Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE CHELTUIELI EXCEPIONALE TOTAL CHELTUIELI Realizari 2004 20593 9526 2522 31635 5770 70046 5364 2333 77743 2005 48555 12007 4486 54065 12831 131944 11211 575 143730 2004/2005 235,8 126 177,9 172,4 222,4 188,4 209 24,6 184,9 2006 55118 15497 6538 67681 14927 159761 14636 1940 176337 2006/2005 113,5 129,1 145,7 121,5 116,3 121,1 130,6 337,4 122,7

Pe ansamblul firmei se constata o majorare a cheluielilor totale cu 22,7% n anul 2006 fata de anul 2005, si cu 84,9% n anul 2005 fata de anul 2004, situatia fiind justificata din punct de vedere economic de cresterea cifrei de afaceri.

Nr. crt. 1.

CATEGORII DE CHELTUIELI Cheltuieli materiale - total 29,4

Structura 2004 36,8 2005 34,5 2006

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Lucrari si servicii executate de terti Impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul - total Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE CHELTUIELI EXCEPIONALE TOTAL CHELTUIELI

13,6 3,6 45,2 8,2 100 90,1 6,9 3 100

9,1 3,4 41 9,7 100 91,8 7,8 0,4 100

9,7 4,1 42,4 9,3 100 90,6 8,3 1,1 100

Analiza structurala a cheltuielilor totale, conform evidentei acestora in contul de profit si pierdere releva urmatoarele: cheltuielile de exploatare au crescut ca pondere n totalul de cheltuieli de la 90,1% n

anul 2004 la 91,8% in anul 2005, nregistrnd apoi o scadere sensibila n anul 2006 (90,6%). n aceasta categorie ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu personalul (45,2%, 41%, respectiv 42,4%). De altfel, asa cum s-a mai precizat, ritmul de crestere a cheltuielilor cu munca vie l-a devansat pe cel al cifrei de afaceri, ceea ce a condus la cresterea lor relativa. cheltuielile financiare au nregistrat de asemenea o crestere n totalul cheltuielilor, de la 6,9% (n anul 2004) la 7,8%(n anul 2005), respectiv 8,3% (anul 2006). Cauzele care au generat acesta majorare sunt: neachitarea n timp optim a furnizorilor externi, suplimentarea creditelor cheluielile exceptionale au o evolutie fluctuanta, fiind cauzata de plata unor penalitati si amenzi.

Pentru analiza prezinta interes si rata de eficienta a cheltuielilor sau rata medie a cheltuielilor, determinata cu ajutorul relatiei: Unde RCh = rata cheltuielilor. n tabelul de mai jos se prezinta valorile acestui indicator:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli cu personalul Cheltuieli totale Rata cheluielilor materiale la 1000 lei CA Rata cheltuielilor cu personalul la 1000 lei CA Rata cheltuielilor totale la 1000 lei CA INDICATOR UM Mil lei Mil lei Mil lei Mil lei Lei Lei Lei 63880 20593 31635 70046 322,4 495,2 1096,5 Realizari 2004 154226 48555 54065 131944 314,8 350,6 855,5 2005 170310 55118 67681 159761 323,6 397,4 938,1 2006

Se observa o mbunatatire a valorilor n anul 2005 si 2006, nsa n anul 2004 valorile indicatorului sunt mari, pentru obtinerea a 1000 lei CA, sucursala facnd cheltuieli de 1096,5 lei (de altfel, n anul 2004 s-au nregistrat pierderi), respecti 938,1 lei. n anii 2005 si 2006, situatia ratei de eficienta a cheltuielilor poate fi apreciata ca normala, n sensul ca permite obtinerea de profit n fiecare din cei doi ani. Dinamica acesteia reflecta "miscarile" produse n situatia economico-financiara a sucursalei si n mediul ambiant n care aceasta actioneaza. Analiza rentabilitatii Analiza rentabilitatii poate fi realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii). O importanta deosebita prezinta ratele rentabilitatii, ntruct exprima gradul n care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit. Pentru Raiffeisen Bank Mures ratele rentabilitatii sunt calculate mai jos: Indicatorii de rentabilitate
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. INDICATORI Rata rentabilitatii costurilor (Rc=Profit brut/Chelt. totale*100) Rata rentabilitatii veniturilor (Rv=Profit brut/Venituri totale*100) Rata rentabilitatii activelor totale (Ra= Profit brut/Active totale*100) Rata rentabilitatii economice (Re= Profit brut/Capit permanent*100) Rata rentabilitatii financiare (Rf=Profit brut/Capital propiu*100) Realizari 2004 8,3 7,7 5,3 7 7,4 2005 2,4 2,4 1,9 2,65 2,74 2006

Examinarea informatiilor de mai sus atesta o situatie nefavorabila din punct de vedere economic pentru aceasta "zona" a analizei, n sensul ca toate ratele de rentabilitate nregistreaza o scadere n intevalul de timp analizat: rata rentabilitatii costurilor, ce reflecta modul n care organizatia a gestionat resursele

care au intrat n costuri - scade de la 8,3% n anul 2005 la 2,4% n anul 2006. Evolutia negativa a acestui indicator se datoreaza cresterii costurilor (ca urmare a cresterii nejustificate a salariilor) ntr-un ritm mai mare dect cresterea profitului. rata rentabilitatii resurselor ocupate (a activelor) nregistreaza valori peste pragul limita de 1% (un nivel de 1% sau mai mare de 1% este pozitiv). Valorile indicatorului nregistreaza nsa o scadere foarte mare n anul 2006, comparativ cu 2005 (de la 5,3% la 1,9%), ceea ce indica un aspect negativ pentru activitatea viitoare a firmei.

rata rentabilitatii veniturilor scade de la 7,7% la 2,4%, ceea ce nseamna cresterea

profitului ntr-un ritm mai mic dect veniturile, deci o nrautatire relativa a activitatii firmei. rata rentabilitatii economice se situeaza n anul 2005 peste pragul de 5%, dar scade apoi la 2,65%. rata rentabilitatii financiare, care arata capacitatea capitalului investit de a produce profit, scade de la 7,4% n anul 2005 la 2,74% n anul 2006. Analiza patrimoniala Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoarea economica a firmei, capacitatea acesteia de a face fata necesitatilor f inanciare la un moment dat. Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita att analiza structurii acesteia, ct si analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale. Ne vom referi la cel de-al doilea aspect, datorita implicatiilor sale mult mai directe asupra eficientei organizatiii. Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale, este centrata pe fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilantului patrimonial, este rezultatul formulei: FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment se obtine la rndul sau cu formula: NFR = Stocuri + Creante - Obligatii pe termen scurt. Informatiile prezentate sunt suficiente pentru o analiza a fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment. Indicatori privind fondul de rulment
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Active circulante Datorii pe termen scurt Fond de rulment Stocuri Creante Nevoia de fond de rulment TREZORERIA NET (3-7) INDICATORI 16508 31227 -14719 9235 6483 -15509 790 Realizari 2004 54737 54590 147 10446 33139 -1005 1152 2005 55125 54600 525 19950 33975 -675 1200 2006

Din datele prezentate rezulta ca organizatia a nregistrat un fond de rulment pozitiv n anii 2005 si 2006, ceea ce semnifica un excedent de lichiditati potentiale sau marja de siguranta fata de riscurile activitatii viitoare. n ceea ce priveste nevoia de fond de rulment, acest indicator nregistreaza valori negative pe toata perioada analizata. Valoarea sa negativa semnifica faptul ca necesitatile temporare sunt mai mici dect sursele temporare posibile de mobilizat.

n cadrul analizei patrimoniale, diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment reprezinta trezoreria neta (TN). Se observa ca ea nregistreza valori pozitive pe toata perioada analizata, ceea ce semnifica o autonomie financiara a firmei pe temen scurt. Cum fondul de rulment se utilizeaza pentru acoperirea partiala a activelor circulante (ndeosebi stocurile), prezinta importanta doua rate: rata de finantare a capitalului circulant si rata de acoperire a stocurilor, calculate cu relatiile:

(a)

Indicatori financiari

% Nr. crt. Rata de finantare a capit circulant Rata de acoperire a stocurilor INDICATORI Realizari 2004 0,27 0,72 2005 0,95 2,6 2006

Situatia poate fi considerata sub nivelul normal din punct de vedere al ambelor rate de eficienta, care nregistreaza valori cu mult sub 50%. Se considera normale valorile ratei de finantare a capitalului circulant de 50% si cele ale ratei de acoperire a stocurilor de 2/3 din valoarea acestora. Solvabilitatea si capacitatea de plata a organizatiii evidentiaza proprietatea partii materiale a capitalului de a se transforma n bani. Indicatorii utilizati n acest sens sunt calculati n tabelul de mai jos: % Nr. crt. 1. 2. 3. 4. INDICATORI Rata lichiditatii patrimoniului (RLP=Active circulante/Datorii pe termen scurt*100) Rata lichiditatii patrimoniale (intermediare): (RLp=Active circ - Stocuri/Datorii pe termen scurt*100) Rata solvabilitatii patrimoniale (RSP =Capitaluri proprii/Total pasiv*100) Rata datoriilor (RD=Datorii totale/Total pasiv*100) Analiza informatiilor din tabelul de mai sus releva urmatoarele: * Rata lichiditatii partiale are valori sub pragul limita de 100%, ceea ce demonstreza ca organizatia are dificultati n a-si onora datoriile. * Rata solvabilitatii patrimoniului nregistreaza n anii 2005 si 2006 valori care se ncadreaza ntre cele considerate normale (60-70%), situatia putnd fi apreciata ca pozitiva. * RAIFEISSEN Sucursala Buzau are un grad scazut de ndatorare, acesta ncadrndu-se n valorile considerate normale (10-35%). 4.3 Strategii pe termen mediu si analiza S.O.W.T Raiffeisen Bank privind calitatea serviciilor oferite clientilor 52,9 23,3 42,2 44,3 Realizari 2004 100,3 62,8 71,3 28,6 2005 101 64,4 69,7 24,2 2006

Potrivit deciziei actionariatului bancii austriece publicate n Monitorul Oficial, Raiffeisen Romnia mizeaza pe venituri de peste 300 milioane de euro si pe cheltuieli de 241 mil. euro, planul total de investitii pe 2008 fiind estimat la 48 mil. euro. Austriecii sunt printre cei mai agresivi jucatori n ceea ce priveste extinderea retelei, ei tintind, pentru 2009, extinderea retelei cu 220 de unitati. Intentia actionariatului este sa deschida, n 2009, cte o sucursala pentru fiecare zi lucratoare din an. De asemenea, si-au fixat ca tinta cresterea cotei de piata, care, n prezent, este de circa 8,9%". Raiffeisen Bank Romania, avea, la jumatatea anului 2007, o retea de 337 de unitati si 5.145 de salariati, se arata ntr-un raport al bancii- mama.
Strategia stabilita pe termen mediu, are obiective corelate cu conditiile de pe piata.n principal se doreste mbunatatirea cotei de piata, profitabilitatea si scaderea raportului cost/venituri.Grupul Raiffeisen Bank activeaza direct pe piata romneasca a pensiilor private doar pe Pilonul III (facultative), prin divizia de administrare de active - Raiffeisen Asset Management. Grupul Raiffeisen este prezent pe piata romneasca prin Raiffeisen Bank Romnia, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital&Investment, Raiffeisen Asset Management si Raiffeisen Investment Romnia. Businessul bancar al Raiffeisen Romnia a nregistrat un avans semnificativ, n special pe segmentul veniturilor nete din comisioane, care au inregistrat cea mai mare crestere in randul tarilor din regiune in care grupul austriac are subsidiare bancare. Profitul net al bancii a crescut de 2,7 ori in primul semestru

al anului, comparativ cu perioada similara din 2006, pana la 47,2 milioane de euro, datorita extinderii retelei, cresterii temperate a costurilor si expansiunii veniturilor din creditare. Raiffeisen Bank este al treilea jucator dupa BCR si BRD, pe o piata care va aduce n 2007 profituri estimate la un miliard de euro. Analiza Swot Raiffeisen Bank. Puncte forte La sfrsitul anului 2006, clientii care au vizitat agentiile Raiffeisen Bank n vederea depunerii si retrageriide numerar au fost multumiti de: politetea cu care au fost serviti de catre

functionarii de la ghiseul bancii (85% au fost complet satisfacuti de serviciile prestate de catre angajatii bancii), de rapiditatea salariatilor n a oferi informatii despre produsele bancii si rapiditatea acestora n a elibera numerar sau ncasa sume de bani (89% au fost complet satisfacuti), de rabdarea acestora (85% au fost total satisfacuti) si de pastrarea confidentialitatii n cadrul agentiilor prin pastrarea unei distante suficiente ntre cei care stau la rnd. Un procent de 86% dintre clientii bancii au primit rezolvare pentru problema lor ntr-un timp relativ scurt: 4.23 minute de la primul ghiseu la care au asteptat nefiind nevoiti sa astepte la mai multi operatori bancari. 86% din clienti ar recomanda cunoscutilor lor serviciile si produsele Bancii Raiffeisen datorita profesionalismului salariatilor bancii si datorita pastrarii confidentialitatii datelor n cazul

fiecarui client. 80% dintre clientii Raiffeisen Bank au apreciat diminuarea timpului necesar pentru rezolvarea unei contestatii de la 3- 4 zile pna la o zi sau chiar cteva ore. Simplificarea documentelor necesare n momentul depunerii si retragerii de numerar. Pna n a doua jumatate a anului 2006 era necesar de completat un formular de ridicare/retragere

numerar de catre clientii bancii. n acest moment sistemul computerizat completeaza documentul iar deponentul trebuie doar sa semneze. Evaluarea periodica a angajatilor Raiffeisen, ceea ce implica din partea acestora o concentrare maxima n timpul fiecarei operatiuni bancare. Puncte slabe n urma chestionarelor si anchetelor completate de catre clientii bancii rezulta nemultumirea acestora n ceea ce priveste asteptatul n fata ghiseului (doar 40% l-au apreciat ca fiind

normal). Diminuarea minutelor necesare depunerii si retragerii de numerar din cadrul agentiilor reprezinta scopul procesului de mbunatatire a calitatii serviciilor bancare n cadrul Raiffeisen Bank. Numarul scazut de angajati n unele agentii Raiffeisen este un factor care i nemultumeste pe clientii bancii (6 pe o scara de 10 puncte). numarul de angajati a scaazut de la nceputul

anului 2006 cu 3%. Sunt situatii n care unii dintre clientii bancii care au nscrise reclamatii n cadrul agentiilor sa primeasca raspuns la acestea ntr-un termen de pna la 45 zile, n special cnd este vorba despre transferurile internationale (n urma intervievarii n anul 2006 15% dintre cleintii bancii s-au aflat n aceasta situatie cu 5% mai putin fata de a doua jumatate a anului 2005). Clientii "VIP" au fost mai putin satisfacuti de timpul de asteptare fata de complexitatea serviciului oferit n cadrul agentiei (6.9 vs 8.7) iar 22% dintre acestia sunt nemultumiti deoarece nu li se ofera locati speciale n vederea obtinerii de consultatii bancare din partea angajatilor (ex.:cafenea, pub). 12% din cei intervievati sunt mai putin multumiti de limitarea retragerii de numerar direct cu cardul de la ATM, limita n valoare de 3.000 lei. Acesta limitare ofera siguranta clientilor dar

datorita acestei politici clientii sunt nevoiti sa astepte la rnd pentru retragere numerar chiar daca sunt posesori de carduri. 11% din cei intervievati au fost nemultumiti de sistemul tehnic de corespondenta al bancii deoarece sustin ca au avut probleme la retrageriile de numerar din afara tarii datorita

neconexiuniilor dintre cardul Raiffeisen Bank si sisitemul din tara respectiva. Oportunitati Participarea angajatilor Raiffeisen Bank la training-uri n tara si n strainatate n vederea mbunatatirii performantelor profesionale si implicit diminuarii numarului de minute necesar procesarii depunerilor si retrgerilor de numerar de la 5.45 minute la 3.55 minute scopul angajatilor bancii. Raiffeisen Bank ocupa un loc fruntas pe piata bancara nationala, fiind una dintre primele trei bancii din Romnia iar n urma unui studiu realizat rezulta ca 31% dintre cetatenii care au avut contact cu bancile nationale au preferat serviciile Raiffeisen n cazul depunerilor si retragerilor de numerar. Imaginea buna pe care o are deja n fata clientilor Raiffeisen Bank; operatiunile de retragere si depunere numerar existente n cadrul agentiilor fiind percepute ca fiind foarte apropiate de cerintele clientilor si de nevoile sale. mbunatatirea continua a produselor si serviciilor Raiffeisen Bank si perfectionarea sistemelor IT n vederea diminuarii timpului necesar retragerii si depunerii de numerar. ncrederea de care se bucura Raiffeisen pe piata bancara romneasca , ncredere ce trebuie mentinuta, pastrarea clientilor fideli si cstigarea altora noi prin corectitudinea si profesionalismul angajatilor bancii. Amenintari Pastrarea aceluiasi numar de minute necesar depunerii si retragerii de numerar(5.45 minute) sau mai rau cresterea timpului necesar acestor operatiuni poate conduce la pierderea clientilor bancii. Fuzionarea mai multor banci de pe piata bancara nationala poate atrage dupa sine crearea unor banci, respectiv agentii bancare dotate cu un numar mare de angajaai ceea ce face ca timpul petrecut de client n fata ghiseului bancar sa fie redus. Presiunea crescnda a concurentei si politica tarifara aplicata de o parte din concurenta. O parte din banciile din Romnia n special cele nou nfiintate sau cele care fuzioneaza practica comisione de retragere / depunere numerar mai mici dect cele practicate de catre Raiffeisen Bank. Exemplu.: - comisionul perceput de Raiffeisein Bank la retragerea de numerar din conturi n lei persoane juridice : 0,50% min 5 Lei noi conturi n valuta comisionul perceput de B.R.D la retragerea de numerar din conturile n lei: persoane fizice: 0,40% persoane juridice: 0.40% Timpul de asteptare pentru rezolvarea unei situatii, care uneori poate ajunge si pna la 45 de zile, poate crea situatii n care anumiti clienti sa renunte la serviciile oferite catre banca 0,50% min 3 Eur persoane fizice : 0,50% min. 0,5 Lei noi

Raiffeisen.

Existenta unei motivarii insuficiente si neconstante a angajatilor poate conduce la diminuarea satisfacerii necesitatilor clientilor; angajatii nu mai ofera clientilor servicii de calitate sau

functionarii bancari nu-si dau interesul n vederea diminuarii duratei de procesare a depunerii si retragerii de numerar. Lipsa unui program IT eficient, un program de gestionare a informatiilor de care au nevoie operatorii zilnic. Cel existent n prezent i determina pe operatori sa piarda destul de mult timp. Comunicarea greoaie ntre departamente face ca raspunsul la sesizarile trimise de catre clienti sa ntrzie. Recomandari Imbunatatirea continua a performantelor personalului din cadrul Bancii Raiffeisen, prin training-uri si schimburi de experienta cu angajati din grupul Raiffeisen din alte tarii; pregatirea

continua a salariatilor conduce la atingerea standardelor impuse de branch-ul Raiffeisen: satisfacerea necesitatilor clientilor ntr-un timp scurt si ntr-un mod performant. Diminuarea timpului de asteptare necesar depunerii si retragerii de numerar prin cresterea numarului de angajati n fiecare agentie cu unu/doi salariati si crearea de ghisee suplimentare. Astfel se poate ajunge la obtinerea rezultatului propus de procesul six sigma : reducerea timpului alocat retragerii si depunerii de numerar de la 5.45 minute la 3.55 minute. mbunatatirea sistemului de suport tehnic , departamentul de IT-ul existent n fiecare agentie trebuie supus periodic la teste n vederea perfectionarii acestuia si n vederea evitarii lipsei de conexiune ntre banca si aparatele comerciale sau ATM-uri. Crearea unui program computerizat care sa permita functionarilor bancii accesarea si mai rapida a bazei de date n care este nrolat clientul n momentul n care acesta doreste sa

efectueze operatiuni de retragere sau depunere numerar. Incurajarea salariatilor din cadrul agentiilor (prin diferite mijloace n special recompensari materiale sau morale: castigarea unor diplome, excursii) la o primire ct mai prietenoasa, calda a clientilor care viziteaza agentiile bancii n vederea efectuarii anumitor operatiuni, depunerii /retragerii de numerar, sau primirii de informatii. Evaluarea angajatilor din cadrul agentiilor n care exista numarul cel mai mare de sesizari sau reclamti, n cazul depunerii sau retragerii de numerar din partea clientiilor, prin teste si

controale neanuntate. Pastrarea sau mbunatatirea sistemului de confidentialitate pe care banca Raiffeisen l ofera clientilor sai, n cazul retragerii sau depunerii de numerar a unei sume importante prin tratarea clientului n spati special amenjate. Infiintarea unei baze de reclamati securizate pe internet la care clientii sa aiba acces (identificarea sa se faca pe baza unor elemente confidentiale ex.: numar card, CNP, parola, user) n cazul n care acestia au sesizat anumuite neregului cu sumele virate sau depuse n conturile personale. 4.4 Produse si servicii oferite de Raiffeisen Bank 4.4.1 Creditul bacar Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice (sau juridice) pe termen scurt, mediu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara, pe obiecte ale creditarii sau global. Creditul imobiliar - este un credit oferit pentru cumpararea, construirea, extinderea sau modernizarea locuintelor. Creditul imobiliar este o modalitate simpla de a-ti cumpara o locuinta sau un teren, de a-ti construi o casa sau de a-ti moderniza, extinde sau termina locuinta pe care o ai cu ajutorul unei sume de bani imprumutata de la banca. Suma imprumutata va fi returnata sub forma unor rate lunare pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani, in functie si de destinatia imprumutului. Pe scurt, poti avea casa pe care ai visat-o chiar daca nu dispui de toti banii necesari. Creditul imobiliar "Casa ta" Creditul imobiliar Casa Ta este un credit pentru cumpararea, constructia, extinderea, modernizarea de locuinte sau pentru achizitionarea de terenuri.


Creditul Flexi:

Valuta: LEI, EUR sau USD. Valoare: intre 5.000 si 200.000 de EUR (sau echivalentul in LEI/USD). Perioada: intre 3 si 25 de ani. Avans: 25% din valoarea investitiei. Garantie: ipoteca pe locuinta cumparata (in cazul creditului pentru achizitionarea de locuinte) sau ipoteca asupra unor imobile aduse in garantie (pentru celelalte

tipuri de credite Casa Ta). Asigurare: asigurare de viata si asigurarea imobilelor aduse in garantie.

a) Flexicredit:

Flexicredit este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun.


Avantaje

Valuta: LEI sau EUR. Valoare: intre 300 si 10.000 de EUR (sau echivalentul in lei). Perioada: intre 6 luni si 6 ani.


b) Flexicredit Plus

Acordare in maximum 24 de ore. Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite. Fara avans, fara girant. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca. Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala. Posibilitatea de a beneficia, la cerere, de asigurare de viata in conditii avantajoase.

Flexicredit Plus este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun.

Valuta: lei, EUR sau USD. Valoare: intre 5.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/ USD). Perioada: intre 6 luni si 20 ani. Garantii: ipoteca de rang I constituita in favoarea bancii asupra unuia sau mai multor imobile aflate in proprietatea ta sau a unor terti. Asigurare: asigurarea imobilului/ imobilelor cesionata in favoarea bancii. Tipuri de venituri acceptate: venituri din salarii, venituri din comisioane din vanzari, venituri din activitati independente, venituri din chirii, venituri din pensii,

venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din dividende.

Avantaje


Creditul pentru masina

Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite. Fara avans, fara girant. Fara carte de munca. Comision inclus, finantat de catre banca. Nu este necesara asigurarea de viata. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala. Evaluarea gratuita a imobilului/ imobilelor aduse in garantie.

Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-scutere noi.


Avantaje

Valuta: lei, EUR sau USD. Valoare: intre 2.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/ USD). Perioada: intre 6 luni si 7 ani. Garantii: gaj pe masina si asigurare Full-CASCO cesionata in favoarea bancii.


Creditul de consum

Fara girant. Aprobare rapida, in maximum 48 de ore din momentul constituirii dosarului. Documentatie simpla si suport in obtinerea creditului la sediul dealer-ului auto. Se ia in calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal. Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca . Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.

a) Credit HiperIeftin Caracteristici Valuta: lei. Valoare: intre 250 si 5.000 de EUR (echivalentul in lei). Perioada: intre 18 luni si 5 ani. Dobanda fixa. Avantaje Fara carte de munca. Fara avans, fara girant. Rata lunara scazuta. Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

b) Credit PeLoc Caracteristici - Valuta: lei, EUR sau USD. - Valoare: intre 150 si 3.000 de EUR (sau echivalentul in lei). - Perioada: intre 6 luni si 5 ani. - Dobanda: pentru creditele in lei ai posibilitatea de a opta intre dobanda fixa si dobanda variabila. Pentru creditele in valuta, dobanda este variabila. Avantaje - Creditul in lei se acorda pe loc. - Doar cu buletin si adeverinta de salariu. - Fara avans, fara girant. - Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului. Cardul de credit: - Cardul este un instrument de acces la un cont bancar. Permite posesorului plata bunurilor si serviciilor, precum si retrageri de numerar din ATM sau de la ghiseele bancii dintr-un credit acordat pe numele sau. Cardul de credit permite detinatorului fie rambursarea in totalitate a creditului la sfarsitul perioadei stabilite de emitent, caz in care cardul este un card de calatorie si divertisment - travel and entertainment card, fie rambursarea partiala a creditului acordat, partea ramasa urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat anterior - charge card. Perioada de creditare este nelimitata; cardul se reinnoieste automat din 2 in 2 ani, fara obligativitatea de a aduce documente suplimentare sau de a rambursa integral creditul inainte de primirea noului card

Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele tipuri de carduri:

-Cardul de credit Standard

- Cardul de credit Connex

- Cardul de credit Gold

- Visa Eectron si Visa Classic

- Maestro

- Eurocard / Mastercard in USD sau EURO

4.4.2 Depozitul

Un depozit bancar reprezinta o suma de bani depusa la banca, pe o perioada definita, pentru care banca plateste depunatorului o dobanda.

Tipuri de depozite
In functie de criterii specifice, exista mai multe tipuri de depozite:

in functie de moneda, depozitele pot fi in lei sau in valuta in functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi:

o o o o

depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la suma depusa initial. depozite fara capitalizare: lunar, dobanda este virata intr-un cont curent care ii asigura titularului acces la aceasta.

in functie de optiunea de reinnoire a depozitului pe acelasi termen ca cel initial: daca se opteaza pentru reinnoire automata la sfarsitul perioadei depozitului, depozitul se prelungeste automat. In plus, daca depozitul are optiunea

de capitalizare a dobanzii, dobanda se adauga la suma depusa initial. Pentru perioada urmatoare, rata dobanzii se va aplica la suma initiala plus dobanda obtinuta pe perioada precedenta. Astfel, nivelul real al dobanzii este mai mare decat dobanda nominala. daca nu se doreste reinnoirea automata, depozitul va avea scadenta unica, adica la scadenta suma depozitului se va transfera in contul curent

(pentru care se va calcula dobanda la vedere) sau suma va ramana in acelasi cont, fara dobanda. in functie de dobanda:

o o

depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata dobanzii pe perioada depozitului, in functie de evolutia pietei. depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a dobanzii pe perioada depozitului indiferent de evolutia pietei.

Pe baza acestor criterii specifice, Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai o serie de depozite cu avantaje unice pe piata. Depozite bazate pe analiza nevoilor reale ale fiecarui client. Depozite la termen clasice Caracteristici:


Avantaje:

depozite clasice, in lei, pe termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara capitalizare depozite in USD sau EUR, cu capitalizare suma minima pentru deschiderea contului este accesibila


Contul

numar mare de alternative la alegerea termenului (1, 3, 6 sau 12 luni) se poate opta pentru depozite cu capitalizare sau cu plata dobanzii in cont curent rate fixe ale dobanzilor pentru depozitele in valuta sau o parte din depozitele in lei

Contul este un instrument bancar, cu ajutorul caruia iti poti administra mai usor si mai eficient banii. Contul curent poate servi deopotriva la pastrarea banilor si la efectuarea de plati, incasari sau transferuri bancare. In functie de nevoile tale, iti poti deschide un cont curent in Lei, USD, Euro, GBP sau in alte valute. alte depuneri. Contul curent este instrumentul bancar de zi cu zi care te ajuta in realizarea oricarei tranzactii bancare. Sumele depuse in cont beneficiaza de dobanda la vedere, nu au un termen prestabilit, iar accesul la acestea se face fara restrictii. Contul curent poate fi alimentat oricand, fie prin salariul care iti poate fi virat in acest cont, fie prin

1 Contul Eveniment: cea mai buna solutie de a economisi pentru un eveniment specific Caracteristici:

cont in lei


Avantaje:

termen de constituire a depozitului: intre 91 si 365 de zile suma minima de deschidere a contului: 50 lei noi depuneri ulterioare: minim 10 lei noi

clientul alege data scadentei clientul are posibilitatea de a face noi depuneri in cont (depunerile sunt permise cu pana la 30 de zile inainte de ziua scadentei) dobanda se capitalizeaza lunar clientul are posibilitatea de a opta pentru transferuri automate de sume fixe, la date fixe, din alte conturi ale tale deschise la Raiffeisen Bank catre Contul

Eveniment (Standing Order) pentru flexibilitatea sa, Contul Eveniment a fost desemnat de catre revista Piata Financiara Produsul Bancar al anului 2001

2 Contul Bonus: pentru maximum de profit Caracteristici:



Avantaje: depozit in lei pentru persoane fizice termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat la scadenta suma minima pentru deschiderea contului: 1.000.000 lei/ 100 lei noi

iti ofera un plus de dobanda (2%) pentru fiecare a treia luna de existenta a depozitului rata dobanzii este cu atat mai mare cu cat sumele depuse sunt mai mari (pentru depozitele mai mari de 40.000.000 lei/ 4.000 lei noi, rata dobanzii este mai mare

cu un punct procentual) dobanda se poate plati direct in contul curent sau de card al titularului sau al unei alte persoane

3 Contul de economii Acces Plus: flexibilitate si profit Caracteristici:



cont in lei pentru persoane fizice termen: nelimitat suma minima de deschidere a contului: 4.000.000 lei/ 400 lei noi depuneri ulterioare: minim 1.000.000 lei/ 100 lei noi retrageri: permise oricand, fara reducerea procentului de dobanda si fara penalizare. Daca soldul contului este mai mic de 50 lei noi, orice retragere de numerar

se va putea efectua prin retragerea intregului sold existent si lichidarea contului.

Avantaje:

produsul ofera clientilor, pe de o parte, posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de dobanda comparativ cu cele oferite pentru contul curent si, in acelasi timp,

accesul rapid la sumele economisite, fara restrictii

dobanda se capitalizeaza lunar in contul Acces Plus si este diferentiata pe transele valorice. Daca soldul contului trece in alta transa valorica, rata dobanzii se

aplica pentru intregul sold.

sunt permise transferuri automate din alte conturi curente/de card ale titularului detinute la Raiffeisen Bank in contul Acces Plus: pot fi transferate sume fixe la date fixe (standing order) sau sume care depasesc un anumit plafon prestabilit de catre detinatorul conturilor (sweep)

4.4.3 Servicii atasate

1 My Banking : Raiffeisen Bank te urmeaza oriunde te-ai duce... myBanking este propriul tau ghiseu bancar, pe telefonul mobil. Fara vizite la banca, fara apeluri telefonice, ai acces la conturile tale direct din meniul telefonului mobil Connex Vodafone.

Transferuri intra si interbancare: in cazul in care ai un cont curent in lei la Raiffeisen Bank poti efectua transferuri bancare din acest cont fara sa fie nevoie sa te

deplasezi la banca. myBanking permite transferul de sume n lei din contul tau curent de la Raiffeisen Bank in alte conturi, deschise la Raiffeisen Bank sau la alta banca. Poti defini si modifica ulterior pana la 10 conturi catre care poti efectua transferuri. Consultare sold si miniextras cont: poti afla in orice moment soldul conturilor tale deschise la Raiffeisen Bank sau poti obtine lista ultimelor 5 tranzactii

efectuate in cont (debitari, creditari sau toate tranzactiile). Notificari: poti seta notificari pe care sa le primesti automat, sub forma unor mesaje SMS, atunci cand se efectueaza tranzactii in cont. Poti personaliza notificarile

pe care doresti sa le primesti: debitari, creditari sau toate tranzactiile si suma minima sau maxima pentru care vrei sa primesti mesaje. Plata facturilor Connex Vodafone/reincarcari cartele preplatite Connex Vodafone, din contul curent n lei deschis la Raiffeisen Bank. Bancomat n zona: poti afla unde este localizat cel mai apropiat bancomat Raiffeisen Bank.

Banca n zona: poti afla unde este localizata cea mai apropiata unitate Raiffeisen Bank.

4.2 Western Union - Transfer de bani !

Raiffeisen Bank va ofera serviciul de transferuri rapide de bani prin intermediul Western Union. Acest serviciu permite transferul electronic de numerar de la/la oricare din agentii Western Union, putandu-se primi sau trimite bani oriunde in lume, fara a se folosi conturi bancare, carti de credit sau ordine de plata.

Avantajele serviciului Western Union

Accesibilitate: orice persoana fizica sau juridica are acces la serviciul Western Union, conform reglementarilor in vigoare. Simplitatea folosirii: sumele se pot transmite prin reteaua Western Union prin simpla completare a unui formular, in limita plafoanelor stabilite. Siguranta: sistemul informatizat al retelei Western Union asigura maxima securitate a transferurilor. Rapiditate: incasarea in cateva minute a sumelor expediate, in orice colt al lumii, Western Union fiind cel mai rapid sistem de transfer al banilor in acest

moment (in maxim 10 min. de la depunere). 3 Raiffeisen Online

Raiffeisen Online te scuteste de grija drumurilor la banca, fara sa faci cel mai mic efort. In plus, beneficiezi de comisioane mai mici cu pana la 50% decat la ghiseele bancii.

4 Raiffeisen Direct 0800 802 02 02

Un simplu apel telefonic, GRATUIT de pe telefonul fix (reteaua Romtelecom), indiferent de sezon, te scuteste de grija drumurilor la banca. Oriunde te afli, acum banca ta este mai aproape de tine. DIRECT, fara sa faci cel mai mic efort si fara sa platesti comisioane sau taxe suplimentare.

5 Plati Directe Furnizori

Un transfer bancar automat prin care Raiffeisen Bank intermediaza platile tale catre furnizorii de utilitati (telefonie fixa sau mobila, energie electrica, gaze, apa, cablu TV, salubritate etc.), companii de asigurari, pe baza acordurilor existente intre tine si banca, respectiv intre furnizor si banca. Poti verifica la cea mai apropiata unitate care sunt furnizorii de utilitati cu care Raiffeisen Bank a incheiat contract.

Practic, prin intermediul serviciului Plati Directe Furnizori, mandatezi banca sa efectueze automat plati din contul tau curent catre furnizorii agreati de catre banca, plati corespunzatoare facturilor emise de furnizor pe numele tau.

Vei continua sa primesti acasa facturile, politele de asigurare, iar la termenul de scadenta, banca va transfera din contul tau curent in cel al furnizorului sumele aferente facturilor, politelor de asigurare etc. Tu doar trebuie sa te asiguri ca ai in cont sumele respective.

6 Transferuri planificate

Serviciul reprezinta transferuri de sume fixe, la date fixe, din contul tau curent in alte conturi: contul Eveniment, contul de economii Acces Plus sau alte conturi curente.Poti efectua automat plati constante ca valoareAi de facut in mod regulat o anumita plata constanta ca valoare?Ce faci de obicei? Mergi pentru fiecare plata la banca? Stii ca se poate mult mai simplu?Serviciul Transferuri Planificate iti permite sa te achiti de aceste datorii fara sa te mai gandesti la asta. Banca este cea care transfera din contul tau curent suma de bani pe care o datorezi, automat, la data pe care o stabilesti tu.

7 Sweep

Acest serviciu iti ofera posibilitatea de a transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit in alt cont indicat de catre tine. Tot ce depaseste acest prag prestabilit, va trece automat intr-un depozit. De exemplu, poti solicita ca sumele din contul curent care depasesc 4.000.000 lei/ 400 lei noi sa fie automat transferate in Contul de Economii Acces Plus care ofera o rata a dobanzii superioara.

Trecerea la decontarile n timp real prin intermediul Transfondului n ceea ce priveste sistemul informatic din cadrul Raiffeisen Bank, printre proiectele realizate n 2007 se numara extinderea serviciului mybanking, astfel nct utilizatorii sa poata efectua transferuri de la conturile Raiffeisen Bank catre conturile oricarei alte banci. Transferul inter si intra bancar este disponibil att n tara, n aria de acoperire a retelei Vodafone, ct si n roaming, iar, din septembrie 2006, Raiffeisen Bank a extins serviciul myBanking si pentru operatorul de telefonie mobila Orange. E singurul sistem de mybanking din Romnia care efectueaza tranzactii n timp real pe conturile clientilor, indiferent de tipul de cont, inclusiv plata facturilor Vodafone si rencarcare de cartele n mod automat. Din septembrie 2006, clientii bancii care sunt abonati Orange beneficieaza de acest serviciu care permite efectuarea de operatuni bancare (intra si inter-bancare) sau obtinerea de informatii financiare direct de pe telefonul mobil. Serviciul myBanking a fost lansat de Raiffeisen Bank mpreuna cu Vodafone n vara anului 2003 si de atunci functiunile sale au fost mbunatatite permanent pentru a raspunde ct mai bine cerintelor clientilor. Prin serviciul myBanking oferit de Raiffeisen Bank, abonatii Orange vor putea sa efectueze operatiuni bancare de oriunde si oricnd, n conditii de deplina securitate. Utilizatorii serviciului myBanking beneficiaza de urmatoarele servicii: transfer intra si interbancar, plata facturii Orange sau Vodofane, rencarcarea cartelelor, ATM n zona, banca n zona, plata altor facturi (utilitati, leasing, credite,asigurari). n prezent, aproape 30.000 de clienti folosesc serviciul myBanking si efectueaza tranzactii de peste 1,6 milioane de euro n fiecareluna. Pentru a beneficia de myBanking, clientii Raiffeisen Bank care sunt abonati Orange trebuie sa incheie un contract cu banca si sa aiba o cartela SIM Smart (pe care se gaseste aplicatia de mobile banking). n strategia de dezvoltare a bancii, inovatia are un rol extrem de important si reprezinta, practic, un angajament n fata clientilor sai ca vor beneficia de o gama completa de servicii bancare. O dovada a viziunii inovatoare o reprezinta si extinderea serviciului myBanking. De asemenea, lansarea serviciului Raiffeisen Online (Internet banking) se nscrie n strategia de a oferi acces la produsele si serviciile bancii pe multiple canale. Serviciul de Call Center a fost extins, n sensul ca a fost integrat sistemul de tehnologie IP al bancii cu sistemul de Call Center, fiind, n prezent, cel mai mare sistem de IP Telephony si Call Center din Europa. De fapt, sistemul de IP Telephony este att de flexibil inct directioneaza apelurile n functie de aptitudinile operatorului. Modelul de business al Raiffeisen Bank si tendinta ascendenta de dezvoltare a bancii a impus creionarea unei solutii tehnologice de Call Center. Solutia are la baza tehnologia Nortel de Inteligent Call Center - Symposium, lider de piata n domeniu, iar centrala telefonica este Nortel Succession 1000. Un aspect important de subliniat este faptul ca Raiffeisen detine cea mai mare retea de telefonie IP din Romnia n care s-a integrat solutia mentionata mai sus. Omnilogic a reusit integrarea solutiei Nortel, a solutiei Nice pentru nregistrarea convorbirilor IP (legal, o banca are obligatia de a nregistra convorbirile si de a le stoca) si CT-Solution pentr apelurile catre exterior (outbound). Help-desk-ul Omnilogic este integrat cu cel al bancii si, n acest mod, problemele care pot aparea au o vizibilitate maxima si un grad de rezolvare rapid. Omnilogic se ocupa de dezvoltarea aplicatiilor pentru Call Center-ul de la Raiffeisen Bank, fiind responsabil n dezvoltarea si implementarea tuturor cerintelor actuale si de viitor ale bancii. Toata infrastructura de comunicatii ntre sedii, solutiile de securitate, de voce fixa, IP Telephony si Inteligent Call Center sunt de ultima generatie si toate au fost implementate. Raiffeisen Bank are ca obiect principal, n zona de IT&C, crearea unui fundament solid pentru desfasurarea eficienta a activitatii bancii si pentru oferirea de servicii de nalta calitate pentru client, prin produse inovative, dinamice. Din acest motiv, infrastructura de comunicatii este esentiala. Prin integrarea voce-date efectuata datorita implementarii tehnologiei IP, s-a realizat att o reducere semnificativa a costurilor pentru banca, o crestere concreta, palpabila a eficientei, ct si posibilitatea de a oferi noi servicii, cu valoare adaugata, foarte usor. O infrastructura IP performanta creaza un mediu flexibil, cu posibilitati de crestere exponentiala din punct de vedere al serviciilor, dar doar cu o crestere liniara a costurilor, raportul performanta/cost fiind foarte bun. Sistemul de comunicatii nu poate fi separat de aplicatiile bancare principale. Nu ajunge sa ai doar comunicatii profesionale. Datorita sistemului informatic al bancii, coroborat cu facilitatile de comunicatii si Call Center, Raiffeisen Bank este singura banca din Romnia care poate oferi servicii reale de Call Center prin care sa faca tranzactii pentru orice client, oriunde are deschis contul, tranzactii care se desfasoara online, n timp real. Ceea ce este specific sistemului informational al Raiffeisen Bank este utilizarea decontarilor prin tehnica electronica TransFond. n acest moment, Raiffeisen Bank realizeaza on-line decontari ntre clientii proprii. n prezent, prin Transfond se extinde acest sistem si n relatia cu alte banci, ceea ce nseamna automat un mare beneficiu pentru banca si pentru clientii sai. Potrivit circularei, activitatile de compensare a platilor si ncasarilor interbancare, de transfer de fonduri ntre Raiffeisen Bank si alte banci (inclusiv cele n regim special de decontare si cele n faliment), ntre Raiffeisen Bank si Banca Nationala a Romniei (numai pentru platile si ncasarile administrative ale bancii centrale), ntre banci si casele de compensatii interbancare si/sau titularii conturilor de decontare autorizati de BNR, precum si de decontare a acestora, n numele si pe contul BNR, se vor efectua de centrala si sucursalele TransFond.

Durata operatiunii Transferul sumelor are loc n aceeasi zi cu efectuarea operatiunii. Primirea sumei de catre banca beneficiarului se face n urmatoarea zi bancara. Exceptie de la aceasta regula o fac sumele transferate catre trezoreria statului, caz n care primirea sumelor de catre Trezorerie se face n termen de 2 zile bancare de la depunerea OPTH-ului (ordin de plata pe hrtie pentru Trezorerie). Procedura Transferurile se ordoneaza de catre titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza completarii unui ordin de plata care contine datele de identificare a platitorului si pe cele a beneficiarului platii (pentru persoane fizice: nume si prenume, simbol cont, unitate bancara; pentru persoane juridice: nume si prenume, simbol cont, unitate bancara), suma de plata si ce reprezinta plata. Ordinele de plata depuse la banca intra n compensare la TransFond. n categoria platilor mari se nscriu sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar platile mici sub aceasta valoare. Avantaje Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de procesare, siguranta tranzactiilor si pregatirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european. Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de la 30 RON la 15 RON pe operatiune, iar pentru platile de mica valoare de la 2,2 RON la 1,1 RON. De asemenea, platile de mare valoare sunt efectuate n timp real, cele de mica valoare ntr-un interval de la cteva minute la cteva ore, iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale slabiciuni. Unul dintre cele mai importante avantaje este acela ca sistemul este compatibil pentru interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeana. Experienta extinsa si sistemele informatice performante permit Raiffeisen Bank sa satisfaca att cerintele generale ale mediului de afaceri din Romnia, ct si pe cele specifice companiei. Raiffeisen International a recunoscut ca unul dintre atuurile Raiffeisen Bank Romnia este sistemul informatic. si n acest moment, Raiffeisen pastreaza avantajul unui sistem competitiv si on-line. Sunt banci n Romnia de talie mica sau medie pentru care e foarte simplu sa aiba sisteme on-line, dar la banci de dimensiune foarte mare apar probleme legate de infrastructura si de bani. Prin utilizatori on-line se ntelege ca tranzactiile clientilor sa fie nregistrate central, n timp real, din toate punctele tarii si informatiile sa fie vizibile pe toate canalele de distributie. De exemplu, n acest moment, Raiffeisen realizeaza on-line decontari ntre clientii proprii. Prin Transfond se extinde acest sistem si n relatia cu alte banci, ceea ce nseamna automat un mare beneficiu pentru banca si pentru clientii sai. 4.5. Comparatie Flexicredit cu dobnda variabila si I.N.G Credit pentru nevoi personale

Credit Banca

Flexicredit cu dobanda variabila Raiffeisen Bank Persoane fizice Nevoi personale fara ipoteca EUR 3.001 EUR 7.000 EUR 6 Luni 120 Luni Creditul este destinat nevoilor personale nenominalizate, acordat in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun.

ING Credit pentru nevoi personale ING Bank Persoane fizice Nevoi personale cu ipoteca EUR 7.000 EUR 250.000 EUR 36 Luni 360 Luni -

Public tinta

Tip credit

Moneda

ma minima

ma maxima

oada minima

oada maxima

oada de gratie

Descriere

Credit destinat satisfacerii nevoilor personale (ex. achizitionarea de diferite bunuri, finantarea unor calatorii in strainatate, inceperea sa unei afaceri, studii in strainatate), a carui destinatie nu trebuie justificata.

fara carte de munca

Facilitati

fara avans fara girant

fara avans, fara girant gama larga de venituri acceptate

fara comisioane anuale sau lunare de administrare

alitati de plata

acordare in maximum 24 de ore plata se va face automat din contul curent deschis la Raiffeisen Bank virament in cont curent Flexicredit cu dobanda variabila 23,83% 210 euro 183,53 euro 11.222 euro 7000 euro Flexicredit cu dobanda variabila

poate finanta pana la 100% din valoarea imobilului ipotecat

rate egale lunare

tati de acordare Credit DAE estimativ Cost initial Rata lunara Costul total

ING Credit pentru nevoi personale 28,74% 270 euro 199,19 euro 12.222 euro 7000 euro ING Credit pentru nevoi personale

a maxima imprumut Credit Dobanzi

Variabila = 15,5 %

Acordare = 3 % (se aplica la inceput, la principal). Este inclus in credit. Administrare = 0,39 % (se aplica lunar, la sold)

Comisioane

Variabila = 17,25 %

Analiza dosar = 50 EUR (se aplica la inceput) Evaluare ipoteca = 120 EUR (se aplica la inceput) Acordare = 1 % (se aplica la inceput, la principal) Rambursare anticipata = 0 %

Rambursare anticipata = 4,5 %

Intarziere plata = 20 % (se aplica anual). Din suma dator

Credit Asigurare de viata Asigurare bun (imobil / auto) Asigurator

Alte comisioane = 180 RON. Comision eliberare adresa refinantare

Alte comisioane = 300 EUR. Comision accelerare cred

Asigurari Flexicredit cu dobanda variabila optionala Conditii de acordare Credit Flexicredit cu dobanda variabila 100 EUR 21 ani 70 ani (varsta la care creditul trebuie sa fie achitat integral) ING Credit pentru nevoi personale 1.800 RON 21 ani 65 ani 55 % 3 luni (in functie de evolutia veniturilor solicitantului in cartea de munca se poate diminua perioada la 1 luna) 36 luni ING Credit pentru nevoi personale da -

net lunar minim imprumutat

enit lunar minim familie Varsta minima Varsta maxima Aport propriu

ad maxim de indatorare

3 luni nu

me la locul actual de munca

echime totala in munca Vechime angajator Alte conditii Garantii Cetateni straini

Venituri Flexicredit cu dobanda variabila 100 % 100 % 100 % 80 %

Ipoteca de rang I asupra locuintei aplicantului sau asupra proprietatii unei terte persoane nu

Credit Salarii Pensii PFA Chirii

ING Credit pentru nevoi personale 100 % 100 % 75 % 75 %

Dividende Comisioane din vanzari Drepturi de autor Venituri din strainatate Alte venituri

100 % 100 % 100 % 100 % Documente necesare

75 % 75 % 100 % -

Credit

Flexicredit cu dobanda variabila

ING Credit pentru nevoi personale

cumente standard

act de identitate adeverinta de salariu tip

actul de identitate

acord de consultare CRB si Biroul de Credit documente care atesta realizarea veniturilor documente privind alte credite in derulare

ultima factura de utilitati ca dovada a domiciliului acte de proprietate ale imobilului ce va fi ipotecat -

Alte documente

4.6
Pentru a spori sansele atragerii de ct multe fonduri comunitare, Raiffeisen Bank si GEA1 potrivesc. mai

Raiffeisen

Bank

si

integrarea europeana

[1] au creat un produs pentru Europa: consultanta si solutii de finantare care li se

Romnia va primi aproximativ 30 de miliarde de euro, n perioada 2007 - 2013, pentru sprijinirea procesului de integrare n Uniunea Europeana. Prin urmare, potentialii beneficiari ai acestor fonduri (firme, autoritati publice locale si centrale) vor putea cheltui peste 8,5 milioane euro / zi, timp de 9 ani (utilizate pna n 2015), n masura n care proiectele propuse vor fi eligibile.La prima vedere, volumul fondurilor puse la dispozitia companiilor romnesti de catre Uniunea Europeana poate parea dificil de absorbit. Lund n considerare experientele tarilor vecine, vom vedea ca au ntmpinat dificultati n absortia fondurilor alocate, reusind sa acceseze n medie nu mai mult de 30% din totalul acestora.

Care sunt tipurile de proiecte pentru care Romnia va primi fonduri? Este investitia mea eligibila pentru a beneficia de finantare din partea Uniunii Europene? Acestea sunt doar cteva dintre ntrebarile la care banca si propune sa ofere raspunsuri n perioada urmatoare, pentru a sprijini mediul de afaceri din Romnia n procesul de absortie a fondurilor comunitare post-aderare. Pentru a spori sansele atragerii de ct mai multe fonduri comunitare, Raiffeisen Bank si GEA au creat un produs pentru Europa: consultanta si solutii de finantare care li se potrivesc. Este foarte important sa ntelegem ca din costul total al unui proiect, numai o parte din cheltuieli sunt eligibile, iar din acestea, Uniunea Europeana acopera numai un anumit procent (ntre 50 si 85%). De asemenea, fondurile structurale nu sunt acordate n avans, ci n regim de decontare. De aceea, companiile au nevoie sa gaseasca finantare pentru valoarea grantului la initierea proiectului. Raiffeisen Bank este pregatita sa finanteze att valoarea grantului, ct si sa acopere partial restul de cheltuieli eligibile. Pe baza analizei proiectului, banca poate oferi finantare si pentru cheltuieli neeligibile.

Figura 4.1 Afaceri europene prin Raiffeisen Bank


Raiffeisen Bank a folosit experienta grupului pe pietele Europei Centrale si de Est pentru o consultanta permanenta acordata clientilor. ntr-un moment att de important pentru Romnia si pentru companiile romnesti, cum este aderarea la Uniunea Europeana, consider ca rolul bancilor ar putea fi unul determinant. De aceea, Raiffeisen Bank a propus companiilor, nca inainte de integrare si, binenteles, n anii urmatori, produse si servicii care sa contribuie la marirea competitivitatii lor pe piata europeana. Odata cu decizia de aderare a Romniei la 1 ianuarie 2007, fondurile comunitare post-aderare devin o realitate, ce trebuie fructificata ct mai bine si mai eficient. Alinierea la standardele europene reprezinta n primul rnd o necesitate pentru firmele romnesti confruntate cu concurenta acerba de pe piata unica europeana, nu numai o ratiune impusa de legislatia asupra oportunitatilor avute la dispozitie. Astfel, Raiffeisen Bank a initiat mpreuna cu Grupul de Economie Aplicata (GEA) o serie de conferinte n cele mai mari orase din tara, conferinte menite sa pregateasca companiile pentru valorificarea instrumentelor financiare care pot duce la cresterea competitivitatii n contextul aderarii la Uniunea Europeana. Raiffeisen Bank poate oferi solutii companiilor pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene, precum si autoritatilor locale, n vederea derularii de proiecte precum cele de mediu sau infrastructura. Pentru a ndeplinii obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: mbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatii administrative sau cresterea productivitatii, e clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume un rol important n atingerea acestor obiective. nca o data, Raiffeisen Bank si demonstreaza rolul inovator pe piata bancara din Romnia, oferind clientilor sai mai mult dect un produs bancar clasic. Banca, n parteneriat cu GEA, este pregatita sa si sustina clientii, din momentul ntocmirii dosarelor de proiecte, ce presupune cerinte de natura administrativa si birocratica si pna la acordarea finantarii necesare demararii investitiilor. Experientele negative nregistrate de tarile din Europa Centrala si de Est n primii doi ani dupa aderare, au fost atenuate de implicarea institutiilor financiare si de consultanta. Lund ca exemplu Polonia, valoarea proiectelor depuse pentru finantare a crescut de la 115% la 182% din totalul fondurilor alocate, n perioada 2004 - 2006, numarul proiectelor aprobate companiilor din totalul finantarilor private obtinute de IMM-urile ale s-a dublat, toate acestea pe fondul implicarii din caror investitii au fost co-finantate din fonduri bancilor n etapele de implementare a proiectelor. Romnia. UE. Experienta Grupului Raiffeisen n zona Europei Centrale si de Est, unde a nregistrat succese n mai multe domenii, nu poate conferi dect o garantie n plus expertizei oferite si n Polonia, Raiffeisen Bank a dovedit o implicare semnificativa, nregistrnd numai n valul IV de acordare a fondurilor europene pe programul de competitivitate, o cota de 11% Raiffeisen Bank Euro-Buletin si propune sa reprezinte un instrument de lucru si informare pentru ceea ce nseamna fondurile structurale n Romnia, sa evidentieze rolul de consultant si finantator pe care Raiffeisen Bank si l-a asumat n acest moment de maxima importanta pentru dezvoltarea mediului de afaceri romnesc. O companie de talie medie (maxim 249 angajati si maxim 43 milioane euro active sau 50 milioane euro cifra de afaceri) are n planurile sale de investitii mbunatatirea/cresterea competitivitatii prin achizitia de echipamente mai performante. europeana. Raiffeisen Bank a nteles ca prima conditie pentru un proces de absorbtie optima a fondurilor post-aderare o reprezinta informarea permanenta si corecta a mediului de afaceri

Pot fi aceste investitii finantate din fonduri europene? Compania poate primi si finantare bancara? Cu totii am asteptat cu multa nerabdare sosirea momentului zero - 1 Ianuarie 2007, data la care Romnia a fost primita n cadrul Uniunii Europene. ntmpinat cu mult entuziasm de noi toti, acest moment a adus pe lnga bucuria de a fi devenit europeni si responsabilitatea de a aduce Romnia la nivelul celorlalte tari din Uniune. O contributie semnificativa la mbunatatirea calitatii vietii din Romnia o vor avea, cu siguranta, proiectele de dezvoltare derulate de companiile romnesti n anii urmatori. Pentru companii, ct si pentru autoritatile locale, un al doilea moment foarte important n procesul de aderare la UE este reprezentat de data de la care proiectele romnesti vor fi selectionate pentru a primi sprijin financiar european. n acest scop, Raiffeisen Bank ofera un instrument foarte util - un manual electronic privind posibilitatea sustinerii proiectelor si prin generale si specifice de eligibilitate, precum si criteriile de selectie. Vom lua ca exemplu compania mentionata la nceput. Managerul companiei care vrea sa afle daca investitiile sale pot fi finantate din fonduri europene va accesa meniul vertical de unde va selecta tipul institutiei sale, n cazul nostru - IMM (se aplica modelul de ncadrare al intreprinderilor conform Ordonantei de Guvern nr.27/2006). Selectnd "IMM" din meniul vertical, vor fi afisate toate masurile din Programele Operationale pentru care IMM-urile reprezinta aplicanti Deoarece proiectul si propune sa creasca competitivitatea firmei, se va alege Programul Operational pentru Competitivitate. Urmatorul pas este de a selecta din cadrul acestui PO masura unde se considera ca poate fi ncadrata investitia. n cazul nostru, poate fi selectata masura "Investitii pentru IMM si ntreprinderi mari. n urma selectiei masurii si a link-ului "vezi selectie", utilizatorul va citi principalele elemente de interes, precum criterii de eligibilitate si selectie, costuri finantabile. Aceste informatii pot fi ulterior completate prin accesarea meniului orizontal "Produse bancare" unde sunt descrise solutiile de finantare puse la dispozitie de catre Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank poate oferi solutii att companiilor, ct si autoritatilor locale pentru a reduce decalajul fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Pentru a ndeplini obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: mbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea capacitatilor administrative sau cresterea productivitatii.n conditiile n care absorbtia fondurilor de pre-aderare nu a fost nici pe departe optima, o provocare majora ramne absorbtia banilor ce vor fi alocati Romniei dupa aderare. Mediul de afaceri romnesc este direct vizat de aceasta provocare. Firmele autohtone vor trebui sa stie sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a-si creste capacitatea de a face fata concurentei acerbe de pe piata unica europeana. Dezvoltarea de parteneriate ramne o conditie sine-qua-non pentru a atinge astfel de obiective. Romnia beneficiaza de fonduri oferite de Uniunea Europeana nca din anul 1991. Aceste fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) au ajuns sa reprezinte peste 25% din totalul investitiilor din bugetul national si sunt concepute pentru a acoperi proiecte pna n anul 2010. Sumele ce vor fi alocate dupa aderare, prin fondurile structurale, vor fi cu mult mai mari dect cele puse la dispozitia Romniei n perioada de pre-aderare. Prin cele trei fonduri majore, Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC), Romnia ar putea beneficia de o suma de pna la 17 miliarde Euro pe perioada 2007-2013, conform estimarilor bazate pe prelungirea liniara a pachetului financiar 2007-2009, garantat prin Tratatul de Aderare. Raiffeisen Bank ofera o gama completa de servicii si produse de calitate pentru persoane fizice, IMM-uri si companii mari. Banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 120.000 IMM-uri) si peste 4.100 clienti corporatii mari si medii. Raiffeisen Bank are n Romnia o retea de 217 unitati si 4.500 de angajati. Grupul Raiffeisen si extinde continuu activitatile pe care le desfasoara n Romnia, avnd nfiintate pna n prezent: societate de brokeraj pe piata de capital-Raiffeisen Capital & Investment, societate de leasing-Raiffeisen Leasing, o banca de creditare-economisire-Raiffeisen, Banca pentru Locuinte si un broker de asigurari - Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare. n curnd va ncepe sa functioneze o societate pentru administrare de active - Raiffeisen Asset Management. GEA este o organizatie non-guvernamentala independenta si apolitica, fondata n 2004. Membrii fondatori sunt noua tineri economisti plus Societatea Romna de Economie (SOREC), care este o asociatie profesionala de renume (fondata n 1992) ce reuneste ctiva dintre cei mai prestigiosi economisti care activeaza n domeniul cercetarii si n cel academic. GEA doreste sa contribuie la dezvoltarea economica din perioada de tranzitie pe care o traverseaza Romnia prin agregarea experientei unor tineri profesionisti economisti. GEA si propune de asemenea, sa sprijine mediul de afaceri local sa faca fata presiunilor concurentiale ale UE, prin promovarea activa a competitivitatii economice. eligibili. fonduri structurale. Utilizatorul acestui manual poate afla informatii sintetizate despre programele operationale, daca proiectul sau poate fi eligibil, precum si care sunt costurile eligibile, care sunt criteriile

Concluzii
n contextul aderarii Romniei la Uniunea Europeana, restructurarea sistemului bancar este unul din elementele esentiale ale strategiei nationale de integrare, deoarece bancile romnesti trebuie, n cadrul unei piete financiare deschise, sa fie suficient de puternice pentru a sustine interesele capitalului autohton. Evolutia sistemului bancar intern a fost marcata de elemente cu o deosebita semnificatie, precum aparitia si consolidarea unei comunitati a bancilor comerciale independente, constituirea si ntarirea treptata a structurii si activitatii de supraveghere a mediului bancar dezvoltat, extinderea pe piata romneasca a activitatii institutiilor bancare internationale, formarea unei culturi bancare concomitent cu aparitia de noi produse si servicii bancare adaptate noilor cerinte mai sofisticate ale clientelei, intensificarea concurentei pe piata bancara, formarea si dezvoltarea pietelor financiare adiacente - de capital, de asigurari, de leasing si a fondurilor de investitii - supravegheate de institutii specifice. Chiar daca perioada de asanare a sistemului bancar a depasit 15 ani, putem afima ca acest sistem nu a ajuns nca la standardele europene, dar este mult mai dezvoltat n comparatie cu celelalte ramuri din economia nationala. Este necesara continuarea procesului de restructurae si dezvoltare sub aspectul cresterii numarului de unitati bancare, sub aspectul calitatii n sensul perfectionarii structurilor de operare si modernizare a activitatii, intermedierii de produse si servicii bancare, care sa aduca beneficii, att bancilor, dar, n special, clientilor. n vederea integrarii n Uniunea Europeana, Banca Nationala a Romniei a trebuit sa-si armonizeze politica monetara practicata cu cea a Bancii Centrale Europene. n prezent, banca centrala a trecut la politica monetara de tintire a inflatiei, care reprezinta doar o etapa intermediara n vederea corelarii acesteia cu cea a Bancii Centrale Europene. De asemenea, ntreaga legislatie bancara a fost modificata pentru a raspunde cerintelor noului sistem bancar si pentru a fi aliniata la reglementarile aquis-ului comunitar. O caracteristica principala a sistemului bancar din Romnia este concentrarea acestuia, primele trei banci detinnd aproape 50% din cota de piata si majoritatea operatiunilor desfasurate, att n sectorul de retail banking, ct si n cel de corporate banking. Chiar daca procesul de privatizare nu a fost ncheiat n proportie de 100%, putem afirma ca sistemul bancar romnesc este unul privat, fapt demonstrat din concurenta bancara existenta n prezent. Potentialul de crestere a utilizarii serviciilor si produselor bancare pe fondul unui grad relativ scazut de intermediere financiara va conduce la intensificarea concurentei n sistem pentru acapararea cotelor de piata, ceea ce a determinat noi ajustari si noi strategii bancare de abordare a clientelei. Efectele concurentei si-au facut simtita usor prezenta, urmnd sa se dezvolte si n cadrul activitatilor conexe celei bancare, consolidndu-se structurile de grup financiar-bancar si procesul de fuziuni si achizitii. Entitatile bancare, astfel constituite, vor ncerca sa cstige cote de piata ct mai semnificative n domenii cu perspective deosebite, precum asigurari, leasing, brokeraj, asset management, credite ipotecare, fonduri de pensii private. Daca n perioada 2001-2003, bancile erau axate n principal pe sectorul corporate, ncepnd cu anul 2003, bancile se orienteaza spre clientii retail oferindu-le un portofoliu din ce n ce mai complex si diversificat de produse menite sa satisfaca cerintele si necesitatile tuturor cetatenilor. n aceasta perioada segmentul de retail banking a cunoscut o evolutie surprinzatoare, bancile profilate pe acest domeniu nregistrnd profituri considerabile si majorarea cotelor de piata. Astfel, au fost dezvoltate foarte mult produsele de finantare pentru populatie.

n perspectiva integrarii europene, societatile bancare au descoperit si importanta sectorului de coporate banking. Datorita necesitatilor societatilor comerciale si a IMMurior de a investi ct mai mult pentru a se ridica la standardele europene, bancile si-au ntors privirea catre acest sector, oferindu-le diverse posibilitati de finantare si alte servicii complexe care sa le confere rapiditate si siguranta n desfasurarea activitatilor. Datorita concurentei bancare interne, nivelul dobnzilor a nregistrat pentru prima data la credite valori sub 10%, n timp ce dobnda la depozite ncepe sa aiba o valoare real pozitiva. Nivelul dobnzii va nregistra o scadere si n perioada urmatoare datorita bancilor noi care vor intra pe piata bancara si vor dori sa cstige ct mai multa cota de piata. Concurenta, care se va accentua permanent n urmatorii ani, va obliga toti competitorii din piata bancara interna sa dea dovada de inovatie, viziune de ansamblu prin fructificarea oportunitatilor ivite, putere financiara pentru investitii n tehnologie si extindere a retelei, management la cel mai nalt nivel al riscurilor din activitatea bancara.

Bibliografie
1) Aghion, P. si Bolton, P. - An Incomplete Contract Approach to Bankruptcy and the Financial Structure of the Firm, vol.59, 1992 2) Basno, C., Dardac, N. si Floricel, C. - Moneda, Credit, Banci, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

3) Brligea, Bogdan, Cernadrca, Silvia, Alice Taudor - 100 de tranzactii n 2005, eFinance, februarie 2006
4) Barbulescu, Gh. - 120 de ani de credit pentru agricultura romneasca, Ed. Cons, Bucuresti, 1993 5) Berea, A., Paul - Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2003; 6) Beju, Daniela Georgeta - Mecanisme monetare si institutii bancare, Ed. Casa Cartii de stiinta, Cluj Napoca, 2004 7) Danila, N. - Privatizarea bancilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

8) Iacob,Alin, serban, Marius - Sectorul bancar n trimestrul II. Retailul scoate scntei , Piata Financiara, septembrie 2005
9) Isarescu, M. - Reflectii economice. Contributii la teori macrostabilizarii, Ed. Academia Romna, Centrul Romn de Economie comparativa si consensuala, 2001 10) Leoveanu, Oana - Noi cloncluzii pentru sectorul corporate banking. Parteneriatul banci-companii se consolideaza, eFinance, iunie 2005 11) Mateut, S. - Reforma sistemului bancar n unele tari din Europa Centrala si de Est, Lucrare de Doctorat, Cluj Napoca, 2001 12) Pascariu, Gheorghe - Managementul seviciilor bancare - coordonate actuale si perspective - , Editura Fundatiei Academice "Gh. Zane", Iasi, 2004; 13) Stoica, Ovidiu, Capraru, Bogdan, Filip, Dragos - Efecte ale integrarii europene asupra sistemului bancar romnesc, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2005; *** BNR - Raport Annual, 2005,2006 ,2007 *** Decretul nr. 455/octombrie 1954 *** Legea BNR 3/1994 privind clasificarea creditelor, publicata n M.O. 169/1991, abrogata prin O.G. nr. 88/1997 *** Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata n M.O. nr. 608/13.12.1996 *** Hotarrea guvernului H.G. 465/91 - hotarre privind decontarea prin compensare a platilor restante existente n economie, pubicata in M.O. nr. 158/91 *** Hotarrea guvernului H.G.780/30.12.93 privind nfiintarea Agentiei de Restructurare *** Ordonanta guvernului O.G nr. 13/31.01.95 privind unele masuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, de ntarire a discipilnei financiare si de mbunatatire a decontarilor n economie

You might also like