Consiliere psihologica 1 Conf.Dr.

Margareta Dinca Consiliere psihologica Notiuni introductive Diferente intre consilierea psihologica si psihologia clinica

Curs 17.10.2006

Consilierea psihologica ca modalitate de relationare cu clientul se confrunta cu forme medii de disturbante emotionale, se ocupa cu probleme aparute intr-un anumit moment in mod obisnuit la persoane fara diagnostic clinic, persoane pe care le putem incadra in normalitatea psihica. Consilierea psihologica poate fi utilizata in domeniul orientarii profesionale, adica interventie la nivele de varsta mica, gimnazii, licee, dar si pe perioada facultatii sau scolilor postliceale, dar totodata se poate utiliza si pentru reorientarea profesionala a adultilor. De asemenea, consilierea psihologica este utila in consilierea sociala, in acest caz lucrandu-se in centrele de somaj si are ca tinta sustinerea psihologica a celor aflati in situatii dificile. Tot in domeniul consilierii sociale intra activitatea consilierului din azile, centre de sanatate mintala, activitatea de consilierie familiala, dar si cea de consiliere a cuplului. Termenul de consiliere psihologica a aparut in anii ’50, conceptul fiind statuat de APA (Asociatia Psihologilor Americani). Conform APA, consilierul psihologic reprezinta persoanele, psihologii care se ocupa de o mare varietate de probleme si care utilizeaza mijloace terapeutice diferite in functie de tipul de terapie pentru care opteaza si in functie de persoanele carora se adreseaza. Psihologul consilier activeaza in diferite domenii: invatamant, organizatii, oficii de munca, armata, clinici, centre de reabilitare, centre recreationale, etc. Consilierea profesionala presupune in afara informatiilor ce tin de psihologie si informatii despre domeniul de activitate si tipuri de profesii, diverse cursuri de calificare profesionala, cerinte de scolarizare, program de lucru, timp liber, activitati ce se pot desfasura in perioada de pensionare, etc. In afara sustinerii psihologice, consilierul este mai inserat in realitate, trebuie sa fie apt sa ofere o serie de informatii in domeniul in care lucreaza. Consilierea educationala opteaza pentru un program de studiu, presupune o decizie care trebuie sa tina cont nu doar de interese ci si de aptitudini. Consilierul educational este implicat in astfel de decizii, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie un bun diagnostician, evaluator, deoarece el trebuie sa ofere un diagnostic corect asupra abilitatilor, intereselor, dar si a sanatatii mintale. Activitatea de consiliere influenteaza deciziile de tipul: optiunea pentru un anumit profil de scoala, universitate, studii postuniversitare, optiunea pentru programe de studii suplimentare, solutii in situatia in care apar dificultati pe perioada scolarizarii. Consilierul este cel ce trebuie sa coordoneze programele de consiliere pentru profesori, el nu se ocupa doar de cel ce este prins intr-un program ci si de relatia dintre cel ce invata si cel preda. Consilierea in industrie presupune raportarea gradului de dificultate a activitatii depuse la abilitatile prezente ale unui anumit angajat. Problemele in activitatea profesionala nu sunt intotdeauna datorate activitatii in sine la locul de munca, ci o serie de dificultati evidente in activitatea profesionala se datoreaza unor factori extraprofesionali (ex: aparitia unui copil). Psihologul consilier in astfel 1

de situatii merge pe variante de sustinere, nu se va angaja in terapii de lunga durata care de obiecei coreleaza cu traume structurate ceea ce nu face domeniul consilierii. In cadrul consilierii in organizatii/ industrie este de dorit ca cel ce face consilierea sa nu fie perceput ca facand parte din conducerea institutiei. Motivul: pentru ca daca este perceput astfel deschiderea cu angajatii organizatiei va fi alterata. Psihologul din centrele de reabilitare lucreaza cu persoane cu dizabilitati fizice, cu boli cronice, etc. In cazul in care consilierea se face cu persoane cu dizabilitati, obiectivul este dezvoltarea unei vieti psihice normale, in sensul de dezvoltare de activitati compensatorii pentru handicap si dezvoltarea deprinderilor de relationare interpersonala. Aceste persoane tind sa aiba dificultati nu numai de relationare, dar si o serie de disfunctii emotionale: nesiguranta asociata cu ostilitate, comportamente defensive. Aceste comportamente se origineaza in perceptia diferentei in reprezentarea propriei persoane ca fiind diferita de ceilalti. In astfel de situatii se va lucra si cu familia, cu apartinatorii si cu alte persoane cu care relationeaza. Consilierea vocationala este un alt aspect al programului de reabilitare, deoarece in handicapul fizic se restrange sfera activitatilor profesionale. Consilierea psihologica nu se opreste doar la evaluarea capacitatilor, abilitatilor de a face fata unei profesii, ci presupune si sustinere in gasirea unui loc de munca. Consilierea gereontologica este foarte importanta, pentru ca la varsta a treia exista o serie de disfunctii emotionale si cognitive. De asemenea, abilitatile, nivelul de performanta este din ce in ce mai scazut, aria intereselor trece din exterior spre interior si, ca urmare, apar probleme de relationare sociala ata la nivel familial cat si la nivel social mai larg. Consilierul poate interveni in sustinerea batranilor in a-si accepta dificultatile interente varstei si, pe de alta parte, in a sustine familia astfel incat relatia batranului sa functioneza in repere normale. Consilierea maritala priveste relatia de cuplu, de asemenea educatia sexuala, probleme legate de aparitia unui copil, stabilirea unei relatii de cuplul sau ruptura in cuplu, etc. Exista o serie de similaritati intre psihologia clinica si consilierea psihologica, in ambele se creaza o legatura terapeutica, relatie ce trebuie sa fie in ambele cazuri nerestrictiva, confidentiala si acceptata. Ca modalitati de consiliere cele mai frecvente variante sunt cele ale terapiei non-directive, ale terapiei cognitiv-comportamentale, ale terapiei sociologice, ale terapiei gestaltiste. Daca scopul terapiei este schimbarea, modificarea structurii persoanei, scopul consilierii este de a permite clientului utilizarea resurselor prezente cat mai eficient pentru a depasi situati critica, traumatizanta prezenta. Terapiile de minima schimbare (Taylor) au ca scop asigurarea unor modificari minime la nivelul personalitatii, schimbari ce permit depasirea conflictelor prezente. Consilierea comparativ cu psihoterapia presupune mai putin timp, deoarece nu presupune restructurarea personalitatii sau rezolvarea tuturor problemelor emotionale ale clientului (o terapie de scurta durata dureaza intre 3-6 luni). In timp ce psihoterapia incearca sa reduca nivelul anxietatatii clientului, al defenselor si a altor raspunsuri generalizate, consilierea se focalizeaza pe solutia la o problema prezenta (ex: dificultati de relationare sociala). Psihologia clinica se focalizeaza pe deficiente care trebuie rezolvate, in timp ce consilierea se focalizeaza pe trasaturile pozitive care trebuie dezvoltate, sustinute. In consiliere, psihologul este interesat de orice trasaturi normale prezente la personalitatea in problema, in timp ce clinicianul este interesat de orice trasatura anormala la o persoana normala. 2

Diferit de psihologul clinician, consilierul ofera informatii factuale, de asemenea foloseste teste, face anamneze, diagnoza. Testele ce se utilizeaza in consiliere sunt cele de abilitati, de personalitate, proiective. Testele reprezentand o parte a consilierii, ele poate fi utilizate doar atunci cand clientul este apt sa inteleaga rezultatul acestor teste si face o interpretare corecta, benefica pentru el. Consiliere psihologica 2 Conf.Dr. Margareta Dinca Consiliere psihologica Repere semnificative in consilierea psihologica Consilierea psihologica presupune explorarea si evaluarea simptomelor ca si sustinerea clientului in demersul sau recuperativ. La modul general, simptomul sau problema este cauzata de distanta dintre “ceea ce este”, adica perceptia situatiilor prezente si “ceea ce ar trebui sa fie”, respectiv imaginea ideala construita la care se raporteaza acesta. Altfel spus trairile negative se origineaza in constientizarea diferentei dintre ceea ce exista ca traire psihica sau ca sentimente sau ca manifestari in social (comportamente) sau ceea ce exista ca repere de evaluare la nivel social si, pe de alta parte ce ar dori sa fie (imaginea ideala optima) care poate sa fie o stare de bine afectiv sau un optim comportamental sau sentimente de securitate in relatiile sociale. Clientul poate sa spuna: “ma simt stresat”, “am dificultati financiare, am datorii”; acestea sunt doar o problema deoarece exista o distanta intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” o stare de exhilibru financiar. Problematica in consiliere este reprezentata de distanta intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” si distantele pot fi diferite. Ceea ce este intr-o situatie precizata reprezinta constientizarea sentimentelor, dorintelor, frustrarilor, ca si a unei imagini asupra a “ceea ce ar fi trebuit sa fie” concomitent cu experienta care declanseaza aceste trairi si proiectii, dar in acelasi timp si mecanisme de aparare. Aceasta constientizare are ca efect imediat sau provoaca trairi de tipul: angoase, culpabilizari, agresivitati, refulari, somatizari, toate acestea se reflecta in plan comportamental prin nehotarare, ezitare, si uneori blocaje. In fapt, semnifica incapacitatea de integrare a experientei subiective, dificultati de constientizare a situatiei in totalitate, dificultatea de a accepta aceasta situatie si de a reactiona in consecinta. Ex: clientul poate sa spuna: • “ma simt foarte bine cu aceasta femeie, dar este mai in varsta, are o profesie si nu poate renunta la ea, desi ii pot oferi o viata comoda si nu vrea nici copii.” • “parintii mei s-au sacrificat pentru mine si eu nu pot sa le fac asa ceva.” Aceste exemple arata incapacitatea de a integra elementele situatiei la nivel subiectiv. Aceasta incapacitate genereaza simptome disfunctionale: angoasa (sunt speriat si nu le pota face parintilor asa ceva), imobilism sau incapacitatea de rectie (nu stiu ce sa fac, iubesc totusi aceasta femeie) sau agresivitate (sa mi-o spuna mie direct). Curs 24.10.2006

3

pe de alta parte. sa reactioneze in consecinta ceea ce ar face ca simptomele disfunctionale sa nu existe.a avea o relatie cu o femeie mai in varsta este contrar convenientelor: “nu o sa mearga relatia voastra”. cu cat este mai putin apt. dar totodata ii asigura o stare de bine. aceasta solutie amplifica problemele si accentueaza trairile negative. astfel se contureaza un cerc vicios. intr-un fel idei preconcepute. mai putin capabil sa reduca distanta dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” in cadrul unei experiente subiective. In momenul in care clientul ar spune “o iubesc pe aceasta femeie asa cum este si vom ramane impreuna”. caracteristici ale modelului familial si cultural (ex . “nu este de dorit sa iubesti un barbat de o alta religie. afectiv o situatie contextuala. a conflictului si a simptomelor implicit. sa o constientizeze. presupune constientizarea elementelor prezente la nivel subconstient si inconstient. Aceste mentalitati cu valoare de comanda. nu poate reactiona adecvat si. Clientul asa cum stie apeleaza inconstient sau involuntar la aceste mecanisme de aparare care ii permit sa deformeze propriile trairi. si sunt in fapt etichete cognitiv-afective induse de modelele partentale si sociale. In fapt. clientul are o problema reala atunci cand apare aceasta distanta intre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. el apeleaza la o formula prin care se indeparteaza de impunerile si prescriptiile existente la nivel subconstient sau inconstient si integreaza totalitatea experientelor subiective ceea ce-i va permite sa reactioneze in consecinta. in aceeasi situatie. cu cat simptomele se amplifica cu atat creste nevoia de a amplifica mecanismele de aparare. distanta dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie” tot creste. includ elemente punitive sau autopunitive. o situatie care poate fi abordata prin consiliere presupune. ceea ce va favoriza distorsionarea realitatii prin apel la mecanisme de aparare. echilibrat.Clientul ar trebui sa fie apt sa integreze realitatea in totalitatea sa. ca urmare dezvolta o serie de simptome disfunctionale. O strategie utilizata in consiliere pentru a aborda o problema de nonintegrare. fara ca sa se simta angoasat. elemente care nu permit integrarea experientelor sociale si a comportamentelor corespunzatoare. deoarece reduce efectele negative ale simptomelor disfunctionale. de altfel este interzis”). pe de o parte. asistam la o consolidare a problemei. Mecanisme de aparare 1. acel “ceea ce este” care reprezinta datul unei experiente subiective. cu atat tendinta de a se proteja prin mecanisme de aparare este mai mare. Silogistic. elemente fataliste. Utilizarea mecanismelor de aparare amplifica simptomele si trairile. La nivel subiectiv discutam despre experienta subiectiva si nu de o situatie subiectiva. sa si-o asume si sa reactioneze in consecinta. In cazul in care distanta dintre cele doua formule de traire a experientei subiective nu se reduce. Proiectia 4 . fara a fi agresiv si fara sa somatizeze. adaptat. cum ar fi: sistemul de valori si credinte. mentalitatile cu valoare de comanda. acel “ceea ce ar trebui sa fie”. iar problematica conflictului tinde sa devina stabila si perpetua. O experienta poate fi atemporala si este subiectiva pentru ca discutam de trairile unei persoane. Cauzele acestei separari pot fi multiple. Operationalizand. clientul ar trebui sa fie apt sa integreze toate datele realitatii. astfel clientul nu poate integra realitatea. de modul in care se reflecta la nivel subiectiv.

idei. sentimente. cu “ceea ce ar trebui sa fie”. Rationalizarea pozitiva este asocierea unei explicatii pozitive efectelor comportamentului. comportamentul se justifica prin cauze. realitatea este reationalizata. repreprezentata negativ. realitatea este rationalizata. sau alungarea in inconstient a trairilor negative constiente. Rationalizarea Rationalizarea reprezinta atribuirea inconstienta a unor autojustificari logice dar ireale unor situatii. 9. etc. de ajutor. Refularea si formatia reactionala Refularea consta in inlaturarea de la nivel constient a trairilor negative. sunt comportamente primare. 5. experienta. 5 . trairea subiectiva existenta este absolut incompatibila cu cea adaptata. astfel se impiedica constientizare trebuintelor. nonresponsabile. plans. Simpatismul Simpatismul reprezinta adoptarea inconstienta a unor comportamente confuze. Aceste simpatii permit dezvoltarea unor relatii. Disocierea sau izolarea Disocierea sau izolarea consta in separarea. Exista doua tipuri de rationalizari: . a unor tranzactii de tip victima-tiran ceea ce ii permite victimei sa ii manipuleze pe ceilalti culpabilizandu-i. fantasme ce apartin propriei experiente subiective. a sentimentelor. a gandurilor care se asociaza experientelor subiective. distantarea mintala si afectiva dintre “ceea ce este” al unei situatii si “ceea ce ar trebui sa fie”. 7. sentimentelor. 8. Formatia reactionala este un mecanism de inlaturare a trebuintelor.pozitiva Rationalizarea negativa este asocierea unei explicatii negative cauzelor care determina un comportament pentru a justifica neadecvarea acestuia. Regresia Regresia consta in adoptarea inconstienta a unor comportamente si atitudini asociate sau adaptate unor stari anterioare de dezvoltare. 2. comportamente. provoaca o ruptura totala sau partiala cu realitatea. cum ar fi: reactii verbale. 3. Sublimarea Sublimarea consta in deplasarea comportamentelor neadaptate unor situatii catre alte situatii. autoexplicatii reduc distanta dintre “ceea ce este” si “ceea ce ar trebui sa fie”. reprezentata negativ. Aceste explicatii. 6. trebuinte. Conversia Conversia consta in dezvoltarea inconstienta a unor simptome psihosomatice atunci cand comportamentul.negativa . imprevizibile.Proiectia reprezinta atribuirea inconstienta a altor persoane. reactii. reprezentarea sinelui este pozitiva. 4. care sunt incompatibile cu experienta posibila (adaptata) a aceleiasi situatii. experienta subiectiva este incompatibil/a cu cel/cea adaptat/a. fantasmelor “periculoase” prin atitudini si comportamente opuse celor resimtite si refulate la nivel inconstient si utilizarea acestora ca bariere. Problema sau simptomul in consiliere este cauza genereaza distanta dintre comportamentul dezvoltat si comportamentul adecvat. comportamentul se justifica prin efecte. neanticipate si neanticipabile. dintre comportamentul real si comportamentul adaptat. reprezentarea sinelui este pozitiva. violente extreme. Negarea Negarea consta in refuzul realitatii intr-un mod radical si primar. aceste comportamente au ca efect focalizarea asupra persoanei respective a atentiei celorlalti si un grad de simpatie.

iar atunci cand sunt intr-un examen sau o situatie care seamana cu un examen sunt incapabil sa fac ceva. Margareta Dinca Consiliere psihologica Potentiale subiecte de examen: a. totdeauna ma indragostesc de persoane incaccesibile.“tot ce fac in acest moment este un esec. problema este cauza eficienta a unui disconfort psihic sau tulburare. in limitele unei personalitati accentuate. Un comportament agresiv poate avea mai multe cauze. este ingrozitor”. Prin urmare.“imi este constant frica. “niciodata”. . terapeutul se afla in situata de a “orienta” demersul de vindecare. toate fiind incompatibile cu imaginea ideala. tendinta de a exagera (“nu stiu 6 Curs 31. adica a tot ceea ce reprezinta experienta persoanei. mecanisme de aparare. Exemple: . iar daca sunt la distanta mare parca reprezinta un al doilea atu”. sentimente. . simptome fizice. b. Un esec scolar poate avea mai multe cauze. Explorarea Clientul se prezinta pentru consiliere si isi va expune cel mai frecvent problemele intr-un mod vag-imprecis sau foarte tintit pe ultima situatie care ii provoaca disconfort (element hotarator de a se prezenta la terapie).10.evaluare .Intr-un sens. Care ar putea fi aceste cauze si exemplificati.Dr. iar disconfortul este efectul imediat al problemei existente. nu stiu cum sa reactionez. trebuinte. temator”. Problema reprezinta genotipul aceleiasi dinamici interne in sensul in care ea este cauza sa generatoare a unei problematici.terapie A. nu poate exista traire negativa fara sa existe o problema la nivel subiectiv. Caracteristici ale interventiei in consiliere Pentru a reduce sau anula disconfortul cu care se confrunta clientul.“nu stiu ce-i cu mine. Este important sa retinem ca o simptomatologie sau o problematica analoga poate avea la baza probleme diferite. Care ar putea fi aceste cauze si exemplificati. comportamente. ma simt panicat. demers care are o evolutie procesuala si presupune trei faze distincte: . Comportamentele neadecvate prezente la o persoana constituie fenotipul unei dinamici interne.explorare .2006 . “totdeauna”). Cand clientul expune dificultatile cu care se confrunta apare tendinta de a generaliza (“tot ce fac”. Consiliere psihologica 3 Conf.

de aceea terapeutul trebuie sa-i explice ca solutiile problemelor sale se afla la el (client). selectarea segmentului. segment care devine tinta in demersul terapeutic. Scopul acestei etape este de a permite clientului sa-si identifice problematica si sa opteze pentru un segment al acesteia. in aceasta faza de explorare. Terapeutul se asigua ca va realiza acest scop respectand un demers care presupune identificarea problematicii. Se realizeaza in primele sedinte. etapa de precizare a problematicii (generale) 2. etc.” In continuare se mentioneaza de catre terapeut ca va trebui sa raspunda la intrebari care aparent nu au o succesiune logica. b. Selectarea segmentului. comportamente. Identificarea problematicii obliga la o serie de intrebari de tipul: “ce te face in prezent sa te simti tensionat?”. “nu pot”. “ce te preocupa in prezent?”. In continuare se va preciza problema cu care se va lucra si faptul ca rezolvarea acesteia s-ar putea sa reprezinte o solutie partiala pentru celelalte trairi negative. 2. Precizarea problematicii. sedinte in care terapeutul explica clientului importanta indentificarii problematicii si faptul ca in acest demers el nu este singur si ca va fi insotit fara a i se oferi insa solutii la problemele sale. Explorarea problematicii prin prisma antecedente.”. necazurilor tale. obliga la un demers terapeutic care se desfasoara in 5 etape: 1. Terapeutul va utiliza in acest demers tehnicile unei ascultari active (reformularea raspunsurilor si clarificarea). Se intampla frecvent ca pacientul sa astepte solutii de la terapeut. Clientul si terapeutul incearca sa “ordoneze” problemele cu care se confrunta si sa stabileasca de comun acord de ce anume se vor ocupa pe parcursul terapiei. terapeutul poate utiliza o tehnica care presupune raportarea la trei instante: antecedente. a. descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociate problematicii tinta selectionate 5. de a avea o imagine generala asupra problemelor sale. precizarea antecedentelor determinate si a celor corelate. Ca urmare. Acest tip de intrebari ii ofera clientului posibilitatea de a vizualiza. comportamente. care pare a fi cea mai urgenta si cu care ai vrea sa lucram impreuna pentru inceput?”. “este ingrozitor”) si tendinta de a se descrie neajutorat (“nu stiu ce sa fac”. consecinte. “ma blochez”. identificarea si stabilirea (prin selectie) problematicii tinta pe care se va lucra 3.cum sa reactionez”. “care sunt situatiile in care apare o tensiune?”. “in acest scop iti voi pune o serie de intrebari care ne vor permite sa precizam problemele cu care vom lucra. terapeutul trebuie sa asigure clientului atmosfera propice pentru a-si descrie si defini prin operationalizare problematica. 7 . Terapeutul in scopul selectionarii problematicii va pune intrebari de genul: “dintre nemultumirile cu care te confrunti. Terapeutul va folosi ca discurs propozitii de tipul: “astazi vom incerca sa stabilim”/ “voi incerca sa stabilesc impreuna cu tine ceea ce te preocupa in prezent si este/ reprezinta cauza nemultumirilor. descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate si determinate de problematica 1. Identificarea si stabilirea problematicii tinta pe care se va lucra. consecinte. Este recomandabil sa se utilizeze in discurs termeni de tipul “nemultumiri” in loc de “dificultati” pentru a reduce anxietatile clientului si rezistentele la actul terapeutic. “sunt incapabil”). Astfel. descrierea comportamentului actual asociat problematicii selectionate 4.

pot exista si factori declansatori intrinseci si pentru a preciza originea sau existenta unor trairi similare se pun intrebari de genul: “au mai existat/ ai mai trait altadata in alta situatie. angoasa a unui posibil divort. alteori sunt furios”. Comportamentele extrinseci sunt vizibile. scopul este de a sustine clientul in precizarea clara a comportamentelor concrete care se asociaza cu trairile negative (anxietate. “Ma simt vinovat”. o anumita persoana. relativ neprecizate de tipul: “uneori sunt disperat si apatic.). de 2-3 ori pe zi/ saptamana”.).. cel mai speriat esti seara cand ajungi acasa?”. Daca vizam factori extrinseci: “imi poti spune daca exista o situatie. inrosiri. se pun intrebari de tipul: “cum te simti in aceste situatii?”. sentimente sunt frecvente. Pentru a investiga comportamentele intrinseci. se incearca a se preciza existenta factorilor declansatori care pot fi extrinseci sau intrinseci. “te doare capul?”. Descrierea antecedentelor comportamentelor actuale asociate problematicii tinta selectionate. sa sustina clientul pentru a-si preciza clar situatia care a generat sau sta la baza trairii negative (angoasa post divort. terapeutul va folosi intrebari de tipul: “mi-ai spus ca resimti absenta sotiei/ sotului. Pentru identificarea urmarilor extrinseci 8 . terapeutul urmareste sa “dirijeze”. Terapeutul pentru a le identifica va pune intrebari de tipul: “ce faci cand. De asemenea. activitate care se asociaza cu declansarea sentimentelor de vinovatie?”. 5. a interioritatii invizibile pentru ceilalti si care pot sa fie/ sa nu fie intr-o relatie de determinare cu cele extrinseci (ex: nodus histericus). Apare un raspuns de tipul: “apar ca din senin. Se urmareste atat descrierea situatiilor inductoare cat si a frecventei cu care apar aceste situatii. Descrierea comportamentului actual asociat problematicii selectionate. “alteori ma simt vinovat sau imi inchipui ca sotia/ sotul este plecat/a intr-o excursie mai lunga”. “ai ameteli?”. “sa conduca”. etc. Pe parcursul acestei etape vom incerca sa identifica impreuna cu clientul urmarile intrinseci/ extrinseci asociate problematicii. sunt mai pregnante in anumite momente sau apar si in momente de relaxare?”. “sunt constante. in alte momente ale zilei?”.?”. “in acel moment ce-ti venea in minte?”. blocaje motrice. In fata acestor raspunsuri este necesar sa avem o descriere mai nuantata a trairilor: “ce vrei sa spui atunci cand spui ca te simti vinovat?”. Pentru a-l sustine se poate cere si descrierea reactiilor fiziologice: “ce simti atunci cand te simti vinovat?”. in masina” “cand sunt cu prietenii nu ma simt bine si am senzatia ca gresesc”.c. angoasa). Un raspuns posibil ar fi: “am acelasi sentiment de singuratate cand sunt la slujba. balbaieli. In aceasta etapa a demersului terapeutic. obliga la un monolog interior care trebuie sustinut fie apeland la o situatie: “cand te-ai simtit vinovat?”. Pentru determinarea frecventei. Aceste comportamente disfunctionale pot fi de doua tipuri: extrinseci si intrinseci. In acest moment. Precizarea antecedentelor determinate si a celor corelate segmentului problematic decupat. etc. “aceeasi senzatie de disconfort mai apare si in alte situatii. terapeutul va pune intrebari de genul: “aceste trairi. 4. Descrierea consecintelor comportamentelor actuale asociate si determinate de problematica. In aceasta etapa scopul este explorarea evenimentelor care preced trairile negative. “aveti si momente de relaxare?”. Pentru descrierea situatiei inductoare. perceptibile de catre ceilalti (acte ratate. aceleasi sentimente?”. raspunsurile sunt majoritatea descrieri complexe. apar frecvent”. “am si momente de relaxare”. “cum reactionezi atunci cand te simti speriat?” Comportamentele intrinseci reprezinta totalitatea trairilor. greu de explicat”. 3. altfel spus. “totul este amestecat. “ce te gandeai in momentul acela?”.

“toata lumea are ceva cu mine”. Margareta Dinca Consiliere psihologica Bibliografie: Psychoterapy and councelling in practice. Demersul terapeutic ulterior acestei faze de evaluare. actiuni si atitudini care ca urmare nu au consecinte antisociale sau amorale. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva adecvarii la realitate Comportamentul functional se defineste prin absenta actiunilor. Conceptualizarea functional-disfunctional din perspectiva existentiala 9 Curs 07. Comportamentul disfunctional se defineste ca generand o serie de rationari ilogice: “nimeni nu ma iubeste”. Evaluarea Evaluarea reprezinta stabilirea distantei dintre functional sau comportamente adaptate sau “ceea ce ar trebui sa fie” si disfunctional sau comportamente dezadaptate sau “ceea ce este”. Aceasta aderare tine de o optiune subiectiva in functie de structura psihica a terapeutului. Dafinoiu. Comportamentul disfunctional indica prezenta unor actiuni cu incarcatura posibil psihopata (ex: “nu vreau sa mai vad pe nimeni. “se poate vedea de ceilalti?”. afectiv. 2. In mod obisnuit in aceasta faza nu se ajunge la identificarea problemei generatoare de disconfort. gesturilor sau atitudinilor divergente sau neacceptabile din punct de vedere al regulilor si cutumelor comunitatii sociale. Faza de explorare permite clientului sa descopere diferite fatete ale problematicii cu care se confrunta.11. 3. Cambridge .sau orice carte de psihoterapii scurte scrisa de: Daniel David. 1. poate avea o evolutie diferita in functie de teoria la care adera terapeutul. Consiliere psihologica 4 Conf. Se stabileste. se defineste problema cu care se confrunta clientul si cu care se va lucra in faza de terapie.Dr.se pun intrebari de tipul: “ce au perceput ceilalti?”. “o sa fac rau”). Pentru constientizarea consecintelor intrinseci. comportamentele disfunctionale sunt generate de o intentionalitate contrara prescriptiilor sociale si au consecinte asociale (“nu vreau sa vad pe nimeni”) si/ sau antisociale (“o sa fur”. Asa cum rezulta din aceasta perspectiva. Digby Tanten. etc. etc). cel mai frecvent se lucreaza intr-o abordare heteroclita (combinare de tehnici). Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva rationala Comportamentul functional se defineste in aceasta perspectiva prin absenta ideilor irationale care ar putea determina modificari la nivel cognitiv. motivational. voi vedea ce o sa fac. “ce gandesti?”. Holdevici B. daca este nevoie o sa fur asa cum au facut cei care acum sunt bogati”. “o sa bat”. se pun intrebari de tipul: “ce simti?”. atitudinal si comportamental.2006 .

“nu este vina mea”. etc. persoana nu se poate regasi (Rogers). de identificat pulsiunea si mecanismele de aparare: “Eu nu pot sa actionez asa cum visez. Neintegrarea experientei “este un esec” consta in tendinta de negare si proiectie (mecanisme de aparare). el incearca sa comunice terapeutului 10 . 4. Conceptualizarile diferite ale functionalului si disfunctionalului permit multiple abordari intr-un caz particular. deci de a explora impreuna problemele prezentate si are dreptul sa refuze sa abordeze o serie de probleme. Ma simt vinovat. se evita interpretarile situatiile care se descriu. “sunt un ratat”. de absurditate a propriei existente pe de o parte si. Experientele subiective sunt multiple. trebuie sa-si sustina clientul. se evita dramatizarile. terapeutul se hotaraste el insusi care este strategia cea mai adaptata pentru a rezolva problema expusa. fie atunci cand constata prezenta contratransferului. Acest refuz se justifica fie prin absenta competentelor in problematica prezentata. “ma enerveaza si ma face sa fiu violent. Se poate utiliza restructurarea cognitiva daca ne hotaram sa mergem pe perspectiva rationalista.Din aceasta perspectiva. scopul este de a reduce distanta dintre functional si disfunctional. cum doresc. C. sau o analiza a viselor din perspectiva psihanalitica. In afara acestora. functionalul presupune absenta sentimentelor de vid. ne focalizam pe problema. 5. Conceptualizarea functional–disfunctional din perspectiva experential nonintegrativa Functionalul se defineste prin absenta experientelor neintegrate la nivelul personalitatii ceea ce permite o reprezentare de sine structurata. neinteriorizate (“eu nu pot accepta acest esec”. in context disfunctional inseamna prezenta acestor trairi (“viata mea nu are sens”. etc). terapeutul este obligat sa foloseasca un limbaj cu termeni accesibili clientului fara sa distorsioneze insa realitatea si fara sa preia limbajul lui in terapie. iar disfunctionalul consta in prezenta acestor mecanisme de aparare. Cand clientul descrie o experienta subiectivq. Tema pentru acasa: De subliniat cuvintele edificatoare. variate si dificil de analizat. Conceptualizarea functional – disfunctional din perspectiva psihanalitica Functionalul consta in absenta mecanismelor de aparare. Terapeutul trebuie sa se asigure de consimtamantul clientului ca vor lucra incepand cu aceasta problema. dar nu pot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu ca trebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit.. interpretarilor sale. a actiunilor si cunostintelor. Aceasta experienta subiectiva sta la baza perceptiilor sale. Terapia In faza de terapie sau actiune. dar ma face sa ma simt si vinovat”). Terapeutul trebuie sa-si arate disponibilitatea de a lucra. Atitudinea terapeutului este o atitudine comprehensiva. Disfunctionalul presupune experiente neintegrate. Teoria nondirectiva In aceasta teorie experienta subiectiva reprezinta totalitatea experientelor traite si constientizate de persoana. pe de alta parte. unitara.” In aceasta faza de evaluare.

cu studii superioare. Exemplu: “Furia pe care am resimtit-o saptamana trecuta fata de X. sa-I atribui cauze si consecinte. a comportamentelor si experientelor traite sau pe care le traieste in prezent intr-o situatie specifica si bine determinata. Ea exista in acest moment in contiinta mea si o pot compara cu lipsa de furie pe care o simt astazi fata de X. nu vreau sa vad pe nimeni. exista in interiorul sau si nu poate fi externalizata si evaluata. ca sa nu mai spun ca sunt terorizat… Mai de curand m-am simtit atrasa de un barbat si cand mi-am dat seama ce simt pentru el. experienta afectiva despre ceea ce simte. Aceasta totalitate reprezinta o realitate intrinseca.” Trairea este prezenta. avea fobie de gheata. Cu cat ma mangaia mai mult. adancirea sentimentului de tristete. ma simt singur si tristetea creste. Ma simteam vinovata. Exemplu: “Acum sunt trist ca urmare a unui divort. Am fost indemnat si m-am intalnit cu mai multe femei. Pentru a putea vizualiza interioritatea este necesar un demers reflexiv. reflexivitatea consta in descrierea propriilor trairi. Introspectia permite constientizarea experientei subiective. Exemplu: O clienta in varsta de 35 de ani. Nu ma duc nicaieri. interioritate. m-am speriat si am fugit. Ulterior s-a constatat faptul ca aceasta asocia luciul ghetii cu luciul apei ceea ce a dus la dezvaluirea unei experiente traumatizante din copilarie. Introspectia se poate folosi ca tehnica: “priveste inlauntrul tau!”. experienta subiectiva a unui eveniment poate fi reevocata ca o informatie memorata obiectiv deoarece prin metamorfozare ea s-a diferentiat de experienta subiectiva a prezentului. a experientei subiective intr-un mod inteligibil pentru el insusi (luciul apei). O astfel de descriere presupune capacitatea de a memora cu fidelitate trairile care pot fi destabilizate. sa o identific. Venea la mine in camera si ma mangaia. propria constientizare a sentimentelor asociate unei experiente mai noi sau mai vechi. dar sunt in continuare singur. deformate sau alterate de efectele de reflux ale constiintei. apartenenta la individualitate. Clientul decrie o experienta mai veche care se asociaza (contamineaza) trairea prezenta. Imi aminteste de frica pe care o simteam fata de tatal meu. Experienta traumatizanta apartine persoanei. eram panicata. Exemplu: “Imi este frica de oameni atunci cand ma intalnesc cu ei. exista implicit in conditiile in care eu reusesc sa mi-o amintesc. persoana trebuie sa fie constienta de existenta ei (“sunt terorizat de caine” = experienta de constientizare).” Evocarea unei experiente subiective presupune introspectie si reflexivitate.” 11 .totalitatea sentimentelor sale. Experienta subiectiva trebuie constientizata. este efectul unei situatii context si nu este repetabila. situatia declansatoare. Faptul ca experienta sau trairea este individuala si irepetabila reprezinta justificarea actului de introspectie. Clientul isi descrie trairile declansate de o situatie – divortul. favorizeaza interiorizarea acesteia si permite persoanei “sa vizualizeze” aceasta interioritate. Experienta subiectiva a persoanei poate fi constientizata prin apel la introspectie care este asemanatoare insight-ului deoarece procesul de retraire a experientei este in fapt o noua experienta care nu este obligatoriu sa reprezinte o continuitate prin rpaortare la experienta initiala. cu atat simteam ca urasc barbatii. In timp. Nu ma simt bine cand trebuie sa lucrez in grup. Experienta subiectiva este absolut individuala. iar experienta se caracterizeaza prin constientizare.

nu. Situatia in care are loc o experienta este reproductibila. Retrairea experientelor este descrisa de Rogers in felul urmator: “experienta se metamorfozeaza. Pentru a evoca experienta subiectiva este necesar ca mecanismele de aparare sa fie cat mai putin prezente. sentiment de apartenenta b. se transforma.Dr. ma izolez. (continuare curs 4) Odata parcursi acesti pasi. responsabilitate c. interiorizarea acesteia si constientizarea imposibilitatii de repetare ale aceleiasi experiente. Pentru a putea evoca o experienta este necesar s-o interiorizeze in totalitate ceea ce inseamna infruntarea aspectelor traumatizante si anxiogene care decurg din acest demers.2006 . capacitate de a actiona in consecinta 12 Curs 14. cum doresc. dar experienta ca atare. Introspectia reprezinta constientizarea experientei. Experienta in sine nu este realizabila. se modifica. masurabila. memorarea actului de constientizare. de unde rezulta importanta terapeutului care o poate percepe si poate discuta despre ea. dar nu pot altfel caci asa am fost educat si-mi este mai usor sa actionez cum stiu ca trebuie chiar daca nu sunt intotdeauna multumit. In aceasta situatie nu exista un dezacord intre experienta si constientizarea acestei experiente. clientul poate reveni asupra experientei sale si se poate pozitiona obiectiv.11. ea reprezinta o constientizare care prin analogie cu memoria este o constientizare de scurta durata”. Acest acord intre experienta. Margareta Dinca Consiliere psihologica Tema pentru acasa: De subliniat cuvintele edificatoare. trairile din trecut si din prezent sunt evidente si reprezinta o continuitate datorita capacitatii de a reflecta asupra lor. de identificat pulsiunea si mecanismele de aparare: “Eu nu pot sa actionez asa cum visez.” Consiliere psihologica 5 Conf. In acest sens ea este unica. Ma simt vinovat.Experienta in totalitatea ei este constientizata si interiorizata. dar si datorita memoriei. profund subiectiva si dificil de comunicat din cauza instabilitatii (volatilitatii) continutului sau. Capacitatea de a evoca adecvat o experienta subiectiva presupune absenta mecanismelor de aparare. constientizare si memorare reprezinta o unitate care presupune: a. Exempul: “Sunt angoasat ca urmare a plecarii sotiei mele. este imprevizibila. evaluabila. Ultima intalnire cu o femeie nu a facut decat sa-mi creasca angoasa.” Rezolvare: Mecanismul de aparare utilizat de pacient este DEPLASAREA. anormativa si cu un ritm de evolutie si de functionare absolut propriu.

de asemenea refuza orice asumare de responsabilitate in raport cu propria experienta. astfel: “daca iubesc aceasta femeie si sunt intrutotul responsabil pentru sentimentele mele. Sentimentul de apartenenta implica absenta delimitarilor. O experienta subiectiva deformata sau negata este o necesitate. eu pot sustine si consolida acest sentiment”). se asociaza cu o atitudine de responsabilitate (“eu sunt cel indragostit de aceasta femeie.Sentimentul de apartenenta este corelativ cu capacitatea de a recunoaste si accepta faptul sau experienta constientizata. “un barbat responsabil nu trebuie sa divorteze de sotia sa. Caracteristici necesare pentru blocarea mecanismelor de aparare 1. capacitatea de a face fata tensiunilor pe care ceilalti le manifesta fata de persoana in cauza. gesturi. “o relatie sexuala in afara casatoriei este interzisa”. “casatoriile dintre rase si religii diferite nu sunt permise”. constientizarea ei si memorarea ei. in sensul in care eu sunt acel sentiment si acest sentiment nu poate exista in afara mea. negata. intr-un fel este strain de propia experienta. predeterminate. etc. rationalizata. nu am alta alegere decat sa ma comport asa cum simt” ceea ce inseamna “sa-mi arat dragostea prin vorbe. “a avea o relatie cu o femeie cu un nivel de scolarizare superior tie te va pune intr-o 13 . aceasta poate fi refulata. Capacitatea de a actiona in consecinta – sentimentul de apartenenta si responsabilitatea unei experiente conduce la actiuni corespunzatoare. capacitatea de a constientiza si interioriza experienta indiferent cat de traumatizant pare acest demers 2. capacitatea de transformare. Atunci cand exista sentimentul de apartenenta raportat la propria experienta. Introiectiile sunt valori extrinseci impuse social. iar tu vei fi singur/a caci noi nu vom accepta”. El tinde sa-si exorcizeze Eul personal si-l proiecteaza ca exterioritate. capacitatea de a evalua aceasta experienta in functie de un criteriu de evaluare intrinsec 3. ca nonapartenenta. noi parintii vom fi umiliti. o experienta a caror elemente intrinseci sunt contrare sau disfunctionale prin raportare la valorile interiorizate la nivelul Eului ideal. Exemple de introiectii si de valori: ”o femeie responsabila ramane acasa si face copii”. Granitele sunt in mod obisnuit mecanisme de aparare care impiedica ca o experienta sa fie insusita. absenta granitelor dintre experienta. ele sunt preconcepute. tandrete. Ele nu se pot confunda cu Eul personal caci reprezinta o exterioritate. prejudecati care se asociaza unui Eu ideal neconstientizat si neinteriorizat. Absenta mecanismelor de aparare: “eu sunt singurul responsabil de aceasta relatie”. Valorile respective interiorizate si care nu permit acceptarea experientei ar putea fi formulate in felul urmator: “daca accepti acest barbat/ femeie. interiorizata si memorata apartinand siesi. Exemplu: “iubesc aceasta femeie” – “eu care iubesc aceasta femeie”. Caracteristicile persoanei defensive in teoria nondirectiva Defensivul este caracterizat prin refuzul constant de a-si constientiza si interioriza propria experienta subiectiva. La defensivul existential introiectiile si interiorizarile integrate la nivelul Eului ideal pot fi multiple si diferite. de evolutie corelativa modificarilor sau transformarilor aparute (modificari constientizate si interiorizate) 4. Ca urmare. Absenta responsabilitatii se poate formula: “o iubesc pe aceasta femeie pentru ca este senzuala si pentru ca aceasta relatie o scoate din minti pe mama” (deplasare pulsionala). indiferent de situatie”. afectiune”.

dependenta si incapacitate de a rectiona. etc. mai intense. etc. se evidentiaza la nivel comportamental si prin reprezentari rigide ale realitatii. se declanseaza o serie de reactii de aparare. ca urmare. rationalizare. etc. etc.11. din Eul ideal. refulare. in Eul ideal si tind sa de disocieze de orice experienta subiectiva care le contrazice. de a le interioriza si reactiona in functie de ele.”.Dr. accesele de panica devin mai frecvente. disociere. Eul ideal este in pericol ceea ce se asociaza cu sentimente de culpabilitate si angoase. Incapacitatea de a asuma la nivelul Eului propriu a experientelor subiective. In acest circuit infernal al mecanismelor de aparare care nu reusesc sa apere persoana defensiva se epuizeaza. introiectiile sunt interiorizate la nivelul Eului. Exemple: imperativ parental: “cand voi fi batran nu vreau sa ma lasi singur” iar intr-o forma mai voalata: “cand voi fi batran eu iti voi creste copii.. “ar fi trebuit sa faci asa. Margareta Dinca Consiliere psihologica (continuare curs 5) Interventia terapeutica Curs 28.” imperativ conjugal: “chiar daca nu ma iubesti trebuie sa ai grija de mine” imperativ familial: “as fi bucuros daca te-ai face avocat ca si tatal tau” Atunci cand o persoana a interiorizat aceste interdictii si valori extrinseci (introiectii) “se afla” in fata unei experiente subiective diametral opuse sau in contradictie. un imperativ sau o conditie asimilata la nivelul Eului idealizat. solutia este aceea a deformarii propriei experiente prin negare. Eul ideal este traumatizat si asistam la o evolutie spre depresie. Consiliere psihologica 6 Conf. “este mai bine sa fi sarac decat bogat”.2006 14 . ”copilul este suportul la batranete al parintilor”. te voi ajuta. In cazul defensivului existential. priectie. Ele reprezinta totodata o interdictie. epuizare ce se asociaza cu angoasa intr-o forma primara urmata de ambivalenta si imobilism.situatie de inferioritate si este de evitat”. dar mecanismele de apararenu reusesc sa blocheze total constiinta si. La nivel comportamental este evidenta incapacitatea de a se proteja de propria experienta subiectiva contrara valorilor Eului ideal si incapacitatea de a-si asuma Eului propriu (sinele). sentimentul de culpabilitate se accentueaza. vom sta impreuna. Pentru a reduce trairile negative. de asemenea.. Interiorizarile sunt mesaje sau comenzi insusite pe parcursul experientei si care fac parte. de a articula hotararile cu actiunile corespunzatoare. Aceste mesaje sunt de tipul: “nu face asta sau cealalta”.

In cazul in care terapeutul nu reuseste o astfel de atitudine isi va reorienta clientul spre un al terapeut. sa interiorizeze si sa exprime sentimente adecvate in raport cu propria experientea subiectiva deformata. Increderea in capacitatea clientului de a se vindeca. asumarea si responsabilizarea acesteia. Deformarile acceptarii neconditionate a clientului de catre terapeut au cauze multiple si subtile: . deoarece terapeutul nu este judecatorul unui acuzat ci.deformari datorate contratransferului (“el/ea ma face sa ma gandesc la tatal meu”. Aceasta atitudine inseamna pentru terapeut suspendarea propriilor prejudecati. eu cred acelasi lucru.deformari datorate contaminarii existentiale (“ea crede printr-un mecanism de introiectie ca o intrerupere de sarcina este o crima. empatie a. Acceptarea neconditionata consta in a accepta neconditionat. ceea ce are ca urmare consolidarea trairilor deformate.deformari datorate unei interpretari rationale (“nu este inteligent. Acest lucru semnifica restabilirea independentei. asa cum este el.deformari datorate reciprocitatii introiectiei (“ea crede printr-un mecanism de introiectie ca o femeie trebuie sa stea acasa si sa aiba grija de copii. Empatia este abilitatea de a percepe cu exactitate posibila realitate intrinseca a clientului. mai degraba. eu am avut aceasta experienta si sunt de acord cu ea”) .deformari de tip sociologic (“sunt prea multe rezistente pentru a incepe o introspectie”) . 15 . . introiectii si contratransferul. etc. “Cu toate ca introiectiile care deformeaza experienta sa subiectiva. ca si modul in care blocheaza constientizarea realitatii subiective. Aceste introiectii si interdictii reprezinta un pericol pentru Eul ideal care este deformat prin mecanisme de negare. incredere c. fara rezerve si retinere. moraliza si fara sa-l aprobe. acceptarea neconditionata b. experiente care include elemente contradictorii generate de introiectii si interdictii. capacitatile sale introspective sunt limitate si nu-si constientizeaza trairile”) . interdictii. eliberatorul unui autoacuzator. Retrairea experientei trebuie sa-i permita constientizarea.Se bazeaza pe reexperimentarea subiectiva care presupune sustinerea defensivului in a experimenta propriile experiente subiective. evalua. defensive. Pentru a permite clientului sa retraiasca propria experienta. etc. Terapeutul trebuie sa-l sustina pe client astfel incat sa se simta in siguranta ceea ce va perimte dezvoltarea unor comportamente adaptative (adaptate). c. proiectare. la ce ii serveste introspectia?”). intr-un sens inseamna lichidarea Eului ideal si inlocuirea acestuia cu Eul propriu.) b.deformari datorate unei interpretari culturale (“este un bigot”) . maniera particulara in care “se misca” intre introiectii si interdictii. Terapeutul trebuie sa accepte a priori in existenta la client a resurselor care-i vor permite sa constientizeze. elemente care nu trebuie sa se asocieze cu sentimente de panica. fara a-l judeca. eu sunt ferm convins ca defensivul existential dispune de toate capacitatile intrinseci necesare pentru a reexperimenta pe calea constientizarii si a introspectiei sentimentele ontologice (ale sale)”. clientul. terapeutul face apel la 3 strategii – atitudini: a. refulare. el este obligat sa accepte defensivul asa cum este.

Exemplu: Un barbat alb. cat si la slujba. este creata deschiderea pentru constientizarea experientei subiective deformate. este absolvent al unei scoli postliceale si lucreaza intr-o intreprindere privata. profund ranit. Eul ideal este traumatizat. 3. Eul personal incepe sa-si faca loc intre diversele experiente subiective deformate. iubeste o femeie de culoare. El este cel care vine in terapie. constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate 4. are sentimente de angoasa si somatizeaza. ceea ce va permite comportamente. dar din trecutul foarte indepartat si fara nici o legatura cu experienta prezenta. imperfecta si asociata cu trairi de penibil. la inceput.Empatia mai are un rol important in perceperea si reprezentarea posibilelor cai de urmat in deblocarea mecanismelor de aparare. de cateva luni se simte deprimat. Pentru prima data clientul se confrunta cu elemente experientiale contradictorii celor prezente la nivelul Eului ideal. El este celibatar. 4. Daca aceste conditii sunt indeplinite. In primul stadiu al terapiei. locuieste impreuna cu parintii. sentimentele de culpabilitate sunt blocate si nu permit verbalizarea trairilor. 1. Aceasta constientizare. fara copii. congruenta intre constientizare. Constientizarea partiala si restrictiva a experientei subiective deformate. este ezitanta. interiorizare si exprimarea sentimentelor ontologice referitoare la experienta subiectiva. clientul evita categoric sa evoce realitatea intrinseca. reactii corespunzatoare. In acest stadiu clientul poate evoca relaxat experientele subiective atribuite altora si o serie de experiente proprii. Este agresiv atat in familie. interiorizare si exprimarea sentimentelor ontologice referitoare la experienta subiectiva. Congruenta intre constientizare. ceea ce genereaza sentimente de vina. Ca urmare. Aceasta realitate care este o realitate prezenta. 16 . dar si de amenintare. Aceasta agresivitate se asociaza cu nerabdare si evitabilitate. refuz si comunicare superficiala 2. Are migrene. reactii care apar in mod imprevizibil si fara o motivatie serioasa. ca apartinand propriei experiente. tulburari de ritm cardiac si tulburari digestive. evocarea propriei experiente trecute in mod altruist si disociativ prin raportare la experienta prezenta 3. 2. Refuz si comunicarea superficiala. Odata constientizate ele pot fi interiorizate ca fiind personale. terapeutul este perceput ca o entitate amenintatoare si clientul se opune cu incrancenare constientizarii si verbalizarii experientei subiective deformate. atunci trairile introspective sunt mai puternice astfel incat experientele deformate pot fi constientizate. in varsta de 35 de ani. Acceptarea propriei experiente subiective deformate ca fiind personala. Daca evocarile experientei proprii din trecutul indepartat nu sunt reprimate. ceea ce asigura o imagine corecta asupra capacitatii sale. Evocarea propriei experiente in mod altruist si disociativ prin raportare la experienta prezenta. Schemele de constientizare isi mentin opacitatea si este prezent refuzul constientizarii realitatii prezente deformate. Aceasta congruenta depinde esential de masura in care clientul se simte acceptat si inteles de terapeut. este saturata de elemente contradictorii generate de aceleasi introiectii si interdictii. va permite dezvoltarea Eului personal. Procesul de reexperimentare subiectiva presupune (Rogers) o serie de stadii specifice: 1. divortata.

T: “Mi-ati vorbit de probleme. la acea emisiune se afirma ca homosexualii erau marginalizati si ca asta inseamna suferinta si durere pentru ei. Se vorbeste foarte mult la televizor. T: “Ce alte experiente ati avut. o problema sexuala de exemplu. parintii mei nu voiau. Si asta m-a durut…as fi vrut sa fiu cercetas. in special. Poti spune mai multe?” C: “Din cauza parintilor care nu accepta homosexualitatea copilului si din cauza valorilor sociale.. terapeutul da o tema pentru acasa. nu puteau sa se ocupe de copii lor. nu pot sta locului. Poti sa-mi explici mai mult?” C: “Pare caraghios.Stadiul 1 C: “E ciudat. S-ar putea spune ca nu ma pot controla… Chiar si in acest moment tensionat si mi-este frica…dar face sa ma simt binenumai sa va spun acest lucru…” T: “Simti ca-ti pierzi controlul si acest lucru te frustreaza. clientul are o atitudine defensiva. asa dintr-o data ma simt tensionat si nu stiu de ce…” T: “Te simti tensionat. dar nu puteam sa-i dezamagesc si ma simteam vinovat ca le-am cerut acest lucru. S-a vorbit despre faptul ca aceste persoane se simt sufera de sentimente de izolare. ce spuneti?” T: “Puteti fi mai clar?” C: “Serile trecute s-a vorbit despre homosexualitate. sa simti in acelasi timp vinovatie si agresivitate de frica de a fi rejectat este dureros…” C: “Da. pentru ca pentru ei cercetasia se asocia cu parinti care nu voiau. imi amintesc cand eram foarte tanar. Care ar fi problemele de tratat pentru un psiholog? Realizati o lista cu acestea. Nu vor sa ma accepte asa cum sunt. de marginalizare. in ziare. pentru ca se povestesise multe despre ce stiti sa faceti voi psihologii.mi s-a parut interesant.. La 12 ani am vrut sa fiu cercetas. Ma simt foarte rau. Este dureros sa traiesti o astfel de experienta…” T: “Daca am inteles bine. Ii face sa dezvolte comportamente agresive pentru ca nu sunt acceptati asa cum sunt.” C: “Ma enervez. Ce inseamna acest lucru.” Stadiul 3 T: “Te simti vinovat in unele momente. concret? Gandeste-te. ma irita… Starile de iritatie apar mai frecvent in prezenta parintilor mei…stau tot timpul cu ochii pe mine. asociate cu cele din prezent? Pot fi flashuri sau detaliate. acum?” (spus cu blandete) “Sunt situatii care te fac sa te simti rau?” C: “De cateva luni sunt destul de nervos. La varsta mea este enervant. frica de a nu fi marginalizati ii face sa se simta vinovati si sa evolueze in acest sens. se angajeaza in discutie intr-un mod superficial si brusc si ocoleste adevaratul motivul pentru care a venit.” Stadiul 2 T: “Tu spui ca. ca am trait o astfel de suferinta. si apoi…ma simt vinovat. am insomnii…ma enervez din nimic. Sunt asa de grave precum cum se spune? Dvs.. Cred ca am venit din curiozitate. la ultimele luni.” C: “Da. Ca urmare ma cert cu ei. nu stiu de ce am venit la aceasta intalnire. dar ma simt vinovat si devin agresiv si nu stiu de ce… ceea ce este frustrant. cam asa cum ma simt in prezent din cand in cand…” Daca sedinta se finalizeaza aici. Foarte interesant.” In acest stadiu. dar asa de mult mi-as dori ca ei sa fie fericiti…” 17 . nu am fost niciodata in cabinetul unui psiholog. Terapeutul accepta neconditionat si acorda incredere pentru a-i reduce nelinistea.” T: “Ce vreti sa spuneti prin probleme?” C: “Nu stiu.” T: “Ai venit sa ma vezi pentru ca esti curios. Se pare ca stiti sa-i ajutati pe oameni sa-si rezolve problemele. terapeutul da o tema pentru acasa. Daca sedinta se finalizeaza aici. Totul este ok.

Terapeutul recurge la reformulari.. il priveste pe el) si este urmata de eliberarea de dependenta de parinti.” T: “Nu ai de ce sa te simti vinovat fata de parinti. am intalnit o negresa. se simte ca un copil). tu nu faci decat sa fi impreuna cu ea…sa gatiti. T: “Cum crezi ca ar reactiona parintii tai daca ai fi asa cum iti doresti? Asa cum trebuie la varsta ta?” Stadiul 4 T: “Mi se pare ca spui ca prietenia dintre tine si aceasta femeie ar crea probleme. responsabilizare (o iubeste. dar fara sa dispara respectul fata de parinti (au dreptul sa nu accepte relatia.” Constientizarea ajuta la interiorizare (il atrage. este problema lui. devin angoasat.as vrea sa ne mutam impreuna. sa va distrati. In acest stadiu.T: “Mi se pare ca vrei sa spui ca parintii tai nu te accepta asa cum esti.. vorbim orice…. Daca sedinta se finalizeaza aici. am iesit de cateva ori cu ea.” T: “Cum te simti cand spui ca o iubesti?” C: “Ma simt bine… ca si cum as avea dreptul sa o iubesc si am un sentiment de libertate… Ceea ce se intampla intre noi este problema noastra si nu am de ce sa ma simt vinovat afta de parintii mei. nu voi forta sa-si schimbe opinia). in plus. Ma simt ca un copil. dar ezit. In fond. terapeutul a folosit 2 clarificari. 18 . dar nu-i vor forta. gesturile… De cate ori ne despartim doresc s-o reintalnesc…e o nebunie. terapeutul da o tema pentru acasa. Ce or sa spuna mama si tata? As vrea sa locuim impreuna… Imi este frica. cand suntem impreuna ne simtim bine… Nu facem rau nimanui. dar ma simt dominat de ceea ce ar putea altii sa gandeasca despre o astfel de relatie. parfumul. In fond relatia mea cu ea este relatia mea cu ea si o iubesc. surasul..” T: “Atunci cand esti singur fara ea la tine acasa.” T: “Te inspaimanta ceea ce parintii tai ar putea spune si asta te face sa eziti. ne place sa facem aceleasi lucruri. dar este viata mea. ea este o negresa. caci ei sunt foarte buni cu mine…” In aceasta etapa constientizarea clientului este faramitata. simt ca o iubesc. dificil de realizat. Nu am iubit niciodata pe nimeni asa… dar ea este de alta culoare.” T: “Daca inteleg bine. Nu inteleg foarte bine…” C: “In fine. ma simt bine alaturi de ea.. Imi poti exemplifica? Poti fi mai clar?” C: “Este o istorie ciudata…Acum 6 luni. nu este decat o relatie de prietenie. Ma atrage totul la ea…ochii. Acest lucru te enerveaza si te face sa te simti vinovat in acelasi timp.bucatarim…ne simtim bine. Ca urmare. Nu simt cand trece timpul. sa se simta tulburati. pot sta cu ea ore intregi. este problema noastra…” T: “Te simti bine cand esti cu ea. 2 reformulari de continut.. iti spui ca nu are nici un sens ceea ce se intampla. Poate ca-si vor schimba opinia. Am inteles bine?” C: “Sa spunem ca eu si aceasta doamna iubim aceleasi lucruri. 2 reformulari referitoare la sentimente si 2 intrebari directe. In fond. Atunci cand ajung acasa si sunt singur fara ea.” C: “Da. sa va amuzati impreuna…” C: “Nu chiar.. ezitanta..sa ma simt vinovat…sa vreau sa le fac pe plac. Atunci cand parintii mei au aflat a fost o drama in toata regula. In ceea ce ma priveste eu o iubesc pe aceasta femeie si ma pot angaja intr-o relatie. Pot intelege acest lucru. Ori ei au avut viata lor si acum ei fac diverse lucruri care nu-mi plac si-i las in pace. Aceste stadii se pot intinde pe durata a mai multor saptamani. ma simt agresat si nu vreau sa-mi fac parintii sa sufere.” C: “Este incredibil…la varsta mea sa ma tem te parinti. de introiectii.. Ce vrei sa spui cu asta?” C: “Ei au dreptul sa nu accepte aceasta dragoste.

terapeutul trebuie sa identifice corect cuvintele afective care exprima sentimentele in mesajul verbal. 4. dat fiind aceste sentimente pe care le simti?”). Reformularea sentimentelor determina/ permite retrairea cu o mai mare fidelitate a continutului afectiv al unui mesaj exprimat verbal sau nonverbal de catre client.” T: “Esti anxioasa atunci cand te gandesti ca ai putea fi insarcinata la varsta ta. terapeutul poate reformula: “Nu stiu daca am inteles bine. Margareta Dinca Consiliere psihologica (continuare curs 6) Strategii I. Reformularea sentimentelor II. sa precizeze sentimentele negative pe care clientul le dezvolta fata de terapeut astfel incat relatia sa poata continua (“Esti suparat pe mine pentru ca impreuna am descoperit ura fata de mama/ tatal tau. agitata…cred ca sunt insarcinata. Reformularea sentimentelor. mai ales a celor care au o conotatie negativa (“Te simti agresiv/ esti agresiv datorita faptului ca prietena ta vrea sa te paraseasca la sfarsitul saptamanii. sa invete clientul cum sa se raporteze la propriile sentimente. Ai putea sa-mi descri acest sentiment de agresivitate?”). si formulari de tipul “corect”. sa incurajeze clientul in identificarea. de asemenea. constientizarea si exprimarea sentimentelor. Acesta trebuie sa discearna intre sentimentele negative si pozitive atat la nivel verbal cat si la nivel postural. 5.12. Am inteles bine?”). Terapeutul trebuie s aleaga corect cuvintele care exprima cel mai bine. pantomimice care reprezinta afecte concordante sau neconcordante cu mesajul verbal.2006 I.Consiliere psihologica 7 Conf. Exercitiu – tip examen C: “Am numai 15 ani si sunt foarte nervoasa. Se utilizeaza formulari de tipul “tu pari”. sa asigure clientul ca terapeutul a inteles corect sentimentele sale (“Eu am inteles ca esti ingrijorat/ speriat ca prietena ta ar putea sa te paraseasca la sfarsitul acestei saptamani”). Cum crezi ca te vei comporta pe viitor in relatia cu ea. Reformularea sentimentelor are 5 scopuri: 1.Dr. mai ales cand acestea sunt negative (“Mi se pare ca esti furios pe prietena ta ca vrea sa plece. Pentru a utiliza corect tehnica reformularii.” 19 . 3. iti este frica de sfarsitul de saptamana. este corect?”. Clarificarea III. sa identifice corect reactiile mimice. sa clarifice sentimentele si emotiile asociate unei experiente concrete. 2. Empatia Curs 05. “tu esti” la inceputul frazei care se reformuleaza. mai concis posibilele sentimente negative sau pozitive. “am inteles” la sfarsitul frazei.

gand si sentiment: C: “Sunt furios pentru ca ea/el vrea sa ma paraseasca. Daca scopul este explorarea sentimentelor.” T: “Iti este frica cand intalnesti caini. utilizarea unor cuvinte necorespunzatoare pentru reformularea sentimentelor exprimate de client: C: “Imi este frica de caini.” T: “Inteleg ca ea/el vrea sa te paraseasca. utilizarea reformularii intr-un moment nepotrivit. confuzia dintre continut.” T: “Te simti frustrat pentru ca ai picat examenul. nesiguranta. 2. Ca urmare.” b. 3. este de dorit sa se reorienteze discursul spre subiecte mai putin ameninatoare pentru a se reduce rezistentele. Sentimente pozitive frecvente: bucuria.” e. mai ales seara. clarificare cu interpretare A.” T: “Esti panicat atunci cand esti fata in fata cu un caine. nu se utilizeaza la inceputul consilierii deoarece relatia terapeutica nu s-a format. cand reformularea se refera la un alt sentiment decat cel exprimat de client: C: “Sunt trist pentru ca am picat la examen. Sentimente negative frecvente: frica.Cele mai frecvente erori care se produc in utilizarea acestei tehnici sunt: a. tristete. clientul utilizeaza mecanisme de aparare si va percepe reformularea ca agresivitate. in special de cei mari…” d. utilizarea unei reformulari redundante: C: “Imi este frica cand intalnesc caini. clarificare cu intrebare B. II. fie atunci cand terapeutul simte nevoia sa se verifice pe sine daca a inteles ceea ce a spus clientul. ceea ce inseamna fie sustinerea acestuia intr-o explorare mai detaliata. in aceste situatii. clientul inca are mecanisme de aparare puternice sau se afla in perioada de supraevaluare a propriilor conflicte. este de dorit sa nu se foloseasca reformulari foarte des. idee. 20 . Clarificarea-intrebare. reformularea referitoare la sentimente nu este potrivita. Reformularea sentimentelor trebuie sa urmeze 4 reguli: 1. Daca scopul este de formare sau sustinere a unor comportamente.” c. nu se incurajeaza clientul in explorarea sentimentelor daca nu este pregatit psihologic. aceasta tehnica se utilizeaza tinand cont de obiectivele intrevederii. Se utilizeaza cand terapeutul cere clientului sa explice implicitul unei afirmatii. agresivitate. Clarificarea poate fi de doua feluri: A. 4. atunci se reformuleaza sentimentele.

terapeutul la sfarsitul unei clarificari pune o intrebare pentru a verifica asociatia facuta. este asemanator cu ceea ce gandea tatal tau despre femei?” a. Poate fi asociativa prin similitudine. Clarificarea prin asocierea aspectelor contradictorii 21 . de altfel. atat de trist incat nimic din jurul meu nu ma mai intereseaza. Potential subiect de examen: C: “Nu vreau sa mai invat statistica. “se pare ca…” urmata de o formulare cat mai exact posibila a implicitului din ceea ce clientul a spus. Clarificarea prin sugestie a. Clarificare analitica sugestiva c.implicitul. Urasc matematica si statistica si nici nu este important pentru mine. Clarificarea prin asociere. Clarificarea prin asociere in functie de timp si spatiu c.impactul rezultatelor scoalre asupra interesului. Clarificare prin asociere cu distanta temporala si/sau spatiala 2. Clarificare prin asociere a. Clarificare prin asocierea aspectelor contradictorii b. adica asocierea unor sentimente cu altele (“ceea ce simti acum pentru partenera ta. terapeutul a cerut clientului sa expliciteze trei directii: . Formula care se utilizeaza cand vrem o clarificare “ati vrut sa spuneti…”. avand in vedere ca ai spus ca sunt manipulatoare si posesive.impactul tristetii asupra gradului de interes . adica impactul necunoasterii motivului tristetii asupra rezultatelor scolare . Clarificare sugestiva de evaluare 1.” T: “Se pare ca nestiind care sunt cauzele tristetii tale ti le explici prin rezultatele scolare. Clarificare sugestiva b. 1. Exemplu: C: “Rezultatele mele scolare sunt slabe.” Asadar.” T: “Vrei sa spui ca…” (sunt 4 intrebari de clarificare) B. se aseamana cu ceea ce simteai saptamana trecuta pentru mama ta? Oare ce crezi?”) Terapeutul asociaza doua sentimente si pune o intrebare pentru a lamuri pertinenta asocierii similitudinii.Terapeutul alege directia spre care se indreapta discutia sau implicitul pe care doreste sa-l clarifice. In acest scop. Clarificarea cu interpretare se face prin asociere si sugestie. agresivitate. Exemplu: T: “Ce gandesti tu despre aceste femei. nici nu sunt performanta in acest domeniu. Fetele nu au nevoie de matematica si. Nu stiu ce se intampla cu mine… Ma simt trist. Terapeutul sugereaza o cale posibila pentru a genera asociatii intre sentimente si idei sau doar intre ganduri.

o analiza tintita si dirijata. Empatia. Permite terapeutului sa intre in universul intrinsec al clientului.” b. Clarificarea prin asociere in functie de timp si spatiu T: “De fiecare data.” c. Empatia in contextul unei consilieri poate fi o atitudine fundamentala.” T: “Este greu. nu pleci nicaieri la sfarsitul saptamanii. o modalitate ce permite terapeutului sa sesizeze nuantele si complexitatile universului interior al clientului. Oare nu ar fi o modalitate ca sa te linistesti? Poate te vei simti mai bine. dar simti nevoia sa povestesti. este o abilitate care se poate invata si dezvolta prin exercitii. dragoste/ bucurie.T: “Ceea ce simti acum pentru tatal tau. de explorare. terapeutul evalueaza sub o forma sugestiva ceea ce clientul exprima explicit si asociaza aceste evaluari cu un termen de specialitate. probleme de ordin sexual. m-ai lasat sa inteleg ca exista probleme cu fetele. Aceleasi sentimente le aveam fata de mama mea. Terapeutul va cere obligatoriu confirmarea intelegerii acestui termen.” 2. Exemplu – examen 22 . De asemenea.” T: “Nu este cumva o proiectie sau un transfer? Eu simbolizez autoritatea materna? Ce crezi?” III. Clarificarea prin sugestie a. C: “Eu simt o serie de rezistente. empatia presupune doua fatete integrate: 1. empatia functionala care presupune abilitatea terapeutului de a comunica clientului sentimentele sale si de a explica clientului trairile si comportamentele pe care le dezvolta. terapeutul formuleaza explicit implicitul exprimat de client si sugereaza acestuia directia de analiza. Mi se pare ca ai vrea sa discutam mai mult despre ele. a resimti/ simti sentimentele clientului 2. Clarificare prin asociere cu distanta temporala si/sau spatiala T: “Te simti frustrat cand te intalnesti cu cineva. mila/ furie. Din punct de vedere tehnic. C: “Imi este greu sa discut cu X despre despartirea de sotia mea. Este corect?” b. Iti aduci aminte? Ai observat?” c. in ultimul timp. Clarificarea sugestiva sau cu interpretare sugestiva este un demers de orientare. Ma enervezi uneori. chiar simt ca sunt agresiv cu tine. sa-l inteleaga si sa-i comunice aceasta. ca atunci cand te intalneai cu X. T: “Imi spui ca ai multe probleme atat la scoala cat si acasa. Clarificarea sugestiva de evaluare. ca aceea pe care o simteai fata de mama ta in copilarie. empatia afectiva ce inseamna a rezona. este sau pare contrar a ceea ce simti pentru mama ta. dar eziti. Clarificarea analitica sugestiva are ca scop determinarea unei analize de mai mare profunzime. Poate fi un mod profesional de a comunica in relatia terapeutica. imi spui de problemele de concentrare. ca esti dezorganizat. spui ca esti anxios pentru ca ramai acasa.

Nivelul 4 – reactie empatica de nivel superior. La acest nivel apar deja reactii empatice primare. dar sunt descurajat.12. Consiliere psihologica 8 Conf. Se desciu 5 nivele ale empatiei in relatia de consiliere: Nivelul 1 de empatie este atunci cand terapeutul nu comunica sau exteriorizeaza trairile pe care le percepe empatic.2006 . spre a arata clientului nonagresivitatea relatiei. imi inchipui ca trebuie sa fac ceva. comportamentele si explicatiile pe care le da clientul si indica o cale posibila pentru a intelege mai bine problemele cu care se confrunta si in acelasi timp ofera si indicii de comportament. Terapeutul nu comunica sentimente. Margareta Dinca Consiliere psihologica (continuare curs 7) Nivelul 1 C: “Am incercat sa ma inteleg cu tatal meu. Nivelul 2 de empatie. trebuie sa-mi gasesc o slujba.” “nu credeti”= comunicarea unui sentiment asociat incertitudinii “slujba pe care s-o pastrati” = comunicarea experientei anticipate “aveti ezitari” = comunicarea unui sentiment asociat incertitudinii “ca trebuie sa faceti ceva” = comunicarea unui comportament dorit. chiar daca aveti ezitari. Terapeutul interpreteaza corect sentimentele exprimate de client si sugereaza o directie de actiune.Dr..C: “Am fost la mai multi specialisti si nu am obtinut nimic. Terapeutul interpreteaza sentimentele.” = sentiment de mobilizare. Nivelul 5 – reactii empatice de profunzime. a simtit trairile lui (empatie afectiva). se va dezvolta in cursul timpului”. nu a mers. mai degraba. ca trebuie sa faceti ceva. T: “Sunt sigur ca aceasta relatie va merge. Nivelul 3 de empatie. Reactiile sale sunt orientate. este prea dur in relatia cu mine”.. pastreaza discutia la nivel cognitiv. 23 Curs 12. Nu stiu de ce continui sa caut.” “am fost la mai multi specialisiti” = comportament “nu am obtinut nimic” = experienta “nu stiu de ce continui. dar simtiti. terapeutul comunica clientului faptul ca a inteles.” = sentiment de nesiguranta “sa continui sa caut” = comportament “trebuie sa-mi gasesc o slujba” = comportament “ma simt tare rau” = experienta negativa/ sentiment negativ “imi inchipui. dar ma simt tare rau. dar si explicatiile si comportamentele pe care le-a transmis (empatia functionala). speranta “sa fac ceva” = comportament T: “Nu credeti ca pot sa va ajut sa gasiti o slujba pe care s-o pastrati.

dar sugerarea orientarii (ai vrea sa faca el primii pasi) este inlocuita cu o directionare clara a actiunilor. Toate cele trei variante de raspuns ale terapeutului nu sunt empatice. a simtit sentimentele clientului. sa ganditi la fel. Nivelul 5 T: “Esti descurajat pentru ca nu poti sa te intalnesti/ sa rezonati.” Terapeutul s-a limitat la cognitie. fara succes (experienta negativa). ca a inteles comportamentele si experientele acestuia. reactia empatica lipseste.Acceptarea sentimentelor clientului. Saptamana care urmeaza du-te la el si explica-i ce simti. rea. a inteles. T: “Ai fi putut sa incerci sa intelegi si sa accepti punctul sau de vedere”. caci tu ai incercat sa te intelegi (comportament) cu tatal tau. a comportamentelor acestuia si in loc de incurajare. asigura (securizeaza si generalizeaza intr-un fel trairea). el comunica adecvat faptul ca a sesizat. Tiai dori ca el sa faca primii pasi. Nivelul 3 T: “Te simiti descurajat (sentiment). Te-ai gandit sa faci tu acesti primi pasi?” Terapeutul interpreteaza implicitul sentimentelor clientului si arata ca intelege comportamentele si experientele acestuia. dar si explicarea experientelor si a comportamentelor explicite. T: “Ai incercat sa te intelegi cu tatal tau (comportament) ceea ce nu s-a putut (comportament) si ai considerat aceasta experienta neplacuta (experienta negativa). empatia de nivel superior presupune interpretarea sentimentelor implicite pe care terapeutul le sesizeaza.” Terapeutul are o relatie empatica “primara”. nu face nici o trimitere la sentimente. folosim securizare. nu tu. la o intelegere a experientelor si comportamentelor clientului. dar terapeutul intervine empatic. Implicitul este “esti descurajat”. Acest nivel se foloseste mai ales cand ne aflam intr-o situatie de depresie. Nivelul 2 La acest nivel se pleaca de la aceeasi intrebare. ti-ai dori ca el sa faca primii pasi. 24 .” Este la fel ca la nivelul 4. Empatia la nivelul 4 si 5. Nivelul 4 T: “Esti descurajat pentru ca nu te poti apropia de tatal tau. sau depresie combinata cu un nivel intelectual submediu. cand se doreste fortarea clientului. el intreaba. grava. sfatuieste. (duritatea tatalui) Terapeutul ofera un sfat nedirectionat T: “De ce lucrurile dintre voi merg rau?” – este o intrebare riscanta care se foloseste doar atunci cand suntem la a 5-6-7 sedinta.

” 3. Din punct de vedere emotional putem rezuma acest discurs astfel: “Faptul ca tu gandesti despre tine ca nu valorezi nimic. tu nu esti responsabil si daca lucrurile nu merg bine iti poti permite sa-i critici pe ceilalti. terapeutul interpreteaza asocierea implicita intre sentiment si comportament – “bei ca sa-ti pedepsesti care se comporta altfel decat ar trebui…” 25 . eu beau din ce in ce mai des.” Printr-o relatie empatica. Ea este rece.” In acest caz. Mi se pare ca ai invatat pe dinafara aceasta fraza magica: eu nu-mi doresc mare lucru. intr-un fel il meriti. ei hotarasc ce am de facut. este frigida. ca urmare este preferabil sa nu fac nimic. experientele explicite in discursul clientului intr-o relatie de tip cauza-efect. pe de alta parte. Sunt marcat de acest esec. ba chiar imi selecteaza prietenii. ceilalti hotarasc pentru tine. caci de fiecare data am esecuri. studiile. Dependenta emotionala: C: “Sunt frustrat.” Terapeutul interpreteaza respectul de sine. Empatia trebuie sa raspunda la o serie de probleme care se degaja din relatia terapeutica: 1.” T: “Inteleg ca iti faci reprosuri. activitati pe care nu eu le-am hotarat. empatia trebuie sa permita identificarea si explorarea temelor explicit formulate de client. Dependenta comportamentala: C: “Tot ceea ce fac. te culpabilizezi pentru comportamentul violent al sotului tau. Doar atunci cand ii pun prea multe intrebari sau ii interzic anumite lucruri. caci o multime de activitati au fost ratate. Sunt deceptionat eu “fac lucruri”. sotul meu este corect in relatiile cu mine. autoreprezentarea negativa ca o forma implicita a universului interior. ceilalti decid deseori pentru mine. Ma intreb in ce masura te iubesti tu pe tine daca ai aceste sentimente?” 2. iti permite sa nu actionezi si sa te complaci in a te pastra in situatie – eu nu valorez nimic. C: “Imi este rau. Copiii mei se sperie atunci cand intru in casa. C: “In mod obisnuit. traite de client cu o oarecare intensitate. sa reuneasca sentimentele. comportamentele. Mi se pare ca tu bei ca sa o pedepsesti si pentru ca ii sperii pe copii in felul asta o controlezi si pe ea. fac prost. Am rata totul: copilaria. Isi pierde controlul. Tie iti place aceasta situatie. casatoria.” T: “Esti agresiv in relatia cu sotia ta si bei. o tema poate fi un set de comportamente sau un set de sentimente intercorelate. sa raspunda unei intrebari existente implicit in discursul clientului si sa exprime explicit acest raspuns.” T: “Te resimiti puternic. sunt agresiv in relatiile cu partenera mea. terapeutul interpreteaza dependenta ca o problematema implicita.” T: “Inteleg ca te supara ca ceilalti hotarasc pentru tine. Ai sentimentul de esec asupra intregii tale vieti. Este un esec. se infurie si ma bate.Contrar tehnicilor de interpretare care implica rationamente ipotetice asupra trairilor si care se verifica prin intrebarea finala din discursul terapeutului. interpretarea asociata cu empatia de nivel superior reflecta caracterul implicitului prezent la nivelul universului interior al clientului. este usor. este amenintator si ma loveste. activitatea profesionala. Simti ca ceea ce se intampla intre tine si sotul tau.

In utilizarea empatiei se pot face 2 greseli: a.raspunsul neadecvat: C: “Sunt tulburat caci sunt atras de barbati. dar te simti vinovat gandindu-te la ceea ce vor gandi/ spune parintii tai. Incep sa cred ca sunt homosexual. Sunt curios. Simt ca am probleme de orientare sexuala. 5.” Niciuna dintre cele 5 reactii nu exprima empatie fata de client. falsificarea . in acest moment. identitatea se formeaza. Sunt la liceu si nu am nici un fel de prietena si nici nu ma intereseaza relatiile cu femeile.o interpretare riscanta: T: “Ceea ce simti tu. experiente explicate vag sau intr-o maniera neclara si confuza.” Terapeutul interpreteaza trairile implicite avand ca scop sustinerea clientului in depasirea unei stari de confuzie. sunt sensibili.” 26 .4. ar trebui sa te uiti la urmatoarele filme. pe de alta parte ma intreb ce ar spune parintii mei daca as colabora cu astfel de persoane. in mod obisnuit culti. el crede ca ma ajuta scotand in evidenta toate greselile mele. trairile clientului si se refera la solutii situatii nesemnificative. sa citesti urmatoarele carti ca sa te informezi si sa nu mai fi atat de confuz.” T: “Esti preocupat de homosexualitate. tu te afli in fata unei alegeri dificile. pentru a ajuta clientul sa ajunga la o concluzie proprie in functie de sentimentele. totul va reveni la normal cu timpul.” . Ma simt foarte prost si nu stiu ce sa mai fac. raportat la identitatea ta sexuala nu este decat un simptom asociat dependentei de mama ta. falsificarea a. b. Sunt tulburat. C: “In ultimul timp sunt foarte preocupat de problema homosexualitatii.o intrebare agresiva: T: “Deci ti-ai acceptat homosexualitatea. fiecare ignora sentimentele. fie sa schimbi slujba cu toate ca te simti bine aici unde esti”. fie iti pastrezi serviciul in forma in care ai descris-o. Cand esti in adolescenta. fie iti asumi riscul sa vorbesti deschis cu seful tau privitor la aceasta problema. pari a fi atras de aceste persoane. Nu are maniere.raspunsul cliseu: T: “Este normal la varsta ta. comportamente.” . in special cand suntem intr-o sedinta. Daca lamurim aceasta dependenta. implicatiile. ultimul scop al utilizarii empatiei la nivel superior este de a sustine clientul in interpretare si in intelegerea propriilor sentimente. Mi-as dori sa continui sa lucrez acolo unde sunt. C: “Nu mai pot sa suport stilul forte al sefului meu.” T: “Ce ar fi daca am discuta despre scoala?” . mai mult.o directionare neadecvata cu indicatii de comportament: T: “Tu ai probleme de sexualitate. Imi este greu sa colaborez cu homosexualii. comportamentele si experientele explicite. problema va disparea de la sine. Cat timp ti-a luat?” . cu totii trecem prin probleme de indentitate sexuala. as vrea sa stiu care sunt cauzele. raspunsurile neadecvate pot fi: .un raspuns sau o replica tangentiala: C: “Am probleme de sexualitate. Este descurajant. Terapeutul a interpretat concluziile existente implicit atat la nivel cognitiv cat si comportamental. dar este foarte greu.” T: “Daca inteleg bine. raspunsuri neadecvate b.

T: “Tu ai probleme sa-ti definesti orientarea sexuala si sa iei o decizie in consecinta. ca modalitate de a reactiona la mesajul primit prin orice canal (verbal/ nonverbal). Figura este reprezentata de totalitatea constientizarilor asociate prezentului si poate fi expresia unui sentiment (“sunt fericita pentru ca…”). a obiectivelor. fara ambiguitati si sa reflecte adecvat trairile resimtite empatic.repetarea mecanica a mesajului primit: C: “Eu sunt deprimat caci mama mea are cancer. 4.” T: “Da. A doua determinanta. proces care asigura integrarea experientei prezentului la nivelul structurii integratoare. b. Acest ansamblu declanseaza/ activeaza un gestalt care este o structura integratoare la nivelul careia sunt prezente reactii fizice. iar clasa cu care lucrez este o clasa in care majoritatea copiilor sunt hiperactivi si instabili. spun gestaltistii. Sunt exigent. Actiunile imediate si experientele anterioare se pot discuta in termeni de figura si fondul. intonatii ale vocii.2007 . Gestaltul permite integrarea experentiala a prezentului.Dr. dar nu identic. actiunea imediata in sine corespunzatoare figurii si raportul actiunii la experienta anterioara care reprezinta forma. a. concentrati-va pe esenta mesajului clientului. raspunsul este de dorit sa fie scurt. se refera la procesul de activare al gestaltului.refuzul intelegerii empatice: C: “Sunt profesor si am probleme in relatia cu elevii mei. Constiinta. copilul tau se drogheaza si sotul are o aventura. te inteleg. evitati discursurile. a actiunii. gesturi. etc. raportul actiunii la experientele anterioare. privire. pe continutul emotional si cognitiv ca si pe elementele de comunicare nonverbala. a unei dorinte (“as 27 Curs 09. 2. baiatul meu se drogheaza si sotul meu are o aventura. pulsiuni. 3. concis. Margareta Dinca Teoria gestaltista Comportamentele sunt caracterizate de doua determinante. Consiliere psihologica 9 Conf.” . pozitie. motivatii. a sentimentelor concomitente. 5. utilizati raspunsul echivalent. tacere meditativa pentru a putea intelege continutul verbal. dialogurile si explicatiile inutile pentru a nu induce clientului explicatiile proprii ale dumneavoastra ca terapeut.01.” . a anticiparilor. constiinta opereaza prin gestalt. nonverbal al mesajului.” T: “Esti deprimat ca mama ta are cancer.” Indicatii practice de utilizare a empatiei: 1. ganduri. Ai probleme sa fi acceptat de elevii tai pentru ca tu ai probleme de instabilitate. convingeri. utilizati totodata un limbaj similar celui folosit de client. Actiunea reflectata la nivelul constiintei a imediatului. 6. apelati la tacere. emotional. nu poate opera fara acest reper sau cadru de referinta.

a unei impuneri (“ar trebui sa fac.”). etc.integrare in functie de proiectii (“sunt fericit cu X. a elementelor dezintegrate prezente in figura. adica la nivelul inconstientului. negare. La nivelul eului idealizat (fond) se gasesc valori extrinseci si mesaje imperative care ordoneaza tendintele generate de figura. daca nu…” – permisiune formala si imperativa. “daca nu faci. a unei fantasme (“in visele mele m-am imaginat. “daca faci asa… atunci poti sa… ai dreptul sa. De exemplu. Acest sistem prezent la nivelul fondului include interdictii si libertati care se pot manifesta astfel: “nu-ti este permis sa. fond si figura. a agresivitatii pasive sau somatizarilor.integrare in functie de actiune (”sunt fericit cu X si raman cu X”) . “nu stiu cum ma simt”. integrare holistica A.. Aceste raportari se structureaza intr-un proces de autoreglare care are mai multe etape: 1.“nu ma simt bine”. Primul contact cu experienta sau cu figura. somatizarile sunt verbalizate fie la modul explicit – “ma simt tensionat” sau intr-un mod confuz . adica noncontradictorie prin raportare la valorile extrinseci (ale eului ideal).. Deoarece gestaltul bine structurat semnifica o figura organizata si structurata..vrea sa am…”). Aceste manifestari se asociaza cu mecanisme de aparare care pot fi de toate tipurile cunoscute – rationalizare. clientul se confrunta cu o problema de tipul: “care sunt introiectiile prezente la nivelul gestaltului care ma impiedicasa elimin agresivitatea/ culpabilitatea/ tensiunea/ rezistentele/ defensele”.integrare in functie de dorinta (“sunt fericit cu X si imi doresc sa raman cu X”) .integrare ca impunere (“sunt fericit cu X si voi ramane cu X”) . asigura structurarea unui tot organizat. Integrarea segmentata . fondul.” – interdictie formala si generalizata. a gestaltului preexistent cu scopul identificarii noilor experiente. Reactiile pot fi negative. Integrarea experentiala presupune o serie de raportari ale elementelor figurii la structura sau la valorile preexistente la nivelul fondului. simetric si indivizibil a unui gestalt.. Integrarea experentiala a celor doua instante. Explorarea elementelor apartinand fondului. cu experientele specifice fondului. proiectie. ea spune ca ma iubeste poate de aceea o iubesc si eu”. determina/ conditioneaza/ deformeaza/ intareste modalitatile de raportare la figura.ceva… atunci poti sa…” – permisiune conditionata si circumstantiala. regresie. 2. Se descriu doua tipuri de integrare a figurii: A.. “trebuie sa faci asa. Integrarea holistica Presupune contopirea trairilor asociate figurii. reprezinta ansamblul introiectiilor care intr-o maniera constienta sau inconstienta. concordanta cu fondul.”). integrare segmentata B. etc. Caracterul dezintegrator al experientelor noi se origineaza in conflictele sau neconcordantele existente la nivelul gestaltului. a unei intentii (“sunt hotarat/a sa fac…”). Fondul se aseamana cu eul idealizat intalnit ca si concept tipic in terapiile nondirective.” – interdictie conditionala circumstantiala.integrare in functie de intentionalitate (“sunt fericit cu X si vreau sa raman cu X”) . Trairile afective sunt generate de experienta personala sau de ceea ce reprezinta figura prin raportare la gestaltul existent. caci mi-am imaginat-o asa”) B. Exemple de expresii ale dezintegrarii la nivelul figurii: 28 . A doua entitate. Pentru a elimina aceste conflicte. sau este doar un efect al declaratiilor ei. Mecanismele de aparare determinate de aceste rezistente sub forma unei rationalizari – “este doar o prietena sau o proiectie. se declanseaza o serie de resentimente manifeste sub forma culpabilitatii.

actuale. familia ta nu te va ierta niciodata. indecis. subordonarea valorilor introiectate declanseaza un proces de integrare holistica necesara pentru a defini un gestalt neconflictual – “eu sunt la nivelul figurii si fondului. de altfel nu au importanta interdictiile sociale. persoana dezintegrata experential alege calea unei protectii nondiscriminative ascunzandu-se in spatele unor valori asimilate care-I permit o evolutie fara responsabilitati. oare ce se intampla cu mine” . 4. In consecinta. eu sunt singurul responsabil pentru ceea ce fac. persoana dezintegrata experential este un asimilator de valori care ii dau iluzia dreptului de a actiona si ii asigura senzatia de legitimitate cautata prin diferite subterfugii. prejudecati. Exista cel putin inca doua variante: .un fond imperativ si amenintator – “nu te afisezi cu aceasta femeie pentru ca vei fi alungat. aspiratiile sale si care stau la baza nu doar a unor reactii dezadaptative prezente. In fapt. Comportamentele pot fi adaptate si specifice unei personalitati integrate experential. Acest discurs semnifica interiorizarea si integrarea tuturor componentelor figurii prin confruntarea cu elementele prezente la nivelul fondului. se constata o serie de modificari la nivelul comportamental.cauze posibile ale acestei expresii: pentru ca familia nu ar accepta-o. Intrebarea radicala si imperativa care se pune acum este: “ce este mai important pentru mine? Sa traiesc in functie de valorile introiectate sau in functie de aceasta noua experienta?”. Dupa ce a confruntat experienta prezenta cu introiectiile. Persoana dezintegrata experential este incapabila sa impuna la nivelul gestaltului noua experienta si este dominata de introiectiile prezente la nivel inconstient. pentru ca face parte dintr-o familie diferita de a ta si va trebui sa accepti moravurile acestei familii. ideologii. ceea ce inseamna dezintegrarea eului personal care este invadat de eul ideal.figura este competitiva si dominatoare – “o iubesc pe aceasta femeie. Ca urmare a rezolvarii conflictului dintre cele doua instante. norme. manipularile familiei nu ma vor face sa renunt la ea. toti vor rade de tine pentru ca este mai batrana ca tine si te va impiedica sa…” . pentru ca societatea nu accepta ca un barbat sa aiba o relatie cu o femeie mai mare cu 5 ani decat el. credinte religioase care il impiedica sa constientizeze elementele figurii. confuz. 29 - . clientul se angajeaza intr un dialog al carui scop este stabilirea unei ierarhii intre cele doua instante. Atunci cand se “opteaza” pentru introiectii in defavoarea confruntarii figurii. vei fi manipulat de familia ei. sunt tensionat. acest sentiment. etc. sa o interiorizeze si sa actioneze in consecinta. ritualuri. asteptari asociate rolurilor. dar care vor fundamenta o serie de comportamente cu reflexe negative la nivel afectiv. aceasta dorinta. Valorile asimilate se refera la prescriptii. Daca experienta actuala (figura) se impune.“ma simt vinovat sa iubesc aceasta femeie. etc sunt un tot integrat si neconflictual”. Trairi de tipul angoaselor si culpabilitatilor se vor consolida si astfel asistam la consecintele existentei unui gestalt conflictual. dorintele. el va fi obligat sa reziste si sa se apere. 3. Clientul a confruntat experienta prezenta (figura)cu o serie de interdictii care contrazic sentimentele. speriat. pentru ca este divortata si religia nu aproba o astfel de relatie.fond. iar asta nu ma va impiedica sa ma realizez profesional”.

Aceste expresii induc ancorare in prezent si totodata il provoaca pe client sa expuna. de asemenea. insa. prin ritualizare sau prin determinism. Terapeutul va insista sa se reformuleze o serie de expresii ca: in loc de „eu aici si acum” clientul spune „noi” – o expresie generalizatoare in care clientul se poate pierde (nu sunt trairile mai multora). Aceste elemente sunt generatoare de dezechilibru pana la a provoca o criza experentiala cu urmari profunde si de lunga durata. Curs nr. Eul personal nu este decat un reflex al eului ideal si aceasta aparenta subordonare a figurii de catre fond inseamna o armonie precara. eu resimt. de expresii ale figurii raman independente prin noutate. se opun integrarii noilor experiente si care trebuie proscrise.Este. Odata expresia contaminata clientul face apel la verbele conjugate la timpul trecut. O astfel de identificare anuleaza posibilitatea ca prin introspectie constiinta sa interiorizeze elementele figurii. „puse la zid”. eul personal este in umbra eului ideal si pare in perfecta armonie cu el insusi.. sa se identifice complet prin conformism. Constiinta. vreau. putem discuta de un gestalt perfect. poate pentru ca sunt gelos”.. sau proiectiile de tip „tu vrei intotdeauna sa fiu perfect”. In fapt.” Alta expresie este o interpretare indirecta: in loc de „eu imi bat nevasta. „ma intreb ce am facut ca sa fiu astfel. atunci cand fondul inglobeaza figura... astfel apar conflicte. Trebuie discutat si despre expresiile contaminate care dezorganizeaza trairile prezente. eu sunt. el nu-si poate asuma actiunile. . dar in acelasi timp el reprezinta cel mai foarte imperfect gestalt. dar in ambele situatii introiectate la nivelul eului ideal si care se ascunde la nivelul fondului unui gestalt.10 consiliere psihologica Strategia de interventie in consilierea de tip gestaltist Aceasta strategie are scopul de a schimba raportul figura – fond prin impunerea primului element (figura). Terapeutul va utiliza in aceasta etapa tehnica „aici si acum”.“sunt fericit acum pentru ca ceea ce-mi doresc este conform cu ceea ce am dreptul sa-mi doresc” . sunt generate de fond.. totul la modul inconstient. somatizari. nediscriminativ. etc. In acest scop clientul este sfatuit de terapeut sa foloseasca la inceputul frazelor expresii de tipul: aici si acum eu simt. intentie.. eul personal se pierde in eul ideal. deci o serie de elemente. cu sistemul de valori permise sau interzise.. etc... Se desfasoara in mai multe faze.“ceea ce vreau sa realizez si ceea ce post sa fac este corespunzator cu ceea ce-mi este permis sa realizez” Asistam la o depersonalizare completa. care consta in „fortarea” clientului sa mentina si sa consolideze contactul cu figura ca element al unui gestalt in formare. etc. sa verbalizeze propriile trairi.. posibil ca un ansamblu de expresii prezente la nivelul figurii intr-un gestalt. neconcordanta.. Prin acest proces de asimilare. care exprima autoanaliza.. eu intentionez. doresc. acest tip de identificare permite fondului sa asimileze figura in totalitate. fantasma. FAZA 1 Persoana dezintegrata experiential intampina multe dificultati in a constientiza trairile asociate unei actiuni ca: dorinta. sau imperativele autopersonalizate „ar trebui sa 30 . visez. sau autoanaliza distanta „eu cred ca am multe de facut pentru a-mi rezolva disfunctia sexuala”. nu poate sta in pozitia de subordonat.. nu se poate responsabiliza si actiona in consecinta.. Morfologic. ma port.

sa joci un rol” C „S-ar putea sa fie adevarat. Concentrarea atentiei pe propriul corp permite clientului sa perceapa si sa asocieze reactia fizica concomitenta unei trairi prezente.. se cere interpretarea senzatiilor fizice verbalizate. relaxeaza-te.” FAZA 2 Aceasta faza presupune formarea la client a abilitatilor necesare identificarii.Se insista pe utilizarea expresiilor care semnifica „eu sunt ceea e simt”.” 31 . imi este frica de femei. asociate trairilor prezente / figurii..”. isi mascheaza trairile) T „generalizezi atunci cand spui toti avem ceva de ascuns. se descriu trairile fizice.. Ea presupune un demers procesual: 1. 3.. ceea ce ma dezorganizeaza („ele” ma dezorganizeaza – abstractizare.” (noi = generalizeaza. dar fiecare. Ea este mulatra.. Ceea ce inteleg eu suna astfel: <eu ma simt aici si acum ca un personaj care joaca un rol. Exemplu: ca la examen „Eu ma intreb ce se intampla cu mine (autoanaliza).” Ce a facut clientul? Cum ar raspunde terapeutul? „inteleg ca aici si cum te simti angoasat si culpabil” Exemplu: ca la examen „Este o fata de culoare. verbalizarea senzatiilor fizice generate de imaginarea unei situatii/actiuni. Te rog. Tehnica focalizarii este specifica acestui demers. sa folosesti la inceputul frazelor cuvantul „eu” si sa inserezi in fraze sintegma „aici si acum” acolo unde crezi ca se potrivesc.” C „Eu o iubesc pe Ioana. sau premisele nediferentiate „toti barbatii care au un copil din prima casatorie. Nu stiu ce sa mai fac. nehotarare. ca o masca>.> poti opta pentru una din cele 2 variante. ci se segmenteaza si se asteapta feed-back din partea clientului. respira adanc. toti suntem un fel de personaje care ascund cate ceva.” Terapetul il pune pe client sa descrie cu cat mai multa preciziece se intampla la nivel fizic atunci cand se focalizeaza pe o problema specifica. nu sunt interesati sa aiba un copil in a 2 a casatorie”. „imi este frica de mama. In acest exemplu terapeutul interpreteaza discursul clientului. intr-o situatie noua. cu figura. ea il gaseste interesant – proiectie T „Oare nu este mai corect sa spui ca tu esti indragostit de Ioana? Te rog sa reformulezi. o masca. eu o gasesc interesanta.. adica a fondului preexisten la care se raporteaza figura. eu ii fac curte. a scos-o din el). Interpretarea cuvintelor si a expresiilor in functie de senzatiile fizice este sustinuta de terapeut „atunci cand repeti cuvantul frica ce simti? Concentreaza-te asupra ta. te ascunzi si incerci sa fii un personaj. Te rog reformuleaza ce ai spus inainte si daca nu poti pentru ca tu consideri ca nu este adevarat ceea ce spun eu. centrand discursul clientului pe „eu care mascheaza trairile prezente. Exemplu: T „Simt ca esti incurcat. De cateva luni (la trecut) sunt angoasat si ma culpabilizez. ce simti?” Terapeutul da un exemplu si asteapta suplimentarea.” Terapeutul ii cere pentru a usura contactul cu figura sa foloseasa particula „eu” si sintagma „aici si acum” si ii lasa optiunea de a declara ca nu este un personaj. noi toti avem ceva de ascuns. influenteaza trairile prezente – frica de mama se transforma in frica de orice femeie. focalizand. Prin eliminarea acestor expresii si inlocuirea lor cu cele care evoca prezentul se restabileste contactul cu propriile trairi. atunci spune <eu nu sunt un personaj care mascheaza acum si aici ceea ce este el in realitate. „Cand spui imi este frica de mama. Ioana. 2.” Aceasta fraza fiind foarte lunga nu se foloseste in terapie ca atare. Pare ca ma iubeste. Ma gaseste interesant.fac. care contamineaza. senzatiile fizice cauzate de o problema / situatie similara celei initiale. a unei figuri. care imi face curte. a cauzelor generatoare de anxietate. in continuare.” Cuvinte care indica o problema = ea ii face curte.

sa fie competent permanent. pentru a reduce efectele ei contaminante asupra figurii. altul = factorii contaminanti. impulsiv. cu fatetele ei fizica si psihica. Problema este „am vrut sa fiu pe placul parintilor mei si imi era frica de ei.” Contradictiile pot aparea intre: . FAZA 3 Aceasta faza presupune confruntarea sistematica cu problema identificata la nivelul fondului. Un Eu contaminat se regaseste la nivelul figurii. Aceste contradictii. se poate trece la faza 3 a terapiei gestaltiste. sa fie doar cum vrea el. Rezulta o descriere concreta. Exemplu: a dori sa fie intotdeauna iubit de toata lumea. Sunt dialoguri poluante caracterizate pri tendinta de generalizare si decontextualizare nediscriminativa.” Odata determinata cauza generatoare a trairii negative. 32 . Polul intrapunitiv se asociaza cu un Eu culpabilizat. iar acum traiesc acelasi sentiment in relatia mea de cuplu. Clientul se muta de pe un scaun pe altul in functie de rolul jucat. etc Subterfugiile sunt jocuri pe cre clientul le utilizeaza constient sau inconstient cu scopul de a domina o situatie sau de a manipula pe cineva. presupune un demers terapeutic indelungat. Este posibil ca avand aceasta reactie de evitare ca mai degraba tu sa te izolezi. sa faca doar cum vrea el.. cu .sentimente si comportament Distorsionarile sunt perceptii sau reprezentari false pe care clientul le are si care sunt generate de aspectele traumatizante ale realitatii. angoasat.) Prin verbalizare Eul intrapunitiv se exteriorizeaza si clientul constientizeaza importanta si intensitatea cu care fondul influenteaza figura. Problema de la nivelul fondului poate fi „imi era frica de mama. se cere refocalizarea pe 2 elemente simultan: cauza care a contaminat trairea negativa si trairea negativa insasi.sentimente si experienta „simt ca o iubesc. Dar daca frica de femei este generata de frica de mama este foarte greu sa puna semnul negativ. cu partenera”. furios. dialogul interior sunt expuse explicit de catre terapeut. sa stie totul. „imi spui ca prietenii tai te izoleaza si te lasa constant pe alaturi / te marginalizeaza (deformare perceptuala). Pentru a reduce impactul confruntarii dintre Eul corupt si factorii de contaminare. Pe parcursul acestor intalniri terapeutul poate folosi si tehnica confruntarii. dar am fugit de am mancat pamantul” . Detasarea de fond si impunerea unui nou gestalt in care figura este originanta. construind astfel un dialog exterior al interioritatii. un demers agresiv. il impiedica sa rezolve adecvat problemele cu care se confrunta. Dar tu-mi spui ca faci orice pentru ai evita. scuze. In problema identificarii influentei Eului personal se utilizeaza tehnica dialogului intern de polarizare..experienta si comportament . dar de aceasta data cu scopul de a explica de ce acesti factori actioneaza astfel. (se pun la dispozitia clientului 2 scaune – unul = Eul. din psihodrama. Aceasta identificare ii permite clientului sa asocieze cauzele cu senzatiile corporale. care presupune confruntarea dintre ul contaminat si factorii contaminanti. doream dragostea mamei mele”. un atac asupra clientului pentru a-i demostra contradictiile cu care se confrunta. „inteleg ca-ti doresti asa cum isi doreste mama ta. cu bani. Se continua cu aceeasi tehnica. terapeutul ii cere clientului sa identifice cauza care influenteaza trairile prezente si determina semnul negativ al acestora. distorsionari. sa te marginalizezi?” (reconditionarea perceptiei) Dialogurile interioare defetiste sunt modalitati de gandire negativa care imobilizeaza clientul. Polul extrapunitiv se asociaza cu un Eu agresiv. acuzator. autoacuzator. se apeleaza la tehnica scaunului. 5. iar efectele contaminante asupra prezentului „relatia cu seful.4. Altfel spus: refocalizarea pe problema extrasa de la nivelul fondului si pe trairea fizica negativa. fie prin trairi intrapunitive. fie prin trairi extrapunitive.

” 33 . acuzatoare Alta tehica utilizata in terapia gestaltista este tehnica „numai decat”. care consta in descrierea de catre terapeut a modificarilor sau evolutiei/demersului pozitiv care a aparut pe parcursul terapiei. clientul trebuie sa aiba. Nu este oare o modalitate de a folosi sentimentele lui pentru ca el sa-ti plateasca constant cheltuielile pe care le faci iresponsabil?” Utilizarea tehnicii confruntarii trebuie facuta cu multa grija urmand anumite reguli: 1. moralizatoare. de a-si exprima acordul sau dezacordul fata de cele spuse de terapeut 2. sa i se ofere posibilitatea de a reactiona. formularea frazei trebuie sa fie descriptiva NU evaluativa. „i-ai spus sefului tau ca daca nu-ti face contract de munca pleci? YES! Este prima oara cand esti asertiv.Exemplu: „pari a-mi spune ca te simti bine atunci cand ii spui fratelui tau de diversele probeleme financiare pe care le ai si ca esti emotionat de cate ori il vezi ca e interesat de problemele tale si ca este intotdeauna dispus sa te ajute.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful