Motorul Stirling

De la Wikipedia, enciclopedia liberă În familia maşinilor termice, motorul Stirling defineşte o maşină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de maşini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spaţiu închis numit sistem termodinamic, pe când la maşinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă şi anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care măreşte semnificativ randamentul potenţial al motorului Stirling. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparţin categoriei maşinilor cu piston alternativ. În mod obişnuit motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci şi energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling funcţionează prin utilizarea unei surse de căldură externe şi a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menţinut în limite de temperatură prestabilite şi o diferenţă de temperatură suficient de mare între ele.

Secţiune prin schema unui motor de tip Beta Stirling cu mecanism de bielă rombic 1 (roz) – peretele fierbinte al cilindrului, 2 (cenuşiu închis) - peretele rece al cilindrului (cu 3 (galben) racorduri de răcire), 4 (verde închis) – izolaţie termică ce separă capetele celor doi cilindri, 5 (verde deschis) – piston de refulare, 6 (albastru închis) – piston de presiune, 7 (albastru deschis) - volanţi, Nereprezentate: sursa exterioară de energie şi radiatorele de răcire. În acest desen pistonul de refulare este utilizat fără regenerator.

Cuprins
[ascunde]

• • • •

• • • •

• • •

1 Descriere 2 Istoric 3 Ciclul motor 4 Bazele teoretice o 4.1 Transformări o 4.2 Lucrul mecanic util o 4.3 Randament 5 Tipuri de motoare o 5.1 Alfa Stirling o 5.2 Beta Stirling o 5.3 Gama Stirling o 5.4 Alte tipuri 6 Surse de căldură 7 Dezvoltări actuale 8 Avantajele motorului Stirling 9 Dezavantajele motorului Stirling o 9.1 Dimensiuni şi costuri o 9.2 Probleme privind puterea şi cuplul motor o 9.3 Gazul de lucru 10 Utilizări o 10.1 Aplicaţii de cogenerare (CHP - Combined Heat and Power) o 10.2 Generatoare solare de electricitate o 10.3 Instalaţii frigorifice Stirling - Cryocooler o 10.4 Pompe de căldură o 10.5 Energie nucleară o 10.6 Motoare de navă o 10.7 Motoare pentru avioane o 10.8 Motoare de automobil o 10.9 Energia geotermală o 10.10 Motoare pentru diferenţe mici de temperatură 11 Note 12 Bibliografie 13 Legături externe

[modificare] Descriere
În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre maşinile termice motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament, teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot, cu toate că în practică acesta este redus de proprietăţile gazului de lucru şi a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare, conductivitatea termică, punctul de topire,rezistenţa la rupere, deformarea plastică etc. Acest tip de motor poate funcţiona pe baza unei surse de căldură indiferent de calitatea acesteia, fie ea energie solară, chimică sau nucleară. Spre deosebire de motoarele cu ardere internă, motoarele Stirling pot fi mai economice, mai silenţioase, mai sigure în funcţionare şi cu cerinţe de întreţinere mai scăzute. Ele sunt

Utilizările se extind de la instalaţii de pompare a apei la astronautică şi producerea de energie electrică pe bază de surse bogate de energie incompatibile cu motoarele de ardere internă cum sunt energia solară. Cu toate acestea obţinerea unui randament mai ridicat. Defecţiunile din zona caldă a motorului au fost mai frecvente decât se putea accepta.preferate în aplicaţii specifice unde se valorifică aceste avantaje. se refereau la diferite îmbunătăţiri aduse construcţiei maşinii originale. din care motiv. resturi vegetale şi animaliere. Tema principală a brevetului se refera la un schimbător de căldură pe care Stirling l-a denumit "economizor" pentru că poate contribui la economisirea de carburant în diferite aplicaţii. În comparaţie cu motoarele cu ardere internă de o putere dată. astfel încât în anul 1845 s-au putut antrena toate utilajele topitoriei de oţel din Dundee. S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acţionarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii şi condiţionării aerului pentru locuinţe. Brevetele ulterioare ale lui Robert Stirling şi ale fratelui său. chiar şi pierderi de vieţi. în special în cazul în care obiectivul principal nu este minimizarea cheltuielilor de investiţii pe unitate de putere (RON/kW) ci a celor raportate la unitatea de energie (RON/kWh). [modificare] Istoric Maşina cu aer a lui Stirling (cum a fost denumită în cărţile din epoca respectivă) a fost inventată de clericul Dr. motoarele Stirling necesită cheltuieli de capital mai mari. a fost limitată de calitatea materialelor disponibile la acel moment şi cele câteva exemplare construite au avut o durată de viaţă redusă. Pe lângă economisirea de carburanţi. dar poate fi estimată spre mijlocul secolului XX când compania Philips a început cercetările cu fluide de lucru altele decât aerul – în instrucţiunile de utilizare MP1002CA este încă denumită ca 'motor cu aer'. inginerul James. o analiză temeinică a raportului cheltuieli-câştiguri poate avantaja motoarele Stirling faţă de cele cu ardere internă. printre care ridicarea presiunii interne ceea ce a condus la creşterea semnificativă a puterii. posibil prin asigurarea de temperaturi foarte mari. inventatorii au avut în vedere şi crearea unui motor mai sigur decât motorul cu abur la care în aceea vreme cazanul exploda adeseori cauzând accidente. care în prezent poartă denumirea de regenerator. Robert Stirling şi brevetat de el în anul 1816. Acţionate mecanic. totuşi având urmări mai puţin dezastruoase decât explozia cazanului la maşinile cu aburi. la sfârşitul secolului XIX şi începutului de secol XX au fost fabricate în număr mare motoare Stirling/de aer cald (diferenţa dintre cele două tipuri se estompează dacă în multe din ele generatorul este de eficienţă îndoielnică sau lipseşte). lipsei resurselor energetice şi problemelor ecologice cum ar fi schimbările climatice. Mai nou avantajele motorului Stirling au devenit vizibile în comparaţie cu creşterea costului energiei. . privită din acest punct de vedere această tehnologie este necompetitivă. Pentru unele aplicaţii însă. Cu toate că în cele din urmă a pierdut competiţia cu maşina cu aburi în ceea ce priveşte locul de motor de acţionare a utilajelor. Brevetul descria deci în detaliu utilizarea unei forme de economizor într-o maşină cu aer. sunt de dimensiuni mai mari şi mai grele. O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea. Creşterea interesului faţă de tehnologia motoarelor Stirling a impulsionat cercetările şi dezvoltările în acest domeniu. Un motor construit de Stirling a fost utilizat la o carieră de piatră pentru pomparea apei în anul 1818. pot funcţiona ca pompe de căldură. Data la care s-a încetăţenit denumirea simplificată de motor Stirling nu este cunoscută.

dar a devenit clar că nu se putea produce la un preţ acceptabil pe piaţă. au pornit un program de dezvoltare. firma olandeză de componente electrice şi electronice a început cercetări privitoare la acest tip de motor. Ciclul se produce prin mişcarea gazului înainte şi înapoi între schimbătoarele de căldură cald şi rece. O schimbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii. [modificare] Ciclul motor Deoarece ciclul motorului Stirling este închis. Cu trecerea timpului rolul lor fost preluat de motoarele electrice şi de motoare cu ardere internă.găsindu-şi utilizare peste tot unde era nevoie de o putere medie sau mică dar sigură. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil. asemănător altor maşini termice. au fost respinse pe rând pentru un motiv sau altul până ce alegerea a căzut pe motorul Stirling. managementul firmei a concluzionat că era nevoie de un generator portabil de putere redusă. ca urmare nu solicitau prea tare materialele disponibile astfel încât deveneau destul de ineficiente. astfel că la sfârşitul anului 1940 s-a finalizat motorul Type 10 care era destul de performant pentru a putea fi cedat filialei Johan de Witt din Dordrecht pentru producţia în serie în cadrul unui echipament pentru generarea energiei electrice conform planului iniţial. hidrogen sau heliu. ajungându-se la o putere de 200 W energie electrică la un cilindru cu diametrul de 55 mm şi o cursă a pistonului de 27 mm la modelul MP1002CA. Cu toate că MP1002CA era o linie moartă. Silenţios din construcţie. răcire şi compresie. cel mai adesea în pomparea apei. şi neselectiv faţă de sursa de energie termică (petrolul lampant „ieftin şi disponibil peste tot” a fost avantajat) părea să ofere reale posibilităţi. ea reprezintă startul în noua eră de dezvoltare a motoarelor Stirling. În acest timp Philips. Încercând să extindă piaţa pentru aparatele sale de radio în zonele unde nu exista reţea de energie electrică şi alimentarea de la baterii cu durată de viaţă scurtă era nesigură. avantajele faţă de maşinile cu aburi fiind operarea simplă putând fi deservite de personalul casnic. lucru la care s-a adăugat apariţia aparatelor radio cu tranzistor care aveau un consum mult mai redus ceea ce a făcut să dispară motivul iniţial al dezvoltării. el conţine o cantitate determinată de gaz numit "fluid de lucru". astfel că la sfârşitul anilor 1930 motorul Stirling a căzut în uitare fiind doar o curiozitate tehnică reprezentată de câteva jucării şi instalaţii de ventilaţie. în timp ce mişcarea pistonului contribuie la compresia şi destinderea alternativă a gazului. de mai mici dimensiuni. B şi C. destindere. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. de cele mai multe ori aer. La funcţionare normală motorul este etanşat şi cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. iar schimbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer. Gazul din motorul Stirling. Producţia primului lot a început în anul 1951. Studiind diferite motoare de acţionare mai vechi şi mai noi. parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire. Încurajaţi de primul lor motor experimental care producea 16 W la arbore la un cilindru cu diametrul de 30 mm şi o cursă a pistonului de 25 mm. Acestea funcţionau la temperaturi scăzute. Philips a dezvoltat motorul Stirling pentru o scară largă de aplicaţii. Cu toate acestea au obţinut o serie de brevete şi au acumulat o cantitate mare de cunoştinţe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling. Proiectul a fost dezvoltat cu prototipurile 102 A. În mod uimitor activitatea a continuat şi în perioada celui de al doilea război mondial. astfel că a însărcinat un grup de ingineri de la laboratoarele sale din Eindhoven cu cercetările. . dar succes comercial a avut doar motorul Stirling în regim invers utilizat în tehnica frigului. care ulterior au fost vândute ca licenţă altor firme.

pentru utilizare combinată ca sursă de căldură şi energie electrică Clic pe imagine pentru detalii în limba engleză. la încălzire se va produce o creştere de presiune care va acţiona asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. deci va fi nevoie de mai puţin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers. rezultând un excedent energie mecanică. aceştia fiind îndepărtaţi de pe segmenţii de etanşare. funcţionarea este puţin diferită. motorul Stirling utilizează diferenţa de temperatură dintre cele două zone. Creşterea presiunii atrage şi alte modificări cum ar fi mărirea capacităţii schimbătoarelor de căldură precum şi cea a regeneratorului.Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relaţia dintre presiune. Astfel masa fluidului de lucru este mai mare. Dacă un capăt al cilindrului este deschis. Cu cât este mai mare diferenţa între temperaturile celor două zone. Ulterior s-a constatat că anumite gaze cum ar fi hidrogenul şi heliul prezintă şi alte avantaje vizavi de aer. mărirea presiunii. În concluzie. ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată. . oxigenul din aer avea tendinţa de a reacţiona cu lubrifianţii motorului. La răcirea gazului presiunea scade. pentru a crea un ciclu de dilatare-contractare a unui gaz de masă dată în interiorul unei maşini pentru conversia energiei termice în lucru mecanic. volumul gazului se reduce rezultând reducerea presiunii sub valoarea presiunii atmosferice şi astfel se produce mişcarea pistonului în sens invers. adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică. cea caldă şi cea rece. care are ca rezultat mişcarea pistonului. Construcţia motorului Stirling este astfel o problemă de optimizare a mai multor cerinţe de multe ori contradictorii. Experienţele cu aer sub presiune au fost cele care au condus firma Philips la trecerea de la aer la alte gaze ca fluid de lucru. La temperaturi mari. La atingerea suprafeţei reci. temperatură şi volum. În momentul în care volumul închis între piston şi cilindru se încălzeşte. Un ansamblu motor Stirling generator electric cu o putere nominală de 55 kW. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate. cu atât mai mare este randamentul ciclului său. în partea încălzită se produce dilatarea. Aceasta la rândul ei poate mări spaţiile neutilizate precum şi rezistenţa hidrodinamică cu efect negativ asupra puterii dezvoltate. colmatând schimbătoarele de căldură şi prezentând chiar pericol de explozie. deci şi puterea motorului va fi mai mare. Gazul fiind în spaţiu închis.

de până la 7 °C care apare de exemplu între palma mâinii şi mediul înconjurător sau între temperatura camerei şi temperatura de topire a gheţii.Mici motoare experimentale au fost construite pentru a funcţiona la diferenţe de temperatură mici. Cu toate acestea probleme de ordin tehnic reduc eficienţa în realizare – un mecanism mai simplu fiind avantajat faţă de o realizare a unui ciclu apropiat celui teoretic. Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care fluidul de lucru îşi schimbă periodic sensul de curgere – a nu se confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte şi de alta a unui perete despărţitor. . ceea ce va contribui la apropierea eficienţei motorului de cea a ciclului Carnot lucrând între temperaturile maximă şi minimă. Această rezolvare se regăseşte adesea la modele de mici dimensiuni şi de tip LTD unde pierderile de flux suplimentare şi volumele neutilizate pot fi contraproductive. În baza celor spuse. formând o umplutură de plase. realizarea unui regenerator performant este o problemă de optimizare între cele trei cerinţe mai sus amintite. astfel regeneratorul va trebui proiectat cu grijă pentru a obţine un transfer de căldură mare la pierderi mici datorate rezistenţelor hidrodinamice şi un spaţiu neutilizat cât mai redus. Regeneratorul este în mod obişnuit constituit dintr-o cantitate de fire metalice. Este ciclul termodinamic cel mai eficient practic realizabil. 90% din energia sa termică este temporar transferată la şi de la regenerator. adeseori permiţând motorului să furnizeze o putere mai mare cu aceleaşi schimbătoare de căldură. Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficienţa prin „reciclarea” energiei termice din ciclu pentru a micşora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură. La fel ca la schimbătoarele de căldură cald şi rece. [modificare] Bazele teoretice Ciclul Stirling ideal este un Ciclu termodinamic cu două izocore şi două izoterme. de preferinţă cu porozitate scăzută pentru reducerea spaţiului neutilizat. eficienţa sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu Carnot. acesta şi suprafaţa cilindrului fac un schimb termic periodic cu gazul de lucru asigurând un oarecare efect de recuperare. Regeneratorul este situat în circuitul gazului între cele două schimbătoare de căldură. Apare necesitatea renunţării la unele avantaje în favoarea altora mai ales la motoare cu putere litrică (raport dintre putere şi cilindree) mare (motoare HTD). [1] [2] [3] Regeneratorul Regeneratorul a fost elementul cheie inventat de Robert Stirling şi prezenţa sau lipsa lui face deosebirea dintre adevăratul motor Stirling şi o altă maşină de aer cald. În timpul vehiculării gazului între schimbătorul de căldură cald şi cel rece. Regeneratorul reciclează în principal căldura neutilizată ceea ce reduce fluxurile de energie termică transmise de cele două schimbătoare de căldură. iar lipsa regeneratorului poate fi chiar varianta optimă. cu axa plasată perpendicular pe direcţia fluxului de gaz. multe motoare care nu au un regenerator vizibil cu mici rezerve pot fi categorisite ca motoare Stirling în sensul că la versiunile beta şi gama cu piston de refulare fără segmenţi. Într-un motor Stirling regeneratorul reţine în interiorul sistemului termodinamic o parte din energia termică la o temperatură intermediară care altfel ar fi schimbată cu mediul înconjurător.

[modificare] Transformări Diagrama p-V al procesului Stirling Gazul de lucru este supus unui ciclu de dilatări şi comprimări compus din două transformări izoterme şi două transformări izocore. in J/mol = Constanta universală a gazului în J mol-1 K-1 = Temperatura superioară şi inferioară în K = Volumul în punctul mort superior în m³ = Volumul în punctul mort inferior în m³ Timp 1 1-2 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului. Q0 Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului. Se utilizează următoarele prescurtări: = Cantitate de căldură . Căldura absorbită Q şi lucrul mecanic efectuat L12 sunt legate prin formula: Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea iniţială. valoarea acesteia fiind: . lucru mecanic în J = Masa gazului în mol = Capacitatea calorică molară la v=const. Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L34 este egal cu căldura cedată.

având obţine formula pentru lucrul mecanic: Se [modificare] Randament .[modificare] Lucrul mecanic util Bilanţ energetic Lucrul mecanic util este reprezentat în diagrama p-V de mai sus de suprafaţa închisă de curba ciclului. pe când în diagrama T-s (entropie-temperatură) ca rezultat al diferenţei dintre energia calorică absorbită şi cea cedată. Lucrul mecanic util este reprezentat şi în bilanţul energetic din schiţa alăturată: energia absorbită = energia cedată Utilizând formulele de mai sus pentru Q şi Q0 rezultă: .

însoţită de extragere în continuare de lucru mecanic. cu un randament efectiv corespunzător mai mic. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. [modificare] Tipuri de motoare Inginerii clasifică motoarele Stirling în trei tipuri distincte. La aceste diferenţe de temperatură mici randamentul Carnot este de cca 66 % şi se situează astfel mult sub cel al motoarelor cu ardere internă uzuale. Această problemă se manifestă şi la termocentralele dotate doar cu turbine cu abur.situate separat în câte un cilindru. unul cald şi altul rece . [modificare] Alfa Stirling Un motor de tip Alfa Stirling conţine două pistoane de lucru. de diferite temperaturi. . Tipul Beta şi Gama utilizează un piston de refulare pentru a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald şi cel rece situate in acelaşi cilindru. Tipul Alfa se referă la cazul când doi sau mai mulţi cilindri separaţi. Dilatarea continuă şi în cilindrul rece al cărui piston are o mişcare defazată cu 90° faţă de pistonul cilindrului cald. Funcţionarea motorului Alfa Stirling Schiţă de funcţionare a motorului Alfa Stirling Funcţionarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: • Timpul 1: Cea mai mare parte a gazului de lucru este în contact cu peretele cilindrului cald. deoarece temperatura de lucru maximă este limitată de temperatura sursei calde. pe partea de producere a curentului electric. rezultând un randament efectiv de puţin peste40 %. ca urmare se încălzeşte mărindu-şi volumul şi împingând pistonul spre capătul cilindrului. În principiu motoarele Stirling nu pot atinge un randament Carnot înalt. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăţi tehnice din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald şi a etanşării sale (Vezi [4] ). Motoarele Stirling ating 50 % din randamentul lor Carnot. În practică gazul de lucru nu poate fi încălzit peste temperatura de 800 K. care ating 66 % din randamentul lor Carnot.Randamentul ciclului Carnot Punctul slab al motoarelor Stirling îl reprezintă randamentul. sunt legaţi între ei.

de obicei mărit cu ajutorul unui volant. Pistonul în cilindrul cald începe să împingă cea mai mare parte din gaz în cilindrul rece unde pierde din temperatura acumulată şi presiunea scade. Timpul 4: Gazul ajunge la volumul minim şi pistonul din cilindrul cald va permite vehicularea spre acest cilindru unde va fi încălzit din nou şi va începe cedarea de lucru mecanic către pistonul de lucru. Pistonul de refulare nu este montat etanş şi nu serveşte la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald şi cel rece. (Vezi [5]). Timpul 3: Aproape toată cantitatea de gaz este în cilindrul rece şi răcirea continuă. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanşare de la pistonul cald. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului.• • • Timpul 2: Gazul de lucru a ajuns la volumul maxim. acţionat de momentul de inerţie al volantului sau o altă pereche de pistoane situate pe acelaşi arbore comprimă gazul. pentru a comprima gazul. se dilată şi împinge pistonul de lucru. Când este împins către capătul rece. Pistonul rece. Funcţionarea motorului Beta Stirling . se contractă şi momentul de inerţie al motorului. împinge pistonul de lucru în sensul opus. [modificare] Beta Stirling Funcţionarea unui motor Beta Stirling Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt aşezate un piston de lucru şi unul de refulare montate pe acelaşi ax.

temperatura sursei reci. VK – piston de refulare. 1-2-3-4 – poziţia unei particule de gaz în punctele limită de pe diagramele p-V-T. Cele două pistoane se mişcă defazat cu 90°. Q(ab) . HubAK . HubVK cursă piston refulare. Schwungrad=Volant Cei patru timpi de funcţionarea a motorului Beta Stirling sunt (pe desen): • Timpul 1->2: Gazul de lucru este încălzit în zona caldă a cilindrului. . Prin urmare în primul timp pistonul de refulare va avea o cursă nesemnificativă (proiecţia lungimii manivelei pe orizontală).cursă piston lucru. În urma acesteia pistonul de refulare este împins înainte. Q(zu) .căldură cedată. În acest timp pistonul de lucru cedează lucru mecanic volantului. Dicţionar: Keisprozess=Ciclu. Tu . pe baza absorbţiei de energie termică de la sursa caldă.temperatura sursei calde. To . Druck=presiune. Prin încălzire gazul de lucru se dilată.Schiţă de funcţionare a motorului Beta Stirling Legendă: AK – piston de lucru.căldură primită. Odată cu mişcarea pistonului de refulare se va mişca şi pistonul de lucru.

pe când la cele cu presiune internă mică poate avea loc încă cedare de lucru mecanic în timp ce presiunea atmosferică acţionează asupra pistonului de lucru. În schimb pistonul de refulare efectuează o cursă lungă şi gazul de lucru se încălzeşte. Timpul 3->4: La motoare Stirling cu presiune internă mare în această fază are loc o compresie. Acest lucru are ca rezultat trecerea gazului din zona superioară rece în zona inferioară caldă (încălzire). şi în caz ideal asigură ca gazul să ajungă cu această temperatură medie în zona caldă respectiv rece. Regeneratorul (la variantele constructive fără piston de refulare se numeşte diafragmă) în funcţionare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea a zonei reci şi a celei calde. . volumul total este minim. De cele mai multe ori pistonul de lucru preia şi rolul regeneratorului: preia o parte din căldura gazului de lucru ce curge din zona caldă spre cea rece. Presiunea în interior scade datorită răcirii. în timpul compresiei este nevoie de un aport de lucru mecanic. Poziţia pistonului de lucru se schimbă în această fază foarte puţin. Lucrează pe baza capacităţii sale temice. Tocmai aceasta este cantitatea de căldură ce nu trebuie introdusă prin schimbătorul de cădură din zona caldă respectiv eliminată prin cel din zona rece. În zona rece gazul de lucru va fi răcit cu ajutorul unui radiator de răcire cu aer sau prin mantaua cilindrului răcit cu ajutorul apei. înmagazinează căldura între timpii cu schimb de gaz. mărindu-se astfel randamentul. Pistonul de refulare împinge acum gazul de lucru din zona caldă în zona rece unde se va răci. Această variantă produce o rată de compresie mai mică dar este constructiv mai simplă şi adeseori este utilizat în motoare Stirling cu mai mulţi cilindri. dar este conectat la acelaşi volant. În caz contrar. care se preia din momentul de inerţie al volantului. Timpul 4->1: Volantul se învârte în continuare şi prin aceasta pistonul de refulare se va deplasa în sus. La acest timp poziţia pistonului de refulare se schimbă doar foarte puţin. Regeneratorul cedează gazului de lucru căldura înmagazinată în timpul 2 preîncălzindu-l. Funcţionarea motorului Gama Stirling Schiţă de funcţionare a motorului Gama Stirling • Timpul 1: În timpul acestei faze pistonul de lucru efectuează o cursă minimă. [modificare] Gama Stirling Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de lucru este montat întrun cilindru separat alăturat de cilindrul de refulare. Gazul din cei doi cilindri circulă liber între aceştia.• • • Timpul 2->3: Volantul se mişcă datorită momentului de inerţie mai departe. Ciclul se reia de la început.

un lichid şi două supape unidirecţionale. Forma cea mai simplă include gazul de lucru. El generează energie mecanică. [modificare] Surse de căldură . [modificare] Alte tipuri Schiţă Motor Stirling cu piston liber Inginerii şi inventatorii continuă să fie preocupaţi de realizarea de noi variante constructive bazate pe ciclul Stirling. Faţă de acesta pistonul de lucru parcurge cea mai mare parte a cursei sale: comprimă gazul şi cedează lucru mecanic în acest scop. O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. analog cu motorul cu piston rotativ cu combustie internă. Până în prezent nu a fost construit niciun prototip. Timpul 4: Pistonul de refulare rămâne în partea superioară a cilindrului: gazul este complet răcit. Pistonul de lucru are o cursă scurtă. O deosebită preocupare înconjoară motorul cu piston rotativ Stirling.• • • Timpul 2: Pistonul de refulare are o cursă scurtă.[6] [7] Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber". între care se enumeră şi cele cu piston lichid şi cele cu diafragmă. pe când pistonul de lucru efectuează mai mult de 70 % din cursa sa totală. modele. şi au fost înregistrate brevete. Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz este utilizat pentru pomparea lichidului. dar există o varietate de concepte. Timpul 3: Pistonul de refulare efectuează cea mai mare parte din cursa sa: gazul este răcit. având ca scop transformarea puterii preluate din ciclul Stirling direct în mişcare rotativă.

sau chiar de origine biologică. [modificare] Dezvoltări actuale În cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "maşină termică Stirling cu unde acustice"[8] fără elemente în mişcare. fără a exista pericolul acumulării de silicaţi cea ce ar deteriora componentele cum ar fi de altfel cazul la motorul cu combustie internă ce ar utiliza acelaşi tip de carburant. şi Stirling Technology Co. Pentru a se putea genera puteri semnificative la diferenţe mici de temperaturi este nevoie a se vehicula mari cantităţi de fluid prin schimbătorul de căldură extern. Compania MSI lucrează la un cooler pentru răcirea componentelor de calculator bazat pe principiul motorului Stirling. Acest dispozitiv va utiliza o sursă de căldură bazată pe plutoniu. of Kennewick. Department of Energy in Washington.. Wash. Deasemenea şi o "sursă rece" având temperatura sub cea a mediului ambiant.S.) pentru a genera curent electric cu ajutorul unui generator liniar sau un alt transformator de putere electroacustic". Sursa de căldură poate fi atât energia degajată prin ardere de un combustibil. nucleară. Deoarece sursa de căldură şi gazul de lucru sunt separate printr-un schimbător de căldură. sau (. în colaborare cu inventatorul Dean Kamen lucrează la proiecte de instalare de motoare Stirling în Think City.. . motorul Stirling poate funcţiona şi cu biogaz cu conţinut de siloxan. se studiază un motor cu piston liber pentru un generator pe bază de izotopi radioactivi.Oglindă parabolică cu motor Stirling în punctul focal şi dispozitivul său de orientare după soare la Plataforma Solar de Almería (PSA) în Spania. Teoretic orice diferenţă de temperatură va pune în funcţiune un motor Stirling. un alt tip de automobil "all-electric" care ar trebui să fie lansat pe piaţă la sfârşitul anului 2007 cel puţin în Europa. Această maşină transformă căldura în unde acustice de putere care (citat din sursa indicată) " poate fi utilizat direct în refrigeratoare cu unde acustice sau refrigeratoare cu tuburi de impuls pentru a produce frig prin intermediul unei surse de căldură fără a utiliza piese în mişcare. geotermală. La U. Sursa rece apare în locul unde se utilizează lichide criogenice sau gheaţă. Think Nordic o firmă ce produce automobile electrice în Norvegia. Durata de viaţă a lubrifianţilor este semnificativ mai mare decât la motorul cu ardere internă. Acesta foloseşte chiar căldura produsă de componenta electronică şi nu consumă energie electrică. Având în vedere că aceştia nu intră în contact cu piesele interne în mişcare. cât şi energia solară.[9] [modificare] Avantajele motorului Stirling • Căldura reziduală este uşor utilizabilă (în comparaţie cu motorul cu ardere internă) astfel încât motoarele Stirling îşi găsesc întrebuinţare în sistemele combinate cum ar fi WhisperGen[10]. NASA Glenn Research Center din Cleveland. ceea ce va cauza pierderi suplimentare şi va reduce randamentul ciclului. se poate apela la o gamă largă de surse de căldură inclusiv carburanţi sau căldură reziduală rezultată din alte procese. ceea ce îndreptăţeşte utilizarea termenului de motor cu ardere externă. poate fi utilizată pentru asigurarea diferenţei de temperatură..

însă diferită de cea a motoarelor cu aprindere prin scânteie sau comprimare. În unele cazuri. schimbătoare care trebuie să reziste la presiunea fluidului de lucru. pentru propulsie fără consum de aer în cazul submarinelor sau în tehnica spaţială. Un motor Stirling utilizează un fluid de lucru fără modificare de stare care este sub o presiune apropiată de cea nominală. astfel încât necesită mai puţin lubrifiant şi au perioade de funcţionare mai mari între revizii decât alte tipuri de maşini. astfel că la utilizare normală nu există pericol de explozie. În plus schimbătorul de căldură de pe partea de destindere este supus unor temperaturi foarte mari.Combined Heat and Power) iarna şi ca instalaţie frigorifică vara. Mecanismele de acţionare sunt mai simple decât la alte tipuri de maşini cu mişcare alternativă.• • • • • • • • • • Pot utiliza fără modificări orice sursă de căldură. fără alimentare cu aer. Un motor Stirling poate fi configurat astfel ca apa pompată să fie utilizată în scopul răcirii spaţiului de comprimare. Cele mai multe motoare Stirling au mecanismele de acţionare şi etanşare pe partea rece. din care cauză materialul trebuie să reziste unor puternice efecte corozive şi să aibă deformări reduse. cu toate că în maşinile cu combustie externă temperatura încălzitorului este întotdeauna egală sau mai mare cu temperatura de destindere a gazului. ceea ce în cazul unei supape de siguranţă defecte poate avea ca rezultat apariţia suprapresiunii şi în final explozie. reducându-se semnificativ nivelul emisiilor poluante. geotermală. Aceasta înseamnă că se cer materiale cu rezistenţă înaltă. nu numai cele având la bază un proces de ardere. Au o pornire uşoară (totuşi lentă. presiunea scăzută poate permite utilizarea de cilindri cu greutate foarte redusă. Pot funcţiona ca centrale cu cogenerare (CHP . în comparaţie cu motoarele cu ardere internă care pornesc repede pe vreme caldă şi greu pe vreme rece. biologică sau nucleară. Aici temperatura de destindere poate determina depăşirea rezistenţei la fluaj a materialului deoarece căldura nu se preia din corpul materialului ci direct din arderea combustibilului. (Hargraves) Ciclurile termodinamice necesită diferenţe de temperaturi mari pentru a putea funcţiona eficient. cum este energia solară. Bineînţeles acest lucru este mai eficient în cazul pompării apei reci. Faţă de aceasta o maşină cu aburi utilizează un fluid cu două stări. după o perioadă de încălzire) şi funcţionează mai eficient pe vreme rece. gazos/lichid. În cazul sursei pe bază de combustibil procesul de ardere poate fi continuu (spre deosebire de motoarele cu ardere internă). Costurile materialelor şi de asamblare a schimbătorului de căldură din partea caldă ajung la 40% din cel al întregului motor Stirling. care la rândul ei este proporţională cu puterea motorului. Situaţia este similară cu cea de la turbinele cu gaz. Sunt foarte flexibile. Pot fi construite pentru o funcţionare foarte silenţioasă. [modificare] Dezavantajele motorului Stirling [modificare] Dimensiuni şi costuri • • Din construcţie motorul Stirling este dotat cu schimbătoare de căldură atât pentru absorbţia cât şi pentru cedarea acesteia. nu sunt necesare supape şi sistemul de ardere poate fi mai simplu. De obicei aceste cerinţe măresc costul materialului. .

şi pentru preluarea unui flux mai mare de energie calorică. Cu toate acestea datorită greutăţii moleculare scăzute şi a capacităţii ridicate de difuzie. În consecinţă va fi nevoie de sisteme auxiliare pentru menţinerea cantităţii necesare de gaz de lucru. utilizează heliu ca gaz de lucru pentru că are proprietăţi apropiate de cele ale hidrogenului. Împreună cu costul materialului acesta a fost unul din motivele care au împiedicat utilizarea motoarelor Stirling pentru acţionarea autovehiculelor. Această proprietate este considerată mai puţin dezavantajoasă în cazul acţionărilor electrice hibride sau în centrale lucrând în regim de bază ("base load") unde o putere constantă este chiar dorită. dar această perioadă poate fi totuşi mai scurtă pentru motoarele Stirling decât de exemplu la maşinile cu aburi. În mod obişnuit modificarea puterii se face prin deplasarea motorului. hidrogenul va scăpa prin pereţii de metal. Heliul este costisitor şi se livrează în butelii. Aceasta se datorează în special coeficientului mic de convecţie termică a gazului. Aceste sisteme pot consta dintr-un rezervor de hidrogen sau un generator de hidrogen. Hidrogenul poate. Alte aplicaţii însă cum ar fi propulsia navelor şi microcentrale staţionare utilizând cogenerarea (CHP) ). sau modificând unghiul de defazaj între pistonul de lucru şi cel de refulare. Un motor Stirling nu poate porni imediat. modificarea ei necesitând o proiectare minuţioasă şi dispozitive auxiliare. transferul căldurii în şi din gaz este o piatră de încercare. sau în unele cazuri prin modificarea încărcării maşinii.[11]. de asemenea. [modificare] Gazul de lucru • • Viscozitatea scăzută. ceea ce limitează fluxul de căldură posibil de atins într-un schimbător de căldură intern. nu necesită o putere litrică mare [modificare] Probleme privind puterea şi cuplul motor • • • Îndeosebi maşinile Stirling ce funcţionează la diferenţe de temperatură mici sunt de dimensiuni mari în comparaţie cu puterea pe care o debitează (au o putere litrică mică). Tehnologic cele mai avansate maşini Stirling. conductivitatea termică ridicată şi căldura specifică a hidrogenului fac ca din punct de vedere termodinamic şi hidrodinamic acesta să fie un gaz de lucru aproape ideal în maşinile Stirling. Hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei. mai puţin cele referitoare la etanşeitatea materialului. cum sunt cele fabricate pentru laboratoarele guvernamentale din SUA. Mărirea presiunii şi a diferenţei de temperatură permite obţinerea de puteri mai mari dacă schimbătoarele de căldură se proiectează pentru o sarcină termică mai mare. Un test efectuat pe un motor Stirling de tip GPU-3 a relevat că hidrogenul asigură un randament cu 5 % mai mare decât heliul (un câştig de 24 % faţă de randamentul oferit de heliu)[12]. cauza îmbătrânirea prematură a metalului.• Eliminarea căldurii reziduale este destul de complicată pentru că răcitorul trebuie menţinut la o temperatură cât mai mică posibil pentru a mări randamentul. . Pentru ingineri. având nevoie de o perioadă de încălzire. Hidrogenul este un gaz inflamabil în comparaţie cu heliul. Din această cauză este nevoie de radiatoare mari care măresc volumul. Acest lucru este valabil pentru toate maşinile cu ardere externă. sau prin modificarea cantităţii fluidului de lucru. ceea ce va îngreuna menţinerea unei presiuni ridicate în interiorul maşinii la o perioadă lungă de timp între completări. care este un gaz inert. fie prin reacţia unui metal cu un acid. Puterea debitată tinde să fie constantă.

Un lot 20 de centrale a început testul în Germania în anul 2006. Utilizarea aerului comprimat pe post de gaz de lucru. în contact cu materiale inflamabile sau substanţe cum ar fi lubrifianţii poate duce la explozie. . Pe de altă parte oxigenul poate fi înlăturat cu ajutorul unei reacţii de oxidare. în urma cărora rezultă deşeuri de biomasă care la rândul lor pot fi utilizate drept combustibil pentru motor evitându-se astfel costurile de transport şi depozitare a deşeurilor. de obicei un proces industrial. a dezvoltat o microcentrală cu cogenerare ("AC Micro Combined Heat and Power") bazată pe ciclul Stirling. Aceste gaze sunt din punct de vedere termodinamic mai puţin eficiente dar în schimb reduc la minim problemele legate de etanşare şi completare. Motor Stirling la Colecţia Tehnică Hochhut din Frankfurt am Main Puterea produsă de motorul Stirling este utilizată adesea în agricultură în diferite procese. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling şi ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicaţia de încălzire constituită din energia evacuată din motor. [modificare] Utilizări [modificare] Aplicaţii de cogenerare (CHP .Combined Heat and Power) Prin cogenerare.• Unele maşini utilizează ca gaz de lucru aer sau azot. Procesul în general abundă în resurse energetice fiind în ansamblul lui avantajos din punct de vedere economic. Aceste microcentrale sunt sisteme de încălzire alimentate cu gaz metan care furnizează şi energie electrică în reţea. dintr-o sursă de energie preexistentă. WhisperGen a anunţat în 2004 că va produce 80000 centrale de acest tip pentru locuinţele din Marea Britanie. se asigură căldură necesară încălzirii. Firma WhisperGen cu sediul în Christchurch/Noua Zeelandă. cu ajutorul unei instalaţii. conţinând o cantitate mare de oxigen. pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată.

căldura va fi livrată. cu o putere instalată totală de 500 MW.Cryocooler Orice maşină Stirling poate lucra în regim invers ca pompă de căldură: dacă se introduce lucru mecanic prin acţionarea maşinii. În mod obişnuit va exista o izolare a spaţiului din clădire de mediul exterior. [modificare] Energie nucleară . Acest ciclu se repetă la fiecare rotaţie a arborelui. între cilindri apare o diferenţă de temperatură. Ca şi la alte maşini Stirling şi în acest caz căldura trece dinspre zona de destindere spre zona de compresie. O gamă largă de cryocoolere mai mici sunt produse pentru diferite aplicaţii cum ar fi răcirea senzorilor. La fel ca la motorul Stirling. Rotirea axului motor va produce comprimarea gazului producând creşterea temperaturii acestuia. un motor Stirling poate fi utilizat ca generator de curent electric cu un randament mai bun decât panourile solare cu celule fotovoltaice simple şi comparabil cu cel al panourilor solare cu celule fotovoltaice cu concentrator. Partea de compresie a maşinii Stirling este situată în spaţiul ce va fi încălzit. [modificare] Pompe de căldură O pompă de căldură Stirling se aseamănă foarte mult cu un cryocooler Stirling. este necesară furnizarea lui de către sistem pentru a satisface cerinţele celei de-a doua legi a termodinamicii. Componentele principale al unui cryocooler sunt identice cu cele ale maşinii Stirling. spre exemplu o clădire. De fapt căldura este extrasă din compartimentul răcit şi este disipată în mediul înconjurător. Una din utilizările moderne este în industria frigului ca instalaţii frigorifice şi criogenice (cryocooler). Primul cryocooler bazat pe ciclu Stirling a fost lansat pe piaţă în anul 1950 de firma Philips şi a fost utilizat în staţii de producere a azotului lichid. Zona de destindere a pompei de căldură este cuplată termic la o sursă de căldură. Refrigerarea termoacustică se bazează pe ciclul Stirling creat într-un gaz de către unde sonore de mare amplitudine.[modificare] Generatoare solare de electricitate Aşezat în focarul unei oglinzi parabolice. Prin împingerea gazului într-un schimbător. ceea ce va permite creşterea temperaturii interioare. În faza următoare gazul va fi supus unei destinderi în urma căreia se va răci şi va fi vehiculat spre celălalt schimbător de unde va prelua căldură. Aceste sisteme vor fi montate pe o suprafaţă de 19 km² cu utilizarea de oglinzi parabolice capabile să se orienteze după soare şi să concentreze lumina solară pe motoarele Stirling ce acţionează generatoare de curent electric. Pe data de 11 august 2005 Southern California Edison [13] a făcut public un contract privind cumpărarea eşalonată pe 20 ani a 20000 bucăţi de motoare Stirling acţionate cu energie solară de la firma Stirling Energy Systems în scopul construirii unei centrale solare[14]. randamentul se îmbunătăţeşte prin utilizarea unui regenerator care creează un tampon pentru căldură între cele două capete cu temperaturi diferite. [modificare] Instalaţii frigorifice Stirling . totuşi spre deosebire de motorul Stirling zona de destindere se află la o temperatură mai scăzută decât cea de compresie. Acest schimbător este situat într-un spaţiu izolat termic cum este de exemplu un frigider. Pompele de căldură sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de vedere energetic. diferenţa constând în faptul că pompa de căldură lucrează la temperatura camerei şi rolul ei principal este de a pompa căldură din afara clădirii în interior pentru a asigura o încălzire ieftină. Temperatura în compartiment va scădea din cauza izolaţiei termice care nu permite intrare căldurii. astfel că în loc să se producă lucru mecanic. care adeseori este mediul înconjurător.

În raportul publicat în 1986 la anexa A se precizează că atât pe autostradă cât şi în oraş consumul a scăzut de la 5. Acest motor utilizează un singur piston de refulare pentru a reduce piesele în mişcare şi unde acustice de mare energie pentru transferul de energie. Acest ansamblu produce de patru ori mai multă energie din acelaşi bloc de combustibil ca şi un genearator similar de tip RTG (radioisotope thermoelectric generator). sunt mai sigure în funcţionare datorită componentelor mai puţine şi lipsei sistemului de aprindere. produc mai puţine vibraţii (structura de rezistenţă va avea o durată mai lungă) şi sunt mai sigure putând utiliza combustibil mai puţin explozibil (vezi mai jos "Argument on why the Stirling engine can be applied in aviation").05 l/km la 7. randamentul creşte cu altitudinea (randamentul motoarelor cu ardere internă scade cu altitudinea). dar deocamdată nu a fost construit niciun vehicul pe această bază. . Este destinat generării de energie electrică pentru sonde spaţiale ce părăsesc sistemul solar cu o durată de viaţă de mai multe decenii. în timp ce automobilul pilot de la Ford utilizând un preîncălzitor electric din zona de aer cald a reuşit să pornească doar în câteva secunde. [modificare] Motoare de automobil În industria de automobile neutilizarea motoarelor Stirling pentru acţionarea autovehiculelor. Timpul de pornire al vehiculului de la NASA a fost de 30 s. Sursa de căldură este un bloc de combustibil radioactiv. Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling. oprire şi sarcină la care nu s-a găsit o rezolvare aplicabilă imediat. şi se pot reduce reziduurile radioactive. respectiv de la 9. adesea se argumentează prin raportul putere/greutate prea mic şi un timp de pornire prea lung.În centralele nucleare există posibilitatea utilizării maşinilor Stirling pentru producerea de energie electrică. Anumite reactoare de îmbogăţire a uraniului utilizează prin construcţie sodiu lichid ca agent de răcire. Alături de proiecte de la Ford şi American Motor Companies la NASA s-au construit cel puţin două automobile acţionate exclusiv cu motoare Stirling. Dacă energia termică este utilizată în continuare într-o centrală cu abur este nevoie de schimbătoare de căldură apă/sodiu ceea ce măreşte gradul de pericol datorită posibilităţii reacţiei violente a sodiului cu apa în caz de contact direct. constructorul Suedez de nave a construit în cursul anului 1980 cel puţin 8 submarine de clasa Gotland având motoarele de acţionare de tip Stirling. iar căldura reziduală este eliminată în spaţiu. Utilizarea motorului Stirling face ca apa să poată fie eliminată din ciclu. se poate reduce complexitatea construcţiei. răspunsul lent la accelerare. În cazul lui MOD II s-a înlocuit un motor normal cu aprindere prin scânteie dintr-un Chevrolet Celebrity hatchback cu 4 uşi din 1985.13 l/km.05 l/km. Mulţi consideră că acţionarea hibridă ar elimina aceste neajunsuri. se poate obţine un randament mai mare.88 l/km la 4. Vehiculele proiectate la NASA au fost denumite MOD I şi MOD II. [modificare] Motoare de navă Kockums [15]. Laboratoarele guvernamentale din SUA au dezvoltat un motor Stirling modern sub numele de SRG (Stirling Radioisotope Generator) pentru a putea fi utilizat în explorări spaţiale. [modificare] Motoare pentru avioane Teoretic motoarele Stirling ar prezenta avantaje şi ca motoare de avion. Sunt mai silenţioase şi mai puţin poluante. Problemele cele mai mari rezidă în timpul de pornire lung.

^ The American Stirling Company Păreri privind energia geotermală şi motorul Stirling. Accesat Septembrie 2007.com: Two Cylinder Stirling Engine (engleză) ^ keveney. (engleză) 2. respective roci topite şi apa de mare ca mediu de răcire.Acest motor funcţionează utilizând căldura palmei. multe previziuni se bazează pe forări de mare adâncime şi dezvoltarea metodelor de lucru cu roci topite ceea ce ar putea avea ca rezultat creşterea exponenţială a generării de energie pe mii de ani fără poluarea mediului. Se comercializează ca jucării. Sunt nepresurizate funcţionând aproape de presiunea atmosferică. Cu toate că actualmente cea mai fezabilă pare utilizarea energiei solare. ^ Motor Stirling Palm Top Citat: ". Această părere se bazează pe cercetările laboratoarelor din Los Alamos asupra posibilităţii de utilizare a motoarelor Stirling aşezate pe roci fierbinţi. ^ 31 October.. 3. Accessed August 2007 (engleză) 8. ^ Kockums 16.." (engleză) ^ Pasco model SE-8575: Motorul Stirling vizibil (pdf)(engleză) ^ Motor Stirling din carton (germană) ^ keveney. ^ Los Alamos National Laboratory: Acoustic Stirling Heat Engine Home Remarcă: " (. Puterea debitată este mai mică de 1W şi au doar rol demonstrativ. 6.com: Two Cylinder Stirling Engine (engleză) ^ Rotary Stirling Engines Această pagină web are ca scop asistarea celor ce sprijină dezvoltarea şi utilizarea motoarelor." 9. ... [modificare] Note 1. constituie după părerea multora cheia trecerii de la utilizarea combustibililor fosili la economia bazată pe hidrogen[16]. [modificare] Motoare pentru diferenţe mici de temperatură Motoarele Stirling pentru diferenţe mici de temperatură (Low Delta T) funcţionează pe gradiente mici de exemplu diferenţa dintre temperatura palmei şi cea a camerei sau cea a camerei şi a unui cub de gheaţă.[modificare] Energia geotermală Capacitatea motoarelor Stirling de a converti energia geotermală în electricitate şi apoi producerea de hidrogen cu ajutorul acestuia. 2003. 4. cu potenţial energetic aproape nelimitat.) Mai eficient decât orice altă maşină termică fără elemente în mişcare. ^ Stirlingenergy (engleză) 15. ^ osti. Diferenţa de temperatură este de 7 K. BBC News: Power from the people (engleză) 12.. Accesat septembrie 2007 (engleză) 7. ^ PureEnergySystems.. ^ WhisperGen (engleză) 11.. ^ MSI Showcases Stirling Engine Heatsink (engleză) 10. ^ Motor cu piston rotativ Concept from Gangolf Jobb .com: World's largest solar installation to use Stirling engine technology an agreement to purchase solar powered Stirling engines from Stirling Energy Systems (engleză) 14.. De obicei pentru simplificare sunt construite în configuraţia Gama şi fără generator. 5.gov: High-power baseline and motoring test results for the GPU-3 Stirling engine (engleză) 13.

Accesat la 2007-06-25. University of Canterbury NZ en Ohio University Israel Urieli o en Stirling Engine Simple Analysis o en Alpha Stirlings. Sweden. Richard F. o en Gamma Stirlings en Peter Fette: Stirling Engine Researcher. ISBN 0-444-88463-7 [modificare] Legături externe Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Motorul Stirling • • • en David Haywood University of Canterbury NZ "Introduction to Stirling-Cycle • • • • • • • • Analysis" (PDF) en Stirling-Cycle Research Group. Penn State University at Mont Alto. „Stirling Engines” (în English). Elsevier Publishers.. (1976). fr Le moteur Stirling . Accesat la 2007-06-25. Lund University. Siegfried (11/01/05). o en Beta Stirlings. New York: John Wiley and Sons. en Herzog. „Stirling Engine Design Manual”. Assistant Professor of Mechanical Engineering. Fundamentals of Classical • • Thermodynamics SI Version 2nd Ed. C. o en Regenerator eficiency and simulation o en Stirling Engine with 8 cylinders. G. M. en „Stirling Engine Research” (în English). mirror en regarding design of a Fluidyne pump 15 pages (pdf) Rotary piston array machine en Martini. (1991). (1985). twice double acting en Argument on why the Stirling engine can be applied in aviation. ISBN 0-47104188-2 en Walker. ISBN 0387-15495-7 en Hargreaves. Accesat la 2007-0830. Springer-Verlag. mirror o en Animation.[modificare] Bibliografie • en Van Wylan. The Philips Stirling Engine. NASA-CR135382. NASA. Gordon J. and Sontag. Free Piston Stirling Cycle Engines. William (April 1978).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful