ONCOGENEZA Definitie boala canceroasa Boala canceroasa este caracterizata prin prezenta in organism a unei populatii celulare cu origine

monoclonala care este in expansiune continua prin crestere autointretinuta. autointretinuta. Celulele maligne nu se mai supun controlului mecanismelor fiziologice de reglare a proliferarii celulare. In acest context poate apare cu mare probabilitate o subpopulatie capabila de a migra si de a se adapta la alte micromedii straine generand tumori secundare (metastaze). Modalitati prin care pot rezulta celule canceroase cresterea activitatii de proliferare a unuia sau mai multor tipuri celulare; reducerea potentialului de diferetiere al anumitor celule; impiedicarea apoptozei (moartea celulara programata); dotarea cu potential invaziv si de colonizare a unor teritorii rezervate altor celule; anularea cerintelor pentru factorii de crestere si a raspunsului la factorii inhibitori produsi de celule. Caracteristicile celulei canceroase cresterea necontrolata; proprietatea de imortalitate (celulele maligne se multiplica nedefinit in culturile celulare iar celulele normale pierd capacitatea de diviziune si dupa aproximativ 50 de generatii mor); reactivitatea redusa la mecanismele de feedback (ce controleaza cresterea normala in vivo si in culturi); cresterea in gramezi dezordonate (in mod normal celulele ce se divid cresc in strat monocelular); pierderea proprietatii de inhibitie de contact; respiratia anaeroba. CANCERUL – BOALA GENETICA? Studiul cancerului reprezinta o prioritate pe plan mondial datorita faptului ca acesta se situeaza pe locul al doilea ca mortalitate si morbiditate; Datele obtinute din cercetari efectuate asupra etiologiei cancerului sugereaza ca in 50-90% din totalul cancerelor umane sunt implicati factorii de mediu – si din acestia 90% ii reprezinta factorii chimici, restul fiind datorat factorilor fizici si biologici; La ora actuala este unanim acceptata teoria genetica a cancerului; cancerului; Ea considera ca numeroase modificari genetice acumulate la nivelul unor gene critice existente in genomul tuturor celulelor normale conduc la alterarea sistemelor de control si reglare ale diviziunii celulare; Consecinta este proliferarea necontrolalata a unor celule comparativ cu celulele normale din care provin; provin; Aceasta alterare este transmisibila ereditar. In 1911 Peyton Rous a descoperit ca injectarea unui extract din celulele tumorale de la gaini bolnave producea tumori maligne la gaini sanatoase. Genele implicate in carcinogeneza Sunt de numarul sutelor;

Retrovirusuri RSV-tumori aviare HTLV-1-leucemia adultilor cu limfocite T. Astfel unele retrovirusuri (si virusuri acut transformante) poarta in genomul lor impreuna cu genele proprii si o gena care poate transforma celulele normale ale gazdei in celule canceroase. ADN dar are comportament asemanator cu vs. 1. ADN este transcris in ARN atat pentru fabricarea proteinelor virale cat si pentru replicare genomica.oncogenele virale(v-onc). cu genom ARN (retrovirusuri). Ea a fost numita oncogena virala (v-onc). In Taiwan studii au aratat ca purtatorii de AgHBs au un risc de a dezvolta HCC de 217 ori mai mare decat nepurtatorii.Virusuri ADN tumorale Virusuri sADN(genom de 8kb): -vs.protooncogenele. . . Principalele tipuri de gene implicate in carcinogeneza sunt: . .genele de stabilitate(antimutationale). (retrovirusuri). . reverstranscriptie. ARN-ul genomic este transcris apoi in ADN genomic: reverstranscriptie. cu genom ADN (ex. Oncogena = o gena care codifica o proteina care are potential de transformare a unei celule normale intr-o celula maligna. Oncogenele virale Oncogenele virale sunt fragmente de ADN viral capabile in anumite conditii sa induca transformarea tumorala Celulele canceroase pot sa apara in urma actiunii virusurilor tumorale specifice Virusurile tumorale sunt de doua tipuri: 1. Hepatita VHB este o problema de sanatate majora datorita corelatiei stranse intre prezenta de HBsAg la purtatorii cronici si a HCC. papilloma si adenovirusurile) adenovirusurile) 2. limfom Hodgkin HBV virus este vs. HTLV-2-leucemia cu celule paroase. papiloma-epidermodisplazie veruciforma si asociat sADN(genom cancer de col uterin Virusuri complexe(genom de 100-200kb): -EBV(Human herpes virus 4) asociat cu limfom complexe(genom Burkitt. La sfarsitul anilor 70 studiul capacitatii transformante a virusului care produce sarcomul aviar (VSR) de catre Peyton Rous a dus la edificarea conceptului de oncogena si intelegerea mecanismului procesului malign.Primul indiciu ca celulele eucariotelor superioare pot contine gene specifice care produc cancer au rezultat din studiile mecanismelor moleculare virale care produc tumori la animale.genele supresoare ale cresterii tumorale(antioncogene).oncogenele celulare(c-onc). 2. 51% din decesele la puratorii de antigen sunt produse de ciroza hepatica si HCC comparativ cu decesul prin aceeasi cauza la populatia generala care este de 2%. ARN in ceea ce priveste modul de replicare. .

Infectarea si transformarea unei celule prin retrovirus 1. ea are nevoie de un primer. Oncogenele retro-virale . actual HIV-SIDA. TR nu codifica proteine. ARN genomic din catena sens este copiat din ADN integrat de catre ARN polimeraza II a celulei gazda. LTR contin promotori sau stimulatori ai transcriptiei. Acesta este un ARNt care este incorporat in particula virala de la celula gazda anterioara. care copiaza in mod obisnuit o gena in ARNm. La fiecare extremitate sunt situate secventele repetitive(TR). 2. PBS este primer binding site. . tRNA se ataseaza in acest punct atunci cand revers transcriptaza initiaza copierea ARN. Reverstranscriptaza actioneaza ca o ADN-polimeraza ADN dependenta si copiaza noul ADN intr-o molecula dublu catenara. Acest ADN vafi copiat de fiecare data cand ADN-ul celular este copiat. Preluarea prin endocitoza sau prin fuziune directa cu membrana plasmatica. ARN este inlocuit si degradat de o RNA-za virala. 5.HTLV-3. 6. Catena sens de ARN este copiata de catre revers transcriptaza in catena antisens de AND. ADN dublu catenar este circularizat si integrat in ADN-ul celulei gazda. folosind o integraza. Legarea la un receptor de suprafata specific. -env (codifica proteinele capsulei virale si oncogena virala: v-onc). Aici polimeraza actioneaza ca o ADN polimeraza ARN-dependenta.In cursul infectiilor virale celulare. Structura unui retrovirus Genomul unui retrovirus contine 3 gene : -gag (codifica miezul viral).Aceasta forma de ADN a retrovirusului este cunoscuta sub denumirea de provirus. ARn genomic este apoi prelucrat la extremitati. iar provirusul se comporta ca o gena celulara normala. La capatul 5‘ se gaseste regiunea U5 iar langa capatul 3‘ regiunea U3. Deoarece revers transcriptaza este o ADN polimeraza. 4. -pol (codifica revers transcriptaza virala). 3. virusurile ARN au captat material genetic de la gazda pe care ulterior l-au conservat.

codifica proteina de invelis env. Oncogenele celulare Oncogenele celulare sunt derivate din genele normale celulare – protooncogenele. Au introni. codifica o tirozinkinaza. codifica proteina capsidei gag. Produsul genic al unei oncogene este o oncoproteina. care sunt intotdeauna inconjurate de secvente LTR. Protooncogenele Sunt gene din celulele normale implicate in controlul cresterii.The Rous Sarcoma Virus (RSV) Structura RSV gag. fapt ce evidentiaza rolul lor important in viata celulei. codifica revers transcriptaza pol. diferitelor proteine din celulele gazda si pot deveni oncogenice. ceea ce oncogenele retrovirale nu au. Au inalt grad de conservare structurala. fata de v-onc. Sunt intotdeauna pozitionate in acelasi loc in genom. in urma unor modificari care le afecteaza structural sau functional. . env. pol. Accidental. oncoproteina. determinand o proliferare celulara intensa si transformarea maligna a celulei purtatoare. Ele sunt secvente de ADN ce codifica proteine localizate in diferite compartimente celulare si care se exprima in diferite stadii ale ciclului celular. Au ereditate mendeliana. proliferarii si diferentierii celulare normale prin produsii pe care ii codifica. tirozinkinaza. Nu au secvente LTR. (anvelopa) v-src. ele se pot transforma in oncogene. o enzima ce ataseaza grupari fosfat la reziduurile Tir ale v-src.

Moleculele acestor oncoproteine sunt capabile sa declanseze. int 2. receptori fara activitate tirozin kinazica protooncogena c-mas care codifica receptorul angiotensinei. factori de crestere: sis. factori de transcriere: c-erb. 6. in absenta ligazilor specifici. proteinkinaze cu sau fara functie de receptor: erb B1. c-raf . Kit. Serin/treonin kinaze citoplasmatice:c-mos. 2. citoplasmatica: 7. 1. K-ras. int 2 Codifica proteine ce sunt descarcate in spatiul extracelular. 5. 7. Exemplu : c-erb A codifica proteina Erb A care este receptor al hormonilor tiroidieni. in marea lor majoritate receptori ai factorilor de crestere. proteine G membranare:H-ras.Oncogenele celulare-clasificare Dupa functia indeplinita si localizarea celulara oncoproteinele celulare se clasifica in 7 clase: 1. hst. Kit. receptori fara activitate tirozinkinazica:c-mas. factori de transcriere Sunt cunoscuti peste 20 de factori de transcriere care sunt alcatuiti din 2 domenii funtionale ce produc legarea la ADN si activarea trascriptiei. fosforilarea reziduurilor tirozinice care furnizeaza permanent si necontrolat semnale intracelulare care promoveaza proliferarea nelimitata. reglatori cu localizare citoplasmatica c-crk fosforileaza tirozina. 3. int 1. hst. 2. K-ras. Genele c-raf stimuleaza mitogeneza. Clase de oncoproteine 6. N-ras) codifica proteine mici cu greutate moleculara de 21 K-daltoni cu proprietatea de a lega si hidroliza adenozin trifosfatul (ATP). 4. Ex : erb B1 – specifica domeniul kinazic al receptorului pentru factorul de crestere epidermal (EGFR) Kit – receptorul factorului de crestere al macrofagelor (MGFR) 3. 5. proteine G membranare Familia protooncogenelor ras (H-ras. N-ras. Serin/treonin kinaze citoplasmatice Genele c-mos produc reglarea desfasurarii meiozei normale. int 1. reglatori cu localizare citoplasmatica:c-crk. factori de crestere: sis. citoplasmatice: c-mos. Genele implicate in carcinogeneza . Oncogenele contribuie la malignizare prin activarea permanenta si exagerata a receptorilor membranari care amorseaza proliferarea sau diferetierea. 4. proteinkinaze cu sau fara functie de receptor: 30% din oncogenele descrise pina in prezent codifica proteine cu activitate kinazica.

Principalele tipuri de gene implicate in carcinogeneza sunt: oncogenele virale(v-onc). Pierderea functiei ambelor alele (comportament recesiv) are ca rezultat esecul repararii leziunilor ADN. Trasaturile generale ale cancerului Caracterul clonal al cancerului Cancerul – boala genetica 1 -Sindroame neoplazice transmise ereditar -Sindroame 2.Dovezi 1. Acesta este un indiciu ca tumora a luat nastere dintr-o singura celula si nu din doua.Inactivarea unui cromozom x la femei in cadrul procesului de lionizare Inactivarea 1. Cancerul – boala genetica . transmisibile la descendenti. Anomalii citogenetice caracteristice -Cromozomul Philadelphia apare in celulele maligne ale majoritatii pacientilor cu leucemie mieloida cronica (LMC). oncogenele celulare(c-onc). Inactivarea ambelor alele ale unei GST schimba comportamentul celulei devenind recesive.Sindroame Sunt cunoscute peste o suta de boli monogenice ale caror fenotipuri includ diferite forme de cancer. Au fost investigate diferite femei care au dezvoltat diferite tumori si care erau heterozigote pentru polimorfismul G6PDH. Aproape invariabil s-a gasit ca tesutul tumoral exprima doar una dintre cele doua alele G6PDH. 2. Faptul ca aceasta translocatie apare in toate celulele maligne ale unui individ cu LMC sustine notiunea de clonalitate a tumorii. Aceasta duce la aparitia unui numar mare (de ordinul miilor) de leziuni de ADN stabile.Sindroame neoplazice transmise ereditar 1. . genele supresoare ale cresterii tumorale(antioncogene). protooncogenele. Majoritatea sunt autozomal dominante. Corecteaza leziunile ADN spontane sau induse de agenti fizici.Sindroame ereditare asociate cu risc crecut de aparitie a cancerului Caracterul clonal al cancerului-Dovezi 1. Gene supresoare ale cresterii tumorale (antioncogene) Sunt gene care prin produsii lor inhiba proliferarea celulara. Gene de stabilitate (antimutationale) Sunt gene responsabile de integritatea genomului si de fidelitatea transferului de informatie. genele de stabilitate(antimutationale). chimici sau biologici.

comparativ cu cele (cancere pediatrice). De aceea afirmarea determinismului monogenic este posibila numai in urma investigarii unor familii numeroase sau prin cumularea datelor obtinute prin investigarea mai multor familii. 2. Predispozitie la dezvoltarea unor cancere. Varsta la care debuteaza boala este redusa (cancere pediatrice). Instabilitatea cromozomiala IC constitutionala . STABILITATEA GENETICA CELULARA Este mentinuta prin interventia mecanismelor care asigura : a.prevenirea erorilor din timpul replicarii si recombinarii. frecvent monocentrice. . Tumorile primare sunt multiple si multifocale.protectia fata de actiunea unor produsi de metabolism (radicali liberi).Cancerele conditionate monogenic sunt relativ rare si se deosebesc de corespondetele lor determinate multifactorial (cancerele comune) prin urmatoarele caracterstici : Segrega in familii conform modelului ereditatii monogenice.sindroamele de « rupere comozomiala ». cel mai adesea incompleta a genei patologice. Fanconi Anaemia (FA) Proteinele codificate de genele AF au roluri in: Raspunsul la stresul oxidativ . in timp ce neoplasmele comune sunt multifocale. Fragilitate cromozomiala. . comune. monogenice. IC dobindita Sindroame cu instabilitate cromozomiala Fanconi Anaemia (FA) Ataxia Telangiectasia (AT) Bloom Syndrome (BS) Xeroderma pigmentosum (XP) 1. b. aceasta trasatura poate trece neobservata. segregarea riguros exacta a cromozomilor in cursul diviziunii celulare. neobservata.corectarea erorilor produse accidental sau prin actiunea unor agenti din mediul extern sau intern. pastrarea integritatii structurale si functionale a ADN-ului prin : . Sindroame ereditare asociate cu risc crecut de aparitie a cancerului Aceste sindroame genetice se caracterizeaza prin : Transmitere autozomal recesiva. ca urmare a penetrantei. In familiie mici.

Translocatia cromozomiala. Gena ATM este clasificata prima in topul genelor implicate in etiologia cancerului. Radiatiile cosmice. ultravioletele au o rata de mutageneza de 1/1. Mutatiile sunt consecinta erorilor necorectate ale replicarii si recombinarii ADN-ului. Amplificarea genica.Instabilitatea dobandita prin agenti carcinogeni : 1.Reglarea ciclului celular Repararea AND Stabilitate cromozomiala Supresie tumorala Anemia Fanconi: cea mai frecventă formă de insuficienţă medulară ereditară.000. Mecanismele moleculare ale oncogenezei : Activarea unei protooncogene.Instabilitatea Celulele tumorale pot fi transformate malign ca urmare a expunerii la agentii care lezeaza ADN-ul. chiar cancerului. Inactivarea GST. Heterozigotii au o predispozitie la cancer de 3-4 ori fata de normal(limfom. autozomal recesiva caracterizată prin statură mică. telurice. . Ataxia Telangiectasia (AT) Afectiune genetica neurodegenerativa cu o incidenta 1/40000 – 1/100000 si in care frecventa frecventa heterozigotilor este de aproximativ 1%. • Telangiectazia se refera la micile dilatatii ale vaselor de sange. anemie aplastică. leucemie) si afectiuni ale sistemului imunitar. si inaintea genei BRCA 1 de pe cromozomul 17q implicata in cancerul mamar. Mutatia punctiforma. Alterarea genelor de stabilitate. Ataxia telangiectazia-Sindromul Louis–Bar • Ataxia se refera la coordonarea deficitara. I. Substantele precarcinogene sunt metabolizate in carcinogeni potenti. De exemplu hidrocarburile policiclice aromatice (aflatoxina B) prin activare cu citocrom P-450 altereaza structura ADN-ului.000 mutatii / gena / diviziune celulara. anomalii scheletale. Activarea unei protooncogene Mecanisme de activare: Insertia virala. Instabilitatea cromozomiala dobandita 1. incidenţă crescută a leucemiei şi tumorilor solide sensibilitate celulară crescută la agenţii toxici pentru ADN. 2.

Retrovirusuri acut transformante .Insertia virala 1.Transpozitia intr-o regiune cromozomiala activa. Genomul unui retrovirus acut trasformant are pe langa cele trei gene clasice si o gena aditionala v-onc. Mutatiile punctiforme pot fi localizate in regiunile structurale si duc la modificari calitative ale produsilor genici sau pot fi localizate in regiunile reglatoare si duc la modificari cantitative ale proteinelor.Virusuri mecanismul de mutatie prin insertie. Provirusul se insera in acest caz in interiorul unei protooncogene pe care o activeaza . nu produce el insusi oncoproteine 2. -Genele ret in neoplaziile endocrine multiple. env care asigura infectivitatea si capacitatea replicativa. erb B. pulmonar si vezica urinara. 2.pot transforma rapid in cateva zile celulele in cultura si induc formarea tumorilor la gazde potrivite in aproximativ 2-8 saptamini. 4. Retrovirusuri – sunt ribovirusuri(ARN) ce contin in genomul lor oncogene pe care le-au achizitionat din genomul celulelor parazitate.Insertia Reprezinta procesul de intergrare a genomului viral sub forma de provirus in genomul celulei gazda.Translocatii cromozomiale (rearanjari) Sub influenta factorilor mutageni pot apare modificari structurale de tipul translocatiilor ducand la modificarea pozitiei genelor pe cromozom. K-ras.Amplificarea genica Este procesul prin care o protooncogena normala structural este amplificata intr-un numar foarte mare de copii (zeci-sute) astfel incat se va sintetiza o cantitate mare de oncoproteina. Exemple de activare prin amplificare genica : trei familii de gene myc. genomul retroviral este copiat cu ajutorul reverstranscriptazei virale si sunt copiate si oncogenele virale care sunt apoi traduse in oncoproteine ce vor interfera programele vitale ale celulei gazda. 1. Exemple de mutatii punctiforme ce pot activa o protooncogena: -in familia ras (H-ras. Ea duce la sinteza unor proteine anormale sau trunchiate. N-ras) – si apar frecvent in cancerele de colon. pol. 3. Dupa insertia lor in genomul celulei gazda (ca provirusuri). ras. In functie de tipul de virus inserat avem 3 cazuri : 1. Genomul unui retrovirus are tipic trei gene : gag.Virusuri ADN sau ARN nepurtatoare de oncogene care intervin in cancerogeneza prin 3.Mutatia punctiforma Este reprezentata de substitutia unei singure baze azotate cu o alta baza azotata sau de deletia unei baze din structura unei protooncogene. . Aceste oncogene nu au corespondenti celulari. 3. In neuroblastom gena c-myc este amplificata iar in cancerul de san sunt amplificate erb B si cmyc. myc.

Prin utilizarea sondelor de ADN s-a demonstrat ca progresia majoritatii tumorilor solide se coreleaza cu pierderea heterozigotiei. Are loc fuzionarea unei portiuni a protooncogenei cu o portiune a genei de pe cromozomul 22 (bcr) si se formeaza o gena hibrida (bcr/abl) care va duce la sinteza unei proteine hibride (Bcr/Abl) cu activitate tirozinkinazica crescuta. S-a descoperit o translocatie caracteristica. heterozigotiei. care se manifesta in primii ani de viata. 5. 14) in 90% din cazuri. reciproca intre desc cromozomul 8 si cromozomul 14 (t 8. ca urmare a noilor relatii spatiale c-myc este activata dobandind proprietati oncogenice. Un exemplu de pierdere a starii de heterozigotie il constituie retinoblastomul care este o tumora rara (1/20000 de nasteri) a celulelor retiniene. Un rol important in etiologie il au tintarii si virusul Ebstein Barr dar evenimentul central il Eb constituie activarea unei protooncogene. balansata intre segmentele bratelor lungi ale cromozomului 9 uman si cromozomul 22(t 9 . acrocentric observat la 90% din pacientii cu LMC.22). In limfomul Burkitt nu apar gene himerice dar protooncogena este adusa intr-un mediu cromatinian de transcriptie activa. Mai pot apare translocatii (t 2. Alterarea GST contribuie la malignizare doar atunci cand ambele alele ale sale sunt inactivate secvential sau se pierd. Fiecare din cele trei apropie protooncogena c-myc de una din genele pentru imunoglobuline. 8) in 5% din cazuri si t (8. transcriptie II. El este produs prin translocatie reciproca . Copiii cu retinoblastom au risc mare sa dezvolte in adolescenta sau la varsta adulta alte neoplazii. Celulele normale ale copiilor cu Rb ereditar sunt heterozigote pentru markerii ADN (au o alela normala). Ei sunt purtatorii unei mutatii in adoles celulele germinale ale unuia dintre parinti Gena este localizata pe cromozomul 13 si se noteaza cu Rb. Inactivarea genelor de supresie tumorala-Retinoblastomul tumorala-Retinoblastomul Forma ereditara are transmitere autozomal dominanta.Cel mai cunoscut rearanjament cromozomial specific neoplazic este cromozomul Philadelphia (Ph1) – un cromozom mic. Exista doua forme maligne: forma ereditara si forma sporadica. 22) in 5% din cazuri. Punctul de ruptura de pe cromozomul 9 este situat intr-un intron al protooncogenei (c-abl) spre capatul bratului q si care este translocat de pe cromozomul 9 pe cromozomul 22. avand ca rezultat apoptoza. Inactivarea genelor de supresie tumorala • GST codifica semnale antiproliferative si proteine care inhiba mitoza si cresterea celulara. In celulele tumorale starea de heterozigotie este pierduta datorita deletiei alelei normale. GST inhiba formarea tumorilor prin 2 mecanisme: prin proteinele produse inhiba mitoza sau prin mentinerea starii de heterozigotie a alelei. oncogenice. normala). sporadica. Inactivarea genelor de supresie tumorala-Proteina p53 tumorala-Proteina .Transpozitia intr-o regiune cromozomiala activa Limfomul Burkitt este o tumora frecventa in copilarie si se intalneste relativ frecvent in regiunile cu malarie din Africa Centrala si Noua Guinee.

5 mutatii ale MCC apar in 40% din cancerele sporadice colorectale dar si in formele familiale gena WT1 (Tumora Wilms 1) pe cr. gena DCC ( Deleted in Colorectal Carcinoma) – situata pe cr. III. 2. . Exemple de GST gena APC (Adenomatosus Poliposis Coli) CR5. genetice. 11 si se exprima in rinichi. mutatii ale acestei gene produc polipoza adenomatoasa familiala cu transmitere autozomal dominanta. gena p53 (Protein 53 kDalton) pe cr. 7) implicate in susceptibilitatea la cancerul cz (cz (cz de colon. Blocheza multiplicarea celulara daca: -celula are ADN afectat sau -daca exista alte tipuri de afectare celulara prin apoptoza. chimici. cz 2. Alterarea genelor de stabilitate (antimutationale) Integritatea moleculelor de ADN este mentinuta de sisteme enzimatice multiple care corecteaza leziunile ADN aparute spontan sau induse de agenti fizici sau chimici. aparat genital si splina gena Rb (Retinoblastom) cr. . Genele de stabilitate sunt implicate in integritatea structurala a moleculelor de ADN si conservarea informatiei genetice. colon Pierderea stabilitatii genomului poate fi considerata o stare precanceroasa. asimptomatici cu risc de a se transforma malign. Pierderea heterozigotiei apare in 70 % din cancerele colorecatale si in 40 % din adenoamele de colon.22 este responsabila de forma acustica a bolii gena BRCA 1 (Breast Cancer 1) pe cr. Aceasta se coreleaza cu riscul crescut de dezvoltare a cancerului.18. 2 si genele hPMS 1 (cz. un sindrom neoplazic familial gena NF2 pe cr. tumori cerebrale. 2) si hPMS 29 (cz. gena MCC (Mutated in Colorectal Cancer) pe cr. 13 gena NF1 (Neurofibromatoza 1) – pe cr. Clinic se manifesta prin aparitia a sute de mici polipi adenomatosi. Mutatiile genelor ce codifica acest sistem de corectare a leziunilor ADN duce la instabilitate genomica. Alterari ale DCC apar si in cancerul de pancreas. care actioneaza asupa leziunilor de ADN si secundare care previn acumularea unui numar critic de leziuni in genom In 1993 a fost descrisa prima gena de susceptibilitate la cancerul de colon non-polipozic: hMSH 2 de pe cz.Produsul proteic este o proteina de 53 kilodaltoni.17 este una dintre cele mai importante gene cu rol in inhibarea cresterii si proliferarii anarhice si impiedicarea aparitiei tumorilor. In 1994 a fost descrisa o alta gena de susceptibilitate pentru cancerul familial de colon: hMLH 1 de pe cz. genomica. ereditar.17 si produce modificari in cancerul de san ereditar. 17 si raspunde de aparitia neurofibromatozei von Recklinghausen. cancerului. Mecanismele genelor antimutationale pot fi clasificate in primare. Ea poate fi constitutionala si se transmite ereditar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful