UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 336.761(478):005(043.2)=135.1 B-54

Svetlana BÎRLEA EFICIENTIZAREA MECANISMULUI DE GESTIUNE A PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Specialitatea: 08.00.05 – Economie şi management (în ramură) TEZĂ DE DOCTOR ÎN ECONOMIE

Conducător ştiinţific: Oleg BUGA, Doctor habilitat în economie, Conferenţiar universitar _______________________ Autorul Svetlana BÎRLEA _______________________

CHIŞINĂU – 2007 1

CUPRINS .................................................................................................................................10 CAPITOLUL I. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE....................................................................................11 1.1. Piaţa valorilor mobiliare: evoluţia, organizarea, funcţionarea şi rolul ei în economia de piaţă........................................................................................................11 1.2. Evoluţia pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova.......................31 1.3. Gestiunea resurselor investiţionale în economia naţională prin intermediul pieţei valorilor mobiliare..........................................................................50 1.4.Tendinţe actuale ale evoluţiei pieţei valorilor mobiliare...........................58 CAPITOLUL II. BURSA DE VALORI ŞI ROLUL PRIORITAR AL ACESTEIA ÎN GESTIUNEA PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE..................74 2.1. Istoric şi evoluţie......................................................................................74 2.2. Rolul şi locul bursei de valori pe piaţa valorilor mobiliare......................89 2.3. Bursa de valori - parte componentă a mecanismului de reglementare a pieţei valorilor mobiliare.............................................................................................98 CAPITOLUL III. PROBLEME FUNDAMENTALE, PREMISE ŞI CONDIŢII ALE EFICIENTIZĂRII MECANISMULUI DE GESTIUNE A PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.............................103 3.1. Necesitatea şi importanţa reglementării ca element principal al mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare..............................................103 3.2.Funcţiile şi formele organizatorice ale influienţei statale asupra mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. ...........................................115 3.3. Modalităţi de eficientizare a mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova...............................................................................127 CONCLUZII şi RECOMANDĂRI........................................................................136 LISTA ABREVIERILOR.......................................................................................144 .................................................................................................................................144 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................145 ADNOTARE............................................................................................................157 CUVINTE-CHEIE .................................................................................................160 ANEXE ....................................................................................................................161 INTRODUCERE 2

Actualitatea temei de cercetare. Piaţa valorilor mobiliare apare ca unul din mecanismele-cheie de atragere a resurselor băneşti în scopul investiţiilor, modernizării economiei, stimulării creşterii economice. Cu toate acestea, piaţa mondială a valorilor mobiliare, după cum ne arată practica ultimilor ani, poate fi sursa instabilităţii economice, a riscurilor macroeconomice şi a „zguduiturilor” sociale. Cele mai problematice fiind pieţele mobiliare în formare, printre care se numără şi piaţa valorilor mobiliare naţională. Importanţa şi necesitatea acestei pieţe este de necontestat. Considerăm că, pentru buna funcţionare a mecanismului economiei de piaţă, piaţa valorilor mobiliare este componenta care contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective: finanţarea activităţii economice, asigurarea mobilităţii capitalului şi minimizarea riscului investiţional. Piaţa valorilor mobiliare este una din cele mai importante structuri ale economiei de piaţă. La etapa actuală de dezvoltare a economiei naţionale, un rol deosebit îi revine pieţei valorilor mobiliare, care asigură acumularea de capital atît din interior, cît şi din exterior şi, în acelaşi timp, direcţionarea acestuia în dezvoltarea şi prosperarea economiei naţionale. Din aceste considerente se acordă o atenţie deosebită instrumentelor de conducere utilizate de către autorităţile administrative şi anume: reglementării şi supravegherii pieţei valorilor mobiliare ca elemente funcţionale ale mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. Prin intermediul acestora, autorităţile administrative stimulează sau blochează dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. Dat fiind rolul primordial pe care îl jocă această piaţă în economia fiecărei ţări, tratarea acestui subiect prezintă un interes de maximă actualitate. Piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova a apărut în urma procesului de privatizare a patrimoniului de stat. Din momentul creării şi pînă în prezent au avut loc oscilaţii spectaculoase în parametrii de bază ai funcţionării acestei pieţe. O influenţă negativă asupra mecanismului funcţionării pieţei valorilor mobiliare naţionale au avut-o crizele financiare internaţionale, un exemplu concret fiind criza 3

ca unul dintre cei mai importanţi factori ai dezvoltării economiei naţionale. va stimula ridicarea eficacităţii economice naţionale în general. La momentul actual.S. care ar servi intereselor naţionale şi care ar fi integrată efectiv pe piaţa mondială de capital.S. în scopul creşterii rolului investiţiilor pe această piaţă. Un motiv în plus îl constituie noutatea domeniului respectiv şi lipsa cunoştinţelor în acest domeniu. Rolul evident în garantarea şi dezvoltarea unei pieţe eficace a valorilor mobiliare îi aparţine statului.. apar noi posibilităţi de plasare a resurselor disponibile şi totodată noi oportunităţi de accesare a pieţelor financiare. în acest mod. Cercetarea rolului statului privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare autohtone şi eficientizarea mecanismului de gestiune a acestei pieţe este una din principalele părţi componente ale acestui studiu. Promovarea politicii de stat direcţionată spre eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. deoarece aceste fenomene au adus beneficii considerabile economiilor naţionale şi investitorilor.R. Majoritatea populaţiei are o atitudine incertă faţă de tot ce este legat de piaţa valorilor mobiliare. Într-un context în care pieţele financiare se integrează şi se globalizează într-un ritm accelerat. asigurînd. Un loc aparte în lucrare a fost rezervat tratării a două concepte strîns legate între ele. deoarece sistemul de protecţie a riscurilor în Republica Moldova nu corespunde nivelului european. va duce la creşterea unui sector financiar competitiv şi a unei pieţe de capital dezvoltate în ţara noastră. piaţa valorilor mobiliare autohtonă se confruntă cu o serie de probleme generale legate de instabilitatea economiei naţionale şi probleme specifice acestei pieţe printre. care se evidenţiază: interesul scăzut al populaţiei privind investiţiile în valori mobiliare şi activitatea scăzută a emitenţilor pe acest segment al pieţei financiare. atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova. şi anume: integrarea şi globalizarea pieţei valorilor mobiliare. în urma căreia o mulţime de investitori şi-au pierdut mijloacele băneşti.din fosta U. 4 . Anume statul trebuie să manifeste diverse acţiuni asupra pieţei valorilor mobiliare.

asigurînd o dezvoltare stabilă a acestui segmet al pieţei financiare. Astfel. minimizarea riscurilor. Toate acestea dovedesc actualitatea temei de cercetare. tot mai rămîne deschisă problema privind analiza factorilor fundamentali în determinarea şi elaborarea „scenariului” de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare în formare. Momentele ce ţin de gestiunea pieţei valorilor mobiliare. nu oglindesc tot complexul de probleme privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare şi nici strategiile macroeconomice de dezvoltare a acestei pieţe. în special în perioada de tranziţie.Cercetarea evoluţiei şi stării actuale a pieţei valorilor mobiliare. Însă nici cercetările internaţionale. anumite grupuri de probleme sau doar asupra unor particularităţi ale acestei pieţe. creşterea resurselor tranzacţionate pe această piaţă în scopul transformării pieţei valorilor mobiliare într-un mecanism de finanţare a sectorului real a economiei naţionale. avînd o însemnătate mare pentru economia naţională. Reflectarea acestor probleme importante a determinat cercetarea temei respective. piaţa valorilor mobiliare. în cele mai multe cazuri. Actualitatea temei de cercetare este condiţionată şi de necesitatea realizării unui set de măsuri privind eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. practic nu sunt abordate. a problemelor privind dezvoltarea acesteia şi elaborarea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei în acest domeniu al economiei naţionale devin deosebit de importante şi actuale. Gradul de studiere a temei de cercetare. se află şi sub influenţa factorilor globali ai dezvoltării economice în fiecare ţară. cît şi a economiei mondiale în întregime. încă nu este dat răspunsul la întrebarea despre politica macroeconomică de lungă durată. fiind parte componentă a pieţei financiare. mecanismele şi priorităţile sale de dezvoltare. De asemenea. punînd accentul doar pe unele aspecte ale acestor strategii. În acelaşi timp. 5 . şi în timpul de faţă.

supravegherea. Legile Republicii Moldova. determinarea necesităţii şi a rolului reglementării pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele sarcini: examinarea abordărilor ştiinţifice a conceptului de piaţă a valorilor mobiliare. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific îl constituie lucrările de specialitate ale economiştilor autohtoni şi străini în domeniile teoriei economiei de piaţă. caracterizarea din punct de vedere macroeconomic a pieţei valorilor mobiliare naţionale comparativ cu alte pieţe dezvoltate sau în curs de dezvoltare. diverse publicaţii periodice ale specialiştilor autohtoni şi străini.Scopul cercetării constă în cercetarea şi determinarea concepţiilor şi perspectivelor dezvoltării pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova şi formularea direcţiilor de eficientizare a mecanismului de gestiune a acestei pieţe. reglementarea. funcţiile statului privind eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare ca parte componentă a pieţei financiare. Au fost examinate lucrările 6 . studierea evoluţiei pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova şi evaluarea situaţiei curente a pieţei. cercetarea funcţiilor statului pe piaţa valorilor mobiliare. elaborarea recomandărilor privind eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. îndeosebi. Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova. extinderea aspectelor teoretice privind esenţa pieţei valorilor mobiliare şi a formelor sale instituţionale. ca factori de succes în procesul de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. Obiectul cercetării îl constituie sistemul pieţei valorilor mobiliare naţionale şi. ca element principal al mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare.

inducţia şi deducţia. Anghelache. I. Rapoartele anuale şi Buletinele informative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. precizarea rolului statului pe piaţa valorilor mobiliare naţionale şi a acţiunilor din partea sa. Guţu. Studiul de faţă constituie o lucrare cu aspect practic şi aplicativ pentru toţi participanţii pieţei valorilor mobiliare atît sub aspect metodologic. stabilirea necesităţii şi importanţei procesului de reglementare ca element principal al mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare de către autorităţile administrative competente. Миркин. reprezentarea grafică a evenimentelor şi fenomenelor investigate. A. ceea ce va contribui la creşterea eficienţei atît a pieţei valorilor mobiliare naţionale. materialele Băncii Naţionale a Moldovei. cît şi de talie internaţională. Galearschi. Gray. Fabozzi etc. cît şi a sectorului real al economiei în ansamblu. Noutatea ştiinţifică constă în următoarele: dezvoltarea conceptului de piaţă a valorilor mobiliare. J. La elaborarea acestui studiu au fost utilizate cu preponderenţă metode tradiţionale de cercetare: metoda dialectică – analiza. Ca bază informaţională pentru elaborarea acestei cercetări au fost consultate publicaţiile periodice în ziarele şi revistele din Republica Moldova. S. cît şi sub cel al soluţionării problemelor stringente care 7 . orientate spre procesul de dezvoltare şi modernizare a acestei pieţe. Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă. Фельдман. S. Au fost utilizate metode matematice şi statistice. И. precum: I. identificarea problemelor generale care frînează dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare naţionale şi elaborarea unui set de propuneri privind stimularea şi eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. analiza comparativă. evidenţierea rolului statului pe piaţa valorilor mobiliare în condiţiile globalizării economiei mondiale. analogia. Popa. G. sinteza. A.specialiştilor autohtoni. Buletinele informative ale Bursei de Valori a Moldovei.

în general. Chişinău. indicaţiile şi recomandările formulate în ea vor putea duce la redresarea situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare naţionale şi. cele mai importante fiind următoarele: Conferinţa ştiinţifică internaţională: „Locul şi rolul organelor publice în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.a. Materialele cercetărilor efectuate au fost expuse în 14 lucrări publicate cu un volum total de 4. Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Chişinău. 16-17 aprilie 2008. Aprobarea lucrării. Astfel. Cahul. Ideile principale şi rezultatele de bază ale prezentei cercetări au fost prezentate şi expuse la diverse conferinţe şi simpozioane ştiinţifice.0 c. Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. la predarea disciplinelor în domeniul respectiv. Conferinţa ştiinţifică de totalizare a activităţii de cercetare a cadrelor didactice. vor putea fi utilizate de către autorităţile administrative în scopul soluţionării problemelor existente în economia naţională. Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică: „Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a Serviciului Public din Republica Moldova ”. 20 mai 2004. Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. şi a pieţei valorilor mobiliare. Chişinău. în acelaşi timp. 11 decembrie 2003. 21 mai 2008. în particular. Conferinţa teoretico-practică: „Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice prin prisma cercetărilor colaboratorilor academiei”. Valoarea aplicativă a lucrării este determinată şi de posibilitatea utilizării ei în calitate de suport didactic în cadrul procesului de instruire. 8 .există pe piaţa naţională.

totodată. modernizarea şi gestiunea pieţei valorilor mobiliare. 9 . Se analizează evoluţia pieţei primare. În Introducere este argumentată actualitatea temei. este argumentată necesitatea şi importanţa acestei instituţii pe piaţa valorilor mobiliare. În Capitolul II – „Bursa de valori şi rolul prioritar al acesteia în gestiunea pieţei valorilor mobiliare” – se examinează şi se determină conceptul de bursă de valori. În Capitolul I – „Principalele caracteristici ale pieţei valorilor mobiliare” – sunt analizate abordările teoretice din literatura ştiinţifică ale conceptului de piaţă a valorilor mobiliare. precum şi rolul ei prioritar în dezvoltarea. dezvoltarea şi rolul ei în economia de piaţă şi depistarea problemelor funcţionării în acest domeniu şi determinarea căilor de soluţionare a lor. concluzii şi recomandări. sunt expuse propuneri concrete privind măsurile necesare pentru eficientizarea mecanismului de gestiune a segmentului respectiv al economiei naţionale. trei capitole. precum şi a rolului şi funcţiilor statului în procesul de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. a pieţei secundare a valorilor mobiliare în Republica Moldova şi evoluţia pieţei valorilor mobiliare în condiţiile globalizării economiei mondiale şi în condiţiile progresului Tehnologiilor Informaţionale. sunt determinate perspectivele dezvoltării acestei pieţe. noutatea ştiinţifică şi valoarea ei practică şi se face o caracterizare succintă a lucrării. bibliografie. este precizat scopul lucrării. Scopul şi problematica complexă a cercetării au determinat structura tezei. constituită din introducere. formarea.Structura tezei. Capitolul III – „Probleme fundamentale. De asemenea. premise şi condiţii ale eficientizării mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova” – este consacrat depistării motivaţiei şi posibilităţilor reglementării pieţei valorilor mobiliare naţionale ca element principal al mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. Sunt examinate şi evidenţiate problemele de dezvoltare ale segmentului respectiv şi. apariţia şi evoluţia acestei instituţii.

Cuvinte-cheie: valori mobiliare. supraveghere. rolul statului. acţiuni. obligaţiuni. 10 . dealer. reglementare.În Concluzii şi Recomandări sunt expuse rezultatele investigaţiilor şi sunt formulate concluzii şi recomandări. piaţa secundară. piaţa primară. piaţa de valori mobiliare. integrare şi globalizare economică. Publicaţii: Ideile principale şi conţinutul de bază al tezei au fost reflectate în 14 articole ştiinţifice publicate în diverse reviste de teorie şi practică economică. bursa de valori.

Este o piaţă a cărei necesitate este de necontestat. considerăm că. pentru buna funcţionare a acestui mecanism.CAPITOLUL I. organizarea. Indiferent de afirmaţiile care se pot face pe această temă. În ţările aflate în faza de tranziţie la economia de piaţă. Piaţa de capital este astăzi o realitate întîlnită în orice economie modernă. piaţa financiară este în faza de formare şi se pune acut problema asigurării liberei sale funcţionări. p. Piaţa valorilor mobiliare: evoluţia. care în ţările cu economia de piaţă dezvoltată nu numai există dar şi funcţionează.1. este caracterizată de existenţa unor pieţe specializate unde se întîlnesc cererea şi oferta de active financiare necesare dezvoltării în cadrul firmelor a producţiei de bunuri şi servicii [73. generatoare de oportunităţi şi în egală măsură de risc pentru toate categoriile de participanţi la activitatea economică. care astfel tind spre un echilibru relativ. preţul reglează continuu oferta cu cererea. piaţa de capital este componenta care contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective majore: finanţarea activităţii economice şi asigurarea 11 . PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE 1. cînd liberă fiind. 3]. indiferent de nivelul său de dezvoltare. Această piaţă specializată este piaţa de capital (în accepţiunea sistemului european) sau piaţa financiară (conform teoriilor sistemului anglo-saxon) . funcţionarea şi rolul ei în economia de piaţă Pieţele reprezintă una din cele mai mari invenţii sociale [65. p. Importanţa şi utilitatea pieţei de capital în buna funcţionare a mecanismului economiei de piaţă este astăzi un lucru de necontestat. o structură extrem de dinamică şi inovativă. Se ştie că o piaţă funcţionează bine numai atunci. Orice economie naţională. 11] şi una dintre principalele pieţe existente în economia de piaţă este piaţa financiară. în permanentă adaptare la mediul economic şi în acelaşi timp factor de influenţă al acestuia.

Existenţa şi gradul de dezvoltare a pieţei de capital a devenit şi pentru economia noastră naţională un etalon al gradului de evoluţie şi dezvoltare a economiei de piaţă funcţională. Cîteva secole mai tîrziu. Armatorii şi comercianţii veneţieni. Ulterior au mai apărut şi alte centre. oamenii bogaţi din Roma Antică. Bursa din Anvers a devenit cel mai puternic centru financiar al secolului al XVI-lea. Conform surselor tradiţionale greceşti. Avîntul pe care comerţul l-a luat la Mesopotami i-a determinat pe comercianţi să împrumute bani pentru a-şi dezvolta activităţile. precum cele din Lyon. Istoria şi evoluţia instituţiei bursiere sunt prezentate pe larg în capitolul II. au constituit societăţi financiare şi bursiere (numite „societates publicanorum”). în locul barterului primitiv au început să fie folosite monede de aur şi argint numite „lidieni” după numele străvechii ţări Lidia din Asia Mică. care au rivalizat cu cel din Anvers. specifică atît pieţelor financiare cît şi pieţelor de capital. în timpul Evului Mediu. şi minimizarea riscului investiţional. primele operaţiuni bancare s-au bazat pe împrumutul cu dobîndă. Paris. prin care erau cumpărate s-au vîndute acţiuni. fiind apoi redescoperit de italieni. după numele familiei Van der Bursen. 12 . a fost creat un centru financiar şi comercial unde se desfăşurau aceste schimburi. Două secole mai tărziu. care locuia la Bruges. Pieţele financiare îşi au originile cu mult înaintea erei creştine. Astfel. romanii au perfecţionat acest sistem şi au inventat sistemul bursier. care funcţiona doar pe perioada unei călătorii. şi clădirea unde aveau loc tranzacţiile se numea „bourse” (bursă). au creat bursa temporară. în secolul al XIV-lea. Londra şi Amsterdam. Prăbuşirea Imperiului Roman a atras după sine şi pe cea a sistemului bursier pentru o perioadă de aproximativ 500 de ani. Apoi. Acest centru se afla în Flandra. numiţi „publicani”. prin jurul anului 1000. oraşul Genova decide să emită împrumuturi garantate prin resursele obţinute din impozitul pe sare şi.mobilităţii capitalului pe principii de eficienţă economică. mai precis la Anvers.

Primele pieţe financiare viabile s-au dezvoltat în Anglia. domina lumea şi deţinea supremaţia în domeniul comerţului şi al finaţelor. Începutul anilor ’80 a reprezentat. După C. numită „New York Stock Exchange”. alături de New York Stock Exchange în SUA funcţionează şi alte burse de valori. pe termen lung. prin piaţă financiară se înţelge (schema 1. cînd Anglia cea mai importantă putere a vremii de atunci. pentru ţările capitaliste dezvoltate. un grup de mici investitori americani. În prezent. şi a cuprins în următorii 10 ani. la care se adaugă piaţa eurocapitalurilor. o dată cu începutul capitalismului – în secolul al XVI-lea – şi cu multiplicarea societăţilor. În secolul al XVIII-lea. Prima a fost înfiinţată în 1540. Kiriţescu. Sfera de cuprindere a noţiunii de piaţă financiară diferă de la o ţară la alta. Spania şi în alte ţări europene. precum şi b) organismele care facilitează întîlnirea cererii şi ofertei. Piaţa financiară internaţională se compune în prezent din totalitatea pieţelor financiare naţionale pe care sunt permise tranzacţiile cu valori mobiliare străine. care pentru următorii 200 de ani va deveni numărul unu între bursele lumii. perioada de afirmare a unui stadiu economic. au pus bazele instituţiei. întreaga piaţă internaţională. pe care se emit titluri în eurovalute. unde sunt tranzacţionate acţiunile companiilor care nu îndeplinesc condiţiile impuse de burse.1): a) cererea şi oferta de capital pentru plasamente. precum şi piaţa extrabursieră NASDAQ. Franţa. 13 . a avut loc un eveniment important: la 17 mai 1792. al economiei de piaţă al transformării pieţei financiare într-un „motor al creşterii economice a multor regiuni”.1.Însă. a apărut necesitatea înfiinţării unei burse adevărate. Modernizarea pieţei financiare a fost iniţiată în 1975 în SUA.

prin intermediul unei multitudini de tehnici. Astăzi. între acestea conturîndu-se două concepţii majore.Instituţii cererea Tehnici Mecanisme Piaţa financiară Schema 1. Prin urmare.1 Structura pieţei financiare * *Sursa: Elaborată de autor oferta Deci. unde se confruntă cererea şi oferta de resurse financiare. În concepţia continental-europeană. piaţa financiară este de fapt un ansamblu de pieţe organizate. cea anglo-americană şi cea continental-europeană. piaţa financiară este formată din piaţa de capital (unde se emit şi se negociază valorile mobiliare pe termen lung) şi piaţa monetară (unde se emit şi se negociază valori mobiliare pe termen scurt).1. a practicilor. În concepţia anglo-americană. Dar este cert faptul. 14 . interferenţa produselor şi pieţelor. fiecare cu trăsăturile şi practicile sale. Nu poate fi concepută o economie modernă fără existenţa unei pieţe active de capital. structura pieţei financiare a cunoscut în literatura de specialitate diverse abordări. participanţilor şi mecanismelor. ideea este că piaţa de capital cuprinde piaţa financiară şi piaţa monetară. În literatura de specialitate abordările diferă în dependenţă de perspectiva specifică a spaţiului economico-financiar. face deosebit de dificilă sarcina definirii pieţei de capital. că astfel de pieţe specializate au o importanţă deosebită pentru finanţarea economiei naţionale. instituţii şi mecanisme specifice.

Există însă şi autori care nu diferenţiază cei doi termeni. 19]. Piaţa primară Piaţa de capital Piaţa financiară Piaţa monetară Piaţa primară Piaţa secundară Piaţa secundară Schema 1. În prezenta lucrare va fi utilizat atît termenul de piaţă fianciară. 15 . pieţele de credit şi piaţa financiară.2 Structura pieţei financiare în sens restrîns [47].În literatura română de specialitate pot fi întîlnite ambele concepţii asupra pieţei financiare. 44]. la cele enunţate anterior. care.1. Carmen Condureanu. Profesorul Ioan Popa are următoarea concepţie: „piaţa financiară (în sens larg) se împarte în piaţa creditului sau piaţa bancară şi piaţa titlurilor financiare (piaţa financiară în sens retrîns). piaţa financiară şi piaţa de capital. Structura pieţei financiare în sens restrîns este redată în schema 1. În concluzie. este formată din piaţa de capital şi piaţa monetară” [90. iar piaţa financiară o defineşte ca locul de întrunire a ofertei de resurse băneşti disponibile în economie cu cererea de capital pe termen lung emise de sectoarele active din economia de stat [49.2. „este justificată substituirea frecventă a termenului de piaţă de capital cu cel de piaţă financiară şi nu invers” [93. 6]. p. structurează pieţele de capital în piaţa monetară. p. p. putem afirma că: locul unde se concentrează cererile şi ofertele de bani şi de valori mobiliare pe piaţa naţională sau pe piaţa internaţională îl constituie piaţa financiară.1. cît şi cel de piaţă de capital. fără ai considera termeni sinonimi. după caz. la rîndul ei. Deci.

termenul îmbogăţindu-şi înţelesurile şi mai mult. Cînd această „rezervă” este suficientă şi depăşeşte necesarul pentru consumul personal. În secolele XIII-XIV. Capital se numeşte totalitatea produselor de capital. 16 . traversînd diverse etape. bunuri. această noţiune a dobîndit o largă circulaţie în documentele vremii. se divizează în piaţa bancară şi piaţa nebancară [164]. Punctul de plecare. Termenul de capital a fost introdus în limbajul de specialitate încă din secolele XI-XII. proces de circulaţie. p. În continuare ne vom referi doar la una din componentele pieţei financiare: piaţa de capital. la nivelul reglementărilor. p. p. Piaţa de capital naţională aparţine segmentului nebancar. Francois Quesnay. în care oamenii se conduc de evidenţa contabilă a capitalului” [114.230238]. cheag pentru o afacere. acestui termen i s-au atribuit sensurile de: fond. în încercarea de a defini capitalul. p. 58]. dovedeşte această idee [116. 459]. Dobrotă. care este format dintr-o totalitate de mijloace de producţie [41. p. ceea ce rămîne poate fi investit. ce se află în repaos” [115. defineşte piaţa de capital ca loc de întîlnire între nevoile de resurse băneşti ale întreprinzătorilor şi disponibilităţilor băneşti ale menajelor. N.. p. produse. Iniţial.121]. 43]. Fondatorul doctrinei fiziocratice. stoc de mărfuri. În perioada secolelor XIX-XX capitalul se defineşte ca colecţie de resurse. Capitalul poate fi înţeles doar ca mişcare.. utilizate în producţie.481]. „noţiunea de capital este valabilă doar în măsura.. îl prezenta la Adam Smith „rezerva de bunuri a unei persoane”. nu ca obiect. piaţa financiară. Analiza de sinteză a noţiunii de „capital”. ale gospodăriilor de familie. cu scopul de a aduce un venit. „Partea de la care se aşteaptă un venit se numeşte capitalul său” [41. bani aducători de venituri (dobînzi).În Republica Moldova. „capitalul este mişcare. a analizat pentru prima dată în istoria gîndirii economice capitalul . făcută de Alfred Marshall. destinate producerii [114.. Conform teoriei Marxiste.

conform specialistului român Constantin Floricel. obligaţiuni. Observăm ca în cazul dat noţiunea de piaţa a valorilor mobiliare este definită la general. O nouă definiţie a noţiunii de piaţă a valorilor mobiliare a fost dată în Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare în vigoare: „piaţa valorilor mobiliare este piaţa unde are loc emisiunea. Astfel. însă definiţia dată conţine unele incorectitudini (este incorectă afirmaţia precum că „piaţa hîrtiilor de valoare este o parte a pieţei capitalului de împrumut”. unde se efectuează emiterea şi cumpărarea-vînzarea hîrtiilor de valoare” [3]. cu ajutorul unor 17 . fiindcă acţiunile sunt instrumente ale pieţei hîrtiilor de valoare nu a pieţei capitalului de împrumut). Nu este evidenţiat între cine are loc acest transfer de valori mobiliare. noţiunea de piaţă a hîrtiilor de valoare (substituită mai tărziu prin piaţa valorilor mobiliare) a fost definită pentru prima dată în Legea privind circulaţia hîrtiilor de valoare şi bursele de valori: „Piaţa hîrtiilor de valoare este o parte a pieţei capitalului de împrumut. adică că piaţa de capital este parte componentă a pieţei financiare. într-un mod mai restrîns. Din definiţiile enunţate anterior putem constata că la noi în ţară se conturează concepţia anglo-saxonă. plasamentul şi circulaţia valorilor mobiliare” [8].Piaţa de capital. Tot mai frecvent pentru piaţa de capital (capital market) se foloseşte sinonimul de piaţă a valorilor mobiliare (securities market). bonuri de tezaur). reprezintă ansamblul tranzacţiilor cu titluri pe termen lung şi mediu a căror valoare se modifică prin negociere (acţiuni. piaţa de capital poate fi definită ca: „ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor de la cei care au surplus de capital (investitori) către cei care au nevoie de capital (emitenţi). În Republica Moldova. Piaţa de capital s-a format şi evoluează în relaţie cu dezvoltarea economiei de piaţă concurenţial-funcţională şi cu celelalte pieţe specifice din economie. adică cine sunt partcicipanţii profesionişti la această piaţă şi cine sunt intermediarii financiari între participanţii profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare.

443]. în primul rînd. profesorul Ia. registratorii. 100]. 56]. Unul dintre cei mai renumiţi specialişti în domeniul pieţei valorilor mobiliare. piaţa extrabursieră) şi. organizaţiile de clearing. de asemenea considera aceşti doi termeni sinonimi [118. Din cele expuse deducem că în domeniul valorilor mobiliare. infrastructura de piaţă (depozitarele. numită deci şi piaţa valorilor mobiliare. prin specificul obiectului său – valorile mobiliare. conceptul de „piaţă a valorilor mobiliare” constituie dintr-un punct de vedere sistemul relaţiilor economice privind procesul de schimb. Bulatova defineşte piaţa valorilor mobiliare astfel: „locul de schimb unde în calitate de marfă sunt utilizate valori mobiliare” [109. Deci. în emitenţi şi investitori. de emitent al unor valori mobiliare şi investitor în alte valori mobiliare. p. 57].în centrul căruia marfa este reprezentată de „valori mobiliare”. un în sfîrşit. Piaţa de capital. definiţia „piaţă” cuprinde atît aspectele instituţionale cît şi cele ce ţin de infrastructura sa. este cert faptul de a considera sinonime piaţa de capital şi piaţa valorilor mobiliare. „Piaţa valorilor mobiliare este sistemul relaţiilor economice între cei care emit şi vînd valori mobiliare şi acei care le cumpără şi devin deţinătorii lor” [110. pieţele organizate: bursa de valori. 18 . p. însuşi marfa – valorile mobiliare. Iar din alt punct de vedere. p. Această structurare a participanţilor pieţei. brokerii şi dealerii – reprezentînd intermediarii procesului de schimb).vehicule sau instrumente specifice (valori mobiliare) şi prin intermediul unor operatori specifici (societăţile de servicii de investiţii financiare)” [34. nu semnifică neapărat că cele două categorii sunt reciproc exclusive – este chiar normal ca o entitate să se găsească concomitent în ambele ipostaze. Astfel. p. iar mecanismele pieţei sunt transferurile de valori mobiliare între participanţii pieţei: emitenţi şi investitori. Mirkin. se deosebeşte de alte tipuri de piaţă. Constatăm că în ambele concepte (piaţa de capital şi piaţa valorilor mobiliare) obiectul pieţei sunt valorile mobiliare. prin piaţa valorilor mobiliare se subînţelege sistemul de instituţii din care ea este constituită (participanţii la schimb – emitenţii şi investitorii.

care conferă deţinătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului (drepturi de proprietate sau de creanţă asupra acesteia). obligaţiunile. 60]. 381]. Valorile mobiliare reprezintă titluri financiare care confirmă drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane în raport cu altă persoană. fără înscrierea respectivă în registrul deţinătorilor 19 .Astfel. 11]. Conform „Dicţionarului bursier”. p. conform legii şi în condiţiile specifice de emisiune a acestora. Importanţa lor pentru posesor constă în drepturile pe care le conferă deţinătorului şi în posibilitatea simplificată de a transmite aceste drepturi altor persoane [129. o valoare mobiliară reprezintă un titlu financiar care confirmă drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane în raport cu altă persoană. prin intermediul societăţilor de valori mobiliare. Valori mobiliare pot fi acţiunile. obiectul intermedierii constituindu-l valorile mobiliare [33. piaţa de capital reprezintă un ansamblu de mecanisme şi relaţii prin care se creează legătura dintre deţinătorii şi solicitanţii de capital. drepturi ce nu pot fi realizate sau transmise fără prezentarea acestui titlu financiar. fără înscrierea respectivă în registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative ori documentele de evidenţă ale deţinătorului nominal al acestor valori mobiliare [88. instrumentele financiare ale administraţiei publice centrale şi locale. Răspîndirea lor este condiţionată de faptul că. ele reprezintă un mijloc de plată foarte comod şi permite o transmitere mai simplă a drepturilor asupra diverselor bunuri. precum şi instrumentele financiare derivate sau orice alte titluri de credit (instrumente financiare) încadrate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare în această categorie” [46. p. p. drepturi ce nu pot fi realizate sau transmise fără prezentarea acestui titlu financiar. valoarea mobiliară este „instrumentul negociabil emis în formă materială sau evidenţiat în scrieri în cont. p. 11]. avînd o foarte mare importanţă. Conform legislaţiei Republicii Moldova. „Valorile mobiliare” constituie un atribut inerent economiei de piaţă.

p. printre care: tehnicile de tranzacţionare. oferirea unui instrument practic de implementare a politicii monetare. Fiecare participant la această piaţă urmăreşte realizarea unor aspecte importante pentru activitatea sa. decontarea operaţiunilor. compensarea. Instituţiile de supraveghere urmăresc respectarea principiilor şi reglementărilor generale ale pieţei. Plasarea hîrtiilor de valoare de stat se efectuează prin intermediul licitaţiilor. susţinerea dezvoltării pieţelor de capital. 3]. dimensionarea şi etapizarea procesului de finanţare. plasate atît pe piaţa internă cît şi pe cea externă. art. iar investitorii de strategiile moderne de gestionare a portofoliilor. Piaţa de capital este acea piaţă specializată unde se întîlnesc şi se reglează în mod liber cererea şi oferta de active financiare pe termen mediu şi lung.de valori mobiliare nominative ori în documentele de evidenţă ale deţinătorului nominal al acestor valori mobiliare [8. urmărind următoarele obiective: obţinerea unei surse neinflaţioniste de finanţare. creditarea. Fascinaţiile pieţei de capital sunt numeroase. Este piaţa pe care se tranzacţionează în mod liber valori mobiliare: acţiuni (reprezintă titluri financiare negociabile ce conferă deţinătorului poziţia de proprietar colectiv asupra proprietăţii indivizibile a societăţii emitente [58. Creatorii şi administratorii de pieţe sunt preocupaţi de aspecte mai puţin vizibile publicului larg. şi în acelaşi timp. În 1995 Ministerul de Finanţe al Republicii Moldova a decis ca unica sursă de finanţare a deficitului bugetar să fie hîrtiile de valoare de stat. De aceea este necesar să înţelegem ce este piaţa de capital şi care sunt caracteristicile sale. 3]) şi obligaţiuni (titluri financiare 20 . emitenţii sunt interesaţi de tehnicile. condiţia de existenţă a pieţei însăşi. Astfel. garantarea. Evoluţiile din ultimele decenii din viaţa economică reală au condus la o intensificare a cercetărilor asupra evenimentelor ce au loc pe pieţele de capital din întreaga lume. organizate de către instituţiile specializate. Denumirea de valori mobiliare este preluată din literatura franceză (valeurs mobilièrs). Acestea constituie tehnica.

. regiuni) a căror motivaţie pentru cererea de fonduri este legată de finanţarea cheltuielilor.contractarea unui credit de la o bancă. a deficitului bugetar. p. Avînd nevoie de capital suplimentar. în general. 373]). agenţie publică sau statul – plăteşte periodic o dobîndă. . Orice decizie de achiziţie de noi active presupune obţinerea de capital suplimentar şi. care economisesc sau deţin disponibilităţi pe care doresc să le plaseze eficient. care au nevoie de capital pentru finanţarea unor proiecte de investiţii. Cererea de capital este generată de următorii agenţi economici: statul şi colectivităţile locale (oraşe. obţinerea fondurilor necesare realizîndu-se prin emisiunea de obligaţiuni ale statului sau obligaţiuni municipale.obţinerea unui împrumut prin emisiune de obligaţiuni. Aceste fonduri sunt atrase de către emitenţii de acţiuni sau obligaţiuni. În situaţia cînd societatea face apel la acţiuni şi obligaţiuni ea va intra în sfera pieţei de capital.majorarea capitalului prin emisiune de acţiuni. Rolul ei principal fiind acela de a mobiliza capitalurile persoanelor fizice sau juridice.o companie. de regulă fixă. urmînd să răscumpere obligaţiunea peste un anumit termen [82. iar produsele oferite investitorilor fiind valorile mobiliare. activele pe termen lung sunt finanţate de capitaluri pe termen lung.reprezentînd creanţa deţinătorului acesteia asupra emitentului ei. societăţile comerciale care apelează la piaţa de capital pentru acoperirea nevoilor din diverse sectoare şi care utilizează fondurile disponibile de pe piaţa de capital atît în momentul constituirii cît şi pe parcursul desfăşurării 21 . Motivaţia principală a unei pieţe de capital constă în economisirea şi plasarea valorilor mobiliare ale agenţilor economici în căutare de capital (reprezentanţi ai cererii) către deţinătorii de excendente de capital (reprezentanţi ai ofertei). în general a activelor pe termen lung. firma are mai multe posibilităţi pentru al obţine: . rezultată în urma unui împrumut pentru care acesta din urmă .

Economiile sunt venituri ce depăşesc nevoile de consum care sunt plasate pe piaţa de capital prin cumpărarea de tutluri emise şi care pot îmbrăca următoarele forme: capitaluri disponibile aparţinînd societăţilor comerciale. Oferta de capital este asigurată de investitori. disponibilităţile băneşti ale populaţiei. mobilizarea capitalului disponibil. Aceste societăţi mobilizează fondurile disponibile fie prin emisiunea de acţiuni.activităţii. cu scopul de a obţine avantaje economice sub forma profitului sau a drepturilor de proprietate. asigurînd lichiditatea pieţei. instituţiile bancare şi financiare. Aceasta înseamnă că produsele care există pe piaţă pot fi transferate de la un investitor la altul sau preţul lor poate fi negociat pe pieţele organizate. una din principalele trăsături ale pieţei de capital este legată de negociabilitatea şi transferabilitatea valorilor mobiliare. resursele de finanţare disponibile la un moment dat la nivelul instituţiilor financiare (societăţi bancare. creşterea eficienţei de alocare a investiţiilor. societăţi de investiţii. societăţile de asigurare fac apel la capitalurile disponibile pentru finanţarea activităţii proprii. însă. Astfel. descentralizarea proprietăţii şi distribuţia avuţiei. Oferta de capital este legată de procesul de economisire. Obţinerea de fonduri pentru investiţii active pe termen lung este contribuţia primară a pieţei de capital. creşterea solvabilităţii societăţilor comerciale. Aceştea sunt persoane fizice sau juridice care investesc într-o societate prin cumpărare de valori mobiliare. rolul lor principal este de a facilita circulaţia capitalului. competitivităţii şi solvabilităţii sectorului financiar. case de economii). fie prin emisiunea de obligaţiuni. 22 . Există şi alte contribuţii importante pe care pieţele de capital le pot avea asupra dezvoltării economice şi anume: creşterea eficienţei. tranzacţie etc.

23 . îndeplinind funcţia de adăugare de avere reală în economie. Piaţa primară reprezintă emisiunea de noi acţiuni în cadrul căreia o parte economiseşte. pe care activele sunt comercializate pentru prima dată şi este deosebită de piaţa pe care aceste active vor fi comercializate ulterior. complexitatea ei face ca activitatea operativă să se realizeze printr-un mecanism tot mai complex ce asigură legătura între investitori şi emitenţi. Piaţa primară are funcţia să direcţioneze capitalurile pe termen lung pentru finanţarea economiei naţionale prin colectarea resurselor sub diverse forme [56. care cuprinde tranzacţiile din prima etapă a subscrierii emisiunilor şi distribuirii lor de către un emitent. Mecanismul pieţei primare este prezentat în schema 1. Din acest punct de vedere. Dacă informal piaţa de capital este definită ca simplu loc de întîlnire a vînzătorilor cu cumpărătorii de valori mobiliare. iar alta investeşte.1. p. există două niveluri ale acestui mecanism: piaţa primară şi piaţa secundară. Intermediarii specifici implicaţi sunt societăţile financiare. Piaţa primară este piaţa emisiunilor de valori mobiliare. restructurarea portofoliului de acţiuni şi a acţionariatului. direct sau printr-un intermediar specializat. cunoscută şi sub denumirea de „piaţă la prima mînă”. cu alte cuvinte piaţa primară este piaţa iniţială pentru emiterea nouă a valorilor mobiliare. În sens economic general piaţa primară constituie piaţa.3. Prin piaţa valorilor mobiliare se scumulează resursele băneşti ale persoanelor fizice şi juridice ale statului. bursele de valori mobiliare şi agenţiile de brokeraj de valori mobiliare.- accesul societăţilor noi şi în formare la finanţare. prin emisiune de acţiuni. Acţiunile şi obligaţiunile emise de firme pentru a obţine bani pe termen lung sunt instrumente ale pieţei de capital. 760]. care se repartizează pentru investiţiile capitale productive şi neproductive.

deficitare)

capital

Schema 1.1.3 Mecanismul pieţei primare a valorilor mobiliare*
*Sursa: Elaborată de autor

Odată ce valorile mobiliare au fost emise şi se află în posesia investitorilor, aceştia s-ar putea să nu dorească – la un moment dat – să le mai deţină pentru toată durata lor de viaţă (care este uneori foarte lungă în cazul unor obligaţiuni sau nedefinită pentru acţiunile obişnuite), din diverse motive. Ca urmare – după un timp mai lung sau mai scurt de la achiziţionare – investitorii s-ar putea să dorească să transforme în bani valorile mobiliare pe care le deţin sau să dorească să le schimbe cu alte valori mobiliare. Pentru ca acest lucru să se poată realiza la cel mai bun preţ – atît pentru deţinătorul valorii mobiliare cît şi pentru viitorul cumpărător – a fost necesară organizarea unei pieţe specilizate în acest tip de „comerţ”. Ca urmare, pieţele organizate în scopul asigurării revînzării valorilor mobiliare ce au fost deja puse în circulaţie, prin intermediul pieţei primare, sau numit pieţe secundare. Mecanismul care face legătura între utilizatorii de fonduri (emitenţii) şi cei care deţin capital (investitorii) este prezentat în schema 1.1.4.

Oferta de

(Entităţi

Cerere de Mobilizare de fonduri

capital

EMITENŢI

Emisiune de valori mobiliare
INVESTITORI

(Entităţi excedentare)

24

Piaţa primară

Piaţa secundară

Intermediari Intermediari EMITENŢI Financiari Specializaţi INVESTITORI Financiari Specializaţi INVESTITORI

Schema 1.1.4 Mecanismul pieţei valorilor mobiliare (piaţa primară şi piaţa secundară)*
*Sursa: Elaborată de autor

O piaţă secundară asigură concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare deja emise. Cu timpul pieţele secundare s-au transformat într-un barometru al interesului publicului investitor petru valori mobiliare (în special acţiunile) emise de o companie, un grup de companii, un sector industrial sau poate alte titluri de valoare. Spre deosebire de piaţa primară, care canalizează capitalurile spre emitenţii de valori de mobiliare, piaţa secundară intermediază doar un schimb de bani, respectiv de valori mobiliare, între cei care doresc să deţină, respectiv să vîndă, valorile mobiliare. Unii specialişti consideră că piaţa secundară se numeşte şi piaţa bursieră sau bursa în sens larg [90, p. 41]. Deşi forme encipiente de bursă par a se fi indentificat încă din antichitate, bursele – ca pieţe secundare – au început să se dezvolte din jurul anilor 1100 d.Ch. cînd în marele oraşe europene comercianţii şi deţinătorii de obligaţiuni emise de respectivele oraşe se adunau pe scările catedralei sau piaţa principală a oraşului pentru a negocia şi a tranzacţiona forme primare de valori mobiliare. Rol de „burse” mai jucau şi tîrgurile ce se derulau periodic, în marile oraşe. După 1450 se înregistrează la /Frankfurt/ Main primele tranzacţii cu acţiuni ale unor mine de cărbune din regiunea sileziană. Este probabil că şi înaintea acelei date să se fi înregistrat tranzacţii cu acţiuni aparţinînd altor companii şi în alte ţări ale Europei, dar 25

documentele spun prea puţin deoarece nu exista o clădire sau un spaţiu foarte bine definit unde să deruleze tranzacţiile. Secolele XVI şi XVII sunt cele care marchează construirea clădirilor ce urmau să adăpostească bursele, precum şi apariţia primelor regulamente de funcţionare şi de încheiere a tranzacţiilor. De fapt pînă în secolele XVIII-XIX pieţele secundare – bursele – erau, chiar şi ca spaţiu organizat, un loc fix de întîlnire a celor care doreau să vîndă şi/sau să cumpere valori mobiliare. În plus, pînă la 1771, nu exista o separare a burselor de mărfuri de bursele de valori. La acea dată, în Imperiul Austro-Ungar, prin decretul imperial, Maria Tereza stabilea prima separare dintre bursele de mărfuri şi cele de valori. Secolele XVIII şi XIX marchează întroducerea de reguli mai stricte de tranzacţionare şi de organizare, precum şi de afişare a informaţiilor privind tranzacţiile încheiate şi preţul acestora. În plus, în această perioadă publicul investitor a crescut ca număr şi prezenţa fiecărui cumpărător şi/sau vînzător în incinta bursei a devenit imposibilă. Ca urmare, au apărut agenţii de schimb – persoane specializate în întermedierea încheierii tranzacţiilor în ringul bursei. Odată cu apariţia agenţilor de schimb şi specializarea acestora au apărut şi primele regulamente de selecţie şi primele reguli de conduită. Dar pînă la marele crah al Bursei din New York, în toamna lui 1929, crah care a tras după sine şi prăbuşirea altor burse, nimeni n-a înţeles cît de importantă este o bună reglementare a funcţionării pieţelor secundare şi cît de necesară este asigurarea transparenţei acestor în faţa publicului investitor. În prezent, prin modul ei de organizare, orice piaţă secundară este spectaculoasă şi atrage publicul investitor deoarece ea este [44, p. 15]: o piaţă publică, accesibilă – prin intermediul agenţilor specializaţi – oricărei persoane fizice sau juridice care doreşte să cumpere si/sau să vîndă valori mobiliare; o piaţă organizată – piaţă care are orare stricte de funcţionare şi un mod tipic de încheiere a tranzacţiilor; toate acestea sunt aduse la cunoştinţa publicului investitor;

26

care efectuează din numele său pentru un comision tranzacţii de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare din contul altei persoane la ordinul ei [47. unde sunt tranzacţionate valorile mobiliare aflate deja în circulaţie. prin investire pe piaţa primară în sectoare profitabile sau prin reorientarea investiţiei pe piaţa secundară. Ambele pieţe îndeplinesc însă funcţia de alocare a resurselor financiare. Piaţa secundară nu poate exista fără piaţa primară şi. piaţa de capital cuprinde două segmente [33.- o piaţă reglementată şi supravegheată – piaţa care funcţionează după anumite reguli şi care garantează prin modul de reglementare şi organizare a încheierii tranzacţiilor condiţii echitabile şi corecte pentru toţi participanţii la piaţă. spre companiile cele mai profitabile. o piaţă primară pentru a fi activă trebuie să se bazeze pe o piaţă secundară eficientă. piaţa secundară. în cadrul portofoliului de aţiuni. Deci. 19]: piaţa primară. privită prin prisma producerii şi comercializării valorilor mobiliare. Prin aceste trei caracteristici piaţa secundară asigură încrederea publicului investitor atît în calitatea serviciilor oferite cît şi în corectitudinea tranzacţiilor încheiate. unde emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima oară. Această situaţie este des întîlnită mai ales în ţările în care piaţa primară este mai puţin dezvoltată şi are un impact mai mic asupra publicului investitor. p. mai ales în ceea ce priveşte preţul la care s-au încheiat tranzacţiile cît şi prioritatea de execuţie a ordinelor. dealerilor 27 . Ca urmare a acestor caracteristici şi a spectaculozităţii pieţei secundare. Piaţa de capital leagă emitenţii valorilor mobiliare cu investitorii instituţionali prin intermediul brokerilor (participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Aceste două segmente de piaţă se intercondiţionează. piaţa primară foloseşte adesea piaţa secundară – mai ales sistemele de informare şi atragere a publicului investitor – pentru plasarea ofertelor publice. p. 142]). totodată.

O caracteristică a pieţei de capital este aceea că ea oferă cele mai diverse oportunităţi de investire şi în cadrul ei reuşita depinde de gradul de instruire şi cunoaştere. permite evaluarea întreprinderilor şi intermediatorilor la justa lor valoare şi funcţionarea mecanismului de preţuri şi reduce costul mediu al capitalului prin crearea surselor suplimentare de finanţare. îmbunătăţeşte accesul la informaţie. Piaţa de capital urmăreşte scopurile sale esenţiale. Piaţa de capital asigură legătura permanentă dintre emitenţi şi investitori. Funcţia principală a pieţei de capital este atragerea capitalului în economie prin intermediul plasărilor publice de către întreprinderi a valorilor lor mobiliare. Deci. Piaţa de capital funcţionează. 54]) şi al societăţilor de intermediere a tranzacţiilor cu valori mobiliare. atît în momentul acoperirii cererii de capital. de perceperea şi curajul fiecărui participant. 28 . Rolul pieţei de capital nu poate fi redus la asigurarea ordinii de cumpărare – vînzare a acestora. aşadar. cît şi în procesul transformării în lichidităţi a valorilor mobiliare deţinute.(persoana juridică. ce activează în calitate de participant profesionist pe piaţa valorilor mobiliare efectuînd tranzacţii de vînzare – cumpărare a valorilor mobiliare din numele şi contul său [88. O piaţă eficientă a capitalului oferă beneficiul unei diversificări mai bune a riscului. Nivelul de dezvoltare al pieţei de capital este unul din indicii de bază în aprecierea nivelului de dezoltare a economiei. ca un mecanism de legătură între cei la nivelul cărora se manifestă un surplus de capital (investitorii) şi cei care au neoie de capital (emitenţii). p. factorul-cheie al dezvoltării cu succes a pieţei de capital este capacitatea acesteia de a satisface necesităţile financiare ale întreprinderilor. În concluzie putem spune că rolul şi scopul principal al pieţei de capital (pieţei valorilor mobiliare) constă în asigurarea funcţionării normale a tuturor ramurilor economiei naţionale prin investirea mijloacelor financiare prin intermediul valorilor mobiliare. cum ar fi: atragerea investiţiilor şi asigurarea întreprinderilor cu capital acţionar.

Aproximativ de aceeaşi mărime este şi volumul tranzacţiilor în acţiuni. afacerile industriei financiare mondiale au cunoscut o adevărată explozie în ultimii ani. 29 . presupunînd restructurare şi modernizare cu fonduri atrase de pe pieţele internaţionale. mai mult sau mai puţin promiţătoare. obligaţiuni emise de stat şi nenumărate şi diverse contracte speciale. în ultimii ani. Această sumă corespunde aproximativ valorii întregii producţii realizate de economia germană întrun an sau de 4 ori cheltuielile făcute pe mapamond pentru producţia petrolului brut. pot hotărî soarta unei naţiuni întregi. SUA. în multe ţări. Aceste investiţii răspund cel mai bine intereselor complementare manifestate de investitorii naţionali şi internaţionali. În 1995. în scopul atragerii investiţiilor de portofoliu. din această clasă fac parte dealerii de valori mobiliare care dirijează zilnic un flux tot mai mare de capital disponibil pentru investiţii care. Japonia apar mereu pieţe noi. aşa numitele pieţe emergente. căruia i se adăugă diverşi parametri ce depind de situaţia politică. astfel. în mare măsură nesupuşi vre-o unui control al statului. Guvernele implicate în programe de privatizare. potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale 1. clasă căreia nu i se poate sustrage nici un stat.5 bilioane de dolari îşi schimbau stăpînul în cursul unei singure zi obişnuite de afaceri. Din 1985 volumul tranzacţiilor comerţului internaţional cu valori mobiliare a înregistrat o creştere de mai mult de 10 ori. Pe fondul acestei libertăţi. p. La burse şi în cadrul băncilor şi societăţilor de asigurare la fondurile de investiţii şi de pensii a păşit o nouă clasă politică. în plină dezvoltare.Toate ţările cu economie de piaţă consolidată acordă atenţie pieţelor de capital. 82]. Atragerea capitalului străin este la ordinea zilei. tehnicile globale de plasament. Alături de pieţele mature ale Comunităţii Europene. de gradul de liberalizare economică sau de numărul de societăţi cotate. nici un întreprinzător şi cu atît mai puţin cetăţeanul obişnuit plătitor de impozit. Motorul principal de dezvoltare al acestor pieţe este indicele creşterii economice. aşa numitele derivate [76. au utilizat.

competitivă. Tendinţa firmelor de aşi lărgi participarea pe piaţa de capital are ca explicaţii dorinţa de a fi cunoscute. nu este de conceput fără existenţa şi funcţionarea unei pieţe de capital eficiente.Adeseori prezentate ca ţări cu economie în tranziţie aceste ţări captează atenţia investitorilor în aceeaşi măsură în care îi şi neliniştesc. deoarece se pot obţine cîştiguri considerabile. 30 . Din cele enunţate mai sus ne dăm seama că este certă afirmaţia făcută de spacialişti şi anume că o economie modernă. Condiţiile actuale ale economiei mondiale au creat posibilitatea pentru pieţele de capital de a fi în contact continuu şi de a realiza astfel o permanentă comunicare între pieţele naţionale de capital. dar şi perderi pe măsură. iar imaginea răspîndită prin intermediu pieţei bursiere permite facilitarea pătrunderii pe piaţa a produselor proprii sau atragerea de investitori pentru extindere. capabilă să se adapteze cerinţelor actuale ale globalizării.

formarea societăţilor pe acţiuni este legată şi de piaţa de capital. în urma căreia o mulţime de investitori şi-au pierdut mijloacele băneşti. ceea ce înseamnă ca dezvoltarea de mai departe a economie naţionale depinde într-o mare măsură de extinderea acestei ramuri. Evoluţia pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova Reformele economice constituie baza tranziţiei la relaţiile de piaţă. Se are în vedere stabilirea unui preţ real al valorilor mobiliare. procedura de cotaţie a acţiunilor. cînd au fost adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova Legile privind societăţile pe acţiuni şi privind circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori. Piaţa valorilor mobiliare alcătuieşte nucleul economiei actuale.R. Un alt factor important. Toate acestea şi alte probleme se găsesc în competenţa bursei de valori a Republicii Moldova.1. garantarea transparenţei negocierilor. Perfecţionarea relaţiilor economice în domeniul pivatizării. internaţionalizarea economică şi 31 . Apariţia unor forme de întreprinderi calitativ noi pentru economia naţională prezintă şi anume riscuri economice în formarea politicilor şi strategiilor de management în funcţionarea acestor întreprinderi.S..2. economic şi managerial în dezvoltarea pieţei de capital. Concepţiile teoretice prevăd o serie de probleme de ordin politic.S. care a determinat dezvoltarea şi evoluţia pieţei valorilor mobiliare în ţara noastră. Chiar din momentul emiterii primelor valori mobiliare ea a fost puternic influenţată de experienţa tristă a împrumuturilor de stat ale fostei U. Formarea pieţei valorilor mobiliare în ţara noastră a început în anii 19921993. a fost procesul de deschidere a Republicii Moldova pentru afluxul de capital străin. Piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova este o piaţă relativ tînără. efectuarea neîntîrziată a decontărilor. Formarea şi dezvoltarea pieţei de capital în Republica Moldova şi dezvoltarea bursei de valori reprezintă componentele esenţiale ale procesului de restructurare a sistemului economic în ţara noastră şi crearea mecanismului şi instituţiilor specifice unei economii de piaţă.

5 mlrd. Legea nr. Pentru asigurarea unui mecanism eficient de tranzacţionare a acţiunilor. Prin urmare fondurile de investiţii pentru privatizare şi companiile fiduciare. 1427 – XII din 18. prin constituirea unei noi ramuri a economiei naţionale. create în anii 1994-1995. emise sub formă dematerializată. au devenit primii participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare corporative abia apărută. în conformitate cu Legea privind circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori. în decembrie 1994. iar cota valorilor mobiliare corporative a constituit 6.05. determinarea obiectivă a preţului.02. De asemenea. precum şi pentru asigurarea transparenţei pieţei. care a servit drept temei juridic pentru crearea structurilor mai sus menţionate. şi pentru deservirea procesului de privatizare contra bonuri patrimoniale şi formarea infrastructurii privatizării au fost create primele fonduri de investiţii şi companii de trust. Decretul Preşedintelui Nr. 50 din 18 februarie 1994.8 mlrd. lei. a stabilit că „formarea fondurilor de investiţii şi a companiilor fiduciare se permit în scopul asigurării realizării programului de privatizare şi a apărării intereselor cetăţenilor Republicii Moldova”.01. p. Deja la finele anului 1997 volumul global al resurselor pe piaţa de capital a ţării a definit 6.1993 cu privire la proprietatea fiduciară (de trast) şi din 18. dintre care 90% sunt acţiuni ale întreprinderilor privatizate. Evolutiv procesul de constituire a pieţei de capital din ţara noastră a fost reglementat prin Legea nr. Anul 1995 – cel al privatizării în masă – s-a remarcat prin apariţia pieţei valorilor mobiliare. 32 . care au dus la necesitatea adoptării unor reguli unice pentru investitorii pe piaţa valorilor mobiliare. 847 – XII din 03.1994 cu privire la formarea infrastructurii privatizării. Încă în perioada derulării primului program de privatizare a apărut problema accelerării lui. a fost fondată Bursa de Valori a Moldovei.1992 privind societăţile pe acţiuni. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova din 18.05. de evoluţia pieţei pieţei valorilor mobiliare se leagă încrederea acţionarilor şi a investitorilor [88.1993 privind circulaţia hîrtiilor de valoare şi bursele de valori. lei. 14].instituţională.

ale activităţii sale următoarele: asigurarea protecţiei investitorilor împotriva practicilor ilegale. asigurarea transparenţei pieţei printr-o informare corectă şi promptă despre activităţile desfăşurate pe piaţă. Asociaţia reprezentanţilor profesionişti şi. ambele au apărut concomitent. precum şi cu organizaţiile publice respective: Asociaţia societăţilor pe acţiuni. Prin aceste legi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare – succesorul de drept al Comisiei de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare – a fost investită cu împuterniciri de a activa independent. cu cea mai importantă structură oficială – Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare (CSPHV). adică posesori de licenţe. Obiectivele expuse se realizează prin: adoptarea şi perfectarea cadrului egal. cu fonduri investiţionale de privatizare. Piaţa s-a completat imediat cu reprezentanţi profesionişti a pieţei valorilor mobiliare. substituită ulterior prin Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). 33 . cu registratori independenţi şi brokeri.La baza activităţii bursei de valori se află principalul ei reprezentant – societatea pe acţiuni. Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi-a fixat drept obiective majore. cu trusturi. Reieşind din prevederile legislaţiei. înregistrarea valorilor mobiliare emise pe piaţa de capital. abuzive şi frauduloase. desigur. autorizarea intermediarilor şi a altor participanţi la piaţă. crearea cadrului pentru desfăşurarea activităţii de informare a publicului cu privire la valorile mobiliare emise. în scopul asigurării bunei funcţionări a pieţei de capital. Constituirea cadrului legislativ a pieţei valorilor mobiliare a fost finalizată cu intrarea în vigoare în anul 1999 a Legilor privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi privind piaţa valorilor mobiliare. fără presiuni din afară în procesul de adoptare a deciziilor de suspendare a oricărei activităţi nelegitime pe piaţa valorilor mobiliare. operativ.

A. prin intermediul acestei instituţii financiare. a devenit o realitate Bursa telematică. privită sub aspect comparativ . ceea ce dovedeşte apariţia pieţei de capital în Moldova în formă electronică. aplicarea sancţiunilor în cadrul încălcării cadrului legal. starea conjuncturală a economiei naţionale în cadrul căreia funcţionează bursa respectivă. unde informaţia se transmite şi se prelucrează prin 34 . aşadar. Un rol deosebit în aranjamentul mecanismului de finanţare a pieţei financiare îl are mecanismul bursier. social.. organizarea Bursei de Valori a Moldovei. În vara anului 1995 s-au desfăşurat primele licitaţii la Bursa de Valori a Moldovei. Aceşti indicatori sunt consideraţi barometre ale stării economice şi politice a ţării repective. Activitatea pe piaţa bursieră este urmărită prin intermediul cursului valorilor mobiliare şi indicilor bursieri. este foarte apropiată de standardele internaţionale. Ea pune în evidenţă. că în Republica Moldova. poate realiza respectarea cadrului legislativ şi prin aceasta asigură stabilitatea şi siguranţa pieţei financiare. politic. financiar-monetar. ale Băncii de Economii a Moldovei şi Asociaţiei pentru Producerea Mobilei „Stejaur”. Organizarea eficientă a Bursei de Valori a Moldovei devine un obiect de o importanţă statală. precum şi sesizarea autorităţilor competente despre cazurile grave de încălcare a legii. a Bursei de Valori a Moldovei. În mod deosebit este de menţionat.- adoptarea şi aplicarea normativelor de reglementare a procedurii de comercializare a valorilor mobiliare. cu ajutorul asistenţei tehnice a companiilor „Price Watherhouse LLP” şi a companiei „PBN”. ceea ce ne face să fim optimişti vis-a-vis de rezultatele activităţii bursei naţionale în viitorul apropiat. Anume bursei de valori îi revine funcţia de a realiza cadrul organizat al pieţei valorilor mobiliare. În acelaşi rînd Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Prima tranzacţie în istoria Bursei de Valori a Moldovei a fost efectuată cu acţiunile Fabricii de Conserve Cupcini S. Bursa este sensibilă la toate evenimentele de ordin economic. La momentul actual.

paralel cu derularea procesului de privatizare în masă în Republica Moldova treptat a fost creată infrastructura pieţei valorilor mobiliare şi spre sfîrşitul anului 1995 deja activau: bursa de valori şi 135 de participanţi profesionişti licenţiaţi. registratorii independenţi şi participanţii. cu menageri şi depozitari ai fondurilor de investiţii. în statutele cărora a fost prevăzută activitatea de broker-dealer. titlurile emise de fondurile mutuale. cum sunt acţiunile emise de societăţile ce nu întrunesc condiţiile de admitere la cota bursei. în 1997. în statutele cărora era prevăzută activitatea de brokerdealer. Depozitul Naţional al Valorilor Mobiliare execută activitatea de depozitar şi de clearing şi are menirea să asigure respectarea de către ambele părţi a tranzacţiei bursiere a angajamentelor lor. 309]. şi segmentul extrabursier neorganizat. în conformitate cu regulile generale. 50% din toate tranzacţiile au fost efectuate pe piaţa extrabursieră. acţiunile societăţilor care nu sunt interesate să solicite admiterea la cota bursei. au fost create două segmente – segmentul bursier. Mai tîrziu. Această bursă modernă are aceleaşi funcţii tradiţionale: de-a concentra cererea şi oferta de valori mobiliare şi de-a asigura realizarea de tranzacţii în mod operativ. companiile de trust. obligaţiunile emise de societăţile comerciale etc. 35 . unde s-au desfăşurat 226 de sesiuni comerciale.utilizarea unor sisteme de calcul. Aşadar. inclusiv fondurile de investiţii pentru privatizare.6 mln. în condiţii de corectitudine şi transparenţă. reprezentat de către Bursa de Valori a Moldovei. obligaţiunile guvernamentale şi municipale. [33. volumul tranzacţiilor bursiere a constituit 294. Piaţa extrabursieră funcţionează ca piaţă de negocieri pe care sunt tranzacţionate valori mobiliare emise şi necotate la bursă. p. infrastructura pieţei valorilor mobiliare a fost completată cu Depozitul Naţional al Valorilor Mobiliare. În Republica Moldova. lei s-au de 10 ori mai mult comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. inclusiv 22 de bănci comerciale şi 33 de instituţii nebancare. În 1995 în Republica Moldova existau 55 de participanţi profesionişti.

2005 22 1 5 14 6 1 1 0 6 12 5 1 1 75 Sursa: rapoartele anuale ale CNPF La finele anului 2007 pe piaţa valorilor mobiliare activau 70 participanţi profesionişti.12.1 Numărul participanţilor profesionişti. faţă de 73 la finele anului 2006. De menţionat că numărul participanţilor profesionişti s-a redus preponderent din cauza demarării procedurii de reorganizare şi lichidare a fondurilor de investiţii şi companiilor fiduciare. 75 la finele anului 2005. cu companiile de estimare a valorilor mobiliare şi activelor ce se referă la ele.12.2.2004 26 4 6 18 6 1 1 1 8 14 9 1 1 96 31.precum şi cu auditorii participanţilor profesionişti. în urma căreia a dispărut necesitatea existenţei unor 36 .2002 30 3 6 20 7 0 1 0 14 22 9 1 1 114 * 31.12.12. Participanţi profesionişti Brokeri Dealeri Companii de estimare Registratori independenţi Companii de audit Companii de underwriting Organizaţii de autoreglementare Consulting investiţional Fonduri de investiţii Administratori fiduciari Depozitari Bursa de Valori Depozitarul Naţional TOTAL 31.2003 26 4 6 19 7 1 1 0 14 20 9 1 1 109 31. 96 la finele anului 2004 şi 109 la finele anului 2003. Numărul participanţilor profesionişti în dependenţă de genul principal de activare practicat pe piaţa valorilor mobiliare esta prezentat în tabelul ce urmează: Tabelul 1.

Analizînd evoluţia pieţei primare în perioada 1998 – 2007. cînd au fost efectuate doar emisiuni de acţiuni. Conform legislaţiei Republicii Moldova. În aceeaşi perioadă au fost reabilitate 2 emisiuni de obligaţiuni de către „MAIB .6 mln. depozitari.4 mln.3 mln.observăm că în perioada 1999-2003 se atestă o diminuare a emisiunilor de valori mobiliare pe piaţa 37 . În anul 2005 au fost efectuate 81 emisiuni de valori mobiliare în volum de 375.07. Este de menţionat faptul. în anul 2005 Comisia Naţională a Pieţei Financiare a înregistrat 4 oferte publice de obligaţiuni. lei.participanţi profesionişti din infrastructura acestora (administratori fiduciari. de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare au fost elaborate un set de amendamente la Legea privind societăţile pe acţiuni. 3]. 20 –XVI din 28. lei). iar pe piaţa secundară a valorilor mobiliare se desfăşoară circulaţia valorilor mobiliare [8. lei) şi ÎM „Elat” SA (în valoare de 12 mln. art.2005. a început să funcţioneze piaţa primară şi piaţa secundară a valorilor mobiliare. că comparativ cu anul 2004. Referitor la piaţa primară a valorilor mobiliare. valoarea emisiunilor în aceste luni însumînd respectiv 60.1 mln. pe piaţa primară a valorilor mobiliare are loc emisiunea şi plasamentul de titluri mobiliare. aprobate prin Legea nr. lei. În acest sens. lei şi 91. pe parcursul anului 2005 Comisia Naţională a Pieţei Financiare a realizat diverse măsuri care au ca scop optimizarea emisiunilor de valori mobiliare. Aceste evenimente pot fi calificate ca un început prielnic pentru demararea emisiunilor de obligaţiuni.Leasing” SA (în valoare de 5. Cele mai mari volume ale emisiunilor efectuate pe parcursul anului 2005 au fost înregistrate în lunile septembrie şi decembrie. Odată cu crearea infrastructurii pieţei valorilor mobiliare şi înregistrarea primelor emisiuni de acţiuni ale întreprinderilor supuse privatizării. brokeri). În contextul acestor amendamente au fost înlăturate lacunele existente anterior în noţiunile şi cadrul de reglementare a acţiunilor autorizate spre plasare şi procedurii de înregistrare a acestora (articolele 12 şi 50 ale Legii privind societăţile pe acţiuni).

7 mln. în raport cu anul 2003 emisiunile de valori mobiliare din anul 2005 au crescut cu 50.1) Graficul nr. ÎCS „Reţelele electrice mun.2.6%. Astfel.2.primară.cnpf. ÎCS „Reţelele electrice de Distribuţie Centru” SA şi ÎCS „Reţelele electrice de Distribuţie Sud” SA. se atestă o diminuare semnificativă faţă de volumul emisiunilor înregistrate în anul 2004. * Sursa: www.md Rezultatele privind emisiunile de valori mobiliare în anul 2005 sunt comparabile cu cele obţinute în anul 2003. cu excepţia anului 1999. respectiv. dar cu o mică creştere faţă de anul 2003 (graficul nr. Un motiv în plus al diminuării valorii emisiunilor de valori mobiliare ţine de finalizarea perioadei de concentrare a pachetelor de control în cadrul societăţilor pe 38 . lei sau cu 15. şi anume: SA „Apă-Canal”. descreşterea acestui indicator în anul 2005 are la bază două motive esenţiale [166]: volumele sporite de emisiuni suplimentare efectuate în anul 2004 de către 4 societăţi pe acţiuni. În anul 2005 comparativ cu anii precedenţi. 1. lei).1 Numărul şi valoarea emisiunilor de valori mobiliare (mil. Chişinău” SA. 1. Creşterea valorii emisiunilor de valori mobiliare în anul 2004 şi. emisiunile suplimentare efctuate în anul 2004 de către instituţiile financiare şi companiile de asigurări.

Acest acord oficializează şi legalizează acţiunile Băncii centrale pe piaţa respectivă. În scopul îndeplinirii funcţiilor sale. comparativ cu anul 2005. în toate ţările sistemul bancar este organizat în două nivele: 1. 2. pe piaţa valorilor mobiliare naţională mai funcţionează şi piaţa secundară. noii proprietari evită să efectuieze emisiuni suplimentare de acţiuni pentru a nu pierde controlul asupra societăţilor în cauză. Băncile comerciale ale ţării. Pe parcursul anilor 2006 şi 2007. conform căruia îşi asumă anumite obligaţiuni să apere interesele statului în domeniul respectiv.acţiuni. băncile sunt disponibile să administreze cu eficacitate nu numai portofoliul de credite. Banca Centrală a ţării date. Avînd la dispoziţie un potenţial de investiţii considerabil. dar şi cel al valorilor mobiliare. Un rol important în organizarea şi dezvoltarea pieţei secundare a valorilor mobiliare îl joacă sistemul bancar. În dependenţă de modul de organizare şi dezvoltare a pieţei secundare a valorilor mobiliare. În majoritatea ţărilor Banca Centrală îndeplineşte rolul de agent fiscal al statului în vederea emiterii. plasării. controlului şi răscumpărării valorilor mobiliare de stat. Volumul tranzacţiilor bursiere cu valori mobiliare corporative efectuate prin intermediul băncilor comerciale pe parcursul anului 2007 îl putem urmări în Anexa 1. de necesitatea diversificării activităţii bancare în vederea asigurării unei rentabilităţi acceptabile. În aceste condiţii. care le asigură un nivel suficient de profitabilitate. în mare măsură. rolul băncilor poate fi esenţial sau considerabil redus. Orientarea lor activă spre piaţa de capital va fi impulsionată. băncile recurg astăzi la metodele tradiţionale – creditarea şi atragerea depozitelor. Banca Centrală încheie acordul respectiv cu Guvernul (Ministerul Finanţelor). De regulă. care activează pe piaţa bancară. După cum am mai menţionat anterior în afară de piaţa primară. 39 . se atestă o majorare semnificativă a emisiunilor cu valori mobiliare pe segmentul primar al pieţei valorilor mobiliare naţionale. Activînd pe piaţa de capital.

ea urmează să îndeplinească un şir întreg de îndatoriri: Banca Centrală urmează să desfăşoare emiterea valorilor mobiliare de stat şi să ducă evidenţa registrului deţinătorilor valorilor mobiliare de stat. instrucţiunile privind piaţa secundară şi încheierea acordurilor respective cu dealerii primari. după plasarea valorilor mobiliare de stat să publiceun comunicat oficial cu informaţia statistică detaliată privind rezultatele vînzării valorilor mobiliare de stat. în conformitate cu art. organizează supravegherea funcţionării normale a pieţei valorilor mobiliare de stat. împreună cu guvernul să stabilească graficul licitaţiilor de plasare a valorilor mobiliare de stat. cum ar fi: transferurile în cadrul bursei de valori. să elaboreze regulamentele respective pentru activităţile cu valorile mobiliare de stat. de activitatea Băncii Centrale în calitate de agent fiscal pot fi legate şi alte momente suplimentare. să informeze în permanenţă Guvernul privind condiţiile de piaţă (informaţia statistică despre activităţile comerciale cu valori mobiliare de stat). 40 al Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei a fost încheiat Acordul de Agent Fiscal între Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Banca Naţională a Moldovei. În afară de aceste îndatoriri. preferinţele investitorilor. Datorită activităţii Băncii Centrale în calitate de agent fiscal al Statului.În aprilie 1996. alte momente importante pentru activitatea normală a pieţei valorilor mobiliare de stat. precum şi datele financiare şi economice. publicarea diverselor materiale publicistice. 40 . şi să distribuie informaţia cu privire la condiţiile de emitere a valorilor mobiliare de stat.

lei (sau cu 37. în conformitate cu art. cu 196. însumînd 3907. putem afirma că condiţiile din anul 2004 au fost favorabile pentru Ministerul Finanţelor la finanţarea deficitului bugetar din contul emiterii de titluri de stat. iar cota valorilor mobiliare de stat plasate a variat între 91.5 mil.2.2 mil.8% şi 96. lei.0 mil. 1. permiţînd reducerea cheltuielilor bugetare la deservirea titlurilor de stat emise. iar volumul emis s-a cifrat 7370. În perioada 2000-2005. Conform raportului pe anul 2004.5 mil. 40 ale Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi-a continuat activitatea în calitate de agent fiscal al Statului la plasarea plasarea valorilor mobiliare de stat emise de Guvernul Republicii Moldova în formă de înscriere de conturi. a continuat procesul de creştere a cererii la valorile mobiliare de stat propuse spre comercializare de către Mnisterul Finanţelor. a derulat 951 emisiuni de valori mobiliare de stat. lei. Volumul anual al cererilor a depăşit volumul anual al ofertei în fiecare din aceşti patru ani. oferta de valori mobiliare de stat a însumat 7894. Comparativ cu 1998.7 mil.8%) superior celui din anul 2003. cererea – 11269 mil.2. cererii şi a vînzărilor de valori mobiliare de stat în perioada anilor 2000-2006 îl putem urmări în graficul nr. lei. Volumul ofertei.În anul 1999 Banca Naţională a Moldovei. care au avut drept obiectiv finanţarea deficitului bugetar. Volumul total al cererilor depuse la licitaţie a fost cu 1071. lei. În perioada 2000-2003. se observă o stabilitate pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat. Banca Naţională a Moldovei.2% . În ansamblu în această perioadă. lei. lei mai mult faţă de anul 2003.0 mil. În anul 2004 Banca Naţională a Moldovei a derulat 215 emisiuni de valori mobiliare de stat. Ministerul Finanţelor a oferit spre vînzare valori mobiliare de stat în volum de 2301. 5 şi art. 41 . privind activitatea Băncii Naţionale a Moldovei.

lei comparativ cu situaţia existentă la 31 decembrie 1999. lei. 42 . Rata anuală medie ponderată la valorile mobiliare de stat plasate pe piaţa primară s-a diminuat de la 22. 1. Volumul valorilor mobiliare de stat în circulaţie. cererii şi a vănzărilor de valori mobiliare de stat pe parcursul anilor 2000-2007 (mil. lei) * Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale BNM pentru anii 2000-2006 Cererea de valori mobiliare de stat a fost destul de mare în primele nouă luni ale anului 2004. fapt ce a permis plasarea a 98.7% din ofertă. plasate prin intermediul licitaţiilor pe piaţa primară îl putem urmări în graficul nr. Soldul valorilor mobiliare de stat în circulaţie la preţul de vînzare (din cele emise la licitaţie pe piaţa primară) a constituit 952.Graficul 1.8 mil.85% în primele nouă luni ale anului 2004. conform situaţiei de la 30 septembrie 2004. fiind în creştere cu 718. volumul solicitat la licitaţiile pe piaţa primară în această perioadă (2851.2.2.2 mil.2 Volumul ofertei.3.6 mil.14% în anul 2000 pînă la 12. lei) a depăşit volumele anuale din anii 2002-2003.

lei prin bursă şi 3.36 ori mai mult ca în anul 1999. lei în 1995. numai în 1996 acest indice s-a majorat la 28. În anul următor. inclusiv 2. Dezvoltarea ulterioară a pieţei secundare o putem judeca după datele din tabelul 1. în 2001 volumul tranzacţiilor 43 .Graficul 1. atingînd valoarea de 980. a crescut. lei în anul 2000.5 mil.2. Începînd cu cifra de 5. fiind de 172 ori mai mult decît în anul 1995 şi cu 1. lei sau de 10 ori mai mare decît cel al anului precedent.9 mil.7 mil. Nivelul volumului licitaţiilor în 1997 a fost foarte înalt – 295. În anii 1995-1998 volumul anual al tranzacţiilor. lei.2. Astfel. cota pieţei extrabursiere este preponderentă şi constituie 61%. Aşadar. s-a manifestat o micşorare considerabilă a volumului circulaţiei secundare. Dinamica volumului de valori mobiliare de stat în circulaţie (din cele plasate prin intermediul licitaţiiilor pe piaţa primară) în perioada anilor 2000-2006 * Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale BNM pentru anii 2000-2006 Conform datelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. 2001.2 mil.7 mil. Creşterea volumului tranzacţiilor bursiere a continuat şi în următorii ani. lei prin piaţa extrabursieră.9 mil. efectuate pe piaţa secundară. lei.2.5 mil. în anul 1995 volumul total al tranzacţiilor pe piaţa secundară a alcătuit 5.3.

4. Fondurile de investiţii reprezintau cea mai importantă şi mai activă categorie de participanţi ai tranzacţiilor pe piaţa secundară. Numărul tranzacţiilor s-a majorat aproximativ cu 23. în circulaţie fiind pus un volum limitat de valori mobiliare atractive pentru investitori.1 mil.9 mil.7% faţă de anul 2004 (25703 tranzacţii). acestea şi-au limitat participarea la tranzacţiile cu valori mobiliare. Odată cu aprobarea modificărilor şi completărilor la Legea cu privire la fondurile de investiţii. atunci în anii 2004 şi 2005 acest indicator a scăzut pînă la 13. Un alt motiv al diminuării valorii tranzacţiilor ţine de lichiditatea scăzută a pieţei.3% şi. dar această majorare nu a acoperit scăderea din anul 2001. În perioada anului 2005 pe piaţa secundară a valorilor mobiliare corporative. respectiv.4% şi 35.reducîndu-se cu 373.4% în valoarea totală a tranzacţiilor. odată cu creşterea numărului de tranzacţii cu valori mobiliare ale FINN „Daac-Hermes” SA. în contextul cărora fondurile de investiţii urmează să se reorganizeze. În anul 2006 se observă o tendinţă constantă de revenire a pieţei mondiale de capital după stagnările din 2001.4% comparativ cu anul 2002. lei.4% comparativ cu anul 2003 şi cu 24. reprezentată de segmentul bursier şi extrabursier. Cauza principală care a dus la micşorarea valorii tranzacţiilor pe piaţa secundară în anul 2005 ţine de participarea tot mai pasivă a fondurilor de investiţii la tranzacţiile cu valori mobiliare. condiţionată de iniţierea procedurii de reorganizare şi lichidare a acestor instituţii.1 mil. lei respectiv. lei faţă de anul precedent.8%.8 mil. Dacă în anii 2002 şi 2003 ponderea tranzacţiilor efectuate de către fondurile de investiţii era de 30. lei şi 825. În anii 2002 şi 2003 volumul total al tranzacţiilor a crescut cu 129. au fost înregistrate 31801 tranzacţii cu valori mobiliare în valoare totală de 558.2% comparativ cu valoarea tranzacţiilor efectuate în anul 2004. 32. principalele burse au înregistrat rezultate 44 .7 mln. lei faţă de anul precedent. În anul 2004 se observă o micşorare a volumului total al tranzacţiilor pe piaţa secundară cu 14. În acelaşi timp valoarea tranzacţiilor din anul 2005 s-a diminuat cu 31.

7 69.2 825.0 374. poziţia de 45 .8 54.85 529.3 792.6 484.74 345.2 331.2 1233.6 34.3 61. Referitor la Republica Moldova.3 282.6 11.8 629.2 Volumul tranzacţiilor cu valorile mobiliare corporative din Republica Moldova pentru anii 1995-2006 Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Piaţa bursieră mil.5 39.8 980.8 total mil.7 28.4 737. în anii 1995-1996 în structura pieţei secundare a Republicii Moldova au predominat tranzacţiile încheiate pe piaţa extrabursieră.8 558.5 65. lei în % 2.9 60.2 117.4 66.2 47. putem spune că piaţa de capital a înregistrat pe parcursul acestui an tendinţe pozitive.26 480. după care a început să scadă. Dominanţa tranzacţiilor bursiere a continuat pînă în anul 1999. În 2000-2002.0 342.6 33. Anul 2006 este considerat an de excepţie în evoluţia pieţei mondiale de capital.5 437.9 811.0 30. Valoarea totală a tranzacţiilor în 2006 a atins cel mai înalt nivel înregistrat pe piaţa de capital autohtonă.3 342.6 45.8 28. care depăşesc rezultatele din ultimii zece ani.3 38. lei faţă de indicatorul similar din anul 2005.2.performante. Situaţia s-a schimbat radical începînd cu anul 1997.7 71.0 39.6 52.2 38.2 * Piaţa extrabursieră mil.4 17.1 mln.7 1135.5 607.7 697.0 Sursa: Rapoartele anuale ale CNPF pentru anii 1995-2007 În pofida faptului că începînd cu a doua jumătate a anului 1995 prin lege a fost stimulată dezvoltarea segmentului bursier.8 178.7 343.9 295.7 216.15 282. De remarcat că valoarea totală a tranzacţiilor este în creştere cu 577.0 34.5 235. Tabelul 1.3 58.4 716. cînd volumul tranzacţiilor bursiere a început radical să predomine.9 35.6 41.8 65.4 60.6 65.5 61.9 673. lei 5.6 1863.8 275. lei în % 3.4 252.

7% mai redus decît în anul 2003. cînd tranzacţiile bursiere au depăşit cu 134. şi în anul 2006. Majorarea volumului tranzacţiilor bursiere a fost cauzată. În perioada anului 2005 la Bursa de Valori a Moldovei au fost înregistrate 11930 tranzacţii. volumul tranzacţiilor extrabursiere a depăşit pe cel bursier cu 449. Astfel.7 mln. cu excepţia anului 2003. după care a început să scadă. numărul tranzacţiilor pe piaţa extrabursieră este aproape de 13 ori mai înalt decît numărul tranzacţiilor la Bursa de Valori a Moldovei. comparativ cu anul 2004 valoarea lor micşorîndu-se cu 187.7% din tranzacţii. în anul 2005. lei. În anii 20002002. că: dominanţa tranzacţiilor bursiere a continuat pînă în anul 1999.5 mln.7 mln. În anul 2004. de 5 ori mai mult decît în anul precedent (1855 tranzacţii). În anul 2006 s-a păstrat tendinţa respectivă.3% din tranzacţii. luînd în consideraţie rezultatele înregistrate pe ambele segmente ale pieţei de capital (bursier şi extrabursier). cota parte a pieţei extrabursiere constituie 65. au fost înregistrate tranzacţii în valoare totală de 342.lider a ocupat-o segmentul extrabursier. volumul tranzacţiilor pe piaţa de capital din Republica Moldova este cu 1. în mare măsură. Referitor la volumul total al tranzacţiilor se evidenţiază o scădere a acestuia în anul 2005 în comparaţie cu anii precedenţi. de tranzacţiile efectuate în secţia 46 .Intravest” în volum de 167.3 mln. observăm că şi în anul 2005 predomină volumul tranzacţiilor extrabursiere. datorită tranzacţiei cu valorile mobiliare ale SA „Vitanta . lei. În anul 2007 volumul tranzacţiilor bursiere a fost superior celor extrabursiere. numărul tranzacţiilor pe piaţa bursieră fiind mai înalt decît cel pe piaţa extrabursieră. Evoluţia tranzacţiilor bursiere şi extrabursiere în anii 2002-2005 demonstrează dominaţia valorii totale a tranzacţiilor extrabursiere în raport cu cele bursiere. Astfel. se constată. Situaţia s-a schimbat în anul 2003. Conform acestor date.6 mln. cea a Bursei de Valori a Moldovei – 34. Deci. lei tranzacţiile extrabursiere. lei. Conform datelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. poziţia de lider a ocupat-o segmentul extrabursier. lei. Pe piaţa extrabursieră.

N. respectiv adunarea reprezentanţilor aleşi de aceştia. Creşterea valorii capitalizării bursiere pe parcursul ultimilor ani ne permite sa presupunem că acest indicator va continua sa se mişte ascendent şi în continuare. 1. capitalizarea bursieră a crescut.3). lei).2. în comparaţie cu anul anterior. societatea pe acţiuni (corporaţia) este cea mai reprezentativă formă de întreprindere şi că conducerea generală a societăţii pe acţiuni este asigurată de adunarea generală a acţionarilor. 1.tranzacţiilor directe a BVM (1025. numărul voturilor fiind proporţional 47 . Graficul nr. Volumul tranzacţiilor cu valorile mobiliare corporative din Republica Moldova pentru anii 1995-2005 * Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale CNVM pentru anii 1995-2007 Piaţa acţiunilor în statele cu pieţe de valori dezvoltate este. Din cele expuse mai sus reiese că din două segmente ale pieţei secundare volumul maxim de tranzacţii cu valori mobiliare corporative îi revine pieţei extrabursiere.2. Observăm că şi la noi în ţară. în linii generale.3.1% din volumul total al tranzacţiilor bursiere. situaţia schimbîndu-se în 2007 (graficul nr. Fiecare acţionar are drept de vot. Dobrotă afirmă că. şi chiar preponderent – bursieră.4 mil. care constituie 83.

concentrarea resurselor băneşti pentru fondarea şi dezvoltarea de mari unităţi în sectoarele moderne ale economiei şi în infrastructura materială. Studierea acesteia este condiţionată. care în capitalul acestora au o cotă neesenţială sau nici o cotă. proprietăţii colective a acţionarilor. chiar sute de mii de proprietari. muncă. I. În decursul ultemelor decenii ale secolului XX şi începutul secolului XXI interesul privitor la administrarea corporativă creşte stabil în multe ţări. s-a asigurat şi se asigură în continuare. Astfel. În urma privatizării în locul unui proprietar al întreprinderii în persoana Statului. iar forma de administrare şi de control de Stat este înlocuită cu un nou tip de administrare – administrarea corporativă. Conducerea curentă a societăţii respective este încredinţată unui consiliu de administraţie ales sau numit de adunarea generală. Această piaţă. Guţu defineşte societatea pe acţiuni ca pe o asociaţie a deţinătorilor de capital. La mijlocul anilor ’90. administrarea proprietăţii de Stat se transformă în administrarea proprietăţii private. Majoritatea acţionarilor erau posesori ai unor părţi foarte mici de cote de proprietate ale întreprinderilor privatizate sau ale fondurilor de investiţii. am devenit martori ai majorării multiple în Republica Moldova a numărului de societăţi pe acţiuni şi de acţionari. fiind un segment nou al pieţei financiare naţionale. de rolul considerabil pe care îl deţin corporaţiile în dezvoltarea economică şi socială a oricărei ţări contemporane. rentabilităţii şi prosperării ei. au apărut sute. Prin formarea de societăţi pe acţiuni.cu numărul şi valoarea acţiunilor deţinute. mai cu seamă. management). Sarcina principală a societăţii pe acţiuni constă în moilizarea tuturor factorilor în cazul unei tranzacţii (investiţii active. Piaţa valorilor corporative în Republica Moldova a apărut drept rezultat al privatizării patrimoniului de stat. repartizat conform cotei depunerilor sub formă de dividente. resurse. în vederea sporirii competitivităţii. 48 . care-şi investesc economiile în afaceri în scopul obţinerii unui profit. Administrarea proprietăţii acţionarilor întreprinderilor privatizate a fost încredinţată managerilor angajaţi. mii.

Aplicarea valorilor mobiliare. Şi dacă acest complex de interese încă nu s-a manifestat în Republica Moldova şi nu a contribuit la depăşirea crizei şi la înviorarea economică a ţării. pot avea statut de societate pe acţiuni de tip închis. administrarea cărora era încredinţată managerilor din exterior. iar cele care au un număr de acţionari mai mic de 50. care au un număr de acţionari mai mare de 50.Societăţile pe acţiuni privatizate au devenit primele companii cu proprietate dispersată. 49 . Eficienţa pieţei de capital depinde în mod direct de faptul. ca instrumente de atragere a investiţiilor. de investitori. În conformitate cu normele juridice stabilite în Republica Moldova. este caracteristică pentru economia dezvoltată. dacă acţiunile emise pe piaţă sunt ale unor întreprinderi prospere sau falimentare. sunt considerate societăţi pe acţiuni de tip deschis. de renovarea producţiei. Deci putem afirma că acţiunile. depinde de înzestrarea tehnică a întreprinderilor. rezultă că există deficienţe serioase în verigile de bază ale mecanismului pieţei valorilor mobiliare. de elaborarea unui business-plan profesionist. societăţile pe acţiuni. prin intermediul cărora utilizatorii mijloacelor financiare le mobilizează în scopul finanţării activităţii economice proprii. începînd cu veriga primară – societatea pe acţiuni. obligaţiunile şi alte valori mobiliare reprezintă instrumente de investiţii financiare.

O caracteristică a pieţelor valorilor mobiliare în formare.3. piaţa valorilor mobiliare obţine un loc din ce în ce mai important în sistemul economic naţional datorită funcţiilor sale macroeconomice principale – acumularea şi distribuirea investiţiilor. constatăm că unul dintre aspectele cele mai importante ale activităţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la momentul actual este atragerea investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare. Importanţa şi avantajele investiţiilor asupra dezvoltării durabile ale economiei naţionale este evidentă. printre care se numără şi piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova. Pentru crearea unui cadru favorabil pieţei valorilor mobiliare privind atragerea investiţiilor trebuie realizate următoarele obiective: 50 . Deci. este slaba prezenţă a investitorilor pe piaţă. funcţia de acumulare a investiţiilor fiind realizată în mare parte de piaţa bancară. asigurînd dinamizarea ascendentă a indicatorilor macro şi micro economici. Atragerea investiţiilor în economia naţională ţine de preocupările autorităţilor (CNPF). Astfel. Drept urmare. Gestiunea resurselor investiţionale în economia naţională prin intermediul pieţei valorilor mobiliare Una din funcţiile principale ale pieţei valorilor mobiliare este acumularea mijloacelor băneşti şi transformarea acestora în investiţii. Creşterea interesului faţă de piaţa autohtonă a valorilor mobiliare şi faţă de produsele pieţei ar trebui să fie una din priorităţile esenţiale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.1. una din problemele acute ale pieţei valorilor mobiliare naţionale este numărul limitat de investitori. Constatăm că piaţa autohtonă a valorilor mobiliare este insuficient utilizată ca sursă de finanţare. ceea ce ar contribui la dezvoltarea ulterioară a pieţei valorilor mobiliare. care au datoria de a asigura “fundamentele” economice solide şi de a stimula plasamentele investitorilor în valori mobiliare.

1. comparativ cu anul 2006 valoarea acestui indicator a crescut cu 283. Volumul total al investiţiilor atrase prin intermediul pieţei primare în anul 2007 a constituit 799. Numărul tranzacţiilor efectuate cu implicarea investitorilor străini * Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale CNVM pentru anii 2001-2007 În comparaţie cu anul 2006.1 mil. Participarea investitorilor 51 .4. dezvoltarea sectorului privat. etc. pentru luarea unei decizii corecte în domeniul investiţiei în valori mobiliare. modificarea şi completarea bazei normative în vederea simplificării procedurii de emisiune şi circulaţie a valorilor mobiliare. 1. în anul 2007 piaţa valorilor mobiliare devine tot mai atractivă pentru investitorii străini. Numărul tranzacţiilor cu valori mobiliare efectuate cu implicarea investitorilor străini în perioada 2000-2007 este redată în graficul nr.2. accesul la informaţie. lei. Realizarea acestor funcţii trebuie să constituie obiectivul principal al activităţii Comisiei Naţionale în următorii ani în scopul promovării imaginii pieţei valorilor mobiliare naţionale.4. stabilitatea economică şi politică.- elaborarea cadrului legislativ ce va permite apariţia unor noi instrumente financiare. lei.8 mil. Graficul nr. creşterea veniturilor populaţiei.2.

68 mil.5. cele mai înalte valori ale tranzacţiilor cu participarea investitorilor străini au fost efectuate cu valorile mobiliare ale BC “Mobiasbancă” S.md În anul 2007. lei. 1.2. lei) [166]. 2007 * Sursa: www. 1. au depăşit 440 mil. (242. Structura tranzacţiilor de cumpărare cu participarea investitorilor străini după ţara de origine a investitorilor. Se constată o creştere atît a volumului investiţiilor străine. datorită forurilor economice [168].A.0 mil.5. (313.cnpf. lei atrase în aceeaşi perioadă a anului 2007. Investiţiile companiilor străine.6. Graficul nr. 1.2. cu participarea investitorilor din Franţa) şi BC “Unibank” S. în anul 2007. cît şi a diversităţii de reprezentare a investitorilor străini în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2007 (graficul nr. lei. faţă de 13. de la începutul anului 2008.la plasarea capitalului în emisiuni de valori mobiliare o putem urmări în graficul nr.9 mil.A.străini. este reflectată în Anexa 2.2.). Structura investiţiilor atrase de către societăţile pe acţiui după originea investitorilor străini. efectuate în anul 2007.85 mil. lei. 52 . Volumul investiţiilor străine în trimestrul II al anului 2008 constituie 212.

6. Valoarea investiţiilor străine şi autohtone pe piaţa de capital din Republica Moldova. Atragerea investiţiilor străine pe piaţa naţională de capital. ca rezultat la creşterea economiei ţării. Politica de stat direcţionată spre dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. poate avea efecte pozitive şi negative 53 . pe piaţa de capital naţională se efectuează tranzacţii şi cu implicarea investitorilor autohtoni. Structura investiţiilor atrase prin intermediul emisiunilor de valori mobiliare după originea investitorilor. care presupune crearea climatului investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor. 1. În afară de tranzacţii relizate prin intermediul investitorilor străini.Graficul nr. asigurarea protejării intereselor investitorilor. în perioada anilor 2001-2006 este reflectată în Anexa 3. * Sursa: Buletinul trimestrial II -2008 al CNPF Topul a 10 ţări care au realizat cel mai mare volum de investiţii străine directe în economia naţională poate fi urmărit în graficul nr.7. precum şi stimularea fiscală a participanţilor la piaţa valorilor mobiliare ar contribui esenţial la modificarea tendinţelor de dezvoltare a pieţei de capital naţionale şi.2. 1.2. după cum ne arată practica internaţională cît şi cea naţională.

Iar toate acestea au loc după şase luni de la vînzarea forţată. sprijinită de guvernul din SUA a Bear Stearns catre JPMorgan Chase & Co [171]. 1. lei).7. au ajuns în pragul falimentului la un an de la începerea turbulenţelor. o bancă cu o istorie de 158 de ani. Lehman Brothers. pe pieţele de capital internaţionale nu ar fi putut fi evitate. Topul a 10 ţări care au realizat cel mai mare volum de investiţii străine directe în economia naţională în perioada anilor 2000-2005 (mil. Bănci importante. 54 . Printre acestea se numără companiile de creditare ipotecară Fannie Mae si Freddie Mac. Graficul nr. pornită acum un an. fapt demonstrat de situaţia actuală pe piaţa de capital internaţională. Merrill Lynch s-a oferit spre vînzare către Bank of America. * Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale ale Biroului Naţional de Statistică Specialiştii chestionaţi de Wall Street sunt de părere că efectele create de criza financiară. s-a declarat falimentară.asupra economiei naţionale (Anexa 4). care au fost preluate de către Guvernul american. de renume.2.

luate împreună [172].0 Spania – 46.1 Brazilia – 57.5 Sursa: www. pe 21.2. acţiunile cărora se cotează la bursele financiare internaţionale. Pierderile acestora a redus capitalizarea pieţelor cu peste 300 mlrd.3 Germania – 47. În acest context.3 Valoarea indicilor bursieri în ţările afectate de criza economică De la 40% pînă la 50% Mexic – 48. suma practic egala cu PIB-urile Irlandei si României.Fiind principala putere economică mondială. Spania. doar două sunt cotate la bursele unor state din UE [170].16 puncte procentuale.ro/piete_de_capital/ Referitor la Republica Moldova.2. dat fiind faptul că este puţin conectată la pieţele financiare internaţionale. Pieru şi Vietnam (tabelul 1.8 Polonia – 62. Rusia. sunt puţini investitori străini. Australia. Evoluţiile recente din economia americană au „scufundat” indicii bursieri de la principalele burse din lume şi au provocat o criză de lichiditate la nivel global.4 Peru – 73. iar ţările Europei de Est nefiind foarte dependente de economia americană au un viitor mai optimist. britanic FTSE 100 – 5.bloombiz.7 Rusia – 73. similară celei din 2001. pînă la peste 70% la bursele din Islanda. europene şi din Asia de Sud-Est.3 De la 50% pînă la 60% India – 58.0 Australia – 43. Tabelul 1.2 Egipt – 56. SUA.2 Korea de Sud – 54.2 Vietnam – 70.01. iar cel francez CAC 40 – 6.6 Peste 70% Islanda – 88. Deşi se declară că piaţa de capital nu va fi afectată de criza financiară mondială în direct.9 Italia – 55.3 Japonia – 58. Criza financiară internaţională a afectat în special bursele şi economiile americane.48 puncte procentuale.83 puncte procentuale. SUA influenţează evoluţiile din economiile altor state.9 Irlanda – 73.2008 indicele bursier german DAX a pierdut 7. USD. Putem considera că anul 2008 este unul cu scăderi foarte abrupte pornind de la 40%-50% la bursele din Anglia. Cît priveşte companiile autohtone.3). Irlanda. valoarea tranzacţiilor la Bursa de Valori 55 .4 SUA – 44.5 * De la 60% pînă la 70% China – 69.3 Anglia – 42.

Graficul nr. ce măsuri primordiale 56 . aprilie – iunie 2003-2008. iar experţii în piaţa de capital presupun că investiţiile efectuate de străini în companiile din Moldova ar putea să scadă semnificativ.8). a comerţului exterior) pentru revenirea la normal [173]. * Sursa: Buletinul trimestrial II -2008 al CNPF În final. rămîne ca Istoria să ne arate unde se va încadra perioada actuală în cadrul evoluţiei sale. fost prim-ministru al Republicii Moldova.a Moldovei s-a redus (graficul nr.2. 1. Criza actuală poate fi depăşită.8. a declarat că „ar fi o exagerare să presupunem că Moldova e atît de izolată pe plan global şi că nu va fi afectată într-o formă sau alta”.2. este necesar doar un „doctor” bun care să schimbe situaţia dată în bine. În anul 1998 s-a plătit un preţ scump (căderea monedei naţionale. Mult va depinde de gestionarea situaţiei şi anticiparea eventualului impact. Rolul principal în garantarea unei pieţe eficace îi aparţine Statului şi în discuţie se ia nu faptul că trebuie sau nu Statul să conducă o politică activă în dezvoltarea stabilă a pieţei de capital. Dinamica numărului tranzacţiilor înregistrate pe piaţa secundară. ci modalitatea promovării acesteia. Ion Sturza. 1.

Promovarea politicii de stat direcţionată spre eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. va stimula ridicarea eficacităţii economice naţionale în general. a economiei naţionale.ar trebui să întreprindă. pe termen lung. va duce la creşterea unui sector financiar competitiv şi a unei pieţe de capital dezvoltate în Republica Moldova. 57 . Piaţa financiară şi în primul rînd piaţa de capital reprezintă în multe ţări. Buna funcţionare a pieţei financiare este un fundament solid pentru asigurarea unei creşteri durabile. care este limita intervenţiei directe a Statului în reglementarea relaţiilor pe piaţă. asigurînd în acest mod atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova. cu economia de piaţă dezvoltată. care ar servi intereselor naţionale şi care ar fi integrată efectiv pe piaţa mondială de capital. şi ar putea reprezenta şi în Republica Moldova – motorul dezvoltării economice.

Tendinţe actuale ale evoluţiei pieţei valorilor mobiliare Destinaţia şi scopul principal al pieţei valorilor mobiliare naţionale reprezintă asigurarea funcţionării tuturor ramurilor economiei prin finanţarea activităţii lor economice cu capital. a reuni mai multe părţi într-un tot unitar. elementele constitutive devenind părţi integrante. a tuturor etapelor şi elementelor dezirabile. Însă în Republica Moldova se simte lipsa investitorilor instituţionali. de coordonare şi unificare. Instituţionalizarea investitorilor se manifestă dominant începînd cu anii ’80 odată cu dezvoltarea unor noi forme de investiţii colective. fapt care a condus la conturarea unor tendinţe comune de evoluţie: instituţionalizarea investitorilor. prin vînzarea de titluri financiare şi efectuarea de plasamente de aceeaşi natură. Globalizarea reprezintă în fapt integrarea pieţelor de capital naţionale într-o piaţă internaţională şi în mod natural accentuarea interdependenţelor dintre pieţele naţionale. ceea ce duce scăderea eficienţei pieţei valorilor mobiliare naţionale. pieţele de capital din ţările dezvoltate sunt mai integrate şi mai interdependente ca în urmă cu 10-20 de ani. în timp. cea mai potrivită structură a economiei internaţionale. În prezent. Investitorii instituţionali sunt intermediari financiari care au drept obiect de activitate mobilizarea capitalurilor existente. Tendinţa de globalizare este în fapt o continuare firească a proceselor de regionalizare.4. Putem afirma că prin integrare se obţine. integrarea pieţelor de capital naţionale respectiv globalizarea şi generalizarea informatizării.1. Noţiunea de „integrare” provine din latinescul integro care înseamnă a pune la un loc. precum şi prin introducerea în mod deliberat. Funcţiile pieţei de capital sunt în aceeaşi măsură importante pentru toate economiile indiferent de gradul lor de dezvoltare. 58 . în scopul unei operări optime a acesteia.

circulaţia liberă a factorilor de producţie atunci cînd există o „piaţă comună”. defineşte integrarea drept crearea unei structuri optime a economiei internaţionale. prin înlăturarea barierelor artificiale din schimburile comerciale. În prima categorie. Între ele amintim: Uniunea Telegrafică Internaţională (1865). financiar şi social. 59 . monetar. Asemenea instrumente au apărut încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.. În mod curent. etc. putem spune că „mecanismul” integrării economice cuprinde: crearea unui spaţiu economic comun. consumarea resurselor împreună cu eficienţa economică şi socială maximă. caracteristic etapei contemporane de dezvoltare a societăţii. cum sunt ONU împreună cu instituţiile sale specializate. Uniunea Poştală Universală (1874). În prezent există pe glob 250 organizaţii şi organisme guvernamentale şi aproape 2500 neguvernamentale. Un rol deosebit de important în procesul de integrare economică îl au organismele şi organizaţiile cu rol de integrare economică. realizarea unei uniuni vamale. un rol central îl ocupă o serie de organizaţii cu vocaţie universală. din răndul cărora un rol important revine revoluţiei tehnicoştiinţifice. Concluzionînd. care constă în esenţă în intensificarea interdependenţelor între diferite state. prin integrare economică se înţelege un proces complex. realizarea unor politici comune în domeniul economic. Tinbergen. Organizaţia Meteorologică Mondială (1878).J. care înlesnesc colaborarea statelor în domenii particulare. Acestea sunt de astfel şi principiile de bază ale fenomenului integrării economice. pe o problematică mai limitată. proces condiţionat de un ansamblu de factori.

nivelul din ce în ce mai ridicat al concurenţei între statele dezvoltate. factorii locali cu acţiune specifică. Asia. America şi dragonii asiatici cu Japonia. La baza pieţei comune se află o serie de libertăţi fundamentale: libera circulaţie a mărfurilor. Un rol deosebit de important în integrarea economică îl joacă şi băncile internaţionale şi regionale. căte 10 mari organizaţii cu rol deosebit în integrarea economică. precum şi Asociaţia Multilaterală de Garanţii pentru Investiţii (MIGA). Asociaţia pentru Dezvoltarea Internaţională (IDA). un principiu al realizării pieţei comune. Unde va aduce această competiţie vom afla cu timpul. În prezent cel mai puternic grup bancar îl formează Banca Mondială. existentă în cadrul ordinii internaţionale a sfîrşitului deceniului VIII. Deocamdată sunt conturate aceste trei mari sfere de integrare economică pe mapamond. Actualmente.Fiecare mare uscat continental – Europa. Africa – posedă în medie. avînd caracteristici comune şi specifice în acelaşi timp. Un punct nodal al unificării europene îl constituie înfăptuirea „pieţei comune”. Libera circulaţie a capitalurilor reprezintă unul din factorii desăvîrşirii pieţei interioare. Din punct de vedere economic. lumea de azi este tripolară şi în mişcare. cele două Americi. Banca Reglementelor Internaţionale. Bipolaritate SUA – URSS. factorii principali care influenţează tendinţele de integrare pe plan mondial sunt: ritmul rapid al schimbărilor. statele comunitare au prevăzut posibilitatea de a obţine de la Comisia Comunităţii Economice Europene o 60 . face acum loc unei tripolarităţi – Europa integrată. în sistemul căreia intră: Banca Internaţională pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare (BIRD). pe care toate statele membre îl recunosc. În cazul unor importante mişcări de capitaluri. natura diversă a modificărilor tehnologice. persoanelor. serviciilor şi capitalurilor. În 1930 a fost creată la Basel (Elveţia). Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

a unui capital. implicit. o parte din disponibilităţile de capital pe termen lung dintr-o ţară sunt plasate în străinătate. precum şi instituţiile şi reglementările legate de derularea acestor tranzacţii. cît şi organisme financiar-bancare internaţionale. apariţia eurovalutelor. reglementările naţionale ale statelor. În cadrul pieţei de capital se manifetsă cererea şi oferta de titluri de credit pe termen lung pe plan internaţional şi se formează relaţii între organisme care înlesnesc operaţiile pentru plasarea acestora. în principal. precum şi din mai multe zone ale lumii. care au permis emisiunea şi negocierea de valori mobiliare pe piaţa de capital internaţională. precum şi operaţiuni 61 . Finanţarea pe piaţa de capital internaţională are loc prin lansarea de împrumuturi pe bază de emisiuni internaţionale de valori mobiliare străine. iar oferta provine din toate sectoarele de activitate. Ca purtători ai cererii acţionează atît sectorul public cît şi sectorul privat din diverse ţări. prin care nevoile de finanţare sunt acoperite parţial de către pieţele externe. între persoane fizice sau juridice. Prin tranzacţiile efectuate pe această piaţă. adică o angajare. Cumpărarea titlurilor respective (acţiuni sau obligaţiuni) constituie o investiţie. sau invers. Dezvoltarea pieţei internaţionale de capital a avut loc ca o prelungire a pieţelor naţionale de capital şi a evoluat. pe termen mediu sau lung.autorizare specială prin care să se ia măsurile de protecţie care se impun pentru buna funcţionare a pieţei financiare în general. iar acest tip de finanţare se numeşte finanţarea pe europieţe. Piaţa financiară internaţională cuprinde ansamblul relaţiilor care iau naştere în economia mondială. în procesul atragerii şi plasării de fonduri pe termen mediu şi lung. existenţa unor asemenea fonduri în alte ţări. în funcţie de următorii factori: nevoia tot mai accentuată de fonduri disponibile pe termen lung în unele ţări şi. Operaţiunile pe pieţele de capital internaţionale se realizează prin eurocredite şi euroobligaţiuni. mai mult sau mai puţin restrictive.

firmele transnaţionale bancare joacă un rol determinant în cadrul procesului de internaţionalizare. precum şi prin operaţiuni cu eurocapitaluri. globalizarea a fost mai „brutală” şi mai importantă în domeniul financiar. p. În contextul actual al integrării crescînde a economiilor. Originalitatea anilor ’80 rezidă totuşi în integrarea financiară mondială care permite capitalurilor să fie imediat mobile între toate pieţele financiare din lume. Astfel. Libera circulaţie a capitalurilor între ţări a fost primul pas spre internaţionalizarea pieţelor de capital naţionale. Libertatea mişcărilor de capital pe plan internaţional a deschis noi orizonturi agenţilor economici pentru arbitrajul între pieţele de capital naţionale. în special în imperiile coloniale şi în Rusia. precum şi influenţa mişcărilor de capitaluri americane în urma crizei din 1929.curente de vînzare-cumpărare de valori mobiliare străine. În timpul deceniului ’ 70 fluxurile de capitaluri au atins noi dimensiuni. început după al doilea război mondial [69. pe vremea etalonului – aur. iar măsurile de eliminare a restricţiilor de acest gen din legislaţiile naţionale au fost luate în multe cazuri la începutul anilor ’80. După cel de-al 62 . 11]. globalizarea financiară presupune craerea unei pieţe unice a capitalurilor care să funcţioneze la nivel global. ţările şi firmele occidentale îşi desfăşoară activitatea într-o economie planetară. sistemul financiar privat deţinea un rol important în funcţionarea relaţiilor economice şi financiare internaţionale. De decenii întregi. este dificilă identificarea începuturilor globalizării financiare pe care se sprijină globalizarea economiei. o mişcare generalizată de liberalizare şi globalizare a economiei. În perioada 1870-1914. Este suficient să amintim rolul bancherilor italieni în Europa Renaşterii. importanţa avută în secolul XIX de capitalurile engleze şi franceze în lume. inovaţiile financiare. Fiind străns legată de procesul globalizării schimburilor de bunuri şi servicii. La originea acestei schimbări stau numeroase cauze: mai multe rupturi în sistemul financiar internaţional. care deţin o pondere importantă. Globalizarea nu este un fenomen contemporan.

purtătoare de costuri macroeconomice şi sociale mari. în special după 1980. Globalizarea a devenit astfel unul din marele subiecte de dezbatere şi analiză economică internaţională. pieţele financiare internaţionale au devenit în tot mai mare măsură interdependente. pieţele interconectate şi oportunităţile de acoperire a riscului prevăzute de noile 63 . Valul globalizării a fost marcat.doilea război mondial. cu unele excepţii. generînd noi riscuri şi provocări pentru participanţii pieţei şi pentru instituţiile de supraveghere şi reglementare. Circulaţia liberă a capitalurilor. O consecinţă a procesului de globalizare se concretizează în îmbunătăţirea eficienţei macroeconomice a sistemelor financiare. de creşterea volumului fluxurilor de capital între statele dezvoltate şi mai ales între statele dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. alte state au trecut prin perioade de criză. În ultimele două decenii. grupurilor de state implicate sau afectate. Ulterior extinderea internaţionalizării companiilor mari. Pînă în anii ’80-90. dar a modificat în acelaşi timp structura pieţelor. În această perioadă. În timp ce o parte din aceste ţări au beneficiat de sporirea volumului activităţilor financiare şi au înregistrat rate relativ înalte de creştere economică. ţările industrializate şi-au deschis progresiv economiile şi un număr de ţări în curs de dezvoltare au început de asemenea un proces de liberalizare externă. generînd multiple direcţii de cercetare a cauzelor. mobilitatea forţelor de muncă şi libera circulaţie a capitalului au accelerat puternic procesul de globalizare. mai ales de la jumătatea anilor ’80. Globalizarea financiară a adus beneficii considerabile economiilor naţionale şi investitorilor. globalizarea a vizat în special liberalizarea comerţului şi intensificarea schimburilor internaţionale. după cum am menţionat mai sus. inclusiv financiară. cu efecte profunde asupra tuturor economiilor naţionale şi asupra tuturor laturilor vieţii umane. a susţinut în general integrarea economică internaţională. volumului şi direcţiei de mişcare a fluxurilor de capital. sistemul politic în multe ţări. precum şi necesitatea prevenirii şi limitării poluării regionale.

noua diviziune internaţională a muncii. progresul tehnologic rapid şi salturile uriaşe din domeniul telecomunicaţiilor. care au condus la rîndul lor către intensificarea fluxurilor financiare şi de capital între ţări şi au sporit integrarea economică. Globalizarea poate fi definită ca fiind cea mai înaltă formă de internaţionalizare a activităţii economice. direct determinată de liberalizarea pieţelor financiare naţionale. şi prin aceasta. Caracteristicile curentului globalizării vizează internaţionalizarea producţiei. printre cele mai importante schimbări manifestate la nivelul pieţelor financiare mondiale au fost cele legate de fenomenul de accelerare a integrării şi globalizării lor.instrumente financiare permit stabilirea unui echilibru optim între capacitatea totală de finanţare şi cererile de împrumut ale corporaţiilor sau guvernelor. al integrării unei pieţe de mărfuri sau servicii. al convergenţei politicilor economice ale economiilor naţionale. Tendinţele de globalizare se manifestă în economia mondială pe mai multe planuri: al integrării sistemului internaţional de producţie. Liberalizarea crescîndă a comerţului de bunuri şi servicii a indus legături financiare mai strînse între state. Putem caracteriza globalizarea ca fiind un factor al unei mai bune integrări şi a creşterii interdependenţelor dintre ţări şi regiuni ale globului. Aşadar. respectiv la globalizarea financiară. Caracterul progresiv al acestui proces a condus în final la atingerea unei trepte mai înalte. culturale şi de mediu. precum şi internaţionalizarea statului. la promovarea prosperităţii. dar globalizarea are şi unele aspecte sociale. făcînd din state agenţii ale lumii globalizate. Accesul mai simplu al corporaţiilor sau indivizilor pe pieţele financiare globale va conduce la optimizarea procesului de alocare a capitalului. a condus la apariţia unor noi oportunităţi de investiţii şi finanţări pentru actorii pieţelor financiare din toată lumea. 64 . Aceste legături sunt de cele mai multe ori de natură economică şi politică. Această evoluţie. noul mediu competitiv care generează aceste procese.

De asemenea globalizarea înseamnă integrarea pieţelor financiare din întreaga lume într-o piaţă financiară internaţională. Integrarea financiară priveşte legăturile unei singure ţări cu pieţele internaţionale de capital. ipoteza conform căreia o ţară slab dezvoltată ar avea de pierdut de pe urma deschiderii economiei sale este perimată. Globalizarea financiară se referă la creşterea legăturilor globale prin fluxuri financiare inter-ţări. al căror progres s-a reflectat benefic şi asupra dinamizării fluxurilor de capital. 65 . ţinînd cont de cooperarea dintre firme situate în ţări diferite şi de amplificarea comerţului internaţional. Atît teoria economică cît şi dovezile empirice reprezintă argumente suficiente pentru economişti să susţină eforturile pentru liberalizarea pieţelor şi integrarea economică internaţională. Cele două concepte sunt evident foarte strîns legate. Există o multitudine de studii teoretice cît şi empirice asupra efectelor integrării economice internaţionale. pornind de la studii de caz mergînd pîna la analize statistice la nivel naţional. Ei scot în evidenţă că există o legătură puternică între participarea ţărilor la comerţul mondial şi la fluxurile investiţionale pe de o parte şi o creştere economică mult mai rapidă de pe altă parte. Ideea generală este că riscurile sunt într-adevăr posibile. De exemplu. dar practic sunt irelevante. dependente şi de cele mai multe ori în terminologia economică se substituie unul celuilalt. Unii economişti susţin meritele globalizării. Dezvoltarea internaţionalizării pieţelor este stimulată de integrarea economică regională. Această ipoteză a fost respinsă de către o serie de studii empirice. În principiu globalizarea financiară şi integrarea financiară sunt noţiuni diferite. cît şi de revoluţia din domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor. în conexiune cu procesele şi fenomenele economice cu creşterea interdependenţelor dintre economiili naţionale. Internaţionalizarea pieţelor financiare trebuie privită în contextul evoluţiilor care au loc în economia mondială.

sunt: reducerea rolului sistemului bancar în finanţarea întreprinderilor prin dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare.2 mlrd. Un factor important. Partea pieţelor acestor ţări în capitalizarea bursieră mondială a trecut de la 2. Succesul lor se explică prin randamentele ridicate. globalizarea înseamnă integrarea pieţelor financiare din întreaga lume într-o piaţă financiară internaţională [61. de indivizi (azi. valul masiv de privatizări din economiile occidentale care a încurajat dezvoltarea pieţii de capital naţionale. Internaţionalizarea pieţelor financiare trebuie privită în contextul evoluţiilor care au loc în economia mondială. ţinînd cont de cooperarea în producţie dintre firmele situate în ţări diferite şi de amplificarea comerţului internaţional.5% la 9% între anii 1983 şi 1993. faptul că sunt puţin corelate cu pieţele ţărilor dezvoltate.Cîteva dintre schimbările cele mai semnificative care au afectat structura sistemului financiar internaţional. internaţionalizarea investiţiilor financiare. în conexiune cu procesele şi fenomenele economice. dezvoltarea investiţiilor instituţionale. Conform unei definiţii. Un singur model de dezvoltare pare astfel să prevaleze: cel fondat pe liberul schimb şi concurenţa universală. 8]. p. 66 . cu creşterea interdependenţelor dintre economiile naţionale. care a favorizat fenomenul de globalizare în general îl constituie fără îndoială eşecul şi dispariţia singurului mare sistem cu care concurează capitalismul liberal: Comunismul. În aceeaşi ordine de idei pot fi încadrate şi alte evenimente: descoperirea de către China a capitalismului a dat intrarea în economia de piaţă a 1. adaptîndu-l tendinţelor de globalizare a pieţelor. acest ultim imperiu roşu atrage multe din investiţiile internaţionale). Un alt important factor al globalizării reprezintă faptul că la începutul anilor ’90 noile ţări industriale din Asia şi America Latină au devenit importanţi factori ai finanţelor internaţionale.

ceea ce favorizează diversificarea riscurilor investitorilor internaţionali. împreună cu respectarea dreptului de proprietate şi a legilor naţionale. Achiziţiile şi fuziunile internaţionale. A doua jumătate a secolului XX. Au fost exprimate unele temeri în legătură cu liberalizarea sistemului financiar actual şi cu privire la creşterea concurenţei internaţionale generate de integrarea pieţelor internaţionale. par a fi simptomul cel mai evident al globalizării financiare. în marea majoritate a ţărilor lumii şi apariţia unor instituţii şi foruri care să se confrunte cu noile provocări ale politicii mondiale. 67 . În ultimii 50 de ani s-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte o mai bună guvernare. permiţînd astfel achiziţionarea noilor tehnologii. În acest context în cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI) s-a instituit un comitet care a examinat şi a urmărit evoluţia pieţelor financiare. conexiunea pieţelor financiare. a marcat o creştere de 6 ori a PIB-ului mondial. În timp ce capitalul circulant internaţional şi concurenţa permanentă dintre ţări ajută la disciplinarea guvernelor şi la creşterea eficienţei instituţiilor publice. Globalizarea progresivă a pieţelor şi procesul de inovare financiară au impus comunicare rapidă şi mecanisme de reglare a disfuncţionalităţilor. Globalizarea stimulează dezvoltarea fluxurilor financiare internaţionale. Ultimii „intraţi” în sistem sunt ţările Europei de Est. ca formă particulară a investiţiilor internaţionale. au cele mai mari şanse de a se dezvolta mult mai rapid. diversificarea riscurilor din relaţiile economice internaţionale. impactul datoriilor internaţionale şi implicaţiile macroeconomice ale instrumentelor derivate. se zice că presiunile politice create de către procesul de globalizare poate plasa guvernele naţionale într-o cursă continuă care ar ajunge cu mult mai departe de sfera pieţei financiare. o perioadă de adîncire a integrării internaţionale. deoarece acestea ar stăvili o serie de reguli şi standarde conforme cu nevoile şi preferinţele naţionale. reducerea costului tranzacţiilor. Cercetările indică faptul că ţările care aplică politici de deschidere către fluxurile internaţionale de capital.

Participarea pe pieţele globale necesită. Un prim pas întru cooperarea cu autorităţile centrale de reglementare şi supraveghere a pieţei valorilor mobiliare din alte state constă în încheierea memorandumurilor de colaborare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare cu autorităţile similare din alte ţări. piaţa financiară internaţională are un rol deosebit în dezvoltarea raporturilor economice dintre state. În contextul aspiraţiilor de integrare ale Republicii Moldova în structurile europene. în însăşi evoluţia economiei mondiale. reîncheiat în 2003) şi Federaţia Rusă (2002). Starea ei se reflectă la nivelul şi dinamica investiţiilor internaţionale de capital şi. Gradul de dezvoltare a pieţelor de capital din fiecare ţară este strîns legat de gradul de dezvoltare al economiei dar şi de relaţiile financiare internaţionale. Comisia Naţională a Pieţei Financiare a încheiat memorandumuri de colaborare cu Ucraina (1997). care prevede măsurile ce urmează a fi efectuate în acest sens şi termenii de realizare a acestora.Prin intermediul pieţelor globale se măresc şansele de acces la resurse financiare de pe pieţe mai puternice. Însă unul din cei mai importanţi paşi ce trebuie efectuaţi în cadrul integrării europene a pieţei autohtone a valorilor mobiliare este obţinerea calităţii de membru al 68 . în aşa mod asigurîndu-se schimbul permanent de informaţii referitoare la evoluţia pieţei valorilor mobiliare şi legislaţia statelor respective. Comisia Naţională a Pieţei Financiare a elaborat şi a aprobat Planul de Măsuri ale pentru anii 2005-2007 privind realizarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. prin consecinţele acestora. la importuri şi exporturi. politici raţionale de valorificare şi sprijinire a ţărilor sărace de către comunitatea internaţională. la tehnologie. Generalizînd cele expuse anterior referitor la piaţa financiară internaţională şi la procesele de globalizare şi integrare putem spune că. însă. România (1997. Astfel. În domeniul cooperării cu organismele internaţionale de profil sunt de remarcat relaţiile cu: Banca Mondială şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID).

realizează mari economii de cheltuieli administrative. Dezvoltarea informaticii şi a telematicii a produs schimbări majore în domeniul bursier încă din anii ’50. Negocierile se desfăşoară pe o reţea de terminale (calculatoare) legate la un calculator principal central (server). cu un sistem informatic. are posibilităţi nelimitate de colaborare cu alte burse. cu un sistem informatic. Bursele de azi nu se mai aseamămă – în majoritatea cazurilor – cu cele de la începutul secolului trecut. Volumul total al tranzacţiilor zilnice este în mare parte facilitat de tehnologiile informaţionale. Progresul tehnologic a jucat un rol cheie în creşterea mai rapidă şi mai eficientă a tranzacţiilor de pe piaţa de capital. 69 . Un pas important în dezvoltarea pieţelor de capital l-a constituit informatizarea burselor de valori. Bursa informatizată se caracterizează prin substituirea completă a sistemului de licitaţie pe bază de strigare. funcţionează 24 de ore din 24. Bursa informatizată se caracterizează prin substituirea completă a sistemului de licitaţie pe bază de strigare. se poate negocia un volum mare de contracte. Negocierile se desfăşoară pe o reţea de terminale (calculatoare) legate la un calculator principal central (server). p. Inovaţiile tehnologice şi progresul tehnologiilor informaţionale au determinat transformări profunde în domeniul pieţelor de capital. dacă se au în vedere următorii factori [56. Tehnologiile informaţionale au permis ca mari cantităţi de date să fie transmise aproape instantaneu în orice punct al lumii la un cost unitar foarte scăzut. Dezvoltarea informaticii şi a telematicii a produs schimbări majore în domeniul bursier încă din anii ’50. 798]: numărul de brokeri este nelimitat. Bursa informatizată are perspective vaste de dezvoltare. acest proces în deosebi remarcîndu-se în segmentul pieţei secundare.organizaţiilor internaţionale de profil şi în special al Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor Valorilor Mobiliare (IOSCO). Bursele de azi nu se mai aseamămă – în majoritatea cazurilor – cu cele de la începutul secolului trecut.

În acest sistem. 80].. legiferată prin semnarea unui Memorandum de înţelegere între Guvernele României şi S. toate sunt posibile datorită calculatoarelor. au condus la integrarea pieţelor financiare [98. Comunicaţiile electronice au permis contactul instantaneu între puncte financiare dispersate geografic [50. după modelul bursei complet informatizate NASDAQ. NASDAQ este cel mai cunoscut exemplu din lume de pe piaţa OTC electronică.A. Putem spune că utilizarea informaticii marchează profund dezvoltarea mediului bursier contemporan. pe piaţa de capital secundară tranzacţiile sunt supravegheate electronic on-line. de fapt. Piaţa RASDAQ a fost oficial lansată la 25 octombrie 1996. Piaţa RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane.A. mai ales folosirea pe scară largă a calculatoarelor. p.- conturile clienţilor pot fi ţinute la zi. prin care agenţia pentru Dezvoltarea Internaţională a Statelor Unite (USAID) a derulat în România proiectul „Dezvoltarea pieţei romîneşti de capital”.U. unde legăturile trebuie realizate prin telefon şi calculator. a fost concepută bursa RASDAQ. se face o afişare permanentă a tranzacţiilor încheiate. bazată pe un sistem electronic de negociere şi o reţea de cîteva mii de terminale. Această piaţă numită Over The Counter (OTC) nu este organizată. Tehnologiile moderne. p. automat. p.. 14]. trimiterea ordinelor şi executarea acestora. 99]. În România. de la începutul anilor ’70.U. nu doar în S. Un exemplu privind rolul calculatorului îl întîlnim în cazul pieţelor delocalizate (iniţial de tipul OTC – piaţa în afara cotării). Este. pentru a 70 . la circulaţia mai rapidă a informaţiei. În S. ca şi în altele care i-au urmat modelul. cele mai importante valori de pe această piaţă sunt negociate în cadrul unui sistem informatic numit NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations) [70. la creşterea vitezei de reacţie a investitorilor şi au permis pieţei să facă faţă unui aflux tot mai mare de ordine şi unui volum al tranzacţiilor în creştere. Acolo se negociază tot felul de valori. obţinerea diverselor informaţii. ci în întreaga lume.U.A. Dar. o uriaşă piaţă delocalizată.

într-un mediu de tranzacţionare eficient. în valoare totală de aproape 1. conectează la distanţă participanţii prin reţele de telecomunicaţii. sistem cu formatori de piaţă (market makers) – oferind lichiditate şi vizibilitate emitenţilor – şi. obligaţiuni şi alte produse bursiere). acceptă o gamă largă de titluri (acţiuni. 71 . Este un sistem de negociere în care participanţii afişează cotaţii de cumpărare şi/sau vînzare pentru fiecare valoare mobiliară în care sunt interesaţi: Putem afirma că principalele caracteristici ale pieţei OTC sunt: oferă suportul pentru procesul de subscriere a ofertelor publice iniţiale pe piaţa primară de capital. de tranzacţii cu 11 mlrd. Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit de contribuţia importantă adusă la procesul de concentrare a acţionariatului. a fi cel mai potrivit.7 mil. avînd în vedere caracteristicile noii pieţe româneşti de capital: număr mare de societăţi listate. Sistemul de tranzacţionare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate şi performanţă.răspunde necesităţii existenţei unui mediu instituţional şi tehnic corect şi transparent pentru tranzacţionarea tuturor acţiunilor distribuite în cadrul Programului de Privatizare în Masă. procesarea tranzacţiilor pentru un număr colosal de titluri mobiliare diverse. de dolari. de acţiuni emise de un număr de aproximativ 5000 de emitenţi. Sistemul ales – NASDAQ – s-a considerat. Acest eveniment a reprezentat un pas important în construcţia pieţei de capital din România. din orice oraş. nu în ultimul rînd.8 mlrd. condiţii mai puţin restrictive de listare. măsurată prin faptul că pe parcursul primilor 6 ani de existenţă prin această piaţă au fost încheiate peste 1. număr extrem de mare de acţionari distribuiţi arbitrar în teritoriu – lucru ce impune un sistem pentru vînzare/cumpărare uşor accesibil de la distanţă. facilitînd şi participarea la sisteme de tranzacţii internaţionale.

Europa şi continentul american. Dezvoltarea tehnologică a dus în fapt la apariţia unui nou tip de piaţă bursieră. dar şi creşterea vitezei de execuţie a ordinelor şi mărirea orarului de funcţionare şi negociere. 72 . prin crearea pieţei OTC s-a avut în vedere facilitarea accesului marelui public la tranzacţiile de pe piaţa de capital. În concluzie. stabilirea preţurilor şi desfăşurarea operaţiunilor de tranding prin instrumente financiare complexe. Facilităţile aduse de folosirea tehnicii electronice în domeniul desfăşurării tranzacţiilor au fost transferate şi în zona supravegherii pieţei. controlul unor vaste registre de tranzacţii desfăşurate 24 de ore din 24 în marile centre din Asia. Deci. Astfel.- actualizează rapid cotaţiile. a monitorizării legalităţii tranzacţiilor bursiere. ele putîndu-se vizualiza pe monitoare sau tabele electronice. apropiindu-se spre piaţa continuă. putem afirma cu siguranţă că folosirea calculatorului şi a unor programe speciale a dus deci la creşterea siguranţei şi eficienţei pieţei bursiere. monitorizarea şi managementul riscului financiar. următorii ani vor fi martori ai unei explozii de noi inovări ale contractelor acoperind orice posibilitate a pieţei şi oferind o gamă largă de aplicaţii noi şi complexe. Comunicaţiile şi accesul instantaneu la informaţii au reprezentat un factor cheie în dezvoltarea şi integrarea pieţelor financiare. Sistemul electronic de tranzacţie permite burselor să creeze o multitudine de instrumente noi care nu pot fi testate pe platformele de comercializare datorită limitării de spaţiu. În concluzie. Folosirea sistemelor computerizate pe piaţa bursieră a permis nu numai reducerea costurilor de negociere. dezvoltarea reţelei informaţionale şi de telecomunicaţii a creat participanţilor la piaţă şi autorităţilor de reglementare importante avantaje: colectarea şi procesarea informaţiilor necesare pentru măsurarea. Electronizarea bursei reprezintă o realitate a zilelor noastre.

Tendinţele aparente pe piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova au o nuanţă de trecere de la indicatori cantitativi la indicatori calitativi. 73 . ceea ce trebuie să promoveze procesul de perfecţionare a mecanismelor de dezvoltare a pieţei şi implementarea lor eficientă.

ci reprezintă şi un instrument activ de eficientizare a acesteia.CAPITOLUL II. Este cert faptul. se poate spune că apariţia burselor. asigură permanentizarea acestui flux de capital între cei interesaţi să vîndă şi cei interesaţi să cumpere valori mobiliare. ele fiind instituţii specifice atingerii unui anumit nivel al dezvoltării comerţului organizat. adică bursei de valori. economii naţionale. Iar cel mai important indicator al dezvoltării pieţei bursiere este volumul tranzacţiilor bursiere efectuate la bursa de valori pe o anumită perioadă de timp. bursele nu au fost inventate şi impuse unui sistem existent. Fluxurile de capital sunt astăzi prezente atît pe circuite naţionale cît şi internaţionale. pe criterii de eficienţă economică. sub totalitatea formelor sale este probabil resursa economică cu cel mai mare grad de mobilitate în contextul economic al noului mileniu. domenii de activitate. BURSA DE VALORI ŞI ROLUL PRIORITAR AL ACESTEIA ÎN GESTIUNEA PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE 2. Un rol deosebit de important. Istoric şi evoluţie Capitalul. firme. că bursa de valori nu este doar un instrument pasiv de măsurare a performanţelor unei economii. ideea că bursa de valori reprezintă un fidel barometru al activităţii economice dintr-o anumită ţară sau regiune. existenţa şi funcţionarea acestora fiind necesară trebuinţei de satisfacere a unor funcţiuni noi şi din ce în ce mai complexe ale mecanismelor economiei de piaţă liberă. Un rol major jucat de piaţa de capital este acela de a asigura transferul capitalului între diverşi posesori ai acestuia. 74 . În general. îi revine pieţei bursiere. precum şi evoluţia lor ulterioară au fost determinate de necesităţile economice. pe bună dreptate. S-a specificat în literatura de specialitate. Piaţa valorilor mobiliare prin tranzacţii obişnuite de pe ringul bursier.1. la realizarea acestui transfer.

Bursa este piaţă prin excelenţă [91. Apariţia şi dezvoltarea burselor reprezintă o consecinţă naturală şi dovada progresului pe care societatea. 30].Putem afirma că principiile fundamentale care stau la baza funcţionării burselor au fost stabilite odată cu apariţia şi dezvoltarea pieţelor de mărfuri. după cea de-a treia mare diviziune a muncii. cel puţin în dimensiunea ei economică. 57]. reprezentînd un indicator general al climatului afacerilor în spaţiul naţional şi internaţional [37. Ca instituţie specifică economiei de piaţă. industriaşilor. 75 . în vederea negocierii de valori publice şi private pe piaţa capitalului [72. Evoluţia cursurilor principalelor burse influenţează nu numai celelate burse din aceeaşi ţară dar şi pe cele străine. l-a înregistrat în domeniul economic şi al organizării pieţei [37. O astfel de bursă directoare este bursa din New York. agenţilor de asigurări sociale etc.. unde sunt tratate valori mobiliare şi alte bunuri fungibile. p. Bursele. prin separarea negustorilor de celelalte clase sociale. în legătură cu care se spune: „cînd New York-ul strănută. în evoluţia sa. 51]. în scopul realizării de tranzacţii într-un cadru organizat şi în mod operativ. p. agricultorilor. mecanism de concentrare a cererii şi ofertei pentru anumite categorii de mărfuri ori pentru valori. armatorilor. în condiţii de liberă concurenţă. bursa poate fi definită drept o asociaţie organizată a comercianţilor. Bursa de valori este o structură necesară pentru funcţionarea unei pieţe moderne de capital. Fiecare ţară puternic industrializată are mai multe burse. Profesorul Ioan Popa defineşte bursa ca: piaţă specifică. în general. p. Dicţionarul bursier defineşte bursa ca pe o piaţă publică organizată. p. Influenţele pe care le produc sunt argumentul cel mai important pentru a afirma că bursele au devenit unul din stîlpii de cea mai mare importanţă pe care se sprijină lumea contemporană. celelate burse fac guturai”. 25]. joacă în lumea contemporană un rol cu totul special. Bursa care dă tonul tendinţei se numeşte bursă directoare. Bursele de valori au un rol major în cadrul circuitului de capital într-o economie.

22].V. drepturi şi titluri de mărfuri. . un segment al pieţei financiare. emise anterior de către cele mai importante societăţi comerciale pe acţiuni. bani” [56. 96]. În legislaţia naţională de specialitate bursa este definită astfel: „Bursa de valori este o organizaţie cu drepturi de persoană juridică. transparentă şi supravegheată. p. p. precum şi de către autorităţi publice” [55. se desfăşoară după o procedură determinată. servici. potrivit unui program într-un loc cunoscut în prezenţa vînzătorilor şi a cumpărătorilor. „Bursa de valori este una din cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă. 76 . susţinerea la un nivel înalt al profesionalismului participanţilor la piaţa hărtiilor de valoare” [47. 780]. defineşte bursa astfel: „bursa este o instituţie non-profit în cadrul căreia au loc tranzacţii organizate cu titluri financiare . „Bursa de valori este o organizaţie necomercială fără dreprtul de a distribui sub nici o formă membrilor bursei venitul obţinut din activitatea sa” [88. 284]... p. valori şi devize. concetrarea cererii şi ofertei la hîrtii de valoare. obligate pentru toţi participanţii”. Popescu în Dicţionarul de termeni şi expresii utilizate în tranzacţiile de bursă. Literatura de specialitate oferă şi alte definiţii: „Bursa de valori este o piaţă publică (fictivă) organizată pentru a mijloci tranzacţii cu valori mobiliare pe termen lung. care asigură încheierea uniformă şi organizată a tranzacţiilor cu hîrtii de valoare. Comisia Naţională este în drept să ceară bursei de valori majoritatea capitalului social”. În concluzie: bursa reprezintă o tehnică managerială de afaceri economice specifică economiei de piaţă. 361]. creată de participanţi profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare. avînd un caracter concurenţial şi care concentrează în timp şi spaţiu cererea şi oferta de mărfuri. pe care se încheie tranzacţii referitoare la valori mobiliare. sau a reprezentanţilor acestora [95. „Bursa de valori se creează şi funcţionează în formă de societate pe acţiuni de tip închis cu capital social de cel puţin 500 de mii lei. executate după reguli stabilite. o piaţă secundară organizată. p. determinarea cursului lor şi publicarea acestuia. derivate ale acestora. p.

p. iniţiată de precursorul ştiinţei economice Thomas Gresham). În ceea ce priveşte Statele Unite ale Americii. printr-o hotărîre a Consiliului de Stat al Regelui se înfiinţează bursa din Paris. La 27 septembrie 1724. stabilindu-se astfel prima reglementare a pieţei franceze. un hotelier cu numele Van der Bursen deţinea o casă de comerţ care servea şi ca hotel. prima bursă în accepţiunea modernă a cuvîntului a apărut la Anvers. Londra (1554. a fost parcurs un îndelungat proces evolutiv care a permis crearea premiselor materiale şi instituţionale ale bursei. Astfel la 3 noiembrie 1826 este inaugurată noua clădire. pe frontispiciul căreia erau desenate trei pungi (bourses) [56. p. Aici se întîlneau oamenii de afaceri pentru a negocia scrisorile de schimb sau mărfurile care urmau să fie livrate ulterior încheierii tranzacţiei. 5]. că bursa. 745]. un palat în care va funcţiona ca „bursă şi tribunal de comerţ”. bursa este închisă provizoriu pentru a putea fi deschisă în 1794 în biserica „Petits Pires”. 1554 o bursă denumită „Royal Exchange” [121. cea mai importantă componentă a pieţei valorilor mobiliare a apărut la Anvers. Acesteia i-au urmat bursele din Lyon şi Toulouse (1549). Bordeaux (1571). iar la Viena în anul 1761. În Germania primele burse i-au naştere la jumătatea secolului al XVI-lea la Augsburg. Primele burse apropiate ca funcţionalitate de cele contemporane se întîlnesc în secolul al XVI-lea. Bursa din Paris funcţionează şi astăzi în acest palat. în Ţările de Jos. Paris (1563). Astfel. La 24 august 1808. Se consideră astfel. Bursa din Berlin a fost creată în anul 1685. Aceasta stabilea sediul bursei la Hotel de Nevers pe strada Vivienne. însă. în 1792. La Amsterdam bursa a fost înfiinţată în 1608. La Londra. Deci. lucrări care se vor încheia în 1826. Napoleon I începe lucrările la noul edificiu al bursei. acest edificiu primind numele de bursă.Pentru a ajunge aici. În 1793. în oraşul Bruges din Flandra (Belgia). 24 de mici investitori americani care aveau obiceiul să se întîlnească sub un platan (button-wood) în partea de sud a New York-ului au pus bazele instituţiei care avea să devină prima bursă a 77 . Thomas Gresham înfiinţează în City. Nurnberg şi Hamburg.

în Statele Unite. scopurile sale esenţiale fiind acelea de a furniza protecţie completă investitorilor şi de-a elimina frauda cu titluri financiare. Un moment important în procesul evolutiv al burselor de valori. Creşterea prestigiului dolarului a făcut ca piaţa americană să inspire din nou încredere. capitaluri importante au fost investite în acţiuni. datorită eforturilor intense de reconstrucţie de după război.lumii. Apariţia societăţilor anonime pe acţiuni a contribuit la avîntul financiar al pieţelor europene. După resimţirea din plin a loviturii inflaţiei apărute în timpul războiului. Bursa de pe Wall Street a crescut şi s-a dezvoltat într-un ritm specific american. În urma acestui eveniment. rămînînd adînc întipărită în conştiinţa omenirii prin efectele devastatoare. Perioada de după al doilea război mondial a fost caracterizată printr-o evoluţie ascendentă. fiind considerată „marea vrăjitoare”. fapt ce a dus la accelerarea procesului de dezvoltare a operaţiunilor de bursă. schimbarea sediului bursei pe Wall Street. la 27 mai 1933. Procesul de creştere economică a determinat şi o creştere a capitalizării bursiere datorată. însă. din nou. Totodată. într-o bună masură. noilor reglementări fiscale şi monetare care au oferit multiple avantaje deţinătorilor de titluri. îl constituie începutul secolului XIX cînd. Prin semnarea Buttonwood Agreement s-a stabilit nivelul comisioanelor fixe percepute la schimbul titlurilor. în 1903. Dezvoltarea ulterioară a pieţei a determinat. a fost adoptată Legea titlurilor financiare (Securities Act). s-au făcut şi primii paşi pentru automatizarea completă a transmiterii datelor în cadrul Bursei. ea a avut de la început o faimă rea. 78 . pe care le-a produs în octombrie 1929. Specialiştii în domeniu apreciaţă crahul din 1929 ca fiind cauza marii crize economice mondiale din perioada 1929-1933. Expansiunea colonială a determinat apariţia primelor importante companii sau societăţi pe acţiuni. piaţa financiară a Europei a făcut ca atenţia să se îndrepte către noua economie americană.

Bursele japoneze au fost redeschise pe baze complet noi. a constituit-o înfiinţarea societăţilor cu capital particular precum şi a pieţelor organizate pentru tranzacţionarea acţiunilor acestora. la 2 iulie 1991. axate pe practica tradiţională de afaceri şi inovaţia modelelor occidentale. Fără a mai avea răbdare. p. astfel încît una din priorităţile procesului de tranziţie pe care-l traversează ţările Europei Centrale şi de Est. după căderea zidului Berlinului din noiembrie 1989. conform opiniilor autorilor de specialitate sunt: dezvoltarea burselor s-a făcut prin intermediul economiilor naţionale. Deci. reînfiinţarea burselor în aceste ţări a constituit o preocupare activă. chiar dacă unele nu au mare lucru de schimbat [70. la 21 iunie 1990 în Ungaria. Principalele caracteristici ale pieţelor bursiere din ţările Europei Centrale şi de Est. 79 . Mai tîrziu. care beneficiind de ajutorul puterii publice cît şi de cel internaţional a devenit un mijloc de colectare a capitalurilor naţionale.Un avînt puternic l-a cunoscut şi bursa japoneză. reprezintă o componentă esenţială a reformei. a fost inaugurată Bursa din Varşovia (Polonia). în acelaşi timp s-a realizat şi o deschidere internaţională a bursei. Vilnius – Lituania (septembrie 1993) şi Kiev – Ucraina cîteva luni mai tîrziu. Bursa fiind un simbol al economiei de piaţă. În ultimii ani s-a creat premisa cuceririi de noi pieţe de către deţinătorii de economii. Simbolul liberului schimb – bursa – este unul dintre primele care recucereşte ţările blocului de Est. Prima bursă din Europa de Est este redeschisă oficial. după o pauză de 40 ani. Renaşterea altor burse din Europa Centrală continuă de atunci cu Praga (aprilie 1993). Începînd cu anii ’70. fiecare ţară estică îşi doreşte propria ei piaţă de schimb. prin punerea în funcţiune a unui sistem computerizat de informaţii de piaţă. TSE (Tokyo Stock Exchange) a trecut printr-un proces de modernizare. 14]. după ce au fost închise la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. un imperativ al asigurării unui cadru economico-financiar care să conducă la dezvoltarea unei pieţe concurenţiale libere.

UE – Euronext etc. Canada – Montreal şi Toronto. garanţiilor mai mari din partea investitorilor şi brokerilor. Londra. Se remarcă următoarele tendinţe la nivel mondial: instituţionalizarea investitorilor. modernizarea. deşi în economia contemporană. National Association of Securities Dealers Automated Quotations System (NASDAQ). aşa după cum există şi burse de rezonanţă internaţională. 80 . Japonia – TSE (Tokyo Stock Exchange).A. cele mai importante centre bursiere se găsesc în: S. numărul burselor de valori este deosebit de mare. altele au importanţă naţională. internaţionalizarea tranzacţiilor. datorită reglementărilor mai stricte ale tranzacţiilor. prin introducerea tehnicii electronice de calcul în mecanismul tranzacţiilor bursiere. ce rezultă din numărul ridicat de firme străine care cotează pe alte pieţe. New York şi Tokyo. În prezent. putem spune că marile pieţe bursiere se caracterizează printr-un grad înalt de organizare şi fiabilitate. Chicago.- s-au introdus noi sisteme contabile care au pus la dispoziţia analiştilor financiari numeroşi indicatori din care să se obţină suficiente informaţii pentru a limita eventualele manipulări legate de inegalitatea investitorilor faţă de informaţii. avînd în vedere experienţa acumulată în cîteva secole de existenţă. Aşa dar. chiar dacă nu toate au aceeaşi importanţă: unele au funcţiuni locale. cum ar fi cele de la Paris. precum şi instituţiile de bază ale pieţelor autentice de capital. alte tendinţe. American Stock Exchange (AMEX). Actualmente. în majoritatea ţărilor lumii există burse. Marea Britanie – LSE (Londodn Stock Exchange). – New York Stock Exchange (NYSE). dar şi controlului permanent al operaţiunilor speculative. instituţiile fiind cele care deţin majoritatea în calitate de investitori.U. de asemenea s-a creat şi un cadru legal corespunzător şi coerent.

pot achiziţiona şi deţine acţiuni ale altor companii nipone. în anii ’80. are reguli de admitere şi de funcţionare mai puţin rigide decît NYSE. AMEX. ci şi pentru că lira sterlină era utilizată ca monedă de plată în marea majoritate a tranzacţiilor internaţionale [83. 67]. istoria Wall Street-ului începe în timpul Războiului de Independenţă. bursele regionale. Bursa din Tokyo (Tokyo Stock Exchange sau TSE) era considerată.1. însă bursa în adevăratul sens al cuvîntului îşi începe activitatea începînd cu 1878. p.1. Referitor la Marea Britanie. deoarece era nu numai capitala celei mai mari puteri economice. respectiv companiile mari. 81 . în SUA funcţionează cel puţin 10 astfel de pieţe. după NYSE. legislaţia impune o serie de restricţii printre care cea referitoare la deţinerile de acţiuni. În Japonia piaţa secundară este reprezentată de bursa de valori din Tokyo. prima piaţă financiară în termeni de capitalizare şi a doua în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor. înfiinţată în 1850. piaţa extrabursieră.În SUA. Începuturile bursiere în Japonia se găsesc în anii 1870. Londra a fost considerată timp de cîteva secole capitala financiară a lumii. comerciale şi industriale şi centrul celui mai vast imperiu colonial. aşa după cum rezultă şi din datele prezentate în tabelul 2. Referitor la accesul firmelor străine pe piaţa niponă. Ulterior piaţa bursieră americană s-a dezvoltat şi astăzi ea cuprinde: bursele centrale: New York Stock Exchange (NYSE) şi American Stock Exchange (AMEX). cu condiţia ca suma totală a achiziţiei să depăşească cel mai mare cîştig net pe care la înregistrat respectiva companie [77. aceasta deţine locul II în lume. reprezentată prin NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations). 266]. altele decît cele financiare. p. NYSE este principala componentă a burselor centrale. În ceea ce priveşte poziţia bursei japoneze în cadrul burselor internaţionale.

Acest lucru presupune concentrarea tranzacţiilor într-un anumit spaţiu şi crearea unui mecanism în stare să asigure informarea corectă a clienţilor acestei pieţe.5 570223.3 4001339. Marseille. Lyon. deşi burse mai existau la Bordeaux.4 463054.9 7254594.6 194003. Nancy şi Nantes.1 1994494.tse. unde se concentrează cererea şi oferta de titluri financiare şi se realizează negocierea. Astfel. cele mai multe tranzacţii realizîndu-se la Paris.5 547020. La etapa actuală. 2002) Piaţa bursieră NYSE Tokyo NASDAQ London Stock Exchange Euronext Deutsche Borse Toronto Stock Exchange Swiss Exchange Italian Exchange Hong Kong Ţara USA Japonia USA Marea Britanie ____ Germania Canada Elveţia Italia China * Capitalizare bursieră 9015270. lucru ce ţine de însăşi natura pieţei bursiere.1 Topul primelor pieţe bursiere în lume (mil. în conformitate cu regulamentul existent.9 Sursa: www.0 1538654.6 De-a lungul secolelor.7 1564243.9 599749.9 1998358.5 2069299.6 408164. Tabelul 2. care dispune de spaţii pentru tranzacţii.0 634634.org Valoarea tranzacţiilor 10311155. contractarea şi executarea contractelor în mod deschis.1. Lille. bursa de valori se defineşte prin existenţa unei instituţii. în cadrul burselor de valori concentrarea schimburilor într-un spaţiu 82 .Piaţa bursieră franceză se caracterizează printr-un grad de concentrare foarte înalt.8 1212301.2 686013. bursele şi-au dovedit viabilitatea şi dinamismul.0 1800658.4 477075. USD.

pentru a opera în cadrul bursei . Conform legii 52/1994. sa-u creat condiţiile de înfiinţare a bursei de valori în România. În anexa 13. După o întrerupere de cinci decenii busa de valori a reapărut pe piaţa de capital din România. Pentru România.04. în procesul de trecetre de la o economie planificată la o economie de piaţă. în 1995.determinat asigură accesul direct la informaţia de piaţă. un obiectiv strategic îl constitiue reînfiinţarea bursei de valori propriu-zise . îndeosebi în Statele Unite şi Japonia. Un alt exemplu concret de astfel de piaţă îl prezintă piaţa (bursa) RASDAQ din România. În centrele principale ale bursei de valori se practică aşa numita piaţă electronică care. 20/21. Aceste pieţe permit accesul la tranzacţii pentru un număr mare de titluri ce nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi cotate la bursele propriu-zise.1995 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din România. lichiditatea şi transparenţa. Un exemplu de astfel de piaţă OTC este NASDAQ din Statele Unite ale Americii. activitatea bursei a luat amploare abia după primul război mondial . îmbină reuşit tehnicile tradiţionale de comercializare cu mijloacele moderne de comunicaţie şi informare şi care tinde să concureze tot mai mult cu bursa clasică. lucru frecvent mai ales în principalele centre financiare. la etapa actuală. dar fără obţinera unor rezultate notabile. odată cu lansarea primelor împrumuturi interne şi externe emise de Stat şi cu înfiinţarea societăţelor economice şi financiare care au emis primele acţiuni. se prezintă comparativ caracteristicile burselor propriu zise şi cele ale pieţelor OTC. Datorită progreselor tehnologice. se vorbeşte de un nou tip de piaţă bursieră şi anume de bursa computerizată în care informaţia se transmite şi se prelucrează prin utilizarea unei reţele de calculatoare. În a doua jumătate a secolului XIX . Decizia de a înfiinţa bursa de valori din Bucureşti a fost luată la cererea a 24 de societăţi de valori mobiliare. Comisia Naţională a Pieţei Financiare Naţinală a Valorilor Mobiliare a hotărît 83 . În prezent conexiunile dintre dealeri şi clienţii lor sunt realizate prin intermediul mijloacelor computerizate de transmitere şi prelucrare a informaţiei. în conformitate cu Rezoluţia nr. Primele încercări au fost făcute în anul 1839.

chiar şi România (Anexa 9). Germania.U. o parte au trecut în sistemul de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti. numărul burselor de valori s-a micşorat de la 38 (începutul anilor ’30) pînă la 8 în timpul de faţă (Anexa 7). sunt acelea cu teritoriu mare şi care au structură de stat federal (S.A. Astfel. dar mică din punct de vedere al numărului de emitenţi (BVB). De exemplu. comunitatea brokerilor din România a adoptat pentru prima dată o strategie de dezvoltare comună. Ţările cu un număr mare de burse de valori. a celor două burse (Bursa de Valori Bucureşti şi RASDAQ).. unde există 84 . În multe ţări dezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare toate operaţiile se petrec la o singură bursă.U. şi în alte ţări.U. Pînă acum aveam o piaţă mare din punct de vedere al capitalizării şi valorii tranzacţiilor.înfiinţarea bursei de valori doar după ce minim cinci societăţi de valori mobiliare au cerut şi au obţinut autorizaţie să opereze la Bursă. Germania. în Anglia unificarea burselor de valori a avut loc în anul 1973. În anul 2003 în cadrul primei ediţii a Forumului Pieţei de Capital. ceea ce a dus la creşterea capitalizării pieţei (Anexa 6). În urma acestor transformări.). în urma fuziunii România va prezenta investitorilor o ofertă integrată şi solidă.A. numărul societăţilor listate pe piaţa RASDAQ s-a limitat (Anexa 5). dar mică din punct de vedere a indicatorilor (RASDAQ) ” . lucru demonstrat de România. în scopul integrării cu succes a României în Uniunea Europiană”. în Italia şi Elveţia la mijlocul anilor ’90. Brazilia etc. de regulă. Japonia (Anexa 8).A . Cu toate că sunt ţări cu mult mai dezvoltate decît Republica Moldova aşa cum sunt: S. „fuziunea duce în primul rînd la creşterea vizibilităţii pieţei pe plan regional. se observă acelaşi proces de concentrare a burselor de valori.. Primul pas în procesul de unificare l-a reprezentat transformarea Bursei de Valori Bucureşti din instituţie de interes public în societate pe acţiuni. şi o piaţă mare din punct de vedere a numărului de emitenţi. Canada. În S. În ultimii ani. în jurul viziunii „Piaţa românească – cea mai performantă piaţă de capital din regiune. Existenţa unei singure burse de valori pe piaţa de capital măreşte efectivitatea ei. în Australia în 1987. Specialiştii români în domeniul dat au declarat că. din ce în ce mai solidă şi comparabilă cu pieţele din jur [169].

în decembrie 1994. „Proajioc”. apariţia hîrtiilor de valoare şi a titlurilor de stat. există şi se dezvoltă o piaţă de capital. Dintre aceştia. După părerea noastră premisele economico-juridice care au condus la formarea bursei au fost: privatizarea patrimoniului de stat. La deschiderea negocierilor au participat 56 participanţi profesionişti. „Broker-Service”. Procesul de înregistrare a societăţilor pe acţiuni la bursă a început în decembrie 1995. „D-Broker”. „ArsVista”. reprezentînd o societate pe acţiuni de tip închis. ca instituţie comercială. Prin urmare. concentrarea schimburilor valutare. titlurile de valoare şi mărfurile sunt tranzacţionate în condiţii sigure şi la un preţ care să reflecte cît mai exact valoarea de piaţă a lor. La crearea bursei au participat 34 de fondatori – participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. „CNC-Activ”. reglementarea tranzacţiilor. precum şi în vederea determinării obective a preţurilor şi transparenţei pieţei.o piaţă de capital foarte dezvoltată. ceea ce a dus şi la necesitatea adoptării unor reguli unice pentru investitorii pe piaţa de capital. Aceste fenomene economice au dus la apariţia bursei de valori. cei mai activi 10 sunt „Daac-Invest”. internaţionalizarea economică şi instituţională. ca în 2002 să existe deja 38 de membri ai bursei. Astfel. Primele negocieri au avut loc la 26 iunie 1995. Un factor important. în scopul asigurării unui mecanism eficient al circulaţiei valorilor mobiliare . dar care este la un nivel de dezvoltare mai jos în comparaţie cu alte pieţe externe (Anexa 10). a fost fondată Bursa de Valori a Moldovei. 85 . „Olex”. „Exito-Sprad”. la noi în ţară. în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori. „Moldova-Agroinbank”. care a determinat dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare a fost procesul de deschidere a Republicii Moldova pentru afluxul de capital străin. bursa. apariţia societăţilor pe acţiuni. comerţul cu bunuri materiale. de asemenea. a apărut în rezultatul unei evoluţii economice ce a făcut necesară înfiinţarea unui mecanism reglementat de tranzacţie a mărfurilor şi titlurilor mobiliare. unde. considerată ziua de „naştere” a bursei de valori a Moldovei. Potenţialul economic şi de producere al Republicii Moldova constituie premisa principală în apariţia bursei de valori. „Moldinconbank”. pe baza unor reguli stricte.

organizarea unui monitoring eficient. Un moment pozitiv în dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei şi în special a bursei de valori naţionale este apariţia indicelui bursier. 86 .Potrivit opiniei experţilor internaţionali ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (1998). în mod strălucit se distinge printre noile burse de valori din Europa de Est. În aprilie 2000. avînd un grad minimal de risc. al cărui obiective principale sunt: dezvoltarea pieţei de capital a ţărilor membre privind perfecţionarea structurii organizatorice. Bursa de Valori a Moldovei este o organizaţie ce se dezvoltă rapid şi progresează. Astfel. 57. Drept bază pentru calcularea indicelui respectiv a fost luat cel mai răspîndit în lume indice – „Dow Jones”. Începînd cu luna mai 1995 Bursa de Valori a Moldovei este membru activ al Federaţiei Burselor Euro-Asiatice (FBEA). conform regulilor de funcţionare a Bursei de Valori a Moldovei. 19. care se calculează săptămînal după închiderea şedinţei de vineri (sau de luni) de tranzacţionare la Bursa de Valori a Moldovei. soluţionarea problemelor reglementării şi autoreglementării mecanismului pentru brokeri şi dealeri. Bursa de Valori a Moldovei a dobîndit statutul de „organizaţie necomercială de autoreglementare”. 15. creată în 1995 la iniţiativa Bursei de Valori din Istambul. 7. elaborarea principiilor administrării corporative etc.42% – la industria uşoară. necomercială. Structura portofoliului indicelui CNVM-32 practic reflectă structura produsului intern brut (PIB) în Moldova.55% din întreprinderile incluse se referă la producerea produselor alimentare şi a băuturilor.18% – la sfera serviciilor. calculat în regimul timpului real în baza negocierilor la Bursa de Valori din New York.85% – la industria grea. aceasta este societate pe acţiuni de tip închis. La începutul anului 2000 Comisia Naţională a Pieţei Financiare a introdus în circulaţie indicele CNVM-32. organizaţie de autoreglementare ce desfăşoară activitate bursieră pe piaţa valorilor mobiliare [18] în conformitate cu legislaţia cu privire la piaţa de capital.

Semnificaţia indicilor bursieri constă în capacitatea acestora de a măsura performanţele pieţei în ansamblu sau numai ale unui segment al acesteia. Printre cei mai cunoscuţi reprezentanţi sunt Topix. care au căpătat o largă aplicabilitate în toate domeniile activităţii economice şi sociale graţie faptului ce reflectă cu multă expresivitate şi în mod analitic schimbările ce au loc. Aceşti indici se referă la un eşantion limitat de firme. În literatura de specialitate se întîlnesc multiple clasificări ale indicilor bursieri. Creşterea unui indice bursier indică faptul că cererea de valori mobiliare este superioară ofertei. p. Indicii de generaţia II au început să se dezvolte în anii ’60 ai secolului precedent. indici 87 . fundamentate pe criterii distincte. ceea ce semnifică o activitate economico-financiară pozitivă a societăţilor cotate la bursă. 323]. Indicii bursieri exprimă evoluţia cursului valorilor mobiliare pe o anumită piaţă [32. unul dintre criteriile care separă indicii bursieri în două categorii sunt titlurile care intră în componenţa acestora: indici bursieri pe acţiuni (cei mai des întîlniţi şi mai cunoscuţi) şi indici bursieri pe obligaţiuni. Aceştia sunt mai relevanţi din punct de vedere a informaţiei reflectate. Astfel. distingem: indici de generaţia I. Din punctul de vedere al numărului de aţiuni ce intră în componenţa indicelui bursier. 114]. indici de generaţia II. Un alt criteriu deosebit de relevant în clasificarea indicilor bursieri ţine de aria de întindere a pieţei reflectate. indicii reprezintă o categorie distinctă a indicatorilor statistici. 53]. fiindu-le specifică o flexibilitate sporită în ceea ce priveşte eşantionul de firme ale căror acţiuni se iau în considerare la calculare. În acest caz putem vorbi de indici naţionali. Tot în această categorie sunt incluşi şi indicii Nikkei 225 şi Financial Times 30. FTSE-100. al cărui model a fost realizat în 1884 la Londra. care poate fi modificat în funcţie de circumstanţe. rolul şi influenţa diverşilor factori în variaţia fenomenelor cercetate [37. de aceea ei nu oferă o imagine complexă a pieţei de capital. p.În general. Indicii de generaţia I reprezintă indici de tipul Dow Jones Industrial Average. Standard&Poor’s 500 [43. p.

naţionali de sector, indici regionali, indici globali (internaţionali) şi indici globali de sector. Ca exemplu de indici naţionali, vom menţiona indicii bursieri: CNVM – 32 pentru Bursa de Valori a Moldovei (Republica Moldova) şi BET pentru Bursa de Valori din Bucureşti (România). Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în dezvoltarea economiei, precum şi a urmăririi dinamicii de dezvoltare a acesteia. Însă activitatea pieţei de valori mobiliare a Molovei este prea redusă pentru ca indicele într-adevăr să fie orientat spre planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca activitatea bursei pe viitor să sporească odată cu limitarea considerabilă a activităţii pieţei extrabursiere. În concluzie, pentru ca piaţa naţională de capital să atingă mari performanţe, ea trebuie să devină o piaţă mai eficientă, cu reguli corecte, atractivă şi compatibilă cu standardele europene, să devină un factor de influenţă a tendinţelor economice şi instituţionale şi să se constituie într-un mediu de dezvoltare şi iniţiativă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme şi norme pentru mobilizarea, atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiţii de transparenţă şi siguranţă.

88

2.2. Rolul şi locul bursei de valori pe piaţa valorilor mobiliare Bursa este strîns legată de economia de piaţă, dar existenţa economiei de piaţă este doar una din condiţiile necesare pentru dezvoltarea burselor. Pe lîngă aceasta mai este necesară o structură bancară bine dezvoltată, o mai puternică economie naţională şi un sistem modern de comunicaţii [37, p. 60]. Tugan-Baranovschi scria, că „pentru posibilitatea de distribuire a maselor enorme de capital, zilnic acumulate, în timpul sistemului economic capitalist, era nevoie de o ... instituţie centrală, în care să se concentreze oferta de capital şi totodată şi cererea de capital... Dacă astfel de instituţie nu ar exista, plasarea de capital ar întîlni dificultăţi indeterminabile... bursa de valori îndeplineşte... funcţia, analogică băncilor în organizarea creditelor... Numai datorită burselor de valori a devenit posibilă fuziunea cantităţilor neînsemnate de capital...” [121, p. 38-39]. În perspectivă funcţionarea bursei de valori prevede funcţionarea unei pieţe a valorilor mobiliare, o mare însemnătate se va acorda problemelor de pregătire a specialiştilor din piaţa de capital. În aşa mod bursa de valori va deveni un indicator al pieţei locale şi va atrage mai mulţi investitori străini. De fapt, rolul bursei este acela de piaţă secundară. Asigurînd accesul publicului la titlurile deja emise, ea asigură atît un suport pentru piaţa primară cît şi pentru funcţionarea mecanismului de finanţare a economiei. Este important faptul că bursa de valori este o parte componentă a infrastructurii pieţei valorilor mobiliare. O premisă pentru funcţionarea bursei de valori o prezintă experienţa privind atragerea capitalului suplimentar, în calitate de emitent pe piaţa valorilor mobiliare a societăţilor pe acţiuni fondate în procesul privatizării, numărului necesar al companiilor specializate de brokeri, elaborarea legislaţiei privind reglementarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare. În linii generale, piaţa bursieră se caracterizează prin: bursa de valori este mai întîi de toate locul unde se găsesc reciproc vînzătorii şi cumpărătorul valorilor mobiliare, unde preţurile la aceste valori sunt determinate

89

de cerere şi ofertă. Astfel, bursa asigură concentrarea cererii şi ofertei, însă ea fizic nu este în stare să-i înglobeze pe toţi acei care ar dori să cumpere, să vîndă aceste valori, această funcţie şi-o asumă intermediarii, care acţionează atît la bursă, cît şi înafara ei, întru-cît nu toate valorile mobiliare se cotează la bursă. Deci, totodată, tranzacţiile bursiere se efectuează şi prin firme specializate te tip brokeri/dealeri şi prin intermediul unui personal specializat în acest sens (agenţii de bursă), care asigură stabilirea contractului între cererea şi oferta ce se manifestă pe piaţă; bursa de valori este o piaţă organizată, în sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii, norme şi reguli cunoscute şi acceptate de toţi participanţii, ceea ce nu înseamnă o administrare a pieţei, ci o reglementare a acesteia în scopul creării sau rezervării condiţiilor pentru desfăşurarea concurenţei libere. Organizarea pieţei bursiere se realizează atît prin cadrul legal stabilit cît şi prin regulamentele bursiere; bursa de valori este o piaţă reprezentativă, avînd drept reper pentru toate tranzacţiile care se efectuează acele valori pentru care se constituie piaţa organizată. Cercul de valori mobiliare cu care se efectuează tranzacţiile este limitat. Pentru a nimeri în numărul companiilor, valorile cărora au foat admise la comerţul de bursă (adică, pentru a fi primite spre cotare) compania (firma) trebuie să satisfacă cerinţele înaintate de regulamentul bursei în privinţa volumului de vînzări, mărimilor profitului obţinut, numărului de acţionari, costului de piaţă al acţiunilor, etc. Regulile de efectuare a operaţiunilor la bursă sunt stabilite de membrii bursei şi organul de stat. Bursa de valori îşi desfăşoara activitatea în temeiul următoarelor principii: încrederea personală între brokeri şi clienţi, publicitatea; reglementarea strictă de către administraţia bursei a activităţii firmelor de dealeri prin stabilirea regulilor comerţului şi evidenţei; bursa de valori constituie un mecanism eficient şi puţin costisitor de transferare a dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, cît şi de stabilire a unui preţ corect a lor. 90

acel preţ care asigură la condiţiile date volumul maximal de tranzacţii. ci sursă a informaţiei pentru agenţii economici. 9]... S-a dovedit că creşterea lichidităţii pieţei valorilor mobiliare duce la îmbunătăţirea proceselor de alocare a capitalului şi de atragere a investiţiilor. Rolul bursei de valori este foarte complex. funcţia de bază a bursei de valori este stabilirea de zi cu zi a nivelului preţurilor. fondurile de investiţii şi capitalurile sunt orientate de către burse spre acele domenii cu un grad înalt de eficienţă. p. pe piaţă mijloace de care au nevoie pentru a se dezvolta. 152-153]. Bursa are. Alţi autori sunt de părerea că „funcţia principală a bursei de valori . permiţînd întreprinderilor să găsească. bursele de valori asigură circulaţia liberă şi inversă a valorilor mobiliare. 91 . p. produse prin intermediul cărora aceştia pot pătrunde pe anumite pieţe financiare. alţi factori. şi nu în ultimul rînd sporeşte perspectivele creşterii economice. datorită unui complex de factori. p. mai întîi de toate. afirmă că funcţia esenţială a burselor de valori constă în „crearea pieţei pentru plasarea de capital financiar” şi „mobilizarea capitalului” [112. ceea ce duce la creşterea încrederii între vînzători şi cumpărători.De astfel. constă în aceea ca ea să-şi îndeplinească rolul de piaţa secundară. datorită căreia valorile mobiliare dobîndesc lichiditate” [108. R. De asemenea. 58]: bursele oferă posibilitatea transformării imediate a valorilor mobiliare în lichidităţi. un rol de prim rang în finanţarea economiei. unde investesc în funcţie de nevoile lor [70. tranzacţiile din cadrul burselor sunt încheiate pe baza unor reglementări specifice şi a unor reguli bine cunoscute. 400]. În acest scop. Prin această funcţie a sa bursa devine nu reper al întregii activităţi economice. adică piaţa de tranzacţionare a valorilor mobiliare. ea oferă tot felul de „produse” celor care doresc să-şi plaseze cu folos banii din economiile proprii. adică punctul de achilibru al pieţei. Rolul şi importanţa bursei de valori au crescut în ultimul timp. Ghiliferdind. precum [37. p.

Bursele private. de regulă. burse deschise – în care numărul membrilor fondatori poate fi suplimentat într-o anumită proporţie. se disting [56.Obiectul de activitate. 746]: burse închise – limitate la numărul de membri fondatori. în cazul burselor de tip închis. p. sunt sub formă de societăţi pe acţiuni cu capital privat. la bursa NYSE (S.A.U. forma legală. Acest model este bazat pe asocierea persoanelor fizice şi/sau juridice create conform legii pentru constituirea şi organizarea pieţei bursiere. Din punct de vedere al numărului de membri. sunt instituţii cu caracter nelucrativ. p.U. numărul de locuri este limitat şi un terţ nu poate obţine calitatea de membru decît dacă obţine un loc din partea unui titular. organizate şi administrate de stat. În general trăsăturile definitorii ale bursei sunt următoarele: existenţa unei pieţe a valorilor mobiliare. Bursele de valori pot fi clasificate după mai multe criterii.) cel care doreşte să aibă acces la bursă trebuie să obţină locul prin moştenire. . etc. localizarea tranzacţiilor într-un loc special amenajat pentru operarea lor şi dotarea cu mijloace tehnice necesare. din punct de vedere juridic ele pot fi organizate ca instituţii publice sau ca entitate privată.NYSE) sau cu caracter lucrativ (în diverse ţări din Europa şi din alte continente) [56.A. De exemplu. Aşa deci. în membri fondatori (cei care au participat la crearea instituţiei) şi 92 . În cazul burselor deschise. Modelul acestui tip de bursă de valori este reglementat şi organizat în conformitate cu legi speciale. 746]. organizarea şi funcţionarea bursei ca instituţie ţine de structura legislativă şi condiţiile specifice fiecărei ţări. 746]. Bursele publice. operarea tranzacţiilor pe principii concurenţiale şi asigurarea accesului tuturor celor interesaţi în informaţiile de la Bursă. numărul de locuri nu este limitat prin actele constitutive iar membrii se împart. închiriere sau alt mod. p. cu caracter nelucrativ (bursele din S. Astfel. cumpărare. În zilele noastre numărul acestora este foarte redus [56.

Principalul avantaj de care aceştia dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzacţii cu titluri pe piaţa respectivă. 93 . 780]. sunt burse caracteristice. indiferent de ţara emitentă. În sfîrşit. Accesul exclusiv al membrilor la bursă este reglementat. p. necaracteristice în comerţul bursier internaţional. iar cea de „titluri financiare” (securities) în S. Sunt şi cazuri în care pot participa la bursă şi membrii instituţiei. iar cele care au un obiect extins la un număr mare de valori mobiliare admise la cotare. de reputaţie internaţională. fondatori şi membri ai bursei de valori pot fi numai brokerii şi dealerii. dar nu pentru titlurile închise la cota oficială (prima piaţă). deţinînd un rol conducător în tranzacţiile bursiere generale. calitatea de membri ai bursei o dobîndesc acele persoane. putem concluziona că Bursa de Valori a Moldovei este de tip închis.A. Un exemplu al acestui tip de bursă este cea din Budapesta. Din cele expuse. care pot fi: acţiuni.U. Se menţionează faptul că denumirea de „valori mobiliare” (valeurs mobilières) este folosită în Franţa şi în ţările din zona francofonă. la unele burse (de exemplu bursa din Toronto). opţiuni pe indici de bursă. bunuri şi bilete de tezaur sau a produselor bursiere derivate: contracte futures. şi ţările din sistemul anglo-saxon [56. fie numai persoanelor juridice. obligaţiuni. opţiuni pe titluri financiare. conform legislaţiei în vigoare. calitate din care derivă o serie de drepturi şi obligaţii. dar numai membrii bursei beneficiază de totate avantajele pe care le oferă piaţa respectivă. care trebuie să deţină licenţă pentru activitatea de broker şi/sau dealer şi să corespundă cerinţelor de calificare stabilite de bursă în ce priveşte solvabilitatea şi organizarea activităţii lor.. opţiuni pe marfă. pot acţiona pentru încheierea de tranzacţii şi membri ai bursei. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzacţionarea sau negocierea valorilor mobiliare. care se asociază în vederea constituirii unei burse de valori. pe plan local şi acestea sunt burse locale.membrii asociaţi (cooptaţi ulterior). În Republica Moldova. Deci. Calitatea de membru al bursei poate reveni fie numai persoanelor fizice. fie atît persoanelor fizice cît şi persoanelor juridice. etc.

97]: a) adunarea generală a membrilor bursei. b)consiliul bursei. 94 . numite şi burse de acţiuni. în formă de societate de tip închis cu capital social de cel puţin 500 mii lei. Comisia Naţională a Pieţei Financiare este în drept să ceară bursei de valori majorarea capitalului social. p.Există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acţiunile. Organele de conducere a Bursei de Valori a Moldovei sunt [88. şi segmentul extrabursier neorganizat. care este organul ei executiv. Bursa de valori a Moldovei se creează şi funcţionează. în baza statutului adoptat de către adunarea generală a membrilor ei. Activitatea burselor se consideră eficientă dacă: intermediarii sunt suficient de dinamici şi întreprinzători. piaţa este transparentă.A. În S. 106]. ca şi în alte ţări pe piaţa de capital concurează două segmente – segmentul bursier. reprezentat prin Bursa de Valori a Moldovei. p. bancare din economia americană [42. Indicele Dow Jones se calculează luînd în consideraţie cursurile zilnice ale principalelor 30 de titluri aparţinînd marilor firme industriale. metodele de lucru sunt suficient de competitive în raport cu pieţele financiare. c) administraţia bursei. cît şi prin indicatori globali. respectiv suficient deschisă investitorilor. activitatea marilor burse este urmărită prin indicele Dow Jones. comerciale.U. în Republica Moldova. În prezent. Activitatea burselor este urmărită prin intermediul cursurilor. coordonat cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare . investitorii nu întîrzie şi/sau renunţă la noi emisiuni pentru alimentarea pieţei secundare în proces continuu.

permite a depista cele mai sigure şi calitative valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. precum şi stingerea obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei. adică urmărirea permanentă a activităţii Membrilor Bursei şi a activităţii cu valori mobiliare la Bursă în scopul asigurării comportamentului respectiv al Membrilor pe piaţa valorilor mobiliare. soluţionarea problemelor juridice. precum şi în scopul evitării oricăror manipulări pe piaţă. care se ocupă de înregistrarea valorilor mobiliare la bursă. Marketing şi Cotare.Activitatea bursei de valori este realizată nemijlocit de Departamentele acesteia. corectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la Bursă. care reprezintă un sistem de susţinere a pieţei ce creează condiţii favorabile pentru piaţa organizată. perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor. verificării. susţinerea gradului înalt de profesionalism. în cadrul ei îşi desfăşoară activitatea următoarele subdiviziuni şi departamente: 1) Departamentul Listing. aprobate de Preşedintele Bursei. Conform regulamentului Bursei de Valori a Moldovei. 2) Departamentul Clearing şi Decontări. ele efectuînd funcţii clar determinate în baza propriilor regulamente privind organizarea şi funcţionarea ei. 95 . în componenţa căruia intră următoarele funcţii: respectarea corespunderii normelor şi cerinţelor legislaţiei la realizarea activităţii Bursei şi a Membrilor ei. Clearingul reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de Departamentul specializat al Bursei în vederea colectării. cercetarea şi înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei (listing). supravegherea. 3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei.

evident unica soluţie poate fi atragerea capitalului străin. În ultimii ani. de stimulare a calităţilor specifice omului de afaceri: inventative. unde valorile mobiliare sunt relativ ieftine. unde informaţia se transmite şi se prelucrează prin intermediul sistemelor de calcul. este promovată politica atragerii investiţiilor străine în economia ţării. că pentru o mai bună „funcţionare” a pieţei de capital. După părerea specialiştilor în domeniul pieţei de capital. aceleaşi funcţii tradiţionale: de a concentra cererea şi oferta de valori mobiliare şi de-a asigura realizarea de tranzacţii în mod operativ. În mod deosebit. Bursa de Valori a Moldovei este un factor de schimbare a atitudinii economice. O astfel de bursă modernă are. sporirea eficienţei şi transparenţei tranzacţiilor de pe piaţa bursieră va avea loc în condiţiile: 96 . Prin intermediul tranzacţiilor cu valori mobiliare. cu ajutorul asistenţei tehnice a companiilor „Price Waterhouse LLP” şi a companiei „PBN”. sesizarea oportunităţilor de profit. fiind o modalitate de educaţie în spiritul economiei de piaţă. în special la pieţele de capital în formare. este de menţionat. ce au loc nemijlocit la bursa de valori. Prin urmare. la nivel guvernamental. Trebuie de menţionat.4) Departamentul Sistemul Electronic. se oglindeşte în mod perfect starea reală a pieţei de capital. potenţialul financiar al investitorilor locali este mult prea modest şi. Ea reprezintă unul din mijloacele cele mai eficiente şi credibile de atragere a investitorilor naţionali cît şi a celor internaţionali prin oferirea oportunităţilor mari de cîştig. în condiţii de corectitudine şi transparenţă. că în Republica Moldova. Funcţiile Departamentului respectiv sunt supravegherea şi susţinerea sistemului electronic pentru tranzacţionarea la Bursă. ceea ce dovedeşte apariţia pieţei de capital în Republica Moldova în formă electronică. promtitudine. în Republica Moldova. a devenit o realitate Bursa Telematică. de fapt. transparenţa activităţii. În acest scop sunt create cele mai favorabile condiţii pentru investitorii străini.

- popularizarea avantajelor pieţei organizate în scopul reorientării fluxului majoritar al tranzacţiilor prin intermediul sistemului bursier. comportamentului brokerilor la comercializarea valorilor mobiliare pe piaţa organizată.- limitării tranzacţiilor contractuale directe şi aplicarea unor măsuri necesare pentru majoritatea afacerilor prin intermediul sistemului electronic de licitaţie. În concluzie. Menirea sa este să concentreze cererea şi oferta privind valorile mobiliare şi să asigure realizarea tranzacţiilor în mod operativ. Însă scopul esenţial al bursei de valori este de a facilita acumularea fondurilor necesare finanţării activităţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. - creării condiţiilor de majorare a numărului emitenţilor. circulaţia cărora este admisă de legislaţie. în condiţii de corectitudine şi transparenţă. Bursa mai are şi rolul de „releu” între surplusul de fonduri neutilizate şi necesităţile economice. piaţa bursieră care se prezintă sub forma bursei de valori este o parte componentă a pieţei de capital. a altor valori mobiliare. 97 . crearea condiţiilor de atragere în circulaţie alături de valori mobiliare corporative. ceea ce va crea premise pentru creşterea credibilităţii publicului în piaţa de valori şi la conformarea acestei pieţe standardelor internaţionale. scţiunile cărora sunt incluse în lista de cotare. - sporirii activităţii de supraveghere a bursei de valori asupra: tranzacţiilor efectuate. transformînd economiile în capital. stabilirii preţurilor la valorile mobiliare.

asigurarea unui cadru organizat şi a unui sistem de reglementări pentru desfăşurarea tranzacţiilor. în anii 1930 se adoptau primele legi în reglementarea circulaţiei valorilor mobiliare. Bursele au apărut ca o necesitate strigentă. urmare a dezvoltării relaţiilor de schimb şi.A. bursa de valori este o instituţie importantă a pieţei de capital. Astfel şi statului îi este mai uşor să realizeze supravegherea instituţiilor de autoreglare. Totuşi. Bursa de valori din New York (New York Stock Exchange) ocupă un loc de frunte pe piaţa valorilor mobiliare din lume şi joacă un rol important în procesele de formare şi plasare a capitalului. Considerentele esenţiale care subliniază necesitatea apariţiei burselor sunt: reuniunea într-un acelaşi spaţiu al schimburilor comerciale. ce au sarcina de autoreglare. autoreglarea nu se limitează doar la bursa de valori. Brokerii singuri sunt cointeresaţi în aceea. Conceptul de autoreglare (apărut mai întîi în S. care concentrează în acelaşi spaţiu geografic şi economic cererea şi oferta de valori mobiliare. cînd în S. toţi participanţii de investiţii şi alţi membri – să se unească în asociaţii profesionale.2. reprezentînd piaţa organizată. pe piaţa valorilor mobiliare deja exista o structură organizată. decît să se ocupe de reglementare în mod direct.parte componentă a mecanismului de reglementare a pieţei valorilor mobiliare După cum am mai menţionat. pe baza unor regulamente cunoscute.U. şi Marea Britanie) constă în aceea că. a economiei în ansamblu.A. exclusiv specifică economiei de piaţă. Bursa de valori . În aşa mod. astfel avînd un sens fundamental pentru economie. care reglementa comportamentul brokerilor – bursa de valori. în perioada. Astfel.3. bursele de valori pot singure autoregla circulaţia valorilor mobiliare.U. După cum s-a remarcat şi s-a subliniat anterior. bursele de valori tradiţional îndeplineau funcţia de reglementare în raport cu membrii săi şi cu activitatea comerţului bursier. implicit. ca fiecare dintre ei să 98 .

ce informaţie trebuie să dezvăluie investitorilor etc. în tot decursul istoriei lor. etc. ceea ce demonstrează interesul pentru domeniu şi totodată alocarea unor resurse umane şi materiale deosebit de importante. bursa de valori inevitabil a devenit instituţia ce verifică şi reglează comportamentul membrilor săi şi comerţul bursier. Bursele determinau cum se vor petrece şi cum se vor încheia tranzacţiile. adică pieţele organizate. Efortul de reglementare unitară este susţinut de către o serie organizaţii de prim rang. Ele erau intermediari între cumpărători şi vînzători şi între emitenţi şi investitori. pentru majoritatea burselor de valori reglarea atotcuprinzătoare de către stat (guvern) în domeniul regulilor şi procedurilor este caracteristică doar prin secolul XX. FIBV (Federaţia Internaţională a Burselor de Valori). De aceea. IOSCO (Organizaţia Internaţională a Comisiilor pentru Valori Mobiliare). bursele au fost principalele reglatoare a pieţei valorilor mobiliare. cum ar fi: CESR (Comitetul Reglementatorilor Europeni ai Pieţelor de Capital) şi ESC (Comitetul pentru Valorile Mobiliare Europene). Încrederea investitorilor în siguranţa şi dreptatea pieţei bursiere este extrem de importantă pentru toţi participanţii la bursă. trebuie să precizăm că uniformizarea reglementărilor este foarte înaintată. în materia pieţelor financiare în general şi a celor bursiere în special deja se practică uniformizarea reglementărilor. Acest control public vizează întărirea credibilităţii pieţelor şi asigurarea unei protecţii sporite a investitorilor. unde intermediarii profesionali specializaţi comercializează cu valori mobiliare în corespundere cu un set unic de reguli. Totuşi. puterea publică a instaurat un control relativ sever al pieţelor de valori mobiliare. Burele de valori. În timpul de faţă. În toate ţările unde funcţionează burse. În acest mod. există din secolul XVII. Reputaţia brokerilor bursei depinde de corectitudinea şi siguranţa fiecărui broker în parte. FESE (Federaţia Europeană a Burselor de Valori). De la bun început. s-a accentuat colaborarea „interdisciplinară” dintre diversele autorităţi cu rol de 99 . puterea de stat atrăgea atenţie la activitatea acestor pieţe şi încerca să o restricteze. De asemenea.respecte regulile impuse şi să poarte răspundere financiară pentru tranzacţiile efectuate.

reglementare. Anume bursei de valori îi revine funcţia de a realiza cadrul organizat al Peţei Valorilor Mobiliare . ca organizaţie necomercială de autoreglementare intră următoarele: asigurarea condiţiilor pentru activitatea profesionistă a membrilor bursei de valori. Fiind organizaţie de autoreglementare. Bursa este o parte componentă a mecanismului unic de reglementare a peţei valorilor mobiliare . Aceste reglementări vizează desfăşurarea în deplină siguranţă a tranzacţiilor cu valori mobiliare. În Republica Moldova. Organizarea eficientă a activităţii Bursei de Valori a Moldovei devine un obectiv de o importanţă statală. 100 . în luna aprilie 2000 Bursa de Valori a Moldovei a obţinut statutul de organizaţie necomercială de autoreglementare (OAR). Conform surselor de specialitate. a documentului privind supravegherea conglomeratelor financiare de către IOSCO. În acest sens trebuie subliniată emiterea în comun. supravegherea şi controlul pieţei bursiere (în scopul ocrotirei intereselor investitorilor) se realizează prin impunerea de către puterea de guvernămînt a unor norme de informare a publicului şi a unor norme care să stea la baza activităţii profesionale a agenţiilor de brokeraj şi a societăţilor financiare. În competenţa bursei de valori . deci reglementează o piaţă în cadrul căreea aceste valori sunt comercializate. la 18 februarie 1999. supraveghere şi control în piaţa financiară şi mai ales dintre organizaţiile din care acestea fac parte. Datorită creşterei numărului de societăţi pe acţiuni şi a valorii tranzacţiilor cu valori mobiliare această nouă formă de comerţ a făcut obiectul de studiu al unei reglementări speciale în sistemul Bursei de Valori a Moldovei. înzestrată cu împuterniciri respective. un rol deosebit de important în aranjamentul mecanismului de funcţionare a pieţei financiare îl are mecanismul bursier. elaborează reguli şi standarde ale activităţii membrilor săi. Comitetul de la Basel (Comitetul Supraveghetorilor Sistemului Bancar) şi IAIS (Asociaţia Internaţională a Supraveghetorilor Pieţelor de Asigurări). La nivel naţional.

În afară de aceasta. au schimbat calitativ mecanismul negocierilor. 101 . Concluzionînd putem afirma că Bursa de Valori este una dintre cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă. se stabilesc obiectiv preţurile valorilor mobiliare şi se asigură transparenţa pieţei.- apărarea drepturilor investitorilor. Noile reguli ale Bursei de Valori a Moldovei. stabilirea regulilor şi standardelor de efectuare a operaţiilor cu valori mobiliare care ar asigura o activitate eficientă a membrilor bursei şi transparenţa pe piaţa valorilor mobiliare. introduse în anul 2000. Regulile bursei de valori ca organizaţie de necomercială de autoreglementare intră în vigoare doar după aprobarea lor de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare . cît şi cea extrabursieră) persistă o tendinţă stabilă de creştere a afacerilor cu valori mobiliare. pe care se încheie tranzacţii referitoare la valori mobiliare şi în acelaşi timp fiind un regulator al fluxurilor financiare. Deoarece bursa de valori este instituţia unde în mod organizat se concentrează cererea şi oferta. susţinerea şi stimularea efectuării tranzacţiilor bursiere va rămîne şi în continuare o prioritate a politicii de reglementare a pieţei valorilor mobiliare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare . După doi ani de acţiune Regulile respective au sporit modificări şi completări esenţiale privind tehnologia efectuării tranzacţiilor. deţinătorilor de valori mobiliare şi ale altor clienţi ai bursei. un segment al pieţei financiare. proceduri şi instrucţiuni ce reglementează activitatea bursei. a fost creată Comisia de respectare şi examinare a regulilor ce ţin de încălcarea de către Membrii Bursei a Regulilor Bursei de Valori şi aplicarea măsurilor disciplinare. Evoluţia situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova arată că pe piaţa secundară (atît cea bursieră. precum şi un detector al producţiei nerentabile. În cadrul cerinţelor stipulate în Reguli a fost adoptat un şir de regulamente. un stimulator şi diversificator al producţiei rentabile. o piaţă secundară organizată.

bursa de valori este o instituţie de o importanţă deosebită în ansamblul mecanismelor de reglementare a economiei de piaţă. deţinînd o poziţie dominantă pe pieţele interne de capital şi pe piaţa internaţională. 102 .Astfel.

În acest sens. nu trebuie lăsaţi să-şi desfăşoare activitatea la voia întîmplării ci. autoritatea administrativă împuternicită cu administrarea şi gestiunea pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova este CNPF. O piaţă de capital. reglementarea şi supravegherea segmentului respectiv al pieţei financiare. În opinia autorului.CAPITOLUL III. După cum s-a mai menţionat. trebuie supuşi reglementării şi supravegherii. pentru a-şi asigura integritatea şi stabilitatea. 3. în general. 103 . avînd obligaţii faţă de clienţii lor. are nevoie în mod obligatoriu de o autoritate administrativă care ar avea în calitate de atribuţii fundamentale în procesul de gestiune. faţă de întreaga societate în general. PREMISE ŞI CONDIŢII ALE EFICIENTIZĂRII MECANISMULUI DE GESTIUNE A PIEŢEI VALORILOR MOBILIARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.1.1. problema necesităţii şi posibilităţii gestiunii pieţei valorilor mobiliare de către Guvernul (Statul) naţional devine destul de actuală. Structura mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare de către autoritatea administrativă este prezentat în schema 3. dimpotrivă. PROBLEME FUNDAMENTALE.1. fie că este vorba de bănci comerciale sau operatori de pe piaţa de capital. Transformările care se produc în cadrul sistemelor instituţionale din domeniul pieţei valorilor mobiliare privesc în mod deosebit reglementarea organizării şi funcţionării entităţilor economice de Stat sau private care-şi desfăşoară activitatea. aceşti actori de la nivel microeconomic. Necesitatea şi importanţa reglementării ca element principal al mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare Sistemul din domeniul pieţei valorilor mobiliare reprezintă unul din principalele componente în cadrul economiei ţării noastre ca şi din cadrul unei economii.

Toată activitatea acestui segment al pieţei financiare se bazează pe principiul reglementării de către Organele de Stat. anume CNPF stabileşte politica de gestiune a pieţei valorilor mobiliare prin reglementarea acesteia şi asigurarea aplicării normelor legale. Mecanismul de reglementare are un rol important în îndeplinirea obiectivelor CNPF referitor la piaţa valorilor mobiliare care vor conduce la creşterea încrederii investitorilor. De aceea restructurarea şi dezvoltarea segmentului pieţei valorilor mobiliare este puternic influenţată de mecanismul de reglementare. care prin Lege trebuie să realizeze politica privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare şi adaptarea acesteia în dependenţă de tendinţele evoluţiei pieţei valorilor mobiliare.Elementele mecanismului de gestiune Reglementarea Supravegherea şi controlul Schema 3. precum şi la prevenirea manipulării pe piaţa valorilor mobiliare. Prin urmare.1. Necesitatea obiectivă a mecanismului de reglementare este determinată şi de faptul că acesta constituie mecanismul principal de menţinere a unui caracter adecvat al întregii activităţi pe piaţa valorilor mobiliare. abuzive şi frauduloase.1. 104 . Constatăm că reglementarea reprezintă elementul constituitiv în gestiunea pieţei valorilor mobiliare de către Organele de Stat. În acest sens au fost aprobate o seie de legi şi acte normative ce reglementează activitatea pe piaţa valorilor mobiliare şi care au drept scop stimularea atragerii investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare. Creînd sistemul de reglementare a pieţei valorilor mobiliare. statul asigură activitatea ei organizată prin CNPF.2.1. Elementele mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare* *Sursa: Elaborată de autor Cadrul legal al ţării reprezintă unul dintre cele mai fundamnetale instrumente în scopul creşterii economice a ţării. la protecţia acestora împotriva practicilor neloiale. Importanţa reglementării pieţei valorilor mobiliare este redată în schema 3.

2.1. ci în „făurirea” şi organizarea pieţei împreună cu asociaţiile profesioniste. în scopul atragerii investiţiilor Stimulează apariţia instituţiilor investiţionale şi protejează de fraudă investitorii investituţionali. în stimularea dezvoltării sale şi direcţionării investiţiilor în sectorul real. care de asemenea se află în competenţa CNPF. deducem că reglementarea şi supravegherea reprezintă factori esenţiali ai acestui mecanism. trebuie să se reflecte în volumul mare de investiţii atrase prin piaţa de capital într-un sector real.Reglementarea pieţei valorilor mobiliare Stimulează emisia şi circulaţia unui spectru de instrumente financiare mai atractive. fiindcă lipsa acestor două elemente ar genera un adevărat dezastru pe acest sector al economiei naţionale. Diminuează mobiliare riscurile pe piaţa valorilor Schema 3. Importanţa reglementării pe piaţa valorilor mobiliare* Sursa*: Elaborată de autor. Supravegherea pieţei valorilor mobiliare reprezintă un alt element decisiv de important în gestiunea pieţei valorilor mobiliare. Rezultatul final (decisiv) al regulatorului pieţei de capital. piaţa valorilor mobiliare îşi poate asigura integritatea şi stabilitatea. în procesul de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. ar trebui să se manifeste nu în crearea excesivă a infrastructurii de reglementare. Din cele menţionate cu referire la mecanismul de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. 105 . Doar prin intermediul reglementării şi supravegherii. Totuşi. creşterea rolului Statului.

Prin urmare. sunt criteriile de apreciere a funcţionării eficiente a pieţei valorilor mobiliare. adică în plan economic apare ca rezident al ţării respective. La nivel mondial relaţiile economice se dezvoltă în forme instituţionale specifice. Orice Guvern naţional reprezintă purtătorul anumitor interese economice ale poporului. constatăm că procesul de reglementare în Republica Moldova este ineficient şi necesită de a fi revizuir şi refăcut în scopul creării unui climat favorabil pe piaţa valorilor mobiliare în vederea stimulării creşterii economice. poate fi privită ca o piaţă unitară. şi în primul rînd cele financiare. şi anume: emiterea unor instrumente mai atractive pentru atragerea diverselor grupe de investiţii. anume numărul de emitenţi existenţi pe piaţa valorilor mobiliare şi volumul valorilor mobiliare atrase pe acest segment. Aceasta – dintr-un punct de vedere. care locueşte în el şi deţine cetăţenie. trec printr-o stare care necesită o reglementare globală a întregii pieţe financiare. constituite în urma cooperării dintre diverse organizaţii internaţionale. dar şi în raport cu economia mondială. şi în acest caz Statul naţional trebuie să transmită o parte din funcţiile sale de reglementare a pieţei valorilor mobiliare. Analizînd funcţionarea pieţei valorilor mobiliare la momentul actual. În acest sens. ajungem la concluzia că situaţia existentă se caracterizează printr-o serie de neajunsuri şi anume: interesul scăzut al populaţiei privind instituţiile în valori mobiliare şi activitatea scăzută a emitenţilor pe acest segment. în scopul redresării situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare. din punct de vedere unic. Fiindcă. instituţiilor internaţionale. Organele de Stat trebuie să creeze condiţiile necesare. Relaţiile economice internaţionale. 106 . În acest aspect metodologic economia mondială. mărirea numărului de emitenţi pe piaţa valorilor mobiliare. în care fiecare economie naţională fiind reprezentată ca o întreprindere aparte. dar din alt punct de vedere – Statul execută anumite funcţii instituţionale şi nu doar în raport cu economia sa.

să asigure protecţia investitorilor în valori mobiliare. licenţiate şi de supraveghere). legate de proiectele de investiţii. etc. asociaţiile pe acţiuni. fundamentare şi supraveghere a activităţilor de la nivelul microeconomicului poate să transpună în practică. astfel creînd o bază economică pentru constituirea relaţiilor internaţionale de investiţii. Totodată. regulamentul şi standardele organizaţiilor de autoreglementare. tot ceea ce s-a stabilit la nivel macroeconomic. La momentul actual.).Trecerea. În particularitate: stimularea emisiilor. Însă numai o bună reglementare. Organismele naţionale şi internaţionale de supraveghere a pieţei de capital au drept principală misiune. Banca Naţională). d)infrastructura legislativă (legislaţia privind: piaţa valorilor mobiliare. 107 . în domeniul organizării pieţei valorilor mobiliare. cărora statul le-a transmis o parte din funcţiile de reglementare. problemele restructurării pieţei şi asigurarea creşterii economice. e) etica pieţei de capital (regulile şi condiţiile de existenţă şi funcţionare a unui business cinstit). Pentru aceasta infrastructura de reglementare trebuie să includă: a) organe ale puterii de Stat de reglare şi supraveghere (acestea de exemplu pot fi Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare. necesită noi accente în dezvoltarea infrastructurii de reglare. b)organizaţii de autoreglementare – fuziunea participanţilor profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare. c) funcţiile şi procedurile de reglementare (legislative. infrastructura internaţională a pieţei valorilor mobiliare deţine o parte din funcţiile de reglementare. Ministerul Finanţelor. de la sistemele particulare naţionale la cele internaţionale este legată de tendinţa de asigurare de riscurile financiare în cazul operaţiilor de tranzacţionare. pe lîngă reglementarea şi supravegherea activităţii actorilor pieţei de capital. în sens pozitiv. informarea permanentă a acestora în scopul luării deciziei de investire în cunoştinţă de cauză referitor la toate condiţiile în favoarea şi în defavoarea eventualei investiţii.

Justificarea intervenţiei în domeniul controlului activităţilor şi al participanţilor la actul de comercializare din domeniul valorilor mobiliare poate fi obţinută prin definirea obiectivelor urmărite: prevenirea fraudării investitorilor..- stimularea societăţilor broker-dealer în dezvoltarea serviciilor din domeniul finanţării corporative. restructurarea participanţilor profesionişti pe piaţa valorilor mobiliare. investitorul. de felul în care se intervine de către Stat. dar şi de modul cum este organizată piaţa şi nu în ultimul rînd. cît şi cei ce le operează. corectitudinea în cadrul comercializării cu valori mobiliare. să protejeze investitorii. chiar şi bursa de valori caută modalităţi de a tranzacţiona 108 . etc. crearea condiţiilor de reglementare. sarcina reglementării devine mai dificilă. depozitarul. pieţele financiare joacă un rol important în transferul economiilor către investitori. Faţă de faptul că investitorii. în vederea dezvoltării afacerilor. contribuind la formarea unei pieţe de capital mult mai stabilă. Intermediarii financiari devin astfel nu numai instituţii de creditare sau de atragere a fondurilor pentru dezvoltarea economică. După cum ştim. în principal. Eficienţa actului de tranzacţionare depinde de modul în care funcţionează fiecare participant în parte: emitentul. sau instituţii de reglementare sau autoreglementare în actul de control şi în supravegherea modului în care se operează. restricţia investitorilor speculanţi. dar şi instituţii de încredere care gestionează importantele sume încredinţate de către cei ce dispun de economii. stabilitatea instituţiilor specializate prin intermediul cărora au loc tranzacţiile cu valori mobiliare. etc. spre scoaterea pe piaţă a unui număr mare de emitenţi. sunt guvernaţi de un complex întreg de legi şi reguli menite. intermediarii. Astăzi atît pieţele. O dată cu creşterea numărului acestora. stimularea organizatorilor comerciali spre fuziunea şi mărirea pieţelor. intermediarul.

Rezoluţia a fost adoptată ca urmare a publicării raportului final al Comitetului Înţelepţilor (The Comittee of Wise Men) cu privire la reglementarea pieţelor europene de valori mobiliare. Globalizarea pieţelor şi.neţinînd cont de graniţe. determină necesitatea găsirii sistemului de reglementare capabil să facă faţă noilor evoluţii. o piaţă pentru persoane fizice mai deschisă. înfiinţat în iulie 2000. Avînd în vedere necesitatea unor noi reglementări. şi autorităţile de reglementare ar trebui să fie pregătite de acţiuni transfrontaliere. referitor la îmbunătăţirea cadrului de reglementare a pieţei valorilor mobiliare din Uniunea Europeană. Pentru aceasta se cere şi o mai bună cooperare voluntară între autorităţile contabile şi participanţii la piaţă. prin intermediul tehnicii de vărf. Autorităţile de reglementare naţionale au stabilit legături reciproce şi multe dispun de înţelegeri care privesc schimbul de informaţii. a investitorilor. Comitetul Înţelepţilor. are rolul să examineze stadiul actual al implementării reglementărilor pieţei valorilor mobiliare în Uniunea 109 . Uniunea Europeană este stimulată în găsirea şi implementarea unor formule noi de piaţă şi ca o măsură de apărarea faţă de bursele americane. În acelaşi timp. Un eveniment european important îl constituie şi Decizia Comisiei Europene cu privire la crearea Comitetului European al Valorilor Mobiliare (Eoropean Securities Committee – ESC) şi a Comitetului Organismelor de reglementare a Pieţei Valorilor Mobiliare (Committee of the European Securities Regulators – CESR). care şi-au anunţat deschis intenţiile de a atrage pentru listare companii străine. în special The New York Stock Exchange şi rivala sa mai tînără NASDAQ. Comisia Europeană este preocupată de un nou set de reguli care să guverneze o piaţă unică de capital pentru investitorii instituţionali şi. care reprezintă de fapt o reacţie de răspuns politic al Comisiei Europene la Rezoluţia adoptată de către Consiliul Europei în cadrul summit-ului de la Stockholm. La sfîrşitul anului 1997 s-a creat un Forum al Comisiilor Europene (Forum of European Securities Commissions – FESCO). pe de altă parte.

un rol esenţial în reglementarea pieţei valorilor mobiliare îl constituie şi Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare (International Organization of Securities Commissions – IOSCO).Europeană şi să identifice modalităţile prin care aceste reglementări pot fi adaptate. că scopul activităţii Comisiei Europene în domeniul valorilor mobiliare şi a pieţei de capital din cadrul Uiunii Europene este de a îmbunătăţi integritatea şi transparenţa pieţelor Uniunii Europene şi de a sprijini concurenţa între bursele tradiţionale şi alte sisteme de tranzacţionare şi elaborarea mai multor fonduri pentru investiţii. în rezolvarea unora dintre cele mai importante probleme de supraveghere a pieţei valorilor mobiliare. astfel încît să asigure convergenţă şi cooperare în implementarea noilor reguli. putem afirma. iar firmele de investiţii vor putea lucra oriunde în Uniunea Europeană. În vederea îndeplinirii scopului său. Prin reglementări. Reglementările privind piaţa de capital au în vedere faptul că supravegherea va trebui să fie atît riguroasă. investitorii mari şi mici vor putea investi cu uşurinţă şi cu încredere peste graniţe. creşterea investiţiilor totale prin sprijinul acordat populaţiei de a tranzacţiona valori mobiliare în maxim de eficienţă şi cu minim de costuri. De asemenea. creşterea competitivităţii pieţelor europene. principala sursă unde sunt reflectate cele mai bune exemple din practica internaţională în domeniul reglării pieţei valorillor mobiliare îl constituie documentul Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO): „Scopurile şi principiile reglementării în domeniul valorilor mobiliare” („Objectives and 110 . în aşa fel încît să răspundă necesităţilor şi evoluţiilor pieţei. Deci. introducerea unor noi căi de tranzacţionare. cît şi flexibilă. Măsurile elaborate vor determina creşterea lichidităţii. luînd în considerare evoluţiile pieţei valorilor mobiliare Comitetul Înţelepţilor a înaintat raportul său final în februarie 2001 [146]. respectiv eliminarea barierelor şi obstacolelor existente pe piaţă. Astfel. sub o supraveghere corespunzătoare. Comitetul Înţelepţilor a fost invitat să propună scenarii cu privire la modificarea practicilor actuale de piaţă. care a publicat documente ce constituie un pas important.

IOSCO mai dispune de patru consilii regionale [159]. apărarea investitorilor. Jane Diplock [158] şi este compus din următorii 19 membri: preşedinţii Consiliului Pieţelor de Capital Emergente şi al Consiliului Tehnic. ce reflectă 3 scopuri esenţiale referitoare la: (Spania). actualul preşedinte: Dl. minimizarea riscului. Acest document conţine 30 de principii în domeniul reglementării pieţei valorilor mobiliare. asigurarea corectitudinii. avînd sediul secretariatului general în Madrid 111 . Structura organizatorică a IOSCO este următoarea: Consiliul Preşedinţilor (The Presidents Committee). eficacităţii şi transparenţei pieţelor. Consiliul Executiv se întruneşte periodic pe tot parcursul anului. Consiliul Executiv (The Executive Committee). IOSCO a fost constituită în 1983. 1 membru ordinar ales de fiecare consiliu regional dintre membrii ordinari ai acelei regiuni şi 9 membri ordinari aleşi de Consiliul Preşedinţilor. patru consilii regionale. pentru luarea deciziilor şi întreprinderea tuturor acţiunilor necesare sau utile realizării obiectivelor organizaţiei. care se întrunesc pentru soluţionarea problemelor apărute la nivel regional: Consiliul Regional Africa/Orient Mijlociu (Africa/Middle-East Regional Committee).Principies of Securities Regulation”). editat în septembrie 1998. Consiliul Preşedinţilor (The Presidents Committee) se întruneşte anual în cadrul Conferinţei Preşedinţilor membrilor ordinari (care au dreptul la vot) şi asociaţi (nu au dreptul la vot) pentru întreprinderea de măsuri în vederea atingerii scopului organizaţiei. Musa Al-faki. preşedinţii fiecărui consiliu regional. Consiliul Executiv (The Executive Committee) în prezent îl are ca preşedinte pe Dl.

constituit din 15 agenţi care reglementează cîteva dintre cele mai dezvoltate. Eddy Wymeersch. IOSCO şi alte organisme internaţionale. Eduardo Hecker. Michel Prada [158]. prin contribuţia unică. actual în valoare de 10100 euro [160]. - Consiliul Pieţelor de Capital Emergente. Consiliul Regional Interamerican (Interamerican Regional Committee) actualul preşedinte: Dl. În consecinţă. Damodaran M [158]. care depune eforturi pentru promovarea creşterii eficienţei valorilor mobiliare emergente. Avînd ca membri comisii naţionale ale valorilor mobiliare din peste 100 de jurisdicţii. IOSCO a mai creat două consilii de lucru specializate: - Consiliul Tehnic. obligatorie pentru fiecare membru. avansate şi internaţionalizate pieţe de capital la nivel mondial. Toţi membrii IOSCO se întrunesc la conferinţa anuală a IOSCO. Actualmente funcţia de preşedinte al Consiliului Tehnic este exercitată de Dl. aceste principii au fost recunoscute 112 . actualul preşedinte: Dl. În septembrie 1998. În 2007 conferinţa anuală IOSCO a avut loc în luna aprilie în India (Mumbai).- Consiliul Regional Asia-Pacific (Asia-Pacific Regional Committee). După criza asiatică din 1997. Actualul preşedinte al Consiliului Pieţelor de Capital Emergente este Dl. iar în 2008 va avea loc în luna iunie în Franţa (Paris) [161]. au decis că era necesară elaborarea unui document unic care ar include esenţa obiectivelor şi principiilor reglementării pieţei valorilor mobiliare de care s-a condus IOSCO pînă atunci. care au devenit cunoscute sub denumirea de Principiile IOSCO. Consiliul Regional European (European Regional Committee) actualul preşedinte: Dl. Organizaţia este finanţată de membrii săi. IOSCO a publicat obiectivele şi principiile sale de reglementare a pieţei de capital. IOSCO este recunoscută ca fiind organizaţia ce stabileleşte şi implementează standarde înalte în domeniul valorilor mobiliare. pentru a-şi promova iniţiativa. Thirachai Phuvanatnaranubala.

că acţiunea în cauză face parte din Planul de măsuri pentru anii 2005-2007 a CNVM privind realizarea Planului de Acţiuni RM-UE . Orice formular de aplicare sau dosar va trebui expediat la sediul Secretariatului General. a subliniat că acceptarea CNVM în calitate de membru al IOSCO ţine de competenţa Comitetului 113 . făcîndu-se referinţă la activitatea IOSCO de după 1998. mai 2003. Agenţiile membre ale IOSCO efectuează schimb permanent de informaţii cu privire la experienţa lor proprie în domeniul respectiv. întru promovarea dezvoltării pieţelor naţionale de valori mobiliare. cu concretizarea misiunii şi competenţei sale. schimbul de informaţii şi dezvoltarea standardelor pentru a îmbunătăţi reglementarea pieţelor valorilor mobiliare. Scopul IOSCO este de a promova cooperarea. o scrisoare de recomandare din partea unui membru ordinar sau din partea membrilor ordinari IOSCO din acelaşi stat (în caz că există). Preşedintele CNVM. Orice organ cu competenţe în domeniul reglementării pieţei valorilor mobiliare va putea deveni membru IOSCO doar cu acceptul Consiliului Preşedinţilor. asistenţa reciprocă. Orice organizaţie de autoreglementare sau organizaţie internaţională poate deveni membru afiliat IOSCO. CNVM a declarat despre intenţia de a deveni membru al IOSCO acum 2 luni în cadrul conferinţei de presă ţinute de conducerea Comisiei Naţionale. A fost. Intenţia Republicii Moldova de a deveni membru IOSCO s-a pus în discuţie în cadrul şedinţei ordinare a CNVM din 7 martie 2007. dl Ursu. fiind însoţit de contribuţia iniţială în sumă de 10100 euro [160]. precum şi acordă asistenţă reciprocă întru promovarea integrităţii pieţelor prin respectarea riguroasă a legislaţiei şi sancţionarea fraudelor economice [164]. la recomandarea venită din partea Consiliului Executiv. Acestea au fost actualizate în februarie 2002. menţionat.ca fiind fundamentale pentru un sistem financiar stabil şi funcţional. în condiţiile în care depun următoarele acte: o descriere a sa. fiind cea mai importantă organizaţie pentru cooperare internaţională în domeniul reglementării pieţelor valorilor mobiliare.

în procesul de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. În concluzie putem afirma următoarele: în procesul dezvoltării economiei mondiale la etapa actuală este firesc ca Statul să transmită o parte din funcţiile sale instituţionale organizaţiilor internaţionale. reglementarea financiară există pentru trei motive: a) ea furnizează o „plasă de siguranţă” pentru prevenirea falimentului administratorilor de investiţii. totodată este obligaţia CNVM de a iniţia procedura şi de a întreprinde toate măsurile necesare pentru realizarea cu succes a acţiunii respective [155]. care prezintă o bază reală de formare a relaţiilor internaţionale pe segmentul pieţei financiare mondiale. c) acţionează ca supraveghetor al serviciilor financiare. care ar putea atrage pierderi şi pentru alţi participanţi. bazată pe recomandarea Comitetului său Exeutiv. ca o poliţie asupra eventualelor tranzacţionări cu informaţie confidenţială şi alte infracţiuni. dacă aceasta. 114 . b) supraveghează integritatea instituţiilor financiare şi protejează de fraudă şi greşeli pe investitorii individuali. tendinţa comună în dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare o constituie crearea formelor internaţionale de organizare a comerţului sub forma burselor internaţionale şi a altor forme de piaţă organizată.Preşedinţilor IOSCO. în urma unei evaluări detaliate. va considera că CNVM din Moldova este compatibilă cu principiile IOSCO.

stabilizarea economiei. asupra efectuării corecte a tranzacţiilor cu valori mobiliare. din momentul apariţiei pieţei valorilor mobiliare.3. Practic. 40]. După cum se ştie. relaţia Stat – economie se conturează clar abia în secolul XV – secol al Renaşterii şi al capitalismului. 115 . Conform teoriei economice actuale s-a demonstrat că rolul reglator al Statului vizează: reglarea echilibrului. La momentul actual.2. În competenţa Organelor Administrative se presupune gestiunea corectă a operaţiilor ce decurg pe piaţa valorilor mobiliare. iar din altă parte – să asigure şi să menţină ordinea. Intervenţia statului în reglementarea relaţiilor pe piaţa valorilor mobiliare este una extrem de actuală pentru Republica Modova. Anume statului îi aparţine rolul principal în garantarea unei pieţe eficace. Statul contemporan manifestă diverse acţiuni asupra pieţei valorilor mobiliare. el trebuie să promoveze o politică activă în dezvoltarea stabilă a pieţei de capital şi să prevadă modalităţile de realizare a acesteia. Statul caută să rezolve două probleme deodată – dintr-o parte să aibă un avantaj economic real. Statul intervine ca „creator de reguli” şi „arbitru” al respectării acestora [68. Astfel. p. creşterea economică (măsurată prin creşterea produsului intern brut). odată cu afirmarea Statului Modern.Funcţiile şi formele organizatorice ale influienţei statale asupra mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. exercitată prin controlul asupra respectării legislaţiei respective. conform diverselor teorii economice sunt: reglarea dezechilibrelor economice. obiectivele funcţiei de gestiune a Statului. adică Statul intervine ca un „dirijor” sau „stabilizator” al economiei şi reglarea concurenţei. Realizarea funcţiilor economice şi instituţionale se realizează prin intermediul formelor organizaţionale.

Exemple de autorităţi pe piaţa de capital. Pe lîngă aceste două autorităţi. Evident că fiecare concepţie aparţine structurilor autoritare de Stat – Comisia Federală a Pieţei Valorilor Mobiliare (Федеральная Комиссия по Рынку Ценных Бумаг России – ФЦКБ) şi – Banca Centrală a Rusiei (Центральный Банк России). cît şi de Banca Centrală a Rusiei. Marea Britanie: Consiliul de Valori Mobiliare şi Investiţii (Financial Services Authority – FSA sau ex-Securities and Investments Board – SIB). interesele economice ale Statului în mod special sau accentuat în utilizarea pieţei valorilor mobiliare pentru menţinerea bugetului de Stat. Franţa: Comisia de Operaţiuni Bursiere (Commission des Operations de Bourse – COB). 2. Fondurile de investiţii. 4. În Rusia se cunosc două concepţii privind reglementarea pieţei valorilor mobiliare de către Stat. registratorii. Monisterul Finanţelor al Federaţiei Ruse asigură corectitudinea funcţionării pe piaţa valorilor mobiliare a Companiilor de Asigurare. Statul folosea valorile mobiliare ca instrumente de împrumut în interesele sale concrete. România: Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare (CNVM). SUA: Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei (Securities and Exchange Commission – SEC). legate de bilanţul bugetului său de Stat. în calitate de reglator pe piaţa de capital mai ia parte şi Ministerul Finanţelor al Federaţiei Ruse. 5. sunt supravegheate de Comisia Federală a Pieţei Valorilor Mobiliare. 3. în afară de 116 . instituţiile specializate în tranzacţiile cu valori mobiliare. sunt: 1. Corespunzător el trebuie să includă doar persoane superior calificate şi conştiincioase. Băncile comerciale sunt supravegheate atît de Comisia Federală a Pieţei Valorilor Mobiliare.Dar în linii generale. Organul de Stat. depozitarele.. etc. companiile broker-dealer. care reglementează piaţa valorilor mobiliare ia parte la rezolvarea problemelor financiare complicate.

substituită ulterior prin Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare.1992 – Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 117 . de intervenţie. a fost reorganizată în Organizaţie de Stat cu statut permanent – Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova. În anul 1993.10. de interdicţie. în condiţiile legislaţiei [7]. fiind format din trei segmente bine delimitate: actele legislative aprobate de Parlament. organismele de autoreglementare. 529 din 20 iunie 1994. În acest scop. „Cu privire la instituirea Comisiei Republicane pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare”. Comisia Republicană a fost reorganizată în Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare pe lîngă Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. de dispensă. Modelul de reglementare a pieţei valorilor mobiliare existent în Republica Moldova poate fi comparat cu cel aplicat în statele a căror pieţe au atins un nivel înalt de dezvoltare. primele documente oficiale privind piaţa de capital şi autoritatea de stat pentru reglementarea pieţei valorilor mobiliare se datează cu 4 februarie 1992 – Decretul nr. iar un an mai tîrziu.aceasta mai reglementează circulaţia împrumutului intern şi extern sub forma valorilor mobiliare de stat. 13 al Preşedintelui Republicii Moldova. 668. de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă. cu privire la piaţa hîrtiilor de valoare şi bursa de valori în Republica Moldova” şi 13. în competenţa Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare intră [7]: formarea şi realizarea politicii de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare. În Republica Moldova. 192 – XIV din 12. Comisia Naţională este investită cu putere de decizie. în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.98.11. prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova. Conform Legii Republicii Moldova privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare Nr. (2)]. Autoritatea Comisiei Naţionale se exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova [7. al. „Despre regulamentul provizoriu. Comisia Naţională a Pieţei Financiare .

la etapa actuală. autoritatea care reglementează. Din cele menţionate cu referire la CNPF se poate deduce cu uşurinţă importanţa şi rolul acesteia în domeniul valorilor mobiliare.N. supraveghează şi controlează respectarea legislaţiei pe piaţa valorilor mobiliare şi activitatea participanţilor la ea este Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). 192 – XIV din 12. în Republica Moldova.) a fost instituită prin fuziunea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare a Inpectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.- reglementarea. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (C. De menţionat că şi băncile comerciale cu activitate pe piaţa de capital se supun în mod obligatoriu CNPF. pe lîngă Banca Naţională a Moldovei. Pe 7 iunie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr.F. 129 – XVI pentru modificarea şi completarea Legii nr. Crearea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a fost condiţionată de o abordare conceptuală nouă privind modelul de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare interne.1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare.11. ceea ce va permite obţinerea unor noi performanţe în: stabilitatea pieţei financiare. protejarea eficientă a investitorilor şi operatorilor pieţei [166]. despre emisia şi circulaţia valorilor mobiliare. promovarea unor politici unice de reglementare a pieţei financiare naţionale. supravegherea şi controlul pieţei valorilor mobiliare. - stabilirea cadrului normativ al activităţii profesioniste pe piaţa valorilor mobiliare. informarea deţinătorilor de valori mobiliare şi a publicului larg despre cererea şi oferta de valori mobiliare.P. în conformitate cu care a fost instituită Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). Astfel. protejarea intereselor investitorilor şi ale publicului larg. 118 .

principalele competenţe deţinute de autoritatea centrală sunt [37. după caz. BNM îndeplineşte aceste atribuţii conform Acordului de Agent Fiscal încheiat între Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Banca Naţională a Moldovei [167]. Pentru atingerea acestui obiectiv. astfel încît sistemul financiar şi valutar este strîns legat de situaţia de pe piaţa de capital. din partea statului. în special. tranzacţionarea lor pe piaţa secundară organizată. regulile şi reglementările lor). Banca Naţională a Moldovei. de credit şi valutare care conduc la dezvoltarea economică susţinută. Banca Naţională a Moldovei în calitate de agent fiscal al statului în organizarea serviciului titlurilor de stat este autorizată să organizeze şi să conducă activitatea de vânzare. p. Banca centrală are un rol deosebit în menţinerea stabilităţii monedei naţionale şi a încrederii publicului în bănci. Din cele expuse este lesne de înţeles importanţa majoră a colaborarii Băncii Naţionale a Moldovei cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare . cît şi ca autoritate administrativă referitoare la activitatea cu valori mobiliare a băncilor comerciale în special. 119 . comerţ.Rolul Băncii Naţionale a Moldovei în cadrul pieţei de capital este unul dintre cele mai benefice. investiţii. ca bancă centrală acţionează ca instituţie. a sistemului financiar şi valutar bazat pe legile pieţei [4]. Obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei este de a realiza şi menţine stabilitatea monedei naţionale. 34]: obligaţia de înregistrare la autoritatea de piaţă a tuturor agenţilor financiari care execută operaţiuni cu valori mobiliare (distribuţii. pentru a stabili şi coordona politica monetară şi de credit a economiei. aprobarea emiterii de acţiuni şi. evidenţă şi răscumpărare a valorilor mobiliare dematerializate emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În general. stabilă a statului şi. Banca Naţională a Moldovei stabileşte şi menţine condiţiile pieţei monetare. ea avînd rol atît ca autoritate administrativă în sectorul bancar în general. inclusiv burse (statutul. brokeraj).

asigurînd climatul de transparenţă şi legalitate necesar. în special. supravegherea şi reglementarea curentă a pieţei financiare. care avea iniţial o amplă prerogativă de autoreglementare. pe parcursul existenţei sale. Creată pentru protecţia investitorilor afectaţi de criza din 1929. reglementări şi coduri de conduită pentru participanţii la piaţa de capital. care 120 . în special Bursa din New York – NYSE. Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei îşi exercită. operative şi eficiente. şi rolul de protecţionism faţă de industria naţională a valorilor mobiliare. cu scopul de a supraveghea şi reglementa nu numai bursele dar şi celelalte pieţe. SEC contează şi pe ajutorul altor instituţii: bursele de valori şi NASD (National Association of Securities Dealers Asociaţia Naţională a Dealerilor de Valori Mobiliare). Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei are puteri formidabile de investigare şi poate impune amenzi substanţiale pentru încălcarea regulilor. elaborarea de iniţiative legislative referitoare la inovaţii financiare pe piaţa de capital.- supervizarea aplicării şi interpretării legilor în vigoare legate de pieţele de capital şi bursiere. În îndeplinirea atribuţiilor sale de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital. Prin reglementare. În domeniul reglementării. informează organele competente pentru a se lua măsurile necesare. şi a pieţei de capital. în calitatea lor de organisme de autoreglementare (OAR). în caz de fraudă şi înşelăciune. Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei (SEC) a fost înfiinţată în 1934. SEC a reuşit să contribuie la dezvoltarea pieţei bursiere americane. în general. Obiectivele esenţiale ce trecuie întreprinse de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare în scopul dezvoltării pieţei valorilor mobiliare naţionale sunt prezentate în anexa 12. SUA a avut o activitate de pionerat. Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei a acţionat prin bursele înfiinţate deja. emiterea de norme. pe lîngă rolul statutar de protecţie a investitorilor. urmărind ca tranzacţiile efectuate să fie corecte.

Ceilalţi participanţi la sistemul financiar sunt controlaţi de alte autorităţi. Deci. responsabilă pentru reglementarea şi supravegherea intermediarilor şi a tranzacţiilor din cadrul pieţelor NASDAQ şi OTC. iar sistemul nu a fost modificat fundamental din 1934 de la înfiinţarea Comisiei Valorilor Mobiliare şi a Bursei. Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei a fost confruntată cu numeroase obstacole în calea realizării activităţii sale de reglementare şi supraveghere. Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei. Motivaţia acestora în asumarea cu seriozitate a atribuţiilor este întărită şi de spectrul unei implicări mai profunde a SEC în operaţiunile zilnice. întrucît absolut toţi dealerii existenţi vor fi mereu în vizorul NASD şi. ca şi de cei ce reglementează băncile de stat. în S. Asigurarea depozitelor este gestionată în Statele Unite de o agenţie separată.contribuie la acţiunea de supraveghere a intermediarilor şi a tranzacţiilor. NASD reprezintă o organizaţie de autoreglementare. rămîne un model către care aspiră alte numeroase ţări. ca consecinţă şi în vizorul SEC. Acest lucru face mai puternic efectul supravegherii. 511].Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei (SEC). Băncile implicate în tranzacţii cu acţiuni sunt verificate de asemenea de Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei.A. după cum s-a văzut. p. Totuşi.U. Majoritatea pieţelor derivatelor sunt reglementate de Comisia de Tranzacţionare a Mărfurilor şi Titlurilor Futures (The Commodities Futures Trading Commission – CFTC). Pieţele americane s-au dovedit a fi pionerii inovării rapide şi internaţionalizării. Aici există un regim mixt de monopol şi fragmentare. Ea. există o singură autoritate de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare . Împuternicirile NASD derivă de la Guvern. băncile pot fi supravegheate de Rezerva federală sau Oficiul de Control al Valutei. Asigurările sunt reglementate aproape în totalitate de către Stat. Una dintre cele mai dificile probleme a fost lupta diferitor instituţii de reglementare pentru sectoare din industria serviciilor financiare. iar fiecare dealer de valori mobiliare din SUA este obligat să devină membru al NASD. „ameninţare” suficientă pentru a încuraja o autoreglementare mai puternică [96. De exemplu. 121 .

Discuţiile privind reforma în cadrul Uniunii Europene sunt relativ recente. Aici majoritatea instituţiilor de reglementare nu au o vechime prea mare, iar evoluţiile din cadrul pieţelor au un ritm mult mai lent. Presiunea privind reforma a venit odată cu introducerea monedei unice şi cu progresul tehnologic. În Europa, aspectele de reglementare rămîn diferenţiate. Pieţele mici au fost reglementate tradiţional de către bursele de valori. În Marea Britanie organismul de reglementare a apărut după criza din 1986 (în engleză denumită „Big Bang”). Pînă atunci reglementarea pieţei valorilor mobiliare se realiza ca şi multe alte activităţi în domeniul financiar, în spiritul unei activităţi de club, iar intervenţia Statului a avea un caracter ocazional. În 1986 prin Legea Serviciilor Financiare (Financial Services Act) s-a instituit obligaţia autorizării operaţiunilor cu valori mobiliare de orice fel de către instituţiile competente, organizaţiile de autoreglementare (Self Regulatory Organization - SRO) care autorizează şi monitorizează activitatea în domeniu. Această autorizare presupune îndeplinirea unor condiţii speciale pentru a fi admis ca operator de piaţă. Această impunere este justificată prin acordarea deplinei protecţii investitorilor. În Marea Britanie atribuţii în domeniul reglementării şi supravegherii pieţei de capital au mai multe organisme guvernamentale sau profesionale, precum: Bank of England (Banca Angliei), banca centrală a Marii Britanii, care a dobîndit autorizaţia de a opera în cadrul pieţei de capital după 1986, cînd băncilor li s-a permis angajarea în operaţiuni pe piaţa de capital prin societăţi create în acest sens; Serious Fraud Oficce (SFO – Biroul de Fraude Grave); The Securities and Futures Authority (SFA – Autoritatea în domeniul Valorilor Mobiliare); Department of Trade and Industry (DTI – Departamentul de Comerţ şi Industrie), autoritatea supremă în domeniu, care deleagă o parte din sarcini către Securities and Investments Board. Acesta are misiunea de a crea condiţii propice pentru business-ul de succes în ţară, promovează 122

drepturile angajaţilor şi consumatorilor, asigură transparenţa oricărei operaţiuni derulate în cadrul pieţei de capital, asigură protecţia drepturilor investitorilor în aceeaşi măsură ca şi a celor ale participanţilor profesionişti şi ale societăţilor emitente de valori mobiliare. Financial Services Authority sau ex-Securities and Investments Board (SIB – Consiliul de Valori Mobiliare şi Investiţii), principala autoritate tutelară creată în 1987 pentru protecţia investitorilor, care monitorizează apelul societăţilor la piaţă pentru mobilizarea capitalurilor, elaborează şi aplică reglementările de funcţionare a pieţei de capital şi deleagă puteri de reglementare către anumite organizaţii profesionale, considerate organisme de autoreglementare. Consiliul Valorilor Mobiliare şi al Investiţiilor (SIB), o societate finanţată din resurse constituite prin colectarea de taxe aplicate asupra sectorului, are competenţă de a desemna organizaţiile cu caracter de autoreglementare şi pieţele organizate şi de a controla activitatea fondurilor de pensii şi piaţa instrumentelor derivate. La 20 mai 1997 Ministrul Finanţelor al Marii Britanii anunţă reformarea serviciilor financiare şi crearea unui nou organ reglementator, prin fuzionarea Sistemului de Supraveghere Bancară şi a Consiliului de Valori Mobiliare şi Investiţii (SIB) [162]. Prima etapă a reformării sistemului de servicii financiare s-a consumat în iunie 1998, cînd supravegherea bancară a fost transferată de la Banca Angliei la FSA. Aceste atribuţii, precum şi multiple alte atribuţii în domeniu au fost trecut în competenţa FSA pe baza Legii serviciilor pieţelor financiare (The Financial Services and Markets Act), implementată la 1 decembrie 2001. FSA este o organizaţie îndependentă nonguvernamentală, avînd următoarele obiective statutare: menţinerea încrederii în sistemil financiar; promovarea conştientizării publice a principiilor şi modului de funcţionare a sistemului financiar; protecţia consumatorului de servicii financiare; reducerea ilegalităţilor financiare [153]. 123

-

The Stock Exchange (Bursa de Valori), organizaţie de autoreglementare care asigură supravegherea operaţiunilor desfăşurate de proprii membri; The Securities Association (TSA – Asociaţia pentru Valori Mobiliare), organizaţie de autoreglementare creată în 1986, care are drept competenţă principală autorizarea şi reglementarea activităţii intermdiarilor şi a consultanţilor pe piaţa de capital;

-

The Association of Futures Broker and Dealers (AFBD – Asociaţia Brokerilor şi Dealerilor pentru Tranzacţii Futures), organizaţie de autoreglementare, competentă în supravegherea operaţiunilor derulate în cadrul pieţei futures şi a celor ce vizează în special activitatea din cadrul London International Financial Futures Exchange, London Metal Exchange, London Commodity Exchange;

-

The Financial Intermediaries, Managers and Brokers Regulatory Association (FIMBRA – Asociaţia de Reglementare a Intermediarilor Financiari, Managerilor şi Brokerilor), organizaţie de autoreglementare, competentă în supravegherea activităţii unor operatori pe piaţă (dealeri, brokeri) de dimensiuni mai mici;

-

The Life Assurance and Unit Trust Regulatory Organisation (LAUTRO – Organizaţia de Reglementare pentru Societăţi de Asigurări de Viaţă şi Fonduri de Investiţii), organizaţie de autoreglementare care are în calitate de atribuţii şi supravegherea activităţii societăţilor de asigurări de viaţă şi a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare;

-

The Investment Management Regulatory Organisation (IMRO – Organizaţia de Reglementare a Managementului Investiţiilor).

În Germania există mai multe autorităţi de reglementare. Rolul băncilor în Germania este foarte important, iar Bundesbank luptă să-şi păstreze statutul actual. În Germania există opt burse de valori care funcţionează independent una faţă de alta. Fiecare are regulile sale proprii, în corespundere cu legile federale locale. Aceste burse sunt reglementate de diverse autorităţi de pe piaţa de capital. 124

lichiditatea. CMF este un organism avînd caracterul unei autorităţi profesionale. În afară de Statele Unite. transparenţa şi spiritul inovator a celei mai largi pieţe de capital din lume. Commission des Operations de Bourse (COB) . ca instituţie care. În viziunea sa. ai cărei membri sunt desemnaţi prin hotărîre de Guvern. unul al CMF şi experţi. De exemplu. în Tailanda Bursa de Valori (Stock Exchange of Thailand) în decursul a cîţiva ani îndeplinea atît funcţiile de bursă. dintre ţările dezvoltate numai Franţa şi Italia mai susţin ideea unor autorităţi separate pentru bănci valori mobiliare. În Europa. care a permis constituirea societăţilor de bursă. ofertele publice de valori mobiliare. în compunerea căreia intră reprezentanţi ai celor mai importante organisme judiciare. şi administrarea investiţiilor. Ideea europeană a unui organism unic de reglementare izvorăşte din autoritatea excepţională pe care şi-a cîştigat-o Comisia Valorilor Mobiliare şi a Bursei în Statele Unite.În unele ţări bursa de valori reprezintă principala instituţie de supraveghere a pieţei valorilor mobiliare. această Euro-autoritate a 125 . Werner Scifert. cu personalitate juridică. Comisia de Operaţiuni Bursiere este o autoritate administrativă independentă. El are atribuţii de protecţie a investitorilor. de-a lungul timpului a creat şi a menţinut eficienţa. În Franţa reglementarea şi supravegherea activităţilor în domeniul valorilor mobiliare a fost reformată prin Legea nr. este în favoarea creării unei Euro-SEC. Punctele de vedere ale statelor rămîn diferite. informarea adecvată a acestora. 88-70 din 22 ianuarie 1988. CMF reglementează şi supraveghează pieţele organizate şi actorii pe aceste pieţe şi stabileşte regulile referitoare la sistemul de compensare şi depozitare. însă. domneşte confuzia care împiedică progresul. apoi prin Legea 26-587 din 2 iulie 1996 avînd ca scop modernizarea activităţilor financiare. Dl. cît şi cele de supraveghere şi reglementare pînă la înfiinţarea în anul 1992 a Comisiei Valorilor Mobiliare şi a Bursei (Securities and Exchange Commission). Competenţa de reglementare a fost atribuită unor organisme specializate. Bursa din Frankfurt.Comisia de Operaţiuni Bursiere şi Conseil des Marches Financiers (CMF). un reprezentant al Băncii Centrale. directorul general al Deutsche Borse.

Franţa susţine diferenţierea reglementării băncilor de cea a valorilor mobiliare. ar fi dificil de egalat comisia americană. Datorită dumnealui a crescut prestigiul Bursei de la Frankfurt prin introducerea tranzacţionării electronice. consideră că „mai sunt multe de făcut” înainte de a gîndi o autoritate de reglementare supra-naţională [132]. Scifert are cîteva realizări remarcabile privind piaţa de capital germană. Londra şi Frankfurt au atras în alianţa sa şi alte burse.Serviciilor Financiare s-ar ocupa de fondurile de pensii şi de derivate. Dl. Howard Davies.ECB). Echivalentul său european ar avea astfel nevoie de o singură reglementare. alianţă care deşi dificil de administrat a indus satisfacţie în rîndul investitorilor europeni. fost preşedinte FSA. Tot el a avut viziunea de a uni printr-o alianţă TheLondon Stock Exchange. S-a dovedit însă că sistemul este prea complex ca să funcţioneze. Aceasta activează deja de 72 de ani şi are avantajul operării într-o singură ţară. la fel ca şi Banca Centrală Europeană (European Central Bank . Marea Britanie are o viziune potrivnică instituirii unui singur organism de reglementare. Dacă s-ar ajunge la o singuro Euro-SEC. 126 . ca şi de acţiuni.

estimate la preţul lor de piaţă.2 5. necătînd la faptul că capitalizarea bursieră este în creştere. În aşa mod valoarea capitalizării bursiere raportată la produsul internet brut (PIB). Modalităţi de eficientizare a mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova Dezvoltarea şi evoluţia pieţei valorilor mobiliare este determinată de dinamica principalilor indicatori macroeconomici ai pieţei.1.cnpf. Indicatori 004 Produsul intern brut.3. adică nu-şi îndeplineşte rolul său primordial de mecanism de finanţare a economiei.3. ajungem la concluzia că piaţa autohtonă a valorilor mobiliare este ineficientă. Indicele capitalizării pieţei bursiere evoluează în funcţie de valoarea tuturor valorilor mobiliare aflate în circulaţie la bursa de valori.3. Unul din indicatorii ce caracterizează evoluţia pieţei valorilor mobiliare este nivelul capitalizării bursiere.8 6 710 1 Sursa: www.md La finele anului 2007 capitalizarea bursieră constituie circa 16% faţă de produsul internet brut. mln.2 2 4 4068. lei Capitalizarea bursieră la finele anului. lei Ponderea capitalizării bursiere în PIB.3.8 5 270 1 6. 127 . % 3 2031.5 * 2 005 2 006 3 7651.1 Evoluţia capitalizării bursiere. Conform indicatorilor de mai sus. permite de a evalua la nivel macroeconomic rolul capitalului acţionar în economia ţării. Evoluţia capitalizării bursiere în anii 2004-2006 se prezintă în tabelul 3.9 5 587 1 5. mln. Tabelul 3.

Problemă specifică a pieţei valorilor mobiliare. ca urmare şi rata sărăciei s-a redus. dezvoltarea economică a ţării a fost influenţată de o serie de factori externi. lipsa necesităţilor investitorilor de a investi în valori mobiliare. probleme specifice pieţei valorilor mobiliare. Cu cît venitul populaţiei este în creştere. posibilitatea limitată a acesteia de a economisi. anume dublarea preţurilor la gazele naturale şi interdicţiile impuse de Federaţia Rusă la importurile producţiei agricole şi a vinurilor din Republica Moldova. lipsa mecanismelor de acumulare de la populaţie a resurselor băneşti şi direcţionarea acestora înspre piaţa valorilor mobiliare. Problemele pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova pot fi divizate în: probleme generale. Republica Moldova a traversat o etapă complexă de tranziţie la economia de piaţă înfruntînd un declin economic de proporţii. Dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare ţine de nivelul economisirii şi evident de nivelul veniturilor populaţiei. care influenţează asupra pieţei valorilor mobiliare. Începînd cu anul 2000 pînă în anul 2005 economia a înregistrat o oarecare stabilitate. trebuie evidenţiate problemele de dezvoltare ale segmentului respectiv al economiei naţionale. respectiv a economiei naţionale este nivelul de trai redus al populaţiei şi ca urmare. care influenţează negativ asupra pieţei valorilor mobiliare. problemele generale.Pentru a determina măsurile necesare în scopul redresării situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare. cu atît mai voluminoase vor fi şi disponibilităţile de plasament. Însă în anul 2006. După destrămarea URSS şi declararea independenţei la 27 august 1991. care au avut un impact negativ asupra nivelului de trai al populaţiei [165]. Criza economică a durat 10 ani (din 1990 pînă în 1999 inclusiv). includ instabilitatea economică. Un impact negativ asupra activităţii economice din anul 2006 l-au avut şocurile externe. mai întîi de toate. precum şi predominarea intereselor „de buzunar”. La rîndul lor. legate de situaţia de instabilitate a economiei naţionale. 128 .

Dintre aceste două sisteme. obligaţiunile şi alte tipuri de valori mobiliare. mijloacele băneşti sunt îndreptate spre consum. din motiv că piaţa valorilor mobiliare se află într-o situaţie de instabilitate. Fenomenele negative. dar nu înspre investire în valori mobiliare. despre economiile ce pot fi direcţionate spre investire în diverse instrumente financiare. practic majoritatea populaţiei nu posedă nici de cele mai elementare cunoştinţe. cunoscut populaţiei ţării noastre. ale căror venituri personale depăşesc cheltuielile de consum şi care sunt cointeresate să investească în diverse instrumente financiare. că în condiţiile sărăciei masive a populaţiei nu se poate vorbi despre economiile considerabile ale acesteia. în vederea informării populaţiei în 129 . De aceea. care au generat înrăutăţirea nivelului de trai au determinat populaţia să găsească un mod de investire sigură a economiilor. economiile au două canale de acumulare şi anume. chiar dacă are dobînzi mult mai mici decît posibilităţile de căştig ale pieţei valorilor mobiliare. ar fi necesară şi obligatorie organizarea unor seminare pe teritoriul ţării. cum sunt acţiunile. în Republica Moldova există persoane. Statul trebuie să aibă în vedere încurajarea economisirii. de creşterea rolului şomajului şi a inflaţiei. O altă problemă referitoare la dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare naţionale este nivelul limitat de cunoştinţe al populaţiei în domeniul pieţei valorilor mobiliare. este evident. În aceste condiţii. referitor la domeniul pieţei valorilor mobiliare. cel mai atractiv pentru investitori rămîne sistemul bancar. cauzate de instabilitatea economică. Avînd în vedere situaţia actuală în ţară. La nivel guvernamental s-a constatat că cea mai mare parte a populaţiei Republicii Moldova este săracă. în special. sistemul bancar şi sistemul pieţei valorilor mobiliare. Sistemul bancar este deja cît de cît. acest indice fiind în creştere.Sărăcia populaţiei Republica Moldova a devenit un fenomen care a fost examinat şi de către organele de stat interne şi de organismele internaţionale. În acest sens. Teoretic. În acelaşi timp. astfel contribuind la transformarea economiilor populaţiei în investiţii.

ca unul dintre cei mai importanţi factori ai dezvoltării economiei şi promovării reformelor economice. În această ordine de idei. a potenţialilor investitori. Deci. se evidenţiază următoarele: lipsa unei game de instrumente adecvate. inclusiv a celor străini. Protejarea pieţei valorilor mobiliare de fraudă şi înşelăciune a fost şi este una din sarcinile esenţiale ale organelor de stat în ţară. una dintre sarcinile esenţiale ale statului este asigurarea încrederii populaţiei. Piaţa valorilor mobiliare se bazează pe credibilitatea acţionarilor şi a investitorilor în comportarea cinstită şi corectă a emitenţilor şi altor participanţi ai pieţei. Aceste momente au condiţionat lipsa încrederii cetăţenilor şi a altor investitori potenţiali în asigurarea securităţii personale în domeniul financiar. vom putea miza pe faptul că gestiunea pieţei valorilor mobiliare de către stat va crea condiţii favorabile pentru creşterea în continuare a rolului investiţiilor pe piaţa de capital. şi nu au beneficiat de acţiunile primite în urma privatizării în masă. volumul de tranzacţii este redus.domeniul pieţei valorilor mobiliare. care ar stimula atragerea investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare naţională. în piaţa valorilor mobiliare naţionale. Problema credibilităţii cetăţenilor şi a altor investitori potenţiali în asigurarea drepturilor de proprietate se agravează şi mai mult din motiv că cetăţenii Republicii Moldova au suferit pierderi esenţiale în urma inflaţiei enorme din anii ’90 în urma căreia şi-au pierdut toate economiile. lichiditate scăzută. Referitor la problemele specifice pieţei valorilor mobiliare naţionale. cerea şi oferta sunt reduse. prima condiţie care trebuie realizată pentru redresarea situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare constă în asigurarea stabilităţii macroeconomice durabile şi a doua ar fi majorarea volumului economiilor populaţiei şi direcţionarea acestora spre piaţa valorilor mobiliare. 130 . Numai promovînd insistent acest principiu.

Pentru crearea unui mediu favorabil dezvoltării pieţei valorilor mobiliare naţionale şi pentru asigurarea creşterii economice durabile. trebuie realizate următoarele obiective prioritare: sporirea imaginii pieţei valorilor mobiliare şi promovarea produselor investiţionale ale pieţei valorilor mobiliare. creşterea atractivităţii investiţionale a ţării noastre. diminuarea riscurilor pe piaţa valorilor mobiliare. transformarea pieţei valorilor mobiliare într-un mecanism eficient de atragere a investiţiilor în sectorul real al economiei.- lipsa investitorilor instituţionali pe piaţa valorilor mobiliare. După cum s-a menţionat. administratori eficienţi ai investiţiilor. înăsprirea măsurilor de sancţionare pentru încălcarea de către participanţii la piaţa valorilor mobiliare a regulilor stabilite. ridicarea nivelului de responsabilitate a participanţilor la piaţa valorilor mobiliare. Anume lui îi revine sarcina de a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea acestui segment al economiei naţionale. prin reglementarea sa. funcţia esenţială a pieţei valorilor mobiliare – acumularea de capital – este îndeplinită în mică măsură. Din aceste motive. un rol esenţial în dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare naţionale îl joacă Statul. ceea ce duce la scăderea eficienţei pieţei valorilor mobiliare. - lipsa unei viziuni consistente şi a unei abordări bine-structurate referitor la politica atragerii investiţiilor. lipsa unui sistem eficient de reglementare şi supraveghere a pieţei valorilor mobiliare. ridicarea gradului de stabilitate şi siguranţă a pieţei valorilor mobiliare naţionale. conform standardelor IOSCO şi Directivelor Uniunii Europene. 131 .

supraveghere. sporirea atractivităţii şi cmpetitivităţii valorilor mobiliare ca instrumente de atragere a investiţiilor. care să conducă sistemul financiar şi de capital spre nivelul aşteptat în plan regional şi spre susţinerea activă a economiei reale. Tot în competenţa Statului intră şi efectuarea măsurilor de supraveghere şi de sancţionare a încălcărilor grave ale regulilor stabilite. crearea unei atmosfere de încredere pe piaţa valorilor mobiliare. protejarea investitorilor şi. şi altele. a proceselor de reglementare. 132 . tot el stimulează sau blochează dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. stimularea bursei de valori în crearea condiţiilor atractive pentru emitenţi şi investitori. Dar. corectitudinea procesului de tranzacţionare cu valori mobiliare. control şi organizare a pieţei valorilor mobiliare de către autorităţile de stat şi ale instituţiilor ce au funcţia de reglatori pe această piaţă. respectiv. dezvoltarea relaţiilor financiare internaţionale. pentru aceasta pe piaţa de capital naţională este necesară elaborarea unei strategii cuprinzătoare. Realizarea eficientă şi corectă. integrarea şi internaţionalizarea pieţei valorilor mobiliare naţionale. ar duce la următoarele: sporirea autorităţii şi a prestigiului pieţei valorilor mobiliare naţionale.prin stabilirea cerinţelor faţă de participanţii la piaţa valorilor mobiliare. faţă de tranzacţiile cu valori mobiliare. sporirea capitalizării. Pentru aceasta trebuie realizate următoarele obiective: creşterea valorii medii zilnice la tranzacţii. prin licenţierea şi supravegherea participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. liberalizarea pieţei valorilor mobiliare. astfel încît bursa de valori şi piaţa extrabursieră să devină motoarele economiei. conform legislaţiei în vigoare.

-

asigurarea transparenţei pieţei; îmbunătăţirea supravegherii pieţei; scăderea costurilor de tranzacţionare; creşterea numărului investitorilor şi intermediarilor, etc. Realizarea acestor obiective, totodată se referă şi la creşterea eficienţei şi transparenţei prin aplicarea de reguli corecte, asigurarea cadrului pentru mobilizarea, atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare, creşterea atractivităţii şi compatibilităţii cu standardele europene, constituirea unui mediu de dezvoltare şi iniţiativă antreprenorială, creşterea influienţei asupra tendinţelor economice instituţionale. Creşterea nivelului de eficienţă şi asigurarea transparenţei operaţiunilor în condiţiile actuale ale pieţei naţionale presupun adoptarea a numeroase iniţiative în direcţii precum: atragerea de noi emitenţi reprezentativi pentru sectoarele cele mai dinamice ale economiei naţionale; încurajarea efectuării de oferte publice primare prin piaţa bursieră; listarea valorilor mobiliare de stat pe piaţa secundară de capital; diversificarea produselor tranzacţionate pe piaţa naţională de capital; impunerea de standarde ridicate de transparenţă a emitenţilor; dezvoltarea unui sistem electronic eficient pentru raportarea informaţiilor cu privire la emitenţi; reducerea riscului sistemic prin îmbunătăţirea managementului riscului şi prin creşterea standardelor operaţionale şi profesionale ale operatorilor de piaţă. Crearea cadrului pentru atragerea şi alocarea eficientă a resurselor financiare prin intermediul pieţei bursiere trebuie să pornească de la obiectivele de îmbunătăţire a protecţiei investitorilor, consolidare a componenţei investitorilor instituţionali autohtoni şi atragere de noi investitori străini. Acest obiectiv solicită însă şi

133

introducerea şi tranzacţionarea pe piaţa secundară de capital a unei game mai largi de instrumente financiare. Constatăm că situaţia existentă pe piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova necesită adoptarea unor decizii radicale de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare privind relansarea şi transformarea acestui segment al pieţei financiare într-un mecanism de acumulare a economiilor. În scopul gestiunii operaţiilor efectuate pe piaţa valorilor mobiliare în anul 2005, Comisia Naţională a Pieţei Financiare avînd drept scop: promovarea rolului burselor de valori ca organizaţie de autoreglementare a membrilor săi, care, în limitele Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare şi a regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, elaborează şi aprobă reguli detaliate de tranzacţionare a valorilor mobiliare în cadrul Bursei de Valori a Moldovei; ridicarea lichidităţii pieţei şi asigurarea încrederii investitorilor în stabilitatea pieţei; formarea unei pieţe organizate a valorilor mobiliare, prin care se realizează toate tranzacţiile de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare, în baza unor reguli şi proceduri; asigurarea transparenţei pieţei valorilor mobiliare; confruntarea liberă a cererilor şi ofertelor; integrarea depozitului naţional a valorilor mobiliare în Sistemul Automatizat de Plăţi Interbancare (SAPI), ceea ce va crea posibilitatea tranzacţionării la bursă a valorilor mobiliare de stat, precum şi a valorilor mobiliare ale pieţei monetare emise de Banca Naţională a Moldovei. Însă pentru realizarea continuă a scopurilor şi obiectivelor de gestiune a pieţei valorilor mobiliare, trebuie să se activeze în următoarele direcţii: a elaborat şi aprobat Conceptul optimizării circulaţiei valorilor mobiliare de pe piaţa secundară. Acest document

134

-

perfecţionarea cadrului normativ şi infrastructural şi al pieţei valorilor mobiliare, ajustat la Directivele Uniunii Europene şi Standardele Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor Valorilor Mobiliare (IOSCO), în vederea organizării unei funcţionări eficiente a pieţei;

-

asigurarea integrităţii cadrului normativ; aplicarea uniformă a legislaţiei; susţinerea concurenţei loiale pe piaţa valorilor mobiliare.

Constatăm că Republica Moldova trebuie să-şi dezvolte piaţa valorilor mobiliare naţională în conformitate cu regulile şi standardele existente în ţările cu economia de piaţă dezvoltată. Pentru evoluţia piaţei valorilor mobiliare naţionale trebuie să se ţină cont de practica internaţională în acest domeniu. Dar în acelaşi timp, această practică nu trebuie doar copiată ci trebuie să fie şi adaptată la particularităţile naţionale. Trebuie creată o piaţă cu o eficacitate maximă, care să utilizeze standardele internaţionale în scopul deciderii problemelor dezvoltării naţionale. Sporirea compatibilităţii în raport cu standardele europene, ca obiectiv indispensabil creşterii integrării financiare, presupune atît îmbunătăţirea infrastructurii tehnice, cît şi susţinerea dezvoltării operatorilor de piaţă, care să ofere servicii financiare de calitate la standarde internaţionale.

135

Destinaţia şi scopul principal al pieţei valorilor mobiliare naţionale fiind asigurarea funcţionării tuturor ramurilor economiei prin finanţarea activităţii lor economice cu capital. care a căpătat un loc tot mai important atît în economia ţărilor dezvoltate. printre care se numără şi Republica Moldova. Piaţa valorilor mobiliare în Republica Moldova a apărut drept rezultat al procesului de privatizare a patrimoniului de stat. 2. dirijarea fluxului de fonduri acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Unul dintre cele mai importante mecanisme de atragere a investiţiilor în economie este piaţa valorilor mobiliare. scopul principal al creării şi dezvoltării pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova este considerat ca fiind acumularea fondurilor necesare finanţării activităţii economice şi totodată. Existenţa unei pieţe a valorilor mobiliare stabile.CONCLUZII şi RECOMANDĂRI Cercetările efectuate conduc la formularea următoarelor concluzii: 1. capabile să-şi îndeplinească funcţia sa primordială şi anume de finanţare a economiei este unul din factorii principali necesari pentru dezvoltarea ramurilor de bază ale economiei naţionale. cît şi în economia ţărilor în curs de dezvoltare. reprezintă un segment nou al pieţei financiare. Domeniul pieţei valorilor mobiliare implică în dezvoltarea sa întreaga economie. Această piaţă. care să permită intermedierea transferului de fonduri de la investitori către emitenţi. fiind un segment de o importanţă majoră pentru crearea şi dezvoltarea economiei de piaţă. Astfel. 136 . formarea şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova reprezintă una dintre componentele esenţiale ale procesului de restructurare a sistemului economic în ţara noastră. În acest context. Orice societate în tranziţie îşi propune ca obiectiv crearea şi dezvoltarea unei pieţe a valorilor mobiliare eficiente. 3. Dezvoltarea de mai departe a economiei naţionale depinde foarte mult de extinderea acestei ramuri a pieţei financiare.

astfel au apărut primele semne de integrare şi globalizare. implicit. este nevoie de economisire.dezvoltarea firmelor multinaţionale.informatizarea tehnologiilor de plată. Pieţile valorilor mobiliare naţionale treptat s-au internaţionalizat. 5. Însă infrastructura modernă. pe măsura liberalizării fluxurilor de capital. de încredere în perspectivele economiei. Pentru ca acest segment al pieţei financiare să funcţioneze în esenţa sa. 137 . ci şi un baromentru al activităţii economiei. urmare a dezvoltării relaţiilor de schimb şi. menţionăm că existenţa şi gradul de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare a devenit şi pentru economia naţională un etalon al gradului de evoluţie şi dezvoltare a economiei de piaţă funcţională. La aceste procese au contribuit mai mulţi factori: . apărută ca o necesitate stringentă. Într-un context în care pieţele financiare se integrează şi se globalizează întrun ritm accelerat. Piaţa valorilor mobiliare a suferit în ultimele decenii transformări profunde aproape în toate ţările. O instituţie de o importanţă deosebită în ansamblul mecanismelor de reglementare a economiei de piaţă este bursa de valori. apar noi posibilitătăţi de plasare a resurselor disponibile pe pieţe.electronizarea bursei. îndeplinindu-şi funcţia sa primordială. de eficientizarea activităţilor de supraveghere şi reglementare. considerăm că piaţa valorilor mobiliare trebuie să fie nu numai o simplă componentă a economiei de piaţă. . de o producţie în creştere. noile tehnologii informaţionale şi progresele din domeniul sistemelor de transmitere a datelor nu sunt suficiente pentru asigurarea unei bune funcţionări a pieţei valorilor mobiliare.mobilitatea fluxurilor financiare. . . În această ordine de idei. 4. computerele.dezvoltarea telecomunicaţiilor etc. oferă modalităţi de finanţare mult mai rapide. .Deoarece funcţionarea normală a pieţei valorilor mobiliare asigură reorientarea şi restructurarea activităţii societăţilor comerciale în funcţie de cerinţele pieţii.

Statul trebuie să perfecţioneze procesul de reglementare existent pe piaţa valorilor mobiliare.sa asigure realizarea tranzacţiilor în mod operativ. Un loc important în realizarea eficientă şi corectă a operaţiilor pe piaţa valorilor mobiliare îl ocupă şi statul. . El are un rol determinant în dezvoltarea segmentului dat al economiei naţionale. obţinînd statutul de Organizaţie de autoreglementare. . de aceea.să creeze condiţii atractive pentru emitenţi şi investitori.să fie un regulator al fluxurilor financiare.să concentreze cererea şi oferta privind valorile mobiliare. stimulează sau blochează dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. elaborează reguli şi standarde ale activităţii membrilor săi. pentru realizarea premiselor favorabile în vederea stimulării dezvoltării pieţei valorilor mobiliare. trebuie să includă doar persoane superior calificate şi conştiincioase. are menirea: . Prin urmare. . prin reglementarea sa. în condiţii de transparenţă şi corectitudine. fiind o componentă a pieţei valorilor mobiliare şi una dintre cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă. . prin efectuarea măsurilor de supraveghere şi de sancţionare a încălcărilor grave. Anume statul. Bursa de Valori a Moldovei. astfel încît să asigure fuzionarea unui volum mare de investiţii în sectorul real al economiei şi. înzestrată cu împuterniciri respective.să orienteze capitalurile spre domeniile cu un grad înalt de eficienţă. Plus la cele menţionate. este o parte componentă a mecanismului unic de reglementare a pieţei valorilor mobiliare naţionale. Bursa de Valori a Moldovei. Putem spune că pentru ca piaţa valorilor mobiliare naţionale să se ridice la standardele internaţionale este necesar de-a se întreprinde o serie de măsuri din partea statului care vizează îmbunătăţirea cadrului legislativ existent. 138 . 6.a economiei în ansamblu.

la momentul actual. prin lipsa mecanismelor de atragere a investiţiilor şi lipsa investitorilor instituţionali. Pentru dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare naţionale şi asigurarea unei creşteri durabile economice şi pentru finanţarea economiei naţionale sunt necesare investiţii enorme. 11. Constatăm că. doar printr-o reglementare corectă. Reglementarea şi supravegherea reprezintă elemente esenţiale ale mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare. 9. 139 . Restructurarea şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare este puternic influenţată de procesul de reglementare care reprezintă elementul constituitiv al mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare de către autorităţile administrative. nu în ultimul rînd. respectiv. piaţa valorilor mobiliare este considerată ineficientă. ea va deveni o piaţă sigură şi atractivă pentru potenţialii investitori. caracterizîndu-se printr-un nivel scăzut de activitate pe piaţa primară şi volume neînsemnate pe piaţa secundară. Pentru redresarea şi evoluţia situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare naţionale. majorarea volumului economiilor populaţiei şi direcţionarea acestora pe piaţa valorilor mobiliare naţionale. crearea unei atmosfere de încredere pe piaţa valorilor mobiliare şi. astfel încît ea să ajungă la nivelul aşteptat. 12.7. 10. protejarea investitorilor şi. Situaţia creată pe piaţa valorilor mobiliare se caracterizează de o serie de neajunsuri. dar pentru aceasta este necesar ca investitorii sa fie interesaţi de piaţa valorilor mobiliare. strictă şi eficientă a pieţei. printre care se evidenţiază: interesul scăzut al populaţiei privind investiţiile în valori mobiliare şi activitatea scăzută a emitenţilor pe piaţă. este necesară elaborarea unei strategii cuprinzătoare care să asigure în primul rînd stabilitatea macroeconomică durabilă. 8. Deoarece. Cel mai evident obstacol de atragere a investiţiilor constă în atractivitatea scăzută a întreprinderilor naţionale.

Analizînd funcţionarea pieţei valorilor mobiliare la momentul actual.13. 140 . . pentru ca aceasta să se ridice la standardele europene. în scopul evoluţiei şi internaţionalizării pieţei valorilor mobiliare naţionale. prin aderarea la IOSCO.modernizării economiei. pentru protejarea şi sporirea încrederii investitorilor autohtoni şi străini în piaţa valorilor mobiliare naţionale. 15. c) Să se sporească atractivitatea şi competitivitatea valorilor mobiliare ca instrumente de atragere a investiţiilor. ducînd la apariţia unei game mai largi de instrumente financiare.creşterii economice durabile. Pentru creşterea încrederii investitorilor în piaţa valorilor mobiliare naţionale este necesară promovarea cooperării internaţionale.direcţionării acestor mijloace în sectorul real al economiei naţionale. speculaţiilor pe piaţa valorilor mobiliare. 14. e) Stimularea creşterii şi diversificării volumului mijloacelor financiare îndreptate pe piaţa valorilor mobiliare naţionale în scopul: . în scopul îmbunătăţirii reglementării pieţei. . care să ofere servicii de calitate la standarde internaţionale. avînd scopul prevenirii fraudelor. în scopul creării unui climat favorabil în vederea dezvoltării pieţei valorilor mobiliare autohtone. trebuie întreprinse următoarele măsuri: a) Să se creeze o atmosferă de încredere pe piaţa valorilor mobiliare. b) Să se asigure transparenţa operaţiunilor în condiţiile actuale ale pieţei naţionale şi să se ridice nivelul de eficienţă a pieţei. ca urmare. În scopul ameliorării situaţiei existente pe piaţa valorilor mobiliare naţionale. constatăm că procesul de reglementare este ineficient şi necesită de a fi revizuit şi perfectat. d) Sporirea compatibilităţii pieţei valorilor mobiliare naţionale în conformitate cu standardele şi regulile existente în ţările cu economia de piaţă dezvoltată.

în scopul atragerii fondurilor străine de investiţii pe piaţa valorilor mobiliare autohtonă. . după cum urmează: 1. 5. prin majorarea venitului populaţiei şi crearea condiţiilor decente de trai. . . Pentru perfecţionarea reglementării pieţei valorilor mobiliare este necesară analiza legislaţiei existente în vederea eliminării sau perfectării celei care influenţează negativ asupra funcţionării pieţei valorilor mobiliare şi ajustarea ei la Standardele IOSCO şi a Directivelor Uniunii Europene în scopul funcţionării şi dezvoltării eficiente a acesteia. Crearea unui cadru instituţional juridic adecvat. supraveghere. cu atît mai mult vor 141 . în cazul investirii mijloacelor băneşti în valori mobiliare. ca o condiţie esenţială pentru atragerea resurselor băneşti a populaţiei. Încurajarea plasamentelor pe piaţa valorilor mobiliare prin stimulente fiscale. Deoarece. stimularea emiterii titlurilor derivate. . 3. control şi organizare în scopul dezvoltării progresive a pieţei valorilor mobiliare naţionale ar duce la următoarele: .îmbunătăţirea cadrului legislativ de profil.f) Realizarea eficientă şi corectă de către autorităţile administrative a proceselor de reglementare. 2.stabilizarea economiei naţionale. . 4.liberalizarea pieţei valorilor mobiliare.creşterea inovaţiilor pe acest segment al pieţei financiare. prin: crearea premiselor legale şi administrative. cu cît venitul personal va creşte. Stimularea apariţiei noilor instrumente financiare pe piaţa valorilor mobiliare. Stimularea direcţionării disponibilităţilor populaţiei pe piaţa valorilor mobiliare.integrarea şi internaţionalizarea pieţei valorilor mobiliare naţionale. Cercetările efectuate în lucrare şi concluziile formulate anterior au permis elaborarea recomandărilor în vederea eficientizării mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare.sporirea prestigiului pieţei valorilor mobiliare naţionale.

. . În acest sens.diminuarea manipulărilor. Să se dezvolte un sistem electronic eficient pe piaţa valorilor mobiliare care va determina transformări profunde în domeniul pieţei valorilor mobiliare şi anume vor duce la: . prin: .creşterea mai rapidă şi mai eficientă a tranzacţiilor de pe această piaţă. prin implementarea programelor educaţionale privind finanţarea prin intermediul pieţei valorilor mobiliare. Asigurarea dezvoltării pieţei secundare şi a pieţei primare a valorilor mobiliare prin: .optimizarea mecanismelor fiscale şi taxelor privind plasarea valorilor mobiliare. 8.creşterea siguranţei şi eficienţei pieţei valorilor mobiliare. care.simplificarea procedurilor de emisiune şi înregistrare a valorilor mobiliare. . 6. .creşte şi disponibilităţile de plasament. . 7. . Statul trebuie să aibă în vedere şi încurajarea economisirii populaţiei.amplificarea publicităţii şi marketingului serviciilor acordate de piaţa valorilor mobiliare. 142 . .informarea largă a emitenţilor şi investitorilor despre avantajele pieţei valorilor mobiliare. este nevoie de economisire şi de o producţie în creştere. Promovarea unor campanii de către CNPF şi alte instituţii specializate.optimizarea termenelor de examinare a documentelor prezentate pentru înregistrarea emisiunilor de valori mobiliare. îndeplinindu-şi funcţia primordială de acumulare a economiilor şi direcţionarea lor în sectorul real. pentru ca piaţa valorilor mobiliare să funcţioneze în esenţa sa.înăsprirea măsurilor de sancţionare a participanţilor pentru încălcarea regulilor stabilite pe piaţa valorilor mobiliare. Prin urmare. în vederea informării publicului larg. de regulă.asigurarea transparenţei pieţei. posedă un nivel redus de cunoştinţe în domeniul investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare.

cadrul legal stabil şi eficient. 11. 10. şi anume: . asupra dezvoltării pieţei valorilor mobiliare autohtone acţionează negativ şi o serie de probleme generale. extinderea relaţiilor de colaborare. Statul trebuie să creeze premisele necesare unei dezvoltări armonioase.stabilitatea preţurilor. . a pieţei valorilor mobiliare în general.combaterea corupţiei.Elaborarea şi adoptarea unui program de stat concret privind măsurile de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare în perspectivă. Monitorizarea şi ridicarea permanentă a nivelului de profesionalism a „specialiştilor ce activează în domeniul pieţei valorilor mobiliare”. . . în vederea redresării situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare. astfel încît ea să devină un mecanism eficient de finanţare a economiei naţionale. Fiindcă este cert faptul că profesionalismul factorului uman reprezintă factorul vital în scopul dezvoltării şi al progresului. privitoare la situaţia economică şi politică din ţară. 9.. Prin urmare. Rezolvarea acestor probleme generale va duce la obţinerea stabilizării macroeconomice şi la crearea unui climat economic favorabil pentru dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. În acest scop. care ar asigura 143 .editarea literaturii de specialitate în domeniul investiţiilor.După cum s-a mai menţionat în lucrare.o monedă naţională stabilă.inflaţie scăzută.stabilitate politică.crearea Cluburilor de Investiţii şi promovarea unor campanii de informare în scopul popularizării produselor financiare şi a pieţei în general. . aplicarea unor metode moderne de instruire şi pregătire. ar trebui să se întreprindă următoarele: studierea experienţei internaţionale în domeniu. . .

CNVM 3. realizarea acestor obiective.TSE 11. CNPF 4. OTC 10. USAID 8. CSPHV 2. BVM 5. LISTA ABREVIERILOR 1. NASDAQ National Association of Securities Dealers Automated Quotations 144 .AMEX 14.activitatea eficientă şi creşterea capacităţii de concurenţă a participanţilor pieţei. anterior menţionate.LSE 13. va crea premise favorabile privind eficientizarea gestiunii pieţei valorilor mobiliare.NYSE 12. ceea ce va duce la revigorarea situaţiei pe piaţa valorilor mobiliare în Republica Moldova.BVB Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare Comisia Naţională a Pieţei Financiare Bursa de Valori a Moldovei Banca Naţională a Moldovei Organizaţia Internaţională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare Banca Mondială şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Over The Counter Tokyo Stock Exchange New York Stock Exchange Londodn Stock Exchange American Stock Exchange Comisia pentru Valori Mobiliare şi Operaţiuni Bursiere Bursa de Valori Bucureşti 9. În opinia autorului.SEC 15. BNM 6. IOSCO 7.

6. 1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1999. 4.06.07. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 2. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 145 . 1134 – XIII din 02. Legea Republicii Moldova nr. Legea Republicii Moldova cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 7. Legea Republicii Moldova privind circulaţia hîrtiilor de valoare şi bursa de valoare nr.04. 45/397 din 10. 9.11.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare”. 847-XII din 03. Legea Republicii Moldova privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare nr.01.11.01.04.1997].07. 5.1992. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.129-XVI din 7 iunie 2007 „Cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.98.2007.03. 8.1997.1997. 548 – XIII din 21.06. 38-39/332 din 12.1992 [Lege abrogată prin Legea Republicii Moldova nr.1995.1995. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr. 94-97/416 din 06. Legea Republicii Moldova privind Banca Naţională a Moldovei nr.97.1993 [Lege abrogată prin Legea Republicii Moldova nr. 199XIV din 18. 59-60. 27-28/123 din 23.06. 1 din 30. 1427-XII din 18. 3. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199-XIV din 18. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1999.06. Legea Republicii Moldova cu privire la fondurile de investiţii nr. 192 – XIV din 12.03.1997. Legea cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997-1998 nr. 7 din 30. 75-76/624 din 10.1998]. 22-23/91 din 04.11. 1134-XIII din 02. 1204-XIII din 05.98. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1217 – XIII din 25.BIBLIOGRAFIE Acte normative ale Republicii Moldova 1. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1993.07. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.12.1997. Monitorul Oficial nr.05.

07.98.1998.03.02.07. Monitorul Oficial nr.12. 667-XII din 24. 33-34/68 din 08.1999.05.2000. 122 din 04.Decretul 30.2000.10. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la aprobarea modului de calculare a indicelui bursier de preţ CNVM-32 nr.Hotărîrea Comisiei de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare cu privire la Regulamentul referitor la activitatea Depozitului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei şi modul de licenţiere a ei nr.1994.04. 17/5 din 19.1994.03. 94 din 16.Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Statutului Băncii Naţionale a Moldovei nr.1996.Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.03. 1993 [abrogată].Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la aprobarea Regulamentului Copmisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.1994. 16/101 din 14.1996. 11. Buletinul Băncii Naţionale a Moldovei nr. Monitorul Oficial nr.1999.06. 15.Hotărîrea Comosiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei nr. 12. 17. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1997. 3/5 din 22. 19.1999. 50 din 18. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1. 18. 3/53 din 30. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.09. 16. 71/169 din 30. 96-97/157 din 02.Hotărîrea Guvernului RM cu privire la măsurile de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare nr. 14. 13.1994. 3/2 din 12. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.07.1991.Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la proprietatea fiduciară (trust) nr.02.1991.02.02.07.Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la modul de emisiune şi înregistrare de stat a valorilor mobiliare nr. 76-5 din 29. 48 din 16. 14/1 din Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la formarea infrastructurii privatizării nr. 3/54 din 146 . 81-83/259 din 13.

1996. 119-120/333 din 21. 13/7 din 22. 147 .. 23.2002. Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Consiliului de experţi nr.03.11.2000.07. 21.2000 nr.2002.2003.09. 24.12. 116-120/155 din 13.2000.07.2001.2000.07.07. 8/4 din 22.06. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.07.04. 22.Hotărîrea Guvernului RM pentru aprobarea Regulamentului privind vînzarea acţiunilor statului la Bursa de Valori a Moldovei nr.11.2000. 154-157/361 din 21. 218-223/471 din 03. 25/6 din 27. 27.2001.08.Hotărîrea Comisiei Naţionale a Organizaţiilor de Administrare a Investiţiilor cu privire la aprobarea Codului de Arbitraj nr.Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare privind abrogarea Hotărîrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare „Cu privire la efectuarea operaţiunilor cu valori mobiliare pe piaţa secundară” nr.06. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 910 din 11.2003.27. 32/9 din 07. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.05. 20. 75-76/246 din 29. 910 din 11. 1996.09. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.2002.Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la efectuarea operaţiunilor cu valorile mobiliare pe piaţa secundară nr. 103-105/1024 din 18. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.09. 25. 78-80(802-804) din 12. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-60. 103-105/1024 din 18.2004 26. 32/9 din 07. Regulamentul cu privire la autorizarea băncilor din 15.06.Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la aprobarea Regulamentului privind accesul la informaşiile deţinute de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare nr.2002.Hotărîrea Guvernului RM pentru aprobarea Regulamentului privind vînzarea acţiunilor statului la Bursa de Valori a Moldovei nr.2004.37/2 din 22.2002.Banca Naţională a Moldovei.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

Economică.1995 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare prin care se înfiinţează Bursa de Valori Bucureşti.Legea nr. Ed. Oscar Print..Anghelache G.Alexandru Ciprian.04. Bucureşti.Birtalan Akos. Dardac N. 40. Doctrine economice. Economii în tranziţie – Europa Centrală şi de Est. centrul editorial al AAP.03. 36. 39. Manuale. 33. 8/4 din 22. Economică. 37. Monitorul Oficial nr. Bucureşti.Legea României privind piaţa de capital nr. 41.Anghelache G. Piaţa de capital şi tranzacţii bursiere. cărţi. Expert. mecanisme şi tehnici (sinteză). Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 1998. 2000. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursa de valori. Bursa şi piaţa extrabursieră. Reconsiderarea pieţelor din Europa Centrală şi de Est. Ed. 35. 1992.Regulile şi standardele (provizorii) ale Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor de Administrare a Investiţiilor (Organizaţie de autoreglementare) nr. 365 din 29 decembrie 1994.. Bucureşti.06. Ed.2001. 2004. 76/27 aprilie 1995. 34. didactică şi pedagogică.Anghelache G. Pieţe de capital şi burse de valori. Korka M.Bădiţă M. Economică. 78-80 (802-804) din 12. 2000. Ed. Bursa şi piaţa extrabursieră.. Bucureşti.Badea G. Chişinău.2001. Acte normative ale României 29.. Adevărul. Ed.. Eficient. Piaţa de capital. Bucureşti. Baron T.Bal A. Bucureşti. Bucureşti.07. Piaţa de capital&restructurarea economică. Ed. Monitorul Oficial nr. Ed. Teorie. 2001.. 148 ..Anghelache G. Bucureşti. monografii: 32. 2003.2004.Blanovschi A.. Dumitru. 20/21. 1997. Ed. 2000. 2004.. Statistică pentru afaceri. 297 din 28. 31. 38. 30.28..Decizia nr. Stancu I..

Teză de doctorat. Bucureşti. 2000. Economie politică. Relaţii valutar-financiare internaţionale. 1997.Dragne E. La izvoarele insucceselor dezvoltării. Ed. Tranzacţii bursiere cu produse derivate şi sintetice. Basno C. Basno C. Economică. Stoian I. 1994.. Didactică şi pedagogică.... Ed. 56. Ed..Dardac N. Noua dezordine economică mondială. Expansion Armonia. Stoian M.Ciobanu G. 1997. – 334 p. Ed. 50. 51. Chişinău. 149 . 54.. 2004. în volumul Mecanismele financiar-monetare în procesul tranziţiei la economia de piaţă. 57. II. Ed. Pieţe financiare. 43. 46.Corm G. Ed. Polirom. 1999.. Cluj-Napoca. Ed. Economică. Ed.. 2002. Costică I. Piaţa acţiunilor. Iaşi. Comerţ internaţional – tehnici şi proceduri.Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare. 1996. Dimensiuni şi rezonanţe socialeconomice. Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă.. Ed. 55. Economică. II. 52. Tipografia Universităţii din Craiova. 48. Dicţionar Bursier. 1997.. Bucureşti. Piaţa hirtiilor de valoare în Republica Moldova.Dr... Iaşi. 47.. 2000.Dăianu D. Hrema. Încotro se îndreaptă ţările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului.42. Bursele de valori. Curs de relaţii valutare şi financiare internaţionale.Bran P. Tipografia Centrală. Caraiman. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.. Bucureşti. Timişoara.Corduneanu C... 1996. Mirton.Dobrotă N.. 1997. Ed. Sedcom Libris. 44. 2000. ed. 45. vol. Bucureşti. 1999.Dufloux C. Perspecrtivele pieţei de capital din România. Ed. 49.Cordunenu C. Ed. Ed. Bucureşti..Chelariu I. Ciobanu V.. Evalure potenţialului pieţei de capital în România. 1990. Bucureşti..Buzatu Laura. 53. 1980.Dalton J. Economică. Dacia.Dardac N. Pieţe financiare şi operaţiuni bursiere.

2004. 2001. 66. Paris. Bucureşti.-Bucureşti. Ed. Piaţa de capital. Ed. Bucureşti. 1994..Fabozzi F. Relaţii valutar financiare internaţionale. Teora. 59.Fătu Simona. Presses Universitaires de France.. Russ W. 71. Bucureşti. 1996. Bucureşti. 63. 1995. Ed.. 61.Dumitrescu Maria-Ana. 2003. Ed. Tribuna Economică. Tranzacţii bursiere.Ghilic – Micu Bogdan.Grigoruţ M.Friedman M.Frâncu M. traducere de Moldovan L. Piaţa acţiunilor.Fetniuc V. Piaţa de capital. Ed. Bucureşti. 76. Ed. Ed.58. Bursa. Economică.. Piaţa românească de capital privită din interior. 65. 2002. Economică.. 69. Ed. par les marchés de capitaux. Economică. Schumann H. Expert. 150 . Informaţia contabilă şi pieţele de capital. Voreep Ex Im.Duţescu A.Fredman J. 1992.. 1998. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Bucureşti. Practici bancare internaţionale. Ed. Ed. Hrema.Ginglinger Edith. Modigliani F.. London.Gaftoniuc Simona. A.Floricel C. Economică.Durand M. 68.. 72. Dicţionar de termeni şi expresii utilizate în tranzacţii de bursă. 62.. Vox. Capcana globalizării. Ed. Strategii pe piaţa de capital. 2002. Humanitas. 75. Ed. Ed. Bursa de valori.Hans – Peter Martin. 1999. Ed.. Enciclopedică... 64. Bucureşti.Ghilic – Micu Bogdan.A. Reforma economică şi impactul ei asupra funcţionării pieţei financiare din Moldova. Fondurile de investiţii. Bucureşti. 1995.mică enciclopedie. 2000.. 1991. Bucureşti. Ed. Le financement des enterprises. 73. Chişinău. ediţia a V-a. Bucureşti. Ferri M. 70. Bursa. Economică.Fota Constantin. 67. Foundations of financial markets and institutions. Bucureşti.. 1999. 1997. 1995. Prentice Hall International. Popescu V.Gradu M.. 1997. Bucureşti. R. Expert.Gallois D. Economică. Ed. 74. 60. Bucureşti.. Capitalism şi libertate.

Bacău. Albatros. Politică.Negoescu G. 1995. 85. Ed. Colecţia Bursa. 1998. 88. 87..Postelnicu C. Bucureşti.Paves L. Ed. Bucureşti. 90. Galaţi. 2002. Economică.. Les bourses de valeurs. Ark. Bursa. 80. Dunod. Ed. pag. Agora.Parlamentul Republicii Moldova. Economica.. 1995. 1978. Lazăr C. 79... Globalizarea economiei. 1994. Achiziţiile de firme pe piaţa de capital. 48-54. Zigotto.Kiriţescu Constantin C. Paris. 1986. 78... 2000.Mugur Isărescu. 1993. Pieţe de capital şi eficienţa investiţiilor. Bucureşti. Puiu A.Negoescu G. 82. Ed..Maillet Pierre. Ed. Ed. Bucureşti. I. Legi „Piaţa valorilor mobiliare”. Alter Ego Cristian. 1982. ed. 1999. 1992. Integrarea vest-europeană: relităţi şi controverse. Bucureşti.. – 160 p. Ed. 89. Comment se defendre en burse. 84. Ed. Adevărul. Galaţi. Presse Universitaire e France. 83. În zgomotul bursei.. (coordonatori). Paris. 1996. Ed. 13-44.. Ed. 1993. Bucureşti. pag. Chişinău. Băncile comerciale în economia de piaţă din România. Risc şi incertitudine în economia contemporană.Popa I. 91. Mugur N.. Economică.. vol. 92. 1995. Ed. Enciclopedică. Ed.Nicolae A. 151 .77. La politique économique dans l’Europe d’après 1993.Marin G.Lamy P.Lăzărescu V. 86. Craiova. Bursa. Bucureşti.. Pieţe de capital şi burse de valori (note de curs). Dova. Paris.. 81. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Ed. Postelnicu G.. Adevărul.Hurduzeu G. Dicţionar de relaţii economice internaţionale.Popa I. Ştiinţifică şi Enciclopedică.Olaru D. 1988.

Societăţile comerciale şi piţa de capital. Silber W.Schwartz R. Bucureşti. Ed. Москва. 99. 108.. 1965. 152 . Ioan Cuza”.. Pieţe de capital.Stiglitz E. 104. 2-изд. Oscar Print. Universităţii „Al.. Independenţa Economică. în volumul Mecanismele şi instituţiile economiei de piaţă.Prunea P. Ed. 98. Polirom. Principles of money.93. Ed. p.II. Экономика. Joseph. 1989. Ed. Bucureşti. 109.В. dimensiuni şi perspective. 96. Москва. Societatea deschisă în primejdie. 6th edition. Institutul European. Iaşi. Ioan Cuza”. Economică. Экономика переходного периода.Zipf R.. Bucureşti. Fundaţiei „România de Mâine”. Spătaru L. Pieţe de capital. New York.Puiu A. 1997. Economică. 1999. Ed. Радаева В... 2003. Elsevier. Problemele specifice pieţelor bursiere în formare. New Zork. Bucureşti.Prisacariu M. 2001. 95.Teulon F.Бузгалина А.Stoica O. 1999.. 57-195. 97. Издательство БЕК. 1995.. International Economic Integration. Ed.. Piaţa de capital. Tranzacţii la bursele de valori şi gestiunea portofoliului. Ed. Iaşi. Speranţe şi deziluzii.Stoica O. 94.. Ed. 1988. 107. Iaşi. Management internaţional. Bucureşti. Basic Books. Globalizarea. Ed.. Corson..С. eficienţa informaţionlă a pieţei financiare. 1998. 1996. Criza capitalismului global..Vâşcu Barbu T. banking and financial markets. Издательство МГУ...Savu Dana-Victoria. Bucureşti. Iaşi. Harper&Row.В. Integrarea europeană.Булатова А.. Piaţa obligaţiunilor. 2003. 100. ed. Universităţii „Al. Ed.. 2000. Dragotă V.. 1999. Editura Hrema. 101. 1999. în volumul mecanismele şi instituţiile economiei de piaţă. Equity Markets.Tinbergen J. 103.Ritter L.Soros G. 106. 102. 105. 1997. Ed. Evaluarea şi gestionarea valorilor mobiliare... Bucureşti. Economică. 1998.

Рынок ценных бумаг.Гильфердинг Р.. Человеческая деятельность: тракт по экономической теории... том II. 1913.В.С. 1995. ОАО «Экономика».. Финансы и Статистика. Государственное социально- 153 . Москва. Evoluţia pieţei secundare a valorilor mobiliare în Republica Moldova. Инфра-М. Принципы экономической науки. 1999. 54-58.П.Миркин Я. Ценные бумаги и фондовый рынок. Финансы и Статистика. 121. 1931. 114. Москва.. 1997.И. 120.. экономическое издательство.Маркс Карл..Людвиг фон Мизес. Москва. Москва..Семенкова Е. 2005. Москва.И. Операции с ценными бумагами: российская практика. Экономическая теория (политэкономия).Колесников В. том III. 112. Значение биржи в современном хозяйственном строе.И. 1998.И. Москва. Перспектива.. p.А. Изд. Москва. том II.Видяпин В. Банковой Энциклопедии. 119.М. Политической литературы. 1998.Туган-Барановски М. Государственные ценные бумаги. 118. 113. Организованные рынки ценных бумаг. 1997. Bîrlea Svetlana. Москва. Журавлёва Г. Изд. Капитал. Инфра-М. в книге Банковская Энциклопедия. Ценные бумаги. 1984. 1997.В. Articole din reviste şi ziare: 122. 117. 116. Dezvoltarea economică a Republicii Moldova în vederea aderării la Uniunea Europeană. Логос. Киев.Маршалл А. Торкановский В.. Москва. Финансовый капитал. 111. 115..Мещерова Н. Инфра-М. Басова А. Chişinău.Галанова В.110.Фельдман А. Москва. Прогресс..А. Perspectiva.. 2000.

nr. p. A. Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale.II. Chişinău.Ciubotaru M..P. funcţionarea şi rolul ei în economia de piaţă.123. 124. 21 mai 2008. Revista ştiinţifică. 667-670. Globalizarea şi monopolizarea: o fază obligatorie pentru ţara care vrea să facă parte dintr-o economie de piaţă liberă//Economica nr. Bîrlea Svetlana. 126. ULIM. Materiale ale conferinţei internaţionale ŞTIINŢIFICO-PRACTICE: „Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a Serviciului Public din Republica Moldova”. 16-17 aprilie 2008. 2008. nr.M. Chişinău. 130. pag. 128. Bîrlea Svetlana.Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. 4. vol. Conferinţa ştinţifică de totalizare a activităţii de cercetare a cadrelor didactice. 125. Bîrlea Svetlana. 72-79. 118-122.. Conferinţa Internaţională „Rolul ştiinţei şi învăţămîntului economic în realizarea economiei din Republica Moldova”. 25-26 septembrie 2003. 2005. Institutul de Istorie.CEP.. 4(52). 138-141. I. 2008. V. Bîrlea Svetlana. AAP. Hasdeu” din Cahul. vol. an. Eficientizarea sistemului de reglementare de stat a activităţii economice în Republica Moldova. seria „Ştiinţe socioumanistice”.S. 4. „ULIM – 15 ani de ascensiune”.Domenico Netti. 129. 2007. 481-484). 154 . 73-74. centrul Editorial al USM. Stat şi Drept. (decembrie)/2007. 313-320..Cărare V. (p. Motivaţia şi posibilităţile reglementării pieţei de capital în Republica Moldova. II. Chişinău. Globalizarea şi impactul ei asupra economiilor naţionale. Studii economice. p. Piaţa naţională de capital: formarea. p. USM. Chişinău. Universitatea de Stat „B. dezvoltarea. 2001. Bîrlea Svetlana. Tendinţe actuale în evoluţia pieţei de capital. p. Constituirea pieţei de capital în Republica Moldova. II. p.E. Chişinău. Rolul autorităţilor administraţiei publice în procesul de supraveghere şi reglementare a pieţei financiare. 127.

143. we’re European”.ro 155 .Rapoartele de activitate ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru anii 1997-2006.Абалкин Л. Рынок ценных бумаг.http://europa. 136. 1994. 232-239. Economistul nr.rasd. USFM. p. 1.cnvm. The concept and Types of Economic Integration//Economista nr.ro 149.Иваненко А.htm..bvb..Prunea P.. „No SECs please..Ţîrdea I.www. Bioetica.eu. Raportul anual al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din România pentru anul 2006. 7.. 137. Rentabilitatea şi riscul investiţiilor în valori mobiliare.md. filosofia. 145.md 146.www. 2006. 135. Riscurile legate de operaţiunile băncilor cu valori mobiliare. America’s regulatory mess.Valorile mobile au şi ele caracter în „Capital”.. 1997. 141.Вопросы экономики. 140. 144. Бажан А. Развитие и регулирование российского рынка ценных бумаг.131. Rapoarte satistice şi surse internet: 139. 1967. 2003. 24 iulie 2003. 138.Kameki Z..www.moldse. Роль государства в становлении и регулировании рыночной экономики. № 17. 133.www. economia şi medicina. И. 52(228) din 18 decembrie 2003.The Economist. 147. 19 august 1999. Chişinău. 132.Rapoartele anuale ale Biroului Naţional de Statistică pentru anii 2000-2005 142. Сизов Р.Buletinele trimestriale ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii 2000-2004. 148.The Economist. № 6.int/comm/internal_market/en/finances/mobil/index. с. nr.Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii 1999-2006. Varşovia.Buletinele informative ale Comisiei Valorilor Mobiliare pentru anii 2005-2008. 134. 4.

md/article/5861/ 169.rol.md/md/bnm_activity_agent_fiscal 168. 152.uk/pubs/cp/cp05.economica.php?option=com.cnvm.shtml 164.cmf?section=structure 161. 165.md 154.www.www. http://azi.http://www.cmf?cmtid=5 160.org/about/index..statistica.html 172.php? option=com_content&task=view&id.eco.150.www.uk/Pages/About/Who/History/index..fsa.www.http://www.org 158.org/about/index.php?id=52619&iddb=Business.ro/arhiva/content/view/244018/5/ 170.co.md/content/view/193/27/ 173.iosco.sec. 153.wall-street.infomarket.try.market.uk/objectives/ 155.uk.gov. www.www.www.md/ 166.fsa.www.ro/slideshow/Piete-de-capital/48502/Efectele-criyeifinanciare-pe-bursele-internationale-nu-puteau-fi-evitate.md/news?ID=51682 174.fsa.market.www.md 156 .iosco.www.http://press.md/index.07.http://capital.pdf 157..md/index2.gov.gov..www. http://stiri.md/view.cnpf. http://capital.http://moldova.03/07.www.gov.iosco.www.www. http://www.bankofengland.md/comunicat/2007.cmf?section=memberapps 162.md 167.cmf?section=annualconferences 163.03.pdf 156. http://bnm.org/lists/display_committees.www.iosco.iosco. 151. 171.fsa.org 159.org/about/index.

deoarece aceste fenomene au adus beneficii considerabile economiilor naţionale şi investitorilor. Sunt tratate conceptele de integrare şi globalizare. Lucrarea dezvăluie activitatea pieţei primare şi a pieţei secundare a valorilor mobiliare. сondiţiile ce trebuie realizate de către Organele de Stat în scopul redresării pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. un loc aparte este rezervat determinării necesităţii şi importanţei procesului de reglementare a pieţei valorilor mobiliare ca element principal al mecanismului de gestiune a acestei pieţe. Ele oferă noi posibilităţi de plasare a resurselor disponibile şi totodată noi oportunităţi de accesare a pieţelor financiare. cît şi a economiei în ansamblu. O atenţie deosebită în lucrare este acordată cercetării rolului statului în dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. Materialele cercetării pot fi utilizate în procesul didactic.ADNOTARE la teză pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice cu tema: „Eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare” Scopul şi obiectivele prezentei lucrări sunt determinate de necesitatea studierii şi determinării perspectivelor de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. În lucrare. inclusiv şi activitatea investiţională pe piaţa valorilor mobiliare a Republica Moldova. Lucrarea este consacrată identificării problemelor generale care frînează dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare naţionale şi elaborarea unui set de propuneri privind eficientizarea mecanismului de gestiune a pieţei valorilor mobiliare în Republica Moldova. 157 . ceea ce va contribui la creşterea eficienţei atît a pieţei valorilor mobiliare. Concluziile şi recomandările formulate în lucrare determină semnificaţia ştiinţifico-practică a lucrării. Implementarea recomandărilor propuse poate contribui la eficientizarea activităţii pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova.

because these phenomena have brought considerable benefits to national economies and investors. In the paper. 158 . a special place is reserved for determining the necessity and importance of the regulating system for the securities market as the main mechanism for the management of this market. conditions to be made by the state in order to recover the securities market of Republic of Moldova. including investment and activity on the securities market of Republic of Moldova. which will help increase both the efficiency of the securities markets. Are discussed concepts of integration and globalization.ANNOTATION of the thesis for awarding the scientific degree of doctor in economic on the theme: "Efficiency management mechanism of the securities market of Republic of Moldova" The goal and objectives of this work are determined by the need for studing and for determining the prospects for development in securities market of Republic of Moldova. The paper reveals the activity of primary and secondary market securities. Implementing the proposed recommendations can help to streamline the business of securities market of Republic of Moldova. Materials research can be used in teaching. Particular attention is given to research work of the state's role in developing the securities market. The paper is dedicated to identify general problems who are stopping the development of the securities market at a national level and to create a set of proposals to improve the management mechanism of the securities market of Republic of Moldova. They offer new possibilities for placement of the resources available and the new opportunities of accessing financial markets. as well as for the economy. Conclusions and recommendations of the paper determine the significance of scientific and practical work.

Рассмотрены концепции интеграции и глобализации. Результаты исследований можно использовать и в учебном процессе. Работа посвящена выделению общих проблем. Они раскрывают новые возможности размещения имеющихся ресурсов и одновременно новые перспективы доступа к финансовым рынкам. Особое внимание в работе уделено исследованию роли государства в развитии рынка ценных бумаг. что приведет к росту рынка ценных бумаг и экономики в целом. 159 рынка ценных бумаг . которые препятствуют развитию национального рынка ценных бумаг и разработке предложений по усовершенствованию механизма управления рынка ценных бумаг Республики Молдова. как основной элемент механизма управления этим рынком. а также инвестиционную деятельность на рынке ценных бумаг Республики Молдова. Работа раскрывает деятельность первичного и вторичного рынка ценных бумаг.АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: «Усовершенствование механизма управления рынка ценных бумаг Республики Молдова» Цель данной работы предопределена необходимостью изучения и определения перспектив развития рынка ценных бумаг Республики Молдова. Сформулированные Внедрение выводы и предложения определяют научнопрактическую ценность работы. условия которые должны быть осуществлены государственными органами в целях улучшения Республики Молдова. так как эти феномены принесли колоссальную пользу национальной экономике и инвесторам. заявленных предложений могут способствовать эффективности деятельности рынка ценных бумаг Республики Молдова. В работе отдельно охарактеризована необходимость и важность процесса регламентирования рынка ценных бумаг.

Фондовая Биржа. integration and globalization economic. mechanism for the management. piaţa de valori mobiliare. primary market securities. акции. механизм управления. rolul statului. контроль. регламентирование. bursa de valori.CUVINTE-CHEIE Valori mobiliare. Stock Exchange. integrare şi globalizare economică. mecanism de gestiune. 160 . КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА Ценные бумаги. экономическая интеграция и глобализация. роль государства. рынок ценных бумаг. acţiuni. securities market. первичный рынок ценных бумаг. piaţa primară. state's role. вторичный рынок ценных бумаг. secondary market securities. control. regulation. KEY WORDS Securities. supraveghere. reglementare. stock. piaţa secundară.

BC "Banca Socială" S.A.cnpf. BC "Energbank" S.A.A.A.ANEXE Anexa 1 Volumul tranzacţiilor cu valori mobiliare corporative efectuate prin intermediul băncilor comerciale pe parcursul anului 2007* Denumirea băncii Volumul tranzacţiilor după tipul Volumul total. lei Broker Dealer 169 033 764 36 122 131 101 381 925 14 870 1 313 620 6 706 195 46 951 255 3 286 888 851 261 313 115 158 434 3 392 437 503 097 680 0 1 801 598 381 * № lei 205 155 895 101 584 805 14 870 1 783 648 11 500 867 46 951 255 3 286 888 851 261 313 201 276 213 3 392 437 503 097 680 0 1 929 305 872 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 BC "Investprivatbank" S.md 161 .A.A.A. BC "Moldova Agroindbank" S.A. Total 202 880 0 470 028 4 794 672 0 0 0 86 117 780 0 0 0 127 707 491 Sursa: www. de licenţă. Gruppo Veneto Banca BC "Banca de Finanţe şi Comerţ" S. BC "Moldindconbank" S.A.A. BC "Victoriabank" S.A. BC "Unibank" S. BC "Mobiasbancă" S. BC "Eurocreditbank" S. BC "Eximbank" S.A. BC "Banca de Economii" S.

efectuate în anul 2007* * Sursa: www.cnpf.Anexa 2 Structura tranzacţiilor de cumpărare cu participarea investitorilor străini după ţara de origine a investitorilor.md 162 .

Anexa 3 Valoarea investiţiilor străine şi autohtone pe piaţa de capital din Republica Moldova. mln. lei* * Sursa: Raportul anual al CNVM pentru anul 2005 163 . în perioada anilor 2001-2005.

Anexa 4 Efectele atragerii investiţiilor străine pe piaţa de capital naţională * Efectele atragerii investiţiilor străine Pozitive Negative Creşterea capitalizării bursiere Criză economică Creşterea PIB-ului naţional Creşterea inflaţiei Sărăcie Creşterea economiei naţionale naţionale Ridicarea nivelului de trai * Reducerea ratei sărăciei Sursa: Elaborată de autor 164 .

Anexa 5 Evoluţia emitenţilor listaţi pe piaţa RASDAQ* * Sursa: Raportul Anual a CNVM din România. 2006 165 .

– RASDAQ* * Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului Anual a CNVM din România. 2006 166 .V.Anexa 6 Evoluţia capitalizării pieţei B.B.

La bursa de valori din Tokio au loc 80% din tranzacţii. În decursul anilor ’90. care în mai 2008 s-a fuzionat cu bursa Italia 1 de valori din Londra. 10 burse italiene s-au unificat în una singură: Bursa de valori italiană Brazilia Australia Spania 9 1 4 din oraşul Milano.U. Rolul dominant îl are bursa de valori din Francfurt. La Bursa de valori din New York şi NASDAQ are loc circulaţia a 95 % din tot Japonia Anglia 8 1(2) fluxul de capital. Rolul dominant îl au bursele din Rio de Janeiro şi San Paulo În anul 1978 a avut loc unificarea a 6 burse australiene. Barcelona. În 1931 în S.Anexa 7 Numărul de burse de valori în10 ţări ale lumii. Valencia 167 . № BURSELOR DE VALORI 8 OBSERVAŢII Inclusiv NASDAQ. existau 38 burse de valori. În luna mai a anului 2008 a avut loc fuziunea bursei de valori din Londra cu Germania 8 bursa de valori din Germania.A. Începînd cu anul 1966 funcţionează sistemul electronic Tradepoint. inclusiv România şi Rusia * ŢARA S. cu cele mai mari pieţe de capital.U. Unificarea mai multor burse a avut loc în 1973. Există în Madrid. Bilbao.A. toate bursele regionale s-au transformat în subdiviziuni a bursei de valori din Londra.

România Rusia 1 10 * RASDAQ s-a fuzionat cu BVB În anul 1995 bursele de valori existente depăşeau numărul de 60. Sursa: Elaborat de autor 168 .

Anexa 8 Evoluţia capitalizării a 10 pieţe mondiale de capital. Investfunds. mlrd. lei * * Sursa: Elaborat de autor în baza World Federation of Exchanges.ru 169 .

2006 170 . lei* * Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale CNPF pentru anii 2004-2006. mln. Raportul Anual a CNVM din România.Anexa 9 Evoluţia capitalizării pieţei de capital naţionale în comparaţie cu piaţa de capital din România.

Anexa 10 Evoluţia capitalizării pieţei de capital naţionale. mln. lei* * Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale CNPF pentru anii 2004-2006 171 .

R. lei Procentul din volumul total al tranzacţiilor.L.L.A.L. „Passim” S.L.71 100.L. „DAAC-Invest” S.28 1.58 1.96 5.51 0.97 16. „Oldex” S.md 144095 114390431 10600735 88262340 154727546 44324958 51750919 42795491 30698628 537695143 0.cnpf.27 1.78 8.L.62 7.R. „M-Invest” S.04 0. „Fincom” S.00 172 .A.Anexa 11 Volumul tranzacţiilor cu valori mobiliare efectuate prin intermediul companiilor de brokeri nebancari pe parcursul anului 2007* № Denumirea băncii Mărimea medie a comisionului.R.02 Sursa: www.24 9.33 0. % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 „Val-Invest” S. „Iuventus-DS” S.R. „Brok-West” S.42 0.71 2. Total * 1. % Valoarea totală a tranzacţiilor.03 21.R.R.05 1.27 1.41 28. „Proajioc” S.A.

ceea ce ar duce la: Perfec ţionarea bazei normative Creşterea încrederii investitorilor autohtoni şi străini în piaţa de capital naţională Moder nizarea pieţei *Sursa: Elaborat de autor 173 . la efectuarea tranzacţiilor Dezvoltarea cooperării internaţionale.Anexa 12 Obiectivele fundamentale ale CNPF pentru eficientizarea situaţiei pe piaţa de capital* Principiile de bază ale activităţii CNPF Promovarea încrederii în piaţa naţională de capital Promovarea încrederii în investiţiile în instrumentele financiare Promovarea funcţionării corecte şi transparente a pieţei naţionale de capital Asigurarea stabilităţii sistemului financiar Asigurarea unei protecţii adecvate a participanţilor la piaţa de capital Asigurarea unei reglementări eficiente care să încurajeze inovarea Amplificarea rolului organizaţiilor de autoreglementare în procesul de reglementare şi supraveghere Utilizarea tehnologiilor informaţionale performante în scopul dezvoltării pieţei bursiere. prin aderarea CNPF la IOSCO.

Realizarea tranzacţiilor este supusă unor reguli ferme instituite prin lege şi 4 regulamentul bursei. deci „over the counter”. în principiu. Reglementarea tranzacţiilor este mai puţin fermă şi cuprinzătoare. unde se desfăşoară. tranzacţiile cu titluri financiare. Există numeroşi creatori de piaţă („market makers”). 174 . 46]. Sursa: [89. cît şi pentru titluri. Negocierea şi executarea contractelor 3 de către personal specializat – prin diferite sisteme de tranzacţii bazate pe licitaţie publică. Deoarece preţurile sunt stabilite prin negocieri izolate. Agenţii de bursă sunt verificaţi dacă respectă anumite condiţii stricte. tranzacţiile fiind executate în oficiile societăţilor financiare care acţionează ca dealeri. a unei 1 clădiri cu sală de negocieri. se formeză un curs unic pentru titlurile negociate. * Pieţe OTC Lipsa unei localizări. a unei clădiri. Tranzacţiile se realizează prin negocieri directe între vînzător şi cumpărător. atît pentru clienţi. în exclusivitate. Accesul este mai larg. 2 este limitat la membrii bursei şi la titlurile acceptate în bursă.Anexa 13 Caracteristicile burselor propriu-zise şi cele ale pieţelor OTC* № Burse Localizarea tranzacţiilor. acestea pot fi variate de la o firmă (dealer) la alta. de regulă ea este făcută de asociaţiile dealerilor. Datorită concentrării ordinelor şi a 5 mecanismului tranzacţional. rolul de contraparte în tranzacţie fiind jucat de dealeri. p. Accesul direct la piaţă. la ghişeul acestora. adică existenţa unui spaţiu delimitat.

md 175 . MDL 2 226 031 11 468 821 178 060 595 437 523 827 371 067 781 288 502 703 275 529 095 252 609 320 480 302 403 281 989 320 216 345 586 342 977 763 1 233 387 679 996 780 331 5 368 771 255 Sursa: www.Anexa 13 Statistica anuală a Bursei de Valori din Republica Moldova* Volum.moldse. USD (Echivalent) 494 673 2 466 413 38 128 607 52 586 998 36 025 883 23 880 770 21 425 279 18 278 533 36 359 000 21 691 486 16 641 968 30 325 175 109 052 845 95 844 263 503 201 893 Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total La BVM Cantitatea 339 602 3 520 596 22 446 673 74 870 241 66 761 368 87 378 370 71 783 463 59 461 753 54 489 853 60 916 929 34 633 500 23 216 260 42 698 803 50 773 791 653 291 202 * Volum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful