You are on page 1of 22

Suport de curs - Protecţia victimelor Lector univ.

dr Mihaela Tomiţă

Protecţia victimelor infracţiunilor, în special protecţia victimelor infracţiunilor săvârşite cu violenţă, constituie o preocupare a organismelor europene şi a statelor Europei, fundamentată pe raţiuni de echitate şi solidaritate socială. La nivelul Consiliului Europei, această preocupare s-a concretizat în adoptarea Convenţiei europene privind compensarea victimelor infracţiunilor violente (Strasbourg, 24 noiembrie 1983) şi a Recomandării nr.R(85)11 privind poziţia victimei în cadrul dreptului penal şi al procedurii penale. La nivelul Uniunii Europene, preocuparea pentru a asigura protecţia victimelor într-un spaţiu comun de libertate, securitate şi justiţie se reflectă în Comunicarea Comisiei Europene “Victimele infracţiunilor în Uniunea Europeană – reflecţii privind standarde şi acţiune” (14 iulie 1999), în Decizia Cadru a Consiliului European privind poziţia victimelor în procedura penală (15 martie 2001), în Cartea verde “Compensarea victimelor infracţiunilor” a Comisiei Europene (28septembrie 2001) şi în activitatea desfăşurată în prezent pentru definitivarea proiectului de Directivă privin compensarea victimelor infracţiunilor.Ţinând seama de nevoile actuale de protecţie ale victimelor infracţiunilor din România, precum şi de principiile şi standardele documentelor europene invocate, a fost adoptat proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor. Aceasta prevede patru categorii de măsuri care se adresează în mod direct nevoilor victimei, şi anume informarea victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile lor, consilierea psihologică, asistenţa juridică gratuită şi compensarea financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni, fiecare dintre aceste măsuri fiind dezvoltate în dispoziţiilor unor capitole distincte. 1. Prima categorie de măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor priveşte informarea acestora, pornind de la ideea că o informare corectă şi completă a victimei constituie prima condiţie pentru realizarea drepturilor şi pentru ameliorarea situaţiei sale. Informarea se asigură victimelor oricăror infracţiuni şi se realizează, în două modalităţi: în mod direct, de către procurorul sau ofiţerul de poliţie la care victima se prezintă ori de către judecător, în cazul infracţiunilor pentru care plângerea prealabilă se adresează instanţei de judecată,şi prin intermediul unei linii telefonice disponibile permanent pentru informarea victimelor infracţiunilor.

Informaţiile care sunt furnizate victimelor infracţiunilor, în oricare dintre cele două modalităţi, privesc: serviciile şi organizaţiile care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia; organul de urmărire penală la care poate face plângere;dreptul la asistenţă juridică şi unde se poate adresa pentru exercitarea acestui drept; condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite; drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părţii vătămate şi ale părţii civile; condiţiile şi procedura pentru acordarea compensării financiare de către stat. Toate aceste informaţii au rolul de a oferi victimei o imagine completă asupra drepturilor sale şi asupra mijloacelor concrete de realizare a acestor drepturi, atât în cadrul procedurilor judiciare, cât şi în afara acestora. 2. O altă categorie de măsuri instituite prin proiect se referă la consilierea psihologică a victimelor unor infracţiuni. Consilierea psihologică se asigură victimelor acelor infracţiuni care,fiind săvârşite cu violenţă sau aducând atingere libertăţii sexuale a persoanei,produc nu numai o traumă fizică, ci şi o traumă psihologică. Mecanismul instituţional prin care se asigură consilierea psihologică a victimelor este reprezentat de serviciile de probaţiune şi protecţia victimelor care funcţionează pe lângă tribunale. În cadrul acestor servicii, consilierea psihologică se asigură, în mod gratuit, pentru o perioadă de cel mult 3 luni, iar în cazul victimelor care nu a împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Serviciile de probaţiune şi protecţia victimelor se constituie prin reorganizarea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă tribunale. Servicii pentru consilierea psihologică a victimelor infracţiunilor şi pentru asigurarea altor forme de asistenţă a acestora pot fi constituite şi de organizaţiile neguvernamentale, independent sau printr-un parteneriat cu autorităţile administraţiei publice. În acest scop, organizaţiile neguvernamentale pot beneficia, în condiţiile legii, de subvenţii din bugetul de stat. 3. Având în vedere faptul că realizarea drepturilor victimelor în cadrul procedurilor judiciare depinde în mare măsură de asistenţa juridică ce le este acordată, cea de-a treia categorie de măsuri priveşte asistenţa juridică gratuită a victimelor unor infracţiuni. Aceasta se acordă, la cerere, mai multor categorii de victime, ţinând seama, pe de o parte, de gravitatea infracţiunii săvârşite, iar, pe de altă parte, de situaţia materială a victimei. În ambele situaţii, acordarea asistenţei juridice gratuite este condiţionată de săvârşirea infracţiunii pe teritoriul României sau, în cazul infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului româniei, de calitatea victimei de cetăţean român sau străin care locuieşte legal în România şi de desfăşurarea procesului penal în România.

b) Cea de-a doua categorie de condiţii priveşte sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la săvârşirea infracţiunii. În ceea ce priveşte prejudiciile suferite de victimă prin săvârşirea infracţiunii care sunt reparate prin compensarea financiară. permite ratificarea de către România a Convenţiei europene privind compensarea victimelor infracţiunilor violente Categorii de condiţii pentru acordarea compensării financiare a victimelor directe şi indirecte ale infracţiunilor menţionate. distingem: în cazul victimelor directe. este insolvabil sau dispărut. ori de câte ori făptuitorul rămâne necunoscut. se compensează cheltuielile de înmormântare şi întreţinerea de care victima este lipsită datorită săvârşirii infracţiunii. “costurile” infracţiunii sunt suportate exclusiv de victimă. sumele de bani plătite de făptuitor cu titlu de despăgubiri civile şi indemnizaţia obţinută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârşirea infracţiunii se scad din cuantumul compensării financiare acordate de către stat victimei. iar în cazul victimelor indirecte. se compensează cheltuielile de spitalizare şi alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victimă. Sistemul de compensare financiară de către stat a victimelor infracţiunilor săvârşite cu violenţă are ca fundament principiul echităţii şi al solidarităţii sociale şi realitatea că. în prezent. . având în vedere faptul că raţiuni de echitate impun compensarea financiară a victimelor care îşi aduc o minimă contribuţie pentru constatarea la timp a infracţiunilor. prejudiciile materiale rezultate din distrugerea.4. prin dispoziţiile care reglementează sistemul de compensare financiară a victimelor. Compensarea financiară nu poate fi acordată în situaţiile în care se constată că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală şi nici în acele situaţii în care victima a determinat prin atitudinea sa săvârşirea infracţiunii sau în situaţiile în care victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracţional organizat sau pentru una dintre infracţiunile care dau dreptul la compensare financiară. Excluderea de la compensarea financiară în situaţiile menţionate este prevăzută şi de Convenţia europeană privind compensarea victimelor infracţiunilor violente. în anumite termene prevăzute în proiect. c) Cea de-a treia categorie de condiţii diferă după cum făptuitorul este sau nu cunoscut şi relevă caracterul subsidiar al sistemului de compensare financiară în raport cu repararea prejudiciului victimei de către făptuitor sau de către o societate de asigurare. Proiectul. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunurilor victimei prin săvârşirea infracţiunii şi câştigurile de care victima este lipsită datorită săvârşirii infracţiunii. Pentru a evita dubla despăgubire a victimei. a) O primă categorie de condiţii priveşte locul săvârşirii infracţiunii şi cetăţenia victimei. Mecanismul cel mai important de protecţie a victimelor prevăzut în lege priveşte compensarea financiară de către stat a victimelor unor infracţiuni.

prin Hotararea Guvernului nr. De asemenea. avand cauze multiple si fiind tolerat prin mentalitati permisive si justificative. Astfel. Astfel. un demers demn de mentionat in combaterea violentei domestice la nivel european ar fi initiativa sefilor de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei. Preocupari nationale cu privire la fenomenul violentei domestice: in Romania.Pe măsură ce sistemul de compensare financiară va funcţiona şi va fi consolidat. după cum este posibilă eliminarea caracterului subsidiar al compensării financiare de către stat. reuniti la cel de-al 3-lea summit al Consiliului Europei de la Varsovia .Legea nr. In acest context.2005. De asemenea. 1624 din 2003 a fost infiintata Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF). această problema a fost semnalata si propusa spre solutionare in cadrul unor documente programatice fundamentale ( de exemplu. o extindere treptată a categoriilor de victime care să beneficieze de compensarea financiară şi la victimele altor infracţiuni contra persoanei sau la victimele infracţiunilor contra patrimoniului. este posibilă extinderea categoriilor de prejudicii care sunt reparate prin compensare şi la prejudiciile morale. la Madrid. violenta in familie persista la toate nivelurile societatii si in toate statele membre ale Consiliului Europei (conform Studiului bilantului de masuri si actiuni intreprinse pentru combaterea violentei impotriva femeilor in statele membre ale Consiliului Europei . 7). isi propune in capitolul Politica de protectie socială (cap. in ciuda evolutiilor pozitive ale dreptului. devenind prima politică publica a Guvernului Romaniei in domeniu. de a organiza la nivel international o Campanie pentru combaterea violentei domestice. In baza acestei legi. fiind prezent în toate mediile sociale. tema violentei in familie a fost relativ recent abordata in mod oficial. Asistenta Sociala (subcapitolul V).prof. în viitor. dr. 686/2005). deoarece. a fost aprobată si o Strategie nationala in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie si un Plan de masuri pentru implementarea acesteia pe perioada 2005-2007 (Hotararea Guvernului nr. Violenţa in familie Preocuparile la nivel international cu privire la fenomenul violentei domestice s-au accentuat in ultima perioada. Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008. Carol Hagemann-White). iar fenomenul are proportii îngrijorătoare. s-a adoptat o lege specifica privind prevenirea si combaterea violentei în familie . ale politicilor si practicilor. Campania a fost lansata in 2006. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. politici sociale vizand imbunatatirea echilibrului economico-social al familiei prin reducerea fenomenului de violenta in familie si prin . este posibilă.

Violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un . In regimul comunist. Prin urmare. Sociologic – violenta este un abuz de putere. violenta familiala constituie orice forma de agresiune. sunt cuprinse intre prioritati si aspecte care vizeaza in mod direct combaterea violentei domestice. potrivit raportului I. semnat la Bruxelles în 2005 de Guvernul Romaniei si Comisia Europeana. la abuz psihic. constand in continutul sau real. neglijare materiala si afectiva. In perspectiva integrarii europene se desprinde necesitatea unor noi directii de actiune pentru aplatizarea fenomenului si controlul sau. ba chiar era eludata pentru a pastra nealterata imaginea familiei de celula de baza a societatii. în Memorandumul Comun in domeniul Incluziunii Sociale.G. ilustrat in statisticile oficiale si de una subiectiva determinata de efectele pe care le produceunui numar semnificativ de indivizi. O problema sociala este caracterizata de o conditie obiectiva.contribuie la generalizarea unui climat social dominat de teama. Amploarea violentei in familie si in societate constituie in prezent una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta societatile contemporane.integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (diverse forme de violenţa în familie). fiind legata de cele mai multe ori de o pozitie de putere si de impunerea acestei puteri asupra celorlalti. violul marital etc) la care se adauga valul de agresiuni exercitate in afara familiei .P. Persoanele cele mai frecvent agresate sunt minorii si adolescentii impotriva carora se utilizeaza o gama larga de mijloace de la maltratare. abandon. pe 2004). unei rude de sange sau contra altor persoane din mediul familial. In practica medico-legala se poate constata faptul ca victimele ce vin sa-si afle o rezolvare juridica problemelor lor nu au inca o rezolvare sociala si psihologica pentru acestea si mai mult chiar nu au o rezolvare pentru propriile stari conflictuale generate de abuzul fizic la care au fost supuse. abuzul asupra copiilor. Violenta in familie constituie. in prezent. Stiintele socio-umane abordeaza violenta familiala ca problema sociala (desi tarziu a fost constientizata ca atare). Existenta unei multitudini de forme de violenta care se manifesta in cadrul familial (maltratarea partenerului de cuplu. abuz sau intimidare. anxietate si conflicte. De asemenea. masurabil. Amploarea fenomenului este ridicata. Aceasta definitie (sau perspectiva de abordare) se apropie cel mai mult de obiectul prezentului proiect. recunoscand aceasta problematica drept una care necesita solutionare imediata. grupuri ci comunitati. determinarea implicarii eficiente a autoritatilor centrale si locale in solutionarea acestui fenomen social este absolut necesara si fireasca in conditiile unui stat care garanteaza drepturile individuale ale cetatenilor sai. exploatare etc. In esenta ei. dirijata impotriva unui membru al caminului familial. una din problemele sociale majore cu care se confrunta societatea romaneasca (o data la trei zile o femeie moare in urma actelor de violenta domestica. incestul. sexual.violenta exercitata in cadrul familiei nu era recunoscuta. inclusiv Romania.

asistenta psihologica. psihica. 14. Formele de abuz asupra acestora au fost variate: abuz fizic 79. asistare la gasirea unui loc de munca – 8.2.000 au fost insultate.000 au fost abuzate fizic si un numar similar au fost abuzate prin limitarea socializarii. conform respectivului raport.000 de femei au fost abuzate in alte forme.membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii. Centrul Parteneriat pentru Egalitate a demarat in 2003 o cercetare complexa asupra fenomenului violentei domestice din Romania. controlul asupra banilor. distrugerea bunurilor care apartin victimei. inclusiv abuz sexual.37%. izolarea de prieteni. abuz verbal 28.76%. -peste 340. care provoaca o suferinta fizica.22%. afirma ca au fost victime in decursul vietii a cel putin uneia din formele de violenta domestica. sexuala sau un prejudiciu material (legea 217/2003. amenintate sau umilite. petrecuta in prezent sau in trecut. amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima. adapost – 15. fenomenul este de alta natura. peste 316. deplasarilor.48%. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. izolare. inclusiv a copiilor.5%.000 de copii din Romania au fost martori la scene de violenta fizica dintre parinti. alin. familie sau alte potentiale surse de sprijin. .03%.8% dintre femei.82%.62% si abuz economic 5. abuz emotional 53. terapii – 36. art. asistenta sociala – 32. Conform raportului organizatiei de asistenta sociala si psihologica ApoWeR din 2003. De asemenea din acest raport reiese o mare varietate de servicii cerute de victime: consiliere juridica – 62. in decurs de 12 luni (2002-2003): -aproximativ 800. factorii determinanti fiind in tara noastra alcoolismul. telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie.3% din populatia adulta a tarii noastre. alimentelor. Desi conform statisticilor. saracia.56%. De asemenea. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale.000 de femei din Romania au fost supuse frecvent variatelor forme de violenta domestica : 695. lucrurilor personale ale victimei. abuz sexual 9. a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali.86%. furturi.1). -peste 340. in judetul Timis au fost asistate 275 de femei victime ale violentei dometice. peste 227. Conform datelor cercetarii. respectiv 17. incidenta violentei domestice nu pare sa fie mai ridicata in Romania decat in alte tari membre ale Uniunii Europene.000 de femei nu au avut nici o sursa personala de bani sau banii castigati le-au fost luati de membrii familiei si peste 70. modelele sociale violente si modelul patriarhal de relationare. Din punct de vedere clinic o definitie larg acceptata a violentei domestice este aceea formulata de Stark si Flitcraft: Violenta domestica este o amenintare sau provocare.000 de copii (cu varsta intre 0-14 ani) din Romania au asistat in mod frecvent la insultele dintre parinti .

pe dependenţa financiară. Comisia parlamentară pentru Drepturile Femeii a organizat o audiere publică despre violenţa în familie. cel puţin 30-35% dintre femeile cu vârste cuprinse între 16 şi 67 de ani au fost victime ale violenţei sexuale sau fizice. la care au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Europei. în cadrul audierii. Astfel. a adăugat oficialul. pentru că este prea puţin vizibilă. Violenţa în familie reprezintă cea mai întâlnită formă de încălcare a drepturilor omului la nivel mondial. susţin specialiştii europeni. numind-o „lupta pentru drepturile omului“. „Avem un rol important în această luptă. Germania şi Finlanda. care a lansat în 2006 o campanie pentru combaterea violenţei în familie. şi se bazează. indiferent de spaţiul politico-geografic. prietenii. violenţa în familie este principala cauză a morţii şi rănirii femeilor între 16 şi 44 de ani. în Europa. insistând asupra importanţei implicării cât mai multor bărbaţi în campania lansată de Consiliul Europei. iar în Suedia.Familia care constituie un teren de manifestare a violentei domestice devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. „Trebuie să continuăm să mobilizăm oamenii“. libertate şi securitate. José Mendes Bota. preşedinta Comisiei pentru Drepturile Femeii. Jacques Barrot. Comisia Europeană a reafirmat angajamentul în lupta împotriva violenţei în familie. Ele capata o stigma in ochii celorlalti si in acelasi timp un sentiment de stigma si culpa care le face sa se izoleze. Violenţa în familie este una dintre formele de violenţă cel mai frecvent întâlnite. iar lupta se dă între cei cărora le pasă şi cei cărora nu le pasă“. comisarul european pentru Justiţie. a spus. În cele mai multe dintre cazuri. Statisticile la nivel european sunt îngrijorătoare. actele de violenţă au loc în datorită caracteristicilor sale. de multe ori. Violenţa în familie reprezintă o problemă socială extrem de gravă. În deschiderea audierii. dar şi persoanele care sunt martore sau au cunoştinţă de situaţii de violenţă în . deoarece aceasta afectează nu numai victimele. dar şi una din cele mai îngrijorătoare. Planul de acţiune UE împotriva acestui tip de violenţă va fi lansat până la sfârşitul anului. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. aceasta fiind caracterizată de agresivitate sub diferite forme: fizică. Violenţa împotriva femeilor este de fapt un război civil. Acesta a susţinut că o campanie de succes împotriva violenţei în familie are nevoie de „informaţii corecte“ pentru luarea de măsuri potrivite. psihologică sau sexuală“. Procentul ajunge la 50% dacă este luată în calcul şi violenţa psihologică. vecinii. sexuală sau psihologică. raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. a definit violenţa în familie drept „violenţa fizică. Impactul social al violenţei în familie este extins. Anna Zaborská. iar specialiştii o consideră o formă de tortură familie. colegii.

în forma unor combinaţii de acte coercitive şi de atac. Violenţa în familie are caracteristici care o fac diferită de alte tipuri de violenţă 1 Prevenirea şi intervenţia eficientă în violenţa domestică. precum violenţa fizică. de asemenea. dovedite pe baza anchetei sociale. psihică. prin membru de familie se înţelege soţul.1 Tipuri de violenţă în familie Violenţa în familie poate să îmbrace forme diverse.spatele uşilor închise şi sunt ascunse de către victimă. R (85) cu privire la violenţa în familie8). care provoacă o suferinţă fizică. Aceasta include şi abuzurile de tip economic şi social. sexuală. economică şi socială. (2) Constituie. Centrul de Resurse Juridice şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. fie ei soţi sau concubini). violenţa în familie reprezintă „orice act sau omisiune comisă în interiorul familiei de către unul dintre membrii acesteia şi care aduce atingere vieţii. utilizând forţa şi/sau profitând de incapacitatea de apărare a victimei. din cauza sentimentului de teamă faţă de agresor şi de jenă faţă de societate. Definiţia pe care o dă legea nr. aceasta reprezintă o serie repetată de comportamente coercitive şi de atac fizic. Persoanele violente manifestă o serie de comportamente agresive repetitive (rareori violenţa se manifestă printr-un singur incident). de mai multe tipuri. . un obstacol îl reprezintă şi reticenţa statului şi a organelor sale de a interveni într-o sferă considerată încă privată”. violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. (3) În sensul legii. 2003. Bucureşti. În ce priveşte violenţa domestică. ruda apropiată şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil. psihologică. bătrânilor sau altor rude. în scopul controlării şi dominării acestuia. potrivit unor organizaţii guvernamentale care au efectuat studii privind acest fenomen în România.” Potrivit documentelor Consiliului Europei (Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei Nr. mai mult sau mai puţin vizibile. Este considerată violenţă domestică şi cea făptuită asupra fostei soţii/partenere şi în relaţiile consensuale. sexual şi psihic pe care o persoană le manifestă faţă de partener. Mai mult chiar. ce apare în cadrul unei relaţii de cuplu. integrităţii corporale sau psihologice sau libertăţii altui membru al acelei familii şi vatămă de manieră gravă dezvoltarea personalităţii sale” Conceptul de „violenţă în familie” este amplu şi cuprinde violenţa domestică (înţeleasă ca violenţă ce apare între parteneri. dar şi violenţa asupra copiilor. sexuală sau un prejudiciu material. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie este următoarea: „(1) Violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii.

2 Cadrul legislativ privind violenţa în familie. Iaşi. Violenţa psihologică/psihică (include violenţa emoţională şi cea verbală): insulte. studii şi aplicaţii. Codul penal („C. Violenţa în familie şi metodologia intervenţiei. Este un fenomen grav. Articolul 23 declară drept inviolabile libertatea individuală şi siguranţa persoanei. izolarea acesteia de familie sau de prieteni sau monitorizarea activităţilor acesteia şi care are drept rezultat întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale. presiune continuă. privare de alimente sau de somn. inducerea fricii. obiecte personale.. tras de haine. cu pumnul. la recunoaşterea existenţei fenomenului violenţei în familie. inclusiv intimidarea fizică a victimei. contuzii. Violenţa socială reprezintă o formă de violenţă psihologică pasivă. fracturi. 2005. teroare. aruncarea de obiecte şi folosirea armelor albe sau de foc. Reglementarea violenţei în familie în România Violenţa în familie a devenit un subiect de dezbatere publică în România abia după anul 1995. şantaj emoţional.apărute incidental sau în alte contexte şi o dinamică sau ciclu de manifestare aparte bazate pe tipul de relaţie care există între victimă şi agresor. intimidare. cap. telefon şi alte surse de protecţie sau îngrijire de care ar putea beneficia. îmbrâncire. Astfel. dar nu se limitează la acestea:lovire cu palma. prevede că nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau oricărui alt fel de pedeapsă sau tratament degradant sau inuman. La acea vreme.Abuzul fizic se manifestă prin comportamente precum cele ce urmează. Asistenţă socială. care constă în controlul victimei. imobilizarea. . cu piciorul. arsuri. s-a ajuns de la discutarea situaţiei copilului abandonat la motivele abandonului. bătăi. izbirea victimei de pereţi sau de mobilă. jigniri (referitoare la aspectul fizic. mijloace de transport. socială şi de sănătate publică ce afectează în principal femeile (95% din totalul victimelor violenţei în familie sunt femei). la familia care se confruntă cu probleme sociale şi.Ed. hrană. ameninţări. G. • Constituţia României Constituţia României garantează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii sau discriminări (articolul 16).p. zgâriere. precum şi drepturile şi libertăţile tuturor persoanelor. la capacităţile intelectuale sau la îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are victima în cadrul familiei). Violenţa fizică constă în atingeri sau contacte fizice dureroase. plesnire. legarea. desfigurare. iar dreptul la apărare al 2 Irimescu. Urmând logica abordării problemelor societăţii româneşti în tranziţie de la acea vreme. reţinerea victimei. o problemă comunitară. de păr. precum şi restrângerea accesului la informaţie sau asistenţă. posibilitatea de a interveni era limitată şi depindea de modul în care instituţiile guvernamentale aplicau aceste prevederi.”) român nu prevedea violenţa în familie ca infracţiune distinctă. prin identificarea acestora. De asemenea. discreditare în faţa celorlalţi. Violenţa economică reprezintă scăderea resurselor şi autonomiei victimei prin control asupra resurselor financiare şi a accesului acesteia la bani. Polirom. provocarea de hematoame. lăsarea victimei într-un loc periculos.

org/rol/publications/ee_romania_domestic_violence_final_report_0407_rom. cu atribuţii în elaborarea. asistenţă juridică gratuită şi compensaţie financiară acordată de către stat victimelor infracţiunilor. În sensul acestei legi. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie Legea nr. În cazul încălcării unuia sau altuia dintre aceste drepturi sau libertăţi. precum şi implicarea întregii comunităţi locale în sprijinirea acţiunilor de combatere şi prevenire a acestui fenomen (articolul 7). 211/2004 reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile acestora precum şi de consiliere psihologică. pedeapsa stabilită este cea cu închisoarea între 5 şi 15 ani. această lege extinde conceptul de violenţă în familie şi la alte forme de violenţă decât cea fizică. Agenţia trebuie să finanţeze sau să cofinanţeze programe specifice în domeniul apărării şi consolidării familiei. De asemenea. implicit.abanet. omor calificat şi omor deosebit de grav precum şi cele ale infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi vătămare 3 http://www.Legea prevede colaborarea dintre autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale. prin membru de familie se înţelege soţul sau ruda apropiată. De asemenea. • Codul penal Codul penal a fost modificat prin legea nr. sexuală sau un prejudiciu material. dovedite pe baza anchetei sociale (articolele 3 si 4). legea instituie obligaţia ministerelor şi a celorlalte autorităţi centrale de specialitate de a desemna personal specializat în vederea instrumentării cazurilor de violenţă în familie (articolele 5 şi 6). aşa cum este definit în articolul 149 din Codul penal. psihică. care provoacă o suferinţă fizică. şi respectarea libertăţilor şi drepturilor femeii şi interzicerea supunerii acesteia la orice act de violenţă sau tratament degradant de natură să atenteze la siguranţa sa fizică sau psihică. femeia poate şi trebuie să beneficieze de protecţia legii. 197/2000 care stabileşte măsurile şi sancţiunile aplicate persoanelor care săvârşesc acte de violenţă împotriva membrilor familiei cauzatoare de suferinţă fizică sau psihică.persoanei este de asemenea garantat (articolul 24). În caz de viol comis asupra unui membru al familiei. însă de efectele acestei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil. Consacrarea prin Constituţie aacestor drepturi înseamnă. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor Legea nr. implementarea şi aplicarea unei strategii naţionale în domeniul violenţei în familie. victimele tentativei infracţiunilor de omor. 217/2003 defineşte violenţa în familie ca fiind orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiaşi familii. precum şi al îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie (articolul 9 alineat 1 litera c).pdf . • Legea nr. • Legea nr. Astfel.3 Legea creează la nivel naţional o instituţie denumită Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale se încadrează tot în conceptul de violenţă în familie. Conform articolului 8.

Legea a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de Guvern nr.pdf . Alineatul 2 specifică faptul că măsurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea copilului. rele tratamente sau exploatare. în situaţia în care există motive temeinice de a suspecta că viaţa şi securitatea copilului sunt primejduite în familie. măsuri concrete de reacţie ale angajatorului la o plângere privind discriminarea pe bază de sex şi obligaţii ale angajatorilor de a aduce la cunoştinţa angajaţilor prevederile acestei legi. 84/2004 care a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi. psihică sau care afectează starea emoţională a copilului. • Legea nr. Legea cuprinde prevederi privind plata egală pentru muncă de valoare egală.Articolul 36 alineat 1 precizează că. promovarea şi garantarea drepturilor copilului. De asemenea. victimele beneficiază de asistenţă juridică la cerere. în baza articolului 14. De asemenea. 4 http://www. persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă de omor. la cerere. compensaţii financiare. nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice sau cele care se află în legătură cu dezvoltarea fizică. copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violenţă. abandon sau neglijenţă. orice persoană fizică sau juridică. vătămare sau abuz fizic sau mental. o infracţiune de vătămare corporală gravă. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului Legea nr. rele tratamente sau neglijenţă. Articolul 28 alineat 1 prevede dreptul copilului la respectarea personalităţii şi individualităţii sale precum şi dreptul de a nu fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante. 272/2004 reglementează cadrul legal privind respectarea. 202/2002 a fost prima lege din România cu reglementări explicite în domeniul egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi. în baza articolului 85 alineat 1. Legea instituie ca obligaţie a angajaţilor instituţiilor publice sau private care prin natura profesiei intră în contact cu copilul şi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi Legea nr. Conform articolului 21 alineat 1 litera a).4 • Legea nr. sesizarea de urgenţă a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. În baza alineatului 2 al aceluiaşi articol. precum şi copilul pot sesiza autorităţile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violenţă. abuz.inm-lex. inclusiv violenţa sexuală. reprezentanţii serviciului public de asistenţă socială sau ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului au dreptul să viziteze copiii în locuinţa lor şi să se informeze asupra felului în care aceştia sunt îngrijiţi şi asupra sănătăţii şi dezvoltării lor. Copilul are dreptul să depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale.corporală beneficiază de consiliere psihologică asigurată de serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor. omor calificat şi omor deosebit de grav.ro/fisiere/pag_34/det_642/2367. o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei sau o infracţiune de viol primesc. neglijare sau rele tratamente.

judecătorul poate interzice agresorului accesul în domiciliul conjugal. De asemenea. În cadrul procesului. direcţiile pentru dialog. dacă sunt comise în mod repetat. În Spania. Violul în cadrul cuplului a fost . nu este necesar ca victima să depună o plângere prealabilă pentru începerea procedurilor împotriva agresorului. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Sănătăţii Publice. Articolul 2 din Anexa 1 identifică instituţiile locale care vor încheia protocoale de colaborare în vederea prevenirii şi monitorizării cazurilor de violenţă în familie: comandamentele de jandarmi. care constituie o infracţiune specifică. familie şi solidaritate socială prin compartimentele cu atribuţii în combaterea violenţei în familie şi unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. când a recunoscut pentru prima oară violul marital ca infracţiune. violenţa în cuplu nu constituie o infracţiune specifică. Solidarităţii Sociale şi Familiei. • Spania În Spania. respectiv Ministerul Muncii. Judecătorul poate dispune măsuri de protecţie a victimei şi poate decide cine are dreptul să ocupe domiciliul familial. • Marea Britanie În Marea Britanie.judecătorul poate ţine cont de legăturile dintre victimă şi agresor pentru a stabili eventualele daune. Tribunalul Suprem spaniol a stabilit un precedent în anul 1995. judecătorul poate interzice agresorului să se apropie de domiciliul victimei sau să intre în contact cu aceasta. actele de violenţă în familie. De asemenea. deoarece numeroase documente programatice au fost adoptate la nivel internaţional. Cadrul legislativ privind violenta in familie in alte tari Opţiunile statelor în ceea ce priveşte definirea politicii de prevenire a cazurilor de violenţă în familie nu mai sunt determinate exclusiv de către instrumentele legislative ale acestora. Pot fi adăugate pedepse distincte pentru acte de violenţă precum lovirea sau cauzarea de vătămări corporale. Durata interdicţiei nu poate fi mai mare de 5 ani. direcţiile de sănătate publică.Unele acte de violenţă conjugală pot fi încadrate la hărţuire. 384/306/993 din 2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare în prevenirea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în familie Acest ordin interministerial reglementează cooperarea în activitatea de prevenire şi monitorizare a cazurilor de violenţă în familie dintre cele trei ministere cu atribuţii în domeniu. Prin intermediul acestor protocoale de colaborare se vor stabili activităţile ce vor fi desfăşurate în plan local (articolul 3). o persoană care îşi supune partenerul/partenera sau soţul/soţia la acte de violenţă fizică sau psihică este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 6 luni şi 3 ani.• Ordinul nr. constituie infracţiunea distinctă de tortură şi alte agresiuni împotriva integrităţii morale. Potrivit Codului penal spaniol. însă numai în cazul în care au fost iniţiate proceduri de divorţ sau separare. Statele europene trebuie să ţină seama atât de recomandările Consiliului Europei cât şi de documentele adoptate de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

de posibilele consecinţe asupra copiilor etc. dacă nu s-au produs vătămări grave. Pentru punerea în aplicare a acestor ordine. cum ar fi interdicţia pentru agresor de a contacta telefonic victima. Din 1996. Legislaţia austriacă permite integrarea agresorului în programe de reeducare. Nu este necesară plângerea victimei pentru începerea urmăririi penale împotriva agresorului. Dispoziţiile dreptului civil permit victimei să solicite ordin de restricţie pentru agresor sau ordonanţe cu privire la ocuparea domiciliului conjugal. iar sancţiunile variază în funcţie de durata căsniciei. legislaţia permite poliţiei să interzică agresorului accesul în domiciliul victimei. în cadrul Ministerului de Interne. În funcţie de gravitatea agresiunii şi dacă securitatea victimei o cere. Un astfel de ordin este valabil şase luni. cu posibilitatea de prelungire o singură dată. ci este încadrată la infracţiunile de lovire şi vătămare corporală. procedura penală se declanşează în urma plângerii penale a victimei. Legea locuinţei. dacă nici unul dintre parteneri nu are drepturi de proprietate asupra locuinţei. cum ar fi plata unei anumite sume titularului de drepturi sau obligaţia de a repara şi de a întreţine locuinţa. de conduita fiecăreia. În caz de violenţă în familie. însă doar dacă agresorul a fost urmărit penal şi dacă victima nu mai locuieşte cu el. tribunalul poate include anumite clauze. la nivelul comisariatelor de poliţie. În cazul violului marital. Ordinele de restricţie pot prevedea măsuri generale sau specifice. de durata convieţuirii. chiar dacă acesta este proprietarul locuinţei. Decizia este luată în funcţie de resursele financiare ale părţilor. Violul marital face obiectul sancţiunilor penale începând cu anul 1989. prevede obligativitatea comunităţilor locale de a asigura găzduire pentru victimele violenţei conjugale. agresorul poate fi arestat chiar dacă nu s-a emis încă un mandat de arestare. Şi în Austria legislaţia permite judecătorului să dispună părăsirea domiciliului conjugal de către agresor. imediat ce a fost comis un act de violenţă. • Austria În Austria. tribunalul poate face apel la forţele de ordine. în . violenţa în familie nu face obiectul unor prevederi legale specifice. Prevederile legale permit victimelor să solicite în instanţă ocuparea în exclusivitate a domiciliului conjugal. Dispoziţiile sunt aplicabile şi în cazul în care victima a fost doar ameninţată cu violenţa. Victimele violenţei în familie beneficiază şi în Marea Britanie de ajutor financiar. pe o perioadă de maxim 2 ani. Forţele de ordine au posibilitatea de a acţiona independent de decizia justiţiei. Dacă unul dintre parteneri are drepturi asupra locuinţei. În ceea ce priveşte asistenţa acordată victimelor. Durata ordinelor de restricţie nu poate depăşi 3 luni. unităţi specializate în acordarea de asistenţă pentru victimele violenţei în familie. au fost create.definit ca infracţiune la începutul anilor ’90. intrată în vigoare în 1997. Cuantumul ajutorului permite victimei realizarea de amenajări ale locuinţei sau alegerea unui tip de asigurare de sănătate privat. procedura penală se poate declanşa la sesizarea oricărui cetăţean care are dovezi că un astfel de act a avut loc.

este recunoscut violul marital. cu program permanent. din 1998. începând din 1991. De asemenea. Ajutorul material încearcă astfel să acopere daunele suferite. cum ar fi agresiunea sexuală sau hărţuirea sexuală sunt infracţiuni sancţionate de Codul penal. În ultimii ani însă. Autorul actului de violenţă poate fi obligat să părăsească domiciliul conjugal. au fost luate o serie de măsuri noi privind violenţa în familie. dar poate fi prelungită automat dacă victima a solicitat ordin de restricţie. De asemenea. O astfel de interdicţie este valabilă 10 zile. Portugalia beneficiază de un plan naţional de acţiune împotriva violenţei în familie care include şi constituirea unei reţele de adăposturi pentru victime şi acordarea de ajutor acestora. unele categorii de violenţă. autorul este pedepsit cu închisoare de la 3 la 10 ani. iar în cazul decesului victimei. Declanşarea procedurii penale trebuie precedată în mod obligatoriu de o plângere din partea victimei. Serviciile de asistenţă pentru victime includ adăposturi şi reprezentare în instanţă şi sunt asigurate prin intermediul asociaţiilor de protecţie a victimelor.cazul în care acesta pune în pericol viaţa. În cazul în care nu a fost intentat un proces de divorţ. există o lege care protejează victimele violenţei în familie şi care prevede şi acordarea de ajutor material din partea statului. judecătorul nu poate decide nici o măsură de protecţie a victimei. În incinta şcolii în care învaţă copiii sau la locul de muncă al victimei) în care agresorului îi este interzis accesul. sunt disponibile linii telefonice speciale pentru victime. Din 1999. în cazul actelor de violenţă care pun în pericol sănătatea sau libertatea victimei. • Portugalia În Portugalia. Codul penal pedepseşte violenţa în familie şi violenţa exercitată asupra minorilor. să interzică imediat accesul agresorului în locuinţa victimei. procedura penală poate fi declanşată şi fără existenţa acestei plângeri dacă este în interesul victimei şi dacă aceasta nu se opune începerii urmăririi penale.Totuşi. O altă lege a modificat Codul penal cu . care maximizează pedepsele pentru hărţuire de la 5 la 10 ani. • Canada În Canada. Legislaţia austriacă permite forţelor de ordine. Autorii actelor de violenţă în familie pot fi pedepsiţi cu închisoare de la 1 la 10 ani în funcţie de gravitatea faptei. Interdicţia nu se referă doar la accesul în locuinţa victimei ci şi la delimitarea unei arii sau a unor locuri clar specificate (de ex. Asistenţa acordată victimelor presupune obligaţia forţelor de ordine de a furniza victimei şi agresorului note informative cu privire la drepturile pe care le au şi de a informa despre caz biroul de intervenţii care oferă asistenţă juridică gratuită. Ajutorul acordat victimelor prin lege reprezintă un ajutor material acordat de stat în situaţia în care victima se află în incapacitate de muncă timp de cel puţin 30 de zile sau dacă s-a atentat la viaţa sa şi nu a obţinut plata daunelor prin intermediul justiţiei. sănătatea sau libertatea acesteia.

precum şi Codul de procedură penală.217/2003 trebuie să îşi găsească corespondent şi în Legea medierii. în perspectiva aderării ţării noastre la structurile Uniunii Europene. Mişcarea femeilor din America Latină pentru combaterea violenţei împotriva femeii este una dintre cele mai avansate şi mai active din lume. în unele provincii s-au pus în acţiune măsuri legislative specifice împotriva violenţei în familie prin asigurarea de măsuri de protecţie a victimelor. Tot aceste state au adoptat legi specifice privind violenţa în familie. Statele Americii Latine au fost primele care au ratificat Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeii şi primele care au formulat un instrument legal special destinat eradicării violenţei. cea mai mare parte fiind victime ale violenţei în familie. • Statele Americii Latine Exemplul Americii Latine este reprezentativ pentru cazul statelor cu o legislaţie puternică în combaterea violenţei în familie. Codul Penal. în caz contrar ele nu au nici o aplicabilitate. Necesitatea realizării unei noi construcţii instituţionale şi a reformei în domeniul protecţiei familiei este menţionată în documentele care stabilesc condiţiile aderării României la Uniunea Europeană. precum şi cerinţelor impuse de intrarea ţării noastre în rândul statelor care tratează în mod corespunzător „maladia violenţei în familie”. În acest sens. dar care are un impact minor asupra fenomenului. O altă prevedere se referă la întărirea dispoziţiilor privitoare la hărţuire prin obligarea instanţelor de a considera nerespectarea unei ordonanţe preventive drept o circumstanţă agravantă în condamnarea unui contravenient. America Latină rămâne o regiune cu un nivel înalt al incidenţei cazurilor de violenţă în familie. . În plus. Scopul acestor măsuri a fost acela de a asigura o cât mai bună protecţie a victimelor. Anumite dispoziţii din Legea nr. Totuşi. este necesar ca Legea nr. acestea fiind incluse în Programul de Măsuri Prioritare pentru Integrare Europeană. element inovator şi caracteristic abordărilor moderne ale violenţei în familie. Studiile fundaţiei au arătat de asemenea că aproximativ 25 000 de copii mexicani au suferit abuzuri psihologice sau fizice din partea părinţilor sau a rudelor.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. neregăsindu-se în legea cadru. Statele Americii Latine au adoptat o legislaţie extrem de severă în privinţa violenţei conjugale împotriva femeii.scopul de a facilita participarea victimelor şi a martorilor la procesele de justiţie penală. precum ordonanţele de urgenţă. Statisticile Fundaţiei Mexicane pentru Sănătate relevă faptul că 60% dintre cele 6 000 de femei care au murit în mod violent aveau vârsta sub 13 ani. Cadrul instituţional al violenţei în familie Violenta în familie reprezintă o realitate socială ale cărei consecinţe nu pot fi ignorate la nivelul deciziei politice. să suporte modificările cuvenite pentru a răspunde noilor realităţi din România. care includ în definiţia legală a violenţei în familie şi abuzurile psihologice.

text ce trebuie corelat în mod indisolubil cu dispoziţiile prevăzute în Legea nr. organele de urmărire şi cercetare penală. cu participarea asistenţilor familiali. Aceste dispoziţii. Astfel.211/2004 este prevăzută asistenţa juridică gratuită a victimelor unor infracţiuni enumerate expres. cu siguranţă că nu acoperă întreaga problematică şi toate categoriile de părţi vătămate defavorizate. ar trebui prevăzute în bugetul A.” Este necesar să se menţioneze că victima poate primi asistenţă juridică gratuită în condiţiile legii. Din păcate. urmând ca şi cheltuielile aferente acestei expertizări să fie avansate de instituţia respectivă . la Capitolul IV al Legii nr. în sensul de a permite victimei. precum şi serviciul public specializat de la nivel local. care ar trebui să stea la baza luării unei măsuri de către organele de poliţie. creând astfel.217/2003. măsuri de informare a tuturor victimelor cu privire la drepturile pe care le au.P. republicată în anul 2004. care ar trebui să fie beneficiarele acestei legi.211/2004. De asemenea. Tocmai de aceea. Instanţele. cadrul legislativ trebuie actualizat şi prin modificarea Legii nr. un grup exclusivist . de cele mai multe ori. instanţei. dar aceste dispoziţii trebuie corelate cu cele din Legea cadru nr. victima nu poate să îşi permită din punct de vedere material să susţină costul unei astfel de constatări medico-legale. În acest sens.F. victimele minore sau puse sub interdicţie beneficiază de asistenţă juridică gratuită la cererea reprezentantului legal. instrumentează cazurile ce au ca obiect violenţa în familie. împotriva minorilor. asistenţa juridică gratuită se poate acorda numai la cerere şi exclusiv victimelor unor infracţiuni de un anumit gen. sau altei autorităţi competente. aspect care nu poate genera decât o situaţie discriminatorie. fiind menţionate compensaţiile financiare pe care le acordă statul. Un prim pas pe care trebuie să-l urmeze orice persoană care a fost agresată în cadru familial. care s-a adresat poliţiei. să se prezinte la medicul legist.Referitor la atribuţiile asistenţilor sociali.61/1991. parchetului.N. respectiv organele locale de poliţie şi parchet.211/2004 privind unele măsuri de asigurare a protecţiei victimelor infracţiunilor. după caz. lege care şi-a propus. Cu toate acestea. de asemenea. trebuie modificată şi Legea nr. Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. textul trebuie să prevadă că : „În cazul în care se constată acte de violenţă în familie. şi cheltuieli pentru acordarea asistenţei juridice gratuită. In concluzie. este prezentarea la Serviciul de Medicină Legală. unde i se eliberează un certificat medico-legal. dacă au un anumit venit lunar pe membru de familie şi dacă victima a formulat cerere în acest sens. asistenţii familiali sunt obligaţi să acorde de îndată asistenţa necesară şi să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială. a ordinii şi liniştii publice.211/2004. consilierea psihologică şi asistenţa juridică gratuită a acestora. care sunt citaţi în condiţiile Codului de procedură penală.

Practic. durata acestora. organizaţiilor internaţionale.5 Pîna în anul 2002. Ministerul Justiţiei. să abordăm şi aspectul violenţei în familie. ar trebui elaborate/întocmite întâi de toate nişte programe speciale şi pentru toate instituţiile de învăţământ superior.despre un mod non-violent de viaţă. prin care tinerii specialişti care vin în sistemul asistenţei sociale. dar chiar şi în familie nu se vorbeşte despre egalitatea genurilor.pdf . Ministerul Public).mpublic. în special servicii de asistenţa acordată subiecţilor violenţei în familie. iar ulterior. Deşi Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost aprobată şi promulgată. Mai mult ca atât. În Codul penal românesc nu erau prevazute articole prin care violenta în familie sa fie incriminata si pedepsita. în opinia mea. fiind prezazute articole prin care se pedepseau actele de violenta în general. Femeile şi copiii sunt agresaţi sub diverse forme şi în alte ţări cu tradiţie democratică. Din noiembrie 2002. despre viaţă şi sănătate. există o anumită coordonare a activităţilor desfăşurate. psihologii. necoordonarea activităţilor între organizaţii la nivel local. Lipsa unor standarde privind serviciile oferite în domeniu. 5 http://www.ro/minori_2008/minori_6_2_ro. aşa încât nu numai asistenţii sociali. diferenţa rezidă din faptul că aceste ţări fenomenul violenţei domestice este considerat o problemă de sănătate publică. la nivel de agenţii de implementare de multe ori aceasta lipseşte). în cazul donatorilor. costurile să fie suportate de agresori. De asemenea. Se poate observa ca se resimte lipsa unei coordonări eficiente a activităţilor care se organizează în domeniu(dacă la nivel central. lipsa unor regulamente-cadru cu privire la organizaţiile care prestează sau care intenţionează să presteze servicii în domeniul violenţei în familie. Ori modul sănătos de viaţă înseamnă nu numai profilaxia maladiilor. dar şi judecători. inclusiv România. Ar fi benefic atunci când vorbim în şcoală despre pregătirea pentru viaţă. să fie instruiţi/familiarizaţi cu această problemă. încă nu există mecanisme clare de implementarea a ei (nu au fost elaborate instrumentele regulatorii corespunzătoare). sau să rămână în sarcina statului. actele de violenta domestica fiind pedepsite. pedagogii. în şcoală. în România nu exista în cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. România are o experienţă limitată în abordarea violenţei domestice. se resimte lipsa unor programe speciale pentru nivelul universitar.(Ministerul Administraţiei şi Internelor. ci şi o viaţă fără violenţă. au fost facute modificari în Codul penal. Concluzie Amploarea violenţei familiale constituie una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societăţile contemporane. Un punct slab menţionat în activitatea de prevenire este lipsa unui sistem de educaţie nonviolentă.

în primul rând. subdiviziuni economice. temperate. adică ar cunoaşte cauzele. reeducare pentru agresori. . au un precedent de violenţă. astfel încât legile.medicii şi chiar inginerii.. justiţia. sănătatea. pot avea în subordine victime ale violenţii sau agresori) să beneficieze de un curs „Prevenirea violenţei în familie”. programe de reabilitare. cum să realizeze/identifice cazurile şi mai ales cum să intervină prin programe şi servicii specifice. Se are în vedere. Astfel. În opinia noastră. Eforturile instituţiilor vizate trebuie să aibă în vedere în egală măsură armonizarea şi corelarea proceselor de reformă din diferite domenii precum protecţia socială. intervenţia ar putea fi de lungă durată. tratatelor internaţionale şi recomandărilor Comitetului de Miniştrii al Consiliului Europei. educaţia. Prin intermediul acestuia ar creşte gradul de informare şi educare cu privire la cauzele fenomenului. Fireşte. Legea 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor . cum se declanşează emoţiile negative. care-i sunt rădăcinile. în vederea asigurării unui plan comun de măsuri care să aibă ca scop reintegrarea în societate a persoanelor afectate de violenţa în familie. care să se declanşeze încă din primii ani de şcoală. cum apare ea. Este evidentă importanţa unei ample campanii de informare asupra drepturilor pe care le au membrii familiei. în continuă modificare şi adaptare pentru a corespunde realităţilor româneşti. ar conştientiza ce este agresivitatea. de unde vine. accesibilă tuturor categoriilor sociale. agronomii (care fiind manageri în unităţi. ce exerciţii se recomandă în asemenea situaţii etc. pentru potenţiali agresori. cum poate fi controlată agresivitatea. cu un conţinut special. despre care se ştie că au comis asemenea acte. iar beneficiarii lui ar înţeleage ce este violenţa în familie. Protecţia victimei traficului de persoane in legislaţia românească In legislatia romana exista in prezent mai multe acte normative care contin reglementari referitoare la protectia victimelor infractiunii de trafic de persoane si anume Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane . Crearea cadrului legislativ este necesară. Ar fi o categorie de beneficiari ce merită toată atenţia. aici ar trebui practicate şi alte genuri de activităţi educativpreventive. cum pot fi recunoscute ele şi cum pot fi stăpânite. administraţia locală. să fie în primul rând cunoscute pentru a putea fi aplicate şi respectate. se poate sublinia faptul că. s-ar putea lucra eficient şi cu persoanele care-şi ispăşesc termenul de pedeapsă în penitenciare. lipsesc serviciile pentru agresori. deoarece aceştia au comis deja o infracţiune.

modalitatea concreta de aducere la cunostinta victimelor a informatiilor. intrucit Legea 211/2004 a intrat in vigoare abia la 01. calitatea si competenta structurilor de lucru in favoarea victimelor. Hotărârea de Guvern nr.- 565/2002 privind ratificarea Convenţiei ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate . Totodata. Astfel. eficienta si utila pentru victime. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane conţine dispoziţii cu privire la procedurile de lucru cu victimele traficului de persoane care sunt contradictorii sub unele aspecte . nefiind precis indicati responsabilii cu privire la aceste aspecte. precum si garantarea faptului ca acestea le-au primit efectiv. in situatia dosarelor aflate in curs de judecata in care sesizarea instantei s-a facut anterior acestei date.Hotărârea de Guvern 1295/2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru prevenirea si combaterea traficului de copii. insa din punct de vedere calitativ. pe categorii diverse de activitati si in bugetele distincte ale unor institutii ce au atributii de gen. . Legea 272/2004 pentru promovarea si protecţia drepturilor copilului . .Hotărârea de Guvern 299/2003 privind Regulamentulul de aplicare a Legii 678/2001 . Pina la adoptarea Legii 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor. judecatorii investiti cu solutionarea lor le aduc . competenta lor in diferitele faze ale procesului penal. nu sunt reglementate modalitatile de determinare si cooptare a societatii civile prin intermediul organizatiilor neguvernamentale in scopul de a sustine autoritatile. prin asigurarea unei accesibilitati reale la fondurile publice. Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. exista confuzii cu privire la capacitatea. o parte importanta din aceste legi nu satisfac exigentele impuse de evoluţia fenomenului traficului de persoane si nu oferă o protecţie reala. Aparent.216/2001 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane . impunându-se redefinirea centrelor de primire a victimelor. se creează impresia existentei unui cadru legislativ necesar si suficient ca instrument de lucru in domeniul protecţiei victimelor traficului de persoane pentru toţi profesioniştii. legislatia existenta nefacind referiri exprese cu privire la asigurarea unor fonduri speciale pentru interventii in domeniu. In prezent. stabilirea cadrului lor de organizare si clarificarea metodelor de lucru in echipa a tuturor profesioniştilor. 1. care reglementeaza procedura de informare a victimelor infractiunilor.01. erau lipsite total de eficienta dispozitiile articolului 43 din Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane care prevede ca : “victimele infractiunilor prevazute in prezenta lege au dreptul sa primeasca informatii cu privire la procedurile judiciare si administrative aplicabile“. imaginate si consacrate la momentul apariţiei reglementarii raportat la situaţia de fapt concreta.2005.

daca judecatorul care a procedat la audierea victimei a considerat ca aceasta are nevoie de asistenta si consiliere. Conform acestui Cod. Raportat la aceste aspecte. acordate tocmai in considerarea acestui statut. Totodata. alte victime ale acestor infractiuni. victimele traficului de persoane. desi este evident ca este voba de victime ale traficului. astfel incit pe parcursul procesului penal mare parte dintre acestea nu s-au bucurat de suport si sprijin. Pana la intrarea in vigoare a Legii 211/2004. uneori. facindu-se si adrese oficiale in aceast sens.la cunostinta victimelor abia in acest stadiu procesual ca au dreptul de a beneficia de masuri de protectie. in practica judiciara se constata ca. din interpretarea textelor de lege rezulta insa ca sensul ei este de persoana care a suferit o vatamare prin infractiune ori. care beneficiaza de toate drepturile si garantiile procesuale. acestea nu sunt apar in rechizitoriul intocmit de procuror ca avind calitatea de parti vatamate. le-a indrumat catre organizatiile guvernamentale cu care Tribunalul Iasi colaboreaza si care sunt specializate in acest tip de servicii. ci ca martori. este acordata la cerere. dar in practica exista interpretari diferite date acestui text. in capitolul 5. Protecţia si asistenta speciala a victimelor prevazuta prin Legea 678/2001. cu solicitarea expresa de a se oferi consiliere victimei. Codul de procedura penala nu contine reglementari privind victima. 44 nefiind direct aplicabile. in unele dintre cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata. in articolul 26 la: persoanele vatamate prin infractiunile prevazute in lege. precum si la procedura ce trebuie parcursa pentru instituirea acestor masuri. morala sau materiala. acest termen nefiind de altfel utilizat de Cod si nu arata expres ce se intelege prin persoana vatamata. acestor persoane le sunt puse la dispozitie pliante realizate la initiativa Tribunalului Iasi in colaborare cu Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Iasi care fac referire la masurile de protectie care le sunt aplicabile. persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica. la institutiile carora le revine obligatia asigurarii lor. morala sau materiala. desi aceasta este folosita frecvent. Trebuie observat faptul ca in nici unul dintre actele normative mentionate nu defineste intelesul notiunii de victima. in sensul ca victimelor li se recunoaste doar dreptul de a primi asistenta juridica obligatorie. dar foloseste aceasta expresie . dispozitiile art. conform articolului 44. . cu exceptia asistentei juridice care este obligatorie. Legea 678/2001 face referire. iar in acest fel victimele sunt lipsite de protectia oferita prin lege. desi nu exista vreo mentiune referitoare la elementele avute in vedere pentru stabilirea acestei noi calitati procesuale. insa pentru a putea beneficia de aceasta trebuie sa solicite expres acordarea asistentei juridice. persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica. se numeste parte vatamata. daca participa in procesul penal.

pana in anul 2004 nu erau organizate centre ale autoritatilor publice. Este adevarat ca potrivit art. instanta poate declara sedinta secreta. insa ar trebui sa se instituie obligativitatea caracterului secret al sedintelor de judecata in toate cauzele avind ca obiect traficul de persoane.216/2001 privind aprobarea Planului national de actiune pentru combaterea traficului de fiinte umane se mentioneaza cateva activitati posibile de interventie in favoarea minorilor. Dealtfel. 25 din Legea 678/2001. 12 si 17. respectiv protectia speciala a copilului si implicit protectia impotriva traficului. fara implicarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si au printre beneficiari si copii institutionalizati. 1 din Legea 678/2001. insa nu exista o metodologie elaborata in acest sens si nici politisti special instruiti pentru acordarea protectiei reglementate prin lege. In ceea ce priveste protectia minorilor. lasind insa la latitudinea lor exercitarea acestui drept. unde este aratata si sanctiunea nulitatii pentru incalcarea acestei prevederi. respectiv consilierea psihologica asigurata de serviciile de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor (art. 8) sau protectia fizica de catre Ministerul de Interne. ei fiind specializati doar in ceea ce priveste instrumentarea cauzelor avind ca obiect traficul de persoane. victime ale infractiunilor de trafic. prin simpla prezenta in sala de judecata. Astfel. Celelalte tipuri de servicii oferite de Legea 211/2004 sunt acordate tot la cererea victimelor. de cele mai multe ori. sunt nepublice doar sedintele de judecata in cauzele privind infractiunea de trafic de persoane prevazuta la art. 1. deoarece tocmai aceasta intimidare a victimelor le-ar opri sa adreseze cereri instantei in acest sens. insuficiente insa pentru a satisface nevoia de reglementare intr-un domeniu atat de sensibil. ci doar ale organizatiilor neguvernamentale. Alta masura de protectie cum ar fi cea referitoare la cazarea temporara in centrele aflate in subordinea consiliilor judetene (art. la cererea partii vatamate. 13 si de pornografie infantila prevazuta la art. desi existenta lor era prevazuta in lege inca de la aparitia sa iar aceste organizatii nu beneficiau de sprijin din partea autoritatilor responsabile. Conform articolului 24 alin.In sustinerea acestui punct de vedere se invoca faptul ca legiuitorul nu a folosit expresia cu caracter imperativ „asistenta judiciara este obligatorie…” ca in alte acte normative. la judecarea infractiunilor prevazute la art. 32 din Legea 678/2001) a fost practic lipsita de orice substanta deoarece cadrul institutional nu a fost construit cu celeritatea reclamata de nevoia de interventie. In domeniul protectiei copilului. intimideaza victimele. in domeniul protectiei si recuperarii victimelor adulte. desi exista situatii in care victimele traficului cu virsta peste 18 ani sunt supuse unor presiuni venite din partea persoanelor din anturajul faptuitorilor si care. activitatile mentionate in plan sunt generale. deci cele unde victimele sunt minore. existenta centrelor de primire in regim de urgenta a acoperit partial nevoia de interventie specifica in domeniu. dar cresterea numarului de cazuri de adolescenti romani care erau semnalati pe teritoriul statelor din . ci a prevazut in Legea 678/2001 posibilitatea pentru victime de a avea asistenta juridica. in Hotararea de Guvern nr. 18.

devenind de necontrolat. sau publicarea unor articole care sa abordeze problematica traficului de fiinte umane. Hotararea de Guvern nr. . incomplete si imperfecte.295/2004 privind aprobarea Planului national de actiune pentru prevenirea si combaterea traficului de copii si Ordinul comun al Ministrului Administratiei si Internelor si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie acopera neajunsurile unei legislatii preexistente.Occident si problematica diversa cu care se confruntau a condus la necesitatea aparitiei de urgenta a unor structuri speciale de lucru cu acestia. Profesionistilor audiovizualului si presei scrise le revine un rol esential in constientizarea populatiei prin mijloacele specifice de care dispun. Legea nr. investigarea si combaterea traficului de fiinte umane. In ceea ce priveste corelarea activitatilor desfasurate de diferitele institutii implicate in prevenirea. abuzat sau neglijat. ori organizarea de dezbateri publice cu participarea specialistilor in domeniu. cu conditia de a le fi puse la dispozitia personalului din institutiile implicate instrumentele de lucru prevazute de lege. fiind deosebit de benefica realizarea unor emisiuni televizate ori radiofonice. mesajul institutiilor enumerate putand fi transmis publicului larg mult mai eficient prin intermediul mass media. care consacra capitole distincte copilului traficat. precum si cu grupurile interministeriale si implicarea exponentilor mass mediei in sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane si consecintelor acestuia. exploatat. interesul imediat fiind crearea unei atitudini generale de contracarare a unui fenomen care dobandeste dimensiuni din ce in ce mai mari. este imperios necesara elaborarea unei strategii locale care presupune cooperarea autoritatilor publice cu organizatiile neguvernamentale. 272/2004 privind promovarea si protectia drepturilor copilului. 1.