CAPITOLUL 1

GENERALIT{|I
1.1. OBIECTUL }I SCOPUL DESENULUI TEHNIC

Desenul tehnic este disciplina tehnic[ de cultur[ general[ care se ocup[ de
realizarea grafic[ plan[ a unei concep\ii sau a unei idei tehnice dup[ anumite norme ]i
reguli stabilite, în scopul reprezent[rii ]i determin[rii unor obiecte, suprafe\e etc.
Reprezent[rile în desenul tehnic se fac într-un limbaj tehnic unitar pe baza unor
norme bine precizate prin standarde, norme interne ]i conven\ii. La baza teoretic[ a
desenului tehnic se situeaz[ geometria descriptiv[ - gramatica desenului tehnic -
precum ]i regulile ]i conven\iile stabilite de standardele rom`ne]ti (SR) ]i
cele interna\ionale (ISO).
Desenul tehnic este disciplina indispensabil[ oric[rui specialist din domeniul
tehnic pentru a-i permite interpretarea corect[, unitar[ ]i obiectiv[ a elementelor privind
proiectarea, execu\ia, controlul ]i exploatarea oric[rui produs tehnic.
1.2. STANDARDE, NORME INTERNE, CONVEN|II

Interpretarea unitar[ pe plan republican a unor norme ]i prescrip\ii legate de
propriet[\ile unor materiale, semifabricate, tipodimensiuni de piese, con\inutul unor
documenta\ii etc. este asigurat[ de standardele de stat. Anual se elaboreaz[ de
autoritatea na\ional[ care este Institutul Rom`n de Standardizare indicatorul anual de
standarde care cuprinde reglement[rile @n viguare.
Clasificarea standardelor de stat din Romania se face pe baza unui sistem alfa
numeric cuprinz`nd sectoare, grupe ]i subgrupe.
Sectoarele sunt notate cu c`te o litera A,B,C,D etc. \in`ndu-se seama în principiu
de ramurile de produc\ie. Acestea sunt împ[r\ite în grupe (maximum 10 grupe) notate
cu o cifr[ de la 0 la 9. Grupele se împart în subgrupe (maximum 10 subgrupe) notate cu
o a doua cifr[ de la 0 la 9.
Exemplu: C17
Sectorul C - organe de ma]ini, scule ]i dispozitive, ma]ini ]i utilaje pentru
industria grea;
Grupa 1 - scule ]i dispozitive;
Subgrupa 7 - scule pentru prelucrarea lemnului.
#n ce prive]te reprezent[rile grafice, standardele din seria U a clasific[rii
alfanumerice con\in norme, reguli ]i conven\ii de alc[tuire a desenelor tehnice, precum
]i posibilit[\ile de interpretare ]i aplicare a acestora.
Pe plan interna\ional normele sunt impuse prin Organiza\ia Interna\ional[ de
Standardizare (ISO).
Standardele rom`ne]ti elaborate p`n[ la 28 august 1992 au sigla STAS ]i au
aplicabilitate obligatorie iar cele elaborate dup[ 28 august 1992 au sigla SR.
#n cadrul clasific[rii alfanumerice standardele identice cu cele interna\ionale au
sigla SR ISO (STAS ISO), SR CEI (STAS CEI) iar cele identice cu standardele
europene au sigla SR EN (STAS EN).
1.3. CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE
Clasificarea desenelor tehnice este stabilit[ de STAS 415-80 ]i SR ISO 10209/
1
-
96 care define]te ]i terminologia obligatorie pentru categoriile de desene utilizate în
diferite domenii dup[ cum urmeaz[ :

a) Dup[ apartenen\a la domeniu:
-desen industrial - se refer[ la reprezentarea obiectelor ]i concep\iilor tehnice
privind structura, construc\ia, func\ionarea ]i realizarea obiectelor din domeniul
construc\iilor de ma]ini, construc\iilor navale, aerospa\iale, electrotehnice ]i energetice,
construc\iilor metalice etc.
-desen de construc\ii - se refer[ la reprezentarea construc\iilor de cl[diri, a
lucr[rilor de art[, a c[ilor de comunicare, a construc\iilor hidroenergetice etc.
-desen de arhitectur[ - se refer[ la concep\ia func\ional[ ]i estetic[ a
construc\iilor, la elementele decorative ]i de finisare etc.
-desen de instala\ii - se refer[ la reprezentarea ansamblurilor sau elementelor de
instala\ii pe unit[\i industriale etc.
-desen cartografic (topografic, geodezic etc.) - se refer[ la reprezentarea
regiunilor geografice sau a suprafe\elor de teren cu forme de relief, elemente fizice
naturale, construc\ii, amenaj[ri existente etc.
-desen de sistematizare (urbanistic) - se refer[ la reprezentarea concep\iilor de
ansamblu în vederea amenaj[rii teritoriale, a centrelor populate, a unit[\ilor industriale
]i agricole etc.

b) Dup[ modul de reprezentare:
- desen în proiec\ie ortogonal[ - în care elementele ]i dimensiunile obiectului
rezult[ din una din sau mai multe reprezent[ri ob\inute prin proiec\ii perpendiculare pe
planele de proiec\ie.
- desen în perspectiv[ - care red[ elementele ]i dimensiunile obiectului într-o
singur[ reprezentare ce red[ imaginea spa\ial[ a obiectului respectiv,
ob\inut[ prin proiec\ia în perspectiv[ sau axonometric[ pe planul de proiec\ie.

c) Dup[ modul de întocmire:
- schi\a - desen întocmit cu m`na liber[ respect`nd propor\iile dimensiunilor
obiectului ]i forma @ntr-o aproximare vizual[. Con\ine toate elementele care s[ permit[
definirea clar[ a formei ]i dimensiunilor obiectului.
- desenul la scar[ - desen întocmit cu ajutorul instrumentelor p[str`nd un raport
constant (STAS SR ISO 5455-97) între dimensiunile obiectului ]i cele reprezentate.
d) Dup[ gradul de detaliere a reprezent[rii:
- desen de ansamblu – desenul care precizeaz[ toate piesele componente,
pozi\ia lor, structura, func\ionarea.
- desen de pies[ sau de element – desenul care reprezint[ toate detaliile
geometrice ale piesei sau elementului în vederea determin[ri complete
- desen de detaliu – desenul care permite determinarea mai clar[ a unei p[r\i
dintr-un desen în vederea preciz[rii unor date suplimentare.

e) Dup[ destina\ie:
- desen de studiu – desenul care serve]te ca baz[ pentru desenul definitiv.
- desenul de execu\ie – desenul care serve]te la executarea obiectului
reprezentat con\in`nd toate datele necesare în acest scop.
- desenul de montaj – desenul care precizeaz[ modul de asamblare sau
amplasare a p[r\ilor componente.
-desen de amplasare - desenul care precizeaz[ locul de amplasare.
-desen de repara\ie (remaniere) - desenul care stabile]te modul de reparare -
recondi\ionare.
-desen de prospect sau de catalog - desenul care serve]te la prezentarea ]i
identificarea obiectului reprezentat.

f) Dup[ con\inut:
-desen de opera\ie - desenul care con\ine toate datele necesare execu\iei unei
singure opera\ii tehnologice (turnare, forjare, strunjire, frezare etc.)
-desen de gabarit - desenul care con\ine conturul obiectului ]i cotele maxime.
-desen de releveu - desenul care este desenul întocmit dup[ un obiect existent.
-schema - desenul care este un desen simplificat în care se utilizeaz[ semne
conven\ionale ]i simboluri specifice.
-epura - desenul care este desenul ce con\ine rezolvarea grafic[ a unor
probleme.
-graficul (diagrama, nomograma, cartograma) - desenul care este desenul ce
con\ine varia\ia unor m[rimi func\ie de alte m[rimi.

g) Dup[ valoarea ca document:
-desene originale - care sunt documente de baz[ cu semn[turi legale în original.
-duplicate - care care sunt identice cu originalul ]i pot \ine locul originalelor dup[
legalizare.
-copii - care sunt desene reproduse prin diferite metode de multiplicare dup[
original sau duplicat.
1.4. LINII UTILIZATE IN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL
Reprezentarea obiectelor se realizeaz[ printr-un ansamblu de tipuri de linii
fiecare linie av`nd o specifica\ie bine definit[.
Liniile utilizate @n desenul tehnic industrial sunt cuprinse în STAS 103-84 (ISO
128-82) ]i clasificate func\ie de grosime ]i form[.
a) Dup[ grosime liniile sunt groase ]i sub\iri. Linia groas[ se alege @n func\ie de
dimensiunile ]i complexitatea desenului pentru o c`t mai bun[ lizibilitate.
Grosimea liniei se noteaz[ cu b ]i se alege din urm[torul ]ir de valori: 0,18; 0,25;
0,35; 0,50; 0,70; 1,0; 1,4; 2,0.
Linia sub\ire are grosimea de aproximativ b/3.
Tipurile de linii sunt prezentate @n tabelul 1.1.]i au urm[toarele semnifica\ii:
- linie continu[ groas[ - tip A - cu grosimea b utilizat[ la reprezentarea de
contururi, muchii reale vizibile, sec\iuni intercalate, v`rful filetului, chenarul formatului
etc.
-linie continu[ sub\ire - tip B - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea de
muchii fictive, linii de cot[, linii ajut[toare, linii de indica\ie, ha]uri, rupturi, conturul
sec\iunilor suprapuse, linia de fund a filetului etc.

Tab.1.1.
Nr.
Crt.
Denumirea tipului de linie Simbol Reprezentare
1. Linie continu[ groas[
2. Linie continu[ sub\ire B
3. Linie continu[ sub\ire ondulat[ C
4. Linie continu[ sub\ire @n zig-zag D
5. Linie @ntrerupt[ sub\ire E
6. Linie @ntrerupt[ groas[ F
7. Linie punct sub\ire G
8.

Linie punct mixt[ H
9. Linie punct groas[ I
10. Linie dou[ puncte sub\ire J
-linie continu[ sub\ire ondulat[ - tip C - cu grosimea b/3 utilizat[ pentru
reprezentarea rupturilor în materiale de orice fel.
-linia continu[ sub\ire în zig-zag - tip D -cu grosimea b/3 utilizat[ la
reprezentarea rupturilor executate cu aparate automate.
-linia întrerupt[ sub\ire - tip E - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea
contururilor acoperite ]i a muchiilor acoperite.
-linia întrerupt[ groas[ - tip F - cu grosimea b utilizat[ tot la reprezentarea
contururilor ]i muchiilor acoperite.
-linia punct sub\ire - tip G - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea liniilor de
ax[, suprafe\elor de rostogolire a ro\ilor din\ate.
-linia punct mixt[ - tip H - cu grosimea b, b/3 utilizat[ la indicarea traseelor de
sec\ionare.
-linia punct groas[ - tip J - cu grosimea b utilizat[ la reprezentarea liniilor ]i
suprafe\elor cu prescrip\ii speciale.
-linia dou[ puncte sub\ire - tip K - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea
conturului pieselor învecinate, pozi\ii intermediare ]i extreme de mi]care a pieselor
mobile.
1.5. SCRIEREA STANDARDIZAT{
#nscrisurile pe desenele tehnice trebuie s[ asigure citirea rapid[, unitar[ ]i
corect[. Pentru aceasta scrierea se face conform SR ISO 3098-95 (STAS 186-86),
înclinat sau drept cu în[l\imea h aleas[ dintre valorile 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10; 14; 20 ]i
valorile ob\inute din acestea prin înmul\ire cu 10.
Func\ie de grosimea literelor (notat[ cu u) exist[ dou[ tipuri de scriere:
-scriere de tip B sau normal[ cu grosimea u=h/10.
-scriere de tip A sau îngustat[ cu grosimea u=h/14.
Scrierea înclinat[ se face la 75
o
spre dreapta fa\[ de linia de baz[ a r`ndului
dup[ cum este ar[tat mai jos @n figura 1.1.
Scriere normal[
Scriere @ngustat[
Fig.1.1

Elementele caracteristice sunt:
-Grosimea liniei de trasare 1u;
-în[l\imea literelor mari si a cifrelor 10u (tip B) 14u (tip A);
-în[l\imea literelor mici:b,d,f,g,etc. 7u(tip B) 10u(tip A);
-L[\imea unei litere (f[r[ M,W) 6u;
-Distan\a dintre dou[ litere al[turate ale unui cuvânt, între dou[ cifre al[turate ale
unui num[r 2u;
-Distan\a între dou[ cuvinte al[turate sau numere al[turate 6u;
-Distan\a minim[ între dou[ rânduri (între liniile de baz[) 14u (tip B) 20u (tip A).
Pentru scrierea normal[ @nclinat[ ]i dreapt[ reprezentarea este exemplificat[ @n
figurile 1.2 ]i 1.3.
Fig.1.2.
Fig.1.3

1.6. SC{RI NUMERICE

Scara unui desen reprezint[ raportul dintre dimensiunile liniare m[surate pe
desen ]i dimensiunile reale ale obiectului reprezentat. Sc[rile de reprezentare se aleg
conform SR EN ISO 5455-97 care @nlocuie]te STAS 2-82.
Pe desene sc[rile se @nscriu @n c[su\a din indicator atunci c`nd toate proiec\iile
obiectului reprezentat sunt la aceea]i scar[ (1 :1 ; 5 :1 ;1 :2 etc) iar atunci c`nd exist[
proiec\ii la sc[ri diferite sau detalii se trce scara proiec\iilor principala ]i @n parantez[
celelalte sc[ri utilizate cu caractere mai mici (
( )
|
|
.
|

\
|
1 : 5
1 : 1
) .
Sc[rile sunt:
- de m[rime naturala 1:1;
- de m[rire 2:1; 5:1; 10:1 sau multipli de 10;
- de mic]orare 1:2; 1:5; 1:10 sau multipli de 10.
Se mai utilizeaz[ 1:2,5 pentru cazuri speciale de folosire mai complet[ a spa\iului
de reprezentare, 1:15 la reprezentarea construc\iilor metalice, navale ]i 1:250; 1:2500;
1:25000 pentru planuri de h[r\i.
1.7. FORMATE
Formatul reprezint[ suportul material pe care se realizeaz[ desenul.
Desenele tehnice din toate domeniile tehnice se reprezint[ pe plan]e de desen
preimprimate sau nu pe formate specifice care sunt standardizate prin SR ISO 5457-94
av`ndu-se @n vedere satisfacerea cerin\elor at`t tradi\ionale de multiplicare ]i folosire
c`t ]i mijloacele actuale de micrografiere ]i modelare automat[. Spa\iul delimitat prin
conturul pentru decuparea copiei este dat de dimensiunile a x b.

Fig. 1.4.
Referitor la formate, standardul precizeaz[ regulile ]i elementele grafice
referitoare la:
- pozi\ia ]i dimensiunile indicatorului;
- margini ]i chenar;
- repere de centrare;
- repere de orientare;
- grada\ia metric[ de referin\[;
- sistem de coordonate;
- unghi de decupare.
Prevederile de mai sus se aplic[ desenelor originale precum ]i reproducerilor.
Pentru executarea desenelor se alege un format av`nd cele mai mici dimensiuni
care s[ permit[ o claritate ]i precizie corespunz[toare.
Formatele se aleg din seriile preferen\iale prezentate @n tabele urm[toare.
Formate seria A
Format
Dimensiuni a xb
[mm]
A0 841 x 1189
A1 594 x 841
A2 420 x 594
A3 297 x 420
A4 210 x 297
Formate alungite speciale
Format
Dimensiuni a x b
[mm]
A3 x 3 420 x 891
A3 x 4 420 x 1189
A4 x 3 297 x 630
A4 x 4 297 x 841
A4 x 5 297 x 1051
Pentru formatele mai alungite se folose]te unul din formatele ob\inute prin
modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A ]i cu lungimea egal[ cu un
multiplu al dimensiunii mici a formatului de baz[ ales.
Formate alungite excep\ionale
Format
Dimensiuni a x b
[mm]
A0 x 2 1189 x 1682
A0 x 3 1189 x 2523
A1 x 3 841 x 1783
A1 x 4 841 x 2378
A2 x 3 594 x 1261
A2 x 4 594 x 1682
A2 x 5 594 x 2102
A3 x 5 420 x 1486
A3 x 6 420 x 1783
A3 x 7 420 x 2080
A4 x 6 297 x 1261
A4 x 7 297 x 1471
A4 x 8 297 x 1682
A4 x 9 297 x 1892
Formatul prezint[ urm[toarele elemente grafice:
1. Indicator - este prezentat @n subcapitolul urm[tor.
Fig.1.5

2. Margini ]i chenar care cuprind:
- zona neutr[ - cuprins[ @ntre marginile formatului finit ]i chenarul care
delimiteaz[ c`mpul desenului ]i trebuie prev[zut[ pentru toate formatele. Se
recomand[ ca aceast[ zon[ s[ aib[ o l[\ime minim[ de 20 mm pentru formatele A0 ]i
A1 ]i o l[\ime minim[ de 10 mm pentru formatele A2, A3 ]i A4 pentru a permite
men\inerea suportului @n timpul reproducerii.
- f`]ia de @ndosariere prev[zut[ pentru executarea perfora\iilor care trebuie s[
aib[ l[\imea minim[ de 20 mm ( incluz`nd ]i zona neutr[ ) ]i s[ fie situat[ pe latura
plan]ei din st`nga indicatorului, @n sensul de citire a acestuia.
- chenarul - delimiteaz[ c`mpul desenului ]i trebuie executat cu linie continu[,
cu grosimea de minimum 0,5 mm.
3. Reperele de centrare - pentru u]urin\a pozi\ion[rii desenului la multiplicare
sau micrografiere se figureaz[ patru repere de centrare pe toate formatele din prima
sau a doua op\iune.
Fig.1.6
Se execut[ la extremit[\ile celor dou[ axe de simetrie ale plan]ei finite ]i trebuie
reprezentate prin linii continue, cu grosimea minim[ de 0,5 mm, care @ncep de la
marginile formatului finit ]i dep[]esc cu aproximativ 5 mm chenarul care delimiteaz[
c`mpul desenului ]i prezint[ o toleran\[ de 0,5 mm.
4. Reperele de orientare - care pot fi executate @n vederea preciz[rii pozi\ie
plan]ei de desen.
Fig.1.7.
Fig.1.8
Constau @n s[ge\i amplasate pe chenar, unul pe dimensiunea mic[, cel[lalt pe
dimensiunea mare ]i coincid cu reperele de centrare astfel @nc`t unul din reperele de
orientare s[ fie dirijat c[tre desenator.
5. Grada\ia metric[ de referin\[ - se prevede pe toate desenele, este
numerotat[ av`nd lungimea minim[ de 100 mm ]i divizat[ @n centimetri.
Fig.1.9
Este dispus[ de preferin\[ simetric fa\[ de un reper de centrare, amplasat[ @n
zona neutr[, lipit[ de chenar, are l[\imea maxim[ de 5 mm ]i se execut[ cu linie
continu[ cu grosimea minim[ de 0,5 mm.
6. Sistemul de coordonate - este recomandat pentru toate formatele @n vederea
u]urin\ei localiz[rii pe desen a detaliilor, a complet[rilor, a modific[rilor, etc.
Fig.1.10
Num[rul diviziunilor sistemului trebuie s[ fie divizibil cu doi, se alege @n func\ie de
complexitatea desenului ]i se recomand[ ca lungimea unei diviziuni s[ fie cuprins[
@ntre 25 ]i 75 mm. Liniile utilizate pentru identificarea coordonatelor trebuie s[ aib[
grosimea minim[ de 0,5 mm. Diviziunile sistemului se noteaz[ cu litere majuscule pe
una din axe ]i cu cifre arabe pe cealalt[ ax[ consider`ndu-se ca origine col\ul opus
indicatorului. Notarea se repet[ pe latura opus[ iar literele ]i cifrele se scriu cu
caractere drepte, conform ISO 3098/1 ]i plasate @n zona neutr[, l`ng[ chenar, la o
distan\[ minim[ de 5 mm de la marginile plan]ei finite. Dac[ num[rul diviziunilor notate
cu litere este mai mare dec`t num[rul literelor alfabetului se continu[ notarea cu dou[
litere majuscule (AA, BB, etc.) @n diviziunile suplimentare.
7. Unghiul de decupare - se prevede @n scopul facilit[rii opera\iei de decupare ]i
se amplaseaz[ @n cele patru col\uri ale formatului finit. Acestea pot fi reprezentate prin
triunghiuri dreptunghiulare isoscele cu laturile unghiului drept cu dimensiunea de
aproximativ 10 mm.
Fig.1.11
Unghiurile pot fi reprezentate simplificat prin linii scurte cu grosimea de 2 mm
executate @n fiecare col\.
1.8 INDICATOARE
Indicatorul este o entitate grafic[ format[ din unul sau mai multe dreptunghiuri
al[turate @n care sunt prezentate informa\ii specifice @n scopul de a u]ura schimbul de
documenta\ie ]i de a asigura coeren\a acesteia.
Pentru toate domeniile tehnice (mecanic, electric, construc\ii) datele referitoare la
indicator sunt prev[zute @n standardul SR ISO 7200-94.
Formatele desenelor trebuie prev[zute cu indicatoare care se pozi\ioneaz[ @n
c`mpul desenului astfel @nc`t zona de identificare a indicatorului s[ fie situat[ @n col\ul
inferior dreapta al c`mpului desenului at`t pentru plan]e tip X (fig.1.12), c`t ]i pentru
plan]e tip Y (fig.1.13).
Fig.1.12 Fig.1.13
Sensul de citire al indicatorului trebuie s[ fie, @n general, cel al desenului. Pentru
economisirea plan]elor de desen preimprimate se admite utilizarea plan]elor tip X @n
l[\ime (fig.1.14) ]i a celor tip Y @n lungime (fig.1.15). #n aceste cazuri, zona de
identificare a indicatorului trebuie situat[ @n col\ul superior dreapta al c`mpului
desenului ]i dispus[ astfel ca datele s[ poat[ fi citite din dreapta desenului.

Fig.1.14 Fig.1.15
Indicatorul trebuie alc[tuit,de preferin\[, din unul sau mai multe dreptunghiuri
al[turate. Acestea pot fi subdivizate @n rubrici @n care sunt prezentate informa\iile
specifice. Pentru a se realiza o dispunere uniform[, informa\iile necesare trebuie
grupate @n mai multe zone :
- zona de identificare (este cea mai important[);
- una sau mai multe zone de informa\ii suplimentare.
Zona de identificare a indicatorului trebuie s[ aib[ lungimea maxim[ de 170 mm,
@n sensul de citire a acestuia (fig.1.16) ]i s[ con\in[ urm[toarele informa\ii de baz[:
(a) num[rul de inregistrare;
(b) denumirea desenului;
(c) numele proprietarului legal al desenului.
Fig.1.16
Aceste dreptunghiuri pot fi completate cu date care s[ ofere indica\ii convenabile.
Informa\iile suplimentare se @nscriu @n zone speciale ]i sunt urm[toarele:
- informa\ii indicative;
- informa\ii tehnice;
- informa\ii de ordin administrativ.
Informa\iile indicative sunt necesare pentru evitarea erorilor de interpretare a
metodei de reprezentare folosite @n cazul desenului respectiv. Aceste informa\ii sunt:
- simbolul care indic[ metoda de proiectare;
- scara principal[ a desenului;
- unitatea de m[sur[ pentru exprimarea dimensiunilor liniare, dac[ este o alt[
unitate dec`t milimetrul.
Informa\iile tehnice care se refer[ la metodele ]i conven\iile speciale pentru
desenele de execu\ie pot fi prezentate dup[ cum urmeaz[:
- metoda de indicare a st[rii suprafe\ei;
- metoda de indicare a toleran\elor geometrice;
- valorile toleran\elor generale care se aplic[ dac[ nu sunt indicate toleran\e
individuale;
- orice alt standard din acest domeniu.
Informa\iile de ordin administrativ sunt dependente de metodele folosite pentru
utilizarea desenului. Ele pot fi prezentate dup[ cum urmeaz[:
- formatul plan]ei de desen;
- data primei edi\ii a desenului;
- indicele aferent unei revizuiri;
- alte informa\ii de ordin administrativ.
Desenele cu mai multe plan]e identificate prin acela]i num[r al desenului trebuie
numerotate, cu numere succesive pe fiecare plan][. #n plus, num[rul total de plan]e
trebuie indicat pe prima plan][, de exemplu:
"Plan]a nr. n/p"
unde
n - num[rul plan]ei;
p - num[rul total de plan]e.
Pentru toate plan]ele, cu excep\ia primei, se poate folosi un indicator prescurtat
con\in`nd numai zona de identificare.
#n fig.1.17 ]i 1.18 sunt prezentate variante a reglement[rilor standardului SR ISO
7200-94 cu men\ion[rile corespunz[toare privind dimensiunile ]i completarea
c`mpurilor respective cu date.
Fig.1.17
(1) Num[rul desenului
M TCM 08 02 M - Facultatea de Mecanic[;
TCM - specializarea;
08 - num[rul din condic[ atribuit studentului;
02 - num[rul plan]ei.
(2) Denumirea piesei desenate
GHIDAJ, BOL|, }URUB, etc.
(3) Denumirea ansamblului din care face parte
ROBINET CU VENTIL RV29 (29 reprezint[ num[rul de
inventar al ansamblului).
(4) Numele proprietarului legal al desenului
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
(5), (6), (7) Numele ]i semn[tura persoanelor care respectiv au: Proiectat,
Desenat, Verificat, Contr.STAS ]i Aprobat.
(8) Simbolul sistemului de proiec\ie A sau E
(9) Data: anul/luna/ziua
(10) Materialul din care se execut[ piesa
OL42 STAS 500/2-80
(11) Masa net[ @n kilograme
(12) Scara de reprezentare (dac[ este cazul)
(13) Formatul A4, A3, A2,etc.
(14) Unitatea dimensional[ @n cazul @n care difer[ de milimetru.
(15), (16), (17) Condi\ii tehnice de execu\ie ]i tratamente termice.
Indicatorul din fig.1.18 este cel adoptat de c[tre MICM. Aceast[ variat[ @ncearc[
s[ stabileasc[ un indicator unic pentru to\i agen\ii economici din cadrul unit[\ilor
subordonate MICM. Cu toate acestea, fiecare agent economic are libertatea de a-]i
realiza propriul indicator pe baza principiilor generale convenite pe plan interna\ional.
Fig.1.18
Un exemplu de completare a indicatorului @n varianta propus[ de c[tre cadrele
didactice de la Facultatea de Mecanic[ din Craiova este prezentat @n fig.1.19.
Fig.1.19
1.8. SISTEME DE PROIEC|IE

Construc\ia reprezent[rilor grafice se bazeaz[ pe metoda proiec\iilor.
Proiec\ia unui corp geometric pe un plan de proiec\ie @nseamn[ proiectarea pe
acel plan a unui num[r suficient de puncte caracteristice ale corpului geometric.
Planul pe care se face proiec\ia se nume]te plan de proiec\ie.
Liniile care unesc punctele din spa\iu cu proiec\iile lor se numesc proiectante.
Pentru a proiecta un punct oarecare pe un plan de proiec\ie trebuie s[ @l
@ncadr[m @ntr-un sistem de referin\[ numit sistem de proiec\ie.
Sistemele de proiec\ie utilizate @n tehnic[ sunt:
- proiec\ia central[, polar[ sau conic[;
- proiec\ia paralel[ sau cilindric[;
- proiec\ia axonometric[.
Proiec\ia paralel[ poate fi:
- paralel[ oblic[;
- paralel[ dreapt[ sau ortogonal[.

1.8.1. Sistemul central de proiec\ie

Fie @n spa\iul tridimensional un plan oarecare [P] numit plan de proiec\ie ]i un
punct S numit centru de proiec\ie, exterior planului [P]. Ansamblul plan de proiec\ie [P]
]i centru de proiec\ie S formeaz[ un sistem de proiec\ie.
Se consider[ @n acest sistem un punct oarecare A, nesituat @n planul [P]. Dreapta
SA, denumit[ proiectant[ intersecteaz[ planul [P] @n punctul a, denumit proiec\ia
punctului A din spa\iu (fig. 1.20.). Punctului A din spa\iul tridimensional @i corespunde @n
spa\iul bidimensional (planul [P]) un punct a (proiec\ia lui A) la intersec\ia proiectantei
SA cu planul de proiec\ie [P].
#n acela]i mod se ob\ine proiectanta oric[rui punct.

[ ] b P SB = I ; [ ] c P SC = I
Fig. 1.20.

}tiind cum se proiecteaz[ un punct, se poate proiecta orice figur[ geometric[ din
spa\iu, c[reia @i va corespunde o proiec\ie format[ din proiec\iile mul\imii punctelor
necesare pentru determinarea formei ei (fig.1.21.)

S
D F
G
C
d
b
a
c
g
f
e
E B
A
[P]
S
C
B
A
M
b
c
a
· ÷ m [P]
Fig. 1.21.

#n sistemul central de proiec\ie se realizeaz[ o coresponden\[ univoc[ @ntre
mul\imea punctelor din spa\iul tridimensional ]i mul\imea corespunz[toare din spa\iul
bidimensional.
Dac[ se cunosc punctele din spa\iu, acestora le corespund puncte unice din
planul de proiec\ie deoarece prin centrul de proiec\ie S ]i punctul corespunz[tor se
poate duce o dreapt[ ]i numai una, iar la intersec\ia cu [P] se ob\ine un singur punct. #n
schimb pentru o proiec\ie a punctului pe planul de proiec\ie, acesteia @i corespund o
infinitate de puncte @n spa\iu, situate pe proiectanta respectiv[. Deci, numai proiec\ia pe
un plan nu determin[ punctul @n spa\iu.
#n sistemul central de proiec\ie o figur[ plan[ se proiecteaz[ deformat pe planul
de proiec\ie, @n raport de pozi\ia reciproc[ a centrului de proiec\ie, a planului de
proiec\ie ]i a figurii de proiectat (fig.1.22).

Fig. 1.22.

Deoarece toate proiectantele sunt concurente @n punctul S, denumit centru de
proiec\ie, sistemul de proiec\ie se nume]te central ]i dup[ cum proiectantele sunt
asemenea generatoarelor unui con, acesta se mai nume]te ]i sistem conic.

b
a
B
A
B
C
C
c
A
a
b÷c
90
O
) (A
[P]
1.8.2. Sistemul paralel de proiec\ie
Dac[ centru de proiec\ie S este considerat la infinit, atunci proiectantele devin
paralele. @n acest caz trebuie specificat[ direc\ia ( ) A de proiectare.
Planul de proiec\ie [P] ]i direc\ia ( ) A dat[ alc[tuiesc sistemul paralel de
proiec\ie. Dac[( ) A este perpendicular[ pe [P], proiec\ia se nume]te paralel[
ortogonal[.
Fie un plan de proiec\ie [P], ]i o direc\ie ( ) A dat[ (
O
90 = o ) ]i punctele A,B ]i C
din spa\iu. Proiec\iile a,b ]i c se g[sesc la intersec\iile proiectantelor paralele cu direc\ia
( ) A duse prin punctele A, B ]i C cu planul de proiec\ie [P] (fig. 1.23.).

Fig. 1.23.

( ) A Aa ; [ ] a P Aa = I
#ntocmai ca la sistemul central de proiec\ie ]i @n sistemul paralel de proiec\ie cu
un singur plan se realizeaz[ numai o coresponden\[ univoc[:
- fiec[rui punct din spa\iu @i corespunde pe planul de proiec\ie o proiec\ie unic[;
- fiec[rui punct din planul de proiec\ie @i corespunde mul\imea de puncte din
spa\iu situate pe aceea]i proiectant[.
Deoarece proiectantele duse prin punctele din spa\iu sunt paralele ]i @n acela]i
timp paralele cu direc\ia ( ) A sistemul de proiec\ie se nume]te paralel ]i dup[ cum
proiectantele sunt asemenea generatoarelor cilindrului, sistemului de proiec\ie i se mai
spune cilindric.
Dac[ @n sistemul paralel de proiec\ie direc\ia ( ) A de proiectare formeaz[ cu
planul de proiec\ie [P] un unghi
O
90 = o , proiec\ia este oblic[ ]i atunci proiec\ia se
nume]te paralel[ oblic[.
#n sistemul paralel de proiec\ie sunt c`\iva invarian\i:
- raportul segmentelor unei linii drepte este egal cu raportul proiec\iilor lor;
- proiec\iile a dou[ drepte paralele sunt paralele @ntre ele;
- dou[ drepte concurente se proiecteaz[ tot dup[ dou[ drepte concurente.

1.8.3. Sistemul de proiec\ie dublu ortogonal ]i triplu ortogonal

Proiect`nd pe un singur plan de proiec\ie se realizeaz[ numai o coresponden\[
univoc[.
L
A
a
B
) (A
l
b
[P]
) D (
Pentru realizarea unei coresponden\e biunivoce, care s[ conduc[ la
determinarea punctelor din spa\iul tridimensional @n cazul @n care se cunosc proiec\iile
acestor puncte se introduce un al doilea plan de proiec\ie perpendicular pe primul. Cele
dou[ plane perpendiculare notate [H] ]i [V] formeaz[ diedrul de proiec\ie. Planul [H] se
nume]te plan orizontal de proiec\ie iar planul [V] plan vertical de proiec\ie.
Cele dou[ plane se intersecteaz[ dup[ dreapta xx' care se nume]te ax[ de
proiec\ie.
#n unele situa\ii rezult[ necesitatea unei a treia proiec\ii, pentru care se introduce
un al treilea plan de proiec\ie perpendicular pe planul orizontal [H] ]i pe cel vertical [V]
numit plan lateral sau plan de profil, notat de regul[ [L] sau [W].
Punctul de intersec\ie al celor trei plane constituie originea O, iar liniile de
intersec\ie, axele de proiec\ie Ox, Oy, Oz .
1.8.3.1. Reprezentarea punctului @n epur[

Utiliz`nd cele dou[ plane de proiec\ie perpendiculare, planul oriontal [H] ]i planul
vertical de proiec\ie [V], care se intersecteaz[ dup[ dreapta ( Ox), denumit[ ax[ de
proiec\ie sau linie de p[m`nt (fig.1. 25.a), un punct A din spa\iu se va proiecta @n a
(proiec\ia orizontal[ a punctului) pe [H] ]i @n a' (proiec\ia vertical[ a punctului) pe [V].
Distan\a de la punctul A la [H] se nume]te cot[ ]i se noteaz[ cu z, iar distan\a
de la punctul A la [V] se nume]te dep[rtare ]i se noteaz[ cu y. Rotind [H] @n sensul
acelor de ceasornic p`n[ la suprapunerea peste [V] se ob\ine epura (fig.1.25.b) care @n
proiec\iile a ]i a' se g[sesc pe aceea]i linie de ordine, perpendicular[ pe Ox.
Fig. 1.25.

Epura este reprezentarea plan[ conven\ional[ a reprezent[rilor spa\iale,
proiectate ortogonal pe planele de proiec\ie, utiliz`nd numai axele de proiec\ie. Astfel @n
a b
A
a
x
a
a

O
a
a

a
x
O
x
Dep[rtare
Cota
[H]
[V]
[H]
[V] Proiec\ie vertical[
Proiec\ie orizontal[
Dep[rtare
Cota
x
I II
III
IV
Abscisa
Abscisa
proiec\ie dublu ortogonal[, un punct A din spa\iu este definit @n epur[ de cele dou[
proiec\ii a ]i a' (fig. 2.1.b) iar dou[ proiec\ii a ]i a' aflate pe aceea]i linie de ordine
definesc un punct din spa\iu, A(a, a').
Perpendiculara pe axa de proiec\ie ce trece prin a
x
]i une]te cele dou[ proiec\ii
a ]i a' se nume]te linie de ordine.

1.8.3.2. Punctul @n diedre

Diedrul este spa\iul format @ntre dou[ plane care se intersecteaz[. #n cazul
proiec\iei ortogonale, planele [H] ]i [V] @mpart spa\iul @n patru diedre (fig. 1.26.) notate
cu I, II, III, IV iar axa de proiec\ie Ox @mparte planele de proiec\ie @n semiplane
[H
anterior
], [H
posterior
], [V
superior
], [V
inferior
].

Fig. 1.26.

1.8.3.3. Punctul @n triedre

Unghiul format de trei plane concurente se nume]te unghi triedru.
Spa\iile delimitate de cele trei plane de proiec\ie [H], [V] ]i [L] se numesc triedre.
Punctul A din spa\iu va avea ]i a treia proiec\ie a" (proiec\ia lateral[).
Distan\a de la punctul A la [L] se nume]te abscis[ ]i se noteaz[ cu x.
O
a
'
A
B b
'
b a
x
b
x
c c
x
a
C
d
x
c
'
d
'
d
x
D III
II
I
IV
Epura (fig. 1.27) se ob\ine prin rotirea planului [H] @n sensul acelor de ceasornic
]i rotirea planului lateral [L] @n sens invers acelor de ceasornic, p`n[ se suprapun peste
planul vertical [V]. Proiec\ia a" descrie @n aceast[ rota\ie un arc de cerc de raz[ egal[
cu dep[rtarea.
Spa\iul este @mp[r\it de [H], [V] ]i [L] @n 8 triedre .

Fig.1. 27.

1.8.4 Sistemul de proiec\ie axonometric

Pentru @n\elegerea mai u]oar[ a reprezent[rilor unor obiecte, mai ales @n cazul
cataloagelor ]i prospectelor de prezentare, se utilizeaz[ reprezentarea @n proiec\ie
axonometric[. Aceasta permite ca obiectul s[ apar[ @ntr-o singur[ proiec\ie cu toate
cele trei dimensiuni iar regulile de reprezentare sunt stabilite prin STAS 613-79.
Reprezentarea axonometric[ a unui obiect este proiec\ia paralel[ (ortogonal[
sau oblic[) a acestuia pe planul axonometric.
Planul axonometric este un plan @nclinat fa\[ de dreptele (liniile) de intersec\ie a
celor trei plane de proiec\ie ortogonal[ (@n care este situat obiectul) sau paralel cu unul
sau dou[ dintre acestea (figura 1.28).
Proiec\iile pe planul axonometric a dreptelor de intersec\ie a celor trei plane de
proiec\ie ortogonal[ se numesc axe axonometrice iar intersec\ia lor originea axelor
axonometrice.
Raportul dintre m[rimea proiec\iei pe planul axonometric a unui segment de pe
una din dreptele de intersec\ie a celor trei plane de proiec\ie ortogonal[ (sau de pe o
dreapt[ paralel[ cu acestea) ]i m[rimea segmentului care se proiecteaz[ reprezint[
coeficientul de deformare corespunz[tor axei respective.

O
O
x
z
y
x
y
y
1
z
A
a
a’
a
a'
a”
a”
a
x
a
y
a
z
a
y1
Fig.1.28

Reprezent[rile axonometrice se clasific[ :
a) –dup[ direc\ia de proiec\ie :
-reprezent[ri @n proiec\ie ortogonal[ ;
-reprezent[ri @n proiec\ie oblic[ paralel[ .
b) –dup[ pozi\ia planului axonometric :
-reprezent[ri izometrice la care coeficientul de deformare este acela]i pe
cele trei axe ;
- reprezent[ri dimetrice la care coeficientul de deformare este acela]i
pentru dou[ din cele trei axe ;
- reprezent[ri trimetrice la care coeficientul de deformare este diferit
pentru fiecare din cele trei axe.
Pozi\ia axelor axonometrice ]i valorilecoeficien\ilor de deformare sunt :
- pentru reprezentarea izometric[ @n proiec\ie ortogonal[ figura 1.29 ;
1
2
0
°
120°
1
2
0
°
x
y
z
O
1
:
1
1
:
1
1
:
1
Fig.1.29

- pentru reprezentarea dimetric[ @n proiec\ie ortogonal[ figura 1.30 ;
1
2
0
°
120°
1
2
0
°
x
y
z
O
1
:
1
1
:
1
1
:
1
Fig.2.30.

- pentru reprezentarea dimetric[ frontal[ @n proiec\ie oblic[ paralel[
figura 1.31.

x
y
z
O
1
:
2
1:1
1
:
1
1
3
5
°
1
3
5
°
9
0
°
Fig.1.31.

CAPITOLUL 2

REGULI GENERALE DE REPREZENTARE ÎN DESENUL
TEHNIC
2.1 SISTEME DE REPREZENTARE

Reprezentarea unui obiect pe un plan de proiec\ie se face prin metoda
proiec\iilor.
A proiecta un obiect oarecare pe un plan @nseamn[ a duce prin punctele lui
caracteristice linii, iar la intersec\ia acestora cu planul se vor determina proiec\iile
acestor puncte care unite @n ordinea lor fireasc[ vor determina imaginea obiectului pe
acel plan.
Planul pe care se face proiec\ia se nume]te plan de proiec\ie.
Liniile care unesc punctele din spa\iu cu proiec\iile lor se numesc proiectante.
Sistemele de proiec\ie utilizate @n tehnic[ sunt:
-proiec\ia central[, polar[ sau conic[ (cu centru de proiec\ie definit) ;
-proiec\ie paralel[ sau cilindric[ (cu centrul de proiec\ie situat la infinit) ;
-proiec\ie axonometric[.
Proiec\ia paralel[ poate fi:
-paralel[ oblic[;
-paralel[ dreapt[ sau ortogonal[.
La baza desenului tehnic st[ dubla proiec\ie ortogonal[ ( sistemul MONGE)
axat[ pe faptul c[ orice punct din spa\iu este definit prin proiec\iile lui cilindrice ]i
ortogonale pe dou[ plane de proiec\ie dintre care unul vertical ( planul principal de
proiec\ie) ]i unul orizontal.
Reprezentarea tuturor proiec\iilor ob\inute @ntr-un singur plan rezultat prin
rabaterea celorlalte plane de proiec\ie (H-orizontal, L- lateral) @n planul V-vertical
constituie epura.
Pentru reprezentarea proiec\iilor unui punct @n epur[ se definesc coordonatele
punctului:
-abscisa (x);
-dep[rtarea (y);
-cota (z).

2.2. REPREZENTAREA VEDERILOR
Vederea, conform STAS 105-87, este reprezentarea în proiec\ie ortogonal[ pe
un plan a unei piese nesec\ionate. Cuprinde conturul aparent al piesei reprezentate,
format din conturul fiec[rei forme geometrice simple, precum ]i muchiile ]i liniile de
intersec\ie vizibile din direc\ia de proiectare.
2.2.1. CLASIFICAREA VEDERILOR

1) Dup[ direc\ia de proiec\ie:
a) vedere obi]nuit[ - este vederea ob\inut[ dup[ una din direc\iile de proiec\ie
conform STAS 614-76 sau ISO 128-92 ]i dispus[ conform acestuia (cubul de proiec\ie -
metoda european[ E sau metoda american[ A- figura 2.1., 2.2.). Obiectul este
considerat situat @n interiorul unui cub iar proiec\iile laterale se reprezint[, pentru
metoda european[ vederea din st`nga se reprezint[ @n dreapta, cea din dreapta @n
st`nga. Pentru metoda american[ vederea se reprezint[ @n aceea]i parte de unde este
privit[ piesa. Nu se noteaz[ (figura 2.3.a.).
A
B
F
D
E
C
Fig.2.1.

Fig.2.2.
b) vedere particular[ (înclinat[) – este vederea ob\inut[ dupa alt[ direc\ie de
proiec\ie decât conform STAS 614-76 sau dup[ direc\iile de proiec\ie conform STAS
614-76 , dar dispus[ în alt[ pozi\ie. Acest tip de vedere se noteaz[ (figura 2.3.b, c, d).
A
A
A
A
Fig.2.3.

2) Dup[ propor\ia în care se face reprezentarea obiectului:
a) vedere complet[ - în proiec\ia respectiv[ obiectul este reprezentat în
întregime în vedere (figura 2.3.a).
b) vedere par\ial[ - în proiec\ia respectiv[ numai o parte a obiectului este
reprezentat[, limitat[ prin linie de ruptur[.
c) vedere local[ - în vederea respectiv[ numai un element simetric al obiectului
este reprezentat în vedere, f[r[ linii de ruptur[ (figura 2.4., 2.5., 2.6.).
La reprezentarea vederilor locale nu trebuie s[ existe riscul de ambiguitate.
Vederile locale se reprezint[ totdeauna utilizând metoda de proiec\ie A, conform
STAS 614-76, indiferent de metoda de proiec\ie utilizat[ pe desen.

Fig.2.4

a
b c d
Fig.2.5
Fig.2.6
La reprezentarea vederilor trebuie s[ se \in[ seama de urm[toarele reguli:
- Vederea principal[ este situat[ totdeauna pe planul vertical de proiec\ie ]i
con\ine cele mai multe detalii ale obiectului ;
- Liniile de contur vizibile ]i muchiile de intersec\ie vizibile se reprezint[ cu linie
continu[ groas[.
- Muchiile fictive, dac[ sunt necesare pentru claritatea desenului ]i dac[ nu se
confund[ cu linii de contur, se reprezint[ cu linie continu[ sub\ire care nu trebuie s[
ating[ liniile de contur, muchiile reale de intersec\ie sau alte muchii fictive (figura 2.7.).
Fig.2.7.
Muchia fictiv[ este intersec\ia dintre dou[ suprafe\e neperpendiculare racordate
printr-o rotunjire (figura 2.8.).
muchie fictiv[
T
T
1
2
muchie fictiv[=muchie contur
T
1
T
2
Fig.2.8.

De regul[ muchiile fictive corespunz[toare unor racord[ri foarte fine nu se
reprezint[ (figura 2.9.).
Fig.2.9.

Dac[ o linie de contur sau alt[ muchie fictiv[ trece printr-o muchie fictiv[,
aceast[ trecere se reprezint[ printr-o întrerupere de 1...2 mm (figura 2.7.).
Dac[ prin proiec\ia unei suprafe\e înclinate rezult[ dou[ muchii fictive
concentrice sau paralele foarte apropiate, se reprezint[ numai una dintre cele dou[
muchii, ]i anume cea corespuz[toare grosimii mai mici a piesei (figura 2.10., 2.11.).

Fig.2.10. Fig.2.11.
Înclinarea sau conicitatea foarte mic[ a unor suprafe\e poate fi marit[
conven\ional, pentru a fi posibil[ reprezentarea ei (figura 2.11.).
Liniile de contur ]i muchiile de intersec\ie acoperite vederii se reprezint[ cu linie
întrerupt[ sub\ire sau groas[, îns[ numai dac[ sunt necesare pentru în\elegerea formei
obiectului reprezentat (figura 2.12.).
Fig.2.12.

Forma plan[ a unei suprafe\e (fe\ele laterale ale paralelipipedelor ]i trunchiurilor
de piramid[, por\iunile de cilindri te]ite plan ]i având forma de patrulater) poate fi
indicat[, f[r[ proiec\ii suplimentare, prin reprezentarea cu linie continu[ sub\ire a
diagonalelor acestei suprafe\e (figura 2.13.,2.14.).

Fig.2.13. Fig.2.14.

Suprafe\ele cu stria\ii se reprezint[ simplificat ,cu linie continu[ sub\ire numai pe
o mic[ por\iune a suprafe\ei respective, reprezentat[ în vedere. Se indic[ prin pas ]i
unghiul profilului (figura 2.15., 2.16.).

Striat @ncruci]at 0.6x90° STAS 4704-74 Striat drept 0.6 STAS 4704-74
Fig.2.15. Fig.2.16.
Obiectele transparente se reprezint[ în vedere ]i în sec\iune ca ]i cum ar fi
opace.
2.3 REPREZENTAREA SEC|IUNILOR

Sec\iunea - reprezentarea în proiec\ie ortogonal[ pe un plan a obiectului dup[
intersectarea acestuia cu o suprafa\[ fictiv[ de sec\ionare ]i îndep[rtarea imaginar[ a
p[r\ii obiectului aflat[ între ochiul observatorului ]i suprafa\a respectiv[.

Fig.2.17.
#n scopul reprezent[rii obiectului într-un num[r minim de proiec\ii, rezult[
necesitatea de a alege suprafe\ele de sec\ionare cele mai potrivite, pentru ca
intersectarea s[ se fac[ pe locurile care redau clar cele mai multe detalii ale formei
interioare a acestuia.
2.3.1. CLASIFICAREA SEC|IUNILOR
1) Dup[ modul de reprezentare:
a) sec\iune propriu-zis[, dac[ se reprezint[ numai figura rezultat[ prin
intersectarea obiectului cu suprafa\a de sec\ionare (figura 2.18.b.).

A
A
B
B
A-A
a b c
Fig.2.18.

b) sec\iune cu vedere, dac[ se reprezint[ atât sec\iunea propriu-zis[ cât
]i, în vedere, partea obiectului aflat[ în spatele suprafe\ei de sec\ionare
(figura 2.18.c).
2) Dup[ pozi\ia suprafe\ei de sec\ionare fa\[ de planul orizontal de proiec\ie:
a) sec\iune orizontal[ - suprafa\a de sec\ionare este paralel[ cu planul
orizontal de proiec\ie (figura 2.19.b).
b) sec\iune vertical[ - suprafa\a de sec\ionare este perpendicular[ pe
planul orizontal de proiec\ie (figura 2.19.a).
c) sec\iune particular[ (înclinat[) - suprafa\a de sec\ionare are o pozi\ie
oarecare fa\[ de planul orizontal de proiec\ie (figura 2.19.c).
C
C
B
B
Fig.2.19.
Sec\iunile orizontale, verticale sau particulare pot fi:
- longitudinale, dac[ suprafa\a de sec\ionare con\ine sau este paralel[ cu axa
principal[ a obiectului.
- transversale, dac[ suprafa\a de sec\ionare este perpendicular[ pe axa
principal[ a obiectului.
În sec\iune longitudinal[, niturile, piuli\ele, ]tifturile, ]uruburile, arborii, osiile,
penele, bielele, mânerele, tijele, spi\ele ro\ilor, etc. se reprezint[ nesec\ionate ]i ca
urmare nu se ha]ureaz[. Configura\ia lor interioar[ poate fi reprezentat[ printr-o
sec\iune par\ial[.
Aripile, nervurile ]i tablele se reprezint[ sec\ionat numai în cazul sec\iunilor
transversale prin ele.
3) Dup[ forma suprafe\ei de sec\ionare:
a) sec\iune plan[ - dac[ suprafa\a de sec\ionare este un plan (figura
2.19.a, 2.19.b, 2.19.c).
b) sec\iune frânt[ - dac[ suprafa\a de sec\ionare este format[ din dou[
sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90
o
(figura 2.17.a).
c) sec\iune în trepte - dac[ suprafa\a de sec\ionare este format[ din
dou[ sau mai multe plane paralele (figura 2.17.b).
d) sec\iune cilindric[ - dac[ suprafa\a de sec\ionare este cilindric[, iar
sectiunea este desf[]urata pe unul din planele de proiec\ie (figura 2.20.).
A-A
A
A
Fig. 2.20.
Notarea sec\iunii este urmat[ de semnul conventional care are
înal\imea
egal[ cu înal\imea nominal[ de înscriere a literelor.
Pozitia semnului este aceea]i indiferent de sensul de desf[]urare.
Sec\iunile frânte se proiecteaz[ pe un plan de proiec\ie orizontal, vertical sau
lateral dup[ cum suprafa\a de sec\ionare cuprinde plane orizontale, verticale sau
laterale.
Por\iunea rezultat[ prin sec\ionarea obiectului cu partea înclinat[ a suprafe\ei de
sec\ionare se reprezint[ rab[tut[ pe un plan paralel cu planul de proiec\ie, cu excep\ia
cazurilor în care partea înclinat[ este cuprins[ între dou[ plane paralele (orizontale,
verticale, laterale), când por\iunea respectiv[ se reprezint[ f[r[ a se rabate (figura
2.21.).

A
A
A-A
Fig. 2.21.
În cazul sec\iunilor în trepte, elementele sec\ionate se reprezint[ într-un singur
plan, f[r[ ca prin aceasta suprafa\a de sec\ionare s[ fie desf[]urat[ (figura 2.19.b).
4) Dup[ propor\ia în care se face sec\ionarea obiectului:
a) sec\iune complet[ - dac[ în proiec\ia respectiv[ obiectul este
reprezentat în întregime în sec\iune.
b) sec\iune par\ial[ - dac[ în proiec\ia respectiv[ numai o parte a
obiectului este reprezentat[ în sec\iune, separat[ de restul obiectului
printr-o linie de ruptur[.
c) jum[tate vedere-jum[tate sec\iune, dac[ în proiec\ia respectiv[ un
obiect simetric este reprezentat jum[tate în vedere ]i jum[tate în sec\iune,
separate între ele prin axa de simetrie de-a lungul c[reia a fost sec\ionat
obiectul.
În cazul reprezent[ri jum[tate vedere-jum[tate sec\iune, în proiec\ia pe planul
orizontal vederea se reprezint[ deasupra axei obiectului, iar în proiec\ia pe planul
vertical sau lateral, în stânga axei.
Fig. 2.22.

5) Sec\iunile propriu-zise, dup[ pozi\ia lor pe desen fa\[ de proiec\ia obiectului a
c[rui sec\iune o reprezint[, pot fi:
a) sec\iune obisnuit[ - dac[ sec\iunea se reprezint[ în afara conturului
proiec\iei ]i este dispus[ conform STAS 614-76.
b) sec\iune suprapus[ - dac[ sec\iunea se reprezint[ peste vederea
propriu-zis[. Se reprezint[ cu linie continu[ sub\ire (figura 2.23., 2.24.,
2.25.)
.
Fig.2.23.

Fig.2.24. Fig.2.25.
c) sec\iune deplasat[ - dac[ sec\iunea se reprezint[ deplasat[ de-a
lungul traseului de sec\ionare, în afara conturului obiectului (figura 2.26., 2.27.)
sau se reprezint[ în alt[ pozi\ie (figura 2.19.c).

Fig.2.26. Fig.2.27.
d) sec\iune intercalat[ - dac[ sec\iunea se reprezint[ în intervalul de
ruptur[ dintre cele dou[ par\i ale aceleia]i vederi a obiectului (figura
2.28.).

Fig.2.28.
Sec\iunile suprapuse, deplasate sau intercalate se reprezint[ func\ie de pozi\ia
traseului de sec\ionare, în proiec\ie din stânga ]i de sus.
Nu se admite reprezentarea rotit[ a unor astfel de sec\iuni.
2.3.2 REPREZENTAREA RUPTURILOR
Ruptura este îndep[rtarea unei p[r\i dintr-un obiect printr-o suprafa\[ de ruptur[
în scopul:
- reprezent[rii unor vederi sau sec\iuni par\iale;
- reducerii spa\iului ocupat de reprezentarea pe desen, f[r[ s[ fie afectat[ claritatea ]i
precizia acesteia.
Linia de ruptur[ reprezint[ urma suprafe\ei de ruptur[ pe planul de proiec\ie. Se
execut[ cu linie continu[ sub\ire cu forma ondulat[ pentru rupturi în piese de orice
form[ ]i de orice material, în zig-zag pentru desene realizate automat.
Linia de ruptur[ nu trebuie s[ coincid[ cu o muchie sau cu o linie de contur a
obiectului sau s[ fie trasat[ în continuarea acestora (figura 2.29.).
Fig. 2.29.
Dac[ ruptura se face de-a lungul axei obiectului, linia de ruptur[ nu se traseaz[,
ea fiind reprezentat[ prin linia de axa respectiv[.
2.4. REGULI DE REPREZENTARE }I NOTARE A
TRASEULUI DE SEC|IONARE
Traseul de sec\ionare reprezint[ urma suprafe\ei de sec\ionare pe planul de
proiec\ie.
Se reprezint[ cu linie punct sub\ire având la capetele traseului ]i în locurile de
schimbare a direc\iei, segmente de dreapt[ trasate cu linie continu[ groas[ care nu
trebuie s[ intersecteze liniile de contur (linie punct mixt[).
Traseul de sec\ionare nu se reprezint[ în cazul sec\iunilor suprapuse (figura
2.21), iar în cazul sec\iunilor suprapuse simetrice (figura 2.23., 2.24.), intercalate (figura
2.28.) sau deplasate de-a lungul traseului de sec\ionare (figura 2.26., 2.27.) cât ]i al
reprezent[rilor jum[tate vedere-jum[tate sec\iune (figura 2.22.), traseul de sec\ionare
este reprezentat de axa sec\iunii, respectiv de axa de simetrie a obiectului.
Direc\ia de proiec\ie se reprezint[:
a) în cazul vederilor, printr-o s[geat[ perpendicular[ pe suprafa\a ce se
proiecteaz[ ]i având sensul orientat spre aceasta.
b) în cazul sec\iunilor, prin câte o sageat[ perpendicular[ pe segmentul
de cap[t al traseului de sec\ionare ]i sprijinit[ pe acesta, astfel încât
segmentul de cap[t s[ dep[]easc[ cu 2..3 mm vârful s[ge\ii (figura 2.19.a,
2.19.b, 2.18.a, 2.20, 2.21.).
Direc\iile de proiec\ie se indic[ pentru:
a) vederi particulare, indiferent de pozi\ia în care se dispun pe desen.
b) sec\iuni, în afara celor suprapuse, intercalate, deplasate, jum[tate
vedere-jum[tate sec\iune.
c) proiec\ii ale aceluia]i obiect, reprezentate în mod exceptional pe alt[
plan][ decât a proiec\iei fa\[ de care sunt definite.
Fiecare direc\ie de proiec\ie ]i proiec\ia corespunz[toare se noteaz[ cu aceea]i
liter[, diferit[ de literele cu care sunt notate celelalte proiec\ii de pe acela]i desen.
Literele utilizate sunt litere majuscule ale alfabetului latin, având dimensiunea
nominal[ de 1,5..2 ori dimensiunea nominal[ a scrierii folosit[ pentru cotarea desenului.
Literele se scriu paralel cu baza formatului, atât deasupra sau lâng[ linia s[ge\ii
care indic[ direc\ia de proiec\ie, cât ]i deasupra proiec\iei corespunzatoare.
Fa\[ de linia s[ge\ii considerat[ drept linie de cot[, literele se înscriu în pozi\ie
reglementar[ pentru înscrierea cotelor.
Fiecare traseu distinct de sec\ionare se noteaz[ de-a lungul sau cu o aceea]i
liter[, care pentru usurin\a urm[ririi traseului, poate fi repetat[ ]i în locurile de
schimbare a direc\iei.
Dac[ prin mai multe trasee de sec\ionare rezult[ sec\iuni de form[ identic[,
aceste trasee se noteaz[ cu o aceea]i liter[, iar sec\iunea corespunz[toare se
reprezint[ o singur[ dat[ (figura 2.30.).

A
A
B
B
C
C
A-A
B-B
C-C
Fig. 2.30.

Conturul por\iunilor sec\ionate ale obiectului se reprezint[ cu linie continu[
groas[, cu excep\ia conturului sec\iunilor suprapuse, care se reprezint[ cu linie
continu[ sub\ire.
Conturul sau muchiile obiectului aflate în fa\a suprafe\ei de sec\ionare se
reprezint[ cu linie-doua puncte sub\ire, îns[ numai dac[ reprezentarea lor este
necesar[ pentru în\elegerea formei obiectului ]i numai dac[ nu sunt posibile confuzii
(figura 2.31.a).
În astfel de situa\ii se prefer[ îns[ reprezentarea printr-o sec\iune par\ial[ (figura
2.31.b).
În cazul unor sec\iuni propriu-zise printr-un alezaj sau printr-o adâncitur[
cilindric[, conic[ sau sferic[, muchiile ]i te]iturile alezajului sau adânciturile aflate în
spatele suprafe\ei de sec\ionare se reprezint[ în vedere (figura 2.20.).
Fig.2.31.a Fig.2.31.b

La sec\iunile cu vedere, p[r\ile vizibile ale obiectului aflate în spatele suprafe\ei
de sec\ionare se reprezint[ în vedere. Se admite s[ nu se reprezinte toate liniile de
contur vizibile aflate în spatele suprafe\ei de sec\ionare, numai dac[ prin eliminarea
acestora desenul câ]tig[ în claritate, f[r[ s[ fie afectat[ precizia acestuia.
Suprafe\ele rezultate prin sec\ionare se ha]ureaz[ (STAS 104-80). Ha]urarea se
execut[ cu linii continue sub\iri, paralele, înclinate la 45
o
fa\[ de una din liniile de contur
sau fa\[ de una din liniile de ax[ ale obiectului reprezentat sau dac[ nu este posibil
astfel, fa\[ de chenarul desenului.
Dac[ înclinarea ha]urilor ar coincide cu cea a liniei de ax[, ha]urile se execut[
înclinate la 30
o
sau 60
o
fa\[ de acestea.
Ha]urile se execut[ orientate fie spre dreapta, fie spre stânga, dar în acela]i
sens pentru toate sec\iunile care se refer[ la acela]i obiect, reprezentat[ pe aceea]i
plan][ ]i, de regul[, în acela]i sens, în cazul reprezent[rii pe mai multe plan]e
componente ale aceluia]i desen.
Distan\a între dou[ ha]uri se alege în func\ie de m[rimea suprafe\ei ha]urate ]i
de necesitatea diferen\ierii sec\iunilor a dou[ sau mai multe elemente componente
al[turate dintr-un ansamblu. Se recomand[ ca aceast[ distan\[ s[ fie de minim 1 mm.
Ea trebuie s[ fie aceea]i pentru toate sec\iunile care se refer[ la un acela]i obiect ]i
sunt reprezentate la aceea]i scar[.
Sec\iunea în trepte poate fi eviden\iat[, dac[ desenul nu pierde din claritate, prin
decalarea ha]urilor unele fa\[ de altele, la fiecare schimbare a suprafe\ei de sec\ionare.
Sec\iunile obiectelor a c[ror la\ime pe desen nu depa]e]te 2 mm pot fi înnegrite
complet, lasând o fant[ de minim 1 mm (figura 2.32.).
Ha]urile se întrerup în dreptul unei cote.

Fig.2.32.

Func\ie de natura materialului tipurile de ha]uri utilizate sunt exemplificate @n
tabelul 2.1.

Tab.2.1.
Metale,
aliaje
Sticl[ ]i alte
materiale
transparente
Materiale
nemetalice
Zid[rie de
c[r[mid[
refractar[
Lemn @n sec\iune
transversal[
Lichid
Lemn @n sec\iune
@n lungul fibrei
Beton
Bobine,
@nf[]ur[ri
electrice
P[m`nt
2.5 REGULI PENTRU ÎNTOCMIREA DESENULUI DE RELEVEU
Desenul unei piese este reprezentarea grafic[ în proiec\ie ortogonal[ a tuturor
formelor geometrice componente ]i în num[rul de proiec\ii corespunz[toare astfel încât
piesa s[ fie clar ]i complet determinat[.
Dup[ modul de concepere ]i realizare a desenului unei piese poate fi:
a) - desen de proiect sau de documenta\ie tehnic[, care exprim[
transpunerea grafic[ a concep\iei proiectantului.
b) - desen de releveu, care reprezint[ transpunerea grafic[ dup[ model, prin
reproiectare.
În ambele cazuri se execut[ mai întâi schi\a - un desen executat cu mâna liber[
la dimensiuni mic]orate sau m[rite într-o aproxima\ie vizual[ dup[ care se întocme]te
desenul de studiu ]i de execu\ie la scar[.
Realizarea schi\ei unei piese comport[ dou[ etape:

a) etapa de observa\ii ]i studii care cuprinde:

1- identificarea piesei;
2- studiul tehnologic al piesei;
3- studiul formelor geometrice ale piesei
- principal[,
- func\ional[,
- tehnologice;
4- stabilirea pozi\iei de reprezentare;
5- stabilirea num[rului necesar de proiec\ii;
b) etapa de realizare grafic[ a schi\ei:

1 - alegerea formatului ]i stabilirea spa\iului pentru proiec\ii;
2 - trasarea axelor de simetrie (cu linie punct sub\ire);
3 - trasarea conturului exterior cu linie sub\ire;
4 - trasarea conturului interior al piesei considerând piesa imaginar
sec\ionat[;
5 - completarea cu date a dimensiunilor (cotarea);
6 - trasarea semnelor de rugozitate;
7 - înscrierea abaterilor de forma ]i pozi\ie;
8 - ha]urarea p[r\ilor sec\ionate;
9 - îngro]area liniilor de contur cu linie continu[ groas[ ]i marcarea
traseelor
de sec\ionare;
10 - completarea indicatorului cu toate datele;
2.6 DESENUL LA SCAR{
Desenul la scar[ este un desen executat (dupa schi\[) cu ajutorul
instrumentelor de desen \inând seama de o anumit[ scara de reprezentare.
Se execut[ pe hârtie alb[, apoi se trage în tu] pe hârtie de calc, urmând
multiplicarea pe hârtie de ozalid.
Desenul la scar[ trebuie:
- s[ fie exact, s[ respecte cotele înscrise pe schi\[;
- s[ fie executat în timp relativ scurt;
- s[ se reprezinte curat si estetic;
- inscrip\iile ]i nota\iile f[cute s[ fie conform STAS-ului.
Fazele întocmirii desenului la scar[:
- alegere sc[rii de reprezentare: SR EN ISO 5455-97 (STAS 2-82);
- determinarea formatului;
- reprezentarea ]i cotarea piesei;
- inscrip\ionarea desenului;
- verificarea.
Trasarea în tu] a desenului la scar[ se face dup[ recomand[rile:
- se alege grosimea liniei de trasaj (0,18….2,0);
- se traseaz[ liniile de ax[;
- se traseaz[ arcele de cerc ]i liniile curbe începând cu raza mare;
- se traseaz[ orizontalele de sus în jos;
- se traseaz[ verticalele de la stânga la dreapta;
- se traseaz[ liniile înclinate;
- se completeaz[ racord[rile;
- se traseaz[ liniile ajut[toare ]i de cot[.

Clasificarea desenelor tehnice este stabilit[ de STAS 415-80 ]i SR ISO 10209/196 care define]te ]i terminologia obligatorie pentru categoriile de desene utilizate în diferite domenii dup[ cum urmeaz[ : a) Dup[ apartenen\a la domeniu: -desen industrial - se refer[ la reprezentarea obiectelor ]i concep\iilor tehnice privind structura, construc\ia, func\ionarea ]i realizarea obiectelor din domeniul construc\iilor de ma]ini, construc\iilor navale, aerospa\iale, electrotehnice ]i energetice, construc\iilor metalice etc. -desen de construc\ii - se refer[ la reprezentarea construc\iilor de cl[diri, a lucr[rilor de art[, a c[ilor de comunicare, a construc\iilor hidroenergetice etc. -desen de arhitectur[ - se refer[ la concep\ia func\ional[ ]i estetic[ a construc\iilor, la elementele decorative ]i de finisare etc. -desen de instala\ii - se refer[ la reprezentarea ansamblurilor sau elementelor de instala\ii pe unit[\i industriale etc. -desen cartografic (topografic, geodezic etc.) - se refer[ la reprezentarea regiunilor geografice sau a suprafe\elor de teren cu forme de relief, elemente fizice naturale, construc\ii, amenaj[ri existente etc. -desen de sistematizare (urbanistic) - se refer[ la reprezentarea concep\iilor de ansamblu în vederea amenaj[rii teritoriale, a centrelor populate, a unit[\ilor industriale ]i agricole etc. b) Dup[ modul de reprezentare: - desen în proiec\ie ortogonal[ - în care elementele ]i dimensiunile obiectului rezult[ din una din sau mai multe reprezent[ri ob\inute prin proiec\ii perpendiculare pe planele de proiec\ie. - desen în perspectiv[ - care red[ elementele ]i dimensiunile obiectului într-o singur[ reprezentare ce red[ imaginea spa\ial[ a obiectului respectiv, ob\inut[ prin proiec\ia în perspectiv[ sau axonometric[ pe planul de proiec\ie. c) Dup[ modul de întocmire: - schi\a - desen întocmit cu m`na liber[ respect`nd propor\iile dimensiunilor obiectului ]i forma @ntr-o aproximare vizual[. Con\ine toate elementele care s[ permit[ definirea clar[ a formei ]i dimensiunilor obiectului. - desenul la scar[ - desen întocmit cu ajutorul instrumentelor p[str`nd un raport constant (STAS SR ISO 5455-97) între dimensiunile obiectului ]i cele reprezentate. d) Dup[ gradul de detaliere a reprezent[rii: - desen de ansamblu – desenul care precizeaz[ toate piesele componente, pozi\ia lor, structura, func\ionarea. - desen de pies[ sau de element – desenul care reprezint[ toate detaliile geometrice ale piesei sau elementului în vederea determin[ri complete - desen de detaliu – desenul care permite determinarea mai clar[ a unei p[r\i dintr-un desen în vederea preciz[rii unor date suplimentare.

e) Dup[ destina\ie: - desen de studiu – desenul care serve]te ca baz[ pentru desenul definitiv. - desenul de execu\ie – desenul care serve]te la executarea obiectului reprezentat con\in`nd toate datele necesare în acest scop.

- desenul de montaj – desenul care precizeaz[ modul de asamblare sau amplasare a p[r\ilor componente. -desen de amplasare - desenul care precizeaz[ locul de amplasare. -desen de repara\ie (remaniere) - desenul care stabile]te modul de reparare recondi\ionare. -desen de prospect sau de catalog - desenul care serve]te la prezentarea ]i identificarea obiectului reprezentat. f) Dup[ con\inut: -desen de opera\ie - desenul care con\ine toate datele necesare execu\iei unei singure opera\ii tehnologice (turnare, forjare, strunjire, frezare etc.) -desen de gabarit - desenul care con\ine conturul obiectului ]i cotele maxime. -desen de releveu - desenul care este desenul întocmit dup[ un obiect existent. -schema - desenul care este un desen simplificat în care se utilizeaz[ semne conven\ionale ]i simboluri specifice. -epura - desenul care este desenul ce con\ine rezolvarea grafic[ a unor probleme. -graficul (diagrama, nomograma, cartograma) - desenul care este desenul ce con\ine varia\ia unor m[rimi func\ie de alte m[rimi. g) Dup[ valoarea ca document: -desene originale - care sunt documente de baz[ cu semn[turi legale în original. -duplicate - care care sunt identice cu originalul ]i pot \ine locul originalelor dup[ legalizare. -copii - care sunt desene reproduse prin diferite metode de multiplicare dup[ original sau duplicat.

1.4.

LINII UTILIZATE IN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL

Reprezentarea obiectelor se realizeaz[ printr-un ansamblu de tipuri de linii fiecare linie av`nd o specifica\ie bine definit[. Liniile utilizate @n desenul tehnic industrial sunt cuprinse în STAS 103-84 (ISO 128-82) ]i clasificate func\ie de grosime ]i form[. a) Dup[ grosime liniile sunt groase ]i sub\iri. Linia groas[ se alege @n func\ie de dimensiunile ]i complexitatea desenului pentru o c`t mai bun[ lizibilitate. Grosimea liniei se noteaz[ cu b ]i se alege din urm[torul ]ir de valori: 0,18; 0,25; 0,35; 0,50; 0,70; 1,0; 1,4; 2,0. Linia sub\ire are grosimea de aproximativ b/3. Tipurile de linii sunt prezentate @n tabelul 1.1.]i au urm[toarele semnifica\ii: - linie continu[ groas[ - tip A - cu grosimea b utilizat[ la reprezentarea de contururi, muchii reale vizibile, sec\iuni intercalate, v`rful filetului, chenarul formatului etc. -linie continu[ sub\ire - tip B - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea de muchii fictive, linii de cot[, linii ajut[toare, linii de indica\ie, ha]uri, rupturi, conturul sec\iunilor suprapuse, linia de fund a filetului etc. Tab.1.1. Reprezentare

Nr. Crt. 1. 2.

Denumirea tipului de linie Linie continu[ groas[ Linie continu[ sub\ire

Simbol

B

3. 4. 5. 6. 7. 8.

Linie continu[ sub\ire ondulat[ Linie continu[ sub\ire @n zig-zag Linie @ntrerupt[ sub\ire Linie @ntrerupt[ groas[ Linie punct sub\ire Linie punct mixt[

C D E F G H

9. 10.

Linie punct groas[ Linie dou[ puncte sub\ire

I J

-linie continu[ sub\ire ondulat[ - tip C - cu grosimea b/3 utilizat[ pentru reprezentarea rupturilor în materiale de orice fel. -linia continu[ sub\ire în zig-zag - tip D -cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea rupturilor executate cu aparate automate. -linia întrerupt[ sub\ire - tip E - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea contururilor acoperite ]i a muchiilor acoperite. -linia întrerupt[ groas[ - tip F - cu grosimea b utilizat[ tot la reprezentarea contururilor ]i muchiilor acoperite. -linia punct sub\ire - tip G - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea liniilor de ax[, suprafe\elor de rostogolire a ro\ilor din\ate. -linia punct mixt[ - tip H - cu grosimea b, b/3 utilizat[ la indicarea traseelor de sec\ionare. -linia punct groas[ - tip J - cu grosimea b utilizat[ la reprezentarea liniilor ]i suprafe\elor cu prescrip\ii speciale. -linia dou[ puncte sub\ire - tip K - cu grosimea b/3 utilizat[ la reprezentarea conturului pieselor învecinate, pozi\ii intermediare ]i extreme de mi]care a pieselor mobile.

1.5. SCRIEREA STANDARDIZAT{
#nscrisurile pe desenele tehnice trebuie s[ asigure citirea rapid[, unitar[ ]i corect[. Pentru aceasta scrierea se face conform SR ISO 3098-95 (STAS 186-86), înclinat sau drept cu în[l\imea h aleas[ dintre valorile 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10; 14; 20 ]i valorile ob\inute din acestea prin înmul\ire cu 10. Func\ie de grosimea literelor (notat[ cu u) exist[ dou[ tipuri de scriere: -scriere de tip B sau normal[ cu grosimea u=h/10. -scriere de tip A sau îngustat[ cu grosimea u=h/14. Scrierea înclinat[ se face la 75o spre dreapta fa\[ de linia de baz[ a r`ndului dup[ cum este ar[tat mai jos @n figura 1.1.

Pentru scrierea normal[ @nclinat[ ]i dreapt[ reprezentarea este exemplificat[ @n figurile 1.etc.2 ]i 1.Scriere normal[ Scriere @ngustat[ Fig.g.f.W) 6u. . -în[l\imea literelor mari si a cifrelor 10u (tip B) 14u (tip A). -în[l\imea literelor mici:b. între dou[ cifre al[turate ale unui num[r 2u. 7u(tip B) 10u(tip A).1 Elementele caracteristice sunt: -Grosimea liniei de trasare 1u.1.3. -Distan\a dintre dou[ litere al[turate ale unui cuvânt.d. -Distan\a între dou[ cuvinte al[turate sau numere al[turate 6u. -L[\imea unei litere (f[r[ M. -Distan\a minim[ între dou[ rânduri (între liniile de baz[) 14u (tip B) 20u (tip A).

celelalte sc[ri utilizate cu caractere mai mici ( ( 5:1 ) . SC{RI NUMERICE Scara unui desen reprezint[ raportul dintre dimensiunile liniare m[surate pe desen ]i dimensiunile reale ale obiectului reprezentat. 5 :1 .6. Fig. Sc[rile de reprezentare se aleg conform SR EN ISO 5455-97 care @nlocuie]te STAS 2-82.2. Pe desene sc[rile se @nscriu @n c[su\a din indicator atunci c`nd toate proiec\iile obiectului reprezentat sunt la aceea]i scar[ (1 :1 .3 1.Fig.1.1.1 :2 etc) iar atunci c`nd exist[ proiec\ii la sc[ri diferite sau detalii se trce scara proiec\iilor principala ]i @n parantez[ 1:1 ).

5:1.de mic]orare 1:2. .repere de orientare. Desenele tehnice din toate domeniile tehnice se reprezint[ pe plan]e de desen preimprimate sau nu pe formate specifice care sunt standardizate prin SR ISO 5457-94 av`ndu-se @n vedere satisfacerea cerin\elor at`t tradi\ionale de multiplicare ]i folosire c`t ]i mijloacele actuale de micrografiere ]i modelare automat[. 1:2500. Se mai utilizeaz[ 1:2. FORMATE Formatul reprezint[ suportul material pe care se realizeaz[ desenul.de m[rime naturala 1:1.de m[rire 2:1. Spa\iul delimitat prin conturul pentru decuparea copiei este dat de dimensiunile a x b. Pentru executarea desenelor se alege un format av`nd cele mai mici dimensiuni care s[ permit[ o claritate ]i precizie corespunz[toare.unghi de decupare. . 1:15 la reprezentarea construc\iilor metalice. 10:1 sau multipli de 10.Sc[rile sunt: . Prevederile de mai sus se aplic[ desenelor originale precum ]i reproducerilor.4. Formatele se aleg din seriile preferen\iale prezentate @n tabele urm[toare. .5 pentru cazuri speciale de folosire mai complet[ a spa\iului de reprezentare. Fig. 1. .7. 1:5.margini ]i chenar. 1:10 sau multipli de 10. .pozi\ia ]i dimensiunile indicatorului. standardul precizeaz[ regulile ]i elementele grafice referitoare la: . 1. navale ]i 1:250. Formate seria A Dimensiuni a xb [mm] 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297 x 420 210 x 297 Format A0 A1 A2 A3 A4 . . . 1:25000 pentru planuri de h[r\i. Referitor la formate.sistem de coordonate.repere de centrare. .grada\ia metric[ de referin\[.

Indicator .1. Fig.Format A3 x 3 A3 x 4 A4 x 3 A4 x 4 A4 x 5 Formate alungite speciale Dimensiuni a x b [mm] 420 x 891 420 x 1189 297 x 630 297 x 841 297 x 1051 Pentru formatele mai alungite se folose]te unul din formatele ob\inute prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A ]i cu lungimea egal[ cu un multiplu al dimensiunii mici a formatului de baz[ ales.5 2.este prezentat @n subcapitolul urm[tor. Margini ]i chenar care cuprind: . Formate alungite excep\ionale Dimensiuni a x b Format [mm] A0 x 2 1189 x 1682 A0 x 3 1189 x 2523 A1 x 3 841 x 1783 A1 x 4 841 x 2378 A2 x 3 594 x 1261 A2 x 4 594 x 1682 A2 x 5 594 x 2102 A3 x 5 420 x 1486 A3 x 6 420 x 1783 A3 x 7 420 x 2080 A4 x 6 297 x 1261 A4 x 7 297 x 1471 A4 x 8 297 x 1682 A4 x 9 297 x 1892 Formatul prezint[ urm[toarele elemente grafice: 1.

1. @n sensul de citire a acestuia. .5 mm.7.zona neutr[ . Reperele de orientare . . 4. Fig..6 Se execut[ la extremit[\ile celor dou[ axe de simetrie ale plan]ei finite ]i trebuie reprezentate prin linii continue.5 mm. Se recomand[ ca aceast[ zon[ s[ aib[ o l[\ime minim[ de 20 mm pentru formatele A0 ]i A1 ]i o l[\ime minim[ de 10 mm pentru formatele A2.1. care @ncep de la marginile formatului finit ]i dep[]esc cu aproximativ 5 mm chenarul care delimiteaz[ c`mpul desenului ]i prezint[ o toleran\[ de 0.f`]ia de @ndosariere prev[zut[ pentru executarea perfora\iilor care trebuie s[ aib[ l[\imea minim[ de 20 mm ( incluz`nd ]i zona neutr[ ) ]i s[ fie situat[ pe latura plan]ei din st`nga indicatorului. Reperele de centrare . 3.pentru u]urin\a pozi\ion[rii desenului la multiplicare sau micrografiere se figureaz[ patru repere de centrare pe toate formatele din prima sau a doua op\iune.8 .delimiteaz[ c`mpul desenului ]i trebuie executat cu linie continu[.cuprins[ @ntre marginile formatului finit ]i chenarul care delimiteaz[ c`mpul desenului ]i trebuie prev[zut[ pentru toate formatele. cu grosimea minim[ de 0. A3 ]i A4 pentru a permite men\inerea suportului @n timpul reproducerii. Fig.1.5 mm.chenarul . Fig.care pot fi executate @n vederea preciz[rii pozi\ie plan]ei de desen. cu grosimea de minimum 0.

Diviziunile sistemului se noteaz[ cu litere majuscule pe una din axe ]i cu cifre arabe pe cealalt[ ax[ consider`ndu-se ca origine col\ul opus indicatorului. are l[\imea maxim[ de 5 mm ]i se execut[ cu linie continu[ cu grosimea minim[ de 0. 5. unul pe dimensiunea mic[. Unghiul de decupare . Sistemul de coordonate . BB.10 Num[rul diviziunilor sistemului trebuie s[ fie divizibil cu doi. amplasat[ @n zona neutr[. se alege @n func\ie de complexitatea desenului ]i se recomand[ ca lungimea unei diviziuni s[ fie cuprins[ @ntre 25 ]i 75 mm. Notarea se repet[ pe latura opus[ iar literele ]i cifrele se scriu cu caractere drepte.se prevede pe toate desenele. Liniile utilizate pentru identificarea coordonatelor trebuie s[ aib[ grosimea minim[ de 0. Fig. la o distan\[ minim[ de 5 mm de la marginile plan]ei finite. l`ng[ chenar.1.Constau @n s[ge\i amplasate pe chenar. cel[lalt pe dimensiunea mare ]i coincid cu reperele de centrare astfel @nc`t unul din reperele de orientare s[ fie dirijat c[tre desenator. Fig.9 Este dispus[ de preferin\[ simetric fa\[ de un reper de centrare.1.) @n diviziunile suplimentare.11 . este numerotat[ av`nd lungimea minim[ de 100 mm ]i divizat[ @n centimetri. etc.se prevede @n scopul facilit[rii opera\iei de decupare ]i se amplaseaz[ @n cele patru col\uri ale formatului finit. lipit[ de chenar. a modific[rilor. conform ISO 3098/1 ]i plasate @n zona neutr[. Dac[ num[rul diviziunilor notate cu litere este mai mare dec`t num[rul literelor alfabetului se continu[ notarea cu dou[ litere majuscule (AA. Acestea pot fi reprezentate prin triunghiuri dreptunghiulare isoscele cu laturile unghiului drept cu dimensiunea de aproximativ 10 mm. a complet[rilor. Grada\ia metric[ de referin\[ .1. etc.5 mm. 7. 6.este recomandat pentru toate formatele @n vederea u]urin\ei localiz[rii pe desen a detaliilor. Fig.5 mm.

1. electric. zona de identificare a indicatorului trebuie situat[ @n col\ul superior dreapta al c`mpului desenului ]i dispus[ astfel ca datele s[ poat[ fi citite din dreapta desenului.1. Formatele desenelor trebuie prev[zute cu indicatoare care se pozi\ioneaz[ @n c`mpul desenului astfel @nc`t zona de identificare a indicatorului s[ fie situat[ @n col\ul inferior dreapta al c`mpului desenului at`t pentru plan]e tip X (fig. . informa\iile necesare trebuie grupate @n mai multe zone : .13). Pentru a se realiza o dispunere uniform[. #n aceste cazuri. .1.8 INDICATOARE Indicatorul este o entitate grafic[ format[ din unul sau mai multe dreptunghiuri al[turate @n care sunt prezentate informa\ii specifice @n scopul de a u]ura schimbul de documenta\ie ]i de a asigura coeren\a acesteia. @n general. 1. Fig. din unul sau mai multe dreptunghiuri al[turate.1.1.12 Fig.de preferin\[.14 Fig.Unghiurile pot fi reprezentate simplificat prin linii scurte cu grosimea de 2 mm executate @n fiecare col\. Fig.13 Sensul de citire al indicatorului trebuie s[ fie.15 Indicatorul trebuie alc[tuit.una sau mai multe zone de informa\ii suplimentare.14) ]i a celor tip Y @n lungime (fig. c`t ]i pentru plan]e tip Y (fig.zona de identificare (este cea mai important[).1. construc\ii) datele referitoare la indicator sunt prev[zute @n standardul SR ISO 7200-94. Pentru toate domeniile tehnice (mecanic. cel al desenului.15). Acestea pot fi subdivizate @n rubrici @n care sunt prezentate informa\iile specifice. Pentru economisirea plan]elor de desen preimprimate se admite utilizarea plan]elor tip X @n l[\ime (fig.12).1.1.

metoda de indicare a st[rii suprafe\ei. @n sensul de citire a acestuia (fig.alte informa\ii de ordin administrativ. cu numere succesive pe fiecare plan][.1. #n plus.16 Aceste dreptunghiuri pot fi completate cu date care s[ ofere indica\ii convenabile.Zona de identificare a indicatorului trebuie s[ aib[ lungimea maxim[ de 170 mm. . .scara principal[ a desenului.informa\ii tehnice. .1. Informa\iile indicative sunt necesare pentru evitarea erorilor de interpretare a metodei de reprezentare folosite @n cazul desenului respectiv. dac[ este o alt[ unitate dec`t milimetrul.orice alt standard din acest domeniu. .17 ]i 1. . de exemplu: "Plan]a nr. . n/p" unde n . Ele pot fi prezentate dup[ cum urmeaz[: . .formatul plan]ei de desen.informa\ii indicative. . num[rul total de plan]e trebuie indicat pe prima plan][. Informa\iile de ordin administrativ sunt dependente de metodele folosite pentru utilizarea desenului. cu excep\ia primei.metoda de indicare a toleran\elor geometrice. (c) numele proprietarului legal al desenului.informa\ii de ordin administrativ.unitatea de m[sur[ pentru exprimarea dimensiunilor liniare.1.16) ]i s[ con\in[ urm[toarele informa\ii de baz[: (a) num[rul de inregistrare. se poate folosi un indicator prescurtat con\in`nd numai zona de identificare. Fig.num[rul total de plan]e.valorile toleran\elor generale care se aplic[ dac[ nu sunt indicate toleran\e individuale. p . Informa\iile tehnice care se refer[ la metodele ]i conven\iile speciale pentru desenele de execu\ie pot fi prezentate dup[ cum urmeaz[: . . #n fig.data primei edi\ii a desenului. Informa\iile suplimentare se @nscriu @n zone speciale ]i sunt urm[toarele: . (b) denumirea desenului.num[rul plan]ei.18 sunt prezentate variante a reglement[rilor standardului SR ISO 7200-94 cu men\ion[rile corespunz[toare privind dimensiunile ]i completarea c`mpurilor respective cu date.simbolul care indic[ metoda de proiectare.indicele aferent unei revizuiri. . Desenele cu mai multe plan]e identificate prin acela]i num[r al desenului trebuie numerotate. Aceste informa\ii sunt: . . Pentru toate plan]ele.

(7) Numele ]i semn[tura persoanelor care respectiv au: Proiectat. Verificat. Cu toate acestea. A3.Facultatea de Mecanic[. (6).etc.18 este cel adoptat de c[tre MICM.specializarea. (15). A2. BOL|. fiecare agent economic are libertatea de a-]i realiza propriul indicator pe baza principiilor generale convenite pe plan interna\ional. Aceast[ variat[ @ncearc[ s[ stabileasc[ un indicator unic pentru to\i agen\ii economici din cadrul unit[\ilor subordonate MICM. (16). Contr. (4) Numele proprietarului legal al desenului UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA (5). (14) Unitatea dimensional[ @n cazul @n care difer[ de milimetru.Fig.num[rul plan]ei. (8) Simbolul sistemului de proiec\ie A sau E (9) Data: anul/luna/ziua (10) Materialul din care se execut[ piesa OL42 STAS 500/2-80 (11) Masa net[ @n kilograme (12) Scara de reprezentare (dac[ este cazul) (13) Formatul A4. (3) Denumirea ansamblului din care face parte ROBINET CU VENTIL RV29 (29 reprezint[ num[rul de inventar al ansamblului). 02 . TCM . .1. Indicatorul din fig. (17) Condi\ii tehnice de execu\ie ]i tratamente termice.STAS ]i Aprobat.1.17 (1) Num[rul desenului M TCM 08 02 M . Desenat. etc. }URUB. (2) Denumirea piesei desenate GHIDAJ. 08 .num[rul din condic[ atribuit studentului.

Liniile care unesc punctele din spa\iu cu proiec\iile lor se numesc proiectante.1. Proiec\ia unui corp geometric pe un plan de proiec\ie @nseamn[ proiectarea pe acel plan a unui num[r suficient de puncte caracteristice ale corpului geometric.1.19.Fig.18 Un exemplu de completare a indicatorului @n varianta propus[ de c[tre cadrele didactice de la Facultatea de Mecanic[ din Craiova este prezentat @n fig.1. SISTEME DE PROIEC|IE Construc\ia reprezent[rilor grafice se bazeaz[ pe metoda proiec\iilor. polar[ sau conic[. Pentru a proiecta un punct oarecare pe un plan de proiec\ie trebuie s[ @l @ncadr[m @ntr-un sistem de referin\[ numit sistem de proiec\ie. . Fig.proiec\ia central[. Sistemele de proiec\ie utilizate @n tehnic[ sunt: . Planul pe care se face proiec\ia se nume]te plan de proiec\ie.8.19 1.

Ansamblul plan de proiec\ie [P] ]i centru de proiec\ie S formeaz[ un sistem de proiec\ie.).20. .21. }tiind cum se proiecteaz[ un punct.paralel[ dreapt[ sau ortogonal[.proiec\ia paralel[ sau cilindric[. denumit proiec\ia punctului A din spa\iu (fig. 1. SC I [P] = c m B C S A a [P] c b M Fig. exterior planului [P].1.proiec\ia axonometric[. Punctului A din spa\iul tridimensional @i corespunde @n spa\iul bidimensional (planul [P]) un punct a (proiec\ia lui A) la intersec\ia proiectantei SA cu planul de proiec\ie [P]. Sistemul central de proiec\ie Fie @n spa\iul tridimensional un plan oarecare [P] numit plan de proiec\ie ]i un punct S numit centru de proiec\ie. Se consider[ @n acest sistem un punct oarecare A.) A B [P] a e b d f g c E D F G C S . #n acela]i mod se ob\ine proiectanta oric[rui punct. 1.. c[reia @i va corespunde o proiec\ie format[ din proiec\iile mul\imii punctelor necesare pentru determinarea formei ei (fig. nesituat @n planul [P]. denumit[ proiectant[ intersecteaz[ planul [P] @n punctul a. Dreapta SA .1. . 1. Proiec\ia paralel[ poate fi: .20.8.paralel[ oblic[. SB I [P ] = b . se poate proiecta orice figur[ geometric[ din spa\iu.

numai proiec\ia pe un plan nu determin[ punctul @n spa\iu. Dac[ se cunosc punctele din spa\iu.22. . sistemul de proiec\ie se nume]te central ]i dup[ cum proiectantele sunt asemenea generatoarelor unui con. denumit centru de proiec\ie. 1. acesteia @i corespund o infinitate de puncte @n spa\iu. 90O [P] b c a a b c B A A B C ( ) C Fig. iar la intersec\ia cu [P] se ob\ine un singur punct. Deci. acestora le corespund puncte unice din planul de proiec\ie deoarece prin centrul de proiec\ie S ]i punctul corespunz[tor se poate duce o dreapt[ ]i numai una. acesta se mai nume]te ]i sistem conic.21.1. #n schimb pentru o proiec\ie a punctului pe planul de proiec\ie. 1. @n raport de pozi\ia reciproc[ a centrului de proiec\ie. #n sistemul central de proiec\ie o figur[ plan[ se proiecteaz[ deformat pe planul de proiec\ie.22). Deoarece toate proiectantele sunt concurente @n punctul S. a planului de proiec\ie ]i a figurii de proiectat (fig. situate pe proiectanta respectiv[. #n sistemul central de proiec\ie se realizeaz[ o coresponden\[ univoc[ @ntre mul\imea punctelor din spa\iul tridimensional ]i mul\imea corespunz[toare din spa\iul bidimensional.Fig.

@n acest caz trebuie specificat[ direc\ia Planul de proiec\ie [P] ]i direc\ia proiec\ie.1. Dac[ @n sistemul paralel de proiec\ie direc\ia O () planul de proiec\ie [P] un unghi = 90 . proiec\ia este oblic[ ]i atunci proiec\ia se nume]te paralel[ oblic[.raportul segmentelor unei linii drepte este egal cu raportul proiec\iilor lor.2. . Proiec\iile a.8. Aa I P = a #ntocmai ca la sistemul central de proiec\ie ]i @n sistemul paralel de proiec\ie cu un singur plan se realizeaz[ numai o coresponden\[ univoc[: . atunci proiectantele devin paralele. Sistemul de proiec\ie dublu ortogonal ]i triplu ortogonal Proiect`nd pe un singur plan de proiec\ie se realizeaz[ numai o coresponden\[ univoc[.fiec[rui punct din planul de proiec\ie @i corespunde mul\imea de puncte din spa\iu situate pe aceea]i proiectant[.proiec\iile a dou[ drepte paralele sunt paralele @ntre ele.8.fiec[rui punct din spa\iu @i corespunde pe planul de proiec\ie o proiec\ie unic[. ( ) de proiectare formeaz[ cu . #n sistemul paralel de proiec\ie sunt c`\iva invarian\i: . .23.23. B ]i C cu planul de proiec\ie [P] (fig. .b ]i c se g[sesc la intersec\iile proiectantelor paralele cu direc\ia () ( ) duse prin punctele A. Dac[ ortogonal[. sistemului de proiec\ie i se mai spune cilindric. 1. proiec\ia se nume]te paralel[ Fie un plan de proiec\ie [P].3.).dou[ drepte concurente se proiecteaz[ tot dup[ dou[ drepte concurente. Deoarece proiectantele duse prin punctele din spa\iu sunt paralele ]i @n acela]i Aa ( ) [ ] sistemul de proiec\ie se nume]te paralel ]i dup[ cum timp paralele cu direc\ia proiectantele sunt asemenea generatoarelor cilindrului. 1. Sistemul paralel de proiec\ie Dac[ centru de proiec\ie S este considerat la infinit. ]i o direc\ie dat[ ( = 90 ) ]i punctele A. () () ( ) de proiectare. O dat[ alc[tuiesc sistemul paralel de este perpendicular[ pe [P]. .B ]i C din spa\iu. ( ) A a l b L B [P] ( D) Fig. 1.

1.25. Oz . perpendicular[ pe Ox .b) care @n proiec\iile a ]i a' se g[sesc pe aceea]i linie de ordine. Reprezentarea punctului @n epur[ Utiliz`nd cele dou[ plane de proiec\ie perpendiculare. care s[ conduc[ la determinarea punctelor din spa\iul tridimensional @n cazul @n care se cunosc proiec\iile acestor puncte se introduce un al doilea plan de proiec\ie perpendicular pe primul. Punctul de intersec\ie al celor trei plane constituie originea O. axele de proiec\ie Ox . 1. Oy . Rotind [H] @n sensul acelor de ceasornic p`n[ la suprapunerea peste [V] se ob\ine epura (fig. Distan\a de la punctul A la [H] se nume]te cot[ ]i se noteaz[ cu z.3. Cele dou[ plane perpendiculare notate [H] ]i [V] formeaz[ diedrul de proiec\ie. un punct A din spa\iu se va proiecta @n a (proiec\ia orizontal[ a punctului) pe [H] ]i @n a' (proiec\ia vertical[ a punctului) pe [V].8. proiectate ortogonal pe planele de proiec\ie. notat de regul[ [L] sau [W].1. care se intersecteaz[ dup[ dreapta ( Ox ). iar distan\a de la punctul A la [V] se nume]te dep[rtare ]i se noteaz[ cu y. 1.a). utiliz`nd numai axele de proiec\ie. Planul [H] se nume]te plan orizontal de proiec\ie iar planul [V] plan vertical de proiec\ie.Pentru realizarea unei coresponden\e biunivoce. 25.25. denumit[ ax[ de proiec\ie sau linie de p[m`nt (fig. Epura este reprezentarea plan[ conven\ional[ a reprezent[rilor spa\iale. iar liniile de intersec\ie. #n unele situa\ii rezult[ necesitatea unei a treia proiec\ii. planul oriontal [H] ]i planul vertical de proiec\ie [V]. pentru care se introduce un al treilea plan de proiec\ie perpendicular pe planul orizontal [H] ]i pe cel vertical [V] numit plan lateral sau plan de profil.1. [V] II a’ Dep[rtare A I [V] a’ Proiec\ie vertical[ Cota Abscisa ax a [H] [H] Cota x ax O Abscisa O Dep[rtare Proiec\ie orizontal[ a x III a IV b Fig. Cele dou[ plane se intersecteaz[ dup[ dreapta xx' care se nume]te ax[ de proiec\ie. Astfel @n .

26. II. Spa\iile delimitate de cele trei plane de proiec\ie [H]. 1. planele [H] ]i [V] @mpart spa\iul @n patru diedre (fig. Distan\a de la punctul A la [L] se nume]te abscis[ ]i se noteaz[ cu x. 1. [V] ]i [L] se numesc triedre. Perpendiculara pe axa de proiec\ie ce trece prin ax ]i une]te cele dou[ proiec\ii a ]i a' se nume]te linie de ordine. .8.) notate cu I.26. III. A(a. IV iar axa de proiec\ie Ox @mparte planele de proiec\ie @n semiplane [Hanterior].2.1. 1. un punct A din spa\iu este definit @n epur[ de cele dou[ proiec\ii a ]i a' (fig.b) iar dou[ proiec\ii a ]i a' aflate pe aceea]i linie de ordine definesc un punct din spa\iu. Punctul A din spa\iu va avea ]i a treia proiec\ie a" (proiec\ia lateral[).3. Punctul @n triedre Unghiul format de trei plane concurente se nume]te unghi triedru. [Vsuperior]. 2. #n cazul proiec\iei ortogonale. 1. a').proiec\ie dublu ortogonal[. Punctul @n diedre Diedrul este spa\iul format @ntre dou[ plane care se intersecteaz[. I II B b' O bx c dx cx d a a' A b ax x C III d' c' D IV Fig.3. [Hposterior]. [Vinferior].3.8.

4 Sistemul de proiec\ie axonometric Pentru @n\elegerea mai u]oar[ a reprezent[rilor unor obiecte. 1. Proiec\iile pe planul axonometric a dreptelor de intersec\ie a celor trei plane de proiec\ie ortogonal[ se numesc axe axonometrice iar intersec\ia lor originea axelor axonometrice. 1. mai ales @n cazul cataloagelor ]i prospectelor de prezentare. [V] ]i [L] @n 8 triedre . se utilizeaz[ reprezentarea @n proiec\ie axonometric[.Epura (fig. z a” z a” a’ O a' A y x az ax O ay1 y1 a ay x a y Fig. Raportul dintre m[rimea proiec\iei pe planul axonometric a unui segment de pe una din dreptele de intersec\ie a celor trei plane de proiec\ie ortogonal[ (sau de pe o dreapt[ paralel[ cu acestea) ]i m[rimea segmentului care se proiecteaz[ reprezint[ coeficientul de deformare corespunz[tor axei respective.8. p`n[ se suprapun peste planul vertical [V]. .27) se ob\ine prin rotirea planului [H] @n sensul acelor de ceasornic ]i rotirea planului lateral [L] @n sens invers acelor de ceasornic. Aceasta permite ca obiectul s[ apar[ @ntr-o singur[ proiec\ie cu toate cele trei dimensiuni iar regulile de reprezentare sunt stabilite prin STAS 613-79. Proiec\ia a" descrie @n aceast[ rota\ie un arc de cerc de raz[ egal[ cu dep[rtarea. Spa\iul este @mp[r\it de [H]. 27. Planul axonometric este un plan @nclinat fa\[ de dreptele (liniile) de intersec\ie a celor trei plane de proiec\ie ortogonal[ (@n care este situat obiectul) sau paralel cu unul sau dou[ dintre acestea (figura 1. Reprezentarea axonometric[ a unui obiect este proiec\ia paralel[ (ortogonal[ sau oblic[) a acestuia pe planul axonometric.1.28).

Fig.28 Reprezent[rile axonometrice se clasific[ : a) –dup[ direc\ia de proiec\ie : -reprezent[ri @n proiec\ie ortogonal[ .pentru reprezentarea izometric[ @n proiec\ie ortogonal[ figura 1.reprezent[ri trimetrice la care coeficientul de deformare este diferit pentru fiecare din cele trei axe.29 . -reprezent[ri @n proiec\ie oblic[ paralel[ . b) –dup[ pozi\ia planului axonometric : -reprezent[ri izometrice la care coeficientul de deformare este acela]i pe cele trei axe . Pozi\ia axelor axonometrice ]i valorilecoeficien\ilor de deformare sunt : . .1. . .reprezent[ri dimetrice la care coeficientul de deformare este acela]i pentru dou[ din cele trei axe .

30.2. pentru reprezentarea dimetric[ frontal[ @n proiec\ie oblic[ paralel[ figura 1.31.29 pentru reprezentarea dimetric[ @n proiec\ie ortogonal[ figura 1.1.z 0° 12 12 0° 1:1 O 1: 1 1:1 x 120° y Fig.31.1. z 90 ° 135 ° 1:1 O 1:1 1: 2 y ° 135 x Fig. z 0° 12 12 0° 1:1 O 1:1 1: 1 x 120° y Fig.30 . CAPITOLUL 2 .

). Pentru reprezentarea proiec\iilor unui punct @n epur[ se definesc coordonatele punctului: -abscisa (x).1.1 SISTEME DE REPREZENTARE Reprezentarea unui obiect pe un plan de proiec\ie se face prin metoda proiec\iilor..a. La baza desenului tehnic st[ dubla proiec\ie ortogonal[ ( sistemul MONGE) axat[ pe faptul c[ orice punct din spa\iu este definit prin proiec\iile lui cilindrice ]i ortogonale pe dou[ plane de proiec\ie dintre care unul vertical ( planul principal de proiec\ie) ]i unul orizontal. Nu se noteaz[ (figura 2. precum ]i muchiile ]i liniile de intersec\ie vizibile din direc\ia de proiectare. conform STAS 105-87. iar la intersec\ia acestora cu planul se vor determina proiec\iile acestor puncte care unite @n ordinea lor fireasc[ vor determina imaginea obiectului pe acel plan. L. Reprezentarea tuturor proiec\iilor ob\inute @ntr-un singur plan rezultat prin rabaterea celorlalte plane de proiec\ie (H-orizontal. 2. Liniile care unesc punctele din spa\iu cu proiec\iile lor se numesc proiectante. Planul pe care se face proiec\ia se nume]te plan de proiec\ie.1. Proiec\ia paralel[ poate fi: -paralel[ oblic[.este vederea ob\inut[ dup[ una din direc\iile de proiec\ie conform STAS 614-76 sau ISO 128-92 ]i dispus[ conform acestuia (cubul de proiec\ie metoda european[ E sau metoda american[ A.figura 2. 2.lateral) @n planul V-vertical constituie epura. CLASIFICAREA VEDERILOR C 1) Dup[ direc\ia de proiec\ie: a) vedere obi]nuit[ . B 2. este reprezentarea în proiec\ie ortogonal[ pe un plan a unei piese nesec\ionate. polar[ sau conic[ (cu centru de proiec\ie definit) . REPREZENTAREA VEDERILOR Vederea. Sistemele de proiec\ie utilizate @n tehnic[ sunt: -proiec\ia central[. -proiec\ie paralel[ sau cilindric[ (cu centrul de proiec\ie situat la infinit) . pentru metoda european[ vederea din st`nga se reprezint[ @n dreapta. Pentru metoda american[ vederea se reprezint[ @n aceea]i parte de unde este privit[ piesa.2.2. -proiec\ie axonometric[. -paralel[ dreapt[ sau ortogonal[. F D A E . Cuprinde conturul aparent al piesei reprezentate.REGULI GENERALE DE REPREZENTARE ÎN DESENUL TEHNIC 2.2. format din conturul fiec[rei forme geometrice simple. -cota (z). cea din dreapta @n st`nga.). Obiectul este considerat situat @n interiorul unui cub iar proiec\iile laterale se reprezint[.3. A proiecta un obiect oarecare pe un plan @nseamn[ a duce prin punctele lui caracteristice linii. -dep[rtarea (y).

Fig.3.2. Acest tip de vedere se noteaz[ (figura 2. b) vedere particular[ (înclinat[) – este vederea ob\inut[ dupa alt[ direc\ie de proiec\ie decât conform STAS 614-76 sau dup[ direc\iile de proiec\ie conform STAS 614-76 . c.2.b. Fig. dar dispus[ în alt[ pozi\ie.1.2. . d).

2) Dup[ propor\ia în care se face reprezentarea obiectului: a) vedere complet[ . limitat[ prin linie de ruptur[. f[r[ linii de ruptur[ (figura 2.6. b) vedere par\ial[ .în vederea respectiv[ numai un element simetric al obiectului este reprezentat în vedere. Fig.3. indiferent de metoda de proiec\ie utilizat[ pe desen.3. 2. c) vedere local[ .în proiec\ia respectiv[ numai o parte a obiectului este reprezentat[..).a). La reprezentarea vederilor locale nu trebuie s[ existe riscul de ambiguitate.în proiec\ia respectiv[ obiectul este reprezentat în întregime în vedere (figura 2.5. 2. conform STAS 614-76..2.4 .4. Vederile locale se reprezint[ totdeauna utilizând metoda de proiec\ie A.2.A A A b c A d a Fig.

2.Fig.5 Fig.2.6 .

Vederea principal[ este situat[ totdeauna pe planul vertical de proiec\ie ]i con\ine cele mai multe detalii ale obiectului . . .Muchiile fictive.).La reprezentarea vederilor trebuie s[ se \in[ seama de urm[toarele reguli: .Liniile de contur vizibile ]i muchiile de intersec\ie vizibile se reprezint[ cu linie continu[ groas[. dac[ sunt necesare pentru claritatea desenului ]i dac[ nu se confund[ cu linii de contur. muchiile reale de intersec\ie sau alte muchii fictive (figura 2. .7. se reprezint[ cu linie continu[ sub\ire care nu trebuie s[ ating[ liniile de contur.

.

2.9.).. 2.2 mm (figura 2. Dac[ o linie de contur sau alt[ muchie fictiv[ trece printr-o muchie fictiv[.8.10... Fig. De regul[ muchiile fictive corespunz[toare unor racord[ri foarte fine nu se reprezint[ (figura 2.7. aceast[ trecere se reprezint[ printr-o întrerupere de 1.11. T1 T2 T1 T2 muchie fictiv[ muchie fictiv[=muchie contur Fig.2. . Muchia fictiv[ este intersec\ia dintre dou[ suprafe\e neperpendiculare racordate printr-o rotunjire (figura 2.2.). Dac[ prin proiec\ia unei suprafe\e înclinate rezult[ dou[ muchii fictive concentrice sau paralele foarte apropiate.9.8. ]i anume cea corespuz[toare grosimii mai mici a piesei (figura 2. se reprezint[ numai una dintre cele dou[ muchii.7.).Fig.).

2.6 STAS 4704-74 Striat @ncruci]at 0.Fig.14.2. Se indic[ prin pas ]i unghiul profilului (figura 2.6x90° STAS 4704-74 . Înclinarea sau conicitatea foarte mic[ a unor suprafe\e poate fi marit[ conven\ional.2..cu linie continu[ sub\ire numai pe o mic[ por\iune a suprafe\ei respective. Fig.11.2.12.10. Fig.12.).2. 2.11. reprezentat[ în vedere.13.16.). îns[ numai dac[ sunt necesare pentru în\elegerea formei obiectului reprezentat (figura 2. Liniile de contur ]i muchiile de intersec\ie acoperite vederii se reprezint[ cu linie întrerupt[ sub\ire sau groas[.). por\iunile de cilindri te]ite plan ]i având forma de patrulater) poate fi indicat[. pentru a fi posibil[ reprezentarea ei (figura 2. prin reprezentarea cu linie continu[ sub\ire a diagonalelor acestei suprafe\e (figura 2. Forma plan[ a unei suprafe\e (fe\ele laterale ale paralelipipedelor ]i trunchiurilor de piramid[. Suprafe\ele cu stria\ii se reprezint[ simplificat .13. Fig.2.15.. Fig. f[r[ proiec\ii suplimentare. Striat drept 0.).14.

2.2.15. Fig.3 REPREZENTAREA SEC|IUNILOR Sec\iunea .16. . #n scopul reprezent[rii obiectului într-un num[r minim de proiec\ii. Obiectele transparente se reprezint[ în vedere ]i în sec\iune ca ]i cum ar fi opace. pentru ca intersectarea s[ se fac[ pe locurile care redau clar cele mai multe detalii ale formei interioare a acestuia.Fig. rezult[ necesitatea de a alege suprafe\ele de sec\ionare cele mai potrivite. Fig.17.2. 2.reprezentarea în proiec\ie ortogonal[ pe un plan a obiectului dup[ intersectarea acestuia cu o suprafa\[ fictiv[ de sec\ionare ]i îndep[rtarea imaginar[ a p[r\ii obiectului aflat[ între ochiul observatorului ]i suprafa\a respectiv[.

suprafa\a de sec\ionare are o pozi\ie oarecare fa\[ de planul orizontal de proiec\ie (figura 2.c).suprafa\a de sec\ionare este paralel[ cu planul orizontal de proiec\ie (figura 2. c b) sec\iune cu vedere.19. partea obiectului aflat[ în spatele suprafe\ei de sec\ionare (figura 2. CLASIFICAREA SEC|IUNILOR 1) Dup[ modul de reprezentare: a) sec\iune propriu-zis[.3.suprafa\a de sec\ionare este perpendicular[ pe planul orizontal de proiec\ie (figura 2. b) sec\iune vertical[ .a).19. . dac[ se reprezint[ atât sec\iunea propriu-zis[ cât ]i.18.). 2) Dup[ pozi\ia suprafe\ei de sec\ionare fa\[ de planul orizontal de proiec\ie: a) sec\iune orizontal[ . în vedere.19.18.1. dac[ se reprezint[ numai figura rezultat[ prin intersectarea obiectului cu suprafa\a de sec\ionare (figura 2.c).b).18. A B A-A A B a b Fig.2.2. c) sec\iune particular[ (înclinat[) .b.

C B C B Fig.19. .2.

]uruburile. dac[ suprafa\a de sec\ionare con\ine sau este paralel[ cu axa principal[ a obiectului. osiile. dac[ suprafa\a de sec\ionare este perpendicular[ pe axa principal[ a obiectului. etc. . bielele. piuli\ele. ]tifturile. În sec\iune longitudinal[. mânerele. tijele.transversale.longitudinale.Sec\iunile orizontale. penele. niturile. spi\ele ro\ilor. arborii. se reprezint[ nesec\ionate ]i ca . verticale sau particulare pot fi: .

dac[ suprafa\a de sec\ionare este un plan (figura 2.a).b). d) sec\iune cilindric[ .20.19. 2.c). nervurile ]i tablele se reprezint[ sec\ionat numai în cazul sec\iunilor transversale prin ele. .dac[ suprafa\a de sec\ionare este format[ din dou[ sau mai multe plane paralele (figura 2. 3) Dup[ forma suprafe\ei de sec\ionare: a) sec\iune plan[ . c) sec\iune în trepte .17.b. iar sectiunea este desf[]urata pe unul din planele de proiec\ie (figura 2.a.17.dac[ suprafa\a de sec\ionare este format[ din dou[ sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90o (figura 2.19. 2.19.dac[ suprafa\a de sec\ionare este cilindric[. Configura\ia lor interioar[ poate fi reprezentat[ printr-o sec\iune par\ial[.urmare nu se ha]ureaz[. Aripile.). b) sec\iune frânt[ .

A-A A A Fig.20. 2. .

A-A A A Fig. în proiec\ia pe planul orizontal vederea se reprezint[ deasupra axei obiectului. verticale sau laterale. b) sec\iune par\ial[ .dac[ în proiec\ia respectiv[ numai o parte a obiectului este reprezentat[ în sec\iune.21.). În cazul reprezent[ri jum[tate vedere-jum[tate sec\iune. printr-o c) jum[tate vedere-jum[tate sec\iune. cu excep\ia cazurilor în care partea înclinat[ este cuprins[ între dou[ plane paralele (orizontale. Por\iunea rezultat[ prin sec\ionarea obiectului cu partea înclinat[ a suprafe\ei de sec\ionare se reprezint[ rab[tut[ pe un plan paralel cu planul de proiec\ie. . verticale. vertical sau lateral dup[ cum suprafa\a de sec\ionare cuprinde plane orizontale. când por\iunea respectiv[ se reprezint[ f[r[ a se rabate (figura 2.Notarea sec\iunii este urmat[ de semnul conventional care are înal\imea egal[ cu înal\imea nominal[ de înscriere a literelor. elementele sec\ionate se reprezint[ într-un singur plan. dac[ în proiec\ia respectiv[ un obiect simetric este reprezentat jum[tate în vedere ]i jum[tate în sec\iune. separate între ele prin axa de simetrie de-a lungul c[reia a fost sec\ionat obiectul. iar în proiec\ia pe planul vertical sau lateral.dac[ în proiec\ia respectiv[ obiectul este reprezentat în întregime în sec\iune.21. laterale). 2. separat[ de restul obiectului linie de ruptur[.19. 4) Dup[ propor\ia în care se face sec\ionarea obiectului: a) sec\iune complet[ . f[r[ ca prin aceasta suprafa\a de sec\ionare s[ fie desf[]urat[ (figura 2. În cazul sec\iunilor în trepte.b). Sec\iunile frânte se proiecteaz[ pe un plan de proiec\ie orizontal. în stânga axei. Pozitia semnului este aceea]i indiferent de sensul de desf[]urare.

.

27.25. b) sec\iune suprapus[ . Fig. 2. în afara conturului obiectului (figura 2. 2..25.23.2.. 2.2. Se reprezint[ cu linie continu[ sub\ire (figura 2. Fig.2. pot fi: a) sec\iune obisnuit[ .26. . c) sec\iune deplasat[ .2.) .dac[ sec\iunea se reprezint[ în afara conturului proiec\iei ]i este dispus[ conform STAS 614-76.dac[ sec\iunea se reprezint[ deplasat[ de-a lungul traseului de sec\ionare.dac[ sec\iunea se reprezint[ peste vederea propriu-zis[.24.24. dup[ pozi\ia lor pe desen fa\[ de proiec\ia obiectului a c[rui sec\iune o reprezint[.23.2. Fig.19.c).Fig.27. 2.) sau se reprezint[ în alt[ pozi\ie (figura 2.22. Fig. 5) Sec\iunile propriu-zise.26.. Fig.

28. Linia de ruptur[ nu trebuie s[ coincid[ cu o muchie sau cu o linie de contur a obiectului sau s[ fie trasat[ în continuarea acestora (figura 2.29.2. Sec\iunile suprapuse. în zig-zag pentru desene realizate automat.reducerii spa\iului ocupat de reprezentarea pe desen. Linia de ruptur[ reprezint[ urma suprafe\ei de ruptur[ pe planul de proiec\ie. Se execut[ cu linie continu[ sub\ire cu forma ondulat[ pentru rupturi în piese de orice form[ ]i de orice material. .28.2 REPREZENTAREA RUPTURILOR Ruptura este îndep[rtarea unei p[r\i dintr-un obiect printr-o suprafa\[ de ruptur[ în scopul: .3. f[r[ s[ fie afectat[ claritatea ]i precizia acesteia. 2.reprezent[rii unor vederi sau sec\iuni par\iale. deplasate sau intercalate se reprezint[ func\ie de pozi\ia traseului de sec\ionare. Fig. .). Nu se admite reprezentarea rotit[ a unor astfel de sec\iuni.d) sec\iune intercalat[ .dac[ sec\iunea se reprezint[ în intervalul de ruptur[ dintre cele dou[ par\i ale aceleia]i vederi a obiectului (figura 2.). în proiec\ie din stânga ]i de sus.

26. linia de ruptur[ nu se traseaz[. ea fiind reprezentat[ prin linia de axa respectiv[. Dac[ ruptura se face de-a lungul axei obiectului. Direc\ia de proiec\ie se reprezint[: a) în cazul vederilor.24. respectiv de axa de simetrie a obiectului.).. iar în cazul sec\iunilor suprapuse simetrice (figura 2.. 2.28. REGULI DE REPREZENTARE }I NOTARE A TRASEULUI DE SEC|IONARE Traseul de sec\ionare reprezint[ urma suprafe\ei de sec\ionare pe planul de proiec\ie.29.Fig. Se reprezint[ cu linie punct sub\ire având la capetele traseului ]i în locurile de schimbare a direc\iei. printr-o s[geat[ perpendicular[ pe suprafa\a ce se proiecteaz[ ]i având sensul orientat spre aceasta. Traseul de sec\ionare nu se reprezint[ în cazul sec\iunilor suprapuse (figura 2.27. intercalate (figura 2.22.). 2. 2.23. traseul de sec\ionare este reprezentat de axa sec\iunii.) sau deplasate de-a lungul traseului de sec\ionare (figura 2.) cât ]i al reprezent[rilor jum[tate vedere-jum[tate sec\iune (figura 2.21).4. . segmente de dreapt[ trasate cu linie continu[ groas[ care nu trebuie s[ intersecteze liniile de contur (linie punct mixt[). 2.

21. .19.). poate fi repetat[ ]i în locurile de schimbare a direc\iei. prin câte o sageat[ perpendicular[ pe segmentul de cap[t al traseului de sec\ionare ]i sprijinit[ pe acesta. 2. 2.2 ori dimensiunea nominal[ a scrierii folosit[ pentru cotarea desenului.b. atât deasupra sau lâng[ linia s[ge\ii care indic[ direc\ia de proiec\ie. astfel încât segmentul de cap[t s[ dep[]easc[ cu 2. care pentru usurin\a urm[ririi traseului. b) sec\iuni. Fa\[ de linia s[ge\ii considerat[ drept linie de cot[.b) în cazul sec\iunilor. în afara celor suprapuse. având dimensiunea nominal[ de 1.. iar sec\iunea corespunz[toare se reprezint[ o singur[ dat[ (figura 2. cât ]i deasupra proiec\iei corespunzatoare. Fiecare direc\ie de proiec\ie ]i proiec\ia corespunz[toare se noteaz[ cu aceea]i liter[. intercalate.. indiferent de pozi\ia în care se dispun pe desen. literele se înscriu în pozi\ie reglementar[ pentru înscrierea cotelor.30. aceste trasee se noteaz[ cu o aceea]i liter[.a.5. Fiecare traseu distinct de sec\ionare se noteaz[ de-a lungul sau cu o aceea]i liter[. reprezentate în mod exceptional pe alt[ plan][ decât a proiec\iei fa\[ de care sunt definite. Direc\iile de proiec\ie se indic[ pentru: a) vederi particulare.18. deplasate.a. c) proiec\ii ale aceluia]i obiect. diferit[ de literele cu care sunt notate celelalte proiec\ii de pe acela]i desen. 2.19. Literele se scriu paralel cu baza formatului. 2.). Literele utilizate sunt litere majuscule ale alfabetului latin.20.3 mm vârful s[ge\ii (figura 2. jum[tate vedere-jum[tate sec\iune. Dac[ prin mai multe trasee de sec\ionare rezult[ sec\iuni de form[ identic[.

p[r\ile vizibile ale obiectului aflate în spatele suprafe\ei de sec\ionare se reprezint[ în vedere. cu excep\ia conturului sec\iunilor suprapuse. Ha]urarea se execut[ cu linii continue sub\iri.30.A B B-B C A-A C-C B A C Fig. paralele. în acela]i sens. Suprafe\ele rezultate prin sec\ionare se ha]ureaz[ (STAS 104-80). În astfel de situa\ii se prefer[ îns[ reprezentarea printr-o sec\iune par\ial[ (figura 2. Ha]urile se execut[ orientate fie spre dreapta. reprezentat[ pe aceea]i plan][ ]i. Dac[ înclinarea ha]urilor ar coincide cu cea a liniei de ax[. Conturul sau muchiile obiectului aflate în fa\a suprafe\ei de sec\ionare se reprezint[ cu linie-doua puncte sub\ire. Se admite s[ nu se reprezinte toate liniile de contur vizibile aflate în spatele suprafe\ei de sec\ionare.). de regul[.a Fig.b). numai dac[ prin eliminarea acestora desenul câ]tig[ în claritate.a). conic[ sau sferic[. care se reprezint[ cu linie continu[ sub\ire. fie spre stânga. .20.2. ha]urile se execut[ înclinate la 30o sau 60o fa\[ de acestea.2.31.31.b La sec\iunile cu vedere. înclinate la 45o fa\[ de una din liniile de contur sau fa\[ de una din liniile de ax[ ale obiectului reprezentat sau dac[ nu este posibil astfel.31.31. Conturul por\iunilor sec\ionate ale obiectului se reprezint[ cu linie continu[ groas[. 2. În cazul unor sec\iuni propriu-zise printr-un alezaj sau printr-o adâncitur[ cilindric[. fa\[ de chenarul desenului. f[r[ s[ fie afectat[ precizia acestuia. îns[ numai dac[ reprezentarea lor este necesar[ pentru în\elegerea formei obiectului ]i numai dac[ nu sunt posibile confuzii (figura 2. muchiile ]i te]iturile alezajului sau adânciturile aflate în spatele suprafe\ei de sec\ionare se reprezint[ în vedere (figura 2. în cazul reprezent[rii pe mai multe plan]e componente ale aceluia]i desen. dar în acela]i sens pentru toate sec\iunile care se refer[ la acela]i obiect. Fig.

Distan\a între dou[ ha]uri se alege în func\ie de m[rimea suprafe\ei ha]urate ]i de necesitatea diferen\ierii sec\iunilor a dou[ sau mai multe elemente componente al[turate dintr-un ansamblu. Fig. Sec\iunile obiectelor a c[ror la\ime pe desen nu depa]e]te 2 mm pot fi înnegrite complet.2. Sec\iunea în trepte poate fi eviden\iat[. Se recomand[ ca aceast[ distan\[ s[ fie de minim 1 mm. Ea trebuie s[ fie aceea]i pentru toate sec\iunile care se refer[ la un acela]i obiect ]i sunt reprezentate la aceea]i scar[.1. Func\ie de natura materialului tipurile de ha]uri utilizate sunt exemplificate @n tabelul 2.). Ha]urile se întrerup în dreptul unei cote.32. la fiecare schimbare a suprafe\ei de sec\ionare.1. prin decalarea ha]urilor unele fa\[ de altele.32. dac[ desenul nu pierde din claritate.2. . Tab. lasând o fant[ de minim 1 mm (figura 2.

stabilirea num[rului necesar de proiec\ii. 4. b) .stabilirea pozi\iei de reprezentare. 2.un desen executat cu mâna liber[ la dimensiuni mic]orate sau m[rite într-o aproxima\ie vizual[ dup[ care se întocme]te desenul de studiu ]i de execu\ie la scar[.func\ional[.5 REGULI PENTRU ÎNTOCMIREA DESENULUI DE RELEVEU Desenul unei piese este reprezentarea grafic[ în proiec\ie ortogonal[ a tuturor formelor geometrice componente ]i în num[rul de proiec\ii corespunz[toare astfel încât piesa s[ fie clar ]i complet determinat[.tehnologice.studiul tehnologic al piesei. . Realizarea schi\ei unei piese comport[ dou[ etape: a) etapa de observa\ii ]i studii care cuprinde: 1.desen de releveu.desen de proiect sau de documenta\ie tehnic[. . . care exprim[ transpunerea grafic[ a concep\iei proiectantului. 5. @nf[]ur[ri electrice Sticl[ ]i alte materiale transparente Zid[rie de c[r[mid[ refractar[ Lichid Beton P[m`nt 2.principal[. Dup[ modul de concepere ]i realizare a desenului unei piese poate fi: a) . prin reproiectare. aliaje Materiale nemetalice Lemn @n sec\iune transversal[ Lemn @n sec\iune @n lungul fibrei Bobine.identificarea piesei.Metale. 3. În ambele cazuri se execut[ mai întâi schi\a . care reprezint[ transpunerea grafic[ dup[ model.studiul formelor geometrice ale piesei .

se traseaz[ arcele de cerc ]i liniile curbe începând cu raza mare. . 4 . . .s[ fie executat în timp relativ scurt.inscrip\ionarea desenului. .ha]urarea p[r\ilor sec\ionate. s[ respecte cotele înscrise pe schi\[.se completeaz[ racord[rile.trasarea axelor de simetrie (cu linie punct sub\ire).se traseaz[ liniile ajut[toare ]i de cot[. . .reprezentarea ]i cotarea piesei. .s[ se reprezinte curat si estetic.verificarea.alegere sc[rii de reprezentare: SR EN ISO 5455-97 (STAS 2-82). urmând multiplicarea pe hârtie de ozalid. Trasarea în tu] a desenului la scar[ se face dup[ recomand[rile: . . Se execut[ pe hârtie alb[. apoi se trage în tu] pe hârtie de calc. 5 .se traseaz[ orizontalele de sus în jos. 7 . 6 . . .trasarea conturului interior al piesei considerând piesa imaginar sec\ionat[.completarea cu date a dimensiunilor (cotarea). 10 .s[ fie exact. . 2 .b) etapa de realizare grafic[ a schi\ei: 1 .înscrierea abaterilor de forma ]i pozi\ie.6 DESENUL LA SCAR{ Desenul la scar[ este un desen executat (dupa schi\[) cu ajutorul instrumentelor de desen \inând seama de o anumit[ scara de reprezentare.0).trasarea semnelor de rugozitate.alegerea formatului ]i stabilirea spa\iului pentru proiec\ii. 9 . Desenul la scar[ trebuie: . . .2. . 2.trasarea conturului exterior cu linie sub\ire.se traseaz[ liniile de ax[. .se alege grosimea liniei de trasaj (0.inscrip\iile ]i nota\iile f[cute s[ fie conform STAS-ului. 3 .se traseaz[ verticalele de la stânga la dreapta.18….se traseaz[ liniile înclinate. Fazele întocmirii desenului la scar[: . 8 .completarea indicatorului cu toate datele.îngro]area liniilor de contur cu linie continu[ groas[ ]i marcarea traseelor de sec\ionare.determinarea formatului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful