Semne si simptome prezente in bolile psihice

1. Tulburari ale proceselor cognitive (perceptia, atentia, memoria, gandirea, vorbirea): hiperestezia, hipoestezia, cinestopatia, halucinatiile, disprosexiile, dismneziile, dislogiile, disfaziile, dislaliile.
PERCEPTIA

- este treapta cea mai elementara a activitatii psihice, avand la baza senzatia, ca
element primar, initial Senzatia este definita ca o reflectare a insusirilor separate ale obiectelor si fenomenelor (sunet, culoare, miros, etc.), fiind determinata de un stimul fizic care constituie un excitant pentru sistemul nervos. Pentru a produce o senzatie excitantul trebuie sa aiba o anumita durata si intensitate. In procesul reflectarii nemijlocite a realitatii nu operam cu senzatii, ci cu perceptii, pentru ca reflectam un obiect prin totalitatea insusirilor lui, nu prin insusiri separate, fragmentar, cum se intampla in cazul senzatiei. Perceptia nu este deci un act independent, ea este conditionata de memorie, atentie, gandire, starea constiintei. Tulburarile perceptiei pot fi de ordin cantitativ si de ordin calitativ. Tulburarile cantitative sunt : - Hiperestezia presupune o modificare a pragului perceptiv, scaderea pragului de excitabilitate fata de stimuli. Astfel lumina, zgomotele obisnuite deranjeaza, sunt percepute dureros. La fel, se exagereaza stimulii proveniti de la propriul corp (algofobii). Hiperestezia senzoriala apare in nevroze, surmenaj, intoxicatii cu mescalina, debutul schizofreniei. - Hipoestezia se caracterizeaza prin cresterea pragului de excitabilitate, astfel ca zgomotele obisnuite, de exemplu, sunt percepute indepartat, ca prin ceata. Copiii cu retard psihic sever si profund, in crizele lor de furie isi pot smulge parul fara sa simta durere. Tulburarea se intalneste in stari stuporoase, dementa, debutul oniric al schizofreniei, depresie, sindrom psihoorganic.

toxica (oxid de carbon). fiind organica (medicamentoasa-terapeutica.Iluziile sunt perceptii false ale unor obiecte existente in realitate. o slaba capacitate de a distinge realul de imaginar. . epilepsie.Anestezia este pierderea capacitatii de a percepe un anumit stimul. cu determinism psihologic. persoane.. situatii. in ordinea complexitatii lor sunt: iluziile. Halucinatiile propriu-zise (adevarate) au senzorialitate (pacientul aude.  Falsele recunoasteri presupun identificarea gresita a unor persoane. sau in starea de trecere dintre veghe si somn. fiind mai obisnuite cele vizuale si auditive:  Paraidolia consta in animarea pe care o observa in mod iluziv un bolnav care contempla un tablou (obiectele in nemiscare. Tulburarile calitative. vede. Clasificarea iluziilor se face in functie de organul senzorial care le percepe. dementa. Pot apare si la indivizii normali. in manie. sau traumatic  Iluzia sosiilor presupune aglutinarea in imaginea unei persoane a mai multora (mai multe persoane sunt identificate cu o persoana cunoscuta). sau psihogena. durere). vaz. tulburarile psihosenzoriale. sau traumatica atunci cand are la baza sectiunea medulara sau a unor trunchiuri nervoase). . confuzie. halucinatiile. incep sa se miste). au o proiectie spatiala extracorporala si o convingere de nezdruncinat in realitatea acestor false perceptii. fenomene in absenta acestora. mai ales la copii. care sunt influentati de conditiile ambientale (intuneric). cu convingerea existentei lor reale. sindrom Korsakov de natura etilica. . simte). par a prinde viata. Sunt percepute obiecte.Halucinatiile sunt perceptii fara obiect. La adulti pot apare in conditii de oboseala. dementa. Acest tip de iluzie apare in schizofrenie. toxic. Apare in infectiile cu determinism infectios. avand o redusa experienta. Poate imbraca doua aspecte. posttraumatic. In aceasta ultima eventualitate. anesteziile sunt polisenzoriale (auz.

Convingerea subiectiva este pastrata.  Halucinatiile sinestezice (polisenzoriale) se adreseaza mai multor analizatori. de regula de halucinatiile olfactive. pot fi liliputane (miniaturi). bolnavul simtind nevoia de a controla si a sti. gadilat. piscatura). complexe (panoramice. constituie semnul lui Manian. asociind delirul paranoid de otravire. corpuri straine in organele interne. dar pot apare si extracampin (in afara campului optic. zguduiti. etc. interoceptive) se caracterizeaza prin perceptia unor fiinte. Halucinoza se caracterizeaza prin faptul ca nu mai este atat de ferma convingerea subiectiva. flori). etc.  Halucinatiile cenestezice (viscerale. de obicei neplacut (ou clocit.).lumina. in cocainism. stari confuzive toxice sau infectioase  Halucinatiile vizuale pot fi elementare (fotoame . declanseaza o perceptie falsa la nivelul unui alt analizator.  Halucinatiile tactile (haptice) presupun perceperea unor senzatii neplacute tegumentare (insecte care inteapa pielea. Se pot localiza in campul vizual. In functie de analizatorul implicat halucinatiile pot fi:  Halucinatiile auditive apar cu o frecventa mai mare in schizofrenie (mai ales in cea paranoida). mai rar placut (parfum.  Halucinatiile transpuse apar atunci cand excitantul perceput cu ajutorul unui analizator. lateral sau in spate).Pseudohalucinatiile (halucinatiile intrapsihice) se diferentiaza de cele descrise anterior prin absenta proiectiei spatiale extracorporale (de exemplu vede un pitic in stomacul lui. se insotesc. Unii autori descriu aici si halucinatiile genitale.  Halucinatiile olfactive presupun prezenta unui miros.  Halucinatiile motorii (de miscare. La toxicomani. amarui). se adreseaza aparatului locomotor (se simt imbranciti. de natura statica sau cinematografice). sau chinestezice). sau zoopsihice (animale). epilepsie temporala. putrefactie.  Halucinatiile gustative (gust acidulat. fenomenul de rezonanta sau ecou al gandirii). . carne arsa. scantei). loviti).

afectogena sau psihogena (se manifesta printr-un blocaj mnestic datorat interventiei unui factor psihotraumatizant). insotita de o stare afectiva negativa poarta numele de dismnezie. sau a evenimentelor indepartate reflecta faptele traite de la inceputul vietii pana in prezent. Cand evocarea este penibila.MEMORIA . lacunara (gol de memorie). Uitarea este fenomenul de stingere mnestica. gratie careia. infectios). desi se vorbeste uneori despre o memorie mecanica buna. amneziile se grupeaza in: anterograde. . facand imposibila evocarea sau fixarea unei situatii particulare. progresive (antero-retrograde). psihoza maniaco-depresiva. de prezenta unor procese inhibitorii sau lezionale cerebrale Exista .memoria de lunga durata. . retrograde. in ansamblu. poate exprima situatii nevrotice sau confuzionale de limita. pastrare si utilizare a informatiei. Apare in reactii psihogene. efort prelungit. sau despre o memorie de exceptie a cifrelor Amnezia presupune suspendarea mnestica totala. caracterizata prin capacitatea de fixare. confuzie. Tulburari calitative ale memoriei: Insuficienta memoriei. sau in diferitele ei compartimente poate apare in insuficientele psihice.o memorie imediata. imprecisa. . traumatic. . In cele primare atingerea mnestica este globala. reproducerea sau recunoasterea unui material are loc intr-un interval de timp ce nu depaseste 10 secunde. asigurand astfel continuitatea si coerenta vietii psihice. In functie de debutul evenimentului psihotraumatizant. dependent de absenta reactualizarilor.memoria recenta permite reproducerea sau recunoasterea materialului dupa mai mult de 10 secunde. sindrom Korsakov (alcoolic.este o functie psihica complexa cu rol major in procesul cunoasterii. Poate fi marca a oboselii. Prin intermediul ei omul reflecta realitatea obiectiva pe baza experientei lui anterioare. sentiment de gol de memorie.Hipomnezia este o dificultate de evocare. durata prelungita a rememorarii.

in avalansa continua. de cele mai multe ori traita cu satisfactie. . prin insusirea cuvintelor in cursul dezvoltarii ontogenetice) si gramatical.  Paramneziile de identificare sunt descris sub forma de "déja vu". in cadrul sindromului de depersonalizare. In mentism este asociata de sentimentul trairii automate (nedorita. imposibil de oprit).Hipermnezia este o evocare imbelsugata. Apar in schizofrenie. lexical (realizat treptat.Paramneziile .  Paramneziile de reduplicare: un eveniment care a avut loc in realitate este evocat ca si cand s-ar fi intamplat de mai multe ori. . . ca le cunoaste. Tulburarile cantitative ale memoriei: . epilepsie si in orice afectiune in care predomina procesele de excitatie..sunt amintiri "alaturea" si pot fi:  Paramneziile asociative: copilul nu are convingerea ca cele traite sunt experientele lui proprii. are impresia ca a citit sau a auzit de ele undeva.Alomneziile sunt tulburari ale rememorarii trecutului LIMBAJUL .se caracterizeaza prin trei aspecte: fonetic (particularitatile lui sonore). stari febrile. transmitand astfel informatii si stimuland actiuni . are impresia ca le-a mai trait odata.este o forma de activitate specific umana. Hipermnezia apare in stari hipomaniacale. sau a unei idei de care bolnavul a auzit sau a citit. afirmand ca ii apartine. in somn. care consta in utilizarea unui ansamblu de semne acustice si grafice (a limbii) in gandire si in comunicare. cand in prezenta unor situatii. experiente cu totul noi.Criptamnezia este insusirea involuntara a unui material.

cavitatea nazala fiind despartita complet de cea bucala. in care scrisul si cititul nu sunt afectate. un timbru particular  Rotacismul consta intr-un defect de pronuntare a consoanei "r". Se produce o supramodelare specifica. sau complexelor de sunete. "z".  Lalatiunea -. imposibilitatea totala de sonorizare Defectele de pronuntie sunt vicii durabile si sistematice de efectuare a unui complex de miscari implicate in emiterea unor foneme. palatului. o atentie particulara altor cauze. buza de iepure).Principalele afectiuni ale limbajului sunt: Dislalia apare fiziologic la copiii de varsta mica (sub 5 ani). "x". palat si radacina limbii  Sigmatismul este incapacitatea de articulare a sunetelor "s". "p". rulat nu intre varful limbii si palat. Simpla retardare intelectuala cere o perioada mai lunga pentru invatarea sunetelor separate. Anartria este imposibilitatea de a articula. iar la cei mai mari. Se creeaza astfel un spatiu suplimentar adaugat cavitatii bucale.  Pelticia se produce cand buzele se deformeaza. piramidala. Disartria consta in dificultati de sonorizare prin patologie nervos centrala (cerebrala. Se descriu:  Bolboroseala apare cand buzele sunt proiectate mult in afara. auzul. Donald). Cand intelectul copilului. dar copilul nu poate articula corect anumite cuvinte se vorbeste despre dispraxia de articulare (C. cu perioade trecatoare de disartrie. ci intre val. buzelor sunt normale. indepartate de dinti. sunetele reflectandu-se si deformandu-se in acest spatiu. ducand la distorsionarea cuvintelor  Rinolalia este datorata pozitiei vicioase a valului palatin. la copiii cu malformatii (gura de lup operata. se acorda in plus. in particular. de cauza centrala. Pentru disartrie. coree). Deficitul auditiv determina alterarea perceptiei si consecutiv a pronuntiei adecvate a unor sunete. miscarile limbii.nu este posibila pronuntia consoanelor "l". "ch".  Gramacismul este defectul de pronuntie a guturalelor "g". "k". . se subtiaza prin retragerea mult laterala a comisurii bucale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful