ATRACTIA INTERPERSONALA.

RELATII DE AFILIERE SI ANCHETA SOCIOMETRICA
Obiectivele modulului Radiografierea relatiilor socio-afective, preferentiale in grup si impactul lor asupra potentialului functional. g8r16rh Familiarizarea cu tehnici de radiografiere a relatiilor preferentiale. Dezvoltarea unor aplicatii la nivel individual si de grup. 1.Relatii de afiliere si relatii preferentiale Observatia curenta echivaleaza atractia interpersonala cu tendinta de asociere preferentiala, definita ca propensiune de a stabili relatii cu semenii, de a lega prietenii. Fara indoiala, tendinta de a cauta compania semenilor , de a fi impreuna cu ei, caracterizeaza marea majoritate a oamenilor. Sociabilitatea este funciara pentru om, in timp ce singuratatea este pasagera, un fenomen de exceptie. Nevoia de afiliere constituie un motiv de baza al conduitei umane. Pe fondul acestui motiv se contureaza atractia reciproca ca relatie preferentiala cu reversul ei negativ -; respingerea. Studiul obiectiv descifreaza fenomenul de atractie din reteaua de relatii interpersonale. Optiunea pozitivista, proprie stiintei, acorda intaietate faptelor, ceea ce impune atentiei dorinta exprimata de afiliere si asocierea ca fapt. Observatia ne arata ca nu orice relatie de asociere are ca premisa atractia intre persoane. Exista asocieri involuntare, cand alternativele oferite individului de catre mediu sunt foarte putine. De exemplu, intr-un grup mai restrans, nu toate asocierile au la baza preferinta interpersonala; unele relatii sunt fortuite, altele impuse cu necesitate. Pe de alta parte, atractia poate fi premisa dar si rezultat al afilierii. Putem intalni situatii sau conditii de camp inchis si camp deschis. Situatiile de camp inchis cuprind anumite constrangeri care forteaza indivizii la anumite interactiuni in virtutea ambiantei comune sau a cerintelor exercitarii profesiunii (de ex. -; o grupa mica de seminar, relatia medic- asistente, director-secretari etc.). O situatie de camp deschis, cum ar fi, de exemplu, o petrecere, lasa participantilor libertatea stabilirii de contacte dupa preferinte. In consecinta, relatia dintre atractie si afilierea de facto nu este univoca. Urmeaza, deci, sa distingem trei aspecte: (1) dorinta exprimata de afiliere cu altul, ca vector subiectiv; (2) faptul asocierii ca atare; (3) fenomenul atractiei fata de altul care penetreaza pe amandoua. Cat priveste faptul asocierii ca atare, distingem mai multe nivele de relatii interpersonale, care s-ar putea reda grafic (fig. 1) cu ajutorul unor cercuri ce raman exterioare, devin tangente sau se intersecteaza in grade diferite (cf. G.Levinger, 1988). Desi grafismul redat mai jos se refera direct la contactele observate, el se extinde in principiu si la relatiile atitudinale, deci la sfera trairilor afective ale persoanei. Nivelul zero inseamna ca persoanele raman exterioare si necunoscute una alteia; nivelul urmator ne indica faptul ca persoana A detine -; din relatari de la terti -; informatii si aprecieri despre persoana B, fara a se afla in contact direct cu aceasta. Relatia poate fi in acest caz bilatarala -; B sa stie despre A tot de la terti -; ceea ce constituie de regula

preludiul unor contacte.. Nivelul al treilea sugereaza ca indivizii au contacte pasagere, vorbesc impreuna, eventual fac schimb epistolar, dar impactul este limitat la relatiile de rol. In sfarsit, in continuare este vorba de relatii tot mai stranse, pana la interdependenta marcata si intimitate. Figura 1 Psihogenetic, tendinta de afiliere apare in forma atasamentului copil-mama. Se poate vorbi de prezenta motivului afilierii inca in frageda varsta. Copilul deriva o senzatie de securitate din faptul de a fi impreuna cu persoana careia ii este atasat. Astfel, ori de cate ori este confruntat cu o situatie nefamiliara, el se indreapta, cauta refugiul spre persoana de atasament care ii da siguranta si confort. Aceeasi vecinatate are si functia de a-i furniza informatii despre mediu. In fata unor stimuli neobisnuiti, copilul isi indreapta privirea spre persoana de atasament pentru ghidarea conduitei. De notat ca in relatia copil - ambianta, conteaza nu atat volumul, cat calitatea interactiunilor. Este esentiala prezenta unui mediu care-l influenteaza pe copil si in acelasi timp ii raspunde. “Fara aceasta reactivitate a partenerului, sau in fata unei reactivitati incontrolabile, copilul mic nu poate invata -; pentru a se proteja -; decat apatie, indiferenta, retragere”(J.Leyens, 1979, p.15). Intr-un studiu, copiii intre 12-18 luni sunt introdusi intr-o camera de joc impreuna cu mamele lor. Acolo sunt pusi succesiv in fata unor stimuli nefamiliari: personaje -; jucarii neobisnuite (de ex. un dinozaur). Cand un asemenea stimul apare, copilul isi indreapta imediat privirea catre mama. Daca mama manifesta eventual teama conform instructiunilor experimentatorului -; copilul cauta refugiul la aceasta; daca mama zambeste, manifestand o mimica placuta, copilul se apropie de jucarie. Semnalele neverbale de la mama ghideaza comportamentul copilului. Toti copiii dezvolta un atasament fata de persoanele care ii ingrijesc in perioada initiala. Se face o legatura intre fenomenul de “imprinting”, intalnit in lumea animala si structurile de atasament la om. Pentru copil, acest atasament indeplineste o functie securizanta si in acelasi timp, una cognitiva. Acest comportament este explicat atat prin factori biologici innascuti, cat si prin invatare. J.Bowlby subliniaza functia de supravietuire pe care o are atasamentul la copil, care are la baza unele comportamente “programate” genetic, altele invatate. Se instituie o relatie reciproca: parintii ii acorda ingrijirile necesare iar copilul ii recompenseaza prin atasare tandra. In felul acesta, din jocul intaririlor decurge invatarea. Lucrarile despre atasamentul copil-parinti sustin ca nevoia de afiliere este partial innascuta. Ulterior, in preadolescenta se poate vorbi de un motiv al prieteniei, ca trebuinta de a stabili relatii interpersonale intime. Acest motiv pare mai dezvoltat la unii si mai putin pregnant la altii; afilierea devine astfel trasatura personala. Cercetarile de laborator au aratat ca, in conditii de stres, dorinta de asociere este mai mare: grupul devine o sursa de distragere de la agentul stresor, oferind in acelasi timp un cadru de comparatie cu altii in ceea ce priveste reactiile adoptate. O situatie dificila impartasita cu altii devine mai usor de suportat. Sa observam in continuare ca de modul in care concepem un lucru, depinde tehnica de evaluare sau masurare a acestuia. Atractia interpersonala a fost conceptualizata in trei moduri : (a) ca atitudine pozitiva sau negativa fata de o alta persoana, (b) ca efect sau sentiment si (c) ca relatie afectiva de afiliere sau asociere. Traditional, atitudinea este conceputa ca avand trei componente: (1)componenta cognitiva, formata din idei si convingeri despre obiectul atitudinii; (2)componenta afectiva sau evaluativa, formata din emotii si sentimente proiectate asupra obiectului

W. prin lucrarea Who Shall Survive. in care la intrebarea “Cat de mult iti place X?” se raspundea marcand o diviziune pe o scala de la +3(“imi place foarte mult”) la -.5 sau pe scale cu doua dimensiuni independente: una pozitiva (de la 0 la 10) si una negativa (de la 0 la -. Accentul s-a pus in realitate pe componenta afectiva. atractia interpersonala apare gradata pe o scala de la iubire la ura:dragoste-prietenie-simpla simpatie-usoara repulsie-ura. O ancheta gaseste urmatoarea relatie surprinzatoare intre numarul mediu de zile absentate (din cauza de boala ) si tensiunile din cadrul grupei de munca: . Cel care a propus metoda si a dezvoltat o teorie ad-hoc a fost L.Maisonneuve.Pentru a recolta date cu privire la atractia interpersonala se utiliza raportul introspectiv al subiectului. Materialele ..si apoi a faptului asocierii ca atare. intelesul acestui termen este unul particular si anume “masurarea” in sfera relatiilor socio-afective sau preferentiale in grup. duc la un climat psihosocial pozitiv. In realitate. Studierea acestora a luat forma anchetei sociometrice.atitudinii si (3) componenta comportamentala care se refera la actiunile intreprinse vis-a vis de obiectul atitudinii.A.Legile ce guverneaza atractia interpersonala .observa M. aparuta in 1934 si apoi in 1953. Atractia interpersonala este masurata cu ajutorul unor scale bipolare.10). a conflictelor latente sau deschise. marginindu-se pana la urma la un obiectiv specific. pe cata vreme cele de scurta durata se datoreaza mai degraba unor factori psihici si sociali. simpatia. antipatii si raporturi de indiferenta care. In psihologia sociala se considera ca lucrarile de sociometrie si studiile despre atractia interpersonala au acelasi subiect.iar “dusmanii” celor de mai sus…………………………………35 zile/an Trebuie spus de la inceput ca tehnicile sociometrice s-au dezvoltat independent de conceptiile doctrinare ale promotorului lor. relatii exprimate in situatii de optiune (J. Ca efect sau sentiment. inclusiv asupra relatiilor de munca. relatiile socio-afective negative pot constitui obstacole insemnate in grup. Chiar daca exista surse reale. Dar chiar si absentele din cauza de boala perfect “motivate” pot fi intr-o anumita masura indicative pentru climatul grupului. termenii fiind considerati sinonimi. dublat de aprecieri pe a scala continua de la +5 la -. 1974) releva o tendinta interesanta: absentele de durata mai lunga sunt cauzate mai frecvent de boli sau accidente. In sfarsit. Sunt putine carti care sa fi exercitat o asemenea influenta in cercetarea sociala ca aceasta lucrare a lui Moreno. ca relatie de asociere. Kerr (citat de I.angajatii cu unul sau mai multi “dusmani”……………………. odata cristalizate. atractia interpersonala apare sub forma dorintei de asociere cu o persoana X -. Ea este revendicata atat de psihologi cat si de sociologi.studiul relatiilor preferentiale in cadrul grupului primar. un grup poate ramane ineficace din cauza relatiilor de ostilitate intre anumiti membrii. Studiind absentele (de la munca) din motive de boala. exercita o influenta insemnata asupra vietii colective.1969). dragostea si casatoria au fost studiate fara a adanci analiza contextelor in care apar. Apare o interferenta (negativa) intre raporturile functionale si cele preferentiale.17 zile/an . deci ca relatie predictibila . incat cercetatorul poate ignora temporar contextul social in care variabilele sunt examinate in vederea schitarii unor influente asupra dinamicii atractiei. In orice grup sau colectiv se dezvolta o retea de simpatii.Czitrom. Termenul de “sociometrie” in sens larg ar insemna “masurare” in domeniul social.3(“imi displace foarte mult”).Berscheid (1984) -. In timp ce fenomenele de atractie reciproca exercita o influenta favorabila. modalitati operatorii de rezolvare. Moreno. limitat .angajati fara “dusmani” in grupa ………………………………14 zile/an . prietenia.Aceasta se combina cu liste de adjective cu conotatie afectiva din care se selectionau cele mai descriptive pentru o persoana X. Practic.

Ca o observatie preliminara. Preferintele au deci si un continut axiologic. si nu de un joc platonic -. precum si o semnificatie functionala -. Testul vizeaza exprimarea unor optiuni sau dorinte in functie de anumite criterii . A. care sunt definitorii pentru un moment dat (t). 1975). expedierea unei ilustrate sau a unei carti postale (in timpul vacantei.Metode de colectare a datelor Momentul esential in tehnica de lucru il constituie modul de obtinere a datelor brute.a. decupat din realitatea concreta in contextul psihosociologic din care a fost extras in conexiunea determinarilor sale multiple. prietenul de distractii. sunt folosite mai ales prin latura lor exotica. numirea partenerilor preferati in joc etc. sa facem apel la variabile sociologice si psihologice. Statutul scolar se extinde deci si dincolo de cadrul propriu-zis al lectiei sau al clasei. optiunile in pragul unei excursii sau calatorii (vecini de compartiment).d. Desigur.transculturale.0. fenomen evident mai ales la elevii cu rezultate slabe la invatatura care ajung sa fie respinsi de colegii de clasa. Testul sociometric. Exemplu: Intr-o ancheta sociometrica in randul studentilor. Putem anticipa: datele anchetei sociometrice nu-si gasesc explicatia in ele insele. desi foarte utile. in scoala: aranjarea sau rearanjarea copiilor in banci. intreg aparatul matematic pus in joc nu face decat “sa prelucreze” un material vid de orice sens.Mihu remarca incidenta orientarii axiologice in sfera relatiilor preferentiale in grup. indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiati din clasa. gratie tehnicilor sociometrice. cere membrilor unui grup avand limite bine precizate .spre exemplu. sa indice colegii cu care ar dori sa se asocieze in vederea unei actiuni concrete sau in cadrul unei situatii viitoare. autenticitatea optiunilor sau relatarilor facute de subiecti. intr-o echipa de munca se cere sa se numeasca partenerul preferat de munca. menit sa furnizeze informatia primara. Astfel. ca studiile longitudinale in acest domeniu sunt o raritate. In mod analog. trebuie sa ne plasam dincolo de sociometrie.Ancheta sociometrica: tehnica de lucru 2. -. intervin si alti factori care pot actiona divergent (R. in timp ce la studentii cu note sub 7 acelasi indice mediu este de 6. modul in care “se organizeaza” la un moment dat relatiile preferentiale in grup. ori aflandu-se in tabara) . alegerea unui responsabil sau a unui delegat. Se remarca. Sondaje efectuate in clase de elevi scot in evidenta o corelatie pozitiva intre pozitia in grup (clasa) si statutul scolar.m. Evolutia in timp a relatiilor nu pastreaza un ton afectiv omogen. vom spune ca nu este vorba in cazul acesta numai de jocul unor factori afectivi. sa recurgem la factori sau procese exterioare sociometriei. Este vorba deci de a pune subiectii in conditii naturale de alegere -. Date obtinute atesta concentrarea alegerilor in functie de nivelul pregatirii profesionale : media preferintelor intrunite de studenti foarte buni (cu note peste 9) este de 16.Craciunescu. s.25. Studiem asadar. Pentru a avansa in acest domeniu ipoteze explicative. o clasa de elevi. ci si de considerente de valoare. dar si de colectivitatea mai larga. 2. pentru ca in final sa integram acest fragment. expresia unei norme colective sau a unor clisee promovate nu numai de grupul restrans. asigurandu-se o motivatie reala. de exemplu. Asa ar fi. cercetarile sesizeaza mai mult stari punctuale. persoana delegata pentru responsabilitati. organizarea pe grupe de lucrari practice.1. de asemenea. un colectiv de munca etc.

a.. . Climatul psihosocial al grupei de munca este conditionat in mare masura de seful ierarhic imediat... b) …………………………………………. 2………………………………………… 3………………………………………… Numiti acum pe cei cu care nu ati dori sa fiti in aceeasi echipa: 1…………………………………………. s. 1.. De asemenea. b) …………………………………………. care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa: a)………………………………………….. In formularul destinat anchetei sociometrice. Cu cine ai dori sa stai in aceeasi banca? Indica trei nume din clasa pe care le preferi cel mai mult: a)…………………………………………. Indica. b) ………………………………………….? Indicati numele acestora: 1……………………………………….De exemplu. intrebarea s-ar putea enunta in termenii urmatori: Ganditi-va la colectivul dvs. un exemplu din mediul scolar. b)…………………………………………. de munca. relatiile sale afective in contextul echipei de lucru. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea preferintei: a)…………………………………………. in continuare. Numeste trei din colegii de clasa cu care nu ai dori sa stai in aceeasi banca: a) …………………………………………. c)………………………………………….. 3. apoi grupele de munca apropiate (secante) cu care prima se afla in relatii directe si oamenii se cunosc bine intre ei.. b) ………………………………………….. b) …………………………………………… c)…………………………………………. Intrebarile pot fi formulate si intr-o maniera mai putin directa. Aici frontierele grupului vizat pot fi bine precizate. Pe care din colectivul amintit i-ati dori cel mai mult in aceeasi echipa cu dvs. cuprinzand echipa restransa de lucru impreuna cu seful ei. in continuare. c)………………………………………….. adica la echipa de lucru din care faceti parte impreuna cu seful ei. indeosebi la scolarii mai mici ori la persoane cu un grad mai redus de instructie sau a unui chestionar scris. c)…………………………………………. apoi la echipele de lucru apropiate cu care aveti legaturi directe si cunoasteti bine oamenii. sef de colectiv etc. 2. Includerea sefului ierarhic imediat (maistru. trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine la lucrari practice la fizica..) in grupul vizat prin ancheta este necesara pentru a cunoaste atitudinea colectivului fata de acesta. mai departe. Noteaza. Intrebarile adresate trebuie sa se refere la situatii concrete pentru a suscita alegeri distincte. Sondajul va lua forma unui interviu individual -. 3…………………………………………. Se considera atunci colectivul de munca ceva mai larg. Spre exemplu. prin creditul unei persoane intr-o problema sau alta.. Sa dam...specifice (nu globale) si avand in vedere o aplicare apropiata. urmeaza sa se precizeze frontierele grupului la care se refera ancheta. cu care ai dori sa fii impreuna la lucrarile practice de fizica sau chimie a)…………………………………………. 2…………………………………………. Numeste trei din colegii tai. preferinta poate apare sub forma regretului fata de plecarea unui coleg din colectiv. o echipa de munca de 4-5 oameni este putin numeroasa pentru a ocaziona alegeri/respingeri diferentiate. chimie a)………………………………………….

respectiv respingerile. observarea contactelor si interactiunilor efective dintremembrii grupului studiat. Pe primul plan se afla insa autenticitatea testului sociometric ca atare intrucat acesta vizeaza sesizarea vectorilor subiectivi.).In consemnarea datelor. Intrebarile inserate in formularul de ancheta se pot grupa in functie de criteriile de autoritate si cele de afinitate*. reteaua sociala care include subiectul. atribuindu-se valori ponderate. (1). de regula. 1972) preconizeaza motivarea alegerilor. respectiv criteriu . Clasificarea unitara a .5) pentru prezumtia de a fi ales si (3*). (2). In consecinta. de asemenea. apoi 2 pentru raspunsul (b) si 1 pentru raspunsul (c). etc.cu deosebirea ca cifrele se pun in paranteza (3). responsabil. se acorda cota 3 pentru preferinta situata pe primul loc (a). Unii autori (I.oricand. Reprezentarea grafica-prin cercuri exterioare. (0. cerand subiectului nu numai sa-si exprime verbal optiunea. in vederea culegerii unui material util pentru cunoasterea oamenilor. Modul in care percepe individul propria pozitie socioafectiva in grup poate fi privit ca o situatie de predictie. 3 . la contacte de suprafata sau de mica adancime si interrelatii de durata intime si profunde. "coleg de banca”. cand persoanele chestionate au devenit membrii aceleeasi echipe de lucru. Confruntarea datelor colectate prin chestionar cu materialul obtinut pe baza de observatie este intotdeauna instructiva. Pentru respingeri cotele se atribuie in acelasi fel. 1* . in numar limitat (de la 2 la 5).de anticipare a alegerilor si respingerilor scontate. Pentru a evita proportii de non-raspuns .cu alegerle si cu respingertle efective rezulta o serie de indici cu semnificatie psihologica. Gama acestor contacte-cum arata figura 1-este destul de intinsa: de la non-relatie.5. Daca se cer sa se indice 3 nume. se procedeaza la cotarea raspunsurilor.asteptarile sau predictiile subiectului se coteaza in mod analog. interviurile individuale sunt de preferat protocoalelor colective scrise deoarece ocazioneaza un contact direct cu persoana in cauza. Spre exemplu. atunci alegerile. in timp ce criteriile de afinitate au in vedere un proiect de asociere care presupune reciprocitate in atitudini. atribuirea unui rol(delegat. de asemenea. obtinute in situatie de interviu sau prin chestionar scris cercetarea se poate prelungi intr-un experiment real. (0.La fiecare tema. respectiv a respingerilor. Intereseaza. optiunea de a fi partener de munca se poate concretiza in climatul de intrajutorare constata ulterior intr-o situatie de fapt. Se preconizeaza introducerea in testul sociometric si a intrebarilor referitoare la modul cum isi prezinta subiectii propria lor situatie socio-afectiva in grup. acestea sunt. Pentru testarea acestor raspunsuri atitudinale. aflate pe locul 4 si 5 se coteaza la fel. la fiecare criteriu se adauga intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: ”De cine crezi ca vei fi ales/respins?” Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica.se prevad alegerile. Temele sau criteriile pot fi formulate condensat: "prietenie”. Formularul odata completat de cei chestionati. recunoasterea unei prietenii se poate concretiza in oferta de ajutor in caz de nevoie(cat timp si ce investitie de efort poate realiza cineva in favoarea prietenului).mai ales la respingeri . (2*). 2*. la intrebarea 2 care cere sa se indice 3 nume. fiind notate in ordinea intensitatii descrescande. "alegere responsabil” etc.in tabelul 1 sunt marcate cu "-"). paralel si inventarul relatiilor actuale. cu 0. Totalizand motivarile convergente cu privire la acelasi individ se poate extrage un fel de schita a portretului acestuia in constiinta grupului. tangente sau secante.Holban. adica optiunile sau respingerile subiectului. respectiv respingerile. reda spectrul larg al acestor interrelatii. (1*). sa accepte deci consecintele reale ale raspunsurilor date. marcandu-se un asterix (3*. 2. Primele vizeaza alegerea facuta unui sef. ci si sa se angajeze efectiv intr-o activitate.5*) pentru asteptarile de a fi respins.notate 1. Spre exemplu.

spre exemplu. in coloana 2 citim scorul intrunit de subiectul Ba. ordonandu-i dupa scorul lor de popularitate(numarul de alegeri intrunite). deci se va marca cifra 3 in coloana cu numarul de ordine 4. 2.. Respingerile se noteaza la fel punand bare deasupra cotelor inscrise. Dupa cum se vede.care figureaza pe randul 1 alege pe Da. fara sa se afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. 2. Totalurile pe coloane se scriu sub forma unor fractii. pe primul loc.M. rezervandu-se o parte compacta din tabel pentru subiectii de sex masculin (B) si alta pentru sexul feminin (F).criteriilor este o operatie dificila si ramane intr-o masura conventionala. se intocmesc paralel matrici pentru perceptia sociometrica in care se trec predictiile sau asteptarile (la alegeri. In prima coloana din tabel se trece pe numele membrilor dintr-un grup. precum si respingerile exprimate. ceea ce este notat la numarator la liniile respective. urmeaza sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale. Se intocmeste cate o matrice pentru fiecare criteriu(tema). In matricea sociometrica se noteaza in dreptul fiecarui subiect pe linii alegerile. Se intocmeste cate o matrice pentru fiecare criteriu. orice indiscretie fata de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata. datele privind prezumtia de reciprocitate se noteaza cu numere puse intre paranteze.2. respectiv la respingeri).Se identifica .……) care se va repeta pe celelalte coloane in randul de sus (ca in tabelul 1). Se clasifica in continuare subiectii. scriind in casutele corespunzatoare cotele ponderate. De regula.I. In felul acesta numele subiectilor apar atat pe linii cat si pe coloane.V.Procedee de analiza si prelucrare a datelor Din numeroase metode de analiza si prelucrare matematica retinem in continuare cateva tehnici mai simple. care sa se indeparteze prea mult de informatiile dorite. deci se marcheaza cifra 1 in casuta respectiva. Pentru a nu fi prea incarcat tabelul. ceea ce va servi la departajarea persoanelor care au aceleasi scoruri brute.I.iar la numitor se insumeaza cotele corespunzatoare. Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor. deci se noteaza cifra 2 in coloana cu numarul de ordine 2. De asemenea. Se poate proceda si la o separare pe sexe.R. ponderate. pe locul 3 este numit Ge. Tabelul 1 Matricea sociometrica Se completeaza in aceasta maniera intreg tabelul dupa care se procedeaza la totalizari pe coloane. la criteriul 2 din chestionar A1. fiind localizate pe coloane prin numerele de ordine. De exemplu. In tabelul 1 se poate urmari acest lucru. rezervate insumarilor. Toate cotele sunt inscrise in aceeasi linie ce corespunde lui A1. Cunoscand riscul de distorsiune a datelor primare este rezonabil sa nu se recurga la procedee de analiza numerica prea "rafinate”. al elevilor dintr-o clasa in ordinea din cata log. raspunsurile la testul sociometric se transcriu in tabele cu doua intrari numite matrici. Spre exemplu. La numitor se face insumarea cotelor ponderate. casutele situate pe diagonala raman goale deoarece nu pot exista situatii de “autoselectie”. de asemenea.V..in care la numarator figureaza numarul de alegeri(respingeri)intrunite de un subiect sau altul(scorul brut). Evident.acelasi subiect indica pe locul 2 pe Ba. Acesta totalizeaza 6 alegeri si o respingere. atribuindu-se fiecaruia un numar de ordine (1.

Aceiasi autori scot in evidenta o relatie circulara intre randament si pozitia in cadrul grupului respectiv. in timp ce la “centrii de respingere” se intalneste frecvent acuza de egoism.analizele de caz trebuie sa se refere indeosebi la cei care intrunesc cote ridicate la respingeri. se verifica paralelismul sau discordanta prin coeficientii de corelatie si se procedeaza apoi la analiza de caz pentru cei aflati in grupurile extreme. Analiza la nivel individual. in timp ce nici unul nu apartine tipului coleric (dupa tipologia lui Pavlov). cei doi influentandu-se reciproc. precum si datele socio-perceptive in conditiile optiunii libere . Teodorescu (1969)constata ca “centrii de afinitate” apartin in proportie de 375 temperamentului sangvin. la gradul de luciditate in perceptia relatiilor socio-afective in colectiv. sociabile. interindividual si de grup. de tendinta neta de afirmare proprie. Maisonneuve). rezulta din totalurile de linii sau coloane de indici cu privire la aspectele din tabelul 2 (dupa J.care intrunesc foarte putine alegeri (chiar zero). Exemplu: V. cotele mari de alegeri se asociaza cu insusiri pozitive de personalitate. comunicative. Alte studii constata asocieri destul de nete intre cotele superioare la alegeri si firile deschise.cand se lasa la latitudinea subiectului de a stabili singur numarul persoanelor preferate sau respinse -.”centrii de aversiune”(cu cote mari de respingere)se recruteaza din categoria tipului flegmatic (43%)si al celui coleric(28%). In consecinta. Se confrunta datele obtinute la diferite criterii.astfel persoanele cu status superior in grup (“centrii de afinitate”) sau cu status inferior (“centrii de respingere”).lacune perceptive (cand . Ceausu si N. precum si la cota de iluzie in sesizarea propriului statut. In conditiile optiunii libere totalul de linii furnizeaza un indice de expansivitate al subiectului. De asemenea. Reunind datele referitoare la alegeri/respingeri. Nu trebuie insa sa se confunde subiectii respinsi cu cei neglijati sau izolati. Tipul de eroare constatat . Tabelul 2 Sistemul de indici extras din operatiile selective si perceptive + Alegeri exprimate: expansivitate (sau simpatie declarata) de fiecare Respingeri exprimate: antipatie (sau ostilitate) declarata Alegeri intrunite: popularitate reala a fiecaruia (statut sociometric) Respingeri intrunite: nepopularitate reala Alegeri scontate: popularitate perceputa de fiecare Respingeri scontate: nepopularitate perceputa Impresiile pe care un subiect le face celorlalti ca ii prefera: expansivitate perceputa (pe ansamblul subiectilor) Impresiile pe care un subiect le face celorlalti ca ii respinge: antipatie perceputa 3. Totalizari pe linii se fac numai atunci cand nu se limiteaza numarul de alegeri/respingeri. introvertitii ocupa in acest sens pozitii medii si inferioare.1. procedandu-se la analize de caz. Informatiile preluate din matricea sociometrica se coreleaza cu alte date psihologice referitoare la personalitatea celor in cauza. La nivel individual ne putem referi la statutul sociometric al subiectului. Aportul si limitele metodei sociometrice 3.

Maisonneuve J. Se poate stabili. E H . de asemenea. asa cum este indicat mai jos in legatura cu reprezentarea relatiilor diadice.atractie unilaterala fara iluzie. la care se adauga cazul indiferentei mutuale. rezulta 4 tipuri de relatii diadice: diade dense. de asemenea.se utilizeaza un sistem de vectori propus de R.subiectul este ales fara sa observe acest lucru) sau iluzii (cand subiectul se crede preferat fara sa fie in realitate). toti membri grupului. A B A alege peB A C A respinge pe C A B A se asteapta sa fie ales de B A C A se asteapta sa fie respins de C Absenta vectorului in cadrul diadei indica absenta relatiei preferentiale. diade bipartiale.(1969) propune o sociograma individuala care sa redea grafic constelatia preferintelor relative la un individ in cadrul grupului sau de apartenenta. Exemple de diade dense(cu cel putin trei vectori): A alege pe B si se asteapta la reciprocitate. se intreprind analize de caz. Daca grupul nu este prea numeros(nu depaseste 16-20 persoane) se pot inscrie in sectoare succesive de cerc. Diade unilaterale (cu vectori de o singura parte): I ? L . . Sociograma “ solara” individuala La nivel interindividual intereseaza structura afinitatilor in grup. Rubricile ramase libere in cadrul graficului “solar” ne indica “ zona de indiferenta”. un indice de transparenta (sau opacitate) furnizat de masura in care fiecare persoana produce la celelalte impresii juste sau false.care este gruparea cea mai simpla (de 2 persoane). Daca se retin numai diadele pozitive. Figura.2) iar in diferite sectoare de cerc se inscriu membrii grupului cuprinsi intr-un fel sau altul in campul relatiilor preferentiale care privesc subiectul in cauza. intr-o ordine standardizata. de asemenea. Pentru a reda grafic relatiile in cadrul diadei . J M .constituie indici revelatori pentru trasaturi de personalitate. Relatiile ca atare vor fi redate prin vectori.asteptari reciproce dar iluzorii.2.atractii reciproce nepercepute. D alege pe C dar nu se asteapta la reciprocitate Diade bipartiale (cu doi vectori): F G . diade unilaterale si diada nula.Taggiuri.atractie unilaterala (fara iluzie). de asemenea. Pornind de la aceasta sociograma solara se pot determina diferiti indici. B alege pe A si se asteapta la reciprocitate (relatie armonica perfecta) C alege pe D si se asteapta la reciprocitate. daca acestia depasesc un anumit prag sau nivel critic. In centrul graficului “solar “ se trece persoana care ne intereseaza (fig.

cvartilul superior. O ? P . La nivelul grupului vor reiesi tendinte de polarizare socio-afectiva. Modul preferat de reprezentare grafica este cel propus de M. a) Din analiza sociogramelor “solare” individuale decurg o serie de date referitoare la acuitatea perceptiei sociale. iar cei din cvartilul inferior la periferie.Bassoul (1965) propun …utilizarea elementelor din tabelul 3. Sub termenul de “relatii” se cuprind fie alegeri. Diada nula: R (? ) ( ? ) S . fara sa se limiteze numarul de alegeri/respingeri. Intr-un tabel cu patru casute se combine datele asupra alegerilor sau respingerilor reale . P. Subiectii cu statutul cel mai ridicat (din cvartilul superior) se trec in centrul sociogramei. Practic.se distanteaza de structura sau raporturile oficiale. Se poate stabili in ce masura datele observatiei curente asupra grupului sunt infirmate sau nu. Determinarea indicilor se face in cadrul dihotomiei prezenta sau absenta relatiilor socio-afective figurate prin vectori. Sociograma In felul acesta se obtine o imagine asupra modului de organizare a relatiilor socioafective la un moment dat.ceea ce s-ar putea numi “ realitatea selectiva” sau interpersonala .in functie de procentele 75%.Maucorps si R. apoi. Se recurge la repartizarea in cvartile sau alte grupari . inscris in matricea sociometrica si evidentiate intuitiv in sociograme. In acest scop se intocmesc sociograme sub forma de cercuri concentrice care indica zone de concentrare descrescanda a alegerilor.H.? N . (Absenta relatiilor denota indiferenta). de asemenea. II…… din sociograma. median si inferior . 2). marcand relatiile prin sageti.relevate in sociograme .indiferenta mutuala reciproca. se numara relatiile figurate (vectorii) din sociograma “solara” individuala si se calculeaza diferite rapoarte cu conditia ca testul sociometric sa fi luat forma interviului clinic. se pot determina o serie de indici numerici. prin sondaje repetate se urmareste evolutia diadelor in timp. Pentru fiecare matrice care ne intereseaza. pornind de la numarul de . Pe ansamblul cotelor ordonate se localizeaza trei repere . 3.si se localizeaza persoanele in zonele I. Operatia de cvartilare se face pornind de la ranguri sau cote sociometrice.asteptare iluzorie fara atractie exprimata.in functie de rangul de popularitate . relatii informale din colectiv. fenomene manifeste sau latente de clivaj in sanul grupului. se poate elabora o sociograma care vizualizeaza relatiile preferentiale sub unghiul considerat.Northway care imparte scorurile sociometrice in cvartile corespunzator zonelor concentrice (vezi fig.cu informatiile despre perceptia sociometrica.2. Pornind de la tipurile aratate se poate stabili distributia si frecventa relativa a diverselor diade in grup. Figura 3. statuate prin decizii sau masuri organizatorice. fie respingeri.atractie unilaterala cu asteptare iluzorie. in ce proportie reteaua de relatii informationale . 50% si 25%. Indici numerici Pornind de la ansamblul datelor.

o tehnica de sondaj asupra relatiilor intr-un grup la un moment dat (t) al evolutiei sale. statusul sociometric ramanand stabil pentru criterii diferite. R. respectiv respingeri. care nu se asociaza in mod necesar. dupa aceeasi schema indicata de tabelul 3. de atractie interpersonala. Aceleasi concluzii sunt formulate de G. Tabelul 3 Realitatea Relatii Indiferenta Relatii scontate Perceptii exacte (1) Iluzii Total asteptari declarate Absenta asteptarilor Omisiuni perceptive Abtineri (exacte) Total relatii intrunite (2) (b) Cu privire la grup se calculeaza anumiti indici facand un raport intre cifra reala a vectorilor pozitivi/negativi si cifra teoretica. Mouton. in primul rand. a consistentei datelor de baza. iar catul dintre (1) si (2) furnizeaza un indice de sensibilitate relationala. Lindzey & E. deci. Cand ancheta limiteaza numarul de alegeri notate cu (d). Se intocmesc tabele separate pentru alegeri. durata mai lunga a cunoasterii subiectilor in prealabil. s-a pus problema stabilitatii rezultatelor. Stabilitatea datelor. autorii au stabilit urmatoarele: a) alegerile exprimate. intrucat atractia interpersonala constituie in acelasi timp cauza si efect a coeziunii de grup (Collins & Guetzkow 1964). de la frecventa alegerilor reciproce in sanul grupului. indici de asociere: in care A indica diadele pozitive (atractii) si R diadele negative (respingeri). Borgata (1968) incercand sa . criterii de alegere izvorata din nevoile grupului. Ambii indici. ne dau informatii despre capacitatea empatica a individului. S-au propus. Maisonneuve 1969) asupra a 53 de studii distincte. rangul sau intensitatea alegerii considerate. Maximum de alegeri/respingeri posibile in interiorul unui grup de N membri -. s-a apreciat indicele de asociere: drept indice de coeziune . R. intrucat se exclud situatiile de autoselectie. care este un fenomen colectiv. Raportul dintre (1) si (3) constituie indicele realismului perceptiv. Blake & B. Intr-o analiza intreprinsa de J. Coeziunea grupului. a fost pusa si ea in termeni de alegeri sociometrice. adica totalul posibil. Referindune la relatii diadice pozitive sau negative. ca si cele obtinute de subiecti. numitorul fractiei pentru aceeasi situatie va fi de dN/2. cand nu se limiteaza numarul de optiuni -. Pornind. Fruchter (cf. spre exemplu. c) printre factorii care favorizeaza un grad ridicat de stabilitate a rezultatelor se numara: intervalul mai scurt intre testari. susceptibil de variatie in timp. S. Fiind vorba de un fenomen subiectiv. indiferent de procedeul de investigatie. este N-1.vectori figurati in sociograma solara individuala. numarul de perechi posibile ar fi N(N-1)/2. varsta apropiata de stadiul adult. Se considera ca raportul dintre alegerile exprimate in interiorul grupului si cele proiectate in afara sa reprezinta o definitie operationala a coeziunii. Testul sociometric constituie. raman semnificativ stabile pentru perioade variind intre o zi si un an intre sondaje succesive. in masura in care este vorba de alegeri sau aprecieri pozitive. b) corelatiile intre criterii s-au dovedit a fi in general semnificative.

in determinarea conduitei “actuale” a subiectului. a unui responsabil sau delegat) si altele care se refera la atractia interpersonala (alegerea prietenului. In mod firesc. In timp ce. mai multi itemi sunt reuniti intr-o proba pentru a masura un factor comun (unitar).sintetizeze informatiile alese in anchete succesive publicate. de vecinatate. a rigorii sale. de regula. Cat priveste corelatiile intre criterii se poate vorbi de o grupare a acestora in doua categorii si anume: corelatii care privesc influenta si prestigiul in grup (alegerea unui lider.) sau factor de natura psihologica (calitati personale pretuite de colectiv s. profile) nu constituie o marturie nemijlocita a fidelitatii testului. In general. identificand factori de ordin sociologic (de exemplu orientarea axiologica a grupurilor. in timp ce copiii buni la carte si disciplinati ne apar supraestimati si sub aspectul relatiilor socio-afective (efectul de halo). Cand apar prea multe ranguri egale. Pe un alt lot de cadre didactice (N=40) la clasa a VI-a s-au gasit indici de corelatie intre 0. Nu sunt sesizate. deci nu pot fi asimilate corelatiile dintre itemii unui test. ceea ce denota o dispersie considerabila a predictiilor. Cand grupul este supus unor influente sistematice apar. a tovarasului de distractie. halo-ul rezultatelor scolare reapare vizibil si in configuratia socio-afectiva a clasei. VI. sondajele practicate la distante mai mari in timp pot sa releve diferente notabile in configuratia socio-afectiva a grupului. intervin anumite constrangeri sau exigente de ordin fizic si social. Un interes particular il reprezinta corelatiile intre criterii. ci mai curand un indiciu al stabilitatii conduitelor relationale. Se apreciaza ca.a.). cu randamentul in munca sau cu date de ordin psihologic ori sociologic. cu reusita scolara. de asemenea. comparand aceste estimari anticipate cu rezultatele sondajului sociometric efectiv. Ca de obicei. Corelatii se pot face si cu variabile externe. dar nu suplinite prin observarea relatiilor sau contactelor interpersonale. dificultati de ordin pedagogic sunt proiectate asupra copiilor.84. Corelatii intre criterii si corelatii cu variabile externe. modificari in sensul scontat. datorita unor factori mai mult sau mai putin controlati.). De notat ca aceste corelatii intercriteriale nu trebuie considerate in sens psihometric. se adopta alte formule (r bis.27 si 0. a colegului de munca etc. de asemenea. Datele testului sociometric pot fi completate. . Observatia cadrelor didactice este distorsionata de anumite clisee de apreciere: elevii nedisciplinati si cei slabi la invatatura sunt subapreciati. valorile indicilor de corelatie sunt mai ridicate in interiorul fiecarui grupaj in parte. Gronlund). inrauririle educative etc. de exemplu. care nu opereaza in situatia anonima de testare. O precizare este importanta: constanta relativa a datelor sociometrice (statusuri.E. V -.62 (N. in alcatuirea testului sociometric se urmareste sa se asigure specificitatea criteriilor de alegere. In acest scop se pun in paralel clasificarile rezultate din matricele sociometrice si de determina coeficientul de corelatie. fiind vorba de o anumita inrudire psihosociala a criteriilor respective. in psihometrie. S-au gasit coeficienti de corelatie variind intre 0. Intr0o cercetare psihopedagogica s-a cerut invatatorilor si profesorilor (N=103) sa faca predictii asupra numarului de alegeri pe care-l vor obtine elevii din clasele IV -. situatiile de izolare decat atunci cand acestea devin prea evidente. r tris). adica relativa lor independenta.55 si 0. Situatia la invatatura. Explicatia acestei stabilitati relative a statusurilor poate fi gasita numai daca depasim cadrul sociometriei propriu-zise. s-au gasit corelatii moderate intre datele sociometrice si inventarul contactelor actuale urmarite prin observatie. cand se face doar o alegere verbala.

05 fara asterisc: nesemnificativ (dupa D.50** 0. Valori mai idicate apar cand este vorba de alegerea unui responsabil si in legatura cu formarea grupelor de invatatura.45** 0. cu ierarhizarea acelorasi copii in functie de scorurile intrunite la diferite criterii (prietenie.08 0.37* 0.58** 0. 1975) Avem de-a face aici cu un circuit in care cauza si efectul isi schimba necontenit locurile: reusita scolara se extinde asupra relatiilor socio-afective din clasa.48* 0.17 0. s-au gasit corelatii semnificative.34* 0.52** 0.41* 0. Tabelul 8 Corelatia intre succesul scolar si datele sociometrice (dupa D Vrabie.) din ancheta sociometrica.34* 0. punand in paralel clasificarea elevilor dupa reusita scolara -. care este variabila externa -.37* 0.14 0.18 Nota: ** p < .1975) Clasa Criteriile Coeficientul de corelatie Clasa a VIII-a N = 35 Clasa a IX-a N = 32 Clasa a XII-a N = 31 Prietenie Confidente Alegerea responsabilului Solicitudine "Sa invete impreuna" In aceeasi echipa la munca obsteasca Timpul liber 0.01 * p < .34* 0.35* 0.51** 0. a IX-a si a XII-a). confidenta etc.Datele din tabelul 8 (dupa D.02 0.40* 0.12 0. iar aceasta din urma influenteaza apoi succesul sau esecul la invatatura. cu exceptia ultimelor doua criterii.35* 0. Intre statusul sociometric . Vrabie. Vrabie 1975) ilustreaza acest aspect la trei clase (a VIIIa.

poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei. care clasifica si insumeaza justificarile evocate de subiecti preferintelor exprimate. a tinerilor.in scoala si situatia afectiva prin reactiile la T. frecventa diferitelor tipuri de diade pare sa prezinte anumite valori stabile in grupuri de 15-20 de persoane. bineinteles. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza. 1969). 4. Cele mai stabile sunt diadele “dense” (cu cel putin trei vectori). Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o anumita inraurire asupra reusitei scolare si invers. statusurile fara sa sesizeze procesele insele de interactiune. in timp ce perechile unilaterale tind sa dispara sau sa se transforme. obiecte. Experiente in acest sens s-au facut la noi de N. evitandu-se. la nivel global. cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara individul de catre grupul sau de apartenenta. ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste. se constata. Acestea au format obiectul unor studii efectuate la diferite perioade de varsta (preadolescenta. care intervin in structura si continutul relatiei dinamice. Limitele informatiei obtinute ne apar cel putin sub trei aspecte: (a) nu rezolva problemele de interpretare. desi le poseda -. Principiul consistentei cognitive . o tendinta de stabilitate a proportiilor acestora in grup. Dincolo de sociometrie: factori explicativi Dintre datele culese prin ancheta sociometrica. celelalte se modifica in sensuri diferite (J.). reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive.1. in cadrul carora sunt supuse discutiei colective aspecte pozitive si negative in expresia lor statistica. circa doua treimi subzista ca atare. In aceasta privinta. conform relatarii grupului. (c) nu tine seama de factorii terti-persoane. testul sociometric poate furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute in ancheta. ceea ce nu exclude modificari la nivel individual. Cat priveste evolutia relatiilor diadice in timp. Maisonneuve 1969). Dintre diadele “neutre”. a caror numar nu este totusi mic. proportia diadelor dense nu depaseste 30% din ansamblul diadelor pozitive. in general. intarind convergenta partenerilor (cf. adolescenta etc. relevate de ancheta sociometrica. frecventa diadelor omogene (cu vectori numai pozitivi sau negativi) este de circa trei ori mai mare decat aceea a diadelor discordante. 4. valori -. orice nominalizare. Se sconteaza. Astfel. iar totalul diadelor bipartiale este mai mic de 10%. un loc particular trebuie sa se rezerve relatiilor conflictuale.T. schitandu-se clasificari si solutii de indreptare. Pe aceeasi linie se pot utiliza convorbiri de grup. subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora. Tentativa de a arunca lumina asupra factorilor explicativi a dus la elaborarea unor ipoteze capabile sa promoveze predictii verificabile. in felul acesta. Numai aprofundarea si largirea analizei ne va lamuri determinarea cauzala.Husquinet).A. Datele anchetei sociometrice nu ne spun mai mult. (b) puncteaza numai reperele. Matei (1973). In configuratia socio-afectiva a grupului. In cadrul unor convorbiri individuale. Maisonneuve 1966. s-a gasit o corespondenta destul de frapanta (A. Holban (1972) a propus un asemenea test psihosociometric de personalitate. I. un interes particular il prezinta studiul relatiilor diadice. In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor. De asemenea.

vom fi bucurosi. Daca exista o stare de neechilibru. dupa Heider -. Intreaga discutie se refera la articularea modurilor de perceptie a lucrurilor. Ne aflam pe strada. Din nou regasim dihotomia: situatie “echilibrata”. dimpotriva. Tezele formulate de Heider au fost supuse ulterior probei experimentale. respectiv “neechilibrata”. In continuare. Cu alte cuvinte. In consecinta. Relatiile interpersonale ale individului par sa fie echilibrate. nu. Byrne (1971) propune o paradigma a atractiei bazata pe principiul intaririi Ax=mPIx +e. situatia si-a gasit o incheiere sau o rezolvare satisfacatoare. inspirat din psihologia configuratiei (Gestalttheorie). scufundat in mediul sau. D.………. indiferenta. al reciprocitatii Orientarea behaviorista leaga comportamentul uman de stimulii din afara. 4. admiratia etc. sprijininduse pe o abordare cognitivista. simpatia. a-l invalida. actioneaza ca un factor de potentare a relatiei. se poate numi “echilibrata”. Leonard 1972). care va deveni astfel placut sau neplacut. sa fie consolante ca elemente ale aceleiasi configuratii. La nivelul simtului comun putem intalni exemple ilustrative (cf. notate cu U. ceea ce inseamna: atractia spre x este functie liniara pozitiva de proportia de intariri (PI) sau reciprocitati primite de la x. si relatiile de asociere. F. atunci traim o dezamagire.Intre entitatile mentionate exista -. Un prim proces permite sa se atribuie in campul social al subiectului o valenta pozitiva sau una negativa fiecarui element. numite arce. refuzul. Zona respectiva este “populata” de persoane (p. acordul. Principiul intaririi. suntem multumiti. ne atrage atentia un obiect (x).2. Structurile formate din relatiile afective. ………) si de obiecte sau evenimente: x. de factorii externi in care intra si contingentele intaririi. notate cu A -. rapiditatea procesarii acestora a fost mult superioara in referinta. sa se consulte cu ei si sa se compare cu acestia. confirmarea. Nivelul de incertitudine devine un vector subiectiv. S-au intocmit grafuri cu diferite configuratii socio-emotionale (echilibrate si neechilibrate) si s-a cerut subiectilor sa-si exprime preferintele fata de acestea. Inca din anii ’50 acesta propune un model de echilibru al subiectului. desprinde o fasie sau o zona din acesta. confirmata. o. dimpotriva. putem distinge entitati marcate prin puncte sau varfuri in retea si relatii intre ele. si raporturi de asociere sau unire. Prin intarire se intelege a confirma sau a recompensa un comportament ori. tind sa armonizeze. un factor de ordin cognitiv devine motiv de atractie si afiliere. optiunile graviteaza net spre structuri echilibrate. atunci vectorii operanti tind sa modifice configuratia socioafectiva spre una echilibrata. Daca reusim acest lucru. pe de o parte. Un individ p. Daca nu reusim. daca obiectul cumparat dorim sa-l facem cadou unei persoane indragite si aceasta il accepta cu placere. Prima situatie. situatia ramane oarecum trunchiata si resimtim o insatisfactie. studii de cronometrie cognitiva au aratat ca triadele echilibrate au fost memorate ca totalitati integrate si nu ca elemente disjunctive. care impinge pe individ sa caute semenii. ii apartine lui F. q. persoana vizata ne refuza. “pozitiv” ori “negativ”. iar contrarele acestora . Heider. In vitrina unui magazin. De asemenea. constituie intariri pozitive. dobandind o incheiere satisfacatoare. aprobarea. y. Recurgand la un grafism simplu. daca. si anume: relatii afective sau de atitudine -. deci la universul cognitiv al subiectului. Atractia impartasita. care cuprinde contactele sale nemijlocite. z.Prima incercare de a schita o “logica” a relatiilor de atractie si de afiliere. actioneaza in sens contrar. a-l respinge si penaliza. care ne place si pe care dorim sa-l cumparam. doua feluri de relatii. lauda. a doua -. dimpotriva. pe de alta parte. penalizarea.

pierderile in volumul recompenselor au un efect mai mare decat rata stationara a penalizarii. In acelasi sens se invoca . In legatura cu aprecierile personale exprimate de semeni vis-avis de o persoana s-a pus intrebarea daca acestea sunt preferate pentru ca sunt favorabile individului sau pentru ca sunt exacte. spune Homans.actioneaza ca intariri negative. de fapt. Atractia dintre p si o poate fi deci mediata -. prefera aprecierile pozitive. Primeaza deci. ceea ce presupune participarea la un nucleu de valori comune. Desigur. fac schimburi de pareri si dezvolta atitudini cu privire la obiecte. s-a pus in concurenta pozitivitatea evaluarilor cu exactitatea lor si s-a conchis ca pozitivitatea este mai puternica. S-a facut caz de efectul simplei expuneri repetate la anumiti stimuli. vecinatatea cu un om de stiinta reprezinta un context pozitiv. insa. in timp ce divergenta de convingeri si valori desparte.3. favorabile (J. chiar si intr-un context pozitiv. Identitatea sau asemanarea in opinii. Traind in acelasi orizont local. O ancheta printre rezidentii unui complex de locuinte din oras stabileste ca 88% dintre primele prietenii se leaga in perimetrul acestui complex. Experimental. de asemenea. un factor de explicare a afinitatilor il constituie similitudinea psihologica. Proximitatea fizica si similitudinea psihologica Cercetarile de teren constata o corelatie pozitiva semnificativa intre proximitatea spatiala si atractia interpersonala. gradul de atractie nu creste indefinit. Proximitatea spatiala. adica intarita sau diminuata -. nu atat exactitatea lor. Ele pot recompensa sau penaliza comportamentul in mod continuu sau cu intermitente. deci. iar 50% in cadrul aceleiasi incinte.Aronson) s. cu alte cuvinte -. dependenta de context a acestui efect. Cand in locul recompenselor asteptate intervine penalizarea. Efectul vecinatatii se manifesta. in sensul unui mediu comun de viata de rezidenta. pozitivitatea aprecierilor. exercita o influenta certa asupra relatiilor de comunicare si a celor preferentiale. Gradul de proximitate conditioneaza. Se arata. ceea ce duce la inradacinarea conduitei ori la diminuarea sau stingerea acesteia. sa obtina -. Eiser 1986). Homans). in favorizarea contactelor reciproce si in procesul de homofilie. a castigului si pierderii (E. Principiul intaririi si-a gasit expresia in teoria schimbului social (G. atitudini si valori. Oamenii simpatizeaza pe semenii al caror comportament constituie sursa de recompense si avantaje. masura in care o persoana devine accesibila contactelor reciproce. care infatiseaza relatiile interpersonale dupa chipul si asemanarea tranzactiilor economice. “profit” din interactiunile sociale. separa pe indivizi. declinul atractiei devine considerabil. oamenii comunica. dupa cum repudiaza pe aceia in care vad o sursa de penalizare si de efecte negative. valori. iar prezenta intr-o ambianta de politisti are o conotatie negativa. Efectul proximitatii fizice nu actioneaza prin el insusi. Chiar cand individul are o parere mai proasta despre sine. Aronson apreciaza ca modificarile in sensul cresterii recompenselor au mai mare impact decat proportiile stationare ale acestora. incercand sa maximizeze pe primele si sa minimizeze pe cele din urma. Oamenii. in functie de pozitia fiecaruia fata de al treilea element (x). Zajonc (1967) a constatat ca simpla intalnire repetata cu o persoana mareste gradul de atractie fata de ea. De pilda. cauta recompensele si evita pedepsele..a. persoane. prezentarea intr-o tinuta sportiva este un indiciu neutru. Pe fondul vecinatatii spatiale. In orice relatie de simpatie sau prietenie este implicata prezumtia de reciprocitate. R. constituie o sursa de atractie si convergenta interpersonala. asa cum au aratat modelele cognitive deja prezentate. 4.

In comportamentul individual apare intotdeauna o supradeterminare sociala. Tot ce este omenesc poate fi. scapa controlului in situatii de interactiune. ca factor de atractie -. Taylor 1991. cel putin in principiu. ele trebuie considerate cu atentia. au oferit materia poeziei lirice si a romanelor.A. aptitudini etc. pe care analiza psihologica o ignora de multe ori. Intr-o cultura impregnata de rationalism -. devine imprevizibila. Walster (1982). ii indeparteaza. a compozitiilor muzicale la care se adauga operele moralistilor de totdeauna. Autorii raspund printr-o tautologie: You are in love when you think you are!* Nu exista o cale obiectiva pentru a defini ce este iubirea. O persoana diferita ca opinii si valori sau factura psihica. Relatii diadice stabile: prietenia si dragostea Dintre relatiile diadice stabile. in timp ce diferentele marcate in timp de personalitate. se intreaba E. In lucrarile de psihologie sociala. Byrne 1991). D. dar nu a priori invalidata. ridicandu-se. intr-un spatiu social deplin omogen. grupul etnic sau rasial creeaza un spatiu de omogenitate atitudinala specifica. Baron & D. deasupra simtului comun. atunci ar decide principiul congruentei/incongruentei convingerilor -. L. de temperament. daca o teorie sau un instrument de lucru prezinta o valoare predictiva. din observatiile moralistilor. -. tema de cercetare stiintifica. Aristotel). este mai puternica la adolescenti decat la varstnici? • daca similitudinea axiologica este mai importanta decat comunitatea de opinii. Hatfeld & W. apropie oamenii.similitudinea psihologica: asemanarea in ceea ce priveste insusirile personale -. Altfel spus. in . cand se introduc in manuale capitole referitoare la relatiile interpersonale apropiate. In loc de a stabili a priori limite si de a cere ab initio definitii exhaustive este mai corect si productiv sa abordam un fenomen nestudiat. pas cu pas -. prin aproximatii succesive -. avand constiinta limitelor demersului intreprins. pentru care nu mai exista taine sau “irationale” definitive -. Acestea au format inca din antichitate tema reflectiei filozofice (Platon. Daca presiunile sau influentele sociale ar fi total absente. postulatul de mai sus pare legitim. 5. de caracter. Observatiile expuse tin de simtul comun si ele au fost confirmate de cercetari sistematice. cele care s-au bucurat de o atentie deosebita -. Desigur. Rokeach recunoaste : “ Sursa discriminarii rasiale si etnice trebuie cautata in societate si nu in psihicul individului”. din maxime si cugetari privitoare la tema determinata. in istoria culturii umane -. diferentele ar putea fi reductibile la incongruenta opiniilor/valorilor. Chiar daca pe drumul ales recolta de date este la inceput saraca. Trebuie sa admitem ca. deprinsi sa despice comportamentul uman. Se cunosc totusi schite si incercari de abordare empirica. conchide autorul. Fara indoiala. Sears. in timp. tema prieteniei nu se preteaza fara artificiila o studiere in paradigma cercetarii precise. dincolo de aceste teme specifice ar putea deveni operant modelul cognitiv. ceea ce trebuie privit cu prudenta si deschidere. ramane ideea ca acesta este drumul. intime(D. Peplau & Sh. O asemenea optiune poate fi eventual contestata. Din reflectii filozofice sau literare. sunt prietenia si dragostea. Asemenea cercetari au mers mai departe punandu-si o seama de intrebari: • daca similitudinea -. poti sa extragi itemi cu valoare euristica. Ce este ceea ce numim noi iubire? -. preocuparile amintite au aparut cu deosebire in anii ‘80-’90. similaritatea in opinii si atitudini(=ideologie) este mai semnificativa decat aceea a trasaturilor de personalitate? • daca efectul de similitudine este mai pregnant cand este vorba de convingeri sau cand intervine apartenenta la un grup etnic? M.

Pentru inregistrarea imaginii este necesar sa amintim studiile mai vechi facute asupra perechilor de prieteni. in schimb exemplele reprezentative intrunesc consensul de grup. iar. Davies & M. Sprijinirea initiala pe simtul comun aduce cu sine. autorul culege propozitii descriptive din populatie. similaritatea. De aici necesitatea de a colecta enunturi. cu privire la prietenie si gradele ei. a inselarii. Daca primii pasi se situeaza in proximitatea experientei comune -. regasindu-se uneori banalul -. a oferit puncte de sprijin pentru multe din investigatiile recente asupra dragostei. • prietenia nu este libera de tensiuni sau conflicte. Este o relatie autentica intre persoane egale. increderea reciproca. Grila de “lectura” a exemplului reprezentativ insumeaza intreaga informatie a autorului: eseuri semnificative. care sa inlesneasca exprimarea printr-un numar. se poate recurge la strategii inductive si deductive. Ei utilizeaza studiul de caz. Intr-o sinteza finala sunt reunite instrumente de descriere si evaluare a relatiilor intime. cercetari empirice anterioare. se retin enunturi pe cat posibil independente ca semnificatii. Utilizand interviul neformal. pe bucuria sau placerea partenerilor de a fi impreuna. puse in opozitie cu perechile de . de la un individ la altul. de sustinere si aparare mutuala. gratie acumularii de date. fiind un contact de durata intre persoane ca persoane. varsta. de cel de prieten -. in care nimeni nu joaca un rol. K. pe care le redam in continuare printr-o parafrazare: • prietenia e intemeiata pe afectiune. ipoteza. care poate fi concretizat intr-o multime de caracteristici mai mult sau mai putin articulate. obtinandu-se astfel o anumita omogenitate. • fidelitatea proiectata ca principiu. Chestionarul odata intocmit se aplica pe loturi stratificate ca sex. Pentru a elabora instrumente de descriere si evaluare a prieteniei. Cartea lui Stendhal numita “De l’amour” si aparuta in 1822. Piaget). intelegerea reciproca. • acordarea de sprijin reciproc. fata de care cercetatorul se detaseaza progresiv prin decantarea continua. promisiunea de a face ceva pentru celalalt. Reflectia. dar se subsumeaza unei teme. analiza factoriala descopera structura latenta concretizata printr-un numar restrans de variabile. La Gaipa (citat de P. La nivelul constiintei comune exista un prototip al prieteniei. respectul acestuia. In continuare se procedeaza la o analiza de continut in trepte: se elimina sinonimele.stare sa jaloneze crochiul instrumentelor de lucru. neacceptarea disimularii. este cu deosebire in probleme noi. Anumiti itemi se scaleaza si permit estimarea fortei sau intensitatii unei relatii. ulterior. pentru a intocmi un Inventar de descriere a prieteniei -. desigur. • gasirea cu usurinta a unui limbaj comun. se regrupeaza propozitii semantic apropiate. in final. se ajunge la depasirea sau chiar contrarierea acestui plan. insotite de exemple. aforisme. Din radiografia unui caz reprezentativ sau arhetipal se extrage un sir de note definitorii pentru categoria “relatii de prietenie”. pe o cale inductiva. in afara. Daca sirul de trasaturi evocate difera intr-o masura. de a impartasi experientele si activitatile. In final se alcatuiesc grupaje de itemi in functie de temele majore. Todd (1985) se bazeaza pe o strategie deductiva. Wright 1985) se inscrie -. asupra diadei familiale sau de logodnici. acceptarea partenerului asa cum este. Se stabileste validitatea si fidelitatea instrumentului de lucru. formatie scolara etc. altii raman pur si simplu diferiti. in discursul stiintific. Metoda de studiu operationalizeaza reflectia. elemente de psihologie “naiva”. nevoia de a-si face confidente. cu optiunile lui personale. o introducere euristica la cercetare (J.

Freud marturisea atat la inceputul. De exemplu. prietenie. Suportul cognitiv format inseamna o eticheta si un referent. E. Hartfield & W. Prietenia este relativ libera de constrangeri. roman) se faureste un prototip al relatiilor de prietenie si de dragoste. cat si la sfarsitul carierei sale: “Stim efectiv foarte putin despre iubire”. expresia emotionala difera evident de la o situatie la alta. iubirea apare intruchiparea Eului ideal. dragostea este la acesta narcisica. Experienta practica. in filme sau lecturi specifice. In sfarsit. “iubirea este fiica romanelor”. va atesta justetea reprezentarilor sau le va corecta. o casatorie nu se destrama asa usor ca o prietenie). reflexul aprecierii si admiratiei celorlalti. in pofida circumstantelor dificile (de exemplu. Pana mai ieri. statornicia. In timp ce apropierea intemeiata pe similitudine raspunde unei nevoi securizante. Pornind de la teoriile cognitiv-fiziologice asupra emotiilor. interesul cercetarii psihologice fata de problematica iubirii este in continua crestere (vezi R. Walster (1982) schiteaza o ipoteza avand trei componente. niciodata incheiata. S. Wright (1985) adauga inca patru trasaturi pentru a distinge intre “simple cunostinte”. Un factor de mediere este si idealul personal sau Eul ideal care poate orienta alegerile. casatorie etc. in sensul ca fiecare partener ar permite celuilalt satisfacerea tendintelor complementare. de multe ori inconstiente. generalizand exemple intalnite in experienta proprie. in timp ce prietenia este o relatie deschisa. La Paris -. Un elev al lui T. a lui Goethe. noteaza E. fiind socotita o tema respectabila. o reprezentare despre iubire. Maisonneuve 1969). cum noteaza Stendhal -. din realitatea concreta si din fictiune (film. E vorba mai intai. apoi cu cadouri. Judecand dupa numarul de studii publicate. Prietenia si dragostea capata infatisari concrete dupa modelul social al ambiantei. de norme binedefinite. dragoste. Datele obtinute se incadreaza in doua orientari: prima postuleaza ca afinitatile se bazeaza pe asemanari caracteriale. care genereaza un fel de expectanta pentru “cand va fi intalnit omul potrivit”. de o componenta cognitiva dobandita gratie unui proces de invatare in interiorul unei culturi: individul isi formeaza un construct. Reik (1957) avea mai multe de spus: prototipul iubirii se afla la copil. tema dragostei parea frivola -. Aceste insusiri aditionale ar fi: caracterul exclusiv al relatiei. cea de a doua (complementaritatea) oglindeste o nevoie de implinire. in timp ce detaliile reflexului palpebral (clipitul) ocupau spatii mai mari in manualele de psihologie. schimbul de priviri etc. Tendinta actuala este de a considera prieteniile ca “armonii complexe” ce implica un amestec de similitudini si de complementaritati (J. apare gestul de tandrete. Tehnica adolescentilor de “a face curte” se preteaza la invatare: iti dai intalniri. iar a doua sustine teza unei heterofilii selective. Asadar. Istoria a consemnat un val de sinucideri in randul tinerilor dupa aparitia lui Werther. La adult. despre acest factor de idealitate este greu de spus daca este el insusi cauza sau efect al relatiei de prietenie. aspiratiile. Berscheid (1988) -. coplesesti partenerul cu declaratii de dragoste. ceea ce cuprinde factori . persoana asupra careia se proiecteaza reprezentarea formata. Statornicia se refera la exigenta prelungirii relatiei. iubirea ar fi strict diadica. impactul normelor sociale si proeminenta expresiei emotionale. Problematica relatiilor intime a trecut in topul cercetarilor actuale de psihologie sociala. Nu se pune problema daca acest construct este corect sau nu. Impactul normelor sociale este minim in cazul prieteniei si maxim in cazul casatoriei.“indiferente” asociatii la intamplare. daca este un amestecul intre adevar si iluzie. P. Sub o eticheta asa de larga incapeau atatea paradoxuri. Sternberg : Psychology of Love 1988). Exclusivitatea relatiei se refera la gradul in care raporturile interpersonale sunt considerate strict diadice. A doua componenta ar fi intalnirea cu “obiectul dragostei”.

Anumite segmente ale comportamentului manifest -. care suprapune eticheta “ dragoste” peste un tablou de activare. Freud s-a preluat motivul afilierii si dependente. au alcatuit crochiul unui chestionar care. fiind mai usor controlabile. Scriitorii au surprins in detaliu acest foc al proiectiei si cristalizarii (cf. odata structurate se proiecteaza asupra persoanei -. ramane in final atasamentul. s-a specificat in . insotite de manifestari comportamentale tipice: schimbul de priviri. dupa caz. de modificari fiziologice interne. Proiectul celor doua scale elaborate de Rubin -. devin tehnici sociale. tinta reliefando intr-o anumita lumina cu insusiri exagerate intr-un sens sau altul (de notat: constiinta “transfigureaza” si in cazul sentimentelor negative ca ura. sentimentul exclusivitatii. din literatura s-a preluat tema iubirii captative. nominal.). rugandu-i sa participa la un studiu asupra prieteniei si iubirii romantice. In sfarsit a treia componenta ar fi procesul emotional ca atare. Jumatate din itemi s-au formulat din eseuri: de la S. De notat ca toti autorii aplica aceeasi schema metodologica (E. De asemenea. aplicat la 200 de studenti a constituit pretestul cercetarii si a dus la perfectionarea instrumentelor de lucru. gestul. limbajul corporal. Stendhal.situationali si factori legati de personalitatea celuilalt. • predictibilitatea: individul tinde sa aiba controlul mediului. Acestei chemari i-au raspuns 158 de cupluri. alaturi de alte teme -. Prin intermediul ziarului Universitatii din Michigan (SUA). dorinta de a-si impartasi emotiile. De la E. Hatfield 1988). Intre simpatie si iubire se regasesc o serie de note comune: • intimitatea relatiei. prezenta starilor de ambivalenta afectiva. intalnirilor. schimbul de priviri. Cei 26 de itemi cuprinsi in instrumentul de evaluare au fost organizati pe urmatoarele teme: atractie fizica.a . retinem cercetarea lui Z. familiaritatea. “De l’amour”). primul meu gand ar fi sa caut pe …………”s. Rubin s-a adresat perechilor de prieteni si indragostiti din randul tinerilor. • in cuplul de durata. episodic fericit. dispretul. devalorizarea normelor sociale generale. precum si perceptia iubirii ca sexualitate sublimata. Dintre studiile empirice publicate. in cazul iubirii se reliefeaza in plus dorinta sexuala. Fromm s-a retinut ideea iubirii altruiste revarsata in fapte de calitate. Rubin (1970). prietenul este partenerul previzibil -. Deosebirile intre prietenie si dragoste sunt nu numai de grad. 50% din itemi au fost construiti pornind de la studii empirice anterioare si de la marturii introspective. care propune ca instrumente de evaluare o scala a simpatiei si una a iubirii romantice. • atractivitatea fizica e stimulul relatie. posesive etc. de transfigurare a persoanelor si situatiilor sub influenta sentimentului ce ia nastere. intocmite in formatul propozitiilor cu lacune (“apreciez ca ma pot confesa lui ……………in orice problema”. Procesul acesta complex pune in relatie indicii contextului cognitiv-social cu tabloul modificarilor fiziologice inlesnind o cristalizare subiectiva specifica. limbajul. proiectie intemeiata pe prezumtia de similitudine si reciprocitate care se afla la originea relatiei. ea se bazeaza pe efectul de halo: atractivitatea asociata prezumtiv cu alte calitati (“ce este frumos este si bun” spune un cliseu raspandit). de aici posibilitatea disimularii: sentimentele se pot mima. disponibilitatea pentru orice ajutor dat celuilalt. • expectanta unei interactiuni continue: in prejma celuilalt te simti bine. repulsia). In spatiul gol se trece el/ea. expresii verbale. Starile emotionale. Nu era vorba -. de aici tendinta reiterarii contactelor. Cele doua instrumente de evaluare au o baza ecclectica. gesturi de tandrete. nevoia resimtita de afiliere si dependenta. idealizarea partenerului. “daca as fi sigur. ci si calitative. Z. Intervine si un fenomen de idealizare. cresterea proximitatii fizice intre parteneri etc.

Todd. Revista de Psihologie.. 1972 Leonard. Boston. New-York. Collins. P. 1972. What is this thing called love. Paris. E. Berscheid. Wallster. S.. Gugiuman. 1972.. Aspecte ale relatiilor interpersonale in colectivele de elevi-aviatori.68. iar corelatia intre scorul la test si probabilitatea casatoriei a fost de 0. Barnes). M. J.. Flament. in “Understanding Personal Relationship” (S.. I. 1988. Bucuresti. Perelman. in “Contemporary Issues in Social Psychology” (ed.. respectiv dragostei. L. The Attraction Paradigm. Moscovici). D. 1982. 1985. W. 1971. California Books/ Cole Publishing copm.... E. Interpersonal Attraction.. Hatfield. BIBLIOGRAFIE Baron.chestionar -.I. 1988. J. (S.. F.. Allyn & Bacon. Ehrlich. V. confidentele indeplinesc o functie cathartica si se inscriu intr-o norma de reciprocitate precisa. in “Psychology of love (ed. t. Willey. Larousse. dir. Cercetarile asupra prieteniei si iubirii. S-au retinut deci prieteniile in curs. Paris. Un insotitor al celor doua tipuri de relatii este aparitia confidentelor. ed. Davies. Ceausu. C. cotele le scala “iubire” tind sa fie moderat simetrice intre partenerii fiecarei perechi. Guetzkow.. Consistenta interna a probelor a fost de 0. De asemenea. un pretext de autoclarificare si de penetratie sufleteasca reciproca. D.. 2. H...85.. Un modele de sujet: l’equilibre de Heider. E. Revista de psihologie.. de simple relatari din memorie. E. Puncte de sprijin in cunoasterea individualitatii elevilor. R. R. a simpatiei si a dragostei -. Larousse. Wrightsman).). Revista de Pedagogie. D. Levinger. Czitrom. B. London. poate sugera un drum de urmat. M. Moscovici. Hatfield. Assessing Friendship: Prototypes. ci de descrierea relatiilor afective in curs de desfasurare. E. Paradigm Cases and Relationship Description. Press. l. 1. In “Introduction a la Psychologie Sociale”. A. I. S-a procedat si la analiza factoriala. 1971.. Recolta de informatie a fost destul de saraca in raport cu instrumentatia elaborata. Sage Publications. corespunzator simpatiei. odata cu acumularea datelor vor oferi sansa unor aplicatii in consilierea oamenilor. Brigham. in “Introduction a la Psychologie Sociale” (dir.. Holban. fiind vorba de doua dimensiuni diferite.. Can we picture “love”? in “The Psychology of Love” Yale Univ. 1964. Libr. aflate abia la inceput. R. Tentativa lui Z. S-a obtinut o corelatie moderata intre cele doua scale -. Sternberg. D. V. New-York. Rubin reprezinta un precedent care. reluat si imbunatatit. Social Psychology. A social psychology of group processe for decission making.. Climatul psihosocial in colectivul de munca industrial. Duck. 1991. Relatiile preferentiale in clasa de elevi si rezultatele scolare.). Bramel. Byrne. I.42. Craciunescu.. Attrait et hostilite interpersonnelles. S. Precis de statistique. Academic Press. Paris. corelatia intre sexe a fost de 0. in “The Handbook of Social Psychology”. D. Tendinta de a face dezvaluiri partenerului constituie o marturie a increderii reciproce. Yale University Press. care a scos in relief doua dimensiuni diferite.. Byrne. C. un prilej de confirmare si validare sociala.. Segmentul de concordanta din rapoartele introspective au servit apoi la perfectionarea instrumentului final de evaluare si predictie. PUF. . G. Teodorescu. 3. Passionate and Compassionate Love. 1974. De asemenea. 1969.

New York. Sears. P. Borgatta. Adisson-Wesley Publishing Comp. P. P. Bucuresti. 1957. Farrar. R. R. Social Psychology. La sociometrie de l’etude des relations preferentielles.. Bucuresti. Zlate. Mouton Co. J.. Yale University Press.... Bassoul. in “Traite de psychologie experimentale”. Paris. 1972. S. dir. Maisonneuve. Paris. Psychologie des affinites. Maisonneuve. New Jersey. Fraisse. 1975. 1969. 1965. Le dialogue du mois et d’autrui... A. E. Dunod. C.... Journal of Pedagogy and Social Psychology. Maucorps. Peplau. Leyens... L. in “Vocabulaire des sciences sociales” (Boudon. Bucuresti. Paris. D.D. 1970. Sociometria. The psychology of Love. .. eseu critic.... in “The Handbook of Social Psychology” (ed. Edit. Mihu. E. P. PUF. Duck.1988. The Acquaintance Description Form.. G. Politica. Taylor.) Paris. P.. PUF. 1985. T. Perelman) London. 1967. Sh. 1966. Lindzey.. Sociabilitatea si temeiurile ei morale in colectivele scolare. G. J. Vrabie. Editura Politica. Liege-Bruxelles. Ed. J. J. Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara.. 1988. Z. R... Wright.. Off Love and Lust. Rubin.. R. 1967. Sociometric Measurement.P. Mardaga. Psihologia scolara a grupurilor scolare. IX. N. M. Psychologie sociale experimentale. Reyk. Measurement of Romantic love. Lindzey). sage Publication. Psychologie sociale. in “Understanding Personal Relationships” (eds. 16. Lazarfelld. P. Matei. Piaget). Bucuresti. 1991. Massachusetts. D. Zajonc. Prentice Hall. 1973.. (dir. Straus and Cudahay. Did si ped. Sternberg.. 1979. D. Barnes.. M. USA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful