~

ZECHARIA SITCHIN

ENIGME

..~.

colecthl fenomenelor stranii . ,

A DOUASPREZECEA.
.

colecfia i~t.mplirilor

en.igmatice

PLANETA

.

ow

colecfia realului ingemanat cu fantasticul colectia frontierelor cunoasterii '. ,
.

I t [

ALDO PRESS

I.

r I
,.

;. I
I

!
r
,

L.

~~,:

'~"'''.:;.':'

..,' ,: .'!.,

"0

OJ'

I

THE TWELFTHPLANET by Zecharia Sitchin

Editor ALDO PRESS s.r.t, Bucure~ti

Multumiri ,
Autorul dore~tesa-~iexprime multumirile celor care, mai bine de un secol, au descoperit, descifrat, tradus ~iexplicat textele ~irelicvele Orientului Antic ~i, de asemenea, numeroaselor institutii, precum ~ipersonalului acestora, care au pus la dispozitia autorului textele ~iilustratiile ce stau la baza acestei dirti. Autorul dore~tesa multumeasca in mod special urmatoarelor institutii: New York Public Library (Oriental Division);
I

Copyright «J1976 by Zecharia Sitchin
Traducere Cristian Banu Descrierea CIP a ]J~b"otecii Naponale SITCHIN,.ZECIIARIA. ' .
, A douasprezecea planetii

i ZechariaSitchin Bucure~ti: \

AIdo Press, 1999 . . 448 p.: il.; 20 cm-{Zona) Bibliogr. ISBN 973-97079-9-8 573.5

I

I ~
!

Research Library (Reading Room ~i Oriental Students Room) a British Museum; Research. Library, de la Jewish Theological Seminary din New York; lucratorilor ~i custodelui. British Museum, pentru asistenta acordata la procUrarea fotografiilor ~i imaginilor reproduse in aceasta carte; directoru.lui Vordera-siatisches Museum, Staatliche Museen, din Berlinul de Est; Muzel!lui Universitalii Philadelphia; Reunion des Musees Nationaux, France (Musee du Louvre); curatorului Muzeului Ant~chi~ talilor din Aleppo; U.S. National Aeronautics and Space Administration (NASA). .

.

Informalii ~i comen~i ramburs: C. P. 76-161, Bucure~ti, 77450, Romania.

cf qiUpJ osocietateButanG~V draqaprril fed print sa
B-dJI Tudor VladmJrescu; nr. 31, sector 5; BiJcure$1i, ROMANIA . Telelon: 335.93.18; 335.97.47 , . . Fax: 337.33.77

,. I I f r t

'.- -

_._-

...'.. -

' ,.

"

-

I

I

t 1 t

I.

Cuprins
Nota autorului
Prolog: Geneza
;.:... ~
;

9
~ ..11

Capitolul I. Ve~nictiltnceput ~

:

15
27 67
103 . 141 185 217

Capitolul2. Civilizapanepreviizutii Capitolul3. ZeiidinCer ~ide pe Piimant
Capitolul4. Sumer: Tiirfunulzeilor Capitolul5. Nefilimii:.Oameniicu rachete de foe Capitolul6. A DouiisprezeceaPlanetii Capitolul 7; Epopeea creatiei

Capitolul8. tmpiiriitia erurilor c
.

:

249 "
271

Capitolul9. Aterizarea pe planeta Piimant

CapiiolullO.Ora~ele zeilor
Capitoluili. Revolta anunnakilor Capitolul12. Facerea omului ...: Caoitolul13. Sffirsituloiimantenilor Cappolul14. Cand zeii pleacii de pe Piimant ,'

297
325 351 379 405 "'".433 ,445

!

j I

Capitolul15. Regatul de pe Piimant Bibliografie

I .1
~ -_' "_'.,,,._ ,,0.'.--" ----._----._--

-~

-...--

1_-

Nota autorului
p ..

Sursa primara pentru versetele biblice din Vechiul Testament, pe _ care Ie-am utilizat in aceasta carte, este textul original evreiesc: Trebuie spus de .Ia 'bun .inceput ca toate traducerile consultate- principalele fiind mentionate la sf'ar~itul caqii sunt doar atat, simple traduceri sau interpretari. Ceea ce conteaza pentru concluzia finaHi este ce spune originalul. , . Pentru. versiunea finala, cea care este utilizata: in 'cartea de fata, am comparat traducerile pe care Ie-am awt la indemana ~i apoi cu textul original, utilizand ~i textele/pove~tile sumeriene ~i acadiene asemanatoare, pentru a obpne ceea ce eu consider a fi cea mai fidela varianta. Analiza textelor sumeriene, asiriene, babiloniene ~i hitite a angajat 0 ~ata intreaga de savanti, timp de'mai bine de un secol. Descifrarea scrisului ~i a limbii a fost urmata de transcriere, transliteratie~i abia apoi de traducere. in multe cazuri, am putut alege intre diferitele traduceri ~i interpretari numai verificand unele mult anterioare. in alte cazuri, cercetarile modeme au fost cele care au adus 0 lumina noua asupra variante~or ma~

vechi.

.

'

...

I

D~ci lista textelor Orientului Antic care apare la s~itul acestei cfu1:i ontine amt versiunile cele mai vechi, cat ~i pe cele, c mal nOl,aHitun de 0 llsttl a pUOllcaJlllorsnmpnce m care au fost publicate cele ma~ interesante contnbutii la intelegerea
acestor texte.

Autorul

L

care au'vizitat planeta noastra .. a fost capabila sa-~itrimita astronautii. ' ' Scrierile Orientuluianti~. sa arate' dim!.reu~it. Sitchin New York. chiar din inse~itextele ~i'deseneleantice. cum ~i.unui zbor spatial catre Pamant de pe aceasta planeta.star~e~te rin a-~ialungazeii. ' . de acceptare a acestora .. de.le lor provocatoare raman pure spe- culatii. Dar. Am incercat in aceaSta carte sa descifrez 0 cosmogonie sofisticata care explica. de unde au venit ace~ti astronauti din vechime._.-. mult mai avansata decat a noastra.. Bind taxate de oamenii de ~tiinta. nu mai este chiar atat de imposibil de crezut ca 0 alta civilizatie.- .-asupra Potopului. " Dovezile prezentate de mine includ ~i 0 harta celesta a . UIU~\". mili presus de toate. ~. Ea sugereaza complicata legatura care exista intre om ~i "zeii" lui ~i arunca 0 noua lumina asupra semnificatiei unor evenimente. Turnului Babel. pentru a crea in mintea mea un scenariu coerent ~i plauzibil aI' eveni. planeta Plutonu fusese inca descoperita (ea a fost localizata abia in 1930).-:). a douasprezecea. in general. " A fost nevoie de treizeci de ani de cercetari.. gelozia. de pe 0 alta planeta. daca nefilimii au creat omul pe Pamant. in primul rand. I I _.Ji) . trebuie sa fi fost facute de reprezentantiiunei alte civilizatii. in trecut. ' tittr-adevar. ca astronautii no~triau aterizat peLuna. A Douasprezecea Planeta i~i propune sa descdpere succesiunea evenimentelor care au dus la facerea omului ~imetodele avansate prin care acest lucru a fost intaptuit.nemuritoare".. Acum. . '. pentru ca. . cum ar fi piramidele sau sculpturile gigantice. de ce sa hu acceptam antica dovada a existentei celei de-a douasprezecea planete? Pe masura ce ne aventuram in spatiu.. acumul1irile ~iluptele lor. Sunt date chiar ~i'numele liderilor lor. ei nu au facut decat sa indeplineasca un mult mai vast Plan Universal.oarece ace~ti scriitori n-au . A Douasprezecea Planeta W propune deci sa ofere cititorului 0 poveste care sa raspunda la itlttebarile de mai sus. anI! Aceasta carte sustine ca nu suntem singuri in sistemul nostru solar. cum ar fiputut poseda omul priniitiv tehnologia n. de intoarcere la sursele antice. UVVV UI. incluzand aici ~i numeroase texte astronomice. ~i. 0 privire proaspata mentelor 'din vechime. Totu~i. A urmat apoi dramatica infiintare a primelor colonii pamante~ti ale nefilimilor. sunt descrise sentimentele lor:'iubirea. omul .. caci. intrebari. ~i 0 accejJtarea vechilor scripturi este mai mult decat actuaIa. mai presus de toate.Dovezile aduse de mine consista.\"U1~Vl. vorbesc in mod explicit despre 0 planeta de pe care au venit pe Pamant ace~ti astronauti sau "zei".'ca 'sa dau alt exemplu. iar navele noastre spatiale teleghidate exploreaza ~i alte planete. asupra Gradinii Edenului. iar Pamantul ~i alte paTti ale sist~mului solar au fost' create.candva.<~: . 111 U1111i1I. februarie 1977 .ad litteram. cunoa~tern ca mai exista planete ~i dupa Saturn. desciftat ~i transcris 0 lisHi antica a corpurilor cere~ti. 0 serie de scriitori au speculat ideea ca unele monumente antice. p - cu siguranta.. 1I:1U1111\. Z. cum s-ar fi putut forma sistemul nostru solar: 0 planeta invadatoare a fost prinsa pe' orbita solara.-. I-aufacut. .pePamant. Cum s~ accepte ei atunci dovada existentei a inca unui membru al sistemului nostru solar? Dar acum noi.imbogatit biologic ~imaterial de cei care ' .12 ZECHARIA SITCHIN A DouisprezeceaPlaneti 13 Toti oamenii din vechime credeau in zei care au coborat pe Pamdnt ~i care se vor ridica II!ceruridupa ce i~i vor incheia menirea..- --- .1U11 pll. Mai degraba 'mare~tedecat scade credinta intr-o putere supranaturala. Dar.. mult mai avansate. cand oamenii de ~tiinta au descoperit.. poate la fel de bine ca ~iteoriile ~tiintifice modeme. Dar nu a fost acordata' niciodata credibilitate acestor texte. ca clvilizatia din Sumer a parut sainfloreasca ._-- -. este explicata natura lor .U i1plVi1pt.ecesara realizarii unor astf~lde constructii? Cum se face.. care la fel ca cei din vech~me. inca de la inceput" ca 'fiind doar legende.

cum au fost descoperite fosile din .Capitolull . a devenit cIar ca acest lucru s-a petrecut cu mult. In multe privinte.. ea nu aPartineacesteia.Homo Sapiens . mifere. vertebrate ~i.este un strain pe aceasta planeta. oamenii de ~tiinta au considerat la inceput ca omul a aparut in Asia.000 de ani. intr-un punct. cateva oase dincolo.'. Str~o~ii omului sunt acum plasati in urma cu aproape 25. ma-. ." Ve~nicul Inceput Dintre toate dovezile pe care Ie-am adunat pentru a ne sustine teoria." .. . cea cu care trebuie sa incepem este insu~i omul..000.. oamenii de ~tiintaau devenit nesiguri in ceea ce prive~teproblema vietii de pe planeta noastra: cumva. Daca viata a inceput datorita unor reactii chimice spontane. in cadrul ~iin afara sistemului nostru solar.-- . Dar. acum 500. mai mult timp in urma. Gasind un craniu aici. la cea mai slab dezvoltata forma de viatii. cand se presuptineca a aparut viata pe Pamant. acum diteva milioane de ani in Ilrma. mai departe. de ce are doar 0 singura sursa ~inu () multitudine de surse aleatoare? ~i dece toate materiile vii de pe Pamant contin foarte putine dintre elementele care se gasesc aici din bel~ug~ifoarte multe dintre cele rare? "a 11 aLunCI la~a lOSL V lmponala pe ramanr t Pozitia omului in lantol evolutiei a niarit incurcatura. Dar.000 de ani. -. omul modem . Descoperiri In estul Africiiau .sa analizeze problema existenteivietii in aM parte. De cand Charles Darwin i-a ~ocatpe oamenii de ~tiinta ~i pe teologii vremii sale cu dovada evolutiei omului.'. ajungand la aceste inceputuri ~i incercand . _. s-a considerat ca viata pe Pamant a ajuns la om tredind prin primate.ce in ce mai vechi.

.au .deprin alte zone neUmblateinca.civilizatiei. logice.Nu exista nici un motiv aparent pentru care noi sa .. na sau .. Libanului ~i Israelului sunt pline de pe~teriin care s-au pastrat urmele omului preistoric. faptul ca-~i putea construi adiiposturi.pmoratf de 0 ciidere de pietre . .. fim mai ciVilizapdedit triburileprimitive din. De ce nu tot doua milioane de ani pentru a trece la folosirea altor materiale sau zece. la ~lefuirea ~i ascuprea lor. 1 .1imnrp.cu oarecare frustrare -. initiind ve~niculinceput al culturii umane. Una dintreaceste pe~teri. Cu toate ca omul de Cro-Magnon: _ construiaigarienu ~_. ~tintesinguri? . Intrebarea care se pune in mod evi<ient este: am obtinut oare noi ~i stramo~ii no~tri din zona Mediteranei aceste cuno- Fig. nu exista nici un dubiu in ceea ce prive~telocul de origine al acesteia: Orien- __.fostdescoperite in 1957 de Ralph Solecki. apoi sprc sud ~i vest. De~i oamenii de ~tiintiinu poseda 0 explicape a aparitiei lui Homo Sapiens ~i a civilizati~iCro-Magnon. spre Muntele Ararat ~iMuntele Taurus.de ce a aparut aceasta civilizatie?Caci. . aceste triburi traiesc inca la fel ca in epoca de piatra. ~i nu al nostru.milloane de ani pentru stapanirea mate- tul Apropiat. avansandcu p~i dureros de lenti. care venise in regiune in diutarea urmelor omului pnmitiv. intinsa pe milioane de ani. la "nui ~i mai" 50.._ _.Zagros in est (unde se afla azi granita dintre Iran~i Irak).:_1~ _~ _ ___ ~: On. ni se spune..astronautii no~tri aterizeaza pe Luna.000 de ani in urma. ci gradul nostru de dezvoltare.: -. 'rn. cu 44. Pe masura ce strat dupa strat era tndepartat. confonn tuturor datelor cunoscute in prezent. In zilele noastre. 2) mati~ilor. arta sa . multe triburi kurde i~i gasesc adapost in pe~terile din 7nn!.tea nord-esticaa acestui arc de cerc at . . in josdealurile Siriei.pastra .. nginerieisau astronomiei? to~i iata ca.J_.- .dorinta sa de a se imbraca. uneltele sale.cando familie de ~apte perso~e (una fiind un copil) a: cautat adapostintr-o pe~teradin Shanidar..jungla amazonia. Rama~itelelor . Ceea ce a descoperit el a fost mai rriu:Itdecat se a~teptase.ei au fost. omul nu ar fi trebuit sa ajunga inca la civilizatie.Mobilitatea sa.toate acestea reprezintii0 'civilizatie inaWi care apare brusc. a~acum se presupune caam tacut ~inoi? Totu~i adevarata problema nu este gradullor' de inapoiere. es~elocalizati in pa.. c~ci acum se recunoa~te ca gradul nonnal de dezvoltare este cel al triburilor aniazoniene. Decj era 0 noapte de iarna geroasa. nn"'._..000 de ani de la omul din Neanderthal. deoarece au fost izolate de restul lumii. spre nord. : =. Dar. ~iasta 0 afinna acum ~ioamenii de ~tiinta.-- prezentat un moment revolutionar.2 . Podi~urile~i lanturile muntoase care seintind in arc de cerc de la Muntii. (Fig. nu ar fi trebuit oare sa ajunga la acele~icuno~tinte ~tiintifice~i tehno.Shanidar..18 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Ptaneta 19 ~tim cum a apiinit civilizapa ~icum s-a dezvoltat ace~sta o data ce a aparut Intrebarea tara raspuns este insa de ce . I-a trebuit omului peste doua milioane de ani pentru a realiza epocala "revolutie tehnologica" a trecerii de la folosirea pietrelor a~a cum Ie gasea. a devenit evident ca pe~tera . _""' 1. 1.nnH :mimalde lor in timnul lunilor Reroase decn iarna. :1:_".. Dar izolati de ce? Daca ei au trait pe acee~i planeta cu iioi.

cu milenii inainte de a ajunge in Europa. aproximativ prin'll.000 i.. urmarind.omul devine agricultor. Cultura umana inregistrase nu un progres. cuI . impra~tiindu-se de aici in EUropa~iin alte paqi ale lumii.. Folosind sofis*._=_ _~ _L.ca primele culturi agricole ale omenirii au fost' cele de grau ~i orz.. dintre care numai patru fusesem zdrobite de 0 cAdere de pietre (n. 0 planta a fost mai intw cultivata in Orientul Apropiat. .. 1. ci regresase. nu putem sa nu ne amintim ca Vechiul Testament i-a devansat pe oamenii . pana cu circa 13.Profesorul Solecki mi-a spus cAau fost descoperite nouA schelete.la est de pamanturiIe neaJ1luluilui Israel. Prehistoric investigation in lraqui Kurdistan (Cercetarea preistnr1Pt J(11rrli'-!tan11111t .St~TQ 1T't11pn11 1" irlpntifit"arpQ Qr-~1pl'!:IC!i 7nnp . ~i apoi.n9"'l nn n: \ . ~i a tacut sa rasara din Pamant tot felul de pomi placuti la vedere ~ibuni la mancat". pana in 11. Era un teritoriu udat de apele a patru mari rauri. precum ~i 0 mare varietate de arbu~ti ~i copaci fructiferi. Dar. Aceasta lista cuprindea... Howe. Vechiul Testament spune ca Noe a plantat 0 vita-de-vie (ba chiar ca s-a imbatat cu . Cercetand munca unor eminenti oameni de ~tiinta din acest domeniu. care producea din candin cand cate 0 noua planta.Ch. fistioul. a rezistat adunandu-~i hrana de prin paduri. Braidwood ~. MaruI. in lucrarea lor. prinzand pasan sau pescuind. De fiecare data.rasariL. De parca acestaar fi fost un fel de laborator genetico-botariic. Homo Sapiens: in Orientul Apropiat. generatiile care . cu catva timp inainte. ZECHARIA SITCHIN A Douiisptezecea Planetii 21 urme de locuire umana. in Siria ~iPalestina. Nu mai exista nici un dubiu ca agrlcultura s-a extins din arcul muntilor ~i dealurilpr Orientului Apropiat.. maslinul. 1.000deaniin urma. vinul ei) dupa ce arca sa a ajuns pe qtuntele Ararat cand s-au retras apele potopului. migdalul.--. ' * pe-a lungul milioanelor de ani ai ve~nicului sau inceput._ . .000 r.care apareau 'din Orientul Apropiat.Ch.iB.. dar ~ipentru ulei.a. secara~. ar fi inlocuit echipa obosita ~i uzata cu umi proaspata ~i mai bine aritrenata. condus de <> mana nevlizuta. cercetatorii au fost insa uimiti de marea varietate 'de plante ~i cereale de baza pentru supravietuirea ~i dezvoltarea civiliz~tiei.oral omenirii. printre cerealele comestibile.. Din motive care se presupun a fi de ordin climateric.-----genetice auconfirmat descoperirile arheologice ~i nu lasa nici 0 urmii de indoiala c~ agrlcultura a apamt 'exact acolo unde aparuse. omul a reaparut plin de vigoare ~icu 0 cultura de un niveUncredibil de ridicat. Cei care au studiat originea vitei-de~vie au constatat ca aceasta a inceput sa se cultive in muntii din nordul Mesopotamiei.20 .) ~ ce. datand de Circa 100.000 de ani. s-a stabilit.. Presupunand ca intr-un anwne fel omul a reu~it sa invete singur sa cultive plantele salbatice ~i cerealele necesare supravietuirii. Nu poate exista nici un dubiu oii Geneza localizeazaprima gradina pe deajurile . tara vreun motiv aparent ~i tara 0 perioada de pregatire anterioara . bruse. pentru fibrele sale.000 de ani.OOO i:Ch. paml. Se afla "spre rasarit" . Biblia plaseaza inceputul cultivariivitei-de-vie pe muntii din nordul Mesopotaqliei. mei. Incepand cu un anumit standard. intr-o succesiune rapida. R.ealocuintele.. Nu e de mirare.' 1""11 .toti i~i au originea in Orientul Apropiat. nu. Locul in care se afla' Edenul era cu siguranta cunoscut generatiilor biblice... vanand animale salbatice. in. Deci. smochinul. omul aproape ca Ii dispamt din zona pentru aproape 16. regresarea ~i mic~orarea populatiei au atins un punct in care viata aproape ca disparuse.jocul ~ovait.* ticate metode de'datare cu carbon radioac1iv ~i cercetari geneti- " Ceea ce indicau aceste urme era mult mai surprinzator dedit urmele insele. urmasera prezentau un regres claro~i incepand cu 27. ca fiind prima gradina a lumii: "Apoi Domnul Dumnezeu a sadit 0 gradina in Eden. ' "net"'.chiar atunci.futr-adevar. doua dintre ele fiind Tigru ~iEufrat. omul a fost copilul naturii. la fel ca ~i oamenii de ~tiinta. cand realizarile sale artistice dispareau . De parca un antrenor neviiZut.J.J~~1 -.1'"611. aproape imediat ce ~ezarile 1Jmane slabeau ~i el i~i para~. spre. r1~ "t1int~ I .

tot pentru hrana.-prima unealta agricola.22 ZECHARIA SITCHIN .. sociale de anumife dimensiuni". ~iinceputul alteia. Oarnenii de ~tijntasunt perfect de acord ~u aceasta succesiune a evenimentelor. De fapt. Adaposturile umane din munti erau construite din piatra. care era. iar Cain era plugar". ci. Omul a'devenit crescator-de vite. dar nu ca "cel mai bunprieten al omului". urmate de cultivarea arbu~tilor ~i pomilor ..3 ------ . ~i Dumnezen a zis: "Sa dea pamintul verdeata. dupa toate probabilitaple. dupa'soiullor. com1initatile erau protejate de ziduri de piatra.n1"ta.. paleoliticul. Biblia ~i oarnenii de ~tiinta sunt 4e acord.Ch.~i care i~i au samfuttain ei. cari sa faca rod dupa soiullor.1 n 1~ A___A""~".111 '1'n nn. ne spune . Primele ram~ite de caini au fost descoperite in Iran. Numele este potrivit doar daca ne gfutdim la principahil material de constructie.au fost 0 consecinta a schimbariicatre agricultura."~i a~aa fost.porcii. in nord.. daca citim textul Genezei nu ca pe 0 lucrare teologica ci cape una ~tiintifica. apoicereale.000" i. mezoliticul. Tot earn in aceapenoada a fost domestiCita~i oaia.E.estul Mesopotamiei. iarba cu samfutta dupa soiulei ~ipomi care sa faca rod. Aa. Se crede ca acest lucru s-a Rftrecut in jurullui 9500 i. necesare pentru trecerea la domesticirea animalelor. ~icarl sa aiba in ei samanta lor pe Pamfutt.1P Q 10'. . Analizfutd diferitele teorii referitoare la domesticirea animalelor. i-a spus Dumnezeu lui Adam. descoperim ~i procesul prin care s-a inceput cultivarea 'acestor plante. Aceste comunitati stabile.in continuare piatra. (Domesticirea animalelor).Biblia.bovinele~i alte . ~tiinta ne spune ca mai intai s-au cultivat ierburi salbatice. Zeuner. . Primul animal care a fost domesticit a fost cainele. pomi roditori. .procesui descris in primul capitol 'al Genezei. lar dupa asta . sapa. Schimbarile bru~tecare au aparut carn pe la anul 11. ~i ele datatoarede lapte. F. in cartea sa Domestication of Animals.fructifen. iarba cu samfutta. vite au fost domesticite la scurt timp..ce a fost izgonit din gradina raiului.. De fiecare data domesticirea lor a inceput in Orientul Apropiat.ce indica faptul ca 0 mare parte din miei erau taiati pentruhrana sau pentru pielea lor. ~. Capre1e. Pamfuttul a dat verdeata..t(iti . Irak ~iin IsraeL Fig. omul a trebuit sa munceasca din greu pentru a-~i obtine hrana. curand dupa ce a devenit agr\cultor. ~ qttl''UYD ~t~r1tnl " - .au urmatcurfutd.Abel era cioban. Acesta este exact.pe'~tera de la Shanidar continearama~itele'unor oi~datfuldearn din jurul anului 9000 tCh. "Din sudoarea fiimtii taleiti vei mfutca painea".. in Orientul Apropiat (~i'cu circa 2000 de ani mai tfuziu in Europa) i-au rncut"peoarnenii de ~tiinta sa descrie aceasta perioada ca fiind star~itulunei ere.Ch. dupa. . A Douiisprezecea Planem 23 de unde izvorasc aceste raun. . afirma ca "omul nu a putut capata obi~nuinta de a pne animalele in capfivitate ~i . ~iblia ne mai spune apoi ca.

unele locuri pow in mod clar semnele acestei .Ch. incep sa fie abandonate ~i me~te~ugul.. pentru ca ceea ce a marcat aceasta perioada a fost aparipa ceranlicii.---- .Ch. construi imagipi ale fiintelor supreme sau ale .domesticeasca animale. . care fusesera centre ale culturilor ceramice.pentru cateva mileniidupa 11..000 i. nu mezolitic. 3) Privind lucrurile global... . P ... (Fig.inexplicabil ..'. 1otr-o perioada de circa 3600 de ani -. (partea de mijloc a Epocii de piatrii) ci Era Domesticirii..omol a devenit agricultor.Ch. ca atare. A~eziirile apar ca nelocuite.Orientul . 25 era mcuta din piatra. total inadecvat...mar~ul omenirii catre civilizape a fost limitat . a uimat 0 noua era..devin predominante..I. ~ieivilizatie.Ch. ne "ochelari de protecpe". 10cepand cu mileniul al ~telea i. in mod clar. "" I..zeilor" a caror interventie benefica 0 caUtau. spune James Melaart in eartea sa Earliest Civilizations of the Near East (primele civilizapi ale Orientulw Apropiat). incepand sa cultive plante saIbatice ~i sa..----------. dispare.Ei i~i onorau saui~i protejau mortii acoperind ~i omand mormintele co pietre sau Ie foloseau pentru a-~i ~poi .relieve ale UItei epoci mult anterioare . 10 jurul anului 5000i.. omul produeea obieete eeramice de 0 excelenta calitate ~1un qesign fanta~tie. .Cap scolptat al unui. in deelin. ritmul progresului a seazut ~i. Descoperirea numeroaselor foloase pe care i Ie poate aduce lutul a fost eontemporana cu pariisirea a~posturilor sale depe munte ~i coborfu-ea in vaile argiloase. {Jnele locuri.. ar fi molt mai potrivit sa numim aceasta perioada care incepe du~ 11. inea 0 data.cuno~tin- te "{ .""t . dar care vor deveni clare pe ma80ra ce se va derula povestea noastra . iar uneltele de piatra . civilizatia Orientului Apropiat este plina de obiecte de argila ~i lut.24 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii Omul ~i eultura sa erau.la dealurile din Orientul Apropiat. pe om din declinul sau ~iit ridiea la un nivel Ghiarmai ridieat de culturii. din nou.nlnm.. Dar. de omamente." LL A\f\f\ ~rh .1.. in mod clar.1\tnt111 regresase: ceramica devenise mai simpla...11.zeu" cUun coif ~iun fel de .. o 'manamisterioasa il seoate.astfelde imagine.~oi faze de inapoiere". din noo. Apropiat cun<?~teinflorirea celei mai mari eivilizatii imaginabile. ' Din motive necunoscute inca oamenilor de ~tiintii ... datand diri al 'Iioualea mileniu i. descoperita in nordol Israelului. 0 civilizatie din eare ne tragem ~inoi radaeinile.000 i. pe nea~teptate. Apoi. ..n .. "A fost 0 istovire generala a colturii".Istoriciio numesc Neolitic (Noua Epod de piatrii) dar.Ch..bruse... "rh. intap~eazaun. ustensile sau statuete. meepand ..aproape peste noapte in termenii ve~nicului inceput ..

".".pe jurnatate ingropate in nisip."vu. "''''u. exista eateva fapte care militeaza impotriva ei. calatorii reinto~i in Europa au semnalat existenta in Egipt a unor piramide impozante ~i a unor ora~e-ternple. . Unul dintre ofiterii sai a deseoperit langa Rosetta 0 piatra pe care se gasea 0 inscriptie datand din 196 LCh.. eu mult inainte de n~terea celei grece~ti.""" Capitolul 2 Civ~izatia neprevazuta Mult timp. Istorieii greci deseriu nurneroase vizite in Egipt.&. . .constituie . protejate de ni~teanimale stranii nurnite sfine~i."'" V }II. Texteleegiptene vorbese de dinastii care au aparut in jurul anului 3100 LCh.."----.eu aproape doua mii de ani inainte de aparipa eulturii elene: Atingandu-~imaturitatea in seeolele einei ~i patru i~ainte de Christos. dar veehile surse ale cuno~tintelor lor se gaseau in aIta parte._- u_. cat ~iin alte-doualimbi. occidentalii au erezut ea eivilizatia lor este darnl romanilor ~ial greeilor. Cand Napoleon a ajuns'in Egipt in 1799.U1UQ. Culturile preeleniee din zona Marii Egee cultura minoica din insula Creta ~ieultura rnieeniana din Grecia . Mai wziu.&.Vl11.~i nu Egiptul. "'.~ .aduc dovadaea OrientuiApropiat. el a luat eu sine speciali~ti pentru a studia~~iexpliea aeeste monurnente." U"". serisa atat eu hieroglife egiptene. Deseifrarea scrisului ~i limbii egiptene ~i descoperirile arheologiee care au urmat au reIevat ea in Egipt a existat 0 eivilizatie foarte inalta..LVW. dar filosofii greci in~i~iau seris in mod repetat ca ei se trag' din surse ~imai vechi. civilizati~ gre~ea a fost mai degraba 0 . Sa fie oare r~dacinileeivilizapei rioastrein Egipt? Orieat de logica ar parea aeeasta eoncluzie.

II-. Siria '~i Anatolia au fost caile prin care 0 civilizape anterioara a patrunsinGrecia.timpuriu.~_A..-.. 28 ZECHARIA SITCHIN A' Douisprezecea Nume/e ebraic . 4 81.Y. transliterat de obteet ea ._" -~8_" " .. istoricii au ajuns la conciuzla ca fac parte din famdia --------- ...) Qg .IL ' . transliterat de obieei prin "S".ode continut) este.. este de fapt de origine semitica. ::J: E £(plllcnd - 'I' E FV H "rtt: :I: I let. S -T T (I) "H" sumerian. din care deriva eel latin. Orientul Apr9piat cu cele din mai vechiui alfabet grecesc ~i I 1. )( .1 ...Ianeti {enicianocanaanitif greaca ..1\ lote lilppa tadlda' r . este identic cu un cuvant ebraic Ke-re-et ("Ora~ul ingradit") ~ii~i are corespondentintr-o poveste semitica a unui anume rege al Keretului. . provine din Orientul Apropiat.' .).in ForgottenScripts. .. T' . r A B IRa 1 A c. semnele. de dupa exodul din Egipt.. punetul depleeare... de rapt.. ... Q R. t .Ch.. " '"' -"\ 0181 "lnl. *' i .modelul civilizapilor ebraice ~iminoice (dincol. . .q t. a deschis un nou domeniu de studiu. (2) "S" sumerian. "'1 . Ca alfabetul grecesc ~i. era singurul alfabet utilizat in Grecia pe vremea razboiului troian.. in minoica Ke-re-ta. ProfesorulCyrus H. Darius. care se pare ca aPartin ramurii lingvistice indo-' europene. 'htb fad .. numele regilor lor .Ch. I . aeel~i" ~i a aratat ea numele insulei Creta..el este pronuntat in sumerianii ~iin alte liqtbi'semitiee ea "T". pentru a fi mai u~or. au avut loc cam in.. din. T 'I r M ra- 0 X p q t Pi 11ft. "'. III M N L :I: a !:E XI a aCDlc:11011] fl. I18pIa B8tb .. .... .. pe nume Kadmus ("Batranul") ~i eontinea aeel~i numar de litere ~i in aeeea~i ordine ca eel ebraie. '" 'J. istoricii au fost fascinap de numarul crescand de similitudini dintre civilizatia semitica ~i cea helenica. /!" D81U Z8yJD II !8tb (1) Y . . "-11 \1 --. pana la un anume punet. '-Ida "'ID _un II1Ipb IIuI8 . numele. Xerxes .-. S k 1..'I'eu . Nun'1arul iterelor a fost marit la douazeci ~i l ~ase de poetuI Simonidesdin Ceos in seeolul'al V-leai. .. -. - . Gordon.ouii greacif lIeche Nume/e grecesc lati"ii 29 . lid. ca grupul de litere "CH" din limba germanii.. Dovezi despre limba minoica). Evidence for the Minoan Language (Manuscrise uitate.~i deci intreaga fundatie culturala oecidentala au fost adoptate din Orientul Apropiat poate fi demonstrat foarte u~or comparand ordinea. Textele grece~ti fae deseori referire la ace~ti pe~i ~i la teritori'ile lor (apfoximativ teritoriuI. aratand ca scrisul minoic. CG D . A 51 A Alpha ... ~: _. acela~i timp (aproximativ sec.. (H)eu '1'h8til B .Cyrus. actual al Iranului).. Observand ca invaziadorica in Grecia ~icea israelianain Caanan...ph d "( ./ Istoricii er~u eon~tienp de contactele grecilor cu Orienhil Apropiat din primul mileniu inainte de Christos culminand eu inftangerea per~ilor de catre Alexandru eel Mare..Ch. Iapp8 lUIa . .. \¥ Fig. XIII i. ba chiar ~i valoarea numerica a alfabetului original. numit A Liniar.... . Vechii istorici greei sustin ca alfabetul lor a fost adus de' un fenician. in sumerianii ~i inalte limbi-semitiee se pronuntii..eel latin.. in 331 i. EI trage concluziaca . pemru a 11l11al u~or."0' '.-.11".~i dupa eele ale zeilor acestora. Judecand dupa Chiar ~ialfabetul grecesc.

.in Biblie "Unsullui Yahweh" . acest scris este cunoscut sub numele de cuneifonn. sa reconstruiascaTempluldin Ierusalim. casele.alatele. a carui marire ~i decadere sunt Inregistrate 1'nVechiui Testament. la inceput... iar spre sud in tinutul numit de Vechiul Simbolurilecare impodobesc inscriptiile ce apar pe monumen.ainte de Christos ~i s-au impra~tiat spre vest in Asia Mica.t~". Curand. ale carui ziduri erau acoperite de ni~te basoreliefuri care. (Fig. Hacham-Ani~. ( Fig.".. ca ni~te"semne sparte". ii#~ 30 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti -31 - popoarelor ariene ("de origine divina") care au apffi11! e unded va de la estul Marii Caspice la sfiir~itul celui de-al doilea mileniu in. -- -- ' .. care a vizitat PerseopolisuI. a~a cum apare.. Cyrus. Botta a reu~it sa stabileasca numele vechi allocului. Cyrus a pritnitmisiunea . tn general. culturale ~i religioase ale per~ilor se afla in hnperiul Babiloniano-Asirian.. a descris aceste semne Testament "al moesilor~ial paqilor".. Paul Emile Botta a condus in 1843 prima cercetare arheologica majora. Sargon al II-lea. Vechiul Testament Ii trateaza ca part~ componenta a evenimentelor biblice. gal.dupa titlul adoptat de fon~torul dinastiei.. care inseamna "toteleptul". () . tele ~i sigiliile persane au fost considerate. Manualele noastre ~colare il numesc pe' acest rege . ci unul perfect semitic. "d" f' .. Engelbert Kampfer. to ciuda orig~nii diferite asum~te de ace~tia. DurSharrn Kin. De atunci.(Fig. s-ar intinde pe mai bine de 0 mila. . de exemplu.. scris cu litere cuneifonne.leIe. in 1686. 0 piramida in trepte....fiimbarele. Erau inscriptii semitice.. . Nu era un titlu arian. ordine direct de la Yahweh. Cyrus ~. spre est in India. 5 S-a stabilit acwil ca radaciniie istorice.temp. istoricii au neglijat l1.P.. Confonn cartii 'ui Ezra.6) : Arhitectura ~isculpturileor~uluidau impresialunlimod de viata pe picior mare.-.. de pi Ida. a devenit clar ca ele fusesera serise cu acelea~i caractere ca inscriptiile de pe monumentele~itablitele din Mesopotamia. numit astiizi Khorsabad... 5) .1ultele aspecte care 'pot indica 0 serie de similitudini intre dumnezeul ebraic ~i zeul pe care ahamenizii il numeau "toteleptul".:.0 relatie cu totul neobi~nuita peniru un Dumnezeu ebraic cu un individ care nu era evreu. .. pe care ei ~i-l imaginau plutind in cer intr-un glob inaripat. Capitala regelui asirian avea in centrulei un palat magnific. capitala Imperiului Persan. pe un sigiliu allui Darius._.. . iar numele insemna "Ora~ulingriidit al cinstitului rege".. Cand au inceput eforturile de descifr1!rea acestor inscriptii. un zigurat care domina ora~ul ~i palatul re" Totu~i lucrurilen~ au fost chiar atat de simple. - 0 . ca fiind doar decorative. fig.. ..iceilalti regi din dinastia sa se nUmeau ahamenizi . spunfutdca el prime~te Ceruri".I.serveade"scarasprecer"zeilor. rate. ca fiind "ca ni~tecuie"... daca ar fi puse cap la cap..- . 0 limba inrudita cu ebraica. EI a ales un loc din nordul Mesopotamiei~ aproape de ora~ul Mosul.. este numit. tinutuldintre Tigru ~iEufrat: Intrigat de aceste descoperiri dispa. pe care il numea "Dumnezeu din .

".aeste... .presupusuUoc in care ar fi fost. Zona in care se crede ca se afla palatul lui Esarhadon nu a putut fi cercetata. unul aflat in sud ~funul in nord. putem descoperi prlntre numele eelor care au fost p~i sa plateasca tribut asirienilor ~ipe cel allui .. sub conducerea lui W.. s-a suit impotriva tuturor cetatilor intarite din Iuda ~ia pus stapanirepe ele". Erec.ingropatprofetul Iona. Layard citise . centrul militar al Asiriei. Din tara aceasta a intrat in Asiria. care ~i-astabilit ~antierul arheologic la zece mile de Khorsabad..cum au inceput sa fie numiti cercetatorii in domeniu . . . regele Israe. in tara ~inear.x:mclnl r. 612 LCh.au".M . Numele ~i evenimentele biblice ies la iveala. opere de arm care Ie intrec pe eele ale lui Sargon. inscriptiile mesopotamiene sustin reciproc! 33 ~i textul biblic se grajdurile. . ambele fonnandu-se in jurul driului 1900 LCh. probabil ca acolo erau grajdUrile regale. ~iResen intre Ninive ~i Calah. Cand echipelede arheologi. ~. in persoana lui Sir Austen Henry Layard. pe fluviul Tigru. temple. carne. aceasta este cetatea cea mare. eel inghipt de un chit fiindciia refuzat sa duca mesajul Domnuluiin Ninive.1&&"""''' " at'. temple. · tnflorind ~i decazand. cercetau ruinele Bahilonului.un or~. "Sanherib ~i-aridicat tahara. . t 32 ZECHARJA SITCHIN A Douisprezecea Planeti Din nou. Sanherib."viteaz vanator inain- tea Domnului" -este descris ca fiind fondatorul tuturor regatelor din Mesopotamia: EI a domnit la inceput peste Babel. a plecat ~is-a intors. de fapt. Ninive.. asiriologii ... de capitala ImperiululAsirian. aflat acum la British Museum. Dintre toate ora~ele asiriene amintite in Biblie. alte echipe.un vast teritoriq plin de palate... Ninive era capitala regala a Asiriei sub ultimii trei marl imparati ai ei: Sanherib.' . de babiionieni'in anui 614 ~i. Erau intr-adevar ni~tecoline pe care localnicii Ie numeau Calah intre Ninive ~iNimrod.. numai Resen nu a fost descoperit inca. Aici ridicase ~almaneser un obelisc pentru a-~i cinsti victoriile militare. respectiv. cele doua constituiau 0 civilizatie inalta care acopera aproape 1500 de ani.p.s-au aplecat asupra capitolului zece din cartea Genezei: Acolo Nimrod . lului". Pentru a nu fi surclasap de francezi. . 11n I"" . ne spune Vechiul Testament (II Regi 18:13) ~i. terasele. A~a cum ati~a - -- ..tumurile. operele de arHi. griidinile .. biblicul Bapel . B~tina~ii numeau acest loc ~yunjik. Acad ~i . meterezele. vorba. coloanele. intre 1903 ~i 1914. f Uluiti de frecventele coroborari intre textele bib lice ~i descoperirile arheologice. luptandu-se sau coexistanrl. in pace. Andrae. ~ia locuit la Ninive".intr-oveche insenuiare greceasca faptul ca un ofiter . Colinele pe care era ~ezat or~ul au dat la iveala palate.1M~rp "0711"" miqe ~i de ram~itele unui or~ vechi" . . cu aproape 3000 de ani in unna. conduse de R. Pe acest obelisc.. in final. cand Ingerul Domnului i-a ucis soldatii.001. fiullui orini. . Cam in aceea~ivreme cand erau cercetate ruinele Ashurului.li. . vp & " _& 'fa . gradini suspendate ~i inevitabilele zigurate._a.1". care era deja ingropat in timpullui Alexandru eel Mare! Layard I-a cercetat ~ipe aeesta ~is-a dovedit a fi Nimrod. deoarece acolo s-a construit 0 moschee.. capitala religioasa a imperiului ~iprima capitaIa a acestuia. ei au scos la iveala ruinele ora~uluiAshur. poqile. pe . in scena apar ~i englezii. zidurile. "in al patrusprezecelea an al imparatului Ezechia.imparatul Asiriei.. decoratiunile.&& YT&& allni AIp. a zidit Ninive ~i Calah' . au sapat in zona."- doua imperii rivale ale Mesopotamiei: Babilonia ~i Asiria. -- _a. Esarhadon ~i Asurbanipal. Koldewey...toate au fost construite in doar cinci ani.lehu. peste Nu . Confonn celor spuse de George Contenau in La VieQuotidienne a Baby/one et en Assyrie (Viata cotidiana in Babilon ~i in Asiria) "imaginatia noastra se clatina in fata potenpalei puteri a unui imperiu care a reu~itsa realizeze atat de mult intr-un rastimp atat de scurt". a reie~it <. Numele inseamna "f. Ashur ~i Ninive au fost cucerite ~i distruse. .

puterile ~iindatoririlezeilor.:.. Limbajul comun care. peste Ba~el. manuscrise ale templelor. era clar cine era predecesoarea ~i sursa civilizatiei mesopotamiene. dar nu cele din urma.forma legaturaculturala. tarile fiicute au dat la iveaIa literatura ~i arta. inrudita. Erec~i AC.Este prima limba semitidi cunoscuta. aceste manuscrise mai vechi? ~i de ce.. actiunile. Daca se cite~te Chish in loc de Cush.ld. Marduk ("Fiul colinei pure"). Babilonul a cunoscut el insu~iun astfel de star~it. genealogiile..Ch. Chish.El se mandrea ca la cheiul Acadului se adunau corabii din toate colturile lumii. Multe din JIluzeelelumii expun la loc de cinste p0rtile de ceremonii. J. Aceasta spunea ca titlul sau complet era "Rege peste Acad ~i rege peste Chish" ~i explica faptul ca. dar pr~cedand ebraica. statuetele ~i alte obiecte realizate din cele mai difetite maieriale.croniciale unor . speculat ca Sargon este biblicul Nimrod.constituie documentele: mii ~i mii de inscriptii scrise. istorica ~i rdigioasa intrt: AlSiria~i Babilon era cd ~acauian. .CilU. Istoricii au inceput apoi sa ia ad litteram ~irestul descrierii sale: .tabele astronomice. altfel. ~tiinta ~i politica. gramatici ~i texte de ~coaIa~i ultimele. }I"'~"'" -4Ja.asirienii ~i babilonienii ~i-aunumit limba acadiana? Atenti~ se concentreazadin nou asupra Bibliei.u U"'''''''}lU'' 1 "' UVl1U1U. contracte comerciale.predictii astrologice. inregistrari ale cas~toriilorsa\:!divoqurilor. cerce-. Multi cercetatori au. Dar nici asirienii nici babilonienii nu au ridieat nici 0 pretentie. comert ~i comunicatii . Mai mult. intemeiat de un imparat. uneltele ~iustensilele. bar adevarata comoaraa acestor regate o. aramaica. fiind cucerit de Cyrus AhameQidul.$i cl a domnit l~jl1c<. ~i totu~i. multe din tablitele lor poseda un postscriptum ce spune ca textele respective au fost copiate dupa unele mai vechi. Istoricii au fost uimiti:.~arele. de la Marea de jos (Golful Persic)la Marea de sus (probabil Marea Mediterana). Asiria ~iBabilonulnu erau decat ramuri ale trunchiului acadian. oemeepice. care i~i spunea sharrukin ("dr~pt-Iegiuitorul"). el fusese consilier al Legiuitorilor din Chish.. Chiar daca Asiria i~i nuplea zeitatea suprema Ashur ("Cel care vede tot~') ~iBabilonul. .34 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezec~a Planeta 35 Biblia.0 civilizatie in deplina maturitate -. s-ar parea ca intr-adevar Nimrod este preeedat de..El a infrant or~ul Uruk ~i i-a daramat zidurile.este acela . basoreliefurile. intr-adevar. ~i Cush I-a nascut pe Nimrod: el.descoperiseraun imperiu mesopotamian in cel de-al treilea mileniu inainte de Christos! Era 0 distanta in timp de aproape doua mii de ani intre Sargon Acadianul ~i Sargon Asirianul. neiformece includcosmogonii. cu greu s-ar putea gasi vreo deosebire esentiala de ordin cultural sau spiritual intre ele..""l. Atunci cine a inventat scrisul cuneiform ~i a dezvoltat limba."Sa Ji fost acolo Acad ocapitaJa regala. feniciana ~i caanita.- . prin gratia zeului Enlil. formule matematice.care a inceput sa fie puternic pe Pa- mant. EI' pretindea ca regatul sau se intindea. panteonurile lor er~u aproape identice. care I-a precedat pe cel acadian? toca 0 data versetele biblice capata.titlurile.semnificatie. precedandu-Jepc Babilon~iNinive'i Ruinele mesopotarnieneau demonstrat cu tarie"ea demult a existat cu adevarat un regat cu numele de Acad. taurii inaripati.lC\" ~11"'\.ca au inventat ~crisul sau limba aceasta. din Dur Sharrukin.pu. p regi. liste geografice.. tn ciuda faptului ca cele doua imperii au fost rivale de-a lungul intregii lqr istorii. Sa fi fost oare un regat anterior. in versetele de mai sus. cu mult inainte de aparitia Asiriei ~i Babilonului. "fA . texte care vorbesc despre numele. cand a fost descoperita 0 inscriptie care mentiona genealogia lui Sargon Acadianul.t.U. acela din Chish. dupa cum pretinde Sargon.. griunaticaei precisa ~ivocabularulei bogat? Cine a scris . inainte de a ajunge pe tron. bijuteriile. ~1a le~it victonos dID batilia cu locui- '--.in anul 539 i.cu caractere cu- .scoase la 'ive~la din colinele asiriene ~i babiloniene. Misterul existentei unei civilizatii mesopotamiene atat de devreme s-a adancit.

A devenit curfutdclar faptul ca era vorba aici de 0 eu totul aIta limba. ..tn general. A cucerit tot pamantul." Un alt text poseda 0 inscriptie enigmatica.. ci aveau 0 semnificape deplinaf zeu.. Singui-aintrebare ramane: Cat de departe. Pot citi chiar ~iincaIcitul scris allui Shumer.farelui Po- top.'-"-* -. __ : care ele aveau vreosemnificatie? Istoricii s-au intors din'nou la inscriptiile cuneiforme. Singura explIcaJlepOSlbiiii ra e .--- -------. ~ .- -.L -y """. de la Lagash pana la mare. Layard ~i colegii lui auscos la iveala 0 sumedenie de texte. Acadian. de .biblicul .v..".~i. cefUiJ.0 semnificatie. ~i nu.- ..enigmaticele cuvinte" scnse pe pietre ih zilele "de dinaintea potopului" nu a meut decat sa mareasca misteruI.. Sir Henry gawlinson a demonstrat ca aceste nume nu erau nici de origine semitica. Cheia care dezleaga aceasta' enigma 0 constituie 0' alta * CerceHitorii ~i-au dat seama ca numele aveau . ora~e~i civilizatie in Mesopotamia. rit ca acadiana era plina de cuvinte imprumutate . Dar in ianuarie 1869" Jules Oppert sugera SocietaJiiFranceze de Numismatica sa recunoasca existenta unei limbi~i a unei popul~Jiipreacadie~!iAratand ca primii regi mesopotamleni se autoproclamau "Rege at Sume- ------ -- ...re. ~i a~a mai departe.+.curtea ciiruia slujise Sargon sc numea Urzababa. Dar numele regilor dinaintea lui S!!rgon Acadianul nu aveau nid un sens: cc<\la .It!. Pot intelege chiar ~ipietrele cu enigmatice euvinte Gravate pe ele in zilele de . trebuie sa mearga c~nevapentru a descoperi prima civili. dar aevine c1arca trebuie safi fost regate. Dar. ~i totu~i acest scris utiliza 0 serie de semne care nu reprezentau'silabe fonetice. fiecarui semn corespunzandu-i 0 silaba. ca acestesemne ar 'fi fost rama~ite dintr-un alt tip de scriere care utiliza pictograme.""".' daca aceste nume aveau un sens. jnaintea hieroglifelor egiptene. ~iacel Ur la care se refera Sargon i~ inscriptia sa nu este altul decat .celemaiinteresantedescopeririinmaterie.de texte acadiene a fost dezgroparea ruinelor unei biblioteci. regele care domnea in Erec se numea Lugalzagesi. de pilda.- -- '---'. ~.u.t -J~ f:J . limba lui Shumer n-a fost sehimbata.. Aceasta sMa intamplat mai ales cu termenii t~hni~i. aleatuita de Asurbanipalla Ninive.<T"t. zei ~i locuri acadiene. cel de pe inscriptia lui Sargon? Cand a fost dezgropata 0 a~ezare numita astazi Warka sMadescoperit ca a~a stau lucrurile. ora~.chiar ~iinainte de celde-al treilea mileniu de dinainte de Christos..". IUUUl U. viata etc.'.loculdena~tere allui Avraam. Un grup de douazeci ~i trei de tablite se incheiau cu mentiunea: . nu numai in Vechiul Test<!ment. apaqinandu-i lui Asurbanipalinsu~i: ' Zeul scribilor m-a cinstif dandu-mf secretul artei sale.atrebuie sa fi fost ded precedata de 0 alta limba care utiliza acest tip de scriete. .. Toate numele de oameni. multe dintre ele fiind descrise de .asemenea.tot la fel cum este astazi folosit in intreaga lume cuvantul englezesc week-end.ci in intregul Orient. care era limba in Pretei:1tiaui Asurbanipal ca el poate citi tablite "in coml plicatul scns allui Shumer" ~i ca poate intelege . veehiiscribi ca fiind copii ale unor texte "mai vechi". . ~~ Nu numai ca descoperirile arheologice confirma Biblia. .numai de un alt tip de scriere. '" limba. i:)QU Uti jJvpUCI. " Sa fi fost biblicul Erec unul ~i acela~i cu Uruk. .in terminologia referitoare la zei ~i la . Conferentiind in fata Royal Asiatic Society (Societatea de studii asiatice) in 185~. Una din. in timp.dinaintea l\. SMadescope- Ur. intr-adevar. 'acestea par a "im apaqine nici unui b.... scnsul cuneiform era silabic.. Fost-am initiat in arta scrisului. 36 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 37 torii din Ur.l. nici de origine indo-asiatica.. ~nut. babiloniene ~i asiriene aveau 0 semnificatie..A douazeci ~itreia tablita. ..

afirma carteaGenezei: ora~eleregale Babel. ."). ai ciirui conducatori purtau acela~i titlu ca ~i Sargon. . I . "0. precum ~i de alte semintii din Orientul Apropiat. Toate dovezile indicau faptul ca inceputul se afla aici. la inceput pictografic.: tJ#:f femeie . 1M pamant (. = SUMERIANA t f . . fost inregistrate cu precizie. -- ?. Cu excePtia pronuntiei gre~ite . III . ehiar acel Lagash.. _Era intr-adevar un or~ regal. indepartat. Primele sapaturi importante _ Sumer au fost deelan~ateAp ~rhpnlnl'l'. Cu ajutorul lor insa. Un "-------. ~isa faca sa rode~Scinanunie udate eu apa" atesta existtmla agncuiturii~i a ingaliel.f'. aeadieni ~i babilonieni. realizate in Asiria ~i in Babilon. om munte .suineriana. ci 'numele -vechi al Mesopotamiei. .0"''''. nu am fi fost capabili sa citim inscriptiile sumeriene. a> K.38 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti CUNEIFORM1' Pronun Semnificape Original Intars Arhaic Obisnuit Asirian pe 39 rului ~ial Acadului". r-aA.1).ar fi trebuitsa fie Shumer ~inu Sumer . era . . I . el a sugerat ca ace~tioameni sa fie numiti -sumerierii... cap. pentru studiul primei limbi scris-e. lara a reu~i sa termine.'Invocatii catre zei de "a face sainfloreaseamugurii.t' u"""'~" ~antier a fost de prop0rtii amt de marl.. o datace istoricii au acceptat aceasta concluzie. Inscriptiile aduc numeroase informatii.-. in aces! timp au domnit tara intrerupere in Lagash 43 de ensi: numele IVr~i durata domnid fiecaruia au ..or r. I Fara aceste dictionarede demult. . 11I8 JIll biiutura merS I:::d II pe.f . Descifrarea limbii sumeriene ~i a scrisului ~i constatarea faptului cii Sumerul fusese izvorul civilizatijlor acadiano-babiloniana ~i asiriana a incurajat cercetarile arheologice in sudul Mesopotamiei. a~a cum. .. A devenit elar ca scrisul sumerian.) .. t :0::. . . cioplit in piatra. II & . (Fig. ~i dureaza aproape 650 de ani. Dinastia lor incepe in jurul anului 2900 i.." ...sI ("drept-iegiuitoru. 7) ..iar tara-lor Sumer. .------.. ~i s-a descoperit ca lungile coloane de cuwnte erau de fapt dictionare ~i vocabulare. numai ca in sumeriana: EN..- .-in __J -. ~_ 1.__ . taur grane putemic #' . .. portile au fost deschise.te Tf X> . a fost trecut ulterior pe orizontala.. UI . de cucerirea ciiruia Sargon Acadianul se mandrea atat de tare.. .' V t> . stilizat mai apoi pentru a putea fi seris pe tablitele de lut ~itransformat astfel in scrisul cuneiformce a fost adoptat de asirieni.i planeta) . Referintele acadiene la "texte mai vechi" au capatat sens. blic al Sumerului.... Sumer nu era un pnut misterios.. a fost descoperita 0 intreaga comoara literara ~iculturala.Ch.--- 0- _ ~ .. (Shinear fiind numele bi. ~antierul s-a dovedit a fi un or~ vechi.oppert avea dreptate. indit ~i alti arheologi au contin~atcercetarile paoa in 1913. . * If .!r we. apa vulva (!k tl R -# t. .n_. in coloane verticale. in mod clar. Acad ~i Erec erau in "Tara Shinear". Numit de loealnici Telloh ("Colina"). lIB bou.

Un al treilea om. cedru din Liban. omercializate. el aducea aur din Africa si Anatolia. Se inandrea cu construirea unei fortarete cu numeroaseturnuri de veghe ~ifacilitati pentru aco!.argintdin Muntii Tau~s. Gud~a ~i-a dedicat viata adorarii .mi-a poruncit sa-i construiesc un templu". .tareanavelor... Instructiunile. futr-una din statuiie iui Gudea acesta este intatl~at stand jos. cercetatori.diorit din Egipt.. Cand regele Solomon a construit de primul templu la Ierusalim. Gudea pretinde acel~i lucru.Existii numeroase statuete ale lui.8) . in diutare de materiale deosebite de constructie.. date chiaro Dumnezeu. ' .maSurate ~i.. Cu el se afla 0 zeitii care "tinea in mana 0 tablitii cu astrele favorabile. mentioneazii el intr-o lunga inscriptie.. ' Gudea. toate' prezenHindu-1 intr-o stanta votiva. in cealalta mana tinea "un stilus zeiesc".". alte le~e rare de pe Ararat. c (Fig.___n --. 8 pocal inscriptionat in onoarea unei zeite de "supraveghetorul hambarelor" indica faptul ca granele erau depozitate.. ~u . -- . cupru din Zagros. "dupii coroana ce-o avea pe cap. ~i el un zeu. De asemenl<a. la inceputul mileniului trei LCh.. ll-a :Iacutdupa ni~te instructiuni foarte detalie ate.". Profetului Ezechiel i-au fost aratate planuri foarte detaliate pentru'"cel de-al doilea templu" intr-o .viziune dumnezeiasca" de "un om a carui in:Iati~areera ca infiiti~~ea aramei.. el mentioneaza cucerirea unui alt ora~. dandu-i 0 prajina ~i un ghem de sfoara de masurat.. A Dooisprezecea Planeti 41 monumentale. "Un om ce stralucea ca ~o:lrele"_ aliituri de care se afla 0 . cu care i-a indicat lui Gudea astrul benefic. (Fig.40 ZECHARIA SITCHIN . ~iconstruirii~i repararii templelor. cameol din Etiopia ~i aIte materiale din tinuturi neidentificate inca de . Aceasta ipostaza nuera falsa.Dasaredivina". de in. ~i0 prajina de masurat. era cu siguranta un zeu".. el I-a :Iacutdupa ce Dumnezeu i-a dat "intelepciune". el avea in mana 0 sfoara de masurat. Cllun mileniu mai devreme.1-'''UUUlt. a fost identificat ulterior ca fiind zeul Ningirsu. rugandu-se zeilor. cum zetil sau i-a ordonat sa-i construiasca un templu ~i i-a dat instructiuni precise. d~zvaluindu-ne astfel existenta mai multor ora~e-state in Sumer... care. i-au fost date intr-o viziune. Ur-Nammu. Numeroasele sale inscriptii releva faptul ca. regele din Ur. Succesorul l.iJiEannatum. cUUlaLUmJasar 0 mscnpt1e pe 0 HibliC a ta de lut care afirma in mod clarca regii sumerieni nu se puteau urca pe tron dedit cu aprobarea zeilor. Unul dintre cei mai cunoscuti regi ai Lagashtilui a fost -:. zeitatea sa principala.luiNingirsu. avand pe ge- _ ~ __ . "Omul". Entemena.~iplanul templului era desenat acolo". a seris despre construirea unui templu ~i decorarea acestuia cu aur.. descrie. 'Fig. avea in mana 0 tablita dintr-o piatra pretioasa. . argmt ~l grAdim ~ Cand Moise a construit un "laca~" in de~ertpentru Domnul Dumneze1J. 9) Cu 0 mie doua sute de ani inaintea lui Moise.

/ presupuneca ii oferea toate infbrmatiilenecesareconstruirii unui zigurat de ~apte etaje. .-. Posibilitatea de a indeplini opere uria~e de j::onstructii conform unor planuri arhitecturale deosebite. "'~1"\O""1tl:]_ - .. .toate acestea vorbescin mod elar -de 0 civilizatie inalta. 11) S-a spus ca dizboiul il impinge pe om la noi cuceriri tehnice ~i ~tiintifice. to cartea sa Der Alte Orient (Orien- tul Antic). . 0 * - ~."'1 0:' . oFig. se pare ca oamenii ~iregii lor erau impin~i spre noi solutii tehnologice de construirea templelor. de a prelucra metalele ~i de a crea unelte. precUin~idimensiunile ~i forma pe care trebuia sa 0 aiba caramizile. chiar ~i pe '0 statuie partial deteriorata. 1. cel care ia deciziile" ~io "dezlegatoare de taine" pentru a identifica locul din imprejurimile ora~idui in care dol'eau zeii sa fie construit templuL ~entru construcpa propriu-zisa.42 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planed 43 nunchi aceasta tablita.10) ( 0 . sa ofere instructiunile necesare construirii intregii cladiri de ~apteetaje. Billerbecka reu~itsa descifreze. dimensiunile pe care trebuia sa Ie aiba templul. ~11nt":.- ~-. (Fig. Fig. tea de a modela caramizile ~i de a cara pietre uria~e.. utilizand doar planul unui singur etaj ~i ~apte scale diferite. 9 De~ifoarte inteligent. Anticul desen. deoarece acel plan se o I .._-_. este insotit la van de 0 serie de Hnii verticale. n 11M 130:. ' divinele iildicatii de constructie.__. 11 . numarullor scazand pe masura ce cre~tespatiul dintre ele: Arhitectii divini au reu~itse pare.._. de a aduce materiale rare de la mii de mile distanta.". . pe ea se poate vedea foarte clar planul templului. de a organiza C'.-- . Gudea a fost uimitde aceasm constructie arhitecturala ~i i-a cerutajutor unei zeite pentru a-i interpreta mesajul divino'Aceasta i-a expHcat semnificatiile instructiunilor.:.1. I:] 111t"rf3 - 1"\on"\Sntul . 10 .A. dar ~i omamente . Gudea a angajat 216:000 de oamemo Uiffiirealui Gudea este de inteIes. . f"nrta r1~ . ~ ~_. deja in plina inflorire in rnile- niul al treilea inaintea de Christos._. Gudea a artgajatapoi un "ghicitor.__.macarin parte.In anticul Sumer._. Fig. Fig.

'" r"... :4 ..l.. acest sistem este superior celui utilizat de noi in prezent....' ..\t l. .."" .. ":\...~v.44 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea PJaneta 45 Gridit de bine realizate arfi fost templele sumeriene.. ~T...~~:.. '. " ." ....' .. inregistrand de exemplu recoltele obtinute. folosind literele mobile.-..' . combina cifra mundana 10 cu cea divinlt6..0"..~-.:: ...m. '.""". .." ~ :.. "".. . lara de care nici 0 civilizatie nu s-ar fi descurcat. Acesta nu este numai cel dintai sistem matematic cunoscut. .(... dar ~i cel care ne-a transmis conceptul de "unitate".. 13) Cercui. ~ _'. . duzina nu sunt dedit 0 Darte a acestui sistem.:. j'1..a.<':i"'.O.~...' -.'w' r.. . tntr-adevar.. lit unele privinte..: . ... ...' I:. " .. In afara de descojJerirea~i dezvoltarea scrisului... (Fig. ... .."* . este. ...de 360°...' -:. . sumerienii ar trebui creditati ~i cu inventarea tiparului... " . acesta era 'gravat in "negativ". sistemul juridic. .:':1. cel comercial.i.. ~ '. Cuno~tintele lor in materie de astronoQ1ie. .. ' '.~.care se compara cu cea veche.'..' ~'5.'.. --' .. . .. viata sumeriano/mesopotarnianadepindea de lut. " . . 13 ~ ~C". ' .'.la fel ~i2 din sistemul.~.n.~ _" ...:. .' ". Sistemul sumerian. .(.::"': .~..i..' . . . ele nu repreiinta dedit vfuful icebergului. .. ' . . . 0.. alendarul intocmit de ei ~i alte sublecte legate ae c impletirea dintre matematica ~i religie vor fi tratate in capitole separate.t .:. ..1.~ "It.civilizatie poate exista tara un sisnu tern matematic avansat. .'"..'. . numit sexagesimal. ...:.." -.J' . .M" .. nici OrJiW~rF).." ~:o{. (Fig... :". ":" ...'''. . .' " ' 0 ~:.~.:\. masuratori ale p~anturilor sau modul de calcul al preturilor. ..~ ..' '&.oricand se Quteaface 0 noua imprimare. . . earn cum folosim noi astiizi~tampilelede cauciuc. .- ... Facut dintr-o piatta foarte grea.'. cel administrativ depind de hartie. J. r It.casele de comer! aveaU: 'peilffanent scribii gata cu tablite de lut.." . ... ... Acest sigiliu permitea stabilirea autenticitatii unui document.' .d.. Templele.. .sigiliul cilindric.'.. . tribunalele.. 12) "... .'.I \.'. .g . '.:' ~. Milenii inainte ca Gutemberg sa "inventeze" tiparul.~ .. '. pentru a I'ntocmlaocumenteie necesare. .. . '.~: : ." .' _' " '.~-: _."~ '...Ia II' " ) __&!: ii'~.:. . '. . scribii sumerieni utilizau "tipare" ale unor semne pictografice. care era 60. .'~. .. . Multe din inscrisurile sumeriene descoperite pana in prezent nu au de-a face in special cu divinimple.\.lOp . cat mai ales cu viata de zi cu zi. .o. Prima civilizatie cunoscum pana in prezent este mult mai bogata.. ... ...r'. piciorul cu cei 12 inch.' ..:. . .'.. Tot ei au inventat ~i un predecesor al rotativei ." 0 . .t-' Io' ". ' . 'I' I>'IZSI b ~ . in functie de locul ocupat."_ .... : "'1" .. cand el era desta~urat pe lutul moale se obtinea 0 imagine "pozitiva".sumerian putea fi 2 sau 120(2x60) etc.'. .' Fig.~.~. . in ori~e caz.. pentru a obtine cifra de... . Tot a~a cum intregul nostru sistem economic 'li social.. .C'~:...'.~.' .'. .. ...baza." ...'.:.'~... tara dubiu superior celui grecesc sau c~luiroman.(9 ~ .... La fel cum in sistemul decimal 2 poate fi 2 sau 20 sau 200 ~...

lor.de fapt pepite de aur. . $ekel-ul de argint ("lingou .ce explicii numeroasele inscriptii ce vorbesc. De asemenea ei ~tiau ca produsele de lut pot avea 0 rezistentii sporita daca soot arse... Arta metalurgiei a ajuns curand la capacitatea de a alia ~uprul cu alte materiale. casant.H arata ca uzul~i CUno~tintele legate de petrol ~i de proprietatile sale au fo~t mai mariin Me~opotamiaecatlaalte civilizatiiulterioare..combustibil..11care au fost gasite nume ~i terminologia tehnica extinsa denota nivelul ridicat la care se afla metalurgia in Mesopotamia~ Pentru 0 vreme acest lucru i-a uimit pe c~rcetatori.. aceasta presupunand cuno~tintele~i capacitatea de a extrage minereurile. S-a presupus ca omul a descoperit ca poate prelucra "pietre ~oare" .L Lj-''''''''''VA u ""'t'-.lucru . tn plus.umezelii. in multe locuri din Mesopotamia. cantiirit").. Cu mult timp inainte. construirea caselor.Roman"... sumerienii cre~teau rezistenta caramizilor lor amestedind argila cu trestie' sau cu paie.astief lncat.A. _ ca utilizarea tehno..Ch. pentru calatatuini~IH§~ti9ij.toplre . rezultand un metal greu.)n Orientul Antic. Arhitectii modemi au descoperit betonul armat: introducerea unor b~e de _ fier in ciment. ..1'-'" U }-'..nu numai drept...procese care nu puteau avea loc tara tuptoare de topit ~i. intr-o alta lucrare a sa. cut posibila reducerea greutatii.Ch. avea in schiml? combustib11 suficient. metalurgia incepe aici. care a tacut posibila. de a Ie zdrobi. a fost. Dl"M ~.. o mare parte din comertul Antichitatii era dedicata comertului cn metale..- * Inventia cuptorului de olarie .-_. :.. atuncl cand arQeoJogll. --1'. 0 tie in jurul anului 3500 i.intr-un cuptor.---- '-'--~--- . intr-adevar..a tacut posibila 0 ~i mai mare descoperire tehnologica: prelucrarea metalelor. Era folositii ~ipentru fabricarea caramizilor..*~iJpt" pentru<izolatii impotriva.. produse petroliere care se scurg in mod naturalla suprafata. dar 'maleabil-:-pe care noi il numim azi bronz.a metalelor ~i a' aliajelor pentJ.. una din contributiile aduse de Mesopotamia la crearea civilizatiei moderne. Bitum and Petroleum in Antiquity (Folosirea bitumului ~i Ii petrolului in Antichitate) a spus ca "depozitele de combustibil de lasuprafata din Mesopotamia ~u fost cea mai importanta resursa de .LVUU. Concluzia sa.. Totu~i. 0 alta"in- ventie" sumeriana. ce putea fi tinuta sub control.. combinata cu 0 sporire a rezistentei tuturor produselor realizate din argila: smaltuirea ~i. Primeie cladiri foarte inalte. despre aducerea de rninereu de la mari depiirtiiri.. de asemenea. cu toate acestea. tara riscul de a contamina produsele cu praf sau cu cenu~a . Raspunsul este energia. Forbes. prima era care utilizeaza metalele. bunuri. . este ~ .:. . cazane ~i fumale. .IV6. tehno- Atilt de mare era uzul produseior din pettol . .construin.: .46 ' ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 47 Argila era de asemenea 'necesa~a pentru producerea unor .~a clim 'arata RI. ClmentUlre. d .rnu rr. de a Ie transforma in pulberi ~i de a Ie prelucra . la fel ca ~i produsele ceramice de 0 rezistenta deosebitii au fost posibile datorita acestor descoperiri. tara logie avansatii. obtiniindu-se astfel un material de constructie foarte rezistent.1V. iar minerii a trebuitsa tread! la alte minereuri".un cuptor care producea 0 temperatura foarte ridicata... palatelor ~i templelor imj>ozante. ciindva in jurul anului 6000 i.' Mesopotamia putea avea rezerve reduse de minereuri.tl.oj' (Locul de n~tere al metalurgiei)..8. aceasta a condus la dezvoltarea sistemului bancar ~i la aparitia primei monede. rezervele de cupru natural au fost repede epuizate. Topirea ~i prelucrarea metalelor nu se puteau face tara rezerve mari de combustibil pentru cuptoare.~:_:_::_...combustibil a Antichitatii. ' ..arderea. ci ~i la. Marea varietate... deoarece'Sumerul nu poseda rezerve de minereuri feroase ~i.~u . pentru vopsire. in general.' Tot sumerieniisunt creditati cu d~ua inovatii care au ta. pana la Imperiul .in forme' folositoare sau placute.. .. Primele produse de metal au fost descoperite in Munpi Zagros ~i in Muntii Taurus. Deci minereurile erau aduse aici pentru a fi prelucrate.. RJ. Era bronzului. Combustibilii care dadeau suprematia tehnologidi Sumemlui erau asfaltul ~i bitumul.."'''''. cupru sau argint descoperite intamplator . Forbes in carteS! !:S!Tho Ri.

48

ZECHARIA SITCHIN

A DouisprezeceaPlaneta

49

diutat anticul Ur, I-au descoperit ascuns sub 0 colina, pe care 10calnicii 0 numeau "Colina Bitumului". Forbes arata di sumeriana are cate un substantiv pentru fiecare substanti pe baza de biturn, descoperitii in Mesopotamia. tntr-adevar, numele substantelor bituminoase ~i petroliere din celelalte limbi - acadiana, ebraica, egipteana, copta, greaca, latina ~i sanscrita - pot fi recunoscute ca derivate din sumeriana; de exemplu, cel mai obi~nuit cuvant pentru petrol - naphta - deriva din napatu ("piatra care arde"). Utilizarea produselor petroliere a pus bazele dezvoltarii chimiei. Putem judeca inal~1 nivel de cuno~tinte al sumerienilor, nu numai prin varietatea de culori ~i pigmenti folositi iri diferite procese, cum ar fi smaituirea, dar ~i producerea pe cale artificiala a pietrelor prepoase, incluzand ~i un substitut pentru lapislazuli (0 varietate de piatra semipretioasa de culoare albastru deschis). ' .
I

mentioneaza utilizarea unui instrument de taiere, spunand ca, "daca boala a ajuns in interiorul osului, trebuie sa-I cureti ~i s-o indepiirtezi. " Persoanele bolnave din Sumerul acelor vremuri puteau alege intre un AZU ("doctor de apa") ~iun IA.ZU ("doctor de
.

petrol").0 tablitadescoperita Ur, avand0 vechimede circa in
5000 de ani, nume~tepe unul din practicantii medicinii: ,,Lulu, doctorul"; de asemenea, existau ~i veterinari, cunoscuti ca "doctori de boi" sau "doctori de cururi". Pe Unsigiliu cilindric, descoperit la Lagash, ce a apaqinut unui anume "Urlugaledina, medicUI" apare 0 p~reche de cle~tichinirgicali. Sigiliul contin~ ~i ~arpele pe un copac, sim-

bolulpanaastlizial medicinii.(Fig. 14)

.

*

Bitumurile erau de asemenea folosite ~i de medicina sumeriana, un alt domeniu in care standardele erau foarte ridicate. Sutele de texte acadiene care au fost descoperite utilizeaza terfPp.nii m~dicali ~1Jmerieni,Ilfatand astfe! originea ,ntregii medi-

cinemesopotamiene.

.

.
Fig. 14 Textele medicale sumeriene vorbesc despre diagnoza ~i nrescrintii. Acest lucru nu lasa nici 0 umbra de indoiaIa asupra faptului ca medicina mesopotamlananu aveammlc oe-a lac~ cu vrajitoria s~u magia. Ele recomandau curatenia ~i spalarea, bai
,

Biblioteca lui Asurbanipal avea 0 sectiune speciala pentru medicina. Textele erau impaqite in trei categorii: bul-titu (terapii), ~ipir bel imti (chirurgie) ~i urti ma~m~~e (descaotece ~i incantatii). Codurile lor de legi includeau sectiuni care tratau despre onorariul care trebuia platit unui "chirurg" pentru 0 ope..,...: , ;..~ ..J_ . ,_, ,._ r 1 , r"'-"''''' ... u . .
u..,J,,,,,,uu """"I.UJO 111 \"a.L \"d.

diidea gre~:'unui d0<2tor are utiliza un cuti~ pentru a deschide c tampla unui pacient °ise taia mana daca scotea ochiul pacientului. Unele schelete descoperite in mormintele mesopotamiene indica tara gre~ urmele unor operatii pe creier. Un text, partial distrus, vorbe~te despre extragerea "umbrei din ochiul unui om", probabil 0 cataracta, prin metodechirurglcale; un att text

cu apa fierbinte,in care fuseseradizolvati solventiminerali,
aplicarea 'unor derivati vegetali; frecarea'atenta cu unii compu~i ai petrolului. Medica01entele erau tacute din plante ~i compu~i minerali ~i erau amestecate cu unele lichide, in functie de scopul in care erau uulizate. Daca se luau pe gura, pudra era amestecata

-

50

,

ZECHARIA SITCH IN

A Douasprezecea Planetii

51

cu vin, bere sau miere; daca era "introdusa in rect"

- printr-o

clisma- era amestecatacu uleiurivegetale..Alcooluljuca un
rol deosebit in dezinfectare ~i ca baza' pentru numeroase medicamente. Termenul a ajuns la noi prin ,intermediul cuvdntului arab kohl, ce deriva din cuvantul acadian kuhlu. Au fost descoperite ni~te mulaje ale ficatului, lucru ce indica un studiu atent al medicinei. Anatomia trebuie sa fi fost 0 ~tiinta foarte dezvoltata, deoarece in temple se practic~u ni~te ritualuri foarte complicate ce implicau disectii foarte atente ale animalelor - numai la un pas distanta de cuno~tintele despre anatomia umana.

Fig. 15 Se considera ca revolutia noastra industriata a inceput cu inventarea, in 1760, a ma~inii mecanice de tors. Majoritatea natiunilor in curs de dezvoltare au incercat, de atunci incoace, sa-~idezvolte 0 industrie textila, ca prim pas spre industrializareoDovezile indica'faptul ca acesta a fost mersul istoriei nu numai din secolul al XVIII-lea, ci chiar de la prima civi1izatie umana. Nu 8-ar fi putut face trecerea la 0 industrie textiIa lara a . , se face mai intai a~~ultura, pentru fibre, ~i domesticirea animalelor, pentru 'piei, Idnaetc. Grace Crowfoot, in cartea sa Textiles, BasKetry'and Mats in Antiquity (Textilele, tesutul ~i impletitul in Antichitate) exprima consensul oamenilor de ~tiintii referitor la aceasta problema. Industria textilelor a inceput in Mesopotamiain jurul anului 3800 i.Ch. . Sumerienii erau vestiti in Antichitate, nu numai pentru industria lor textila, dIU: i pentru ye~mintele lor. mcartea lui ~ Iosua se poveste~teca, in timpul unei furtuni, 0 persoana nu a putut rezista tentapei de a pastra..0 ,,haina buna de Shinear", pe ... . 'I. .wl'....
, ..., b~.U'" }'..,

o seriede reprezentari e pe sigiliicilindricesau de pe d
tablitele de lut arata oamenj intin~ipe un fel de masa de operatie, inconjurati de echipe de zei sau oamen\.Cuno~tem, din pove~ti sau legemte ca sumerieni,i~i cei care i-au urmat erau foarte preocupati de problema vietii~i a mortii. Ghilgamesh cauta "Arborele vietii" sau un mineral (0 "piatra") care asigura viata ve~nica. De asemenea, exista referiri la incercari de a-I
invia pe cei morti, mai ales daca ace~tiaerau zei:
,

Asupracorpului neinsufletit, atarnat de prajina au atintit Pulsul ~i StralU(~irea; De ~aizeci de ori ApaVieiii. De ~aizeci de ori Hrana Vietii, ei au aruncat asupra lui; .... $i !nanna s-a ridicat. Sa fi fostoare folosite ni~te metode ultramodeme, despre care nu putem decat' sa speculiim. pentru astfel de incerciiri lie: ct:lOVlerea moqllor"f Ca matenalele radioactive erau cunoscute ~i utilizate pentru a trata anumite alimente este clar sugerat de 0 scena despre un tratarnent medical, de pe,un sigiliu cilindric datdnd de la inceputul civilizatiei sUmeriene. Ni se infiiti~eaza un om care sta pe un pat special; fata sa este protejata de 0 masca ~i el este supus unui anume fel de radiatie. (Fig. 15) Una din primele industrii dezvoltate in Sumer a fost cea a imbracamintii.

, __va ~

t'..,- .1"'

--r"'- ---

moartea. Atat de pretuite erau hainele de Shinear (Sumer), incilt oamenii erau dispu~isa-~iri~teviata pentru a obtine una. Exista deja 0 bogata terminologie pentru a descrie atilt hainele, cat ~i.pe cei care Ie fiiceau. Raina de baza se numea TUG - fiira indoiala de aici venind ~i numele roman "toga".
Raina de tip toga se numea TUG.TU.~E, ceea ce in surneriana Insemna ;,hama care se poarta de Jur-lmpreJur". (l'ig. 16)

_.,--

-" - -

- -' ..

__,__ _, . J

52

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

53

Ve<:hiledesene indica nb numai 0 uimitoare varietate ~i opulentain materie de haine, dar ~i elegantii ~i bun gust in im-

.

binarea lor, cu podoabe, coafuri sau bijuterii. (Fig. 17, 18)

.

*
o alta realizaredeosebitaa sumerienilorera in materie
de agricultura. 1ntr-o tara cu ploi foarte rare, apa necesara recoltelor era ()btinuta din rauri, printr-un vast sistem de canale de
Fig. 17

1

Fig. 16
.~

irigatii. . . Mesopotamia - tara dintre rauri - era un veritabil granar - al acelor timpuri. Caisul, in spaniola, damascos (copacul de Damasc) are numele latinesc armeniaca, un cuvant derivat de la acadianul armanu. Cire~ul, in greaca kerassos, kirsche in germana, provine din acadianul kar~nu. Toate dovezile indica faptul ca acestea, precum.~ialte specii de pomi au.ajuns in Europa din Mesopotamia. Dar nu numai pomi: cuvantul englezesc saffron (~ofran)provine din acadianul azuripanu, crocus (bran:' du~a)din kurkanu (via grecescul krolws),cumin (chimion) de la kamanu, hyssop (isop) de la iupu, mmyrrh (smirna) de la murru. Lista este lunga; in multe cazuri, Grecia ,a facut puntea de legatura, fizica ~i etimologica, prin care acestea au ajuns in Europa. Ceapa, usturoiul, castravetii,varza ~i laptucile erau ingrediente comune pe masa sumerienilor. Ceea ce este la fel de impresionant este numarul mare de feluri de mancare ~i metod~le lor de preparare, intr-un cuvant' bucataria sumeriana. Texte ~i desene confirma ca ei ~tiau sa

.

.

.

.

transforme cerealde pe care Ie cultivau iIi faina, din care faceau
n~Hnp t1ncnit!'i c!'In np.rlncnit!'i tp.rr.inr1 nri'iiihlri c1ivp.r~p. nrP.n$!r$!-;to- ,

Fig. J8

te de patiserie, biscuiti. Orzul era de asemenea fermentat, pentru a se produce bere; au fost gasite chiar "manuale tehnice" penttu producerea berii. Vinul era obtinut aHitdin struguri, dit ~i din curmale. 'Erau crescute oi, capre ~i vaei pentru lapte; aeesta era folosit atat ca bautura, cat ~ipentru prajituri sau prelucrat sub forma de iaurt, unt, smantana sau branza. Pe~tele nu lipsea din bueatari~traditionala a sumerienilor. Carne de berbec se gasea dm abundenta, lar cea de pore era eonslderata 0 adeva-

~'

'

--

------.------..

I.
54
}.

. ZECHARIA SITCHIN

A Douiisi>r~zecea Planetii
.~: ' fi".

55

rata delicatesa. Ga~tele ~i ratele erau pastrate pentru mesele zei-

lor.

.

Textele vechi dovedesc ca arta culinara era dezvoltata, mai ales in temple .pentru uzul.zeilor. Unul din texte prezinta oferta ta.cutaunui zeu: "Paini de orz dospit... 0 erema eu miere ~i smantana, curmale, plaeinte... bere, vin, lapte... branza, smantana." Carnea fripta era oferita eu libatiuni de "eea mai
buna bere, eu vin ~i cu lapte". 0 bucata speciala de bou era preparata dupa 0 rC?tetafoarte eomplicata, ce necesita "mina fina...

,; .

tacuta aluat, c((bere ~i vin", amestecata cu grasinii de animale .
~i "ingrediente aromate, extrase din inima plantelor", nuei, malt ~i c.ereale. lnstructiunilepentni "saerificiile zilnice, inchinate zeilor or~ului Uruk" cereau servirea a Cinci tipuri de bauturi la
Fig. 19

I

. masa ~ispecificau "ce trebuie sa faca bnitarul ~ibuditarul".
. atunci

.

Admiratia noastra pentru~arta eulinara sumeriana cre~te

cand descoperimpoemele care aduc omagiu acesteia.

Intr-adevar, ce mai poate spune cineva cand descopera 0 reteta antica pentru." coq au vin ": .

termeni pentru ambarcatiuni, in funetie de madmea acestpra, destiriatia lor, tipul ambarcatiunilor (pentru transportul oamenilor, pentru marfuri sau numai pentru anumite produse). Ati 69 de termeili se refera la navigatia propriu-zisa ~i III construirea eorabiilor: Numai 0 lunga traditie. a navigatiei putea produae 0 astfel de varietate'de ambareatiuni ~i 0 atat de eomplicata termi-

nologie.

'.

in vinul eel mai bun; in apa aromata, in uleiul de miruit,
Pe-aceasta pasare eu am gatit-o

Tot Sumerul poate fi ereditat ~i cu descoperirea ~i util~zarea, pentru prima data, a rotH.lnventarea ~iutilizarea ei in viiata

de zieu zi a permis aparitia a nUmeroasevehicule,de .la..earueioare siinple pana la earele de lupta, ptilizand pentru tractiune .
atatboi cat ~i cai. (Fig. 19)

~i ammancat-o.
.

.

* 0 economie,in plin avant, 0 soeietate eu asemenea intre.

....

! I
I

prinderi extinse nu s-ar fi putut dezvolta tara un sistem de transporturi bine pus la punct. Pentru transportul oamenilor, marfuri... lor si viteler sumerienii foloseau cele doua mari fluviL nreclIm ~l extmsa retea de eal}ale. Unele din desenele timpurii prezinta eeea ce pot fi numite, tara a gre~i prea mult, primele ambareatiuni din lume. 01 Afliim din textele sumeriene c~ ace~tia puteau naviga pe mare folosind numeroase tipuri de nave, spre tinuturi indepartate, in cautare de metale, lemn rar, pietre pretioase, dar ~i alte miirfuri care nu erau de gasit in Mesopotamia. Intr-un dictionar acadiano-sumerian, au fost ident1t1cati numai putll1 de 1,,0 de

In '1956,pr~fesorul S~muel N. Kramer,.unul dint~J cei mai mari speciali~ti in istoria Sumerului,. a treeut iIi re~ist~
. . 111U~lt;1111t;C1 l1lt;lC1Hl ut;1)\"Upt;lllC1 1)UU "Ullll"l" .11J"03VpV~'U'ut'.~".

Cartea sa, From the Tablets of Sumer (Tabhtele SumeruJUl), este ea insa~i 0 eapodopera. In eele douazeci ~i cinci de capitole, este prezentata cate una din "premierele" sumerieneJ incluzand aici primele ~coli,primul parlament bicameral, primJ.11 istoric, prima farmacopee, primul "almanah", pritp.aeosmqgonie ~i cosmologie, primul "lov", pr:imeleproverbe ~i zic~tori, pnmul "Noe", pnma blbtioteca ~lpnmul catalog al unel bibllo-

.... to ~colinu se preda numai limba ~i scrisul. care au votatpentru razboi. prima "varsHi de aur a umanitatii"... Daca celelalte texte erau opere literare sau poeme... \"ai)aLUU'" '11. Lipit a explicat in prologul codului sau de legi ca el a actionat "din ordinul zeilor". rege al Lagashului. Dovezile (amt arheologice. s-a crezut ca primul cod de legi a fost alcatuit de regele babilonian Hammurabi.ntrupurtare neeuviineioasa~ipentru . Erau.&5U. insemnarile lui t:nteina sunt in proza ~i constituie 0 relatare stricta a evenimentelor."." cilor. decat sa trateze cu ei. primele reforme sociale. un rege din or~ul-stat E~nuna(in nord-estul l...... Titlul de primul istoric.3abilonului) alcatuit un .UL .- -."eel de desen".-- .. .in proza. astfel ca cei saraci sa nu fi~ asupriii. partial distrusa. datand aproxicod --. pentru lene. tari ale relatiilor familiale precUm~ia relatiilor dintre stapani ~i sclavi.pentru murdarie.. 0 delegatie din Cush a venit in Erec. ~colile erau cond\isede ummia "profesor expert".L"'~. dar ~ipe "cel cu bieiul". Neinfricatul Ghilgamesha eerut atunci parerea celor tineri. Unii functionau ca profesori in ~coli ~i ne-au ramas de la ei eseuri despre aspiratiile ~i scopurile lor. Lipit-Ishtar nu fusese primullegiuitor al Sumerului. de la scribi copii la scribi de "inalia calificare". . Cele treizeci ~i opt de legi care au mili r~mas pe 0 tablita de lut.. scribii din temple ~i scribi care indeplineau functii importante in stat.se copiau operele veehi de artii ~ise eompuneau altele noi. cumar fi claditi ale ~colilor de atunci. .56 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 57 teci. Chiar mai inainte de acesta. in jurul anului 1900i. Cu mult inainte de Hammurabi. Dar cand a fost descoperita civilizatia sumeriana. despre experienta lor profesionala. . Ceea ce este interesant este ea el a trebuit sa supuna aeeasta hotarare "Sfatului batranilor": Regele Ghilgamesh a venit in fata batranilor or~ului. primele tratate de medicina. b" """" .a u. fusesera copiate de pe 0 stela de piatra ~ireglementau problemele proprieUitilor...". rege in Isin. '-'J. P. Un poem epic ce vorbe~te despre istoria or~ului Eree mentioneaz~ ~i rivalitatea dintre acesta ~i Cush. U1...U . Deoareee inseriptiile babiloniene ~i cele asiriene au fost descifrate cu mult inaintea celor sumeriene.aducabunastarea poporului sumerian". I . ~a cum a procedat ulterior ~i Hammurabi.- - "-'-'-'-' . care ii ordonasera sa . .. "Primele~coliau aparut in SUmerca 0 consecinta a aparitiei scrisului. Se pare ca diseiplina era foarte stricta. inchirierea boilor.birori. .~i asta acum 5000 de ani! .U. un alt cod a fost f>romulgat de Lipit-Ishtar. inca de la inceputul mileniului al treilea l.zoologia.lII.pe.. . scribi regali.-. . . sau cu armele noastre sa ie raspundem. . . de asemenea. . un fost elev al unei astfel de ~coli descrie ca a fost bieiuit pentru ca obi~nuiasa chiuleasea de 1a ~coala.Ch. ~i~tiintelevremii: botanica.. pentru ea nu pastra lini~teain timpul orelor.cu acestprim parlamentbicameraldin istorie. . di avea un scris neingrijit. Existau mii de scribi in Sumer. Se predau.I.U. UPt.L"'''''''J.~ ~ . reglemen. Au fost descoperite fragmente de tablite de lut ce contineau copn ale UOUI de legl aicatUltde Umammu.o. "eel de matematica".Ch. despre metodele lor de predare. SClaVllur iii :SCl v HUlllUl. iar lista profesorilor iIicludeanu numai pe cei de speeialitate. geografia.J V~ Pentruca ei sadecidace e demcut: "Sa ne su'punem neamului lui Cush. Textul ne spune cum. cat ~i scrise. Nu este aici nici 0 exagerare.UUUUA.&. Importanta acestei poves- tiri sta in dezvaluirea faptuluica trebuiaca regii sumerienisa discuteproblemelereferitoarela declan~areaunul riizboi...""VIU.L._~_. de asemenea. Sfatul batranilor a decis sa se negocieze pacea. UO.matematicile ~i teologia..I. probleme legate de taxe ~i. _... primele culturiagricoleorganizate. care a deseris pe tablite de lut razboiul dus de el contra regelui din Umma. primul cod de legi. "Sfatulluptatorilor". Se studiau ~i.pentru a stabili paeea.. .cod de legi ce a stabilea preturile maxime ale alimentelor.I. de pilda tablitele cu exercitii) atesta existenta unui sistem educational. ~i inca. carutelor ~i barcilor..?'.a fost atribuit de Kramer lui Entemena. legi care protejau integritatea persoanei ~i a proprietatii.a devenit clar di aeest titlu Ie revine in intregime sumerienilor.

. Cat de veeheera atunei eivilizatia sumerianade avea ne. sufieient de mult. ' . ' Aproape de 2600 i. de reforma. iara sfatui ~1mangalerea ta'! - . Justitia..Ch. . abuzurile funetionarilor statului. deoarece ei eredeau ea regii au fost ale~i de zei pentru a asigura dreptatea pe Pamant.termina soarta In. mai precis absenta ei.. A fost deseoperita o. care i~i avea obar~ia in or~~ul sumerian Ur. ineat ensi Urukagina a gasit neeesar introdueerea unor reforme. impunerea de preturi foarte mari de unele grupad monopoliste. deeat eel eu judeeatori..de reforme? Clar. _ I~u ~1__. a fost supus la o serie de erunte lovituri. ca zeul A.. Un functionar al statului nu mai putea flxa in avantajulsaupretul "unui magar sau al unei case". tu care e~ti tatal meu. In timp ee babilonienii taceau legi ~i'regularnente.ci dupa numarul de "fapte de dreptate" pe care aee~tiail tacusera.o.Irile. anul care urmeaza. eurtea de judeeata era formata i'ndeob~te din trel sau Doamne. i~iplange el durerea. In justitie se folosea mai degraba sistemul eurtiieu juri.. Nu este. aleatuite sub autoritatea zeului Nannar..Ina s-a 0transformat". Chiar inainte de a avea regi.~i-a gasit expresia in ceea ce Kramer a numit "Primul Iov".Legile. . I i I Se pot face numeroase paralele intre aceste idei tri cele din ' ~imaidepartein timp.' de astfel0. doar 0 simpHicolncidenta faptul ca sumerienii credeau ca 0 zeitate. -.judeca anual omenirea earn in aeeea~imaniera.'lunga inscriptie...asta in urma cu aproape 5000 de ani! . probabil. dorellUsa opreasea ~i.sa pedepseasea pe"jefuitorii boilor. Care m-ai naseut . or~ul .Cb. in religia evreilor. primul patriarh rnentionat de Vechiul Testament a fost Avraam. . intr-o mincii. se intam}1iasera deja atat de multe in Sumer.eel care are doar un ~ekelsa fie aseultat de eel eu ~aizeeide ~ekeli". sumerienii erau mai mult preoeupati de ideea de justitie. Toate aeeste nedreptati au fost abolite.Legea asigura protectiaunei femei divortate VeehiulTestameot..a .. considerata de oamenii de ~tiinta ea fiind deosebit de importanta deoareee este prima mentionare scrisa a primelor reforme sociale. la urma urmei. la fel ca in Cartea lui Jov... . sentintele.&'&"""''''' de demult. . a___-. in loe sa fie bin~cuvantarde zei pentru cinstea lui. Dar sistemuljuridic ~iapliearea legii in Sumermerg ehiar patrujudeeatori. . astfel ineat "orfanul sa nu. preeum~i. pe nume Nan~e.58 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 59 mativ din anuL2350 i. magarilor...--..r -r . Pana cand ma vei mai lasa singur."Cinstitul meu cuvant.T. evreii aveau judecatori.. dintre care unul era "judeeator regal'&. egaJitate~i justitie ~ 0 "revolutie franeeza" impusa de un rege eu 4 400 de ani i!1aintede 14 iulie 1789.. orfanilor ~ivaduvelor. pentru .ridiea-mi fata. Textullui Urukagina enunta mai intai relele aeelor vremuri: abuzul de putere al supraveghetorilor care pastrau ee era mai bun doar pentru ei. b ""-..' iar regii lor erau judecati nu dupa cuceriri teritoriale. bazate pe ideile de libertate.r Q1 11 ~ 1 J intr-o maniera foarte asemanatoare cu cea a versetelorbiblice: 11 Proeesele sumeriene erau judeeate conform unui sistem juridic in care proeedi. Punand cap la cap ni~te tablite de lut aflate la Muzeul Antiehitatilor din Istanbul. ' lui Ur-Nammu despre care am vorbit mai devreme. mai bine de 0 jumatate de mileniu inaintea lui Harnmurabi. Un "om mare" nu mai putea sa-i exploateze pe simplii cetateni.laun ~i mai veehi sistem legislativ. contraetele de alta natura erau foarte meticulos inregistrate ~ipastrate.. ~i oilor eetatenilor"..pregete' sa-l roage pentru ajutor pe eel bogat. prada d~manilor mei.c a.Urnarnrnucerea ~i"sa se foloseasea greutati neschimbate~inemasluite"....iar ceilalti erau ale~idintr-un grup de treizeei ~i~asede persoane.. Kramer a reu~it sa reeonstituie 0 parte dintr-un poem sume~an in care. Au fost restabilite drepturile orbilor.. &~. Rezutta de aici ea era vorba de reintoarcerea.Anul Nou" marca 0 perioadade zece zile in care faptele oarnenilor erau eantfu-ite~i evaluate pentru a Ii se dt. voie .""0 '" u £j. este wrba despre un om cinstit care. vaduva sa gaseasea ajutor la eel puternie.

tati pe sigiliile cilindrice ~i pe tiiblite1e de lut. Intr-adevar.. dici. au explicatcei de la Berkeley. uneia gasite printre ruinele ora~ului Ur. . "Sumerienii ~i succesorii lor aveau oviata muzicala plina". Profesorii Robert R. proverbeIe su- marepartedin civilizatia noastra. conchide profesorul Kilmer. ~atefi fericit. s-a 'stabilit acum ca ea. Barbatul: pentru placerea lui: insuratoarea.r. Nu illima atrage du~manii.mer ins~i scrisese intr-una din caqile sale anterioare. . Realizarile culturale~i spirituale ale civilizatiei sumeriene au fost insotite ~i de 0 dezvoltare asemanatoare a aitelor interpretath:e. The Strings of Musical Instruments: Their Names. Ch. Numbers and Segnifitance (Corzile instrumentelor muzicale: numele lor." ' actualei muzici precum ~icelei grece~ti din primul mileniu inainte de Christos. "ei cautauarmoniauniversala printonurilemuzicale". 0. -invatatul grec Philo spusese ca mesopotamienii erau recunoscuti pentru faptulca merienedetinmultdin spiritul~iideileacestuia.1 I I . numarul ~i semnificatia).saeconomiDaca moare un sarac. Celcarearemultegrfute. in cel de-al doilea mileniu inainte de Christos. iar profesorul Kil.60 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 61 A:poiurmeaza s~itul fericit.. ' sim... Acest lucru nu trebuie sa surprinda. .. " N~ exista nici un dubiu ca muzica ~i cantecele fac parte din acele "premiere" sumeriene.nu incerca sa:-lreinvii.zeul sau i le-a ascultat. datand din jurul anului 1800 i. . Dar cel care nu are nimic.precum ~i canHireti sau dansatori . Vulpea-iveghetoare.HlifomiH H fiknt sen7Htie in 1Q74 d\nci H HnnntHt ca au descoperit cel mai vechi cantec din lume. Nu e deci de mirare ca gasiril 0 mare varietate de instrumente muzicale . echipade oameni de ~tiinta de la Uriiversitatea Rerkelev din (. "Cinstitul sau cuvant. tul ca. .20 I I I I I I . Precedand Ecleziastul c\i cateva milenii.: Limba ii atrage. Richard L. 20) . nu ~tiam daca. DacasuntemsortitimOl'pi sa cheltuim. poate sa doarma. exista deja "gama" ~i 0 teorie muzicala coerenta. curatele lui vorbe.. In ora~ultara caini de paza.. ce este caracteristicii Fig. ca multe din irilnurile scrise pe tab lite de lut au ni~te notite care par a fi indicatii muzicale. p . . .ei utilizau aceea~i gama heptatonica-diatonica. pe coasta Mediteranei(acum in Siria). poate fi fericit. ~ia fost scos din mai- nilespiritelorrele. Kilmer flureu~it sa descifteze ~i chiar sa interpreteze partitura unui cantec descoperit pe 0 tablita de lut. profesorul Crocker a reu~it sa interpreteze acel cantecel con'struind 0 lira dupa modelul. Textele atesta (ap. Cel care are mult argint. dar. gasita la Ugarit. Brown. Dupa ce s-a razgandit: divortul. .reprezen. (Fig. Crocker ~iAnne D. Daca suntemsortiti sa traim mult ." Pana acum se considera ca muzica-de astazi i~i are originea in Grecia.se tragetot dinMesopotamia.~tiam ca existase muzica in Sumer.. pana sa descifram tablita. ca de altfe\ .

~i parca minple mi Ie-ampierdut. arme.. ca soata ta alaturi. un cantec de leagan compus de 0 mama pentru copilul ei bolnav: pe masura ce contemplam marea civilizatie sumeriana. in varful caceia existau doua temple.. '" * Vinosomn. va. Prima dovada a utilizarii rotii olarului. multe sunt inca nestudiate. pe masura ce citim poemele lor... "excelenta acestor sigilii. feciorul meu.noi." Au fost descoperite numeroase cantece sumeriene de dragoste. au descoperit eel mai vechi vas de lut..-p Vet 1. Umbra ta va varsa lacrimile in locul tau. "' 1 t'M" . Jack Finegan spune in cartea sa Lights from the AnCient Past (Lumini din trccutul antic). ele nu ne par deloc straine. ce fusese ars intr-un cuptor. cupru ~ibronz . radacinile din Sumcr. ca structura ~i compozitie. inscrisuri juridice ~i ruinele unui zigurat. dar ~i ca institutiile sumeriene ne sunt atilt de familiare. vino somn la fiul meu. La ~urpac. un sat care asmzi se nume~te EI Ubaid. unul dintre proverbele lor spune despre taxele cerute de cantareti: "Un dintaretcare nu are 0 voce dulce.ruinele . inceputa in serviciul zeilor. WI BU. la aceste cantece nu este doar concluzia ca Sumerul este ~ipatria muzicii a~a cum o. Utilizand la maxim jocul de cuvinte caracteristic sumerienilor. Dupa ce au sapat la Lagash.~tim. Dormi. dormi. ~i la stele trIatot uit. coifuri din aur. tara indoiaIa. relativ la prima lor aparitie in Erec... care. .62 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planets 63 Ca multe din realizarile civilizatiei sumeriene. Nu mai putin semnificativ este faptul ca. Dar. manufacturi de tesaturi. de apropiate. care reprezinta cea mai veche constructie de piatra 'descoperita pana acum. iti va fi. ele erau cantate cu acompaniamentul unor instrumente." zeii cre~terii vor fi cu tine. Luna noua-ti lumineaza fata.It.II1I>U.. inscriptii ~i ceh: mai vechi sigilii cilindrice. Despre acestea din urma. argint. H. La Ur.. constatam nu numai ca morala noastra. La Cush au fost scoase la iveala cHidirimonumentale. bijuterii.. ~imuzica i~i are originea in temple. 0 inscriptie gasita la Umma vorbe~te despre UlJ imperiu anterior. au' fost descoperite vase extraordinare. Erecul i-a dus pe arheologi panain mileniul patru inainte de Christos.000 de texte descoperite aici. artele ~i tehnologia noastra i~i trag. odinioara centrul rcligios al Sumerului ~i Acadului. Adu odihna somnului pe ochi~oriilui osteniti... arheologii au trecut la Nipur. precum ~iun zigurat datand de dinainte de 3000 LCh. A fost descoperit un pavaj de piatra. """I "Ih Arolo ~11fm:t ciesconerite cele mai vechi Ceea ce este surprinzator la aceasm muzica. La E~nuna ~i Adab arheologii au descoperit temple ~i statui ce dateaza din perioada presargonica. Tot la Erec a fost descoperit ~ieel mai vechi zigurat . Te doare. colorat. care inca mai domina peisajul.R. vino somn. Alte zone de langa Erec poartii dovada trecerii la Epoca metaleloi: tn 19'19. vei avea zile mai bune. Oamenii de ~tiinta au atribuit acest nume celei ce astazi este considerata a fi prima .omnufe~ivino la fiul meu. . este uimitoare". arhitectura. De parca am fi cu totii sumerieni.0 colina uria~a rncuta de mana omului. I1UI1It. Hall a descoperit ni~te ruine antice langa .sentimentul nostru de justitie. nici macar in cele mai adanci trairi ~i sentimente aJe Jor. pe masura ce ascultam aceasta muzica. Grabe~te-tes. au fost descoperite ~coli datand din secolul trei LCh. probabil. ~i sunt necajita. Din cele peste 30. in cer te va sprijini. un inger. legile noastre. Cel mai induio~ator este. este intr-adevar un cantacet sarae. intr-adevar. puiul meu. Poate Poate Poate Poate . Acolo.unei . curand mtizica a devenit 0 parte din viata de zi cu zi a oamenilor.

. in multe privinte mult mai avansata decat alte culturi antice care i-au urmat. istoricii nu ~tiucine au fost sumerienii. ciniitite cu morminte de caramida ~i vase ceramice decorate cu motive geometrice./ U u . in jurul anului 3800 LCh. primul ora~: sumerian. deoarece aparitia lor a fost brusca.incepand din nordul Mesopotamiei pana la poalele Muntilor Zagros .. este civilizatia din care ne tragem cu totii. "" £&. avansau. oglinzi de cupru... in Sumer. .1JUI. atotcuprinzatoare.000 de ani mai inainte. ' Mai in sud. Joseph Campbell (Masks of the Gods) concluzioneaza: "Ca din pamant...\. Atunci a inceput prima civiTizatie umana. A Douisprezecea Planeti 65 faza a marii civilizatii sumeriene. toata paradigma culturala care de atunci a constituit punctul de plecare pentru toate marile civiliza~ii ale lumii. L'":1. temple monumentale. arheologii au descoperit Eridu.&& \ . Ruinele datau din jurul anului 3800 LCh. topoare cu cap metalic.64 ZECHARIA SITCHIN . omul atinge aceasta civilizatie tara precedent. nici pana astazi.. Leo Oppenheim Ancient Mesopotamia (Mesopotamia antica) subliniaza "uimitoarea perioada scurta" in care aceasta civilizatie a inflorit. in cartea sa Tell Uqair. Mai jos nu mai era decat pamant. nimic altceva nu fusese construit inainte.U."171 . a fost cea mai extinsa.. conform textelor antice. Frankfort. de unde au venit ~icum a aparut clvilizatia lot Nu ~tiu.. mai presus de toate.-v . ziduri tencuite. Nu a fost numai prima civilizatie in adevaratul sens al cuvantului. ca din pamant. 3000.1UV1.&.0 flacara care izbucne~te dintr-o data"..000. 2800. ~i lucrul eel mai straniu este ca. a numit-o "uluitoa. Fara dubiu. case ~i.UJ. (Sumer) a descris-o ca fiind ."U'). haine. H. Apoi arheologii au descoperit fundatiile primului templu allui Enki. ~ al1VL . 3500 LCh. Straturile i-au purtat pe istorici spre inceputurile civilizatieisumeriene: 2500.. nea~teptata. Incepand cu utilizarea uneltelor de piatra." .. Ora~ele sumeriene din perioadaaceea . zeul sumerian al cunoa~terii.IA-".templu care se. cu aproximativ 2. a fost scos la ivealatemplullui Enki. Pe masura ce sapaturile . mozaicuri.pare ca a fost construit ~ireconstruit de mai multe ori. in mica gradina sumeriana rasare..au fost primele care au utilizat caramizi de lut.

2000 i.._~----.Napoleon cuce~le Europa Rcvolulia americanA Columb descopcrA America Cucerirea Imperiului Bizanlin de cAIre turci Apogeul Impcriului Incas in America dc Sud Civilizalia aztecA se dezvollA in Mexie Regele loan promulgA Magna Carta Cueerirea normandA Carol eel Mare inlemeiazA Sfiintullmpcriu Mohamed proelamii Islamul CAdcrea Romei Civilizalia Maya in America CenlralA CAderea lerusalimului in rata legiunilor romane Hanibal provoacA Roma fn China incepc conslruirea Marelui Zid Alexandru eel Mare iI invingepc Darius Epoca de Aur a Greciei . biirbate~ti...Ch. negustor. sunt gelo~i. Cine erau ei? Erau ei oare asemenea zeilor grecilor care traiau la curtea luiZeus.Ch.al ciirui corespondent pe Pamant .i~. ~a cum rncut-o profesorul Robert J._. 3000 i. cei prin intermediul ciirora s-a petrecut aceasta brusca transformare. este frumos prin gratia zeilor. ~Ierea lui Isus a -g--~-T 0. era eel mal mall mWlll: um Url:l. astronom. Formarca republicii romane . 1000 i. 4000 i. puhandu-se 0 intrebare fundamentala. s-a schimbat totul atat de brusc ~i.--. _. bibliotecar sau preot? Se poate merge chiar mai departe. Aparilia lui Budha in India Cyrus cuccre~e Babilonul Ciiderea ora~ului Ninive Domnia regelui David Invazia doricii in Grecia Exodul israelililor din Egipt Cultura micenianA Arienii migrcazA spre India intemeierea Impcriului Hitit A vraam iese din Ur Harnmurabi este rege in Babilon intemeierea Babilonului ~i a Asiriei fntemeierca Civilizaliei chinezc Civilizalia din Valea Indului Sosorea horililor in Orientul Apropial . scriitor. -.Ch.procreeaza ca oamenii. cu toate astea. prelucrator de metale. se ceartii. v. pe muntele Olimp . VU1Ul'Uli UICI"U 1.--- .Ch.ba chiar milioane de ani de pa~i dureros de lenti pecalea dezvoWirii civilizatiei umane.."-- _." Zeii din Sumer. ~i avand sentimente umane: iubesc.----. . ' Erau de neatins ~i.:.?1U~I"UU Etana esle rege in Chish fntemeierca regatului Chish fntemeierca civilizaliei sumeriene zeii cu triisaturi antropomorfice similare celor omene~ti. Braidwood.punsdeja. fenieie~ti. inginer. olar ~i apoi in constructor..aproximativ 11..000-7400-3800 i. in doar cateva salturi .- Zen din Cer ~i de pe Pitmant Cum s-a rncut ca.!.- - ---- .. se manie. matematician.izalia 'tninoicA in Creta Capitolul 3 Roman de nearn germanie . judecator. dupa sute de Q1ii. in cartea sa Prehistoric Men (Primitivii): "D~ ce s-a petrecut aceasta transformare? De ce nu traiesc toate fiintele umane a~a cum 0 fac triburile din jungla amazoniana?" Dar sumerienii. se luptii. ce au fost descoperite: "Tot ceea ce pare frumos. se amestecau deseori in treburile oamenilor. Puteau calatori cu viteze uluitoare. muzician. Godca este rege in Lagash Ur-Nammu este rege in Ur Sargon. fac drfgoste. aduc pe lume copii in urma unor relatii sexuale - intre ei 2000 1000 o sau cu fiinte umane. primul rege al Acadiei C. medic.aa.vanatorul nomad primitiv se transforma in agricultor.Ch. Este rezumata de una din miile de inscriptii mesopotamiene. puteau = -~. au rfu.

care cODorase din ceruri. Demetra ~i Hera.aspru. Poseidon apa. De~i stapan al marilor. La alegere (SI:\Uonfonn unei variante. aveau anne de 0 putere neoQi~nuita.liile dintre zei ~i o~tile de mon~tri. Copiii lui Zeus au avut ca mame diferite zeite. Pentru faptele'lui. era triisnetul. de neinduplecat prin rugaciuni sau sacrificii.. Poseidon. trei frati ~i cele trei su~o~ alcatuiesc . Poseidon ~i Zeus. Fiecare indeplinea 0 anumita functie ~i. tnca 0 data. . Cronos. el era totodata ~izeul taurarilor. fiecare actiune umana putea suferi. . eel care imPiirtea muritorilor binele ~i raul. chiarca fiind eel care a vrut sa distrugaomenirea-' Poseidon era considerat aliatul oamenilor.68 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 69 aparea ~i disparea intr-o clipita. dupa ce ~i-a castrat. pe marea zeita Atena. a devenit cea mai importanta figura a mitologiei olimpiene. el a fost blestemat de mama sa: sa aiM aceeafii soarta ca a tatalui sau si sa fie detronat de propriii lui fii. Atenaa dovedit inclinari martia1e. . deci ritualurile de venerare ~i darurile aveau menirea de a-i imbuna pe zei. la iilC~put.. la"granita dintre .(Fig. Ha. " . era scris ca fiul eel mic i~i va detrona tatal. Era un "rege" pe Pamant.21).zonelepustii.--. ~i blestemul Geei s-a implinit.. erauodraslelelui Zeus. Cea mai importanta divinitate a grecilor din epoca helenica era Zeus. ~i pove~tilegrecil<?r ocupa in mod se special de genealogia lor ~ide rehltiile dintre ei. Chaos (Haosul).. ~i-a cucerit suprematia asupra ~elor1alti titani prin uzurpare. el a fost nevoit sa-~iimparta puterea cu ~.~-. al sculptorilor. Zeus a fost recunoscutca zeitate suprema.t"-y -.ce~ ~a~. tn timp ce Zeus era reprezentat ca fiind foarte aspru cu oamenii - ca acestea aveau ~iun corespondentastral.--- . in functie de placeriIe zeului. cand Zeus s-a revoltat impotriva lui Cronos. Cu toate acestea. un monstru cu cap de om ~i trup de ~arpe ~i ea s-a petrecut atat in cer cat ~i pe Pamant..Egipt ~i Arabia . Arma sa. ceresc".distant. ~ase biirbati ~i ~ase femei.se pare. !:>lUYUl "'V" UV'''~H_~'''''''''''' " ~ ~_U_'. arneninta~or. subterana.domeniul sau cuprindea tinuturile des era descris ca fiind "neviizutul" . dar fiind singura Cl:!1'e stat alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Tia phon. . Hestia. ~eche paIL!. Prima sotie a lui Zeus a fost 0 zeitii pe nume Metis. tridentul. Rhea.--. ~isimbolul sau totodata..a fost.21 ceilalti frati.. este deseori reprezentat tinand in mana simbolul sau.. prin tragere c la sorti) Zeus a primit cerul.devenind astfel ~izeita undevain peninsula Sinai. totu~i.antul) ~i sotul ei Uranus (Cerul). Ea era zeita intelepciunii. apoi Gea (Pam.-- .. Cu toateca in timpHades ~iteritoriulsau au devenitsiml~tinoase.sau nu. Gea ~i Uranus au dat na~tere celor doisprezece titani. EI nu era nici primul zeu peste Pamant. un zeu care s-a straduit foarte mult sa capeteaprecierile muritorilor.' . pe 'de alta parte. grecii credeau ca la inceput. eel mai tanar titan. Cei .. principalul sau domeniu era in rn~ .. cat ~i vrajitor viclean sau scamator. . "Tatal zeilor ~i al oamenilor".teritoriileudate de rauri repezi. 'C~tigand lupta._a __ " vu. nici in ceruri. tatal ~i I-a izgonit. a VUl1JI'UJUl. care i-a nascut trei fii ~i trei fiice: Hades. ie~ind ceea ce savantii numesc mitologie. Amestecand teologia cu cosmologia. Lupta decisiva s-a dat intre Zeus ~i Tiphon. Bat!lia decisiva s-a dat la MUntele Casius. se presupunea Fig. Cronos a luat-o de sotie pe sora lui. in consecinta. . care i-a daruit 0 fiica. De~i faptele lor aveau loc pe Pamant. iar Hades lumea 'nonime cu iadul. "StapfulUl focului .

iar circu~stantele acestei includeri arunca putina lumina asupra subiectl. dar copiii astfel rezultati nu au fost admi~i in Olimp. Ares.a~a ca Zeus nu a avut nevoie de prea multe scuze pentru a 0 alege pe Deme~ra. Probabil ca avea nevoie de 0 astfel de protectie. ea i-a nascut tot 0 flica.in . zeul'iubirii. in toate legendele.. din cauza zvonurilor care circulau despre patemitatea lui. \rl~.. ca prim flu allui Zeus era unul din zeii impor. El era zeul me~te!}ugurilor. Reprezentand moral a ~i legile zeilor. ~ Cel de-al doilea fiu allui Zeus a fost HelJ1les. cel mai urat zeu oliIJlpianavea de sotie pe nimeni alta decat Afrodita. nu putea fl ignorata. Apoi Lethe i-a nascut 0 flica. a trecut la alte zeite. protector al negustorilor ~i calatorilor dar. De la Armonia a avut insa noua flice. el era mai aproape de problemele oamenilor. fiind sora tatalui acestuia.cacti. fratele lui Hefaistos. ea ar fi venit din insula Cipru) ~ipretindea ca este fiica lui Uranus.. ~i cu doua fiice. ZeitaMama.70 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 'I- 71 razboiului. ea era cu 0 genenitie inaintea lui Zeus. ~~) . sugereaza cad a fost " lumii umbrelor. Cea mai mare era Hestia. tanti din panteonul grecesc. dar ~i pentru oameni. care. . " Legenda mai spune ca el a mcut 0 plasa invizibila in care sa prinda un eventual pretendent la farmecele sotiei sale. din unirea lor nascandu-se Eros. dar ~nele legende spun ca ea ar fl fost legata de unchiul ei PoseidQn. cea mijlocie. Cum insa Zeus dorea sa aiM un mo~tenitor. muzele. in loc de un flu. zeita Hera~ 0 aIta versiune.perfecta". ~iHefaistos a trebuit sa recurga la un vicle~ugpentru a putea intra in randul zeilor din Olimp.. realizand diferite obiecte atat practice... Deci. . ' Dezamagit. s-a creat un loc liber. pe Apollo. ' Inspirat de anumite traditii dinastice. proclamand-o "Regina a zeilor". ceva 'mai cr~dibila..Era zeu al comertului. Natural ca pe seama ei existau nu': meroase pove~ti.utadj~ct al lui'Zeus ~'i'zeu al razbohihii. Dar. numarnl acesta de doisprezece. Dar. genealogic. Zeus. alungat de insu~i Zeus. razboiultroian. Era foarte retrasa. 0 admirabila gaselnita pentru includerea Afroditei. fiind tac. A~adar. se pare. nici fiica lui. pe Persefona. pe Artemis ~i. el s-a casatorit cu una din surorile'sale. Atunci el s':a casatorit cu Hera. deoarece. ~.din cauza asta fiind izgonit de mama sa. a trebuit sa se intrebuinteze . cat ~i magice pentru zei. ca nu are un mo~tenitor. care. el insemna puriflcarea ~i pt'afecTiunea atat fizidi. ~i aimpartit cu acesta dornnia asupra Ares a fost iD:dusi~ediat in Olimp.el a fost de'parteatroienilor.iluiacestei .:. care a devenit sotia iui Hades. EI era eel care transmitea oamenilor dorintele tatalui sau. Ioiat j moraHi. . solutie ingenioasa: se scade unul ~ise adauga altul. insa ea a fost permanentincercata de infidelitatilelui Zeus. senos pentru a-~iface loc in Olimp. Era un b~ murar.suferiiid"o' pc nmi carenumaiZeusa reu~its':ovindece. de~i avea drept sotie pe zeita Labirintului din 'insula Creta. dupa cum relateaza majoritatea legendelor .pe de aIta parte. cu toate acestea. in star~it. A fost reprezentat ca un~pinf al maceIiJlui. Casnicia lor a fost binecuvantatacu un fiu. dar ~i de zvonurile despre cele ale Herei.poate prea Mtrana sau prea bolnava pentru a putea deveni mama . nu a devenit soata nici unui zeu. zeita iubirii'~i a frumusetii. lucru ce ridica indoieli cu privire la patemitatea unui alt fiu. Era fecioara .in multe dintre ele seducatorul fiind Ares. Afrodita a fost inclusa ~i ea in Olimp. dupa ritul casatoriei. Hefaistos. Apollo. 1 n "70. Legelida spune ca s-a nascut~chiop. . Hefaistos.cu toate acestea fiind deparre de a tr'iriviHbiDil.Ea nu era nici sora lui Zeus. nu putea fi depa~it.o. a avut relatii ~icu nepoata sa. Zeus a mai avut ~i alte sotii. temut deopotriva de zei ~i de oameni.1". Zeus dorea totu~i un fiu de la una din surorile lui. zeul pastorilor. Ea venise de pe tarmul asiatic al Mediteranei (dupa poetul grec Hesiod. pe data. rolul cel mai important era eel rf~ ""1IO>C'#'u. Afrodita trebuia inclusa printre cei doisprezece zei olimpieni. au fost inclu~i in Olimp. zeita rodniciei. Mai putin important ~i cu puteri mai mici decat Apollo. un flu.. Cum Hades primise dornnia asupra terttoriilor subterane~i nu mai ramasese printre cti doisprezece de pe muntele Olimp. pazitor al turmelor de vite. A fost gasita o.

. Inca 0 data. romanii il reprezentau pe Jupiter ca fiind zeul a carui arma este trasnetul. Aceasta fiinta. Afrodita-Venus. 23 Fig. moartea .' In miturile ~i legendele minoice. cand numai zeii animau Piimantul. Cu toate ca cei mai multi.72 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 73 . cea mai varstnica sora a lui Zeus. clarifica aceasta asociere astrala: Gea era Pamantul.grijile zilnice. selectul grup de doisprezece olimpieni reprezenta aspectul celest al acestora. De~i mitologia greaca mi este clara cu privire la originea omenirii. Ace~ti semizei fac legatura intre destinul omenirii . date de romani cand ace~tia au preluat pimteonul grec. In Odiseea. Olimpul este descris ca aflandu-se "in inaltul viizduhului". 22 Numele latine ale zeilor olimpieni. alaturi de 0 cruce. simbol al +'s{~ " Fig. (Fig. era odrasla Pasifaei. e. Pentru a sdipa' de mania Herei. zeii redeveniseradoisprezece. pe jumatate'taur. jar unele sigilii cilindrice prezinta taurul ca pe 0 fiintii divina. Hermes-Mercur. ~ a unui taur. acolo unde s-a dezvoltat civilizatia minoica. pe jumatate om. Se pare. de asemenea. 24 ---- -. Acest lucru s-a .. EI era fiul lui Zeus din impreunarea acestuia cu fiica lui. sotia lui Minos. ~sIe general recunoscUI acum ca ClVllIzattagreaca 1~1 trage radacinile din insula Creta. Descoperiri arheologice au confIrmat cultul minoic at taurului.ca eroii ~i regii erau de origine zeiasca. Atunci. romanii it reprezentau sub for- ma unui taur. Continuand traditia greaca.vazutelar la ineluderea lui Dionysos printre olimpieni.-. introducandpe unde colinda cultivarea vitei-de-vie ~i prepararea vinului. -- ------_. a fost indepiirtata din Olimp. dar nici 'mai putini. Dionysos s-a reintorsin Grecia pentru a umple locul vacant. 23) . care coborasera pe Pamant ~i ei reprezentau cele douasprezece corpuri celeste de pe bolta cereasca.l1itrecutul de aur. figura minotaurului ocupa un loc central. Cei doisprezece erau zeii din ceruri. dintre zei s-au nascut pe aici. Semela. Zeus-Jupiter. dependenta de elementele naturii. di restrictia numarului doispreze-:ce functiona in ambele sensuri: nu puteau fi mal multi. intre 2700 ~i 1400 lCh. legendele ~i tradipile' pretind. a aparut un 100liber in Olimp. bolile. In acest timp. Fig. . Ares-Marte. Hestia.---- .l a fost trimis in tinuturi indepartate (se pare ca a ajuns pana in India). ca ~i grecii. Cronos-Satum.

Gordon a-descifrat una din vechi- Ie inscriptii minoiee. * Hinduismul. 24) . .' ci probabil al unui taur cerese .lleIemediteraneene. Zeii Rahu (demon) ~i Ketu (eel separat) erau la inceput un singur corp celest care a cautat sa se aIature Zellor. cand profesorul CyrUs H. via irisula Creta.74 ZECHARIA SITCH IN A'Douisprezecea. torii ~iinfidelitati. prin Asia Mica ~i ins1. . latinei ~igreacai ~ia altor limbi europene. Mercur. Poseidon (Neptun la romani) a venit calare din Asia Mica. istoricii au descifrat ~i inteles litnba uitata ~i au rerncut legaturile dintre ele.-laneti 75 unti stele sau planete neidentificate.o Varuna. au fost surprin~i de extraordinarele asemanari intre legendele grece~ti ~ipove~tiledespre zei din Vede. Zeii erau. (Fig.l Ut. . principalele zeitati. Nu exista nici un dubiu ca religia ~i traditiile grece~ti au ajuns la ei din Orientul Apropiat. - - .zeul expansiunii cere~ti". In~Ufa l:t: lft:l:t:a llmpUl.trage radacinile panteonul lor. formule pentru sacrificii ~i alte scrieri referitoare la zei . amicitii ~irivaliUiti. de unde arfi fugit (inotand peste Mediterana). Vedeleil descriu ca fiind foarte prolific. dar succesiunea dinastica a fost continuata numai prin cei zece copii ai sai de Prit-Hivi ("Mama cereasca"). predecesoareasanscritel.-o pe Europa.urma~ulDinastieLSolare. Cand au reu~it s-o citeasca ~i s-o analizeze.casa-. care strabatea neincetat spapile celeste in cautarea razbunarii.JIU.lt. care cre~te singur" de pe pamantul biblic. spun Vedele. fiioa regelui ora~ului fenician Tyr.. J.i1U era corespondent Soarele. tmpreuna cu cei zece copii ai sai ~icu sotia sa.' nu una foarte p~nica.maslinul rodnie. Cu timpul. spun traditiile sumerie~e.Ch..numarul doisprezece. grecii nu au pretins' niciodata ca zeii lor olimpieni au venit in Greda direct din ceruri. ~onform tradipilor grece~ti. ~apte dintre ei erau Mari Progenituri. Zeii in~i~ile-ar fi scris. Printre ridicari la cer ~i coboran pe Piimant. . eontinuau sa reprezinte corpurile cere~ti. om ce in ce mai multe din cele ~100~000 versuri originale se pierde deau transmitftndu-se pe caleoraIa de la 0 generatie la alta. vechea religie a Indiei.-- . acolo trebuie cautate originile zeilor olimpici ~i relatia l~r astraIa cu . "Coada dragonului".constelatia Taurului. De fapt._-- . apOiurmau zeUl:aft: <1Vt.4000 i.~u. Venus ~i Saturn. De acolo i~i . I-a nascut pe K~-Yapa ("cel care este tronul")..a.cao'comemorare a unor evenimente petrecute cand echinoctiul de primavara a ciiz11tin ae~asta constelatie. ~iKetu.. Atena a adus . Luna. tntr-adevar. batalii aeriene cu arme supranaturale.unul dintre psalmii adresati lui seamana perfect cu psalmii biblici: .::-c. Rishi ("zburatorii de demult") erau posesorii unor puteri supranaturale. tn calitatea sa de cap al dinastiei. dupa cear fi rapit._'--".m.intr-o era i1ULt. au descoperit ca Vedele au fost scrise intr-o veche limba irido-euro- peana.un corp celest. . dar zeul furtunii ~i-a aruncatflacarile catre el. Corpul ceresc allui . al cui ~.UU!11i1 Lit. .. se pare ca a existat 0 preocupare pentru 0 inregistrare a genealogiilor. chiar ~i pe Piimant. El era omniprezent ~iatotvazator. Jupiter. Mar-I~i. familia celesta alcatuia cei doisprezece Adityas. le-a impfu1:itin patru' caqi. pe care le-a incredintat celor patru discipoli ai sai.. . in jurul anului . cine este primul nascut. I-a taiat in doua . Marte. pI. cine a nascut pe cine. Zeus a venit de dincolo de Mediterana. Ka~-Yapa era ~i ~eful devilor ("cei stralucitori") ~i purta titlul de pyaus-Pitar ("Tatal stralucitor"). tn timpurile de demult. considera Vedeleculegeri de imnuri.d. in secolul al nouasptezecelea. Un intelept a scris versurile care mai riimasesera.ca scripturi sacre "care nu erau de origineumana". Cand.Zeii de pe Piimant i~i aveau originea inceruri iar. "Capul dragonului". zeii care aveau fiecare un semh zodiacal ~i.S-a presupus atunci ea acest' cult al tauf(]lui~ nu 'ar' fi al animahilui comun. s~adovedit ca limba minoica este "un dialect semitic de'Pe tarmul estic al Mediteranei''. Zeus a venit in Grecia prin Creta. funepa de condueator al celor doisprezece a preluat. . i11WlLil. Afrodita a venitpe mare din Orientul Apropiat. membri ai aceleia~i farnilii.Ka~-Yapa "steaua stralucitoare".

hititii sunt priviti ca prieteni ~i aliati. primul om. Inarmaticu indiciiledate de texteleegiptene~i mesopo- tamiene. obiecte de arta..pmnp n1~_ . el a trebuit sa-~i imparta domnia cu cei doi hati ai sai.11. atat geografic cat ~itemporal? . a migrat in masa. Ace~tiaau adus "cuei Vedele. ~ . Mai presus de toate .~.easca pe cer. Altadata. arme. ci investul Asiei Mici. -'" "" &"u. tezaure regale. ~i ele la comanda lui curg. ~_n". El a Bcut albii pentru rauri.fii. omorandu-~i tata!.sa a ajuns.Nu exista nici un dubiu ca Dyaus a dat ulterior Zeus..~t . u.. YV. un regat foarte mare ~i puternic din Anatolia..~i de incredere se dovede~tea fi Vechiul Testament. arheologii au purces la treaba in tinutOOledeluroase ale Anatoliei.1. Ar fi putut oare 0 astfel de mare putere sa nu lase nici 0 urma? .v~.. palate. Regele Solomon.l.. vest.V. In ambele mitologii numarul zeilor principali este doisprezece..&&'yvpV.Istoricii consideraca.dehititi este 0 piatra inscriptionata.istoricii au des~operit nua meroase referinte la 0 anumeTara lui HaUi. Spre deosebire de du~maniacu care sunt priviti in Biblie alp vecini ai israelitilor. . Un monument unic lasat noua mo~ten. El a Bcut adancOOlemiirii. catre. locuitorii muntilor din Anatolia. Iar vantul care bate este rasuflarea. ~i regenta. * SimiHtudiniledintre panteonul. _.. mai tarziu. un ofiter al armatei regelui.vedic ~i cel grecesc sunt evidente. Efortul lor a fost rasplatit: au descoperit ora~ele bitite. era fiica lui Uria Hititul. _'_. Varuna-Uranus ~i a~amai departe. care a adus pe Piimant focul din ceruri. celemai vechi ora~e din Grecia nu sunt in peninsula.we!1it noul "stapan al cerurilor" ~i zeu al furtunilor.din nordul Iranului sau din Caucaz. &. ropeana. temple. ~i.1 gele David. Hindu~ii i-au numit arieni ("oameni nobili"). .l.sunt.. a pretins tronul. 0 data cu descifrarea hieroglifelor egiptene -. in cel de-aldoilea A ". cuvant care in limba turca inseamna "piatra scrisa"). a inscriptiilor mesopotamiene . Totu~i.-. 0 parte a inconjurat Marea Neagra ~i a venit in Europa prin stepele Rusiei. prin Asia Mica. iubite . celalalt era Agni.. El a dC.. ca Dyaus-Pitar a dat Jupiter. 0 armata siriana a luat-o la fuga auzind ca "regele Israelului a adus impotriva noastra pe regele hititilor ~i pe faraon". in jurullui 1500tCh. ale caror obiceiuri sunt descrise ca fiind aborninabile. Pove~tiledespre zeitatile principale..:_.Boot aliantele luand drept sotii fiicele regilor vecini. obiecte religioase.U. indiferent de schimbiirilecare au ilVutloc in succesiuneadivina. De fapt.'-- .ire. . .. morminte regale. la un moment dat.L.JW &-1" 8J. pentru uzul oameQilor. fiice. descoperita in afara fostei capitale a regatului (localitatea se nume~teazi Yazilikaya. cel care tiiiase in doua "dragonul celest". iar titlullui era de Zeu ~l o~tilor. Inca 0 data. care ~i-a. sotii. dar principalul drum prin care acest popor ~i traditiile sale au ajuns in Grecia a fost cel_ scurt. _ ".'. Arm~le lui erau tunetul. Dupa ce a trecut portite sanctuarului. Biblicul popor al hititilor ie~ise la iveala.. Dar cine era acest popor care a ales Anatolia drept capat al calatoriei sale? Nu se cunosc prea multe despre el. a ". dar ~icele referi.. Un grup a mers spre sud-est spre India. unelte.76 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti "77 El este cel care face soarele sa straluc. Aceste scurte referinte indica stima deosebita de care se bucurau calitatile militare ale hititilor. !!ingurasursa disponibila . Europa. duplicate (sau originale?) ale celor grece~ti.f.. Unul era Vjva~vat. tografice cat ~Un cuneiforme.. in mod clar.'--.sa. " . Bat~eba.... caanitii. la care ravnea re-. toare la zeitatile mai mici . ~i. anticul adorator al zeiJor intra intr-o galerie des- . IIIUV-"'U- '. Indra. s-a casatorit atat cu fata faraonului egiptean cat ~i cu fata unui rege hitit. . .. Cum au putut aparea atatea similitudini intre doua civilizatii atat de departate intre ele. Acolo s-au gasit referinte la "hititi".sub form~ de pov~stiriorale. .. care era odrasla lui Manu.IU v 11111Ua.. Alt val a mers spre .I. ("Spiritul focului")..~i trasnetul. mai devremesau mai tarziu la final. .

':&t. din dreapta ~i din stanga.. Ca panteonul era guvemat de .79 78 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti .. uar este clar ca ~ipanteonul hitit sta sub seninul acelui doisprezece "olimpian".\.1'.:tand e 0 p stanca mai ridicata sau chiar pe umerii celorlati participanti..~:::. este olprocesiune a celormai importante zeitati masculine.l. '.. care intati~eazacu siguranta pe zeii cei mari.25 h~- Fig. yazilikaya) pentru a determina din aceste desene. ~ 'i mrn'~ Ir. Fig. M~aluind de la stanga spre dreapta. in cartea sa Le Pantheon de Yazi/ikaya (panteonul de la . r"""':~~. ~i deci ultimele care iau parte la aceasta parada.c..!I ~~. iar lIlarii zei de pe Piimant erau asociati cu cele douasprezece corpuri cere~ti. 27) De la dreapta vin doua grupuri de zeite."~ .\ I I numarde catedouasprezece. alaturi de Fig.'"£"'ll4plVl111 n. Acesta descrie in mod elar cuplul divin. ca ~idin textul Partialgravat pe roca. Piatra inscriptionata este prea deteriorata insa. Armele ~i emblemele lor sunt mult moovariate. "'":'. 28 ... este dovedit ~i de wi chivot descoperit langa localitatea Beit-Zehir..dacapresupunem ca ~iele sunt in .. ~ ~.~ c: Of!" chisa.1 ~~. Spre marginea stanga.. patru au deasupra simbolul divin. i che. '. numele. t . ~<.'\'. cuprinde in mod clar cele mai importante zeitiiti.~:.::" ~: lV:. cat ~i femei. din semnele hieroglifice. alte douasprezece."" . atat barbati.{.. eel din fata. ~.j 'II r~IrrJ!..~ I -.. care poarta acelea~iarme.::t& \'.. titlu.'...1:~:. (Fig.J..' I. - .27 Fig._. elar ~ezate in. doi sunt inaripati.. 26) Cel de-al treilea grup..grupuri de cate douasprezece. 25) Grupul din mijloc include 0 serie de zeitati care arata mai in varsta. (Fig..zeitati identice... Laro. 0 deschidere printre un semicerc de pietre pe care erau desenati toti zeii hititi. Cele doua procesiuni.. Dar credem ca nu gre~im.. ~ ~ ~. c.1'~11:'" . deoarece cu totii sunt reprezentati tn picioare.'. .cmLa c pruceslune. \~~. Zeit mai putin importanti erau organizati in grupuri de cate doisprezece. se intal.26 .numarul sacru" doisprezece.:.. nesc intr-un alt desen. ~ "'. Acest grup include ~i participanti pamanteni: doi tauri care tin un glob ~i regele hitit purtiind 0 boneta stand sub emblemaunui glob inaripat. ~. unele care poarta arme diferite ~idoua care sunt diferentiate de celelalte printr-unsimbol divino(Fig..I~. .'~. (Fig. pentru a putea vedea numarul lor. . 28) Multa osteneala ~i-au OOt storicii (de exemplu E. "..

exista o anumitii semnificapein aeeastii luptiidintre zeul vanturilor ~i o zeitate-~. .-.. 33) ~i Zeus.. hititii aveau un cult al taurului.~Douiisprezecea Planetii 81 ~ se mai afla alp zece zei"deci un total de doisprezece. dupii cum am ariitatmai devreme.Mitul uciderii dragonului""identifica monstrul cu care se luptii Teshub ca fiind zeul Yanka..29 Alp zei erau prezenp. numind regi ~i instruindu-i in probleme de riizboi. ca Jupiter ulterior. . -Fig. Nere~ind sii-:linvinga in hatiiIie... 30) Frecvent el apare pe sigiliile cilindriee ca parte a unui obiect in forma de ra- cheta. (Fig. ci chiar printre ei..(Fig. tratate ~i alte afaceri intemationale. 3~) Textele hitite..--c --. care venisera din cer. Simbolullor .care in scrierea hititii pictografica insemna divin sau zeu ceresc . Dar.. de 11.31 ----- . Fig. Fig. top strans legati unul de eelaIalt ~i aranjap intr-o ordine genealogica.~a cum wm ariitamai tfuziu.ai~ui ~i ai pamantului". Aici putem doar sa subliniem faptul ca toate textele descriu acest eveDimentca fiind unul care s-a petrecut co adeviirat. Conduc3torul acestor zei era Teshub. Unii erau zei mari ~i "vechi". Teshub a cerut ajutorul eelorlap zei. Recunoscand in aceastii poveste originile legendei Stan. y 1" '-6_p_ = cum se poate vedea in basoreliefurile l}itite. povestesc cum zeitatea lor suprema a trebuit sa se lupte cu un monstru pentru a-~i consolida puterea. ca ~i legendeIe grece~ti. Ca ~i grecii. =__ :_:: "' . acponand ca un feI de'legiuitori supremi. imbatfutdu-l pe Yanka la 0 petrecere.80 ZECHARIA SITCHIN . nu alaturi de hititi..o. (Fig. (Fig. asociat cu tunetu1 ~i triisnetul. Descoperiri1e arheologice indica faptul ca hititii adorau zei care erau .n tului Gheorghe. Teshub a fost reprezentat ca zeu al tunetelor~i al trasnetelor. ru! zeului eel bun. Yanka inseamna ~arpe. urcat pe un taur. Un text numit .eel care a ucis balaurul. nu se hatuse cu un dragon.--. 31) .istoriciinumescadversa. "aducatorul de vant". ~9) . Era ceea ee istoricii numesc un zeu al furtunii.30 .arata cao pereche de ochelari de protecpe. _.. dragon. Era supranumit ~i Taro ("tam"). fapt. ci eu un astfel de zeu-~arpe. dar numai 0 zeitii I-a ajutat.(Fig.

. el coborand. Jos. [ De noua perioade numarate. ~i. cupa i-o-ntindea. pe-ntunecatul'Pamant el a venit. trateaza exact acest.poemul da numele celor doi~prezece zei mari.. o lunga ~ibine pastrata poveste hitita.este precursorul legendei de- .originea celesta a zeilor. puternici. $i cei care sunt pe.fugind pentru a-~i salva viata.. zeii care sunt in Ceruri. pe tronul sau statea. cer.intunecatul Pamant". Textul continua cu relatarea indepartiirii lui Anu de pe tron de un zeu pe nume Kumarbi (dupa unele interpretari chiar fratele lui Anu). ce primul intre z4i era..-VII £"u 1-''' " .:_ _ :~~: _:__ Fig. scris cu'o mie de ani Inainte de legeIidele grece~ti. LJUU. Alalu era rege in. I L.Regele din Cer": i Pe vremuri. era Alalu rege-n cer: $i intr-a noua. po-vestitorul incepe sa relateze cum a venit "pe-ntunedatul Pamant" zeul care era . El. Dar povestea nu se incheie aid. Pe tron acum statea Anu. ~i din fata lui Anu a fugit Pe-ntunecatul Pamant. :jl Dupa ce a stabilit ca zeii din vechime erau atat !ai Cerului. Cel care relateaza aceasta poveste roaga pe cei "doisprezece zei vechi ~i puternici" sa-i asculte cantecul ~i sa depun~ marturie pentru adevaruIeelor spuse: Sa asculte dara. Fig. Alalu. 33 gat cu foqa de pe tronul sau (undevain cer) ~i. ! In fata lui statea puternicul Anu. cat ~i ai PiiInantului..er' Dec~poemul atribuie venirea pe Pamant a "Regelui di~ unel lUurp<UJ UI.. asig'urandu-sede atenthi lor. a ajuns pe .:. Ami la batalie I-a provocat. I . 32 . Nu exista nici un dubiu ca acest poem. Alalu infrant a fost. zei din vechime.acest intunecat PiiInant! Sa asculte dara.subiect ..82 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 83 . intitulata "Regatul din ceruri". La picioarele IUlingenuncheat. stramo~ii zeilor.. in zilele de demult.

ridicandu-se spre cer. el continua: Conform acestei povestiri. zdrobeasca pe potrivnicii sai din Kummiya. tntr-a noua.Anu a reu~itsa revina iIi Casa sa din ceruri. in goana a'plecat.. .Ch. Ajuns acolo: ' Dorinta s-a nascut in el. Hebat. Dupa el Kumarbi. Chiar ~i detaliul referitor la castrarea lui Cronosde Zeus apare in textul hitit. _ ___::.tn-acesttimp. domniin lini~te. ea nascand un fiu pe care Kumarbi I-a numit. ~l s-a aus 10 ora~ul ur-kl~ 10 -ca:ia L. >4 " povesnn1t: lur Ul. neputinta lui Teshub de . De zece ori a luat-o. in picioare ~i-a pus incaltiirilevrajite ce zboara ca vantOJu.Ea era condusa de un A "zeu vechi". la ni~te zeitati. . ~i un alt "zeu vechi". pe care acesta a fost obIigat sa Ie elibereze. e~iIipsitde "biirbatia'~ D lui. Tot astfel' s-~ nascut ~i Mrodita.loialan panteonul hitit' ~i ca . ~i sa-I zdrobeasca! Sa arunce toti zeii din cer.1 Sa fi avut loc aceasta batalie a lui Teshub. ~i de picioare i s-a incle~tat: In jos. cut-o pe sotia acestuia. Ii victoriedefinitiva.. bataIia nu s-a incheiatcu 0 Sa urce in cer pentru regatul saul Sa cucereascaKummiya... simbolic.1. Povestea provocarli la lupta pentru tronul divin° continua cu relatarea altor batalii. Anu a scapat din stransoarea lui Kumarbi ~i-a fugit Fugit-a Anu. .a-~i invinge adversarul a m~ De cinci ori a luat-o.t:t~CIVIUmCIL11 I \.. peritru a fi sigur ca ea va concepe un fiu. Printre ace~tiase afla ~i Teshub. Batalia pentru succesiune a fost prevazuta de Kumarbi ca atragand dupa ea un'razboi in cer. mana.casa lui Teshub). De ~ale I-a m~cat..Celcare zdrobe~te Kummiya" .. din cer pe-Anu I-a tras.a dunare a ZeilQr. ~i biirbatia lui Anu 'N-adancurile burpi'lui Kumarbi a intrat. . circa 4000. care au . ~i biirbatia lui in ea a intrat. . .liVlC L.? Sa fi fost acesta motivul pentru care invingatorulera prezentat in asociape cuun taur? Er~u oare aceste evenimente legate in vreun fel de brusca aparitie a civilizapei sumeriene? * .~1 191 y __. in burta lui Kumarbi. cand Pamantul intra in zodia taurului.'. minunatul ora~ 1 . pana cand Teshub a putut ~ Saatacepezeulfurtunii. Aflanddespreaparitiain Kummiya("Casa dincer") a unui mo~tenitoral lui Anu. a~a cuni de altfel a ~i mcut-o. iar Kumarbi a "Iuat-o" pe zeita de cinci ori. Nu poate fi nici 0 urma de in<. Enlii. Anu a trebuit sa se bata' cu Kumarbi. ~i a fost convocata Mar({. dar care DUsunt decisive. de zece ori. Ulli-Kummi (. Kumarbi a mcut un plan "pentru ridicarea unui rival al zeului furtunii". .principala zeitate hitita. Cu Zeita Muntelui el s-a cuicat. pe nume Ea.. La un mo.' conform legendei grece~ti. caci exact acel~i lucru i ~-amcut ~i Kumarbi lui Anu: Timp de noua perioade fost-a Anu rege in Cer. sa incerce sa se sinucida. ~is-a topit. Credem ca regulile de succesiune ale zeilor ar fi permis unui fiu allui Kumarbi ~i al Zeitei Muntelui sa devina pretendent indreptiitit la tronul cerului. Destlnandu-I pe fiul sau sa-i . tn cele ..a mai fost 0 biitalie. .~i-a luat lucrurile in .Sa fi fost Kumarbi doar afemeiat? Sunt insa alte lucruri care ne fac sa credeni ca este vorba de mai mult.i. lasandu-I pe Kumarbi sa conduca peste Piimant. s-a mcut apel la zei pentru a media conflictul. Totu~i. din urma.. "biirbatja"lui Anu a dat n~tere. Mare.ment dat. 84 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 85 tronarii lui Uranus de Cronos ~i a lui Cronos de Zeus.

voi cei care ~titicuvintele de demult". Nu nwnai ea limba hitita se bazeaza pe cateva dialeete indo. eand s-a observat ea ea utilizeaza masiv semne pietograflee swneriene. Ninlil. S-a ajuns astfella concluzia ca hititii adorau un . . dar mai ales in seris.sa rezolve problema. . nwnele unor locuri pomenite in poveste sunt cele ale unor or~e swneriene. silabe.. -.86 ZECHARfASITCHfN I!' A Douiisprezecea Planetii 87 feritorla succesiune. totu~i.rnem!. ~i ea sa desparta picioarele lui Ulli-kummi. .. -Enlil a decis sa se maiodea 0 lupt!. atatin vorbire. a caror semniflcape fusese uitata [de catre hitipJ. De asemenea. Multe din silabele asociate cu semnele cuneiforme utilizate de hititi erau de fapt cuvinte swneriene. le-a spus Enlil zeilor: <'Deschideti vechile cufere Ale mo~ilor ~i stramo~ilor no~tri! Scoateti la lwnina "Lancea de arama".se pareni~te inscrisuri vechi care ar flputut rezolva conflictul re. deoareee toti poarta nwne liurneriene ..europene. Dar uimirea eea mare a venit in c. -'-.lInml np. Limba sumeriana. nu a fost decat 0 mica parte a unei deseoperiri mult mai importante. Chiar ~i nwnele lui Teshub ~i cele ale eelorlalti zei sunt swneriene ~i erau serise eu semnele swneriene. Ea. fost rugati sa aduca "vechile tablite cu cuvintele destinului". spune O. Ishkur. 'Enlil. Aceasta.. in cartea sa The Hittites (Hitipi).. Cea cu care Cerul a fost despirpt de Pamant.. s-a stabilit ca swneriana era limba lor de inalta cultura. Cine' erau ace~ti .panteon de origine swneriana. hitite. Cwn aceste inscrisuri nu au reu~it.I influenta nu este prea surprinzatoare. Cum acadiana era 0 liinba intemationala in Antichitate.Ami. ba chiar «uvinte intregi! Mai mult. iar spatiul de desta~urare al pove~tilor era Su.zei vechi"? Raspunsul este evident. dar ea a fost influentata masiv de aeadiana. .ifTiirii imhii J .R Gurney. . Antu. voi zei de demult. pentru a se denota identitatea lor.Ascultap. .... unde a fost descoperit un dictionar swneriim-hitit. aceasta .. dar cu ajutorul unor arme foarte vechi. "era studiata intens in Hattu-~~ [capitaJa].~r.

Fluviul Tigrp era numit Aranzak. . Soarele care rasare. Arheologii au reuliit sa afle cate ceva ~.formele. .~_ . care insemna. (Fi~:34) Cbivotullor principal se numea Bitanu (Casa lui Anu) ~i doreau sa faca din regatullor "fortiireata vaii ltli Anu". in mare parte. Acolo ei venerau un panteon condos de Telieba(Teshub)~iif reprezentau ca pe un zeu puternic. Indubitabil. chiar ~i povestirile despre eroi ~i semizei. a epitetelor Iiia simbolOOlor. Libanul Iiipartea de suda Siriei se afla in vremurile antice Tara Caanitilor. m~ ~i T~metum au devenit in huriana ~imiki Iii Taliimeti~ .. cea sumeriana . era ° varianta a semiticului re~-eni ("IocuI de unde izvorasc apele"). 0 preluare ~i dezvoltare a celor sumeriene. Textele mitologice bitite sunt de provenienti hurita. mai departe religia sumeriana. "limba veche" era sumeriana. in secolul xm lCb.. Inca 0 data. sumerienii (in special or3fiul Ur) erau vestiti in Antichitate.a. U8§lIgeni. a treia .t-o. purtand pe cap ° boneta cu coarne. . Nu mai exista nici un dubiu cii hitipi ~i-au loat cosmologia. Stapanamea. hOOtiis-au retras in nord-estul teritoriului lor. care in anii douazeci a condos 0 serie de cercetari pentru desciftarea inScrippilor bitite ~i hOOte. mama Tarii bititilor. cu un mileniu mai inainte.. :lau personalul manufacturilor de iinbracaminte pentru care.mutap" hOOpide "genele" $umeriene? Dovezile indica faptul ca huripi.irisuleleMediteranei. de fapt.Regina cemrilor ~ipam~turilor. . In Tara lui Hatti.. stand pe simbolul cultului sau.88 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 89 De. Dovezile indica faptul ca huritii conduceau -Iiifurni.ni. cultura ~i religia adoptate ~i transmise de. majoritatea negative.d. la randul lor. .. sub presiunea unor invazii ~i valuri migratoare (printre care Iii israelitii. * Dar cealalta ruta pe care au ajuns in Grecia povelitile ~i panteonul sumerian . ~i Anu. . Aceasptripla legamra este excelent redata de'0 rugaciuDe hiti~ a unei femei care seroaga pentru viata s0tului ei bolnav. s-au combinat cu sumerienii. de altfel. lor vecbi erau or~ele sumeriene. dinastie Ur. ceea ce se ~tiadespre ei.Numele capitaIei lor.. in tara pe care tu ai nascu.. '.ant . zeiti a lui Aryna. . . evident din fi'ecventul ui al numelor divine sumeriene. Cu toate acestea. nu erau decat referintele.sA.cel de-al treilea mih~niuinainte de Chrlstos. Soarele care casare.- de doisprezece zei de la hoop. Cum au fost oare . numele tau este Zeita lui Aryni. ca ei detineau pozitii importante in Sumer in ultima perioadii de glorie a acestuia. exista elemente acadiene in limba. huripi.I". au preluat ~i transmis. cat ~i religios pe hitip... zeii. pana de curand. intreg panteoDul Pove~tile lor erau pove~tile din Sumer. ACC¥i burip i-au dominat amt cultural..te- .re~edintele" zei. Renumitele miirfuri de Ur eraU probabil boote. . care erau vecinii sumerienilor Iii acadienilor in cel de-al doilea mileniu inainte de Chrlstos. 3fiadupa cum vom vedea.buriti DUemu de origine indo-europeana. Chiar Iii acta huritilor ..0 copiape . ~ . . de origine indo-european3. cultura ~i in tradipile hOOtilor. Adresandu-lii mgaciunea zeitei Hebat. care plecasera din Egipt spre Tara Caaniplor). S-a stabilit ca hOOtiierau foarte activi in Sumer in. din Vechiul Testament ~i din inscriptiiie feniciene. iar terminologia lor militara este tot. sopa lui Teshub. Stabilindu-~inoua capitaIa in apropiere de Lacul Van. ~ Numele tau este Hebat. miturile. inTara cedrilor. Hrozny. merge chiar mai departe spunand ca hOOpi sunt "cei mai vecbi hindu~i". B. un taur.. Acest luem este. credem_ in j:j~j:jclij:jn". Dar cum cultura Iii religia acadiana nu erau decat. ~i-au numit regatul Urartu (Ararat). mele Iiisimbolurile ei. era Tatal zeilor sumenem. Creta ~iCiprul? Pe locOOlepe care se afla astiizi Israelul. femeta spune: Oh."7~..

. (Fig. ~alem ("desav~itu1" sari"amurg").U. Panteonul care reiese din textele caanite are multe similitudini cu cel grecesc.& __.h'_". pe litoralul sirian. mult mai important. Unul din titluriIesale era T6r ("taur"). -_U1"a. Limba. cat ~i termenul general de .El. Baal era'zeu al furtunii.un simbol al zeilor din Antichitate .zeitate nobila". El era autoritatea suprema atat printre zei cat ~i printre oameni.Tigrul ~iEufratul. zeitatea caanita supreina."..t.vy""&&&& uu.". primea mesageri ~i judeca pricinile pe care i Ie.&. . Zeitateapoarta pe cap 0 boneta impodobita eu'coame . F' . care nu se amesteca in treburile zilnice. aJ.". A~as-au nascut zeii ~aar (. 'rea zeilor". un cuvant care insemna atat numele zeuhii.. ~i fusese anticul ora~Ugarit. unde doua femei erau complet vrajite de marimea penisului sau.. Ace~tia nu erau nici singurii lui copii. totu~i.. 0 limba vest-se- mitica. simbolizand. Capetenia zeilor caaniti era un zeu numit . .. . "''"''l.yom vedea. dar era . texte istorice. literare ~i religioase dezgropate in cel mai important centru caanit. semnificand . ~i rolul sau de Tata al Zeilor.90 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 91 relativa u~urintii aceste texte.UIU. .zori") ~i .. virilitatea sa . caanitii povestesc despre revolta fiului impotriva autoritatii ~i 40mniei tatalui sau. il plaseaza pe El pe tarmul unei mari. Titlul sau era Ab Adam ("Tatal omului"). . o stela funerara descoperita in Palestina descrie 0 zeitate in varsta care sta pe un tron ~iprime~te0 bautura de la un tanar. 35) El. dupa cum.0 porecHi __ ____. . La fel ca grecii. stilulliterar ~i tenninologia sunt in parte asemanatoarecu cele ale Vechiului Testament. Un poem caanit. S-a stabilit ca acest desen il reprezinta pe El.- Fig.. 0 ramura din care mai fac parte. zeul s-a impreunat cu cele douRfemei.i un termen generic.l. Re~edintasa era indepiirtata. nici cei mai mari (se pare ca a avut ~apte). El era "Cel care a mcut lucrurile care sunt" !?inumai el putea numi regi. zeu al tunetelor~i trasnetelor. Acolo el statea pe tronul sau. Textelecaanite(consideratede aproapetotUstoricii mi- turi) il descriu peEl ca fiind 0 zeitate hatrana ~iinteleapta.. (probabil gol). "la izvoarele a doua fluvii".nu a fost mereu un zeu hatran. .Y. intitulat "Na~te- . Ca ~i taHli sau El. cred istoricii.UUVYU.milosul" erau titlurile sale frecvente. cine cuno~te ebraica poate citi cu nou acesta fiind atat numele zeului. Fiul sau cel mai mare era Baal - din Limba textelor de la Ugarit era caanita. printre altele. ...JU- mite texte egiptene de la Luxor ~i Saqqara ~i.iar "bunul". inmti~auceilalti zei. 34 u.I. In timn ce 0 oasare se rumeriea in frigare.U J. "". Localitatea se nume~te azi Ras-~amra.zeu".intreaga scena fiind aomiriata de simbolul unei stele inaripate - un ~emn aproape omniprezent.. acadiana veche ~i ebraica: Intr-adevar.

l. .Baal esclavul tau.1redea pe B~l. ca semn al puterii pe care acesta a dobandit-o. Baal era pe cale de a fi invins. este evidenta. iar paralela cu zeita greaca Atena.Im- Anat.I ""I ~. "Ea I-a masurat pe Mot. '. Yam!". era supranumitii "fecioara perfecta".reteze aceasta poveste ca pe 0 alegorie a luptei anuale intre verile flerbinti ~isecetoase. bunul ~i induratorul. mai intai cu fratele sau Yam ("Printul marilor"). cu toate acestea."arme divine". tnarmat cu cele doua. Armele sale erau securea de razboi ~i lancea.1JJ\. t~i deschide gura ~i rade. t~i ridica vocea ~i strigii: "Voi sta ~i m~ voi odihni.Chiar~i El accepta noua ordine a flilor saL . ~i apoi cu un alt frate.. 35 a lui Baal era Hadad ("Ascutitul"). Stapanului corabierilor i se ordona sa ridice un templu pentru Yam. declara el. cerandu-le sa i::. Mot ("Vrajitorul"). 0.. Istoricii au incercat sa inteq. . Anat.I.dar zeii adunatiincep sa strige. anim!llul sau era acela~i cu al tatalui sau.spre marea bucurie a tatalui sau: .~ Baal mai era numit ~i Elyon ("Supremul").purta 0 boneta ornata cu 0 pereche de _ cum s-au luptat intre ei flii zeitatii principale. . ~i. a refuzat sa accepte acest lucru. Caci «Pri1!tul Pamantuluh>exisHii" coame. . Caci puternicul Baal traie~te. Pe un scaunel picioarele-~i ihtinde. conform traditiilor caanite. .I.."" J.t"'U'U.U. care usuca vegetatia ~i venirea toamnei ploioase..U "'".a fel.. care reinvie vegetatia.l . traditiile caanite (care Ie preceda pe cele grece~ti)utiliieazaacel~i atribut pentru Anat. cu toate acestea ea a avot mai multerelatii amoroase. . adica printul mo~tenitor. se bucura din nou. Atena. incepe cu chern area "Stapanului corabierilor'-' la re~edinta lui El. unul dintre ei flind infrant. care a ramas alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Typhon. Un poem lung. dar sora lui.. dar revine ~i ajunge mo~tenitor. "la izvorul apeIor." 92 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 93 boldit de asta. la fel ca tatal sau. dupa cum am vazut. foartemi~cator. numind-o "fecioara Anat". flullui El. L.I. rerncut din mai multe tablite fragmentate. Yam trimite mesageri adunarii zeilor.J. a fost illaturi de fratele sau (Baal) in lupta sa pe viata ~ipe moarte cu Mot. Sufletul din piept mi se va odihni. Dar el nu a primit acest titlu tara lupta." Taierea lui a condus la 0 ne~teptata revenire a lui Baal. aducand omagiul sau. Dar nu exista nici un dubiu ca aceasta poveste nu S-a vrut alegorica. Baal-s-a luptat cu Yam ~i I-a invins . ci ea a inrnti~at evenimentele a~a cum s-au petrecut ele: _ Fig. La pidoarele lui El ~e pleaca ~i se prosterneaza. ~i cu 0 lama l~a taiat" . taurul. Totu~i suprema!ia lui Yam a fost de scurta durata. Yam le-a cernt emisarilor sai sa fie indrazp neti.I.L. la izvoarele celordoua fl!1vii": .I. ~i ea a avut cateva . fj Intra in pavilionulTataluitimpului.dar a fost provocat la lupta de Mot tn aceasta lupta. El.

1CIiLi:UlJClJllJ I.~ .-".. pe langa aceste zeitati Mal tinere..~i unele similitudini dintre zeii celor doua popoare confirmaaceasta inrudire. soata zeitatli supreme. Dar. Unele dintre sculpturile care ii reprezinta. care nu se ocupau de lreburile curente.. pentru a sublinia calitatile sale sexuale . (Fig. . . fratele Afroditei..94 ZECHARIASITCHIN A DouasprezeceaPlanda 95 legaturi amoroase.lJIUl . El ii mangaie pantecul ~. 36) . 37 --. 37) Unde i~i aveau radacinile c\lltura ~i religia caanitilor? YCI. chiar ~i partial deteriorate.--" -_.. frati cu egiptenii. ~i sunt u~or de recunoscut datorita bonetelor lor cu coarne. Fig. Astarte (biblica A~toret) era corespondenta Afroditei. emblemele ~i simbolurile lor animale fac ca zeii qin Egipt sa apara ca 0 mui- Fig.i11i11. ii corespunde lui Ares. intervenind doar atunci cand zeii in~i~i aveauprobleme. \lna chiar cu ~atele ei Baal. Un text descrie venirea ei la Baal..--"'". . ~i graba cu care acesta ~i-a alungat sotiile. 36 Ca ~i religia greaca ~i toate cele dinaintea ei. Numele ei era ~era. Descoperirile arheologice. Apoi se poveste~te.Ul11>IUCH1 I.. s-au uitat unul in ochii celuilalt. ale caror corespondente astrale sau din mito- logia greaca pot fi deduse cuu~urinta. (Fig. Mai erau ~i alte zeitati._-- . existau ~i "zeii batrani"... precum. fiind corespondenta Herei din mitologia greaca. ni-i arata cu trasaturi care inspira autoritate. probabil. ce se lupta cu un alt zeu. cea caanita include in panteonul sau 0 Zeita-Mama.ca in acest sigiliu' cilindric ce-l inrnti~eaza pe zeul Baal cp un coif pe cap in timp ~. Nu e deci de mirare ca deseori Anat era reprezentata goala. Numero~iizei nationali sau locali.--. (-( .--"- .Fecioara Anat e rncuta sa dea na~tere multor copii.i:UIU IJi:UlC WlJ li:Ullllli1 popoarelor hamitice... pe Muntele Zafon. multitudineanumelor ~i atributelor acestora. diversitatea rolurilor lor. s-au uns pe trupuri. cum el s-a prabu~it la picioarele surorii sale. Ea ii mangaie barbatia. care era asociat cu 0 planeta stralucitoare ~i care.-. Sotul ei era A~tar. . cu radacini in pamantul fierbinte (caci asta inseamna ham) al Africii.

vremeaaceea. cu doisprezece membri. ci zei.matlc zeci. Cerurile I Fig. Lumea de dincolo era impaqita in douasprezece pactio Ziua ~i noaptea erau impartite in douasprezece ore. in religie se utiliza eel sumerian. Egiptenii credeau in zeii cerului ~iai pamantului. (Fig. Talirul Cerului. Apoi.Dar Seth'a planuit sa-l alunge pe 'Osiris ~i sa-l inece.. sora ~i sotia lui Osiris. Aparitiile ~i activitatile lui Ra pe. iar primul zeu care a ciirmuit peste Egipt a fost Ra.A. fiecare avand douasprezece corpuri' cere~ti. EI este eel care a realizat creatia.zei importanti. sexagesimal. Zeul/ZeitaMunte1ui. tot in numar de doisprezecefiecare.. 39) . insumeaza toate datele ~i ajunge la concluzia ca este "foarte veche" credinta egipte. nascandu-l pe Gheb (. strans legate de regatul egiptean.:t~ tmc1itiL nrimii rep"iai Rgiotului ou au fost oameni.Dar. Apoi. care. Apoi a mcut plantele sa rodeasca pe Piimant ~i a creat toate creaturile care sunt . care este reprezentat in desenele egiptene ca'un' zeu "inaripat~icu coarne. Cu toate ca egiptenii. Isis. 39 t\ Fig.descris ca un glob'inaripat.discul ce1est. Capul panteonului egiptean era Ra ("Creatorul"). (Fig. sa creeze omul. dandu-i partea de sus lui Osiris ~i par~i"t:-tea de jos lui Seth. a recuperat corpul mutilat al sotului ei ~i I-a reinviat. 38) '. evident.' conform traditiiloregiptene. Unele dintre numele acestor zei mari .suna familiar. Pamaot erau.pentru ca.utilizau un sistem mat<:. conducea 0 adunare a zeilor. t. . in cartea sa The Sky Religion in Egypt (Religia egiptenilor).96 ZECHARIA SITCHIN \ A Douasprezecea Planeti 97 Fig. mal. pe care ii diferentiau clar de cei mai putin importanti. Dupa ::IC~!f. in final. locul sau pe tron a fost luat de Horus. iar treburile celesteerau guvernate de magicul numar doisprezece. Ra era un zeu nevazut care nu se manifesta decat rar.Pamantul") ~i pe Nut ("cernl").. 40 erau impaqite in trd paqi. la 0 privire mai atenta. Wainwright. 38 time ciudata de actorf pe 0 scena stranie. ~i toate aceste diviziuni erau guvernate de grupuri de ~ei. fiul sau. e1a trecut prin "poarta secreta" alaturandu-i-se lui Ra. zeii egipteni se dovedesc a nu fi prea diferiti de cei aialtor popoare din .' nilor in zeii din ceruri care au coborat pe Pamant.G.Marele zeu. el a impaqit regatul in doua. Era reprezentat prin Aton .

camere pentru scris ~i(eel mai important pentru istorici) mai bine de douiizeci din diverse dome- nii.Iv&. Contactul lor cu sumerienii s-a recut prin amoriti.IfWI.leu" este NTR. in jurul anului 2000 1. economie. viata sociala. tehnologia.1. Ninhursag ~iEnlil.un amorit pe nume'I~bi-Irra a intemeiat un nou regat sumerian la Larsa recand 0 prima incercare de a recuceri ora~ulVr ~ide a readuce zeului Sin. nu .W. arheologii.Ch.. . care incepe cu mai bine de 0 jumalu. erau tratati ca straini. Acest Mare Zeu venise in Egipt din alta parte.eel de-al ~aseleasuccesor al primei dinastii a Babilonuluf.ubatacurile elamitilor.. Egiptenii credeau ca zeii lor venisera pe Pamant cu barca. capetenia zeilor prezenti printre amorip avea funcpa de zeu al furtunii. ~." a. ~i ei ~i-aupreluat.iar poreclalui era Hac dad. ~i fratii e~iptenilor. alte trei sute de incaperi cu destinatii diferite. :Ie regal 0 intap~eaza pe zeita Inanna (pe care amoritii 0 numeau Ishtar) incoronaodu-l pe regele Zimri-Lim. . Cand Vr a carot s. caanitii nu au putut produce un panteon propriu.".. In 1930. Numele sau era Adad - echivalentul aanituluiBaal (.in trepte ~i ale templelor unor zeitati sumeriene: Inanna.ocupa aproape cinci acri ~i includea' o camera a tronului cu picturi murale de 0 deosebim calitate. Ideile anterioare. . t w. . . Simbolul sau era . cercetatorii au descoperit un or~ ale carni cladiri fusesera construite ~i reconstruite iotre 3000 ~i 2000 i.acolo chivotul Tara aD:1oritilor e mtindea intre Mesopotamia ~i tinus turile mediteraneene din vestul Asiei.98 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 99. egiptenilor in sud.sosind pe Pamant cu 0 barca...alJJJQlJQ ~i semitica foarte putemica.ii).&" &. Numai palatul regal.Ch. Dar..cum de altfel era de a~teptat . . dovezile indica ~i faptul 'ca zeii egipteni sunt originari din Sumer. multe din desenele vechi ii inreti~eaza pe ac~ti "zei batrani" -. De asemenea. Ch.. ci ca popoare inrudite care locuiau in provinciile vestice ale Surnerului~iAcadului. in jurul lui 1900 i. ~ preluat cultura. probleme militare UI1i:1WI1 VI\. Hieroglific. . Vr inseamna '"Tara indepartata de la est".. Cuvantul egiptean pentru "divinitate" sau .. pe Pamant el era flul zeului Ptah ("cel care dezVolta".tede secol dttpa cea slimeriana. Cele mai vechi ruine sunt ale unei piramide . acolo unde se afla aoum granita siriana. Exista numeroase dovezi di socie'tatea ~i civilizatia egipteana.LUIU. arhitectura. blDelD{eleS. listele cu funcponari din templele sumeriene au fost descoperite pers6ane purtand nume amorite. Capeteniile 'amori~e ~u -intemeiat demonstrat ca el se poate referi la or~ul sumerian Vr. pcuaLU1Ul . cunoscuta sub numele de Mari. zeitatile ~i legendele din altii parte.Ch. era. 40) Singura ruta maritima din sud catre Egipt era Marea Ro~ie. (Fig. r : " . di(erenpap prin bonetele lor cu coarne .triisne- wi.. ."".- " de mii de lablite scrise cu semne cuneiforine ~1. intemeind nu numai tara lor dar ~i Tara Muntoasa ~i Tara mdepiirtata. . poate fi insa . pe fundatiile unor constructii dataod din secolele anterioare.1 a It" l&l"'''V}. construind diguri in punctele unde Nilul. caanitii. horitilor in nord-est. politica.in Asiria. 41) Ca ~i in celelalte religii. iar Hammurabi. aveau aceia~i zei ca ~i ei. 'Interesanteste ca ~i semnificatia cuvantului Shumer este aceea~i: "Tara celor care ve- gheaza". Numele lor deriva din cuvantul acadian amur11l~i cel sumerian martu (vesti~. ce s'ustineau ca civilizatia incepe in Egipt. comeq.cosmogonia. La un cot al Eufratului. Pe. Ei credeau ca Ptah chiar a ridicat pamantul egiptean de sub apele potopului. oespre rellgla pUll.. care a adus maretia Babilonului pe Iii 1800 i.leu") . prima dinastie independenta . ~i nu intamplator era ea numita de egipteni Marea Vr. care inseamna "Cel care vegheaza".. Asemenea hititilor in nord. "cel care a recut lucrurile").au descoperit ruinele capitalei amoritilor. au f08t abandonate acum. Cu toate ca Ra era eel mai nobil zeu din ceruri. arta scrisului ~i multe alte aspecte ale vietii de zi cu zi de la cea sumeriana. situati intr-o tara care era puntea dintre Asia ~i Africa din .Ei nu .care era amorita. i~i ie~ea din matca. (Fig. ..

U1YWli:1UU.inalta'partein tinuturile sumeriene.ai1 cu mamlle Impre- ne-au condus pes~emiiri ~i taci. 42) Cine erau ace~ti zei ai cerurilor ~i aipiimantului.100 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea 101 Planeta . . divini ~i totu~i umani. Zeul Soarelui. (Fig..umai este consultat in legatura cu conducerea o~tilorintr-unanumitriizboi. . totdeauna condu~i de un panteoil sau un giup restrans de doisprezece zei? Am intrat in templele grecilor. Am urmat trasee care .dat ca n.asemenea lui El estereprezentat a 0 zeitateretrasa. hudti. ~i toate coridoare1edin toate templele ne-au condus catre o.- . pe care caanitii 0 numeau Yerrah.1 Fig. ~i alte zeitiiti a caror identitate nu lasa nici 0 urma de indoiala ca amoritii au fost puntea de legatura (geograflca ~i cronologicii)intre popoarele din estul Mediteranei~iriidiicinilelor mesopotamiene.41 1n textele caanite. Printre descoperirilede la Mari. 42 Alti membri ai panteonului erau Zeita Lunii. caanitilor. nobili.. numitindeob~te ~ama~. hititilor. .. ca ~i. Cele descoperite la Mari vorbesc ~i ele de 0 zeitate mai varstnica.. cu privirea inghetatii pe vecie spre zeii lor. au fost zeci de statui de oameni: regi. }. numita Dagan.IH"UP. Fig. .singudi sursa: Sumer. egiptenilor ~l amontllor. Baal este deseori numit "flul lui Dagon"..~ unate pentru rugaciune..ce se plangela un c ~ moment. lor. "cuncucp.zeu al abundentei" care .-_. ~i indicii care ne-au purtat in urma cu milenii. iar sumerienii 'Naimar. arienilor. acadienii Sin."':.Cl Cli:1UlIuap:.

nepoate ~i alp urm~i sunt eliminati. Daca ace~ti zei (sumerieni. reiese un gruP. Tiamat. Ari~ar. Ace~tia erau. Dar pe masura ce . genealogii ~i istorii ale zeilor care sa fie mai vechi decat cele sumeriene. se observa clar ca nu sunt numai un amalgam lipsit de orice logica. ~i. Daca privim cu atentie la ace~ti "zei" care existasera inainte ca 'Pamantul sa fie creat...I' I .na\00".fiecare cu un anume rol ~i cuanumite puteri ~i responsabilitati.zei din cen. In textele care vorbesc despre vremurile "de dinainte de a fi create l11cmrile" aDar numele unor . nu exista nici. a~a-numitele mituri sumeriene referitoare la aceste fiinte celeste sunt. Ei sunt condu~i de un panteon de Marl Zei. Nu se spune msa ll1l.iri". considerau sumerienii. . a~a cum vom arata.iluu. observam ca ei era~ de fapt corpurile cere~ti care alcatuiesc sistemul nostru solar. cum ar fi Apsu. Nu exisUinici 0 indoiaUica "vechile cuvinte". . sau cei ulteriori. .I' T Capitolul 4' Sumer: I' Tirimul zeilor . lista lor ajunge la cateva sute. de fapt.sunt clasificati.1 . descoperite nicweri inscrisuri."""'~~: __ ::: .zei cere~ti".\ .destul de restrans de zei . care tirnp de mil de ani au constituit limba carturarllor ~ia scripturilor.nu au fost _. acadieni. Pe data ce numero!lii nepoti. De asemenea. . guvematide 0 Adunare a Zeilor ~i in stransa relatie unul cu celalalt. __: venit vreodata pe Piimant. au Iacut parte din limba sumeriana. Ki~ar.0 indoialaea acei . babilonieni sau asirieni) sunt numarati. pove~ti. concePtii cosmologice precise ~i ~tiintific plauzibile despre cum a luat na~tere sistemul nostru solar.zeivechi"erau zeii sumerienilor..

0 familie divina. zei nu ascultau de ordinele lQf. . indicandca numeleserisacolo nu este al unui muritor. 43 . beau ca oamenii ~i. de~i ace~ti zei nu numai ca aratau ca oamenii.KA~I (. obtinein imaginea unei dinastii de zei. semnul stelei insemna amt An.* * * * AN = STEA = RAI.Adunarea Zeilor. exista nici 0 legenda. Centrele lor de cult erau. dar ~i mancau ca oamenii. - Textele sumeriene inregistreaza nu numai vizite ale zeilor la re~edinta lui Anu. Asta. Ei erau grupul de zei care apareau ultimii in procesiunea desenata pe piatra descoperita la Ya- zilikaya. Cu toate ca rolurile ~i pozitia ierarhica a unora Seamodificat de-a lungul mileniilor.zeita berii"). zeita NIN. .care supraveghea prepararea biiuturilor. iar simbolul sau. cat ~i "cer". Zeul ii descrie apoi ce it a~teapta: / vizata. Teritoriul sau era intinderea cerului. ei venisera pe Parnant din Cer. Nu aveau arme supranaturale.eau acelea~i emotii ~i aveau acelea~i sentimente umane. pana aproape de era noastra -.104 ZECHARJA SITCHIN A Douisprezecea rlaneti 105 Mai erau ~i alti zei. rora li se pennisese sa ajunga la el. regele lor..zeii biitrani" din legende ~i. Acolo veneau eeilalti zeipentru a primi indicatii sau favoruri. vei merge in fata lui Anu. sau . iar ceilalti . . Candveiajungein cer. capabili de fapte dincolo de puterea de intelegere a muritorilor.fiintii divina".. chiar ~i de la semnele pictograflce cuneifonne sumeriene la cele cuneifonne acadiene. babiloniano-asirian. Aceste semnificatii s-au pastrat de-a lungul timpului. urandu. ii vei vedea pe "Purtatorul de viata" ~i pe "Piistratoruladevarului". ~i te vei apropia de poaita lui Anu. 0 stea. in general. in general'pentru ~ primi nemurirea. Erau putemici. iar cultullor nu a incetat niciodata. felul in care eeilalti zei se apropiau de el ~icum stateau in fata lui. sau ulterior la\el stilizat. Numeroase texte ne descriu palafullui Anu (ale carui porti erau pazite de zeul copacului vietii ~i de zeul copacului adevarului). de exemplu. El era tatal zeilor. El era atat de desavar~it ~i de loial zeului Ea. unii dintre ei nu ~i-au pierduf niciodata vozitia. . .se..Model de om"). Care 1a poarta stau.. tronul sau.. (Fig. av. unde se strangea . in or~ele de provincie. . Despre ei nu . confonn credintelor surneriene. Regele.. ci nationale.zeu" (descendent allui An). Cel mult. Unii dintre ei er~u pe Pamant i~ca inainte de aparit1a omului. cei numiti "vechii zei". ~i drumul cerului it vei lua. nu erau decat zeiHiti locale. ill scrisul sumerian.. Din cele mai vechi timpuri pana cand scrisul curieifonn a tntre aceste grupuri era cel al "zeilor Cerului ~i Parnantului". . ci este de origine divina. care il crease. .de pc Parnant". 43) tI 1\oapa. mai putin importanti. . . Re~edintalui Anu ~i tronul sau se aflau in ceruri. acest simbol era pus ina- inteanurneluiunuizeu. dar ~i foarte di- inceput sa fie ujtat . ba chiar internationale.ca. cu relatii de rudenie foarte stranse.. Se pare chiar ca insa~i existenta omenirii este datorata acestor zei. ca. dar ~i vizite ale anumitor muritori. * Capul acestei familii de' zei era AN (sau Anu' in textele babiloniano-asiriene).din cel de-al patrulea mileniu inainte de Christos. fiind credincio~i sali infideli. Daca privim cu atenpe acest grup. primeau 0 serie de insarcinan limitate .'peritru a rezolva disputele dintre ei sau pentru a lua decizii importante. 0 astfel de legenda se refera la Adapa (.iubindu-se. mcat acesta a aranjat sa fie adus in fata lui Anu. El nu mai erau zeitati locale.= DUMNEZEU Fig. care erau . in general. Ei erau . .

0 cas~pentru coborarea din Ceruri". ~i s-a apropiat de poarta luhAnU'f.mereiin care urmau sa doarma Anu ~i Antu . sau "casa cea ffiiU"e". .muritQrii pot ajunge I.otravita. templulpl. .c. dip momentul cand Anu ~j.preopi..'.fi~. sotia lui In acesttimp.Anoa.zidlirile sale uriase atineeau norii .. indicarid odeosebita preocupare pentru acest toc sacru. mcut prept. Dupa aceasta el urma sa reciteni~te poeme. curte.ANNA.de cult. ..- . exista unele pove~tiri in care acesta cobparape f.intitulate "Celei care din ce in ce mai stralucitoareeste.. sacrul sanctuar".pana In zori.o face pe nepoata sa.. - . ' " De~i Anu locuia in cer.la Uruk (biblicul Erec).a fost ridicata pe domeniul zeitei Ioanna. nu era nevoie.'al'Cerului Er<]u".gespre ceremonial.esumeriene ca ~i. Ann "j Antni"1!:!niihm mRinite1ntr-unlii!heah de aur si incetJea . ~is~ intorc spre zeul Ann.. deveninemuritor.Zeii" "inordinea prima parte a ospatuIui.:. Patru zei marl emu desemnap pentru a sta de vegh~ in .iimant-:. se pare. Apoi Preotul purificiiriisfint~te sceptrul.-:: Sugestia din pove~til. fie in vizite ceremoniale (can.templul lui Anu. sa elimine scartaitul acesteia. Nusku ~i~ala. Locuinta lui.a ciirei ispiHi este de neinfrant". sau( cel pupri 0 data) pentru a. i~i are ecou inpQve~tile din Vechi~d Testament despre riqiciiPle la.Se aprindeau tortele ~iz.un loc nobil pentru 10cUlre". ~i apoi Papsukal.crIza.0 casa ce-ncanta privirea ~j.st1aflau. in cer. . apoi se intorc in procesiune in curtea palatului in care statea Anu. A DouisprezeceaPlanetA 107 . formeaza 0 procesiune in . Printre .'.il modelasera".j'.. AltHerau p~i la diferite porti ale templulUl... fostdeci A retrimis pe Piimant..d era insotit de 'sotia lui. IN. taretii ~i cei care duceau mancarea formau 0 procesiune ~i-i conduceaupe cei doi oaspep la locullor de odihna. Anu ~i a sotiei sale intr-o "vizita de stat". sa i se ~corde exclusivitatea asupra un~i ora~ sau centtu . aduc un al doilea obiect ale caroi nume ~iscop sunt ileclare in E. Dar acest nume se aplica unei constructii cu adevarat impresionante..' . unde arheologii au descoperit ruinele unui templu construitii remcut ulterior . Comi.era . Condus'de creatorul sau~Ad!lpa~"la. Apoi. putem afla . .. '.fata~iin spatele purtiitoruluisceptrului apoi pro!ocolul spune: Apoi coboariicatre Siavita curte. Nu mai putin de optsprezece straturi au fost descoperite aici.tela Uruk figura ~i o colina.. zeitele. ' . .diferite bauturi ~i aperitive . ~iPurtatorul sceptrului va intra ~ise va ~eza. can. En~"srnntul E. El trebuia sa se uite cu atentie intr-o anumita parte a cerului unde urma sa rasara 0 pUmetastralucitoaie. 0 data ce apiiruse planeta ~i versurile fusesera recitate. '. Datorita gradului de deteriorare a tablitei.iimanfindiosa m1. 10 timp ce se servea cina . preotii recitau "Planeta lui Anu. spun textele sumenene. torului s-a ivit".a"Re~edinta zeilQr. Di- pe Piimant. cel putin in anumite f~e ale. numita . cei ~apte zei marl se spalau pe maini in ~apteligheane de aur ~iincepea a doua parte a festinului. Traditiilespun ca in-" ~i~izeii cd mari . Urma "ritualul spiiliirii gurii". ANTU). ".eii. ceruri ale prQfetilor Enoh ~i Ilie. Templul luiAnu se numeaE.in curtea. cereasca planetiiIizeului Anu" ~i"lmaginea Crea.caci era .deja .NIR.Divinele pdrasle alelui Anu. vinele fiice ale Urukului". Cum eI nu locuia permanent pe Piimant.106 .~alui "lucea precum arama" si ..Marele Anu din Ceruri".i~ \'1'emuride mare.ceruri s~a ureat.0 atenpe menita. 10timp ce QIasade seara era pregatita dupa un ritual special. un preot se urcase "pe cea mai inaM ti'eapta a turnului din ternplu" pentrlia observa cerul.ANNA ("Casa lui Anu"). . Texteleindicain mod clar scopul pentru care a fost construitii. pentru a nu fi tulburatsomnul zeilor.ruinele descoperi.balamalele u~ii ca.1rito.. ~ezase-vor la curtea zeului Anu. .Adapaa refuzatsa manance"paineavietii" crezandca maniosulAnuii ofera.' . .. un preot ungea cu "ulei'fin" ~icu vip. "Casa patului de aur al zeitei Antu".doar :partial.sale._.Antu ... mcuta de mana qmului.Darcandis-a'oferit ~ansa de a' de mai inainte".' ZECHAklA SITCHIK.mancare. o tablitiiapartinandunei arhivedin Uruk ne da masura pompei ~i fastului care insoteau yenirea lui.

toate timpurile. intreaga tara petrecea.zeul aerului" . (Fig. insemnele 'Iui erau tiara.cuerau condu~i cei doi zei in timpul procesiunii din Vruk. apoi.. din Antichitate pana in zilele noastre..prototipul ~i tatal celui din urma zeu .. . ~idaruri sa ofere zeilor totL.. de~i mult ult<~rioara. h . J" ' vantul sumerian pentru rege era Anutu ("zeificare"). se recitau alte incantatii ~i se cantau cantece "cu mainileridicate rncandu-se setnne".-. fie ca Cerul ~i Pamantul sa te binecuvanteze!" rosteau ~i de ~apte ori. toti preotii ~i functionarii templelor care ii condusesera pe zei. ' in a ~aptesprezecea zi. ...-.gratia caruia altii au putut fi incoronati ca regi.. ~ '. 'iii .jbJt'.( 'n. 41 CdCJaeste purtata acum mal mUll ut: t:jJl:>\iU.Peurma. . ~i totu~iel transpare din fiecare statuie sau porneata.LIL.. .""~: regi. Sa te binecuvanteze! Fie ca ei sa te binecuvantezein fiecare zi in fiecare zi a fiecarei luni a fiecarui an! Dintre miile ~i miile de desene ce-i reprezinta pc zei.. dupa toate probabilitatile. . incantau 0 . . Apoi se rugau pentru binecuvantarea celor ~apte zei cele~ti ~i-i invocau pe zeiicare erau in Cer ~i pe cei care erau pe Pamant. . poarta se va deschide in fata lui Anu ~ia soatei lui.: .:. dar ~i eel prin unui tron pe umerii functionarilor din templu. 44 . ". un alt text ne . Erau recitate incantatii speciale.I. imnuri' ~i psalmi erau recitati cand se ajungea la "cheiul slant" ~i cand se ajungea'ia " debarcaderul barcii lui An~".1t " '. I. ~i Zeii Locului Divin. ' Top oamenii din tara. incantatiile.108 ZECHARIA SITCHIN A Dou.I . trebuia ca preotii din tara.". 'o'..tiera sub forma ". star~ind ~ederea lor peste noapte. dupa care i~i luau ramas bun de la Anu ~i Antu astfeI: Fie ca Zeii Adancurilor. in timp ce procesiunea teecea pe "strada zeilor". La semnalul dat. Dar coroana~iseeptrulau ramas simbolurileregilor din . trebuia ca toti preotii din or~ sa "aprinda. 'Pr:- . ... Fig. 44) ~ ". _ "'. ..=:..iisprezeceaPlanetii 109 facalafei. Anu nu era numai MareIe rege. ~i garzile din ori~iceor~ s-aprinda focuri in piete ~ipe strazi. sa . "'J_~'~ " . Apoi zeii eei mari erau purtati intr-o li. la patruzeci de minutedupa rasarit. la un moment dat. condu~i de Marele Preot. in timp ce sia~itut acestei tablite este rupt. A doua zeitate dupa Anu era EN..r" : 8. Antu. care au fost descoperite pana astazi. chiar ~i.. Regele zeilor. Numele lui insemna . plecarea zeilor: mas'a de dimi'" ti~ezepe Anu. Dar.. EI era eel mai vacstnie fiu allui Anu.. . --."... II 68 'I "JI Ir ' {fra.... la minut. Caci imre zei. ci chiar " .descrie.de la templul principal. un foc in casa lor sa faca... ~i fusese nascut in re· ~edinta cereasca a aeestuia..'1.. care urma sa conduca panteonul lumii antiee. . Apoi.Jl uc". ei a coborat pe .0..' . Pfecarea celor doi zei era plani." .. sarbatorind prezenta celor doi oaspeti divini. Se lua ramas bun.. (coroana dlvina). scept~l (simbolul puterii) ~i caria de pastor (simbolizand pastorirea supu~ilor).ficata nu la zi. Conform tradiasiriana.al furtunii. . fiecare rege era incoronat dc' Anu... in acest timp. 0 reprezentare . "Mare Anu.ne da 0 idee despre felul in care tiei...de la torte un foc uri~". J .0.. strangerile .u u" .rugaciune de despartire".~~. vazand focurile de la Uruk.de mana ("ap~carile de mana") teet al fiecaruirege.sumeriene. nici unul nu pare sa-l inm..

prin care erau legate intre ele Cerul ~i Piimantul. ea se tineain incintasiantlia Nippurului. -. . eel care hotara~te soarta.". lata cum descriu ei prima actiune a lui Enlil: Enlil.am:. Zeul ii cere sa se dragosteasca. Or~ul de pe Pamant. Nippurull-ai intemeiat. lar buzele-misuntpreamici.ar fi fost ~i nici un preot nu s-ar fi nascut.Kl]R ("Casaca un munte"). devenindprinJ.:. ("Puntea dintre Cer ~i Pamant").._. .. Un.r . 0 data ajun~iio largoel a violat-o.nobilul. ale cami .lI:: UI.sa fi fost creati. pe Pamant el este Conducatorul". I-a dezvaIuit aghiotantului sau Nu~ku dorinta sa fierbinte nascuta in' el de "tanara fecioara" pe nume S1:JD ("Cea care are grija de copii").Dar ea nu vrea.. .. 111\. r~ullui Enlil. Nu~ku i-a sugerat zeului sa 0 invite la 0 plimbare cu barca ~i i-a pregatit una. Pe Cea-cu-ochii-negri a vazut-o. tntemeiat-ai Dur-An-Ki tn mijlocullumii.RE~ ("Casa parfumata"). ~ieste chiar ora~ultau. " " ' Nici regi nU.1Iil. ~ispuneau ca "in Cer el este Printul.110 ZECHARIA SITCHIN ADouisprezeceaPlaneti III Piimant. locul . <luaPUi)LUI1 pt<uuu vut<. Conform unei variante.ul Zeu al Cerului ~i Pamantului.online pana departe ajung. ordinele-i ascultli.---. De bunavoie.Kl. care i-a devenit apoi sotie. tn acele zile.nu la casatorie a fost primulgandal)luiEnlil. Nu numai sumerienii.Locul Siant al tau. AN'. Zeul ii cere sa "Be dragosteasca.dar probabil.:. Enlil a intaln:it0 zeita. _ Si sa samte. E. o unde se gaseatemplulsau. Atunci a ri- dicat Enlil Nippurul. Enlil ~i-a vazut viitoarea mireasa pe ~and facea baie goala in raul care cuigea prin Nippur.Ul. dar ~izeii i~i~i il considerau zeul supremotl numeau "Regele tuturor pamanturilor". . Nici un or~ nu s-ar fi construit ~i nici 0 a~ezare omeneasca. Cand ai intemeiat divinaa~ezare pe Pamant. Textele sumeriene declara ca Enlil ar fi venit pe Pamant chiar inainte ca "cei cu capetele negre"-nume utilizat de sumerieni pentru a desemna omenirea . d era eel care conducea adunarea. cand vin pe Pamant Umili in fata lui se pleaca. A fost. Ale carni sentinte nu pot fi schimbate.Aceastli legatura este numitli ." Dar Enlil nu putea accepta un refuz. C8nd Adunarea Zeilor se intrunea pe Piimant. ~i cu credintii. Pastorul Enlil. . de sumerieni DUR. cu cea mai dulce apa. Enlil a venit pe Pamant inainte ca pe acesta sa existe oameni." ~ . 1.. . in fata lui se pleaca Zeii Pamantului. binefa- catorul"relateazaca muItedm aspecteleculturii~i civilizatiei omene~ti nu ar fi fost posibile tara ordinele date de Enlil pentru a fi executate "de-a'lungul ide-alatulPiimantului. cand numai zeii locuiau 1tt'Nippur. ~i cm:e locuia cu mama ei la E.. Care guvemeaza destinele pana in viitorul indepiirtat.. Enlil a reu~it s::o'coovitiga pe Sudsa 'viha Ctrel. Cand zeii se strfutgeau in Casa din Cer.Imn lui Enlil. Zeii din Cer. . Al cami-cuvant este riobil ~i s&t. iar omul nu fusese creat inca. Conform traditiilor sumeriene. "Cuvintele sale (ordinele) fac Cerul sa tremure ~i Pamantul sa se cutremure": Enlil. dragostela prima vedere. inca nu au invatat. centrul sau de comanda. aUituride tatlil sau. Dar ea nu vrea: "Vaginul meu este prea mic (ii spune ea) ~i nu ~tieinca barbatia-ti s-o primeasca.- .

. Dar.mcute in numele lui Enlil ~i al tatalui sau Anu . El a fost cel care. n+-on . "Afara din or~ cu tine!". "Cel care nume~te regi"...Dar cand mcea pace cu oamenii. 0 data' ce Enlil i-a oferit "Haina reginei". "Conducatorul Adunarii Zeilor".(Fig. . 0 tablitAvotiva de la Nippur ii intati~eazape cei' doi flind serviti cu mancare ~ibautura intemplullor. Enlil.n "'7.A Douisprezecea Plsnetii 112 ZECHARJA SITCHIN 113 .zeita aerului"). servitorulluiEnlil".. Tablita fusese era ce~ care mcea Adunarea Zeilor sa ia decizii impotriva oa- comandatadeUr-Eolil. De la muntele de unde rasare soarele. in ciuda felului in care cef doi s-au casatorit. Versiunea aceasta spune ca Sud.. I-a urmat. Stapan al1\1turor pamanturilor. povestirile sumeriene nu relateaza despre vreo aventura a lui Enlil. acadieni ~i babilonieni i~i incepeau tablite1edeautoslavire prin a povesti cum erau chemati la Enlil pentril a li se oferi conducerea regatului.. a vrut sa distruga omenirea:. _". Domn al Dreptului cuvant. TT: u__1-: . Astfel. Enlil era acela care alegea pe cei ce conduceau omenirea.zeul . .AdevArul este ca ea fusese trimisa de mama. cu Doamne..acesteaerau doar catevadin titlurilelui Eolil. I-a. ceea ce nu ~tiaunici Enlil. Tata Eolil. Numai tu singur domne~ti. iar el a luat-o de sotie. . spun mai departe pove~tiIe.. Oricum at fl. regii surnerieni..cea de obicei Enlil. . ce-asculti chemarea lui. Tata Eolil. "Mo~tenitorul l~i Anu". ce-asculti chemarea lui.. cu gandul ca acesta s-o vada ~isa se indragosteascade ea. el era ~iregele Sumerului (uneori numit simplu "Pamantul"~~i al "Celor 011 capete negre" lata cum il descrie un psalm sumerian: .datorataproblemelorde succesiunedinas. . cerului" ...1 \ Surnerienii it venerau pe Enlil din teama ~i gratitudine. 45 . Pe langa faptulca Enlil era d\petenia zeilor. era un zeu bun care impartea favoruri. Tu care cuno~ti soarta Surnerului. El o singuraexceptie. Pastorul Capeteior negre. "Zeul agriculturii".' .trimis pe aghiotantul sau la mama fetei pentru a-i cere mana.45) " . Altele spun insa ca Enlil a fost cel care. in vremea potopului. nici ceilalti zei c~e I-au pedepsit. ceilalti zei au respectat-o. Tu care ~tii soarta Pamantului. De~i Enlil era dipetenia zeilor. Sud a devenit sotia lui Enlil ~i el i-a acordat tidul de NIN. "Zeu al Cerului ~i al Pamantului". Conform textelor surneriene. pana la muntele unde apune soarele. i~i incepe codul sau declarand ca "Anu ~iEnlil m-au nurnit rege pentru a aduce bunastarea poporuluimeu pentru a face justitia sa triumfe pe Pamant".ofereau legitimitatea conducatorului ~i-i subliniau funcJU'.. Tata Eolil. Aceste "cheman". ~1 Babilonului pe un anume Marduk. el a fost prins ~i surghiunit in "Lumea de Jos". "Tatal zeilor ~i al oamenilor". era ca InuEolil a sedus-o pe Ninlil.. menilor. insarcinati cu administrarea legilor dIvine. cu plugul ~icu tlimacopul. "vantul" lui sufia aducanrl furtuni impotrlva ora~elor razvratite. care Fig.. "Enlil cel imoral!" ii strigau ceilalti zei.ei sa faca baie goala chiar pe drumul pe care. el i-a invatat pe oam~niagiicuitura. parandu-i rau. tica.ci invers.. nu ca suverani ci ca servitori ai zeilor.LIL (..:1111 nQt1nn~1 . ramasa insarcinata. ~i.. Nu e alt rege pe Pamant.

(Fig..DU (.114 ZECHARIA SITCHIN .Enki~iordinea lumii" it crediteazape EnId ca . -0 . Ea ni~teparai~e care uneori contin ~ipe~ti...se. Cele mai timpuriisigilii-cilindrice intap~~azaallituride ' . Nu exista nici 0 indoiala ca Qastfel de imagine. el era.fapfulca Luna produce mareele. ' . a lunii in primul ei patrar. era multa apa". goala. Luna. care navigau pana departe... . transformand toate regiunile din sud in tinuturi mIa~tinoase. umplandu-Ie apoi cu pe~ti. 0. ' ' Sosirea lui pe Parnant este asociata it..- -- .* '.. . -... Ea era'zeul "apelor sarate". Sigiliile asoeiau eu Ea.AKI (. EI ~i-a construit "cas a cea mare" intr-un ora~ intemeiai de el la marginea pnuturilor ml~tinoase. Continuand.. Ea a construit corabii foarte putemice.c 1. dintrezei. a tras prima brazda. Apoi descrie 0 serie de acpuni pe care le-a intreprins pentru' a face pamantullocuibil: a umplut Tigrul ~i Eufratul cu "apa de viata datatoare".. '___"'__ . Cel putin <> poveste relateaza cum un rege sumerian din Ur s-a plans direct Adunarii Zeilor ca seria de necazuri ce se abatusera asupra ora~ului se datora faptlilui ca "Enlil numise rege pe un om nedemn.E.:1_ n n"n"". cu adevarat casa lui. a construit adaposturi pentru vite ~istane pentru 01"..cand apele Golfului Persic navalisera-in interiorul tarii.zeul ochi'-stralucitor").A ~iEN.avea "ochi care cercetau tot Parnantul".. dand tara indoiala na~tere numeroaselor pove~ti ulterioare despre luptele Fig. Ea pretinde ca el este eel care "a dat omului plugul tras de boi. '~ * .regatullui Apsu" ("Adancul").' A Douasprezecea P)aneta 115 vorbesc de la sine despre maretia ~i puterile sale. + '9¥111nC" placea sa se plimbe cu barca. a~acum este infiip~atmai jos.J 1.ltextele sltineriene cu 0 inundatie. care nici niacar de neam sumerian nu er~'. 1.. i-a dat lui Ea. a numit un zeu care sa supravegheze construetia de 1. textul numit de istorici . ce pana-n' inima tuturor lucrurilor putea sa ajunga" .el era la fel de uman ca oricare tanar atras de 0 femeie frumoasa.J: _: ' . asociatie data probabil de.. supus legilor morale impuse de comunitatea zeilor.. el s-a nasc~t in cer ~ia venit pe Parnant inainteca 'aicisa fi existatvroo~ezare sau vreo civilizape.. "Marile i Ie-au dat lui Enid..:: _n. iardin "mandrul sau Nippur putea sa trimita ni~te raze.RI.Ca zeu al marilor. Textele sumeriehe vorbescin mod repetat de un moment..I ::: "".KU (.. Mai departe yom vedea rolul central pe care it juca Enlil in problemele zeilor ~i muritgrilor ~i cum ~pva dintre fiii lui s-:au batut intre ei ~i'cu alti zei pentru succesiunea divina.46) Conform textelor s1J1l1eriene unei extraordinare auto~ia biografiia lui Ea ins~i... "Cuvantul sau era lege".. erau. 46 mult timp in urma.Locul pe~tilor de apa").un .. al marilor ~i oceanelor...IGI. _= . La fel ca ~i fratele sau Enlil. cand cei trei zei ~i-auimpaqit teritoriile intre ei.cm:evenise din Cer pePamant.Casa de unde se pleaca departe"). acoperindu-Iede stuIari~uricare erau materiale foarteutile pentru construit..~i numele de NIN. . numit HA.e! avea doua'i1ume. .": . . . el "hotara soarta".. cu foarte tinile. tacandu-Ie un raipentru pa. iar apele. declara el... aducand in Sumer metale ~ipietre semipretioase... incalcarea lor era pedepsita cu exilarea ~i nici macar nu era imun la plangerile muritorilor. sari de tot felul. ~a cum indica de altfel ~i numele sau.~ Cea de-a treia zeitate a 'sumerienilot era un alt fiu al lui A!lU.zeu al Cerului ~i aIPamantul!-ii". Ea (literar numeleinseamna! "casa pe apa") a sUPFave. ' Trecand de la ape la pamant. "sentintele sale imuabile".KI.."Cand m-am apropiat de Pamant.. mai era cunoscut ~i ca E... printul Pamantului'~ prin aceasta dandu-i-. EI "avea legatura dintre Cer ~i Pamant". ... '" ~i totu~i...

Sotia lui Isaac.".problemele 'succesorale ale lui Iacov au fost provocate de faptul ca el.era datorata.era primul nascut. Cum codurile de legi dupa care traiau oamenii din Orien~ pravietuiasca potopului. deci el. i I. Isaac. Sunt samanta fecundata.oamenilor doar pentru ca jucase un rol important in crearea acestuia sau avea ~i un alt motiv..---J-- Zeii ~i-au strans mainile unul cu altul. cat ~i!!!c.pI m~i mult r~nil ha- . nu este de mirare ca ell-a sfi\tuitpe Adapa -""modelul de om" creat prin "intelepciunea lui Ea"-: sa mearga la re~edinta lui ~.:ele zeilor ale . Cel care s-a nascut efectiv primul a fost Esau ..L-_1__:=. sotia lui Avraam.'!'.. care. iar textele care vorbesc despre impaqirea lumii intre cei trei zei 'sugereazaca Ea 1 pierdut staa ~_~. Avand atatea afinitati cu crearea ~i"dezvoltatea" omului. fostu-i-au date. Cu toate acestea. Iar manle ce-nconjoara pamantul ca un inel.I. ci el . .. . Rebecca a folosit un ~iretlicpentru a obtine binecuvantareapentru. - . Sunt Marele frate alzeilor. omul.a-_. Rebecca.se poatespuneca regulile sociale~i familiale ce se. copilul astfel nliscut.opunandu-se Adunarii Zeiior -I-a ajutatpe un om de incredere al sau sa su- Qricat de mare i-ar fi fost supararea fata de aceasta tragere la s0rti. a Marelui tam salbatic. . cel care 0 merita..~re nu av:a copii. _ . Anu.\. rat:_~.1 T~~~. LuiEnlilPamantul s-a dat..Ii confera lui Ea rolul-cheie: ca principal murar al zeilor. ~inu Enlil.Textelesumeriene~i acadiene despre potop. deoarece aparent 30tia lui era sterila. a fost cel de-al doilea copil. descoperim invariabil ca riesupunerea mti~a'a lui Ea . it descriu pe Ea ca fiiild cel care . \.- ..'> ~1 . a mcut un copil cu serVitoarea sa.Prezentfu1du-l e zeu ca principalul binemcator al omenip rii. .at~t in ceea ce prive~teproblemele muritorilor.el este prezentat ~ica principal protector al oamenilorin Adunarea Zeilor.favoritul ei Iacov. .KI ("Zeul Pamantului"). a nascut un baiat.. inscrisuri juridice ~ifarililiale descoperite la Mari ~i la Nuzi au confirmat faptul ca obiceiurile biblice ~i legile dupa care traiau patriarhii erau legile regilor ~i nobililor din intreg Orientul Antic. . Sortii ~i i-au tras ~i-au imPiirtit. el Ii realizat met~da ~iprocesul prin care urma sa fie creat . Sunt primul nascut allui Anu. . Sunt cel care s-a nascut Ca prim fiu. Printul Pamantului.. . in autobiografia sa: nu Enlil. Anu: Tatal meu. tran ~i pe jumatate orb.aplicau oamenilor erau in vigoare ~~pentJ.1lzei. Isaac trebuia sa ofere binecuvantarea mo~tenitoruluisau.ro~cat. Laban I-a foqat sa se -- l~ . diat ce Sarah. a nascut doi gemeni. Atunci Anu in ceruri a urcat.l1hp<I (.. intr-adevar. . frustrarii pe care 0 simtea acesta fata . inscrisurile sunt pline de indicatii despre gelozia pe care o nutrea Ea fata de Enlil.. de~i it slujise pe Laban douazeci de' ani pentru a capata mana tHcel lui RaheIa.-uiEnId. de o~e. al universului rege... A\vraam.. in special.. de unde s-au inspirat probabil ~i cele deciziei biblice.a fost exclus de la succesiune ime. de fratele sau Enlil._:___ n~4__~.~i nu pentiu Esau. textele sumeriene ~iacadiene. mai subiectiv? Pe masura ce cercetam mai multe documente. Tinandu-se de calcaiullui Esau.. ~r - ---0--- -." D"h"".I~mael.in ciudadorinteiz~ilorde a refuzaomuluinemurirea. paros ~i foarte vioi. celalalt nume al lui Ea este EN..116 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 117 fiind cel care i-a invatatpe oameni sa fabricecaramizi. in sffir~it. Sa fi fost Ea de partea .arta constructiilorde ~ezan._. trebuia sa fie mo~tenitorullui . cum sa prelucrezemetale~ialtele. m-a adus la lumina. . zeul care I-a civilizat pe om.. se pare ca el nutrea resentimente mult mai marL Motivul ni-l ofera chiar Enid._Lu_ I. tulAnticeraudatedezei. al divinului Anu.. .(Ia fel ca Vechiul Testament) adera la convingerea ca "facerea omului" este mcuta de unul sau mai multi zei printr-un act con~tient ~i d~liberat.'" . . intr-adevar. ___ _.: '" . '..

de faptul ca atat Avraam.spun ca. .~_ tul in mod repetat. tot 0 fata s-a nascut. Enlil.un mit al paradisului" descrie caIatoria lui Enki spre Dilmun."un loc stant. astfel ca numele lui Ninti putea insemna atat "Zeita vIetH"cat ~i"Femeia din Coasta".. Caci ti putea sa insemne atat viata.. Samuel N. ceilalti zei au intervenit pe langa ea pentrua anula efectele blestemuluL . fiind insiircinata. Mai mult chiar. I _or _ --~ .sora ~efii"a zeilor. Dupa ce a cerut sa fie lasati singuri.textulne informeazatara jena ca. iar Iacov a mai avut de la ea ~i de la alte doua concubine mai multi fli ~i 0 flica. Ea era . se pare di in tinerete era destul de atragatoare. copi!ul nascut dintr-o astfel de sotie fiind cu cincizeci la suta "de samantii mai pura" dedit un fiu de la 0 sotie neinrudita . altele au de-a face cu problemele muritorilor. ea a primit tinutul Dilmun .. a vrut Enki sa . un loc stralucitor".cu problemele medicale. caci.~i ea venisedinCeruri. conform tuturor textelor. In aceasta Iposlaza. aiMun flu.f. pe losif. Unele texte . tinand cont de opiniile biblice referitoare la relatiile dintre frati. sau Adam. Aceasta. : :101_.118 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii . succesorulla "Tronul ceresc".. primul nascut.care .a gemenilor Esau ~i lacov poate avea 0 paralela anterioara in lucrurile petrecute in "Casa din Cer". spun legendele sumeriene.aveau la baza in versiunile lor originalesumerienetocmaiaceastaluptadintrecei doL La un moment dat. De la 0 astfel de sora vitrega.a lasat-o insarcinata. ~i ea era flica lui Anu dar. Enki . cat ~icoasta..Enki ~i-a depus samanta in panteceleei. cand se luau in consideratie toti copiii de la toate sotiile.. Dar. a devenit clar ca un biirbat se putea casatori cu sora sa vitrega. Totu~i.Cercetatoriis-au aratat uimiti. =. Ninhursag. ~i nu din cel al lui Enlil. oricand va manca anumite plante. Dorind sa puna capat acestor incerciiri. Enki fiicut dragoste cu fiica lui. Lea i-a nascut' lui lacov primul copil. mult de-a face cu probleme zeie~ti.. deoarece . Dupa cum yom vedea ulterior. ducea in Marl ~i Nuzi 18 adopta- rea sotiei favorite drept sora.incadincelemaivechi timpuri....HUR. cel putin la inceput._ n . omul a' fost creat de Ninhursag..~i-a depus samanta in pantecul ei. Nereu~ind sa obtina un mo~tenitor. era legal primul nascut allui Anu. Kramer a intitulat unul din textele antice "Complexul de inferioritateallui Enki". De~ise pare ca Enki a acceptat prerogativelesuccesorale ale lui Enlil.. Sa fi fost el atunci conceputcu 0 alta zeita care sa fi fost doar concubina? Povestea lui Isaac ~i I~mael. ea a nascut pe tiirmul apei". cat ~i . evident. atunci cand Enki S-8 apropiat de ea.. sunt primul nascut al lui Anu". (Fig.SAG(. unii cercetatori considera ca intre cei doi a existat o continua lupta pentru putere. 119 casatoreasca Cusora mai mare a lui Rahela.. apoi. De~iult~rior ea a fost reprezentata.cea a potopului . se pare. --r .. 47) Unii speciali~tiviid in Adapa (modelul de om allui Enki) pe biblicul Adama.uu~a tie ciudatii. . in aceastiiprivintiifiind0 alta regulade succesiune.. Se poate intelege a~adar.cu ajutonilsuroriisaleNIN. "El a imbrati~at-o. Un text numit de cercetatori "Enki ~iNinhursag .. c:at...natura conflictului dintre Enlil ~i EalEnki. Lea. "dupa noua luni de sarcina." Dar ~iea a nascut tot 0 fata. uneori. ca 0 matroana. lar biblica Eva . cand au fost dezgropate documente legale de la Nuzi ~i Marl. atunci cfutd zeii ~i-au impii11it domeniile. Ninhursag I-a blestemat ca. pentru a face flul nascut de la.:1_ 1__ .. Dar copilul era fata. ~i totu~i. nu de la Antu. Daca aceste pove~ti despre Enki ~i Ninhursag au mai .. sa se imbplnaveasca de moarte.. singura - spune tex"' . Ninhursag era 0 fata batrana.a sii.. Dublul sens al sumerianului TI sugereaza ~i el paralele biblice. A cautat sa realizeze acest lucru. unele din povestirile biblice cea a Evei ~ia ~arpelui..:_: ta vietii"). cand Rahela I-a nascut pe primul ei copil.rutat-o. Dar declaratiile lui Ea: "Sunt samanta fecundatiL..Fnki. dar din nou. u . samanta lui Enki". pe Ruben.:: ~.H1u".leita Muntilor"). in ultima vreme. un tinut slant.era mo~tenitorullegal. Enki s-a decis ca nu mai are rost sa se lupte pentru putere cu fratele sau ~i ~i-a concentrat eforturile pentru a face din flul sau. chiar daca nu era ~~:. dupa formulele ~i procedurile descrise tiP. lacov I-a preferat pe el inaintea celorlalti.ea mo~tenitorulde neatacat. tipatul ei i-a "fiicutpenisul sa ude ~anturile". ar putea sa exprime 0 stare de fapt. Enid Iiluat-o apoi pe nepoata sa ~i.

de fapt insemneIeputerii sale . ci pentru a-~i salva viata. Ea era poreclita . Era cel mai taniir dintre zeii de pe Pamant. Ca fiiod cea care a dat viatii. nascuti in Ceruri.eel care a dat in toate limbile cuvaotul . ~a ca ~iea era intr-un fel . increderea prin triidare. Dar cea rnai impor. "fiul razbunator.Mammu".zeita vietii" ~i"Femeia din coasta".omului.iar simbolulei era cuti~ul . pe nume ZU ("Vicleanul"). Vicleanul Zu a gaslt momentulpotrivlt. 47 " * Enlil." (Fig.120 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeta 121 inseamna viata .. biitalie a sa nu a fost pentru tatal sau. 48) if Fig. A fost 0 batalie monumental a cu un zeu riiu. mo~tenitorul"legal".~_Inl In..b unealtiiutilizata de mo~ele din Antichitate pentru taierea cordonului ombilical. titlul ei fiind . Textele care descriu aceste evenimente sunt deteriorate. Zu trebuia sa puna mana pe cateva obiecte.nlil C..J. . 48 conducator ale lui Enlil). Pentru a face asta. a fost mai norocos.. recunoscut pentru calitaple sale de luptator. care inainte mergea cu plasa ~i cu raze de lumina" pentru a se lupta pentru tatal sau.r.m~avul Zu" ii va rasplati .. fiiti indoiala cea cu care arunca "sagep de lumina". avand de la Ninhursag un fiu. . iar numele sau era NIN. Dar. fnUele~irivalulluiEnki.zeita care-i aduce la viata pe cei morti". invingatorul urmand sa devina capetenia zeilor de pe Pamant (c!ci Zu pusese mana pe ascuns pe 'insemnele de ) I" Fig.i'iel este cunoscut si de un anumit Fig. care lansa sagep de lumina. d ...U era tot 0 sora sau un medic. caci "luarea insemnelor lui Enlil .:p n!lrp. cand bnlil s-a dezbracat ~ia intrat . un zeu razboinic. EI era "viteazul fiu allui Enlil.~iii incredinteaza sarema ae a pazi intrarea la chivotulsau". 49 rang. deoarect Enlil il prime~te.(Fig.. .. Vechile desene ni-l intati~eaza pe Ninurla avand 0 singurii arma. putiind fi des<4ifrate oar din momentul in care"Zu sos~te la E-Kur. 49) Sotia sa BA.mama" .a fosf creata din coasta lui Adam.UR TA (.zeul care a pus fundatiile").. Textele ni-l prezinta ca fiind un vanator abil. tanta. Ninhursag mai era oumita ~i Zeita-Mama.. .. printre care~i magica "Tablita a destinului".pIanuia in inima sa".

Anu a intrebat "Care dintre voi se va lupta cu Zu? Numele lui. ~i cum Enlil se spaIa cu apa stanta.''''uv:t'-~ 41'" : __ :__~:~71'. . Zu a fost invins ~i"Tablita destinului" s-a reintors la EnliI.Astfellovite. In timp ce Zu zbura cu un MU (tradus prin "nume".. In timp ee batiilia continua nedeeisa. .~~f ":.f.. Zu ~tepta ca ziua sa inceapa. ci ~iel.are "Tablita UI. .. dar indicand 0 ma~inazbUratoare)spre 0 ascunzatoare indepiirtata. Dar cu totii au spus ca cel care.)iii lui". : nfoX . La tatiil lor. ~ oj .~ . cat timp aeesta purta «Tablita destinului» asupra sa". . .unoscuti pentru calitatiIe lor de luptatori. poate lupta. prea repede-a fugit.. tiicerea acoperise totul. prinde-I pe fugar..""Ca unul toti zeii Pamantului s-au adunat. In mod clar... ca mo~tenitor al al tatiiluisau.. . incat insu~i Anu a fost informat. cum tacea de obicei. Intorcandu-se catre ..~i ea d1Jl'erilei e invingape Zu: . ~iea a fost cea care "taeut-am sigur pentru fratele meu ~i . Urmandu-i sfatul. Ataca tu. Numeroasele versiuni ale legendei descriu apoi inspaimantiitoarealuptiicare a urmat. Ea a venit cu 0 idee mare: "De ce sa nu-I chemam pe Ninurta pentru a se lupta cu Zu?" Adunarea Zeilor nu putea sa nu observe trucullui Ea..zeii. . "Cu tipete de durere te-am naseut". Ninurta. Hisandu-~i lucruri- Ie nepazite. * · t"'I "TatalEnlil tara glas ramasese.. .bataspre eI.. Sa se intoarca Divinele formule. Spre uimirea zeilor. Stralucirea sanctuarului. . Ninurta a tras eu til-/um in "pinioanele" aripilor.:__1 ---. . / ~i pune cele ~aptevanturi turbate sa .?': '. peste toti va dOInni!" Au fosi chemati 0 serie de zei rec. coroana-i deoparte fusese lasata pe tronu-i sa se odihneascaZu a luat Tablita destinelor in mana ~icu insemnele puterii. ea I-a statuit pe Ninurta sa piece la lupta ~i sa-l . cel care le-a naseut.~ ~ ~- 122 '" ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea PlanetA 123 in bazin pentru a inota. -in el nu mai era.MAH - I". pe incepeausa-~ifacaefectconsecintele fapteisale.' ~n'"j~ntM_ va devine ca 0 carpa".. . la fel ~i daca Ninurta era ucis.. - pentruAnu" continuitatea "RegatuluiCeresc". ' Moarte erau acuma divinele formule. ~i stralueirea ta sa-l orbeasca. de unde el privea.. lar semneleputerii sa se intoarca in Ekur. ~i vantu(ile aripile-i sa-i poarte in pustie. ~ansele de succesiune ale copiilor sai cre~ieau daca Zu era infrant. EI a analizat ~i a decis'ca Zu trebuie prins ~i recuperate "formulele". Sagetile lansate . dar ele "de corpulluLnu se puteau apropia.::iLI1JU1UJ ""'''''.. acestea s-au steicat ~i aripile au ciizutrotindu-se spre Pamant.. Lasa-p mania sa-lloveasca. tn momentul acesta. -s~nu fie in van. Taie-iberegata!lnvinge-I Zul.~himijloa de drum ea se opreau". Ninurta tragea eu "sagep de lumina" in Zu. Intreaga furtuna asupra lui sa se abata. Ninhursag (care in acest text este numltli NIN. . . La intrarea in sanctuar. Lini~tea peste tot se-mp~tia. Intorcandu-se catre fiul ei. cand auzira vestea. a zis ea." Problema era atat de serioasa. Ea I-a statuit pe Ninurta sa adauge un til-/um la arma sa ~i sa pnteasca in "pinioanele" sau mieile rotite ale "aripilor" lui Zu.Maceadoamna") a fost de acord. ea i-a explicat ca nu numai E!llil...

judecand dupa comportarea~a.'-1 Ii: . ~i intr-adevar.. el zbura cu ajutorul unei anumite "pasan". C'~ .sa-l sfatuiasca pe Ninurta in lupta' contra propriului fiu.na g~ Inpl1i~~ ~ ~n Rtth11nn nntip ~~_ este mai cunoscut de noi pe numele sau acadian (sau seinitic). .o~tinlelor". L. Oamenii din Ur Ie raspundeau cu aceea~i afectiune.SU) in or~ulLagash. 50 . tn pl~s. cand Orientul Antic a fost confruntat cu mari prefaceri sociale ~i militare. Deci. care era tinuta intr-un loc sacru (GIR. Singura con~luzie logica este ca Zu era tot un pretendent legal. "Erou".Nannaar fi fost.0 "pasare mitologica"? Evident. a~a cum sustin unii cerceUitori.KINA. to aceasta versiune.. Fig. el primise domnia asupra celui mai cunoscut ora~-statdin Sumer..unul din zeii care aveau suficiente motive penttu a complota impotriva hii Enlil.tilin ebraica: racheUi. duk..Ch. Nanna(numelescurtde la NAN. Numita TIL in sumeriana ~itil-/um in asiriana. Nici Zu nu era "pasare". Marduk a fost cel care s-a luptat cu Zu. Enlil conta pe Marduk. Marduk susti~e ca: Maha~timoh il Zu ("I-am zdrobit capatana lui Zu"). Ca prim-nascut allui Enlil..' cu care putea sa fuga. iar ceilalti regi au fost ' .(Fig. ~i. cu . Sa fi fost el oare MAR. "j ~Q u. el putea sa zboare. i. . ca succesorlegitim..nu ar fi fostlogic'caEnki. Mai degraba. C'Dio'nn11n~ C -. Cele mai importante texte au fost rescrise pentru a-I face pe Marduk sa apara ca "Rege al Cerurilor". Ninlil. la inceputul mileniului doi. Cine era Zu? Era el. to plus. "Binefacator". . la fel de bine ca ~i Zu (ba chiar mai bine. nerabdator sa obtina prin vicle~ugceea ce nu-i apartinea conform regu1i1or de succesiune? Exista motive sa credem ca. .rata Nanna". nu poate fi nici un dubiureferitorla naturaarmeicarea doborat"aripile" lui Zu. Zu era un zeu . se pare). Enki. sau se numea E.GI~.. indiferent Gineinvingea in lupta. fiind proclamat rege al zeilor. . De acolo. sau astronautiicu 0 nava spatiala. "Creator".Jl11. nereu~indsa aiba un mo~tenitor de la sora sa. 50) Aceasta uzurpare a lui Enlil a fost insotita ~ide 0 masiva incercare de falsificare a textelor vechi. ~iel avea la dispozitie0 astfel d'e "pasare. Aceasta sugestie nc conducespre un singur zeu: Nanna. Dar el nu era nici un ml de pasare. se a~teptasa ca~tige. Enlil sau chiar Ninurta. .GAL ("Marea doamna") conduceau treburile ora~ului ~i pe oamenii acestuia cu muM bunavointa. nu Ninurta. in locul lui Anu. primul nascut al lui Enlil. ap~ent.contorm vanantel babtlomene. Deci in mod clar Zu nu putea sa fi f08t Mar. numlDdu-~1 dragoste zeul .DUK ("Fiul sfintei coline"). Templul.NU. Marduk a fost ridicat in Babilon la statutul de zeu national al Sumerului~i Acadului. 'tivitatile lor puteau fi mai u~orsupervizate. ~eazanumeroasele desene sumeriene. ca succesor.leul cuO. dupa cum ni-l infati.mo~tenitorulde drept. Caci daca era eliminatNinurta. Printre textele modificate se numara ~i"Povestea lui Zu". ~i Ninurta putea sa zboare. primul nascut al lui Enlil de la sotia saofiCiala. de la sotia sa DAM.'UR ("Or~ul"). un zeu impotriva caruia Ninurta. Cu aceste "pasan" a avut loc bataliadin cer dintrecei doi zei."Stralucitorul") ~u~nt1 . eaera reprezentaUipictografic sub forma unei"sageti)fi probabil ca insemna atunci ceea ce inseamna astazi .NAR.. Dar orice om de azi poate zbura cu un avion..avea toate motivelesa lupte.124 ZECHARIA SITCH IN A Douiisprezecea Planetii 125 . Nanna ~i sotia lui NIN.cat ~idupa felul cum ii cerea lui Ninurta sa-i taie beregata lui Zu.GAL ("Casa celui de os zeiesc").

Lt:Ju. : ~:_::_. deoarece ea nu a fost scrisa de oamenii din Ur. Nanna ca fiind "un mare laca~ plin de abundentii".~U. cand? .adus taUilui sau inima indureratii. incercarii acestuia de uzurpare a tro- nului. nici vAntulpe el nu mi~dL. Dar. Nu mai duc damri de paine lui Enlilla Nippur. Psalmii sumerieni amintesc deseori. Nu ar putea EnHl.cea cu care fugise ~i cu care se batuse cu Ninurta.ZECHARIA SITCHIN ~L\ " A Douisprezecea Planet! Nanna care i~i iubea ora~ul" a plecat de-aici..Regele Parnantului o soarta mai buna sa dea'ora~ului acesta? Adresandu-se direct lui Enlil.n". este foarte neobi~nuita.! "". Din marile siilide mancare. .. . iar boii erau taiati.._tnt:: ' ~4 0. Asupra inimii mele. .ua UUl a""t..... adaposturile pentru vite."t". unde oile se inmulteau.. in care tobele ~i pmbalele cantau. lC:UJU. caci mi-e destul. . Ax fi putut fi Zu. deoarece acesta avea un fel. Pana cand nu vei cauta la cainta mea? Pana.~ 126 . 0 "Lamentatie despre distrugerea or~ului Ur" ne informeaza despre ceajunsese acest or~ dupa ce fusese distrus. haina pribegiei ~i-apus-o. Textele sumeriene ne informeaza ca cei doi :lei au parasit ora~ul inainte ca distrugerea sa fie completii. 111"& u. vinul ~imierea dispiiruserii. In>. dezvaluie tragedia unui eveniment n~o~ bi~nuit.. Casa in care se strigau comenzi pentru vite Lini~teaacoperisetotul. care in vant s-au spulberat". ~idin casa ei a plecat. ~du-ne astfel 0 idee despre cum era inainte: tn hambarele lui Nanna.."stiinele de oi. Sa spuna odatii:"De-ajuns!".. Oi ~iboi nu se mai pregateau. al zeilor rege. . Ningal. precum ~i multe altele. Raul din Ur este pustiu. Masa de seara a zeilor fusese suprimatii. pe care ai mcut-o Ca 0 para de foe sa ardaCata. la s~itul mileniului trei. nu mai sta in casa sa. dar ~i principalul fumizor de vite ~i de oi pentru templele din alte paqi. nu mai erau'grane.in fata tatalui sau s-a plecat" ~iI-a implorat: r: " In nobilele buciitiiriiale templului.. Despaqireapopulatiei de ocrotitorii ei cele~ti este descrisa in cuvinte foarte mi~catoare: care era cauza acestei pedepse. despre "barca cereasca" a acestuia. ~i portul este mort. care iubea or~ul Ur.... ..erael Zu? " . rogu-te. Sin. Celor doi le-a cerut Nanna indurare pentru or~ul sau. tatal meu care m-ai nascut pe mine. Morile sale au amutit. N.CI. iI' if~ AHa lamentape ce jelea.Sin ~i-a..Dar.: u_ u_ ut' u..U. Nu ar putea Anu. Sub administrarea zeului sau protector.. Ur a devenit granarnl Sumerului. tara indoiala... Cu graM. Muzica incetaseiq marele palat allui Nanna. 127 Prosperitatea or~ului era pusa de locuitori pe seama zeului ~ulgi...de m~inarie zburatoare.~u.~U. cu admiratie. Barcile pentru daruri soot goale. attinci ea se datora. daca Nanna era Zu. Deciidereaora~ului~i exilul'zeilor lui sunt puse de povestirile sumeriene pe seama unei decizii a lui Anu ~i a fiului sau Enlil. ci chiar de zen! NsmnA ~i tip ~ntiQ In.. descria templullui. fugind din ora~ul sau prin al du~manilor tinut. Un rege din Ur (prin gratia zeului). un "minunat loc al darurilor de paine". rarnase pustii. W1loc plin de 0 muzica divina. doar buruienile sunt vii in el...

.in acele zile.utpromisiunea fiicuta zeului de mama lui. Merita de semnalat faptul ca neamul lui Avraam. Marea preoteasa. 0 inscriptie ce fusese dictata'de Adadguppi. Celalalt nume al lui Nannar. Atat-textele sumeriene..~t .. printre descoperirile arheologice fiicute s-au numarat ~i doua stele funerare. .~ :. toata puterea lui Enlil ~i J. condus de tatal lui. sapaturi ce au durat cincizeci de ani. sa devina rege al Sumerului ~i Acadului.Un IDlracol"care nu se mai InUimplasepe Parnant din --- .EN. _ L~ . utilizand "arma Iui Anu" - a reu~it a-i"rapunacu0 razadelumina"pe inamici.. cerului". De~i Ur a ramas pentru totdeauna ora~ul lui Nanna/Sin. . ~adar. Cum a pUtut un zeu care plecase suparat de pe Pamant inapoi in Cer sa realizeze toate aceste fapte? Nabunaid spune ca "Sin ~i-a uitat cuvantul manios.. care se mai pronunta ~i W.-- Cand s-a descoperit templul lui Sin de la Haran .. ~i I-a declarat pe. Sin ~i-aasumat titlul de "Divina semiluna"~ititlul de "Zeu al Lunii".unde au stat cativaanL . Nabunaid.. In rugile sale catre Sin ea i-a propus zeului un targ: inapoierea puterilor sale in schimb pentru ajutorul zeului ca fratele ei. Descoperirile istorice confirma faptul ca in anul 555 LCh.. <> mare preoteasa a lui Sin.W. se presupune ca era de sange regesc.Sin Zeul Supremo 'Atunci a reu~it Sin sa adune in mainile sale "Puterea 1 lui. Acestsigiliu de piatra se pare ca era foarte vechi. "a impachetat totul" ~t "a plecat in Ceruri" apare ~i pe alte inscriptiL Aceste inscriptii povestesc cum regele asirian Asurbanipal a recuperat deja ni~te du~maniun "sigiliu cilindric de jasp. --- ""0 01 r-. S-a supiirat pe or~ul sau ~i pe templul sau. conc1u2.. a 'plecat din Ur Sin.EN. in timpul distrugerilor fiicute de du~mani".EN ~i EN. nascuta in timpul domniei lui Asurbanipal.-Sensui complex al acestor doua silabe nu depinde de ord~ea lor: ZU.HUL. s ... Cand Barca cereasca la ceruri se urca. (.construit ~ireconstruitde-a lungul mileniilor-. . Invingandu-l pe uzurpatorul Marduk.ioneaza ca "exista toate dovezile pentru a spune ca relilT1~ r11n J. Mare gloria Ta este. 129 ~i a plecat in CerurL . Terah. ~i s-a hotarat sa se intoardi in casa lui." Anu. pe care era fiicuta 0 singura inscriptie. tot spre Haran. Enlil in mana ta a pus Nemuritorul Sceptru Cand peste Ur. ("Cas a marii bucurii"). "este unul din cele care au fost stricate. Ea.~... care avea 0 pozitie ideala. Doamne. A ciirui glorie in Sfanta barca cereasca este._= . . pretinzand un IDIracol.templele. Mai exism ~i alteindicii.L : ~ ~ 1. un anume Nabunaid. regele tuturor zeilor. Acum intelegem de ce. care peatunci era comantlantulo~tilorbabiloniene. in cartea sa Abraham et son temps (Avraam ~i epoca sa). Mai deparie. . se spune mai departe. putem trage conc1uziaca Nanna/Sin sau W. A reconstruit templullui Sin. despre cuI\l s-a rugat ~is-a pregatit pentru intoarcerealui Sin: ... Zu a fost pedepsit nu cu moartea. acaparand chiar ~iputerile tatalui acestuia.EN era unul ~iacel~i cu EN. Sin.ne spune 0 inscriptie a lui Nabunaid in prima zi a aparitiei acestuia" cand Sin. c0l1stamnd aceste similitudini.-. tu. in Stanta ta barca Tu ai urcat. el a fost cel care a vrut sa il detroneze pe Enlii..:(l:1r<'1nnn oro Ao. _ L_~ T" A f r -- -..128 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii Tata Nannar. Pentru asta. se pare ca el a stat suficient de mult timp in Haran.. . este un derivat de la SU.. «ladirile. E. Nabunaid a til}... el declara di fusese ajutat chiar de zeul Sin. strazile erau aproape la fei. cat ~i descoperirile arheologice indica faptul ca Sin ~i sotia lui au fugit in Haran. fiind inconjurat de munti ~i rauri. ci cu exilul. dezgustat sau disperat.A fost chiar . domn peste Ur.. "a seris pe piatra stanta un elogiu lui Sin ~i I-a agatat de gatulunei statui a lui Sin". deoarece acesta a fost rncut sa semene cu Urul .3:_ TT_" Ca Sin..Zeul Zu"). primul nascut allui Enlii.HUL.ZU erau cuvinte "oglinda". in ciuda sugestiei lui Ea. or~ul horitilor.o_t:.'a fost numit rege de catre ofiterii sai.. deci. Andre Parot. Ehulhul".. nepretuit" ~i"l-a modificat desenandpe el chipul hii Sin". deoarece.

cand Inanna a trebuit sa-~i aleaga un sot dintre ceihilti zei i-a cerutsfatul ftatelui ei. Legile date. Acesta este marele iniracol allui Sin Care nu s-a mai intamplat pe Parnant. 51 Cand civilizatia a inflorit in Somer.1 Fig. Afar' de mine. Nin-' gal.-- numal zeil erau pe Parnant.. Nabunaid " spune intr-o inscriptie ca atunci cand s-a apucat sa reconstruiasca templullui Utu. .petrecut aceasta aterizare. ("Doamna l~i Anu") ~i UTU ("Stralucitorul"). Ora~ul-domeniuallui Utu. nici un rege. ~i optsprezece coti in adancime am sapat.C "': . dar fratele ei Utu era primul {iu. Innana era cea care se nascuse prima. Ce de 3200 de ani.L.-<>. nl:_. merului. Iacov a vazut .a 1 --. deci mo~tenitor. . Se jucau impreuna. atat pe cele ale o~menilor cat _~ . Inanna si Utu se na.. .<. -- . Utu a fost asociat mai intai cu legea ~ijustitia. ~i deci. se ajutau unul pe celalalt ~i. allui Sargon fiu.. membri ai dinastiei divine.r I . .J_ .cllsp. Ingerii lui Dumnezeu se suiau ~i se pogorau pe scara aceasta". Spre deosebire de rivalitatea dintre Esau ~i Iacov. Din zilele cele de demult. pe langa in'vocarea lui Anu ~i Enlil.SITCHIN . cei doi copii divini se intelegeau bine unul cu celalalt..spuneau ca sunt "dupa adevaratul cuvant allui Utu".(Fig. Utu. Nabunaid a reinviat ~i cultul celor doi copii gemeni ai lui Nanna/Sin.-' '!!'. Unele dintre primele coduri de legi. _r .. Sippar..~-. Cei doi fusesera nascuti de sotia oficiala a lui Sin. al carei varf ajungea la Cer.. ~-~ a. .. Tablitele descoperite la Sippar atesta reputatia deosebita de care se bucura acesta pentru legile sale drepte. La rau tu sa raspunzi cu bine. E.demult" avusese loc: 0 zeitate "Coborase pe Pamant din Ceruri". . i' Din pacate nu se dau nidiieri detalii despre locul ~i felul in care s-a ..51) . A coborat'pe Pamant. n-a vawt-o.130 ~ ZECHARIA. era printre cele care au fost primele intemeiaie de zei... Unele texte il descriu pe Utu judecand pricinile.. in timp ce venea din Caanan..a Planetii Chiar el fundatia mi-a aratat-o. :?iiasa .nlo.r~ timnllri!p i in "".ANNA. Regele babilonian Hammurabi ~i-a pus codul sau de legi pe 0 stela.J -.nascut. Ce locuiescin Ceruri. Caci oamenii de pe Parnant Nu mai vazusera ~i nu scrisesera Pe tablite1e de lut pentru totdeauna: Ca SiQ. .. Marele stapan al Ebabarel. Regele tutoror zeilor ~i zeitelor. 0 tablita a intelepciunii cerea urmatoareacomportare pentru a-I mul{umipe Utu: Sa nu faci rau potrivnicului tau.BABBARA("Casa stralucitoare"): Am cautat stravechea ei fundatie. pe care regele era reprezentat primind codulde legidinmanazeului. A Douasprezece. ~i omul s-a alaturat zeilor in Tinutul dintre r~uri.zeiisa pedepseasca pe d~manul tau. prin na~tere.de Utu seamana perfect cu cele din "Predica' de pe'Munte" din Noul Testament.. fiicuta 131 zilele cele de.. Dar ~tim ca pe campurile din jurul Haranului.. IN..0 scara rezemata de Pam ant. In acela~i timp. _ _ _1_ _1_ __:1__. De Naram-Sin.

cel care lumineaza Cerul'~i Pamantul". Astarte la caaniti ~i evrei. a numit-o pe aceasta regina casei lui Anu". bar Inanna avea ambitii mari. 0 femeie aspra. iar textul ne ofera suficiente indicii despre . pentru alte motive. Fiind 0 zeita tanara.' ' I Ocuparea templului lui Anu nu s-ar fi facut tara consim. Acolo. rugaciuni ~i descrieri ce atesta existenta ~iprezenta efectiva a zeitei Inanna. pove~tiledespre ea sunt mult mai vechi.1n1 . se referea la stralucirea lui. care nu era folosit decat rar.. Mancare sa manance. ~ama~. numai prin forte proprii. pe fundatiile vechiului templu care avea deja optsprezece secole. Intr-un text este numita "sfiinta tiitoare 1]1 1111 A 1'\11". mai exista inca 0 conotatie a acestei declaratii. "nobila Innana. tot timpul Zeita razboiului ~iZeita iubirii.nt1rtDon11 - .tofu~i.s ca Utu/~ama~ era zeu al Soarelui. Inanna a Incercat sa-l induplece. Hammurabi.. est~l indepartat al Sumerului. .." Lucrul nu este de mirare. il numea folosindnumele sau acadian.. .Utu era considerat protectorul calatorilor.: n~:-~. foarte frum6asa care. cel care a durat cel mai mult. . ca dadi acest zeu avea drept corespondent celest soarele. Anu. can."0. incantatfi. un loc important printre Zeii .n colul treisprezece LCh.. ~ivin sa bea tu da-i. ca acesta poseda numeroase cuno~tintein toate artele 11i tiinte~ fe.. spune ca a reconstruit templul zeitei din ora~ul fratelui ei.un final fericit: "De~i zeita s-a mutat la Uruk. ~tiind "t. sa imprumute sau chiar sa . ~i-a dobandit pentru ea. . Deci._'U. ci ~i patuI . Ishtar a inceput sa intreprinda demersuri pentru a-I aduce ~i pe fratele ei la acela~irang. - . do~mna peste tot tinutul" i~i avea "casa". Sippur.Inanna a fost mimita "Anuniturn" ("Iubita lui Anu"). Cerului ~iai Pamantul~i. ea nu ~i-a abandonat casa . texte. poate. Vom arata.~inumaibinefa.. anticulora~Eridu~ loculundese afla templullui EnId.-.-"". -_. dupa cum yom vedea . ' Deo_areceel asigura tireptatea ~i prevenea asupririle -~i.n_:n_. n11n"1on~ t~.1:_ __ . Dar in ora~ul sau. i-a fost .. numit "Enmerkar ~i regele din Aratta". care in limbile semitice inseamna "Soare"... descrie cum Ii trimis emisari in Aratta. deoarece zeita era recunoscuHica 0 "neinfricata calatoare". la asirieni ~i babilonieni.~- . ~ Lista regilor sumerieni spune ca primul rege pamantean al Urukului a fost Me~kiagg~er. ..la acadieni ~i sumerieni. era " ..tamantul acestuia. servitorul Inannei. ~i totodata. Ishtar sau E~dar.vechime.. Afrodita la greci.. Un lung ~i fascinant text. ~um a fost obtinut acesta: curand. ~i celuicare0mana iti intinde Ajutape oricine. fiul zeuhii Utu ~i al un~i pamantence. Reu~indsa ajunga zeitAa Urukului ~istapana a templului lui AIiu. exista nenumarate insemnari.tul Aratta.~ * Tot a~acum codurile de legi~i insemnarilejudiciare sunt marturii omene~ti asupra prezentei efective a unei zeitati pe nume Utul~ama~printre locuitorii anticei Mesopotamii.s 1"01*. Uruk. cel mai comun titlu. din Aratta. Era Utu "Cel care lumineaza pana departe. tinu. Venus la romani. ea era urca eain Cer. Totu~i.i nl1mp.. ~i Iiu a indepartatuluiAratta. Inanna sau Innin sau Nini. la hititi ~i la alte popoare din Antichitate.. ::tl'::tili::tnPI''' T"ht<ar Tin r.. EI'a fost urmat de fiul sau Enmerkar. el a fost numitBabbar ("Stralucitorul"). Din cele mai vechi timpuri.01 It'!n11"~ . Inanna ~ra matu~alui Enmerkar. Din aceasta cauza.dzeul cobora pe Pamant. folosind toate argumentele posibile pentru a-I coIivingepe reg~ ca "regele Enmerkar. Star~itulneclar al povestirii sU$ereaza. al dirp.132 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Plalieti 133 Sa nu-ti l~i iI1imala rau sa se deschida. cum ca "impra~tia 0 lumina stralucitoare"atunci cand indeplinea anumite insarcinari date de Enlil. oracole. pe masura ce mergem mai departe. ~i Inanna ~i-a atintit ochii asupra acestui 'templu.incredintat un domeniu in. cercetatorii au presupu.ori de cate ori acesta venea la Uruk sau cand . de~i doar stranepoata lui Aim. 10ora~ulUruk se gasea marele templu allui Anu..un mare rege al Sumerului.. sau dupa muite aite nuine sau utiuri. . :~ . ~inu i-a fost prea greu sa-I convinga di ea ar trebui sa fie zeita Urukului. Maideparte de Uruk. in inscriptia sa.

poveste~te cum zeita a incercat Fig. CandEnki s-a trezit ~i ~i-a dat seama ce a mcut. mult curtata Inanna I-a ales ca sot pe DU. chiar ~i pentru prostitutia din temple.-. " ~~. . asigura ea.(Fig. Ghilgamesh. Zeita Ishtar de frumusetea lui a fost robita: "Vino. ' Destul de frecvent Inanna era reprezentata ca 0 zeita goaHi. cum mar~aluiaea deseori in fruntea o~tilor~i cum. ! . "a trebuit sa piece manioasa din. spaladupao'biitalie:' ' .. arme. Aceasta intentie nu a riimas neobservatii de EnId..ZI. Atunci el a trims impotriva ei "armele sale".. vino. "Din Camera de aur din Cer. rege in Urok. altele spun cum Ishtar . pentru functionarii din temple. Un cuvant iti voi spune. Ii cOr}Jului. ~i bere sa-i dai sa bea. 52) .. De mancare sa..f. tn schimbulloialitatii lor. '::'). Enki era gata sa faca orice pentru Inanna. Ghilgamesh. Fericit ~i beat.lispiteasca . incIuzand ~i formulele divine pentru conducere. printesa care locuie~te intr-o camera de aur.. mai spurieNabuniad. . Multe din textele vechi povestes~ dnigostea ~i certurile dintre cei doi. Enki i-a dat peste 0 suta de formule. " .. Marduk? tntr-una din inscriptiile sale. . care Ie avea 'de cand suprematia zeilor 0 luase .~i ea capata ranguri din ce in ce mai inalte in panteon . Fecioara va intra in Abzu. ce inima o-ntinere~te. ea a . (Fig. inarmatapana-n dinti.in timp ces~.(Fig. care merge intr-un car la care ~aptelei sunt inhamati ... un fiu mai mic allui Enki. ce ccinstituiau baza civilizatiei. d. Evident. Apa rece. _14. dar in van..~-:. "Cftti dintre . singura." # Dar Ghilgamesh cuno~tea povestea. ei ~u au ajunsoare in LumeacelorMorti?"tn~irand0 lunga lista a 'Pe masura ce trecea timpul. Nabuniad spune: "Inanna din Uruk.. 54) Cautand sa combine dragostea cu puterea. Unele dintre ele sunt cantece de dragoste de 0 mare frumusete ~i de 0 fierbinte senzualitate.in Uruk cu "barca"ei cereasdi".--p ~-. in jurullui 2900 i~Ch. da-mi fructul tau Vei fi al meu barbat. apiirand in fruntea tuturor trupelor.-_ _1 _ __ ~_ . asculta pOrUncilemele. ~i-a doua zi i-ai mai ~tiut?" a intrebat aventurilor ei amoroase. ".MU...locuitorii din T T 1_ ~ 1!'. 134 ZECHARIA SITCHIN A Douiispreze~eaPlanetii 135 fure aceste secrete.aranjat 0 intwnire intre patru ochi cu el.etalandu-~i frumusetea.... eu voi veghea asupra ta". ea promitea regilor asirieni 0 viata lunga ~i succese." Inanna.. pa~ii ~i-iindreapta catre Abzu.~ietaleze mai mult calitatile sale martiale ~i era deseori reprezentata ca "Ii Zeita a razboiului. el a refuzat-o. cel ~~ putin 0 data ea a acordat 0 teofanie. . sa.G~'~4 . Sa se fi transfonnatea intr-unrazboinicaprig din cauza greutatilor pe. cum ii smtuia ea cand sa a~tepte ~icand sa atace... -. care ~i-a instruit servitoarea sa pregateasca 0 cina pentru doua persoane: Vino aici Isimud. 52 . voi fia ta femeie.~--. 53) Inscriptiile lasate de regii asirieni descriu cum ei plecau la razboi la ordinele ei. pentru regalitate.--deshiimatechipajul. -_..i dai placintede orz cu unt..Pe cati dintre iubitii tai.._-p--0 -. intenponand sa-~i foloseasca farmecele asupra lui EnId. deoarece ea deja ajunse5(. Inanna era deja departe. proceduri legale.~idin cauza asta sa locuiasca intr-un loc dizgratios" (pe care insa nu-l nume~te). ". . ~a era reprezentata ridicandu-~i fusta pentru a-~i arata partea de jos. .E-Anna. baga de seama: Fecioara.InannalIshtar a inceput sa. arta scrisului. Ea i-a cerut cu mult curaj formlllele divine. tu sa-mi fii iubit! Hai.nascut dintr-un pamantean ~i 0 zeita.cu toate ca ea aveadeja un sot.

. cel care s-a casmorit cu InannalIshtar. Dumuzi. era un zeu putemic. Adad ~i Ishtar". Ca frate allui Sin ~iunchi allui Utu ~iInanna. Multe din cele mai cunoscute texte sumeriene sau acadiene povestesc calatoria facuta de Ishtar in Lumea de jos pentru a-~i salva iubitul. Un alt text. exilat in Lumea de jos .:. 54 intorcandu-se acasa dintr-una din calatoriile sale . un ba~orelief care aratii un rege asirian ce prime~te binecuvantarea de la Adad (cel cu inelul ~itriisnetul)~ide la Ishtar-Ccea cu arcul).din Biblie. eel care. Dintre cei ~ase fii cunoscup ai lui Enki. tot allm Ninlil.'. eel care a devenit stiipanul Lumii de jos. ca de pildii pt. Ceremoniile legate de vizitele lui Anu la Uruk: vorbesc despre ei ca alcatuind un grup.GAL. descrie cum cei patru . insiircinat de tataI sau Enlil cu puteri ~i prerogative de zeu al furtunii. numit I~.J Rusa pentru Studiul Istoriei Civilizatiei).sora ei E.K ~ileiko (Russian Academy ofHystory of Material Culture . DADA . . * . ~amIDl. iar cei doi sUntmai mereu reprezentati alatuti.t sa ne pnns ~l .KUR ("Tinut muntos"). Nanna/Sin. care mult mai de~ este numit Adad ("Cel iubit").nascut de sora lui Enlil Ninhursag. il numea Ishtar pe Adad.136 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeti 137 Fig. NER. Nergal. Dar I~kur nu era doar un play-boy. ca unchrsau ca iubit? . fata isi numeste iubitul dad . Cantarea Caritiirilor. 'In aceasta calitate el era venerat cu numele de Teshub de horiti ~ihititi ~isub numele de Teshubu. de uriati.un cuvant care inseamna amt iubit cat ~i unchi. sub numeIe Ramanu ("Tunetul") de amoriti.derivatul sumerian-. mai ales daca avem in ~edere trecutul zeitei Ishtar? Merita amintit ca in. cel.K1. .(1 t.~. (Cea de-a treia zeitate nu a fost identificata'. pri-' mul nascut al sotiei oficiilleNinliI ~i un alt fiu.Cea mai mare atractie se pare ca exista intre Adad ~iIshtar. Marduk.~: _X_L::~ :_:u': _:'u~Ut. -53 . in cele din urma. ".. ~i Enlil a awt trei fii care au jucat un rol importarIt amt in treburile umane dit ~i in cele zei~i: Niliurta. doar trei aparin povestirile sumeriene: primul nascut.. Dar. se retrag pentru a petrece noaptea impreuna. Textele sumeriene Ii grupeaza pe cei patru impreuna. Ragimu ("Celcare aduce 1" ------ . se pare ca Adad se simtea mai inlarguI lui cu ei dedit acasa la el. a uzurpat tronul..un domeniu condus de . 55) Sa fi fost aceastiiatractie mai mult decat 0 relatie platonica. ce era mo~tenitorul. Un text descriind intrarea in curtea lui Anu spune' ca in camera'tronului se ajungea prin "poarta lui Sin.I-a gasit pe T'\.RE~.:UQ QIQUJt1L \.) (Fig. .Academia Fig.GAL ~i de s0tul acesteia. publicat pentru prima oara de V.

fratele luptandu-se uneori cu fratele . unic: rangul numeric al anumitor zei. Pozitia fiilor lui Anu. Multe sigilii cilindrice reprezinta numeroase scene de luptii intre zei (Fig..: ""c"''un. I~kur/Adad.Inannallshtar 5 . al civilizatiei sumeriene.rezident'.. in indo-europeana. se pare desemneazii femeile. I-a numit pe. Descoperirea acestui sistem a dus la stabilirea exactii a membrilor grupului zeilor Cerului ~i ai Pamantului. 57). Yom descoperi astfel ca membrii acestui cerc select de zei este de doisprezece. pentru a-I feri de sangeroasele lupte pentru succesiune. ~ama~ ~i Ishtar erau deseori inlocuite in texte cu c1frele 30. 55 ~ Barba!i 60 .zeu.'Utu/~am~ 10 . semiticul Meir ("Cel care~h1tnineazaccrul"). Fig.dup~ toate probabilitatile.Nanna/Sin 20 . A~a cum indica textele sumerie- ne. Femei 55 . in Mesopotamia).Ningal 15 . (Fig. SITCRIN A Douisprezecea Planed 'grindina")..povestea biblica a lui Cain ~i Abel. ~e pare -ciirivalitatea dintre Enid ~i Enlil Ii fost dusa mai departe de fiii lor.' 138 139 ZECHARIA.Anu Fig.fiul sau cel.Ninlil 35 .EalEnki 30 . De ce ~i-atrimis Enlil fiul cel mic atat de departe de Nippur? Au fost descQperite numeroase texte care vorbesc despre lupte sangeroase intre fiii mai mici ai lui Enlil.Ninki 25 . Enki 40.' in aceste tinuturi indepartate din nordul ~ivcstul Mesopotamiei.. de buna voie.Antu 45 .Enlil 40 .Numiirul zece ~i multipHi lui panii la pO erau atribuite biirbatilor.J -- .57 50 . Buria~ ("Cel care face lumina").. Aceasta ar face de 'inteles dorinta lui Enlil de a-~i trimite fiul intr-un tinut atat de indepartat.56 Fig.nitate a sistemului sexagesimal sumerian..maiiubit. 20 ~i respeetiv 15.. a~a cum arata Hans Schlobes in cl!rtea sa Der Akkadische Wettergott in Mesopotamen (Zeul acadian 31 furtlinii. tate ale Suinerului ~j Acadulul. in momentul de inflorirc._. era &tribuita lui Anu.Ninhursag ~asedivinitiiti eminine f -. Enlil avea 50. acest lucru nu era intainplator. \ii1eXliSlaun slstem numeric ce se aplica zeilor mari a aparut atunci cand s-a observat ca numele zeilor Sin.--- . Se pare ca Enlil. Adad avea doar 10. 56) o listii a zeilor aflat~ la British.~i a fiilor acestora in dinastie reiese cu claritate datorita unui sistem sumerian.I~kur/ dad A ~asedivinimpmasculine De aiei rezultiiurmiitorultabel: . ~i eele eu' 5. clarifica faptul ca I~kur era intr-adeviir stapdn divin in tinuturile indepiir. 60. Cea mai mare u. Unele dintre aceste batalii eniu duse impotriva unei zeitati numita Kur .Museum."""r'"' 1'. :-. -Enlil ~i Enki.

Oamenii en rachete de -. acesta i~i justifica fapta astfel: Intr-ozi. mai presus de toate. erau ~icateva sute de zei de rand. -descrisa aici cwn trecea prin cer -peste tinuturi foarte indepiirtate . Nici nu trebuie sa ne miram ca -atunci dind Marduk a uzurpat tronul. atunci tu. In Sumer mai erau ~ialti zei .rece "numarul50" este ocupat. Langdom(intr-un articol din Revue .copii.acest lucru fiind posibil numai in zbor Pantconul de doisp~lCCC Succcsorollcgal allui Enlil -. "J 140 ZECHARIA SITCHIN Ninurta... --60 Fiullui NumiruI Enki. deo!). tara niei 0 umbra de indoiala. dar paoa atunci. . care se ocupau cu treburile "de jos". tu nu faci parte din cei doisprezece. rangul sau dinastic fusese convertit intr-un mesaj criptografic:daca Enlil dispare. lnanna. numiti Anunnaki.d'Assyriologie et d'archeologie orientale rangului - Revista de asirio- rologie~iarheolo~ie orientala).. relatiile lor de rudenie ~i. ii iei locul. Ei. lnanna. Dar numai doisprezece erau Zeii cei Mari. linia de succesiUnedinaStica.0 liturghieclasicaa lui lnan- .- Capitolul 5 Nefilimii:. foe I I . Cu alte cuvinte. ca oamenii OrientuluiAnt~ccredeau cu tilrie ca zeii Cerului ~i ai Piimantuluiputeau sa -se ridice de la parnant ~i sa urce in cer. Zeita s-a apropiat ostenita ~i a adormit. stranepoti at zeilor mari. Intr-un text numit de S.. UZlIlJ'atorol de succcsiunc vorbe~teea ins~i in alt text despre faptul ca putea sa zboare... a cerut sa i se dea "cele cincizeci de nume". . ~I ~ AN (Anu) 601' "'- Texte1esumeriene ~i acadiene indica. ca ~i tatal sau.pot fi intelese mult mai bine privind arborele lor genealogic: :!i . Am sarotat-o ~i ne-am impreunat. - Dupa ce a strabatut cerul ~i pamaotul - Dupace a strabiitut cerul ~i pamaotul Dupa ce a strabatut Elam ~i ~ubur. adica rangul dinastic 50.- - . avea tot numarul 50. nu trebuie sa ne mire.reginamea.. Am vazut-o in marmnea lITadinii mele:.5_. Dupa ce a strabatut. Ninurta. sau sa paraseasca cernl de deasupra pamantului la i ANTU dorinta. . nepoti. Intr-untextdespreviolareazeiteiInannallshtarde 0 persoana neidentificata.

~. 59' Textele care relateaza aceasta calatorie descriu cum Inan. pentru a indica in mod clar cii ea azburat pe deasupra Sumerului spre Lumea de jos. \ ale lnannei: . in Nippur. 59) Fig. 58 .GAR. din 1903pana 'in1. i~i ia ~apte obiecte inainte. Acccasta a fost nu numai subiectul pove~tilor' ~i legendelor. intrat in sala tronului ei.914.de a pleca. \ nele lui Enlil. II vizita pe Eriki 1n Eridu ~i pe Enlil . Aceste capacitati ale Inannei ~ia altor zei mari erau reprezentate deseori desenandu-i pe zei . cu foarte multii meticulozitate.''''-~. sau pe fratele ei la Sjppar~ dar cea mai cunoscuta calatorie a ei este cea in Lumea de jos. Un cilindru de aur. nu erau 0 parte a corpului . domeniul surorii sale Ere~kigal. 142 ZECHARJA SITCH/N A Douisprezecea Planeti 143 na". (Fig. din templul meu. .au descope- .cu.prt \~i' Fig. "mainile sale nespalate ~i le-a pus pe . (Fig. Pe mine.RA. . Tot '~apte obiecte sunt mentionate in alte texte care relateaza calatoriile prin aer rt'.le. naturale -.antropomorficin toate celelalte privinte .. in urechi. ~i cum trebuia sa Ie cedeze la fiecare din cele ~apte poqi care duc~au spre domeniul surorii sale. in jurul gatului. ei m-au fiicutsa zbor. Ca 0 pasare.Acestearipi.cele din urma infiiti~and-o pe zeitii cu aripi. pc piept. ei m-au silit sa zbor. zeita i~i deplange expulzarea ei din cer.I na. 7.dupaaltecatevaimpoliteturi.Walter Andtae ~icolegii siii. 3. tndeplinind or&.deci. ale ciirei ciiliitorii sunt deseori mentionate in textele sumeriene. Curele ~i-a straus. calatorea permanent intre cele douii domenii ale sa. credem ca explicatia a'stat tot timpul la indemana. L1 1>1ptrp lTPm~np" "PO 11"".un emisar. Aratta ~i Uruk. Eu regina lor. De~i nimeni nu a reu~it sa ~xplice natura ~i semnificatia acestor ~apte obiecte."caremi-a aduscuvantulCerului". .a mine"~i. "Cercei de masura". Inanna/lshtar. Asue. Pc cap i~i pune'~U. nu erau aripi 58) . dar ~i al multor desene de pesigiliile cilindrice . "Unlanti~or cu pietre mici albastre". . \ \. ci mai degraba un accesoriu al imbracamintii. 2. l.dupacumputemve. 6.aripi. din ora~ulmeu. dea in multe desene. in maini. 5. Fiicand cercetari in capitala 'antica a ASiriei. A imbracat haina PALA.

. (Fig.4~"~ - caci asta erau .. in maini ea tine un obiect cilindric. t. Pe gat ~i pe piept. ~a cum s-a crezut. rit in templullui Ishtar 0 statuie ciobita a zeitei care 0 intati~a cll'diferite "dispozitive" a~ate pe piept ~i in spate. dar de data aceasta in stare bona. aceasta statueta a zeitei dezvwuie unele triisaturi interesante referitoare \:~ .Iegata de coif printr-o curea orizontala. Vedem "cerceii de miisurar'. la imbracammtea ei. in ambele parp. colierul sau "Iiinti~orulde pietre pretioase mici" pe gatul ei..un termen ce. Era statUia in marime naturala a unei femei foarte frumoase..:: : pentru calatoriile aeriene ~i obiectele purtate de statueta de la Mari (~i probabil ~i de cea de la Asur) este u~or de observat. Greutatea cutiei este manta ~i de un furtun care este prins de baza acesteia. Peste 0 bluzii dintr-un material transparent.. indicand faptul ca este vorba despre 0 zeita Avfu1dpeste 4000 de ani. in mainile ei. 145 A Douasprezecea Planem 144 ZECHARIA SITCH IN . Poarta intr-adevar 0 haina PALA(haina regilor) iar pe cap poarta ~U. lIt 1934. doua curele paralele sunt legate in spate de 0 cutie neobi~nuitade 0 forma rectangulara Cutia este strans lipita de spate ~i.este tinut la spate de doua setun de curele care se T..:. .pietre pretioase).r_ _ _ ~.. . arheologii au fost uimiti de naturaletea ei '(se poate spune chiar ca. arheologii care sapau la Mari au descoperit 0 statuie identica. A fost numita Zeila cu vasul.IJ intrp 1'1'1.Ceea ce se afla in cutie era cu siguran\a roarte greu.GAR. Coafura sa neobi~nuita era impodobita cu 0 perechede coarne.. inseamna "care te face sa ajungi departe in univers" Fig. doua umflaturi care amintesc de c~tile pilotilor. "cilindrul de aur". din el ies. ~i curele pe pieptul ei. cu greu poate fi deosebita de un om._ _ . zeita pow un colier cu foarte multe pietre mici (probabil. ci un coif special. 60) Spre deosebire de sculpturile de pebasoreliefuri. de la depiirtare. care insa pare \ I I \ I I preagreupentrua fi un vaspentruapa. literal. nJ.RA.viu). deoarece mecanis~ul esre pus pe umen pe ni~te pemite.~>_ ~~I'I ~ . Pe'cap ea nu are 0 booeta stranie.. . Asem:inIJrp. Intregul pachet de instrumente incruci~eazii pe pieptul ~i pe spatele zeitei. deoarece ea tinea in mana un obiectcilindric. 60 .c~tile .pe urechi.

pe malul raului Khabur. nepotul lui Avraam.. clar imprumutat de la figurinele de lut.eapoa- .(Fig. :__. beau. r scara cereasca. dar ~1 din Grecia.. au chemat pe Lot ~ii-au zis: Unde sunt oamenii care -. intr-o maniera foarte stilizata. ~itot din cer au adus ei distrugerea Sodomei ~ipomo- . p~ de aIta parte. te ar fi convins cii are in fata un astronaut. au inconjurat casa. gata sa fie lin~ati de multimea dezlantuita. 65) Textelevechi indica faptul ca zeii nu purtau aceste haine doar cand se urcau in cer. Deschizaturile pentru. .de parca ar avea antene ~i purtand 0 pereche de ochelari de protectie care erau at~ati d~ coif.» Pe Statuetele de lut descoperite in Sumer. . exprimatii artistic.care mancau.~. 63) .10unele cazuri.- tare neobi~nuitiia lui Ishtar in templul ei din Ashur.. 61) .0 infatil?eaza pe zeita purtand un coif plat cu 'ni~te "ca~ti" alungite. ca sa ramaneti peste noapte in ea ~i spalati-v~ picioar. cei care pur. hi-au lovit cu orbire. care i-a aparut lui uhi- de sus a zeitiitilor.:::u.ear vedea o. le-a pregatit 0 dna. deoarece Orientu}t.:':.de drum. Toate acestea sugereaza ca imbracamintea lui Inanna era cea a unui aeronaut sau astronaut. iaul pe malurile caruia Ezechiel a vazut carnl ceresc un mileniu mai tarziu. aceasta . maine va. yeti scula ~i va yeti vedeB.tineri..purtand0 astfeldeimbracamin. in altele.. persoana. ei puteau fi identificati ca ingeri de indata ce erau observati. S-a plecat in fata lor ~i i-a rugat "sa nu treaca pe langa robullor" ~is-a grabit sa Ie spele picioarele..coifurile. piatra luand foc. (Fig. Avraam. 62. cu 0 vechime de circa 5500 de an~. Aflam din Biblie ca aparitiile lor erau b~te. tau cuvantul Domnului. deon. .pot fi foarte bine reprezentari naive ale unor astfel de malachimi care tin iIi maini ni~te arme ciudate in forma de baghetii.Anticeste realmente inundat in .. 146 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 147 -. (Fig. ~a ca degeaba se trudeau sa gaseasca u~a".a ridicat ochii ~i s-a uitat: ~i iata ca cei trei barbafi stateau .(Fig.drept ingeriiDomnului?Singurulraspunsplauzibileste ca recunoa~terea se facea dupa ce purtau ace~tia .zei" exact ace~ti "ochelari" stranii. biirbatii din Sodorna. Hagar.~-t'~~. doi dintre "ingeri" (al treilea s-a dovedit a fi insu~i Domnul) ~i-au continuat dupa aceea drumul spre Sodoma." Cand zvonul despre sosirea celor doi a ajuns in ora~. VechiulTestamentii nume~tepe "ingerii" Domnului ma- . Mai mult 0 sculptura in zid decat un basorelief. ei s-au adresat concubinei lui Avraam din cer. ' Relatarea biblica a evenimentelor care au. ei sunt zburatori:Iacovi-a viizuturcandu-sela cer pe 0 lachim . Inanna insa~i suspne ca !1i. I I I trugerea celor doua ora~eilustreazafaptul ca ace~tiemisari erau. ~U1U \"l<1U UC11C lCl:UnOScup ~ ace~ti oameni .ele.". Nu este de mirare deci ca acest simbol sau hieroglifa. intrati va rog in casa robului vostru. i-a dat acestuia un semn divin. r.exagerandu-lecea mai proeminenm caracteristica: un coif conic cu un vizor eliptic sau cu-ochelari de protectie.in timpul civilizatieiminoice ~imiceniene.in picioare langa el".oamenii dincetate. batrani.biirbatsaufemeie.~Vorbind despre vizita ei inmmplatoare ta r~edinta din cer a lui Anu. Echipa condusa de Andrae a' descoperit 0 alta repreien- i' · tari.. dind a fost ales judecator in Israel. precedat dis- N'umai e nevoiesa mai spunemca oricin. Nu este nici 0 indoiala ca hititii. ci ~ipentru calatorii pe care astiizi learn putea numi spatiale. sa Ie ofere man- I care~iadapost. atingand 0 piatra cu un bat. 64) 0 multime de astfel de statuete a fost descoperitii la Ten Bak. asemiinatorioamenilor ~i. fata apare prin vizorul coifului.ochi sau "ochelarii de protectie" sunt 0 trasatura foarte interesanta.. "mesagerii" pow coafura conica divina ~i 0 uniforma pe care sunt'prinse ni~teobiecte circulare cu. . rine de lut care infiiti~eaza. legati de Sumer ~iAcad orin raul Khabur. uniformele sau armele lor. Apoi a zis: «Doinnii mei. i~i spalau picioarele obosite .. AscuItandu-1 pe Avraarn. partea urma.~. le-a ie~it inainte ~i s-a plecat pana la pamant.. s-a sculat. ~a cum sunt prezentati in multe rela- · rei. . a dominat arta nu numai din Asia Mid.. Lot.mileniulpatru inainte de Christos de figu. au adootat ca semn oentru cuvantul .cuvant ce inseamna "emisar" in ebraica.? . :. pe de-o parte. statea la poqile Sodomei:"Cand i-a viizut. Un alt inger. a pus sa se coaca azimi ~i au mancat.. Este foarte posibil ca ei sa fi avut arme speciale: cei doi "oameni" din Sodoma.o intrebuintare necunoscutii.....

toria cu "barca cerului". I Un rege sumerian..0 parte a "easei intarite ale celor ~apte me ale Ceridui ~i Pamantului". De piept ti-aiprins-o.o. Legenda greaca a lui lear poveste~tecum acesta a incercat sa zboare legandu-~ide milini aripi din pene prinse eu ee~a. ". spune ca Iaeov.DUR.care inseamna "Regele a carui me leaga Cerul ~i Pamantul". Ai strans-o. me era parte a unui dispozitiv special purtat pentru a calatori in atmosfera Pamantului.~. 63 --~. '. De maini ti-ai legat. lumina stralucitoare Cu care mainile ei au luat eele ~apteME.. niciodata ei nu incercati sa-~ipuna aripi pentru a zbura.itat e zei sa uree in eer. termenul inseamna "a inota prin apele cerului". ~i uimitului Iacov "i-a fost frica ~i a zis: . Iminna Ie desene. 61 Fig. regina a lui ME.inv. in apropiere de ora~ul Haran. cu viirful ajungan~ pana la cer". F65 ~U ig.ME. . . 62 1Y numele de EN.0 scara rezemata de pamant. . :J.de~i zeii erau reprezentati cu aripi pentru a indicafaptul ca ei puteau sa zboare . te faceastfelde caHitorii.. descriind reconstruirea unui pavilion special al "earului ceresc" al I\!i Marduk.sau ptirtau uneori uniforme inaripate. tn locul Fig. ..KI. Vechiul Testament. ea semn al apartenentei lor -.Domnul insu~i era-la capatul scarii.AN. " . dar ~i in spatiu. Cercetatorii numese aeeste me "obiectecu puteri divine". 0 inscriptie a lui Nabucodonosor al II-lea. Tf' . . pe care "ingerii Domnului se suiau ~i se pogorau". a primit d Fig. . I . LJ ~~1J L~ Fig..Deci. DouisprezeceaPlaneti A f 149 .. . . . .: 0.f. deoarece"Enlilinsu~imi-a in~urat divinahainaMEin jurultrupului". Dovezile din Orientul Antic arata ca.t:i:llVli1 t:il IVIV:lt:ii1U Vt:i111~Ult.148 ZECHARJA SITCHIN !. dormind intr-o seara pe camp..Textulne ofera ~ieuvintele luiEnlil: Ai ridicat haina ME. spune ca acesta era. ca fiind paTtiale "hainei cere~ti" pe care ~i-opune pentru caIa. 0. a vazut . . Literal. 64 \ a\.

se putea ridica ~i cobori. Obiectul era atat de important. ca de pitda Josef F. l''Iumal eana "pasarea lU:SL uc De asemenea. Cat de infrico~at este lcicul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu.Domnul il va lua la el pc invatator. ei sUiteaulanga "pasarea divina a vantului turbat". un nor gros ~iun snop de foe. Bruse. . sa plutcasca pentru 0 vreme ~iapoi sa dispara. care se afla intre robii evrei pe malurile raului Khabur. el scrie ca i-a aparut in fata "un om care stralucea ca ceruJ.a nu a fost insa un eveniment ne~teptat: urcarea la ceruri a lui Die fusese stabitita dinainte.iune dumnezeiasca. Acest. "ingerii lui'Dumnezeu" care 0 foloseau nu fusesera acolo cand se culcase.mai inainte.pe piimant." Pe urma: A aparut un car de foe la care erau inhiimati cai de foe. . .. "supremul vanator" ~i "supremul omorato('.puteasa apara deasupra unui loc. a fost descris de profet ca fiind "un vartej stralucito~": . . Aparuse deja zvo- nul printre invataceiisai ca profetul urma sa fie luat in cer.Cerul" ~i reu~ea sa "puna impreuna Cerul ~i Piimantul". cand regele Gudea sarbatorea construireatemplului lui Ninurta. ~i. £1 trebuia sa mearga la . au ajuns la concluzia ca ceea ce a vazut Ezechiel ar putea fi un eli~opter format dintr-o cabina pusa pe patru stalpi.tcu elice . ~i a reie~it ca principalul scop pentru care fusese c6nstruit templul era pentru a asigura un adapost special aceastei "pasan". incat permanent acesta era protejat de doua "arme zeie~tii'. inconjurata de 0 lumina striilucitoare. Betel ("Casa Domnului") intr-o anumita zi. Vehiculul insu~i. . apare aceasta "viziune tnfiico~atoare". ~i. Unii cercetatori recenti ai textelor biblice. "scara".cC1U C1UU:SCla man uepanan. Vechiul Testament spune despre profetul Ilie ca el nu a murit . Domnul este in locul acesta ~i eu n-am ~tiut. ~i Ilies-aurcatla cerintr-unviirtej. intr-adevar. ~i. Cand Ninurta ~i alti doi zei au venit la Gudea. divina" a fost pusa in acest adapost s-a considerat incheiata constructia templului. Mult mai cunoscut. dup~ coiful sau se vedea ca este un zeu". \. Cu aproape doua mitenii.. Putem trage concluzia cii echiparnentul folosit de fiintele divine era un fel de nava care.pasarea divina" "putea stapani .. in Cerurile s-au deschis. Cand I-au intrebat pe invatatorullor daca zvonul este adevarat. al doilea este ca aparitia I-a luat pe Iacov pe nea~teptate. mult mai bine descris este carul ceresc ce i s-a aratat lui Ezechiel. care rllspandea in jur 0 lumina stralucitoare... Primul este acela ca fiintele divine utilizau un dispozitiv mecanic pentru a urea ~i cobon din cer .0 "scara".. Blumrich de la USNational Aeronautics and Space Administration (NASA). aici este poarta cerurilor!" Sunt doua lucruri interesante in aceasta poveste.'. care statea pe un tron ~ezat pe un schelet metalic in car.. ~i am avut 0 viz. ' Am vazutvenind de la miaziinoapte un vant napraznic.150 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planetii 151 Cu adevarat. scara ~iocupantii ei dispiirusera. "Casa lui Dumnezeu". cu siguranta. casa.. ci a "urcat la ceruri intr-un vartej". fiecare echipa.care ie~eadin mijlocul focului. in mijlocul careia lucea ca 0 arama lustruita. ei a confirmat ca. Constructia acestui adapost necesita grinzi ~i pietre uria~c.intr-adevar un "vartej".' zori.innordul Mesopotamiei. care se putea mi~ca in toate partite pe ni~te rop. 0 data instalata in locul ei.arme care emiteau raze de lumIna ~lsageti aducatoare de moa~e. Ezechiel a vazut 0 fiinta cu' aparenta umana. "fiecare roata fiind mijlocul celeilalte".

"'"'" ."In IOCUIales un varf oval . impunatoare cu coloane la intrare. ea a luminat zidurile ridicate".UL Carol princiar allui ~uk.inseamna . "vfu1:~j" are pOatesa se ridice la cer -emitand0 lumina c stralucitoare. Adapostul ei era nomit MU.t. Regele babilonian Nabucodonosoral II-lea.trei i. desenele reprezinta 0 "busola" cu opt puncte.tJL. pentru mari-departari". 0 moneda antica descoperita hi Byblos (biblicul Ghebal) pe coasta mediteraneana a actu~lului Liban are reprezentat pe ea Marele templu al zeitei Ishtar.LV'-1UCU11L~ . Moneda infiiti~eazaun templu cu doua componente. 67 .Mu-Iumineazaca un foc pe care I-am flieutmare. descriind reconstrucpa la. din.clar 0 "barca".era intr-adevar instalatin interiorul templului zeilor Cerului ~i ai Pamantului.DA. De~ini-l infati~eaza8Ilacum era in primul mileniu inainte de Christos..i pietre de onix: Am ridicat capul barcii ID.t. Supremul calator intre cer .MUcel stralucitor. -10spatele ei este 0 curte interioara. capulunei persoane intr-o incapere in forma-de clopot .NA. ce-~iavea adapostul intr-un pavilion special .MU.marginile i-am acoperit.zona sacra".ele de cu cateva milenii mai inainte. ~i.Descrierea vehiculelorca fiind "pasiiri".- 152 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 153 Similitudinea-dintre descrierile biblice ~i sumeriene este evidenta..KU.(Fig. . cerinta ca templele sa fie construite pe acelea~ilocuri.i douB. 66) A - 10mijlocul pavilionuiuiam inchis Barca ZAG. ZAG. ce descrie vehiculul. care era rege in Umma in mileniul.KU.TUR TUR ("adapostul de piatrii tare al lui MU").. in incinta sacra.al doilea termen..i unele vehicule menite sa-i urce pe aeronauti in cer.Ch. Urukagina. a conStruitun adapost pentru un .. ID."pasarea vantului". Gudea declara ca. ave mecanice care ar putea fi n "vfu1:ejurile" nti~hitatii.. Lu-Utu.. 10 fata este cladirea principala a templului. stralucitor noaptea"." La fel. dupa planurile originale ne face sa credem ca.inseamna . A Fig. Picturile mu~e enigmatice descoperite la TeUGassul. ) din templu".Ch.)nalt in cer.ui sacru al zeului Marduk. Putem dovedi.fericire. 0 localitate la est de Marea Mow al carei nume din Antichitate nu este cunoscut.".MU.a ridicat pentru a inconjura tinuiuI.QE. primul cuvant folosit pentru a desemna acest "suprem calator". spune despre "pasirea vantuluiturbat": .nu lasi nici 0 umbm de indoiala ca ele erau un fel de m~in1iriizburatoare.UIUIULU..a carei apropiere am observat-o. spune ca in interiorul zidurilor fortificate de c3r8midaarsa . Datand de prin jurul anului 3500 i.un obiect conic cu Fig. ca un mu . tara indoiala.i pamant. elementele de 'baza ale templului din Byblos sunt <. W . sau "carullui Marduk.GE. . poate arunca putina lumina asupra acestui subiect.atunci cand pasarea divina s. rege in Lagash. 66 _ Textele vechi descriu ..

tn centrul acestei. Fig. 'Regina. '*' Peste toate locurile placute. Es~eclar 0 zona mai ridicata.. . Cele peste trejieci de sensuri ale sale acopera toate nuantele.~ I ..un zeu in interioruluneicamerece emiteni~teraze.<.. care in al ei MU Spre iniilpmea cerurilor se inalta. d~ la stili~~rile asiriene ~i babiloniene paoa. deoarece la ea se ajunge urcand 0 scara cu hume. mu avea un inteles de baza.. iar pe aceasta platforma stii obiectul tuturor acestor masuri de protectie. 68 Profesorul H Frankfort. (Fig.r. "foc". "Dintr-o camera aurita din cer voi veghea asupra ta". 69) descoperim urmatoarelesemne: -\f . este 0 platforma speciala.. 68)' . ce seamana putin cu cea a tumului Eiffel.urca la cer...Desenehitite. de parca ar fi fostconstruita pentru a suporta 0 greutate uria~a. roase trepte.au vazutastfelde obiectenu numaiin incintatemplelor. inalte. . "ordin". Ea zboara in al sau MD. mai multe cuvinte sumeriene de 0 silaba. Daca cercetam semnul scris al cuvaotului mu. incepaod de la "inaltimi". [>. curti.. in cazul lui mli acesta era "cel care se ridica drept". . (Fig.. Peste toate pamaoturile oamenilor Ea zboara in a sa MD. Existadovezicareindicafaptul ca oameniidin Orientul Antic. . in cartea sa Cylinder Seals (Sigiliile cilindrice). la semnul sumerian original.infiiti~eaza pe fundalul cerului instelat . pana la (mai taziu) "lucrul prin cafe cineva este tinut minte". Ie promitea Inanna regilor asirieni.. Fig.rachete in zbor sau pe rampa de lan- sare.de exemplu. (Fig.' Viteje~te. 67) Ca cele. propulsata de ni~te flacan care ies din spatele ei. [j) zeilor: Descoperim cu claritate camera cilindrica. · r. demonstrand cum atat arta realizarii sigiliilor cilindrice cat ~i subiectele reprezentate pe acestea s-au impra~tiat in toata lumea antica reproduce desenul unui sigiliu descoperit in .. 69 " . Desenul reprezintii'o racheta ce urca spre cer. un obiect ce nu poate fi decat un mu. singura sau insotita de 0 sectiune ingusta. Sa fi fost mu aceasta "camera"? Un imn ce descriecalatoria cu "barca cereasca" a zeitei Inanna/Ishtar indica faptul ca mu era vehiculul de deplasare al Regina cerurilor: ~i-:I nm: h!'lin!'l rprp"". ci chiar ~iin zbor.154 ascunsa " ZECHARIASITCHIN. A Douiisprezecea Planetii 155 ~i protejata ~u ziduri masive.Creta ~i datat din secolul treisprezece inainte de Christos.

Originea sau destinatia celesta a obiectului este ates- tata de simbolurileSoarelui. dupa care se grava imaginea zeului. 71) Multe sigilii infiiti~eazaastfel de scene. modelati pentru a inchipui aceasta camera erau astfel ridicati in locuri speciale.. A lost aoar 0 prOOlema uc:: lU~lp p<Uli1"i1UU 1'"'1:>11 .(Fig. alaturi de un palmier. 72) Cascopul acestor pietre era de a simula nave cere~ti putern deduce din numele pe care Ie aveau aceste stelae.' cheta de foc desenata pe sigiliul cretan era. . Daca 'ei nu puteau evita uitarea.(Fig.Vl1UU. Simtind ca. Stalpi de piatra. oamenii din Antichitate au inceput ~a se inchine la astfel-de statuete.. animale stranii.?1 . tn cele mai multe cazuri aceste obiecte erau venerate. Barton. Lunii ~iale constelatiilorzodiacale . de'la .nume" in textele vechi in care este vorba de obiecte utilizate pentru zbor a ingreunat descoperirea adevaratei semnificatii a acestoni. dar utilizarea acestui sens de ~. a fost tradus asemanator: "al sau nume stralucea ~i pana la zenitul cerului ajungea".vecie . cuvantul a ajuns sa insemne ~i "nume". ca de pilda acest obiect foarte vechi (aflat aoum la Muzeul Universitatii Philadelphia) unde natura celesta a camerei este atestata de cde douasprezece globurl care 0 decoreaza. Un imn allui I~kur. de asemenea. evitiindu-lastfel complet. era important ca macar numele lor sa fie pe . Se poate presupune deci ca ra. mu poate fi un obiect ~i nu un "nume". pentru a se sugera astfel ca acesta este inauntru. Cealalta imagine de pe sigiliu infiiti~eaza 0 racheta la sol. un zeu sau alteori doi in interiorul unei astfel de "camere divine". 0 racheta cu "aripi" -la care se ajunge printr-o "scara" . care impodobesc sigiliul. Deci G.la altul".. 70 \ .. utilizeaza termenul sumerian niu sau derivatii sai semitici $u-mu ("cea care este mu '). sa inceapasa-~igravezeimaginilelor pe stelae asociind in acest fel propria lor persoana cu -Laca~ulEtern."mu a sa va imbrati~a Pamantul. comemorate. Sumene- Fig. totu~i." 156 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 157 Cai inaripati. Intr-adevar. unii cercetatori I-au tratat ca sufix sau 0 marca gr~maticala ce nu necesita traducere..ce vorbea despre "al sau mu ce raze emitea" care putea atinge in~iltimilecerului. (Fig. reprezentaridu-i pe zei in interiorul "camer~i divine".ca "Numele sau va umple Pamantul". ~i nu numai in or~ele in care se afla "casa lor". la vest de Ierusalim. ditorii -. mesopotamiene care vorbesc despre curtea interioara a templelor sau calatoriile prin cer ale zeilor ori 'chiar cazuri in care unii oameni au urcat in cer. globul ceresc inaripat. Aufost descoperite sculpturi care infiiti~eaza un zeu intr-o camera in forma de racheta. in cartea sa The Royal Inscriptions 'of Sumer and Akkad (Inscriptiile regilor din Sumer ~i Acad) a tradus inscriptia din templul lui Gudea . zeitati cu coarne ie~ind din acoperamantul de pe cap sunt toate teme mesopotamiene cunoscute. un ora~ din Tara Caanitilor. Deoarece termenul mai inseamna ~i "lucrul pentru care cineva este tinut minte". 70) * Textele. un obiect familiar in Orientul Antic.poate fi vazuta pe 0 tablita scoasa la iveala la Ghezer. Nu este foarte dificil sa descoperi etimologia cuvantului ~i sa vezi cum sensul de "camera din cer" a ajuns sa insemne "nume". asociind aceste pietre cu puterea ae a urca la cer ~. Dorind sa-~ivenereze zeii pe tot cuprinsul tarii.un capat. $am sau $em.".A.

in ebraica. se pare. Fig. 72 j<'ig. Ambele. in casa mea intre zidurile mele. au inceput prin a fi copii ale "camerelor cere~ti". Fig.158 ZECHARIA SITCHIN ..Profetul Isaia a transmis poporului asuprit din Iudea pro~isiunea unui viitor mai bun ~i mai sigur: ~i Ie voi da lor. ~.. babilonienii ~i asirienii Ie numeau naru ("obiecte care dau lumina"). tn limbile indo-europeneale horitilor ~i hititilor. Cel care se numea ~em:avea varful oval.RU ("pietre' care se ridica"). putem vedea ca ele se distingeau printr-un varf in forma de piramlda. " . . Traduse . ele Amoritii Ie numeau nuras ("obiecte de foc" erau numite hu-u-a$i("pasarea de foc din piatra").yad ~i~em. un yad ~iun ~em. '-. totu~i. ner inca mai insemnandun stalp care da lumina. Acadienii. :1 . din vechile monumente numite yad care mai suntinca in "Tara smnta".j A Douisprezecea Planet! 159 nii Ie numeau NA. ._~ceastaar sugera promisiunea Domnului de a da poporului sau 0 "mana ~iun nume'" Din fericire. Referintele biblice Indica familiaritatea cu doua tipuri de monumente comemorative.73 .~i deci "Iumanare"). 71 literal.

Cu toate acestea. Ciind in Veehiul Testament se spune ca David a ridieat un ~em pentru a celebra victoria asupra araminilor. Traditionalatraducere a lui ~em prin "nume" a facut povestea neinteliS!ibila multa vreme..~ 160 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea' Planeta 161 vehiculele zeilor pentru a urca in Lac~ul Etem. de ce anume sa-l fi supiirat asta awt de mult pe Dumnezeu?De ce oare construirea acestui . ~i oamenii. .. 73) Insistenta traducatorilorBibliei de a traduce priil "nume" oriunde intiUneau~em a ignorat complet un atent studiu publicat in urma cu mai bine de un secol de G. (Fig. ~i iata de ce s-au apucat.M. ~i apoi Domnul a zis unei alte persoane. ~i Domnul i-a impra~tiat de acolo pe toata fata piimiintului. Sumer. generatii intregi de savanti ~i traducatori au incercat sa acorde povestirii doar un sens alegorie deoarece . campia dintre cele douii fluvii in sudul Mesopotamiei. .g-.a~a cum au inteles ei . prin care ei erau transportati cu un obiect similar in Laca~uletem.. cand ni~te oameni "care veniserii dinspre riisarit. erau supu~runei ceremonii de "deschidere a gurii"..t: eatia factuala a povestirii." ' ~ Dar acest plan al oamenilor nu era ~i eel al D0IIl!1ului. desigur.. au gasit 0 campie in Tara ~inear ~i s-au stabilit aeolo".~. ~. care nu este nu- '~ Haidem!Sa Ne pogoram ~i sa leincurciim limba.. ca sa nu-~imai inteleaga vorba uhii altora. ~i Domnul a venitpe Pamant sa vada or~ul ~iturnut ridicat de fiii oamenilor._".~. -Cartea Genez~i.. tnto mita: .el nil a .....DUme"ci "vehicul cerese" desehide calea spre intelegerea multor legende ~i pove~ti antice. Relatarea este faeuta in limbajul concis (~i precis) al descrierilor istorice. . caci acolo a incurcat Domnullimba intregului Piimiint. concluzia noastrii referitoare la sensuI cuviintului ~em face povestea la fel de semnifieativa pentru noi a~a cum era pentru oamenii. inclusiv povestea biblica a Tumului Babel. gia Orientului Apropiat) in care acesta atrage atentia asupra faptului ca termellii ~em ~i ~amaim ("cer") se trag din radacina ~amah.un obiect in forma ' de piramida in care zeii sosisera pe Piimiintin timpuri imemoriale. ~i cum amime putea impiedica acest "nume" "impr~tierea oamenilorpe toata fata piimiintului"? Daca ei nu incercau dedit' sa-~i faca a~a cum ne explica savantii .. Redslob in Zeitschrift der Deutschen Morgenlandisehen Gesel/schaft (MitQ-Io- Tara ~inear este.~' ' Descoperirea ~i aeceptarea faptului ea mu sau ~em nu inseamna .era 0 povestire despre incercarea oamenilor de a-~i f~ p nn nnmp" A t'~"C't.Dume"este vazuta de Dumnezeu ca Unfapt dupa care oamenii ar fi putut - o.._~ ~ ~ :.~-~~. De aceea cetatea a fost numita Babel. la moarte. ~i sa ne facem un ~em ca sa nu fim impr~tiati pe fata piimiintului. capitolul unsprezece. ridica un ~em. au spus: "Haidem! sa ne zidim 0 cetate ~i un turn al carui varf sa atinga cernl. In Egipt se faceau adevarate pelerinaje la un templu anume din Heliopolis pentru a vedea ~ia se inchina la ben-hen . care inseamna "foarte sus". cine deja ~tiau sa faca ciiramizi arse ~i eonstrucfii foarte inalte.. ~i Domnul a zis:' "lata. ei sunt un singur popor. ~i toti au aeeea~i limba..a~aau incetat sa zideasca cetatea. Povestea bibliea a Turnului Babel trateaza evenimentele care au urmat repopularii Pamiintului dupa potop. De ce oare sa se straduiasca atat oamenii din Babel-Babilonia.~ . Faraonii egipteni.. poveste~te incercarea oamenilor de a. 'I - .Dume"sa fie pus pe "un turn al carui van sa ajunga la cer"."sa-~i faca un nume". . de ce oare aeest .--- . Antichitiitii. acum nimic nu i-ar impiedica sa faca tot ce ~i-aupus in gand.o ~_A".ridicat un nume" ci a ridicat un monument orientat spre eer.0 reputatie".

inga ana la eer. termenul folosit de textul original din ebraica.Ch. dar s-au impra~tiat de acolo din ca1. de' a construi un "vehicul ceresc" ~i un "turn pentru lansare". elementele de baia.1 I tirea biblica ~iinterpretareanoastra? ." Nu mai existii nici un dubiu' aeum ea povestirea bibliea preeum ~i relatarile istorieilor Antiehitiipi sunt de origine sumeriana.. Le-au fost date ordine cetelor de anunnaki.Alexandru Polyhistor (secolul I i. drazneala. chiar de zeii in~i~i. in cartea sa The Chaldean Accoun. pierzand contactul unii cu altii. tasonimd canimlZlie".insemna de fapt "Poarta zeiJor"" . fiindca s-au apucat sa construiasca un turn nobil. (Religia babilonienilor) a semnalat varianta babiloniana a eonstruirii Tumului Babel. . aceasta poveste ar vorbi despre inc~rcarea oamenilor. "Cetatea in care s-au petrecut &cestea. prin care ei sa poatii sa ajunga la cer. triniitfuId 0 furtuna. A.. numea. de exemplu .-. Istoricul. I~ f' Sa construiti Poarta Zeilor. care a incercat sa realizeze 0 istorie a omenirii. Un fragment dintr-un text babilonian.. care pana atunci vorbisera 0 singura limba". oamenii care scapasera de potop au venit in Senaar in Babilonhi. fiecare trib a primit limba lui. ineerearea de a eonstrui un tum~i apoi "meurearea" limbilor. George Smith. raman nesehimbate. . Mai sunt ~i'alte variante sumeriene ee reIateaza despre diversifiearea limbilor oamenilor de eatre un zeu maniat. Atunci. Mai exista oare ~i 0 alta dovada pentru a corobora poves- incurcat'limba oamenilor.sa zDoare intr-un mu "peste toate pamanturile oamenilor". in secolul al treilea i.Ch. " . cunoscut s1. zeul eel mare le-a pedepsit in.. deoarece numele acestuia . In toate variantele. of Genesis (povestea caldeeana a Genezei) a descoperit ininsemnarile istoricului grec Hestaeus 0 relatare despre faptul ca.-----." Dar p tumul a fost distrus de zeii ~ide vanturile turbate '"iar zeii Ie-au Fig.H. care se impra~tiasera pe toata suprafata pamantului.. .izadiversitatii limbilor. Credemca raspunsurilela aceste intrebaridevin clare daea citim "vehicul ceresc" pentru $em. Sayee. in The Religion of the Babylonians.. de atunci.Babili . dupa "vechile traditii". A fost deci 0 anumita obraznicie din partea oamenilor construirea unui turn de lansare intr-un loc rezervat zeilor. astfel incat ~i ei la fel ca zeita Ishtar. zeii de rand: .) scrie ca lainceput toti oamenii vorbeau aceea~i limba. Apoi.."turnand tundapa. celebrand puterea lor. Babilon se .. 74 --. Preotul-istoric babilonian Borosus. s-au apucat sa ridiceun turn al carui van sa aj1.. Timp de doi ani de zile au muncit anunna~i . $em-ul sa fie pus in locul desemnat.----- . 162 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Plaoem 163 face "tot ce ~i-au pus in gand"'? Explicatiile traditionale nu reu~esc sa explice de ce anume a chemat Dumnezeu pe eineva al dirui mime nu este dat in Biblie ~i i-a cerut sa coboare ~i sa dis- truga ~ceastainitiativa a oamenilor. Sa faceti caramizile..pana cand "au ridicat spre cer vfufullui'E~agila" ("casa zeilor") ~i"au ridicat turnul pana la bolta ceruhJi". spune ca "primii locuitori ai Pamantului.1b numele de "Epopeea creatiei" relateaza ca prima "Poarta a Zeilor" a fost construita in Babilon..

poate descrie evenimentul biblic.. nu oame. 74) .aceste cuno~tinte era deci esentiaHi. 75) . mat pana in dinti ce strive~temultimea adunata pentru sarbatorirea ridicani ~em-ului. Se pare. Inarmatcu' un arc ~i'cu 0 suiita.~. 75 . . pentru ca I-a luat Dumnezeu". in Veehiul Testament.cu excePtia lui Enoh' care "apoi nu s-a mai vAzut. Primul a fost Bnoh. regele Acadului. I . Sa-i fi sfidat vreun zeu pe ceilalti ajutand omenirea? Un sigiliu-cilindric descrie 0 lupta intre zei. Atat povestirea biblica. AI cincilea capitol al Genezei da 0 lista genealogica a tuturor acestor patriarhi ~i varstele la care au murit . aflata acum la muzeul Louvre. cohlborarea cu un zeu care poseda . simbol exclusiv al zeilor. este cea referitoare la regele Tirului (ora~ fenician pe coasta estica a Mediteranei). *.atunci scena reprezinta un zeu manios..ace~ti oarneni nu par a fi angajati intr-o I VechiulTestamentpoveste~tedespre ridicarea la ceruri a mai multor muritori. profetul este rugat sa-i aminteasca acestuia cum a fost invitat de zei sa vizit~zeSf'antulLac~ din Ceruri: Fig. Mai mult chiar. u~or de identificat prin coafura Sa conica' ~i coarnele pe care Ie poarta. batalie. forma ~iscopul obiectului par a indica faptul ca acesta este un ~em. In schimb.(Fig. personaj nu pare Ii fi conducatorul oamenilor. .4 conformtraditiei. dar figura centrala nu 0 reprezinta regele. nilor. decat binevoitor. in capitolul 28 a Caqif lui Ezechiel. Oamenii . ci se indreapta ~i stau in adoratie in fata aceluialii obiect 'conic asupra canna'este indreptata ~i priYirea zeului. o referintAmai putin cunoscuta despre un muritor care a fost dus in cer ~idaruit cu mare intelepciune. De aici reies mai multe povestiri despre ascensiuni la cer ~ichiar zboruri spatiale. Daca manmea. care "a umblat cu Dumnezeu". ci se pare ca ii strive~te. cat ~i cele mesopotamiene au 0 singura morala: vehiculul zburator era menit zeilor. inar.necesare unei astfel -de constructii.164 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planet! 165 Mai mult ca sigur. omenirea nu avea pe vremea aceea cuno~tintele . Obiectul conic pare orientat spre trei corpuri cere~ti. ci un zeu. EI era al ~apteleapatriarh de la Adam ~istrabunicullui Noe. se pare pentru aceasta disputata constructie a oamenilor. zeul pare mai degraba manios. ca DumnezeuI-a luat pe Enoh pentru a-i lI~orctfi emurirea. un patriarh ce a trait invremurile de dinaintea potopului. de Naram-Sin. acest .puteau sa urce in Laca~ulEtern al zeilor numai la dorinta expresa a acestora. (Fig. Ea a fost pusa prin anii 2300 LCh. Un alt muritor.spun atat legendele mesopotamiene cat ~itextele biblice . o stela sumeriana.luat IIi cer "intr-un vartej" a n fost profetul Ilie. iar cercetatorii care s-au aplecat asupra ei considera ca descrle victoria regelui asupra du~manilor sai.

~ierai acoperit'cu tot felul de pietre pretioase.. cel care traise'tot ce era de trait": "."lucrullui Anu" . lmpreuna cu sotia lui. 0 tieime uman".1tareasa a fost ceea ce el a crezut a fi un semn "dela An\!. ~i textelesumeriene vorbesc despreoameni care au fost luati in cer. ' '': Stateai in Eden.mult ca descriere a caderii pe Pamant a unei rachete..Vietii ~i Apa Vietii.. dar nu am feu~it! Oamenii din Uruk. _ El a aflat din legendele sumeriene.mo~ii sai a devenit nemuritor fiind luat in cer de catre zei. chiar daca Ie va striga acestora "sunt un zeu". erai plin deintelepciune~idesav~it in frumusqe. Ut- napi~tim. Dar.). miratorul ni-l prezinta pe acesta ca fiind "cel intelept. Pentruca ti s-a ingamfatinima~i ai zis: "Eu sunt Dumnezeu. gridina lui Dumnezeu. Lucrullui Anu a cazut langa mine.. ~i umblai prin mijlocul pietreIor scanteietoare.aY-!G muritor este subiectul uneia dintrecele mai lungi ~i mai frumoase texte diruite de civilizatia sumeriana culturii'universale. Erai unheruvim ocrotitor. Sa-l mi~cam incercat. Ghil-' gamesh i-a descris aparitia mamei sale. Adapa. .. lucru care I-a fiicut sa caute . Lui. Sa-l ridic am incercat.:+: . este povestea regelui din Uruk care a fost nascut din unirea unui muritor cu 0 zeitii. dar viata ve~nica nu i-a dat-o". pentrua obtinesecretulnemuririi. altii au ramas acolo. in mod clar. a intrebuintat gre~itintelepciuneasa ~ia pangmttemplele.'In introducerea epopeii. Primul a fost Adapa . Ea "i-a dat intelepciune. ~ .) un Ciutarea zadarnica a Copacului Vietiide c. ~e pot descoperi cateva indicii importante in relatirile biblice '~i cele sumeriene despre urcmle la. te pusesem pe muntele cel siant at lui Dumnezeu. zeita NIN. in jurullui s-au adunat.SUN: Mama. ~i~edpe scaunul de domnie lillui Dumnezeu in mijlocul marilor". .inima lui "s-a ingamfat". Ambii au trebuit sa foloseasca un ~em .sa porneasca iIi aventura sa. Numita "Epopeea lui Ghilg~mesh:'. Versurile suna insa mai. ceruri ale murito-' rilocin Siantul Lac~ al zeilor. Profetind ca regele Tirului va muri de moartea "celor necircumci~i"de mainile unor striini. L-am ridicat ~i-nfata ta I-am adus. Pe acest erou sumerianJI cauta Gb. prea greu pentru mine era. Cand Adapa a ajuns la Anu. ~i nobilii i-au sirutat picioarele. Unii s-au reinto~ dupa aceea pePamant. Ghilgamesh era considerat din aceasta cauza "doua treimi zeu. fusese creat dintr-o "forma" perfecta. Stelele se adunau in cer..r.depa~ireadestinului sau de muritor.166 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta " 167 Ajunsese~ila cea mai inaIta desav~ire. ca ~iregele din Tir. ca de pilda eroul sumerian al potopului. .. Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel ~imotivul: dupa ce regele a fost luat in UCaJjulSiant ~i i s-a dat acces la toata intelepciunea. Ghilgamesh I-a cautat-pe acest stramo~al sau. macar ca nu e~tidecat om ~inu ~~ti Dumnezeu. Mi-am proptit fruntea de el ~iei m-au ajutat. pentru a se imp~i cu Painea. deoac. ~ ". ast' noa"ptem-am simtit minunat.care sa ajunga la Siantul Uca~ dill Ceruri allui Anu. Cum treceau anii.l U "JUliO 111 "''''1. Lucrul care I-a determinat sa pIece in ca\.ilgamesh pentru a obtinede la el secretul Arborelui Vietii..ecetablita este deteriorata. pen~ a se bucura de """" lnterpretarea data evenimentului de mama lui Ghilgamesh ne este necunoscuta.ca unul din str§.modelul de om" creat de Ea. . Ea s-a decis sa evite moartea lui Adapa dandu-i un !jemcu.cu aripile intinse. macar ca iti dai ifose ca ~icand ai fi Dumnezeu._. compania'zeilor.' ... M-am plimbat cu nobilii mei. Ghilgamesh a fost incurajat de aparitia obiectului . it ___ _h. acesta I-a intrebatcine i-a dat !jem-ulcu '"'"t\.0 piatra scanteietoare" pentru a ajunge in Eden.

0. ~i stralucirea era de neinchipuit! .. lar la intoarcere. Scopul lor era sa ajunga in Tinutul lui Tilmun. . cerandu-i permisiunea: Gratia lui.ma lasa. Din nefericire. Deci.Dume"acolo unde textul utilizeaza sumerianul mu sau acadianul :jumu. Apa sa beau mi-a dat. astfel incat adevarata sa semnificatie. I-a . Adu-ma la locul de coborare pe Pamant de la. I-a spus prietenului sau Enkidu: . deoarece acolo putea sa ridice un ~em. .. De sub pamantul naruit m-a tras.dar nu pentru mult timp. desigur. La mari depiiI1ari el calatorea Cu multa vitejie ~i mari piedici invingea in cale.spus lui Enkidu: 'In visul meu. sa poatii reie~icu claritate: Regele Ghilgamesh. .totu~i. Curand dupa ce au adormit. eel mai frumos din tinut el era.. 10 timpul somnului el s-a trezit din nou. un ~em imi voi ridica.1Ugi1JI1t<IIU. Lasa-ma sa intru in tinut ~iun ~em sa imi ridic. cei doi au decis sa poposeasca peste noapte.M-aitrezittu?" ~i-aintrebatGhilgameshprietenul. "eel mai frumos din tinut. Enkidu." care I-a II'-UII 1"UJ. spre Tinutul lui Tilmun s-a indreptat.. Un om a aparut. . picioarele mi-a prins... prevenit astfel.. Ghilgamesh a adormit din nou . punea sa se-nsemneze Toate ispravile sale pe un stalp de piatra." Nere~ind sa-I faca sa-~ischimbe gandurile..ica~ulzeilor".: Voi intra in tinut. ~i ce omului e tainuit el ~tie. Era 0 . - Cine era acest om. ~i sub protectia ta .. I-au prevenit ei. ia! ma .. apa sa oea ~I I-a llm~U[ lnlmat ~l 1 J-a Ui1L ce era cu "stralucirea de neinchipuit"-care a insotit aparitia? Nesigur. .. ~i m-a purtat in jos. J-auaLraslar ~Ilar aten~la.atat biitraniii din Uruk. ceva i-a zguduit ~i i-a trezit. Calatoria "Ia mari depiirtiiri" pe care a fiicut-o Ghilgamesh era. pc zeul Utu. ~i chiar ve~ti de dinainte de Potop EI a adus. anuntii-Imai intai". era insotit de tovar~ul sau Enkidu. oriunde s-ar fi aflat acest loc.zonainterzisa". lasa. spunfmdu-i tovara~ului sau: "Fratele meu. cat ~i zeii pe care ii consultase I-au sfiituit sa obtina mai intai consimtamantul~i ajutorul zeului Utu/~ama~.::. Ghilgamesh s-a adresat zeului. Ghilgamesh ~i Enkidu au ajuns la hOhirele acestuia. tu m-ai strigat? De ce sunt treaz? . nuniele locului de aterizare nu poate fi citit datorita faptului ca tiiblitaeste deteriorata. " t: u: ~1"'11'. ~i inima mi-a lini~tit-o.nu. S'-a ridicat. aparata de ni~tepaznici fioro~i.."Cand intri in tinut. 10 locurile unde ~em-urile' se ridica. colina s-a zguduit.sa imi ridic ~em-ul. fratele meu.t<1I~i1Vi111 u~u .Traducerilecurente intrebuinteaza . tulburat. "vehicul zbuditor"..vazuse. ma 10 locurile jn care se ridlcii ~em-urile. yom folosi termenul :jem. Dar. atat de ciudate incat se intreba daca v~seaza sau . Obosip ~i fiindu-Iesomn.. deoarece era martorul unei aparitii stranii. tmi voi ridica ~ieu un :jem. ."Sunt treaz?" s-a intrebat el.168 ZECHARIASITCHIN A Douisprezecea Planeta 169 Lucrurile ascunse Ie ...cea spre "J.

. I-a descrisstrania aparitie prietenul~i sau. racheta era departe. "Iumina aparu. pentru a nu permite intrarea oamenilor. flacarile motoarelor devin vizibile ("trasnetele scanteiau"). Luminile lor scrumtoare..unde putea fi vazut . cenu~a era acum".la cer cand urca sau coboara... cenu~a e~a acorn. Nori de.cu cea din Geneza. . focul s-a stins").~ama~ urcandu-se pe spate". bolta ccreasdi". Deci. zeu" ca. Norii de praf ~i de moloz se risipesc -~ . paznicii i-au dat voie sa mearga mai departe. Mergand "inainte.Ilt:IUi11V<1L. In cele din urma. intunericul s-a instapanit. privirea lor e moarte. dar la fel de determinat sa faca ceea ce-~i propusese. .~rJ. colosala. unde se spune ca Dumnezeu a pus 0 "sabie' rotitoare" la intrarea in Eden. . Ghilgamesh se atla'intr-un mmnenc oepnn. 76) ce-I intati~eaza pe Ghilgamesh (al doilea din stanga) ~i pe prietemll sau Enkidu (in dreapta) poate des~rie implorarea unui zeu cu unul dintre paznicii-roboti care maturau zona cu reflectoarele . ~i norii s-au umflat ~i moarte-au inceput sa cearApoi. Pe ~am~ il vegheaza..-. .. . Teroarea ce-o inspira este.locul de unde se ridicau ~em-urile. insa numai pentru a se trezi a treia oara. .~ trecuse pe acolo? Inca 0' dam. Ohilgamesh s-a culcat la loc. Acolo locuia Utnapi~tim. scopul caliitorieisale ("despre viatii ~i moartevreau sa-I intreb pe Utnapi~tim")~idespre faptul ca ea se desta~ura cu acceptul lui Utu/~am~. insotit de un cutremur (.C&t<' . intunericul riimanea la fel de adanc. h .Ghilgameshs-a intrebat' cine I-aatins. Textul. .t:IonO"'11~~ . pe drumullui ~ama~"..0 flacara ta~ne~te".. dar intrarea locului.ploaia ce din cer cadea.. Uimit de ceea ce vazuse. Calatorind timp de mai multe heru (unitate de masura pentru timp ~i distanta). stralucirea a disparut: focul s-a stins Iar. se pare taiat in stanca. Hi?" Vreunzeu sa fi trecut?-Dece mi-icarnea amorti.destulde deteriorat inec1ar.. iar molozul ce "cadea din cer. Apoi. Racheta nu se mai vedea.. el a ajuns pe muntele lui Ma~u. ' .Maiintai. na! N~ e nevoie de prea multa imaginatiesa realizezi ca Ghilgameshasistasela 0 lansarede racheta.muntele 11cuprind. 0 flacara a t~nit.fuseseoare"vreun . Viziunea pe care am avut-o era cu totul de lleinchi- \~J puit! Cerul a scfu1:ait. Ghilgamesh I-a rugat inca 0 data pe ~ama~ sa-l ajute. pe masura ce racheta urca..Dacanu fuseseprietenulsau.in cer ("stralucirea a disparut. t" /~ era pazita de ni~tepaznici monstruo~i: . Depa~ind un "paznic monstruos".S np n.WlU UUJU" UJ. "'A ~".piimantlil s-a cutremurat. 76 Cand Ghilgamesh le-a explicat originea sa Partial divina.."up._. ce tacusedOlsprezeceeru". 0 tn~pn11t <:ii n1nn21 cu moarte!" Acurn. furn ~i de praf acopera cerul ("lumina a paHt. dupa .u 170 . ~i apoi . i-lintati~eazaapoi ~ n pe Ghilgamesh ajungandintr-ogradinamagnifica' unde fructele ~i copacii erau din pietre pretioase.. Oinscriptie de pe un sigiliu cilindric (Fig. trezit in mod misterios. ' Era acum aproape de primul sau obiectlv . intunericul a devenit stapan").mant ' Fig. el a fost cuprins de mca.tunetul fQarteputernic cand'au fost pomite rnotoarelerachetei ("ceruriIe au scartait"). .. Lumina a palit. Descrierea aceasta seamana.! .-. " ZECHARIASlTCI:IIN ' A Douisprezecea Planeta 171 Nu m-ai atins tu? De ce sunt amept? .lor ~i lansau raze ucig~e. Trasnetele scanteiau.. "au - Q.pamantul s-a cutremurat").

rachetele de foc". un loe aflat in care zeul putea fi vazut ridicandu-se"pe bolta cerului". intr-un siloz construit de mana omului.. Dar.em-urile. (Fig."Cea care da tinerete celui batran" i se mai spunea. sub pamant. .poate adapostiunulsau doi'piloti. cu . '. t.&. "cav mera celesta" .:m. Restul rachetei se afla. dupa voia soqii.. inseamna "foc". Ntmele sau . Utu/~ama~t era "cel t. . intr-o zona inte. sub autoritatea lui Utu/~am~. 77 ' care descriafunctiunile~iresponsabilitatile sale. ca aceea la a carei lansare asistase atunci cand se apropiase de "locul de coborare pe pamant". Putem astfel observa' ea racheta are mai multe compartimente.cu cea a celor doi oameni care se afla in intertorul rachetei ~icu cea aoamenilor de la suprafata.numele lui nu insemna "soare" ci era doar un titlu * .. sumerian. credem ca..em spus deja ce inseamna. Utu. 77) tntr-o maniera foarte modema. && "'r""' . corat cu piei de leopard. am . Dar. Pana acum..ben-ben-ul .. Triumfiitor. raspunsul primit de la stramo~ul sau a fost unul descurajant: omul nu poate scapa de destinul sau de muritor.ecmvalenWlsumenanuIUlmu. nu a ie~it la iveala nici un desen care sa ne infiiti~eze ce anume a vazut Ghilgamesh. inseamna "eel care merge cu stralucire'. Numele tinutului spre care se indrepta Ghilgamesheste TIL.. derivatul sau acadian . intr-un loc in ca(e cresc curmali. revenind in Uruk cu mana goala. un desen descoperit in mormantul unui guvemator egiptean ne arata un varf de racheta la suprafata Pamantului. t t -. Usand la 0 parte valorile artistice ~i filosofice ale epo-" peii. Totu~i. Partea de jos.aa\. credem . Rolul de comandant detinut de Utu/~ama~ in materi~ de zbol11rispre Uc~ul zeilor ~i functiile ~i atributiile subordonatilor sai este scos in evidentii~ide 0 alta povestire sumeriana ce trateaza despre urcarea la ceruri a unui muritor. dezvaluindu-i locul in care cre~te Planta Tineretii . lui rachetei . Era pnutul in care se gaseau ->. povestea lui Ghilgamesh ne intereseaza prin aspectele sale "aerospapale".t:~l an . iar ->. acesta i-a oferit lui Ghilgamesli un mod de a amana moartea.zisa fQartebine pazita.t. Se pare ca aceste rachete erau localizate in interio- rul unui munte. EI in~eamna"tinutul rachetelor".. deasupra lor aflandu-se trei panouri de comanda circulare..V Jucm \. realizat din segmente tubulare ~i de...clar..J""-J CO-'" --.MUN.172 'ZECHARIA'SITCHIN A Douasprezecea Planet! 173 Punandu-i intreb~ea care il chinuia.&. el a pierdut-o proste~te pe drumul de intoarcere. .. Era. . transversala. Ghilgamesh reu~e~te sa obtina planta. artistul antic realizeaza desenul intr-o sectiune. infiitiseaza doi oameni inconjurati de tuburi curbate.. Fig. in mod . Comparand marimea vfufu- .~erp. $em-ul pecare el it solicitase pentru a ajunge in Laca~ul zeilor era cu siguranta 0 racheta.e~--era mult mai explicit: e->. De~i corespondentul celest al acestui zeu era Soarele.' ..---.

. ochii mei nu se mai desrntau. ~i cu amarilor largime.. ma~un ~em! ' o Doamne. Dar. Cand I-a purtat ~i-altreilea heru. La apusul soarelui. ~i a fost subiectul multor reprezentiiri pe sigilii cilindrice. Sosind la muntele indicat de ~ama~ "Etana cuibul i-a viizut". in cerul lui Anu te voi duce!" Instruindu-l cum sa se tina. fa tot ce-ti spune. ~am~ il informase mai inainte pe acesta desore misiunea ce urma s-o maepllneasca. vulturului i s-a spus: "Un om iti voi trimite. condu-Iincoace.. care nu putea fl obpnuta decat aducand-Q din cer. prietene. acesta a explicat scopul calatoriei sale ~i destinapa. cuvantul din.. .. indreptandu-se spre Laca~ulzeilor: Cand il purtase vI'eme de un heru. prive~tecat s-a facut Pamantul! . pana sus.. . deoarece povestea regelui piimantean care urcat pana in eel mai inalt cer este foarte cunoscutii in. Piimantul dispiiruse. Dupa cel. vulturul a inceput sa vorbeasca cu Etana. cat un co~de paine este. dintr-o data Pamantul dispiiruse: Cand am privit 'napoi. vulturul a decolat :. dar lacea de-a treia vulturul s-a ridicat. cum continuau sa urce.torul antic descrie cum Pamantul se face din ce in ce mai mic. . Ca ~iGhilgamesh mai tfu-ziu..iar "acolo vulturul era". Utu a aprobat cererea lui de a primi un ~em. toca o.Etana s-a adresat lui Utul~am~ pentru' a primi permisiunea ~i ajutorul acestuia. Singurul remediu cunoscut era Planta na~terii. Etana. Iar larga mare.. sa vezi Pamantul cat mai exista! Pamantu-i numai'cijt 0 aratura. "cel care la ceruri s~a urcat".de-al doilea heru. Pamantul aparea din ce in ce mai mic. Etana nu a reu~it sa dea n~tere unui flu care sa continue dinastia. sUDteminformap.data. acesta i-a zis lui Etana: "Prietene.trebuia sa Ie aduca. din cui- . cum arata Pamantul! Uita-te la marea de la ale muntelui poale: Doar 0 colina parca e Pamantul." . Orientul Apropiat.i1t uguli1 UllUl glc1UlU<11 j Apoi. se pare.Dar..~i s-au indepiirtat. vulturul a zis: ' Flatat de ruga lui Etana ~imagulit de ofrandele aduse de acesta. te va lua de manii. ~chlmband mesaje criptice cu zeul. fusese desemnat de zei sa aduca omenirii securitatea~iprosperitatea pe care regatul 0 civiliza- ~ - tie organizata . "Prietene. devine clar ca Etanaii cerea lui ~a- bul in care locuia". gura ta sa iasa! Da-mi Planta de n~tere aducatoare! Arata~~i Planta n~terii! Indepiirteaza de la mine bete~ugul! ~i da-mi te rog un ~em! Vulturul urca din ce in ce mai sus. Primele doua incercari au dat gre~.urcand cu mare repeziciune. Vulturulii zise lui Etana: "Prietene. arunca 0 privire. La ordinullui Utu. 175 Lista regilor sumerieni ne informeaza ca al treisprezece~ lea rege din Cush a fos~ Etana.. Aceasta scurta declaratie nu are nevoie de nici 0 dezvoltare.Utu i-a spus ca un vu/turit va duce la Liic~ul zeilor. fa ce p-am spus. Conducandu-lpe Etana spre locul in care se afla vulturul. A~a cum au declar'at~i astronautii modemi carepriveau Pamantul indepattandu-se pe masura ce rache!a urca. dupa aceasta. vulturul a inceput sa-l instruiascape Etana despre "cum sa it ridice. in timp ce vulturul ~iEtana se indepiirteazaqe eI. povesti.. Iar marea doar cat un lac apare." .c IlUllli11 \'. Pe masura ce povestea se desfa~oara.-~174 ZECHARJA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii .. Vulturul ii spuse lui Etana: "Prive~te. in loc sa vorbeasca despre un ~em.

mai intalnim 0 astfel de. UUUf Ut a alI.. profetul Isai& spune despre el: "El stii pe cercul Pamantului. Cum ar descrie un artist antic pe pilotii navel or spatiale . Cand modulullunar s-a separat.comandantulmisiunii Apollo 11. de asemenea. ~. lui i s-a fiicut frica ~i i-a cerut vulturului sa .se intoarca inapoi pe Pamant.. (Fig. El raporta prima aterizare a omului pe Luna. ~ . Cine sau ce era acest vultu~ care I-a purtat in cer pe EtaFig. 78) Fig. dupa alta. imagine neobi~nuitii a Pamantului viizut de sus in Vechiul Testament. pe care istoricii ii numeSc "oameni-pasare". in iulie 1969: "Houston! Aici baza TranquillL]. ~i ei erau "vulturi" care puteau sa zboare.Ch. tn misiunea Apollo 11. Vulturul era numele modulului lunar care se separase de nava spatiala ~i i-a dus pe cei doi astronauti din interiorul sau pe Luna (~i i-a adus inapoi la nava mama). 80) Au fost descoperite numeroase astfel de reprezentiiri de "vulturi". Conform unei versiuni~ Etana a ajuns la Uc~ul zeilor. la fel ca in povestea lui Etana.echecu un mesaj transmis pe Pamant de Neil Armstrorig." Poyestea lui Etami rehiteaza ca. ca vulturi? ~in Este exact ce am descoperit: un des en asirian. toca 0 data. astronautii au transmis misiunii de control de la Houston: "Vulturul are aripi".vulturul" era. inanpatii Dar "vultur" poate insemna ~i astronautii care conduc navele spatiale. pentru a intra pe orbita Lunii. (Fig. "Baza Tranquility" era locul unde aterizase. iar locuitorii acestuUi nu sunt decat ni~te gaze. . Intr-adevar. ~i simbolul astronautilor in~i~i. de parca s-ar vrea sa se sublinieze ca ei. 79 . Un desen ne infiiti~eaza 0 structura foarte inalta.Inr? <::. to multe desene ei sunt reprezentati flancand Copacul Vietii. ~a vorbeasca ~i sa comunice.ufi ~p<:('ri<: intllmnlare.ULi:U: Nu putem sa nu asociem aceasta poveste v..I.176 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 177 . 78 na? . . datand din jurullui 1500 i.. 79) (un turn de lansare a rachetelor?) deasupra caruia zboara un vultur.. purtat ca 0 emblema pe costumele lor. ducandu-se sa ceara un ~em. fac legatura cu Laca~ui zeiior unde se atla Painea Vietii ~i Apa Vietii. ce infiiti~eaza doi "oameni-vultur" salutand un ~em! (Fig. cu ~em-urile lor. Liiudandu-l pe Dumnezeu. el a trebuit sa'vorbeasca cu un vultur care se afla intr-un cuib.

ci fiinte antropomorfice ce poarm uniforme sau costume ce Ie confera aparentadevulturi. se pare. relateaza ca toti zeii au pomit in cautarea lui. confirmand. in Semitic Mithology (Mitologie semita). .Dumnezeu le-a reamintit cppiilor !ui Israel ca "v-am purtat pe aripile Vulturilor. (Fig. . Textele mesopotamiene it indica foarte elar pe UtuJ~ama~ca fiindzeitateac~ raspundede locul de aterizare at ~em-urilor ~i al vulturilor.- . 82) . in conformitate perfecta cu legendelelui Adapa. S. venea plutind pe aripile viintului". ca modul in Carese putea ajunge la Sfiintul Laca~era pe aripileingerilor la fel ca in povestirea lui Etana. ~i v-am adus la'mine". '. dar capcana sa este in cer". Boaz 0 prime~te pe Ruth in comunitateaiudaica spunand ca ea se afU "sub aripa lui Dumnezeu".EI. 81) Multele desene reprezentiind oamenii-vulturi arata cu claritate faptul ca ei nu sunt mon~tri "oameni-pasare". purtiindun costum de "vultur". '.~izbura.ruri"calicea pe un heruvim.. (Fig. . Analiziind similitudinile dintre biblicul EI (utilizat ca termen generic pentru zeitate) ~i caanitul. in aceasta functie el Dotes acorda ree:ilornrivilee:iulde a calatori ~ . La fel ca ~i subordonatii sai.178 ZECHARIA SITCHIN A DouaspreZecea Planeta IIY ¥1/\ Fig. inmpate. este infiiti~at . "iar ~aina~ a trimis un vultur rapid" in cautarea lui." Cand el se lansa intr-o racheta de foc "colinda neinchipuitele distante. nenumarate ore-n ~ir"~Se spUnea despre el ca "plasa ~i-ointinde pe pamiint. in CarteaExoduluidin VechiulTestament. numeroase versete biblice ii descriu pe zei ca fiind fiinte inaripate.Etana ~iGhilgamesh.aripilepasarilor" "din cele mai joase ceruri. Langdon. a acatatca 'ambii sunt reprezentati ca zeitap '. Psalmistul cauta adapost "la umbra aripilor Tale" ~i descrie coboriireaDomnului din c(:.' .82 -'"'----. pana in cele mai nobile. De fapt. 80 desenele ii infiiti~eaza pe vulturi tinand intr-o mana Fructul Vietii ~i in cealalta Apa Vietii. 81 Fig. Povestirea hitita despre zeul Telepinu care disparuse. * Fig.

.ci ~i o racheta spatiala muItietajataeste intarita ~i de textele care ne descriu obiectele sac~ din templul lui Utude la Sippar.casa care ca cea din ceruri este". Ne-ar fi fost foarte greu sa ne dam seama ce reprezinta acest obiect cu cateva decenii in. . - 180 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 181 Terminologia sumeriana pentru obiectele legate de calatoriile cere~ti nu se limita doar la me-urile pe care Ie imbracau zeiisau la mu-uri. Ain ~innQ" -. infiiti~eaza un astfel de o!>iect. (.___. Un desen descoperit in templul lui Anu. Fig... ESH ("Laca~uldivin") . ciici el reprezinta un obiect lung.un termen ce inseamna "cel care face nava sa inainteze" sau ceea ce am numi noi astiizi.urmii. GIR. Acesta din urmii este un ~ ~U""oQ . . ... ta~nescgir-urile").. ~i alihna-hrati . . u_.P!lra ~ache~i) indica un gir sau rachetii in in.83 Dovadaca zeii sumerienilorposedau nu numai 0 "camera zburatoare" pentru a colinda prin atmosfera Pamantului. de . realizam ca ea este 0 racheta muItietajata.!.U4U'&"'-. (Fig. . jure intr-o curte interioara. stand in fata unei poqi in spatele caceia se vedeau trei "obiecte divine".motorul in partea de jos ~i gir-ul in centro. ca 0 sageata....nventat" era familiar cu formele ~i scopurile rachetelor spatiale. Ceea ce reiese de aici este ca avem de--a face cu 0 rachetii in trei trepte. rachetelor in trepte ~i"cabinelor spatiale". protejata de ziduri inalte. 0 privire mai atenta asupra semnului pictografic al acestui cuvant ne face sa ne dam seama mai bine de .nu ramane nici un dubiu cacel C!lrele-a . in varful careia se gase~te coni cui mu sau cabina de comanda.l"J. puternicul APIN" ("un obiect care i~i croie~te drum" . desemneaza un obiect cu capetele ascupte. Paznicii intalnitide Ghilgamesh la intrarea in locul de aterizllre allui ~ama~ sunt . tntre aceste ziduri se afla templul lui Utu.. locul sacru.: __n ". dar acum. se afla "inaltat. motor. spre cer.spun traducatorii).. este un lucru general acceptat. u'" . Ni se P~11 nl1~1 I. cu modulul sau cabina de comandii in varr. cel mai bine piizit se nuinea GIRSU ("Iocul unde . In 1"'111"'':''''~l1ft"'A". Acestea erau numite "sfera de aur" (cabina echipajului?). ~i ea protejata de ziduri inalte. .' . imPiirtit in mai multe Piirti sau compartimente: ~ Ca mu putea sa zboarein atmosferaPiimantuluisingur. In curtea interioara a templului."carelelorcere~ti" formaconica.ascunsa..:: l~l1UIUl WIUI KA... dovedeste ingeniozitatea zeilor sumerienilor.I. In templul lui Ninurta.camera sau modulul de comanda al vehiculului spatial. 83) termen utilizat deseori in legiituriicu zborurile spatiale.0 . A" . natura divinii a acestuia.I .. Textele care descriu Sipparul relateaza ca acesta avea 0 parte centrala..numiti oamenii gir-ului.... de la Uruk..:. sau deasupra Pamantului dacii era ata~atde un gir sau sa devina modulul de comanda a multietajatei rachete apin.Zeii Cerului ~iai PamanhIlui: Revazandsemnele pictografice~i ideografice sumeriene . Gir.GI~.

.84 UlJ( ~.~i uria~ii erau Rezultatul uluitor este 0 imagine a unei nave echipate cu rachete propulsoare" cu 0 naveta spatiala care intra perfect in ea. "stralucitor". tolul dedicat supararii lui-Dumnezeu pe oameni. ~. ~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace lea pe care ~iIe-au ales. Aceasta nit este'traducerea oficiala.lara echivoc . Impreuna. . ~ ului!(Fig.. ' proviziile ~i echipamentul ~i "camera cereasca" ce-i adapostea pe oamenii numiti dingir .GIR Am vamt mai inainte care era simbolul pentru GIR: o racheta in trepte.. .. expresia .. ~ .. mai explicit "sf~tii din'rachetele stralucitoare". sau.este inceputulCapitolului 6 'al Genezei.nobilii din obiectele ascupte stralucitoare". DIN. . fiii lui Dumnezeu au vazut ca fetele oamenilor erau frumoase. deci. cat Biblia unui singur zeu au gasitde cuviintasa aminteasca prezenta unor fiinte. Chiar ~i compilat~rii Vechiului Testament .84~i85) ce trimite imediat cu gandul la un motor foarte putemic c~ arunca flacari din partea din spate. iar pai1ea din fatii este.' asemanatoare cu. d. care a condus ulterior la potop. Mult timp. DIN. ca "zei" sau "fiinte divine" insemnau . Fig. semidivine rezultate din unirile dintre zei ~imuritori. . ("urcarea") Nu cred ca mai poate fi vreun dubiu ca oamenii Anti~hitatii i~i numeau zeitiiple "Zeii Cerului ~iai Pamantului" fiindca . ei veneau literalmente din cer.care au dedi. in vremea aceea. parte a mediana cu . inexplicabil.~i nefilimii erau pe Pamant" a fost tradusa prin . Dovezile aduse pana acum referitoare la zeii Antichitatii ~i la veJticulele lor zburatoare indica faptul ca ace~tia erau realmente fiinte vii.85 r~f. deschisa.nobil".au fost in vechime.' Implicatiile acestor versete.zeii Antichitatii. ~i paralelele cu povestirile sumeriene despre progeniturile zeilor ~i odraslele. UllV . oameni cu $em.sa aruncam 0 privire la semnul pictografic ce desemna cuvantul "zei".cea utilizata de misiunea Apollo 11" Este un vehicul cu trei trepte. fiecare potrivindu-se perfect in cealalta: partea propulsoare ce contine motoarele. in came ~i oase care au coborat literal mente pe tn sflir~it. astronautii de .ca. Semnul pictografic pentru din era: Sectiuneaeiligmatica. ~i chiar ~i dupa ce fii lui Dumnezeu s-au impreunat cu fiicele oamenilor ~iIe-au nascut ele copii.0 adevarataoroare pentru traducatori ~i teologi . '. Acolo se spune . . Coada gir-ului se potrive~te perfect in deschiziitura din fata din.evin~i mai clare pe masura ce continuam sa citim~i versetele care urmeaza: ~i nefilimii erau pe Pamant in vremea aceea.divine pe Pamant in vremurile vechi. . Dar surpriza se transforma in uimire daca "silabisim" cuvantul dingir combinand cele doua pictogcame..insemna "sUint". acum cateva milenii. Fig.182 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Pla~eta 183 ZIK. Termenul era un cuvant bisilabic: DIN. modulul de comanda care decoleaza? . Estepusiiintreprezentarea spiteilui Adampanala Noe ~icapi.GIR. ace~tiaerau vitejii care. prima ~ilaba. . ~. Pamant din cer..

~i-auluat 80tii dintre pamantence. Uzza ("Putemicul") ~iUzi-EI ("Putere de zeu").~11 ~l1me- rienii despre Laca~ulzeilor.Universului presupune existenta UD1Ii lt corp a . eei care credeau in vizitele extraterestre s-au orientat spre alte galaxii... ceresc pe care fiinte inteligente au intemeiat 0 civilizatie mai . ca. . ~i nefilimii'erau oamenii cu $em .. In timp ce Enlil. . dutii in spatiu'. _ jdeea ea este vorba de calatorii intr-un singur sens: 0 eehipii de astronaup intr-o misiune fiira intoareere sau poate 0 nava pier.. "fiii zeilor care. Oar. $em insemna la origine "rlichetii". in vremurile vechi cazusera din Cer pe Pamant. un cunoscut comentator al Bibliei in secolul trecut.a fost tradusa prin "oameni cu nume". Ei acceptau existenta unui astfel de "Laea~'Ceresc". printii ~i zeii. dar unele traduceri mai DOlau reDuntat~a mai traduca tennenul de nefilim. Malbim. Fara a tine seama de implicatiile teologice.oamenii cu rachete de foc. Iasandu-l Wla. in trecut. a~a cum era de a~teptat. aeum cand s-a. exact asta inseamna: cei trimi# pe Piimont! . necesitand ealatorii de zeci de ani. .m'r<lnt!i nl1 ~rp!H. ce inseamna nefilim? Tragandu-se din radacina . ~i cei care au studiat Biblia au incercat sa evite aceste versete.": ~am-Hazzai("Piizitorul ~em. . Dezavantajul este ea aeeste presupuse planete de originesunt prea ind~partate. de unde se presupunea ea vin aceste fiinte. . pe planetele mai apropiate. fieneglijandu-Ie complet. "Iocul ascuns"... descoperit ea Marte ~i Venus nu posedii eondipile necesare vie. . Autorii acestei teom vin eu 'I I urilor"). fie explicandu-Ie alegoric. Deci. sensulliteral original este ca nefilimii erau fiii zeilor care au venit din cer pe Pamant. recuno~teaaceste stravechi ra~cini ~icomenta ca "in vremurile de demult. tatiillor ramiisese la Liica~ul Zeilor.tii.Ioe stant".. Marte ~i Venus. au condus pe Piimant. Unele dintre vechile interprewi mentioneazii chiar ~i numele acelor fiiote divine "care au carot din Cer ~i erau pe Pamant in vremea aceea. daca mi poate fi doveditii. cu viteza luminii. a~a cilm deja am aratat. ~i d:.. Avantajul acestei ~eorii este.~ ~'''''''-~ 184 ZECHARJA SITCHIN pe pamant". fiind eonducatorul acestuia. aterizatii acciden~1 pe Pamant. Cei care au ciizut ". Dar scrierile evreie~ti din vremea celui de-al doilea templu recuno~teau in aceste versuri ecourile unei traditii vechi despre "ingerii cazuti". Capitolul 6 A Douasprezecea Planeta .1t~pr~ itipp~ ~ r~re 0 ~VP. rl1 . Nu numai referinte intamplatoare. conducatorii fiirilorerau fiii zeilor care venisera pe Pamant din Cer.spune Malbim. Enki ~i Ninhursag au venit pe Piimantstabilindu-seaici. dar ~i liste detaIiate ale zeilor amintesc de alte douiizeci ~iunu de cupluri divine ale dinastiei care condusese inainte de Anu. semitica NFL ("cel trimis jos"). avansatiidecat a noastra. ~i odraslele lor sunt eroii. ." Aceste pove~ti. acee~ i~ispuneaunefilimi. De aici inainteii yom numi doar pe numele lor biblic. Speculapile referitoare la 'posibilitatea vizitiirii Piimantului de catre ni~te fiinte inteligen1e de pe altii planetii a1lfost eentrate. Teologii . ea nu poate fi nici infinnatii. Totu~i. Sugestia ca Pamantul a fost vizitat de fiinte inteligente din altii parte a. adica. erau "despre zeii pagani".Expresia "oameni cu $em".

Un studiu allui Gustav Guterbock.~atre Cer. un Ministru al Finantelor.186 . . <tar ei puteau sa se intoarca oricand in Laca~ul Ceresc: Anu venea uneori in vizita de stat pc Pamant. doi "care imprimau sunetele" ~i doi Scribi ~efi...II:.6.. Centrullui Enlil de la Nippur era echipat pentru a fi. . La poarta lui Anu se va opri.. Die Historische Tradition und Ihre Literarische Gestaltung bei Babylonier und Hethi..lui Anu.~1 pJc:wtmapUl pc ramana. nu numai ca erau originari din cer. era un loc cu 0 gradina artificiaHimcuta din pietre semi. (Traditiile istorice ~i mo~enirea literara a babilonienilor ~i hitiplor) crede ca ace~tiaerau "oamenii pasare" reprezenUiti ca "vulturi". . acela~iluem I-a tacut ~iregele din Tir. precum ~laItele indica faptul ca ace~ti apkalu erau pilotii navelor spatiale ale .care se intrunea Adunarea Zeitor:'Cu aceasta ocazie exista un protocol strictreferitor laordinea de iritrare ten. Un loc de ramas peste noapte . . A~a cum spune Ghit. gamesh (~i VechiulTestament. . L.ian. . . pretioase.. Un numar de texte mesopotamiene vorbesc des pre Apkalu. Povestea lui Adapa rela... CaHltoriileiIi ambele sensuri nu erau numai posibile ci chiar se ~iplanuiau.o poote intre Cer ~iPamant". De garda Tammuz ~i Ghizida acolo vor fi Pazind poarta lui Anu. ~a~ era insarcinat cu "vulturii" si cu locul de aterizare al rachetelor.Lac~ul Eternilor" ~is-a intors in Uruk. avea optsprezec~ copii (paisprezece fiind de la Antu). cel PlItindoua ori in vizita la Anu. doi comandanti ai armelor. decizandu-se sa stabileasca in Sumer Poarta Zeilor (Babili) capetenia zeilor explica: ~i cand spre Lac~ul cel Sfiint.<finSumer nu-~i plasau zeii pe planete foarte indepartate.Antu. ~iin templul E-Anna a cobonit-o".nefilimilor. Ishtar s-"adus de Vazand ca astfel de zboruri dus-intors sunt planificate ~i realizate. ~i cand in Cer el va ajunge. azeilor: Enlil intra in camera tronului lui Anu. U vuu. in Cartea lui Ezechiel. AB. ___4'____ . Zeii Cerului ~iai Pamantului. Justitiei. Textele mesopotamiene se refera deseori la zeii ~i armele care pazeau poarta laca~ului. ~i~ase a concubine. ~i cand din Ceruri de la adooare VC. se afla in sis- ~ temulnostrU solar. Pentru adunare yeti urea.. fiindca ni se spune ca.Anu locuia. credeau ei.$emI-a instruit: Sa-i spui s-o ia pc dnimul. Ea intra ( in camera tronului lui Anu). I~i pune tiara ~i in.. .IS\. doi Marl Mae~tri ai cuno~tintelor scrise. Sa va primeasca ~ste gata. . cu dnd Scribi Asistenti. . .partea stanga se ~aza. confirma).colocu sotia lui oficial~. '. ~i catre Cer el 0 va lua. ~i Adapa a fost in Cer ~i apoi la intoarcere a povestit despre asta. Lac~ul Zeilor. JUI JUlU.UR ("Vanatorul regal") ~i ~AR.tronului lui Anu era locul in. e elar ca oamenii.GAZ ("Calaul regal"). camera. .in partea dreapta se a~aza.' ZEcHARlA StrCHIN A DouisprezeeeaPlaneti 187 Anu insu~iavea 0 curte fastuoasa.teaza ca zeu~ Enki. Un loe de ramas peste noapte. Textele ce povestesc despre faptele lor spun ca unuldin ei"a adus-o din Cer pc Inanna. un Prim-Ministru.II:. dupa ce i-a dat lui Adapa uIi . un termen acadian. Langa tronul zeiesc allui Anu.. Ghilgamesh a urcat in . despre care deja am vorbit.. . Acest lucru. provenit din cuvantul sumeI.GAL (Cel mare care conduce sau Stapanul care arata calea). !~~Pune tiara ~i. IU Sa va primeasca este gata. doi ~efi ai. Pazita de armele divine ~AR. trei Comandanti care raspundeau de mu-uri (rachete).

. Un desen asirian al Portii lui Anu din Laca~ul Ceresc (Fig. 88 Fig. dar toti cercetatorii au fost de acordca ele reprezinta rozete . Pe fiecare din incheieturile mainilor saleel poartii ni~te obiecte in forma de ceas. ___U_ 'fA_.. conjurat de satelitii sai. unul dintre ele fiind cel al unei zeitati pare i~i intinde razele spre unsprezece corpuri cere~ti mai mici.. (Fig.. .0. Asia de Vest. _ __.. lucru ce-l reprezintii. 88) Daca se mftre~te desenul (Fig. . care se afla expusa la Muzeul din Berlin.ni~te "petale" care ies dintr-un punct circular. '87) confirmii familiaritatea anticilor cu un sistem ceresc cum ar fi cel solar.cusUt. dupa parerea noastra.ca aceste rozete sunt simboluri stilizate ale unui fenomen ceresc . ae. desene ale "vulturilor" arata ca toti cei importanti purtau "ceasuri" asemanatoare.""'. care it incercuiesc. _ in schimb. Nu se ~tie inca daca acestea erau deco~tive sau erau utilizate la ceva. . 89 .c. Fig. (Fig.. 87 . . Se crede. stau pe un lant de douiizeci ~ipatru de globuri mai mid.. ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 189 Am vazut mai devreme 0 imagine a lui ~ama~in UQifor- ma lui oficiala.'" "'~"'UJ. 89).188 . Alte. mite razele spre unsprezece corpuri cere~ti . Acestea.planete.. Anatolia. Creta ~i Grecia. ajunge la Lac~ul Zeilor. simbolizata printr-un zeu.. Sa fie oare numai 0 coincidenta ca numarul satelitilor planetelor din sistemul nostru solar este tot de douiizeci~ipatru Fig.. est~ 0 Indicatie a faptului ca este nevoie de serviciile lor pentru a se. 86 templeJe din Antichitate. se poate observa ca el reprezinta 0 stea centrala. Ca aceasta nu este 0 reprezentare izolata se poate dovedi L' A 4 . Cipru. .' Unde sunt corpurile cere~ti reprezentate de aceste simboluri? Unde se afla Laca~ul Zeilor? Arti~tii Antichitatii raspund tot .un soare in. care i~i tri. Este 0 reprezenta~ a soarelui.U~ t:xem- . Pe pow este marcat globul inarlpat -' supremul simbol divinoEl este incadrat de simbolul sacru al numarului ~apte ~i de semiluna. AC~aStateorie este intarita ~i de faptul ca astronautii din Antichitate purtau acest simbol. 86) Rozetele erau un element decorativ foarte des intiilnit in Fig. incadrat de Enlil ~i EnW. pqnse cu ni~ cure Ie metalice. mai ales' in Mesopotamia. plu."VCU"'.."'a.__."IQ. inconjurat de unsprezece planete. . pc Anu. G:au~a este flancata de doI "vulturi".prin desene.

Mercur. altii au considerat ca cl este doar un cercetiitor care a re- . Egipt. Saturn. Manualele noastre ~colare it crediteaza pe Copernic ca fiind cel care a descoperit ca Pamantul nu este decat 0 planeta in cadrul unui sistem heliocentric (avand Soarele in centrul 'sau). Erau ded ~apte corpuri cere~ti. peste 1300 de ani. omul. o yom numi A Douiisprezecea Planetii. Venus. Jupiter ~i Aceste notiuni astronomice se datorau lui Ptolemeu. distante nesemnificative in termenii universului. Unul din putinii oameni ai bisericiicare I-a sustinut. A fost imboldit sa reexamineze teoriile . Temandu-sede reactia bisericii la contestarea rolului central al Pamantului. care toate apartin sistemului nostru solar. Marte. Adica Soare ~i numai zece planete (daca luam. mai ales din necesitatile navigatiei ~i datorita descoperirii de catre Columb ~iMag(. cand a fost descoperit ~i observat Pluto.ratiicitor") se invarteau in jurul Pamantului.concluzia ca orbita lui sufera influenta unei aIte nlanete. Cope'rnic a :facut cunoscute descoperirile sale (De revolutionibusorbium coelestium) doar pe patul mor. Uranus. Luna. Venus. L~nga stele fixate pe. planetele (cuvantul provine de la termenu I grecesc pentru . Pamantul nu era considerat 0 planeta.. Pamantul plat. este 0 provocare sa afirmi ca aceste reprezentiiri . desigur. Apoi._ ce. mai existase un membru al sistemulu! nostru solar . cardinalul Schonberg.nlpm<>tp~<>t.. Luna ca planetii). deoarece se credea ca celelaltecorpuri cere~ti se invartin jurullui . Pluto.astronomice ale vremii sale. a devenit clar ca ~i. dar ca ai descoperit 0 noua teorie. vineri (VenusNenera). DoPa ~e a fost observat mai bine de cincizeci de ani s-a ajuns 13. de care erau fixate stelele.Astronomia ptolemeica a dominat intreaga ~tiintapaoa cand. purtand pe el cea mai importantiicreatie a Domnului. pJaneta respectiva. in secolul d6i d. Mai era oare inca 0 planetii in sistemul nostru solar? Misterul a fost rezolvat in 1930. Pana in 1780 oamenii au crezut ca existii doar ~pte corpuri cere~ti: Soarele.Neptun era inf1uentat de un alt camp gravitational neideniificat. Concluziile sale erau ca Soarele. darimens~ pentru noi ~ se mai giisesc alte doua planete importante (Uranus ~i'Neptun) ~i 0 a treia.numitii Nepturi ~ a fost descoperitiiin 1846. ciici savantii no~tri pretind ca sistemul planetar din cate face parte Pamantul. Darastfel de cunostinte sunt relativ re~ cent~. in centru. .' cere~ti cu diametrul mai micde zece mile)? . este compus din Soare. mai mica.. s-ar mi~ca~iSoareleeste'cel care ocupa locul central. Copernic se baza pe calcule matematice ~i pe vechile insemnari ale anticilor. Mercur. Ei pretind di sistemul nos~ tru. joi (Jupiter). Copernic a ~ezat Soarele . ci rotund. Acum.' Conceptele din vremea aceea proveneau in mare parte de la romani ~i gred. marti (Marte). dupa care Pamanttil * tnaintede a verificaacurateteainformatiilorsumerienilor.cel mai important corp ceresc creat de Dumnezeu. bolta cereasca. de unde ~i numiirul zilelor saptiimanii ~i numele lor: luni (Luna).:lan faptului'ca Pamantul a nu este plat.a Soarelui ~i a celor unsprezece planete . care considerau. tii. deasupra lui aflandu-se bolia cereasca. sambata (Saturn) duminicii (Soarelet (Fill.. . in 1543. . spre s~itul secolului al nouiisprezecelea.~Ir.'miercuri (Mercur). in locullui firesc. Uranus a fost descoperit 10 1781. Saturn. Luna ~ialte cinci planete se invarteau in jm-ulPamantului. sa revedem istoria cuno~tintelor noastre despre sistemul solar in care triiim. ..' i-a scris in 1536: "Am aflat ca ai studiat nu numai doctrine Ie matematice antice.. Neptun ~i Pluto.in:fati~ea:" za sistemul nostru solar.r. Dar sumerienii spun altceva.190 (astronomii excludcorpurile ZECHARIA SITCHIN A Douasprezecea Planeta 191 . Jupiter. Dad unii I-au considerat pe Copernic "tatal astronomiei".Ch. solar este compus din Soare ~i alte unsprezece planete (inclusiv Luna)~ piistraodu-~i cu tiirie parerea ca.planeta de pe care veneau nefilimii. Luna. Pamant. ~tim astiizi ca dincolo de gigantii Jupiter ~i Saturn - la . in afara de planetele cunoscute de noi astiizi. 90) . Marte. . un astronom din Alexandria. Ghitiati tiP.

192 "BOLTA CEREAScA ZECHARIA SITCHIN A Douisprez~ea Planeti 193 Fig. care a "tradus" Mica. credeau ca Pamantul este plat. care a trait in Asia Mica. 0 copie a acesteia fiind instaIam la Roma.0 reprezeotare fowe stangace . sau 1500. Oe fapt. Conceptul heliocentric a fost numai redescoperit de Copcmic ~i este interesant ca astronomii ~tiau mai multe in anul 500 i. De unde l1i-a obtinut atunci infurmatiile? Eudoxiu din Cnid.el ca globul celest sta pe un Parnant plat .cn. . 91) Opera lui Eudoxiu. astronomij greci au dat. decat in 500 d. 90 descoperit ni~te idei mi:livechi. Oeci cuno~teaoare Hipparcusfaptul ca Pamantul este un glob ~i ~i-a mcut calculele in termeniiunei astronomii sferice? Fig. DeSenelede pe sfera reprezinta semnele zodiacale. Ultimul sugerase inca din secolul trei i. sub care se afla Hadesul (Iadul).)~"VJUJ eU uuuea I.Ch.discutadespre"d«plasareasemnelorechinoctiului~isolsti1iului". cel care sustine lumea. Cu siguranta ca Hiparcus nn a putut triii alit de mult Pentru a face 0 astfel de observape. fenomen nurnit astazi precesia echinoctiilor. cu doua mii de ani inainte de Copemic. in interiorul sferei cere~ti? (Fig. cum ca Pamantul este inconjurat de celelalte planete ca 0 sfera in interiorul unui universsferic.sau conside~ ca Parnantul era 0 sfera. ca 0 statuie a lui Atlas.secole inainte de Hipparcus. a ajuns pana la ooi datorita poemelor lui Aratus.Ch. ale carei originale s-au pierdut.Oar trecerea dintr-o casa zodiacala in alta se face 0 dam la 2160 de ani.discutat decat in termenii unei "astronomii sferice". prio asta implicandu-se ca ei if considerau centrul sistemului. ~i apoi romanii. fntr-adevar. El s-a aplecat asupra lucrarilor unor astronomi greci de dinainte de Ptolemeu. .~. ~ezat pe ni~t~ ape m1a~inoase. U1 . 10 ASIa La fel de importanm este ~i 0 aim problema. ~~~rr-u_u. Fenomenul de precesie nu poate fi observat dedit legaod sosirea primaverii de pozitia Soarebii (fata de Parnant) intr-o anume constelape zodiacala. . unde se afla el in relape cu cernl? Considera. di mi~carea corpurilor cere~ti s-ar explica mai bine daca Soarele ar fi pus in centru. cu doua . Oar...91 . cand exista dovezi care sustin ca vechii astronomi greci credeau contmriuJ. a desenat 0 sfera celesta.Ch. daca Eudoxin considera Pamantul ca 0 sfem.. istoricii nu reu~esc sa explice cum grecii. Oar fenomenul. cum ar fi Hiparcus ~i Aristahos din Samos. un alt matematician l1iastronom grec. ordinea corecta a planetelor incepand de la Soare.nu poate fi.

. cand vorbeau despre viitorul evreilor.. Istoricul Diodor Sit:ulus.previzi\1nialeeclipselor.~ ~. caci acolo. ~inu unul individual (ca in "astrologia" actuala): . te detalii.. in centrul sistemului lor era Soarele. ... "Ni~te oameni de demult.parea a fi sa descopere in cer un raspuns pentru cum vor merge lucrurile pe Pa' mant: razboi. in intreg Orientul Antic....&& 1''''_&&. 1i. Cuno~tintele despre zodiac:. desene.. calendare. confirmaexactitateaanrmatiilor astronomilor mesopotamieni. Vechiul Testament este piin de informatii astronomice. sigilii cilindrice. 10sif ~i fratii saise comparau cu douasprezece corpuri cere~ti.'~ ~U. prevestiri..loa.. decat astronomica. el spune: Caldeenii au numit planetele. vI. ~i cea . cea mai mare lumina. deoare~e il citeaza deseori) constelatiile sunt descrise cu foarte mul. (care trebuie sa-i fi fost cunoscut Sfiintului Apostol Pavel. Cerul ~imi~carilecpwurilor cere~ti pareau a fi principala preocupare a regilor. astronomii cred ca versurile grece~ti descriu cerul a~a curti s-ar fi putut observa el in Mesopotamia in jurul anului 2200 i. tabele cu calcule matematice despte rasaritul ~iapusul Soarelui ~ial altor corpuri cere~ti.lWO''''.a binecuvantat copiii asemanandu-i cu cele douasprezece constelatii zodiacale. f'<> mpn_ astrologica.Ch. preotilQr ~i a oamenilor in general.foamete. eu mult inainte de cuno~tintelegrecilor. Psalmii ~i Cartea lui lov se refera deseori la fenomene cere~ti. latii ~i la alte grupuri cere~ti (cum ar fi de pilda Pleiadele). pace.0 imagine care s-ar putea foarte bine sa-I fi inspirat pe Eudoxiu sa-I sculpteze pe Atlas tinand pe umerii sai globul ce1est.. .' trologersof Ninivehand Babylon. (Fig.'" . .rb -4 \~ . planetelefiind odraslele sale. -' Multe din acestetexte erau de fapt mai mult de 'natura Fig. basoreliefuri.(Scrierilemagicienilor~iastrologilor din Ninive ~i Babilon)a descoperit ca ace~ti cititori in stele erau preocupati de viitorul tinutului.. .' IF. Dumnezeu i-a spus sa priveasca la stele. Rolul astronomiei in viata mesopotamienilor era unul insemnat. pe cuno1itinteJe acumulate de milenii.sec. ace~ti caldeeni posedau cuno~tinte mult mai avansate ~imai precise decat cei care i-au urmat. ~ ton al sal pe astronomii "din Erec.np'"tp.. . Poate chiar au vizitat capitala hitita ~iau v~zui procesiune~ divina cioplita in piatra."'-'..'-""t-'Vl . ". invariabil. astfel stralucind~ieie. numele de caldeean a fost sinonim cu cel de "cititor in stele" sau de astronom.&.. care venise din "Dr in Caldeea". -_.. Hipparcus confirma ca studiile sale se bazeaza . in acest poem. Faptul ca atilt el cat ~i Hipparcus erau din Asia Mica sugereaza ideea ca ei au luat aceste cunostinte de la hititi." "'.'''''''''' """U a". dintr-unpunct de vedere national. HI ii nomp..impartirea ~tiintificaa cerurilor ~i alte infor~tii astronomice faceau parte din viata curenta din OnentulAntic." Cine erau ace~ti "oameni' de demult" carora Eudoxiu Ie atribuie patemitatea descoperirii constelatiilor? Bazati pe unele indicii din poem. un nume au gandit ~i-au pus.92 Sa fi fost oare astronomii greci din vechiIfiemai informati ca predecesoriilor deoarece au avut acces la sursele mesopotamiene? De fapt. Timp de generatii.. Geminus din Rhodos afirma ca "cei din Caldeea" (babilonienii) sunt cei care au descoperitprimii mi~careaexacta a Lunii. abundentii. liste de corpuri cere~ti.Ch.mai potrivita forma Ie-au gasit.&&.- . . retlectilndlumina lui. caci numai descoperirile arheologice au scos la iveaHi mii de tablite de lut. Compariind ~ianaliziind-sute.-.-- 194 ZECHARIA SrrCHIN A Douasprezecea Planeta 195 intr-un limbaj poetic descoperirile astronomului.de texte din primul mileniu .\ Deci. dar gruparea ~i numele lor sunt atribuite unor astronomi din vremuri mai vechi.. inscriptii. Lui Avraam. sursa recunoscuta a astronomilor greci este Caldeea. iar patriarhul lacov ~i. al oamenilor ~i al regilor acestuia. 92) . Borsippa ~i Babilon".la cele douasprezece conste-.. scopul citirii in stele. printre zeii care participa la procesiime se afla ~i doi oameni-taur care sustin un glob .

la fel ca in multe altele. ~i in acest domeniu noi doar continuam mo~tenirea sumerianii. Urmareau mi~dirile corpurilor cere~ti ~i Ie legau de orbita Pamantului ~i rotatia acestuia in cadrul sistemului solar. care emu date ~i.ice). Paman. Dar chiar ~i aceasta astrologie avea nevoie de cuno~tinte solide de astronomie. Mai admite ca "fundatia empirica. Neugebauer. babilonienii ~i asirienii intocmeau efemeride foarte precise.care nu puteau fi modificate" de ni~t~ .t:tronul tiirii. zeii Ie vorasculta. in relatie cu Soarele.~ -r-. Profesorul Alfred Jeremias. Aceasta utilizare mecanidi a "formulelor matematice" Se realiza cu ajutorul unor "texte procedurale" care insoteau efe~ meridele si care dadeau "regulile de calculare a efemeridelor pas cu pa~" in conformitate cu "unele teorii matematice foarte stricte". in jurul Soarelui. in timp ce caldeenii se bazau pe formulele ~itradipile sumeriene.tillui ~i eclipse. El explica aceasta situatie surprinzatoare prin faptul ca nopunile astronomice gre~ite ale grecilor se datoreaza unei filosofii diferite care explica lumea in termeni geometrici.. Ale preotilor rugaciuni... .. meteoritii ~i alte fenomene cere~ti ~i puteau sa calculeze relatiile dintre mi~carile So¥elui. nu se . 196 ZECHARIA SITCH IN A Douiisprezeeea Pllinetii 197 Cand Luna la vremea sorocita sa fie pe cer. un mare ora~ Cand drumul unei comete ~i-al Soarelui se vor in- Recoltele vor fi putine. mra un plan foarte elaborat". Astronomical Cuneiform Texts.~i mai corecta decat cea noua. aparent eratica ~i ~erpuita a traiectoriei olanetelor. Erau familiarizap cu cometele. '" " --- .. (Textele cuneiforme astronom.. vor ataca.nile. Acestea eiau tabele care inregistrau ~i prevedeau pozitia viitoare a corpurilor cere~ti. Totu~i. el este convins ca teoriile astronomice antice "trebuie sa fi existat. care a fost uimitsa descopereca efemeridele. ci in faptul ca pentru a ajunge la aceste concluzii este nevoie de foarte mult timp de observare. . Unde fuseserii dezvoltate aceste teorii ~i unde fusesera mcute aceste observatii mra de care aceste teorii nu ar fi putut fi . Descoperirea uluitoare pe care a mcut-o el a fost ca cea veche era mult mai sofisticata .hoinareau j>ecer" ~i ~tiau ca Luna ~i Soarele nu erau nici stele "fixate" nid planeteobi~nuite.'. Dezgroparea urmelor lasate de civilizatia mesopotamiana a condus la concluzili ca ~i in domeniul astronomiei. .~i teoretica" a acestorcalcule foarte precise scapa~i savantilor de azi. nu se va vedea. ~eJ. . . afla.. riidacinile cl1no~tintelor noastre se.. tara de care nu se puteau face previziu. astronomi care Ie utilizau. va sta. netulburat. _: u . mceau distinctie intre stelele "fixate" ~i planetele care .. atunci regele P. posedand aceste informatii.C. Semnificatia acestor cu'" no~tinte rezidi nu in faptul ca mi~carea retrogradi este un fenomen legat de orbitele celofIalte planete in jurul Soarelui. cu cai ~i cu arme.UDii. hJcva lua. ~J"'4LUJRi PUJl uuua melOae: una Iriai noua din Babilon ~i una mai veche din Uruk. a.foarteprecise. bazau pe observapile astronomilor babilonieni care Ie pregateau. . Profesorul George Sarton in Chaldean Astronomy of the Last Three Centuries B. Cand Jupiter ~i Venus aHiturea or sta. Neugebauer ajunge la concluzia ca astronomii babilonieni nu cuno~teauaceste tt~oriipe care se bazau calculele lor m~tematice. in Handbuch der Altorientalischen Geistkultur (Tratat despre cultura Orientului Antic) ajunge la concluzia ca astronomii mesopotamieni erau la curent cu fenomenul de riu~care retrogradi.liacum snnt e1e vii711tede ne Piim:'int deoarece acesta se mi~di fie mai repede fie mai incet. Can~ S~r&Jlt'cJld>. Concluziile luLSarton. tot in Mesopotamia. fata de celelalte planete.u... au fost intatite ~i de un studiu foarte bine documentat al profesorului O. masurand rasariturile ~i apusurile stele lor ~i planetelor pe cerul Pamantului. deoarece este imposibil sa dezvolti un asemenea sistem de calcul atat de complicat. ~i mari razmerit~-or fi. ci ele erau calculate pe baza unor "formule matematice fixe. talni.. Mesopotamienii. Lunii. Pentru a urmari mi~ciirile corpurilor cere~ti ~i pozitia lor rehitiva fata de Pamant sau intre ele. (Astronomia Caldeeana din ultimele trei secole :::~~. Du~manii atunci.

zilele Domnului" a fost copia18. Pamantul era considerat 0 sfera cu un ecuator ~i doi poli.. oamenii de ~tiinta au descoperit un' calendar.. savantii babilonieriisau asirieni.' .declara scribii. ei ridicau o linie imaginara numita NUBUSAR.0 linie a orizontului imaginara.'. liorite. care. incatastronomii de astazi nu auavut nici 0 problema in a identificain ea 0 clilSlficarea constelatiilor. inceperii noului an. cerul era ~i el 0 sfed.Ch. Caldeenii ~i asirienii s-aupreocupat in mod deosebit de alcatuirea unui calendar cat mai coreet.Ch. cu ajutorul careia puteau. dinastiidinUr . care s18la baza tuturor calendarelor.. la fel ca al nostru.000 de texte astronomice care se spune ca ar fi fost in biblioteca din Ninive a lui Asurbanipal.::tot in mileniultrei .DA. 199 dezvoltate? Neugebauer a adtat ca textele de procedura contin termeni a caror origine ~i sens sunt necunoscute. notau alaturi termenii originali din sumeriana. Acolo. Pentru calculele lor matematice ~i astronomice ei desenau AN.. in. in relatie cu care vorbeau despre "curbura" sau arcul cerului.in mileniui trei i. a descoperit intr-o inscriptie a lui Dungi. meridianele de astiizi. . exactitate inceperea unui nou an ~i dateIe altor sarbatori . Deseori. era un calendar solarllunar. avand doi polio Mersul celorlalte planete era corelat cu proiectia orbitei Pamarttului. ce inca mai era folosit. 18ia18de un ecuator imaginar. era bazat pe cel din Sumer. Ul~UI IW nnllJ. u sene astronomIca ImpOnanIa. adica.. Calendarullor.ajunge la ecuator) ~i solstitiu (punctul in care Soareleajunge la cea mai ramasneschimbate $ias18zi. in cartea sa Tablets from the Archives of Drehem (Tiiblifele din arhiva de la Drehem).- . l .'-1\ . pe care DaD110menn 0 numeau .jurullui 4400 i. inainte de epoca lui Dungi.n.. . de. . egiptene. su'nt pline cu'termeni referitori la corpurile cere~ti sau fenomene astronomice imprumutati din sumeriana. poseda cuno~tinte astronomice ~i matematice net superioare culturilor ulterioare babiloniene. Lebada~i Orion. hitite ~iale altor popoare din Orientul Antic.descrie0 seriede corpuri cere~ti. pe aceasta linie calculau zenitul. Profesorul Langdom. Deci. . asiriene. un rege din Or de pe la 2400 i. Pentru a masura ~i corela intre ele complicatele mi~cari ale Soarelui..BIL ("punctul de foc al cerului"). Lira. paralelele erau numite "liniile de mijloc ale cerului":Paralela solstitiului de vara.dedicate celebrarii zeilor. grece~ti~iromane. Oar nu bilbilonienii sau asirienii au inventat calendarul sau metodele de calculare a acestuia. Perpendicular pe ea. de exemplu. care intocmeau liste ale corpurilor cere~ti sau taceau calcule astronomice. ar fi posedilt totu~icuno~tintele matetnatice ~i astronomicenecesare unei astronomii ~igeometrii sferice? Con- forminscriptiiloror. J\cesta fusese tacut cu aproape 2000 de ani.calcula apusurile ~iriisariturile corpurilor cere~ti. Daca un calendar era important pentru economie~i alte activitati obi~nuite. corectitudinea acestuia era importan18 pentru astabili cu . OpereIe de artiiacadiene.UR . -.. Ursa Mare.. Toate aceste concepteau '.pe o 18blitasumerianiiscrisa in vremea lui Sargon diil Acad . Mesopotamienii utilizau ~i termenii de echinocfiu (punctu~ in care Soarele.Chi!"l!!r . Ca. coreland (intercaland) anul soiar de 365 de zile cu 0 luna de 30 de zile. Cele 25.. Ei trasau ni~te linii.Sa fie oareadevarat ca spmerlenii. Sumerienii considerau cii noul an incepe exact atunci cand Soarele ajunge la echinoctiul de primiivara. . preotii astronomi mesopotamieni utiljzau 0 teorie astronomica complexa. tara apdseda insttumentelc actuale. . ~i Ie numeau "brazdele gradate". in' partea nordica. 198 ZECHARIA SITaliN A DouasprezeceaPlaneti . contineau deseori referiri Iii originile lor sumenene. se numea AN.~ .separeca da.alat de elar. iesc de as18zi. Lunii ~i ale celorlalte planete.fiinddoar traduceri sau variante ale celor sumeriene. 0. inaintea babilonienilor. tablita datata din vremea celei de-a treia ' . cineva.~i calendarul evre. printre. in mi~carea sa anualaaparen18.PA. ca acest caiendarde la Nippur seleeta anumite corpuri cere~ti ale ciiror pozitii relative fatii de Soare permitea cu exactitate calcularea Sumerienii aveau un terme. Cel care a fost loat drept model era cel utili""" 14 1'IPPU1.DUB ~ care insemna (in astronomie) "circumferinta lumii" de 3600. pe care it numeau AN. Pamantului. mare declinatie' in nord sau in sud).

Pe!]ti.zodiac" vine de la grecescul zodiakos kyklos ("cereul animalelot'). Oar. In' Mesopotamia. doar nouasprezece constelatii. GU.~ 200 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 201 Hidra Iii Centaur in sud.AN. primul astronom gree mai important. Chiar Iii Thales. "intorcand invers". deoarece dispunerea stelelor era asemanati \mor animale. spre deosebire de Ptolemeu. comunitatea astronomica s-a decis sa imparti cerul. erau grupate intr-o constelatie.. "case". iar st~Jeledin fiecare au fost grupate in 88 de constelatii! Dopa cum s:a descoperit ulterior. acceptati in 1925.erciU . Fecioara.MAL ("cel care locuiC!]teve camp").eci ' Am aratat mai devreme de unde proveneau cuno~tintele lui Hipparcus !li ale lui Eudoxiu.dyeni ~i Mezi. Sagetitor. Kugler. Leu.Iiiau aconlat acestora diferite constelatii.lelele vazute 10llecare dui aceste segmentesau . 3.BAAN. ca Iiiastizi de altfel. care numeau aceste douasprezece constelatii UL. 2.multi vreme grecii au fost considerapdescoperitorii lor. ZI. in Antichitate. Actuala 'repartizarea benzii centrale. . 93) . Balanti. 6. gram. AB. 8. N-ar mai trebui sa flm surprin~i ca acelitia.corespunzand celor douasprezece constelatii ale lui Anu. Clasificarea curenti. in ceea ce sumerienii numeau "Calea lui Enlil". caci sumerienii au fost primii care au impirtit cerul in trei parti sau "cai" . aceste forme imagiDare Iii numele lor'veneau de la sumerieni.. erau descriSt? inconformitate cu gruparea lor de astizi! Dopa indelungi discutii pentru a decide care anume sunt grupuri Iii care subgrupuri. se pare ci vechii astronomi geeci au adoptat pur !lisimplu in limba !limitologia lor 0 astronomiegata mcuii de sumerieni. astronomii acceptau . despre care se spune ca a prezis eclipsa to-: tala de Soare din 28 mai 585 tCh.GULA ("Ieu").£1 " III. corespunde cu exactitate "Caii lui Anu". douasprezece erau considerate a fi ale lui Enlil . Berbec.Babilonului de pe la 1800 tCh.1. Johan Strassman IiiFranz X. Intr-un caz. fenomenulera legat de conceptul de zodiac. cerurile. 7. in emisfera sudica. Kugler. . ("t8p-pe!]te"). anume sumeriana. cea sudica a lui Ea. ' 5.centrala Iiisudica.. Dar. ' .dintre Ly. 12.soarta cereasca"). Numele de . . recuno~te ca sursa cuno~telor era mesopotamiana.grupaseri. KU. SIM. matematic vorbind.TAB. ("taurul ceresc"). 9. MA~.1I nntrivit dreia in emi!. DUB ("cle!]ti"). care cuprinde cele douasprezeee constelapi zodiacale. in care sumerienii grupau stelele in douasprezece "caseu. au ajuns la noi cu nume !lidescrieri geece!lti.unele stele singure.mp.NA (. ta~ele ptronomiei Iii astrologiei erau pastrate de catre preopi-astronomi.calea de nord fiind cea'3 lui Enlil. identificasera. SUHUR.SIN ("cea al cirui tati este Sin"). Taur. V'arsitor II. La fel. PABIL (. GIR TAB ("care zgane Iiitaie"). . Rac. el a descoperit ca un grup de treizeei !litrei de corpuri cere!ltide pe cerul. GU ("staplinul apelor"). Cancer. Gemeni. Nu este deci prea surprinzator ci cei care au readus la lumina cun0!ltinteleuitate ale caldeenilor au fost trei preop iezuiti: Joseph Epping.. analizeaza. in Sternkunde und Sterndienst in Babel (ArIa Iii Me!]tellUgurile Babilon). Capricorn. Marele cerc din jurul Pamantului era impirtit in douisprezece pacti. lar in centro fiind bine cunoscutele constelatii zodiacale. 10..HE ("ciurda lucitoare"): ~ . botezaseri toate constelapile din emisfera nordica! Dintre constelatiile din "Calea lui Eolil. iar cea centrala era "calea lui Anu" . ~a cum este el vizut d~ pe Parnant. Reprezentarea picturala a semnelor zodiacului s-a pastrat practic neschimbati de la sumerieni. nu era nimic nou in aceasti impirtire. recuno~tea douizeci ~i opt de constelatii. de cate trei7.--- ~. de fapt. Scorpion. 4. in trei' regiuni: nonHea. (Fig. botezata dupa forma pc carepirea sa 0 aiOO grupulastfelformal Deoarece aceste constelatii !lisubdiviziunilelor.fera nordicii s-ar atla Ut.MAR. ce a oprit rizboiul. e~ale intre ele. desciin fteazi Iii explica numeroase texte. Ptnlp. .MA~.aparitorul").NA. .BA ("gemeni"). !lichiar . UR. Pana'la introducerea telescopului. ("peliti").

atunci n-ar fi .. 94) I Fig.. daramite constelatiile care nici flUse puteau vedea! " ~.trebuit nici macar sa existe 0 emisfera sudica. 1900.202 ZECHARIA SIJ'CHIN A Douisprezecea Planeti 203 .Ea a pus serioase probleme celor care s-au in- hamat la dificila incercare de a deduce'cuno~tintele astropomice ale anticilor. nele consteJatll dm "Calea lui Ea" sunt mult sob u linia orizontului. astronomii din Dr sau Babilon nu puteau observa decat jumatate din acesta.Pinchess-aprezentatin fata Societitii Re- AB. ci ~i pe baza feluluL cum arata cerul in vremea aceea..93 " iri~irate douasprezece constelatii. 94 . .un disc plat peste care se arcuie~te cerul in semicerc . Calea lui . incepiind cu Nisannu. avea infiiti~area unei rozete cu douasprezece "petale". tn. prima luna. fiecare aviind inscrisa pe ea numele unei luni. mai erau trecute ~i altele.t JUCHlUu. restul flind sub linia orizontului. deauintregcerulunuiPimantrotund.a calendarului sumerian. nu ca existand pe cer.'. . . Dar nu aceasta este marea problema: daca. Cu toate acestea..Acesta era un disc impaqit in douasprezece segmente ~iin trei cercuri concentrice. Fig. Restran!fide prezumptia ca mesopotamienii erau adeppi ideii ca Pamantul este plat. ce-i drept nu atat de multe cate se cunosc in prezent.au:. mesopotamienii ctedeau (a~a cum 0 vor face ulterior ~i grecii) ca Pamantul este Q masa de pamant uscat ce stii pe 0 lume "de jos" haotica ~i intunecatii .MA$ . rezultind astfel treizeci ~i ~ase de pozitii. a~a cum presupun cercetiitorii. de la I la XII. (Fig. Alaturi de aceste constelatii. Pinches le-a notat cu ciue romane. Capricorn gale' pentru Studii Asiatice anuntiind ca a reu~it sa reconstituie un astrolab mesopotamian.TAB Scorpion . dovezile indica faptul ca cele trei.T. Totu~i. ci ca flind ale lui Ea.G. istoricii modemi nu au luat in seama textele sumeriene despr~ emisferele nordica sau sudica.SIN Fecioara SUHUR. . Cercetand cerul din emisfera sudica. daca sunt cor~r.nu plat. tntreaga alcatuire. nu numai in termenii' cuno~tintelor astronomice de astazi. .cai" sumerieneincluGIR.

B.totala. numerele sunt de l~ treizeci. Fiecare din cele treizeci ~i ~ase de segmente mai avea inscris dedesubtul numelui ~i un numar. 0 jumatate. Numerele date pentru Calea lui Bnlil sunt astfel' alese incat sa indiceca aceasta se intinde de la 60 . Cum numele sunt intlilnite in multe texte sau. de "CaIea lui Enlil" (cum ar fi Nisannu _ JI' A..2" in sistemul sexagesimal. astronomul ~i a~iriologul O. stele sau planete. ci fiinddi sursa informatiilor lor erau nefilimii. (Astronomia babiloniana:cele treizeci ~i ~ase de stele) observand ca aceste.n rolo"th In timp ce numerele cresc sau d~scresc. ele reprezinta nume de constelatii. credem noi. in fiecare din aceste treizeci si sase de casute avem numele unei constelatii si t I ... 180 de grade in Adarru (februarie/martie)~iUlulu (augustlseptembrie).Aceste cifte sunt prea familiareca sa poata . Credem ca.240. Calea lui Enlil. (0 istorie a astronomiei antice: probleme ~i metode): "Intregul text constituie un fel de harm cereasca schematica. . in inelul de la inijloc.. Problema poate fi rezolvata...1") la 120 (.avanu ca punct ae plecare Polul Nord.L Van der Waerden.grade de la Polul Nord. cele' aflate in segmente opuse fata. circumferinte sferice complete: un sfert. adica reprezentarea unei sfere pe 0 suprafatii plana. zentau aceste numere? . ' un nume a carui semnificatie nu este inca foarte cIata. numereIe sunt de la 60 (scris ca .aflatii intre 30 de grade de la ecuator ~iPolul Sud. sugereaza ca .a. . numere cresc ~i descresc dupa un anumit ritm. 90 de grade. la ideea ca' mesopotamienii considerau ca. sub care se afla uncerc.2x60 = 120) ~i in ultimul inel. partea de nord a cerului.'.160). In inelul central.:Apoi. invecinandu-secu zona lui Anu. in sod este Calea lui Bnlil . Pamantul este plat. . .. numerele acestea reprezinta I!l'adele arcnJni "~1~:i"'. ~i se recunoa~teca.IO. de la 120 1a. este cIar ca. Calea lui Ea.Ia ~aizeci. Neugebauer afirma in cartea sa A History of Ancient Astronomy: Problems and Methods.Numerele din calea lui Ea insumeaza. 11io Q~ !. numai daca se renunta.360.nu Wntru ca ei ar fi avot instrumente mai bune. in car:tea sa BabylonianAstronomy: The Thirtysixstars.zona terestra ~i cereasca .' La aproape cincizeci de ani dupa prezentarea lui Pinches. sau circumferinta. Ce repre- fi confundate-de cineva."liste ale corpurilor cere~ti". T~ritu . planetelor ~i constelatiilor zodiacale.Singurul punct care se afla la 180 de grade de Polul Nord.numereles-ar putea sa aiM cevade-a face cu durata zilei".. . indiferent dac. care se intinde ~i la sud ~i la nord de ecuator. 95) . 180. partea de sud a cerului. C. B. pana la 30 de grade.204 ZECHARIASITCHIN A Doui'isprezeeeaPlaneti'i 205 Fiecare dintre cele treizeci ~i ~ase de pozitii avea in~crisa in ea un nUme. toate cele din calea lui Anu dau 180. ' '. ZOnacereascii a Soarelui. T~ritu . ei aveaucuno~tinte astronomice la' fel de bune ca ale noastre . ele reprezinta segniente ale unei. dau 90. ~i ca astrolabul era de fapt 0 planisfera." Un cunoscut specialist in domeniu. cele din calea lui Ea dau 360 (ca de pildii Nisannu _ 200. Calea lui Anu. semnificand ca este vorba despre un corp ceresc. ' 50. (Fig.40) adunate.

.. profesorul Willy Hartner arata in cartea sa The Earliest History of the Constelations in Near East (Cea mai veche istorie a constelatiilor scrisa in Orientul Antic) ca sumerienii au lasat 0 multime de descrieri picturale ale acestor fenomene astronomice. ~~~~ ~ /t'~~ ~ ~ ... '\ . care marca. Precesia este un fenomen cauzat de inclinarea axei Pamantului. se pare.~~.... care face ca Polul Nord ~i Polul Sud sa descrie un cerc. 96) UOO aD _~ . . dejrimAvarA ... Ie ".de treizeci de grade (ora!?ulUr. ..97 . are loc 0 data la 2100 de ani.... f-. ~i Platon cercetase fenomenul).. iar la fiecare 2160 de ani erau decalate intr-o alta casa zodiacala.I. un calendar din Nippur..Ch. ~. Descoperirile profesorului Langdon dezvaluie faptul ca. istoricii s-au intrebat cum ~i de unde a putut afla Hipparcus de aoest fenomen in mileniul al doilea i. . a descoperit ca vechile tablite. . in Epoca Tau'rului.... de exemplu) cam pe la 4000 LCh. ""It ..--!-..:l . . (Fig..cat ~i faptul ca in urmii cu 2160 de ani avuseselQc 0 schimbare a casei zodiacale. echinoctiul ~i alte fenomene astronqmice erau decalate de la an la an. Datorita precesiei..~. . Rotatia completa .i0.. I .c_ Fig. I. 7' '" Echinoctiul ~ de toamnA .--r "I~I.~.~ "r II. Calcularea exacta a rasaritului ~i apusului stelelor ~i a echinoctiului de primiivam (care marca inceperea unui nou an) erau legate de constelatia zodiacala in care acestea apareau. . Cand echinoctiul de primavara era in zodia Taurului. insa numai dacii este vorba despre 0 sfem.. .920 de ani (72x360) este numita de astronomi Anul cel Mare sau Anul Platonician (deoarece.. demonstreaza ca cei care I-au intocmit cuno~teau atat fenomenul de precesie. echinoctiul de primiivara pe la.-~ Echinoqiul \..care dureaza deci 25.. "'fof! J . realizat in jurul anului 4400 i... Solstiliul1' de VarD i' / v Fig.J\ t. ~ Datorita faptului ca trecerea dintr-o casa zodiacala in alta . ....Ch.206 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 207 #> porne~tl spre sud prin est sa~ prin vest. Este clar acumca sursa lui era sumeriana. .... (Fig. I_Ie .Ch.... iar astronomii mesopotamieni prevazusera ~itrecerea din Berbec in Pe~ti. '" Solstqiul de iamA .. rntarziere~ aparenta a Pamantului fata de celelalte constelatii este de circa cincizeci de secunde pe an la 0 rotatie sau un grad la ~ptezeci ~i doi de ani.. Acest lucru este adevarat. 900 i..'fI. . \ . solstitiul de'vam era in zodia Leului. dar acest punct a ajuns acum in zodia Pe~tilor.timpul necesar Polului Nord sa ajunga in acela~i punct . Profesorul Jeremias. echinoctiul de primavara va avea loc in zodia Varsatorului. .. In anul 2100.96 . este Polul Sud. ~i sugereaza ca acest motiv reprezinta pozitiile-cheie ale constelatiilor Taurului ~i Leului a~ cum ar aparea ele unui observalor aflat in jurul paralelei. Subscriind la ace:jte concluzii. care a corelat textele astronomice sumerine cu cele hitite. . 97).:. Hartner atrage atentia asupra des-intalnitului motiv al luptei dintre leu ~i taur care apare in desenele vechi sumeriene. Astronomii de astazi continua sa utilizeze "punctul zero" ("primul punct din zodia Berbecului").inregistreaza trecerea din casa zodiacala a Tauruluiin cea a Blrbecului.

cine oare din Orientul Antic avea nevoie sa calculeze ecuatorul ceresc. tre steIele respective arata deosebita importan!iipe care 0 aveau ele. osind pe Pamant de pe alta s planeta.Ch.ceea ce ne duce inapoi in jvrul anului 11. a ajuns la concIuzia ca zodiacul fusese ~lizat in Epoca Gemenilor .de masura numita mana ~kultu (. puluL A doua coloana de distante era in grade ale arcului de cerc al cerului. cuno~tinteastronomieecare necesitau milenii pentru a fi dobandite. timpul de pe Pamant oferea posibiIitatea masuririidistantelor cere~i in grade. Distanta "din cer" intre cele douazeci ~i ~ase de stele insuma 655. . subliniazii ca.din aceasta ~i din alte informatii. ordinea ~i grupiirile lor. aflate de-a lungulliniei numi~ astazi Tropicul Racului. Analizind acest mimar ~i semniJicatialui.sumeriana aflata in Muzeuf Ora~ului Berlin (VAT.. (Vechiul Testament in lumina textelor - din Orientul Antic) dovezi care demonstreaza ca "punctui zero". dar ~ 0 dovada a datei la care a luat ~re. it ieprezinta momentul trecerii din casa zodiacal~a Gemenilor in Ceaa 1'aurului. ~i totu~i. Deci un bero sau 0 ora dubla reprezentau 30 de grade de arc de cere.lwigimi ale cerului")._ A treia unitate de miisuri era bero ina ~ame (. cati dintre biirbatii ~i femeile din Sumer avea nevoie de astfel de cunostinte . de exemplu? _ dar ~i la stele..Profesorul Jeremias prezinta in cartea sa The Old Testament-in the Light of the Ancient East.692 metri. dadi primele douii metode erau legate de alte fenomene.-. concepte ~i teorii matematice necesare unei astronomii avansate.- . . ei aveau nevoie sa-i invete pe scribi sa copieze ~i sa serle cu meticulozitate tablite peste tablite despre distantele dintre stele. colindind prin atmosfera PiimintuIui .el ajunge la concIuzia-ca "toate tablitele cu inmultiri ~i impaqiri dinbibliotecile templelor din Nippur ~i Sippar. Sunt intr-adevarni~ cuno~nte astronomice de 0 uluitoare complexifate pentru acele vremuri.960. in cartea sa Distances entre" - . cunoscut sub numele de AO.u . Se crede ca acesta era un dispozitivingenios care masura cantitateade apa evaporata intr-o anumita perioada de timp. metode sofisticate. .6478.- ' -- - "---.ore duble.-Arculcerului descria un cere intreg de 360 de grade. Prin aceasta metoda.V. ~ica sumerienii ~atJ despreMarele An de 25.920 de ani.""" "UUUi)UU~ IC CHIU . inainte de na~erea civilizatiei sumeriene. tot la fel de cIar este si ca -'-"~. el considera ca nu poatefilegat decat de fenomenul de precesie.A~a cum este evident ca sumerienii nu aveau cum sa ajunga . atat de bruse. mergechiar mai departe. lor dintreamplele texte care trateaz. eonsidera el ~i al~ cercetatori. in cartea sa The Babylonian Expedition of the Universityof Pennsylvania (Expedi~a in Babilon a Univel1litatiiPennsylvania). 0 tablita . Profesond H. cat si cronologic.tabele matematice. cind omul de-abia incepusesa are pamantul. F.7847) incepe lista zodiacaHicu zodia Leului . precum ~i din biblioteca lui Asurbanipal [din NiniveJ sunt bazate pe nwnwl 12.200 "bero intinse pe cer": I I I Existentaacestortrei masuritoridiferiteale distanteidin.unitati de masura ale tim.adica...000". singuri Iii astfel de cuno~tinte. Etoiles Fixes (Distantele dintre stelele fixe).si cine dintre ei a inventat 0 astJel de metoda de ealcul '~i ~ fol~seacu atata exactitate?Singurol riispuns posibil este: nefilimii erau cei care aveau nevoie de astfel de miisuratoriexacte. -era echivalent cu10... in zorii civilizatiei umane. Capablll de ciilitonI spat1a1e. Studiind mii de tablite pline de calcule ~i. ~i chiar aveau. iar distantele dintre ele sUntmasurate in trei feluri.lntreaga zi (ziua ~i noaptea) era impartita in douasprezece.adespre masurarea distanteUnul dintre aceste texte. Thureau-Dangin. aceasta a treia metoda oferea miisuritori absolute. despre I munle.000 i.ei erau singurii care arfi putut sa aiba.. Hilprecht.masurat ~i cintarit''). ~irii 0 lista de douiizeci ~i ~ase de stele importante -----.208 ZECHARIA SITCHIN A Douispreza:ea Planeti 209 Multi cercetitori considera rolui important acordat constelatiei Taundui nu numai 0 dovada a vechimii zodiacului _ datanddin jund anului4000 i.. atat zodiacal.Ch. civilizatia sumeriana. Textul da mai intai distantelediritre aceste s~le intr-o unitate .hero ceresc". nu numai pentru metodele astronoAteasta este valabil mice sofisticate pe care Ie utilizau ... Un . fiicind astfel pQsibiIamasurarea distantei dintre doua stele exprimatain.

.~tiau ca sistemul nostru solar este heliocentric. Termenul .aranjate cu grija dupa ordinea lor sau dupa zei. dupi ce am aratat ca sumerienii erau perfect con~tientide adevaratanatura a sistemului solar.cercetiitorii au tradus LV. Un astfel de text. ~inu ~ap. In lipsa unei solutii mai bune. Textele mesopotamiene indica deseori faptul ca acest mulmu/ continea sante UJ. .prin "oi ratiicitoare". punctul prin care trecea axa echinociiului de primiivarn (vazut din Babilon) in jurul anului 2800 i. precum ~i relatiile acestora . in mod corect. Un text.mantu.au incercat sa descifteze textele astronomice mesopotamiene.cel vechi". grupeaza ~aptezeci~i opt de corpuricere~tidupiilocullor pe eer. constelatii) MUL ("Cel care straluce~te in inalpmi"). iar BAD ("sus. depinzind de clasificare. BAD. tuturor corpurilor cere~ti. nu ~tiau de planetele aflate dincolo de Saturn .ratiicitoricunoscuti").. .un termen care i-a Iacut pe cercetiitori sa aproximeze. derivat de laLV ("Cele care sunt pastorite"). dar ele au fost -ignorate din lipsa unei idei mai bune pentru semnifieatia terme' nului mulmul. ca Pa.intre ele sau cu Soarele fac obiectul multor texte mesopo~miene. Acestea sunt titluri potrivite Soarelui ~ide aici rezultii ca prin lubad sumerienii nu intelegeau "Gi ratiicitoareU ei "oile" piistoritede Soare . Pe cinei coloane sunt in~irate zeci de corpuri cere~tiasociate intre ele. iar cercetiitorii au presupus ea este vorba de cele mai stralucitoare stele din Pleiade. in particular.adica. Ie cu- no~teau sumerienii. Se mai poate presupune deci ca astronomii mesopotamieni.lnu era decat 0 planetii~ica mai erau ~ialte planete dincolo de Saturn. sa identifice corect planetele sistemului nostru solar. Ernst F. lunile. capunctul de referintii este Pamantul. desemneaza in mod clar planetele sis- "~IUl "111"1. tinuturile ~i constelatiile cu care acestea erau asociate. 0 serie de cercetiitori a ajuns la ni~te coneluzii uimitoare. Faptul d.. A~a cum am \ mai spus. Franz Kugler. sub . anallzat de. Ba chiat unii dintre ei au afirmat ca nu este confuzia lor.. la fel. Dar eel mai mult ~e vorbe~te despre planete in cadrul unor texte care trateaza despre MUL. (Arta ~i me~te~ugurile in Babilon) acceptii cu multe re- . grupul are fie ~ase. cercetatoriiau ajuns la ni~te concluzii care se bateau cap in cap. propriul nostru sistem solar.creeaza dificultiiti. putllcac:~arc:. Dar unele mul.ratiicitor". eforturile lor erau menite sa e~ueze deoarece ei presupuneau in mod incorect ca sumerienii ~i ce~care le~auurmat lor nu .cand ei ~tiauatatea lucruri despre stele mult mai indepiirtate? Informaliile astronomice din Antichitate conlin mii de texte detaliate despre corpuri cere~ti. ~tiind ca termenul grecesc 'pentru planet! insemna .210 2ECHARIA SITCHIN A Douiisprezeeea Plabetii 211 rasiiriiul ~iapusul stelelor sau planetelor. Acest lucru i-a. temului nostru solar. cu tiiri sau zei.au schimbat intre ele numele celor cinci pJanete"cunos- cute". care puteau fi observate cu ochiul liber. Neptun ~iPluto? Sa fi fost cuno~tinlelelor despre "familia Pamantului". derutat pe cereetiitorii care . iar Kugler presupune. BAD .86378. Localizarea fiecarei lubad. "acolo unde este moartea") i~icapatiiadevirata sa semnificatie. Weidner in cartea'sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat de astronomie babiloniana). care aveau ~i particula LV. . un grup de stele in constelatia Taurului.indrumareanefilimilor. ~ilista poate continua: Incercand sa inleleaga sutele de texte ~i. planetele sistemului nostru solar. catalogat B. eelalalt sens allui bad (.presupuneau el. "fundalia". cei mai multi bameni de ~tiintiiau considerat ca termenul mulmul desemneaza Pleiadele. ~i departe"). Un alt text descrie cu exactitate principalele stele din constelatiile zodiacale. Se fac referiri la planetele "de jos" ~iplanetele "de sus". Dar acum. in cartea sa Stemkunde und Sterndienst in Babel. incomplete.ca nu ~tiaudespre Vranus.MAS (sante . sa-i invele un calendar complex ~ialte cuno~tinleremarcabiledespre Cer ~iPamant. ci a caldeenilor cafe . Ignorind ca anumitenume din listele de stele se pot aplica Pamantului insu~i~iincercandsa atribuie numeroaselenume '11 UU UU11141 acadian kakkab se aplica.te. fie noua astfel de stele stralucitoare.fiiriivreun motiv aparent .M. stele.MUL. este numit astiizi "Marea listii a stelelor".Ch. cu lunile anului. Sumerienii numeau toate corpurile cere~ti (planete.

inca de la bun inceput. "..A U ~r. Tot a~. Principalul cere ceresc.la ~a kakkabJu ~a Sin u $am~ ina libbi ittiflu. un loc liber apirut trebuia completat pentrn a se pastra numaruI "divin".nv~~ una ale rrege am Himmel. Fritz Hommel. reproduce 0 lista sumeriana cu douazeci ~i patrn de corpuri cere~ti care asociau cele douasprezece constelapi zodiacale cu cele douasprezece corpuri cere~ti. Charles Virollea~d translitereaza in cartea sa L 'astrologie Chaldeenne (Astr~logia caldeeana) un text mesopotamian (K3558) care descrie inembrii unui mulmul sau kakkabull«lkkabu. Rangurile corpurilor sale cere~ti sunt douasprezece. Totalul de douiizeci ~i patru era apoi asociat cu cele douasprezece constelatii zodiacale. Numarul corpurilor sale cere~ti este douasprezece. consacrarea lui doisprezece ca principal fenomen ceresc este evidenta. avea douasDrezeee Dorti.. pul ca intreg. . ~i toti zeii olimpieni de mai tlirziu cuprindea dqisprezece zei.~j cu . impiirtirea anului ca in douasprezece luni a fost.doisprezece in Antichitate. Versul 20 al ~a-numitului text . legata de cei doisprezece mari zei.sunt douasprezece.xtului este explicit: Kakkabu/kakkabu. Essa~ila. erau douasprezec.) este folosita pentrn a indica -gru. Luna ~i alte' zece. Charles F. . cele douasprezececorpuri cere~ti.~blita TE" afirma: naphar 12 ~ereme~ ha. _A__A. alte texte se refera ~i la 0 "cale a Soarelui" compusa tot din douasprezec. Ultimul vers al U. adica ~. Babylonian Menologies and the Semitic Calendar. Jean. Putem descifta acum semnificatia numarului . Toate lunile Lunii'. 12 me. "Calea Soarehii" cu cei douasprezec. ceea ce inseamna "cu una cualta. declara ca: "Dintre ace~ti Zei cere~ti. zeii mai tineri puteau patrundein acest cerc restrlins numai daca unul din cei doisprezece se .. iar repetitia (MUL. El a mai descoperit ~i QJlalt text care. Thureau-Dangin in cartea sa Rituels Accadiens (Ritualuri acadiene) ca fiind un program al unui templu pentrn Sarbatoarea Anului Nou in Babilon.e co!}>uri: Soarele. spune ca. . deoarece invatatul grec Diodor.trebui'sa ne surprinda. doisprezece erau cei importanti. explicand cele trei "cai" ale caldeenilor ~i in~irarea constanta a treizeci ~i ~ase de corpuri cere~ti. o piatIi de hotar inscriptionata cu simbolurile corpurilor cere~ti de un rege din Susa reprezinta aceste douazeci ~i patru I '1 I I I .grupdistinct.retIigea. La fel. El nu este Domnul meu".. pe langa "Calea lui Anu" compusa din douasprezece corpuri cere~ti. Multe studii.ca semn de noroc. caldeenii Ie atribuiau clite 0 luna .ratacitori" (planete) dar ~i Soarele ~i Luna . .tacind astfel cu totul improbabila . Marele Templu. Intr-un text lung~ identificat de F.sistemul nostrn solar are doisprezece .. Acest lucru poate nu ar . a stabilit modeIul dupii care ~i celorlalte "cai" cere~ti li se atribuiau tot douasprezececorpuri cere~ti sau era imPiirtitiiin douasprezece parp.. .Uncorp ceresc ce cuprinde toate. . Credem ca temienul de mulmul desemneaza sistemul solar.Bunavointa zeplui era:in~ocata de douasprezece ori.emembri ai sai. .~bri acolo unde este locul Soarelui ~i al Lunii.1 Hr." T'" ~ .-ideeaca tennenul desemneaza Pleiadele.. la fel ~i cea a sotiei sale. dar i~i exprima t6tala uimire cand descopera un text in:care se spuhe. Fiecarui tinut din Sumer ii erau atribuite douasprezececorpuri cere~ti.212 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 213 zerve aceasm idee.MUL. spune mulmul ul-~u 12 ("mulmuleste un gniP de douasprezece"). in mo<tclar ca mulmul includea nu numai .membri. unde se invlirt planetele. spunlindu-sede douasprezece ori "Doamne. in Die Astronomie der alten Chaldaer (Astronomia caldeenilor) ~i alpi dupa el au aratat ca cele douasprezece luni erau strlins legate de cele douasprezece zodii ~i ambele derivau din cele douasprezece principale corpuri cere~ti..din ccttezece formeaza un.eluni intr-un an ~iziua avea douasprezece ore duble. in Lexicologie sumerienne (Lexicologie sumeriana). acestora.corpurile cere~ti". cum ar fi cel allui S. Marea Adunare'a zeilor sumerieni.. YUlerHetuturor celor dOisprezece zei mari erau investite in Marduk.' T(:xtul nu lasa nici 0 urma de indolala: mulmul . ~i un semn zodiacal. Langdon. (Menologie babiloniana ~i calendarul semitic) demonstreaza faptu1-.

(Fig.98).mulmul:. ~iplaneta lui Anu. nefilimii i-au informat pe vechiipreoti-astronomi nu numai despre planetele de dincolo de Satum. grecilor ~i. se numam intai paoa Latwelve. iar in sis. maideparteprin cei doisprezeceapostoliai lui lisus. cea de pe care veniSeraei: A DOUASPREZECEAPLANETA. babilonienii au spus: . ~< "-+ -- .era utilizat in sumeriana pentru a-Ldenumi pe zeul Anu ~itermenul de "divin".. -Fig.dar ~i de existenta celei mai importante planete. douasprezece parti ale plato~ei magice a Marilor ~.includea. .. ~i caod Marduk i-a uzurpat suprematia ~i I-a inlocuit pe Anu ca zeu asociat cu aceasti planeti. cea al carei simbol . Deoarece. pe langa p'anetele cunoscute noua astizi. numirul doisprezece a dominat toate subiectele divine ~i astronomice mult dupa ce sumerienii disparusera. temul numericenglez zecimal. spune un text astronomic..thirteen (treisprezece) ~. aituturor popoarelor Antichitipi. de fapt. Preoti israeliti. Din cer. erau douasprezece triOOriale lui Israel.ca ~i ai horitilor.m.un corp ceresc radiant . . hititilor.Planeta lui Marduk a apirut in mulmul.98 De~isistemul nostru matematic este zecimal (are la baza numirulzece). (doisprezece) ~i apoi se trece la .Kakkab al Supremului Sceptru este una din oile din mulmul".zece ~l trei". sistemul nostru solar .214 ZECHARIA SITCUIN A Douisprezecea Planeti 215 de semne: cele familiare ale zodiacului ~i-simbolurile celor douasprezece corpuri cere~ti din sistemul nostru solar." .. Invatandu-i pe 'sumerieni de~pre adevarata natum:a Pamaotului ~ia cerului. Grecii aveau doisprezece titani.a. . .d: Oennde provine aceasti putere a numarului doisprezece? . i. Aceasti putere magica a numirului divmmerge . Ace~tia erau cei doisprezece zei ai mesopotamienilor.

.:a. _1:~". aflat acum la Vorderasiatische Abtei/ung al Muzeului de Stat... Un sigiliu acadian din mileniul trei i. .Micul MeICureste urmat de Venus.) rezultatul ar fi ceva asemaoator Fig. urmeazi Marte.a. Mercur. "punctele" care inconjoara steaua Suotde fapt globuri a caror mirime ~i ordioe este conforma cu cea a sistemuluinostru solar. care este . de fapt. -. Pimanful ~.. ci mai degrabi ca un grup de ~pte globuri care ioconjoara 0 stea mai mare cu raze. ". '> . care are earn aceea~imirime cu Venus.~. simbolurile unor corpuri cere~ti care fiic parte din sistemul nostru solar apar deasupra figurilor unor oameni san zei... pentru sim.I I I Pe cele mai multe sigilii cilindrice antice care au fost descoperite.. putern vedea ca.:fAIA ~1.este insotit de Luna.) Daca revenim acum la desenul acadian ~i it mirim. Dar daci nu Ie reprezentim ~a ci'una langa al1a iotr-up cere (prima.>\- Capitolul 7 Epopeea creatiei .. (Toate desenele sunt schematice ~inu la scam. careeste ceva mai mare. difera de maniera traditionali de reprezentare a'corpurilor cere~..) . De obicei.nAfA1nr ~11 "'not I'Ipopn~tp <!IC!tf'pl ~irrll1<!1rP Qi nu eliptice. 99).din Berlin ~ (numar de catalog VA/243).. Pamantul. " . ... noi reprezentim schematic sistemul nostru solar ca un rand de planete ce se in~iral~ diverse distante filti de Soare. Nu Ie infii~azi individual. apoi Venus. (Fig. .Ch. cea mai apropiati planeti de Soare.reprezentatin Fig. 100. Continuand in sensul invers acelor-ceasomicului. 100. Este in mod clar 0 reprezentare a sistemului nostru solar asa cum era cunoscut de sumerieni: un sistem ce cuprinde doua~prezececorpuricere~i.ntd.

dar mai Iitare deciit Luna sau Mercur.au liisat cratere adiinci pe suprafata ei. mort ~ineinteresant. plasiindu-Ie in ordinea lor corecti (cu exceptia lui Pluto). Luna are 0 comp<)zitie chimicii ~i mineralii suficient de diferiti de cea a Pamiintului pentru ca teoria desprinderii sii nu mai fie viabilii.a fost 'suspnuti cu infliiciirarepaoii la mi. siunile lunare Apollo. Sii-~i fi imaginat insii sumerienii celelalte discrepante fatiide cuno~tintele noastre actuale sau ei fUseserii informati d(: nefilimi cii Luna este membru cu drepturi depline al sistemului nosttu solar. 101) . desenul sumerian infiip~eaza toate planetele cunoscute noua. A Douasprezecea Planeti. ci este plasat intre Saturn ~iUranus. Observatiile f8cute de sa~lipi artificiali au pus insii la indoialii aceastii teorie. imaginiindu-~i pros.. Desenul vechi de peste patru mii cinci sute de ani suspne. care. ~a cum yom ariita.mult mai mare deciit Pamcintul. cii Pluto se aflii liingiiSaturn ~icii mai era 0 alti planetii intre'Marte ~iJupiter? Vecheateorie. care ii urmeazi in mod claroMai departe. neted. Tratiind Luna ca planeti.0 alti phineti importanti intre Marte ~i Jupiter. aratiind~imirimea lor corecti. incheindu-se cu Pluto. Experimentele tacute pe Lunii de astronaupi americani ~istudiul ~ianaliza .. (Fig.. te~ ca mai existi ~ialte planete dincolo de Saturn.desorins de Piimant ciind acesta nu era "incane rlenHn fnrmllt Dacii nu ar fi fost meteoritii. dar care nu este acolo unde it plasam noi (dupa Neptun). 100 o A o mai midi deciit Pamiintul. Uranus ~i Pluto. astronomiiar fi pretins cii sumerienii erau total neinformati. noi ~tim cii acolo mai sunt Neptun. 99 MARTE 0 PAMANrO-r.sau mai fusese . totu~i.. . 101 - Fig. Acum insii. f~ 218 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planets 219 Fig. conform ciireiaLuna nu este dedit 0 "minge de golf inghetatii". S-a descoperit ca. Este.ca mai era . dar mai mica deciit Jupiter sau Saturn. Desenul antic infiiti~eaza apoi 0 planeti necunoscuta noua . Se considera cii Luna este un fragment .0 alti asemiinare perfecti cu Uranus ~i Neptun. planeta nefilimilor.UNA o SATImNO DPLUTO ONEPllJN O~s ~ Fig.. Daca aceasta harta celesti sumerianiiar fi fost descoperiti ~icercetati acum vreo douii sute de ani. Luna n-ar fi fost deciit un asteroid desprins de Piimant.

".. ~i . daca celelalte orbite raroan mai mult sau mai putin in cadrul. din straturile de materiale radioactive aflate foarte aproape de' scoarta seleo:ara.... astfel incat ftagmente uri~e de metale grele (fierul. se intersectew cu a alteia. De asemenea. o proprie in jurill Soarelui. Luna a fost demult 0 "planetii vie"... a~a cum yom ar!ita mai departe. Q .Cand ~icum s-a petrecut acest lucru? Alte roci de pe suprafata Lunii sunt bogate in potasiu ~i fosfor radioactiv rar.aceluia!1iplan. bita. astfel incat intreg procesui de formare a Lunii a durat circa 3. I.dovezi ~ica au.t. C4mpul gravitational al Lunij pare sa fie foam dezorgani~t. ~i... fiind cea mai eliptica orbita.nepotrivit~'~i-a inceput viata ca satelit. Neptun.. cand asteroizi de miirimea unor ora~ sau chiar tiiri mai mici s-au prabu~it pe Luna formand cratere uri~e ~i munti inalti.. Planeta Pluto a fost numitii "enigma". Deci.ajutorul. formandu-se astfel miiri de lava care au briizdat suprafata satelitului natural al PamaQ-tului.. in urma prab~irilor a inceput sa incalzeasca rocile de la suprafata Lunii. se considera ca acest . ceea ce inseamna ca a fost formatii in urma unui cutremur de opt ori mai putemic decat cele de pe Pamant. . substante care pe Pamant se 'afla adanc inauntru. daca Piimantul'genereaza caldura datorita substantelor radioctive aflate in cen~l sau.fost inversate sau schimbate campurile magnetice. Apollo 17 a aselenizat langa 0 fiilie de opt ori mai mare decat oncare falie de pe Pamant. care.. Apoi. Dupa marime.''v _ luat.normal in'primii sai 500 de'milioane de ani. tn uinta ace~tordescoperiri. cea a lui Pluto' este deviatiicu ~~ptesprezecegrade. a piiI:iisit rbita "stiipanului" ~i a inceput 0 orbita.. . sau TItan. se pare.Prio ce procedeu sau fortii. caldura lunara provine. " Cantitatea imensa de material radioactiv rezultata. ~iea generea7i caldura. r. ei ne-au liisat un text care'explica acea catastrofii la care se refera expertii de la NASA..unei surse de caldurii foarte puternica ~ipractic instantanee. un satelit allui Neptun. n.. aceste materiale sunt prea grele pentru a fi ajuns singure la suprafatii. topind mare parte din ele. .p.To~i. Apollo 15 a descoperit in craterul Tolovschi un meteorit de ~e ori mai mare decat oricare altol de pe Pamant.Atunci. ce sau cine sa Ie fi scosla suprafatii? .220 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezeeea Plailetii 221 mostrelor de sol aduse de acestia au stabilit diocolo de orice indoiaHica._ . s-au dezvoltat ca doua corpuri cere~ti diferite. Pluto intra in clasa "satelitilor": diametrul sau de doar 3600 de mile nu este cu mult mai mare decat cel al lui Triton. Datoritiiacestor caracteristici. Daca orbitele celorlalte planete devia7i doar putin fata de un cerc perfect.ol'biteilui Pluto este cea mai mare.. intr-un fel sau altul. deviatia (excentricitatea).&. Mai exista.1_'&&.ne putem intreba? Existadovezi ca vechile roci de pe Luna erau magitetizate. de exemplu) nu s-au scufundat in interiorul planetei ci s-au impra~tiatla suprafata. Ca ~i Pamantul ea este 0 planetii stratificatii"ceea ce inseamna ca s-a solidificatsiogwi. unul din cei zece sateliti ai lui Saturn.siguri ca Luna ~i Pamantul. formate din aproximativ acelea~i elemente ~icam in aceea~iperioade.nnnJ ~OW"lMn. Datoritii acestor doua trasaturi neobisnuite ale AAI~ Pinto f':!iltf': in(J1Ir~ nl~npt."".Mai mult. Convulsiile care au urmat acelor evenimente cosmice au continuat aproape 800 milioane de ani.. Dupa parerea speciali~tilor de la NASA fNnf.1 \. . de~i acum este sterlla.. spun ei (conform ziarului The New YorkTimes).. J C' . sumerienii aveau dreptate sa considere Luna ca un corp ceresc cu drepturi depline. Sa fi fost oare un proces intern necunoscut sau interventia unei forte exterioare nedeterminate? Misiunea Apollo 16 a descoperit ni~teroci (numite breccii) care au rezultat in urina spargerii unor minereuri solide ~i apoi lipirii acestor ftagmente cu. . dar. Apollo 16 a descoperit ca in urma coliziunii care a condus la formarea Madi de Nectar s-au impra!1tiat ftagmente pana la 1000de mile departare.2 miliarde de aRi. Perioada cu cele mai multe cataclisme a inceput in urma cu aproape patru miljarde de ani. oamenii de ~tiintiisunt acum .

duciindu-nechiar la inceputul timpului: 1:'>' adidi. in 1876.. in mod provocator:BABEL UNO BIBEL. numiirul asteroizilor crescuse la . inclusiv omul. Oaca astronomii sunt de acord ca aceasta planeta a existat. 0 serie de astronomi demonstrasera ca "planetele erau a~zate la 0 anumita distant! fata de Soare dupa o lege clarii". lucru ce indica faptul ca ei provin dintr-un singur corp ceresc. nu dau nici macar'o singurii planetii.in vremurile antice. povestea mesopotamiana este 0 adevarata cosmogonie ~i trateaza ~i despre evenimentele d~ dinainte de aceasta. ~i acum ajqngem la punctul culminant al cercetarii noastre: exis~entacelei de-a douasprezecea planete. epopeea mesopotamiana dedica cea de-a ~apteatablit! laudiiriizeului ~icreatiei sale.222 ZECHARIA SITCHIN A Doussprezeeea Planets 223 Conform textelor sumeriene. acestea sunt ftagmentele unei planete care s. dariimitedoua. . desciftarea texteior mesopotamiene a. Povestea biblica a creatiei incepe cu facerea Cerului ~i a Pamantului. totu~i. In prima zi a secolului XIX. Cartea lui Eberhard Schnider. Opera zeului babilonian s-a realizat. * In urma cu aproape-un secol. Piina in 1804. Din aceasta cauza. astronomul italian Giuseppe Piazzi a descoperit in locul calculat 0 planem foarte mica (485 mile diametru) pe care a numit-o Ceres. care relateaza cum un anurnit zeu a creat Cerul ~i Pamiintul ~i tot ce se afla pe acesta. daca nu in ~ase zile. Farii nici un dubiu. ei nu sunt insa capabili sa explice disparitia ei. cunoscuta sub numele de Legea lui Bode. nu ar fi riimas intr-un singur loc.King ~i-a intitulat studiul sau despre acest subiect The Seven Tablets of Creation (Cele ~apte tablite alecreatiei).patru. Identic cu ziua a ~apteain care Oumnezeu s-a odihnit ~is-a bucurat de lucrarea sa. The Chaldeean Genesis (Geneza in varianta caldeeana) demonstreaza in mod clar ca. Exista acum 0 intreaga literaturii dedicata compariirii textelor mesopotamiene cu Biblia. In plus. scris in vechiul dialect babilonian. studii ~idezbateri care au durat jumatate de secol.W. . Enuma Eli~ ("Ciind'in inaltimi").istoricul L. .dus la descoperirea faptului ca acestea nu numai ca erau identice.pana astazi au fost numiiratipeste 3000 de asteroizi care orbiteaziiin jurul Soarelui in c~ea ce numim azi centura de asteroizi. ele ar fi trebuit sa pastreze revolutia axiala a celor doua. Oar asteroizii au 0 singuriirotatie axiala. Oaca ea s-ar fi spart in urma unui impact.. Die Kielschriften und das alte Testament (Manuscriseleantice ~iVechiul Testament). publicata in 1872 a declan~at0 avalan~ade carti.intreMarte~iJupiter.Astronomii ru~iau numit-o Phayton ("ca- rul").unde este corpul ceresc responsabil de aceasta coliziune? S-a zdrobit si el? Dar ml!'mentele c:lre inrnn. Numit astazi .Epopeea Creatiei". Orieat ar parea de uimitor. Spre s~itul secolului al XVIII-lea. Sa fi fost oare 0 legaturii. . nu foarte diferit de Geneza din Vechiul Testament. Enuma eli~la nabu ~amamu - Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese inca numit . textul era cunoscut in Antlchltate dupii cuvintele cu care incepea. chiar mai inainte de descoperirea lui Neptun. ci chiar precedau fragmente din Biblie... articole. . adunate laolalta ~i publicate prima data de George Smith. se pare ca s-a intimplat chiar a~a.. intre Babilon ~i Biblie? Titlurile 0 anunt!. astronomii au inceput sa cerceteze cerul in cautarea acestei planete dispiirute. sau 0 denunta. Incurajati de aceste calcule. daca centura de asteroizi ar fi riima~itelea douii planete. cum ~ice anume a distrus a douiisprezeceaplaneta? Rispunsulla aceasta intrebare ajunge la noi din Anti~hitate.djica sunt puse la un loc. Atunci. Aceasta idee.M~ :Soarele.a'spart. TabJitele sparte. astronomii au cautat de foarte mult timp 0 planeta intre Marte ~iJupiter. Sa fi explodat ea singurii? Oar atunci fragmentele ei ar fi zburat in toate partile. i-a convins pe astronomi ca. intr-adevar a existat un text acadian. de-a lungul a ~asetablite.ar trebui sa mai existe 0 planeta in locul in care piina acum nu se ~tia sa existe vreuna -.. ca in Biblie. Printre textele descoperite in biblioteca lui Asurbanipal se afla unul care relateaziipovestea creatiei.

!'" ii.simbolul ~i (3Ilgul capeteniei zeilor. a devenit elar di este mai mult de~at 0 opera literara: era cea mai sfintii epopee istorico-religioasa a Babilonului. I-a invins ~i I-a rupt in doua.Nu ' conteaza cum se numeau eroii acestei drame celeste. MUM. . fiecarui zeu fiindu-idatii 0 pozitie fixa. u"uUUA. apele ~i campiile.\. Enlil ~i Ninurta. la fel cum sunt ~i cei care au fost creati. Marduk a fost proclamat apoi zeitatea suprema ~i i-au dat cele "cincizeci" de nume . MUMMU.'s-a luptat cu . riantei babiloniene ..in doar noua versuri . Atunci.:numa . el a ficut Babilonul ~i templele sale. Nici trestia nu era nascuta ~i nici pamant aparut.cea mai veche versiune a etemei lupte dintre bine ~i rau . Nitnic.. Zeii ~i rnuritorii au primit ordine. dar ace~tia au tabanit pe el ~i i-au lua! puterile creatoare. "PVP"~c1 11 lii\. APSU fiindu-Ie tata. cel care i-a naseut.monstrul".MU ("Cel care a fost nascut"). ci mai degrabii apa primordiala. u.Anu. ' Apoi el a fixat ordinea in Ceruri.SU ("CeI care exista de la inceput").. ritualurile de Anul Nou. fiul ei sa fie invitat in Adunarea Zeilor ~i sa capete suprematia. Oar de ce sa nu luam aceastiipovestire in serios.. corpurile cere~ti originare au dat na~ere unor .Fecioara diitiitoarede viata").. cum Ie fusesera spuse acestora de catre nefilimi? Folosind aceasta ipoteza noua ~i foarte indrazneata. Pe masura ce numarul fiintelor cere~ti cre~tea. Sunt suficiente date care indica faptul cii tex10l babilonian nu este decat 0 ver. au avut Joe in sistemul nostru solar.Marduk. Pamantul nu fusese chemat. APSU. Apele lor toate s-:au amestecat.:1. Pe Parnant.planctele . l'. conform va..' capat3nd suprematia. ficiind parte din.urmeazii sa apara.v v. t3narul zeu . " 101. pimintul tare nu . "zeii" . .Apele" lui Apsu ~i ale lui Tiamat s-au amestecat.. iar textul specifica foarte elar ca nu este vorba de apele in care cre~tetrestia.. in care eroii erau. Zeul care a condus revolta impotriva Tatalui a awt 0 noua idee:.orbitii. ~i dedesubt. ' Eli$ este universul primordial. sa primeasca un nume ~i 0 "soarta" . Cei mai multi cercetatori viid in ea doar 0 opera filo- Pe intinderea spatiului cosmic. a stabilit cele patru anotimpuri ~i a creat omul.sau 0 alegorie a succesiunii naturale a anotimpurilor sau a rasaritului~iapusului.siune stilizatii a unui alt text. . .:t:SLaaUlurUl Atunci se nascura zeii.224 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprez«ea Planetii 225 $aplitu ammatum ~ma la zacrat. astfel indit sa poata lupta singur impOtriva "monstrului" care se dovedise a fi mama lor.. Scena pe care se desfi~oara drama celesta.. sumerian. nn"tr'l1 "nl"r Creatiei. lar jos. dintr-o parte ficandCerul ~i din cealalta Paman- sofica . Mama Tuturor Lucrurilor a cautat sa tizbune aceasta fapta.cronicarul antic ne invitiisa asistam la eel mai maiestuos spectacol din toate timpurile: na~terea siste-. mnln. el a ficut muntii. ne spune epopeea. . zgomotul ~i mi~carile acestora I-au suparat pe Tatal Tuturor Lucrurilor. probabil. ori a mortii ~ia reinvierii.zei" cere~ti.din f. Actull: Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese numit. ~i TIAMAT G. ~i TIAMATcea care in pantecu-i i-a purtat.. Pe masurii ce erau descoperite ~i traduse tot mai muUe ftagmente. povestirea este cu sigurantii la fel de veche ca ~i civilizatia sumeriana. yom descoperi ca "Epopeea Creatiei" explica perfect evenimentele care. ci numai EI. ca fiind nici mai mult.. Actorii cele~ti sunt eei care l:rCeazii.nu intotdeauna fusese la fel.."' t. Intentionand sa stabi. dar nici mai putin decat 0 marturie a unor evenimente cosmice a~a cum Ie ~tiau sumerienii. Sfetnicul sau credincios I-a indemnat sa ia masuri pentru a-i cuminti pe zeii cei tineri. ~ . insiircinari si ritualuri..fusese inca chemat. Prin eateva semne scrise cu un beti~or pc 0 tablita de lut . Totu~i. elementul de baza pentru existenta vietii in univers. Dopa modelul Liic~lui Ceresc. Exista doar trei corpuri: AP. Si nici un zeu nu fusese inca nascut. Nimicnu avea nume ~i nici 0 soartii inca nu fuscse data.

ca el este ajutorul de incredere ~i mesagerullui Apsu: 0 buna. o MERCUR (Mwnmu) o Fig. formandu-se astfel 0 pereche de "zei" ~ planete . . LAHMU ~i LAHAMU sunt nume de birbat ~i respectiv femeie. procesul'formarii istemuluinostru solara contis ~uat. Ei au intrecut in '. ---- ------- --. > Mai inainte chiar ca e'i sa fi crescut in vlirsta ~i in staturi pana unde le-a fost scris . Spatiul din~ tre ea~i Apsu nu era vid. Intr-adevar.~i rival inainta~ilor sm deveni.~ __ t .~AR ("Printul pamantului"). . ~i nume lodi s-a dat. Aceste "ape" s-au "amestecat". Ea era "monstrul" pe .AN. Intr-adevar. "Cel care exista de lainceput. 102 l La incepuJ: Soarele (Apsu). mica planeta ce se rote~te rapid in jurul gigantului sau stapan.priinul act al creatiei se des~oara in fata noastra. . (P~n 1 n") Ct~ Apoi. allui An~r mo~tenitor."planeta care lipse~te~'. deei identi~tea dintfe' cei doi zei ~i planetele Marte ~i'Venusse confinna atat mitologic. dar chiar inainte ca procesul acesta sa se fi incheiat. mai tarziu. ~i apele lor s-au amestecat. Anu se Disco.Apsu.I ~-apoi.~n". Mereur (Mllmmu) ~~Tiamat TIAMAT o MARTE (Lahmu) o VENUS (Lahamu) o . .a. ZECHARIA SITCH IN A Douasprezecea Planeta TIAMA T 227 Deci"Aps~ este Soarele. Ca egal ~i dupa chipul sau. a~a 'cum este scos in evidenta de numele lor . era plin cu elementele primordiale ale lui Apsu ~i Tiamat.------ .' Zeii AN~AR ~i KI~AR se nascum. cat ~i etimologic. Se afirma chiar ca. MERCUR (Mwnmu) ' o Etimologic. ~i"Tiamat". Dar in timpurile primordiale.· --- Fig.intreceidoi. aceste doua nume se trag din ridacina LHM ("a se rizboi"). Acest lucru se poate . "planeta care lipse~te". Mai departe este Tiamat. Aceasta este ~i imaginea pe care o aveau ~i grecii ~i romanii despre zeul-planeta Mercur: mesagerul zeilor. 103). descriere pentru Mercur. ea fusese prima "Feeioari" a trinitatii divine.-.. ~i zei s-au nascut. era localizata dupa Marte. 0 alta pereche de planete s-a nascut." Aproa~ de el este Mummu./oc" Cum zilele mai lungi acum erau ~i ani se numarau. L 4. Ni se spune ca Marte ~i Venus au crescut doar pana la 0 anumita dimensiune. Anticii ne-au lasat mo~tenire tradipa cum ca Marte era zeul rizboiului ~i Venus zeita atat a iubirii.n -.. '103 Il Se nasc "planetele interioare" .:::: ~:: u_a.care I-a taiat in doua . Cu 0 coneizie egalata doar de precizia povestirii. APSU fiindu-Ie tata: Zeul LAHMU ~i zeita LAHAMU fura intaii nascuti.Povestea spune clar.. astronomic.~AR ("PrintW cerului") ~i KI.- ----- 226' .Marte ~i Venus sunt intre Soare._4. Tiamat. Cele doua erau planete importante.. allor fiu fiind . Lahmu ~iLahamu fusesera nasouti dar. pe NUDIMMUD it nascu.-. t ' - ~."zeii din mi. ~imai mari decat ei se fiicura. cat ~i a rizboiului.Anu.

PLUTO(Gaga) 0 URANUS(Anu) _ . Uranus .------- ---- . Descrierea. 105 W."aupa Unde erau l'antantul ~I Luna'( bl urmau sa apard. ---. aceasta ne trimite cu gcindulla numeroasele asemanati dintre Pluto ~i Mercur.. .PrintuI pamanturilor". ' Fig. Mammu. Gaga apaceastfel egal'in functie ~iin "staturii" cu mesagerullui Apsu.I:':. Pluto. '.ceea ce inseamna ca mai exista un alt zeu/planetii nascut de An~ar. (fig.. Epopeea revine Is acest zeu/planetiimai tcirziu. . ~i 0 a treia pereche de planete a fost adusa la lumina.. FeClOaraWiLA . SATURN(Anshar) O@ O 0 .povestind cum An~ar it trimitea ~ mesagerul sau GAGA cu diferiteinsarcinati pe alte planete...l din ceruri". 105) Deci la incheierea actului I al Creatiei. "Epopeea Creatiei" s-a referit la Anu ca fiind. se trage cortina peste actul intciiat Creatiei ~ipoate incepe actul doi.. Apoi Anu a nils- zultat at unei coliziuni cosmice.228 TlAMAT ZECHARIA SrrculN A DouiiSprezeeeaPlaneti.planetele marl .mesagerlilor" TlAMAT MARlE (Lahmu) o VENUS(Lahamu) o . Uranus ~iNeptun. mai mic deceit An~ar ~i Ki~ar ("fiul lor"). puncindin pericol corpurile primordiale. .Apsu. ci lcinga Saturn... Inca 0 ~tii. Marte- Lahmu. "EI ce. dar sumerienii. ' I Neptun .sunt "niiscute" ~i ele ' fmpreuniicu . "Sfetnicul ~i emisarullui An~ar".rival inain~ilor sm deveni").Ii amat. deci Gaga era Pluto.~a [1."primul nascut" allui An~ar/Saturn..- marime prima pereche. SOARE (Apsu) 0 ' . . (Fig..K~ar. . 229 o MARlE (Lahmu) o VENU~ (Lahamu) o MERCUR (Mummu) Q' JUPITER (Kishar) '0 SATURN(Ansha? . descrierile se Potrivesc perfect urmato'arelor doua planete cunoscute. "Iscusitul creator".Nudimmud (Ea). 104 III $AR-ul. rechi Ie identifica lara probleme: Saturn ~iJupiter.X" . . Mercur . A{Xlr ~i ultimeJe douti ptanete chipul ~i asemiinarea celeilalte" - . al carui "me sager" sau satelit era.Gaga.. MERCUR (Mummu) SoareIe . .Lahamu.. "Printul cerurilor". Mai este 0 planetii care trebuie pusa alaturi de aceste~ doua.Xtoare de vla!4 .An~ar. il plaseazii pe acesta pe harta lor cereasca nu dupa Neptun. "Cel care este de la inceput".aentlce . 104) Dopa 0 vreme' (. "Sfetnicul ~iemisarullui Apsu". .0 PLUTO (Gaga) . . Versiunea babiloniana numeste aceastiiplanetiiNUDIMMUD.. se nilscuse un sistern solar compus din Soare ~i alte noua planete: Fig..Mummu. Saturn . Venus . 0 NEP1UN (Ea) ' - . Jupiter . "ca egal ~i dupa chipul sau".Anu. Nou-creata familie de planete era departe de a fi stab~la. numele lui Ea/Enki.--. dar mai mare deceiJ primele doua planete (.. titlurile ~i locul acestei pe.~i ani se numiirau"). .zeita luptiitorilor".se strcingeauin jurullui Tiamat. 0 O' .zeul'iazboiului". cut 0 planetii geamana.Planetele gravitau una spre cealaltii. o datiicu n~terea planetelor. JUPllER (Kishar) . Primul a fost ANU. ?? . Pluto .

a carei nimic. intr-o zona unde i-a fost datimi~carea orbitala ..necugetate". Aceasta este.nou-nascuti". apropierea lui a pus in mi~care .a fost nascut MARDUK Un nou zeu . Mandru ii era mersul. EI a nascocit un plan prin care "soinnul sa cadi asupra lui Apsu".0 noua planeti . in flacm ~iemit§nd radiatii. -. Dar ea continua ~itrage cortina pentru inceperea actului trei: - In Camera Softii. EI fusese "uitat ~ilasat in urma'\o planeti lipsiti de viata alaturi de stapanul sau. 01nd ceilalp zei au aprobat planul. A fos~ atras in sistemul nostru solar de cea mai indepartata planetii: "EI. La fel ca in povestea biblic~ a lui Samson ~i Dalila. cel mai iscusit ~imai intelept. ins~i 'llamat nu mai avea glas.f". <> putemica A---r-. . care s-au infrico~at. Lasand Soarele tara puterile sale creatoare .. Tiamat.stopana procesul de emitere de energie ~imaterie pentru a mai forma ~i alte planete zeii au adus temporar pacea in sistemul solar. 0 referire la ocbitele lor dezordonate.- 230 ZEcHARIA SITalIN A Douiisprezeeea Planetii 231 ~ Toti ftatii s-au adunat impreuna. Ea nu a stat pe ganduri ~i i-a luat lui Apsu put~rile creatoare.1:r~p~"f " "I' f1 fn~t ". J<'~rp. Cat a durat pana caod aceasti pace a fost incalcati? Epopeea nu spune.tl1lenoneea spune ca "somnul a cazut peste Apsu" un efect atenuator. In inima Arlancului.se alatum celorlalp. Nesuferite erau faptele lor:. EI a fost nascut in Arlanc. Ea a "trasat 0 dreaptiharti a cerurilor" ~i a rostit descaotecul divin asupra apelor primordiale ale sistemului solar.impunator ca din vechiIpe. Victoria a fost intiriti si cu schimbarea locului si menirii lui .dupa crearea sa.enteze orbita sa magnetismul solar ~i deci. Incolo ~i-ncoace alergau. a fost Ea" (Neptun). up terile sale. cea mai indepirtati planeti de Soare . "- .:. Marduk era totu~i 0 planeti . gata s-o sfarme pe Tiamat.imbracat in aura celor zece zei". Intrerupand."destinul" unei planete. Ea/Neptun "a luat tiara ~i i-a dat jos mantia sa de aura". Singurul care nu ~i-a pierdut cumpatul a fost Ea.r. Mummu nu mai putea face - Atragator ii era chipul.. ~i-a anuntat intentia de a Ie distruge "mi~cmle". imensa reVRrsarede materie primordiala de.- _. "Cand buzele sale se deschideau. ~i necugetate mi~carile.Apsu.. Un nou zeu stitea.foc naprasnic ie~a.cople~it de somn . Acest titlu va fi aplicat de aici inainte . Faceau sa tremure pantecullui Tiamal Apsu nu a niai putut suporta zbenguielile lor. Ce era acest "descaotec" sau forta a lui Ea (planeta Neptun) .. eroul . departe in spatiu. "sfatullor de taina" a fost auzit de ceilalp zei. locul Destinelor.la Soare.. In fata lor. .Adancul" -.Laca~ului lui Ea". Noile planete "alergau incolo ~i incoace". in mod elar.atunci.de la . ~i mai presusde ceilaltizei era. eel mai indepartat loc al sistemului solar. S-a statuit cu Mummu in secret. se apropiau prea tare de "paotecul" ei. se pare. Apsu era invins... Noua planeta era intr-adevar ceva care J:t1erita fie vazut: sa orbiti inconjura atat Soarele cat ~i celelaIte pl~ete? Sa influ." Cand s-a apropiat Marduk de c~lelalte planete. Oeci. Orice noua planeti putea sa apam de-acum numai de la noul Apsu . dar._.._. emisiile radioactive ale acestuia? Ori Neptun emitea. . . Cu membrele imense-ipe toti Ii mtrecea..putea foarte lesne sa fie deposedat dl. se intersectau cu orbita lui Tiamat. eel care I-a nascut. el~ "au aMtut asupra lui grozavele lortrasnete" ~iel strilucea. "mi~cirile" lor erau necugetate. In joaca lor nebunaprintre stele. . se apropiau prea mult una de cealalti ("s-au adun~t impreuna"). cl! mult intrecandu-i. ~iApsu considera faptele lor .. De~i cea mai afectati ern.te". ochii-i scaoteiau strilucitori. Aparcinddin imensitatea spatiului.1mai nohi! si cel mai inalt era.. Chiar ~i"sfetnicul Mummunu mai putea sa se mi!. ~_ :~:--:/-<) T_.

Apoi povestireane poartiide-a Iimgulcalatoriei lui Marduk prin sistemul nostru solar.~~ '.planete din siste.& .232 ZECHARIA SITCHIN ADouisprezeeea Planeti SPA'flU 233 electricitatea ~i ~Iteradiatii ale celorlalte.spreTIamat. 106 ()t'o\ /~. Numite "vinturi".solar. tntre ei I-a flieutcel mai mare. ~i un singur cuvint confirma aici descifrarea noastra: zece corpuri cere~i I-au a~ptat . . "pregatind-o pentru sarcinile sale viitoare. . un grup de sateliti care s-au desprins de Tiamat ~i . . NOli".. Ea/Neptun. tional al gigantilor ~ar/Saturn ~i Ki~ar/Jupiter. . .oj. Mai intii el trece pe hingaplaneta care . Direcpa sa de deplasare a fo~t deviata astfel ~i mai putemic spre centrol siste- zindu-se. de parca el "ar fi avot doua capete". ".' .in~e~~t curind sa influenteze """&&_~ 'f& . Pregatjndu-se de mtilnirea cu Marduk ea i-a "incoronat cu aure".. Tiamat insa~i i~i continua drumul distrata.. Continuindu-~i drumul. De 0 deosebita important8 era pentru mesopotamieni prineipalul s~telitallui TIamat..Primul nascut dintre zei care-i alcatuiau curtea".I ".. bucati marl din aceasta desprln~ . .106) ( r"(. I . dandu-Ie aparenta de zei (planete). ampul gravitational al acestuia c exercita 0 presiune cfeSCindaasupra nou-venitului ~i astfel' se rotunje~te traiectoria lui Marduk. .IJ. .&." . .. Faptul ca i-a dat lui Kingu <> "tablit8 a destinului" . . zeii nu mai erau in pace~ ci-naprigiifurtunase..miriiind ~i agitindu-se".. vizibil necajita. cele patru aveau 0 mi~are de rota-' tie rapida in jurullui Marduk..Soarele ~i numai alte noua planete. Marduk indica faptul di acesta a intrat in sistemul nostru solar din directia opusa mi~carii orbitale (invers acelor cea'Sornicului). Cu toate ca tablitele sunt pe alocuri distruse ~i unele porpuni sunt greu de citit. Dopa ce a trecut de Ea/Neptun. au inceput sa se desprinda bucati din tanara planeta.0 orbita planetara proprie . numit KINGU.noi planete? a intrebat Ea.." Planetele pe linga care a trecut. Fig. Nici 0 parte a acestuia nu a fost ropta.Anu a nascut cele patru paqi . .An~/Saturn sa se plinga.rea ~~i ~ar~uk . rezultindastfel patru sateliti. a ~ J~ \.L.. afliim to~i ca noua planeta "puterile le-a .aflauacum..mul . Marduk trebuie sa fi fost inca foarte maleabil.. Cine ii daduse voie lui Tiainat sa nasca . I muluisolar.. Pe masura ce se apropie~. ""'Ii. Din mijlocul ei au ie~it unsprezece "mon~tri". Si conducerea bitalieL In miiinilelui a incredintat-o.invartmdu-se ca ni~te virtejuri. nou-venitul a fost confruntat cu imensul.J. istovit." . Ap~o~ie. Ea I-a ridicat pe Kingu.a supiirat peceil~lti zei.. iar ochii lor clipeau de oboseala".alaturi de ea mergeau". acest satelit uri~ al lut Tiamat a inceput sa se mi~te spre Marduk.:'-.J-a nascut" : care I-a atras in sistemul solar.~ ~ i le-a dat lui Marduk sa Ie sta- paneasca". Aflat intre cele douiicimpuri gravitationaleale celor douii planete..JJc~ Fig. .cimp gravita.. dar cand Marduk a ajuns in apropiere de AnulUranus. Campul gravitational al noli planete a inceput curind sa-~i faca efectul asupra lui Tiamat. presiunea gravitationala a acestuia a mcut ca 0 parte a lui Marduk sa se umfle.. Acesta s-a dus apoi la.J.."' I.U-_ cea valuri ce pe Tiamat au suparat-o. .. / l..

Tu lor sa le-o repeti. Adversarii erau gata de luptii. Pregatindu-sede luptii. zeii refuzii sa lupte contra infuriatei zeite Tiamat. . Marduk. Marduk ii riispunde: vitaponale au determinat orbita aces10iaastfel incat acesta sa mearga intr-o singura directie . sfetnicul sao. Gaga i-a convins "sa it alegep pe Marduk". Zeul a mers inainte. . caci epopeea continua cu An~ar care it roaga pe Anu (Uranus) sa se lupte cu Tiamat.ul sau cel drept. mai mare peste ei I-a pus.razbun. . Vantol de Est ~i Vantol de Vest. Vietile sa vi Ie scap.>asa ana peste p ~i hri Gaga. in varfun trasnet i-a pus". se apropia acum' de An~r (Saturn) ~i de inelele sale. apare un conflict: unul dupii altul. Oecizia a fost cum fusese anticipat: zeii erau prea bucuro~i ca altcineva trebuie sa se lupte pentru ei. coliziunea cu Tiamat. Atunci a fost Gaga . An~ar ~i-a deschis gura.Pluto. ~i 0 tiiblita a destinului i-a <fRt. .. Oar Anu "sa lupte cu ea nu putea.~i~atacut..orbita sa in jurul Soarelui . Marduk s-a inarmat din cap pana in picioare. a~a ca pe zeu I-a refuzat".aba10tde I~orbi~ sa. batiilia ce- celordouaplanete. pe toti cei ~pte". dupa ce trecuse de Neptun ~i Uranus.campurilelor gra" Cortina se ridica din nou ~i incepe ac10l IV. in ea pe Tiamat s-o prinda". Cheaina a Zeilor Adunare ~i peste toti al meu destin. ZECHARIA SrrCUIN A Douisp~ea Planets 235 Tot ce Tiamaf a'planuit pe ascuns.." Nemaivazute arme ~i-a luat.pe unul Kingu. N-o va infrwlta Trecand ~ la ceilalti zei/planete. "apoi 0 pl~a a tacut.:.desciirciiri electrice care au insotit apropierea campurilor gravitationale ale reasca. ~i.fi.trebuia'sa fie cea mai importantiiprintre zei. va fi cel care ne va riizbuna. cele patru "vanturi" pe care i Ie daduse Uranus cand trecuse pe langa aceastii planetii:' Van10l de Nord.Pe drumul tiiu. viteaz ca nimeni altul in biitiilie:Marduk.satelitullui An~ar/Sa1om . atunci. mal mare sa ne: Conditia era curajoasa dar simpla: Marduk ~i "destinul" lui . . Raspunsul aces10ia a ramas necunoscut. datoritiiuriasei lor forte imlvitation:lJe:I m:li ...r I!III!~~. . An~ar. ~i pe la toti zeii sa treci. .'.ce curtea sa 0 alca1oiesc. ---"""-.. lar ceea ce-ti voi spune tie. . Cu to1ol unsprezece pe lume a adus. ... Zeiihotiiraserii destinul"lui Marduk.. devenind0 nona planetii. Spre furioasa '1lamat curajos s-a indreptat.. 10pleaca acum. lui An~ar i-a repetat: .a "ftaciira striilucitoare".. .. Acestea sUntnume commie pentru ceea ce trebuie sa fi fost fenomene cosmice . Daca ya. Acest lucru i-a dat aces10ia ideea: . pe drupJ.. Folosindu-~i'satelitii in posturii de "care . . EI. a:ei . ascultandu-I pe Ea. Oar principalele arme ale lui Marduk erau cei patru sateliti ai sai.de asalt".Trec~d pe langa gigantii Saturnsi Juniter si. Gaga.. poate. <. cel care-i mandru ~i putemic.spre "batiilie". t ' . ~i mon~tria nascut. Eroul!" Apropiindu-se de ffielele lui Saturn ("Siirutiimana lui An~r"). de-. oarece tiiblita de lut este sparta.._~- . 234 '. i-a dat porunca. sa va. tn Cerul tensio~at. acandu-l-astfel'ca noi. "Marduk va fi rege!" i~au spus ei ~i i-au zis sa 'nu maipiarda . pe fioroasa Tiamat s-o riipun."a tacutun arc. ~i luat o sageatiiin el aptis ". Van10l de Sud. . ~i-i miini<. ~e pare ca Ell I-a refu~at. .. jar dintre ace~ti Zei mon~tri. 0 Adunare. el "a trimis inainte vinturile Ix: care el insu~i Ie n~scuse.. timpul: "Ou-te ~i sa terminiim 0 datii cu Tiamat!" . I-a intrebat cum <irputea sa-I omoare pe Kingu.EI. Vartejul~i Van10l Ne- in~~ . oare nimeni? .nascut"alp ttei sateliti . Ce-ntaiul sau nascut a fost.Vantul Turbat.

'"

"...,.,

236

ZECHARIA Sl'I'CHIN

A Douisprezecea Planeti Corpul ei este moale;.gura-i larg deschisii.

237

Zeul s-aapropiatsa cerceteze regatullui Tiainat PlanQrilelui Kingu,al ei"sot, sa Ie afle.. .
Dar, pe masurii ce planetele se apropiau una de cealalta, cursullui Marduk a devenit dezordonat:

Acolo el 0 sageteaza ~iburta ei 0 sparge.
Matele toate i Ie taie, tot pantecul i-I parjole~te. ~i astfel 0 supune, ~i rasuflarea ei 0 stinge.

.

~i, cum s-a uitat,drumul sau a devenitItesigur, Direcpa sa s-a pierdut,Jar faptele sale-'S buimace. Chiar ~isatelipi lui au inceput sa se ini~teciudat: Cdnd zeii, ajutoarele sale, ce;.alaturide el m~atuiau, Pe viteazul Kingu I-auvazut, vederea Ii s-a-nceto~t
Sa nu mai aiM lo.c, paoa la urma, intiilnirea dintre cei doi combatanti? Dar moartea fusese hotarata, cursul stabilit in .mod irevocabil spre coliziune. "Tiamat a bolborosit ceva"... ,,zeul a ridicat trasnetul 'furtunii, cea mai teribila arma a sa." Cdnd Marduk a ajuns ~i mai aproape, "furia" lui Tiamat a crescut; ,,Picioarele i se mi~cau de furie incolo ~i-ncoace." A in~eput sa-l

"blesteme" pe Marduk - probabil, cu acelea~ifel de "descante- . ce" folo~ite ~i.de Ea pentru a-I infiinge pe Apsu ~i Mummu. Dar Marduk i~icontinua drumul spre ea.
Tiamat ~i Marduk, cei mai intelepti dintre zei, Unul spre celalalt se indreptau; Tot mai aproape, 0 Mtalie sa hotarasca totul,
V ANruL-DE NORD

De lupta erau acum gata.

.

Acum enoneea incene sa relateze batalia cereasca in
urma careia au fost create Cerul ~i Pamantul. Zeul plasa ~i-a intins-o pentru a 0 prinde; Vantul Turbat, cel mai indepartat de fata dse-apropie Cum ea deschide gum, cu totul sa-l inghita El in ea it arunca pe Vantul Turbat, ca ea sa n-o mai poata inchide; Vantul Furtunii apoi ii ataca mijlocul;
....6' '",VI I ",

-.I
, v ..-

..
-

.
TP

"oastea" ei

Deci avem aid (Fig. 107) cea mai originala teorie care explicii misterul cu care inca ne confruntam. Un sistem .solar instabil, alcatuit din Soare ~ialte nouii planete, a fost invadat de o planeta uria~adin spatiu, asemiiniitoareunei comete. Mai intiii, aceasta a trecut pe Idnga Nept1.in; poi a depa~it Uranus, gia gantii Saturn ~iJupiter, 'cursul sii~,tiind profund atectat ~i in-.

238

ZECHARIA SITCUIN

A Dou~sprezeeea Planetii

239

dreptat spre centrol sistemului solar, uri~ul camp gravitational exercitat de cele doua planete uri~e aducandu-i ~apte sateliti. Acest curs a fost astfel directionat,incat sa se ciocneasca cu urmatoarea planeta, Tiamat. Oar nu cele doua planete s-au ciocnit - un fapt deosebit de important, din punct de vedere astronomic: nu Marduk insu~i s-a zdrobit de Tiamat, ci unol din satelitii aeestuia, despieind-o in doua. In aeeasta despieatura,Marduk a teas 0 ,,sageata", un "trasnet divin", un imens arc electric care a sarit ca 0 scanteie din planeta Marduk incarcatii de energie, "pln1i de stralucire". Gisindu-~i drum prin miezullui Tiamat, ,,rasuflarea i-a stins-o" - acesta a neutralizat campul electric ~imagneti,cal acesteia, ~ile~a"stins". .
Prima intalnire dintre cei doi a lisat-o pe Tiamat fistirata ~i lipsitii de viata; dar soarta ei urma sa fie-determinata de viitoarea intalnire dintre ei. Kingu, principahil satelit al lui Tiamat, urma sa fie tratat separat. Oar soarta celorlalp zece a fost

prin mai muUe planuri. Cel mai semnificativ, in timp ce toate planetele cunoscute inconjoara Soarele invers.acelo[' ceasomi-

cului,celemaimultecometese invartinvers.

.

Astronomii nu au reu~itsa explice ce foqa, ce eveniment a creat ~i le-a aruncat pe acestea pe orbitele lor neobi~nuite. Raspunsul nostru: Marduk. Azvarlindu-Ie in directia opusa, el a spulberat,a spart oastea lui Tia'matin comete rhai mici, afectandu-Ie cu campul sau gravitational, a~a-numita"plasa":
;

Aruncati in plasa, ei in capcana au fost prin~i...
Intreaga trupa ee alaturi de ea l1J~aluia In plasa el i-a prins ~i mainile Ii le-a legat. .. Straus legati, ei nu mai puteau sascape.

.

Dopace batalias-a incheiat,Marduka luat de la Kingu

hotarata imediat. .

Dopa ce peTiamat, capetenia lor, a sfiirtecat-o, Trupa ei a fost spulberatii, oastea ei sparta. Zeii ce-i erau de ajutor, ce-alaturi de ea stiiteau, De spaima fus~sera cuprin~i ~itremurau, Spatele I-au intors ~i gata sa fuga erau, Vietile lor ca sa i~i scape. Putem identifica oare aceasta oaste "spolberatii... Sparta" eare tremura ~i "spate Ie I-au intors"- ~i-au inversat direcpa? Facand acest IUCru<1escopenm~l raspunSUl la 0 alia t:Illgmil a sistemului nostro solar - cometele. Aceste mici corpurl ceresti sunt numite ,,rebelele sistemului sohai" deoarece ele nu par .se supune nici uncia dintre legile cunoscute. OrbitCle planeielor in jurul Soarelui sunt, cu exceppa celei a lui Pluto, aproa-

Tiamat~iKingu.

"tablita destinului" (orbita independentii)~i~i-a legat::o la brau:. cursul sau a fost transformat astfel intr-o orbitii solara permanenta. Din acel moment, Marduk era sortit sa treaca mereupe la locul bataliei. Invingand-o.peTiamat, ~i-acontinuat drumul prio ceruri, in jurul .soarelui ~i a trecut din nou pe langa planetele de sus: EalNeptun, "a carui dorinta 0 indeplinise", An~ar/Satum, "al. carui triumfil intronase." Apoi, noua sa orbitii I-a adus iar la.locui triumfului, "pentru a intari puterea;sa asupra zeilor inftanti",
.

~~n~_~'n~:~_~.

Pe masura ce este ridicata.cortina pentru actul V; de a.ici - ~inumai de aici incolo, eu ~oateca acest lueru nu a fost sesizat pana acum - povestea biblica a Genezei se alatura epopeii

rea Cerului si a Pamantului.
.

.

_~ ..

~::

A~ n1.:n

A:_

n~~n'

~.

:'_~~_n

l'n~~

Completandu-~i .primasa orbita iri jurul Soaielui, MarZeul s-a oprit sa priveasca trupul inert al acesteia. Sa 0 impartii. n doua apoi el s-a gandit. i

~

duk "se-ntoarce apoi la Tiamat, pe care 0 supusese".

pe circulare; orbitele cometelor sunt foarte alungite ~i, in cele .
mai multe cazuri, atat de alungite, incat apar in apropierea Pimantului la sute ~i chiar mii de ani. Planetele, din nou, cu exceptia lui Pluto, se mi~ca in ace~~i plan; orbitele cometelor trec
.

~i, ca pe-o scoica, in doua paqi a.desiacut-o.

,.

240

ZECHARIA SITCllIN

A Douiisprezecea Planetii

241

Acurn,Marduk insu~ia lovitplaneta, impaqind-o in doua, taindu-i ,,1easta"sau partea superioara.Apoi, un alt satelit allui Marduk s-a-prabu~it peste una din jumata1i. Suftul a impins aceasta parte - destinata sa devina Pamantul - spre 0 orbita . uode no existase nici 0 planeta paoa atunci: Apoi Zeul se intoarse spre partea cea mai indepartata a moartei llamat
Cu arma sa cereasca, a taiat capa1cimi; A taiat vaile prin care sangeie ei curgea; Pe vantul de nord I-a pus sa-I poarte ~i intr-un loc necunoscut sa-I lase Pamantul fusese creat!

.

..

..

ff

S o

I
_

~

~,

Partea de jos a avu!0 sow diferita: la a doua tura facuta in jurul orbitei sale, Marduk insu~ia izbit-o, zdrobind-o in bucati (Fig. 108):
Cealalta parte a ei ca un ecran pentru cer a pus-o: Legandu-i unul de altul, el veghetori i-a pus... Coada lui Tiamat sa alcatuiasca Marea Fa~ie el i-a poruncit. Aceste bucap din a douajumatate au fos1 menite sa devina 0 "bratara" in cer, functionand ca un ecran de protectie intre planetele de sus ~i cele de jos. Ele au fost -intinse intr-o "mare Ia~ie''. Centura de asteroizi fusese creata. Astronomii si flzicienii recunosc di existii mari diferente intre planetele de jOS1"terestre" (Mercur, Venus, Pamantul ~i Luna, Marte) ~i planetele de sus (Jupiter ~i celelalte),doua grupuri separate de centura de asteroizi. Din textul sumerian aftam acum ~i explicatia acestui fenomen. Mai mult decat atat, ni se ofera -' pentru prima data - 0 explicatie ~tiintifica ~i cosmologica coerenta a evenimentelor care au dus la disparitia "planetei care lipse~te", la crearea centurii de asteroizi ~i a Pamantului. Dupa ce satelitii siii ~i campul

INITIAL \
/

·

DUPA COLIZIUNE

Fig. 108 B. Tiamat a fost zdrobitii: fragmentele desprinse din
ea vor alciitiJi "Cend"
~.. ...;;,... _n .u

- centura.de asteroizi, iar ceo/alta jumiitate
__n', n' ..., ""~J. VI'" ' . f ""c.,If'C-"UI "Wt:'..,

va ciipiita 0 orbitii independentii, --. devenind P~mtintul, in urma cf()cni.., . '.. ... - ... .. -- .

allui Tiamat, Kingu, va deveni sate/itul Piimtintului, Luna. Restul " o$tirii" lui Tiamat a fost transformat in comete.

sau electric au crapat planeta llamat, un alt satelit al lui Marduk a expediat partea de sus a fostei planete pe 0 noua orbita, ca actuala noastra planetii Pamantul, apoi Marduk, la a doua trecere a sa pe 'orbitii,a zdrobit in bucati partea ramasa din planem ~ile-a intios futr-:ota~ieuri~ii.

.~c
....

_ ..

--_.

242

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

,

243

Fiecare enigma pe care am mentionat-o mai devreme i~i prime~te raspuns in "Epopeea Creatiei" a~a cum am descifrat-o noi. Mai mult, aflam riispuns ~i la intrebarea de ce continentele noastre sunt concentrate pe 0 singurii fata a Pamantului, pe partea cealalta existfu1d 0 (;avitate foarte adanca (Oceanul Pacific). De asemenea, este lamurlta ~i problema permanentelor referiri la "apele~' lui Tiamat. Ea era numita "Monstrul apos", si este normal sa credem ca ~i Pamantul a mo~tenit aceste ape. inte-adeviir, multi savanti moderni numesc Parnantul ,,Planeta Ocean" - pentru c~ este s~guraffin sistemul nostru solar care este binecu'vantata cu elementul primordial al vietii. De~i aceste teorii pot parea noi, ele erau acceptate de profetii ~i inteleptii care au scris Vechiul Testament., Profetul Isaia aminte~te de "zilele de la inceput" cand puterea lui Dumnezeu I-a "taiat pe cel semet, I-a rasucit pe monstrul apelor, ~i a uscat apele lui Tehom-Raba;" Numindu-l pe Yahweh, "Imparatul meu", autorui psalmilor biblici reda in cateva versuri cosmogonia creatiei. "Prin puterea Ta, apele le-ai despartit" pe ca- petenia balaurilor apelor Tu ai'zdrobit-o." ~i Iov aminte~te cum "Du~ezeul sau" a imprii~tiat "pe ingerii celui Semer'; ~i, cu impresiominte cuno~tinte astronomice il lauda pe Dumnezeu care:

dil! primele versete ale Bibliei, care descriu cum "duhul'" lui Dumnezeu plutea deasupra apelor lui Tehom~i cum trasnetul lui Dumnezeu, Marduk, in versiunea sumeriana, a luminat intunerieul atunci ciinda lovit-o pe Tiamat, creiind Pamantul '~iRakia Qiteral "bmtata sparta"). Aeeasta fii~ieeereasca (tradusa, in general prin "firmament") este ~umita "Cerul". Cartea Genezei (1:8) declara in mod explicit ea aceasta "briitarii sparta" a' fost numita de Dumnezeu "Cer" (~amaim). Textele aeadiene numesc~i ele aceastii fii~ie "bratara sparta" (rakkis) ~i relateaza cum Marduk a intins partea de jos a lui
,

Tiamatpiinaaceastas-a spart ~i a formatapoi un cere cu ea.
Textele sumeriene Iiu lasii nici un dubiu ca acest "cer'\, complet diferit de conceptuI general de cer ~i spatiu, era centura de asteroizi. PamiintUl nostru ~icentura de asteroizi sunt, atat in textele mesopotamiene, cat ~i in Biblie, "CeruL~i Pamantul", create cand Tiamat a fost dezmembrata de zeul supremo Ciind Viintul de Nord allui Marduk a impins Pamantul in locul in care se gase~te acurn, acesta a capitat propria orbitiiin jurul Soarelui (rezultiind astfet anotimpurlle) ~i a ciipatat.mi~carea de rotatie (rezultiind astfel succesiunea noapte/zi). Textele sumeriene spun ca, intr-adeviir, una din sarcinile uIterioare ale lui Marduk a fost "sa dea PamiintuIui lumina zilei de la Soare ~i intunericul noptii." Biblia spune ca s-a petrecut acela!ii lucru:

I

I

,

.1

A tras 0 bolta pe fata lui Tehom,ca hotar intre lumina ~iintuneric. Stalpii ce~lui se cIiltina... Prin puterea lui tulbilra marea, prin priceperea lui.ii sfarma furia. '.... :sunarea IUllIl~t:IlIIlt;aoU1 \.Mu;, :U" :_: ~:_:r ::::.;- ~-pele fugar.
Cei care se ocupa de cercetarea Bibliei au descoperit ca "tehom", care in ebraica inseamna ,,mare", se trage din cuvaritul Tiamat; ca "tehom-raba" inseamna "marea Tiamat', ~i ca felul in care Biblia relateaza evenimentele primordiale este iden~ tic cu eel sumerian~ Este de asemenea foarte cIar ca paralela' dintre textul sumerian ~i Cartea Genezei din Biblie incepe chiar

~i Dumnezeu zis: "Sa fie ni~teluminatoriin ina tindereacerului,ea sa desparti ziua de noap~ ei sa fie
ni~te'semne care sa arate vremile, zilele ~i anii."

Oamenii de ~iinti deazi cred ca, dupa ce PamantuI a devenit planeti, acesta era 0 sfem fierbinte, cu vuleani in eruptie, care umpleau cerul cu aburi ~inori. Dupa ce temperatura a inceput sa coboare, vaporii s-au transformat in apa, rezultfu1dastfel oeean~lesi uscatuI. A cin~ea tablitii a epopeii Enuma Eli~, d~~ifoarte deteriorata, impiirta~~te acee~i opinie. Numind reviirsarilede lava "saliva lui 'Iiamat"; epopeea Creatiei plaseaza ~iea a~est feno,

Deci. au inceput sa se formeze oeeanele. api. Kin~ a fost deposedat de elementele "vitale" .. Kingu a ramas impreunii eu ea. Rolurile Tiamat ~i Pamant' ~i referintele la amilndoi par' a fi intersehimbabile. Din sanii ei.impr~tiata ~i intoarsa din drumul ei.~isase arateuseatul!"~i a~aa fost. Pamantul este Tiamat reineamata.el i-a hotiirat lui Kingu 0 alta soarta: ~i Kingu ee era mai mare peste ei. atat Biblia cat ~i Enuma Eli$ ~i alte texte mesopotamiene' inrudite plaseaza ineeputul. . s-a miesorat si a devenit 0 masa de materie moarta. aetul suprem al ereatiei.. Enuma Eli$ continua: Punand eapullui Tiamat [Pamantul] in loeul hotarat..~ fost meut frigul" .iata ea apare "in presiunea ei eereasca [eampul gravitational]. Luna este numita "proteetorul" Pamantului: . pe Kingu din . Marduk nu I-a distruspe Kingu. fostul satelit a:llui Tiamat. Pe ellanturile de munti le-a meut sa apara.un membru planetar al sistemului nostru ~olar.244 ZECHARlA SrrCHIN A. "oastea"lui Tiamatcare a fost zdrobita. Deei. "in straturi adumindu-se". (Cele ~apte tibfite ate Faeerii). Aeesti termeni sum'erieni deseriu. aeum pentru fo~marea muntilor. . Mie~orat. Pamantul.raurilor. In aeest timp. in The Seven Tablets of Creation. Apoi~ in aeord perfect eu descoperirile moderne.eredem noi. au aplirut eeata ~i ploaia.norii de. istoria ei d~seoperitii recent ~i soarta ee a meut aeest satelit care a fost la ineeput KIN.'j'IrI~Ip. .I (. el nu putea deeat sa'devina din nou satelit. Ciind partea de sus a lui Tiamat a fost impinsa pe 0 noua oi-bita(ea noua planeta Pamant). "saliva" continua sa se impr~tie. Marduk "a meut sa apara divina Luna.GA.atmosfera. cuse.eUlDllnand eu aparitia omului.. 'eontinente ~i atmosfera. a semnalat existenfa unorftagmente dintr-un .- * Ca parte a ordinii celeste pe Pamant.~i a fost ridiea~ "fundatia Pamantului" ._Xn~"'''''' J. ' Epopeea Creatiei iI exclude.ee:i fusese data de Tiamat ciind cres-. el a meut muntii eei sfmti. . . Prio ochii ei. prineipalul ei sateHt. iullor ~itoate taratoarele dupli soiullo(' i~i lac apant1a. Tigrul ~i Eufratul au ie~it.raeirea -. ~i de la el a luat tablita destinului.K.eontinenteIe.vailor ~i campiilor. matem raalOaeuve. Dupa ce Marduk ~i-a meut prima orbita: in jurul Soarelui ~i s-a mtors la'locul biitaliei. din ele raurile sa se adape. ee noap~a s-o msemneze. King. Vaile le-a despieat. Kingu carnane "zeu" ." ~i ee se intelege prin "ei": Tia111lt Parnantul? sau ' ~i Duttmezeu zis:"Sase strangala un loe apele a caresuntsubeer. a fost mie~orat. identitateaeu textul biblie estt~clara: Cine era aeest zeu? Textul il nume~te ~E~. "sa mi~une apele de vietuitoare'('~i "pasari sa zboare pe intinderea eerului". era gata . Ce penedrept ii fusese data. . Nu exista niei 0 mentiune paoa ileum in text despre 0 planeta eu aeest nume ~i.Douisprezeeea Planets -245 men inainte de formarea atmosferei. Izvoare a meut. Tr~mlform:lfintt-uh du""ae. CW. Dupa ee . Abia ~ .GA.I.zeul care protejeaza Pirnantul"). Dupa ee . eu oeeane. L-a pedepsit lumdll-i orbita independeI!ta. ~i fieeare luna s-o masoare": . totu~i. eu siguranta. Inca 0 data. Piimantului duna soiullor ' vitele du pa so~ ' . Luna este Kingu. Lipsit de 0 orbita proprie.numea pe Kingu.apa ~-au adunat".E ("Vasul de plumb").cste exact cum Tiamat iI . Luna.E a fost el de-aeum numit.. Atribuind intreaga opera a Faeerii lui Marduk.. duri prin ele sa eurga. vietii pe Pa~ant in apa.GU ("Marele emisar") sa devini DUG. in mod elar. ~i zeul DUG. oceanelor ~i continentelor.modelandtopografia Pamantului. .

Enigrnelesistemului nostru solar . (cum ar fi.. "Caile zeilor eu Ie voi croi cu iscusintii. are fusese tacut mesager catre celelalte planete. Rezolvand problema lui Tiamat ~i Kingu.centura de asteroizi care imparte grupul de planete in "planetele de sus" ~i "planetele de jos". ("Cel care arata calea"). fost sate lit allui Aru1ar/Saturn.El a izgonit din ceruri pe cea care irnpreuna. care avea sa desemneze ulterior Luna~deri. Tablita destinului i-a luat-o cu mana lui. a~a cum 0 interpretarn noi.zentareit prezinti pe zeul Marduk aruncandu-~i trasnetul spre Tiamat. ' Aceste texte nu numai ca adeveresc teoria noastra ca principalul satelit allui Tiamat a devenit Luna... A preiacut majoritatea satelitilor lui Tiamat in comete.' O_M _1_ . dandu-i 0 orbita in apropiere de Soare. in mod clar identificat cu Luna. la un moment dat... . incercands-o apere pe zeita care I-acreat.246 ZECHARIA Sricum A Douisprezeeea Planeti 247 text astronomico-mitologiccare prezinta 0 aim versiune a bata.satelit al acestuia I-a tacut satelit al Piimantului. Pe langiiaceastanoua orbitii. planeta Pluto.briitara cerului" . Aceasti dovada ca satelitullui Tiamatsi cel al Pamantului sunt unul ~iacela~i este inmriti~i de'rada~ina etimologica a numelui zeului Sin. 110) Fig.. a fcicut-o. Marduk inca <> dati"a stribatut cerurite ~ia vegheat asupra lor". EI era alciituit acum din douasprezece corpuri cere~ti. Atit descrieriledate de NASA. care s-au prabu~itpe suprafataLunii". 0 orbita pana acurn necunoscuta cu fata spre . zeita' Tiamat. Marduk a stabilit.toate i~l giisesc explicatii coerente in Epopeea mesopotamianii a Creatiei. pc principalul. Ink-adevar. Landersberger. care are a serie din caracteristicile orbitei lui Marduk. t:Il1gmallcete caracteristici ale planetei Pluto . 109 "-. (Fig.MI..Gaga.EN (. Conform e'popeii. Marduk ~i-a piistrat pentru el "pozitia Nibiru"." 0 alti incercare de transliterare si traducere a acestui text. pentrua stabili "destinul" lui Gaga. Pluto. atentia sa s-a concentrat asupra "tinutului lui Nudimmud" (Neptun).cavitatile oceanice ale .leul pust~ului").. (in 1923 in Archiv fiir Keilschrittforschung). ~i a iacut satelitullui An~ar/Satum. EI a creat Pamantul. 109) . fieciiruia corespunzandu-i un zeu. confirma ca numele Kingu/EnsuILuna sunt interschimbabile.cu Soareleau creat sistemul solar. - . sotol ei. . de pjlda.. in doua tabere eu ii voi imparti". . (Fig. cat ~itextele surnerieneprezinti satelitul nostru ca un "vast de~ert". De data aceasta. devastarea Lllriii nrhifp!p . "Howand" pozitia fieciirei planete. cea mai indepiirtataplaneta.planeta fost a nurnitiiUS. un plan orbital diferit). tacum de B. serie de corpuri cere~i de manmea unor ora~ mari. ci ele ~iexplica descoperirile iacute de NASA referitoare la coliziunile "cu 0 .vadin'SU. EI a zdrobit.care contine. Au fost descoperite ~i0 serie de sigilii cilindrice ce iniati~eaza batilia dintre Marduk ~i 0 fioroasa zeitate feminina. c Epopeea ne informeaza ca unul din ultimele lucruri pe care le-a tacut Ma'rdukin cer a fost sa stabileasca "un loc ascuns" pentru acest zeu. liei lui Mardukcu Tiamat. versuriin care se poveste~tesoarta desemnati de Manluk lui Kingu.Adine" (spatiu) ~i I-a nurnit "Sfetnicul de taina al Adincului". cu 0 armi a fost tiiat. . Pamantului.~i "traversa cerurile ~i supraveghea" nolil sistern solar. .._ :_:~.Kingu. cu Kingu. 0 astfel de reprt. .

pla.. PLANETA(Maniuk) Capitolul 8 " " " . fiul lui Enki. cu fiullui Enlil.Rege ill zeilor" a fost insotita Ide asocierea acestuia cu planeta nefilimilor. candva dupa 2000 LCh. /' .batalia pentru suprematie printre zei. JJ. ~ Imparatia Cerurilor ' ~DE~WR~ . precum si alti cercetatori au demonstrat ca wate textele astronorniCop. Marduk era ~i_"Rege al . ~.!'Inrp. .vo'rnp.~r. ~ Ridicarea lui la rangul de ..identic cu. eel allui S. . Ca . deoarece Marduk era nurnit "un stralucitor corp ceresc". 110 Steaua Polara.-' Creation (Epopeea babiloniana a creatiei). // 0 G Studiile despre Epopeea Creatiei ~i textele asemanatoare ~'. zeul egiptean Ra. demonstreaza ca ..I. ilp. babilonienii au modificat epopeea sumeriana a creatiei. Oaca in anumite privinte Mar- . a reu~it sa ca~tige. ~ [de exemplu. fie NEPTUN(Ea) PLUTO (Gaga) '/ Fig. Apoi.. .. Textele care it descriu pe acesta ca fiind cel care "masoara inaltimile departate ale cerului.mnnl :11 !'Ii!'ltp. fie alta stea stralucitoare vizibila pe cerul Mesopotamiei in vremea echinoctiului de primavara.rege al zeilor (planeteloi). a fost lansata 0 noua teorie conform careia Marduk ar' fi fost zeul sumerian al SOt. in cartea sa Marduk und sein Stern (Marduk ~i steaua lui).. Cum alte titluri'ale lui erau "Marele corp ceresc" ~i "Cel care lumineaza". "TURN'_ . ~'o .- /' cerurilor". ' MARTE ~u) I A ADouAs~REZECEA . puruind un halo a carui stralucire este datatoare de fiori". inlocuind nu~ele lui Ninurta cu cel allui Marduk. A Douasprezecea Planeta. M:1rilnK Co:1mp. . par a sprijini aceasta . Dar Albert' Schott. .lrelui.\ 248 ZECHARIA SITCHIN ~ ~ I ~ (Apsu) MERCUR(Mununu) VENUS(L~u).mlllni nO!'ltnl !'IO- lar..rUPITER(Kishar) / a . " neta invadatoare.Marduk. . URANUS (Anu) ~. Ninurta. The Babylonian Epic of '1. teorie. Oar acela~i text continua spun and "el vegheaza pa- manturile ca~ama~ [Soarele]". Langdon.. Unii cercetatori au crezut la inceput ca Marduk era..

Sumerienii numeau planeta NIBIRU.-250 ZECHARIA SITOIIN A DouisprezeeeaPlaneta to mijloc el sta. care dintre planete era?-Vechile texte nu reu~esc sa it indice ca"una din pl3D:etele cunoscute. Echivalarea celei de-a douasprezeceaplanete cu Jupiter nu estebuna. ~i toate colturile universului Ie cerceteaza. tn plus. Marduk fiind plasat ~i acolo tot in pozitie centrala. "EI cerceteaza ascunsele secrete. lucru care i-a convins pe majoritatea cercetatorilor ca este vorba despre Jupiter.. Planeta NIBIRU: EI este eel care mijlocullui Tiamat il trave~eaza " " 251 duk era asemiiniitor Soarelui. Drbita lui era "cea mainobila ~i mai mareatii" dintre toate planetele. Vom descoperi ca ~i textele astronomice care ttateaza despre perioadele planetare in~ira. Bazandu-~iteoriile pe unele titluri ale lui (cum ar fi acela de "fiu al Soarelui"). "Unmel" in juiuI lor. face ". Aceste ~ersuri adue into~atii suplimentare." Este descris ca "monitor" al celortalte planete~eel a carui orbita Ie inconjoara pe celelalte. "Se tine d~ m~iilelor [orbittle]". caci se presupune ca acesta este mare ~istralucitor? Textele mesopotamiene SDunca acesta aiune:ein ree:iuni necunoscute ~l toarte indepirtate ale cerului. Dar texml il plaseaza pe Marduk in markas ~ame ("in centrul cerului"). aeolo unde era odata 'Ramat. Daca orbita lui Marduk it pori pe acesta in apropierea "noastrii(intre Marte ~iJupiter). cu siguranti di el nu putea fi Soa- rele. ei uita ca mesopotamieniiconsiderau cu siguranta ca Luna este "zeu''. a douiisprezecea planeta . Ea este susti- nuta de acei oameni de~tiinta care considera ca mesopotamienii nu ~tiau despre planetele de 'dincolo de Saturn: Ei pun Pamantul in randul planetelor.mijlocullui Tiamat il traverseaza": orbita lui it poarta mereu ~imereu pe la loeul bataliei. Lui i se inchina toti. . Epopeea Creatiei mentionea~ cu claritate ca Marduk era un invadatordin afara sistemului solar. ~fordinea lor. in Sternkunde und Sterndienst in Babilon. (Arta ~i me~te~ugurilein Babilon) sa considere ca Marduk este 0 planeta care " . "planeta traversarii".. care in drumullui a trecut pe laoga "planetele de sus" (Saturn ~i Jupiter) inainte de a se ciocni de Tiamat. intre Marte ~i Jupiter. dupa ce a imparpt planetele in doua grupuri egale. care este localizat in centrulliniei planetelor: " fiiIi oboseala. Descrierea acestuia ca fiind 0 planeta ro~ie a filcut ca ~i Marte sa fie un candidat. iar versiunea babiloniana a epopeei ne ofera urmatoarele informatii astronomice: Planeta NIBIRU: La Rascrucea Cerului si 'Pamantului el este.de asemenea. Fie ca numele lui sa fie in veci "Cel"care traverseazi" Cel care mijlocul it ocupa. in timp ce cred ca babilonienii considerau ca acesta era centrul sistemului planetar ~i ca era plat.. Cum sumerienii ~tiau toate planetele. atunci. Pe el trebuie sa-l ~tepte mai intaL Planeta NIBIRU: Planeta ce in ceruri striiluee~te. aparitia eelei de-a douasprezecea planete in "pozitie centrala" confirmi eoncluziile noastre: Marduk Mercur Venus Luna Pamantul Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Pluto " Jupiter Mercur Venus Parnant Marte SaturnUranus Neptun Pluto " Aceasta teorie insa' contine 0 contnidi~tie. unii cercetatori au sustinut ca este vorba de Saturn. ~ianume ca. .to sus ~i in jos 'ei nu ~t trece. " Dadi Marduk nu era Soarele. de ce nu 0 putem vedea. deci planeta. Acest lucru I-a fieut pe Franz Kuv gler.

j. Epopea Creatiei . planeta era reprezentatii printi-un glob inaripat.spune despre el. ~i t~iisprave~tedruniulla celalaltcapat. La E-!jara ~i-a intemeiat lac~ul de departe.insotind preoti ~i regi. Babilon."planeta zeilor". La fel ca textele mesopotamiene. are un apogeu . - Oeci. faraonii egipteni.LUK Fig. dominand templele ~ipalatele. acolo unde lumina ~iintunericul [se unesc] este laca~ul sau de departe.. .. Am descoperit ca Marduk avea intr-adevar.toti se inchinau la eI. 111) - Se arunca in drumullui cu bucuria unui viteaz: Rasare la un capat al cerurilor. Acad. eel mai mare laca~. pJaua I!ii1U I~JUU UKDl1J:. III Urmand invataturile stramo~ilor sai sumerieni. 253 cea a unei comete. Sica un mirecareiesedinodaialui de -nuntii .in indepartatele regiuni ale spatiului. de el a fost intemeiat. "se mi~ca in ceruri in cere". dupa 0 orbitii eliptidi. pictat pe pereti. "plutind" deasupra lor in timpul b~tii-liilor. contine 0 serie de versuri semnificative care ne spun unde Sea dus planeta dumnezeiasca: . VUJ~"~~ U~ JU~. desenat pe sigilii cilindrice. AvraaIII din Ur. asocia zeitatea suprema (DumnezeII) cu plaJieta cea mai importantii. adica.gravat P'" "al"'I" IV! U~ JUPLa. . punctul in care estecel mai aproape de Soare. apoi "coborand ~i aple-candu-se in cer" la perigeu. . Nuzi.}'ar-ii ersani . Acestea afirma di planeta venea de la AN. conform textelor sumeriene. de unde incep~ drumul inapoi ~i un perigeu -.un punct care este eel mai iQdepa£4lt mai indepartate planete".UR'("baza cerului") spre E. NUN ("laca~ul zeiesc"). Urartu.IJ:.arheologii urmele'civilizatiilor din Orientul Antic. Ela. in. . gravat pe pietre. Celalalt era "in Cer". 112) _ tn centrul credintelor lor religioase ~i astronomice stiitea ideea ca A Douasprezecea Planetii.. nevazut. . in interiorul centurii de asteroizi. avcind Soarele drept centru de greutate. o astfel de orbitii eliptica.) dreaptii spre spapu. rarnanea in . ) de aces~a -.. 252 ZECHARIA SITCHIN A"Douisprezeeea Planeti . ' '. Cartea lui Iov. Nu mai putin explicit descrie"~i psalmistul traiectoria maiestuoasa planetei: a · Cerurile spun slava lui Dumnezeu. Regii hititi. asemanatoare cu . un "laca~" era""de departe" . APOGEU Oriunde au dezgropat. ~i intinderea lor veste~te lucrarea mainilor lui. multe din fragmentele biblice spun ca Oumnezeu i~iare "Uica~ul stant inCeruri" de unde "vedea cum se ridica ~i cele erau impodobite cu acest simboI. Mitanni ~ICanaan . de unde se in-". dupace descrie coliziunea. p au proclamat acest simbol (~i ceea ce reprezenta el) supremo A~ a ramas de-a lungul mileniilor. (Fig. Asiria.LJ:. astfel de "baze". t'LJ-Il'lJ:. Recunoscut ca un mare calator pe bolta cerului. Apoi masoara Adcincul eel de nepatruns.toti . Pe intinsul cerului el i~icroie~te'o.>umnezeu care.treMarte ~iJupiter. un I. IU~LaJ. se mi~ca foarte repede. patrlarhul biblic.nouacale. stand deasupra tronurilor lor. -.ca: Strabate cerurile ~i toate tinuturile Ie vegheaza. urccindJa inaltimi ametitoare la apogeul sau. Mari. Regii din Sumer. (Fig. era prezent ~i simbolul globului inaripat. E-!jara.

. Cand culmi1'1eaza ibiru.'..mlintuluL Semnul pictOgrafic al acestei planete. care mai insemna ~i"Anu" ~i "zeiesc".va avea. 254 ZECHARIA SITClull/ t .ratullui.. Binecuvantat va fi Acadul cu bel~ug.inseamna. Nibiru: . ti. H2 ~ Ciind din pozitia lui Jupiter. a evoluat in limbile semitice spre litera tav..marea sa orbita. R. - - ..~. . Acest semn cuneiform. .Fig.. reproduce in cartea sa Reports of the Magicians and Astronomers of Niniveh and Babylon. ~i pacea va fi stipana ne P~m~nt Cand din pozitia lui Jupiter Planeta cre~te-n stralucire ~i Zodia Cancerului va deveni Nibiru..- 'ca. .la.r.'"semnul".din Babilon ~i Ninive) 0 serie de astfel de texte care urmaresc mi~carea acestei planete. era 0 cruce. Textele mesopotamiene vorbesc despre aceasta.toti oamenii din Antichitate considerau apro:' pierea acestei planete ca un semn pentru mari prefaceri ~i inceputul uhei noi ere.. iar imparatii certati se vor impa. N Tarile vor fi in pace.. . ~i ea este Nibinf.: toarca.0 fiicea sa.: Cand apare ea are culoare ro~u inchis. ~i mai puternic fi-va impa. ...sprezecea planete sunt prevestiri care profetesc efectele pe care evenimentul il va avea asupra Pamlintului ~i omenirii. "Planeta traversarii". ~.se in- .de ciind ajunge "in pozitia lui Jupiter" ~i plina cand sose~te la punctul de rascruce. '.aparitje ca despre un eveniment anticipat.-. (Studiu despre magicienii ~i astronomii . periodic in apropier~a Pa. Multe din textele care vorbest despre apropierea celei d~-adoua. . lar zeii vor auzi rugaciuni. a vreme calea 1ini~tita. " ' !:~. .. A Douisprezec:ea Planeti 255 interiorul sistemului solar si ca. Cerul ea il imparte in do1. ~iimnuri de slava.. Campbell Thompson.- --~~~ ~. Intr-adeva. previzibil ~i observabil: ---~ Marea Planeta. Planeta trece inspre vest. care. .

-.. Ziua ludecatii era descrisa in Vechiul Testament ca fiihd insotita de . Cand Nibiru ajunge la perigeu. ~i va fi ziua aceea...~i se vedea cand Soarele riisarea pc c~r.~." Textele mesopotamiene amintesc de striilucirea planetei.. inundatii~i cutremure.. "Soarele se va intuneca. Potop de ploi sa cada va incepe. ~i va fi 0 zi. cand voi porunci Soarelui sa se duca la culcare la amiaza ~i Piimantul se va intuneca in miezul zilef. & ' . vaile vor fi acoperite". Zeii vor dafui lini~tea. "Vii zic vouii. spune Domnul Dumnczeu. a~a incat din sabiile lor i~i vor filud fiare de plug ~i din sulitele lor cosoare. poate fi redata cel mai elar prin acest fragme. . Ziua Domnului a sosit!" profetul Zaharia spune ca aceasta oprire a mi~ciiriide rotatie nu va duradecat 0 zi: ~i atunci va fi ziua in care riici 0 lumina nu va fi ca niciodata paniiacum. conducand oastea sa in lupta. de la capatulceruluivine urgia lui La fel ca invatatii mesopotamieni. iar Luna va fi ro~ieca sangele.. . Un sigiliu cilindric infiiti~eazaun grup de plugari privind uimiti . . care mugesc cum mugesc apele putemice... in care nici zi nici noapte nu va mai fi ~i Soarele va lumina in miez de noante. De dep~e vin..256 ZECHARIA SrrCUIN A Douaspreze<:ea Planeta \ 257 Planeta ce se apropia totu~i urma sa aduca cu sine ploi ~i inundatii.-.ntdin profetia lui Isaiia: Sc va intampla in scurgerea vremunlor. ele pot fi intelese in adevarata lor semnificatie: In ziua aceea.. "S6arele ~i Luna se vor mtuneca. In contrast cu binecuvantarile.. stelele i~ivor ascunde striilucirea".. spune profetul Ioel.. Profetul Amosdescrie cu elaritate acest lucru: . va fi afectata ~i mi~carea de rotatie a Pamantului.aduse de noua era. Este Dumnezeul o~tirilor.. Daca citim cuvintele prorocului lsaiia ca referindu-se' asemeni textelor mesopotamiene la apropierea de Pamant a unci planete cu un camp gravitational foarte putemic. El va fi judecatoJ:U1neamurilor ~i el va hotari intre Anuntand... . in ziua prapadului. Necazlirile vor fi uitate ~i supararile vor fi s~it. " ploi. ce. inironate pe Pamant dupa Ziua Domnului. Asemanarile dintre prevestirile mesopotamiene despre pacea ~i bunastarea ce insoteau aparitia planetei Tronului Ceresc ~i profetiile biblice despre pacea ~i dreptatea care vor fi ' In timp ce "muntii se vor narui. . ~i Pamantul se va mi~ca din 19cul sau cand Dumnezeul O~tirilor va trece. . ' . ' un mare numar de popoare. ~i apoi nu se mai vedea cand Soarele apunea".--. Vai! Ce vuiet de popoare multe care urla cum urla marea! Ce zarva de' neamuri.de Dumnezeu e sortita.. nid un popor nu va mai scoate sabia impotriva altuia ~i nici nu . ~i va mi~ca cerul. Ploi ~i inundatii vor veni. din cauza efectelor campului sau gravitational: Cand Planeta Tronului Ceresc Mai straludtoare va fi.. Dumnezeu sa distruga Pamantu!. ~i profetii biblici considerau momentul in care planeta se apropia de Pamant ~idevenea vizibila pentru oameni ca fiind momentul intrarii intr-o' noua era.. care era vizibiliichiar in timpul zilei: .

planeta este . slava Sa va umple PamantuL. "Singur el pa~e~te pe intinderea cerului. 113) Anticii riu numai ca a~teptau sos~rea acestei plilnete ci ii urmiireau~iorbita." Aceste versete descriu 0 planeti care nu' numai ca strabate intinderile cerului. "El zambe~te Taurului ~i Berbecilor./ 258 ZECHARIA SrrCHIN .constelatiile di!\ sud.. Ureand eu inca treizeci de grade. A Douiisprezecea Planetii 259 Fig. sau ".exact cum se ded~ce ~idi~ textele s~meriene.. dupii care urmeaza druinul invers spre spatiu. Cand ~ade in locul batiliei cere~i: Nibiru.~U. Numeroase pasaje biblice .'. . din Taur urca . unul este cat se poate de clar: Planeta zeului Marduk: Deasupra sa: Mercur. Parnant . . Intre. 114 .. crucea). textele mesopotamiene referitoare la acest !. la treizeci de grade secteaza orbita lui Jupiter in punctul B.. se vede clar ca acest text nu ofera diferite nume pentru A Douasgrezecea Planeta (cum gre~itau presupus 0 serie de cercetitori). la un unghi de 30 de grade pe axa imaginara Soare/Pamant la pe_ rigeu. 113 sus spre cer la cea de-a douasprezecea planeti (reprezentata prin simbolul sau. Riisiirind la treizeci de grade ale boltii cere~ti: Jupiter. Marduk interApoi urmeaza perigeul (punctul C)~i planeta ajunge la "Riiscruce'~: adica.in Sirius ~i apoi .~iperigeul orbitei lui Marduk. ci ~i una care vine dinspre sud si se misca in directia acelor ceasornicului .ul.U.~ (punctul A). . . . . ~i deci aparand pe cer mai . care este vizibila.leaga mi~carea Dumnezeului ceresc de 0 serie de conste~ latii zodiacale. nul el va primi lumina. planeta interseeta orbita lui Jupiter in punetul B. El vorbe~te "I .Kascrucean. lV"Ul U(UA..in. Venind mai aproape de Parnant. .sus" (cu ineatreizeei de grade. pcngc."- "JIlai intai pe Marduk aliniat eu Mercur.. cel mai aproape de Pamant. Fig.1 "!I. sosind . punctul C. . . pentru a fi mai exaeti). (Fig.. " apoi in Sagetator. inapoi la locul batiliei eere~ti.U. 114) Primul punet in care planeta era vizibila era deei alinierea aeesteia cu Mereur (punctul A) . Triigand 0 axa imaginarii intre Soare. Profetul "Habakkuk spune in mod explicit: "Domnul va veni din sud.. un observator de pe Parnant vede . la Carul Mare a ajuns ~i in . Amos ~i Iov ..'" . ~i Luceafiirul va lumina ca Soarele.dupa ealculele noastre.Orion ~i...mai ales la Isaiia. In star!iit.!ubiect. mai degraba de trei puncte in care pozitia acestei planete era vizibila ~iputea fi determinati de pe Pamant(Fig..w Cand este insotit de harti schematice. Nibiru.." Sau. caci de la Dom>i.

fi..adele de domnie ale fiecarui~. textele mesopotamieneindica cu certitudine ca orbita celei de-a douasprezecea planete este de 3600 de ani. Dupa el.~ar ("conducatorul suprem") insemna de asemenea ~i "cercul perfect".260 ZECuARlA SITCHIN A Douisprezecea. lui i-a urmat Amillarus din ora~ul panti-Babilon. Daca ~a. conieta Hall~y. Tot acesta poate fi modul in care va fi descoperiti ~i cea de-a douasprezecea planeti. . it citeaza ~i el pe . de~i nevazuti. Aparitia ~i disparitia periodic~ a acestei planete confirma prezenta permanentii a acesteia in sistemul nostru solar: In aceastii privintii ea se aseamana cu cometele.ajungand pana I I I Faptul ca aparitiile ~i disparitiile lui Marduk erau cunoscute anticilor ne face sa credem ca orbita acestei planete este ceva mai scw decat a cometei Kohoutek. tn timp ce 0 astfel de 'perioada nu poate. un "cere intreg". existat chiar anumite speculatii ca ar exista 0 "Planetii X". Mai insemna ~i nJfuarul 3600.cu certitudine ca aces. 1800de ani. te.Berossus. Abidenus.. Cometa Kohoutek." I .000 de ani.000 de mile de Paniant in ianuarie 1974 ~i a dispirut dincolo de Soare la scurt timp. . ~i perio. care. deoarece nu ar reUecta taaca ar renectaj aeCallOarle PUtin raze Ie Soarelui. au domnit in total 0 sutii douizeci de ~ar. Astronomii au calculat ca ea poate reveni in apropierea Pamantului peste circa 7500-75. Au.in~onjoa1i Soarele 0 datii la :. pantele dintre orbitele cometei Halley ar putea fi cauzate de 0 planetiide manmea lui Jupiter care.Brady de la Lawrence Livermore Labora- in vremea potopului. Joseph L. Titlul planetei . descoperiti inmartie 1973. preotul-astronom babilonian.. Dupa el a domni! Amtnenon. I I Pamantului. . fi determinatii. prezenta sa. . care ajunge in apropierea Pamantului 0 datii la ~ptezeci de ani . nu prin observatie.. un discipol allui Arisiotel.cercmare. Pastorul. metele cunoscute .Plalietii 26] A~teptarea ZHei Domnului in scrierile antice mesopotamiene ~i evreie~ti (care i~i au ecoul in tmparatill Cerului despre care se vorbe~e in Noul Testament) avea deci 0 bazi reala. s-a apropiat la 75. poate fi "simtiti" prin influenta pe care ~ exerciti asupra orbitelor unor come. a domnit Alaprus. sau patru sute treizeci ~i doua de mii de ani. ind vorba de. EI a domnitzece ~ar.000..000. te regate erau localizatem Mesopotamia: . . cea mai indepiirtata Dlanetii.ar putea fi detecta~ numai prin calcule ~tematice. . pentru ca astronomii sa-~i dea . amintind de cei zece regi prediluvieni care.seama foarte' greu ca este vorba de aceeasi cometi. De fapt.Apoi Megalurus. Orbitele lor piireau a fi influentate dealte corpuri cere~ti. vorbe~te' de ze~e regi care au condus Pamantulinainte de potop. experiente reale ale loouitorilor antici: ei fusesera martorii revenirii periodic~ a Planetei tmparatiei in vecinatatea tory din cadrulUniversitipiCaliforniaa descoperitca discre. Alexandru Poiihistor din Caldeea spune: "tn carte a a doua se spunea despre cei zece regi din Caldeea..poate sa nu fie doar 0 simpla coincidentii. Acest numar era scris in sumeriana cu un . In 1972. stau lucrurile. de exemplu. ~i el era din o~ul panti-Babil9n. care a domnit trei- sprezece ~ar. de ce astronomii no~tri nu au descoperit~o pana acum? Adeviirul este ca 0 planeti cu 0 orbiti chiar pe jumatatea celei mai mici presupuse orbiie a cometei Kohoutek ar trece mult mai departe de Pamant chiar decat Pluto.000de mile.. Unele dintre co.000. Apoi Daos.planetii/orbitii/3600. Altele au fost vazute doaro'singura dati in istoria o~enirii ~i sepresupune ca au orbite care necesitii mii de an1 pentru a fi acoperite. Se spuneca primulrege al tinutuluia fost Alorus. planetele cunoscute de dupa Saturn au fost descoperite prin calcule matematice.dispar din vedere suficient timp. loc. ~I se spune ca un ~arare trel mn ~ase sute de arii.. Reluaod scrieriIe lui. El afirma . care insumate dau 0 sutii douazeci de '~ar. Berossus. doisprezece ~ar.0 distantii la care ea nu ar mai fi vizibila de pe . a domnit zece ~ar. . trei ~ar. La distanta estimatiide 6.. din acela~i . optsprezece~ar.Pamant.ca de pilda. lar identitatea dintre cei trei termeni .

Alalgar timp de zece ~. primul regat a fost Eridu.toatesuntmultiplide 3 600: 28.AN.fllimi Cllrp.ZI.MEN. ~iultimul dintre ei a fost Sisithrus.800 Enmenduranna .GAR a donmit 36. ~a incat. aparent. care. insemnand "fiul". ridu. in care a fost pus rege un om nliscut dintr-un zeu. . pastreaza traditia celor zece regi de dinainte de potop care au domnit asupra Pa. iar perioadele lor de domnie sunt: de asem~nea. Textul adauga celor E f doua nume prefixul . '. Dacii ace~ti regi de dinainte de potop erau'. iar cu totul. regatul a fost mutat in alt loc. Cei trei regi au domnit impreuna 108. A nOllii. cutotul"au fost zece regi.600 -Ubartutu . aU: ost doi regi.cunoscuta sub numele de textul W-B/144.000 de ani. ~idomniile lor .262 ZECHARIA SITalIN ~ADouasprezecea Planeta 263 Au mai fost ~ialti regi. Larak ~i Sippar.AN.au fost zece regi in Sumer inainte de potop..8 x 3600 .5 x 3600 = 18..000 Alulim .MU. Apolodor din Atena spune ~i ella fel ca Berossus ca au fost zece regi. intr-adevar.mrp.3600 de ani.800 Dumuzi .zei" (~i. EN. Concluzia este una singura: ace~ti ~ar.riim noi np.200 de ani. domniile au durat 120 de ~ar.8 x 3600 28.800 dtMllli.000 ani) ~i domnia fiediruia era masuraffi. misiunta celuilalt se incheia. Cu ajutorulunui alt text.000 Ensipazianna . In pdmul 0l1!~. In BadTibira.NA a domnit 28. cand sosea un nou comandant de pc planeta lor. sunt in~irate ora~ele care au urmat.A".800 de ani.LU. acestea. 1111 vp. faIiexceptie. In Eridu. Apoi. Pastorul. izbitor la aceste' fantastic de lungi perioade de <J.in ~ar de .. "domniile'"nu putcau fi masurate decat in perioade orbitalc ale planeteinefilimilor.800 AlalgarlOx 3600 = 36.200 :Enniengalanna . insumate inseamna 0 ~ta douazeci de ~ar. Lucrul cel mai.. o astfel de lista sumeriana.000 de ani. :'multipli de 3600. a~a cum suop.28. ora~ul ~uruppak. .inregistreaza regii divini din cinci locuri sau "ora~e".6 x 3600 = 21.~ar".md. Cand s-a coborat Impiiratia Cerurilor pe Pamant. . a domnit 36. in care se masura durata domniei regilor predeluvieni erau legati de perioada orbitei planetei . Divinul DU. mantuluidin vremea cand "ImparatiaCerurilorcoborasepe . atunci nu cste de mirare ca perioada domniei lor este legata de durata orbitei planetei lor.000 de ani. o data cu n~terea sumeriologiei."Uo. . ~i divinii lor fegi. el a domnit 28. 0 astfel de domnie sau un astfeI de regat ardura din momentulaterizarii.omnieeste faptul ca. zecea Planeta. Am mutat regatulla Bad-Tibira.000 Enn:'-enluanna 12 . Apoi.LU. intr-unul din cazuri era numit cu titlul de ""'.a.' Jo Un alt text sumerian (W-B/62) adauga orasul Larsa sicei doi regi ai sai. unde regii erau numiti en sau ._ Am parasit Eridu. vechile texte la c.lOx 3600 36. . pana in momentul plecarii. A.a~acum a spus"Berossus. Cei doi regi au domnit"64.LIM a devenit rege. fiecare a domnit un numar de ~ar. Alulim a domnit opt perioadeale acestei planete.este ca. conc1uzia care rezulta. 8 x 3600 .are face referire Berossus au fost descoperite~i desciftate. nP. EN. Piimnnf np.MEN. "Planeta Imparatiei". Cum sosirile ~ipledirile nu se puteau face (iecat atunci cand planeta sc apropia de Piimant.800 de ani. erau listele de regi sumerieni. A.x 3600 = 43. incele din urma. .NA a domnit 43. care au domnit cu totii 0 suta douazeci de ~ar (432.nit np. .LAL.GAL..j Pamant".

/ . cui i se aplidi aceasta limitii de . lafet 433.. fiullui Noe. Multi cercctatori (de exemplu.. Cand incepusera oamenii sa se inmulteasdi pc fata pamantului.) Traim un amjmit numar de ani fiindca ceasul nostru biologic este reglat pcntru un anumit numar de rotatli. care sunt decalate cu cate 3600 de ani: mezoliticul (Circa 11.m vremea DCcand omul nu tusese mca tacut. atunci anullor ar fi egal cu 0 mie de ani pamanteni..ci trecutul .Povesteaintalnirii. caci ~i omul nu este decal came paca:. .a trecut prin trei stadii. toasa. evident ca ea cste modelatiiin cQnformitatecu 4ceastiiperioadii de timp.~_ 1__1_!t _":! ~1~.cut»" Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul meu nu va ramane pururea in om. duratele dOinniilor date de Berossus nu ar fi nici legendare nici fantastice: ar in-.Anul" .Heinrich Zimmern in The Babylonian and Hebrew Genesis ." . Limba ~i scopul capitolului 6 din Geneza se adapteaza astfel incat sa situeze evenimentul care urmeaza..000 de ani.:. Nu exista nici un dubiu ca viata de pc altii planetii va fi modelatii dupii un cielu complet diferit de cel al nostru. . Oaca traiectoria celei de-a douasprezeceaplanete este de 0 sutiide ori mai mare decat cea a planetei noastre..__~: .. dadi un nefilim care a venit pe Pamant ar putea domni 28. tntrucat viata pe Pamant a apiirut dupa ce acesta i~i stabilise 0 orbitii regulatii in jurul Soarelui. "I-a parut rau lui .a. semna doar cinci.zis: «Am sa ~terg de pc fata pamantului pe omul pc care l-~m fa. . tn incercarea lor de a aplica aceastiiliIQitade varstii omului.' tntrebarea care se' pune aici este atunci. de a distruge omenirea. opt sau zece ani de-ai nefilimilor..£'__. Cineva se poate intreba.~} ~ 264 ZECHARIA SITCHIN A Douisprez«ea Planeti 265 .prin intcrVentia nefilimilor . Totu~i.acteristiceale literaturii sumeriene ~i babiloniene.zilele lui au {os! de. Cartea Genezei (Capitolul 6) . ~a cum credem noi.("Pe candin inaltimi"). Primul cuvant at pri-' mului verset din acest capitol este "cand": ..800 sau 36.. olaritul (circa 7400) ~i apoi aparitia brusca a civi1~ 4-': : . : 1 :___ . T:' ..nostru este pur ~i simplu perioada de !imp necesara planetei noastre pentru a face'0 rotatie completa in jurul Soarelui.~ ..Ch.:. desigur. atunci un an al nefilimilor ar fi egal cu 0 suta de ani ai no~tri. I varstii? .. Nu e de mirare ca istoricii numesc aceste perioade "legendare" Dar ce este un an? . de ce sa-i niai acorde omului 0 viatii atat de lunga? lar imediat mai departe aflam ca Noe ~i copiii sai au trait cu mult mai mult decat aceastiilimitii presupusa de 120 de ani.m. Oaraceastii interpretare n-are nici un sens. Oar daca.. Dumnezeuca a mcutpc om pc Pamant. ~em. ' Am semnalat in capitolele anterioare ca mersul omenirii spre civilizatie . descrie supararea lui Oumnezeu pe lume. de fiecare datii cand plancla ior venea in apr~pierea Pamantwui. 'it. ~.. potopul~ in persPectiva temporala cea mai adecvatii. 600 de ani.. Ham 438._ __ ~_.3600 de ani de-ai no~tri ar insemna doar unul singur din calendarullor. Situand acest eveniment inainte de potop. orbita lor in jurul Soarelui necesitii 3~00 de ani? Atunci. Epopcea Creatiei incepe cu cu- vinteleEnumaEli~.zilele lui vor Ii de .. ~iIi s-au nascut fete. Stabilirea circumstantelor temporale ale unui anume eveniment esteuna din trasaturile cele mai caJ.Enlil ~i zeita Ninlil este plasatii .' Noi credem di ea se refera la zei. '.).onn\ . .:. Ani de zite cercetiitoriinu au vazut in versetul . (Chiar ~i cea mai mica modificare a orbitei. dintre zeul.Oaca orbita lor este de 0 mie de ori mai mare.d..._ reinoiau cunostintele oamenilor si Ie imbunatiiteau. cercetiitorii au uitat ca Biblia nu folose~te viitorul . Oaca textul vorbeste de intentia Domnului .. " . sau it cielului noapte/zi este in masuriisa modifice viata de pc Pamant.L (' .: :..zilele lui vor fi de 0 sum douiizeci de ani" decat faptul ca Dumnezeu a acordatomului 0 viata de 120 de ani. ij.zilele lui au fost de 0 sutiidouiizeci de ani.000 i. Oeci. iana ~i evreiasca) au demonstrat ca Vechiul Testament pastreaza traditia unor patriarhi sau stramo~i predeluvieni ~i ca genealogia de la Adam la'Noe in~ira zece astfel de legiuitori.Geneza in varianta babilon.L-"":'T_' . ~i Dumnezeua .

. descrierea aiiticilor. Aceasta descoperire confera (). ace~tia crau vitejii care au fost in vechime.QtSl SIrnutl'!!!n!iQtr!I~ * tnainte de a ne intoarce la vechile insemnari despre calatoriile nefilimilor spre Pamant. fiiUui Dumnezeu au vazut di fetele oamenilor erau ftumoase. chiar ~i dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele . nefilimii."cel mai radiQSdintre zei. exista molecule de apa. atmosfera ~i elem~nte chimice. 0 suta douazeci de ani. de zbornri interplanetare? Prima intrebare este de fapt 0 varianta a uneia care ftamanta de milenii omenirea: mai exista viatii. rama~ite a ceea ce se cre- ' " ' Acelea erau vremurile in care omul urma sa fie ~ters de pe fata pamantului. este amt de fierbinte. De exemplu..432. _ Moleculele de baza ale materiei vii "plutesc" in spatiul interplanetar.G~nezei. ideea ca singura sursa:de caIdura ~i de radiatii din sistemul nostru solar este Soarelea fost dezmintita.dar ~ise coreteaza perfect cu informatiile sumeriene: 120 de ~ar. ' Cand anume'se inmmpla acest lucrn? Versetul trei ne-o spune lara echivoc: cand. Cici. . spune povestea. to multe cazuri eise refera la' aceasta planetii ca la 0 planeta radianti . incat trebuie sa posede propria-i sursi de caIdura. cu un numar. Aceasta interpretare.tP !lni in nMn" . adica 3600 de ani.. putem stabili cu aproximatie data la care au aterizat pentrn prima oara nefilimii pe plimetanoastra. ~i dintoate ~i-au luat neveste pe cele pe care ~i Ie-au ales. astronomic de planete care posedii 0 combinatie in~maginabila de temperatura. ' . ~a cum .uria~i"~"oamenil cu . nu ~i omenirii. Daci planeta ~ste suficient de mare pentru a avea un caron 2I'3.cam in felul in care hainele noastre ne aparii de frig. 0 planeti cu bogate resurse de materiii.vitational foarte nllfernic SU'R. el este" . ~i Ie-au nascut ele copii.~icredinta ca viata poate exista numai intr-o anumiti atmosfera sau temperatura trebuie acum rev. ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 267 Aceasta. nQ este doar 0 descriere poetici.' . Cu aceasta idee in _tC.ar crea un efect de sera: va apira planeta'de frigul spatiului ~iar impiedica propria caldura a planetei sa se risipeasci in spatiu . sonda Pioneer lOa descoperit ca J. ~i altundevain acest univers?Oamenii de ~tiinti ~tiudi I ' exista nenUID8rate galaxii asemanatoare cu a noastra.de~i amt de indepartati de Soare. Era vremea cand: Nefilimii erau pe Pamant in vremurile acelea. dupa numaratoarea zeilor. Ei au mai descoperit ca spatiul interplanetar nu.0 ~tim noi.266 . ci cei numarati de ~.upiter.~i mai mare greutate referintelor mesopotamiene la apele Soarelui care s-ar fi amestecat cu cele ale lui Tiamat. Pe baza estimarilor noastre asupra datei la care a avut loc potopul. nu numai ca clarifica acest controversat capitol 6 al.. pentru dezvoltarea vietii. de a fi fost nori de ciistale de gheatii care se pare ca invaluiau stelele in primele lor-stagii de dezvoltare.pana la potop.~em". oameniicu fjem. in u~ .~irepre- . Mai mult chiar. sa traiasca pe 0 alta planeta? Erau aceste fiinte capa- In schimb. bile in urmi cu aproape 0 jumiitate de milion de ani in U11I13. 0 astfel de activitate vulcanidi ar produce o atmosfed.. . este vremea cand.conform careia A Douasprezecea Planeta era "imbIicata in nori". oferind milioane 'de ~anse oamenilor.cadioactive in adancul sau nu numai ci ar genera caldurii. trt:buie sa raspundem la doua intrebari fundameritale: pot fiinte. pistnind caldura corpului.000 de ani trecusera de la prima aterizare a nefilimilor. in mod evident nu foarte diferite de noi. ~i anullor'era'fjar-ul.cucirca d'iO 000 .izuiti. va avea ~i0 intensa activitate vulcanici. se implineau 120 de ani. aceasti atmosfer3. ~ontinand stele' asemanat6are Soarelui nostru. este vid.

115) Oamenii de ~tiintii au descoperit ca. Totu~i. aducaod din atmosfera sa ingredientele necesare in laboratorul vietii. Textele mesopotamiene ne informeaza ca A Douasprezecea Planeta avea apa.. "Stralucitorul rege al apelor"). de asemenea ~i "Cel care a invatat pe oameni agricultura"... 0 .. generandu-~i ~i radiind propria-i caldud. . 1L I. Leslie Orgel au lansat teoria ca "viata pe Pa. El era. .000 am in urma. nici nu a evoluat aici. (Fig.. Daca exista cu adevarat 0 enigma. detinatorul premiului Nobel. Pentru ca viata ~ cum 0 ~tim noi sa se dezvolte.TIL. ~i dr.-: I 268 ZECHARIA SITCHIN A Douilprezecea Planeti 269 Fig..("Nobilul rege al apelor ale . Acesta s-a format.DU. t.plina de viatii. existau aici primele fo~e de viatii primitiva..cute de ac~~tia planetei ca un corp ceresc ce emite raze. aducatorul de boI~ug.celcare uda Cerul ~iPamantul".datatorul apei vietii" .("Nobilul". ASARU. metan. un grup se refd la aceastacalitate. Acest lucru sugereaza ca viata. LAKU. . asta inseamna ca formele de viafii care au apiirut. nu numai viata ar putea evolua ~i pe planetele mai indepiirtate (Jupiter. . 'cu siguranta aparitia vietii pe Pamant.0---". A Douasprezecea Planeta putea genera propria sa caldud ~i 0 putea retine datorita atmosferei sale. cand molibdenul este un ~Iement foarte rar pe planeta noastrii?De ce elementef care se giisesc in abundentape Terra nu au nici un rol in reactlile biochimice? Bizara teorie lansata de Crick ~i Orgel este ca nu numai toate formele t~restrede viatiipot proveni dintr-un organism de pe 0 alta planeta. -. la doar cateva sute de milioane de ani dupa. Mult pre~ devreme. Francis Crick.demici organisme vii de pe 0 al': planeta indepartata"._. Uranus.. Exista. Intr-un artlcol din magazinul ~tiintificIcarus.1 . heliu.. dintre care." ~_. neon ~i vapori de apa . es~ntiale. dar ~i ca aceasta "samantii" a fQst"plantatii" deliberat . . numele descriu planeta ca ASARU.. amoniac ~i. . .1"" . Sumerienii nu se indoiau ca aceasta planeta era una verde. intr-adeviir. de ce existiidoar un singur cod genetic pentru toate formele de .000. posedau molecule de origine biologica ~i nu nonbiologica.pe pamant la un atat de scurt timp dupa ce acesta . .LU. 0 serie de indicii ca cele mai vechi ~imai simple forme de viata. ) viatiiterestre?Dacaviataar fi inceputcu acea "supa" primordiala. ca a <$i xistat aco~o. e . 11..i'" .t.pentru viata. Din aceste .:.molibdenul joaca un rol atat de important in reactiile enzimatice. Spusa in diferite feluri.cincizeci de nume ale acestei planete. exista 0 lista cu peste. "creatorul granelor ~i al ierburilor.in urmii cu circa 4.toate elementele necesare producerii moleculelor organice. mant a fost adusa aici..s-a format erau descendentele unor alte forme de viatii ariterioare..ca~ sunt formate din elemente gre... _ .. "cel care hotiira~te adancimea marilor". llJ zentarile Ia. fiinte inteligente de pe alta planeta au lansat = caroradancurisuntimbelsueate") tc. depiirtiiria venit in mijlocul nostru A DouiisprezeceaPlanetii. ~i in nici un caz rezultatul unor combinatiichimice intre difedte elemente. care au umplut Pamantul.Pornindde la titlulde ASAR ("Regele apelor"). Neptun) ci. apa este esentiala.J = ! _ _ . Oamenii de ~tiJntaau ajuns la concluzia ca viata nu a . a~a cum cred majoiitatea biologilor.adica. ar fi trebuit sa .. de asemenea. care nu ar fi putut evolua fome u~r pe Pamant.. probabil. aparut pe planetele terestre.--. probabil.zeul care mentine viata"). In Epopeea Creatiei. Aceste plae nete sunt constituite din cele mai ~oare elemente ale sistemului nostru solar.se . iar oamenii de ~tiintiicred ca. ci in piirtile mai indepiirtateale sistemului solar.. Studiul acesta a fost intampinat cu scepticism de adeptii teoriilor cla~ice referitoare la aparltia vietii pe Pamfutt.. aceasta este.500.. Ie. . vechi de mai mult de trei miliarde de ani..ei 0 numeau NAM.. -.planetii ro~ie~stralucitoa~. (. Saturn. .~i au 0 structuramult mai asemanatoare univ~rsului in general~ contimind hidrogen.

:. Cerul cu Pamantul. . Dar orbitauri~a a planetei nefilimilor le-a servit acestom pentru observarea indeaproape a celei mai mari piiqi a sistemului nostru solar.I.sa ne surprinda ca ~icele mai vechi ~i rudimentare sculpturi sau desene poartii simbolurile"'stelelor ~i constelatiilor ~iatunci cand trebuia reprezentati ~i invocati zeii. . V_. umane dezvoltate. . tn timpul acestei coliziuni. asta ar da un avans de 45. I . diindu-i forme Ie' biologice de viata primitive.oamenii au pus piciorul doar pe Luna ~i au cercetatcu nave tara echipaj uman doar planetele din jurul nostru.. a~adar.rea pe planeta Pamant .& .1... Nu a fost 0 "insamantare" premeditatii. 0 coliziuile celestii.Daca' viata pe A Douasprezeeea Planetii a inceput.I._ TT 1 10.la fel cum in Veehiul .. Testament. Chiar ~i cu acest decalaj minim. Dincolo de vecinii no~tri apropiati. " &.." . 0 planetii pecare eXista viatii. Caci inainte Venus era . i-au invatat pe oameni sa se uile spre cer .1V.reau prime Ie mamifere. Chiar ~i in cazul unei identificiiri.11"'. pe planeta .. Dat fiind acest deealaj de timp intre.0omenirea cu universul.000 de ani.: matii care ar putea fi legate de caliitorii sp~tialecatre Pamant. . A Douasprezeeea Planetii ~isatelitii sai. tara oameni la bord. in urma cu 500. cepe lantul vietii pe Pamant. eei doi . pentru a diror aparitie pe Pamant atilt de devreme nu existii Diei 0 altii expli. Invocand simbolurile divine.& '-1.~::. . ~) . II!. "'.. asociata cu Ninhursag. fie ~i eu 1% mai devreme...'aceste sfmboluri ii uneau pe pamanteni cu nefilimi. .'"'.:. Nu e de mirare deci. 0 .. atilt zboruriIe interplanetare~ cat ~i chiar ~i cu nave mici.000. eele doua planet~. Obiceiul anticilor de a acorda aceluia~ic()rp ceresc sau zeu mai multe nume sau titlun. . omul n1.. . s-a cioenitde 0 alta.I.L"'~" ..cum ar fi Venus/Ishtar.e intergalactice. Fara a beneficia de datele oferite de aeeastii carte. a spatt-o in Capitolul 9 doua. erau utilizate simbolurile lor. este roarte posibil ca. _ _ M 270 ZECHARIA SITCHIN aceastii sarnanta intr-o riava spatiala. in schimb a fost.. 0 .ingreuneazii desciftarea. A~eriza. solul ~i atmosfera favorabila vietii de pe planeta aceea au fosltransferate ~i planetei noastre. la data ciind pe Pamant apa. Nefilimii. _. asociindu-ie pe fiecare cu un zeu. "Zeii Ce~rilor" coboriitipe Pamant. . depa~esc inca posibilitiitilenoastre. . -"-- . ceJ. Yahwe ii spune lui Avraam sa priveasca eerul.eu scopul expres de a in. ca atunci cand au coboriitpe Pamant au adus cu ei si vastele lor eunostinte in domeniul astronomiei sau matematicii. fiinte1e de pe acea planetii sa fi fost eapabile de zboruri spapale. _. .1- .. Tiamat. Nu trebuie.' . Vechile scrieri contin zeci de texte care insira liste de corpuricere~ti.000 de ani.lmai era singur. creiindastfel Pamantul.lucrurilesunt complicatede schim'barile ulterioare petrecute in panteon. eminenp savantis-au apropiat foarte tare de evenimentelereale. . catie...mama" existau deja' fiinte .: .

. Vedem patru zei calare pe animale. fie cei doisprezece zei.aproduce mareele ~ivalurile marilor ~ioceanelor. 116) Cu. (Fig. (Fig. Un kudurru. gasite pe sigilii cilindrice.. Ninhursag. fie cele douasprezece corpuri cere~ti.. ele reprezinta fie cele douasprezece constelatii zodiacale.Zeiescul ~pte este cincir L._-- . on 0 stea cu ~aptecolturi.. unul dintre "adevaratii" zei "vechi" ai Sumerului. semiluna ~icele ~apte puncte. Asocierea Zeului Marilor ~i Oceanelor cu Luna era cea mai potrlvitii. care au fost copiate cu multii meticulozitate de Sir Henry Rawlinson in cartea sa The Cuneiform Inscri{Jtionsof Western Asia (Inscriptiile cuneiforme din vestul Asiei) prezintii aceste trei simboluri. deoarece . Desenele de . stelae. Unele dintre cele mai clare desene. Elementul esential al acestui simbol era numarul ~apte (fiica lui. ~culpturi. dinire care putem sa-I identiticam doar pc Ninurta " cu toiagl!1 sau cu cap de leu. al carei patron spiritual era E~. basoreliefur\. dintre care pot fi identificati cu sigurantii doar Ishtar. picturi murale ~i.in vremurile de demuit" acest simbol era asociat cu un zeu mai in varstii. cu barba. era uneori inclusa in acest simbol. Deseori infiiti~atinconj~t de v~luri de apii.. regele din Susa. (Fig. Van: Buren. datele indicajaptul ca . mare claritiite a detaliului.. lac~ullui Anu). care a adunat ~i sortat circa optzeci de simboluri ale corpurilor cere~tilzeilor.acest ~eu era cu siguranta Ea.acestea indica faptul di-simbolullui Enlil putea fi ori cele ~apte puncte. Enlil ~i Enki. --- -- 272 ZECHARIA SrrCIiIN A Douasprezecea Planeta 273 'I I o clarificare in acest domeniu este adusa de studii ca eel al lui E. in afara de cele pentru unele constelatii nordice ~i sudice foartc cunoscute.leu.pus de Meli~ipak. 116 o stela funer~ra a regelui asirian Esarhadon it intiiti~eaza pe acesta tinand in mana Cupa Vietii.toate ca zeul Sin a fost asoCiatulteriorcu Luna. 116) . <. pe pietrele df: hotar (kudurru.. 117) " . asociatii ~i cu ~tiinta masuriirilor ~i calculelor.Soarele. . membre ale sistemului nostru solar. 0 data ce aceastii clasificare este fiicutii.--- *'. calare pe un . Ceilalti patru zei rama~i sunt ---_. avand in fata simbolurile celor doisprezece zei ai Cerului ~i Pamantului. ~i Adad care tine in mliI!a un trasnet. reprezentati prin simbolurile lor. Istoriciinu au reu~itsa inteleagauna din declaratiilelui 11l~~1~<lU U~ <l U~:S~UlX'U lUllllUl~ lIl<ll~lIl<lU"'1I:i ~<l1~ :>4 Fig. (~am~) Globul inariPat (A D01iasprezecea Planeta.D. in acadiana). de 0. titlurilor lor._egele din Lagash. Luna ~iun simbol format din ~aptepuncte. care spune . Semihina era. reprezentati ca planete .. (cum ar fi ~arpele de mare'pentru Hidra). Symbols of the Gods in Mesopotamian Art (Simbolurile zeilor in arta mesopotamiana). ale"lui Anu ~i ale celor doi fii ai sai in pozitiile cele mai proeminente-. Alti patru zei sunt reprezcntati prin unelt~le caracteristice t~ Gu<iea. printr-un cutita~ pentru tiiierea ombilicuJui). infiiti~eaza simbolur~le celor douasprezece scmne zodiacale ~icele ale celor doispreiece zei. Lun. Ce insemnau insa cele ~aptepuncte? Dateleindica faptul ca este vorba de Enlil. devine clar ~a.~~l. avand ca simbol 0 semiluna. pe Poarta lui Anu ii infiiti~eaza pe cei doi zei.

' de marime legam de cea a navei. . deci. 118) .sistemul . iar Enlil Pamaotul.'a ~asea. s pat de aceasta misiuneau ata~at de naveta 0 placuta de . 11 folose~te ~ ~"'.. in afacl de nefilimi.I.l._--. Chiar ~i daca presupunem ca IOcuitorijMesopotamiei. cel care avea rangOI cincizeci. prima planeta pc care 0 va intilni este-Pluto.Marte. uria~ul camp gravitational al acestuia a aruncat-o in spatiu. Totu~i. cei care s-au ocu~ . barbati ~i femei.~i intr-adevar este. numarau incepand cu Pluto.'" U. spunand celui care 0 gase~te ca. dnd au coborat zeii pe Pamant. Pioneer 10 va fi atrasa de un alt "sistem solar" ~i va ateriza pe 0 alt1iplanet1i. Acest mesaj11. . Oar daca cmeva intra in sistemul nostru solar din partea cealaltii. care caIatoreau spre Panmnt pc laoga Pluto. Uranus. pentru a ajunge in dreptu11ui' Jupiter... cei doi fii ai sai ~i-autras domeniile la sorti. lar Panmntul ar fi 'a ~aptea.a ~aptea planet1i.l.v un limbaj p~ctografic foarte simplu '0'" 0. in vreme ce Anuramasese pe A Oouasprezecea Pla- 'C!K1) . lI8 "':' Astronomii no~triSuD.. treia " . Astfel. . "-" . 'daca cineva incepe numara~ ' toareade la Soare._Aa.Nava pe care ati gasit. avea drept coresponp. nem. Sperand ca.&.tixati pc ideea ca Panmntul este a f planet1i . pe langa Marte ~i centura de asteroiii.~inu ni~ calato~ din spapu.nu au reu~it sa descifreze sensu I acesteia. . -'... trebuie sa presupu.~pte".centrOl istemuluinostru. 11 11 . Saturn. . Acesta era .o provine de pe a treia p1aneta a acestui soare". a cin~ cea.. a treia Uranus. 11 a. intr-o zi. Jupiter ~i Marte. Neptun. A patra ar fi Saturn. chii sumerieni. Apoi. A calatorit ~ouazeci ~i una de 1uni. Jupiter.& v"" AA_. Mai sunt reprezentate~i simbolurile celor doua elemente de baza de pc planeta noastra. misterul se lamure~te pe deplin: Planeta lui Enlil era Pamantul.un fel pe ~apte de cincizeci . ~ Fig.ent un corp ceresc care era'al ~aptelea.pentru nefilimi . _ Care era planeta lui Enlil? Sa ne reamintim ca textele care vorbesc despre vremurile de demult.. a~a cum fusese prevazut de oamenii de ~tiinta de la NASA. 1ucrupc care sumerienii nu puteau sa-I afle singuri. . raspunsul este foarte simplu: Gudea spune ca zeului care are rangul "cincizeci" ii corespunde un corp ceresc .&U. localizarea noastra relativ la 0 'anumit1i sursa de emisie radio ~i descrie. (Fig. EI dore~te sa spuna tuturor celor care vo~ gasi p1aca aceasta ca oamenii sunt. nostru solarca fiind alcatuit din Soare ~i alte Doua planete. o . Ea a primit Imparatia Adancului. ~'1 1i'.ficonsiderat planeta noastra a ~aptea. nu Pinmntul.. StateleUnite au lansat 0 nava tara echipaj 1a bord in cea mai lunga misiune de paoa acum. Zeul Enlil. . .I 'f. incliisivcele de dincolo de Saturn..274 ZECHARIA SITCHIN · A Douiisprezecea Planetil 275 lege in vre. a doua Neptun.- * Nimeni. * In februarie 1971. acest lucru ar insemna ca ei cuno~teau toate planetele.aluminiu cu un mesaj. nu ar .

120 . a. care duradouaspr~zece zile. Marduk riimanind singur in toatii splendoarea sa. Paralela cu aparitia lui Marduk in sistemul solar.cop.at ni~te traditii care erau mult mai vechi. Numeroase desene indica faptul ca Venus.numiirind din afara sistemului solar spre Soare . dupa Pamant. apoi Nebu).. fiecare zeu pleca spre laca~ul sau.sau0 stea in patru colturi.calatoria acestora pana pe Pa-. 119) wa-..sa (Saturn) era a patra. 119 Numeroase fice 0 desemneaza sigilii cilindri~e ~i alte reprezentiiri pictogra. iar ritualurile acestei sarbiiton contineau un simbolism care repre. "vizitele" lacute de el celorlalti unsprezece membri aisistemului planetar. un desert reprezentindu-l pe zeul Ninurta contineadeasupratronului. Luna ~icrucea.zeQtaorbita planetei nefilimilor.nefilimii puteau fi la curent cu existenta Unorplanetedincolo de Saturn.au . lucru din cauza caruia . Pamanfulnu este singuraplanetiia direi pozitie numerica era reprezentatii simbolic. 120) AIte simbolqri de pe acest sigiliti il reprezintiipe Soare. Oi-icare dintre aceste doua presupuneri este adoptatii.A Douasprezecea Planetii. . * Principalid evenimentreligios din Mesopotamia it constituia SiirbiitoareaNoului An.---- J' - Fig. Cel mai bine studiate din1re aceste ritualuri sunt "afirmarile credintei" ale babilonienilor.act si rue:aciune avea un motiv traditional ~iun inteles specific. simbolul Planetei Traversiirii. de pilda.(Fig. . concluzia este una singma: numai. neta..Pamantul era a ~ptea planetii. Ceremoniile incepeau in prima zi a:lui Nisan . detaliat ~i foarte strict: fiecare Darte.. Reprezentiiri similare au fost descoperite ~ipentru ceilalti zei. .: pe Marte ca fiind a ~asea planetii. cilindric it reprezintii pe zeul care avea asociatii aceastii planetii (la inceput Nirgal.' careiplanetii era Venus.. Fig. . mant ~i facerea sistemului solar. 276 ZECHARIA SITCH IN. ce coincidea cu echinoctiul de primiivarii. ceilalti zei . era reprezentatiiuneori ca 0 stea cu opt colturi: Venus este a optaplanetii a sistemlilui nostru solar. In ziua adouiisprezecea. ~i despaqirea .foarte asemanator cu felul in care-l reprezentiim noi -.. cu numarul celest.iar acet cineva nu puteau fi decat .numiirulcelest" al planetei zeului erareprezentat deseori printr-o stea cu un numiir de colturi egal. cu rang superior it insoteau pe Marduk dupa 0 ordine prestab~li- tii. Deci.. La asirieni. Steaua cu opt colturi mai era ~i simbolul zeitei lshtar. A Dous$prezecea Planets 271 nem ca cineva le-a spus asta.nefilimii. dar datele sugereaziica ace~tiadoar.pe atunci prima luna a anului.. Un sigiliu . In Babilon siirbiitoarea avea un ritual foarte. ciid pla.TImp de unspreZece zile. numiiratiide nefilimi. . chiar de la inceputul civilizatiei ~umeriepe... stand pe un tron sub 0 stea cu' ~se coltmi (Fig.

deoarece ~iel era membrual panteonului babilonian. in a nouazi. victoria finali ~i prelua- rea puterii. care se afla undeva in afara o~ului. Weibach sa reconstituic sfiintullaca~ allui Marduk..278 ZECHARJASrrculN A Douisprezecea Planeti 279 in ziua a douisprezecea .au mai fost descoperite texte care vorbesc despre luptele lui Mar- d~ cu alti zei cm doreausupremapaasupraPamantului. spre planeta a ~aptea. In ziuaa ~aptea. Apoi. indiferent care ar fi fost aceasta.povestea acestei bitilii.fiul ~i. Pa. in ultima zi. dar incununat de succes al nefilimilor. Dupa citirea epopeii. 'Termenul sumerian AKI. mo~tenitorullui Marduk .I:nii UlIi\::IIWii J~gu~rd. cum ar fi.in catevl:\ tape. infrcingerea sa inipala ~i apoi. "Barca divina". (Suprematia lui Marduk in Babilon).Primele patru zile. prin care zeul suprem este mutat din lac~ul sau slant din o~.~ea de-a opta zi a sarbito#i babiloniene. vic:torios pe Pamant. (. a~a cum f~lsificata Enuma eli$. Frankfort. Dintre diferitele momente ale ritualurilor din timpul sarbatorii..portiuni din acestea fiind recreate la Muzeul Orientului Antic din Berlin. de pilda..zeul victorios in misiunea sa la casa A.. acum. tcroizi ~i a Pamantului erau de asemenea terminate in primele sase ziIe ale lui-Nisan. Apoi. ' Sapaturile Iacute timp de aproape douazeci de ani De 10- berarea lui . Marduk ~i ceilalti zei stau pana in ziwi a unsprezecea. i~iprime~teputerilesupreme.a ~aseaplaneti. -In noaptea aceea nu se dormea.necesi~ proclamarea. care i~i dezvaluie clara lor origine sumeriana. .A. au demonstrat . Neptun.erau zilele pregatirilor. iar sarbitoarea sa ia sla~it. numclc . in uralele multimii. preQti~iintre~gapopulatie.ca aceasta casa apare in inscriptiile sumeriene.Ch. Borsippa.(Jupiter). a lui Marduk ca rege al zeilor.. ria planetei nefilimilor.ind vizitelor mcute de Marduk primelor patru planete (pluto. zeul Nabu .TI.H.este evidenti. Acest lucru. Uranus ~iSaturn).sunt douasprezeee corpuri cere~.MuntH Pamantului de Jos". ne conduce spre concluzia ca ea simboliza voiajul inmmplator. in "Casa lui Akitu".La s~itul celei de-a patra zile..Marduk se apropie de loculbitiliei cere~ti. cona~l U mantul. up tern presupune ca ritualurile din ziua a ~ptea reprezentau reluarea lupiei lui Marduk pentru suprematia asupra Pamantului. KI. intr-un loc situat mult in afara ora~ului. In esenta.Pentru aceasta se utiliza 0 barea speciala.lisindu-l pe eel de-al doisprezecelea zeu sa domneascasingur . celal lui S. recitatorul spunea numele membrilor sistemuluisolar ~ial celor douasprezece constelatiizodiacale.ritualul.fe (Ie caU'e zen.Unele studii. pentru ca. 0 procesiune. Geneza ne informeazaca in ~asezile au fost Iacute . preotul incepea sa recite Epopea Creapei . fiecare sa se intoaecain o~ul sau de cult. in urma ootiliei cere~ti. Ceremoniile SirootQrii nulufNoureprezentau A traieCto.-coresp1lDZ. afirmand ca. au dat posibilitatea echipei de cercetatori condusa de F. e . a de NatJu. zeii sa se imp~tie. alcatuiesc. tenpase coneentraasupraPaman~lui.a ~ptea"). Serbarilebabilonienece co~ memorau evenimentelecare au condus la crearea centurii de as. The Babylonian 4kitu Festival (Sarbitoarea babiloniana Akitu). Cum. cuI unde se atla Habilonul antic. in cartea sa 'Kingship and the Gods (Regatul ~i Zeii) considera ca i1"~. . .TI (de la care este derivat babilonianul akitu) insemna "a aduce viata pe Pamant".era asociata era Marte.in timpul celei de-a cincea zile. Conform studiului lor. inca din mileniul. " 'I I I I I I I Oe~i detaliile acestei zile sunt foarte vagi. cel mai semnifieativeste eel al plecirii spre "casa lui Akitu". .Marduk din . combinat cu aIte aspecte ale acestei calatorii misterioa!!e. Wetzel ~i F. simbolic.Cerul ~iPamantul ~itot ce este pe el". H. Oar el intra in Templu de-abia m ziua a ~ea. la rasaritul soarelui.il mcuse in 'cer. M~duk. Das Hauptheiligtum df!s Marduk in Babylon. de douasprezece ori. asistati de rege. ell- In.... corelate in mod straliJcit cu textele ritualice. trasaturile arhitecturale ale ziguratului sau ~iCalea Procesiunilor. zeii. Acolo. .Palliss. aceasta ceremonie cohsta intr-o procesiurie sfiinta care insotea pe zeul supr~m ce parasea templul ~i mergea. revenea la cheiul ora~ulu+in acee~i barca ~i se reintorcea in templul sau. ritualurilenecesitau aparitialui Iku.sosea cu barea dino~ul sau de cult.iar planeta ce-i .trei i. Apoi. Dupa aceasta.

Sfiintulloc al destinelor". . Numele partial deteriorat al celui de-al treilea popas incepe cu cuvintele .. pare sa fi fost ceva mai lini~tit. . ' Credem ca ace. In timpul acestei . era 0 aliniere neobi~nuita a acestor planete. nuntile divine erau .un loc al furtUnilor spapale .. era Jupiter.costume de ceremonial. Genealogic. al patrulea . ~i datorita lor al fost sacralizat numarul ~apte.. calatoria spatiala a neftlimilor de pe planeta lor sprc. flecare grup trebuia sa stea in propria sa zona cerp. la cafe titIul sau era . fratele lui Sin. Adad (Mercur) era . Aici. .'. constituie de fapt trecerea pe langa Pluto.~ 280 ZECHARIA SrrCUIN A I)()uisprezece~ Planeti 281 simbolice ale celor ~ptepopasuri ~i titIurile date lui Marduk la fiecare dintre acestea erau abit in sumeriana cat si in acadiana atestafid vechimea ~i originile sumeriene ale ritu~ului ~i simbolismului acestuia.Unde apare cuvantul piistorului". Marduk i~i lua titlul de . popasul se numea .punctul terminus al calato. Cei .Dmmul".. Mercur ~i Soarele.NASA" neftlimilor sistemul nostru solar.Locul din fata.zeul portii insemnate".. Popasul at. pului "Celor patru".ei priveausistemulacesta in doua parti. f~''_.~apte" apareau stran~i impreuna in texte care vorbeau despre treburile oamenilor ~i zeilor sau despre evenimente cere~ti.zeul casei de odihna". AI patrulea se numea .. binecuvantiirile urau ~apte ani de bel~ug. In timpul ceremoniilor solemne cum erau de pildii cele cu OCilzia izitelor pe Pamant ale lui Anu ~ia sotiei lui.... Pamant. ora~ele aveau ~apte porp.Drumul" devine lini~tit. AI cincilea popas. iar iitlullui Marduk sc schi~ba in . ind aici . riei.cei ~pte judecatori". "cei ~apte mesageri ai lui Anu". De exemplu.~ide facto . the Light of 4ncient Near East (Vechiul Testament in lumina textelor din Orientul Antic). vorbe~te despre un eveniment ceresc neobi~nuit. unde Marduk aduce "casa ae u(}mnaU ~ C!lsazeuur ut: . ..transforman. Sin (Luna) era considerat cunducatorul gru. la Pamant.cei ~pte "s-au infuriat pe Bariera Cereasca".. Uranus.. unde .Regele. blestemele. ~aptelea era Bit Akitu (... se pare.~J..zeii Adad.. Au fost .. era numit "Casa celot sfinte" in acadiana ~i . unde se trece in .Saturn. AI cincilea.. Jeremias.cei ~apv te zei aveau anumite pozitii ~i. numele zeului 'fi. Venus. al treilea. Cerqrilor".. Ishtar.{!staprocesiune cu ~apte popasuri reprezinta.!'"_~"':~.~apte'cetati". Ei erau.. celebrate prin ~pte zile de Iacutdragoste ~. care statea intQtdeauna alaturi de nepotul sau ~ama~ ~i (mai ales) de nepoata sa. este Neptun..Barca Drumetului".Unde campurile se despart").d.Un foarte important text astrologico-mitologic.Casa Apelor stralucitoilrc"). cele poua grupuri erau privite separal .Casa Marilor striiluci\oare" in sumeriana. .Cel care foc arunca". de la Pluto.dincolo de zona de navigatie . . I I popas. "ei s-au aliat cu eroul ~ama~ (Soarele) ~i . Se numea . era Marte. AI doilea grup era alcatuit din patru corpuri cere~ti.. Si al saptelea era Pamantul .zeul furtunii apelor lui An ~i Ki ".. . care conti~e cele ~apte planete. In astronomie ~i in genealogia divina. i'!f Marduk i~i lua titlul de "Unde apare cuvantul pastorului". 0 veche regula de'protocol spune: .Barc~drumetului".planete~." In cer. Numele z~ului la a doua oprire este iligibil.. Primul popas allui Marduk. . al doilea (. ~ama~ ~i Ishtar vor sta in curte pana in zori..auucere a victH pe Pamant"). in cartea sa The Old Testament in..care. in timp ce "grupul celor patru" era tratat separat. AI ~aselea. Sin." spune A. . in termenii unei calatorii spre Pamant? . iar Marduk se numea . .m.. (.Luna. primul "popas".. ~ama~ (Soarele) era flul sau. 0 calatorie mai usoati este indicata si de numele celui de-al sase lea Cum vedea . Prima zona era cea a zborului.a.....I 11-- ---- 'I" '~__.. portile aveau cate ~apte zavoare.Unchiul"... cand . * foametea ~iepidemiile durau cate ~apte ani. Logic. iar Ishtar (Ve~us) fiica sa.!lQriiQi Qllmerienii onsiderau ca cele doua grupuri erau sepac rate de 0 "bariera cereasca.Casa aducerii vietH pe Piimant").Unde se despart campurile".

.de Anu. .TI. Uranuser~nurnitKakkab$anamma("Planetacare este dublul"). Alaturide ~upa era IRU ("Curba'.de planeta noastrii.SI. Ace~ti termeni misterio~i devin clari in clipa in care realizam ca nefilimii priveau cerul in termenii calatoriilor lor cere~ti. ce se distinge prin inelele sale. Si nefilimii erau la curent ca rachetele sau nave Ie intrau in.cei ~apte care "stau iii locul eel mai important".Ishtar. Intr-adevar. .... planeta era cortsiderata pedepsitorul ne-.MA~. a vrut sa devina Regina Cerului" Venus ~i-a "mai existau ~ialte. . "Cei ~apte. Oinrolh ti~ TJrJln11!:!:e dlii Saturn. Oatiitorul de lumina..Uranus pare geamanullui Neptun.. Cele ~apte planetc erau uneori numite ~i "Cei ~apte stralucitori ~U. Mercur ~iSoar~. cautandu-~i un loc mai' nobil. . "stralucirea de odinioara". Un text astronomicspune ca planeta ~upa a fost locul in care ..p.gaseau intr-o zona cereasca pC care sumerienii 0 numeau UB." Mai departe. Langa Neptun. ci ~i ca astronauti intr-o nava spatiala. Oat: eel mai multa avut de suferit Sin (Luna). ' Cei' patru erau localizati intr. . Prima planetii pe care . Sa fie ~iUranus 0 planetii pe care ~bundii ve-geta.PA ("Pamicullui ~U"). caudva in' viitor. acest text poveste~te cum aparitia lui Marduk. Usta surneriana 0 nume~te ~U. pe Sin.in~ira in ordinea lor corecta.descoperi cauza permanentei asocieri a acestei planete cu apa ~iyom gasi poate vegetatia'p'e care ~au descoperit-o . tn intreaga Antichitate. - y .~ l'p. A Douisprezeeea Planeti 283 vlteaztitAdad.SIG ("Planetastralucitoare a vietii verzi").tia? . nefilimiiputeau trece pe langa planeta Pluto nu numai ca locuitori ai planetei lor. cetatori.awt mari greu.. supremu!. ca.. au ..nefilimiiputeau aterizape Pamant numai daca nava lor piiriiseaA Douasprezecea Planetii cu mult inainte ca aceasta sa se apropie. Cei mai multi cer.t \tap in identificarea corectiia planetelor descrise in aceste liste. sumeriana 11nume~te EN. cei ~apte se. tr-o :.Arma . MU.. Listele sumeriene. 'Dar descoperirile noastre fac aceastii identificare foarte simpla. tara a se teme de Lege. . 0 nlanetii lliQantica menului era cuvantul sumerian ~U. babiloniene sau asiriene Ie acorda numeroase titluri ~i Ie. . poat~ vom.{Mercur)'" .insemnand poate di ei..exercitau impreuna un singur camp gravitational~orientat intr-o singuri:' directie.ii fac diametrul aproape dublu. SITCHIN. se pare ca Saturn punea marl probleme nefilimilor ~i navelor 10r. Cele ~apte "globuri" sau "sf ere" ale ub-ului constituiau l'p. Oespartite de cei patru printr-o presupusa barieracereas. Mai era numitii ~i KAK.HE. l"'~salvat pe Sin ~i i-a redat acestuia" lar..muni'cati-ons Satellite Corporation )au descoperit ca Soarele ~i Luna "pacalesc" satelitii ~i ii "sting". probabil ca nava lor incepea sa coteasca (curba) spre tinta sa finala.HE ("Picalitorul rachetelor") sau UL.Cel care ucide pentru dreptate"). 0 listii . ("Fii~ia pacalelilor").: .Mtl/ ( .Ii:.MUTU (.unde zeul care conducea nava spati~la a stabilit cursul spre planeta noastra ~i au aterizat in Sumer.intteJrul"t OriQinea ter- nefilimii. Oeci. o altii listii nume~teaceastii planetii HUM.zona a derutei" odatii ce depa~esc Pamantul ~i'se apropie '< de Venus. I-au asediat cu niultii foqa. Ub-ul consta in ~apte paqij nurnite (in acadiana) giparu ("adapost pentru noapte"). .').Pamantului". alaturi. presupunand ca sumerienii nu aveau de unde sa§tie ca (aproape de zece ori mai mare dedit Pamantul). Foarte recent. Aceste planete .If! 282 'ZECHARlA. planeta care sta de veghe la intrarea in Partea suprema a sistemului so- sc4imbat cumva locul. care mai insemna ~i "partea care este cea mai importantii".planetedincolo de Saturn. "In acest timp.sunt descrise mult niai detaliat decat restu1. in ~r~tii~ni'i !:~ nJlm~JI lri. A Oouasprezecea Planetii. Cu eamput sau gravitationaluria~~icu misterioasele sale inele.""'. cu unul "mai nobil". Satelitii tere~tri potfi derutati de partlculele provenite de la Soare sau de reflectiile de raze inftaro~ii ale Lu: nil. care inseamna "vegetatie m1a~tinoasa".0 intalnesc nefilimii este Pluto. Cand yom cerceta aceastii planetii.Zeul En~ 1i1a flXatdestinul.NU" . .BA.A (.Asta arexplica de ce numeau ei ce-a de-apatra planetii'J'AR GALLU ("Marele ucig~").~apte ceruri".Apele cere~ti in care rachetele se'riitiicesc"). ~a cum yom ariita...dreptiipi") ~i SI.un loc nurnit de sumerieni GIRHE. inginerii de la Comsat {Com. Nu e nid un dubiu ca aceasta este originea credintei anticilor in ce1e.01 (. care.

cpmunicii in mod constant cu "Controhd Misiunii" de pe Pamant. modul . .J__ .-.. ~U." Textul nu identificii cine este "e~".MEGAR ("Cel mare care face costumele 'spatiale'').a apiirut in cale Jupiter..are Seapresupus .tinutul de la capatullui ~U". trimitWidu-ne la reprezentarea centurii de asteroizi in viziunea sumerienilor ~i a Bibliei. Ei au nurnit planetaa cincea Barbaru ("Stralucitorul") ~i SAG. Ea a fost lansata inainte ca moartea.t' "'''".. antene. ta apelor"). se grabe~te spre tatallui. inregistreaza disparitia unei nave ~i a celor cincizeci deocupanp ai ei.J_ _ __. Fig.SAR ("Vanatorul suprem") ~ipe cei cincizeci de astronauti ai saL Oar teama de primejttiite spatiale era evi4etlt numai in legatqra'cu Saturn.KA. 12l) Obiecttil central din desenul antic este simbolul Planetei nefilimilor.I" /f!o .' "Aripile" sale arata exact ca panourile. Pe lista celor . aratii diferit: este mult mai mecanic.~apte zei cere~ti" era numit .. decat natural.. S-auzdrobitcuea. .. '--r-: -. a sau iuta un astronaut care se afla inca in spatiu. . la publicarealui pentruprimadata. cea care adistrus ~U. Partea de jos a costumuluisau este . . ("pamant".Locul de odihna a lui ~U"). Ea. Annunaki. .._. se pare.--c--~ ': planeta.. .. .. care erau cincizeci. .~ar (Saturn) ~i Ki~ar (Jupiter). "uscai"). babil.SAR Sea zdrobit. pri se refe-. ~'. Daca in Orientut'Antic sihiba gi fusese alterata ~i transformatiiintr-un suitet mult mai familiar.GAB.asemanatoare cu cea a unui "om-pe~te". reau la ni~te acciderite spatiale adevarate?1 Ritualul Aldtu. face referire la "furtunite apelor" intre An~i Ki in ziua a pa:tra . Celedoua antewnenu pot fi confundate.NA ("Calauza cea buna din ceruri") ~i descrie. Zburand ca 0 pasare.cand nava se afla intre An. dupa cum am vazut. Pamantul. dupii ce au trecut de Saturn ~i le. nefilimii au respirat u~urati.. tntr-o mana tine un iris1rument. necesara probabil pentru 0 eveniuala prabu~ire in ocean. sosind la Eridu. Un alt nume pentru Jupiter era SIB. globul inaripat. . Un text sumerian." 284 ZECHARIA SITCHIN :A Douisprezecea Planeti 285 dreptatitor. Spune cum Marduk. .solare folosite de navele spatiale americane pen1rua converti energia solara in electricitate. _rolul sau in calatoria nefilimilor: era semnalul pen1ru 8 coti sore nasaiul dificil dintre .. despre c. in apropiere de Marte.QI (. n zeu i~i intinde manapentm. " . 121 Un desen neobi~nuit sugereaza cii 0 nava a nefilimilor.destinatia lungii dilatorii spatiale. se gase~teintre Marte (steaua cu ~ase colturi) ~iPamantul cu Luna sa.. a piirtiisupreme a sistemului solar .Tnnitf':r i M:lrtf' ".semnalului de pe Pamant. Cu siguqmta. 1~ ~_ _n~ ___ ..de pronuntare ~i silaba gi au ajuns pana la. mai mult ~ificial.iar cu cealaltii riispunde . Pe J>amant. m~ntulin care ei i~i puneau costumele spapale (me). Din acest titlu putem deduce ca acesta era mo. foarte vechi.cu un varf in forma de con.iintr " in rpn. pro.o vesteteribita:' .noi cu sem. ~ tura de asteroizi.AN. Mai insemna ~i.' Nava circtilara. ~i totu~i. in 1912.Ea fusese mcuta ca 0 arma.d "bratara"ce desparte "apele' de sus" ale cerului de "apele de jos". ca ftin. Acesta are un coif cu un vizor 'de protectie ~i 0 plato~a. Marte era numit ~elibbu ("cel aproa~ de centrul" sistemului nostru solar).Oare aceste nume exprimau doar teama...__ ~U. Marte era numita UTU. .. cu aripi ~i --r--' . cu. /d. (Fig. Mai .ZI.ca este un "vechi text magic".precis.A ("Lumina 4e la poar.

.w:'_ . ~i aeeasta nu este decat 0 copie a uneia sumeriene.W. In 1912. pe atunei custodele sectiei asiriene ~i babiloniene a British Museum. triunghiuri. evident.. geo-metrie. numele planetelor dovede~e ca este vorba de un zbor spatial. geo-Iogie. -'Fig.Este eel mai stra- niu document m:esopotamian!'~ ' ..""l'ptiitnrii ('Jim ~j-au a. mia babiloniana" au considerat-o planisfera (reproducerea unei suprafete sferice pe 0 harm plana).. ~i totu~i. La fel ca nenumarate alte astfel de tablite asiriene.:.R. . Aeeste forme ciudate inelud sagep. ~ichiar ~ini~te elipse ca de Astronomie)pe 9 ianuarie 1880. semnul. ~a cum 0 doreau tiefilimii: geo~grafie.GJ mai insemna ~i~ibu (a ~aptea).iL 286 ZECHARIA SrrCHIN ~'~"Douisprezecea Planeti 287 nificatia sa onginala. Dovada 0 eonstitu~e 0 tabliti de lut deseoperita in ruinele bibliotecii di~ Ninive. 1'. unii arputea eonsidera inutil sa se ~tepte sa descopere un astfel de mesaj pe Pamiint un mesaj care sa Ie transmita pamiintenilor informatii . La fel.zeul muntilor. L.M. a taeut.- $ar ~adi il Enlil ana kakkab $U. este un disc.. cine ~tie peste ciiti ani de acum inainte. ~i probabil ca au 0 semnificatietehnica". Pamantul. Locul de aterizare de la capitul acestei calatorii era cea de-a ~ptea planeta.~U.::_~-.122 I 0 curb~ geometrica ce se presupunea ca nu era cunoscuta de oamenii Antichitatii. 122) . In prima forma a scrierii pictografice. Imr-Ul1ul u~u p..: "'. Insa~ spre deosebire de altele. . .mmat resDOnsabili. un astfel de mesaj exista.Bosanquet ~i A. ." I I I I .epar a fi .. de cele ~aptepuncte care --- .cu certitudine caracterul ei astronomic. in mod special.:::--". Aceasta placuta de lut misterioasa a fost adusa la cui 'no~tinta comunitatii ~tiintifice intr-un studiu prezentat in fata British Royal Astronomical Society (Societatea Regala Britani~ linii care se intersecteaza. Partile care s-au pistrat au forme ge'ometriee dif~rite de oricare altele vazute pana atunci pe vreo scriereantica.. (Fig. zeul Enlil.referitoare la 1gea!izarea ~i drumul spre A Douasprezecea Planeta..masuratori. de~i unele semne cuneiforme de pe aceasta tablita s-au :-X~"'nf 4'nn h. Bosanquet ~iSayee erau intrigap. cineva va gasi ~i descifra mesajul transmis de noi prin sonda Pioneer 10. care este imparpt in opt segmente. mul~ mai yechi. Gf icabbi .Multele nume de coipuri cere~ticare apar in cele opt seg. cu planeta ~ugi este una. desenate ~i ~rise cu 0 precizie considerabila. King.H. Ei au indicat ca 0 serie de senuie cuneiforn).." Identice cu cele ~apte popasuri ale calatoriei lui Marduk.mente arata.H.Textulastronomicexplica: .":' A~trnno- tatea desciftarii ei au smr~it prin a exclama: .o copie foarte exaeta a acestui disc. :sayee. * Poate noi nu yom afla niciodata daca.

de unde. analizeaza aceastii . planisfera reprezintii intreg cerul ... aceea de planisfera astro- Weidner a considerat ca tiiblita folosea atilt pentru astronomie.silabelelipsited«sens .O. maio intai intr-un articol publicat in 1912 (Babiloniaca: Zur Babylonischen Astronomie) ~i apoi in cea mai importantii carte a sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat despre astronomia babiloniana). el a abandonat studiul acestui unic document.J.GAN ~i un corp ceresc nurnit APIN.oIJ03'" 1. ceea ce ~i.J. publicat in 1915. ce marcheaza drumu11ui Enlil.'caci nu poate fi pus la indoiala faptul ca aceasta este doar 0 copie asiriana a unui document sum~- nomiciL ._ ~i inteligibile (chiar daca sensul ~i scopul lor ramaneau ascun'se). Ele sunau cam a~a: rachetA rachetA fu~& fu~& ~~~~~~~~~~~ fu~& Fig. Ei au spus ca !lceste'.1JVl I3\. ..11. CU acestea.Astronomia vechi10r caldeeni) ca fiecare dintre cele opt segmente are un unghi de 45 de grade. la fel ca celelalte texte ce contin silabe repetate. inscriptiile de-a lungulliniilor (atlate la 45 de grade una de' cealalta) nu aveau nici un sens. 123 . c<?ncluzioneaza el. Jansen au reu~it sa mai descopere numele unor !!tele ~i planete. na na na na a na ana nu (pe transversala) ~a ~a ~a ~a ~a ~a (pe circumferintii) ~am ~am bur bur Kur (pe orizontala) Cand Societatea Regala de Astronomie a publicat 0 sdhi-.288 ZECHARIA SITCHIN A Doui!iprezeeea Planeti 289 apareau intr-unul din aceste segmente.intr-un articol dintr-o revistii germana din 189"1 (Die Astronomie der Alten Chaldiiel' .vJ a L7.. Weidner. insotitii de 0 serie de instructluni.dar trage concluzia ca nu are nici un sens. 0 serie de silabe ce se repetau. sensul lor iese imediat la iveala de indatii ce vedem care este 'sensu1aceslor cuvinte-silabe. au spus ei. Dar inscriptiile de pe tiiblita au un cu totul altinteles.'-"'. 1. cuvinte silabice sumeriene...toate cele 360 de grade ale sferei cere~ti. ~1 l1Ul11"1" Lt""'l\. Ele erau. semne ar putea reprezenta fazele lunii. El sugereaza ca punctul focal marca un anumit loc de pe cerul babiloDIan.. ul. fiind utilizatii ca tiibliti magica pentru exorcizare.... .a"'. rian. scrise in limba asiriana. Liniile inclinate la 45 de grade par sa indice traiectoria unei nave tiiblitii. tii a acestei planisfere. ' "Nu existii nici 0 indoiala ca acest simbol enigmatic este susceptibil unei explicatii foarte simple"... de~i formele geometrice c. Lucryrile s-au oprit aici paoa cand Ernst F. 123) Ceea ce ni se dezvaluie aici este 0 harm cereasca. ci ca.pentru astrologie. invariabil.sunt de fapt. (Fig.Dadi luamunul din segmente(sa-l numimsegmentulnu-marul1). Dar eforturile lor de a oferi aceasta explicatie nu au depa~it stadiul de a citi corect valorile fonetice ale semnelor cuneiforme ~l de a descoperi adevarata menire a tiiblitei. nu ca silabe asiriene..u . Dr.I. cat ~i. daea Ie citim.. Fritz Hommel a atras atentia.. Oppert ~i P. deoarece ele apar pe 0 linie care une~te "steaua stelelor" DIL.. Uimirea sa se datora faptului ca.

Dovezi ca' aceastaeste 0 harm cereasca cu instructiuni de "zOOrapar ~i in cel~lalte segmente. prin ni~i~ nori de vapori.AN.Epping'~i Strassmaier.. cum a. desenat cu baza deschisa. za pregatirile pentru aterizare. pregateasca" instrumentelepentru aterizare.. spre orizont. el poate fi citit ca "tinutulimparatului. Triungh. uma aran:S'Vt. Suntem de' Informatiile din acest segment se refed. Ni se"infiiti~eaza un desen < geometric precis compus din doua triunghiuri. ~avigheazii stabilindu-~i un "punct fix" intr-o anume stea mai stdlucitoare. Daca naveIe noastre.~'1"h .~ 1__- ~~.:~ . a~a cum am spus mai devreme.' Nu este deci surprinzator ca celelalte patru corpuri cere~ti. de la PI!ltola Parnant .kakJ«lb MA~. unde toate segmentele converg catre functiile acestora.cele afla1e in "zona de deturnare". l. Dadi a~a stau lucrurile.NA. " ." AI treilea segment. rachetele" pentru aincetini. Totu~i. . este ase.:. .i~.rfi Thompson. . 290 ZECHARIA SITCHIN' 291 A Douiisprezecea Planetii care coboad dintr-un punct "malt. . zona-pn-' tii este in partea dreapta..segmentul al patrulea.cele ~apte planete. Unii c~rcetiitori sustin ca acestea sunt numele a doua corpuri cere~ti indepiirtate sau paqi dintr-o constelape.rimisallui AN. care au identificat-o pe Apin.. in apropierealiniei orizontului.BA. care conpne ceea ce par a fi n. "acolo unde este stabilitii calea ceabUna". care.GAN inseamna." Inscriptia din cen. Deci. Linia reprezintii traseul. sunt infiiti~ate separat.imantn1 rl1 mnnti" .de "caile" cere~i.NA. . Sa reprezinte acest ftagment 0 faza a zborului rnai aproape de Parnant. acord cu 0 serie de autoritiip in domeniu. Continuand in directia acelor eeasomicului.dintr-o elipsa.p cuviintul"ccr" fiind repetat de unsprezece ori de-a lungul ei.. 'partea lizibila a segmentului urmator are urmatoarea inscrlPtie: "ia ia ia arunca arunca arunca arunca comple.legate printr-o Iinie inclinata la'un anumit unghi. t " mune. telinenul.AN. Dilgan ~i Apin.~. te indicatii despre cum sa se stabileasca destinatia in funcpe de un anumit grup de stele. 0 inscriptie care declara ca acesta a Cost drumullui En. literal. nu putem spune nimic despre tehnica de navigatie a nefilimilor. cu sigurantii.' In. este contrazisa de numele lor: DIL. De parca pentru a confirma presupunerea "noastra..ZI. cu sau tara echipaj labord. iar APIN.iul din stanga.Deal deal deal dealviiifvarfvarfvarfo~ ora~ or~ o~. hi apropiereade Pamant trebpind sa fie aprinse "rachetele.TAB. . credem noi~ linia inclinata leaga A Douasprezecea P1t:]npt~ -tlnl1tl11 . ca fiind planeta Marte. "priniul popaS". spre 0 zona mai joasa in care nu se gasesc vapori. trebuie ridicata ("trasa in sus"). . ~ . iriscriptia care se poate citi este: "Kakkab SIB. o calatorie spatiala a lui Enlil insu~i. f. "munte~munte. . tic. rachetele.. inalt.sensul schitei devine evident:'ruta de IiiPlaneta Impiiratieipaoa in atmosfera Pamantului trece printre Jupiter ("primul popas") ~i Marte ("locul 'unde este data calea'cea buna"). nianator cu un semn din scriereapictografica din Orientul An. [Gemehii] a carui intiilnire e fixatii: kakkab SIB..HIC114 Lo:. Aceasta terminologie.NA.~n__:.dupa care numele planetelor'descriu " . pamahtul cu munti". ''Jeazii completeaza.. Triunghiul din dreapta este identificat de inscriptia ~u-ut-il Enlil ("calea zeului Enlil"). ideea ca aceste doua stele slint ni~te corpuri cere~ti indepartate tru spune: . [JupiterJ otera cuno~tinte'" . mai aproape de locul de aterizare? Acesta pare sa fie mtelesullegendei de sub linia orizontala: .. Drumul trece printre doua corpuri cere~ti. ~rnn~r4JIt11hI1 n. nava..zeitaIshta(' ~ipropot zipa misterioasa: "NI. caci inscriptia spune cu claritate ca aceasta harm nearata <.Iii apare deasupra unui ~ir de ~apte puncte . reprezenta partea de nbrda c~ndui vazut de pe Pamant.pregateasca.. fera Pamaotului.. irialt. I~" . se pare. .:um"a trecut Enlil pe langa planete". I Punctul de plecare este triunghiul din stanga.ZI. dinco\-i 10de emisfera nordica a cerului ~i. probabil. inalt".I. unde se vede 0 portiune un punct de aterizare. Numelelor Ie indica a fi popasuripe traseu. instructiunilecatre' \ astronauti capata sens: Ii se spune sa "pregateasca. acolo unde se intalne~tecerul cu Pama:ntul~"c In cer..{"n ~tm(\Q_ ...." este aceea~i cu cea f610sita in lista "celor ~apte planete ~u ".NI supraveghetorulcoOOriirii". .reprezentand marginile indepartate ale sistemului nostru solar. apoi. deoarece urmeaza sa treaca peste un obstacol. se declan~ea'.

.:n.LU u "'. AI ~aptelea segment este prt(a deteriorat ca sa adauge ceva.te "cer cer cer".. Segmentul urmator.linii... In.' Facandu-I diferit de ceilalti.. des.. segmentele sunt aranjateF' in mod secvential.. .". ' In planisfera pe care tocmai am descifrat-p avern intr:stiUllJtilUl..tre. mai sunt inscriptionate de douii ori cuvintele "combustibil apa grane" ~i de doua ori "vapori' apii .. ~i ultimul segment este ~i cel mai intreg..1v~ur".. descoperit printre ruineJe de Ja Nippur.el a do" ' 'De ce Ea. tAnd ca: identifiea din. UJ. Un 'astielde. 124) Cand Ea i-a eerut emisarului lui Anu sa "it dudi pc 'Adapa. aluneca .. camp.intoarcere". scliimbii schimba ' ' " schimbii pnve~te traseul ~i dealul Lin~a orizontala contine... AI optulea.a.. Liniile direC'lOnaJe. ci:&e: racheta racheta racheta ridica' 40 40 40 40 40 20 22 22 Fig.. in schimb este "canal canal 100 100 100 100 IOQ 100 100"..... . Instructiunile sunt .. munte munte".departat depiirtat.viizand".."ridicii .enul mai arata patru seturi de cruci... JUlllJaJW . Dandu-i un ~em? .... U\oIU. deoarece linia cu sageata ascutl1iiaratii cu un capiit Jocui . Acest :&agment descrie pregatirile in vederea plecarii pe Pamant sau depe Pafnant? Se pare ca adeyarata este ultima varianta. pcntru prima data.. aparitie aparitie"..t"'. Exista totu~i un model in acest fragment partial deter10ral De-a lungul uncia din.U.U.au adeviir 0 astfel de harn ee arata "calea dintre Cer ~i Pamant".{.'''''. 124' . sage'He ~l mscnptll1e marcheaza un drum Intre douii planete.U. * Tot in acest fel i~i gasesc explicatia ~i alte textecare vorbescdespre distantele dintre planete.. altfel inexplicabile. atunci aproapc 1X>tiimti bucuria nefiliniilor:.nou linia transversalaca fiind "cer cer cer". jar comanda este "apasa". unui om ne~dnic Calea dintre Cer ~i Pamant i-a aratat-o . .c in~criptie spune: . sunt totu~i cateva inscriptii care pot fi citite ~i inseamna: ..pe Linia transversala a urmatorului segmentnu mai es. aterizare de pc I'amant iar cu celalalt in directia opusa. .. ' 'tirumuldintre planeta lor ~ia noastra. a~a cum pare sa fie cazul. . )de..~ care pOate insemna "EI cel care vede" sau ~.{ s la apropierea de spatioportul de pc Pamant.. t~xt. tit saaile: sageatascriind .(Fig. avand cir- grane".. :)1 JU ..pc drumulcatre cer" ~iAnu a descoperit acest luCru.. 292 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezeeea Planeti 4 293 Daca. anun~: luminanoastra luminanoastra lumina noastra schimbii .

sa ajunga in apropierea Piimintului.. Fig.. . L. J. . intr-o scrisoare. exact cum 0 fac oamenii no~ de ~tiintii pentru navele noastre.. de~i de proportii uri~e) i~i continua drumul pe j... ADouiSprezeceaPlaneti " t".. Aceasta ar fi nece:sitat lansarea navei spatiale (C) in momentul cdnd planeta era la . de fapt~0 .294 ZECHARIA SrrCHIN . .spatiale. spundnd (conform' uneiadintreinterpretari): . custode la Hilprecht Colection din Jena). ' r CURSUL NAVEl SPA'flALE .Oelsner. tohl~i . -'~"'.. . tioneze nava nu spre unde se afla Pamintul in momentullansa-' rii. ' nava principala se apropie de tintii (in cazul rl. sugereaza ideea ca era preferata a doua variantii. Putem considera cu certitudine ca ei i~i planificau traiectoria cel putin la fel de.ani paminte~ti. 40 4 20 6 40 X 9 fac 6 40 13 kasbu 10 U$mu/ $U. el dii rapoarte distantelor cere~.: ORBITAPLANETEI MARDUK. ._. di aceasta parte masoara distanta de ta SU._L'!1~ :: __ .. Numai nefilimii care traversau orbitele planetare ar fi putut determina a<:este formule. ci spre locul in care se va afla acesta in momentul ateriziirii.a. deoarece numai ei aveau nevoie f "tlativa Intervalul de 3600 de. Ie nefiliniilor pe Pamdnt. se pare ca nefilimii adoptau acelasi mod de actiune ca misiunile lunare ale NASA: cdnd . cu siguranta.' . (Fig. .'nerie. de dr. in directia orbitei. Cum viteza planetei cre~tea. (~tiintele exacte in Antichitate) ca. co mult inainte ca ea. se gase~ 'acum la Universitatea din \.tn'timp ce A Douasprezecea Planetii(~i ea.. tiiblita nu era decdt 0 copie "de pe una originala. .. au'fost calculate pentru noi doua 1raiectorii alterf {('nativede Amnon Sitchin.aaltor nu- . cdt ~iplaneta spre care se in". .: depiirtatde Soare). nava ar fi urmat 0 traiectorie mult mai scum :~. Pe baza acestui lucru si . care. planeta.::. Prima'traiectorie necesita lansarea navei inainte ca A ~:Douasprezecea Planetii sa atinga apogeul (punctul sau eel mai . precum ~i pe 0 serie de indicii date de textele sumeriene.. cdt durau activitiitiar fi oferlt nefilimilor amt avanuije. .__. doctor in ~tiinteaeronautice ~i ingi. 125) Bazindu-ne pe unele date tehnice. Fiira a avea nevoie de prea multe resurs~ de 8:incetinea. .jumatateadrumului dintre apogeu ~iperigeu. Aceastii alter~ planete.t.efati. imensa sa orbitii.PA eli mu/ GIR sud . Este elar. .ORBITA pAMANTULm SOME APOGEU .: _"''7. PA (Pluto).. nava ar fi awt nevoie de motoare foarte putemice pentru a se ridica ~ia pomi spre Pamint (D) cu doar 'cdtiva ani panmnteniinainte de sosirea planetei. ~iar fi ajuns pe Pamint cu mult inaintea planetei. Cdt ~idezavantaje. nava nu ~i-ar fi schimbat cursul prea mult pe masura ce Parteaa doua a textului ofera formule matematice pentru rezolvarea oricaror probleme interplanetare.. amt planeta de unde veneau ei.1."'!' "'. tara indoiala. A DouasprezeceaPlaneta.40 4 20 6 40 X 7 fac 5 11 6 40 10 kasbu 11 U$60 gar 2 mu/ GIR tab eli mu/ $U. era mai veche~'..&. aceea a unei calatorii scurte ~i raminerea in atmosferaPamantului pina la sosirea planetei. (::energie.:: .navaspapala. ... I . ~ \~ .- -- Nava acestora trebuie sa fi fost lansatii._&. Jena in Colectia Hilprechl 0 Neugebauer stabile~te in cartea sa The Exact Science in Antiquity. Luind in considerare faptul ca.' "- 295 - ca 4000 de ani vechime. incepind cu Pamint-Luna ~i continuind cu alte ~ase ~~mero~iactori. 14&14. hiar de pe pianec ta lor. u.PA sud Niciodatii nu s-au inteles oamenii de stiinta referitor la corecta citire a unitiitilor d~ masura in aceasta p~rte a textului (0 noua citire ne-afost sugeratii personal. j2J . a de astfel de date. PamintuD..

un an /' CapitolullO Orasele zeilor . .Naveta pentru aterizare trebuia sa se uneasdi" cu nava-mama. continuandu-~i drumul cu viteza orbitala maxima. lara a ateriza. i~i explici apoi scopurile: Canddinceruri. decola~i pleca de pe Pimant. coordonare cu planeta-mama.. nefilimii indeplineau toateaceste conditii. . este lansata 0 navem. ghidare de pc Pamant ~i operfecm ' Dupa cum yom vedea. tn Lac~ul de departe.' ~'" . intre Marte ~i Jupiter. .unulla felvoi construi. .Palatul tmpiratesc al SflintuluiLac~' am (. in schimb. Pe cat de dificila era aterizarea in bune condipi. Loc de odihni pentru noapte va fi Pe top sa va primeasci. Marduk. Sitchin a calculat di pe orbita navei nefilimilor din jurul Pimantului exis18 trei puncte care le-ar fi perinis acestora 0 traiectorie mai scurmspre planeta lor.296 ZECHARIA SITCHIN intra pe orbita in jurul acesteia. . era nevoie de un teren favorabil. Aceste trei alternative ofereau nefilimilor posibilitatea de a reveni pe planeta lor in circa un an. aflata aCum undeva dincolo de perigeu. ~ijumitate.cea care face aterizarea propriu-zisa. ateriza. care apoi trebuia s~-~i utilizeze motoarele la maxim pentru a ajunge din urma A Douasprezecea Planeta. La Adunarea Zeilor voi yeti veni. . ' Pentru a sosi. ~i numele-i voi pune "Babilon" Poarta zetlor. Unde ati trait pana acum. tn Locul de jos. Dr. Acum.onstruit. plecarea era ~i mai dificila.

NUmal0 regiunefoarte redusii putea sa asigure toate aceste conditii.&Utw.i Q?i '1' . plus terenurile plate necesare pentni ateriziri~i decolari. 0 .. manata ea insa~icu 0 nava uria~ii-cetrece pe langa aproape toa-' te planetele sistemuluinostru solar. caci 0 mare cantitate de apa fusese imobilizata in gheata care acoperea uscatul. care poate fi ase.Ia bordul" propriei planete.. Indul ~i Tigrul-Euftatul. creau zone 'vaste de m1a~tini..-r. Apoi. ---. ea se afla in mijlocul unei ere glaciare . dar ~ica material vital pentru realizarea de nenumirate alte lucruri. Caci.c t de ploi. . Parnantul nu era doar un simplu loc de popas pentru 0 scurtii vizita sau doar pentru 0 misiune de cercetare. caci nu este una din zonele cele ... .. ~ ca. credem ca ei ar fi cautat un loe cu ziciminte oogate d. creau trecitori ~i.dar petrolul din zona se afla la mare distantii.f3rii a fi nevoiti sa recurga la costume speciale.Viii Niluluii s-a acordat. unde ar fi putut nefilimii si-~i stabileasci primele colo- om . Fiecare din bazinele acestor fluvii era bun .deasca~i. probabil ca au inceput sa lanseze rachete iara echipaj uman. in timp. verdele.---. a~a cum ~tim.UUU ani de A doua perioadii glaciara .' ani Prima glaciatiune . unde ni~teadiiposturisimple erau suficiente ~i unde puteau si se mi~tein haine de lucru ~are. Sosindpe Pirnant in astfel de conditii geografice ~i climatice. spre sistemul reprezentatdetrei ~ri fluvii ~icimpiile lor: Nilul. nl ~p. ~i neceslta etorturi serioase pentru extragere. Nefilimii~iudecanddupi inscrisurile ~iobiceiurile sumerienilor..a. atunci era uscat Acolo unde murile mai curgeau. a devenit centrul unei mari civilizatii a Antichitatii. c . intr-adevar.din fazele de inghet ~i dezghet ale Terrei: oceanelor ~i miirilorscizuse cu circa 600-700 de picioare fatii de nivelullor actual.una . maibogatein petrol.. Atentia nefilimilor s-a indreptat. .' Dovezile indica taptul ca.-~"'_"'!:1_ :.000 de Prima incalzire (perioada interglaciara) .&. w - "". precum ~ica suport pentru viata vegetaIi ~ianimala necesariihranei.000 de ani. . Un mu ar fi asigurat irigarea unor mari suprafetede teren ~i ar fi fost ~iun mijloc foarte convenabil de transport.teren moate. pentru colonizare. Nivelul miirilorera mult mai sciizutatunci.. -_. lara indoiala ca nefilimii au cercetat cerul mai intai de pe suprafata planetei. acesta ariita totardiferit de cum este v~t astazi de astronautii no~tri. printre altele. acolo unde astazi avem apii sau li~oraluri.. probabil. Pe Parnant.298 ZEC!iARIA SITClIIN A Douisprezec:ea laneti P 299 Deci. in plina era glaciara. Parnantill trebuie sa Ii se fi pamt potrivit.£.. acum circa 450. ~ntru spilat ~ipentru alte activitap. unele zone care astiizi sunt foarte bogate in precipitatii.-~. nivelul aproape disparusera. circa 0 treime din suprafata planetei noastre era acoperitii cu C1J"a~Q. atuhci cand au coborit pentru prima data nefilimii pe planeta noastrii.fiecare.daci i~i aveau cursul'pe. atugci nu aveau deloc.a inceput acum circa 600.000 de ani Cand au aterizat nefilimii. dar nu peste tot. nefilimii au pus campiile Indului pe ultimul loc in pieferintele lor. cind s-au ho"tiinitsa vina pe Pamant. el trebuia sa fie "casa de departe de casa". au fost capabili sa trimi~ nave cu echipaj la bord spre alte planete.. daca i~i aveau cursul pe teren muntos. iar anumite zone care au azi doar ptoi sezoniere erau atunci bine udate Fara indoiala.Ia 0 aim necesitate: 0 sursa de energie ~icombustibil. Din cauza particularitatilor vanturilor ~i terenului. In cautarea unei alte p~anete care sa Ie fie "casa". aici gisindu-se. "- Calatorind .. Nefilimiinu puteau sa nu se gan. .canioane. . caldura ~ilumini. u. . cafeniul indica existenta parnantului solid. folo. \ ou v ~ "U¥I. Deci.mai multca si- gur. caci se gase~te ia . Totu~i. petrolui este o sursa multilateralade energie. mari zacaminte de roci sedimentare.acum . Mai deVreme sau mai tarziu. pani in loculunde se varsau in mare.epetrol. 5SU.Aveau nevoie de api de Mut. vegetape · ~i bazele pentru viatii animala. au cautat un tinut cu cIimi relativ temperata. locul doi.acum 480-430. Nuantele sale de albastru indicau faptul ca poseda apa ~i atmosfera propice dezvoltarii vietii. seau pe scara larga IX'UUIUI .

ar fi insemnat "casa celor drepti" .:pe~te.umyom vedea. Speiser. navele nefilimilor eriui numite "barei'cere~ti". de'asemenea.vechiul Sumer (actualmentein sudul Ira~ kului).GAL-ii 'care calatoreau cu navele spatiale erau irtibracati ca pe~tii. ("Cel'drept din rachetii"). pacura. Cu toate ca. cald.Daca aceasta era metoda de aterizare.Edenul .spfe tiirmni~te"oameni-pe~ti". ci a douamarl . spun ca astfel de aparitii se in.in capsule ermeti<. Numele blbllc baen este ae ongme mesopOtaffilana. UJi111AJi1V"ItU"". ei in sud.esarata ca un pe~te.mai fost ~otivatii ~i de un alt . ate. Ara. In ~impce opiniilereferitoarela identitateaprimelordoua rauri. a fost. Alegerea Mesopotamiei a.0 barca scufundatii".. ' una.astfel ea in cazuri de necesita1e. in timp.11ub coada de. cel putin la fel de important. rizarea:nu depindea doar de 0 singura mare. ca 0 ciudatii aparitieIdin cer c~d in mare. . caci. ei aterizau pe apa. altH (cum ar fi E. tarul.Marelegallu" ("Navigatorul-~ef') care fugise cu . in primul an al "coborarii tmparatiei Cerurilor pe Pamanf'. mai ales ~miculturii ~iera udat de 0 retea de patru rauri. Spre comparatie.care se potrive~tedescrierii.ni se spune ca "umbla prin gtidina'in racoareazilei". 4 . Era un loe cusol bun.afirma ca unii dintre AB. la sute de mile departare de colonia lor mesopotamiana.intr-adevar.petrol. unele indiciisugereaza ca. smoala. insemnand "campie". un golf de unde sa se poatiiporni lungi calatorii pc apa era. In vechile texte ~i desene. Aveau noua nume diferite pentru aceste produse. Aterizarea tinor astfel de astronauti . care era mult mai aproape? Aceste relatiirianticeconfirma ipoteza noastra ca nefilimii au venit prima datii pe Pamant in mijlocul celei de-a doua ere glaciare. gudron etc. el curge la rasaritul Asiriei.ca fiind un loe cu 0 clima temperata. s .ei venindIa:tiirmdin apeleMa?~~~!r~~ne-:-astiizi Marea.~i in timp .limba veche egipteana nu aveadedit doua. de ce in alte regiunitrebuiesa forezila adancimimad pentrua-I scoate la suprafata. . se intind unele dintrecelenW bogatezacaminte petroldin lume.GlR.DIN. Un nume sumerian' pentru laca~ul zeilor.. cand puteau fome bine sa aterizeze in Golful Persic.Berossus po~este~telegenda lui Oannes. locul ales.periodic.""41J.A Douisprezeeea PlaDeti 301 adancimi foarte marL Regiunea dintre cele doua fluvii. nefili-' De ce preferau nefilimii sa coboare 'in Ocea~ul Indian. Raiul nu soarafla in nordul Mesopotamiei. De la Golful Persic pana la muntii din care izvor~c cele doua fluvii." (Fig. Textele.zeaza Edenul-in nordul Mesopoiamiei.iar al patruleaesteEuftatul. mii au construit pe Pamant un spatioport. in. bitumul. cel putinla inceput.e. Mesopotamia. el avea cap de 'om sub capul ~arpelui~i picioare de 01. Dupa c.iar sanscrita treL) . asfalt. in cartea sa The Rivers of Paradise - Raurile din paradis) cQnsideraca cele patru cursuri de apa se unesc in Gofful Persic. (Interesant de remarcat este faptul ca sumerienii aveau nume pentru toate produsele bituminoase. Sa ne reamintim ca titlul "divin" al vechilor zei era DIN.Pison (.Vocea sa ~i limba ce-o vorbea erau ca ale oamenilor. plina de bii1ti~i smarcuri. deci. Unii savanti locali. at fi fost descris~. propice agriculturii.~ichiar a fost.nu a uneia.maritimi".A.Oceanu1 Indian in sud ~iMediterana in vest . smoala ~iasfaltul-iessingure la suprafatii. din ea ie~ind ~j venind . sunt contradictorii.. cand ceea ce astiizi este Golful Persic nu era decat 0 bucata de pamant ml~tinos.sc~ldafiirmurile Babilonid".300 ZECHARIA SITCHiN .Jmbel~ugatul")~iGhihon ("Cel carese revarsa"). IM~ Cei trei istorici greci care au transmis pana la noi opera lui Berossus.radacina acadiana edinu. ele sunt Tigrul si Eufratul. Mesopotamia oferea 'pro~imitatea.registrau.uua"'Uj' aspect. Un text care vorbe~tedespre calatoriile'cere~tiale zeitei Ishtar spune ca ea doreasa-I ajunga pe .~i numeIe celui de-al treilea era Hidekel (Tigru). unzeu ca~ ~i-a tacut aparitia din Marea Eritreana Ct.. dar totu~i cu vanturi racoroase. Cronicarul reiateaza ca. ne putem imagina. Cart~a Genezei descrie lac~ullui Dumnezeu pe 'Pamant ..-. . . E.rat gandu-se din." . "Fiinta daruitiicu intelepciune".acolo unde izvo~c cele doua rauri importante impreuna cu altele douii mai mici.UUU J. de~iOann. in ceea ce prive~tecelelalte doua nu existii nici un dubiu. tara indoiala. de 0 mare importantii.

.~ne de mai t<irziu.. tVp '-.. Erda in germana veche. Tinuturile mla~tinoase se intindeau mult in interior.in engle.: ouisprezec~a Planeta D ~"~"""'~-T7)¥"' 303 f I J !'~ J 1" ~~ .(Fig.:s': ~.t. Cinci ora~e in locurile sfinte a intemeiat. I-au pus numele E. Ni se sp~ne chiar ~i numele "zeului" careconducea fiecare dinaceste colonii. .ale liefilimilor. mergand inapoi. mwt mai mult decat linia tJirinuluide astazi. m~i nntriv.. Earth a fost Aratha sau Eredes in aramaica. cuvantul persan ordu inseamna "a~i stabilitabara".. ebraica. ~..:. Jordh in islandeza. un avanpost. I- Fig.tl Pana in zilele noastre.i r. . Jord in daneza.. in~ira prifi1ele ./ g I ..confirmate~ide traducerilelor acadi.. El. geografic ~i in timp.J: r:f ~. primele fiinte inteligente de pePamant s-au indreptat apoi spre Mesopotamia. un loc cu totul nepotrivit pen1ruaterizarea unei "navespatiale. despre care se crede ca este originalul . .~ nn nlimP.) se nume~te Erde in germana. Airtha in gota. La Eridu. n.Tablitelor Potopului" acadiene. Coborand in Marea Arabiei. in ordinea in careacestea au fost infiintate.. . nefilimii au 'infiintat Stapa Pamant I. . Erd sau Ertz in kurda ~iEretz in .. izolat pe 0 planetJi pe jumatate inghetatJi. I . 126 intr-un cuvant. Un text sumerian. . in sudul Mesopotamiei.. Este un cuvant care a prins radacini in majoritate~ limbilor: Pamantul colonizat (Earth .za..- I I~'!. Erthe in engleza medievala. legile cele drepte le-a flicut. ") .. .RIDU ("Casa construita departe"). ~i. 127) * . Textelesumeriene.. .nntp.colonii sau "ora~. Dincolo de aceste tinuturi si-au intemeiat'nefilimiiprima ~ezare pe planeta noastra. I ~ .e".l I:p.302 ZECHARIA SITCHIN It. 127 Fig. spune despre primele cinci or~e: Dupa ce Imparatia Cerului pe Pamant s-ascoborat. Legile Sfinte. Dupa ce sianta coroana ~i siantul tron Din inaltul cerului au fost aduse. Ni.

numele zeului care a "scoborat Imparatia Cerului pe Pamant". EI mlastinile le-a masurat. erau d~stinate asanarii mla~tinilor.__..' AI doilea era BAD-TIBlRA.KI (._.. data de. Dealuri ~i coline s-au ridicat. ~i Nudimmud ("Cel care face lucrurile").U.~111. insa sunt de acord ca zeul care a mal'!1aluitspre marginea 1inuturilor mla~inoase ~i a zis ... nurnit guvernatorii lor a fost sters.. Dovada . <> casa ~i-aconstruit: Eridu. . Am selectat aici cateva versuri semnificative: . ca ~i cum Enlil ar fi cel care poveste~te cobOIirea zeilor pe Pamant..este . obtinerii apei po- AI treilea fu LARAK. i I-a dat. "".a acestora. Anu (tatal).Legenda lui Enki ~i a Ordinii de pe Parnant" este cel mai lung !ii mai bine pastrat dintre Poemele epice sumeriene descoperite pana acum. Cele doua nume ale acestui zeu . dintre care 375 sunt pastrate integral. Relatarile sumeriene mai povestese ~ide lucrnri de indiguire pentru protejarea o~ului de omj ~i lui Pabilsag i-a fost dat Sippar. care mar era nurnit.tJ.....~~apii dau din coada Zeul adanculuiapelor.~. va .1 T ~.gizi. Casamea- \.. cele mai ... Contine 470 de versuri. Primul intre acestea. .un-. era cladit pe un teren ridicat artificial deasupra apelor mla~tinilor...1QU1\.I . elle-a daruit. Lt.5 ~i numele lor.. Cand eram langa paji~tile sale verzi. Cand m-am apropiat de Pamant..'\o. Eridu.1.4.L"6'"'U\'u& £N'u.". Enki ins\l~i devine povestitorul. Apoi poemul descrie.u . Eu casii mi-am Iacut intr-un loc SIant... sugereaza ca una dintre problemele carora primii "coloni~ti"'au trebuit sa-i faca fata era cea a smarcurilor ~i ml~tinilor. de data asta la persoana a treia. Din pacate.fl}. pentru a perrnite 0 mai buna curgere .. De-al meu cuvant ele-au ascultat. ca un munte. .J~ . este deteriorat.. ' t. eroul Utu.. rege it fost incoronat. a planuit infiintarea or~lui Eridu ~i a celorhilte patru sf a .." Eforturile'de a draga albiile raurilor ~ilacurilor.. a pus sa se cure1eapele raurilor....A (. In el..~i-a Iacut casa...A carui casa este pe apa") . faptele lui Enlil.. regele Enki.. Versurile care urmeaza sunt dedicate laudarii lui Enki ~i a rudelor sale.. " . Oricat de incredibil ar pij. in acest text ~iin altele.. Ninti (sora sa) ~i Enlil (fratele sau).. primeIe cincizeci de versuri.. Textulbotezat de cercetatori . conduditorul.J. _ ~._ .se potrivesc perfect cu situa1ia data. Eta mult potop de ape. Lui Nugig. Din nefericire... tabile ~iintroducerii irigatiilor.a_a .Zeul uscatului") ~i E. : " . Regele Enki. ("' . Dupii aceste i~troduceri... ~i lui Nudimmud.. Printre trestiile. text nurnit .rea. pe~ti. sa-I conduca i I-a dat.EN. 0ra!!e sfintele-a Iacut.:_.&. .. inceputul sau.LJ&UU 'f& w.niprezenta-apa.multe foarte fragmentate.. lar ellui Sud i-a fost incredintat.. Acesta ~i alte texte. care a ramas ceIitrullui de cult in intreaga istorie a Mesopotarniei... L-a ridicatde pe piimant: In loc bun I-a construit. in ele ~rapl ~l. -----. . . al patrulea a fost.&..EI a adus. In Eridu el a construit Casa de pe malul apelor.l".Aici ne yom stabili" a fost Enki (Zeul uscatului). ERIDU era.~.--- 304 ZECHARIA SITCHIT'I A Douisprezecea Planeti 30.cert este ca textul este scris la persoana intai. ~urup~k a fost al cincilea. Toate texte' Ie. ..

&. ~l a rorcIlor. . . ~i ca obi~nuiau 'Sa "cante cantecele vesele". Intr-un astfel de moment. In ele Ie-a pus. i3pl" 111111". era' asociat cu Enki (~i asta ar explica titIul fondatonilui Eridului A.800 de ani. . . me~ter de diguri ~i canale.'" W~. pe ~are ofiicea~ m~reu sumerienii cand era vorba de stabilirea "casei" zodiacah~ care ii era asociatii lui Enki. Enkimdu. a fost pus.LU. Enbilulu.>l" " . . dar se pare ca el prefera sa calatoreasca pe aiJii. spune el in1£:un text. a Pe~tilor in Viirsiitor ~i a stat de-a lungul Marelui An' (anul de 25. fiullui. 111au l"Al.Jucruriledevin si . care qesel1)llaZodia Capricotnului. fost dotatiicu un debarcader.~a cum credem noi.. ~i nici 'un pe~te nu ii scapa.Varsator. ~i deci asociat cu Zodia Pe~tilor. Casa a tosl numIta E. Kulla. Me~terul Canalelor. Dacaexaminamindiciileastronomice.citito~ii in stele ~~nAntic~~te _re~~'" u""'. la vble trageau".' Lista sumeriana a . ~i totu~i EalEnki era reprezentat deseori ca purtiin4 vase din care curgea apa .LIM. Este consemnat chiar ~i un amanunt lipsit de importanta~ cum ar fi numele 'capitanului. Savanpi au fost uinUti de "confuzia". Prin1£erealizarile lui Enki prezentafe de acest poem se mai mimara ~i curatarea apelor nlurilor ~i cons1£uirea unui canal care sii urieasca Tigrul ~i Euftatul. un zeu ce iube~te pe~tii Asupra lor sa vegheze. 128 .800) treciind pana cand a fost nurnit un nou comandant al coloni~ilor. '-'_ a cum se plimba cu barca'sa MA. Fig. spune el "cantece sacre ~i descantece umpleau adancul apelor mele".. (Fig.~teleagacum if"''''' ~"" uu.920 ani). 'Iemplullui Enki din Eridu a purtat acest nume timp de milenii. Mai mult ca sigur ca Eriki ~i echipajul sau '\u explorat teritoriul. vastilui lolEnki: cern... "I pvV"~l":. mai clare.Pamant.regilor indica faptul ca Enki ~i primul grup de nefilimi aUstat pe Pamant 0 buna bucatii de vreme. . I vla~"I"-'11 UUlllU" . numele lor nu provin de la forma lor. piini la inceputul Erei Capricomului. de Enlil a fost pus. {"Casa adancului"). ce "inima raului Iaceau sa se bucure". care. Mla~ti~ile. 0 explicape rezonabila ar fi ca.pentru acostarea plutelor de trestie . nici 0 pasare nu scapa. a fos! martorul unei precesii. ca unul. ~i cu sigurantii el era zeul pe~tilor. adica. 0 barca de caliitorie.' '. De ele grija saaiba.De capcanele sale nici 0 fiara nu scapa Din cUrsele sale. Mai spune ca "oamenii mei." El.L&"-"'-""&&W ~&_. 128)' ' la inceputul Erei Pe~tilor. EI carepune plasa.ar putea insemna "oaia 'apelor stralucitoare"). Sa Ie vegheze cu grija a fostpus. ci..pe. din jurul Eridului...1..ABZU. " care tope~te. DaciiEnki a aterizat. trestii ~i papiru~i. de fapt.. "sunt teritoriu1 111"".1 ca y Enki I-a pus mai mare peste breasla. ZECHARIA SITCHIN ' A Douisprezeeea Planeta 307 . Se :pare ca semnul caprei-pe~te.GUR (literal "barca pentru hoi~ nareli"). cel care face caramizi. opt ~ar (28. Astronomii sunt pu~i Ia: mare incercare atunci cand se stradui~sC ~.de la activitatea principala sau titlul zeului care era asociatcu acea constelatie.~~' ~.--~- 306 A masurat trestiile subtiri. pe~tisau leu. Casa sa depe malul apelor a. atunci el a fost in1£-adevar comandant unic limp de 28. ' .

_ precum ~i trimiterea pe planeta lor a unor "inciircatQri de prer'."ajungeau la Cer"bel~ugulcadea asupra Pimfultotui". ochi ridicat cu care cerceteaziifata pamantului". '_ ' tuni dintre'Cer ~iPamant". Enlil a stabilit OUR.Rascrucea CerUrllor". ne informe~ textul. Locul ales de Enlil. Nippur.) Acolo. Ninlil ~i ora~ul sau.uu- o odii inchinatiilui Enlil.~00 ani) cat timp Nippurul se afla in constructie. nici cel mai putemic zeu nu putea sa se apropie". U descriere mai simpbi a zborurilor care adUceau .KI (. A Toate Binemcatorul" ce-l glorifica pe el.cui sau se afla 0 "pasiire iute" de care "celriiu ~icel viclean" nu puteau scapa..308 ZECHARIA SrrCHIN A DouisprezeceaPlanetii 309 Aceasta mi face decat sa confirme ipoteza noastra ca ne-_ filimii au ajuns pe Parnan!ui .ordinele.CIj~ JUum\. ca pana atunci. Aceasta este 0 descriere simpla a un.perioada glaciariiincepea sa faca loe unei incalziri treptate"care a adus lI)ulteploi (circa 430. despre Nippur~ Mai intcii.lui Enlil" .din care anunnakide pe Parnan! h___'_:__" _n +~.intorc !IIivael").:: I". Lucriirile de constructii de la Nippur erau interminabile. nefilirnii s-au decis sa se mute mai in interior ~i sa-~iextindiidomeniuI. Uri~ele nave de trar.. "Imn lui Enlil.mijloculepocii gla. din "afara lui.. lucru care se poate vedea ~i din celelalte nume ale lui 'Enlil. era apiiratde ni~tearme fantastice:"oftaiui lui te ingroze~te. Anu ~i ~elalalt fiu al sau. lil a venit pe Parnant ~i a inceput sa construiasca la Larsa un "Centru.Enlil avea acolo ni~teinstrumente foarte sofisticate: "Un. . A. EN. Oeci.0 pasare" atcitde rapidiica nimeni nu putea sa scape razei sale de actiune? In centrul Nippurului.Locul unde se afla riidacinile '~ Piimantului"). cunoscuttimp de milenii sub numele de Nippur. Schimbiirile climaterice mcusera terenul mult mai accesibil. A insemnat luarea deciziei de a continua experimentele pentru care veniserii ~i care necesitau aducerea pe Pamant a mai multor nefiljmi.. adcincinfipt in pamant "ca 0 platforma ce nu putea fi rasucitii" era utilizat de EnliJ "pentru a-~i rosti cuvantul pana in cer".in mijlo.KI. locul a fost nurnit ALIM ("Berbec'~)..LAL.. pe 0 platforma ridicatii. iar. "Bratul" ~au. Cand Enlil a preluat conducerea personal. ce pana la Cer ajungea".tor unor elicoptere.(21.. Acest stcilpextrem de inalt. KI. de pe A Oouasprezecea Planetii. Aici se gasea. Asociat cu Berbecul. Colonia de la Larsa a marcat intrarea intr-o noua faza a coloniziirii Pamantului. pentru a putea realiza in bune con4itii atmziirile ~i decolarile. AN.' coincizand cu . Enlil insu~i' a coborcit pe Pamant. Pe scurt. 111it\. Aceasta sarcina era foarte. TnT nT { ("pi 1"1'1"" <:P. unelte ~i echipamente. ne ofera mai nlulte informatii. Textele mesopotarniene precizeazii in mod elar ca cel care conducea de fapt rnisiunea de pe' Pamant era Enlil. PentrU el. . E.Oificila cea 'Planetii se afla cel mai aproape de Parnant era nurnit .. (Sa ne reamintim ca punctut In care A Uouaspreze- aflati in navele ce erau pe orbitii. urmiireau desia~urarea evenimentelor.KUR. Oar dupa ccitiva~ar de la aterizarea lor.. ulterior el a fost asociat cu Taurul.Era Berbecului". nurnitii Larsa. Nippur a fost ' intemeiat la inceputul Erei TauruluL' _ ' Oar. "un stcilp inalt.razii ridicatii care cautii inima pamantului". se afla cartierul general allui Enlil.im.000 de ani in urmii).Atunci.OU. cand se afla la Larsa.UR (.Rascrucea Parnantului"). "lega- muncade construirea digurilora inceputcandcondipileclima' terice erau inca grele.:. continuiirii misiunH.sport ale' nefilimilor nu mai puteau ateriza in ocean.KI.in care se ridica "puntea dintre Cer ~i Parnant". Enlil.~.locul. anunnaki (nefilirnii de rand) au numit un nou conducator al Eridului.. Enlil a stat in Larsa ~ase ~ar. spune poemul. de unde nefilimii de pe Pamant puteau sa coordoneze ciilatoriile spapale de la ~i spre planeta lor.sale ... ~i 0 . era timp}!l pentru construirea unUI SpatlOport In centrul lVIesopoaalIlua.GAR("Vremea ploioasa aducatoare de lini~e").NU ("E~ sapa adcinc") a construit 0 noua colonie sau baza.Era centruIde comunicapi. complexa ~i necesita foarte mult timp.0 imensa plasa avea". un centru de co_ mandii sofisticat..uiturn de emisie. te sperie de moarte". . de control al rnisiunilor spatiale". a fost nurnit la inceput NIBRU. ~i imediat ce s-a luat decizia. Era locul acesta protejat de un camp electronic sau de vreo raziimortala? Era oare in centrul sau ceva asemiina.ciare. pe sotia lui. 0 datii ce "cuvantul. in timp ce pe Parnant Enki i~i continua munca de pionier.

in lista om~elor.GIG ("Cel de pe cerul noptii"). lucru ce se potrive~tecu teoria.'0 serie de cer-cetitori'au sugerat cii termenul LIL nu inseamna un vant de furturiiid "vantul" care iese din gum . 'Gemenii. Cuvintele sale. ce supravegheazii misiunile lunare. adicii..Jmensa plasa" de care vorbea textul sumerian.un zeu care . Textul ' .siifie responsabil de vant ~i~rtuni. 0 structura ' cu un turn inalt cu antene fixate de el. Ca zeu deprins cu tehnica rachetelor. amplificii mesajele comunicate de astronauti.t _fA:.. "destinele"" zetlor-planete erau or- -Multi savanti considera. camera ~i-a pierdut intreaga stralucire a sa. dar numele ei vorbe~te de la sine. SimOOlulstelelor era ME este adus la perfectiune.. Ori ca al cerului zenit.: Misterioasaca apele de departe.\ 310 ZECHARIA SrrCHIN A Douasprezeeea'Planeti 311 materiale. unde se mceau prezicerile.care seamanii foarte mult cu 0' giganticii plasa radar din zilele noastre._ ' tnl" . controla traiectoriile navelor spatiale care pistrau "legatura dintre Cer ~i Parnant".-n.a. (Fig.. Sora lui Enlil ~iEnki. Ar putea fi 0 "cutie neagea" continand programele de computer care ghidau navele spatiale. Ne putem aduce aminte aid de povestea zeului Zu. . intemeiat ca centru industrial.buniioariiatunci cind rostim' un cuvant.fX" bitele lor. .. numiti DIR..lamuresc ".. nu a fost nici ea neglijatii: in sarcina ei." . emble~e.' Texas.sunt nobile oracole.~i pentru LIL ne . "sora medicaUi"Ninhursag (SUO). era dat. pe spatele ciiruiaera reprezentatiiea in mod traditional...GA. pentru transmiterea ~ireceptarea semnalelor .. Pentru ca ceea ce vedem este. . alimente speciale. 0 dati ce "cuvintuIlui Enlil". Oupi ce au fqst intemeiate aceste.centre. urmat de Ishtar ~iLeu.mai ahis in cazul lui Enlil .LILjnseamna "zeu al furtunii". 129) EN LIL Fig. Este normal deci sa presupunem ca tiblita destinelor furati'de Zu...nobila cad a lui Enlil" continea ~i 0 camera misterioasa."_a_. . asupra acestui subiect. gemenii Inannallshtar ~iUtul~ama~. .. cad inseamna "camera intunecati in forma de coroana".. crede.. ". el este mimit NU. a. 129 La Bad Tibira..anticii "personificau" elementele naturii ~ideci desemnau.evenimeqt marcat de asocierea tatiiluilor cu urmiitoarea coristelatie zodiacalii. ~ama~ a fost _u". care s-a strecurat in sanctuarullui Enlil ~i a fucat Tablita destinelor.". precum ~i un dispozitiv . ~i totu~i. medicamente ~i unelte in navete spatiale. centrul medical al nefilimilor .mele EN. ~i care era vitala pentru functionarea "Centrului de Control al Misiunilor" allui Enlil. unde me (comunkiirile mcute de astronauti) erau receptate ~i transmise. Ce era aceasti dirga?"Spirturile tiblitei ne impiedica sa aflam mai multe date._ __ '0 'ow r"'ITn I'':' .fost construit ' fa Nippur un spatioport pentru netilimii de pe Pamant.indicatii de zOOr.. Enlilla instalat pe fiul sau Nannar/Sin conducator. lara de care contactul dintre nefilimii de pe Piirnant ~inavele care fiiceau legatura cu planeta nataIii era intrerupt cat~i "foarfeciide crab". 1 . semnele pictografice sumeriene pentru EN .mnoi..Iini~tea s-a imp~tiat. un loc in care se tineau hartile'stelare. dupii care "Oprite erau ordinele. Cl!vintele sale sunt pentru a fi rostite.eveniment marcat prin atribuirea aces~i zeite a constelatiei Fecioarei. ~_.. ~i printre aleei. Aceasta ne aduce aminte de Controlul Misiunii de la Houston. nici ca se poater Acest centru de control de pe platforina ridicati.nohUe oracole" . Enlil a pus ~urrupak. ticerea cuprinsese toIn "Epopeea Creatiei".ca 'nu. .lor ca.. . Inca 0 dati.Zodia Racului). Aid s-au niiscut. stabile~te traiectoria navei ~i di ..

locul ales era . Ele sunt ca doua faruri ~tralucitoareintre ~ele doua lacuri care.. Nici un munte nu rivalizeaza cu aceste doua varfuri solitare. Era pare acest loe accesibil . Aceasta . Intregul masiv ~ .. In incercarea de a riispunde la aceasta intrebare. nord ~i nord-est) nu ar avea cum sa afecteze zOOrulunei navete spatiale cate soar apropia dinspre sud-est.130) ( _:_:7 doar 0 simpla "tintii"? ' Pe Pamant.. Fig. . Dupa ce ~am~ a crescut suficient. nefilimii erau straini. Oar actiunea a-avut loc.. Lista ora~elor it nume~te PA. . iar cu timpul a devenit ~i zeu al dreptatii ~i i-a fost desemnata constelatiiile Scorpion ~i Balanta. care sunt permanent acoperite cu zapada. acolo unde erau lansate rachetele multietajate. Muntele Ararat este de origine vulcahica ~i se intinde pe platoul pe care se atla astazi granitele dintre Turcia. lQculales de ei pentru colonizare.l~. constituind in acel~i timp .to 312 ZECHARIA SITCHIN A Douisprez~ea Planeti 313 spune clar ca Nippurul era locul de unde se diideau ordinele: Deci. "Ciind Enlil a ordonat: Spre Cer! cel care straluce~te a t~nit inainte ca 0 racheta cereasca". este ace1~i nume dupa care era cunoscutii ~i constelatia Sagetator. i-a fost incredintata comanda rachetelor.puteau oare ateriza aici navele care aduceau astronauti sau matenale'l . AI doilea.la 1JU. el se afla aproape la mijlocul unei linii imaginare ce unc~te doua lacuri. In partile estice ~i nordice.SAG ("Marele protector")..C1 '1~ ~"'.t. ' in timpul ateriziirilor~i decolarilor. muntii care inconjoarii Mesopotamia se aflii la 0 distanta considerabila. acolo unde Enlill-a pus conducator' pe Ninurta. Nordul Mesopotamiei. are doua varfuri foarte inalte: Micul Ararat (12.' tinta . iar acest loc era Sippar. Iran ~i Armenia. Este aceasta 0 coincidenta sau un indiciu semnificativ? Insemna oare acest semn ceva 'special pentru nefilimi.PULUI u:mVllvum. or~ul comandat de ~eful vulturilor. Locul ales se atla in plina dimpie. Un meridian tras printre cele doua varfuri ar fi intersectat Eufratul.iar in nord-vest. 0 alta apare: Care este originea simOOlului astronomic ~i astrologic al Pamantului. calatorii interplanetare. probabil ca au ac'ordat 0 atentie speciala' muntilor ~i lanturilor. Ace~ti . Cand cercetau suprafata acestuia din spatiu. functioneazaca doua retlectoare. Maiintai.:a Ut. * Nu ar fi realist sa presupunem cii intemeierea celor ~apte ora~e s-a lacut la intamplare. careerau capabili de . Acestea puteau crea probleme Riispi7nsul este afirrriativ. de fapt "acolo unde rasare ~am~". Avem suficiente motive sii credem ca nefilimii ~i-au ales locul de aterizare coordonand un meridian cu un reper imposibil de confundat ~iun teritoriu care sa contina un rau convenabil. a maira-" mas Larsa. 4L":l1L.~ ~-ar 11 PUWI.900 de picioare) ~iMarele Ararat (17. fiul sau. ~i-au stabilit primele Jor colonii terestre in conformitate cu un anumit plan: acela de a putea ateriza ~i p\~ca de pe Pam~ot ioapoi spre planeta lor.acel~i simbol pe care it folosim astazi pentru a desemna 0 "tinta"? ~lmbolul poale n gasll m<.cele doua viirfuri gemene ale Araratului ar fi fost reperul ideal. . in timpul zilei. Pentru a completa lista pninelor ~apte ora~e ale zeilor ~i corespondentele acestQra 'cu coostelatiile zodiacale.. Care era acestplan?' . 5000. un astfel de reper Ie aparea in fata ochilor: Muntele Ararat. un cerc in care se atla 0 cI'Qce .BIL.locul siant". atunci cand zOOraudeasupra Oceanului Indian'au privit spre Tinutul dintre Rauri. are circa douiizeei si cinci de mile in diametru... .. astrologiei sumeriene ~i este identic cu hieroglifa egipteana ce reprezenta cuvantul "loc". nu numai privit de pe Pamant ci ~idin cer.~irepere de navigatie. muntoase. Daca riefilimii..zei". Araratul. Lacul Van ~i Lacul Se-Van.v:_ pentruspatioport. ori era AJtetriisiituriale sale it fac interesant.000 de piqioare).atinge 3000 de picioare peste nivelul miirii. Cele' mai inalte varfuri (aflate in est.dintr-oenclava speciala.

.0 ~n.. in centru. acest nume insemna "paSare". 131) Fig.__ ~ prafata.Douisprezeeea Planeti 315 J: . . Un .. " ..ar fi eondus-o cu u~urinti 'la locul de aterizaocolind eele doua zOl1eprimejdioase.MuntiiZagros la est.a fost mcuta de noi..trece p.X" indica Nippurul. . acolo unde urma sa'se intemeieze ora~ul Sippar. datandcu aproximatie din jurul anului 3200 .Sipparera locul in care "Vulturii"veneau la adapost. Aici se putea ajunge cu u~urinta. cat'~i la decolare. naveta ar fi trecut .O sage a'm.inArarat.au desenat0 schitiisumari ~ un triunghi de ape ~i munti. Apoi. Tigrul~t . fie pe apele flu. schita nu .arfurile muntoase ale Arabiei. I.era unul dintre cele mai bogate surse cunoscute in Antichnate pemru bitumuri ~i produse petroliere care ta~nesc singure la'suprafatii. fiepe uscat. spre Sippar. acest desen a fost inscriptionat pe un obiect ceramic. Cum ajungeaunavetele spatialela Sippar? Ni-l imaginam unul din navigatorii spatiali directionandu-l~ pe cea maipotrivim traiectorie.. dezgropat la Susa. (Fig.t ~ 1 ~..ladreapta.indiciind. Daca 0 navi se api'opia de Sippar ~i-~ista.. amt la aterizare. .. eu u~urinti peste v. Ni-l putem imagina pe Enlil. raspunsulla aceasm intrebare este afirmativ. de fiecare parte.+. indreptan. '1'1_ ~ _.+. ZEGHARlA Sn'CHIN. 130 Din nou..oameniilui Enlil. ca. .pilea eursulla un unghi de 45 de gradedemeridianul care. Mai mult..~ 314 'j . 131 . ~. tn partea stiinga se afla EufratUl~i platoul muntos din vestul sau. mra a fi nevoie de escavari sau alte lucrari speciale pentruscoaterea lor la su- ~_a.A. inconjurat de oamenii sai pe . viuluiEufrat. -"Cum sa-i spunem locului acesta?" "De ce nu Sippar?" tn limbile din Orientul Apropiat.I f::::: ._4.du-se spre aterizare ink-un asemenea unghi. ' ~i inca 0 intrebare cruciala: exista p~in apropiere 0 sursa de energie sau combustibil pentru iluminat ~i pentru motoare? Raspunsul este din nou "da". _ Fig.. . Malul fluviului Eufrat. Oricat ar parea de incredibil. ~i ~i-ar fi in~eput aterizarea chiar deasupra Golfului Persico Astfel. acesta. navetele ar fi avut cale libera ~i ar fi putut comunica nestingherite cu Turnul de Control de la Nippur.

. SHURUPPAK 8..au rolul de marginiJaterale. pilda. Fig. 132 ' gashului este diametraliopusacu cea a Larsei. n a traiectoriei de zbor.Ch. Toate alternativele au fost st1.1 -.. ~i desenand 0 serie de cercuri concentrice din ' Nippur avand marginile. f. Sippar. ~iea. 132) Cete'doua liniiexterioare care "imbrati~eaza"linia centrala care trece prin Nippur.. respectiv. a~ezarea logica a acestuia ar fi in punctul 5.J~ rlptprmin~ nirec- de ~ase beru: Bad-Tibira.AK.. ~uruppak. mai mult chiar. Dupa ce au ales eel mai bun loc pentru spatioportul lor (Sippar).ERIDU 2. BAD-TIBIRA 5. in mod .~i ord-vest. ' Intemeierea coloniilor nefilimllor nu' a fost mcuti la in~. de. * .A~ inseamna:. Larak. t.ce descria traiectoriile ra- chetelor. Ni~eni nu a mai incercat pana acum sa vada 'un anume plan in impra~tiatele a~ezari sumer~ene. planul nefilimilor. Localizarea La-". au inte'&.1diate. acolo ar trebui sa fi fost unul .Ja ~ase se vede halo".&"_:_: __:_:_~:_ __'-~_.se vede lumina ro~ie". Inspirandu-ne din schita antic a... u fost evaluate' a toate resursele. J descoperim ca un alt o~ sumerian. ~urrupak ~i Nippur se gasesc pe 0 linie aftati la exact 45 de grade de meridianul Araratului ~i se intersecteaza cu acest meridian exact la Sippar! Celelalte doua ora~e.A Douisprezeeea Planeti !i\ 317 l. caci. ~ _ _ _ '_1 4 1~_: 1:: In : 0. Dar daca privi~ la pnmele ~apte ora~e intemeiate.. LAGASH . se afla ~i ele pe 0 linie dreapti care intersecteaza prima linie ~i meridianul Araratului tot in Sippar.". ca \iea Eridu-Lcil'sa-Sipar. era impaqiti in segmentede 45 de grade.~ .ARSA inseamna . au fost luate in calcul chiar ~i toate evenimenteIe neprevazute care ar fi putut interveni. Eridu ~i Larsa. ORA~Ei.AG. acolo unde Seafla "Iegaturadtntre Cer ~iPamant". Lagash. ce face din Nippur centrul unui cere. " 7. credem noi. ~ mativ ~izeci de kilometri sau treizeci ~i ~ase mile) unul de celalal1.E CONFORM ROLULUI LOR: GOLFUL PERSIC spa\ioport centroIde cootrol a1misiunilcr spa\iale cooturul coridorului de zoor pe wi astfel de cere '. 'ei au.pe. 316 ZECHARIA SITCUIN . LARSA 3. a caror pozitie este cunosc. . EI nereaminte~te de planisfera . (Fig. al carui scop era sa sublinieze . -. Nippur. Numele LA. plimul de colonizare a fost astfel intocmit.o linie echidistanti fatiide cele de 45'J de grade. putem observa di Bad-Tibira.. 6. NIPPUR 4. tamplare.~. In centru.RA. SIPPAR i..logic. incat fiecare loc sa se inserie intr-un model anume. O~ele de pe flecarelinie erau intr-adevarla ~ase beru (aproxi- pa de zoor spre a~esta...r . era localizat exact t .-. -I . . LARAK. in celelalte ora~e cunoscute. aflate la cate 6 grade de fiecare parte a acesteia.plasat Nippurul.sud-vest.traseul spre Sippar. Acesta era. ~i LA. De~i loculunde se afla LA.:uti. tt n_n: ~nAAI . care. o . ("Vederea haloului stralucitor") ramane necunoscut.

au mai fost instalate in laca~ul sacru ~i . Care pentru viitor inseamna. 133a) . ~i "supraveghetorul lu.care poartii . . in interiorul incintelor sacre a16zei19r. consemneze fidelitatea lor fata de platlUrile originale.J hartii cereasca ~i I-a Jnvatat cum sa realizeie alinierea astrono- >'pentru animale..' Scopul acestor "stalpi" este de a sustine una sau mai de "inele~'. (Fig.erieneprezinta frecvent ni~te constructii masive. Oar.a~" sau "loc de adunare"). deoarece Utu in~~i . dar ele precizeaza' in mod clar ca princip<11acaracteristica a lor .a venit cu bucuri. cu fata spre "locul de unde Utu rasare" . Lagash. Elscrie ca.~~ { 318 ZECHARIA SITCHIN' . atunci. atunci cand acestea au fost gata. . Cei care Ie reconstruiau aveau mare grija sa.plasate aco1oin camp a mica a structurii.'~ pot fi vazute de vreun om .ele au fost distmse de potopul care.. !' ~c~toate ca aceste cbnstructii erau in plin camp. pre ele. reprezentau cu . Douiisprezecea Planetii 319 Nici "Ora~ele Zeilor" originate. 133b). UU ". care insemnau cuvantul DUR sau TIJR (insemnand "liU.spatioportul din Sippar. este indoielnic ~faptulca ele reprezentau adaposturi pentru animale.e"sa inspecteze instalatiile.. iar 0 zeita (care "calatorise intre Cer ~i Pamant". . Desenele din Timpurile de demult ~i inscriptiile venite din Cerul deSus. -.. Unele din vechile desene sum. ' Pe langa"pasarea neagrii a zeilor". Erau oare aceste obiecte antene destinate emisiei ~i re'ceptiei?Erau perechilede ine1eemitatoare. pe acele~i locuri. in "camera ei") i-a aratat 0 ...Jnsemnullui U1o"a fost pu~ peel. era unul din ora~ele care servea drept far de semnalizare.. a~a cum 0 demonstreaza ~i aceasta inscriptie (descoperita de Layard): Planul etern al fundatiilor. un zeu care il insotea i-a dat planuriIe arhitecturale (desenate pe 0 tiiblita de piatra). IIUI" \41 "41W ~WI"~ . Toate aceste obiecte erau.[de mine a fost urmat].".. dar aceasta explicatie este contrazisa de stAlpii t ~p1ulteperechi i:'i~areiesdin acoperi~ulacestora. 133c) . 1'1"'~ULUIU"'IU J. Pictogra:l11ele sumeriene (Fig.&\. a caror functie nu este precizata.era "cabana" ci "antenele". printri: animale. (Fig. Se considera ca acestea sunt adapos1ori c Iff Fig.. Cladirea acestui templu.I riu. din 1emn~i trestie. se pare.. de 0 deosebitii importanta pentru spapoportul zeilor. a~a cumconsideriim noi. £11 "1<&1'1".. mare parte din informapile oferitede Gudea in mileniul trei inainte de Christos capitii sens. Dad!.rnspaimantator al ztilor" ("marea raza care inrobe~te iritreaga lume puterii sale"). deoarece era datoria fiecarui rege mesopotamian de a reconstrui ~ezari1e sacre in conformitate cu p1anurile origina1e. ...- tura a fost gata. atunci cand Ninurta i-a ordonat sa reconstruiasca lac~ul sacru. nici ruine1e lor nu mah ..i33 .' )~. a maturat ulterior Pamantul.Astfel de turnuri cu "inele" erau puse la intrarile templelor.. . dar putem afla aproape totul des-K .nu numai pe camp.!""WI. Este cel. care se gasesc in ~ camp.:siguranta aceea~i constructie ce apare ~i pe sigiliile cilindrice..

ca la aceste constroctii. avea voic sa atinga parte a metalicii a chivotului. tara nici 0 umbra de indoiaUi. Acest templJi din mileniul :patrui. un israelit I-a atins. totu~i.piatra uri~a inscriptionatiicu simbolul "ocliiului-dublu'. datoritii faptului ca acesttemplu nu avea decat ':Insingur altar. Nimeni nu. Trebuia carat folosindu-se ni~te bare de lemn.se pe camp.. de care vorbesc amt textele sumeriene? Ceea ce ~tim este ca echipamentele la care erau conectate aceste obiecte erau portabile.. dar aceste doua versete din Biblie lamuresc problema: .. in principal.. "simbol sacru de cult". Campiile mesopotamiene.doua suprafete conducatoare de electricitate izolate intre ele de lemn. se ajungea pe ni~te teepte. din." Rezul~ deci ca acest Chivot slujea drept cutie de comunicare. allui Enlil de la Nippur.'.~ cile mele pentru copiii lui Israel.'& r""-1'. Cel mai surprinzator exemplu a fost descoperit la un "Templu al ochiului" de la Tell Beak. care sunt transportate cu barca. cuI Ispa~irii coIistruit de Moise dupii instroctiunile Domnului.Acolo ma voi inmlni cu'tine. acoperit cu' aur ~i pe' dinafara ~i pe dinauntru . 134 pentro ghidarea navelor spatiale? Erau ace~ti smlpi "qchii a1otv~tori" ai zeHor. in nord-vestul Mesopotamiei. aparent.Centrol Control al Misiunii. 135 Fig. despre de .--'. considera cercetiitorii. dupa cum reiese ~i din instroctiuni'e referitoare la transportarea lui. ~ I..": Miezul acestuia trebuia sa fie din lemn.."ochiul inspaimantiitorallui Ninurta". ~i apoi.-. pe care era ~ezatii 0 . care erau trecute prin cele patru inele de aur.. ~i de la inaltimea. (Fig.Ch. el a murit-instantaneu ._. ~i cand. &&y &&&&& -. capaculuit ispa~irii. "acoperamant") nu este clara. din aur.. supranatural . Aceste "cutii negre" ne aduc aminte de Chivotul ~iCapa. 136 ------ . . electrica._ . 134) . deoarece existii numeroase desene care reprezintii "obiecte divine" in forma de cutii.' A Douiisprezeeea Planetii 321 Acest echipament.1" ".pe platforme speciale. (Fig. se pare... era 0 reprezentare a unui obiect divin . a fost numit ~a nu numai datoritii sutelor de "ochi" 'care au f<:>st descoperiti aici~ci. Natura acestui kapporeih (care inseamna.care facea po- Fig. incepand de la indepiirtatele "cabane" dispu. Textele ~i reprezentiirilepicturale ne indica. In varful ziguratului se construia 0 10- .necesitau ridicarea echipamentelor spatiale. Ur. -j- -- c. apoi din ce in ce mai inguste pe masu- :\:r~ ce se apropiau de varf..~. tacut de asemenea. urma sa fie pus deasupra chivotului ~i sustinuf de doua vergi solide deaur. Maii ~ialte ora~eantice includeau printre obiec1ele de cult ~i astfel de "ochi ai idolilor"..sau al celui de la :.: care scribul antic nota "Ochiul sau ridicat cerceta tot Paman- tul.. 'I' sibila comunicarea cu 0 zeitate care se afla in altii parte a devenit obiect de venerare. dupa ce corabia a acosta~ urcate in spinarea animalelor ~i transportate in interiorul pnutului. 135) ~ Dupii toate probabilitiitile.__. Templele de la Lagash. l ! . pana la platformele etajate. Un kapporeth. .mai largi la baza.de parca ar fi fost electrocutat Fig." . RazasaridicatiicercetaintregPamantul.~L 320 ZECHARIA SITClIlN' '.

" f~~. deci laturiIe lor formau unc treaga constmctie er~ IlU numai un patrat perfect.d dupa numele celui care a des. ~vapi astronomice ~ica vcirfulde la Es. 0 tablita (cunosc~tii sub numele de "Tablita lui Smith".asexagesimala. locuinta zeului. Stecc~ini. 138) ! Oar erau oare ziguratele construite:doar pentru observatii ~~~1ronomice serveau ele ~i navelor spapale ale nefilimilor? sau ~J'oateziguratele erau ridicate astfel incat colturiIe lor sa mar~ ~-9hezeele patru puncte cardinale. Asta inf~seamna 0 nava spatiala put~a urman anumite laturi ale acesca cu 12 coti .mid .. se pare. trMies(Berbec). ci ~i un cub. Stecchilli concluzioneaza ca fiecare etaj at zigura:\U1ui funcpona ca un etaj al unui observator astronomic. umatul60. iar fiecare din etajele urmatoare il ridica tot cu 6 ~ape. Sus". - _ "<o+n Q. 137) Deci etajul ~apte se afla pe oplatfonna ridicatiila 75 de grade deasupra linieioriiOntului latitudinii geo'aficea Babilonului. bel). gar-uI. 136) la '-.~ . 8" HiJan.1~_+:4':~n+.agiIaera orientat spre pla~' . Inattimea totalii. sau 20 de picioare. G.> n . 323 . sau de pozipa Pamantului ca a.SAG.G.. : inaltime ajuhge.etajul al doilea mare~ unghiuI de observare de la 45 la 51 '4egrade..:..aproximativ 6 metri. sa" ~i '"armele sale'~.Jnconjuratii de 0 curte imprejmuitii cu ziduri' cate adaposteau "pasarea.. ' .~ grade nord).Parrot' in carteasa Zi~rats et Tour de Babel (Ziguratele ~i Tumul Ba.malpmea primului etaj (5._n ~.+~\ . .babylonis. era insa precisa in cazul Sipparului.ele~apte taje legate mtr-un fel de locurile primelor ~apte orae ~. :. care avea 0 inaltime ceva'~ mai marc.. daca.1 D1.I . . iar in total erau 60 de gar. > Fig.~ac~stecaracteristici ale ziguratelor erau potrivite pentm obser-. tot~i. ~~_~+~1n+:n .5 '.. :i:chenTurm (AstronomiababilonieniIor) demonstreaza cu~ . (Fig..lit"..'!ADouasprezecea Planetii . dar ~i in conformitate 'cu "inscrfsurile' din Cerul de.analizati. :C}levatie predeterminatii fatii de linia orizontuIui. cu . Acest ultim etaj It)ai adauga 15 grade. Un astfel de zi. Sa fi Jost oare vreo relatie mtre elevatia de 6 grade a etajelorsuperioare ~i distantele de 6 beru. andu-l pe observator sa priveasca drept in sus. Fiecare etaj supe-.&11 l'~U'" l'v. 15 gar. exact latitudinea aproximativa a abiIonului (care era 32.in cartea sa Astronomischezur. Wood ~i L. (Fig. II I" Uziguratelorinesopotamiene.~ rior avea inaltimea ~i latura mai mica decat cel de dedesubt.~apteaplanetii? .' ..r Aceasta unitate de masurii utilizatii aici.. gurat desenat pe un sigiIiu cilindric nu numai ca reprezintii obi~7 nuita constructie etajatii. ~ Babilon (E.de Andre.c.Deci fiecare latura masura de trei ori (~i'cate de coti la baza. Daca elevapa de 33 de grade nu era foarte exactiipentru Nippur.1L) au fost construite pe baza propriiIor sale~~ indicatii. cu 0 . J ~: ~_.se transforma .~. -:primul etaj sau baza avand laturile de IS gar.: ~n 4'::_. _ or. Martiny.'~ i:ghiuri de 45 de grade cu directiile punctelor cardinale.. au aratat ca baza sume. II. era egalii. 137) 60 5:" Ce factor determina inaltimea fiecarui etaj? Stecchini a ifdescoperitca. ci ~i doua "antene cu inele" a caror.spuneca un zlguralat:~apl~ ~U&J~ "14 \. Doi cer-i ~i1Qrzigurate isa aterizeze tara nici 0 dificultate la Sippar! ~ cetiitori. la un unghi de de grade. . astfel' ca in- Probabilca mai existau ~i alte semnificapi "ascunse" in ce~tedimensiuni. se'obtine 33. (Fig.. dintre "Or~~ele ZeiIor"? Erau '(. pARa etajul al treilea.. era de. (Fig.322 ZECHARIA SrrCHlN 'l. Calculate in mod simi~ ~r.cifrat-o). determinatoate dimensiunile n .ar) in cop dubIi. exceptia ul!imului.~ Marduk pretinde ca ziguratele ~i templete construite in.:vv:. 137 cuintii pentru zeu.

insemna "tubul srnntuluiduh". inca 0 "~.sale.. Pornind de la semnificatia numelui E.trisnetul. Abia in ultima vreme au reconsiderat cer..numuritorii depe Pamant. In alte instante.I ~ . . " " .~ceste constructii erau. .ziguratul. . Enlil urma sa conduca uscatul. ...ZU (apsu in acadiana).. cand cercetitorii au descoperit textele mesopotamiene ce descriau aceasti Lume Inferioara. ~r. cu putili timp inailite de sosirea lor pe Pamant. in locul . atat reala cat ~isimbolica. .. Din acest moment. piimant.J cluzia ca aceste zigurate mai aveau ~i un alt rol decat cel de a oferi Q locuinta "inaltli" pentru zei. ... 'cetatorii acest concept.zeului Pamantului"...zeul Apelor").-..'. iar Ea era Pfototipullui Poseidon. .. vv_ _. "'. 'i.- -"'------.f!lrP... cercetlitoriiau consideratcii primul era Stipanul Atmosfed rei. domeniullui Enlil era considerat Lumea . desemneaza o apa arlanca. dar intre zeji din cer in foarte muIte limbi. turnul etaja~ care a devenit semnul cara~teristic al arhitectudi mesopotamie- Chiar si cercetlitorii care au abordat acestsubiect lara a-i ..I... iar Enki . .-- 324 ZECHARIA SrrCHIN - . ~izeii ."cel mai. iar cel de-al doilea era conducatorul domeniului "ape lor subterane" . . Revolta anunnakilor Dupa ce Enlil in persoana a venit pe.~savantii au tradus AB. t I I'. (. I " ~1 I Fig. Ma~inseamna ~i"sursa de calduri" ("foc" in acadia-" na ~iebraica). - ' I 1 ~ ' _. ~ --..~ "intprnrp.. intre zeii din Cer ~imuritorii de pe Parnant. I I.I.--.Lumea spiritelor"). Deci. intr-adevar. Poate denota ~i0 anumitlientitate mimeridi legatlide "dimensiunile"zi~ guratelor. la fel ca in mitologia greaca.. ' .. Zeul Marilor. totu~i." Dupa parerea noastra. .-.. " 'I . '-"-. asupra sferelor lor de influentii: Anu urma sa ramana in "Cer" ~isa conduca A Douasprezecea Planeti.\ .. ~. " "'. : zukiratu. probabil.... Sumerienii numeau ziguratele-E~.. Lumea: Inferioara. \ _. in care se . (. ___ _ LJ. ei au numit-o Unterwelt ("Lumea Subterana") sau Totenwelt '. abis (~i care deriva din apsu)...-. 138 Numele acadianolbabilonian pentru aceste constructii. r. Textele sumeriene indica faptul ca zeii dizuseri de acord..":. presupumindca..~a cum. .. ati..Adiincul apelor". iar cel al lui Enki/Ea..A.::::: --- ~ . primise AB. revenind la traducerea lui prin termenul de "Lumea Inferioara"..mlmidi" nu au '~utut evita con.. I . 'I _ Capitolulll I ( .' " '. ... era menit sa serveascadrept legatura. _~r - . -..I '". Enlil il reprezenta pe Zeus cel cu. . I ~ . .A. .. Superioara.. adevarata functie a zigura-! .... . termenul insenuiand "supremul" sau. inalt" . Samuel N Kramer r~zuma' aceste concluzii ale savantilor astfel: . . . ..ZU prin . telor era de punte de legaturi intr-adevar. \~ . I'.. .6060 ne... intunecata ~i primejdioasa in care se' poate ineca cineva ~i dispirea pe vecie. atributul sau numele lui Enki a devenit E.Puterea asupra Pamantului" a trecut de la Enki/Ea in mainile. .ceva asemanator cu Hadesul grecesc... ~~..

descoperita in mai muIte variante..Ia intoarcerea in Lurn. Farameo voi face ~iinauntru voi patrunde. ia partea mea: Din tot ceea ce Anu lor Ie dii. Namtar.in afara de "lume a mortilor".in' ceruri". ca vantul ea a aparut"). Namtar: "Urdi in cer. " . Cu ef a avot zeita Innana/Ishtar cea mm' cunoscuti poveste de dragoste ~i cand el a d1sparut. dar nu' in laca~ul lui Anu de pe A Douasprezecea Planeta~Probabil ca el sa tinutpeuna din naveif tele-aflate pc orbita in jurul Pamantului.. Ea avosese mare grija...care "pe lunga scara de Ia cer. ~t buzna in fata ei (textul acadian spune ca . '-'<LIa~vu. .. !! .. in cea maiomare parte. care este mai bine cunoscut. ziana. Ia poarta lui Ere~chigal a aparut".eaInferioara.~i Zeu al Lumii Inferioare . deoarece atunci canq . {pmailea. s-au imbrati~at. de Namtar ~i condos in "marea corte a luii Ere~chigal" "unde. el a fost recunoscut . o voi zdrobi pe data. Nergal a .inarmat doar cu ni~te sfatqri parinte~ti despre cum sa' se comporte. .acestor "zei"ci ~idescrieaceasti Lume Inferioara ca f" "fiiDdonce altceva. Primind invitatia.ioari ne informeaza ca ea s-a dus acolo pentru a 0 vizita pe sora ei Ere~chigal.aUL4 I1lal1l"'IIUI J. · .sa informezepe celelalte zeitati despre aceasti calatorie ~i sa asigurat ca ace~tiavor loa masuri'in cazuJin care Ere~chigal nu 0 va mai lasa sa pIece. Sotul lui Ere~chigal . zavorulil voi smulge. . allui P.. Ere~chigaInu a putut sa Ii se alatUre. din textele bibIice ~i caanite sub numele de zeul Tammuz. pedepsi. zilliica. pove~tile despre dilatoria zeitei Ishtar fiind considerate "Relatarea caIatoriei zeitei Inanna/Ishtar in lumea' spiritelor ~i revenirea ei in lumea celor vii. Una dupa alta.Enlil ~i Ea. Ea ~i ceilalti zei inferiori de pe domeniul sau s-ausimtit ofensati. Ban. Cand Nergal a sosit Ia poarti..116'''' U"'£YCl1U.taca baia .326 ZECHARIA SrrCHIN." Textele sumeriene ~i acadiene care descriu coborarea zeitei in Lumea InfeJ. sa imi aduci ~i mic. ~i infierbantati au ajuns in pat. .in fata ei. Nantar i-a raportat accst incident lui Ere~chigaI. cu e~ceptia "unuia ce capuI ple~uv navea ~i undcva in llmdul siilii Dadi tu nu..fost siatuit sa faca singur calatoria.mivei deschide poarta ca sa pot intra. s:au ridicat pentru a-I saluta.' A'Douispr~ecea Planeti 327 Textele mesopotamiene care sunt responsabile. . · Cand Namtar a intrat in sala banchetului... nici impotriva vointei sale -ea a.. Unul dintre cele mai mari studii despre epOpeaTammu- . Textul sumerian.Wri din . toti zcii. a fost pus Ia 0 serie de incercari. . Modul in care a ajuns acesta aici ~ia devenit stiplinul acestui domeniu nu numai ca arunca lumina asupra naturii El.. Ishtar .'" la1'" tol ca Inanna !Iea~eptala 0 astfel de primire. stapana domeniului. ~i ia farfuria mea de pc masa. Povestea. ~ullui Ere~chigal s-au deschis in fata Inannei. pe lunga scara catre Ceruri. fiul marelui Ea.Maurus Witzel.partea tatilui sau.au ".era" Nergal. pentru aceasti confuzie sunt 0 serie de IitanW ce deplang disparitia lui Domuzi. foqand intrarea. Zeul era NergaI.. cand a reu~it in cele din urma ~i a vazut-o Ere~chigal. cele ~apte porti care . ea s-a dos in Lumea Inferioari pentru a-I diuta. zelta s-a dus sa-~i . ~." nu s-a dusacolo nici moarta. Dopa 0 serie de mus.. incepe cu un banchet la care invitati de onoare erau Anu. Ceea ce-i dupa datina intre-un biirbat ~i 0 femeie... IVlalaevreme sau mal tarZIU.. Ea a cerut ca 'zeul respectiv sa fie adus in lata ci pentru a~l ..zeii iau trimis un mesager '. pur ~i simplu a statea". destul de vag in ceea ce prive~te scopul a""'H"'. venit vie ~i nepoftiti. in inimalui.chetulaV~aloc ... corpul ei minunat i I-a dezvaluit.. Tammuz-Liturgen und Verwandtes (Legendelele despre zeul Tammuz).1"''7". nu a iacut decat sa perpetueze aceasti cpnfuzie.ace~ta Ia instruit pe sfetnicul ei.conduceau spre Hica. amenintcindu-l pe paznic: .

.de gand sa se mai intoarca. un loc suficient de important pentru a fiincredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki.. t3nara am fost. Tablita fntclepciunii. ci din contra: era un toe in care zeii puteau vcni .t. se diidusealarma dincauza dispariiiei prelungite a lui Nergal. EI vorbe~te despre 0 cal liUoriemeuta de Enki in Apsu: La tine. un loc in care se mcea dragoste. din texttle sumericne ca astfel de ape existau cu adcvarat . Apsu./. Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loc s1. Ale cami puternice raOO.ii pIp.. ~i Ea.llIlbru.1U .... a . inten~iol1!ind"sa-i taie caput". Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant.venea deseori in Abzu din Eridu.. a ta fiica. .. ta supusa. aducand cu el . Enlil a fost surghiunit in Abzu pentru 0 vreme.at 0 expeditie militara ~i a asediat poqi!e lui Ere~chigal.Da-midrumul. ~a ca el a mai fost trimis inca'o datii la' ..un nobillaca~"." Dar nu la foarte mult timp dupa ce a plecat Nergal. ciici Nerga! a organi7.. ea el sa-mi fie sot."In vestul. Frobabil ca id~ca disiiloriei nll era eea mai apropiatii de mintea sa.:'..- . Mesajul ei era cIar: ' Eu. aproape de perfectiune. ~iam sa ma intorc.zona interzisa".~tiinta navigatiei din Eridu" ~iconstruindu-~iaici . 0 .zeul pe car: tu mi l-ai trimis.. I}clfea I-a implofa r: .~ 1.. Unde apele mati repede curg.Anu.. . lar . siant pitmant.dar nu in Surner. 328 ZECHARIA SrrCHIN A Douisprezeeea PlaDeti 329 Au flicut dragoste vreme . drag lui Enki.si alte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i a~i plecand din aceastii Lume Inferioara.. Da-mi-l Tatii. dar co siguranti.1Ifiinc1nnn_ !. ~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare. iar eu . in mana ta 0 voi pune. I za happy-end-ul: Uincl. pentru mai multii siguranti ~i.F..i ' . in lunile ce all trecut.. W.' ". Niitnri pe vecie ea sa stiirn. Si 10 vei fi Stiipanul. ~i lacrimilc ei. inapoi.F. De astiizi . . J. nu un loe din care nu temaiintorciniciodatii.. . eu ape curgatoare: Un tiiriimbogat. Spre Lac~ul Apelor Curgatoare Zeul pc sine se poarta.. Cl!dragoste le-a ~ters: "Tot ceea ce tll ai dorit. Apoi. ~ " '.Fii so\uJ meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domnia Asupra intregii Lumi Inferioare. Am vazut di existii numeroasc reprezentiiri care 11inmti~aza pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. ~i care eu'mine s-a imp~unat . ~I Mana i-a luat-o ~i a sarutat-o. ca in toate pove~tile de dragoste sumeriene urmea- ~ ca.r.LafelcaIoanna. Namtar s-a dus la zeita ~iI-a acuzat ca nu are.sa se implineasca!" . . . W." 'Locu) era indepiirtat . In' Lurnea Superioara insa.care a fost asociat curiind cu Hic~ullui Ea din Apsu.i-a zis ellui Ere~chigal. intr-un fel.Albright. Este evident. dupa ce 0 violase pe Ninlil. Sumerului.Nergal VOrDele le-a auzu.udiitinu10lintreg. ci in'tumea Inferioara. in cartea sa Mesopotamian Elements in Caanite Eschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanitii) sugereaza di lac~ullui Dummuzi in Lurnea Inferioari era un "loe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit «gura celor patru riiOO».de ~apte zile ~i ~apte nopti. . .~igreu de atins. Albright atrage atentia asupra unui text care vorbeste desnre aceasta IlImp.Aca~111 Apel<wCurgatoare Evenimentele relataie aici nu sugereaza deloc un tiiram aJ moqilor.UiUI Ul. el era descris ca fiind un loc stralucitor. Plin de bogapi.

dupa ce 0 violase pe Ninlil.qtii ume C$Iiinr1I1nl1_ \ f 1UlIUl 'l.328 ZECHARIA SrrCHIN A Douisprezeeea Planeti 329 Au flicut dragoste vreme .. Namtar s-a dus la zeitii ~iI-a acuzat ca nu are. 0 . stant pamant. ca'in toate povestile de dragoste sumeriene 1. Enlil a fost surghiunit in Abzu pentru 0 vreme.Jrmea."In vestut" Sumerului.de gand sa se mai intoarca. Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loe s1.in lunile ce au trecut. EI vorbe~tedespre 0 caU lame Iacutade Enkiin Apsu: La tine. Este evident. Mana i-a luat-o ~i a saI'Utat-o. lar . Spre Lac~ul Apelor Curgatoare Zeul pe sine se poartii. a ta fiica. ~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare. in cartea sa Mesopotamian Elements in Caanite Eschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanita) sugereaza ca lac~ullui Dummuzi in Lumea Inferioarii era un . La fel ca loanna. care a fost asociat culind cu lac~ul lui Ea din Apsu. Alaturi pe vecie ca sa stam Probabil ca ideea casatoriei nu era cea mai apropiata ck mintea sa. Ale ciirui putemice liuri. "Da-mi drumul. i-a zis ellui Ere~cbigal. ~i Ea venea deseori in Abzu din Eridu. dar cu sigurantii.Anu. aducand cu el. se daduse alarma dincauza disparitiei prelungite a lui Nergal.sa-i taie capul".dar nu Uind Nerg~l vorr>eleel le-a aUZl1. Apsu. . ci in'Lumea Inferioara.lmbru.. ..Joe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit «gura celor patru liuri».. . uda tinutul intreg. . nu un loe din care nu te mai intorci niciodata. ca el sa-mi fie sot. el era descris ca fiind un loe striilucitor. caci Nergal a organizat 0 expeditie militarii ~i a asediat porple lui Ere~cbigal." Locul era indepiirtat . .~aiii pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. din textele sumeriene ca astfel de ape exi~tau cu adevarat za happy-end-ul: Apoi.. tanara am fost. ~i care cu'mine s-a impreunat .!itiinta navigatiei din .' Plin de bogatii. 'I Am viizut ca exista numeroasc reprezentari care il infliti. in mana ta 0 voi pune. ~i lacrimile ei. Eu. un loc suficitmt de important pentru a fi incredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki. Mesajul ei era clar: . iar eu ~ta supusa.Albright. Unde apele mati repede curg..cu ape curgatoare: . aproape de perfectiune. In' Lumea Superioara insa. '. ~i alte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i apoi plecand din aceasta Lume Inferioara.sa se implineasca!" Evenimentele relatafe aici nu sugereaza deloc un tiiram al mortilor.Fii sotul meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domnia Asupra intregii Lumi Inferioare. Laca!fU1 ApelOtlCurgiitoare . . ~iam sa ma intorc. Da-mi-l Tam. De astazi . . ~i tu vei fi Stapanul. .de ~apte zile ~i ~apte nopti. Eridu" ~iconstruiridu-~iaid"un nobillac~". Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant. .~igreu de atins. cu dragoste le-a ~ters: "Tot ceea ce tu ai dorit. ci din contra: era un toe in carezeii puteau yeni ~iple- in Surner.zona interzisa".. Tablita Intelepciunii.draglui Enki.lU . un loe in care se Iacea dragoste.. Unmm bogat.F. Dar ea ca. Albright atrage atentia asupraunui text care vorbeste desnre acea. pentru mai multa sigurantii~i. inapoi.zeul pe car: tu mi l-ai trimis.F. intentionand . ' I-a implorat: ." Dar nu la foarte mult timp dupa ce a plecat Nergal. intr-un fel. w. W. ~a ca el a mai fost trimis inca'o data la' . .

. zebre sau strop). Acolo unde Piatra Albastra aduce boala. cele douiisilabe i~iputeau schimba locnrilp. .Ea s-a scoborat n LumeaInferioara. ~i inca mai inseamna . nuputea ajunge deceitintr-un singur loc: tiinnurile Afticii de Sud Numai astfel se pot explica termenii Lumea Inferioara.Somer. dar nu exism riici 0 indoiala ci acest. suficient de Importantepentru a canaliza spre ea geniul creator ~ lui Ea ~i a acorda zeului care era insircinat cu acel tinut 0 unica Tablitia Intelepciunii? TermenulsumerianARZU. ea a mers inainte.. fliriir" ~nl'jUICUVanUllW se schtmbe. la 0 sutii de beru [departare] . "Din tinutul ei. AB.. ce toam ziua straluce~te. sau Lumea de Sus. cu adevarat indepiirtat. Undenavigatorullui nu A Pow Axa de Argint. in ' . u N avem cum sa determfnamvitezaprobabila cucare navigau nefilimii. Dupa toate relamrile. toate acestea atestiiexistenta unei. impotriva lor Ie voi ridica.Literal. ." i " Un lung text. el a parasit Mesopotamia ~i a calatorit peste' "apete care se ridica".s~te M ore de navigatie.330 ZECHARIA SUCHIN A Douisprezeeea Planeti 331 _ Enki in loc stint a intemeiat: In mijlocullui Apsu. Beru.tinut se afla Iii0 distanta de circa dOtia-treimii de mile. Pamantullui Arali [se afli]. Aceasm impiirtire a emisferelor intre Enlil (nord) ~i Enki (sud) este identici cu impiirtireacerurilor intre Calea lui Eolil. locul se. Capacitatea nefilimilor de a intreprinde calatorii interstelare' face ridicola intrebarea daca ei cuno~teau partea sudica a Amcii.descoperim pana acum nici <> varianm intreaga. care insemna. Ea nu era zeul unui "ad3nc al apelor" indetinit. deci 0 sum de beru insemna doua. Nergal i~iparase~tedomeniul ~i se duce sa se lupte cu Marduk in Babilon." Pentru a ajunge in Apsu.nu neapiirat al apelor..animate din acea regiune (de exemplu. acolo unde se afla tinutul lui Arali. In aceasta situatie el insernna 0 ora dubla. in opOzitiecu Lumea Superioarii.ZU ~iZU. atAt unitate de masura pentru distanta. in care se afla Sumerul. era utilizam probabil in cea din urma varianmin cazul calatoriilor pe apa. fata de .li amantului)~iCalea lui Enki (partea de sud a cerului P Piimantului).AB insemsa nau acel~i lucru. pe care cercemtorii I-au considerat a insemna "adcincul apelor". relateaza ca acesta. Marduk it ameninta: "tn 'Apsu eu voi cobori. tanirul Dumuzi.' sau conducatori purtandpiei de leopard conform traditiei amcane. (partea de nord a cerul1... . greu de inteles. Un templu stint el Iictitorit.metal pretios". Conform regulilor gramaticale ale sumerienilor. vorbe~tedespre luptele duse intre I~ (titlullui Nergal in calitatea sa de Zeu al Lumii Inferioare) ~i fratele sau Marduk. Destinatia sa era Arali in "miezul" Pamantului. Acestal doilea termen ne ~rmite sa descoperim eorespondentulsiiu in limbile semitice. scene din jungla. cat ~i pentru timp. pe anunnakisa-i supraveghez.miez": In m1irilecele de departe. iar textul ofed " indicii precise despre unde se afla acest .. ci ~. Lumea de Jos ca msemnandemisfera sudica. emisfera nordica. deci.1 ebraiea~iin limbileinruditecu ea."filiere afti- cane". in special "aur". pe de aim parte. necesitii 0 noua analiza criticii.. za-ab. In decursul acestor bataIii. armele mele maniate. . in forma de sageata. Ce fel de interesear fi putut avea nefilimii in acea parte a Amcii. Intr-o "Lamentatie pentru distrugereaSumerului"se descrie cum Inanna a reu~itsa se strecoare Ja bordul unei nave care ~tepta. Textul indici faptul ci acest pnut se afla in vest ~iin sud. .0 naviicare ar cilatori in directia sud-vest circa doua-trei mii de mile.. termenulinseamna "sursa adancului primordial" ... ' Pictogramasumerianacorespunziitoaretermenului AB. 0 litanie pentrU "fiul curat". Numeroase desene de pe sigilii cilindrice ce reprezintii . .aflasub mare. ' ' .ZU 'era asemiinatoare unui instrUment de excavatii.lJq:i. . deoarece nu a fost.a fost adus in Lumea Inferioariiintr-o nava. .

mai-inseamna ~i 0 prapastie extrem de adanca. se pare ca avea 0 gaura de-a lungullungimii sale.~mereunle Ie atunci cand. adoptat din acadian1. Acolo. conchideJansen.- .1 trebui trad1.a~te c1..lUlpmedeindicii referitoare fa natura ~i loeul in eare se gaseau ele..aratii et.GUR URNO AB. sumeriene illa1. explica faptul ca numete acadian . Aceste tinuturierau cunoseute sub numete de A. .. era imaginea unui astfel de lingou. Termenul} acadian nimiku.KA. Ea era aj1. despre operatiunile de excava- era~ duse la !3adTibira.1J apsu.mile- nii.140 &\ Fig.' te in lingouri..le "seriau". dar traducerea.1 excavatie mcutii de mana om1. ie~ind din pelmant sau tocmai intrand.1isau ebraic..1s rirt "casa intelepar p ciunii~' ci mai degrabii prin "casa adanc1. tii alenefilimilor. echivalentul1. 141 - P. Jensen. (Fig. '. rentriI a fi frnnj.Topite~iprelucrate. mra indoiala~.Fieranil Pamantului. de zeul GI. 140) -' Minereurile'scoase din minele din Afiica de Sud-Est de nefilimi erau aduse fnapoi in Mesopotamia cu ni~te nave de transport speciale numite MA.El citeaza' un text (\ZR30. '.1tat un alt fiu al sau.corectiiar trebui' sa fie.Zeu aI intelepciunii".literal. ..1l1..R57. l1<!nr fP. observa inca din 1890 cafoarte des irttalnitut Bit-Nimiku n1. 142) . "fundatia prelucrarii . In vechime. 0 serie de imnuri - fig. a caror forma a ramas nesehimbatii timp de .doi astfel de purtatori de lingouri de metale "pretioase. Unu} din dic~onarele acadiene explica faptul ca "apsu inseamna nikbu ".el recuno.Jnnrlllt". . zona o serie de reprezentiiriale zeului apelor curgatoareil 1A1~ .Zeita ~ala din Nimiki" era 0 traducere a atributului sumerian.BIL ("Cel care arde solul").Zeuat mineritului"." 332 ZECHARIA SrrCHIN A &uisprezecea Planeti '333 zeul insarcinat cu exploatarea mineralelor de pe Pamant. c_are inseamnii.iiflancat de. (Fig.1 c . metatele erau apoj turna- . lucru ce indica faptul ca era ~i zeu al minerituhii.~.. .1daca fiind Bel Nimiki.datete despre minerit.139 l(ig. Oiferitele nume si atribute ale tinuturilor miniere ale lui Ea din Afriea ne ofera 0 n. Textele spun ca el a fost instruit de Enlil in "intelepciune". in cartea sa Die Kosmologie der Babylonier . . Fig.ZU ("Nave pentru minereurile dill'Lumea Intenmira").1i".1vant~i cel a. insemnand ca Enlill-a initiat pe acesta in tainele minerituluL(Fig. Oar de ce. cu sigurantii. cuvantul grecesc"abyssos..~ inmti~eai.. Astfelde lingouridescoperitein diferitefosteora~eantice ) eonfirma faptul ca sum~rienii reprezentau eu exactitate obieete- . prin care se trecea 0 bam. nikba.. T!n~E~a Intetepciunii incredintatiilui Nergal ~i Era~chigatcontinea.La fel cumTablitele Destinutui continealJ date despre I)rbitel~plane!dor. Ca stiipan allui Abzu.simplitatea. sensul acestui c1. (Cosmologia babilonienilor).mil.nu~tie".35 ab). fiind foarte precis: 0 adancitura' sa1.L1 ("LocuJ steJelor stralucitoare"). 49-50 ab) care sustine ca: "Din Bit Nimiku vin aurut ~i argintuL" Un att text (III. "are de-a face cu metatete". 142 '. 139) De fapt. tradus ca . ce fusese tradus prin "intetepciune".cel care era insarcinat cu focul si cu tonirea metalelor.el era desenat de obicei avand pe umerirazero~ii sau scantei.Zeita care tine bronzut stralucitor".1lui. semnul pictografic pentru ZAG ("purlfieat''-~i"p~tios").metalelor".

.(Fig.putea ~ scris ~i ca varianti a pictogrameipentru "ro~u inhinecat" (sol) sau a celei pentrU Ku~ (tot . Inanna. Era.:. toate textele declarli acest lucru. deci minereurile se aflau in subsolul pamantului. a ajuns sa insemne . aur ("supremul metal scos din inima pamantului") sau pentru metalul prelucrat ("eel purifieat ce striluce~te") erau toate variante ale unei instatatii pentru sa- .fain Sumer 0 niata foarte activa pt<ntru metale de orice fel.a palatul tinutului lui Nugia. iar un alt text.- 334 ZECHARIA SrrCHIN A Douisprezeeea Planeti 335 din care proveneau minereurile. . Fig. (Fig. mult in interiorul tinutului.GI . cu 0 veget4pe luxurianti..minunata piatrli strilucitoare"). marturie stand chiar textele mesopotamiene. . sustine ca: "Muntele Arali: Este casa aurului".RA. in conformitate eu relatiirile_biblice. n cese metalurgice.Arali.dar. 143) Numele pnutului . eu mult timp fnainte de potop.pentruoperatiunile sale.Arali.era un tinut muntos. tn versiun~aacadiana a calatoriei lui Ishtar in Lumea Inferioarli. 144 pat in mina ("deschizitura/gura de-unde se scoate [metalul] ro~u-intunecat").. Numeroasele studii ~tiinpfice care coreleazi pove~tilemesopotamiene cu lista biblici a patriarhilor de dinainte de potop demonstreazi ca..s1rilueirea seoasi din pamant") ~i argint (KU..litere" de'some- rienidezvaluie0 marefamiliaritate u numaicu diferitelepro. inima muntelui". 144) Numeroasele referinte care se fac in textele'sumeriene la !\ursau la alte metale denoti cunoa~terea metalurgieiinca din cele mai vechi timnllrL Rxij..semnul pi~tograficreprezenta variante ale acelei instalapi pentru mine. plinuindu-~i caIatoria spre emisfera sudica. Termenii sumerieni pentru aur (KU. cu platouri vaste acoperite cu iarbii ~i stepi. Un textdescoperit de Erica Reiner. Termenul pentru arari ~i bronz (.. ca rezultat al cuno~tintelordiruite sumerienilor de zeii lor. Semnele pictografice utilizate ea prime .iniin ma tinutului".aflindu-se in GAB.Hl'mm msemna ~i "l'uminoasele pnutun de sus". Tubalcain fusese "fiiuritorul tuturor uneltelorde arama ~ide tier". confirmi cii Bad Tibira depindeade I Fig..negro") ori ale diverselor metale extrase de acolo: intotdeaun~ .KUR. Fie I.l"'IVJ."111"'&a..ro~u-intunecat"."t~VU~ . scaldat in permanenti de razele soarelui."aur s1rilucitor") pis1reazi asOcierea uClgIuaut. adiinc sapa~ in piimint.. care se ocupau cu mineritul. Sa se bucure de venirea Ta. ~i care in~ira muntii ~i riiurile din Sumer. deci.eel care piizeapoarta pnlitului 0 intiimpinacu vorbele: intra doamna mea. ~. 143 acestpnut. termendl KU. Fie ca Kutu sa se bucure de venirea Ta.descrisa ca.Jn timp. "in. se referli la acest loc numindu-I "tinutul unde metalele pretioase sunt acoperite cu piimant" . .' Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul Minelor declarand ca acesta . dar ~i eu faptul ei sursele acestor metale erau minele. un tinut luminos.feroase. Capitala lui Ere~chigaldin Lumea Inferioari este. descifrat de H. Traducand acadianisensulde "eel care se afla in .. Radau.BABBAR . rit.de dinainte de aparitia omului. chiar de la inceputul civilizatiei lor.. :~ ~:~_:~:£_/V7n _1 lui Ere~chigal. }l1.

Congo ~i Niger se varsa in vest in. (Fig. I . Antichitate aurul.. descrie un semicerc spre est ~i se varsa in Uceanul Indian. Povestea lui Enlil ~i Ninlil spune ca atunci cand Enlil a fost exilat in Lumea de Jos.za un drum inult mai ocolit decat ruta directa prin Marea Ro~ie ~i Oceamd Indian . varsandu-se in Mediterana.::. 'Multi cercetatoriai Bibliei au sugerat ca Ofirul ar trebui ' sa fie ideiltificat cu Rhodesia de astizL Z. ::'0 MM ~I nume~te Habur.. Fig.mi veneau corabiile la Tar~i~incarcate cu aur. impfu'atul TIfUhii. Acesta ar fi fost un loc ideal pentru a porni 0 calatorie in jurul Afiicii..0 ruta in jurul Afrlcii. probabil undeva foarte aproape de stramtDarea Gibraltar. in cartea sa P~oples. pe un aft drum: ~i imparatul avea corabii la Tar~i~~mpreuna cu corabiile lui Hiram. Hiram.. Flota de la Tar~i~ avea nevoie de trei ani' pentrua face drumul dus ~i intors. "Raul pasarilor ~ipe~tilor".unul."". . 145) Cei mai multi cercetatori localizeaza Tar~i~ul pe coasta vestica a Mediteranei. lnca <1lD cele mal VeCDlllmpun.BUR" Dintre cele patru mari fluvii ale Afficii. tuturor acestor bogatii labordul corabiilor. pe coasta estIca. Unele texte sumeriene confera regatului lui Ere~chigal'atributul de "Tinutul preriei lui HA. din zilele noastre. el a trebuit sa fie trecut cu barca peste un rau . n-ar trebui sa tim surprin~i sa foartelat. Lasand la 0 parte timpulnecesar inciircarii .mgmem ae mme am KOOdesia ~i din Afiica de Sud. Seas. ~i 0 data la trei. Aceasta sugerea. ne"voin'd sa intarzie construirea Templului lui Dumnezeu de la Ie.~i s-au dus in Oftr ~i de acolo au adus aur. Unii sunt chiar de parere ca nUlJ.. siguranta undeva in Africa. mm. Cum se ajungea la laca~ullui Ere~chigal? Cum erau oare. filde~~imaimute ~ima- gari. argint. Ships (Oameni.cafiind sursa din care se adtIcea in . Herman.. deseori au cautat aur incercand mai inmi sa identifice locul unde se aflau minele antice. sa mai trimita un alt convoi spre Oftr. . transportate minereurile din "imina tinutului" panain porturile de la tarmul oceanului? Cunoscand faptul ca nefilimii se bazau focirte mult pe fluviile navigabile.I I Un text babilonian care se refera la originile ~i destinul omenirii aminteste de aced r:'in rlin T11m"'" Tnt'". corabii) descopera ca vechii egipteni i~i aduceau diverse minereuri feroase din RhodeSia. Oceanul Atlantic. care era cu . . ar ramane un drum de cate un an de zile amt la 4us cat ~i la intors. iar Zambezi izvora~te' din inima continentuluiafrican. printr-o delta una~a. un toe . /45 descoperim un astfel de fluviu in Lumea Inferioara.336 ZEcHARIA SITCHIN A Douasprezeeea Planeti 337 Vechiul Testament nume~te tinutullui Oftr. Convoaiele decOl'abii ale imparatului-Solo- mon au calatorit pe Marea Ro~ie de la Eziongheber (astazi Elath). Solomon a rugat pe aliatul sau. curge spre nord. rusalim.lelede Tarsis ar insemna "topitorie"." ~nsa. NiIul.

corporatiile anglo-americane au adus la fata locului echipe de arheologi pentru a cerceta aceste 10curi.JV ' i.I I I I * Atilt0 serle de oameni de !jtiinti serio!ji.ba:chiar!ji pene .338 ZECHARIA SITCHIN A DouisprezeceaPlaneti339 din acele vechi timpOO".:J' ~ .RiulpiisarlIorjipe!jtilor" in Lumea. parte de fier. Adrian Boshier !ji Peter Beaumont au declarat ca au descoperit straturi peste straturi de riimii!jite ale stravechilor activitati miniere !ji numeroase fosile umane." t ~tiind ca multedin . Cu exceptia V4rstei Eroilor.. poetul grec Hesiod.stratul datind dih'J5. (plauzibil) mergind pana la uimitoarea data de 7690 i.. 0 lespede de. ftunze !jiiarbii."w. de exemplu.Ch.000 i. ' ningen (Olanda). echipa de cercetatori !ji-a marlt aria sapatwilor. Nevenindu-Ie sa creada. Carbunii descoperiti aici atesta faptul ca din aceasta pe!jtera se extrageau carbuniin ji1rull~i 20.nou-descoperitele"azine miniere . u_uc. vede 0 semnificatiecu totul diferiti in descoperirile savantilor sud-amcani. acesta este intr-~devir locul unde a apirut omul modem pe Pamant.000-26:000 de ani tCh. cercetatorii au extras bucati de carbune din locul de unde sepresupune ca minerii din vechime !ji-au inceput operatiunile.din vechime pentru' a-!ji face 10.000i. Prezentindu-!ji descoperirile in revista Optima. Surprinsa de vechimea nea!jteptata a descoperirilor. fluierele picioarelor. 'SMOO i. cei doi oameni de !jtiinta sugereaza ideea ca . Kenneth Oakley. au desooperit oase .Ch. Ar putea fi acesta !jiscopul colonizarii Pamintului de catre nefilimi? Savantii de asti7.cat ~i unii autori de science-fictionau indicat faptul ca un motiv valabil pentru a COIOrllu planete sauasteroizi ar putea fi existenta pe acele aIte corpOOcere!jtia unor materiale rare sau al caror cost de extragere pe Pimint ar fi 'mult prea mare..De Aur. Datarile cu carbon. toate traditiile din antichitate piis_ treazii succesiunea aur/argintlaramilfier.toateaduse 'acolo.. plus sau minus 1600de ani! Oamenii de stiinta din Africa de Sud au cercetat mine Ie antice din sudul S~azitandului...zgiriate care "arata capacitatea.Ch:' .. ' rioara? Sa fi fost oare maiestuoasa lui cascada Vi~toria ~cea cascadiidespre care un text mesopotamian spune ca se. ..Infe! d . parte de lut.mult mai probabil sa fie pe la 70.zeilor".. Epoca Fierului !ji 8'1amai departe. . De Argint. J'latra.""'111111'"U4141IU Ulll JUIUI lUI "'l. coo de odihna. omului de 'a . Comentind aceste descoperiri. mult timp dupa 100.. datorita unui lant de evenime~tedetermiDatede nevoia de metale a .. de ..V.Ch.. Considerind ca .. soarputea foarte bine sa fi fost avanpostul inovatiilor !ji inventiilor tehnologice. EraZambezi. ciaci tone de hematit bloca 4~cesul imr-o 'pe¥tera. hpoca Bronzului. fostul conducator al sectiei de antropologiea Muzeului de Istorie Naturala din Londra.""' 0_:..000 LCh.' .." ~a cum YOmdemonstra..! distanta de cateva sute de mile. diidea cinci virste . tn minele cercetate de ei au descoperit crengi. . inainte ca. La baza unui deal situat in fata versantului vestic al Varfului Leului.&&"''''''u . tn.. tn interior.". dr. Profetul Daniel a avut 0 viZiunein care a vizut "un chip mare" cu capul de aur. in Antichitate. acest fluviu este navigabil pe'.minerii .au stabilit ca aceste artifacturi dateaza din circa 2000 LCh..Ch. pintecele Ificoapsele de arama.000.adevarata varsta a inceputurilor mineritului in Swaziland este ..fiumara.giiseain vecinatatea capita luiEre!jchigal? lei ..:: ~_ T>:_:__ __ .modemele utilaje de minerit sa mature toate or. realizate la Universitatea Yale si la Universitatea din tJro. IDCa . Epoca Fierului. ideal pentru porturi.. ~ . plep" tullff brafele de algint.t"J. este acorn posibil sa consideram partea de sud a Afiicii ca loe de n8'1tereallui Homo Sapiens. punctul de la care in~epeevolutiao~enirii.Ele arunca 0 lumina noua asupra originilor omului. ' .. mele striivechilor civilizatii. £"''''~. Virsta Eroilor. te pentru acelea!ji scopoo. . .i b promitatoare din Amca de Sud fuseseriifolosite !jiin Antichita.Alte obiecte descoperite duc virsta'ia careacea mina era activa pana in jurullui 50. De Bronz. se presupune.i Imrnlrt vB..partea de su~ a Afiicii.~. o mostriia fost trimisala Universitatedin Groningenpentru .

veni. 146 aur. iar de pe umerii sai apar 0 serie de raze-.?~~ uni tA<l. Nu trebuie ignoratii nici posibilit!tea ca ei sa fi venit pe Pamant ~ipentru materiale radioactive. era necesar pentru strangerea materialului pentru construirea Chivotului ~i a componentelor sale electrice. Toate indiciile sugereaza ca atractia omului pentru acest metal este legatii de nevoile nefilimilor. incat nici painile nu au .anunnaki ca fiind zeii de rand care au luat parte la .am mai citat. astfel indi! zeii care-I inconjoara sa poarte ni~te scuturi masivede protectie.u. in Antichitate. .text sumerian. z~il Cerului ~i ai Pamantului.:')UUUi L'\.Ea este infiiti~at purmnd in mana 0 sabie de miner. sa fie imbracati in haine de .. puternice." . (Fig. .de aur pentru circuite integrate. Dumnezeu spune clar acest lucru: . au acelea~iproprietiiticristalografice.Anunna. este practic' inestimabilin industria elec~ tronica. mentionatiiae un.nefilimi insarcinat cu stabilirea ~i dezvoltarea expI9atiiriior din Abzu.~Vorbindu-i profetului Hagai."piatra albastra care aduce boala" din Lumea Inferioara. \. argintul ~icuprul fac parte din aceea~i familie in sistemul periodic de clasificare dupa greutatea atOlhilor~i numar. Dinire toate elementele cunoscute.aU.' Lui Anu incredintati..contactelor sale cu vechii. zei. a~ cum se va vedea ulterior. " I ramizile pen~ ridicarea fundatiei ora~ului. se pare. T6. De~i israelitii au parasit Egiptul in g9ana. PV'IL" unau ~a-' .cipuri sau microprocesoare. ~ !...?U!5 in . aid sa stea. Cei care au lucrat de [apt. " 340 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 341 A~I. merele de ardere a combustibilului la motoare intr-o maniera extraordinara. Trei sute a pus~in Cer !!astea de gardii. cum ar fi platina.ordinele lui sa Ie-asculte. EpOpeea Creatiei il crediteaza pc Marduk ca cel care ji com:Jnua. 146) De~i Enki era cel care a condus primul gtup de . Fig. . originalul sumerian.Argintul este al meu ~i aurul este al meu. "Goana dupa aur" a omenirii dateaza inca de Ia intepu~ turile civilizatiei ~i religiilor sale ." . . practic indestructibil.chimice ~i fizice toate sunt u~oare.nu ii apaqine numai Iui.--. Aurtd. erau membrii de rand ai . . ei au gasit ragazul necesar pentru a Ie lua egiptenilor toate obiectele'de aur ~i argint pe care Ie puteau Iua cu ei. Un text care vorbe~tedespre constructia centrolui lui EnIiI de la Nippur spun~:. ~uar.. Zeii din Sumer cereau ca mancarea sa Ie fie servitii in vase de aur. Pe Pamant. de-acolo sa Ie arate. ~a.lli~n.(teleantice ii descriu pc ace~ti. Ace~ia.:')~.avut timp sa se coaca. Textul babilonian pc care I. in toate aceste desene. sera pe Pamant pentru aur ~i pentru metalele inrudite cu acesta. De~i mult mai bine cunoscut pentru utilizarea lui ca moneda sau bijuterii. ~asesute. ele sunt cele mai bune conducatoare_dedilduri ~i . purem conslC1eraca. cum ar fi uraniu sau cobalt . Multe reprezentari il infiiti~eazape Ea . ~i drumurilesprePamant. in mod sigur. meritul pentru tot ceea ce s-a realizat . zi ~i noapte.ie~inddin nuna. . it numea pe Enlil ca ~ef al . 0 societate sofisticatii are nevoie . In mainile lor ei tin mistria si cosul cu care se cara ca. grupuluide zei colonizato_ri.C1. Dintre cele trei. atilt de 'repeqe .anunnakii.a~acum de aitfel ar trebui sa fie cazulcu totigeneralii. care din nefericire mi s-a pastrat.) . pe care noi il numim astiizi m~talul regilor.."zeii care fiiceau toate treburile". Iucreaza. Acest ordin. . aurul este cel mai durabil. era de fapt. electricitate.ca zeu al mineritului .colonizareaPamantului . . apa ~i vinul in pocale de aur. Posibil sa fi venit ~i pentru alte metale rare. el a adus.se pare suticient de acestui grup de astronauti. metalul zeilor.maleabile ~i ductile.

' * ta]..In strilucirea luminii tale.. e fiecare data.---. sa fi ... aceasti nava urma sa primeasca ~ sa trimiti navete spatiale spre planeta noastri.::: .. AtUDci. ~i larg deschisa este poarta. . l...x:ol'ciz!!re atinddin d vremea celei de-atreiadlnastii 4in Ur Y'i?rbe~tee$p~.. numa~l nefllimilor de pc Pamnt a ajuns la ~asesute.("cei cjncizeci de anunn~. sau 19i9i-:-erau astronaup care au r3mas la bordul navei spapale.. Acesta este mornentul in care adevarata valoare a lui EnId este pusain lumina ~ motivulpentru care el. '0. astfel ca...:.. Aflati pc orbiti in jurul Pamantului.cantitip . Textul care spune ca .. qste.:. 342 ZECHARIA 8ITCHIN Aj.. Ca ~ef al "Vulturilor".anunnakii din Cer erau trei sute. apeIe oceanelor npastre continnumeroase minerale. Daca despirtim acest nurne acadian in silabe. ceea ce dezvaluie imediat semnificatia lui: "cei cincizeci care au coborit pe Pamint din Cer". I. Aceasta sugereaza cu tacie fapful ca numwl nefilimilor care a foq4at ora~ul Eridu.expus acum la Mlizeul Louvre. se pare.~~~~ "'1 .. Stand deoparte.. sau par ~ fi filkate de'ni~te sticlute ca de. " Textul dezvwuie ca 1rei sute' din1reei .. sa ne reainintim de acel text care vorbe~ despre cum Marduk s-a grabit sa-i anunte tatalui sau.anunnakii din Cer"."n.(Fig. nurnarul celor veniti crestea.~ --'". ~f ' ~ . ". SaIe prelucreze ~isa Ie expedieze pe plant:ta lor . tara a coboripropriu-zis pc Pamant... . voie.in treburile oamenilor ei nu s-amestecau".cincizeci. 1Tnele texte spun chiar ca ace~tia erau "prea sus. .cei d cincizeci care au venit initial.." ..~i aor.. C~ sa fie explicatia acestei conkadictii aparente? data ace'asta... Fara indoiala..coincizind cu lansarilein momentele oportuqe de Pc A DouasprezeceaPlaneta"din ce in ce mai. . calea lor. ca nefilimiisa fi coborit pePamint ingrupuri de cite cincizeci.' din.n. ei se bazau pe 0 serie de cuno~tintt ~tiii1tifice.sa' fi fost oaie acest cincizect pumarul fiecarui grup de . Anunnakii.. cunoscutca al~iite rfuuilor ~ontin.Un . <.Iron lui ~a~" descrie cum Igigii urmareau. De fiecare 'data.IA n~o . colonizatori? .. nefilimi'soseau pe Pamint.01. .sperat ca vor obtine mineralele de care aveau nevoie din apa. in Intr-adevar.ai ora~uhd.." mai spune ~i ca "cei de pe Pamant erau l~ nomar ~ase sute".gu1ate.luiEnlil. . cei care coboraserape pimint erau cunoscilti ~i venerati de oameni. disparitia unei nave care avea labord pe "anunnaki.au deveqit rt.apropiereaacestuia in naveta sa: La a ta venire.... J43 ~idupi ce toote ordinele Ie-a trasat Anunnakilordin Cer ~ide pc Pamint.. De sosirea ta top igigi se bucura. itf" .. la inceput.Dar.t~.. "cei cincizeci de p-rinp".diluate i~c~t pentru extrager~a lor este nevoie.D.. '/ .. nefilimii.. . Eridu").---.lrnpe.. e. care erau cincizeci".amt <.parte:dincei v~Ii niti anterior se intorceau cu o'navem inapoi pe planeta 10r.ouisprezeeea Planets '" . intreaga.__1_! __! J__ ~ ... Pe masu..race vizltete lor..multi '.!n text de.cu amt deputittioameni? . dar ete sunt. printesele se bl1"":a...--- Cum i~iinchipuiau nefilimii c1ii~ipot indeplini.ie .credemnoi.o£to A~n_. din care caUL!. legati de omenire.a~a cum se scria de fapt el. printre c~e. de ~ernenea.& ~&.-. obpnem an-nun-na-ki..&&& -. rt rn~ti~p~?. Ofrandelede paine de la top igigi [~teapta ve~ apropierea planetei Saturn. 147)0 a81felde reprezentare a lui Ea asociat cu apele ridica posibilitatea ca. . Mereu ei cata spre strilucirea ta. ce1rebuie sa faci i-a spus.aceea de a extrage de pc Pamintmetalele de care aveau ne.~i~osti~itoare. ~atna!iera primit cu mare pompa la bordul "Maretei camere din Ceruri" a 19i9ilor.de tehnologii fo~te sCl.) Un sigiliu cilindricfaimos.. era de-.. ca oamenii la ei s-ajunga". 'I. su~ comanda lui Enki. Igigii nu erau. La fiecare-nparte..labQrator. . ~inu fratele.. Enki.misiunea .J. nP p~ 1"11 f"'3f'\"\iltrt. I E81e foarteposibil. e-lepar a izvori.anunna d eridu ninnubi.. a fost primul care a venitpe Parnint ~ia fost insarcinat cuAbzu..

148) tn vremurile ulterioare. am mai spus. Milan!. numit.art~a . Sa fie toate acestea 0 dovada a cercetarii adancurilor oceanelor in diutarea bogatiilor . sarcina nea~teptata ~i foarte dificila: sa se duca in Amca ~i sa extraga din adancurile pamanturilor de acolo mineralele de care era nevoie.~. In plus. . cu siguranta ca ele au dat gre~.tineri sau biitnlni . Povestea incepe in vremea cand numai zeii traiau pe Pamant: . Caci. .LI .. in ciilatoria sa spre Lumea Inferioara. omul nu fusese creat inca. era numit in vechime ARA.a pt:mru lraUUCalOnI leXlUlUl. 147 imense de minereuri sub forma unor pepite de marimea unor prune. au reu~it sa obtina un text coerent Ei au ajuns la concluziaca textul se baza pe un original' sumerian mult mai vechi. anunnakii au fost cei insiircinati cu mineritut. . lor Atra-Hasis:The BabylonianStory of the Flood (Atta-Ha-sis. ele explica circumstanteIe care au condus la revolta anunnakilor. 148 merienii acestui tinut numele de KUR. facerea omului ~idistrugereaomenirii prin potop. . deoarece ele se coroboreazacu descoperirile ~iconcluziile I). dupa primul sau vers. Textele antice se refera de multe ori la un tip de ambarcatiune utilizata de zei ~i numita elippu tebiti ("barca scufundata" J . Epopeea babiloniana a potopului). w. (Fig. 1n o. care la randullui era scris pe baza unor traditii orale' foarte vechi despre coborarea zeilor pe Famant. 6- 344 ZECHARIA SrrCHIN ~ A Dou~sprezecea Planetii 345 Fig.ceea ce astazi noi numiIIl submarin). Lambert si A.R.care munceau din greu. Din aceasta c~lUzaau Iltribuit su- babiloniene si asiriene. . toate sursele antice atesta acest lucru. ua\. care insa pot fi descoperite doar la marl adancimi. cum se procedeaza de obicei."locul de unde nu te mai 'intorci niciodata". " I Daca acestea erau planurile initiale ale nefilimilor. ca ~iQamenii.trebuiau sa munceasdi". aplecat in genunchi. I oceane."" . "In vremea in care zeii. oamenii . Au fost descoperite desene de pe sigilii cilindrice care reprezinta 0 serie de' zei aIaturi de ceea ce pare a fi intrarile unor nune. . la scurt timp dupa ce ~i-au In!~-)i meiat primele colonii. atunci cand zeiiau coborat pe Pamant. Acest Iucm poate insemna~i un tinut de unde aurql se' stdingea din albia raurilor. se poate referi ~i la eforturile de a obtine aurul din Fig. Adunand laolalta diversele fragmente ale versiunilor . descrie cum anunnaki.eraucondamnati la munca silnica in minele din Lumea Inferioara."tinutul apelor stelelor striilucitoare". mancau mancarea amestecata cu tiirana ~ibeau apa amestecatacu praf de carbune.oastredin capitolele precedente. unUt mmre acesre aesene 11mIa!I~eaza pe ba lntr-un !mut unde Gibil este la suprafata ~i un alt zeu munce~te din greu sub pamant. ceste versun nu au a decat 0 valoare literara. . Ishtar. ne dezvaluie textele babiloniene ~i asiriene. minerale? Tinutul minelor. noi Ie consideriimextrem de semnificative.G. Cu astfet de conditii.~tinutulin care z~ii-care-muncescscot la suprafata [minereurile]". Am'vazut di sub comanda lui Ea se aflau ~i "oamenii-pe~te". putem intelege pe deplin un text. Muncind in intuneric ~i mancand doar praf ei erau destinati sa mi se mai mtoarca' niciodata la casete lor. Caci. cele cateva sute de anunnaki au primit 0 f.GIA . 'in lipsa oamenilor. numele acesta insenuulnd insa literal.NU.. sprijinindu-se de maini.

. Printul Enlil... ~i ele in focaupierit. anunnakii fji-au spus unul altuia: Muncazeilor era crooti.ei pe la. toate." Descrierea acestei batiilii este atat de vie. zi~i nbapte.un conducator al gmpului de revol. u. sa ne plangem! A fost ales imediat. ca sii fim l)1aiexacti -.' . deoarece textul mentioneazii cii "Cei ~apte Marl Anunnaki. -. Zeiimainile ~i Ie-au strans. . .pQvm:a.I"'u. -'. 'sapatul~ra cea mai obi~nuiti. u . Din pacate. . numele h siiunu a mai fost pistrat.ia extrage minerale. zeititile principa1e'i~i impaqisera deja sarcinileintre-ele~ Anu. era razboiniculEnlil. pacta."". Anu. sa mergem sa ne plangem cipeteniei noastre. . _1.apoi. dar discursul sau are un mesaj '~ foarte clar: - Capetenia o~tilor lorluiNinurta-ifudati.: " f. tap. pe~ti1. ci..: anunnakii "au indurat chinul".~op1e~u~tre. in Cer apoi s~a dus. incat. biitilia. ceasul jumitate Casa lui era i'nconjurati - . Sa incepem dati. s9fisti"'''''''''. sii Ie stipaneascii le-a luat. Ei mormiiiau continuu ~i.""~. care avea. In acel~vremuri." U. -. te trimite cu gandul la asediul Bastiliei.I. Drama si tensiunea evenimentelor aflate in desfasurare sunt aduse la viatiisub pana poetului antic: au strigat: . tunelele de 'npna e~u.u.Marele Strajer era. -'. lar zeul Ennugi. pline. munca in sine era epuizanti.-:-.a. - - . cea mai dificilii ~i cea mai detestati dintre.lara incetareOboseala mult!. PiimantWsupu~ilorsiii liisandu-I.spate..Ajunge!" . De plansetele lor.. _y.de"..U4~ '" stralucea ca soarele". '. ...l.a. .. din timpul Revolupei France. Cutitele lor uriafje. tara voie. ' " Pe zeul minelor I-au prins in tunele.\. """An. ca ~i.zei mai mici in rang au sapat albiile niurilorpentru a Ie {ace navigabile..'.probabil.. .~. Pana la poar1aeroului Eolit.w. la niunciiii puneau".larii indoialii. EI era un "ofitermare. " ! ! Suferind. noi declaram 1i. se pare."timp de patru zeci de perioa.zboi. . din vremurile de demult".u. spuRe epopeea. .:t. . acoma..- LJ"o "U". La el sii neducern." uw. eroul Eolil. De~i.. "I. ~i ~sedau ~n~lte. A Douisprezeeea p_ti 347 Cant! ~ii.:ZECHARIASrrCHIN. Era noaptea. ceva de impirpt cu noul ofiter. _' ~. ~p~'anunnaki care Ie guvernau. . ""'.. . Caci el poate sa mai ufjUreze inrobitorul chin. au siipat canale pentm irigatii ~i au siipat mine in Apsu..V"'~".. la softi au tras casii im.l 1vu. se vorl'be~te despre el a fost deteriorat. ".era zeullor ceresc.'" . Viizindaceasti oportunitate. din Regelezeilor. ~u fost intemeiate ~apte ()r~e ~i textul se referii la cei..ze de la 1789: Zeii i-au ascultat cuvantul. Un moment prielnic pentnJ revolti._.ce ca un inel il inconjoarii...1"V1. . pt: cei mai mid.:udC?icarejs~ove~. deoarece fragmentul in care.03meni~tce. . Uneltelor lor Ie-au pus foc.Acurn. Wt. ce scobeau pamantul Dintre toate corvezile lor. Vreme indelungati. . Ace~ti . Miirile. Se pare ciidisciplina era stricti. . Mai mare peste ei..346 . tatil anunnakilor.builcl s~mun~easca . . a fost 0 viziti laeuti de Enlil in zpna miniera.. in palatul sau. chiar ~i sub piimant -.

"Stiipane. Kalkal apoi s-a trezit. "Cine-i cel ce va conduce?" Dar anunnakii au ramas uniti: Ei a. afara I-a tras: "Noi toti zeii. au spus ei: Anu a cerut sa se faca 0 'anchetii." Prima reactie a lui Enlil a fost acee~ de a-~i lua armele. Prea mult muncim. Totu~i.Ia-ti inapoi comanda. Nusku s-a dus la locul in care erau stran~i riisculatii. Sa faca ea un Muncitor Primitiv. ~. "i-au dat lacrimile".elle-a datrevoltatilor un l111imatum: ori este executat conducatorul rascoalei.~i-atrezit stiipanul ._ f .. in tunelele de mina. ~i osteneala mare! In frecarezi. a fost acceptata ~.au spus] "Tu care e~ti Zeita Na~terilor fa un Muncitor! Creeaza un Muncitor Primitiv. ~i astfel a grail Tuturor zeilor adresandu-se.. ~ia repetat somatia lui Anu. i-a spus ellui Anu~.:" "Om sa-i fic numele!"... ~i vuietul de-afara. [~i i'. ~itoate puterile ce mi le-aidat".. .a intrebat el. adorit sa afle: . din patul sall. . ~l el sa poarte jugul de azi inainte. . __ __ ~ _~! __ 6_4. .. . Enlil '. Dar el a oferit ~i'()solutie: "Sa facernun. . ori el va demisiona.L. Incurajat de vorbele tatalui sau.. toate muncile anunnakilor."muncitorprimitiv'" .. . "Cine-i cel ce a porDit revolta?" ._". .pm.carevenis~~in Cer.~i fiindca Zeita Na~terilor e aici. inteleapta Mami.A . ~iostenim din greu.'It. sa vina pe Pamant. Enki a fost adus in fata lui." . Dar Nusku. Cand a auzit Enlil raportullui Nusku despre aceste impiliiri. Enlil s-a Cidicat. le-a luat panea anunnakilor: "De ce anume ii acuzi pe ei? Munca lor e grea. un. .: I. 1izboiul a ajuns la pow.tmpotrivamea v-ati ridicat? Trebui~sa ies ~isa mil lupt cu voiZ Ce-mi vad ochii? Kascoala voasU'aa aJUIlSla lNiU id 111\<4: Sa faca el toate muncile zeilor!" I .. de a se face un ..." . ~i el sa poarte jugul." Mesajula fost transmis ~iAnu a fost adus. atunci. tnarmat cu autoritatea lui Anu ~i impreuna cu ceilalti coman<:ianti. e ca~-ti inconjuratii. .. Aceastii idee. i-a spus ca ar fi mai indicat un Consiliu al Zeilo(: "Un mesaj transmite-i lui Anu. Kalkall-a trezit pe Nusku. sfetnicul sau. A crapat putin u~a ~i a privit. la lupta ne-am ridicat! Avem. inftico~ati I-au ascultat Nusku.(. ... Considerand revolta ca un atac la propria persoana. .~ialaturi de tine. ... Ea insu~ia vorbit atunci. in Cer voi pleca": Dar Anu." Enki are nevoie de ell1cum... ./ulu..0. Cu toti Mari Anunnaki prezenti la Corisiliu. 348 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 349 ' Dar zeul Enlil nu ~ia. Munca inrobitoare ne ucide zi de zi.muncitor primitiv" astfel incat acesta sa faca. ~i jalea lor e mar~ ~inimeni s-o asculte nu-i.uchemat-o ~i au intrebat-o pe zeit~ Moa~ zeilor.

Mi~ati dat 0 portmca acum am indeplinit-o. Zei~'d tele n~terii erau prezente ~i e(e. In timp.c\emonstrand ca nu existiinici 0 contradictie intre ele. . in alte texte precum ~i in referinte intiimplatoare. care apace pentru prima dati la sumerieni. spunandu-IeMarilor Zei": .confirma atiitteoriile evolutioniste ciit ~iye cele biblice . ~i libertate v-am adus.nuJusese inca meut. informatiile continute'in textele sumeriene . Pastriindu-~iferm credintaca Facereaomului a fos1precedatii de 0 era in care numai ne~limii erau pe Pamiint. Mama Tuturor Zeilor.. Jugull-am indepartat de la voi. zeii se aflau in ~tep~e. Nefilimii veniti pe Pamant pentru a-I coloniza ~i-au creat astfet nronriii sclavL nu imnortandu-i din alti narte. vegetale~ianimalein termeniiteorieievolutioniste. se pare. pJ. inaintea fiecarui eveniment (de exemplu incidentut dintre Enlil ~iNinlil) ca acestea au avot loc "pe eiind omul . Oar.' ...Cartea Genezei spune ea mai existasera ~tadiianterioare. Munca cea grea am indepiirtat-o de la voi ~i sarcinile voastre Muncitorului "Om" i Ie-am dat. Faeerea inziua sau faza a ~asea a procesului evolutionist. Anunnakii au primit cu mare bucurie anuntuI ei.' Capitolul12 Facerea omului .. i chis-o. Apoi.Relatarea biblica plaseaza.ce Zeitel Mama i~i com) tinua munca.~i nu numai aceste informatii ..sumerienii destriu omul.L-am creat! Cu m!inile mele I-am mcut!" Aceasti idee conformcaceianefilimiisunt cei care au creat "re contrazice atat teoriile'~tiintific~ciit ~i pe cele iudeQ-cre~tine c~e stau la baza Bibliei. atuncieandau venit netilm11l ?t:Pamant pentrupnma oara... la prima vede{G Ea i-a chemat pe . Marii Zei. ca fiind atiit opera zeilor..mesterul murar". dar ~i 0 parte din lantulevolutiei vietii. un loc ce slujea..Anunnakii.lloeuit doar de zei".~. inceput cu evenimentele celeste descrise ill Epopeea Creatiei. I I omul primitivva fi cel ~are "va porta jugul". Ea a ajutat-O'.:. ." De acum inainte. In Casa lui Simti.350 ZE~IA SITCHI& Sa poarte el jugul dat de Enlil. textele descriu facerea omului ~idezvoltarea vietii . Muncitorul sa faca de astiizi munca zeilor!" Mami... Astfel 0 revolti a zeilor a dus la facerea omului. ci mcandu-i pur ~i simplu.'tgatind amestecul din care Zeitel Mama a creat "omul". de spital. "Cu 1otH.. ceilalti zei rosteau incantatH.. agncultura ~Icre!1tereaVI) telor nu erau cunoseute inca pe planeta noastra..omul. ea a strigat tri. In -acela~i\imp.. Plansetul vostru a fost auzit: . textele sumeriene mentioneaza.r laolalta au alergat sa-i sarute picioarele. . de fapt.. ~igura a d~s. a spus ca are nevoie de aju~ torul lui Enlil. ~ .ale evolutiei: " ~ .. de asemenea. Inscrisurile sumeriene sustinca. cand Nippurul er. In poemul "Ciindzeii'ca ~ioamenii". ummtoare: . ..

precum $i alte povestiri din cadrul Genezei se trag din origiiThle sumeriene.." Cui se adresa aceasta zeitate unica.sa facem").cualte cuvinteun pimantean. Voi face un muncitor. relatarea biblica nu e decat 0 versiune scrisa a eelor sumeriene despre discutiiledin Adunarea Zeilor.. Ca ei sa se simta u~urati de povarii. Dumnezeu era "Domnul".352 ZECHARJA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 353 Nu era inca pe Pimant nici un copacel de camp ~i nici 0 iarba de pe camp nu incoltise inca. Dumnezeul vechilor israelip putea fi vizut. Termenul care este tradu~.._n 1"'.. tutuica omul era similarzeiloratat fizic. "Om" ii va fi numele. nici nu era din Cer. conducela ideea ca Dumnezeulbiblic nu avea nici chip nici -I "asemanare". .. numeroase alte ftagmente din Biblie demonstreaza contrariul. "Suveranul". de obicd prin "venerare" era de fapt avod ("a lucra")... - in versiunea sumeriana. Punand aceasta explica~e in gura lui Marduk. .it0 griidina ~i I-a pus pe om s-o lucreze: Apol UUmnezeu a. a VechiulTestamentse straduie~teinca de la inceput sa clarifice faptul-ca omul nu era nici zeu.tirana.. cat si pe dinafara. intilnit. folosind pluralul (..~ <"." Cum povestirea biblica a Creatiei... _ Curand dupa ce zeitatea din Biblie a creat omul.:.saan 0 graama In taen. ~inu era nici un om care sa lucrezepimantul.at1t .folose~te pluralul Elohim (literal. Strangand numirul mare de zei intr-o singurii ZeitateBuprema.--- _. aceasta asemanare este evidenta. spre rasarit. Elohim adreseazaun avertismentcolegilor sai nenumi~: "Iata ca omul a ajuns unul ca Noi. Biblia spune ca Dumnezeu "umbla prio griidina in riicoareazilei". avea ._ . un lulu amelu (. Toate textele sumerienesustin ca omul a fost creat de zei pentru a Ie face muncile. cacinoua fiinti era acolo pentru a 0 ingriji. EI va face toate mundle zeilor. ~i cine erau cei dupa ~hipul_~i'asemanarea carora a fost tacut omul? Cartea Genezei nu ofera un raspuns. "S18panul". "Cerurile sunt Cerurile lui Dumnezeu. putea fi auzit ~i i se putea vorbi. tn toate de~erteleantice. Oamenii Antichit~tii ~i cei din vremurile biblice nu i~i "venerau" zeii. Ca omul a fost creat pentru a fi servitorul zeilor.cat ~iemotional. ~iface 0 remarcauluitoare: Apoi Dumnezeua zis:"Sa facem om dupi chipul ~i asemanarea noastra. el a Iacl. tn vremurile biblice.EIera. Lipsindu-i doar anumite "cuno~tinte"-~idurata divina de viata. cand Adam ~i Eva mananca din Copacul Cuno~terii. Cat de departe este aceasta versiunede textele sumeriene care spun ca omul a fost creat pentru a fi pus la mundi astfel ca zeii sa se pda18odihni ~irelaxa? . ~i a pus acolo omul pe care-I intocmise. cunoscandbinele ~iriiul. se putea lupta cu et.muncitor primitiv").care se presupuneca laudafapteleuneiunice zeita~ . U& _I. ci munceau pentru ei. "fmparatul'\ "Conducatorul". Epopeea Creatieiafirmi: Voi face 0 fi. aceasta este 0 idee care nu i-a surp.. Uzulacestor doi termeni wv.Cartea Genezei . Apoi. De~i mustriirile biblice la adresa veneriirii idolilor pagani pot Ceva mai tirziu. Chiar termenii utilizati de sumerieni ~i de acadieni pentru "om" denota statutul ~i menirea'acestuia: el era un lulu ("primitiv"). Nouafiinta a fost numita Adam.decizia de crea omul a . mimenilor Elle-a dat Pamantul". ~.. Semnificativ.rins deloc pe antici.:.. 1 . deoa.intaprimitiva.fost lua18de Adunarea Zeilor. Adam a fost creat dupa chipul (selem) ~i asemanarea (dmut) Creatorului (Creatorilor) s!u.zeitati")pentru a denota "zeu". pe dinauntru. . .rece el a fost creatdin adama.. riispunsui este evident.~_ ~ _ :=' ~ I :"1. un awilum ("lucritor").. la fel ca zeii din Sumer.

cartea se-adauga unor alte idei anterioare despre evolupa naturala. vii . El aparebrusc.'v. Se parea ca inse~i cuvin..000 de ani in urmii.. Oar evolupa nu poate explica aparit~alui Homo Sapiens.:.. tributar credintei ca omul a' fost creat deliberat ~i a fost pus pe piimint sa smpineasca peste celelalte creaturi. Dumnezeul biblic ~i emisarii lui aratau exact ca oamenii ~i se comportauca'oamenii. La fe~ ~i Vechiul Testament' ' " cilor. . cind geologii au inceput sa-~i ex~ prime oPiniile ca Pamintul este mult mai vechi decit cei 5560 J. Din fericire.u~~~_ J.$afacem om dupa chipul ~idupa asemanarea noastra?" Dar oare suntem noi doar "maimute evoluate"? Este maegarul doar 0 alta ramura a evolutiei.fiindcaoameniifuseseracreapca saaratela felca zeii.omulmodern. un naturalist englez pe nume Charles Darwin a publicat un tratat numit On the Orl~ gin of Species by Means of Natural Selection. hingii ani de trudii au fost redap prin . ' Dar acest lucru. cursid evenimentelor care au condus la dezvoltarea formelor de viatii. ""n"lnon" "" 1'15tOllfp.devreme decit ar fi fost normal. cu ~irca300.onceptul de evolutie niJ fusese chiar a18t de exploziy: savanp mai vechi consemnaseri un astfel de proces incepind chiar din secolul patru lCh. miini.explica.C1 "UIllPuc patruzeci de perioadeau indurat povara muncii istovitoare.. f""t rn. criticile bisericii au fost reduse la mcere.din punct de vedere fizic. de fapt. Apoi. spre deosebire de teoriile in vigoare atunci. Occidentul a fost. tnsumind ap'roape treizeci de ani de cercetari asidue.n .erau produsul evolutiei. Bomba (efectiv it fost vorba de uneveniment crucial) lui n"' .~ 354 ZECHARIA. Dar noi am gan :sit-o.' or the Preservation of Favoureds Races in the Struggle for Life (Despreorigi~ nea speciilor prin mijloacele selectiei naturale sau Supravietuirea unor rase favorizate in lupta pentru viatii). de la cele mai simple. . petitive. precum ~i alte studii biologice ~i antropologice au ie~it la iveala.. .. ~i tara alte stadii anterioare care sa indice 0 trecere gradam de la Homo Erectus la Homo Sapiens. in noiembrie 1859. aparent foarte simplu. ".HoIilinizii din specia Homo sunt produsul evolutiei. nu aparuse spontan. Evolutia poate .. Dar Homo Sapiens este produsul unei schlmbari revolu1ionare. in termenii milioanelor de ani necesari evolutiei.este el un om care inca nu s-a ridicat in doua pi. oamenii de . evolutia sa. ridica 0 problema deosebim.(1<".. Deci.aj>arti'nand atAt vietii animale cit ~i vegetale .lp.~. re. Cum putea 0 creatura noua sa fie 0 replica perfecta.~.pentru existentii. cu milioane de ani mai. ~i degete ~i bust. Homosapiens. Omul. cioare ~i nu~i-a pierdut coada? ~ cum am aratat la inceputul acestei ciirti. conceptului de selectie a speciilor ca 0 consecinta a luptei tuturor speciilor . 'fiinfp.Iit~.a fost creatde zeii antiJ.dv ~tiinta au pus in discupe chiar ~i aceasm teorie... pana la om. la mica distanta de noi. Oamenii <te~tiint8. Reactiainitialaa bisericiia fostviolenm. mult timp. zi ~i.~ ani ai calendarului israelit. 'fimp de dow1zeci de perioade' ----- . SITCHIN A Doua8prez~ea PI~eti 355 cap ~i picioare.Dar cum alte descoperiri ~intifice referitoare III adevarata varsm a PamintU"ui. textele mesopotamieqe ofera indicii clare despre data la care a fost creat omul. .nr/1J. mental ~i emotional a nefiUmilor? Cum a fost. . * omul.tele Vechiului Testament it Iaceau de neapamt. unicelula-. sau c'impanzeul. Lumea cre~tinaa fost zguduitapentru primadata insai' l11ultmai devreme. in 1788. noapte". care practic a aparut peste noapte. . in linii marl. creat omul? ' manentiiera singur sa spuna . cum pUtea un Dumnezeu care nu avea corp ~i care In per- . Legenda de'spre munca grea a anunnakIlor ~I<tespre'revol1alor ne spunc:1.. oferind date despre evolupa vietii animale ~i vegetale.ni~te versuri ~e' Timp de zece perioade Au indurat pova{a muncii istovitoare. La fel ~i textele sumeriene ~i babiloniene. u au nici 0 explicafie.

De asemenea. dar omul modern. este cel care a fost creat de nefilimi. ' Textele antice utilizeaza termenul dema pentru a denota "perioada"."umana" salbatidi apare ~iin Epopeea lui Ghilgamesh. Homo Erectus."chipul zeilor". gribit apariti~~i raspandireaunei maimute avansate fata de suratele sale.. ca nefilimii i-au observat.in conflict.rile climaterice petrecute cu acest prilej au condus la proliferarea vege18tiei ~i ani mate lor.. Privind in jumllor.. Aici se'afla raspunsulla acest mister: nefilimii n-au flicut . ipovestirile din Orientul Antic des~ pre facerea omului nu se afla deci .. Foarte posibil. Marea perioada interglaciarii. Timp de treizeci de perioade Au induratpovara muncii istovitoare. EI a replicat: "Creatura al carui nume I-ai rostit . Dupa cum am.000 ani. Dar conotatia lui era de "ceva care se completeaza singur ~i apoi se repeta singur". Din balp beau api.zeilor".i. nefilimii au luat un om-maimuta (Homo Erectus)'~iau modelat-o dupa chipul ~iasemii. ci fiinta care este stramo~ul nostru . a . Dupa patruzeci de ~ari. ~i cei mai multi cercetatori I-au tradus prin "an". Nici cu haine goliciunea sa-~i acopere.Adam" nu era din specia homo..egrabii.000 de ani. mai degrabii. primatele sau homini~ zii. care a inceput acuin 435. Cacl.: . ' * ! 18tiecompleta Ii Pamantului in jurulSoarelui.cu 300.adica pe creatura care deja . . Pentru pimanteni. tere~tri. . .356 Au induratpovara muncii istovitoare..00Qde ani! ' Nefilimii nu au creat mamiferele.ircumsiantele ~i evenimentele ~a cum s-au desfli~at ele. este produsul ... ei au luat 0 creatura care era deja existenm ~i au manipulat-o genetic pentru a putea "lipi'~ apoi "imaginea zeilor" . Omul modern. in urma cu 450. "Ajunge!" Daca nefilimii au~ate- pe Parnant. . intalnit. orbi18 planetei nefilimilor dura un ~ar.J . Homo Sapiens. Probabil ca cetele de Homo El'ectus au fost atrase de obiectele stralucitoare venite din cer. Cand omenirea a fost flicuta. un an inseamna 0 ro- .. 0 poves'te sumeriana care vorbe~te despre . ZECHARlA'SITCHIN A Douisprezeeea Planetii 357 limp de patruzeci de perioade ' Au indurat povara muncii istovitoare. ~a cum credem noi. Inamte de a ti "civilizat. Omul este produsul evolutiei. exis18.oile. Faptulca n~filimii~i maimuteleumanoides-au intalnit. 300. omul pornind de la zero.. candva. .000 ani tere~tri. ' ara18t. ci.EXIST A!" primate."""" 1"':':. ' Sa ne intoarcem in timp ~i sa incercarp sa vizualizam <. atunci. este demonstrat cu tarie de numeroase texte mesopo18miene. adidi 3600 de ani' . 'de la aterizarea lor.acele timpuri spune.. "cel nascut In stepa". anurihaki au protes18t. in urma cu circa o a~tfelde fiintii. mai d. Apoi a adaugat: . Textul poveste~tecum arata Enkidu. ~ica sarcina lui e!:8sa ~seascii mijloacele pentru indeplini~a acestei sarcini. ba chiar au ~i capturat 0 parte din aceste tanti se afla intr-o poveste care relateaza cum somnorosul Enlil a fost trezit pentru a i se comunica faptul ca zeii au decis sa faca un adamu. " Cheia pentru a intelege acest fapt de 0 deosebita impor-. facerea omului a avot loc in urm3._.Caci.Lipe~te-i" .narealor. omul soar fi aflat cu milioane de ani in Urm3. ca fiarele padurii. 144.~ creativi18tea nefilimilor.. . rizat ' . ' Teoria evolutionistii. nefilimii nu vedeau numai mamifereIe predominante. ci ~iprimatele -. CIIlU l1uau 1)4 u~u':'. Biblicul .000 de ani ~i schimbii. a~a CUinil cuno~tem noi. ele se explica ~ise completeazauna pe cealaltii.Homq Sapiens. printre ele fiind ~i Iriaimutele umanoide. lerburile Ie pa~eau ca. pe scara evoluti€.

lei".sa umple gropiJesapatc pentru prinderea animalelor. Dadi. Nici ca se putea 0 descriere mai bona i>entroomul-. adapostindu-se in tufi~uri. ~i e la fel ca cei asc~i in ierburi..variatii.el nu este complet lipsit de inteligent!. EI trebuia insa sa tie intCligentdoar amt cat sa poata fi un alumelu -.acest individ barbar din intinderile stepei" Ia vederea'vanatorului.trebuiaadaptat.maimut!: paros. astfel incat el sa poata manevra ..iar ~tiinta moder. "ea animalele din stepa". nefilimii si-au ob. Fig.. rat. 149 Totu~i. animalu! eel mai -I <) Chipul i-a ramas incremenit. . La adapatoarea fiarelor padurii cu el s-a intalnit. (Fig. a~ cum 0 indica sursele antice ... Cand vanatorul I-a vamt. Nu numai ca textele acadiene descriu un animal asemanator omului. pe de alta parte insa.MuIte din sigiliile cilindrice care au fost descoperite pana acum ii-infiip~eazape ace~i oameni-maimut! printre prietenii ~oranimalele. Cu fiarele padurii el se hcirjone~te. ~i durerea in burta i-a intrat. Fiarele padurii ~ianimaleledin stepi ce eu Ie vanam Le-a alungat de !a mine. _ ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti 359 EI nu cunoa~ nici omul nici pimantul. uneltele ~i a sfiiramattoate capcanelepe care eu Ie-am intins. nefilimilor. Fizicul sau trebuia modificat . ~i fata i s-a. 358 Acoperit de par pe tropul tot.pur ~isimplu. eI nu era intru totul potrivit pentru aceasta sarcina..I. in locurile de adapat.' ~i . "care 'nu cunoa~ nici oamenii nici pimantul". . acceler3ri .. sa mearga ~i sa se mi~te asemenea lor. el le~a 11 ""1"\1 lit '.- ' Dar a fost vorba de ~i mult decat 0 teama a "salbattcului".Animalul" ern disponibil -:-dar Homo Erectus punea 0 problema. did ~tie cum sa famme capcanele. scapate le-a ficut. na pare s-o confinne .astfel sa prieeapa ordinele date de . trebuit sa unneze 'acela~i curs eu cea de pe A. avandnevoie de brate de munca. - (nima a inceput mai tare ca sa-I ham. Alaturi de gazele. nomad. ca sa nu fie prinse de vanatorii extratere~tri. ele descriu chiar ~i 0 inmInire cu 0 astfel de creatura: intr-o zi un vanator. el iarba grasa ~.innou- potrivitpentruaceasta. 149) Apoi. servitor ascultator folositor. dintre aceia care pun capcane. 'F. tinut "muncitorul" domesticind.Douasprezccea Planeta. De Capt. Pe cap avand par lung ca 0 femeie.1frehni!Jsa aiM uminte" mai multa ca sa intcleaea vorbirca si .el nu ~cea decat sa-~i apcre prietenele sale animale. pen- tru a-I puteainlocui cu succes in mine sau la mundle eampului. caci "salbaticul"ii incurcaseplanurile: Gropile pe care ~u multa truda Ie-am sapat. Cu creaturile ce mi~una prin api lnima sa ~i-o bucura.viata pe plancta noastri a germinat de pe A Douasprezecea Planeta. Fha indoiaia ea au avut loc m:utati1. atunci evolupa vietH pe Parnant ar fi... hranindu-se cu iarba ~i triind in mijlocul ammalelor satbatice. Pe de 0 parte era prea inteligent pentru a deveni doar un simplu animaLde' povara.

Cand celulele mascu-. Procesul numit clonare (de la cuvantul grecesc /don - . Ethics and Life Sciences de la Has~ingson-Hudsoridemonstreaza ca exista deja tehnicile necesare pentru elonarea fiintelor umane. spermatozoizii) fecundeaza celulele feminine cele 1_n~ : . ne~ilimii ~i conducatorul ~tii~tific al expeditiei lor. este posibil datoritii codului genetic. apoi trebuie sa se divida pentru a ramane doua. Inseminareaa~ificiala. nu.John Gurdon a inlocuit nueleul unui ou de broasca fecundat cu un alt nueleu. Procesul recomandat de Ea pentru obpnerea unui progres rapid allui Homp Erectus a fost. pc' baza unor combinatii intamplatoare.._. fiintaaleasa pentru "domesticire'~ era deci asemanatoare nefilimilor .Pose. ereditare complete ale acelui organism. . introducandu-se cele douazeci ~i trei de seturi complete de cromozomi intr-un ovar. unde dr. amestecul de nuclee ~i de cromozomi poate <btnw. dar acelw. pana a ajunge la stapanirea reproducerii umane. creand 0 progemtura care seamana cu parintii ei. conducand astfella conceptia ~ina~tereaunor indivizi "predeterminati". celulele provenind din sorse diferite pot fi combinate intr-o singura "supercelula".i . ~tiinta moderna a strabatut.Succesul operatiei.. Posibilitatea aplicarii acestei tehnici la animale a fost demonstrata in Anglia.. . line (polenul. " . a demonstrat ca oul se poate dezvolta.altoi") incearca sa aplice la animale procesul de altoire. .in celulele lor cromozomi 'care contin instructiunile .360 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 361 sau incetiniri de ritm datorate . formarea unui mormoloc de broas. numit "fuziunea celulara".. . di.condipilor locale. cadrul membrilor unor familii diferite din aceea~i specie. W. .. Din aceasta cauza.te.ce-i drept intr-o. .alchimie a vietii" descoperita in toate plantele. sau' "crearea" .. Gaylin in The New York Times. .. a devenit astiiziposi- bila. Cercetatori din diferite tiri au dezvoltat un alt domeniu. forma mai putin evoluata~ Un proces gradat de domestic ire prin cre~terea ~i selectarea exemplarelor.imprime'~ chipul zeilor pe fiinta deja existentii. Oar ~tiinta ingineriei genetice nu se limiteaza doar la un sinlrur oroces. Observand diferitele forme de viati de pe Pamant.i direcpe ca ~i pe A Douaspre~cea Planetii.. Ca rezultat alacestui proces. Experimentele realizate de Institute of Society. se obtine 0 copie perfecta a individului de la care s-a obtinut setul de cromozomi. aceew.tereunor celuie compiet diferite de .i cod genetic.modelul" celulelor .no n_o"" (1' .. de la 0 alta celuHia aceleia~i brow.nn. zeci ~i trei de perechi de cromozoni. problema a fost trimisii spre rezolvare lut Ea. poseda. Oeci.. dam acurn. . scrie dr.. sau cIpar intre spedi diferite... Toate .1 . unul care 'sa permitii obtinerea in cel mai s. ~tim acorn ca procesul biologic cOJIlPlexprin care UQOrganism viu se reproduce. . planets: lor "insamantase" Pilmantul cu viati. 0 cale lunga pana la pbpnerea primelor exemplare de porumb hibrid sau imperecherea cainilor din Alaska cu lupi. ~d noiceiulecarecontintoatetrasiturileereditareale panntilor.. mele vii .___: n.. care posedii doua nueleee ~i doua perechi de seturi de cromozomi diferiti. chiar la om.noi muncitori".curt timp a unu... Mozart sau Einstein (daca posedam un nueleu celular de-allor). dar adevarata incercare constii in fertilizarea incruci~ata.ce~ mai bine dezvoltate. care lace poslDua lUZIUUCi1 unor celule. Era nevoie de un proces rapid. nilmar cat mai mare de .il catarului (imperecherea artificiaIa intre 0 iapa ~i un magar). cpo rl1"''7P~"7.de la cele mai simple pana la cele mai complexe -. ~i animalele terestre a ghidat ~i dezvoltarea forme lor de viati de pe Pamant in aceew. Oar in cazul clonani..mamei" se unesc.. in .sa-i multiplicam la infinit pc Hitler. in locul URiriiseturilor de cromozomi in cadrul unei singure celule. cromozomii "tatalui" ~i ai . Este posibil asmzi sa se ia material genetic de la opersoana (nu neapirat de la organele sexuale) ~i.. fnr... care a vazut imediat raspunsul: s. In conceptiile normale. Cand celula aceasta i~iincepe procesul normal de diviziune.organis. consideriim noi. manipularea genetica. nu au avot nevoie de prea mult timp pentru a descoperi ceea ce se intamplase: in timpul coliziunii cere~ti. Enlil. inspaimantatoarea putere de a face copii exacte ale oricarei fiinte umane" . . era nimerit. indiferent de unde i~i procura setul adecvat de cromozomi. ca normal dezvoltat. pe parcursul mai multor generatii.viza~i forma apoi 0 progenitura..

II.' . f"'''''''!:

362

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezecea Planets

,363

sursa. Rezultatul poate fi.~areaa doua celule noi, fiecare completa din punct de vedere genetic, dar fiecare cu un nou cod genetic, diferit de eel ale surselor. Acest lucru inseamna ca, practic, celule provenmd de la organisme vii, incompatibile intre ele, :- de pildii, provenind de la 0 gaina ~i de la un ~oarece -, pot ficombinate intre ele intr-o noua celula'cu un amestec genetic care produce. un animal nou, care nu este nici gaina, nici ~oarece, a~a cum cunoa~tem noi aceste animale. Dezvoltat, acestprocedeu va permite selectarea celulelor care sa fie combinate sau "fuzionate".

~i celiilalt de femeie. La reI ~i piirtile celelidte ale trupu. lui, de oorbat si de femeie. AItii e~u cu picioare ~icoarne de taP. AItii cu picioare de cal; altii;hipocentaurii, erau pe ju~tate oamem, pe jumiitate cai. ~i taOOcu cap de om erau, ~i diini cu cozi ca de pe~te. Mai erau ~i cai ce aveau capete de dini, ~ioameni ~ialte animale aveau capete ~itrupuri de

·

cal ~i cozi de pe~te. Pe scurt, erau imbinari de toaOOflip- .

.

Astfel.a fost deschis un nou drum pentru cercetii(iledin vastul camp al "transplantului genetic". Esteposibil acum sa se ia de la 0 anumita bacterie 0 gena specifica,'pentru a fi intro. dusa in celulele unui alt organism viu, chiar ~ila om, <landast- , fellirma~iIornoi trasaturi.

turile pamantului... Toate aceste ciudiitenii se pastrau in templullui Belus din Babylon. Uluitoarele detalii al~ acestei relatiiri pot contine un adevar important. Este foarte normaLca, inainte de a purcede la facerea unei fiinte dupa chipul ~i asemanarea lor, nefilimii sa in. cerce sa faca un servitor "creat in laborator" incer,cand mai multe variante: crearea unui 'hibrid om-maimutii - alt animal. Probabil ca 0 serie de astfel de animale a~.supravietuit pentru 0 vreme, dar, cu sigurantii, ele nu erau capabile sa se-reproduca. Enigmaticele animale "omul-taur'" (centaurul) sau ~,omul-Ieu" (sfinx.ul) care impodobesc temple Ie din Orientul Antic pot foarte bine sa nu fie doar produsul imaginatiei artistului antic, ci fiinte reale aparute din laboratoarele biologice ale nefilimilor - experimente nere~ite, comemorate in arm ~iprin statui. (Fig. 150)

*
. .

Este.normal deci sa presupunem ca nefilimii - capabili de ciilatorii spatiale in urma cu 450.000 de ani - erau, in acee~i masura, avansati, in comparatie cu nivelul nostru, ~jJn domeniul ~tiintelorvietii. Putem presupune ca ei c~o~teau diversele moduri in care se pot combina doua seturi preselectate de cromozomi pentlu a se obtine un anumit rezultat ~i ca, indiferent care a fost procesul, clonarea, fuziuneacelulelor, transplantul genetic sau un aItproces necunoscut inca de noi, ei. cU-' no~teau aceste procese ~i Ie pbteau utiliza atatpe mostre de lak".."tn.. ,,&t QI tV! (\rlJjlni~me vii.

Descoperim marturii despre astfel de experimente, mal precis despre rezultatele lor, in ~umeroase texte an*e. Dupa Berossus, zeul Belus (,~u") - numit ~i Deus ("zeu") - a produs diferite "fiinte hidoase, care au fost create din doua bucati diferite".
Oamenii apiireau cu doua aripi, unii co patru ~i cu doua fete. Aveau un trup, dar doua capete,. unul de biirbat

IE
Fig. 150 ~i textele sumeriene vorbesc despre fiinte umane deformate cfCatede Enki ~i Zeita Mama (Ninhursag) in incercarile lor de a face un Muncitor Primitiv.Un text spune ca Ninhursag,

..

364

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezeeea Planeti

365

a carei sarcina era de a ,)ipi peste amestec, modelul zeilor din
.

rntiilni astfel de masun de precautie ~i in alte texte referitoare la
.

~er", a baut cam mult ~i,)-a chematpe EnlO",

.

,.

actu} creatiei.) . Ca pentrufacereaomuluis-a folosit"tariinii"amestecata
cu "siinge" divin, este un lucru asupra ciiruia sunt de acord toate textele surneriene. Vnul dintre acestea,'care relateaza cum a fost chemat Enki sa "indeplineasca 0 mare lucrare de intelepciune", spune ca acesta nu a gasit prea dificila sarcina de a "fiuri seryitori pentru zei". "Se poate face!" anuntii el. Apoi ii dii Zeitei Mama instructiunile necesare: Amesteca-ntr-un vas tiiriina De la Capitul Lumii adusa, Chiar de deasupra lui Abzu ~i modeleaz-o dupa forma. Zei buni ~i pricepup eu voi chema S-aduca tariina ~a cum trebuie.

"Ciit de bun ori ciit de mu, trupul"'omului 'sa fie?

Caci inima meaimi spune,

.

Ca pot sa-i fac soarta ~i buna, ~i rea." Rliutacioasa apoi, dupa CUJIl e relateaza textul n
~

dar pro-

babil de neevitat, in cadrul procesului facerii omului - Ninhur-, sag a fiicutun om care urineitot,timpul, 0 Jemeie care nu pu~a purta sarcina, 0 fiinta care nu avea.nici organe feminine, nici masculine. Cu totul, ¥se astfel de ,,rebuturi" au fost fiicutede Ninhursag. Enki era ficut responsabil pentru crearea unui om cu ochi bolnavi; cu miiini care if tremurau' ~i cu probleme la ficat ~iinima; un altul suferea de imbatriinireprecoce ~.a.m.d. Oar, in cele din urmii; a fost fiicut ~i omol perfect - cel. nurnit de Enki, Adapa, de Biblie Adam, de oamenii de ~tiintii, Homo Sapiens.Aceasta fiinta era foarteasemanatoarezeilor,iar un text merge chiar mai departe si spune ca Zeita Mama adiimit creaturiisale,omol' ,,0piele ca'pieleazeilor"~ 0 piele luciOllsa, lipsita de par, complet diferita ~e cea a parosului om-mai-

Capitolul doi al Genezei ne ofem urmatoarea varianta:

~i DomnulD~mnezeua ficut pe om din tariina
pamiintului,'i-a sufIat in nari sufIare de viatii ~i omul s-a.
fiicut astfel un sufIet viu. Termenul ebtaic tradus in mod curent prin "sufIet" este nere~,acel ,,spirit" care anima 0 fiinta vie ~i care 0 piiriise~te, se pare, atuhci ciind aceasta moare. Nu din intiimplare, in primele cinci ciirti ale Vechiului Testament se interzice in mod repetat varsarea de. siinge omenesc ~i consumarea siingelui animalelor ,,_:_: :..6"':'" "'".'" "r;,r;~ . ,tA,\.I,VCl1S1UIIca UlOllcaa racenl omului echivaleaza nere~("spirit", "du!,1", "sufIet") cu siingele. Vechiul Testament ofera ~i un alt indiciu pentru rolul jucat de sange in facerea omului. Ternienul adama (de la care provine ~i numele de Adam) insemna Iii.inceput nu oric;e fel de tariina, ci anume sol ro~u-inchis. La fel ca echivalentul sau acadian, adamatu, ("pamiint ro~u-inchis"), termenul ebraic adama ~i numele ebraic ai cuiorii ro~ii (adom) I~i au mdiicina In cuvin'

muta.
. Oat

.

.

fiind acest produs fmal, nefilimii erauperfect coni-'

patibili cu flicele pamiintenilor ~ipu~au sa se casatoreasca ~i sa aiba copii de la ele. Oar 0 astfel de compatibilitate era posibila numai daca oamenii proveneau din acela~i "material genetic" ca ~i',,zeii", iar textele, toate, atesta ca, intr-adeviir, a~a au stat

lucruPle.
n J ~",..., , ~.:... .a.,

.

.&

"t

, --

'fa

_w

... ~&-

bliei, a fost fiic~t din amestecul unui element ,,zeiesc" - siingele

sau "esenta" unui zeu =- ~i "tiiriina"terestrii.fntr-adeviir,teonenul de lulu, pentru "om", pastriindu-~i semnificatia de "primitiv", literal, inseamna "cel care a fost amestecat". Chemata sa faca omul, Zeita Mama "Miiinile ~i le-a spaJat, tiiriina a luat, in stepa a amestecat-o". (Este interesant de remarcat aici precaupile sanitare luate de zeitii. Ea "miiinile ~i je-a spalar'. Vom mai

j'

366,

'

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti Cum Zeita Mama, aici este de falii, Sa faca ea omul ea, Cum Mama Zeilor este de fatii,

367

tul "sange": adainu,dam. Cand Cartea Genezei nume~e.creatu,ra tac~ de Dumnezeu,.Adam",'ea utilizeaza obi~nuituljoc de cuvinte sumerian. "Adam" poate insemna atat "cel de pe pamant" .(pamantean),"cel tacut din pamant ro~u-inchis" cat ~i "cel Iacut din sange".
' ,

S~facaeaUn lulu; Jugulsa-lpoarte.
.

.'

Aceea~i relatie intre elementul esential al unei fiinte vii ~i sange,t;xista ~i in relatarile mesopotamiene despre facerea omului. Casa aceea cu rol de spital unde Ea ~i Zeita Mama s-au dus. pentru a crea omul era numita Casa lui ~imti~ cei mai multi sa...,,;

Muncitorul sa faca, de-acum inainte, a zeilor munca Sa faca un Lulu Amelu,
"

.sumerian

vanti traduc asta prin "casa unde estedeterminata soarta omului" dar termenul $imti provine cu siguranta din cuvantul
~I.IM.TI, care, luat sHaM cu silaM, inseamna "rasuflare-vant-viata". Bit $imti insean;ma, literal, "casa in care rasu-. flarea vietii este suflata inaUOtru". Acest lucru este practic iden,

tntr-un text vechi babilonian paralel, numit, "Facerea omul.ui de catre Zeita Mama:', zeii au chemat-o pe "Moa~a Zeilor, cunoscatoarea Mami" ~ii-au spus:.' ,
Tu e~ti cea care in pantec i-ai purtat pe zei: Tu e$ti cea care poti face'omenirea. Fa-l deci pe Lulu, el jugul sa-lpoarte.

tic cu relatareabiblica. . tIitr-adevar, termenul acadian folosit in Mesopotamia

pentru a traduce cuvantulsumerian~I.IM.n, era napi~t~identic cu nere~. Iarne(e~ ~i napi~tu era "ceva" imposibil de de-

finit aflat in sange. Daca Vechiul Testament ofeca foarte putine indicii, textele mesopotamiene sunt foarte explicite in acest subiect. Nu
" ,

riumaica specifica faptulca sangele necesaramestecului era
,

din care a fost creat omul, ci mentioneaza ~i faptul ca acesta

trebuianeaparatsa fiesangede zeu,sangedivino

'

Cand zeii s-au decis sa faca omul, conducatorul lor a spus: "Sange voi da,ce da oaselor viata." Sugerand caacest sange sa fie luat de la un zeu anume, ,,Primitivii sa fie fii:uriti, dupa modelullui", a spus Ea. Alegand zeul,
,

Din acest moment, textul "Cand zeii, ca oamenii" ~i textele paralele, incep descrierea detaliatii a actului propriu-zis al creatiei. Acceptand insarcinarea, zeita (numitii.aici NIN.n ~ "cea care da viata") a cerut 0 serie de "ingrediente", inclusiv .ni~te substante chimice '("bitumurile din Abzu"), ce urmaU sa fieJolosite .pentru"purificare'!j~i "tarana din Abzu"i Orice ar fi fost aceste matefiale, Ea ,a inteles despre ce este vorba; acceptiind,ela zis: . ,
'

'

'.

Din sangele lui, ei au tacut omenirea; La munca apoi au pus':o, ca zeii sa se odihneasca.. . A fost 0 lucrare ce mintea omului, putinii, Nu poate sa 0 inteleaga. Dupa epopeea "Cand zeii,. ca ~i oamenii ... ", zeii au chemat-o apoi pe ,,zeita N~terii" (Zeita Mama, Ninhursag) ~i i-au cerut sa indeplineasca sarcina:

"Voi pregati 0 baie pentru purificare, Sange sa luam de la un zeu... Din carnea sa ~i din sanp;ele sau, .... 'Ninti sa amestece tiiriina." Pentru formarea omului din tlirana amestecatii. se pare ca mai era nevoie ~i de 0 anumitii asistenta femininii, precum ~i de

.....

purtarea sarcinilor.Enki a oferit serviCiile~otieisa1e:
, '

'

~inki, zeita ce-mi este sotie, In pantec sarClDa va purta. 0

368 ~apte zeite alena!7terii sa fie Alaturi de ea pentru ajutor.

,"

ZECHARIA SITCHIN

A Douispr~eceaPlaneti

369

Dupa amestecarea "sangelui" ~i "taranei", urma sarcina propriu'-zisa, care completa procesul acordarii "am9rentei" divine asupra noii creaturi. r Soarta celui nou-nascut, e timpul s-o decizi; Ninki va pune asupra lui Wichip de zeu;
.

lar ~eeace va fi el, va fi un "om".

'. Savantii au crezut ca desele referiri la Adap~ ca fiind "fiu" allui Enki sunt 0 indicatie a faptului ca acest zeu il iubea amt de InuIt pe acest muritor,incat I-a adoptat. In acela~i text, Anu il nume~te pe Adapa "odrasfa muritoare.a lui Enki". Se . pare ca implicarea sotiei lui Enki in procesul facerii lui Adapa, "modelul Adam", a creat 0 anume relatie de rudenie intre nom om ~izeii sai: Ninkia fost cea care a fost insarcinatiicu Adapa! Ninti a binecuvcintatnoua fiinta ~i i-a prezcmtat-o lui Ea. Existii unele sigilii cilindrice care in:Iati~eaza0 zeita, flancatii de Copacul Vietii ~i ni~te vase de laborator, tinanctin mana un nou-nascut. (Fig. 153)

Fig. 153 Fiinta care fusese astfel creatii, numitii in mod repetat de" textele sumeriene ,,model~l de om" sau "forma", era, dupa toate probabilitiitile,creatura care trebuia, caci ceilalti zei au cerut ~i altele. Acest lucru, aparent neimportant, nu numai ca lamure~teprocesul prin care a fost creat omul, ci ~ilumineaza 0 aparentii contradictiedin textul Bibliei.
1 lUUUl \.-4pUUl WU '-'41 ~\.-4'U"'U"'L.~l ~pUU"'.

Fig.151

Fig. 152

Impncarea supel IUl nnKl, l'lIllKl, III la~t:n;a pnmulul exemplar reu~it de om ne aduce aminte de povestea lui Adapa, .. care a fost analizatii mai devreme:
.

Dumnezeu I-a :Iacut pe om dupa chipul Siu, I-a :Iacut dupa chipullui Dumnezeu; parte barbiiteasca ~i parte

In zilele acelea, in anii aceia,
Inteleptul din Eridu, Ea, ~i-a Iacut singur un model de om.

femeiasca Iacut. i-a

.

Capitolul 5, care este numit "Urma~ii lui Adam... ", spilne rosa:

in dreapta le-a pus. de fapt.pornind de la sumerianul TI ("coasta" ~i "viatii") ..Eilkiau fost urmate. Aceasta contradicpe. incet s-apropia. un cuti~.ni se spune'ca Dumnezeu a creat.'370 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 311 In ziua cand Dumnezeu I-a tacut pe Adam. forma. explica textul mai departe. ca Adam a fost singur pentru 0 vreme. I-a ficut dupa chipul ~iasemanarealui Dumnezeu.Adam".-mereurostind incantatii. .Ea a curatat tiircina fata ei.rp.. . Asistam acum la procesul de facere in masa a oamenilor. I-a tacut parte barbateasca ~i parte femeiasca. ~apte dintre ele.probabila operape chirurgicala . - * Textele mesopotamiene ne ofera 0 relatare completa a evenimentelor care au condus la facerea ~i. 0 singura fiinta. Fusese obtinuta "esenta" zeilor ~i fusese pregatita baia "purificarii". in ea era viatii. tiin Este evident ca zeitele n~terii au fost impartite in doua grupuri. . in ziuain I Zeita Mama ~i paisprezece zeite ale na~terii.. Mainile ~i le-a pus in tiir. dupa chipul' ~i asemanarea lui. A zecea luna a sosil Vremea deschiderii pantecelor trecuse.. Sunt ~i unele indicii despre 0 . el a fost folosit ca model genetic sau ca "forma" pentru crearea celorlalti. Zeita a inteles ce se-ntamplase. ci ~i femei. dispare imediat ce observam ca textele biblice sunt. Dupa cum am aratat anterior in aceasta carte. In casa lui ~imti unde este suflata inauritrurasuflarea vietii -.tp_mnrplln~ . Acestea ne informeaza ca. care i-a intrigat atat pe savanp.Adapa/Adam . .a pus. 'pana cand Dumnezeu I-a adormit. iar ace~tia nu au fost doar barbati.ina.ii ~. . in Capitolul 2. In fata ei a~ezat.indepiirtarea rasau derea piirului. Luna a zecea. 0 indemna inainte. a vorbit.~t~ uesenta vietii" lui Adam.Intelepte ~i~tiut()are....a reu- ~it.. . Adam.. .de doua ori ~aptezeite ale n~terii s-au adunat". . Instructiunilelui . Zeita Mama a pus in pantecele lor "tiirana amestecatii". carei-a flicut. i-a luat 0 coasta ~i a creat-o astfel pe Eva. . Ea. apoi. o data ce Adapa/ Adam s-a dovedit a fi creatura potrivita.La inceput deci a fost un singur Adam.A teas 0 iorma. nefilimii au decis ca singurul . condensari ale textelor'sumeriene. "coasta" biblica din care a fost flicuta femeia era de fapt un joc de cuvinte. cat ~i pe teologi deopotriva.. prezenta unui instrument chirurgical. dupa ce a incercat sa creeze un Muncitor Primitiv prin incruci~area oamenilor-maimuta cu diverse animale. piirul ea.s-au adunat Enkl. 7A:tA1A ""ofp. Ninti a sta~ lunile n~marand. Ninti a modelat paisprezece bucati de lut. Dupa 0 serie de expenmente nereu~ite. cutitul pentru taierea ombilicului. "Adam". sorocul..amestec" ce ar sluJi interesele lor este cel dintre oamenii-maimuta ~i nefilimii in~i~i. i-a binecuvantat ~i le-a dat"numele de . . Dupa ce ea a recitat incantapa . ~i-a acoperit capul ~i a-nceput mo~itul. --- .multiplicarea lui . . . Bustul ~i I-a mcorsetat ~i a pronuntat birlecuvan:tarea. Intre ele. ' Ceva mai devreme i~. amestecul tacandu-l. Contradictia este adancita ~i de faptul ca ni se spune. in aparenta contradicpe cu ideea c~ atat barbatul cat ~i femeia au fost creati Simultan.confirmand ca Eva a fod c." in Zeul care purifica Napi~tu. un "model" . Nu mai rimiisese altcevadecaf sa a~tepte. Apoi. Pe celelalfG-n'stanga. Cu cele patrusprezece zeite ale n~terii prezente.. FnQttinl.

zeul si o~ul vor fi amestecati.G. Cu.A Iacut 0 deschizatura. care era partial de origine divina. :. In tarana. literal. . Zeita Mama "a-l1ceput '0. "Vremea deschiderii pantecelor tre-.~arana-'. Care m ~u a fost copt Acel suflet. ..zeita ale carei maini deschid" a venit.un cuvant pe care 0 . ~i paua la star~itul zilelor Carnea si sufletul . Toate acestea. mememUl "OlVID ~ece:>arnu cunSla pur ~i simplu din luarea de sange de la unul dintre zei. ~i ceea ce era in pantec a ie~it. avea TE.' .acei~itcr- .:.Ca ea a procedatla. Dar trecuse luna a noua ~i incepuse luna' a ze.. Cople~iti de bucurie.' "L-am IacUt! . ei putea ti .un fel de operatiechirurgicala l reiese ~i mai clar dintr-~ text paralel.cea. cuse". Dar termenul antic este mult mai clar.. E. La semoul sau. In ambele instante avem de-a face cu acel "ceva" din sangele zeului care defi~e~te individ~alitatea lui.. Mai departe in text. t . Zeul care fusese ales pentru acest lucru. ea pantecull-a deschis. cuvant ce este tradus indeob~te prin "spirit" sau .e.zeii au trebuit sa faca 0 pereche pentru Ghilgamesh. nu sunt decat feluri ocolite de a spune ca Ea cauta de fapt. na in cele 'paispre~ece zeite ale n~terii. nepotullui Anu. Aceste cuvinte nu au fost intelese deloc de savanti. Ca asta sa nu fie uitata m veci.duh". Mai mult. Zeita Mama a amestecat . "Sufletul" pe veci prin fi'atia de sauge sa fie legat.Scopul amestecarii complete a elementului divin cu dementul pamautean este ~i el explicat in detaliu: Cele zece luni sorocitele~auchemat. Termenul acadian k~ir se refera la 0 . .RMillard de la Oxford. . ni se spune. Ninti. . suntem siguri de asta. numaralunile.sau 0 aIm nuantil a acestui termen. 373 Deci omenirea a avut parle de 0 na~tere intarziata. Tex. de ce este nevo. Caunulsafie. serie de autorititi in materie (W. . Capul ii era acoperit. puterea nemaipoineniti a lui Enkidu este atribuita faptului ca avea in el "esenta-lui Anu". "ceea ce' adaposte~teceea ce este legat de memone". Intelegand.. viatasa triumfe.genele zeului. Ames~ t .MA . prin fratia de sange sa fie uniti. t .. Mainile mele I-au IaC~t!" * Cum a fost «reatomul? .. Fata de bucurie i s-a luminat.. Epopeea lui Ghilgameshspune ca atunci cand. Ebellingrezuma toate eforturile sale de' a afla cu exactitate ce mseamna acest ki~ir spunand ca "Esenta. atunci caud a pus sangele zeului int["-o serie de "bai purificatoare".: tecul de "tirana" si "sauge" a fost folosit pentrua induce sarci. un elementpe care it obtinuse tot prin intermediullui Ninurta.ADouiisprezecea Planetii . .E. de~i este mai fragmentat: men apare in versiunea acadiana ca etemu. . un "concentrat" pe care it wsedau zeii.. mb~itul". Zeita'Mama a tip~t.. ci ceva mult mai esential ~i mai important.cat ~i suiletul ("asemanarea") zeilor sa se imprime in om intr-o rudenie de sange care sa nu poata finiciodata despaqite. de exemplu) it traduc prin "personalitate".esenta" zeului Ninurta. .esenta". .chipul"). . .. .tul spune clar ca sangele'zeului a fost amestecat cu tmana pentru a lega' genetic "pana la siar~itul zilelelor" pe zei ~i pe oameni astfel mcat amt carnea (. .tirana" cU.372 ZECHARIA SrrCHIN . Textul "Cand zeii ca ~i oamenii" contine un pasaj care pare sa aiba rostul dea explica de ce trebuiau amestecate "sangelen zellor ~l . el inseamna.Lambert ~i A.

. incepe cn cuvintele: . ~ii-a pus numele Set .Amesteca-ntr-un vas tiirc1na la Capatul de lurnii. ~~nln11nrlp Ci. La varsta de 0 sum treizeci de ani. ".ori. Intextul"Facereaomrilui".. dupii ce a fostobtinut ." E. cand descrie n~terea lui Set: . Cele intelepte ~i invatate De dQua ori ~apte zeite s-au adunat.cele ale unui zeu ~icele ale unui Homo Erectus . In ebraica.zeita Vietii" cat ~i . omul a:aparut in Africa. mai degraoo.su. malu-dam.noroi". uwhw~ n rnn1t 1" . lata-ne ajun~ila cel mai simplu ~i mai corec! echivalent al acestui cuvant: gene. . ..pantecele celor paisprezece zeite ale n~terii.375 A Douisprezecea PlaDeti ." .pentru a locui acolo".implica uzul genelor masculine ca element divin ~ia celor feminine . de deasupra lui Apsu.~a cum subliniazii toate textele .ml~ti. Spunand in mod repetat ca Dumnezeu I-a fiicut pe Adam' dupa chipul ~i asemanarea sa. Adam a nascut un fiu. "lut" .'n An'-'l1 - .374 ZECHARIASrrOlIN " aplicat foarte bine atit zeilor cat ~i rachetelor din cer. Paralel cu Adapa.. ca elementterestru. Ovulul unei femele de Homo. \~ Povestea creatiei este pima de jocuri de cuvinte..atunci singura concluzie care sepoate tra~e este ca speima unui zeu . ba chiar tripla semniiicatie a lui Adam-adama-ada- * Legendele antice. ~apte dintre ele au nascut femei.informatiile Biblie~i~tiintamOder-din na sunt compatibile ~i in ceea ce prive~te un alt aspect' Conform descoperirilor antropologilor moderni.. Oar el se seria in original TI. "modelul de om". Terminologia folosita este cea utilizam ~i pentru descrieOar Set a fost cu sigu- rea facerii lui Adam de catre Dumnezeu. . . . ceva mai tar- ziu.IT ("ceea ce este cu viatii"). gereaza ca procesul adoptat pentru unirea celor doua seturi de gene .na") ~ be~a ("ou").Ereclus. continua el. care are acee~i radacina cu b~a (. iar singura explicatie plauzibila ar fi aceea ca ~i Adam a fost niiscut de Zeitatea din Bilbie prinprocesul de fertilizare it ovulului unei pamantence de catre un zeu.este IiI.-n T l1ft'1P~ Tnfprin~r. dar sinonimul sau este bo~. .A Speiser adauga ideea ca acest termen implica ~i "ceva care a venit din cel". . In perechi s-au adunatin fata ei. In perechi ei' s-au adunat." Un imn pentruopel'ele lui Ea..zeitadin Coasta". Indiciile din textele antice. '. pentru a trece'prinprocesulbiologicnormal. . Am vazut dubla. fertilizatde genele 'unui zeu a fost apoi implantat in pantecul sotiei l~i Eilki ~i. Atunci. sarcina ~i apoi n~terea. "de parci ar fi folosit acest termen intr-uncontext medical". til inseamna . Terminologia identica vor~~e il)~i!de II!! proces identic. Textele mesopotamiene sugereaza ~i ele ca facerea . opii ale'acestuia au fost imc plantate in.. de. care i~i avea Hica~ulin Apsu.si matenalul sau genetic. Zeita il~terilor a adus apoi.. dupi chipul ~iasemanarea lui. NIN~TI.Are0 conotatie".. . femeia de pe' Pamant.morl. Biblia spune insa.Apsu I-a fiiurit. ~apte dintre ele au nascut barbati. ranta nascut de Adam printr-un proces biologic normal ~ fertilizarea unui ovul. unele texte vorbesc despre "stanta Amama. precum ~icele din Biblie.a lost mtrodusa In ovulul unei lemei-maimutii! Termenul acadian pentru "tarana" . care . itlsemnaatAt .. Oaca "tiircina" cu care a fost amestecat elementul zeiesc era elementul terestru .elul". .'!p aflau rninete zeilor. Suflarea Vietii.ce nu~i bo~-b~~-' be~a (lut-noroi-ou)pentru ovul? . Atributul Zeitei' Mama. conceptia. Homo Sapiens fusese creat. nkiii da urmatoarele E instruc- tiuni Zeitei Mama: . Creaturile erau Oamenii Creaturile Zeitei Mama.

Tatal cu i~cusintii le.. precum ~i pe cei insarcinati cu strAngerea"bogatelor roade din munti ~idin man". pe cap i-a pus sfiiramitorul de pietre. . sau 0 nava spatiala) ~i Pamant ~ia luat 0 serie de miisuri drastice impotriva locului de unde "Caqlea sMaim. regele Enlil. Ale ciirui porunci mi pot fi schimbate. noii.. . in timp ce. din bucati de "Iut" culese din Abzu. care au fost creati de Ea . Muncitori au fost trimi~i in Tinutul Minelor.N! ("axul care produce putere"). .ca un rinocer uria(. Ii calca radacinile. Argintul.. Incarcandu-~i arma cu un "sIaramator de pietre".a potrivit.Ia Eridu. se sugereazi\ in text._ gIstrare a evemmentelor care i-au tacut pe anunnakii care lucrau in Sumer sa-~i obtina ~i ei parte a lor de Capete Negre.. Cautfuld sa stabileasca "ordinea lucrurilor". le~inddin AB. 1' & --. tn groapa era capul omului.ZU. Textul subliniaza cu tirie faptul ca.Lee. - Se poate conchide din textele mesopotamiene chiar ca aparitia omului a creat zazanie printre zei. anunnakii care munceau in Sumer au fost ftustrati de rioua foqa de munca. . Dintre rilL. Enlil i~i lanseaza atacul: . Enki ~i-a Iacut 0 casa din ciiramida. Pe Kulla din ea I-a Iacut Templele sa Ie refacii. ~i I-a manat spre locul de unde sMaimpril~tiat carnea.. . pe acolo a ie~itcreatura sa. Cu repeziciune a separat Cerul de Pamant..376 Divinul Ea in Apsu A luat 0 bucati de lut. . Din aceasti cauzii. Enlil a Iaurit 0 arma grozava numiti AL. Ca cei creati sa iasa la lumina . Impotriva "Tinutului Co~ului ~i Tarnacopului". montat pe ceva aseiniinatorunui buldozer care distrugea totul in cale: Casa care se ridicase impotriva zeului. Dupii aceasti descriere se pare caera un fel de perforator mecanic. tinutul minelor din Lumea Inferioara. Aceasta arma avea un "dinte" cu care ~. Ceea ce este potrivit a Iacut.. .. capetele plantei Ie zdrobe~te. 1 _ _1 '" " . . cel putin la inceput..in Abzu el a construit una impodobiti cu pietre pretioase ~iargint. Stau cu totii in fata zeului Nudimmud.. Cu repeziciune a despaqit Cerul de Pamant. Casa care nu se supune puterii sale. p~tiat". S-ar parea ca. Un text enigmatic. AL. Imnul continua in~irand speciali~tii in constructii.si lapislazulice sdinteiaza. Ca pe 0 coroana. In "Iegatura dintre Cer ~i Pamant" a Iacut 0 tiieturii.enda tamacoDului". Din argillt ~i lapislazuli ~i-a Iacut casa: Cacei creatisa poati ie~ila lumina. '7 Creaturile cu inIati~areastriiluCitoare. ZeulEnlil.ZU .A. Din piimant ie~eau oamenii spre Enlil. Din locul-de-unde-s-a-impra~tiat-carnea. putea ataca ~i distruge zidurile ~ele mai groase. omul: Zeul din AB.r . Enlil a luat decizia extrema de a intrerupe contactul dintre "Cer" (A Douasprezecea Planeti. ZECHARIA SrrCHIN A Douiisprezecea Planetii 377 Zeul.N! a fiicut-o sa se supuna. este de f:mt 0 inl'P. Privirea sa asupra Capetelor Negre ziibovea.toti.A. botezat de oamenii de' ~tiintii . ii sfarma coroana.

. ~a stau lucrurile ~i din cauza faptului ca pove~tile despre acele vremuri fericite le-aJ.. . tot felul de pomi pliicuti la vedere ~i buni la miincare.t" &&. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: '.insemna vreo 1. deoarece acest lucru s-a petrecut cu prea mult timp in .1 fost spuse oamenilor. .IU.nefilinii.l11J"'~u C&.a. spre rasarit. s-o munceasca ~is-o ingrijeasca. rfude catre striimo~ii.. de fericire deplina.enezei spune ca Adam a fost Iacut in aim parte.' Apoi Dumnezeu a siidit0 griidina in Eden. Daca omenirea are un sentiment incon~tient cafu zorn istoriei sale a.' Anunnaki u ~it spreel. nilor. a Btatele ~iIe-au ridicat multumind. .. ~i Cartea G."". trecut " printr-o perioadii de pace ~i buniistare.ci chiar de . ca sa 0 lucreze ~ica sa 0 pazeasca.:K& A... . .. puniindu-iimediatla lucru. deaurin istoriaumanitatiinu se poatebazape amintirileoame- spre rasarit. Capitolul13 Capetelor Negre Sfir. Capetele Negre ii ceruserii.378 ZECHARIA SITCHIN Recunoscatori. informape concreta pentru generatiile viitoare. anunnakii i-au intftmpinatpe Muncitorii '( Primitivi ~i nu au mai pierdut timpul.... Singurarelatare completa a evenimentelor care is-au intiimplatomului dupii transportarea sa in Laca~ulZeilor din Mesopotamia este povestea biblica a lui Adam ~i Eva in Griidina Raiului: . Ei Ie-au dat~macopul sa-I poarte. i urIDi.""".. ~i pomul viepi in mijlocul griidinii~ipomul cuno~tintei binetui ~iriiuhii. ~ia pus acolo pe omul pe care il intocmise.._ _&&£ ..1. ciind omul era mult prea primitiv pentru a. ' ~i Domnul Dumnezeu a sadit 0 griidina in Eden.P0ti sa mantincidupa piacere din once porn din gnidina. Ungiindinima lui Enlil cu laud~.lor. este pentru ca omul no ~tie altceva.' \ . La fel. . Domnul Dumnezeu a luat pe om ~i I-a a~ezat in gradina Edenului. ~i I-a luat pe Adam. I-a pus in gradina '.. in vestul Mesopotamiei ~iadus acolo pentru a Iucra griidina Eden: .. 1.itul pimintenilor Credinta autoamagitoare a omului ca a existat 0 Viirsti . . .IlJUWW . Edenului.

veti fi ea Dumnezeu eu. . a dat vinape ~arpe. caei. . prea mult timp pentru a-~i da seama de ee se intamplase: ."." . Grozav de. Apoi . in ziua eand yeti manca din el. ~i..de .-.raeoarea zilei. Citind ~f reeitind aeeasm povestire eoneisa. nu a fost in stare sa respecte nici macar aeeasm singura interdictie.&. . singuiulluerureare se intampla este ea eei doi reaIizeaza dintr-o dam ea suntgoL . Erau.. maniat. ~ii-a zis: "Unde e~ti?" El a raspuns: "Ti-am auzit glasul prin gradina... Tabloul idilie nu avea insa sa dureze foarte mult.mananea din Pornul eunoa~rii. umbla prin gridina in. ~arpele nesoeote~te poruncile'~ Domnului: Starea de goliciune era un aspect eu adevatat important al intreguluiincident.'6_~'___4. la randul ei.caci Dumnezeu nu a avut nevoie de .aeoperit organele sexuale. 1'~'''_: '::u .::. . vi se vor desehide ochii. ~i barbatul a maneat ~i eI. care.' : :. dar nu realizaunici implieatiile aeestei goIiciuni.. desehi~ : dorit _ sa i se _ . .in momentul aeela .. Dar din rodul pomului din. vei.surprinzator . Dum- Continuarea naratiunii biblice eonfirma eonotatia dintre goliciune ~i neeunoa~tere.eei doi pama~teni.. Atunei au auzit glasul lui Dumnezeu.nu puteni sa nu rieintreoomcare este Sensulei. care.nu parea preocupamde faptul ca omul ar fi putut gusta ~idin Cppacul vietii. .-~: -~ ~eisem sanu mananci?" _ .&1111411\. pihruintenilornu lea fost interzi~aeeesul deeat. totu~i. drept pentru care a urritattragedia. el Iiisand loe la evenimentele pe ea~ cereemtorii BibIiei ~i teologii rea ftuetelor.IJJ. eei doi pamanteni. ~i mi-afostftieapentruea eramgol~im-amaseuns. nezeua zis:«Sanu maneati~inieisanu va atingetide el. . . .1_4 .I&~ &_-~ --". Aparand ea din painant. ciuar ~latmge- Reeunoscand adevarul~ Muneitorul Primitiv a dat vina pe nevasta lui. Orieum.. Dumnezeu I-a blestemat pe ~arpe ~i pe." . Apoi ~arpelea zis femeii:"Oare a zis Dumnezeu.Yahweh "le-a fieut eelor doi haine din piei de animate ~l i-a imbraeat". . sub amenintareapedepsei eu moartea. "ei au ~tiut ca sunt goi" ~i ~i-au. .. . ." De~iin Eden se aflau doi porriivitali. "Cuno~tintele" care ii erau interzise omului nu erau de natura ~tiintifiea.muri negre~it. eu adeviirat:«Sa nu mancap din toti pomii din Gradina?)) Femeia a raspuns ~arpelui:"PutemSa maneam din rodul tuturor pQmilordin gridina.380 ZECHARIA SrrCHIN .. Zeitatea . Cu toate aeestea. Fiindu-le interzisa. imediat ee au "gustat" din Pomul eunoa~terii. Copaeul euno~tintei. A Douisprezec:ea Planeti 381 dar din pomul euno~tinteibinelui ~iraului sa nu maminei. omul. . smochin ~i ~i-au meut ~orturi din ele.Homratca nu yeti muri. barbatului ei care era langa ea. ~iomul ~i nevasta lui s-au ascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii din gradina. noseandbinelesi rauI. il numese"PaeatulluiAdam".xuale.asemeni zeilor".. diciin ziua in care vei n:taneadin el. au eunoscut eii sunt goi ~i au eusut laolalm frunze de. ci era eeva legat de diferentele dintre cele doua sexe. Povestea bibliea a lui Adam ~iEvaineepe cu euvintele: "Omul ~inevasta}ui erau amandoi goi ~inu Ie era tu~ine". care iffaee .mijloeul gridinii. " r Dar Domnul-Dumnezeua ehemat pe om. dar totu~i preeisa.UJ'" Femeia a'vaiut ea pomul era bun de maneat ~iplacut de privit ~ica Pomul era. lar DomnulDumnezeu'a zis: "Cine ti-a spus ea estl gOlf l'1U ~UU1VC& . o examiJiaremai atenm a aeestei pove~tireleva faptul ea tema aeesieia 0 reprezinm dezvoltarea la om a instil)ctelor se.la unul dintre ei. trebuie sa intelegem. Atunci Ii s-au desehis ochii la amandoi.. la un nivel inferior . ! ea...-. dar Dumnezeu ~tieca.. ca sa nu muritb)" Atunci~Ie a zisJemeii: .de dezvoltare al fiintei umane eyoluate: nu numai ea erau goi.

Cheia intregului episod'0 reprezinta dobandirea acestor . acurn.! f~m~... Cahd oamenii din Uruk au vrut sa-I civilizeze pe salbaticul Enkidu ..." De aceea I-a izgonit Dumnezeu pe Adam din GraUUIQ.este de 'origine sumeriana. (Fig.. Sa-I impiedicam dar.care a condus la alungarea omului din gddina Edenului .fiinti avea relatii sexuale !1icu animalele? Unele deserie mai vechi par sa sugereze tocmai. tipiC sumerian. nu se poate presupunein mod serios di scopul acestui incident ..triise pana atunci. gol ca un animal..cu el sa se dezmierde".a~terii ~i Copacul vietii. cad zeitatea unica ebraicii trece din nou la folosirea pluralului..femeia [flicuta] dinesenta vietii" ~i "femeia [flicuta] din coapsa") ~i avem cei doi copaci vitali. pana.'pur ~isimplu.382 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 383 Evident...civilizarea" lui Enkidu a fost respinge~a acestuia de animalele alaturi de care . la fel ca in Laca~ullui Anu.temele~tideZmlerdan. adresandu-se colegilor sai divini care apar. nu exista nici 0 indoiala ca aceasta ca de altfel toate celelalte istorii din Biblie referitoare la creatie ~i preistoria olnului . zeii adaptasera un animal deja existent pentru a Ie sluji nevOlle. (Fig. 155) Ceea ce rezulta de aici este ca statutul omului pe langa zei era similar celui al unui anima] domestic. Din text reiese ca punctul de cotituri in .. DomnulDumnezeua zis: .olo. ~i sa triiascii in veci. .lata ca omul a ajuns ca unul din Noi. T~xtele sumeriene. din intinU'-'111\13INY"":'" .Era foarte irppommt.cuno~tinte" de catre pamanteni ~iincercaJjlezeului de a Ie impiedica acce- ~~.cunQ~tinte"nu implica ~i faptul ca. gol cand muncea pe dmp sau in constructii. Avem locul: Laca~ul Zeilor din Mesopotamia. cunoscand binele ~iriul.. Apoi. avem obi~nuitul joc de cuvinte.. Purtarea hainelor nu a' fost decat 0 manifestare exterioara a doMndirii noilor . 154 Cu toate ca pana acum nu a fost descoperit coresponden. I :. ca nu cumva sa nu intinda mana sa ia ~i din Pomul vietti ~i sa minance din el. .. 155 rian~ a povestirii. ca ea sa ri oiere . Fig..cuno~inte".i-au spus oarnenii din U111ketei.la inceput omul ii servea pe iei gal.. Copacul cuno.gol atunci cand servea mancarea ~i bautura zeilor.: __ _r:~_4 1_ .ci in textelesumeriene: .:. Chiar ~i cuvintele lui Dumnezeu reflecta originea sume- - Fig. .u.dinci t ..::IA dar nu in Biblie. 154. din numele Evei (.i nentru nla- ~a cun:tne indica numeroase desene sumeriene. par sa indice ca acesta era felul in"care se mcea diferenta intre omul saIbatic ~i omul evoluat.este doar acela de a explica felul in care'""ku ajuns oamenii sa poarte haine. I'~ Fig. nQu-murita. cum ar fi Epopeea lui Ghilgamesh. .barbarul acela. 156) ... 156 Oare aceasta lipsa de . UlU L.A. ceri" ~i au trimis-o sa se intalneasca cu Enkidu la adapatoarea unde acesta se harjonea cu prietenele sale animale !1iac.. un.& .acest lucm. Era . tul mesopotamian al acestei povestiri.

_ femeie in seopul de a avea copii.IA Srramt A Douisprezecea Planeti 385 "fiarele salbatice. ' Declaratia este expliciti. acum.lui Adam ~i Eva in Gridina Edenului este povestea unui pas crucial in dezvoltarea omenirii: dobiindireacapacitiilii de a procrea.. n"': n 111'1'-'_11'11 ~. Oaca asta inseamna ca omul a ajuns sa recunoasci faptul ca a face sex cu animalele era necivilizat si rau.t. Atunci el a imbritisat-o si sanii i-a dezvelit. PC el.harjoneala" "s-au indepirtat de la trupul sau". ' I I I Fiarele salbaticedin stepa - ' De trupul sau. in acela~i timp) de a avea copii. iar el va stipani asupra ta".." pnt fprmpnn1 ~rn_ Cuvinteledin acest text mesopotamiansunt aproape identice cu cele din povestea bibliea a lu Adam ~i Eva. Renuntarea lui Enkidu la sodomie era un pas important in procesul "civilizirii" sale. caci ea a fost . .ei au trait in Gradina Edemilui tara a avea urma~i.Indiferent care a fost metoda folositi de nefilimi pentru a adauga materialul ior genetic In materiaiui biologic aihommizllot selectatl de .' .. ~iea a ramas insarcinati ~i I-a nascutpe Cain". : noa~te" este'folosit pentru a denota impreunarea dintre barbat ~i. Eva a doMndit capacitatea (~i chinul.. intelesese pe deplin. dar pe care ereatorii lui nu doreimea acesta sa-I posede. de la ~Isa se indepirteze". . TpC!'t~.. . Se pare ca trucul a reu~it. Si ca si -zeii esti!" . intr-adevar. "Caci animalele salbatice disparusera.in ceeace prive~teaspeetul sexual ." Oar sehimbareanu era regre- .uma ~UInIlKlUU. .eleevitaucon~etulfiziccu Enkidu. Acolo. Vluit.transmis noua de povestea biblica: amt timp cat Adam ~iEva nu au avut acces la "cunoa~tere"."Ia fel ea zeii" .384 ZECaAR. I-a dezmierdat cu farmecele ei femeie~ti. . momentul-cheie.eunoscand . A~a cum spusese ~arpele. eu durere iti vei na~te copii ~i dorintele tale se vor tinedupa barbatul tau. nevasta lui. se depirtau. . mama tuturor celot vii. pe loc. . acesta a ramas nemi~cat pentru 0 vreme.sau a uneia dintre ele -' trebuie sa fie de 0 natura mult mai profunda. Nuniai dupa ce audobiindit "eunoa~terea"... I I ~. salbaticul.. Fata ~i-a indreptat-o sprefiarele salbatice. Era ceva bun penku om. Femeii i-a zis: "Voi mari foarte mult suferinta ~i insarcinarea ta. co ea s-a impreunat. iar faptul ca doMndirea unei virtuti atrage dupa sine mania zeilor. tmpreunarea cu 0 fiintiumana I-a schimbat profund pe Enkidu.. Nu Adam a pus nevestei sale numele Eva.-n11n. ' .. .binele~iriul"... Femeia ii spuse lui Enkidu: "J-u. Acesta este. .este de neconceput.Adam a cunoscut-o pe Eva. Povestea. Oupa ~ase zile ~i ~apte nopp~ "dupa ce el de farmecele ei s-a saturat".~. . ' au fugitpur~isimplu. dupi cumexplicamaidepartetextul: Acum el vazuse. Nu trebuie sa ne sUfprindafaptul ca primeIe exemplare din Homo Sapiens erau incapabile de a se repro'duce.mancand din Pomul cuno~terii. tati. . - - "pro"'. ~ ..Dupa ce "au ~ustat din fructul oprit". de ce au mai fost pedepsip Adam ~iEva fiindca au ren~tat la sodomie? Vechiul Testament este plin de amenintari impotriva celor care practicau sodomia. ~i-a amintit de animalele lui. Trebuie sa citim cu atentie printre randurile ble~temului lui Dumnezeu impotriva Evei. amt de mult incat fo~tii sai tova~i de .. .ceva": . ei deveniseri .ce-alaturi de el au crescut in stepa. Oar la vederea lui gazelele fugeim.. pentru a descoperi natura aeelui "Cunoa~terea" doMnditide om impotrivavointei zeititii.

Disputa dintre cei doi. .~ .~arpele"? Cu siguranfiica ~arpele din Biblie nu avea nimic in comun cu fiinta pe care 0 numim noi astfel . 157) "~ _~~C~...punet de vedere . el cuno~ea adeviirnldespre Copacul cun9~terii ~iavea cu siguranfii un statut foarte inalt. o piatra descoperita in montii din sudul Elamului. sexual.deciit faptul ca es.Eva. contin fiecare caie doua seturi..teso~a ~. '. Asemenea catarului (incruci~are mtre iapa ~i magar).. Cei doi sunt inconjurati de alte zeite mai miciin rang '. de zeul al ciirui titlu era . cu sigt. ceea ce indica faptul ca~'. ':'a. care erau lara organe sexuale sau incomplete din ponet de vedere sexual.j<~i lui. ' f. In timp ce toate celulele contin doar un singur set de cromozomi. tim ca in toate traditiile antice zeitatea principala se lupta cu ~ zeu~arpe traditii care i~iau radacina..0 .. omul ~i alte mamifere sunt capabitisa se reproduca deoarece celulele lor sexuale. .cruci~are in~ tre doua specii~ chiar daca inrudite. totu~i. ~ probabil zeitele n~teriidin pove~tile Creatiei.caci el a putut vorhi cu. ~. :i ." Nil este exclusa pOsibilitatea ca disputa din Biblie dintie Dumnezeu ~i ~arpe sa fie nimic altceva deciit dis.). s-a tras .~ ~i . Sa ne reamin. inceput procesul de "productie.~~ - . ea nu poate fialta deciitNinti. Ie' M~ "'~ .. Nu cumvlt acest . din moment ce ~i-a permis sa-l faca mincinos pe zeul care a creat oamenii. ii.~ F"_~ . iar celelalte ~apte.'-= - '" .~ .. ~. text vorbe~te despre 0 prima fazii a existentei omului hibrid ..cr! rilor. I 'I' lk~{~ -I' I . noua fiinta era un hibrid. a~a cum am descoperit.sexual.i~ mai' degraba e~.il ajuta la muneasa.U'anti. .t". PnVP<. . Incapacitatea hibrizilor de a procrea ~ s-a descoperit abia recent -:-se datoreaza unor deficiente ale celulelor reproducatoare. f .f1i Alaturi de el se afla 0 alta Mare Zeifii. .:t" pe Adapa/Adam . in masa". . Acest lucru. diferite.catariumani" care Ie era necesar? . ~ ..11 mantare artificiala sau prin procedee mai complicate de ingin~rie genetica. Atentia noastra se indreapta din nou asupra primelor runte create de Enki ~i de Zeita Mama. '. aceste mamifere'mil bridesunt sterile~Putem produce oriciiticatari dorim prin insa.~ .. dar niciun catar nu poate procrea ~ida na~tereunui alt catar. Dar aceasta unica tri'isaturalipse~tehibrizilor.J "1 ~. " . -. :u ... ~. de~i Enki fusese cel care tacuse munca cea mai dificila.1tp~ hihlirii nfPNI mnltp ~ltp int1idi t1p. .' .~. ~tiindu-se dinainte ca ~apte dintre ele vor n~te femei. din numirea lui Enlil ea .mpce Enlil statea in eo~fortabiiul Centru de Control ai Misiuniior de ia Nippur. :\' '3. nu numai ca descrie procesul prin care a fost tacut omul.rege" al Pamiintului.0 reprezentare familiara a lui EnId. "". . de parca ar fi fost lacuti dupii acel~i tipar.386 ZECHARIA SITCHIN A Douisprezecea Planeti 387 ei pentru acest scop. pentru oameni.1-nre nri(Jinp.".. ~ 'i ~u -. Ii r. puta dintre zeii sumerieni Enlil ~iEnki. a ne indica textele sumeriene: implantarea unor ovare tratate genetic in "pantecele" zeitelor n~terii.in Sumer. adica lipsindu-Ie "cuno~tintele"? Dopa ce Enki a' reu~it sa produca un . Nu cumva. . din .'. la inceput. ~. Ea inlati~eaza un zeu care sta ~i care tine in mana ni~te vase ciudate din care curg ni~te lichide . a caror principala ~i foarte stranie caracteristica este faptol ca toti arata la fel.. Curiozitatea noastra este marita ~i de 0 scena gravata pe fiinta dupa chipul ~i asemanarea zeilor"dar din punet de vedere . 1L:iij r~' Fig. nefilimii pur ~i simplu i~i produceau doar numiirul de '~.' -.. chiar ~i tara impreunarea efectiva dintre cele dou~ animale.. Nu cumva acest lucru a fost realizat. .~pr j .. 157 . tn ti.. in dorinta de a-I face normali.Ji8I .<... In fata aeestor creatori ai omului se afla mai multe ~iruri de fiinte umane. Zeita Mama sau Zeita N~te. Se fae acum eforturi prin ingineria geneticii pentru rezolvarea acestei deficiente a hibrizilor. ci demonstreaza -cucertitudine ca primele exempiare de Homo Sapiensnu puteauprocrea.incomplete. sa sumeriana.. inclusiv prezenta unor alte zeitati: "Omul a devenit unul ca Noi. 0 in.biirbati. (Fig.model perfe.

~. Cel din dreapta.. Gravurile arata un Mare Zeu care stii pc un pamantridicat deasupra apelor .. fntelepciimea [i-a daruit-o] Lui i-a dat cuno~tintele.'~~lf~ . ~ -:l" . dar nu a reu~it sa obpna viata eterna) ~i'soarta lui Adam.. secventa biblica: un ~arpe inla~urat in jurul unui copac. '-VI ~ V:\.&~ .-: ~) . . . ' .. zeul care a vorbit in numele lor a fost Enki. Dar cuvantul se trage din radacina NH~.. .388 ZECHARIA SrrCHIN A Douiisprezecea Planetii 389 Enki eratrimis sa organizeze muncile din Lumea Infetioara. cel care afla lucrurile".ofera crengile sale incarcate de ftucte.'l.!).-- -'. ale caroi ramuri sunt in forma de penis. ..0. .\ '" . f!lntt1! ~' r..J.. 1. .. pne in mana un castr()n.. ' ~[ If . 'f'~" I. ca textele mesopotamiene il indica cu claritate pe Enki. (Fig. Tot Enki a fost cel care a p.. .~ !~. .. ue.. ~ ." )~ . '\ "'\ '. I '" ' .:! . ." . '-' ~ .:I. din ace~ti muncitori. deci. Cel din stanga..JJ \'~': . daca nu de-a dreptul un prigonitor.afla doi zei-copaci. savan-' tul zeilor.KL . un atribut care i se potrive~te perfect lui Enki..I'.P. ' :.-'" . Simbolurile celeste sunt semnificative: foarte sus se afla Planeta Crucii. ~Iof.tr<i '". nevine in ajutor cunoscutul. . i ~ ~ ~. . ' ~. "/I iP" " Jj :1 .s...0 reprezentare clara a zeUlUIbnKl.!l ~"! . . operatiunile miniere ale zeilor. reprezentlind "Copacul Cunoa~terii'.." .. Termenul biblic pentru .ftuctul oprit" al cuno~terii se potrivesc perfect celor doi zei. .'. 0.""!f .~arpe".... careinseamna "a descifra. -. ".. 1.: .. cu siguranta. joc de' cuvinte sumerian.. " . Rolurile zeului care incearca sa menpna noi~efiinte "incomplete" dinpunct de.. . -' . r.pe necare pane a "tronului" sau ies ~erpide apa.~rul procreariloierit de zei. ~~1iiIt:''!I- ( . ..mnific. vedere sexual. pastrat ~i de traditia biblica.." ~ t~. Enlil a trebuit sa utilizeze forta pentru a obtine 0 parte. ..~rpelui" care ii indeamna pe oameni sa guste din .\. .' in timp ce ftatele sau este corisiderat mult mai aspru fata de oameni. de-acurn. N ~~.t".... care era simbolullui Enki..\. ' \.'.".. care inseamna .t.~~ r-:.. Revolta anunnakilor a fost in-" dreptata impotrivalui Enlil ~i a fiului sau Ninurta.A~a cum inregistreaza textele sum€:riene.'.\.". 158) O:1r c.~arpe" este naha~... " 1.a afla".ropus ~i s-a ocupat de dificil~ munca a creani Muncitorilor Prirnitivi.ale caroiramuri'suntin formade vagin. ~I ~~ ~~.care se presupune ca ar contine FructuI Viepi.. ~ .ntn! tP'Or1!1 nO!l.:.1 ~ " r'.i:.) .(...". .'riJi!\' ~.. in cursul istoriei omenirii Enki apare caun protector al oamenilor. Fig. ~\.' . . in cartea sa Semj-' lie Mithology (Mitoiogie semitica) reproduce un desen descoperit in Mesopotamia careinfiiti~eaza..8r.' I I I . I'. ca fiind zeul care a oferit "cuno~terea" lui Adapa: Cu multii intelegere a lacut pentru el. ~ ~! ~ ~ ~~ i1 ~ .... ~' I:L . Oar viata eterna nu i-a dat-o... 1:\1_ 'J I" . . ' fnca 0 qata. ~i cel al . Zeul Cuno~tintelor Nefilimilor. 159 o poveste in imagini descoperita la Mari poate fi foarte bine 0 ilustrare a versiunii mesopotamiene a Genezei.. ': ~..". inaicand fructele sale.~.~ -\ . y J ~.. Facand 0 paralela cu povestea mesopotamiana a lui Adapa (care a dobandit "cunoa~terea". naha~ poate insemna ~i "cel care descifteaza. \ Alaturi de aceastii figura centrala se. J r.': . care il simbolizeaza pe Anu iar langa ~i111>e se afla semiluna.. . 11::__....~ '.. ..y~ . .! m!li ~p.!ltiv nP. S. Langdon.' Fig. . 158 !1 .~ .

apoi sMa stabilit in "Tara Nod" ("fuga") la risarit de Eden. in' schirqb. sortit unei vieti sctirte.. Iubal "a fost tatal tuturor celor care canta cu alauta sau cavalul". ACOIO. al carui nume a <tatIn ebralca conotat1agenerala de "timta omeneasca". care era plugar. Separarea drumurilor. Gridina Edenului.. Tubalcain "a fost muritorul tuturor unelteIor de arama ~ifier. Lameh spune.ivilizatie omene~ca. noi sugeriim ca el este Enlil. de fapt. -.. n . . dent si il considera un punct de cotitura in lista urmasilor lui Ada~.Dar acest punct din istoria omenirii marcheaza ~i sepa- rarea zeilor de oameni. a dus 0 viatii nomada. povestirea des.La inceput.cat ~i al unui copil." Aceas1ii ciudatii declarape.. Un nou blestem.de data aceasta. Biblia relateaza ca "atunci Cain s-:aridicat impotriva fratelui sau ~i I-a omorat". Vechiul Testament i~i pierde.(Fig. la fel ca stramo~llui. versetele urmatoare stabilesc 0 noua linie succesorala. declarand: "Cain va fi razbunat de ~apte ori. nepoti ~i stranepoti. care a fost pastor. capabil sa se reptoduca. sMa nascut Lameh. se afla un al~zeu.~i I-a alungat pe Adam din Gradina Edenului sa munceasca pamantul din .Set. dupa Cain..-. dar. dar capabil sa 1 reproduca. . Ea a nascut un fiu." Dar ~iLameh.a fost tatal celot care locuiesc in corturi ~i pazesc vitele". caci Cartea Genezei insista asupra acestui inci. in Muntii Zagros: . poate sa aiba de a face cu succesiunea. acest nume fiind dat unei persoane anume. fiului sau Set ~iprimului nascut allui... in generatia a ~asea. cazuse peste casa lui Lameh.~ia iniem<. Alungat din Laca~ulZeilor. atribuind insa aceastape seama pedepsei divine: pentru a nu dobandi ~i viata eterna el va fi alungat din Gradina Edenului. ..unde' se aflau ora~ele~i griidinilenefilimilor.. a avut copii. ~i i sMa poruncit sa se mute mai spre risarit. Cain a primit din partea zeilor un "semn" protector. Sugerand ca posibila cauza homosexualitatea. un om numit Adam.lt'.. . Supiirarealui pe Enki este evidentii.cat intr-unomor . ca speranta lor ca blestemul cazut asupra neamului lui Cain s~ seincheie la a ~apteageneratie (cea a copiilor lor) a fost naruita."popoare": Iabal . ..Acesta.ei a avut un iiu. in10rmatiilebiblice sunt confirmate de dest. Confirmand presupunerea noastra. oricare ar fi fost motive Ie sale.iltat al unui om. a fost ameste. --: I: Adam a cunoscut-o din nou penevasta lui. Cain.390 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprez~ea Planetii .. a ZIS c:a.:iat <.1~_ _ _ ___ .J " . primul patriarh biblic. din acest moment.. Fiii acestuia sunt creditati de Biblie ca iutemeietori de . in continuare. pre evenimen~le din istoria omenirii este ancorata ip spita lui Adam. ~i ea a nascut un fiu.~ -~-'':':'~ 77~. Apoi. pe manta in locullui Abel. omul__a inceput sa faca exact acest luse A.dupa care omul nu mai era doar tin servitor idiot al zeilor. Temandu-se pentru viata lui.. care fusese mcut. iar Lameh de ~aptezecide ori cate ~apte.inceput") . Eva I-a nascut pe Abel." ' tnca 0 dati. credem ca prin aceasta. orice interes in spita lui Cain ~i Lameh.:et:ite e care 0 p a nurrut-o dupa numele fiului Jui Enoh". 391 " Alaturi.~L . Ce pacat ca relatarea biblica este atat de sumara. ~i i-a pus numele Set ("inlocune ). mult mai mare.. Se poate presupune ca ace~tia nu erau doar ni~te straini oarecare.ci in est. .operirile ~tiin!ifj('p. "blestem": . Enos.J_ ___ n~ ~ n~1. Conform acestei surse. putin inteleasade cercetatori ~iteologi.uUIIlllC:ZC:U HU-i1 WU U C1Ui1~i1- sotia lui. .s Cain". Enki it reu~it sa perfecponeze Muncitorul Primitiv ~i Sa creeze un Homo Sapiens. "caCI . instauratiiimediat dupa acest .!riIe muntoase care inconjoari campia mesopotamiana. caci ea ofera informatii nepretuite despre ceea ce a fost prima c. pe care I-a uci. Biblia spune ca Lameh ~i-aadunat celedoua soiii~i eei trei fii ~i ~i-a miirturisit crima. ci 0 persoana care i~i ca~tiga singura existenta "cu sudoarea fruntii sale" cum spooe Biblia.' care I-a numit Euoh (. Cain. primele a~eziiriindependenteale oamenilor nu au fost intemeiate in sudul Mesopotamiei.'dvi1i~~tia 0!!!o:"neasd2 mceput !!l !im. 159) Nu yom sti nicioda1iice Imume a cauzat conflictul din . Eva". Dupa ce omul dobande~te"cunoa~terea"originalul ebra- ic inceteaza sa se mai refere la el ca "Adam".

392

ZECHARIA SrrCUIN

A Douasprezecea Planeta

393

,,Atunci, ne spuneBiblia, au inceput oamenii sa cherne Numele
"

Domnului:'
.

".

Aceasta stranie afirmatiaa nedumerit~ cercetatori~ipe'

teologi deopotriva ani intregi. Este unnata de un capitol care in~ira urm~ii lui "Adam, prin fiullui," Set, ~i Enos vreroe de zece generapi, siar~indu-se cu Noe, eroul potopului.

Textele sumeriene, care descriu evenimenteledin vremea ..
cand doar zeii locuiau in Sumer, povestesc ~i vietile oamenilor ' in epoca urmatoare, dar piina la potop. Povestea sumeriana (de fapt, originalul) despre potop are ~i ea un "Noe" al sau, "un om din ~uruppak", al ~aptelea ora~ intemeiat de nefilimi de la veni.
.

nand: "Acesta ne'va miingaia pentru osteneala ~i truda miiinilor noastre, care vin din acest pamant pe care I-a blestemat Dumnezeu." " Se pare ca omeriirea trecea printr-o perioada de marl su"ferinte in vremea in care s-a nascut Noe. Truda grea ~i munca ne~~)fitenitanu duceau nicaieri, caci pamantul, care trebuia sa-i hraneasca, fusese blestemat de zei. Scena era pregatita pentru

potop - care urma sa ~teargade pe suprafatapamantului nu
numai rasa umana, ci ~i toate creaturile vii de pe acesta.
.

Domnul a vazut ca rautatea omului era mare pe

rea lor pe Pamant. . . La un moment OOt, iintelorumane - alungate din Eden f
-Ie-a fost ingaduita intoarcerea in Mesopotamia, pentru a'iocui alaturi de zei, pentru a-i sluji ~i a-i venera. A~a cum interpremm noi pasajul biblic, acest lucru s-a petrecut in vremea lui Enos. Atunci Ie-au permis zeii oamenilor sa se intoarca ~i sa-i. slujeasca ~i sa "cherne numele ztiilor". Nerabdatoar~ sa ajunga la urmatorul eveniment important din istoria omenirii, potopul, Biblia nu ofera prea multe informatii despre patriarhii care i-au urmat lui Enos, in afari de numele lor. Oar seIrihificatia numelui fiecarui patriarh poate 'sugei-a evenimentele care au avutloc in timpul vietii lor. Fiul lui Enos, prin care se continua linia inceputa cu Adam, a fost Cainan ("micul Cain"); unii cercetatori considera ca acest nume inseamna "fierar". Fiullui Cainan a fost Mahalalel ("cel care se roaga Domnului"): EI a fost urmat de. lared ("cel care s-a scoborat"); fiul siiu a fost Enoh "eel dedicat Domn..l,,;"\ ",U'P 1<1 "6",,t<l ifp 11\.4\ifp "ni "fo<:t hl"t tip Ollmnr.7r.1I

Pamant~i ca toate intocmirile giindurilor din inima lui erau indreptate in fiecare zi numai spre rau. I-a parut rau lui Dumnezeu ca amcut om pe. Pamant, ~i S-a mahnit in inima Lui. ~i Domnul a zis: ,,Am sa ~terg de pe fata Pamantului pe omul pe care I-am mcut."
. Acestea sunt acuzatii grave, prezentate ca"justificarepentru drastica masura de a "termina toata carnea", dar ~n cauza lipsei de alte specifican, cercetatorii ~i teologii deopotriva nu au descoperit raspunsuri satismcatoare referitoare la "pacatele" 'omenirii, care ar fi putut sa-I supere atilt de tarepe Dumnezeu.

Folosirearepetataa cuvantului"carne"in versurileacu- .zatoare sugereaza, desigur,ca "pacatele" trebuie sa fie legate de aceasta. Dumnezeu deplange reaua "into~mire a gandurilor din inima" omului. Se pare ca omul, dupa ce a descoperit sexualita. tea, a devenit maniac sexual. O"r P<:tr. tip<:t1l1 ureu lie accentat ca 7.eufs-a decis sa lir. ~teargaomenirea de'pe fata pamantului doar pentru ca oorbatii se iubeau prea des cu femeile lor. Textele mesopotamiene vorbesc deseori, pe ~leau, despre sex ~i dragoste printre zei. Sunt numeroase poemele ce descriu dragostea dintre zei ~i zeite; adultere, violuri par a fi ceva normal printre zei. Zeci de texte . descriu impreunarile dintre zei ~i sotiile ~i concubinele lor, cu surorile ~i fiicele lor ~i chiar cu nepoate (a face dragoste cu aceasta din urma se pare ca era distrac!la favontaa lui Boki). ..

Oar cu trei sute de ani mai devreme, el oascuse un fiu,"numit Metusela; numero~i. cercetatori, pornind de la cele spuse de Lettia D. Jeffteys in cartea sa Ancient Hebrew Names: Their significance and Historical Value (Vechile nume ebraice: semnificatia ~i valciarea lor istorica) traduc Metusela prin "omul din racheta". FiuUui Metusela s-a numit Lameh, insemnand, "cel care a fost umil". ~i Lameh I-a miscut pe Noe {,,mangalere"), spu-

394

ZECHARIA

SITCUIN

A Douisprezec:ea Planeti

395

'Astfel de zei ~u greu s-ar fi suparat ca oamenii fae ceea ce fa-' ceau ~iei. . Noi credem ca adevaratulmotiv al zeilor a fost nu morala pamaotenilor. Dezgustul a fost cauzat de decaderea morala a zeilor in~i~i.Pus astfel in lumina, straniul inceput al Capitolului
,

maotului, el a decis sa-l salveze pe Noe ~ipe urm~ii lui ~i"toate dobitoacele curate...~i din piisarile cemlui", "ca sa Ie tii vii
samiinta pe toati fata piimaotului".
. Planul imaginat de Dumnezeu pentru salvarea intentiilor sale initiale a fost acela de a-:-l avertiza pe Noe asupra catastrofei care urma 'sa vina ~i ghidarea acestuia pentru construirea unei arce incapatoare,in care sa intre toate creaturile.~ioamenii care urmau 'Safie salvati. Avertismentul a fost.dat lui Noe cu circa ~aptezile inainte. Cumva, acesta a reu~it sa se descurce cu ~onstruirea vasului, striingereaanimalelor ~i piisarilor,apoi s-a imbarcat impreuniicu familia sa intimpul indicat de Dumnezeu. "Dupa cele ~apte zile, au venit apele potopuhii pe pamant." Apoi a urmat potopul:

6al Genezei devine clar:
mant ~ili s-au nascut fete

',..

.

Cand au inceput sa se inmulteasca oamenii pepa.

fiii lui Dumnezeu au vamt ca fetele oamenilor erau ftumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe cele care ~i le.,.auales. . Dupa cum indica aceste versete biblice, Dumnezeu a strigat: ,.Ajunge!" abia cand fiii zeilor au inceput sa se impreuneze cu pamiintencele.

tn ziua aceea s-au cupt loate izvoarele Adancului cel mare ~is-au rupt stivilarele cerului.
.

Ploaia a cazut pe piimaot patruzeci de zile ~i patru-

Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul Meu nu va mai riimane pucurea in om, caci ~iomul nu este decat came pacatoasa." .
Aceasti declaratie a ramas 0 enigma timp de milenii. Citita in lumina descoperirilor noastre'referitoare la manipularea. genetica ce a fost pusa in joc la facerea omului, aceste versete ,~ poartii un mesaj pentru oamenii no~tri de ~tiintii..,,Duhul" zeilor - innobilarea adusa de ei genelor umane - incepuse sa.se deterioreze. Omenirea se ,,raticise" din aceasti cauza intorcaodu-se inapoi la fiinta alcatuiti doar din "carne"- reapropiindu-se de
-"''&0''&&'&'&''~u..1"" AlI11114J\.I.

zeci de nopti... Apele au crescut ~i au ridicat corabia, ~i ea s.-ainiiltatdeasupra piimantului. Apele au ajuns foarte mari ~i au crescut pe pamiint,~icorabia plutea pe deasupra apelor. Apele au ajuns din.ce in ce mai mari ~itoti muntii ~alti care sunt sub cerul intreg au fost acoperip. . Cu cincisprezece coti s-au inaltat apele peste muntii care au fost acoperiti. . ~i a pierit toati carnea... Toate mpturile care erau pe fata pamaotului, de la om paoa la vite, paoa la tiiratoare~ipaoa la'piisarile cerului: au fost nimicite tie nP.mm6nt 1\Lo..:i Ao~A. M__

~ice era la el in corabie.

.

Astfelse poateintelegedistinctiace era facutiintreNoe Vremede 150de zile au cazut ploile pe piimiint,paoa caodDumnezeu: .

care .era "un om neprihiinit ~i tara pati" ~i ,,Pamiintul care era stricat". Casatorindu-se cu biirbati ~i femei pamiinteni, de 0 puritate genetica din 'ce in ce mai niica, zeii in~i~i se aflau in pericol ca specie. Aratfu1d ca Noe singur continua sa fie, genetic, pur, povestirea biblica justifica astfel contradicpa biblica: tocmai hot1irandu-se sa ~tearg~ toate vietuitoarele de pe lata pa-

396

ZECHARIASrrdilN

It. Douiisprezecea Planetii
"

'

397

A fiicu(sa sufle un vant pe' pamant ~i apele s-au
potolit ,: , Izvoarele Adancului ~i smvilarele cerurilorau fost inchise, ~i ploaia din cer a fost oprim. Apele au scazut de pe fatapamantului, scurganduse ~i imputinandu~se ~i, dupa 0 sum cincizeci de zile,

Dol11Qul simpt miros placut; ~i Domnul a zis in a

inima lui: "Nu voi mai blestema pamantul din pric;.na oamenilor, pentru caintocmirea gandurilor din .inima omului sunt rele din tineretea lui; ~i nu voi mal lovi tQt ce este

viu,cumamJacut"

"

apele s-au mic~orat. - tn luna a ~aptea,in ziua _a~aptesprezeceaa lunii, corabia Seaoprit pe munteleArarat.
'
'

Conform versiunii biblice asupra evenimentelor;tfagedili'\I omenirii a inceput in "at ~ase sutelea an al vietii luiNoe, in a doua luna, in ziua a ~aptesprezeceaa lunii". Arca sea opritpe~ Muntele Ararat ,,in luna a ~aptea,in ziua a~aptesprezecea a lu-

nii". Talazurileapelor~i ,,sciiderea~iimputinarea lor" ~

sufi-,

cient pentru ca area sa poati acostape varful muntelui Ararat a durat deci cinci luni. Apoi,,,apele au ,mers scazand paoa in luna a zecea. tn Irina: zecea, in ziua intai a lunii s-au vazut vara

Acest "happy-end" este la' fel de plin de contradictii ,ca intreaga poveste a potopului. Capitolul incepe cU0 lungain~ira-' re a pacatelor omenirii, plus cele ale zeilor mai tineri. Se ia 0 decizie de maXimi importanta, care pare pe deplin justificam, aceeade a "sIa~i cu toam carnea pacatoasa". Caod totol s-a ter,'minat,zeul este atras de mirosulplacut al mpturilor ~i, uitandu-~i hotararea sa initialiide a distruge totol, expediaziitotul printr-o scuzii,blamaod "intocmirile gaodurilor din mintea omului, care sunt rele din tinerete". Serioasele d~bii privind veddicitatea acestei Pove~ti dis' ,

,

par insa imediat ce realiziim ca ea nu este decat 0 versiune u~or modificam a uneia sumeriene, mult anterioare. Ca ~i in celelalte

'

furileIpuntilor", u treilunimaitarziu. c
,

,

Noe a a~teptat inca patruzeci de zile, apoi atrimis un

corb~iun porumbel"sa vadi daca,scazusera epe fata pamaod
'tului". tn zlua a treia~'porumbelul Seaintors purtind in cioc 0 ramuri de mislin, indicand cii apele scazuserasuficient pentru ca sa se vada vatfurile copacilor. Dupa inca 0 vreme, Noe a trimis din nou porumbelul,dar acesta nu s-a mai intors. Potopul se terminase.

.
1"'; .rat'2 Mft'\,sntnln;:"p

,

Noea ridicat invelitoarea corabiei:' s-a uitat ~i iam
11C'~~CtP

- nrin ciesconerire:l IInor texte si m:li ve~hi nre~lIm si II imor

cazuri pe care Ie-am aratat mai inainte, Biblia monoteisti comprin).aintr-un singur zeu rolurile jucate de mai mulpzei, nu totdeauna ~flatUn acord~ Paoa 'caod au fost completate descoperirile arheologice, referitoare la civilizatia ,mesopotamiana~i descifrarile textelor literare sumeriene ~i acadiene, relatarea potopului in versiunea biblica era singulari, cu exceptia unor elemente mi.ologice imprii~tiatela diverse popoare. Descoperirea "Epopeii lui Ghilgamesh" plaseazii povestirea biblica intr-o succesiune normala a evenimentelor,completan4-0 fericit, ~i intirind-o~ mai tarziu
,

,In luna a doua, in a douazeci ~i ~aptea zi a lunii, pamantol era uscat de tot" Era amil ~ase sute unu al vietii ,Iui Noe. Tragedia durase un an ~i zece zile. Apoi, Noe ~i animalele din area au ie~it afari. EI Ii Jacut un altar ~i a adus jertfe zeului.

fragmentepretioase din originalul sumerian. Eroul povestiriloi mesopotamiene'despre potpp este Ziusudr~ in sumeriana (Utnapi~tim in acadiana), care, a fost luat dupa potop in Laca~ulZeilor pentru a Wi fericit ~a la SIar~itol zilelor sale. Caod, in cautarea nemuririi, a aju~ in acest loc, ell-a intrebat pe Utnapi~timdespre secretul vietii ~i mortii. Utnapi~~im dezviiluit lui Ghilgamesh - ~i prill el intregii omei-a niri de dupa potop - secretul supravietuirii saie, ,,0 treaM as-

398

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

399

cunsa, al zeilor secret" - adevarata istorie (putem spune) a potopului. Secretul dezvwuit de el consta in faptul ca, inainte de catastrofa diluviana, zeii au tinut un consiliu ~i au votat distrugerea omenirii. Votul ~i hotirarea au fost tinute secrete, dar Enki I-a cautat pe Utnapi~tim,impiratul ~uruppakului, pentI1i a-I informa de apropiata calamitate.Venitin secret, zeul s-a ascuns dupa un panou de trestie, ~i de dupa acesta i-a vorbit lui Utnapi~tim. La inceput, avertismentul lui a fost criptic. Apoi,

pak construirea unei coribii amt de ciudate ~i abandonarea intregii sale averi pentru a se imbar~a la 1?<>rdul Enki I-a smei? tuit: Tu atuilci sa Ie spui lor: ,,Am aflat ca Enlil imi este du~man, ~i in or~ul acesta, deci, nu mai pot ramiinea, Si nici piciorul meu pe pimiintullui sa calce. in Apsu deci, de azi voi cobori, Alaturi de Ea, zeul, stipiinul ":leu."
r~

mesajul~isfaturilesaleau devenitfoarteclare:
Om din ~urupPak, fiu allui Ubar-Tutu: LasiHi casa, ia 0 corabie! Lasa-ti averea, cati la viata tal Viti de bogatiile tale, salveazi-ti sufletul! In corabie cu tine strange sam!nta La toate ciite pe pimint vietuiesc; Corabia ce-o vei construi Misurile ei, p Ie voi da eu.

.

Deci, explicatia giisita era aceea ca, fiind adept al lui Enki, Utnapi~tim nu mai putea locui in Mesopotamia ~i construia aceasti corabie pentru a pleca in Lumea Inferioari (AJii.. ca de Sud, dupa descoperirile noastre), ca sa .1ocuiascaacolo cu
. stipiinulsau,zeulEa/Enki. ersurile rmatoare. V u spun ca acea

Paralela cu textul biblic este evidenti: potopul trebuie sa vina, un om este avertizat, el urmeaza sa se salveze prin cons1ruireaunei rorabii de un tip deosebit~iel trebuie sa ia in aceasti corabie "siimiintatuturor vietuitoarelor Pamiintului."Totu~i, povestea babiloniana este mult mai credibila. Decizia de a distruge omenirea ~ieforturile de a 0 salva nu sunt acte contradictorii.ale acelei~i zeitip, ci aparpn.unor zei diferip. Mai mult chi~, decizia de a avertiza ~i de a salva omenirea este' gestul ~fi~t~( al ~.u~ zeu.(E~),Jacut in secret ~iimpotriva deciziei
A___ t"w.a..I ".I. ~

zona suferea de seceti sau/~i de foamete; Utnapi~tim (1a sfatul lui Enki)'trebuia sa-i,asigure pe locuitorii or~ului ca, daca Enlil il vede plecat, "pamiintulse va umple din nou de roade bogate"..Aceasti scuza a fost perfect credibila pen~ locuitorii ~u. . Astfel inselati . oamenii dln oras nu au, mai pus alteJntrebari; ci chiar au'dat 0 mana de ajutor la construirea corabiei. Taind ~i oferindu-le berbeci ~i oi .in fiecare zi ~i diil1du-le "must, vin ro~u, ulei ~i vin alb", Utnapi~tim .i-a incurajat sa munceasca
.

ruppakului. .

t

,""0

t

.

din greu. Chiaro copiii participau-la aceste munci, carand ~i smdalapentrucalaiatuirea corabiei. .
.J n ziua II slintell r.or~ hi~ Ponl ~nfrp!Ong T !On."' i .. f'"..t

De ce a riscat Enki, sfidiindu-iastfel pe ceilalti? Era el preocupat doar de salvarea ,,maiestuoaseisale opere de acta", sau a actionat doar datoriti rivalititii dintre el ~iftatele lui Enlil? Existenta unui astfel de conflict major intre cei doi ftati este subliniati deseori in povestiriledespre potop.. Utnapi~timi-a pus lui Enki 0 intrebare evidenti: Cum ar putea cl, Utnapi~tim,sa explice ceioriaiti ioculton din ~urup-

dificila, astfel inciit au trebuit sa schimbe scandurile podelei de 8US~i de jos, pina cand doua treimi din corabie a intrat in apa Eufratului." Apoi Utnapi~im ~i-aurcat la bord intreaga familie ~i rudele sale, luand ~i"din toate mpturile vii, cu el in corabie" atiitpe cele bliinde,cat ~i"fiarele salbatice ale ciimpiei" ~i "toate animalele din stepa". Este clad asemanarea cu povestirea biblica -, pana chiar ~i numarul zilelor in c~ a fost construiti corabia, ~apte, tliDdacela~l. Mergand chiar mai departe decat

. stabilit de ~ama~. Oar momentul sosi." 400 ZECHARIA SrrCHIN A Douisprezecea Planeti 401 Noe. ". "un cutremurin apus" ~i a fost 0 ploaie "de eruptii". ca ~iNoe. Uraganul din sud a tinut ~ase zile ~i ~ase nopti. Cand a venit ~i ziua a ~aptea. apoi au . (!oru J:_A . Potopul seletrigea. intr-adeviir. -'_ 1 . "Cand ~ama~ cel care porun.varfurile 'biblicului Ararat: Apoi. ' ~i-a inceput s-acopere pamantul intreg. Cand Noe a Ult:nL "amen aetor' pe altar.de asemenea. Apoi: tntr-o zona eu munp au ajuns. cedat digurile. planullui Enki rcu~ise~i el: riticind peste apele agitate._~: .' . A privit in jur.acesta zburand ~igasind useatul. tn versiuneabiblici.)acrimile curgand pe obrajii mei". a ca~i natura. racheta spapala a cauzat. Pacea revenise peste Pamant. A cercetat cu privirea cautand un tirm unde sa acosteze. . Utnapi~tima eliberat atunci toate animalele ~ipasarile care Ie luase eu el ~ia ie~it el insu~idin corabie.OrdinulluiEnkieraclar: ".. Din ce in ce mai"tare uraganul biitea. a fost trimis un corb .ce~te'cutremur la apus va face sa curga 0 ploaie de eruptii la bordul corabiei atunci sa te sui. dar cand Utnapi~tima oferit sacrificiile sale.. "Uomnul a mirosit un miros placut". ~ase zile a stat Utnapi~tim pe corabia nemi~cam prinsa intre varfurile Muntilbr Salvarii . S-a tacut intuneric in plina zi. EI insusi trebuia sa se urce la bord numai dupa un anum it . Dumnezeu a spus ca nu va mai distruge niciodatii omenirea. Darin acest moment i~i fac aparipa diferentele intre povestirea monoteistiibiblica ~icea sumeriana politeista. Zguduind chiar ~imunti. . Furtuna a inceput 0 data cu "prima luminii a zilei". dar acesta s-a intors.. ii fusese dezvaluitde Enki: la "timpul potrivit". Pe muntele salvarii eorabia s-a oprit. ce-aduce potopul Peste piimanta venit. "ca un acoperi~drept. Furtuna se mai lini~tise. Un nor negro a apiirut la orizont. Muntele Ni~ir ("salvare") cu grija tinea corabia.Aceste zile m-au flicut mal i'nJeleapta ~inu ie VOlUlta mClodati:" . Uraganul din sud. se.la fel cum a tacut ~iNoe. Cazand in genunehi. Navigatorul".. Am privit atunei afara. "zeii au simtit mirosul. copii ~ialte fiinte vii. "intunerieul inJ!hitetot cc inainte a fost lumL'1a". inchide bine u~a!" Nu ni se explica ce legaturi era intre accastii probabila lansare a unei rachete. el a stat ~i a plans.zeul insarcinat cu rache- tele. Utnapi~tim "cu mare grija a inchis corabia" ~i "a pus toam constructia ~i tot ce era inauntru " sub conducerea lui "Puzur-Amur. Zeita-Mama a fost cea care a zis: "Nu voi uita niciodam. a triinis un porumbel ca sa caute un loc uscat. .. semnal. tari ~tirealor. Utnapi~tim a reu~it sa strecoare la bord ~i 0 parte din pamenii care au ajutat la constructia corabiei. Apoi. tn cea mesopotamiana. ~i toam o~enirea se intorsese ili pamant. Furtuna a Vointa lui Enlil ~ia Adunirii Zeilor se indeplihise. momentul urcarii fui Utnapi~tim la bordul corabiei sale ~i inchiderea etan~a a u~ii. A fost un tunet ingrozitor. Marea cre~tea in meere. tot Piimantl!1 fost matumt " a de ploi".~i ei s-au strans ca mu~telein jurul lui". erau apele in jur". Cand s-a terminat furtuna. Oar. Sa se mai mi~te deloc nu-i mai da voie. Utnapi~tim a deschis u~a ~i "lumina mi-a cizut pc fati". un vas purta in pantecele lui oameni. zeii au simtit mirosul placut. . A construit un altar ~i "a adus sacrificii zeilor" . nu a vizut nici unw. maturat acoperi~urilecaselor ~iconstructiilc de pe chei.

se pare.--- . Enlil a urcat pe corabie.secret" ci doar I-am filcut pe un om. ~i pe nevasta mea.ndicatii pentru cornportamen101sexual: . cu fecioara.. 'Enlil fusese invins. Fi~ ind convins de argumentele lui Enki: Dupa ce toate aces~ea se petrecura. BiirbatuIcu femeia lui sa se uneasca. ' Utnapi~tiD:1 locui in Indepartatul Loe. Enki s-a lansat in. sa priceapa. cu mintea lui care este secretul zeilor. Oar ce s-a intarnplatcu omenireade rand? Povesteabi- blica se incheie cu aseqiunea ca Dumnezeu a permis oarnenilor sa "creasca ~i sa se inmulteasca".I I I I Poruncile pentru rasa umana: Biirbatul.-. el a urcat-o pe corabie. noi i. care sa dezvaluie'al reilor'. soarta lui tu trebuie s-o decizi!" Acesta a fost.Enlil a aratat cu un deget acuzator spre Enki. Tanara fecioara.. ' . I-au dat viata lunga.' Fruntile noastre le-a atins I' . "peste masura de intelept".. Apoi. Tinandu-mi de mana. ~iel va fi.asernenea zeilor. . Ornenirea fusese salvati ~i i se. Enlil ar trebui sa nu ignore calitatile acestuia.Utnapi~timlui Ghilgamesh. Oupa ce a fost pus . care incheie povestea potopului. ~i oe-a binecuvantat: . cat cea a unui zeu. poate.La Gum Apelor!" ~i Utnapi~tim ~i-a incheiat povestea. nu aceasta era problema imediata.. . Acestea vorbesc despre impirtirea oamenilor pe "categorii": Sa fie 0 a treia categorie )'rintre rnuritori: Sa fie printre oamenii de pe pammt Fernei care pow in pantecele lor rod ~i femei care nu pot sa rodeasca. Intre noi el atUnci s-a ~ezat ~i cu mila. Caci. sugerand ca' acesta ar trebui sa fie mai rational. . cea mai importanta pledoarie a aparnrii din istoria umanitatii. Enki amesteca negarea faptelor cu confesiunea.402 ZECHARIA SrrCHIN A D~uisprezecea Planeti 403 . . urrneaza rela~ tarea ultimului eveniment." Departe de a nega acuzatia. "Cine altul decat Ea poate face un plan ca acesta? Ea sirigure cel care cunoa~tetotul. Anu ~iEnlil -. Si in genunchi a pus-o sa ~ada langa mine. va . ~i tWIarulcu fecioara.. ei m-a iuat ta bord. sa locuiasca in IndepartatulLoc.permisese sa se inmulteasca. Versiunile rnesopotamiene se incheie ~ielecu versuri care vorbesc despre proereape."Nu am fost eu acela. Zeii ofereau Pammtul oamenilor.. fiul ~i mo~tenitorullui. nu iiera gandul la mancare. Acestea erau. Apeland la intelepciunea lui Enlil. negro de suparare ca unii pamanteni supravietuisera. "AcOrn darn. Era. Cand patul este intins. "A scapat vreun sufIet viu? Niciunul n-ar fi trebuit sa scape!" Ninurta. Asernenea zeilor. L-au inaltat la viata ve~. ne spune Epopeea lui Ghilgarnesh.. atunci cand a sosit ~i Enlil in locul acela.Pana acurn UtnaDistim a fost doar om: lJe-aIcllnamte el ~i nevasta lui..nica. ~i daca acest pamantean a fost amt de inteligent.:.secretul zeilor spus de . I' ! i I I I \' Oar.

0 civilizatie mult mai veche fusese ingropatii sub'unsprezece picioare de namol! Sir Leonard a cobonit in groapii pentru a examina descoperirile. au inceput sa raspandeasca legenda potopului. lul intiirit. I-a intrebat pe asistenpi siii ce opinie au.Dar trei milenii de civilizape urbana nu lasasera decat straturi in ~dancime de doar trei picioare? Sir Leonard le-a cernt muncitorilor sai sa sape mai departe. doar pamant ' "YU&11 HII>4uupea ~c 4U lSiiP'UWI:SPW:t::t:Ct: plcloare pnn namo. Campii ~io~e. ..se pare. ale ciirui ape. a (ost 'fQarte serioasa.in 1929. vazind in acest eveniment tragic 0 pedeapsa din partea zeilor.sem. Una din aceste inUndatii. Apoi. . ei au datpeste noroi intiirit .nulcare m~cheazii de obicei punctul in care a ipceput civilizatia din locul respectiv. Adc1ncind groapa cu inca trei pi~ioare. ei au descoperit un strat ce continea bucati de vase ceran. apoi inca dnci. . Excavations at Ur (Sapaturile arheologice de la Ur).ice de culoare verde ~i unelte de cremene. dintre Tigrt! ~i Euftat.muncitoriicare sapau intr-UBloe unde fusesecl descoperite ni~te cioburi de vase antice ~i fragmente de caramizi.Capitolul14 Cand zeii'pleaca de pe Pam ant tul? Ce a'fost potopul. dar nimeni nu a putut oferi 0 exphcatIe plauzlbIla. Sir Leonard Woolley poveste~te cum. sotia lui Sir Leonard .. Dar nimic. In cartea sa. Au mai sapat inc~ trei picioare. oameni ~i animale au fost maturate de apele revarsate ~i oamenii primitivi.au acoperit intreg Paman- '" Unii explica potopul prin inundarea anuala a clmpiilof' . pe cand lucriirilede la Ci~tirnl Regal din Ur se apropiau de final. '.

'-'(tlt. _w V &. aminte~tepotopul ca fiind un eveniment. p~cum ~i desele lor schimbiri de albie cauzau astfel de evenimentetragice pentru locuitorii tinutului. un.ceruri 'inainte de potop.~ide fmpiritia cobonlti dii1.Pii. A~adar._a. revirsirile celor doui fluvii. * . desigur~ sunt urmele potopului!" . in timp ce straturile din. Textele mesopotamiene' mentioneazii in mod clar ci au fost afectate "toate cele nici oamenii. '. a fost un eveniment crucial. Nu numai cuprinziitoareleliste de regi. fntreaga istorie a lui Adam ~i a urma~ilor ". . V ""ata3"I. nu erau in nici un caz calamitatea ucigitoare.1... de dinainte de potop". nici inainte. evenimentul preistoric monumental care se presupuneci ar fi fost potopul.ale inte... in acea noapte dedemult. VechiulTestamenteste o. irt'istorla. I .1"". Se vorbe~te.indepirtat in timp:" .1. a facut.' . nu un eveniment local.'lumii:' Se vorbe~tedespre evenimentele.~la \. ~i Enos pani la Noe este relatati in cincizeci ~i opt de versete.. Cei mai multi savanp consideri acum ci ceea ce a descoperit Woolleynu erau decat inuildatiilocale . al potopului. este clar ci avem de a face cu un eveniment major. ~i istoriaevenimentelor zeie~ti~i. spune intr-o inscriptie comemOJ. Aceea~i dati a fost estimati ~i pentru straturil~de nimol descoperite la Erec ~i~uruppak..... Straturile de nimol cenu contin nici 0 urmi de habitare umani indici. arheologii au descoperit. c?nf?rm t~turor relatirilor. in anul acela de demult -: Caod it avut loc potopul. Toateaceste straturi diferite.l11. la' adancimea de nu mai pupn de ~aizecide picioare.evenimente frecvente in Mesopotamia.. Un iIi1piratera liudat ca flind "din simaota pistrati de din~intede potol'''.caj>odoperide concizie literacl ~iprecizie.leptilorde dinainte de potop". . intamplitor.. . Cuvintele sunt intotdeaunaashel alese pentru a exprima 0 idee foarte precisi.iJ 'AIte expedipi arheologice in Mesopotamia totu~i pun la indoiali aceasti inmipe minunati. dar povestea potopului a meritat nu mai putin de optzeci ~i ~apte de versete..despre toate fapk11e zeilor . Asurbanipal..U. ora~uleroului sumerian.". I 1. Nu.". in functie de care se facea impirtirea timpului. nici dupi. . fn anul acela.ativi i a gisit ~i a reu~it si' citeasci c "inscriptii pe piatri.eveniment zgu' . . ci ~i textele referitoare la un anume rege ~i strimo~ii lui mentioneazi acest eveniment.. C1.Ch.:_ ~ :_ _::_~ 1 T L : : "'_.care a fost un protector al ~tiintelor~i a strins 0 biblioteci uria~i de tiblite de lut. datanddin mileniulpatrutCh. Dupi orice standard.. Meriti semnalat faptul ci intreaga perioadi de la Facerea lwiUipaoi la alungarea lui Adatn din Eden este relatati iIr optzeci de versete.u .' fn acea zi..Ur ~i al-Ubaid indici data potopului ca fiind in jurul anului 3500-4000 i.. lungimea lor nu este niciodati mai mare decat este' necesar. in acea zi de demult. intreaga omenire. Un text acadian care vorbe~tedespre nume ~ioriginile lor explici fapful ciin~iri numele regilor de dinainte de potop.a fost. treisprezece straturi suc.' fn acea noapte. __a. de exemplu. cesivedenimol ~inisipdeIiu. .406 ZECHARIA SrrCHIN . ordinealor este clara. potopul nu a fost un eveniment local sau oinundatie ~e~odic~. La Ninive."1. Unul..umane ciind fmpiri!ia Cerurilor a cobOriitdin nou pe Pimaot. unde desele ploi torentiale. nici zeii nu s-au mar.. intr-adevir potopul: dar. ."""".. straturi sirnilare -descoperite ulterior Iii Cush indici aceasti dati ca fiind 2800 tCh. Unele texte ~tiintifice declari ci sursele lor sunt "vechile inscrisuri.1. versetele sunt la obiect.... A Douisprezecea Planeti . au concluzionat savantii. ~ fmpiratul Asiriei.intalnit.cetitile ~ioamenii de dinainte de potop '~icele de dupii potop. Acesta 'era momentul de referiJ1ti. patrucolturialelumii".1 6" "\..: 407. . ce vorbe~tedespreimparatul UrNinurta." }lJ. ci 0 catastrola ce a afectat intregul Pi mint. 0 remarci.: _no: ~ ::: _.

: nn:":n__. intamplator. noaptea somnul mi-l alunga. dupa care a primit acesta numele (care inseamna. omenirea a inceput sa-I supere pe. decat !lnul activo rol. Pamaotul se marise ~i oamenii se inmulteau.tor intrebari. 0 mundi foarte laborioasa datoratii. SUfPrinzator.. Cu timpul." .ritp. ~i de dezvaluirea caruia a fost acuzat Enki? De ce lansareaunei rachete spatiale -din Sippar urma sa fie semnalul pen~ ca Utnapi~tim sa intre in corabie ~i s-o inchidii bine? Unde erau zeii cand apele acopereau ~i cei mai inalti munti? ~i de ce s-au repezit ei la carnea arSii oferitii lor de Noe/Utnapi~- cum. Nea~teptiim sa citini acum despre venirea potopului..Eu sunt Atra-Hasis. Yom arata ca. omenirea sa piarii. EnId it nume~te pe Utnapi~tim "eel peste masurii de intelept" . inca 0 datii. Tu e~ti eel care ne-ai mcut! Fa sa inceteze durerea ~i boala. neanuntarea oamenilor despre cataclismul care urma sa loveasca PamAntul. Lambert ~i A.. amet~li.. El a spus ..G. Yom descoperi ca -potopul. mult mai vechi.. nl1mprn. In acesta.~tim ~i din versiunea biblica) a inceput sa procreeze ~i sa se inmulte~ca. Cel care era "peste masura de intelept" . au fost cie!':coTIP. I~: 'Qn . . Astfel. el era ~i unul inevitab~l. yom descoperi ca potopul nu a fost 0 pedeapsa premeditatii din partea zeilor. zeii au fost deranjati. nu yom ~tt care au lost slatunJe JUthnkI. a~a cum am aratat.. el cere decimarea omeniriiprin epidemii ~iboli. Versiunile acadiene ~i asiriene vorbesc despre "dureri.. hnpreuniirile lor.~.. Pe miisurii ce incercam sa descoperim riispunsurile aces. Cu "mintea atentii la zeullui Enid".. ~i totu~i. eroul potopului se nume~te Atra-Hasis.astfel ca. Tn . .-* 0 ' ~i chiar tiiblitele sumeriene originale. Atra-Basis: The Babylonian Story of the Flood (Atra-Hasis: Epopeea babiloniana a potopului). tn fragmentul despre potop din Epopeea lui Ghilgamesh. ca taurii salbatici ei erau. el ii zice zeului . spunaodu-~iel..se afla. de~i era un eveniment care fusese.:'_ EnIil .. nnn. ciuma ~i holera" care au afectat omenirea dupa pedeapsa lui Enlil.a ordonat apoi pedepsirea oamenilor..10 pas iv..~i anume. .insu~i povestea. cu timpul. . friguri ~i febrii"precum ~ide "boli.care ii?- acadianaesteatra-hasts. secretul pe care zeii au jurat sa-l pastreze era o. epidemii. ~i le-a spus celorialti Mari Zei: "SupariitQare-au devenit cuvintele oamenilor. Care era tragedia suferitii de omenire in. revoita lor ~i facerea Muncitorului Primitiv. ~ . lucru ce a permis refacerea aproape integraIa a epopeii lui Atra-Hasis. .p 'tl'vt. Pe campuri. h. conspiratie impotriva omenirii . Multe qin informatiile despre potop ~i evenimentele care I-au precedat provin din textul intitulat "Cand zeii ca ~i oamenii". . in care zeii au avut mai degraba 1.I~". in timp ce nefilimii sa scape nevatiimati. C'4~_~_.vremea lui Noe.prevazut.Enlil. 'Zeul Eniil a auzit cuvintele lor. in speciallui w. in relatii foarte bune cu ~ul Enki.h. De-mpreunarile lor.Atra-Hasis . ? tim. I .. ~i stau in templul zeului Ea... Frigurile ~i febra!" Paoa cand nu vor fi descoperite ~i alte tiiblite mai putin detenorate. epopeea reiateaza cum omul ta~a Mania zeilor priipade~te pamantul. stiipaoulmeu". este prezentat ca persecutor al omenirii .408 ZECHARIA SITCHIN A Douasprezeeea Planeta 409 Textele biblice ~i cele mesopotamiene pe care Ie-am discutat paoa acum contin cateva intrebari la care trebuie g~sit un riispuns. . Enlil nici macar nu aminte~tedespre ~a ceva ori ceva asemanator. dar nu e a~a. Dupa ce descrie munca grea a anunnaldlor. Millard.care.. Atra-Hasis apeh:aziila el pentru a desface cea ce mcuse ftatele .tn unele versiuni. tn schimb. -"mangaiere") in speranta ca na~terea lui va semnala s~itul acestei tragedii? Care era "secretul" pe care zeii juraserii sa-I pastreze. Savanpi considerii ca textele in care Atra~Hasis este erou pot fi piirti dilJtr-unul sumerian. -. Dar planul acestuia nu a functional.

cu pariotii care i~i mancau propriii copii.. canibalismul era in fIoare: Cand s-a mcut al ~aptelea ~a-at-tam I I Chiar ~i hrana din mari ~i'oceane urma sa Ie fie . pentru a vedea daca nu cumva acestea au ascUQsceva mancare. la oameni sa nu ajunga. .itoare pe ' .a~uv. La it cincea "trecere".. dar zeul nu ii riispundea. burtile lor sa ceara fructele ~i legumele!" Foametea trebuia realizatii prin mijloace naturale. ' pragul moqii".IJ. Enlil ~i Enki. w -"f_V.. prinlipsaploilor~iintreruperearigatiilor.. Enki. Fetete oamenilor. '" in apele t . in fiecare zi plangea. a pus piciorul. Pantecul pamantului nu mai purta rodul. "'.. . Tintp de doi~a-at-tam au suferit pedeapsa zellor..sa apara pe Paniant':'~ Indifer~ilt'ce-o' ~fifost."" . degeneratii prio infometare.. .ywawJ.. A venit ~i cel de-al treilea ~a-at-tam. ' ci chiarmai multica inaintesunt!'" . sa-nchida marea" ~i s-o "piizeasca" de oameni. .' Traiau cu rasuflarea mOrtii in spate. ..erau miicinate de foamete.interzisa oamenilor: Enki primise ordin sa "puna zavoarele. Foametea care urmat i-a adus la disperare pe oari1eni. Ploile zeilor...11aU Ul partareafoametei.. Fiicele i~i spionau mamele.1JI1 .""""""'''''''&."""'&"'" ""'. Atra-Hasis . la inceput~ el nu a raspuns chemiirii lui Atra~Hasis.. Copiii erau gatip ~i mancati. " " Apoi a inceput exterminareaomenirii prin foamete.crapasera. dar care literal inseamna "treceri". . 'Curanddupaaceea... Fetele oamenilor erau verzi ca iarba. legat de hotiirarea celorlalti zei. CuniQd seceta a inceput sa se impra~tie. Conditiilede trai d~veneau din ce in ce mai grele. Enlil se plangea amarat celorlalti iei Cll'"oamenii nu s-aU imputinat. Campia intinsa era sufocatiide sare.1 I a .'" . apele nu mai curgeau illn izvoarele lor.a""J.&.-.. Ei i~imancau propriile lor fiice. Fetele oamenilor. . Enki. intr-un fel..care aufost din ce in ce mai grei: _ Timpde un ~a"at-tamei au mancat iarba pamantului.1. lerburile nu mai cre~teau..t'v a"'&.U " VUI1. "Fie ca hrana. pe pamant.I.. in final. cerandu-i ajutol\ lui Enki pentru inde- tam . "In casa zeului lui..~i-apus patul pe maluJ raului'..un termen pe care cei mai multi savanti it tradu~ prin "ani". totu~i. . La a ~aptea "trecere". Margiilile lor [umerii?]au devenit inguste.:»'" A. A Douisprezecea Planeti 411 ceva de genul '1'.. cand barbatii ~i femeile care mai nimasesera ajunsesera "ca m~te umbre ram(. parasindu-~itemplul 4 _~i stabilindu-se _. . pamantul sa usuce: ~inorii sa se faca mari. ~i versiunea . Jos.. Jos. . se pare ca a dat tezuitatele scontate. Cand a venit ~i celde-al patrulea ~a-at-tam. Imaginea omenirii aflate in agonie. viilta umana incepuse sa se deterioreze. chema numele domnului sau". .IIo. aducand sacrificii zeului.:'~ 410 ZEcHAktA SITCHIN."1. .. 'Textele vorbesc d~sprerepetatele interventii ale lui AtraHasis pe langa zeul sau.IJ.rv '-I.apeie sa nu mai curga din izvoare. fntr-a ~aptea "trecerc"..asiriana spune in mod elar "ani ai lui Anu" . ' . caldura nu era. caci.aa..q. la ceea ce era de neevitat: inca 0 ceartii intre cei doi frati.. 0 data cu treo . Mamele incuiau u~ile in fata pJ:"optiilorfiice infometate... De sus.1"'. Campurile verzi acum erau uscate.l. o casa 0 manca pe cealaltii.. se pare ca se simtea.~i vantul sa batii. i ' Ametitiei ratiiceaupe strazi.'. in Laca~ul Lor sa ramana.--. Foarte posibil. el chiar s-:a ascuns de servjtorul sau credincios. a condus.dar apa sa nu-~i lase..1 1IoJ.

Marii Anunnaki. .. <II ~n. Un '"potop ucigator" urma sa vina. Ca Sin siNergal trebuie sa vegheze... . nu va mai rugati zeitelor. care lucrau in minele din Lumea Inferioara. apoi a stabilit un plan de actiune..lU fost satisfiicutd~ acest lucru. cineva trebuia sa fie "pe malul fluviului". la sfat in casa. EnId a pliinuit~ialte ac~uni mult mai concrete. Rasetele I-au cople~it. J1nlr. Zeul s-a saturat sa stea jos. Tex..A avut un furtunos schimb de cuvinte cu Enki ~Tau tipat unulla celalalt. /1 I In ciuda versurilor care lipsesc.-au disparut. El a -re. In momentul hotiirat.. . Au ucis paznicii miirii. acesta trebuia "sa aduca razboinicii apelor". n .<iI"'<IIt 1.. Apo~ s-"aridicat ~i I-a acuzat pe fratele san di ii sabotat planurile hotiiriite.~sfatal biitranilor".aflate sub comandasa. Ne putem imagina paniiemoniul. !. la 0 anumitii-datii. dar Enlil J. Cu rachetele mele.au fost date poruncile: "Inainte!.Ei au intrat. eu I-am pazit. tit colegilor ~i subordonatilor sai ca trebuia luatii 0 decizie unanima. porunca. Am poruncit ca. Noi.~ 412 . Putem deduce detaliliile secrete ale acestui plan din fragmentele de texte care s-au pastrat: "In noapte. dupa ce. mai este 0 ~ansa pentru a distruge omenirea. "sa-lIege pe Enki printr-un legamant". ~i ca ziivorulde la Poarta Ape~or. . inPasarea Cerului. Reactia lui Enki a fost . . De acolo..amintitevenimentele care au condus la facerea Muncitorului Primitiv. Dar ai lasat sa ajunga la oameni hrana din mare! .1. probabil tot pamanteni. EI a cerut membrilor Adunarii sa jure ca vor pa$a secretul ~i. ." Mai intai.. . IDar] cand.. aratand cum s-a opus hotiinirii celorlalti zei.Minciuna este in mainile sale!" Cand. . Au spart ziivorul. " EnliltI acuziipe ftatelesau ca "a deschispoarta miirii"..cu racheteletale.. Multime de. In Adunarea Zeilor.Catastrofa care seapropia trebuia tinutii secretii fatii de oameni. dar Enid neaga ca acest lucru s-ar fi petrecut Cuconsimtamantul lui: Zavorul de la Poarta Miirii.probabil pentru a a~teptaintoarcerea lui Enki din Lumea Inferioarii. Enlil ~i-areluat cuvantul. " . Enlil era fOOos. "S-a umplut de manie. a spus el. au scapat de la mine..~--r . "..tele. Tu [Enlil] sa-l piize~ti.. EI i-a cerut luiEnki "sa a nu mai hraneasca poporul sau" ~isa nu mai dea "ratiile de porumb. se pate ca acesta ave~ ...pe~ti.. . Asupra ~giunilor din mijloc ale Pamantului.. subliniind numeroas!?le ocazii in care.lui Enid.de Adunarea Zeilor: Cu totH.. dezvaluie'faptul ca leul a strans in templul sau un . Am hotiinit atunci un lucru.. ZECHARIA SrrCHIN A DouispreZecea Planeti 413 pamant".- . foarte fragmentate in acest pimct al epopeii.-"Faceti riizmeritii mare... . Elle-a reamin." 0 revoltiitotala impotriva zeilor! La adiipostulacestor tulburari. Sa se trimitii vestitoriin toate cele patru colturi ale lumii: "Nu va mai inchinati zeilor. ei au primit un mesaj de la Enki. cu care ace~tia zilele i~i tin".. ne putem da seama ce s~a intamplat.ceva de-a face cu marile ~i tinut~rile din Lumea Infefioarii. ceea ce era cel mai important.pe pamant".. _ uluitoare: EI a pretins ca i-a prins pe riiufiiditori ~ii-a pedepsii.. a spus el. I t ow __~ 1___ T ." EI a convocat Adunarea Zeilor ~i a trimis pe unul din ofiterii lui sa-l aJuca pe Enki. Dar. acesta ~i-acerut iertare. . -g . din reactiile lui Enlil. in s~it Adunarea a fostadusa la ordine.. .

Qamenii ~. (Acest subtrefugiu explica de ce a putut sa se apere mai tarziu Enki. ell-a pus sa stea in spatele unui scut de trestie.t9ate celel~I~. interpretand corect semnele. Cuvantul Aduniirii Zeilor..in timp ce Ea ""':desenat ca zeu-~arpe. Dar' cuvantul biblic pentru "area" . La inceput. inchisa emietic cu "smoala intiirita". Intr-adeviir. ne imaginam aceastiicorabie ca fiind uria~a.l\.."De ce s~ Fig.. 160).- 1" "'. Unuldin texte specifica in mod elar ca: "Anu. caci eJ nu ~i-a calcat legamantul .ii dezvaluiesecretullui Atra-Hasis..l J- a . Baga de seama la ceea ce-ti spun.e~zii fap~ to1 ca.. .se trage din radiicinacuvantului "scufundat" ~i deci se impune coneluzia ca Enki I-a instruit pe Atra-Hasis sa construiascaun submersibil .5 Cu privire la acest Ucigator Potop!" Anu a jurat primul. ' Zarurile au fost aruncate. "sa fie un MA. cu numeroase punti ~i suprastructuri. este eXact acela~i term~n utilizat astiizi in ebraica pentru a denota "submarin" (. spus: .\. sa facem legamant ZECHARIA SITCHIN A DouaspFezeceaPlaneta 41.l"'U"a ~"JV. <I.0 corabie care se poate rasuci ~i rasturna". de~i cata~iismul era ia doar ~apte zlle departare. el a jurat sa nu destiiinuiasca secretul oamenilor. putea sa-I destiiinuiasca unui zid. Enlil ~iNinhursag. * Care era legamantul prin care s-au legat zeii? A~a cum I-a. Aceasta-iultima lege.".un submarino Textele acadiene it citeazii pe Enki ca ar fi cerut 0 corabie "cu acoperi~sus ~i jos". ~i nu cu devotatul sau slujitor. Apoi. Sfatullui Enki a fost ca slujitorul sau cr~dincios sa construiasca0 corabie.. dimensiunile ~i modul de constructie al acesteia.(fjg. .GURGUR!' .A "A~""U. "Fie ca vasul. ~i versiunea Atra-Hasis. EnIil. . Enki ~i Ninhursag. "Sa-miridic eu manaimpotriva poporului meu?" Dar a fost fortat sa faca acest"" jur~mant. xeiteJ. Nu urma sa aiba punti. dar. pretinzand ca vorbe~te cu scutul. C1'::!' n_ A ~ "peste masura de intelept" [atra-hasis]a descoperit singur secretulapropierii potopului. "astfel ca Soarele . atunci cap.) Un sigiliu cilindriccare reprezintii aceastiiscena infiiti~eazatin slujitor al templului tinand un scut de ~estie.da 'fost descoperitii supravietuirea lui NoelUtnapi~tim. zeii Cerului ~i ai Pamantului.teba .--- 414 Enlil a deschis guni ~i astfel a grait Tuturorzeilor stran~i in Adunare: "Veniti acum cu totii. oici deschizaturi. U... Din lectura Bibliei.. au Iacut lega~ mant. Enki a . Cuvantul rostit de Anu.' UJAUUI.iar cand acesta ii sptinezewui. un ~ulili. Tgate case Ie oamenilor ~i toate ora~ele. nu? Chemandu-I pe Atra-Hasis in templul sau. ." spune Enki. J .-.. V UA. numa~ 0 astfel de corabie puwa sup~vietui avalan~ei de ape... "Dar eu n-am rnai Iacut 0 corabie niciodatii. Enki i-a oferit instructiuniprecise referitoare la corabie. Scut de trestie. ca.. De 0 furtuna mare vor fi maturate. Enlil a jurat. ~i fiii sai apoi. Ia-mi desenul pe pamant sa pot vedea cum".ci omui din Apsu"..A UU 13\1 un. interpretat Enki.1U ..a intrebatel. .. . 160 ma legatiprintr-unlegamant?".lUJA j3A ll".!joleleth).refuzatsa faca legamantuI.

~i bine intrarea s-o inchizi.. Cu buzele lipite.o l\. dar oamenii nu mai puteau fi vazuti "de-acolo de sus. ori 112 . limiiputeau.. Zeii. care "au dat stralucire Pamantuhii din stlilucirea lor... Toti zeii. zeii "au intors spatele ~i au urcat. pe care mai multi anunnaki 0 impart..fo_ V "'" Z "1t" .UJ..yom anita. ei ii detectasera apropierea. nefilimii s-au urcat in navele lor spatiale ~i au ramas pe orbita in jurul Pamantului. _ rea lucrurilor era intr-c1devar foarte grea. in timp ce fugeau. Se pare.416 ZECHARIA SITCHIN A Douiisprezecea Planetii 417 nu erau cOIl#tientide prezenta lui. in cerullui Anu". Deei. Tablita a III-a a epopeii Atra-Hasisdescne conditiile de la bordul uneia din aceste vase.Care om cu mintea intreaga ~i-arfiputut inchipui di peste cattwazile unnau sa piara cu totii. nu exista nici un dubiu in mmtea noastra ca hnki Epopeea Atra-Hasis este doar 0 variatiune pe aceea~i tema. nu unul activ. Problema oamenilorera seceta . priveau ~i distrugerile din unna lor. pe planeta pc care tocmai opariisisera." ~i zeii anunnaki plangeau cu ea.ele. ei fusesera imbarcati pe mai multe nave. ' . nefilimii au luat masuripentru a-~i salva propriile lor vieti. Dar. Nu ei au cauzat potopul. . Careporunce~te un cutremur la apusul soarelui.fost 0 experientiiinftico~toare chiar ~i pentru ei: . ~ama~ era insarcinat cu spatioportul de la Sippar. nu 'numai "o~ul nu mai putea sa-l vada pe eel ce langa el statea". tnghesuiti in navele lor spatiale. sta ~i plangea.ora~~l in care se afla Utnapi~tim.. ei nu aveau decat un singur loc in care sa se dudi: in cer. ' Semnul pe care trebuia sa-I ~tepte Utnap~~tim inainte de a se urca in area impreuna cu ai sai ~i cu animalele a]ese ~i sa 0 inchida ermetic era: vauu '.Anunnakiau ridicaf' rachetele lor ca tort. sarmanii. ~a cum ~tim.caci sta.aq. Epopea lui Ghilgamesh spune ca. nefilimii au fost zguduiti de scenele de distrugere pe care Ie-au vazut. ci doar au tinutapropierea lui se- ' cretafatade pamanteni. . zma potopului a fost ~i ziua in care au plecat zeii de pe Pamant.Zgomotul potopului. dar cand a sosit momentul sa paraseasca Pamantul. tocmai din cauza apelor? Dar. situatia de pe navele lor nu era nici ea tocmai incurajoatare. Cum intregul Pamant urnla sa fie acoperit de ape.. Va ploua din cer cu eruptii La bordul corabiei sa te sui.. De~inefilimii era pregatiti pentru potop. ~:." Aflati pe orbitiiin jurul Pamantului. Cum lansarile aveau loc pe inserat.nefi. pentru a -abateastfel mania lui EniiI.jos.Zilele bune. tn patru labe ca ~i cainii. Atra-Hasis a folosit drept scuzii pentru construirea "vasului'pentru Apsu" faptul ca unna sa piece in Iac~ullui Enki. ' Prevenip ~eci de calamitatea distrugatoare ce uqna sa vina. toate. Planul lor de a distruge omenirea oferea acum zeilor un rol pasiv. I-a instruit pe Utnapi~timsa unnareasca primele semne ale lansarii rachetelor de la Sippar. Versiuneaasiriana a epopeii Atra-Hasis spune ca zeii au plecat de pe Pamant cu rukub ilani ("careIe zeilor"). in timp ce oameniinu puteau intelege semnele. potopulnu eraun eveniment e~teptat. mile) la sud de Sippar. ___J .&. acum se terminara.era la numai 18 beru (circa 180 de kilometri. toti ca ~i unul. Cand au inceput furtunile care au precedat potopul. Ishtar plangea ca 0 femeie in toiul facerii. zeii Se-nghesuiau catre peretele'de-afara. venirea acestuia a . "ploile de eruptii" pe care racheta lansata Ie mcea sa "cada pe pamant" puteau fi vazute fua nici un lei de problema. ii mcea pe zei sa tremure".Pentruei. Tatallui Noe a sperat ca mi~terealui va insemna s~itul indelungatei perioadede suferinte. din ceruri". Aceasta scuziia fost acceptata mra nici <> intrebare. scaderea nivelului apelor. ~uruppak.eau ~.'Q. A~a cum . n de~i era inevitabil.absenta ploii..y & a . . zeii se chinuiau sa vada ce se intampla. pana cand apele au inceput sa scarla.

Versiunealui Berossus asuDranotoDului.una din nave.--- _. Zeii plangeau ~iei aHituri de ea. Luii. in centura de asteroizi ("Cerul"). In alta. anunnakii care erau cu'ea . phinumd. la a carei creare a participat ea insa. reu~ise sa salveze semintia umana.Araratul ca reperinca. pentru Pamant. -I .mant. Sisithros i-a indeplinit poruncile. Acolo unde ea stitea. toatemscrisurile pe care Ie putea giisi... Cu sigurantii ca el avea suficiente motive pentru a nu se simti atit de trist ca ceilalp. era de a~teptat ca el sa. planificand deci de la bun inceput intilnirea.insotiti probabil de anunnaki earepopulasera Nippurul .mauntru" s-o conduca. Atra-Hasis/Utnapi~tim a loat cu el un . Ishtar plangea . Stiteau suferind de foame ~i de sete.. .navigator"penumePuzur-Amurri ("cel din vest care cuno~te secretele"). Zeita Mama. Putea oare ea ~-~i salveze viata in timp ce onienirea. VersiuiUle an~ce par sa. Ea deplangea ceeate vedea: Zeita a vazut ~i-a plans. imediat ce a inceJ>ut fortuna. Era se pare 0 perioada in care A Douiisprezecea Planeti se afla in apropierea Pa.' narea Zeilor de dinainte de potop. Sunt inghititi cu totii. ca sigur. Berossus repeti detaliul referitor la eliberarea celor doua..a mcredintat..piere'l Putea ea oare sa..-Oind Sisttirros (care. ~i ei.arca spre Mimtele Ararat. de mine mcute Ei umplu raurile. a anului] ~i i-a ordonat sa.. EnlQ era intr-o alti nava. . Oe febra buzele-i erau aprinse. zeii plangeau. .418 . Ordinele nefilimilor erau clare: abandonarea Pamantului.mantul pentru totdeauna. Plangea sa-~i u~eze marea durere. . Pa. Ca niu~tele-s mpturile.. EnIil ~i Ninurta .asa cum este ea preluati de Abydenus.dar textele" mesopotamiene reitereaza faptul ca.luit acestora ca.Fiind cel mai malt varf din acea parte a lumii.paraseasca pa.. altfelle~ar :fi dezva...erau intr~onava spatiala. Buzele lor de sete erau arse.apara primul de sub a1J<:-. Atoate~tiutorul".pentrupe~ti. la 0 anume destinatie? . sa. Cum EnId. pentru ca.' Evident. Ca oile strcinse una intr-alta stiteau.. era ~ocati de amploare'a pe care 0 luasera distrugerile. area a fost pur ~i simplu pur. ei din!r-o dati au'realizat dit de legati de acesta ~i de locuitorii hli devenisera. ~i sa ma urc la Ceruri.zil€!lefericite" care pieri sera. Ninh1irsag. tati de ape in regiunea muntilor Ararat. a piecat spre Armenia ~i apoi s-a intimplat eeea ce zeul a prezis ca.. "Gel mai inteIept.mantul. . adune in Sippar. Anu insu~i a putut participa la Adu- ~ cum am aratit anterior.: Intr. de la prima lor debarcare pe Pa. Ninti plangea ~i suferea. dovada ca. s-a intrebatea cu voce tare: .. putea sa-~i dea seama de acest lucru.plangeau . de tapt.pa.~i.ziuaa cincisprezecea a lunii Oaisos [a doua luna. arca nu tiebuia dusa.raseasca.. mai mult or~ullui ~~. sunt hrana. indiciile oferite de ~ceste texte sugereaza ~a. demarea furioasa. unirea cu nava mama. ZECHARIA SITCHIN A DouispreZecea Planeti 419 Anunnakii. nefilimii utilizau.mantului.crunti 0 incoltea. ~i setea cea. decat daca.. stau in Casa Oarurilor. spune: "Kronos i-a dezvaluit lui Sisithros ca va fi potop pe pamant in . " Cuma poruncit nu? A . De ce mai era nevoie de un navigator cu experientii. '.. el este cel care a pus la calc intilnirea de pe Muntele Ararat. Ninhursag ~i anunnakii ei dezbateau oportunitatea ordinelor date de An!l.duca. "urcarea la cer". Era cople~Wide marea durere." . plisari.. lar burta lor de foame gemea.se va intimpla.. este Atra-HaSls Clttt tn- --. putem presupune ca ell-a instruit pe navigator sa. _. ins~i. Marii Zei. . Utnapi~tim "toati construcpa ~i tot ce e. indice ca. iar 0 "furtuna din sud" ar fi purtat mtr-adeviir c0l11bia spre nord. Oar alti zei nu erau "chiar atit de hotiirap. Fo$ti de imprejurari sa.

previzibila. brusc. incat ei s-au temutca Pamantul va deveni imposibil de locuit pentru totdeauna...rezulta ca glaciapunea in cauziieste ultima. Aceste fenomene pot fi explicate numai pnn schimbariie cllma- Sapan4 in adancuriJe.dar era un eveniment atat de singularin experientalor. Numero~isavanti considera ca. aceastiiperioadii glaciara s-a incheiat pe ne~teptate. Imediat ce Atra-Hasis a acostat. La.ci. ei au reali. el a tajat ni~teanimale ~i le-a fript.. ~i confirmar~a ca Sisisthros a fost sflituit"sa piece imediat in Armenia" . Nu e de mi~ ca zeii epuizati ~i infometati "s-au adunat ca mu~teledeasupra jertfelor". pace cu ce mai ramasese din omenire ~iI-a luat cu el in Lac~ul .Enlil a venit ~i arca a. existenta lor. Pamantul era inca Iocuibil.420 ZECHARIA SrrCHIN .". ei au descoperitca lucrurile nu stau chiar atat de rau.000 de ani in urma. oamenii de ~tiintiiau reu~it s~ masoare . Comparand textele sumeriene cu relatarea biblica. zat ca omul ~i vitele pe care Ie cre~tea acesta erau vitale pentru . conform textelor sumeriene. . Etem al Zeilor pe Utnapi~timlAtra-Hasis. " . reducerea nivelului apelor raurilor.pe jOSf spre Babilonia. ~"mangalere") va marca incheierea acestei perioade dificile pentru omenire.circa 40.subteraneau fost semnele unei apropiate ere glaciar:e. Ointr-o data.Ci1C1:1l~[~a I llUIUl sau. eIIe-a explicat celorlalti.vazut-o. ~i implicit al celei modern~. ci punctul culminant al unui intreg lant de evenimente. cum ar fi cele din Golfld Persic. spatioportul !lefilimiIor.". ~i apoi. Mostre de sol de pe fundul mariIor. bila? Ce era aceasta catastrofli . Boli neobi~nuite care au afectat omenirea ~i animalele ~i o secetii teribila au precedat tragedia potopului -un proces care a durat. Un alt factor'decisiv pentru aceasta hotarare de a face pace cu omenirea trebuie sa fi fost ~i rapida scadere a apelor ~i .4nt"'J\J 3aJ~ . . '. au fost indeplinite intr-un mod ne~teptat.. permitindu-Ie cercetatorilor sa determine astfel temperaturile din erele anterioare.' i . arhi-biblici (de Ia Adam la Noe) sunt identici cu . .000 de ani in urma.. ~apte "treceri" sau ~ar.era post-glaciara. contribuie la stabilirea perioadelor de proliferare sau de stagnare a vietii acvatice. reaparitia vegetatieipe suprafatapamantului.calotei de gheata din AntarCtica.. .GIR sau EN pentru ultnnii doi dttltre ace~tla~111 trateaza pe ZiusudralUtnapl~tIm ~l . aflam ca Pamantul a fost ~.'Cu circa 38. Descoperim in aceasta versiune nu numai Ic~gatura cu Sipparul. . t. .000. "'}A'. au aterizatpe Ararat. nefihmll aveau nevoie de om.al Terrei. peste masura de maniat a fost.blestemat"in timpul tatiilui lui Noe..itulcatastrofic al acesteia. dar pentru a Wi aici. oamenii de ~tiintiiau reu~it sa stabileasca faptul ca ultima perioadii glaciara a inceput in urma cu circa 75. Aceste liste nu utilizeaziitermenul divin de OIN.. Diminuarea 'pre~ipitatiilQ1'.de racire accentuatii. 'Enlil a flicut terice majore care au afectatPamantul.nefi-. a fost insii 0 perioadIl . cei zece patri. Cum potopul care a incheiat brusc aceas- ta perioadii a fost urmat de inceputul civilizatiei sumeriene. * .." Oar Iogica argumentelor lui Enki ~i situatia in care se aflau ei I-au cOlwins. Astfel de schimbiiri au fost asociate in trecut cu perioadele de glaciapune ~i interglaciatiune ce au dominat trecutul imediat. Cand . . "Cand la locul acela .' ConcluzianoasWesteca evenimentele areau condusla c potop suntlegate de ultima era glaciara ~isfiin. pe Farnant . . oameni de pe corabie ca erau ..cei zece regi mesopotamieniprediluvieni din listele deregi sumeriene.cantitatea de oxigen prlnsa in anumite straturi ~i au det~nat 'Pe aceastiibazii climatul din diferite perioade ale istoriei Pamantului. intr-un fel.. mi4iIor ~i la- curilor ~i uscarea izvoarelor. limii ~tiaude apropiereaacesteicatastrofe.Am viizutca .uaLa U~ 1D~t:legereaIaptulul cll el nu a fost doar un eveniment izoIat. instaurindu-se clima de azi.in Armenia" ~ii-a trimis. dar totu~i inevita- o cheie importanta pentru explicarea aceRtlli fennmf'!" ""n". Pe baza acestor descoperiri. A I}ouisprezec:ea laneti P 421 vers) a fost Iuat de zei in Uica~ulIor.000 de ani continuatii de 0 scurtiiperipadii de relativa incalzire in urma cu . cu circa 13.pnutul in care se ~fla Muntii Ararat .

Epopeealui Ghilgameshne ofeca chiar ~idirectia din care bateau vinturiIe: din sud.ntra ~i ie~ea din corabie..n Ot'ponll' DI"'"6''''_ i . potopul se pregatea. Inceputi in apele Antarcticii. 0 parte mai mica sau mai mare din calota Irlaciari ~a all1nf~r.. in special. nu numai ca 0 parte din ce in ce mai mare din dildura pamAntului este prinsa sub aceasti calota. Nu se mai distingeau printre ruine~ Potopul mugea ca un taur turbat. Norii. daca numai jumitate din calota glaciati a Antarcticii (care este.. se desprinde cea a dr. deci 62. A..calota glaciara a Antarcticii se desprind bucati uria~e. stradaniiIenoastre de a descifra misterul potopului . Ultima era glaciati a durat.000 de ani intra perfect in perioadade 64.data. In confornUtatecu listele sumerie.i. conform caiculelor actuale de circa 0 mila) ar aluneca in ocean. cuprinsa intre 38.. in timp ce el a asteptat afari seninaIuI pentru Ii se imbarca ~i a inchide etan~ na~a.Antarctica.000. mantuh.sugereaza ci.adica exact cei 25. apoi: . imensa maree astfel creata ar ridica 'nivelul tuturor marlior Pimantului cu circa ~aizeci de picioare. ca fiind oamen. din 75. cu astfelde aIunecari.000 de a ani. "". ne. cei 62. nu putea sta jos. Dintre numeroasele teorii avansate de oamenii de ~tiintii. Wilson de Ia Universitatea Victoria din Noua Zeelanda a venit cu teoria ca era gIaciara s-a lncbelat brusc Intunericui puteai sa-I tai cu cutitul. EI considera ca. ~apte -Far. descoperirile arheologice ~i textele mesopotamienese coroboreazaunul cu ceiaiall Deci. .422 ZECHARIASITallN A Douasprezecea Planeta 423 tatal lui. pe masuti ce calota glaciara se ingroa~ din ce in ce mai muIt.800 de ani pAnala potop.. . tnca o . trebuie sa se orienteze asupra schimbarilor climaterice ale Pa. John T. Oameniinu se mai v~deauunul cu altuI.p. .acceptata ~i dezvoitata ulterior de altii . acest strat face c~ mai . care cre'eaza 0 maree uri~a! Aceasta ipotezi . HoUin de Ia UniversitateaMaine.in conformitate cu textele sumeriene.inapeleAntatcticiia miliarde de tone de apa. textul ne relateaza ca Atra-Hasis.. inundAnd toate coastele ~iterenurile mai joase. Vllnhlril.000 de 81li. in oceanele Pacific..000 i. in urma cu 13.. asupra coiapsului acesteia. Vremea incepuse sa seschimbe. Soarele fusese inchis dincolo de nori. foarte alunecos sub ea.nu numai in.i. 011'''' Hollin a calculat ca.Ch. de~i i se poruncise sa stea afati. potopul care. a distrus "posturile !ui Nergal" . inima-i era zdrobiti. furtunile. Noi credem ci diferitele texte ~i fapte pe care Ie-am descoperit pana acum sugereazaca.Jntr-adevar. magnitudine? '.. Savantii au descoperitrecent dovezile unei perioade extrem de severe. era plin de-amiraciune". ~ cum i-a poruncit EnId.. pe~iodic. ultima era glaciara s-a sfiiIlitprintr-oastfelde alunecare. Dar. luna disparuse. ~unctionAnd ca un Iubrifiant.perioadacea maitragici a omeniriia durat.000de ani.000 ~i 13.. Mi~Andu-se mai repede decat apele. . .000 de ani.T. ci~iin Arc~ca. din . norii ~icerul intunecat au vestit avalan~aapelor.000 pAnain 13.. intr-ad~vir.mai intai. VintQrileau devenit salbaiice. Exact aeeste fenomene sunt descrise in textele antice. Evenimentul a atras dupa sine 0 maree imensa. Atra-Hasis a. Ubar-Tutu. . Cum perioada de ingheta inceput in vremea domnI"ei Ubartului tulLameh. In 1964. eei doi au domnit 64. ci ea creem (prin presiooe ~i ftecare) ~i un strat noroios.. Schimbarile bru~te de temperatura trebuie sa fi creat furtuni violente acompaniate de torente de ploaie.800.. . Oferind amanunte de 0 "curiozitate omeneasca".:. . Ce a putut cauza 0 schimbare climaterica de 0 asemenea . vAnturile~i intunericul au precedat. Atlantic ~i Indian. ~i. .dinLumea Inferioara: ..Ultimii doisunt identici cu Noe ~itatilsau.' Mai mult.trimis pe'toata lumea la bordul corabiei.. Puterea sa a dizut peste oameni ca macelul. aceasta s-a impca~tiatrapid spre nord.i. ~eh.devreme sau mai tarziu. nu putea sta in picioare. Norii pe cer se adunau a ploaie. dica 25.

climaterice§i instabilitatea caloteipolare din Antarctica. norii ~i viinturile sale.. ~ase zite ~i ~ase nopti a batut viintul: Pe cand furtunile din sud maturau pamiintul.J ~: DomnuluiCeresc.. Avalan~ade ape. Ea ~ira semnificapa diferitelor epitete ale planetei legandu-Iede trecerea ei pe la locul bataliei sale en Tiarruft-_. din sud...drept UrmareI-a inclus in remarcabiIa sa carte Tod und Leben (Moarte ~i Viatli) despre credintele mesopotamiene referitoare la moarte. ~tim ca pana ~i Luna. fntr-adevar. . A Douasprezecea Planeta.. Un nor negro apare la orizont: tn el e zeul furtunilor furios.ciind inceteaza potopul. ~. leaga potopul de schimbarile climaterice care I-au precedat cu ~apte "treceri" .. exercita un camp gravitational sufIcient de puternic pentru a crea mareele. era "arma" acestei planete. apele inghetate ale Antarcticii) au ie~it din -"inchisoarea lor de gheatli".' 424 ZECHARIA -SrrCUIN A Douisprezeeea Planets 425 tn... Din ce in ce maiotare. pe care sunt inscriptionatetreizeci de versuri cu litere cuneiforme miniaturale.:stralucltoruI. ele au inceput "sa se traga inapoi" ~i .. Zeu a carui arma aduce moartea celui slab..observiinds~himbarile .:. in ciuda p1:lterii''1imarimii I . apele sale continuau .sparte" de ape: drept urmare tarmurile au fost maturate de ~uvoaiele de apa.Adiincului" (Ce nume potrivit pentru cele mai sudice mari. planeta ("eroul") totu~iorbiteazli in jurul Soarelui. Referintele la "vanturile din sud" ~i "furtunite din sud" indica in mod clar directia din care a venit potopul. Dr.. "digurile care apa~ rau uscatul" ~i smvilarele au fost .sa se imputineze" ~i dupa 150 de zile arca a acostat pe viirfurile Muntilor Ararat.e Izvoarele Adiincului". ..~iinviere. Texteleanticespunca ~a staulucrurile. micul satelit al Pamiintului.= lOvers. La 0 examinare mai atenta insa. Erich Ebeling a-stabilit ca este vorba de un imn recitaf in Casa Mortilor.. AntA * Cum puteau calcula neillimii cand vor izbucni apele din Antarctica? . cat ~i Biblia descriu cum era zguduit PamAntillla apropierea . Atilt textele mesopotamiene. Arma lui este Potopul. Cand cea de-a ~aptca zi a sosit.-. apele .1. numai dupa aceea au.~i-au dat seama ca urmatoarea "trecere" a planetei lor. zguduind muntii.. in mi~care "peste dealuri ~i campii" pentru a ajunge in Mesopotamia. Apoi. inceput sa purga ploile din cer. Potopul furtunilor din sud a urmat.Nu cumvanefIlimii. \ ~) .sa umble incolo ~i-ncoace"in valuri imense. . I I I Supremu1. . tn intuneric negro s-au transformat.. trecerile periodice ale planetei nefili'milor prin apropierea Pamintului. Dupa prima maree uri~a. Mai intai au "fost inchi. . va atrage dupa sine catastrofa? Printre cele mai remarcabile dintre aceste texte este unul descoperit la Ashur.:supremu1. cea de-a ~aptea. Potopul . sale. strilucirea amUrgului. . Epopeea lui Ghilgamesh ne mai spunt ~i ca inainte ca oamenii ~i pamiinturile sa fie inghitite de ape. venind. Textele mesopotamiene~ am aratat lucrul a~esta.1 I . .~~ '1 .apoi "ploaia din cer a fost inchisa". vantul diD sud a hatut. 0 furtuna ~i 0 avalan~a de ape provenind din Antarctica ar ajunge in Mesopotamia prin Oceanul Indian dupa ce a acoperit dealurile Peninsulei Arabice inundiind apoi campia dintre Tigru ~i Euffat. o zi intreaga. Numiirul mare de cuvinte sumeriene din textul acadian nu lasa nici un dubiu cu privire l~ originea sa sumeriana. 0 tablitli de mai putin de un inch lungime. 'I . se intorcea in manle sudului. Tot ce inainte era lumina. Versiunea biblica asupra potopului ne informeaza ca ._.ruperea izvoarelor Adiincului" a precedat "deschiderea stavilarelor cerului". referitoare la nomn este intiiritii <Iit1P f<>nt.-r--r-' Textul incepe prjn aanunta ca..~. . descoperim ca aceasta poezie "cheama numele" Dumnezeului Ceresc. '.. "vestitorii furtunii". I . M_~.tara indoiala. .. Aceasta confIrmare a teoriei noastre.--- .. Mai intili.

.nat pe Pamant.. 0 pasace a.in vreIIJea Akitt'..UI. asemenea Soarelui. potopul se retrage. pe~ti. inte-un copac. Cele doua nume date de text zeului ofeca remarcabile inr~lpnrl~"lotl"'P A T'\n.) VechiulTestament se referi deseori la momentul in care Dumnezeu a tacut ca Pimintui sa fie acoperit cu apele potopu- .426 ZECHARIA SrrCHI)II A. . . .au deschis" in ziua a ~ptesprezecea a lunii a doua. .. apeJe in . "din luna a doua pana in luna Addar" (luna a doua._. fost trimisa de pe arca~ Tragedia se terminase..DIG ("Putemicul coi. Zeu." Apoi. . .. l. . el i§i varsa potopului peste Pamant: " to ciuda iligibilititii unor versuri deteriorate.11... ~ . Spre locul sau de odihna el se va.in pri"7" . Prenume:...l..Vl'UI. Jupiter ~i se apropie de Pamant .se apro. i~i varsa Potopul asupra Pamantului: fnrm~t1i .planeta cu patru capete.intoarce." ... Apoi. caurile au revenit in matca.. textol nume~te planC(ta~UL. zeulsau. fluviu.ducatoral planetei fericite").it< te. potopul s-a incheiat in luna a douasprezecea caci . .. a ~asealuna a anului.!' Ccind inteleppi vor striga: . EI este eroul..LU.. Cel care de planeta Jupiter OIlpoate fl suparat.ma zi a primeiluni"a anuluiurmator. textul descrie trecerea planetei pe langa Jupiter... .. rat in luna a ~ptea ~i alt pamant uscat a fost vizibil in luna a ze- cea.gemene" ale Muntelui Ararat. oceane. ~i a imp~- tiat-o. . Erou. area s-a oprit pe vcirfurile . de el este inspaimantat.. to luna a doua ea se apropie de Mar. piase de Pamant ~i a inceput sa se indeparteze... Cel care prin stealucirea lui va crea: Venind mai aproape. consideri tex~. care declara ca "izvoarele Adancului s. A DouaspI'ezecea Planeta trecuse de . cand apele au.PA. traverseaza Pamantul. .E.& 1~.KUN. Care pe Cuceritoare a impirtit-o in doua.Noe a deschisu~ coraChemand "prenumele" acestei planete .. Care aduna laolalti apele: Care in varfurlle gemene ale muntelui A tacut sa se opreasca. spre locul batiliei cu 'llama!: oiei. ducand cu ele inapoi..lisa. au reaparut pe~tii. Ea este acumin apropiere de Marte: "Prin stralucirea zeului [planeta] Anu zeul [planeta] Lahmu [Marte] este imbracat. tn monti.Douisprezecea Planeti 427 Celcare:.a~A~onnln_. inceput sa se retraga. Din a carui samanta sunt flii Babilonului.. fluviu. zeu pazitor. care in vremea Akiti La locul batiliei cu Tiamat se odihne~te.rascruce6'. Ziua in care._:=! . &A&W uwaa. asemanarea dintre textele biblice ~i celemesopotamiene este clara: potopul a cedat. V Se va." litii siii: # Acesta este numele Zeului Care din cea de-a doua luna pana in luna Addar Apele le-a adu.C'".. ~ii~i regiise~ calea 14ngaSaturnin luna lui Ululu.&. . cand incepe Anul Nou mesopotamian.. insotita de sate. &... Trecand la faza a doua a potopului.Planeta Riscruce"]. &A. Acestlucruestein perfectiarmoniecu relatirilebiblice. . sprezecea).. 0 pasare s-a oprit. Care inelul spart I-a pus la locullui.care din nefericire este ilizibil-.a.j _w __a. A Douasprezecea Planeti este numiti ~ILIG.Potopul!"Este zeul Nibiru [. spune. Soarele. Corabia a ajuns pe 1\1ui1tele Am- (planeta se retrage.

EI preface intunericul in zori. Necazul vine la tine in ziua lui Dumnezeu. Doamne.. Tunetul a riisunat in nori. Psalmul 104. Glasul Domnuluiiace sa se cutremurepustia. tmi amintesc faptele Domnului. Cuvintele profetului Amos sunt chiar mai expl~cjte: - Ma g~desc la zi!~b de dem~t. ~i Domnulimpiriite~in vecipe scaunullui de domirie.. iar ziua in noaptea neagrii... ' ~i'adancurile -aumi~cat..P"~'" ~-Cl... Acestea deci au fost evenimentele din zilele "de demult". to magnificul salm77 . ~i nu Ti s-aucunoscuturmele~ilor Tai.. :.: ':'. .. ~i Domnulspunepotopului: lntoarce-te!" " ( . o cwe prinapelecelemari. Dumnezeule.. . la ~ .apelor mari~'de catre Dumnezeu: Fiii lui Dumnezeu. Glasul DomIiuluiriisuni pe ape Dumnezeulslavei face ~ bubuietunetul: ' Ti~ai eroit. 429 lui.retragerea" .. Glasul Domnului face sa ~neasci flacm de foc. Glasul Doninului sfarma cedrii. Damnulestepe apelemarL... Caile Tale.. Care Dumnezeu este mai mare dedit Dumnezeul noStru? Cand Te-au viizut apele.."La Domnuleu ma plfutg"p psalmistul~i aminte$teaparitia~i disparitialui Dumnezeuin zilele de demult: Apa stitea pemunti. . Suindu-se in munti ~ipogorandu-se in vai Pfutala locul pe care-Ihotarase~i Tu. . Le-ai pus o'margine pe care nu trebuie s-o treaca Pentru ca sa nu mat acopere niciodati Piimantul...i eu 0 '. . bun s~itul acesta? Caci in ziua Domnului nu este nici lumina ~i nici intuneric. .. . ZECHARIA SITCHIN A Douisprezeeea Planeti ..~.428 . EI cheama apele mirii ~i Ie revarsa pe suprafata piimantului. Dati Domnului slava ~icinste. Mi-aduc aminte de minunile Talede odinioara. '1$' Dar la amenintarea vocii Tale au fugit La glasul tunetului Tau au luat-o fa fuga.. '. Psalmul 29 descrie "chemarea" ca ~i . Glasul Domnului este putemic. Tu it acoperise~i cu adancul cum I-ai acoper.U "UU~11Iun1t. ' ~i Libanul ~ Siriortulsar ca ni~tepui de bivol. i~i aminte~te despre vremurile cfutd oceanele acopereau cont!nentele ~i au fost mcute sa se intoarca: Tu ai a~ezat Pamantul pe temeliile sale. s Norii au Jurnat apii cu galeata. . n haina. drumprin mare. GlasulDomnului este Maret.' . -. ~iniciodati usevaclatina. La anii lui Olam. 04.. Fulgereleau luminat lumea. sunt sfinte.ziua Doinnului" fuseseziuapotopului. " t> ti facesa saraea ni~tevitei.dati Domnului. Pamfuttul s-a mi~at'~i s-a cutremurat .. laudand faptel~ Domnului. Sagetile Tale au zburat in toate partite Tunetul Tau a izbucmt in vartejul de vfutt. * ~.. .:.

Homo Sapiens se inmulte~te~i se impr~tie pe toam suprafata Pamantului. .EraBerbecului 2220 i. adica exact in .Ch.caci. pentru topirea ~i preluerarea metalelor. Aeeasta declaratie plaseaza potopul intr-o perioada clara de timp.432. adica intre 10.. el. . cu circa doisprezece sau teci- 360. Zeu a cami coroana stral~cim.Ch.Ch.EraRacului(Cancer) 8700 i.Ch.EraGemenilor 654Ui. care spune: "Constelatia Leului masoara apeIe Adancului".Ch. plus mai bine de jumitate din eiclul unnator. ~/UUI. Se intemeiaza Eridu Stapa Pamant I "7' sudul Mesopotamiei.EraTaumlui 4380 i. ZECHARIA SrrCHIN A Douiisprezecea Planeti 431 ~a cum am aratat in capitolele anterioare. ci ~i despre nefilimi.pe Pamant. ultima perioada glaciara s-a termiriat bmse in emisfera sudica.este in fl8ciiri. ."UU1Ul'U~J1Vl. Supremul. Fiii zeilor iau de neveste fiieelepamantenilor ~ifae copii eu ele. a awt loc in "Era constelatiei Leului":' . Planeta suprema: un tron ea ~i-a lacut tn fata orbitei date planetei tb~ii [Marte]. 10. sau Mare An. climatul devine ospitalier.e ~ar). .000 Nefilimii intemeiaza Bad-Tibira.000 Perioada interglaciara se intinde peste tot. intemeind Larsa. mant. condu~ide Enki. sosesc pe Parnant de pe A Douasprezecea Planctii. - 2100 d.000 . sau Ani Mari..EraPe~tilor 60 i. Lununa sa hotar~te strilucitoarea sa impadtie pe Pa- spreze<.v:. Potopul.>roborare ~i mai evidenm eu tcoria nO/lstra. :::. cel mai mandru dintre zei.860 ~i 8700 j~Ch. nefilimii au asociat primele ora~e pe care Ie-au intemeiat cu erele zodiacale .Ch. ne spune acest text.000 Marile calote glaciare incep sa se topeasdi. in 430. atunci data se potrive~te perfect cU descoperirile noastre: conform ~tiintei de astazi. Ehlil sose~tepc Pamant ~iinfiiteaza centrul de la Nippur. Supremul.Ch. . putem intelege acum un vers enigmatic din ritualul de Anul Nou. 60 i.860i. nu numaidi ofera informapi calendaristice despre omenire.000 Nefilimii. .. tnfiecare-zi din Leu.Ch.000 Clima se inealze~tedin nou. .000 de ~i inaintea potopului (120 d.. 6540 i. teama inspira. de~iastronomiinu pot spune cu sigurantii unde anume situau sumerienii inceputul fiecarei ere ZO-. 100. .Ch. Fenomenul de precesie ofera 0 c<. centrul lor metalurgie. aterizfu1d. ca tabelul pe care it prezenmm mai jos este cel mai aproape de cel sumerian. Enlil ealatore~te spre Africa ~i organizeaza acolo operatiunile miniereale zeilor. 4380 i. In Odentul Apropiat.Ch.000 de ani inseamna ~aisprezece astfel de cicluri complete. iar in emisfera nordica 0 mie sau doua mii de ani mai tArziu.Ch. Astfel. E Daca potopul a avut loe in Era Leului. Constamm. 200.Muncitoml Primitiv.in unna. --: raLeului.tn tennt:nii eiclurilor preeesionale. 400. 250.emii de ani. spatioportul nefilimilor ~i alte ora~e. . diacale. Data EVENIMENTUL 445. Astfel. 2220 i.. se considera.Cb. acum ca textul desc~perit de Ebeling..::: :-w.000 Viata pe Pamant regreseaza in timpul unei noi ~re gla~iarc' . in Era Pe~ti1or.000 Enki se mum in interioml tinutului. putem reconstitui cronologia completa a evenimenteior descrise in aceasm carte.~ 430. 1i11''jmnursag ljlUU rauresc omul .<land zodiilor atrlbutele zeilor asociati cu acestea.Era" constetatiei Leului. . Am afinnat mai devreme ca nefilimii au aterizat pe Pamant cu 432. Sunt e~nstmite Sippaml. in general. 415.

Cum supravietuirea.Muntelui Salvarii" au fost.000 fnrautatirea climatului incepe. 75. u~urati sa descopere ca omenirea ~ianimalele deopotriva. i-atrinvatat pc oameni cu~sa ctdtive grane ~i sa creasca animale. "PotQpu!a maturat totul de pc rata pamantului" ~i 0 mundi d~ 12Qde -Fara fost ~tearsa peste noapte. Ca sa folosim cuvintele unei liste sumeriane a regilor.000 Ubartutu/Lameh. ~ :1 Cand. flin~ nrn_ " \. 49. 13..000 pak.ora~eledin Mesopotamia.1 ca acestea sa se retraga pentru a putea pune din nou piciorul pe Pa~nt. Tipuri degenerate de om.!.1in navetele lordeasupra Pamantului de"vastat de furia ape lor.fusese complet decimata? -=- . Centrul de Control a1Misiunilor -. nefilimii au dat la 0 parte prejudecatile lor despre oameni ~i~i-aureluat sclavii dupa care.. " ~ Spa~iale la Nippur. ~i-a schimbat curand gandurile.toate ziiceau de ingropate sub.dejucate.nefilimi. Cum aveau ei sa supravietuiasca pc 0 planeta striiina cand ora~ele Ctl" toate facilitatile lor disparusera. Chiar~i Enlil. Plutin(. ~i chiar ~i fO$ lor de munea omenirea . Potopul matura intreg Pamantul. fiiriinici 0 indoiaIa. nefilimii au aplicat ~tiintalor avansata ~i cuno~tintelelor deosebite pentru a rezolva aceasta problema. sa decimeze omenirea in timpul celor . la inceputfurios sa descopereca planurile sale fusesera. depind~a de viteza cu care se dezvolta agricultura ~i cre~terea vitelor~ pentru a raspunde nevoilor nefilimilor ~i ale . pria lor situatie. ratacesc pe suprafata Pamantului.ei .000 Nefilimii.~apte treceri".0 noua era glaciara incepe. nemaipierzand nici o elipa. Minele din Africa de Suel. devine primul rege pamantean in ~urup"Blestemarea " Pamantului de zei . . .' .omenirii care se inmultea cu rapiditate. Capitolul15. Omul din Neanderthal dispare din Europa.spatioportulde fa Sippar.432 ZE<"''HARIA SITCHIN 77. nefilimii au aterizat pe vlirfurile. sub protectia zeitei Ninhursag. nu pieri- sera eu totul.. cu sigurantii. infometati. . Decizia luata de 7.. ci ~ipentru .000 fncepe domnia lui Ziusudra (Noe). 35. supravietuind numai Omul de Cro-Magoon (din Orientul Apropiat). un om nascut dintr-un zeu ~i0 pamanteanca. s~ind dintr-c data era glaciara.J rod nnJl nrnC'tiC'iin"t. nefilimii ~teptal. avertizati de marea uri~a pe care urma s-o atraga dupa sine apropierea planetei lor decid sa lase omenirea sa piara. Regatn) de pe Pam ant Potopul nu a fost 0 experienta traumatica doar pentru omenire. ape ~i noroi.zei" -. "slujitor crcdin~ cios~' alluf Enki. inftic~~ati ~i epuizati.

ca parte din legamantul .inconjoaraMesopotamia si sa se:stabileasca la'campie." Numele tinutului muntos din riisiiritulSumeruIuiera E.'!~ . iscutabil~.. ci.atat al agriculturii' cat ~i alcre~terii vitelor. care inseamna ~.!PO. nelocuila bile. in urma. nu:pot sa explice cum primele pe (cum ar fi cele descoperite in pe~tera ~anidar) erau deja uniforme ~i foarte deosebite. Primi.De ce oare au preferatagricultorii de atunci aceste . nu va incetil semanatul ~i seceratul. atunci este vorba de manipidare artificiala..in munti"nu in campii -.asemenea. ~ia mcut posibila agricultura in munti tinind deoparte apele potQPului. "secretu~ lui" . din Lic8'iul Ceresc. .~is-au stabilitacolo"~ ' natul~iseceratul"suntprezentate 'deBiblieca da~ 1icutede . Gdul."au gasit 0 campiein Tara~inear[Sumer].. Cu mult inaintea savantilor de astazi. angajat deli~rat in lucrarea pa. Sumerienii~tiau riispunsul..H1U.in tinuturile muntoase. ' ~i textele sumeriene atribuie zeilor dezvaluire~. mgul ~icaldura. Mai tarziu. .' * Hili sa cunoasca informatiileoferite de textele biblice ~i cele sumeriene. Cercetand inceputurile agriculturii....UIII~ raspunp<U1i1 da acestor intrebiiri. I" O..de . a cunoscut actim pete". perioada de timp ~ilocul in care un astfel de proces indelungat ~i foarte gradual ar fi avut loc.. pomi."'.000 de ani in urmii.LAM.! c. erau un blia:Lamultegeneratiidupapotop..orzuI ~lcjnepa au fost aduse pe Pamant de pe A. "Noe a inceput sa fie luclitor al pamantului ~i a sadit 0 vie": el fiind primul agricultor postdiluvian.. . sesurile nu 'erau inca suficient de uscate dupa polop. tacut de Dumnezeu cu omenirea in perioada de dupa potop: Cat va fi pamantuI. mai degraba. fructe.. . vara ~i iatna. . Cercetat cu atentie. mantului. Biblia plaseaza inceputul agriculturii in perioada care a umiat polopului." tt. Nu existiidecat 0 singuIi explicape peQtruacest miracol botano-genetic: dacii nu a fost vorba de un proces de selectie naturala. savantii moderni au descoperit ca ea a aparut mai intai in Orientul ApJ:opiat.. ~i nici aflora. multi savanp care au studiat originile agriculturii au ajuns la concluzia ca ea a fost "descoperitii" de omenire cu circa 13.spun ei.A pus stavila apelor.""c&p<&UUA iI\.Milioane de generatii de selecpe genetica sunt necesare pentru a obpne chiar ~i 0 minima schimbare intr-o spec!e oarecare.genelor mai multor plante. vremea cana a lost . . ~id aceastii descoperire este legatii de climatul cald care a urmat incheierii ultirriei ere glaciare.noaptea. doi dintre asistentii lui Enlil. ~i t<?tu~i. ea a aparut.amestec neobi~nuit de gene botanice""~inu produsul dezvoltiiriigenetice Iiinici mutatia genetica a unei singure sutse.\'!i Bi~j . "Sema~ .casade unde au ie~ittoate ierburile".din zonele montanedin estul Mesopotamiei.ih muntii:ca~e . cu siguranti.Douasprezecea Pia- . legume ~i animale domestiee. tntreaga idee 'ca omul. de exemplu._ ~_ ~_ . Dumnezeului Noe ~i urma~ilorsai.. nu este de gasit nicaieri. ziua ~i.Exact acest luom il 'descrie.a inceput pri~ cre~tereaunei plante salbatice in locul graului ~iorzului. ca sa nu intre in munti.. "Surner. un spic bine dezyoltat de gdu este un mister ~i mai mare.434 ZECHARIA SrtCHIN A Douisprczecea Planeti 435. A trebuit sa maitreaca mii de ani pana ce campiile ~i'vaile s-au uscat suficient pentru. care au -stabilit ca agricultura..___..Semintele. a permite oamenilorsa coboare. rezuItatuI amestecului.zone dificile pentru agricultura in locul celor mult mai usoare de la ses? Singurulraspuns plauzibil este ca aceste tin". . d C1. .oalJlenii venitl"dinr~r: dar trimis pe Pamant de Anu. .au lispaildit cultivarea plantelor ~i in~esuri. Textele sumeriene declaIi cii Enlil a oferit cerealele "in tinutul dealurilor" . astfel incat. Este produsul unui . a reU'iitsa transforme animalele prin do- I I I I mesticireeste. de ce semicercul muntos din OrientuI Apropiat a devenit 0 sursa continua de noi varietiiti de plante ~i' cereale.nd din parte a zeilor .000 de ani . cucirca 13. zeii Ninazu ~iNimada. . ~ in cateva mii de ani. dar nu in campiile fertile ~i u~or de lucrat sau in vai. tara care nu cunoscuse semanatuI ~isece~ul.secretele" agriculturii. Savantii.descoperitii" agricultura.d. Este. ' .

.in.'~ . posibile numai in pe_ rioada cand A Douasprezecea Planem venea in apropierea PIimantului.~. Atat textele sumeriene. Soarta PamantuluLs-o hotarasca. Babilon ~iAsiria ..~ "J~ i I Marii Anunnakicare decid 80artaau tinut sfat. Eridu a fost-primulor~ reconstruit. evident. dezvaluind oamenilor cuno~tinte... era1." Primul ora~-regat al oamenilor. "Ccind tmpiirapa a coborcit iara~i din Cer.--~"'~'" . .1nAsia Mica. toate aceste simbolun ale rega- arhul regatelorUruk.nobilii". ca rezultat al imt*tirii ei in trei ramuri dupii potop._+ . . care locuiau in Mesopotamia ~i Orientul Apropiat. Sumerul.~i regatele. .. Agricultura ~i cre~erea animalelor au fost darurile lui En- IiI ~i. Nu numai pl'ezen~ nefilimilor. Se pare ca nefilimii. " I :."stiiteauin fata lui Anu.respectiv. .000 tCh. . ~tim totu~i ca el a inceput Q lunga dinastie.. cu siguranti. . cultura neolitica. ale carei ora~e de re~edintii s-au schimbat din Cush in Uruk._. care locuiau in Africa ~i piirti um n:mnSUlal\l'aDica ~I lare1. au InCl trodus . inainte'de a se da aprobarea pentru inca un pas pe ca.~.. Intr-una diJ. exact i~ locurile acestora ~i dupa planurile originale: "Sa se puna toate ciiramizile or~elor din vechime in locurile in c~ au stat ele~toate ciiramizilesa stea in sfintele lor locuri.. Ur. ~oc Un text care vorbe~te "despre acest subiect descrie situapa de dinainte ca tiara ~i coroana sa fie puse pe vreun cap de om ~i sceptrul dat in miinile acestuia.. tiirile.impiiratia" pe Pamant: au numit un 'conducator uman care sa asigure serviciile pe care trebuia sa Ie fuca oamenii zeilor ~i canalul prin care se diideau oainenilor invatiiturile ~i legile '." Din nefericire. a fost Cush. Enki.1 zilele care au urmat potopului. spune tex- tuI: ' /.1 impiirtiti in pamanturile ~ineamurile hli Sem.. "Epopeea lui Etana" ne ofera una din aceste consultiiri intre zei. Fiecare dintre cele trei au fost ~credintate unui zeu principal. India ~iEuropa.ca fiind din Cush. !~ CarteaNeamurilor Biblieil pune pe Nimrud. tmpiiriitiaera in Cush. "Sa fie ora~ul aCesta cuibul in care oamehii sa se odihneasca.SrrCHIN A Douisprezecea Planeti 437 nem. Ham. Aceste trei grupuri maj~re erau. Acad. in cetiui". doze bine stabilite. listele sumeriene ale regilor sunt mutilate exact in locul unde se afla numele primului om care a fost numit ae zei.patridin Nefilimii. --. Acad ~i apoi. cat ~i cele acadiene declarii ca zeii ~i-au mentinut "domnia" peste Pamant ~i i-au pus pe oameni sa reconstruiasca mai intciior~ele de dinainte de potop. ni se spune~au ajuns la concluzia ca aveaune- voiede un intermediarntreei ~ maselede oameni. ~I UIU"I1I1C. Erau prea nobili pentru omenire. locul in care a inflorit prima civilizatie uman~.simboluldrepmpi. . ~i I-au binecuvantat. . Avyan:t. lea curioa~terii umane.. rege.se~i numindu-se dupa numele celor trei fii ai lui Noe. Cei care au Jacut-cele patru colturi ale lumii.'.~l . ." tului .plus toiagulpastorului. . tele 'a trei faze cmciale din dezvoltarea civilizatiei post-diluviene: agricultura.~. ne spun textele sumeriene. ci ~i sosirile periodice ale planetei lor in vecinataUm Pamantului se pare c~ se afla in spa- .~ 0'. 'Apoi. Care au intemeiat toate tiirile. " . nefilimii i-~u ajutat pe oameni sa-~i construiasca primul ora~-regat..Jmpiiriitia a fost coborcimdin Cer pe Pamant". 0. insemnand .. $i consulmri intre iei.--. regiunea popoarelor semitice. Iran.regiuni" ale caror intemeieri au fost discutate de Marii Anunnaki.~ (""'n. Acsac. Una din aceste regiuni' era.Ch. Dupiice zeii au luat hotiirarea. 0 Jaceau~ila intervale care marcau apropie- rea planetei lor de Pamant." Oeci.I' i au decis ei. amazi.. . ~iapripa ~sca a civilizatieimesopotamiene. . circa 11.. 3800 i. mao-europenn d.Ei trebuia.:-. ..a 1 ~4-A_':!tA .". Fie ca regele sa fie pastorullor. circa 7500 tCh. " . Care supravegheazii Pamantul.e/u in acadiana.. ft.. toate la intervale de 3600 qe ani. cele trei .. Ea inregistre!lziiriispandirea omenirii. in H Ashur ~iBabilon ~iin alte capitale mai recente.)- 436 ZECHARIA . Triigandu. .' sa fie zeii . de parca era nevoie de ni~te inspecpi "de la centru". .

.p19r ca civilizat~a din zona Nilului ~i din cea a Indulu. ~i civili. 1A .Fig..rile pentru marilepiramide ~i'a supervimt constructia Ipr a fost un sumerian venerat ca zeu. 162 VU .o:t?P. regatuI ~i civili2'Bpa~i-au mcut aparitia ~i'in valea Nilului.. celor doua marl fluvii.... ambete. dar se cQno~te acum existenta unei civili2'Bpiavansate. Circa 3200 i.~ tii!JlI}:l~Ae. .". nu s-a ~tiut nirnic .~~le. 'Texteleantice" precwn ~idesc9peririle. cu circa 0 mie de ani dupi infIorireacelei sumeriene..:.sumeriana.masca"depia. r . leagl".Ch..atia. u infIoritoare.. . \ .. lea Indului. It .. sub 0 . . 162) .mant~lridicat" ~iamintirile lor desprepreistoria acesteia retineau ideea ca "un zeu foarte mare a venit in vremurile de' demult"~i a gisit tinutullor acoperit de ape ~inoroi. de..Mai"mult.'. Vechiul nume dat de egipteni tirii'lor era "pa.i1umeritedin Egipt. .438 ZECHARJA SrrailN _ A Doui!jprezecea Planeti 439 Celelaltedouaau devenit~ ele leagiioul norciVilimpi -..lril~.l).7..zvoltatepe J:n. . Legen~A~sc~e~minuptit .statuI. (Fig. a ridica literalmente'Egiptulde sub ape.. fapt.te hio.i~i aveau ..J ..ci.luLin Sunier. mgmerul-~ef at netillrrulor.~st zeu vechl.~esf¥.... 161) .a se ere de ca ingeniosul' arhitect care a desenat planu..nu era altul decat Enltl.~i:economkexistenie iI1treJ.rechema".. pirimudele. in va- .doua' ciyiUzatii :d~.1¥pi p. - ' _ Pana acum circa cinciuci de ani.~e poate demonstra.aproapct0 jumatate de mileniu dupa civilimtia sumeriana . cuprinzand ora~e 'marl. a!AtdpveA'circumstantiale. t:at ~i directe I-au convins pemajorit3.aasunmt dificila sarcina de'a . . Fig.-. .. un comeq infIoritor. .tri~'replici aproape Perfecte ale ziguratelor mesopotamiene ~isunt suficiente motive pentru. 0 agricriltura dezvoltati. arheoldgice atesti legaturile: fOaI1~apfopiate pe plan ~1tlQ. .-~ .''Er~i. S"a descoperit ca cele mai'impozc1.despre cea de-a treia mare.. . . (Fig. cea indo-europeana.' . '.a1. sunt. civilimtie. conducand in timp la marea civilimtie egfpteani.. 161 "-.ait.teasav~J1.i nu numai ca eraulegate de cea sumeri~ii.

in mod evident. 440 ZECHARIA SrrCHIN F A Douisprezeeea Planetii 441 . sprezece ca numarul divinitatii supreme. egiptea- . {Fig. ficata cultural ~i avand acelea~i scopuri. a fost mo~tenitade fiii lor.nimic nu i-ar fi impiedicat sa faca tot ce ~i-au pus in gand" .civilizatii satelit nu !i-audezvoltat din intamplare. cu rolul de zei. pazIDdu-~icu stra~ilicie teritonuJ. Dee avem 0 singura limba scrisa care. cartd reverendul Charles Foster a scris 0 carte.'. dovezile lingvistice. ~i separirii geografice. din anumite motive. cizia deliberata a nefilimilor.cesa construiasca0 navi spati~lii-' dupa care . au construit o~e ~i au ridicat turnUri inalte (zigurate). ceea ce ar DUteafi doar 0 cninr.a fi apa': 0. tate locala. toate confirma ideea noastra ca cele doua.a~ cum am vazut in capitolele anterioa~ . Fig. datoriti distantei . 163 Fig.ce sugereaza in mod clar originea comuna.era sumeriana. se trag dintr-. Enlit ~i Enki.. ~i totu~i. ca ei i~i ~prezentau zeii ell figuri umane purtlindpe cap bonete cu coame ~i di ei venerau simbolul crucii . un astfel de fiu (I~kur/Adad) a fost trimis in mod delibetat de Enlil in Tinuturile Muntoase. In eel putin 0 iristanti inregistrati in textele sumeriene.:. Dil)contra. a cum s-a mtamplat deseori ~iin istoria ome-'. Povestirile sumeriene pe acest subiect sunt identice cu binecunoscuta legenda biblica a Turnului Babel. ii permiteachiar sa incer. care ne spune ca "tot Pamantul avea 0 limba ~iacelea~icuvinte.semnificatie." Dar dupa ce oamenij din Sumer.se luptau intre ei. ~im ca ~i ei venerau numarul doi.n. ba chiar ~iacee~i forma fonetica . relatarile Bibliei ~icele sumeriene.. Pe masum ce trecea timpul.la fel cum mceau. ~isinguruf loc in care limbajul scris existaseinainte era Sumerul. The One Primeval Language (Limba primordiala).care. zeii au devenit din ce in ce mai gejo~i unii pe ceilalti. inca 0 dati initiati de Enlil. rn mileniul al treilea i.I:M_:~ ~ " L: rut singure de-a lungul timpului.Pentl11 in timp ce omenirea ajunsese la un nivel care ca.. 163. a fost diferentiata in trei limbi: mesopotami~na. Pictogramele similare nu au numai aceea~i.ceea. cople~iseraca numar vechii zei.semnul planetei nefilimilor. nalhamitica ~i indo-europeana.:. inclusiv chinezaveche ~ialte limbi din Orientul Antic..it1pn!1i1'.intr-unputemic declin. :".<i ~:. s-a uemonstrat ulterior. copiii ~inepopi. -' )r original. Adanca nvalitate dintre cei doi frati. ~ nirii.Ch. de 0 civilizatie umana uni. Chiar ~i fIii lui Enlit . dand nll§tereunor lupte sangeroase pentru suprematie. zeii cei mari au incercat sa-i impace impirtind pamantul intre mo~tenitoriilor. de altfe! ~l Illl IUIbOK1. invatand actaconstrucpilor <lincaramizi.164) Daca aceste doua civilizatii erau de origine sumeriana. ca sa nu mai vorbim de oamenii cu unul din parinti zeu. Astfel de diferente pot s. nefilimii au adoptat po- litica tipic colonialista "Divide et impera'~ (Dezbina ~i stapane~4:). 164 De~i se cunosc relativ putin~ lucruripana astazi despre civilizatia din valea Indului. textele sumeriene sustin ca ele au aparut ca.urmare a unei decizii deliberate a zeitor. Ridicareadeliberataa Egiptului de sub ape. Acest lucru a fost demonstrat inca din 1852. ei au planuH sa construiasca un ~em ~i un turn pentru a-I lansa. de ce sunt diferite limbile ~i semnele lor scrise?Raspunsul ~tiinpfie este ca limbile sunt diferite. in care a demonstrat ca toate limbite antice desciftate pana at4nci. ele au fost planificate ~irealizate prin de. savantii au amtat ca primeleinscriptii egiptenCf tilizau un limbaj care indica 0 u dezvoltare anterioaraa scrisului. Temandu-se. Din aceasta cauza "a amestecat Dumnezeu limbile Pamcintului".o singura sursa . Mult mai recent.nefilirilliin~i~ise aflau .

Eroii epopeilor. Declaratiile regilor ootici cum ci pomeau la rizboi penttu'cuce~ rirea de noi teritorii ~ia supune alte popoare.privea. dincolo_deacest lucru apar alte intrebiri. care mcea legatu~ Dopapotop. Vechiul Testament reflecti acest lucru la tot pasul. ' Din nou. tatil meu. In urma acestor consilii..de apoi" in Laca~1 Divin. penttu a giisi. acest lucru va fi riisplitit printr-o "viat8. s-au luptat din greu pentru a ajunge . era insiircinat cu rachetele. in din ce in ce mai multe tiri. ~i daci nefilimiierau ~.a face cele pattu regiuni".441 . Solutiaa fost construirea a din ce in ce mai multe liic~uri de cult. trebuiaugiisi1eem penttu a Ie reaminti acestora cine Ie sunt stap!nii. cerand:oanienilor sa nu se .1 zei. 0 zona de care oamenii se puteau apropia numai cu autorizatie.relateazi eforturile neincetateale oamenilor de a ajunge'"in acest s:fiintpout".~u "'4U£4l~lV1ilnlunor "arme IDsp~i1mantitoare" de catre ni~te paznici fioro~i. ~ide a obpne viata ve~nica printre Zeii Cerului ~iPimintului. ~ .antice. * . era un "piimint pur". Zeii i~i piistiase~ rii penttu ei controlul EOliticiiexteme. Era zona in care i~i stabiliserii nefilimii baza spatiala dupa ce cea de la Sippar fusese distrusa de apele potopului._f'_ I I I I I I . valea Nilului ~ivalea Indului .. trayersarea acesteia Dutea .flicut"omul de pe Parnant.de fapt relatiile cu ceilalti zei.MUN ("Tinutul in care sunt rachetele"). Existi toate indiciile. Pe viata zeitei care m-a nascut. ~ipunerea in fiecare dintie ele a simbolul zeului "corect". . Indromi-mi ~ii spre Tara 'fa! Pove~le ootice . Dar.fi Ghilgamesh. cei . o dati cu inmultirea ~i riispandireaoamenilor..ne informeaza'extelesumeriene. pentrua fi purtap apoi de un ~emsau un Vultur p4ni in Li~ul Cerescal Zeilor. " aici.Ne amintimruga lui Ghilgameshcatre ~ama!I: Lasi-ma sa intru in pout. Text dupi text demonstreaza cu claritate cii lucmle stiteau inti-adeviir~.zeii" care au . dici asta. aceasti zona a fost pusa sub comanda lui UtuJ~ama~. Rispunsulla aceasti intrebare este cunoscut.inchinela zeii altor popoare". Dar unde se afla aceasti ra 'cu Cerul? Tara a Zeilor.nobili". A cinstitului rege.de fapt pora istorie ."'. Dedicati numai zeilor. Au mai fost intdlnitinefilimii de atunci? Ce se va intdmpla cand ne yom reintdlni cu ei? ).au fost populate cu oameni.un termen care " la inceput insemna ca zona era "interzisa.. - . cum ar .. . oare numai evolufia viepi pe A Douasprezecea Planeta i-a creat pe nefilimi? A patra regiune era considerati "sfiinti" . Era piganismului incepus~. alaturi de ~ j ~. care apare in toate religiile ce i~i au riidicinile in Sumer: speranta ca...Mesopotamia.ZEtiIARJAStrclilN A Douitprezecea PlaDeti 443 'me~e~gut'sau meseriape care 0 Patronau:Regii erau' interme~ diarii dintieace~tia ~i~omenireadin cein ct mai numeroasa. or~e ~i sate.. ei au luat decizia de . Acesta a fost idealul omenirii. zeul care.nefilimii" t au tinut lungi adunari penttu a hotiiridestinuloamenilor ~i zeilor pe Parnant. daci duc 0 viati cinstiti ~icorati pe Parnant. ei aveab ultimul cuvint in declararea rizboiului sau incheiereapacii.u . Treidintre ele . Acest tinut sau regiune era numiti TIL..penttu di unnau "poruhca zeului ~istiI$tul meu". restransa".PlootaViepi"." .. lasa-ma sa-mi ridic ~em-ul. In conformitatecu aceasta.

New York: P.W. W.M.I.: Doubleday &Co. E. A. nedata. Press.JU:. trad. 1963. hic. Weidner. 1961. 1962.:'-wJ' . . C.o. editie nouii.StarHebrew~ook Company.J\." ". E. Ebeling.. . Tel Aviv: Izreel PublislUng House Ltd. Oxford: Oxford University . traducere ~i adaptare de A. Edward. ~i Milton-Hatanach (Ebmicii). L. Garden City.. II.Genezii la Deuteronom: The Five Books of Moses. The New American Bible.A. Meissner. van den Born.lc. B. Pentm traduceri ~i mterpretiiri mai noi. Annals of the Kings of Assyria.. Stern. jjorger. N.. D. :__'" . 1931. George. E. de E. 939 1 Ebeling. noua traducere a Srmtei Scripturi.tii. Wallis. 1929. 1970.J. De la. Chiem.uu__". Cambridge: Cambridge UniversityPress.' Bibliogratie " . Inc.reviizutii dr. Solomon.-~t B.UU"". in conformitate cu textele masoretice. ~i King.. 1902.nedatatii. (cd) Reallexicon der Assyrolo- gie undVorderasiatischen Archiiology. Erich."!_L_InJ:'J: Budge. Mandelkem..Y. de .. PrinelpaleIe sune pentru textele din Orientul Aproplat: Barton.>. bazate pe texteie sumeriene ~i acadiene: "Geneza" din The Anchor Bible. Pentru culoarea "arhaicii": The Holy Bible. Enuma Elish: die Siebimte Tafel des Akkadischen WeltschOp{ungsliedes. . King James Version. Princlpalele sune pentru textele bibUee: A.j I -:.. The Gods ofth"e Egyptians. New York: Jewish Publication Society of America. lemsalim: Schocken Books. ' E. Hebrew-Ammaic de Jushua Steinberg. 1964. Erich. editatii sub indrumarea ~i patronajul Bisericii Angliei. . tradUsii de membrii Catholic Biblical Association o( America. Speiser. 1904 Budge. 1924. ~i The New English Bible.. Kenedy & So~ 1970. The Royal Inscriptions of Sumer and Akkad.A.A. Peniru referinte'uzuale ~i compamrea traducerilor: Veteris TestamenU Concordantiae Hebraicae Atque Chaldaicae. New York: McGraw-Hill Book Co. Sumerian Religious Texts. E. / '1. 1962. Pentm verificarea interpretiirilor modeme ale versetelor biblice: The Torah. Tod und f-eben'nam den Vorstellungen der Babylonier. 1932-1957. Cleveland ~i New Yorlc The World PublislUng Normande Co. Ebeling. Encyclopedic Dictionary of the Bible. Catholic Biblical Associations of America.

1931 . Ancient Recards a{ Assyria and Babylania.1890. Franz Xavier.. Alfred.'~' . 1912 Luckenbil. Langdon. Alfted. Hans G.D. . 0. Umgdon. Stephen. Jensen. The Canaanites. 1961._-'.1961.. Franc.P. Ernst F. Handbuch der Altari~talische Geiskultur. Handbuch der Ba. Morris. Fossey. Die Neu Babylanischen Konigsinschriflen. 1903-1908.G. Enmerkor and the Lord a{ Aratta. " Jeremias. 1907- Virolleaud.4. Leonard W. Pinches.H..DieKasmalagie erBabylanier.l961. Samuel N. Das Alter. Samuel N. 1909 Gunterbock.ssyralagische Bibliothek (Leipzig) . 446 ZECHARlA SITCHIN .RitueJesAkkadiens.rSAmllp. King. John. Alexander.rchiv Oriel/talni (Praga) . Alfred. Weidne{. (ed).. Lambert.4. Langdon. 1mKamp{eum deralten Orient..o~ 1. Charles.t!) M1Jthnlnoip.von Soden. the Babylanion Story a{ the Flaod.. ~i Millard.Hystary Begins in Sumer... Weidner. ". ' " . King. Ancient Near Estern Texts Relating to.. Astranamical Cunei{arm Texts. The seven Tablets a{Creatian. Samuel N.-f' A D()uisprezeeea Planetii 447 Falkenstein. Kramer. 1861-'84. "Semitic Mythology" in The Mythalogy a{ all Races. Theophilus G. Smith.. 1959.~'~' Das Auslqnd (Berlin) '.. . Kramer. SumerionMythalagy.bylanischen Astranamie. 1926-'27. I I I \ I I I I III. 1912. The Assyrion Language. Jastrow..~' Gray. the Old cient Warlds. Reparts a{the Babylanion Expeditians: . Alfred ~iWinckler. "Some mathematical'Tablets in the British Museum" in Hi/precht Anniversary Valume. Au fost cercetate. Kugler. 1905. Kramer. Pritchard.1914.ois. Kramer.. 1926 Grossman. Samuel N. Babylanian Magic and Sarcery being: "The Prayers a{the Lining a{the Hand". Hugo. Hugo.1908. "Mesopotamia" in The Intellectual Adventure a{ Ancient Man.1 (p. James B. Die Religian Babylaniens und Assyriens. .. Die sumerischen un akkadische Konig~~. 1959.1902. ' Langdon. Hilprecht. (00): Ox{ardEditians a{Cunei{arm Texts. The ChaldeanAccaunt a{Genesis. 1948. ' .R. A. Witzel.der babylanischenAstranamie. Thureau-Dangin. J935. 1900. La Magie Syrienne.4. 1964. Charles.~ N n(thp A"rip"t Wnrld 1961. Henry C. 'J'f~' . Charles-F. Stephen.l905-19i2 jeari. Gordon. 1901.'... Samuel N. Jeremias. (ed). .' . The Babylanian Genesis. Kramer. Leonard W. Sumerische Gatterlieder.' Babylaniaca (Paris)..ois. " ' Thureau-Dangin. . Do.cuments fr()m Old Testament Times.ssyralagical Studies (Chicago) I\or. The Old resta"'ent in the Light a{the Ancient Near EasU911.ois. R. . cient Warld. Stephen. 1969.sinschriflen. Campbell. - Thureau-Dangin.l'ammuz-Liturgien un4Xerwandtes. Heidel. Fram the Tablets a{Sumer.:'. 1876.Franc. Cuneiform Texts.. 1915. Adam ~i W. The Reparts a{ the Magicians a"d Astrala~ Jensen."" .agesand fjteratures (Chicago) Annual a{the American Schoals a{Oriental Research (~ew Haven) Archiv fUr Keilschrifl{ar~chung (Berlin) Archiv fUrOrient{arschung(Berlin) . Tammuzand Ishtar. Kingship and Gods. Falkenstein.W. 1909. Emst F. 1956.. -" . Babylanian Penitential Psalms. )896. Thorkild. David D.Winston (ed). Henri. Neugebauer.. 1969.. 1964. Herinan V. Jeremias. Babylanian Religian and Mythalagy.Adam. Alter und Bedeutung der Babylanischer Astranamie und Astral/ehre.. The Summerians. La Religian Sumerienne. Sternkunde und Stemdienst in Babylan.. Altarientalische Texte und Bilder zum alten Testa' ~ ~ mente. 1970. Sayee.1915.. 1914. Maurus.P. Franc. 1902. Atra-Hasis. Texte zur assyrisch-babylan1schen Religian.1909.. 1907. K1'IImp. Enuma Elish: The Babylanian Epic o{ Creatian.1921....:1 "A \ __n. 1923. d '. 1913.~ .. A. Jacobsen..''"' :_. "Canaanites Mythology" in Mythalagies a{the AnGrossman.1888.. 1893-1914 . L 'astranamie Chaldeenne. Cyrus H. .. 1952.studli .. George. Langdon. Sumerische und Akkadische Hymnem und Gebete. 1923 Langdon. Frankfort.' . .. King. Sumerian and Babylonion Psalms. Thomas.I articole din urmitoarele periodice: Der Alte Orient (Leipzig) . Stephen..~ " gprs a{Niniveh and Babylan. 1953. Stephen. 1961 ' .. Stephen. Les Inscriptians de Sumer et Akkad. The Cunei{arm Inscriptians a{ Western Asia. 1946. Leonard W..1899. 1955. Leonard W." .Hugo. 1963. "Hittite Mythology" in Mytholagies a{ the An- Langdon. Testament.. P. The Develapment a{the Idea a{God in the Old Testament.. Rawlinson. Jeremias. Stephen.King." American Jaurnal a{Semitic Langu. .-The Religian a{the Babylonians. It Thompson..

.. .j 448 :rig)" Berliner Beitriige ~ ~ ZECHARIA'SITCUIN Beitriige..Oriental .1J~~/in: Aiiii¥llungeli aus der Oriefltalis~en &immlungen (B~lin) Leipziger Semitische Studfen (Leipzig) Mitteilungen der alt.zur ASsyrlologie Und semiiischen Spra"chwissenschatl (L~ip. Abhandiungen (leipzig) HtlTVard Semitic.oceedings'ofthe AmeriCl1n Philosophical Society (philadelphia) Proceedings of Society of Biblica/Archaeology (Loncp-a) Revue D 'Assyorologie et d 'archeologie orientale (Paris) Revue biblique (Paris) . Studia Orientalia (Helsinki) (Berlin) Sacra Scriptura Antiquitatibus Orientalibus l/Iustrata (Vatic~) i . Kei/i~chritl/iche Bibliothet (BeJ.rhp. .ls o/. -j Journal of Near Eastern Studies (Chicago) JOurlJal."'ientalischen Gesellsch~tl (Leipzig) Mitteilungen des Instituts fUr Orientforschung (Berlin) Orienialid (Roma).egesis (¥iddletown) Journal ofCimeifo 17n'studies (N ew Haven) .ung{Berlin) " Bibliolheca Orienlalis(LeiiJa) Bulletin of the Amerlaln Schoo. Ribliothek (Leipzig) Die Welt des Orients {UOnmgen) .' . Ki!nigliche Milseen' zu . .(paris)-Jourrral f)ffhe Am~rican:OrieiJtaISociety (New Haven) Journal of Biblical ~iterat'9'e ani/.Research (Ierusali$~r.Series (Canlbridge ~8sS) Hebrew Union"CollegeAnnual (Cincinnati) Journal Asiatique.4swticSoc:iety (L()~dra) Journal of the Society . - I I I I I I I Vnp'/_Minli. ZIp"Keilschrlf()rsch. Orieilialfsche Liieratw-zeitung (Berlin) Pr.(Leipzig) . . .ofRoyal -.: GesellscluJtl(Berlfu) Ziitschritl Zeitschritl Zeitschritl Zeitschri/t ..ofOrieirtal Research (Chicago) JoUrnal ofS~1JIitic StUdi~ <¥anch~ster)' . TransacJions of the Society ofBib/iCLl/Archaeology(Londra) Untersuchungen zur Assyriologie und vorderasiatischen Archiiologi'e I ..:. . ' . fur Assyriologie und'verwandte Gebiete (Leipzig) fur die altetestament/iche W"lSsenschatl (Berlin~Giesen) der deutschen morgen/anOlschen Gesl/lschatl (Leipzig) fUr Kei/schritlforschung. Ex. Bagdad) ". Wissenschatlliche Yeroff/entlichimgen der deriJschen -Orient . DeutschesjMorgen/iindiSChe Gasellsthatl.'lin)' ~ .\.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful