You are on page 1of 10

Arta baticului

Tainele acestei tehnici se trag încă din timpurile cele mai străvechi şi s-au păstrat pînă în zilele noastre. Dar ce înseamnă acest termen – „batic”? Batic – ţesătură din in, bumbac, mătase pe care s-a imprimat o compoziţie cu motive colorate, originară din nordul Indiei, din Malaysia şi Indonezia. Introdus în Europa de olandezi în secolul XVI. Decorul se execută manual. Cu timpul acest gen al artei decorative a îmbinat mai multe tehnici ale picturii pe pînză. Cel mai simplu ornament neobişnuit executat în condiţii de casă îl obţinem prin tehnica baticului cu noduri, deoarece desenul dorit îl căpătăm în urma unui exerciţiu simplu: înnodarea, împăturirea unor porţiuni ale stofei înainte de a fi colorată. În tehnica baticului fierbinte ornamentul poate fi obţinut cu ajutorul parafinei topite sau altor materiale de acest gen. Vopsim stofa, apoi scoatem parafina sau ceara, astfel obţinînd desenul alb pe fon colorat. O metodă mai simplă şi mai des întîlnită – baticul rece, este inventată în epoca modernă. Ideea constă în a obţine desenul cu ajutorul unei substanţe speciale. Împreună cu dumneavostră o să însuşim tehnicile de bază ale picturii decorative pe stofă, pentru ca în continuare, fără mari dificultăţi să puteţi utiliza în tehnica baticului toată fantezia artistică şi ingeniozitatea de care daţi dovadă. Astfel, veţi putea îmbrăca haine unicale pe stofa cărora va fi imprimată creaţia dumneavoastră, veţi putea împodobi interiorul casei cu lucrări neobişnuite, originale.

Rechizitele necesare în pictura decorativă
Coloranţi Dacă doriţi să vă ocupaţi cu pictura pe mătase şi nu sunteţi convinşi că aceasta va deveni ocupaţia permanentă sau un hobby al dvs., la început puteţi procura cîteva culori de bază: galben, roşu, albastru, chiar şi negru. Amestecînd aceste culori, puteţi obţine nuanţe foarte frumoase. Important este însă să deosebiţi culorile care se fixează la aburi, în condiţii speciale, şi culorile care se întăresc cu ajutorul fierului de călcat. Culorile de anilină care se întăresc la aburi deseori sunt foarte concentrate de aceea ele se dizolvă în apă. Cantitatea de apă depinde de intensitatea culorii ce doriţi s-o obţineţi. Culorile acrilice sunt pentru stofe mai aspre şi fine, culorile acrilice fluorescente(lichide) pentru stofe mai fine şi pliculeţe cu praf pentru vopsirea hainelor.

Rechizite pentru baticul fierbinte Aveţi nevoie de un borcan de metal. mai mare. aragaz. Pensulele sintetice sunt mai rezistente. Pensulel sintetice şi naturale de diferite dimensiuni sunt folosite pentru suprafeţe diferite. cît şi cu luciu. curată. Pentru a săla pensulele se foloseşte un vas nu prea mic. pensule. Codiţele pensulelor trebuie să fie acoperite cu lac. Rezerva poate fi incoloră sau colorată. paleta indicată pentru pictura în acuarelă (paleta cu adîncituri). Cele mai late. parafină sau ceară. Desenul se trece cu ajutorul unui creion special. benzină. folosiţi unul simplu. Rechizite pentru schiţe Pentru a trece desenul pe suprafaţa pînzei. clei de gumă. sunt folosite farfurioare vechi. Contururile pot fi de diferite culori. aproape invizibil. un vas mai mare. cît şi cu parafină. pîlnie. Dacă nu dispuneţi de un astfel de creion. Pensulele sunt diverse: cele mai aspre sunt folosite pentru parafină. Conturul pentru decor Se utilizează cînd lucrarea este deja finisată şi uscată bine. de fapt. Pensule Cu ajutorul pensulelor se acoperă suprafaţa stofei atît cu vopsea. ca să nu îmbibe în ele vopseua. dunga.. mărimi şi diametru diferit. conturul căruia dispare treptat datorită umezelii. a ornamenta lucrarea cu unele elemente decorative. iar pensulele rotunde sunt întrebuinţate pentru vopsea. dimpotrivă.. căpăcele. Rezerva – substanţă incoloră care are în componenţă parafină. mai mari le folosim pentru a acoperi suprafeţele mari. pot fi mate. Primul ornament este considerat. atît de albă.Alte rechizite Pentru amestecarea culorilor de regulă. Baticul rece Din istoria baticului rece La început a aparut mătasea . executăm mai întîi schiţa lucrării care trebuie să corespundă cu mărimea exactă a şasiului întins. se întrebuienţează pentru a înfrumuseţa. de asemenea. Însă conturul trebuie să fie efectuat foarte uşor. încît se simţea necesitatea de a o decora. Rechizite pentru baticul rece În tehnica baticului rece este utilizat tubul de sticlă care poate avea diverse forme. .

diamentru. Desenul se plasează sub stofa deja întinsă. nu se stoarce. Tubul de sticlă Tuburile de sticlă sunt diverse: ele diferă ca formă. dar se execută cu rezerva respectînd exact desenul plasat sub ramă. La o distanţă nu prea mare de vîrf se află un spaţiu mai bombat. se trage rezerva pînă se umple rezervorul. mai fine. Cum pregătim stofa pentru lucru? Se recomandă să folosim stofe mai moi. stofa se întinde pe o ramă din lemn. Rame pentru batic Pentru executarea baticului. La început se fixează colţurile stofei apot toate cele patru părţi ale ei pe laturile şasiului. amidon. La sfîrşitul lucrului tubul de sticlă se spală cu benzină. Ea se păstrează în tub. parafină. Stofele pot fi atît naturale. deoarece el se observă destul de bine datarită transparenţei stofei.Ce este rezerva? Rezerva – substanţă care are în componenţă benzină. Executarea desenului Pregătim din timp schiţa care vrem s-o executăm. borcănaş. dimensiune. Aceste substanţe trebuie înlăturate şi atunci vopseua se îmbibă mai uşor şi se împrăştie pe suprafaţa stofei. cît şi sintetice. se folosesc ramestandart sau fixate. cu vîrful îndoit sub un unghi de 135 (grade). Specialiştii în domeniu preferă să folosească tuburile de sticlă cu lungimea de 20-25 cm. rezervorul pentru rezervă. se fixează şi se transferă cu ajutorul creionului simplu.. de exemplu. Stofa nouă conţine impurităţi. cu o pompă nu prea mare. permanent acoperite. Orice stofă pentru început necesită a fi spălată. vîrful tubului se cufundă în borcanul cu rezervă. clei de gumă. închise. cum ar fi mătasea. desenul nu se transferă. De regulă.. Stofa trebuie întinsă destul de bine ca să nu atîrne. Aceste rame constau din patru plăci de lemn care pot fi reglate la diferite dimensiuni. . Rezerva este puţin toxică de aceea după ce aţi lucrat cu ea se recomandă să aerisiţi încăperea. Stofa se întinde pe ramele-standart şi se fixează cu ajutorul piunezelor. iar prin capătul celălant al tubului. Pe ele pot fi întinse stofe de dimensiuni mici cît şi mari. În stofele aspre nu pătrunde bine substanţa de rezervă.. Pentru a introduce rezerva în tub. apoi se spală cu săpun de rufe. . Desenul de pe stofă trebuie să fie executat foarte usor. Stofa se lasă în apă călduţă aproximativ o oră. dar se scurge puţin şi se calcă cu fierul de călcat. Dacă .. grăsimi sau alte substanţe care nu permit să pătrundă bine vopseaua. stofa este fină şi transparentă. Cele mai comode sunt ramele pliante.

Formele trebuie să fie neapărat închise. Suprafeţele mari sunt foarte greu de acoperit de aceea mai întîi se umezesc puţin apoi. Fiţi atenţi. Lucrarea trebuie uscată numai în poziţie orizontală.. apoi înmuiaţi-l din nou în benzină. în timpul efectuării desenului cu rezervă aţi făcut greşeli. . La început culorile trebuie probate pe o bucată de stofă de aceeaşi calitate ca cea pe care vom executa lucrarea. se acoperă cu o culoare. în aceste locuri trebuie să-l mai treceţi odată... culorile se aleg după tonalităţi. Dacă este nevoie.. Lucrul cu vopseaua Înainte de a începe lucrul. Apoi plasaţi tubul de sticlă pe stofă şi efectuaţi conturul desenului. tubul de sticlă s-a înfundat. După ce aţi finisat lucrul. sticla este destul de subţire şi poate să se spargă uşor. Dacă . Cu tubul de sticlă treceţi încet peste stofă. nu se menţine culoarea.. Ca şi acuarela.treceţi pe suprafaţa stofei cu tubul de sticlă foarte repede.. apălaţi tubul de sticlă cu benzină. . o puteţi dizolva cu benzină.. La fel. . conturul nu s-a uscat bine. curăţaţi bine vîrful tubului cu o cîrpă şi ţineţi tubul cu virful în sus... spălaţi-l bine cu benzină.priviţi partea dorsală a lucrării. Culoarea umedă este mult mai întunecată decît după ce se usucă definitiv. . rezerva în unele locuri poate să nu pătrundă bine în stofă şi vopseaua va trece dintr-o suprafaţă în alta. în încăperea în care lucraţi este umed şi rece. nu apăsaţi tare. ele se amestecă sau se dizolvă cu apă.. Cînd ridicaţi tubul de pe stofă... şi celălant capăt al tubului prin care rezerva poate să se reverse.. îl întoarceţi repede cu vîrful în sus ca rezerva să nu curgă. Conturul cu rezervă trebuie să se usuce una-doua ore. Urmăriţi totodată. puteţi improviza. vopseaua trebuie plasată bine şi repede. . În aceeaşi lucrare putem folosi pete locale sau exagerări de culoare. . Conturul efectuat cu rezerva incoloră se observă greu de aceea dacă nu sunteţi atenţi unele linii pot fi trecute cu vederea. rezerva se usucă mult mai încet.. culorile de anilină permit să facem cîteva suprapuneri... Înainte de a începe efectuarea conturului cu rezervă.. Deoarece stofa se usucă foarte repede. a căzut o picătură de rezervă pe stofă. mai puteţi adăuga unele detalii. puteţi observa că pe unele locuri nu aţi efectuat bine conturul. nu trebuie să atingeţi cu mîna rezerva care nu este încă uscată. . ţineţi-l un pic în apă călduţă. El trebuie păstrat aparte de alte rechizite. Conturarea desenului începe dint-un colţ al lucrării mişcîndu-vă treptat spre celălant colţ... deoarece sunt foarte concentrate. nu aţi reuşit. . ca substanţa de rezervă să curgă uşor.

... Nu trebuie să uitam însă un detaliu: lucrarea ce urmează a fi prelucrată la aburi trebuie să fie uscată foarte bine.. atingeţi cu pensula linia rezervei. totuşi. uscăm baticul în poziţie verticală. se toarnă apă care va trebui sa fiarbă puţin. În cratiţă. scurgeri pe lucrare. chiar de la bun început aţi comis multe greşeli. liniei. Apoi vasul se acoperă cu o bucată de tifon ce este un pic adîncit în interiorul cratiţei. . albastru). Cantitatea de apă (1/5 înălţime) se evaporă în decursul a 2-2. dimensiunea acesteia trebuie să fie cu 3-5 cm mai mare decît diametru vasului. III-VIII. S-au păstrat stofe din China. Acoperim cratiţa cu o pernă. metoda înfrumuseţării. conturaţio cu rezervă.. Lucrarea pregătită pentru prelucrare se introduce în adîncitura tifonului. Baticul fierbinte Din istoria baticului fierbinte Această tehnică este cunoscută încă din antichitate. decorative. Baticul ne oferă posibilităţi nelimitate de căutări şi experienţe. Cum se fixează culoarea Prelucrarea stofei pentru fixarea culorilor de anilină se efectuează în condiţii speciale. Egipt datate din sec. de a atrage atenţia.. dar poate fi îndeplinită şi în condiţii de casă. cît şi apa din interiorul vasului. În această adîncitură se introduce lucrarea finisată. vopseaua poate să treacă uşor peste linie. cît şi mijloacele de expresie folosite au un efect incitant.5 ore o scoatem şi o clătim puţin în apă călduţă. A realiza o compoziţie picturalăde acest gen înseamnă a structura pe o suprafată dată cu ajutorul punctului. Astfel se întăresc doar lucrările executate pe stofe naturale. a reda o unitate plastică.. orice ocupaţie necesită mai multă experienţă. ornamentării stofelor cu ajutorul parafinei topite sau altor substanţe. Pentru a prelucra una sau doua din lucrări nu prea mari putem folosi o cratiţă mai mare. nu vă întristaţi. vopseaua poate curge formînd pete. portrete etc.5 ore. Ideea aceste metode constă în a . .Dacă . natură moartă. vopseua a trecut peste linia conturului. Fiecare lucrare executată în această tehnică. apoi acoperiţi-o din nou cu o culoare.. formei şi culorilor. La început ea se răsuceşte şi se înveleşte în cîteva ziare. . se îndoaie în doua sau în trei ca să încapă mai bine. încercaţi să evitaţi o suprafaţă nouă. El nu trebuie să ajungă pînă în apă. peisaje... ţesături cu desen alb pe fon colorat (roşu. După 2-2. Tematica lucrărilor efectuate în tehnica baticului pot fi foarte diverse: compoziţii abstracte. la înălţimea de 1/5. apoi o acoperim cu ziare şi o călcăm bine cu fierul de călcat. la foc încet.. Aceasta o facem atent ca să nu atingem pereţii vasului.

parafina nu este destul de fierbinte. se toarnă într-un borcan de metal care la rîndul lui este introdus într-un vas special cu apă. Îndepliniţi mai multe probe pe o bucată de stofă. apoi înlăturăm parafina.obşine petele albe necesare acoperindu-le cu ciară de albini care o protejează de influenţa vopselei. Pensulele utilizate pot fi diverse:plate. este numit batic. rotunde. De asemenea. ea nu se îmbibă în stofă. ele pot fi mai dense sau mai rare. Se recomandă să lucraţi în încăperi care pot fi uşor (ventilate) aerisite.. Dacă. puteţi folosi pîlnia de metal. După ce lucraţi cu parafina nu puteţi utiliza pensulele pentru a picta cu vopsele. mai aspre. Efectul de craclură În tehnica baticului se foloseşte des craclura. fără desen. Drept rezultat. Surplusul de parafină de pe pensulă puteţi să-l scurgeţi de marginea borcănaşului.. Aici putem folosi fondalul alb. . încercaţi să lucraţi cu diverse pensule. cît şi fondalul uşor nuanţat. în stare solidă. deoarece ele devin aspre. acoperiţi şi pete mai mari. două dintre ele permit să obţinem o lucrare mai picturală. Procesul „desenării cu ajutorul parafinei”. trasaţi linii subţiri... Parafina poate fi folosită numai cînd devine total lichidă. Cînd apa din cratiţă începe să fiarbă. încît crăpăturile să formeze un joc de linii. Stofele pregătite erau cufundate într-un vas cu vopsea. Cum se pregăteşte parafina (ceara) Bucăţile de parafină se mărunţesc. parafina din borcănaşul de metal începe treptat să se topească. . o şifonăm astfel. Sunt trei metode de lucru cu parafina. Ea poate fi procurată în farmacii. mai moi. Cum se acoperă suprafaţa stofei cu parafină Pentru început nu încercaţi să efectuaţi o lucrare complicată. de asemenea. Ca rezultat se obţinea desenul alb pe fon colorat. Fiţi atenţi ca stropii de apă să nu nimerească în borcanul cu parafină. Ea se formează în urma pătrunderii vopselei în crăpăturile făcute intenţionat în materia picturală. Vasul se pune la foc încet. Rechizite necesare Cel mai des sunt întrembuinţate stofele naturale de culoare albă sau uşor nuanţate. Tehnica aceasta s-a răspîndit destul de repede şi s-a păstrat pînă în zilele noastre cu denumirea de „batic fierbinte”. Lăsăm să se usuce vopseaua. iar a treia metodă ţine de efectuarea conturului întregii lucrări. Apoi întindem lucrarea pe şasiu şi acoperim crăpăturile dorite cu o culoare. apoi se înlătura ceara. culoarea va trece uşor sub stratul de parafină. Apa nu trebuie să ajungă pîna la gura borcanului. Cum efectuăam aceste crăpături? Numai după ce stofa este acoperită cu parafină o scoatem de pe ramă. în timpul vopsirii.

cît şi de numarul nodurilor executate. Filosim pliculeţe cu coloranţi pentru vopsirea stofelor. acoperiţi pe partea dorsală a lucrării încă o dată cu parafină aceste suprafeţe.. Vasul în care vom vopsi stofa trebuie să fie destul de încăpător. observaţi că unele suprafeţe nu sunt acoperite bine. împăturită în mai multe feluri. Baticul cu noduri Din istorie. VII î. cît şi diversitatea ornamentelor depind în mare măsură de grosimea stofei. Preţil acestor stofe diferă în dependenţă de complicaţia ornamentului. . Acestă tehnică este fregvent întrebuinţată la ornamentarea hainelor. Cum se înlătură parafina de pe lucarea deja finisată dacă întrebuinţaţi multă parafină.. Tehnica înnodării Însuşirea tehnicii baticului deseori începe anume de la această metodă. nu putem obţine linii perfecte. care se dizolvă într-un vas mai mic în 0. Chiar şi acum din aceste stofe se confecţionează rochiile mireselor. fustele şi alte detalii ale îmbrăcămintei. părţile strîns legate nu se vopseau şi pe fondalul colorat apărea o dungă albă cu ornamente formate la întîmplare.. Pentru a lăsa unele suprafeţe de culoare albă. Bucata de stofă de dimensiuni deja stabilite poate fi strînsă. parafina este foarte fierbinte. de aceea înainte de a începe lucrul faceţi nişte probe pe o bucată de stofă. Trecem pe toată suprafaţa stofei cu fierul de călcat înfierbîntat şi schimbăm permanent ziarele pînă nu rămin urme grase de parafină. stofa se înnoda sau se lega strîns cu aţă puternică. Astfel. deoarece ea se împrăştie uşor pe suprafaţa stofei... draperiilor din interioare etc. Această metodă a apărut pentru prima dată în China prin sec. pe stofă se formează straturi întregi care trebuie înlăturate. apoi se cufunda într-un vas cu apă colorată. stofa va fi uşor şifonată. iar restul parafinei se va înlătura numai cu ajutorul fierului de călcat. Cel mai dificil lucru este executarea corectă a nodului. ridicaţi lucrarea vertical. apoi plasăm pe ele stofa pe care o acoperim cu cîteva rînduri de ziare. În cultura Indiei aceste stofe simbolizau tinereţea. Nodul se face cu ajutorul aţei mai aspre. fularelor. bucuria.n. Întindem pe masă cîteva ziare. Este o tehnică mai simplă care s-a răspîndit foarte repede şi se păstrează pînă în zilele noastre. fularele. Astfel. Frumuseţea... Apoi se îndeplineşte nodul în locul dorit. cu atît preţul stofei este mai mare. fericirea în familie. Cu cît desenul este mai mărunt şi mai complicat. .e. mai tîrziu este descoperită şi în India ce denumirea de „tehnica bandhari”. hainele de sărbători. facem cunoştinţă cu diversitatea stofelor şi a culorilor. astfel bucăţile mari de parafină vor cădea. Lucrarea se scoate de pe ramă.5 l de apă călduţă.

stofelor. Putem folosi şi soluţii de spălat.. ziare etc.... Scoatem apoi stofa.. apoi se toarnă în vasul pentru vopsire şi se adaugă 1-2 linguri de sare.............. Faceţi mereu noi încercări......... Numai atunci putem îmuia în vopsea bucăţile de stofă pregătite..... puteţi reda în lucrări abstracte sentimente şi emoţii.. Ţinem cont că intensitatea culorii depinde în mare măsură de cantitatea de apă pe care o adăugăm. burete.... păduri şi lanuri. Toate lucrurile care ne înconjoară pot fi pictate exact ca în natură sau pot fi simplificate...... Masa trebuie acoperită cu o peliculă... . Se recomandă să folosiţi stofe naturale şi puţin mai aspre..... robinet. case şi străzi.... copaci şi plante..... De asemenea.. .. Atenţie! Culoarea stofei umede este mult mai accentuată decît după ce se usucă. Făcînd cunoştinţă cu tehnica baticului rece.. cleştişoare.... Cu cît adăugăm mai multă apă.. Amestecăm bine... stilizate.... e de dorit să lucraţi cu mănuşi de gumă. Puteţi înfrumuseţa pictura de pe stofă cu diverse aplicaţii........ La fel. o uscăm puţin...... de culoare albă sau puţin nuanţate..... cu atît culoarea este mai deschisă.... încercaţi să experimentaţi.. Dar unul dintre primele motive întrenbuinţat în arta decorativă sunt florile.... se calcă. aragaz.. O clătim iarăşi... Pregătirea locului de muncă În odaia unde lucraţi trebuie să aveţi la îndemînă masă.... apoi o călcăm.. folosind o gamă foarte diversă de culori: de la culori apropiate pînă la cele mai contrastante.. broderii etc.. noi căutări...... mări şi munţi. Stofa se spală din timp şi se usucă. folosiţi doar imaginaţia.... deoarece vopselele de anilină se îmbibă uşor în piele... Deversitatea acestor tehnici vă oferă posibilităţi nelimitate în creaţia dumneavoastră............. o punem la foc încet şi o lăsăm pînă începe să fiarbă... cît şi coloritul lor bogat au servit întotdeauna drept tematică pentru pictorii din timpuri diferite... Mai aveţi nevoie de cîteva pacheţele de pigmenţi utilizaţi la vopsirea hainelor....... Frumuseţea............. Sperăm că aţi însuşit tehnica baticului.Soluţia obţinută este strecurată prin tifon... şi invers.. Acum apare întrebarea: ce să desenăm? Teme şi idei pentru pictura pe pînză gasim multe: oameni şi animale... trebuie să dispuneţi de şiret subţire sau aţă aspră. le fierbem 8-10 min. combinaţi tehnica baticului fierbinte cu cea a baticului rece........ cea cu noduri cu pictura liberă.. o trecem printr-un vas cu apă rece sau pe sub robinet şi o clătim puţin în apă călduţă....

L. Pînă în prezent. inclusiv cu Ţările Baltice. pentru decorul interioarelor din edificiile cu destinaţie publică. iar în Romania în anii 40). care a rămas un nume notoriu în artele decorative.Particularităţile şi specificul batik-ului contemporan din Republica Moldova Dacă în deceniile precedente arta batik-ului abia începea să se formeze. întîietatea o deţineau pictorii lituanieni şi letoni. Raitser. G. L. În aceeaşi perioadă evolua şi cultura Moldovei. Lucrările sale au o importanţă deosebită pentru artiştii plastici din tările fostei URSS. atît cele din domeniul batik-ului. Spre exemplu. Orlova. Tot mai mulţi artişti plastici. Armand. membri ai UAP din URSS. E. S. În lucrările sale se simţea influenţa arte ruse. N. E. Dacă iniţial arta batik-ului avea doar funcţii utilitare. Chirsanova. în perioada postbelică au activat V. Treptat batik-ul apare şi la expoziţii organizate de UAP. Balagurova care practica doar batik-ul în tehnica rece. Şumiatskaia. odată cu intensificarea industrializării. Spre exemplu. N. Pe parcursul anilor. În cadrul artistit al URSS. predominante fiind stilizările decorative ale autorilor V. ci mai înainte. aceştea inspirîndu-se şi apreciindu-i talentul la justa valoare. s-au afirmat în domeniul decorării textilelor. Dezvoltarea sericiculturii a favorizat evoluţia industriei textile. ulterior ea a devenit un gen de artă autonomă. Armand şi N. teme reflectate şi în operele de artă. este strîns legată de numele lui Juazas Balchikonis. Yabelina. Pentricenko-Zeniakina. Însă începutul artei textile nu începe din anul 1946. operele lui Balchikonis. Shapovalova. ce apare mai tîrziu decît în ţările vecine (în Ucraina în anii 20. D. inclusiv a batik-ului. pentru Republica Moldova este un gen de artă tînăr. Prostasova. Derkovskaia. expresivitate şi măiestrie în tehnologia executării. din care s-au impus în mod deosebit Enghelsina Şugjda. mătasea de producere autohtonă fabricată la Combinatul de Mătase din Bender (Tighina) au fost unul din factorii ce a contribuit la accelerarea procesului realizării batik-ului de producere locală. care participînd la diverse expoziţii internaţionale. atunci anii 60 se caracterizează prin popularitatea textilului decorativ confecţionat în serii mici. în care se simte influenţa creaţiei meşterilor populari şi a tradiţiilor naţionale. Gandurina. cît şi al tapiseriei sunt de o deosebită fineţe. Astfel. ei fiind şi participanţi ai expoziţiilor unionale şi republicane. s-au învrednicit de premii. Yaslavskaia. Spilvanek. apar tot mai mulţi artişti plastici ai artei textile. batik-ul are o o istorie cu un trecut bogat. Formarea şcolii moderne de textile din Lituania. în cultura cărora se păstrau îndeletnicirile agrar-feudale. Lidia . membri ai UAP din domeniu fiind încă în anii 30 A. cu o anumită fundamentare teoretică. A. iniţiatorul panoului monumental. în fondul Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din Tambov a activat N. Deşi. Kirsanova. Istoria batik-ului din Republica Moldova este relativ scurtă. La fabricile textile erau angajaţi pictori profesionişti. pe plan mondial. în care se manifesta avantajul schimbului de experienţă dintre popoare. G.

piele. ceramică. artele decorative parcurg o nouă etapă ce se caracterizează prin sinteza dintre stilul popular şi cel contemporan. metal.Ceban-Boico ş. care a întrunit toate genurile artelor decorative. Operele expuse reflectă căutarea unor noi mijloace de exprimare artistică în arta textilă.a. În anul 1968 artiştii plastici din Republica Socialistă Romania au participat la Expoziţia de Artă Decorativă Sovietică la Moscova. unde au fost incluse cele mai reprezentative lucrări de batik. în special. . Sfîrşitul anilor 60 sunt atestaţi ca fiind activi în realizarea batik-ului. La sfîrșitul anilor 60 au avut loc mai multe expoziții de artă decorativă și. lucrările fiind expuse în toamna anului 1969 şi în RSSM. organizîndu-se numeroase evenimente cu prezentarea acestora. porţelan. se observă anumite tendințe de dezvoltare a specificului național. care au dus la dezvoltarea tendințelor de bază în domeniu în urmatoarele decenii. de artă textilă. Aceeaşi expoziţie a fost repetată şi la Bucureşti. influenţate de cerinţele sociale şi estetice. sticlă etc. Analizînd operele de artă. Expoziţia a cuprins o gamă variată de exponate (peste 2500 de lucrări ale artiştilor decoratori din toate republicile unionale).