Ilustratia copertei: Marcel Grigore

Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap -Bucuresti

Anca Rozorea
© Edirura Paideia, :;000 Str. Bucur nr. 18, sector 4, 75104, Bucuresri, Romania tel.: (00401) 330 80 06 /3301678 fax: (00401) 330,16.77

Mihaela Sterian

ul arborelui
(traducere selectiva, sistematizare, adaptare, cercetare experimental a extensiva)

Descrierea STERIAN,

ell' a Bibliotecii MlHAELA

Nationale / MihaeJa Sterian, Anca Rozorea. - Bucuresti :

Testul arborelui Paideia, 2000

p. 196: 2.'.5 cm. - (Paideia - Stiinje, Seria Psihoiogie) Bihliogr. ISBN 973-8064-03-1 1. Rozorea, Anca 159.9

PfllDEIA

Prefata

Ca orice proba interpretativa de personalitate, Testul arborelui a fest ~i continua sa fie perceput si apreciat foarte diferit atilt in plan rnetodologic general, cat §i in plan aplicativ concret (psihodiagnostic). Astfel, de la consacrarea lui in cireuitul stiintific de catre Ch. Koch (1964), dupa inceputul facut de E. luckey in 1928, opiniile asupra valorii sale oscileaza intre "exceptional", "infailibil" ~i"banal", "irelevant" . Aceasta J§i gaseste expresia in fluctuatia locului aeestei probe in bateriile coneepute pentru exarninarea psihologica in scopul determinarii nivelului de dezvoltare intelectuala §i afectiva, al delirnitarii dintre normal si patologic sau al orientarii §i selectiei profesionale. Unii il considers proba de baza, ell aplicabilitate obligatorie §i permanenta, altii 11includ ca proba complernentara, cu aplicabilitate selectiva, iar aljii nici macar nu-l iau in caleu!. In tara noastra, situatia acestui test este §i mai echivoca. In primal rand, eJ nu este larg §i bine cunoscut; in al doilea rand, acolo un de se foloseste, interpretarea se face preponderent livresc, in lumina teoriei generate care a stat la baza elaborarii lui, iar nu §i prin prisma unei experiente solide, sisternatice, obtinute pe populatia autohtona. In acest context, 0 lucrare specials consacrata re-evaluarii ~i re-fundarii Testului arborelui printr-o cercetare experimentala ampla este mai rnult decat utila; ea este realmente necesara. Cele doua autoare - Anea Rozorea ~iMihaela Sterian - sunt cercetatoare ell contribupi recunoscute in domeniul psihodiagnosticului de dezvoltare si at cercetarii deviatiilor de la normal in ontogeneza, In acest dorneniu, domniile lor au gasit in Testul arborelui un instrument apt a oferi inforrnatii relevante pentru 0 evaluare calitativa structural a a profilului de personalitate ~i de evidentiere a diferentelor interindividuale sernnificative. in aplicarea testului in forma originala neadaptata au sesizat in sa unele lacune §i nepotriviri, care pot impieta mai rnult sau mai putin sever asupra concluziilor finale. Aceasta a si determinar pe cele doua autoare sa procedeze la 0 examinare critica detaliata a textului manualului ~iJa ex perimeruarea minutioasa a probei. Pentru reusita operatiei de adaprare a fost indispensabila 0 incursiune in simbolismul romane sc ~ianaliza expre sa a simbolului arborel ui in ethosul national. Astfel, desenele individuate in cercerarea ex perimentala au putut fi descifrat e ~iinte- :1retate pe baz a unor eriterii rnai adecvate si. totodata. mai re levante din punct de vedere diagnostic. Lucrarea aduce: de asernenea. cornpletari si precizari importante in legatura eu modul

de forrnulare a instructajului,

eu alcatuirea scheruelor de interpretare 5

~ia profile lor de

personalitate. Totodata, autoarele au considerat necesara existents unui paragraf special intitulat sugestiv Precautii, care avertizeaza ~i pune in garda, pe cei ce intentioneaza sa foloseasca In viitor Testul arborelui, in legatura cu unele posibiIe exagerari ~i absolutizari. Datele experimentale §i prelucrarile lor statistice sistematizate §i sintetizate in tabele speciale pot constitui un bun indreptar pentru practicienii incepatori in vederea asezarii interpretarii rezultatelor proprii in limitele stiintifice obiecti ve , Imi ex prim convingere a ca aceasta carte va fi bine primita In randul specialistilor §i va contribui jn mod series la gasirea locului real al Testului arborelui III metodolcgia psihologiei aplicate,

Prof. univ. dr. Mihai Golu

Charles Koch

Testul arborelui

6

care in acelasi timp reveleaza §i ascunde). Emile Mam1Y ~j Henry Niel au realizat a versiune "in extenso" adaptata §i inovata In ceea ce priveste titlurile §i subtitlurile. Charles Koch . nu profunzimea personalitatii.a man! valcarea practica a testului prin: . indexul. Desenul prezinta uneori manifestari al carer sens este enigmatic (aceste impresii ambigue corespund naturii simbolului.Capitolul I Introducere. S-au realizat multe studii care au relevat diferite indicii grafice.utilizarea lui in diagnosticul psihologic. de uncle ~i semnificatia simbolica relevata de antropologia culturala legata de credintele ~i cutumele diferitelor popoare. tema arborelui avand incidente profunde cu aceasta zona a psihismulu! uman.a relationat simbolistica arborelui eu investigatiile prcprii asupra subiectilor in stare de hipnoza: . desenul releva aspecte problernatice ale subiectului. posibilitatea de a fi aplicat §i copiilor §i adultilor: . . Initial nu a facut prelucrari statistice. EI a introdus a serie de rnodificari: .0 numerotatie noua §i rnai uniforma a graficelor §i figurilor. a instructajului. . . prin acest test.psiholog elvetian -. pe cazuri concrete investigate.pe a baza strict intuitiva.sirnplitatea extrema a materialului. Semnificatia testulul 1.§tiinta expresiei".a prezenrat modele proprii de analiza psihologica.. dar el po ate fi utilizar si pentru a decela intarzierile §i regresele individului 'in domeniui afectiyit2.12.1 Originea ~iistoricul testului Ideea folosirii "desenului arborelui" ca instrument de psihodiagnostic ii apartine lui ErnileJucker. ci dear observatii empirice . a timpului afectat.~ii. 9 .folosind a III-a editie gerrnana din 1957 a standardizat §i etalonat testul In varianta publicata in Editura Animus et Anima m. avand astfel similitudini cu grafologia §i cu . metoda pentru analiza desenului. consilier de orientare profesionala la Fagswil (ZUrich). Validitatea testuluia fost probata in privinta dezvoltarii afective.a dispus particularitatile grafice ale desenului arborelui inrr-o ordine sistematica. ca urmare a studiului aprofundat al istoriei culturii §i mai ales a miturilor.

"ninil". considerand arborele un sistem deschis.p. In grafologie. relevaia prin credinta. asa cum Leonardo da Vinci po ate fi considerat precursorul testului Rorschach. el continua sa creasca pana 13 0 varsta inaintata.l62-175 Parte a a II-a: Tehnica de interpretare -. ci modul subiectiv in care e re sirntita: eel realiza: de bolnavii mintal nu diiera transant de eel al normalilor. completari . de schizofrenie (de exernplu: arnplasarea trunchiului pe 0 ramura mica infrunzita dispusa in jos "i urnpland tot carnpul grafic). La debilii minral ~ila imbecili apare 0 ruptura a echilibrului. Desenul arborelui suscita fenomene expresive de origine subiectiva. Se asociaza concretul sen sibil cu 0 ordine superioara. Experienje sub hipnoza . 10 . marit. 1.ca aspect sociologic -r este bogatin.2 Revizuiri. catre eerul instelat pe care Hclios §i Selena se rnisca. traurne psihicc sau corporale. a masculinului §i fernininului. in rotalitate. Miiologia cresiina.-. In ruajoriratea cazurilor bolnavul transpune propria schema mentala (spatiala sal! corporala) in strucrura arborelui. sporesc valoare a acestuia daca sunt coroborate eu alte tehnici de diagnostic.2.4 Simbolistica crucii Forma schematica a arborelui. psih~logul ~i psihoterapeutul trebuind sa il interpreteze. Raporturi de marime .a tratat "cazuri-jimita" deoarece "desenul arborelui" se preteaza la reprezentari ciudate. a raului.analogii sugestive eu ornul ~isocietatea. considerat fie izolat.I 0 1-120 II. Desenul apartine unei lumi obiective.5 Prefata la a-Ill-a editie .invingerea in h ibitiei ce poate aparea datorita obstacolului reprezentat de dificultatea pe care 0 pre supune .9-50 Partea I : Testul arborelui ca test de dezvoltare L Date statistice . se reduce fundarnental la aceea a crueii (jos-sus. Numarul relativ rnic de miscari expresive din desenul arborelui este susceptibil de 0 interpretare grafolcgica. Cruces e ste sirnbolul concilierii contrariilor.p.7 Introdueere: Sernnificatia testului .0 foaie de hartie (A4 = 210 x 297 111m).p. 1.410-415 Tabele statistice generale . . redus. Dezagregarea cvasitotala a structurii arborelui esle constatata in cazurile grave de dernenta epileptica. Max Pulver a 'descris simboluJ spatial al "campului grafic" ~i a elaborat "Ieoria zonelor" care nu e altceva decat 0 simpla interpretare a crucii.2. aceea a fortelor spirituale. 78-99 2.2. 11 1. penetre az a legile constitutive ale corpului LlI11ansi ale obiectelor "materiale"§i in signifiante. Proiectia exterioara a luruii interioare scapa eontrolului constient §i voluntar. care exprirna 0 realitate spirituala. Varianta franceza (tradusa si in lirnba rornana) are urmatorul "cuprins": Cuvant inainte . in cruce. dar pretioase.p.p.1 Situatia psthologlca in test Este foarte simpla ~ifacila: .p.364-407 Bibliografie .vederea din profil". in superstitia populara.3 Proiectia In acest test. Stanley a descris adrnirabil cum arborele. Axa vertical a a pozitiei arborelui conserva un "echilibru mobil" . pentru prima data.iesenarea unui arbore (foarte rar se i:ntalne~te refuzul de a desena. Hermann Hiltbrunner sesizeaza afinitatea dintre arbore si am. Desenul arborelui reda rIU gravitarea obiectiva.p.121-162 III.un creion. fie in grup (padurea) . ArboreJe se dezvolta continuu. de particularitatile copiilor dificili ~iale debililor rnintal.p. . Iegata de simbolistica spatiala a forrnei arborelui. gestul in forma de cruce este destinat inlaturarii nefericirii. arnputat. . Cercetari experimentale asupra expresiei grafice. ea dc scope r a structur ile cele m ai profunde ale ordinii c o smice . 121ex agerari.2 Omul ~iarborele Exploratorul african Henry M. Koch 1. ca §i a corpului uman cu bratele intinse. jucand acelasi rol pe care-I joaca oglinda: de a revedea imaginea proiectata In ea. dar ill primul caz nu se poate interpreta "vederea din fata" §i . ridica Crucea pe care Creatorul Lurnii ~i al Cuvantului a murit. exista 0 similitudine intre arbore ~i corpul uman.§i III acest sens Henry Stanley poate fi considerat intr-un Iel descoperitorul testului arborelui.175-363 Partea a III-a: Exernple . traducand semne de dezgust penrru viata (originat in pubertate). dar are afinitati cu "schema spatiala" a sufletului (Alphonse Rosemberg).DiferiteJe parti ale arborelui . structura si forma sa general a nu pot fi confundate.p. iar omul un sistem inchis (guvernat de organele interne).Jnterpretandu-se mai ales forma ~i direcjia'. Schema grafica a arborelui este farniliara oricui. se atribuie astfel de puteri magice cutitelor sau aripilor aranjate in cruce. Sernnificaria stadiilor de dezvoltare . . extravagante.2.p.55-74 1.Padurea este irnaginea urnanitatii" .instructajul: "desenati un arbore fructifer" vizand explicit (pentru subject) testarea apiitudinilor pentru dc«-n: . care trebuie sa fie interpretata dupa simbolistica spatiala.p. Miscarea grafica ce ex prima till continut psihic este intotdeauna legata de imaginea plastica a semnelor grafice.p. frantuzoaica Duparchy-Jeannez a introdus in scriere "erucea axelor". arborele nu este altceva dedit suportul proiectiei. degetelor tinute sub forma de furculita (semneJe de prohibitie sau interdictie a trecerii sunt regasibile azi In panourile de circulatie). In aceeasi ordine de idei.rezultatele peruu stabilirea unui portret complet al personalitatii (daca se realizeaza proiectia): indicatiil« chiar incomplete. tow 1 este unificat §i ridicat la nivelul unui nou "mod de a Ii".inserate in varlanta Cll. Desenul poate fi denaturat: deforrnat. a srandardizat restul in functie de normalitate. chiar ~ila persoanele :11 varsta): . dreapta-stanga).415-436 1. §i peste tot vede sernnul crucii. obtinute prin test.

pinul ~iciprul.Cruce a. nu este decat prefigurarea dramei salvatorului. Diviziunea rrichotornica este~daptat~ grafisrnului.aceea a instinctului ~ia spiritului. el ia 1~ considerare vechea trichotomie: spirit. Cruce a. crucificarea Inlelepciunii devenita om. In care aces! . Egoism.Teoriei zonelor:': Max Pulver foJose§te cruce a drept schema sp ajiala pentru reprezentarea Il'-'TROVERSJE Rent! - ---~-----+--------~ ~ / Progres EXTRA\!ERSIE EgOiSm~ Altruism _ Acaparare Obstin atie (Incapatanare) Materialitate Max Pulver: . schema fundamentala dupa care cosmo sui a fost creat de Durnnezeu. este mai Intai. Sinele este Ynceputul ornului: omultrebuie sa devina un tot. cer si pamant. rezurnarul. este. Max Pulver. Cele doua cercuri rnari ale cerului. nevazut de ochiul ornului.Arbcrele vietii" ~ie sursa de lumina. Pulver a intercalat §i "zona I" care corespunde inaltirnii celei l1:ai mici. stari ernotionale Viata interioara constienra. zona (inaltirnea-tip) corespunde literelor rnici. sirnbolul sacrificiului lui Hristos. vizibila a tcata devenirea cosrnica. ecuatorul ~iecliptica reprezinta crucea cerului.26. scopul Extraversie Proiect viiror dorir H I G-C-D I B (Cf.Arbore al vietii" se personifies (Proverbe.) Inconstient M... spirituala. etico-religioasa Cruces este reperarea Creatiei. sinteza a opozitiilor absolute.Le Symbolisme de l'Ecriture".Zonele carnpului grafic Indarjire (Perseverenta) 12 13 . Spiritualitate Misticism Inhibitie Rezerva Rebeliune Atae . Constiirna supraindividuala Zona inrelectuala.18). simbolul sensibil al fiecarui Unul din principiile fundamenrale Structura intelectuala Constiin]a individuala Irena Sfera ernpirica a sinelui Sentimente spirituale G------------c------------Relatia sferei sensibile eu sinele §i trecutul uitat Introversie Sensibilitate. p. Cruce a este din . adica rnisterul. sernnul evident. Micul sernn al crucii este sum a ~i manifestarea lucru. In viziune mitica. trecut §i vii tor. eu §i cornunitate. Dupa Gebhard Frei.9) pana la Inlelepciunea durnnezeiasca. de la . realizand unitatea proprie a creaturii umane . Arborele paradisiac IlU esre dedit prefigurarea crucii ~i aceasta cruce este punctul central al lumii ~i al dramei salvatoare a umanitatii. iar viitoarea Cruce a Fiului Sau. ale simbolismului teologic al crestinisrnului primitiv pe care Dumnezeu le-a revelat In Vechiul Testament. fizic. sinele. Arborele Crucii lui Hristos pastreaza ceva din cei trei arbori din paradis: cedrul. 3.Arborele vietii (Genesa. erotico-sex ual Productia simbolurilor colective Vise §i stari similare Relatia sferei sensibile cu alter ~iviitorul. Acesta este semnul urnan-mitic al crucii: a accepta crucea inseamna a accepta dualitatea intre trup ~i spirit. Stock. Paris. este simbolul Sinelui.altruism Subconstient Ceca ce este material. suflet §i corp. ca forma interpretativa. . ea nu se poate aplica altui material de expresie §i proiectie. de asernenea. In aceasta armonie fecunda ne regasim inceputul. 1953. 0 fiinta cornpleta. legea arhitecturala a lumii. 2.

. Rcgresie I . In masura in care campul grafic (foaia pentru desen) §i spatiul vital sunt constient sau inconstient identificate. ~ g " Schema "Testul satului" (dr.. Plasarea pe orizontala a trecutului §i viitorului e arbitrara.... deci coincid. ~ I Aria proiectiva. ~ ~ ·Bi----------1f----------::.... se poate aplica Ia desenul arborelui simbolica spatiala a lui Grunwald... ' Scop Sfarsit Moarte Zona de infruntare ~tiVl1 a vietii Apa !nceput t1'J ... cu ajutorul figurilor date (case.. I . Cadere Demoniac ~E ~ TRECUT [ 8.... .. poduri etc.:. care plasata intre inceput si sfarsit....§ ~ ''§ . iar pe de alta parte.. lad. care servesc structurarii reprezentarilor noastre...... a realizat 0 simbolizare a spatiului pe baza unui test de constructie. 0 incercare de reprezentare a multiplului in unu. simbolul crucii barate traduce un blocaj spiritual.) sa se construiasca urr sat pe 0 tabla dreptunghiulara.... intr-un spatiu limitat. Nostalgii Sinele Proiectei:? . '1 Extraversie In troversre .. SPIRITU ALIT ATE 'r::: o...Koch) Campul de proieejie (Grunwald) Aceasta schema reda structura localizarilor ce pot avea intre ele relatii multiple.. In acest spatiu poate fi plasat §i interpretat si arborele.... biserica. retragere ~-----------r----------:"l"1 Constient • :"'. reprezinta proiectia inconstienta sau constienta a experientelor trecute si 'a proiectelor viitcare ale vietii. L.l Lununa Emergenta extra-Cosmos Dorinta. Grunwald realizeaza forma cea mai schematicaun simplu dreptunghi . . ' TalA Mama ..... personaje... Linia vietii este cornparabila CU 0 curbs de eficienta..Insttncte Fixatle la un stadiu prlmltiv I Pamant. pe de-o parte..Viitor .. Pentru Grunwald......" Trecut f.... cupluri de opozijii care constituie totalitatea persorialitatii..:tat~ului I I .. Dar daca acest camp graficeste prea mare sau prea circumseris.... _ ...dupa schema "rozei vanturilor".. vietii I . p ~ Materie .. '> . Jung. 15 . 3: ::< Nastere Origine Materie Non-constient Inconstient .. vechi istoric de arte..-: ~VIITOR Conflicte Trebuinte Aria realista. I .. Hertz diferentiaza schema dupa experientele grafologice.. .. cu 0 muljime de semnificatii care concorda la rnai mult de 80% din subiecjii testaji......._ . Pulslunl.. ~.amant ~. carnpul dinamic al miscarii.... arbori. Se stie ca . carnpul fortelor sau campul sentirnentului spatiului.. Arthus) M.. Simbolica spatia1a (Grunwald .. Incruci§arile in diagonala nu sunt la fel de sernnificative.. valoarea simbolica devine mai redusa.. Michel Grunwald.Mandala" este ordonata in functie de centru..._-. dar are la baza §i "testul satului" realizat de doctorul Arthus ("Le Test du village") care perrnite. in timp ce periferia coniine in sine tot ceea ce apartine "sinelui".. 14 Exista 0 relatie intre sirnbolica spatiala a patratului ~i fundamentele arhetipale ale crucii §i ale crucii in diagonal a. vast sau din contra.... are 0 semnificatie particulara.. . fabrici. Observajiile arata ca gesturile umane se efectueaza dupa "schema rozei vanturilor" ~i nu dupa schema mult rnai simpla a crucii...... Plasarea intr-un spatiu infinit..L-J I Nostalgie . Eul MATERIALITATE ~~ Ol . ..conflicte Stare dcpil~ita Zona paslvltatii Spatlul spe. . Dupa CG. structurile "Mandala" par adesea uirnitor de asernanatoare CU 0 schema de proiectie.pentru reprezentarea spajiului. dreptunghiul este. . Schimbare brusca de directie Rezultanta succesului ~itimpului corespunde liniei vietii: se poate rep era daca exista un raport normal intre nivelul atins ~i derularea tirnpului.. Inceput.

China vec~e. II reprezmta p~ ~el mat mare dintre tori arborii. singurii care l-au descris. integrat in energia creaioare . de-o parte §i de alta a flUVllll~l. Devemrea natural a.izvora din Edell pentru a uda gradina §i de acolo se va impa. . In Biblie arborele este adesea chiar ima~inea 0I?ului: el este ca 1111 arbore plantar pe malul ape. Marea mama" este personificarea putemIClel '. Haneb) (Marele Suflet Brahman-Aunan).rp.Arborelui CO~J1lic. 0 persisten\a a misterului originii se regase§te 111 cultul rellglos almamei sau al femeii divine ~i al paJ1enerului rnasculin. trebuie sa fie luat ca punct mtersecne.Sinellii primordial". 16-l7). Arborele este unul dintre cele mai vechi simbolllli nu numai in tradi\ia cre§tina (arborele sacru. Contemplarea sa rnistica reuneste ace§tl arbon mtr-o lmagme ulllca.atii. In Noul Testament noi citirn: . Fiinta umana condenseaza Intr-un simbol misterul secular al re~a~tefll ~l ~I mOT\ll nalurii. care se Indreapta spre Golgota. cunoasteru . asianca. Arborele paradisiac nu este dec at 0 prefigurare a crucii ~ . :are Ionienii (sec. Metafiz. lumea percep\iei sensibile este numai 0 jumatate. La Voluspa din Edda ~i Grimmiemal este desernnat cu nurnele de.Dumnezeu a facut sa creasca din pamanr toate felunle de arbon p.. Dumn~ze~ spu~e:. caci in ziua In care vei rnanca. adica a lui Odin. se afla Arborele Vietii care rodeste de douasprezece ori _ 0 data in fiecare luna: §l frunzele pot vindeca natiile (ApocaJipsa 22. Y ~gdro. un fel de fomla glgatltJca ce are drept baza pamantul §icare susrine cemL f0l111andaxa lumii. iar matena ongmara. cealalta fiind sensul.iade. vital prezenra. !magmlle arhetlpale nu sunt independente de lumea fenornenelor pe care le-au asirnilat.a se explica prin dezvoltarea inegala a semnului localizarilor spatiale.. el se prosterneaza In fata Fiintei Supreme .cosnuc. este "brahman". un al treilea: cruc~a. apa pl?ii §i a raurilor. pe care Dumnezeu a atlimat-o. care-i servesc ca bete ale tobelor sale. .h~a spatlal. pn~ s~ dec~de destinul familiei lui Adam. un adevar caruia I1U i se poate da un nurne ~l care e de neimeles. 10). Pentru a analiza vertical a §l un cadru. .. Muntele insu§i este simbolul locului divinita~ii.. al reproducerii ~i al caducilii\ii fiintelor vii.soarele. germenele din care s-a dezvoltat lume a est~ . Arborii sunt sil11bolul \ic\ii feCllnde. frasinul._ . dincolo de moa11e.il \'e~I1lCJel natum. a doua la uriasi.slll sau Y ggdresils askr. ill patru brate. este primul tata. care este punctu Icentral al universului §i al drat11ei umanit. 29). 111 al noualea. Sarnanul se simte solidar cu Arborele Lumii prin aile raportu~l m!S~lCe. transcenderea prin om a ordinii lui Durnnezeu §i a starii paradisiace prm cunoasterea binelui §i a raului. niciodata. . de . "arbore cosmic" care ramane vesnic verde. iar In JOS -:: rarnurile. " Ideea Arborelui Cosmic este larg raspandita in Evul Mediu. (0). care . acestea reprezillla cultele primiti~'e ale vegeta!lel ~l ale rituriloT fecunditilpi . . · Caderea originara. . In ~l..t arbo. . Mijlocul trunchiulu]. dupa parerea lui Mircea El.ac~tlla. XI) recuno§teau insa§i Divinitatea in simbolul arborelui. el'se afla pe Lill munte. el are trei radacini: una se afla In regatul lui Hel. . mitologia germana. ~i Iahve' . imagmata ca un trunchi arborescent de neuroni ~i sinapse.Bai Ulgan ~H ofer~ m~ma caJ!lI~l sacrificat. III mister. ~. Arborele este primul ~l ultimul dmtre sirnbolurile Sfintei Scripturi.'$1 Dumn~~e~ · Un fluviu. Lumea este simbolizata prin srnochin: tor ce e in sus e radacina sa. ale carui radacini pion jeaza spre iad ~iramurile se malta spre cer (in simbo lisuca. .esa .1.1l1t.1an ale z plantelor din religie. In fabula greaca.Securea este pentru taiat radacina: orice arbore deci care nu rodesteun fruet bun va fi taiat si aruncat In foe' (Matei. 1. imaginea spatiala este recomandat sa desenezi ca re~er ~cruce .Veda (7 ~l 8). "E~ va da. ca ~i piatra sacra). dupa germani. al credintei. cisi acela al Ornului primordial (din Rig-Veda X. care-s] of era fruct~1 (mereu) §l aI carui frunzis nu se vestejeste. tu vei muri cu siguranja" (Genesa 2. 3. sub diferite f0l111eaces. aproape de Arborele ~un~ii. caci Sine le este etern. toate lumile. Imaginea arborelui izolat pe 0 InaI\ime conduce spIe ideea axei lumii. ca si alte religii "primitive" cunosc.3 Simbolismul arborelui (prill ire istorico-culturals) · ~bore!e faceyarte dintre simbolurile primitive ale umanitatii. iar a treia la oameni. frasinii sunt . care uneste eeml eu oamintuL care s-a ivit din castelul de apa.. ' Arborele Sacru se distinge prin talia . . adesea. Verdeata perpetua a eoniferelor simholizeaza ideea pemlanentei ~i a divinitatii.v~dere §~buni la gust si arborele vietii In mijlocul gradinii ~i arborele cunoasten] binelui §l raului.l. din care deriva intreaza luisemnificatie spiritual a In crestinism. simboliz aia prin sam[\I1p ascunsa In' arborele Nyagradha pe care e le vul maestrului din Chandcg ya-Upanisad (VI. Adkr. cele doua imagini din care s: na~.' . samanul se cufunda In extaz. Dar slmbo.se prelunge~te. cele sapte-noua ramuri sun! cele sapte-noua niveluri celeste: adica cele sapte ce~cun ~lane_tare).J11amele~·oamemlor din rasa ariamt In rnitologia nordic:'!. este lemnul. Astfel se obtin mas uri uniforme.ica a lndo-Aricnilor se rcleveaza in forma ce a mai clara In simbolul Arborelui Cosmic care se nastedin "Sinele primordial" ea dintr-un germene (IW. are loc cu referire la arbore. precul11 fluviile ce curg spre cele pa~u puncte c~dinale.. Expresia sernnificand "calullui Y gg". nimic nu-l depaseste. Crestinismul ~tic plaseaza intre Arborele Vietii din Paradisul terestru si reprezentarea scoartei c~rebrale. chiar daca trunchiul e dispus oblic. §apte_l~a. udat ?e. ~i ale carui ramuri se raspandesc spre vai.lul exelnplar: Aiborele Luinii: asirnilarea arborilor rituali cu Arborele Cosmic este cea mal tran~parenta insamanismul Asiei centrale (ascensiunea samanului tartar spre cer. 12) 0 de scopcr a: ace st sirnbol e sie reliefal cu O. care "descne" toa!e cele sapte-noua ni veluri celeste .. Este EI. care sun! pe toata suprafala pamantulLl! §l to\1 arbom care au fructe purtatoare de samanla: aceasta va fi hran~ voastra" (?en. 2).In al saselea venereaza luna. '.te lurne a viz ibila au 0 serunificatie profunda: orice forma este putenic penetrata m once punet de catre "Sinele primordial". Toti arborii intalniti in istoria religiilor sunt copii imperfecte ale arhetlpu. !v!iturile ~i leg en dele (legate de cultul arborellli) preillngesc pnmele uti 1. 17 16 .re . aproape de fant2lna din Urdr. nascut din "Smele primordial". Dar din arborele binelui §l raului sa nu rnananci.)i aspectuJ sau luxuri.emO\le metafizic a dcosebita 111cante ce le din Sk ambha din Atharva. ella trei ramuri din acest arbore. Uime ste IlU 1111111Cli sirnbclul. I-a ~p~s omului: "Tu pop manca din toti arborii gradinii. India vedic a. arborele. Doctrina . la trecerea trunchi-coroana.~ foan. facute ~I ele din lemnul aceluiasi arbore.~ to ate ierburile purtand sarnanta. ceea ce nu moare: pe el se "od!lmesc .Scriptura se termina prin Apocalipsa: In mijlocul gradinii.e probabil ca reprezentarea arborelui sa-si afle originea In incon§tientul colectiv. _. ca varianta cea mat cunoscuta a simbolizarii centrului Lumii. Acesta reprezinta lumina. apoi.

Bagheta magica" este investita cu 0 forta vitala particulara. iar proprietarul de anirnale In fata grajdului. trebuie sa se admita crealia divina ex nihilo. amintind de "ramurile prosperitati]". La 14 februarie se celebreaza in Israel aniversarea arborilor. 18 Scrierea a consacrat simbolul arborelui. Arborii reprezinta. care dau sanatate. omat cu fructe §i jucarii de tot felul este mentionat pentru prima data la Strasbourg in 1005.. fie ca simbol in rnitologie. simbol al divinului. Stejarul exprirna nucleu! inca inconstient aI personalitatii. Simbol cosmic. Constiinta ornului modem considera aces! fenomen 0 halucinatie a spiritului primitiv. Din sec.dupa experienp populara .cu referire tot la regenerare §i fecunditate.Jiaha-ki'' (arborele-rnama) aminteste de ideea generals de arbore al viejii. . venea vocea.spiritlllui". aproape de Tachau. La triburile primitive din Africa central a se mentine obiceiul de a aduce ofranda arborelui pentru ca spiritul acestuia inlatura neferieirea §i prezerva victoria. Dupa Jung.ca sernn al fecunditatii (mai ales a pomilor fructiferi). pe care se impiantau doi arbori asernanarori bradului. Amaury Talbot relateaza cazul unui om observat in Nigeria. Un al patrlllea nivel foarte inalt al con~tiinlei modeme neaga existen\a obiectiva a . Misterul nu este ascuns in coroana arborelui. Arboriisunt venerati §i pentru virtutiile lor creative sau magice. avand darul vrajitoriei. La HaIs. tiinara fata l§i dobandeste un oracol amoros aruncand resturile bucatelor subarbori . 19 . Uncle scrieri pictografice mexicane reprczinta arbori care au pe trunchi inscriptii sau embleme ce semnifica numele un or locuri. Arborii. Arborele va deveni protectorul farniliei in intrega Scandinavie. simbolul arborelui se identifica cu eel al demonului §i ca. el declara ca toti cei care purtau numele arborelui auzeau din timp in limp vocea. se distinge unul prin tali a sa (stejarul. peste care se suprapune un al treilea nivel moral: aceasta voce este aceea a unui spirit rau retinut prizonier. dar §i al vindec arii. Yung face apel la simbolul arborelui.. Al cincilea nivel sllsline ca acest fenomen esle unul nascut din incon§tient. in vindecarea gutei. deei credinla ca aude ceva. In "Mythologie vedique" Hille Brandt rnentioneaza un "Maestru al padurii" (Vanaspati) si 0 "Zeila a padurii" (Aranyanb). Biseriea catolica se inspira din aceeasi idee cand confers palmierilor vinutea de-a proteja. ca §i apele profunde §i marea.arbust . care se identifica cu arboreJe. ~i afinl1. al XVI-lea se stabileste legatura intre arborele-dar §i copilul Iisus (ca §i darurile antice ale Sfantului Nicolae). Aceeasi sernnificatie 0 are si vita-de-vie. Acest fen omen psihic releva faptul ca la origine. (Sfantul Leonard simbolizat printr-o •. iar in Suedia va deveni §i "vindecator". indragosrirul 11 arunca in faja carnerei iubitei. Chiar oarnenii erau reprezentati sub forma de arbon (Weule . dupa Revelion. Silisius Italieus releva faptul ca veneratia pentru Zeus sau Jupiter se naste din semnificatia substantei arborelui saeru: "arbor numen habet". in timp ce rnajuscula T latin deriva din forma de cruce."Die Schrift". caci vocea lui Dumnezeu se sirnte in fosnetul frunzelor stejarului. EI ia ca punet de plecare 0 poveste a fratilor Grimm. care i§i extrag atllnci din pamiirt. Intre radacinile unui batran stejar se gasea 0 butelca eu grija ferecata. el este. dar ele sunt §i simbol al cultului sarbarorii din mijIocul iemii. Arborele este privit si ca 0 fiinta anirnata (se cunosc §i mituri conform carora omul se naste din arbori) de unde obiceiul frecvent de a planta un arbust la nasterea unui nou-nascut. ca ~i pestii apelor.fructului mortii". lasa-ma sa ies". intentia constienta. deci sirnbolistica vegetala traduce bine starile profunde inconstiente. In vechea Roma se faceau cadou Ia Anul Nou "ramuri ale prosperitaiii".rarnura in fonna de furca" _ este protectoru] femeilor insarcinate . din care. grape formei sale In cruce. simbolici: stej arii sacri venerati de catre slavii vestici la Perkunas. avand individualitate. ci §i a casei. Oriunde aparca. forte proaspete.) Diferitele parti ale arborelui sunt folosite . ill egala masura. Pentru a pune In relief raportul constient §i inconstient.Jivada" printr-o dubla linie ondulata. este greu de in\eles §i mai ales de definit 0 . acesta era chernat de un arbore cu care vorbea. CG. In Liruania se planteaza rnesteceni nu numai in faia bisericii. a astmului bron§ic pentru ca se crede ca energia arborelui se transfera asupra omului. Stejarul traduce o personalitate foarte puternica. este prototipul Sinelui.Fructul arborelui este. }tiinta"a simbolurilor. "se da de mancare" arborilor. apropiindu-se de aceeasi sirnbolistica. continuturile vii ale inconstientului. arborele este . irnpotriva internperiilor §i furtunii. Ideograma vechii Chine reprezenta arborele ~i padurea (lernnul) printr-o linie vertical a cu doua ramuri orientate 'in sus ~i alte doua In jos (pentru radacina).sirnbolul urnanului" (al naturii umane) ~i al devenirii imanente a personalitatii. rodia (rodanul) . binecuvantandu-] in Duminica Fioriilor. nascandu-se astfel ideea arborelui care vorbeste. fiintelor care vietuiesc in padure. care Incearca sa atribllie psibicului 0 realitate: daca i se refuza.Jasa-rna sa ies. Psihologia trebuie sa consacre valoarea de adevar. care chearna divinitatea §i sufle!eie rnortilor pentru a conserva §i transmite fecunditatea. acestia VOl' creste in paralel. Litera <p (psi) greceasca este un autentic sirnbol al arborelui. La japonezi. vorbirea. Arborele de Craciun. Exista 0 analogie intre faptul prirnitiv (animist) ~ianumite fenomene psihice (vocea. pe care l-a proiectat In arbore. Rarnurile bradului care irnpodobesc Craciunul sunt ramurile vietii. de asemenea. .ii reda astfel in scrisoarea unui tanar siberian). Printre multimea arborilor.Tie in ritualuri sau ill credintele populate. regele padurii). .care-s. Arborele serveste ca model In arhitectura: iar trunchiurile arborelui sirnbolizeaza coloanele din rnarile temple ale ornenirii. Ideograma sumeriana servea la desemnarea cuvantului . ci in radacina. marul joaca un rol important in antichitate §i In Saga nordica (dar el e §i simbol al .cu efecte curative in durerea de din\i. sau parul venerat de pagani. ei "poarta noaprea de Craciun". aude incoristientul". padurea e un loc intunecos si impenetrabil. simbolul fecunditatii. In Boernia. fara indoiala. ceea ce a condus spre superstitie). Astfel. ca simbol aI fecunditatii. caruia ii ofera sacrificii (sangeroase sau nu). ea este receptorul necunoscutului §i al misteriosului.simbol al integritajii feminine In Lituania.. La sat se planteaza porumb. Este 0 imagine frapanta a inconstientului. sirnbolul originii §i al inceputului procesului de individualizare. scrierile ideografice fiind senmificative in aces! sens. separarea lor reprezinta un fenornen secundar care corespunde unui nivel inalt de cultura §i rnai ales de constiinta. sunt adesea sinonimele personalitatii.. el devenind arbore al destinului.l ca primitivul nu are decat halllCina\ii. Oricum. despre un "spirit" inchis intr-o butelca: un om tanar. Exista §i arbori izolaji. sarac aude 0 voce in padure: . cuvatul etc). Cornunitatile au arborele lor protector.

peisajul indicat. adesea linia de separare de radacina (sus) De senul arborelui In cadru e reprezentat printr-un sistern de coordonate ~j diagonale care se incruciseaza In carnpul grafic al foii. Pentru calculul indicelui Wittgenstein.1 Schema de analiza a lIesenului Zona superioara Intindere Productie Diferentiere Traseele experientelor posterioare Linia tranzitiei trunchi-coroana Zona inferioara (jos): Traseele experientelor primitive Sol. 21 . Zona superioara se raporteaza la nivelul constient numai d aca: . Radacinile se situeaza la exteriorul cadrului deo arece baz a trunchiului este luata ca baza de rnasurare.inaltirnea coroanei nu depaseste 2/3 din cea a arborelui: . ceea ce conte aza este irialtime a totala de la baza r adacinilor pana la varful coroanei. Consideralii preliminare 2.inaltimea trunchiului nu e mai mica decal 1/3 din inaltimea talala.Capitolul Z Desenul arborelui.

Relatia intre latimea )i inaltimea coroanei. .ramuri grele. 2.ramuri curbate. reinterpretarilor. testul Rorschach. Peate fi urnbrita. Ea poate fi uneori static a. la propria ncastra personalitate §i aceasta esre expresia. substanta. Partile care cad sub orizontala.corcana mult prea mare 'in raport cu trunchiul. 5. trebuiesc antedatate pentru un calcul precis. . verticala §i are rol de echilibru dreapta-stanga. trunchi infipt In sol ca un baston.lipsa liniei solului. iar cea superioara. te stul lui Jung ~itestul arborelui. eu umflaturi. . trunchi. Trunchiul forrneaza partea mediana. Trunchiul ~i rarnurile reprezinta lernnul. dar localizarile spatiale simbolice indica originea influenjelor care se exercita §i punctul spre care este orientat fiecare element.baza rrunchiului 'impaqita In radacini. alteori. 6. Coroana este suportul frunzelor. ceea ce apare inconstient in desen este relativ la propriul nostru eu. de asernenea. 3. 4. Se specifics faptul ca traumatismele.ramuri prea lungi ondulate In spatiu. concrerizarea sensibila a starii noastre interioare. . 2. cnraana Radacina e 'in general ascunsa sau partial vizibila la cop iii mici. mai mult pe 0 parte a ei. Uneori este marcata prin aspectul ei. extrernitatile reprezinta zona de contact eu rnediul inconjurator (prin respiratie.solul. Stadeli con si dera drept simptome ne vrotice (consecutive sau indicative. Cercetarile au confirmat ipoteza lui Wittgenstein ca inaltirnea arborelui (distants de la baza la varf) coniine istoria vietii subiectului.mici" sec vente din evenimentele trecute ale vietii. fara forma.trunchi conturat. in forma de frunze. de unde incep ramurile. Inal\imea absoluta a arborelui. sus. Exteriorul coroanei.trunchi din linii paralele. Inconstientul ~i constientul se manifests ill structura de ansarnblu. H. Subdimensionarea arborelui .radacini lipite. Wittgenstein determina dirnensiunile inaltimii arborelui (H ). concretizate In tulburar i re lation a!e) def'ormari!e grave ale structurii arbore lui.baza trunchiului continuata direct prin linia solului.in cazul nevrozelor infantile . . . Dimensiunile spatiale completate ulterior (inainte sau inapoi) sunt sugerate de presiunea sau Intreruperea liniei. in parte uitate.evidentiind ideea de grandoare . b) Alterari ale structurii trunchiului: .in depresiile endogene. constientizate sau uitate. Cu ajutorul crucii §i al cadrului se mascara: 1. privata de jocul viu al deplasarilor de la dreapta la stanga sau sub forma de baloane.trunchi nestructurat. cat si in viata. Poziiiile oblice. Latirnea coroanei (jurriatatea dreapra ~i jumatatea stanga a coroanei). cu ajutorul caruia se pot detecta pe desenul arborelui diferite elemente ale istoriei individuale.corelatii sernnificative intre rezultatele la examenul clinic.3 Semnificatliie generate Semnificatiile generale §i particulare ale arborelui §i ale componentelor sale au constituit. fiind elementul stabil ce sustine coroana cu ramurile.extremitatile ramurilor franjurate. . obiectul revizuirilor. Cadrul global se irnparte punctat prinrr-o cruce §i doua diagonale. Desenul trebuie interpret at. Desenul releva aceleasi sirnptorne: autodeprecierea (arbore bine inradacinat. . . Zona inferioara a desenului indica nlveluri primitive. e) Alterari ale prinderii ramurilor de trunchi d) Alterari ale structurii corcanei: . de 0 lurigime disproportionata: 2. dar intr-un peisaj dezolant. existand 0 masura care se exprimaatat arborelui. e mal usor sa analizezi organizarea spatiala cu ajutorul schernei auxiliare. Este evident ell inconstientul e situat [os.radacina. 2. Liniile orizontale sunt rare (verticalitatea omului se traduce In verticalitatea arborelui). dedesubtul trunchiului.calculata In mrnsi raportata la varsta cronologica (pe care acalculat-o ill ani §i luni). Coroana delimiteaza un spajiu al carui centru se afla putin sub axul longitudinal. asirnilatie). Stadeli evideruiaza .baza trunchiului larg deschisa. . Expresia se leaga mai rnult de forma decar de continutul desenului.2 Structura arborelui . . Marginea foii reprezinta limita. . .ram uri necoordonate. in clar-obscur. Thurner identifica doi indici: L Supradimensionarea arborelui . coroana reprezinta elernentul eel rnai instabil prin perisabilitatea lui. cornpletarilor. florilor ~i fruetelor. pe cele aparute ulterior. ' Indicele Wittgenstein (i) este deci un raport numeric intre inaltirnea arborelui (H A) §i varsta cronologica (a).linia solului exagerata. arbore despuiat de frunze sau cu cateva frunze verzi si multe 22 23 . Dupa el. constientul.radacini la suprafata.In schizofrenie. .Inaltimea total a (indicele lui Wittgenstein) contine §i linia radacinilor §i a solului. fara forma.coroana sumara. josul foil . . asernanatoare cu cele din simptomele primare sau eu cele regresive numite simptorne cardinale: a) Alterari ale inradacinarii arborelui: . de globuri sau cercuri. in general. restransa. care poate reda eu 0 exactitudine uimitoare cele mai . Raporturile relative de marirne trunchi-coroana. elementele ei cad. testul arborelui in desenul ar trebui sa se conformeze legii "tot sau nirnic".radaci din linie unica.

raportullntre jumatatea dreapta §I cea stanga a coroanei este de 11. . Trebuie considerata ~i localizarea umbrelor formelortmai bogate sau mal . .ue. coricretizate In tulburari relationale deforrnar ile grave ale structurii arborelui. dezorgamzate redau buna dispozrtie. "in zbor") sau cu coroana sub forma unei mazgalituri reda furia. incercand sa se valorizeze. apar In schizofrenie.' . sub coroana. In toate perioadele de viata.. Srnochinul este arborele falic.' ". . Formele inchise ale arborelui (cere.. in timp ce arborii rninusculi.: _ _ spre stanga .. introversie. Subiecrii inhibati sexual au 0 densitate omogena.5" sau ramuri mari precedand trunchiul.cornpleteaza eu noi sernnificatii desenul. . e.. Din punct de vedere simbolic. arbore nestructurat cu rarnuri asernanatoare mainilor care cer ajutor). care sunt libere.. a patra varianta solicitiindu-se a se face cu ochii inchisi. accentuand astfel earacterul de test proiectiv. sprijin al trunchiului sau rarnurilor). repliere de S1l1~.forrnele unghiulare: directiei §i ruperea liniei. Jung . semnificatia taru§ulUi (par. el descne astfel . Widrig (Elvetia) . vizavi de inclinarea trunchlUIUl. . sacri ficat care a fost le gat de el. spre stanga sau intr-un coli al spatiului grafic). sernnificatia ei psihologica fiind aceea a labiliratii psihice. .G. in Indii se venereaza "taru~ul. ram uri deformate ~inecoordonate.consideram noi conform raxonorruei psihiatrice actuale) ca stare paroxistica a experientei ~i ideatiei. la fel sunt interpretate: . slabiciunea cenzurii volitive. care aminteste . .' . tarusul n-are nimic comun cu ce~ reP:'ezentand rrunchiul arborelui.a trei arbori pe foi de hartie separate.microscopici" apar in depresiile endogene. triburile !I1~o-~enll~l1l. daca raportul este depasit (diferenta de 1.ad aug a n01 semnificatii generale ale desenului arborelui prin adaptarea cerintei. Cercetarile arata ca simptomele cardinale (formele prim are) au 0 semnificatie nevrotica mai marcata decat . ca par. . .. . . _ punctele sau liniile dispersate.3/10. Se mascara mcepand cu verticala trasa pnn mijlocul trunchiului. Grecia miceniana cunoaste cultul arborelui si al "p. Se identifica _ spre dreapta . . Mitchel Grunwald a arras arentia aSllpra existeniei inclinatiei la stanga ~ila dreapta In operele de arta: la desenarorii drepiaci apare fenomenul .. au desenul eu 0 aparenta exterioara grandioasa.arborelul.. . _ punctul izolat sau spirala ruleta strans redau co~ce~trarea. traducand ideea de grandoare.Jmaginii vazute in oglinda".liniile puternic apasate sau cu diferente de presiune. . bustean. alaturi de "testul bonhomme" (Ornuletul) cu arrnatura de interpretare proiectiva. lungimi unilarerale prea mari in curburi sau In diarnetrul ramurilor) 0 sernnificatie aparte: sensibilirate vie.' . Florence Goodenough a aplicat testul arborelui la copii.. Exemple: . Dupa Thurner. coroane goale cu trunchiuri hasurate). Napoleon). . dar releva alterarea continutului ~i ccordonarii. dar saraca in contrast eu tehnica desenului. orizontale sau vertic ale) sunt imagine a luminii masculine. dublata de aeeea de realizare a "povesttnl istonei arborelui desenat . Olden berg identifica. asemanatoare cu cele din simptomele primare sau eu ceIe regresive numite simp tome cardinale (care au fost deja prezentate).dezordinea Max Pulver §i Margaret Hartze realizeaza 0 varianta de interpretare a desenului arborelui bazata pe expresia liniei §i pe pozitionarea arborelui (deplasarea spre dreapta. Robert Heiss ("Deutung der Handschift") opereaza .ru~1I11lt'·... pe care le identifica fie la ge~ll. Unii autori au interpretat accentuarea desenului. spre a rezista Un altfel de "arbore" cu rarnuri neprinse de trunchi (libere. dorinta de realitate.ca extraversie. .ce pastreaza 0 veneratie religioasa pentru trunchi. 111 nevrozele infantile remise apar pe trunchi indicii patologice..Jndicele de dls~ uue a formei" (de exemplu "coroana mazgalita" din varianta K~~h) care corespunde SCnsUI~I dezorganizatji dezarticulat. proptea. desenului: . Stadel! considera drept simptome nevrotlce consecutive sau indicative. Max Pulver confera iregulariUi(ii (variatii la dreapta-stanga. fructele cad. pe care 0 formuleaza astfel: . .sarace) §l a umflaturilo[ (deforrnarilor). are 0 semnificatie falica. interiorul eoroanei e bine modelat. impulsivirate intensa.Deseneaza un arbore care a de venit nebun". 0 accentuarea: 24 25 . In acest sens. R. but. Sernnificatia practica a taru§ului este de spnJ!l1 al arborelui-vlastar. de animalul . pentru 0 interpretare mal aprofundata. depresia (culori surnbre. Stora a modificat tehnica de baza a lui Koch. arborii mari. H. Ubbink (Tarile de Jos) adapteaza cerinta testului I~ ~:~sul d~senarii ll~ui "arbo:: care vorbeste". .neregularitate 'in Iungimea ~i latirnea desenului. (B~e~ho:'en.ca intimitatea eului.. uneori . dar proportiile ~irelatiile eu solul si mediul sunt reduse. noduri pe trunchi. care nu urmeaza §i nu realizeaza nici un model). baza trunchiului acoperita cu iarba sau ascunsa dupa 0 ridicatura. ta Reinhard Krauss ("Uber graphischer Ausdruck") adauga interpretar» din va_nru: Koch pe aeeea a "liniiIor non figurative" (care nu reprezinta rurmc in mod obiectiv. parul de sacrificiu". Stor a considers ca repetarea sarcinii creeaza U nii autori au corelat testul arborelui ell testul 0 . . care. narcisism.ingalbenite care cad pe pamant.schimbarea . solicitand desenarea succesiva . . fie la psihopati (psihotici ." mai mare transparente a prOlecllel: gradinii. in limp ce tulburarile brutale ~i regresive ale strucrurii arborelui sunt mai utile pentru istoricul bolii.a u~or carac:enlstl~1 ale desenului arborelui la unele din probele grafice. care reprezmta vestigiul unui feti§ism primitiv. a divinului. vantului pana cand el devine puternic. elipsa.balon.raportare. Egocentricii.3 ern) se vorbeste d~ a~centu~e.Jndicatiile" importante In diagnosticul psihiatric (pe orizontala). prin corelare eli interpretarea din punct de vedere grafologic. afectivitate exagerata. . trunchi In forma de .alrernanta formelor rotunjite §i unghiulare.

liniste eterna §i fara de sperante". schematism. De exemplu.ul e rnai des colorat inchis decat crengile. frecventa crescand ell varsra. plenitudinea. Acest colorit sernnifica . Negrul intuneca~ senmi. o~ginale. fructe. expresive. stilizate.r da.ltatea. ca de exemplu: .dificultati adaptative resirntite profund. depresie. desenul se reduce la un joc simplu de lumina ~i umbra (alb/negru).Turner adapteaza instrlictajul testului eu refeme la organizarca dimpului grath: asrfel: . trernurat al liniei din interpretarea grafologica. Coloritul inchis al frunzelor §i fructelor serveste evidentierii §i valorizarii acestora.. care se va tre~l meet la c1aritatea constientului. Inconstientul poate deveni constient. pierderea fortei eului. daca nu se inregistreaza 0 regresie. ziua nenascuta. aviditatea sau simplificarea campului grafic. realizate in "raba doar spre a lndeplini sarcina. in pubertate sub forma unor desene calificate ca nonfigurative. . ' Forme inautentice . 2. ' . Marlmea trunchiului . .Jernnul absolut".trasaturile de caracter cele mai pujin personale ~i identificabile. zona de contact intre interior §i exterior.jJOi1 Ullhza toata foaia".megru!" infatil devenind dupa Koch . aceasta esie mai putin frecventa in intervalul de varsta 12-14 ani. regresie nevrotica.arhetipul. raportul intre fiinta interiora §i comportamentul exterior. . deci ~i nearul este simbolul unei . Un mar eu un §arpe incolacit pc trunchi este identificat de Turner la hornosexuali (toata scena fiind inconjurata de sarrna ghimpata). pasivitate. plastic. rar negrul cu 0 gaura infinita". dar fara sernnificatie (nici chiar subiectul nu poate spune ce reprezlllla).dup a Hegel. ondulatoriu. intre eu si lume. la 7 ani are frecventa mica. deprimati). Un inel in jurul trunchiului semnifica frigiditatea (conform Hristoff). imaginea primara. intarziere psihica. erengi. care eSle dupa Koch. difuz. imaturiiatea fiind sugerata de inaltimea prea mica sau prea mare a trunchiului. La barbat semnifica imaginatia ~i tendinta spre actiune. Jung releva legatura ell instantele psihice freudiene: . Baza trunchiului . ca 0 tacere. Excrescentele de pe trunchi au fost interpretate de Stadeli ca semnul unor traumatisme depasite. Pentru Kandinski negrul este "ca un neant mort dupa disparitia soarelui. dupa Koch. la pubertate. ceea ce e durabil in arbore. este frecvent la 6-7 ani (variabil la debilul rnintal de 11 ani) §i seade in scolaritate. bucurie calma §i pasiva.simbol al tenacitatii. coroanele sunt curioase. doar conturate. labilitate.Formele goale. Este foarte putin frecventa 111irnbecilitaie (irnbecilii nu marcheaza cu un diametru mai mare creanga de origine). aparand lent a inchisa pe trunchi. de inin~a eu senmificalia din Modelul de interpretare. traducand Iabilitate. '" . disimulare: fonna de trella. viata fara vise. A treia dimensiune (ramurile frontale) este sernn al originalitatii ~icurajului. caracterul nesigur al urnbrelor inseamna descoperirea indeterminarii. dar ~i allipsei de jena ~i al impertinentei. Scoarta marcata in desen sernnifica echilibrul psihic. indecizie.apar. frunze."rnaniera urnbrita' Ia adolescent. ' '~runchi. Conturul exterior al coroanei simbolizeaza relatia "eu-tu". Lusch. "eu-obiect" §i in plus relaiia eu trecutul. Ruptura intre trunchi §i coroana semnifica ruptura interioara.crengi din linie unica intr-o coroana cu crengi din linie dubla (cea rnai frecventa). Predomina. apoi in cea de sus. . La debilul mintal are 0 frecventa redusa ~l oscilanta. sernnifica vid. Ele traduc: . Mazgalitura trebuie considerata 0 disolutie a fonnelor nurnai in masura in care e afectata structura interiora a coroanei. invizibila. aecidente. asurnate pozitiv §i nu acela al elementelor nevrotice active. N. Deforrnarile trunchiului . dar si viata subterana. acest colorit crescand 0 data cu varsta pana la 12-13 ani.negrul reprezinta obscur. 26 27 .a pozitiei desenului in cf\mpul grafic. Linia solului . boli grave.0 forrna prirnara" care variaza cu varsta de dezvoltare. . regresie (la nevrotici. al soliditatii. vitali tate.amestecul forrnelor §i tehnicilor diferite (similar serisului In mai rnulte feluri). Aceste particularitari ale desenului coreleaza cu caracteruJ ferrn. coeziune. . care-si are originea in inconstient. flexibil.J 2 ani. eG. Aceste fomle nu se intalnesc freevent ~i au semnifica\ie diferita din punct de vedere al autenticitil\ii. .uantele de gn semnifica: reverie pasiva. Copiii plaseaza desenul in partea de jos.reprezinta: .nu apar in normalitatea psihica. radacina e . eu-lume. Ea deceleaza intarzierile §i fixaliile la stan infantile. etalat. La debilul mintal apare la 9-10 ani. fix area imaginii magice asupra lumii.Jinisti de viitor". Realizat numai in creion. tensiune. bogatia sau saracia. In sehizofrenie nu exista 0 forma unica de expresie. Turner interpreteaz. spiritintuitiv.a aceasta variatie ca expansiune a eului.4 Semllificatii particulare Radacina . noaptea inconstientului. ea un fel de masca. maladie mintala. fiind insa prezenra la 15-16 ani. negru-murdar/curat se poaie dizolva In urnbre. coroana halon. apoi scazand..fica: frica. Trunchiulreprezinta separarea eu-altul. banalitate. prezentul §i viitorul. Schimbarea ternatica consta dupa Koch In substituirea unui indice caracteristic eu altul. dupa Koch. scopurile (dorintele) proiectate prea SIlS (supradimensionate) depasesc posibilitarile reale. platitudine. Se poate confunda eu umbra ~i 5emnifica: joe pueril.' . nesfarsit. Formele repetate (etajari succesive din ingramadirea sau juxtapunerea elementelor: crengi. Creanga care iese frontal din trunchi releva faptul ca arborele este perceput ca ceva solid. Coloritul desenului a fost obiectul multor interpretari. negrul e pura pasivitate intepenita incapabila de nici un comportament. . cea norrnala de la 6-7 ani pana Ja 11.este un indice pentru aprecierea maturitatii psihice. Dupa el. frecventa crescand pana la 10 ani. Dupa Ko~~. regresie. este simbol al sursei vietii. la baieti. ~stete. Sernnificatia este conforma cu Modelul de interpretare. nici la debilul mintal si are sernnificatiile din Modelul de interpretare.prezenta unor traumatisme. frunze. Scoarta trunchiului -reprezinta elementul de protecjie.mortul viu". eland impresia de straturi sau de mozaic) senmifiea: stereotipie. adaptare care pennite judecare. sunt rodul experienjei subiective. Schirnbarea tematica nu e prea frecventa nici la norrnali. al irnobilului. 0 alta interpretare coloritului desenului: "aibul seamana ell un pereie infinit. indiferenta. eeea ee-l stabilizeaza.simbol al granitei dintre viata constienta si eea inconstienta. negrul difuz aparand in penoada nneretu. raportul lumina-inruneric (Bachelard). exista 0 frecventa mica a umbrelor la 6-7 ani. ceea ce nu a devenit inca. stan depresive. Se poate judeca desenul in functie de densitarea. reverie indecizie abandonare dispozitionala.

imaginajie reala: . aptitudine de expresie ~i exteriorizare. care nu respecta proportii le re ale.oJtare-§T cortTo~.complacere in superficial.la debilul rnintal frecventa e nesernnificativa ~inula in imbecilitate.rnaniera juvenila de a fi. a carer semnificatie n-a fost rnai intai invatata (ca la simbolurile matematice). mazgaliturile . schema fiind 0 "imagine optica' in care un continut de gandlre e reprezentat prin sirnboluri optice naturale. . .prima reprezentare prirnitiva a ornului (cap ~i mernbre. dupa cum urmeaza: .la 4 ani . .. ParalelisrTlu_!rarnurilor(ramuri din linii paralele) este indice de constanta. care sunt mai vulnerabili. .vanitare. irealitate..gradul eel mai inalt de intentie figurativa (80% dintr~ copii). .incheie procesul . corespund grafologic scrisului in ghirlanda.mare capacitate de daruire trup si suflet. .spirit de observatie a fenomenelor exteme.vivacitate. Dezvoltarea eXllresiei grafice. pentru a incepe 0 viata . . .Ramurile care atarna sunt sernnul depresiei. Kerschensteiner denumeste primul stadiu al dorneniului figur ativ sub num~le . inhibitiei. echivalentuli. .dupa Koch: . .-~fu.patrat si patrat trasat In cruce.~nc. _-::::I_t:yeric. Sernnificatiile . eu-obiect. Formete nrtmare Minna Becker a incercat 0 interpretare grafologica (1926) a formelor prit. exaltare.ta:~: 1. pnontar la fetite §i rnai ales Ia copiii din "clase sociale superioare". . executate mtai cu rniscari ample ~i rigide ale bratului. Trecerea de la r arnura la creanga sernnifica sirntul proportiei ~i al diferentei.patrat §i linie dreapta.apare In normalitate la 13 ani.reprezinta primul grad al expresiei grafice. .imaginii interioare' ca fapt psihic pretutindeni identic. Fiorile reprezinta eel mai frumos ~i atragator ornament al arborilor. Fructul de rnaturatie.capacitate de a vedea lucrurile in roz. trecut-prezent-viitor. . sernnificand dupaErnst:Widrig.'sielslibiectullli.desenul este 0 reprezentare propriu-zisa. utile.Ra. La varsta matura are frecventa foarte mica.sunt freevente In pUbertate. temeIe desen~lUl vanll1d: exista 0 deficitara coordonare a partilor §i rnarimilor desenului. ruptura eu trecutul. sirnbolizand relatia eu-altul. la 7 ani . dupa aceasta varsta avand semnificatia din Modelul de interpretare. instituindu-se astfel desenul. de efort sus\lnut §l-d~duraia. 2. Baza de sudura . 28 .ua'T. . agreabile. cu frecventa mai mare la baieti. Copilul nu-si mentine inrentia initiala in timpul de senului.1 Dale statlstlce. dar durata lor e scurta. cruci. nedeterrninarii grafice.faza a schernatismului". . .------. Hildegard Hetzer repereaza: .intuitie §i sete de experienje. Capitolul S testul arborelui ca test de dezvoltare 3.bun gust. fiind savurate. Aceleasi simptome se schimba conform graduitilae-aez~.maciuca" §i presiunii scrisului in interpretarea grafolcgica) sunt semnul violentei. la inceputul sau pe parcursul desenului copilul Ie atribuie 0 valcare figurativa.stadiul mazgaliturii fara semnificatie: -Ia 4 ani . apoi prin miscari fine ale mainii: ele capata tre?t~t semnificatie.frecventa creste In pubertate: .nevoie de apreciere.la 3 ani . . 1 an si jurnatate §i 3 ani .. Organizarea frunzelor poate fi ritrnica sau stereotipa.1/3 din copii l§i denurnesc productia in timp ce deseneaza. -Ia 5 ani . . .-.la 3 ani .-sfructu-rata.de . debilitatii mintale.' (rarnuri taiate cu fierastraul. Interpretarea detaliata apare in Modelul de interpretare.la 1 an §i jumatate mazgalituri de jos in sus §i de sus in jos. contradictiei. .1/3 din copii i§i denumesc productia inainte de a desena.cercuri §i cruci desenate intentionat. dependent de succes. Ingrosarlle ramurilor ~i ramurile cu linii paralele ("crengi-rnaciuca" dupa Crepieux Jamln corespunzand scrierii . Ramurile tubulare eu extrernitatile deschise ("crengi-tuburi" sau conturul exterior al coroanei) avand forme reprezentate imperfect. 0 schimbare -iriterioara. gust al decorului.conform ModeluIui de interpretare. . fara trunchi). ci ordinea irnportantei pe care le-o acorda copilul.credinta naiva In fericire.Ja adulri frecventa este medic. 29 . .dupa 0 ancheta efectuata la San FranCISCo cupnnde urmatoarele stadii evolutive: .intre.. este purtatorul germenului.simi al detaliului. Frunzele reprezinta componenta arborelui cea rnai plina de sernnificatie. . . desenul proprlu-zis . . de a fi distins. J.buna concentrare a atentiei. fara exceptie. .__ supradimensionate: indice al retardarii afective.-----Frunze Fructele (~i fructe) . Prezenta fructelor are frecventa mare la cop iii de 7 ani. .clJlJIciJe_retezate. despicate) ."rotllnduri".norrnale la 9 ani.. cu 0 sirnbolistica foarte bogata . ca un disc solar. Jakobi asociaza formele inchise ale patratului §i cercurile divizate in patru cu simbolistica "Mandala" a "cercului ritual sau magic". .

animalelor.rnai tardiv. Trunchi eu ram uri intinse orizontal. Cop iii nu deseneaza arbon inainre de varsta de 4 ani (deci testul nu are valoare diagnostica). . extravaganta imprevizibila.. . care sernnifica stabilitate si orientare.normal pana 13 varsta la debilii rnintal la 13 ani. Chiar la subiectii normali exista 0 mare mobilitate a elementelor proprii unei etape si 0 oscilatie intre stadii.normal la copiii de 6-7 ani.nterioa.re. Te stul a fost aplicat pe un lot de copii de gradinit. . altfel decat in forma de glob" Varsta Particularitatile desenului Caracteristicile componentelor Vflrsta arborelui Semnificatia Cornponentele -- arborelui . unele de mare arnplitudine. Trunchiul §i rarnurile principale sunt desenate dill linie dubla. inclusiv Ja varsta adulia. Retard psi hie (dupa 18 ani) profund §i tendinta spre izolare.la prescolari §i scolarii pana la 11 ani. Insrructajul tesrului pentru: primul desen: . fructe ridicate in sus. Rarnuri rectilinii 2am 3am 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani Mazgalituri ill sus si-n jos. lateral sau orientate din exteriorul spre interiorul trunchiul ui) Diseul solar 'ji floare f01111a .la debilii mintal la 8-15 ani.la irnbecili la 32 ani. din linie Indice al subestimarii probei la adultul normal. Desenul arborelui e influentat de peisaj ?i climat. simi practic real ineficient. asupra figurii urnane. Apare in desen trunchiul din linie dubla. la irnbecili. Ramuri implantate ill echer. frecventa descrescand apoi. arborilor asociati cu alt obiect. . Se stabilizeaza desenul arborelui. peisajelor cu soare §i nori.VIII) si secundare (I-III). . -~ rerardului Trunchi din linie unica verticala Rarnura unica. . frecventa mai mare la fete. florilor.se manifesia.in desen . Arbore pozitionat la jumatatea foii. caselor. Cll reveniri la clemente a. Dispar ramurile din linie unica. Trunchi §i ramuri dintr-o linie unica. de copii din clasele primare (I. a retardului sau a regresiei. Ramurile au forma rectilinie.. (98 de fete ~i 126 baieti). Arbore ~i ramuri dintr-o linie unica.la imbecili toata viata.. Ramificarea incepe de la lima trunchiului pe directie vertical a ("tnl11chi de brad").la debili pana la 14 ani. Fabulatie ocazionala. DecaJaje spajiale (confuzie jOS-SllS.Ja ccpiii prescolari. retardare partiala. altele scurte.la debilii mintal apar foarte tarziu: . pana 30 31 . Cornportament deplasat. Arborele pozitionat la dreapta §i in josuI carnpului grafic.la deb ili pana la 10 ani. . la irnbecili. Sub influenta hipriotic a subiectul regre seaz a in timp ~i dese ne az a arborele corespunzaror stadiului varstei (vezi tabclul ce urme rza). inchisa printr-o linie orizontala. inhibitie. Primitivitate la adulti ~i tineri la copiii de pana la 6 ani. Trunchi si rarnuri din linie unica. de starea de de hipnoza (arborele reprezinra diferitele . Apare in desen linia solului. .Deseneaza un arbore fructifer" al doilea desen: . totdeauna ill dreapta. regresiei. respcctiv 592 baieji §i 60 1 fete §i un lot de muncitori specializati (578). agresiune partiala.Ja copii pana la 10 ani. .la debilii mintal apare la 14 ani (~i coroana sub forma de glob). cu presiune puternica. in ordine. de doua on mai mare. Dispar ramurile in echer.Interesul copilului . 9-12 ani Ramuri implantate jos (pana la nivelul solului) . Coroana e desenata de la exrrerniratea supericara a trunchiului ("tfunchi ell sudura"). al retardul ui afecti v si al regresiei. Ram uri Ie din linie unica se men lin. Indice al inhibitiei. Ramura din linie dubla. Arbore eu rarnuri in echer. Cunoasterea dezvoltarii imaginilor grafice pe 0 lema idearica perrnite determinarea gradului de rnaturitate psihica. Ramuri desenate in directia cresterii (obliee ill raport cu rarnura principala). Arborele pozitionat mai sus. la imbecili nu apar. Fructe pe ramuri figurate in negru.Deseneaza all arbore cu cora ana. Rarnuri din linii obliee aseendente. Ramuri orizontale Forma cruce . so lirudine. varsre de viata").

mincinos Desenarea mai multor arbori _ trunchi cu ramuri paralele.la copiii nonnali pima la 1J ani. MINCIUNA . inchis sus. deficitul de coordonare.la debilii mintal de 10 ani.. de doua ori mai malta dedit trunchiul. la 30 ani .baza trunchiului dreapta coroana cu trasaturi mici §i incarcate. laudaros. ell frunzele In interiorullui.linia solului prezenta arbore din forme primare (negarea aproape totala a realitatii) . iar stanza e inco voiata (dezvoltare inhibata) __coroana slab marcata si trunchiul ell Iungimea prea mare ~i usor indoit (retard are parti ala) . daca e trasata. .Ia debilii rnintal ~i imbecili.liniile sunt apasate nu respecta rnarirnile convenlionale coro an a largita in ambele parti se disociaza __trunchiul are 0 scoarta solzoasa si aspra linia trunchiului e discontinuii. pozitia orizonrala a rarnurilor ~iramuri in echer (imaturitate psihiea) = 32 33 . Prin sugestie hipnotica s-au indus anurnite stari.presiune slaba a liniei _ la 15 ani .lipseste partea dreapta a corcanei. 3. Experiente sub hipnoza Ca ~i xpresia grafica. eu ramuri care coboara spre sol Trunchi eu sudura Trunchi inchis in partea de sus Trunchi eu baza pe marginea foii Trunchi ell baza rectilinie . desenul arborelui releva personalitatea e ~i starile psihice. absenta peisajului ~i a radacinilor). mcompleta intre 5-15 ani . care "plute~te" In aer (trebuinja de realizare) . 3.2 Rallorturile de marlme ~i interpretare dupa RETARD PARTIAL _ Jipsa jumatatii stangi a arborelui (Ia 5 ani) totala sau Reprezinta un in dice al maturizarii psihice. afectiv Forma prirnara ce indica un retard usor (se considers forme primare: indoiturlle.trunchi deschis In sus F0ll11a primara manifesta. deplasata spre dreapta.arbore de forma grotesea. . • I partiala . ale carer caracteristici difera In functie de forta sugestiei. putin constanta. .stare de foarte mare tensiune afectiva erengi din linie unica (regresia spre stare primitiva) carese disloca ~ n u exista unitate arborele pozitionat in sus . nascut Inca". "care nu s-a Experiente sub hipnoza Caraeteristicile desenului arborelui 0 FURIA .Trunchi inchis sau cu purine ramificatii.3 Cercetari exnerlmentale asuara expresiei grafice. trunchi II1 forma de con. Maturare scolara insuficienta (se aluneca In jocul infantiI ~i nu se constientizeaza sarcina).inselator. exploziva . inrerpretata grafologic. Indice al retardului sau intelectual. e discontinua.apare foarte rar. suprapunerile. trunchi sudat . a carui semnificatie Koch este prezentata In Modelul de interpretare. _ rarnura din linie dubla dupa 8 ani pana la lOam: partea stanga este slab desenata linia solului. o persoana.

ramuri orizontale.0 intarziere totala corporala §i psihica.expresie a liniei eu presiune slabs . cu nodozitati putemice §i curburi nenaturale.crengi din linie simpla care atarna (frustrarea) intalnit In nevroze 34 35 . grosiere.angoasa. ofilita _ doua crestaturi orizontale (expresia primitivitatii) cu extrernitati roase (deficiente) -lngro~areajullliHalii superioare a trunchiului.partea stanga a coroanei lipseste aproape cornplet.Iinia solului nu este marcata . in sus.forma crengilor curbata. agresive) _ crestatura trunehiului (expresia unui sentiment de culpabilitate) .. insecuritate) SADISM "exagerarea placerii erotice de a poseda §i a tortura" . in favoarea jurnatatii drepte . eu ingustari §i Iargiri (clemente spasmotice) . indoite In jos (descurajare.Experiente sub hipnoza Caracteristicile desenului arborelui Experiente sub hipnoza C~lracteristicile desenului arborelui STARE NEVROTICA personalitate nevrotica . nestatornice.cercaria din 4 erengi Iaterale aplatizate orizontal In forma de raze.conturul crengii din rnijloc este neregulat _ apare in desen "euibul de pasare" situat frontal §i atasat in jurul arborelui (dupa Bleuler este "pulsiunea noninfantila" de a se juca a copilului) dincolo de pubertate si fara atingerea capacitatilor intelectuale"(Kretsehmer . indecise .rrunchiul urea pfma la nivelul coroanei (extinderea pulsiunilor brutale. _ . inconsistente..desen din linii fara presiune. sentiment de inferioritate . In locul ei aparand 0 ingrosare (apare §i In spasrne si constipatie) -.ram uri desehise spre exterior ("erengi-tuburi") (element obsesional.partea dreapta sra incovoiata . . cele orientate in jos au urnflaturi ~isnangulari .Psihotherapeutichen Studien") foarte rar AGORAFOBIA ~I NEVROZA OBSESIONALA .coroana cornpleta.crengi sub forma de butue (regresie) . neliniste . cu forme aspre ~i muchii ascutite (indiee aI brutalitatii) . drepte din linie dubla. _ bucle la extremitaiile rarnurilor.la jumatatea ina1limii trunchiului exista crestatura (infantilism) 0 mare INFANTILISMUL PUR .jumatatea stanga a eoroanei lipseste. agresivitate manifesta) . care se indeparteaza ENUREZIS .

4 O. ramuri ne d etasate de crengile largi . Iabilirate afectiva. supraestimare.apar crengi ca 0 lata de broasca §i alte forme neclare cu lipsuri. trasaturi parazitare (aviditate.S 13.:a::. lipsa sirntului realita\ii.4 Stadille de dezvoltare.2 32 19.5 39 37 39 3.2 de a renunta la Stereotipii SUMA 0. pe care noi l-am intuitivizat astfe!: ZUrich.potential ce se poate dezvolta. picioarelor). olla..5 57 I Trunchi ell sudura Fructe Decalaje spatialc 35 39 8. laterale. coroana e mai larga In partea superioara ' I Incapacitate de sinteza =>lllnstinctualitate J I Fabulatie 3. redate prin astfel de indici sernnifica faptul ca anurnite functii pSI Ice 1111 sunt dezvoltate (indiferent de \'arSU1). ticul mll~chilor fetei.85 37 13.frunze in interiorul trunchiului _ ramuri Cll aspect de pere. tremuraturi (dar nu de m aniera ataxiei) . atasament exagerat de mama.3 0._E_x_'p_e_r_ie_n_l_e_s_u_b_h_i:_p_n_o_z_a_-+ __ ~_::C:::.arbore ce ii .9 9.I-JV C Deblf mlntal panala 16 ani D lmbecili E 2. pe marginea foii . un descn poate.u .~~. defect agitatie motorie (~colar') _ mitomanie. insrabilitate.1 .6 31.5 152. dlt mai ales afectiva: caracterul primitiv are semnificatii diferite: ' a .6 19. ell spatiu vid (deficit. ordinei ~ial proportiei. fie unui couil at la I5. Primar F Debili mintal pana la 9 ani Ramuri din linie unica 4. fie unui adult inteligenr nevrozat. imaturitate. cu linii ocolite ~i Cll extremitatile in forma de tentaculerotunjite. V.. Testul arborelui.r~m~lri cu forme flasce.. ' sentirnentul inferioritatii) _' Ja baza trunchiului apare 0 crestatura in forma de con. impulsi\'itate. trunchiul in forma de S . 1938) a de . de concentrare.6 3.trunchi cu sudura _ baza trunchiului rectilinie.VlII B cJ<.doua ram un . Ace asta inseamna ca: .vasccziratea genetica ee IlU po ate fi depasita.55 11.un cornportarnent ancestral individual reactivat nevrotic (regresiv). spionaj). disperare. 5. c . agitaiie morrica.1 13. fuga de responsabilitate. incontinentil urinara ~i fecala fara cauze organice.6 4. lipsa de senozitate.:a .anl.. fara sim\u! a pulsiunilor 'hStagnarile in dezvoltare. dell'o!tare neam10nioasa sex uale (inclusiv abandonali) __ticuri (clipit convulsiv. egoism. Benjamin ("Lehrbuch cler Psychopathologie des Kindesalters" determinat caracteristicile "comportamentului regresiv" ~i rnodelul corespunde.0 10. clIficulta\i de concentrare a aten\iei. _ retardarea nu e atat intelectuala.desen schematic. retar~e exem~lu. al bratelor. care coboara spre sol .persoana care din punct de vedere intelectual ~i in special afecti v reactioneaza altfel decat media Ie desen u lui arborelui E. furie . 36 37 . La diferite varste. b . fara a fi un test de inteligenta totusi determinarea nivelului intelectual in functie de anumiti factori (indic6: e Modelul arborelui _ trunchi inchis sau cu putine ramificatii .4 I 62.6j i hrana lichida (sugar) _ agita\ie nejustificata.~~~~~ ocazionala IExtravaganla Neconcordanta Cll reali tatea lor errnit p 11 ~a §i testul Rorschach. l ipsa de autonomie.6 I 25 ]67.5 28.1 0. placerea de a tortura animate.0 73. vagabondaj. spirit tiranic (copil rnic) _ preferinta pentru jocuri infantile. spirit pueril. lipsa simtului datoriei. Semnificatla S. reactia de regresie se manifestA prin: _ dorinta vehernenta de apropiere de mama sau doica §i incapacitate I i A lndice (%) cis.(rristici DEGENERESCEN'f'A (PSIHOPATIE =dupa Bleuler) . apartine fie unui copil normal de 5-6 ani.6 128.arbori c.:r:.6 0.contururi neregulate.0 0.

2. 39 ." .Desenati un arbore diferit de eel desenat inainte.3 EXIlHca\ii Ilrivind aeantarea interllretarii rnudelulut Koch Modclul Koch. <Materialul: hartie alba. independent de orice interpretare).Desenati un arbore cu coroana ~i rarnuri.un arbore imaginar. Fiecare model din de senul arbore lu i este reprodus exact. a fost sisternatizat ~i adaptat de noi.2 lnternretarea desenutul Interpretarea desenului incepe eu impresia globala. . creion ~i gurna.1 Formula lnstruclajului ~imaterlalut .Desenati un arbore (fruetifer) cat de bine puteti!" Variante Koch (daca se repeta proba in eazul in care au fost desenate fonne prea scolaresti sau conventionale sau daca se exploreaza ~i alte straturi ale personalitatii): .Desenati un arbore". In '[arile de los. viziunea ex acta prin interpret are. care permite identificarea relatiei intre intuitie-observatie-cunoastere ~j intelegere. varianta experirnentata consta in desenarea a trei arbori: . Se vor observa stersaturile.un arbore normal. 4. extrern de descriprivist ~ineorganizat. familiarizarea eu gramatiea impresiei grafice (particularitatile grafice . Foaia se prezinta in pozitie verticala. nu prea neteda ~i nu prea mare. 4. iar un de a fost nevoie s-a completat cu imagini sugestive pentru forma arborelui sau a componentelor sale. Exista doua cai de interpretare global a: 1. un arbore asa cum II visezi.CapilOlul4 Tehnica de lnteruretare 4." Pentru eopiii mici instructajul e simplu: .

identic codificati. angoasa. 2. 3. ITa.C.. de 19 ani are urrnatoarea ecuatie: I OAb. desenul.C/j. BTa.. In acelasi efort de sistematizare ~i ordonare In scopul operationalizarii Testului arborelui ca instrument de psihodiagnoza. structurata pentru fiecare subiert pe: . _ literele mici ale alfabetului pentru cate goriile taxonomice interpretare.Sernnificajia fiecarui caz din modelul arborelui este redata in traducere ad litteram ~i structurata pe trei dirnensiuni sau perspective. FLb. de altfel sun! disociate numai In scopul unei mai bune sistematizari: 1. II. In scopul re alizarii profilului de personalirate.complexele ~i inhibitiile: . . CTc.diferenjieri inter-culturale: dependenta (independenta/autonomia).indicii de apreciere a desenului. perspectiva socio-culturala (psihosociala) care vizeaza: . expresia rarnurilor. eu-Iurne).agresivitatea: . FZb. coordonarea ramurilor) cu semnificatiile din varianta Koch. deoarece fiecare indice de apreciere a desenului este codificat eu: . rnai ales sub forma de rrasaturi. IGc.nurnarul secve ntei (1. 1d . LSc III RC. Mb. Sernnificatia din cele trei perspective este redata nu atat descriptivist.aspectele relationale (ell-alter. __litere majuscule. Semnificatia cornponentelor arborelui IV Particularitati ale desenului Semnificatia impresiei globale este adaptata dupa Offermann. FRb. IV).bolile psihice. organizarea coroanei.raportul constient-inconstient: . ETa. care. permit reperarea rapida In Modelu e mterpre are si gasirea sernnificatiei corespondente. EG Ria.anxietatea.taxonornia parametrilor de interpretare: . teazs sunt doar bifati de catre cel care interpre eaza . . obsesiile.blocajele.trasaturile psihologice (tipologii distincte de personalitate). am structurat Modelul de interpretare pe patru secvente mari: L Aprecierea imaginii de ansamblu II. AC!b II Pc.conflictele intrapsihice: . De exernplu. IV PCc. . subiecrul I.raportul instinctiv-inrelectual-spirlrual: . centrarea rarnurilor. .adaptare a-integrarea. anexa a Modelului de interprerare. T/f. III. . perspectiva psihologica §i psihanalitica care vizeaza: Foaia de protocol parametrilor individuali este un mijloc eficient ai desenului arborelui". redand iridicele de apreciere a desenullll.labilitatea psihica: . Semnificatia expresiei grafice este corelata cu interpretarea grafologica din literatura de specialitate. spre 0 mai operationala interpret are. cat 40 41 . eu-obiect. perspectiva psihopatologica care vizeaza: . directia coroanei. fobiile: . PMh. . r Sunt introduse separat unele dimensiuni (directia trunchiului.Ta.indicele de toleranta ~i frustrare: . Pe Foaia de protocol. sistematiz ati In acele asi patru secvente (I-IV).nurnele ~i prenurne le subiectului (rubric a "Observalii"poate se rvi ~i pentru inregistrarea pararnetrilor in cazul unei cercetari cu mai multi subiecti).instabilitatea psiho-motorie. CRa. acesti indici ale pararnetrilor de . Schema procesului de proiectie III. . t Acesti parametri.fixatiile. Componentele arborelui sunt sisternatizate ~i ed ale In ordinea narurala a dispunerii lor. si operational de cotare a "ecua(iei cum am nurnit-o noi. Am realizat un model de Foaie de protocol.

H~ I~ f f I ~ I f 42 43 .~: 7~ i( s~~: : f .

~ ~ ~ o ~ t. ·E <:i .: U ':0:: ':": :-5 o ~ .-< . "" ~ '" ~ 44 4S .i :2 0 E Of.8J "0 0 '7.-r-I .:: '" I~i ~ c.~ '" s '2: 0<0 Ul ~~ rj ·51 o E IJ.

D 47 ... .0 oS ....._.- c: DREAPTA §~Il ffi $ 0.:j . oS .? ~I--~ I Ir$~ I I I I I : I I Q fr 46 ... oj 2:l r .. '" (!) . ..: c o....c: u 'i3 (l) 0 i:2 '-- u .I.5 c. 2!. _I~ ! I )w Icc L V8N'y'lS Ii 1- !._.!. c 2~ u: c::...l oj .

cc 0 ...-.". ~ " c. ~... ." ~ g ~ § ~~ e ~2 . ~ :t 1.. c 'Ii: C) c. C'I:l ~ E :S c.. c.S2 'C ::I :: I: :.~ "~ '" 2 .... ...~ U '~ " u s " " '§ !::: . t~ ~ .. . ~ '.Q C ..:. C'I:j . c (..= 'E .: -. '.- '" g 2 '2 " ~I l l I I "2 -3 2 0 '~ e~ .:. :'Il .~ C'I:j ~ .. i~ l :g J~ I e Q. t: ~ .: 'S E u <Il :c .._ 49 48 . e -" o -c "0 ~ . C'I:j CI...~ ."".."<.+') 'c E m '0. . o \2 -e § . ~~ or.\ § ~ 'J'_ '..~ ~ ". ~" c " 'i3 ~ -c c E .::: 1. m :. .2 => _ _' ='i .:: i ~ rz 'u ?i "0 " c .. ~ ~.~ ~ ~ ~ :.: ~~ ~ ~ ".5 '..g_ B r.~ _" - _ \~ c.. :'Il :'Il ::: "l ~t S '" z 'c 'G .5 15 o .:: :. 0 :::: ..c: )C'I:j . " ] ~" ec ~" (~ ~ ::a <:':0 > ] (~ es :i -e c. .E ':-:.. ::::s VJ c rs 5 ..-:: cs " '~ g ~E2 ~ u 8 :i c... " b: K c _ _ _ ! I 'C W C'I:j l .c: 'Z.~ ~ ~ o C ..: .)C'I:j '0.LfLi " c j. -e .2 " ':':: OJ - U "0 ti S 0..c => :5 " <l ~ ..i ':':'- I ~' c ....S: c.= 'G <:0:: Co....

::i .: C'l: ~ ~ c.. w C c or. ::.£ '2 '0 . 0 -~ ::. V c... U '" Q. ::.) ~ .0 ':. ~ 51 tE '" U . :2 u to: ::....S .8~~~ ----"--r---I .2 'v.: d '5 . 1 E '~ :.~ ~ . . ::r: ... ttl . \ ':.' ....DNU..g ~ ro ~ '3.. .. := ~~ .. u ~ N In . E CQ C1:I Q."'j Q.C:! "0 ::....:: ~.S .) !:::: '0 .. :_.n '...... '"" c '.:/'-1 "" C :~ ~ '_E..:: 0 ::... N -<. .'" ..c: II r- c. .) C or. CJ f-..) c :.E Q s.. N ] .S ~5 v.::... :..8 ~ c.".. .8§~~o ......(dU >~ c::~'Euro ~ )~ ~ . '2 :.. ::r: ::r: v ::r: CJ ::: .1 ..~ > "0 ..~ . 1ciJ SO .. u N u '""' ::J..I I a..~ -c.J...c: u c !:::: '.~ ~B"'o2 ~ '5:i o .o H :-::l .

) ~ c:: ~ c -a 'OJ § '" C':1 . 'U ::l -L_----------~~ E -o r::... .:oj 2 ...'" 0. > U ~ ~ . <t! I!) ~ >oj E' 52 = is eo: ~ £ cd N '" E' I!) .....~ . ~ ~dl~ ~I ..~ '3 ~ C o: ::: .'2 "0 ~ ...J -0 c -e .::: or ~ .5 U .. OJ 'u >< U. q) q N I!) '" u c: == :. ..c: y.~ q) "V 0) ""' t> c: . .".~ 0.D '" 53 ..S "q) "0 I!) '0:. ::l .0 -< ._" ' > '/. ~ ::: C -r: :. ..J '" .~ :J <0 -= ~ )~ ~ 11: 'u >oj :5 "0 = I :s = Co >oj . 0:.

.~ ::l «e 'v ~ .£ '" :-2 <l> '-> rj ~ .~ .~ c: :a E-< ::: ..:: ·c c: o N 0.~ <..'0::: <U C 0 eE ~ ro '" . .. Q)' ...5 ..~ 0::: v ~~ ..:: .. :::l 0 OJ ::l ...a ..._ 0..:2 '" ..:::l E-<o. ...~ '':.a ro <l> . "0 ::.~ "0 >~ c:: .0 V) OJ) .~ . 0) '" u c:: 8 c:: '" 0 c '" > z '0 0) ~-* <l> . 0.k[ (...~ 2<l> 8 c:...S 'ro .:E OJ) <l> . "" 8 S8 e Vl ·c . "0 '" <l> . z -.. ~ 0::: 0) ::...~ :.5 ..§ ::: .0 ."0 ::l <l> c: .~ :-S 6. ~ ~ t.~ :§ . "" '.a ro c:: <ro :. '-> c:: § 0 :::l !:: ..~ .S v .~ .co u ::l .:::: . 0 :~ ..S .9 ~ ~ :~ .:2 . @ ~ ..~ "" :.9 ij c: '" '" '" c7i .J ..~ OJ) 8 E <l> OJ) <Il .:: ~ .'" e . c:....) :::.. ::l <.:. c: <l> 0 OJ <l> '::.0 "0 <l> :s .S 0::: :0 "0 ::l c) "0 u U C 0 ::l -s c: :-d 54 55 .. "0 <l> d ~ w .. c:: ro 0- ~ > . .... c: """ 0 '.

. ...' cD ct ~ s: '" ..s u 0...) 7 "~ ..' .l "0 ~ ro 2 IS W l~ ~ - [ '0... '(3 ~ ~J .... " ~ ~j .3 :::l r-. .. '- - ~ ._. . <J '~ ~ ...rz "7 .D 'l. - ~ --- ... L:. '~j c .:$ Q u o: ..s . ] c . _...) u :-. ._.. 0 3 § U -> '. .. 'G . :::l '~ ~ .:-:. u .~ "0 '..J .: C §~ .z: ~ "" ::.._" '- ..C) ~ ':-: :.::: '-! :-:::: :--J c.. - 56 .~.- .. > h 3 ~ ..~ N . .r.

. 2 .D s ~ '2 .E u c.D ..-:-::. -5 t-" l- ~ (3 2 i: 0 u '''~ .g . ] .J I.~ 0 f c ::l ~D '...:::l :::l .::3 .~ :. :.'s 8 '- S ~ ~ :::l ..:-::: or. :.0 ~ err '- s: C..i: ::l . U (~ . c.~ . 1- .J ~ c..n "" ~ --.rr.: ~ .:'" '~ 1) :::l () c.iJ u c '('j V c '- 0 u.c: 8 :.:".r: u c . d .. () c..i: s: '" ~ .:-:.. S8 59 .c u '- ::l c ::J u ~ c :::l . :::l c:l .. ...'::: c :. ~ .~ :::l :::l '.~ a C.. s: ~ z'" ~ .('j h :::l :::l .. . () -:::. ~) ~ ~ ('j .:-j ..

.~ ~~ -r: ~ ..0 -..::: '_j 15 ..~ .. u c:.~ II I ! I I I! '..- '_ 60 61 .:= . . :- <::.G) "0 !1 .". .~ :.

.::l ....) §' '::1 ~ .5 '-.5 . '" ~ 'N 0 <U 0) .:.". ._ u ~ 8 5 > '" s'c 0 U 0.:. z a >< :::: C '0..D 3 63 ... ·c V) ! ~ . '£1 ~ ..0 :._ > '" 0.:..:! '" . . '0.':l X >< c I.:! ..c oJ 0) -<':l ...:! ~ ~ I Q) '~]::.. . \_ -~/ i ...l. u ::! u <h' ~b c .. . <li u Z . ..a <i:E -«I III . 0) "0 '" ..l ::l IJ... f._ 2~ r..l I.:! '0 '" c C '0:: 0 .5 ..':l :c '" '" >< u '0 '" ...d E 62 "'" c: .l b rd E .0 v OJ 0) o :::.. c '" 'C 0..l....... ~ '" . '" C) '2.0 u~ c. '€ o II) :.0.2 3 o c N 2 "'" ~ .2 U Vl Q) . II) c:: c:: «I 0 ..s . I 0..0 ..S 6 '" :..k CI) c: 0:: C) "0 .

o: . 0 ~ :::: '" v ..0j ::l C '. £: i...0.. G) ro -0 ::: (l) . c .. 5 ro :. .) v..t:. :::J '" C" ~ 7.r: -::... ro '<"0 ~ ro ::l 0. 8 :::t Il) o .r..5 > s» G) .r: :....~ .s (l) @ Z 0 . e..0 Il) 'u ..... <"0 u u U u 'h ~ ~ v :> 0 B < '~ < -0 ':.- v... ::l o ..~ t....J ro :::i .~ 0.S ~ E 0 S2 .' <5 u . ~.-: '2 ro ...> cc (.~ (!) W :..J . uo c ." 'N Il) c.. 0..u 7.: ~J) (~ .... r(!) o u ... -0 c t:: "0 .... c 0 t'':: .0 .r: .~ ~ j~ u > v Z g}j fii ~ d.. U (/) . (l) -0 -o '" § ..J <"0 § .. ro a tr o ro G) '" (!) :.S...r...r: u § b '" <3 . (l) .a ~ <"0 .. ._ I (~ ...g (!) ..5 c " ..::: ~ 2 .3 65 .::: o '" <3 .5 "§ . 0 '<"0 "0 'V. C N '" ::l ::l f_) w • :. .. v ... 'w :a 0 <2 v c '" ~ .. ~ ~IJ 0 z: ..... >~ ..= . lLJ (!) . ~ VY .. ::J ~ {S 8 '2 ro ..0 o: d '... •...... :5 Vl G) > c .-...0 V .t:.:: 'N '..:: 64 .j 0 .5 -< 0 c c ..:. 0 0 .s: u '" u ::l .0 ...J '- ....'Cl 0 ~ - ::: .s ~::: o 0 ~ -0 G) J5 ...~ - ~ ~J ...

._.r.. l. J". ~~ c:: u E00 -._) ~u' -. ::l C.. 0 to:: c...2 • . 0 .. '- ~ ~ ~ -:..5 ..i ... ~ ... '" u 8. _. "if. == '-' '~ .. .. ~ ~ ·c ':f. ..... '..._. § 13 (."$ u 0 .S ! -2 ::: '.~ :0 'N "0 .~ 'N 0 u c Q) ·c '" (\) c '0. '" Q) 'u N t.!.~ e ~ g Q) . ... Z - u c ::rJ :_..8 .... >< OJ . """' "0 B (... u C 0 ..{':j V') .5 '" .." £' c 1. v: ~ ~ 'S 0 or.j" Il) . 00 '" 1 c . 'Vi Q) Q) 0.-..:: C/) =: u '" :.0 0) I t .... :l C1J "0 >ll :::: -.... 0) "0 ._. '- ! ~ ~ '- u c 0) ~ "" "" -c :-0 :::1) C r-._ . >ll * (':j 0...i Q) ... :t:: c5 u 80 '-' '- ~~ '- '--:l i- :J) C ...S 2 <d 1:::: :::l .. '" d. .. ::: ::: '- 0) . '. r.. .5 ....... "0 0.. 'u 67 .. ' CI')~ >ll ._. I r\\~~LII \ ~" I ' I ~ 3 :-' :-0 ::: c:: c:: -0 S 0 c.<2 .. § 0 I I I f: "u co § 0._.c ._. ::: ~ ~ '- <- r--. c:: or.S "0 ...~ d "0 c:: >ll t-< '2 0 u xr":t: " .__.. 0) C 0 ~ 0. L ·c :_. :-... 'U :-0 ~ '0) -c. V Q) § N '§ .0 E . u _g ~ -0 c. .::.. . E V '" "' S J3 '0.. -0 .$ o. :. (.:: -r..~ z.~ 'oJ c:: u. >:. 66 .. '.:. V .. . .~ .~ . .._ (':j Q) 0 0.. .. "" ~ r-.. '" :0 "'5.. I. ~ :l 0 _ ·E _: 'u0.s '~~ ':-::l '::-::: . c:: ~ E O:i' '8~ .. ...::: (/J . " .

. ...'" P -§ p u 2 s r- co ..:: ~ "" .._J '" .: '...::: 0 "0 . 69 ....<:: ~ :::: C/O "" ·c v... s: ."" 0 o..: 'N .....S:: .. c-:j c or. ..~ :> 0.5 u C . .~ u -r...D u 8 u ~ i u u .:.g c .. v ..) V '"0 :oj ~¥ --------_-- ~-.:: .: :. ~ 0 .'N '~ e .1::: Q) C 0. 'E u :.. <l) V.<:: ~ u c .. Q."" c~c: w cc ~ c.._. Q) c'"O C/O . :.I) 7i: c i3 v J 0.:..) "0 x c '" V . ....'J ~ 5 ..) V <l) . v: 0 :3 ~ '" 0 0 c C.v. '.-:: c 0 :::! ::..~ ::5 'J ...~ u .~-:" OJ :... U > . 5 ~ ~ C 68 '" J:? ... OJ C 0... ro OJ ~ ...·C c• 'eD 6 .... ::l :l 0...1'.:: J: '. ::l 'e... :. X '" "" "'0 § ..~ '5 ~ OJ cr.OJ '(7. > .... <l) <l) -c c ':. i . c ._ bk Vl 0 ~u C: . '.0 :::: ... ." § ..-' ::.::: '::'0 oj ..::: u - c::: ..) ("j V Q. . "8 '" ....) .: .l V ~ .g lcd' ......: Q. C '0... . I§ 6 ::i .s ~ :8 "0 0 oj v :E o v :s V' u Q.::: ... <l) ::5 V ~ (5 c ~ ~ c t: ~ .. 0 ~ ~ '.:....J U oj <l) ..: ."" "0 Q.0 3 '.. . ~ ee . ·@). ..0 .. V' ~ C iii oj <l.. 0.. '.) Z E~ . .g > . <l) . . <lJ 'w i '0 .S 2 ("j '..CIi OJ .. . .:: t.. u E..~ ~ J '6. .....) '-> .:: c "'0 . § .u Q._ .: -0 > 0 ~ c ..& II) .~~ ~ >~ c -.0 0.:: ..

c .... "" ""' j~ u Q.~ v: <l) ·ro ro c: 0 0 II '-' :l ~ ._ '" c :3 '" u .5 b 0 :l "3 .J 0 :s > :0 .c. '" .i :2 '2 "1......s: 00 '-' '-' "0 <l) c..::...i 71 . 1) ·c -..:E .. '-' '-' .5 ~ U OD ~ t:: 0 '7........ :l ... Cl 0<l) 0. :5 :..:. "0 :l .c. '-' '-' .l .. "0 ..:.~ -. 0.. (5 '... '-' ...: <1l ~ 20 oD '" . ~ ~ .-" ~~ 2 .c .':E '" 0.. oj ... 0 0..i '"0 >< III 0....c .::.. <l) -. u ~ «:! S .. "0 <l) '-' 0. 'u :§~'<1l 0 <1l :.0... Q._... :l 0 u . u.l '2 >~'" t:: <l) "0 u 'w .0 v >< '-' . 3 N . E . :l 0 '.':l . . o. 'r::: ... u :l ..:. "0 ' . ~._ 0 u '-' 'v).£ 0 0 .. 0 . Cd .:: ..' 0 <l) .. (~ t:: <l) s E CIl c.. o . v c::: "3 v r. ~ '" 70 '" .5 0....... ~ . .. "0 <l) ~ .... "0 v c ....... t:: ..5 '-' ] <l) ~~ o.::.5 ~ :l "0 '<1l u t:: u o... OD d ... o:J '-' --....~ :l ~ c u 0 0 .i <l) "0 t:: £ E 0.. ~ cS . V. III ~ E s: ...E 'r0 ::: -.'" ':-:: ·c <l) s .0:1 0 s: o:J '.. Cl '. t:: t:: OJ <l) 0 i:5 '" §> .... -cs t:: '''' E '" .S :l t:: r-r.Ii '-' ... -o ...t. ~ .. J:: u . § ...... E .::. t:: . 0 t:: '-' :l ...S:! 0... t:: U Cl '. c..!....5 . 0 co u C:.:: ...... ..5 E Vl ir: .

::l g ..:: c " _g <'.: E E '- '-! 't:: .oj ::l u 0 g .. ~ .. 0) )~ . E ~ .~ OJ V ('j ..~ i:5 u c~ t: 6. c: () ~ OJ .':! c "0 .i 0 2 .. ... 72 73 .:: (2 2B '" u -g c ._._ ~ ::. \ ..i v ·c 0 ':\..u C/) . 0..~ 3 c: u: ::l 'cO > u u -0 ''§ -.. .. OJ U ... '0 0 cO u2~ c: ....: OJ OJ 0 . ' " ..t)=:i --:. .~ >~ v .. " 0~ ~ c: U c: >~ c: ~ ~_J ~ :::. ..:: "0 ~ oj E U c: '[2 t:" is u 0 0 -:.5 ::l () c: u: ...-. c: c: <'..:--..

.. u c ."" " . cO .. o.l u ~~ "0 .... 2> ... e.._ '0.~ c § c:a OJ -.... > '"0 Z :.D .:-J ~ 5~ uu .0 <l.:0: OJ U CI) N '". u . OJ ... E-< ~ o.:: x: c::: :::: z c. sy.2 § .. .. ..... ~ t:: E . '.1 . '" g_ ~~ ':"3 . <:l ~' .oj >:"j u c: ~ ~ '0:. ~ ·c OJ . :. as '" °VS It'd '" . VJ ro > 0 . .. e: s V . ct) 0 ct) '"t:J .....l ~0 5 c: u U OJ g c: b :..' :::l ... 0) c e: OJ) as' 'Vi i5.. 0. c.... U U 2- l:.2 c. !':: 2 U t--: J:' 0 ~ '5 c:..:.. V l:.:... ..c 'N t:: C... <1) 2 ~ 0 ::l '"' 'u s» c..D C) ~ 'E ~ ~ ~ c x: u '1: 'C..c. cO (l) O) > ... cO > cc :::l u u '"' ::l CJJ(C "" :S '"t:J '('j 3 ..s t:: 0 c."'j ... u . .. u '- 0 :::l 0...::.... .....:-:.ci ...:: c3 ::. c.f) 0 :::: 0) ('j 0 or.:: R .~ 0 'I: 'N ~ '" e: 2 0 c: <-S ... '1: ..:'0: u o.. u .~ ~ t:: 0 e:! '" .:: u ~ :.. . C .._ CI) c..:: K "" ./: U (5 U c::i § 00 rr ...) cD .::: 0:...OJ ..... 0 .s: e: :::l "" v... :::l "" Cl.. U u ~ "'" :::l c: u t:: .. OJ U -:::. 2v u t ..::: ~ <l..D ....c>i 0) ('j ('j .. .... .:j e: co..0 z is.l .('j '0> 0) 0) c.l ~ 0 2 (J) ... . ..... 0 ....g )~ ._ E: (l) U (J) ....'::..... (J) cO 3.. "" U . '" > ~ !:. u c 0.. . ~ '" '" 0 0) 4-< 0) . 0 ~ <U c: .... :1 '. 0) '" 'u '2 "0 0 l"0 > v: V 'e:! e:! "0 c.. <) '" 0 .D cu -: v: '1) ~ .:.... "0 ('j "" ct) '"t:J ~ u ..~ t:: . .) or..... ~ .. -o '" ~ c. <) v: t:: "0 0) ....g oS . '" :::: "t {c::.l "" " .::: . OJ) OJ ~ :... co :::l :.D ..: .0 .S: . .Ll.. (l) es . ('j 0..0 <l...--.~ . l:.: :::l 0 2 e: .. c...~ U cS 74 '5 is 2I ~ 0 0 v: .--.:.. ~ 0 '-' 2 (5 U u u e 75 . > .~ 0 "" ....l Cl.ro OJ) OJ oS l- v 'e:! :r. cO z: ::1J c: "'D ::l U ..

.:..) v ..:oj '" 0) 1:: ON 0 c: 0) ~ u '" to:: C '" U ~ u 0 > ]~I~ i:i '-' ~ '. U §N 2 ._ <!) <!) ~ oS . .5 . .. o .~ 0) :::l rj if.e: :::: (/jiS"B <C v.S 0) c.. ~ c ..~ 0) 0) '(3 ? :_...._ . () 2. Vj "4 v 'y ...ojC........ -. . > ro .l..('Ij ..~ v --.. v ro >ro ..~ c::...: V C > Q V.V . c: oS !::l u ~ .. 0) V. a 0 c...2 .. .:. V . f. o.. ~ 0) > :::: c3 0) . ::l s: oS d . .. ..g u 0) ~ .1'N '" 0) 1:: c: u oS 1l "B " r:: c: '0. .. c3 'V.l 0) '" :. 0 ::l (r:'! . U') u ::l N .. 0..~ '" . Q) .:.. c: U ~ t: ~ :. V .0 c. . ..... (\) "0 u (l) -'.0 > 'w ~ c (. '" o 0) iv ~~ N L...g ...D 0 0.. c: Q) l~ '- .D '" '- u 'C: vr ... '" '0 ~ '" c: f... <!) 'i: ..."'j ~~ .:-. E! E 0 . z. c: .c: z C o: ~ .0 0 0....2 u 0... 0 c: 'i: c '~ to:: :::l '" u '" ...5 .~ ee () 0.. > () > 0) 0 '" '" c. :i:i <ti '" "B o: U') 0 0. ~ co!V. ro 0) s: c ..~ (..:! > .5 ~ 74 ~ ._ ...- 'F ... C 'i: <. 2 0) c C eo 0. 2 c.~ . v.....~ c: 1::.5 '" >< CI) oS e: > (3 v <ro v: ... o v ..£ :::l . c: (. . 0) 0) 0) C'j ro ..v ::::i~. 0 . !3 <!) <!) . a '" >< <!) c:: C dl co . . > ... I..~ c: . e: ~ . ::l -0 c.. V>" .... u < .- P.L.. 0 c: dl '" ee '" c. t .. o:! .. I-c .:. o. .~ en ::l . .j .~ a. '" a ~ ro to:: d:: c3 <!) IZ :0 v ~§ "" o e::.. '- -0 1:: v '" e: U ....::.D c: u ~ '" v 0 '" . '~. r:: .. ro o '. -0 :j ~ .::_' C" Or=-...5 Q ..~ ..:.. 0) P.E (.~ .. 03 '0 u c. .~ ._.oi co 'cr.5 .. u oj '" :5 ~ 0."'j u v c ..."... . c:.. '" ::.l._ :3 )~ - 4.. ~ u 0) c: <!) "0 . _ ...::: 0 '::D v i0 c . 0 .: c: .l ::: g .o '" '" VI 0) ..:: o c.. '() ....:.--. cr ....o s: C/.~ 1l 0 c..5 t: '" :a u V """ . 0) <. oS 's.0 :.~ .. ~ ~ ~ 0 s ...1 ~ v: ~ 0) '0 E(::"(S ...iii ..:.. u B .Of. > t: ._ <) 0 '" c 0 C: u § <... 2 .::2 u 0...oj 0. c.D 'N e: c: t 1:: ... .. C/.~ 0. . i:: :oj ro . 0.. .:.5 u c: 8 U ~ 0) -R g . .. :... ._ " B e: oS (l) .:.. .U'l ro u ·c .....U v.. -l C:.._ .a .~ '" U (\) . ole: dl ~~ ... ..ej (\) 0) .. (l) '" . .9:: V cv 0 '~ u § ':'7.::i . '- .:.._._>< 0 0) '" e: .... '- c >~ ::l _c: C '" iJ 2 0 cd U S 8 >< c: (\) ~ ( 0.s Zl~ ~ .l 's ... ._ 0.. .... .. (\) v .l 0 'u 0 c.....b c: 0) o 0.. v '" v '" dl c:.....---. ~ u c: 'i: c: '5 '" ...5 'i. <!) 0...... i- .. 'J:l C: :::: 0) . v..0 ::l .. ::! oS u U c .. > .::.:.. :::l 0.:...~ 'N c. c..2 0.... ...0 0. oS . ...' v i > .~ :.:: ~ {"j '" .l (l) ~ (l) u ...... <!) ::..::. s: ~ . . 1:: .:: ~ UU i.o c: <!) o:! 0 ... u 0) 0) ~. C/.~ U z .. v...o <!) E <!) vv <!) 2 (5 . ~ 0.o V '-oj v: v: V cr c:: ".0 C/.~ to:: 0 0. ......~ ~ c: v.§ . c . .'.ej V ..~. :.. 8 <C :::: c ~ ........ g ~ c: (5 . ~ 5 '..'" > g v '" . 't:2 u '" . ~ . 10 .l . .o t: ~ :::l E '" ~ > . v: >«i c <!) .:..:-. '0 0 .."..2 :. CI) .0 :g >('<j '" . :5 U U') '" 2 '" '" ~ c:. 75 .c: 0) e: (l) c: '" > u .j ::.Y. c: ..j Q) e: o: '2 E ·ro V r-.. v: c L::: ....5 ..j 2 co: ro C v c: 0. V 0.

... ~ __ ~~mV! ... --. 0 'C 'C1 . u '" ·c u (I.~ 0.3 8 '0 'f3 >< . .' '" ..:( '" u. 0.) c.cd ......) III u '" § .) N C 'V. 'u @ 0. (I..S i5.S ~ co ::: ~ '" > co ...) J 0 .) ~ as .._i ~~~)~ ~..) ...: v !U ~:: u r- ::.'3 .. 0 'ev: > cz '0 7•:-j .. u "" .."" a :s c... ......~ .. ::> -0 :r..) 0...Vl " a 0.c 0 ... <ti c ..~ 0) C) OJ) c '" .oj ~ ·c "2 ::. . :::. 0 5:...~ . ! i iI 0) ..c 0.: ::.~ ~ >.. ..~ C \:-:t c > 0) g .. <: '" 0..::: .I.c c 0..::. . b VJ (:':j . v .) ::> . (I..) OIl '" 2' l~'C C:'Q. ..g or. or. u '" S c..) ..~ t. t:: . v: CD' co 'c u </... u 0. •__ • .~ '" ....'c ::> I. 0.) ..-.. u c: (:.. OJ 8v -s c (I.(1....) :~ <ti 0. "'"" .) 0..-.: B ~ c. > ..) E .. ..5 -.--.. • ".g... o. 0.) 3 '" or. <U 0 t:: dS en 0...) !U E:.. .:":.) '... '" \':: . s: C .5 0 0.c b u .:.~ ~ .. 0... 'C..S E 0.:'j 0) h -t' ('j 0 ~2 76 :r. I. 1:: ~ ~ E 0. " ::l > u '" u c 0 . c 0 ... 0....) . (9 (I.. C ... U 0 <ti 2 '" u . v u E :0 r:::: '" '" o (I.?: ~ E '" t:: >< 0) 8 .co ~ois c . .!:::l u (l) " i5.l c v: .) Q) "- C . 0 "0...~ (l) " (l) ..('j ~ ..:d 'V:: oed .) OJ) C <~ '" 0. (I. OJ "- U :::....) h " 0..) . .----~...... ... .. 1:: I I I.

c: c: c 0 "2 Vl u 0 '0 0.cd oS . ! -.l __: -_ ....l S '" .. r:: .. .. U r:: .S ~ N i:5 8 v: .~ '0 ::l .....l or 'N ~ ~ '" 'N ~ .ci:..I J I I I 'Ii I I ...::: L.l ~ 'N i I I t::: u ~ u Vl .:::l oj ·c .. <l.5 Q~ ... oS c: ] '0 t:: C':l .~ 1 .~ ] '0 .~ Q <l.::: <l. oS r:: ..::: '~ tl '2 ... if: ~ ::: .0 :3 .::-j 9 .) 'r.~ .l .. 0 .....::: <l.: '2 S <l...::: <:i <r- '2 6 <l... 0 :i "'" '::.....::: tl ~ § ro ..§ . <l.s ~ .) ..l c "0 'c.l <l.....f ~ >oj .. ~ o~ <l.. S ro ::l ..5 ..o 78 79 "2 ~ -0'0 .) :i . Q.. I I L . oj ~ 'C oS .S ::l ~ 0. 'Vj. .§ 0 u ::l .. :§ '0 .0 0 0....l 'N u t.~ '" 0- ~ .~ ::l 'g ] ~ ..:t ...l § "'" '. :E :> '" .... :..<) 0.l '5 ::l :2 o b C ::l oj :::l .::: t... C ::l :2 o ~ u cc .

. u..'- 's ~ ~ ~C oj 'r: .v. C/o '-' .....~ s: 2 ..s ..... .r::: u E 'r:.~ . ~ f - .::: . oct s <l) 0 -0 ~ ~ ~ ~ . ...:j .c: .: co ...5 .::.. U~ <l) o: .:: '-' c: ..i: ...c 0 ~ ~ <l) . '" ~ c......:j .. ~ ~ <l) "C 80 8J .:j 2E g_ .0 ~ E . .. .. ~ t1) t1) .:j v '- . ~ ~ ~ ~ -0 .c: u -::J '-' 2 c:: ..~ ~ u..... E~ 0 ~ 2 E ·c ._.. . v 1) 'v:'_.

,~

~ <r.
,5 t:
<U

~ ~
<U

c::

ca~'Jii C::CIl
03
,~

(~

c

v:
(!)

....
(!)

eo 'C

'6

<2

.~ '5 ~

03

.D
'~

0til 0:1

~
(/)

,00(

,-<

...

OJ d ;::;

OJ

0.
:oj

..... 'C

v:

o ,9
<U

c:: .... OJ)

0)

U

..c: -;;

CIl.D
,00(

'iii

~

0)

1.: OJ)

~

:.a c

~
c::

::; N 0 > .... ,:2 -0 c:: > >< > N o 0 c:: 0) UZ «I "Cl

<Il

'" 0 ~

~

<U

.~
c,

-0 cd

0
O
(!)

""

::l

<Il

oS ro

ro .....

03 ....

1::
,3
(!)

~

..... c:: 0.
:oj

"'" .-

ro

':;;'

'"
(!)

§
s:

:-oj

r:;::: t.::

X

j

~
c::
0.

'-'

'-' :i:

:oj

-0 0

.~
;.:
0

~

,- -5
-0

..... c
CIl
(!)

.3 C
.....
0. v: 0) -0

-<

.~
c
II)

::i

>
'"-<

u t::

u

:.a
II)

0 ....

»: .~ .~ § 8
o
o 'N

'0
'-' .D

,;;;

~ Dco

,5
0...

.5

~

>

OJ

:r

i~---rl

'I
l\

I
...
«I

!

i Ii

i

!

I
;::; .... c2 .D
'C

g .t::
<.)

3
§
0

8' ....

<U

~

(!)

1j ,5
'C

,~

.... ;::;
::l

C

~

,::: .g_
Ci.. o· oj
0. \=C1

'N

eo

8 '" ~ .c 82

::l

'r:: :oj

,_
r:;:::

'" .~ > 8 § § -0 'tJ '" C'l u
u
<.)

~ ~
<.)

::l

o u 'C
0)
<l.l

oj

~ .~ '" -e ,.;
oj

<"d

c
::l
N

I~
'(!)

'g
r-

>~

,.;::::

::::

D-

C

~
:..:

~

G.l

0

:.0
<.)

0 'tJ

;::;
,00(

<.)

;::; co .... ~ o.~
(!)
,00(

0)

,-

<-

<-

,.2 ,S

C

S
;:,:::

... ::l
c:
«I

-0 r--:;
(!)

<U

c2 u
'tJ

,.2
(!)

"Cl

«I <r.

::l

0:1
<l.l

u

....

-<

::l

c:: c.:;:; 'r:: ~b 0

..c: o.u

e

c: 0

OJ

N

- -'S

0::: .;;

.S! 85

:;:y;.
....;

~
<.)

c

::l

v

.r:i l) 0.. ,::ll;:: "0 0
,~

c ;I or:;

c: .2 (; o oS .... ~ ..c:: ';; i u c:
,~ <l) <l) <l)

2 ';;:

',~

0..

;;:

~

.~

u

"-

'"' § .5
:l

::l

::;
<l)

§~ ~
u

.5 'N v;
.D "0

,5
-0

::l

6

'N ..s:;
<l)

~
c:

~ .5 >
u -0 ~::: E r:::. 'r:;
u

0 'C':j:

,

<l.) <l)

~
><

'-

'"
OJ

u
v:l

oJ 'G ro ... ....
""0
<ll

C;

(E

<l.)

t;:

,~

'" os ~ ~ '<0 ... ... V i:: V > OJ rl 'r; N E .5 '" 0 u ,'" u J <0 tC oS :l .~ i c: ::l 0.. d5 c: J N '" c .... c: ::i U .... ] •Vii 03 ~ 'C ..s:; <- :0 .e "0 c: ·c 0 c: c: c: C <ro 8 <0 0 :l ...... .1£ ',~ "0 ,_ '<0 J <0 .~ .~ 0 "0 .;-; "0 'C::: c: u E 8 :; (; ,cf <:;: <0 :E J ..0 0 ""- N ';:; 0- t)";E ~ <5 ~ > ·ro <ll ... c: :::: .... @ E '" :a~ <ll t<! b 'r.:: ':; ,S .3 '-< .c:: <ll a 0. .... :E c: :2 'c OJ c: N C. b 0 >< c: E ';J ,0 "3 E 0 <ll ::l u .s u 0.. c: 2 on c: .S '.S., 0.. ';; .3 0- 0 <_ "0 t<! b "0 'w "0
';::(jOOoO« <no 0) <l)

~ .... 0<l.) <l)

:l <.,...

-5 '" ~:.c '3 0 .5 g c
,~ <l)

> .... V oS .... U

...
<ll

:l

,~ VJ ..0 C

'0 oS .3 ,--. '5 V :l -;2 ~ c: c::: <l.) .5 c <0 B

C;

0

'r:= or,

<l)

'"
<ll

<0
<l.)

'\'J

<0 "0 "0 <0
<ll
l-

::l ..0
<l)

<l) <l) <l)

> n.i
<l)

e
</)

g_

0 0.

'f: ~

'<0

cf (;j 'h o > !:: :l 05 OJ u ....
<ll
<!)

ro

b

c"O .... C '" c: E c: 5, (S ,S
<l.) <l) <l)

,;':$

,

"0

U

<l)

.a

::l 'C 0 <ll "0

,s.
<l)

<0

sr:

<l.) <To

..0

~ >< c.. J. V ~~ P.. "0 u <0 C § <v 'ro
<l) ()

c: e c: .3 8
U
'~

'Vi n.i
Vl

OJ

~

<l)

<l)

<l)

'0:>

<l)

.~ ~
u

0.. 0

<l)

<l)

,_ u

'C:::

:::: ::l <0. ... OJ '-<

c:

~::: .~ E 0..0 :; ,<'<) <1:l o ::l C -..0 "" ~~ "0 C v .... '" > E '" u 5'a v 0\ [.J;.. ,<'<) ~ V ;> > "0 V ":;":.2 U .~ v :.:l. J:: v o :::: ~ u :.a c ... , [.J;.. ,ro '2 '" cs ~ ~ d .~ tC E '0 > u .3 .... :; v o E s: E ,...:-..0 v '0 "0 ..0 .... ::l ::l ::l @ 0 V] ,§ [.J;.. 0. u 0 ::l on
';:3
<l) <l) <!)

r: '" u E E v "" "" "" t<! '-< .... 1:3 ::l 0
::l

o c:

£;

,

'C
0

,

'"

OJ

"0

til

~

c: >ro ._

~ to: ~

's ,_
0

'v).,

.

</)

,_
<l)

<l)

's

'"

'"

'-'

.3
.... '"

~

.:--;

¥

u

c; C
J:

v

'§ '" 'w .Q .= or. ~ 7. ,:-::::; p::; ~ .... :i ~

.= C 'C ::l :l ~ ';7, E c ?2 ~ '0 ~ c:
(l)

0

<0
OJ

,--.

;;

,~

v

86

87


~ ~ ro

~ '2 cd
d)

E

-0

.., '" :a

,

VY'

.5

::l
U

]~E

cd ·cd 0 .D

~ ::l

.... ..:: ro u </l E

..,

... t: " .., s
....
-0 cd
.",

'" ..,

..,

c:: c: u

U u, u

.., "" «i ~ ."Q C ,- '(7. ,. .., .2 c .., .... ... .... S 0 .... cd 0
d)

'cd

;;;' ..J "-<

.~
.;;:

C.l o...~

l-

C.l

·c
::l

.:s
,~

,~
....
err
0 '~1)

~
::
:::l

,:::

,5
2:! :1.,.
"~
''-

2:!

,()
v: :::l

:g_
v.

2 ::'"j cO u :: cx::;~ u
'cO X

....

(3

.;::

'"
:I';

2

c

0::

s- u c: ;;,
(S

....

'§ c 2:! gcd C.l z, E ~ ~ .... ::l z
0::

·c

'" C 0
N

-0

88

U

e

c
C.l

0::

;:;; o ;i (5

g

~

u
:/..'"

'" .5 '" -0
u
C.l

C)

';::3

.:0

2 u

2 :;
0

::: :;j ()

v:

....

N
(!)

P.-

....

on :::l P.0

89

l ~ 90 91 .) "" :a ...l 5b<8 "" 1i c:: "" "" > ':.) "0 Q.) ~ Q. .) ~c. Z <l. > s 'ca O:l "0 <- 0.l c:: <l.. '0 ~ ~ :..5 ..... . <l.. C O:l CI) oS 'w :...:: Q.r. OJ 0t:: .: OJ .:: o Q...

) ..) ~ err u oj v.£ 'C c/...> ..> U '§ 1: oj 0 ~ :l I ~: oj (...5 'a -0 oj 0) >~ e o 0) .. cO .5 v 2 eo u..~ '~ E S i!) =. u. (J .:: .::! <!) S ><d o ... ~~ .} s: v: ~ () "0 < D </..(.-= t):-:: -0 <L> ~ ...j .3 0::l v: . oj ... . -~ -0 0..... -0 . ~ <L> . '" c: <L> ~~ t:l ~ :::: 'C) ....0 oj <'0 -<CI:l C (. >:::t: 0 0 ...::. -0 r'...5 .r' <L> 2 «..2 N .> u. 'C 0~ (. ..s! .. '- :l . u.. 8 S oj C oj .~ oj oj .. 0 (........_.>- ~ >£9 <L> ...g «. () C5 0 U<L> -t::i '" 0- . . 0- .... <L> en E .l tr. """ c: 0) 0) .c -0 0) (5 93 e>::: u.. <.)_ I I I I @! I ~ 0 J:: C) >:0: (. 0 .) . 03 u cO J:: :l 0 92 .£ ro til <!) .. r--.) x < <L> '" 'w .:: c :.... 0 '" u...err C 0) ~ 00 ."._ u ..: o '" '8 ~ V... 0- U o ..:: .. u. ''§ S~ <L> <L> oj . U c ::l c: .3 o: C) .> 0) ~. '2 '~ .... :::: 0 'V.....) C 0) !:i ~ J:: 'S o .. ~ro .. o S .oj u 0 O. c. o.:: ~-~ 7..oj .J u. oj '8.j:: oj ... c<) 0) 2: '" -< VY' oj C <L> <L> <L> c: . . . 0- 0 S0 "::J 2. :l 8 C' ... .~ oJ <L> <L> -0 -0 0) c: <L> ~ ._... v r- '§ :::: .i '" '" -0 5c .

.... ..( u . E .'-' V i:: B -'.ci a ~ ..::..~ '-' 0.:. /"".. ..:. OJ E "0 ..~ ~ . :. I C)..:: '~ .::..! .. V . f.:: C/) -~ ::: .::-:j ~OJ ::: l0) ':-:::: 2 u '"' > u c 0 ::: ...S:! C :::l U OJ C. - = 0j ! t .::: =c ~t: C'e Q CI') -.r: II 94 I f '.!.......D V I~II~ . :.::i C/) -'..~ c~ ~::::::: C:v '" .... 2:! C. . '" " B G) I- :.._ >C'1: I ~~f fJ I~- I I\~\ I ---_--- I I ! '" :::l l- '" C ::: OJ P u U I..! ~~ ~ 'i: ~0 C ~ v '.i rr C. ~ OJ 0) '0) '" E. ~ ':. . v u '1) V '" (\) 1 95 ! . c... l...._= = Q "C c.:: .~ :2 d 'c. '" '" 1 t.. OJ c.. ~ ..:: 2 .i 8 .ec..:.'.. es. u ...) ~ V 2v 0) '.. 0) . 0 I-.. z ('I':l . ~ C':$ . v.... 0) e >< 0) '" ~ ~ u '-.. OJ ~ ~ v v ...:: :::l es.:: ? ::: 2 ~ E es.f oS :::l >< d ..:: Qi '" .2 v '.... g h ~ . ~ '" ::::: cd en '" . ct: ~ v 0 c: '" '" :.. S :.r. r-:::l C (5 .:: E ..

. -."..) V.) ·rv U J.oj C o v: C 2 ~ o: 0..5 ·c -0 tJ C. .. <U <U '"t:J E ~ '- c:: 2 cz <U :to ::l ~ u <l. 96 97 ..) :l t::: c 0.) t- t::: '- ~ c <l. ::l 0.0 ...g fn 0¥ .) . ... ~ 00 VE :l "" . C '- . tJ c . E ·c . .s C <U <l.D '- 0 '" -..:( V ::: ..g_ o oj v: ::l N <l..~l .) g v: C u «~ ::l oS <:S tJ c:: .:-j ::l U "" '" ~ .. o ::l ro <l.. E <l.:....D B . is...

Il) "-'''0 "-' :. 1J. 98 99 .'- 7". 6J 'i.b u 1J.r.

.- ~ 2 .Impresia globala E. <)) .jere a desenulm I I .-. . I ! c.~ -c .fj c: '3 -:. "-il"mmea ocscnului § '_) 100 101 .A Precierea imaginii de I ansamblu I lOA Obser..Coroana AC.d\1a .msamblului I G .Data: Sublect: Viirsta: Indici de aprIlc.G.s u :.:oj -.Radacina T Trunchiul C .alte cornponcnte I~- I I I ---i.g . 0) 1>1-".Expresia grafica R .. deplasare in jos I t:: -0 . . ~ .

rubulara b. radacina din linie dubla inchisa e.T . prezerua II LSa b si c d e b. tubulara.Extremitatile trunchiului a b g h d. radacina din linie dubla deschisa f.I rn T-ETa b S.Linia solului 0 g IlI-T-Fr parte ~i de alta a liniei liniei solului F. fa nne geornetrice III .Directia trunchiului d b. trunchi deschis In jos d.T Expresia trunchiului a. rMacina cu sudura T Trunchiul a.Radacina componentelor i 1-------------.S" d. Conturul trunchiului a din linie continua b. arenite largira Ia stanga 102 103 . l i.. trunchi deschis in coroana-balon III .S.T-EX eu sprijin a.Forma rrunchiului 3.Scoarta (su prafJp i a.. deschise 111Ta b Ill. din linie neregulata dreapta/stanga I. din line dub!a tparalclc crhidistantc} . prezerna radacinii b. trunchi k. .T·D . absenja radacinii c. latimea coroanei Lc d.T. trunchi in forma de . 8:17-"irunchiului a. scoarta ell . inclinare spre stanga b. H.T-SC B. linia solului deasupra bazei trunchiului c. din linie simpla b. trunchi ji ramuri cu sudura h. prezenta trunchiului b. din linie ondulata d. trunchi eu urnflaiuri (excrescente) e. absenta trunchiului C. situata pe celina sau pe 0 g. C. rrunchi cu adancuuri ~i f.pete" b. baza de sudur . rubulara. tnmchi ell lll. a. din linii curbe. rarnuri din Iinie unica e. trunchi inchis jos. dreapta. radacina din linie sirnpla d e EX . c. linia solului sub baza trunchiului 1Il Sernnificatia R .--1---+--------1 c. tubulara. trunchi con ic b a.d. l'irgila 13 dreapta III T·BT b L------~~~----~--~--~~ c. de solului L.R a. forme rotunjite (laru~) k Ill. trunchi eu lngrosari strangulari d b. trunchi in arnbele deschis parti b c d la baza c. rotunde.T. din linii difuze.T-Cf a b . trunchi eu forme drepte ji unghiulare j. din lillie intrcrupta c. e. . trunchi de brad intr-un porn fructifer g. trunchi ji ramuli din linii irnrerupte i. fuziunea cu baza trunchiului radacina d. 0 .. foii insula largita in ambele asezata Parti d pe marginea 0 f------------------4-----~--------------"f. -. intrerupte E. linia solului oblica e. daruelate. inclinare spre dreapia b e. dcschis in sus. din linii ascutiic.

~li~n~ie~'~·o~l1~ti~l1:tJ:j--------+_---:----+~--------------------_i h.! inclinaue 'pre dreapta 104 105 . ramun structurale UI-C-R-O [e.mazgalita" e. coroana in forma de spal ier h.. coroana in forma de arcada i. scoarta urnbrita la dreapta C . coroana cu rarnificatii abundeme k II i c. curb. coroana cu penaj de fum g. etapte ~a--. coroana . inchise i.. c ...__ _. directia .nc sat! de :-:01 CE .R . l___________ ..~i:7:::_'(..Forma ramunlor a. centrifuga c.Coroana-Rarnuri 0Organizarea coroanei a. coroana in forma de retea p. aloane de noli" b j. coroana cu ..in umbra" g h I' I F._c_o_ra __cu __an_a __c_on_t_u_ru_l_t_re_n_. _1. . concentrica D .. _.la e\tremit:l\i in Ionna de {HUn.L._ ._(_·u_paqi~~~~~io:~:c:':a:5c:t1~\i:le~ __ m. coroana eu coniurul ondulat iii ~b.~i/~:o~:~at:c: .__--" _ a. a ~c~li~n~tr~. coroana . [['gale de radacina n. CR·[) n i o. tuhularc in dezordine .+__ __ + -'pc__ lli-C-R-CE _ j. I necircurnscrise b. coroana n forma de bucle d +----------------------1 ~3~ ... coroana cu fOIDle I h. .· . coroana in forma de balon d. coroana aplatizata m. r.chi. dintr-o !inie discontinua I ~-+-----_4----------------d [[J b f.- rt'Ujd~i(. ramuli structurate circurnscrise c. radiale d.Forma coroane i a..~ca~·'~2::1:~d.l.olate -h i ! dezorganizate F .. scoarta urnbrita 1a stanga d Id incliu.------------~--~:---. . coroana 'in forma de rnatura o..I:-:.~----------.n~a orizontula ~rre d e.R.d. deformaie h o inverse .(~\~':.-"-p-O-z-il-ie--n'-)m--1:-d-a----------+_--------+_------------------·~1 i bin pozitie inversa b iIL__ . tubulare h. C-R-A< a b c k.'lngd _. ramuri-iub iz. tubulnre ci"._.nic spre st. ramuri pre.Directia coroanei ~i a rarnurilor d III -.Centrarea ramuli lor coroanei +_--~----+----------J1l . coroana cu .uuun ".paranteze" ~:-. coroana cu spatii vide I.a lungi (~i libcre) r.~1 "pre :'. centripeta b. rn g n.J.o~._u_rd_t b __ ~ c. v.

FL· ::!ll. in [oIm" de 'PlrU sau pumnal [orme inauter. accenruarea g_ I'.. CO Coord on area rumurilor a armonioasa m. fructe (§i frunze) supradirnensionate c. peisaj schematic peisaj complex forme degenerate h' h" 0. dizarrnonica C-R-(J) crengi £.ete) cazand sau e ll1-FL florilor in desen a b lll-FR h. X.cic' ~------------------~-----+-----------------c.1------+---+---y. tubulare irnprastiate in interior 1. schimbarc ternatica '--__:____:_~_---L-----L------------__i ------+--------+-----------------~ d b Aile asneete semnnlcauve e. 1 .tice . accesorii . f i I---- j' ~. b d ale desenului TV -PC a b d Examinator g spre dreapia spre sranga g g ~-------~--~----+-~---+--------------~ g'''. accenruarea g. frunzis cazur "ca un sac" d. ---' 106 107 . regularitati b. prezenta frunzelor in desen b. echilibru accentuarea s" h L-. frUJ17.e (si fructe) supradirnensionate b Geng. antropomorfisrne . fructe (si frunze) cazand sau cazute [V Particularitati . . culoarea desenului g." k. deforrnari c.fara senuuficatie --------------~------------------r_----_+------------------III FZ a. \N. b. fructe libere in spatiul coroanei d. absenta !lorilor in desen FR Fructele a. e. frunze cazute FLFiorile a. prezenta fructelor in desen b. f..ramuri rnaciuca" x ~ y izolate in conira-sens incrucisare w ! h" h. i. __j_ h. stereotipii d. arborele in context graflc (peisaj) .. . prezenta (§i f":..edin trunchi i subtire ' I.r02i:. absenp fmnzelor dio desen c.PC a.

redus. Nota eXlllicativa • Nu s-a integrat traducerea acestor subcapitole ale Testului arborel ut de Ch.~i . in rnarea majoritate a cazurilor bolnavul transpunand propria schema mentala spatiala sau schema corporal a in structura arborelui. La debili mintal si la imbecili apare 0 ruptura a echilibrului: se [nterpreteaza in primuI rand forma si directia. Ia exagerari.C apitolul 5 Ultimate referinte bibHografice 5.4 tratarea cazurnnr limita Desenul arborelui se preteaza la reprezentari ciudate. • Cercetarea noastra experimenrala deci nu se finalize az. ci modul subiectiv de a fi resirntita. de schizofrenie (caz in care se arnplaseaza trunchiul pe 0 rarnura mica infrunzita dispusa 10 jos §i umpland tot campul grafic). marit. de stul de arbitr ar . negri. deoarece Iac referinta la loturile experimentale avute in vedere de catre autor (seIeqionate. Desenul arborelui reda nu gravitatea obiectiva. traume psihice sau corporale. extravagante. "ranit". Dezagregarea cvasirotala a structurii arborelui este constatata in cazurile grave de dementa-epileptica. arnputat.2 Bibliografie 5. traducand sernne de dezgust pentru viata.din populatie franceza.1 Example 5. Desenul poate fi denaturat: deformat. psihologuI §i psihoterapeutul trebuie sa le interpreteze. de varste diferite ).. Koch.etalonare" a Testului arbore lui pe popuJa\ie 109 . scolari.3 Tabele statlsuce generale 5. respectiv: prescolari. Desenele arborelui realizate de bolnavii rnintal nu difera transant de cele ale normalilor.a intr-o autentica I1U se consrituie intr-o aplicare exhaustiva . muncirori.

dar ~i trasaturi comune ale desenului arborelui .Ch. Koch.spre a putea [i citite daca exista acest in teres . editia avuta In vedere . acest statut conferind nu numai omogenitate lotului de cercerare. I Cercetare experi entala I I II I I. notate eu numere arabe. structurata. altfel: pe capitole ~i subcapitole. • S-a redat cuprinsul Testului Arborelui din varianta franceza. • Paginile dintre paranteze fae trimitere la Testul arborelui . desi loturile de cercetare sunt sernnificativ-statistice din eel putin doua puncte de vedere: toti subiectii sunt recrutati din zone diferite ale tani: tori subiectii sunt institutionalizati. care se regaseste de-a lungul lucrarii.romaneasca. 110 . insa.

Wallon). psihologica-psihanalitica ~ipsihopatologica.Capitolul o Sazala teereuce ale eerestarf 6. 5. Incursiune printre teoriile clasice ~i modeme ale personalitatii.profilului" de personaliiate la nivelul categoriilor nosologice din lotul experimental. istorico-religioasa §i etnologica din literatura de specialitate. Extinderea modelului interpretativ ~i isternatizarea semnificatiilor in configuratii s specifice subiectilor inve stigati. 4.2 Oil ta desen ta prnlecne Din de scnul r u dec:n . Prin acest mecanism continutul inuapsihi« individual eqe exierioriz. antropologica.explicativ din varianta lui Ch. 2. Proiectia prin desen incepe atunci c:md el devine motivul unui act intentional. Realizarea . spre a releva complexitatea si aria larga a conotatiilor acesteia ~i spre a fundamenta optiunea noastra pentru cele trei perspective: socio-culturala. proba diagnostics pe coordonata normaliiate psihica normalitate "marginal a" (deficients . Aprofundare a interpretarii desenului arborelui pe noi coordonate simbolice din perspective filosofica. structurate dupa aceleasi trei perspective rnentionate. 6.coinciderita gestlllui care JastI 0 urma ell trasatura S:ILIurmainregistratu pe 0 ()i. 5. 3. Relevarea simbolisticii arborelui in cultura romana. dupa care a fost structurata serunificatia desenului arborelui dupa Koch. Koch ("Le Test de I' Arbre") ne-am intemeiat cercetarea pe urmatoarele dimensiuni: 1.at prin proiectie.psihopatologica -t limita a normalitatii) 7. test de dezvoltare.1 MaUvaUe Avand ca punct de pomire rnodelul interprerativ . Probarea valorii diagnostice a Te stului arborelui ca: proba proiectiva prin desen (test de personalitate). 113 .. Analiza desenului arborelui din perspectiva proiectiei..

de pilda. persoana sau lucru. . constructe etc. finit in sine. temperament. Cea de-a patra caracteristica din perspectiva sistemica este unitatea integrativsUperi03J'a care sen'e~te drept cadru de referinp pentru analiza ~i interpretarea diferitelor caracteristici ale sistemlllui psihic llma. KB. pictura. in care pot fi incluse multe aliele ca fiind secundare. . de realizarea unor asociatii de natura sirnbolica Corelarea acestor niveluri poate servi drept criteliu distinct de analiza . Cattell considera.l\lol1unalle se impune in moe! deosebit. prima caracteristica este aceea de ansarnblu sau totalitate care subordone az. tendinte. j ie ca suport al psihodiagnozei sau pur ~i simplu ca rapt in sine. pe baza carora se pot face previziuni asupra cornportamentului acestuia. traducfind anumite dispozitii individuale §i relatia in lume.. 6. Cattel ~iLinton au apelat frecvent la aceasta formula. proiecua este ~i lin rnecanism al diferentierii 'Ii opozitiei dintre eu ~i lume. dupa formula mediationista R=ffP. In conceptia lui personalitatea este "organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisterne psihofizice care determina gandirea si cornportamentul sau caracteristic". Exteriorizand 0 parte a psihismului profuncl al individului clesenul reflecta In personalitate a globala a acestuia. prill imbinarea constructlva ~I un Ie':'! a creditapi clllllodele specifice de in\Zi\are. «obiecte» pe care Ie ignora sau Ie refuza propriei persoanev care se re alize az a sub forma urior procese p articulare (transferul. Litcratura de specialitate nu rnentioneaza nici 0 definitie unanim acceptata. In acest context. de alegere . HilgaJd operea7.etc.i 0 relaliva inciepcnden\il fal'\ de elcmentele cOIlljJonente. care preslI]June organiz.. scopul fundamental fiind dezvoltarea personalitatii individuale.i c1asificare categonaLi a personalitzt\ilor dupa "desenul" lor. deprinderi. Prin proiectie sunt exteriorizate structuri subiective interne. D. proiectia mascheaza sub forma acuvitatu (de sen. val?area asoc iaiiva determinata in cele mal multe cazuri. Procesul de individuare presupune maturatie psihologica. probabilistic ~i hipercomplex. Illlerpretare etc. lar.. In cercetarile lor asupra persorialitatii. identificare a .. Imaginilor. Alta caracteristica este cea a concretismului. care este "chemata" la existenta (adica extras din stare a de identitate eu obiectul) prin procesul de individuare. Ca §i mtrorecua.3 Personalitatea . clllloa~lere.a insusni. care conform conceptiei lui e. 2. concret-singulara. devenind astfel imagjnea sa transfigurara.unstadiu de. . ordine si sens. cu modul sau specific de expresie. proie ctia este un mecan ism de aparare a eului cu sensul de .:\ frecvent eu aCeq concept pentru eviden\ierea Llnor trasaturi ce sunt specifice unui om rata de altll!' o 114 115 . In psihan al iza. A treia caracteristica este cea a unitatii individului.. . trasaturi. Individuareaeste in conexiune cu functia transcendental a prin care personalitatea atinge. Widlocher §i M. . valoarea expresiva In raport cu procesul de comunicare al personalitatii globale. . interactiunea multipla ~i complexa a acestora face aproape imposibila definirea personalitatii in toata complexitatca ce 0 caracterizeaza.). In mod diferit de Ch. 3. Produsul. autoimplinire a totalitatii psihice a individului.G. in care inconstientul pare sa se comporte ca §i cum ar fi complementar constientului. personalitatca fiind descrisa intr-o mare diversitate de categorii de termeni (factori. AstfeL Allport in urma cercetarilor efectuate a gasit peste 50 de dcfinitii distincte ale rermenului cle personalitate. bine conturate. dar mai ales eel socio-cultural si educatia sunt considerate drept factori fundamentali ill personogenezei.). Jung se realizeaza prin . in afara personalitatii ~iiotodata deasupr~ ~ceste:a. prin caracterul liber al desenului. Caracterul indi\izibil ~iirepetabil al personalit:'l\ii eSle fcmllulat sub ideea diferenlielii prin indiviclualitate. I I! I I' I Conform acestui principiu. atitudini.nderi specifice subiectului. precum §i CLl nivelul cultural al persoanei.Jndividualitate". Testul arborelui este incadrat in a cineca categorie a tehnicilor prolect~ve (te~1~ici asociative. roluri. Pornind de la teoriile psiho logice fundamentale. constructive.'Ii ordonare §i resp~ctlv tehnici expresive). mediul natural. care supraliciteaza latura afectiva ca suport al proiectiei prin desen. muzica) iendinte umane de natura sexuala refulate. dar si mecanismul care antre~eaza ~11ultiple lal~lli ale personalitatii. Desenul se situeaza ca un produs distinct. ~l are particularitati proprii. proce se. ideilor. Dl~pa G.are ierarhic:l plLIrinivelara . trasaturi. habitudini. teoria lui G. In viziunea lui ~l. dar tinde spre acest scop. realizat prin desen poate f analizat fie ca obiect indirect de interprerare psihologica.opera\ie pnn care subiectul expulzeaza din sine ~i localizeaz a In altul. valoare~ narativa care consta in exteriorizarea unor productii ale imaginatiei proprii. simbolizare. Om perxpectiva psihanalitica freudiana. el dcsprinde cinci caracreristici esenriale . eu xau fara valoare expre siva. cu sfera perceptiv-imaginativa. sentunente. ceea ce determina 0 organizare a personalitatii de tip ierarhic. . deschis. ereditatea. . dorinie. Ea are un caracter individual specific In raport cu tra~atunle caractenale.Undsley. structural. a mtere:elor.Ko~h. conform caruia fiecare individ este 0 constructie original a. calitati. personalitatea ca fiind un sistem de depri. Allport arata ca personalitatea nu este niciodata perfect unificata. autudini. R. aptitudinale §i temperamenta!e.S). autoorganizare a unui centru interior. lntregul psihism comribuie la Iormare a si dezvoltarea personaliratii. EI a realizat 0 descriere ioarte sintetica a insusirilor personalitatii. prin care se exteriorizeaza continutul intrapsihic. Allport considers: principiul unitatii in diversitate. intuitie etc. sttl de g:'tnclire. _ 4. de cornpletare. care po ate fi evaluata dupa manifestarile cornportamcntale. pe care Ie dobandeste prin transpozitia proiecnva a continutului intrapsihic al personaliraiii. Missik. conflicte. Individualitatea este particularitaiea ~i totodata unicitatea individului. se corisidera ca expresia plastic a este produsul. Haag au desprins patru niveluri caracteristice ale desenului: 1.n.un concept deschis Omul de\'ine 0 personalitate in condi\iile existente! soeialc. traite sau dorite de individ si care constituie lema §i cornpoz rua desenului. care intretine 0 pulsiune spiritual a de centrare. valoarea proiectiva exprimata prin irnpresia globala a desenului. Procesul dezvolrarii presupune integrare ~idiferenjiere ca doua tendinte opuse dar complementare. Goll! personalitatea este un sislcm dinamic. motive.

Nevoia primordiala a omului es~e ~ompe~sarea sentirnentelor de inferioritate. Toate aceste trebuinte secundare (rneta-nevoi) se coreleaza ~i cu nevoia de realizare a Sinelui ("selfactualisation" ). Rogers sustine ca. In care impulsurile circula libere in sens ascendent (sublimarea) sau descedent (rearesia §i ref~larea). Homey aparjtorilor 5:1i . punctul de vedere psihanalitic care analiza personalitatea in functie de instanjele consrient preconstient . dedit a sexualitatii. Totu~i. modelele sunt diferite. aprecierea ~i afim1area Sinelui. Pe de altit parte lung a considerat ca sarcina psihologului este Sil studieze inconstientul colectiv)i entitatile funqionale care-I alC:ltuiesc . astfel. funqiei transcendentale se inte:::rarea Lllcrarile lui L. prin munca. 0 parte relativ-stabila a personalitarii. Cel mai dificil aici. lntregul potential arhetipal al unui indi\id fonneaz.. de stima. valorilor. iar pentru altii fenomenul de invatare permite asimilarea mcdelului cultural (R. pornind de la diferite elaborari teoretics care grax iteaz a injurul un or concepte definitorii pentru teoria personalitatii. include inconsuentul.R. Rogers. constituita din "reaqiile noastre afective cronice". pentru ca provin din rnai multe surse) ~i trasaturile sursa (factori care provin dintr-o sur sa unica). generale (G. care functioneaza ca un sistem cu doua variante.Jumi intirne". In acest sens putem admite ca §i A. Kardiner 0 personalitate de baza In "inima persoanei". 116 117 .. cognitive etc.R Cattell realizeaza 0 distinctie intre trasaturile de suprafata (caracteristici ale personalitatii care corelcaza intre ele.l§i elaboreaza un set de "constructe" personale pe care Ie utilizeaza apoi pentru a In!elege lumea §i oamenii din jur. Kelly .le lin a din care se \'a dez\'olta Eu!. motivelor. ELll cllnoa~te 0 prin incapacitate ~i sLlferinla. fapt cme confera acestei configuratii un stil operator specific ~i efecte singui are. Tot In teoria trasaturilor (care sta la baza analizei facroriale) personalitatea este analizata atat sub aspectul unor caracteristici individuate (Jung).Adler . Astfel. 0 trasatura este definita ca 0 reactie-tendinta. Freud sustine principiul psihcdinamic al personalitatii totale. altfel spus Eul trebuie sa fie c~pabil sa concilieze cerintele acestora. personalitatea de baza este configuratia particulara. alcatuind laolalta l11o}tenirea arhaic~\ it umanitalii i.fiintele urnane au 0 necesitate fundamentala de a-si actualiza propriul potential cat mai mult posibil.. de constanja care permite eVldentIe:e~ strucrurilor si trasaturilor de personalirate. Schema topologica a lui Lewin a pennis vizualizarea "situatiei" ca sistern de forte . dar nu cuprind un factor. identice com~ne tuturor. Nici 0 realitate sociala nu exists LIra 0 "s.turale fundamentale.fiinta umana privita ca un produs al acestei planete nu si-a putut mennne ~I d~zvo. care se manifesta printr-un stil general de viap.) §l structurale. "proieqia" hind expresia acestei . in srudiul rnotivatiei s-au realizat progrese semnificative. Libidoul se focalizeaza in anumite ~arti ale corpului in tirnpul copilariei. activ ~icontinue a individului angajat in crearea. Frzmd. Personalitatea 3normala nu Ymparta§e§te dificultatile comllne. In ceea ~e priveste originea personalitatii..lta relatiile cu restul lumii dedit prin integrarea In comunitate.arhetipurile (structuri psihice. educatori) §i ale realitatii. Cattell a identificat 16 trasaturi-sursa printr-un chest.rnediu sau a ierarhizarii lor intr-o pirarnida a valorilor (Maslow) dupa care se poate evalua personalitatea. Linton) care conduce Ia structurarea personalitatii. creeaza un spatiu inevitabil intre scopurile constiente §i elaborarea lor inconstienta.onar celebru numit 16 PF ("The Sixteen Personality Factor Questionnaire" ). iar modul in care individul percepe placerea. proprie membJilor unei societel!i date.it incon~tientul colecti\': autoritatea ~i foqa acestuia apar\in urllli !iucleu central -. Abordand rolul trebuintelor si motivelor in personogeneza Maslow con cepe modalitatea de dobandire treptata a trebuintelor secundare (nevoile de siguranta. de munca si iu~ire. decompensan etc. pe care l-a considerat de natura esentialrnente sexuala. Adler dezvolta teoria cornplexului de inferioritate.cena imaginara §i fara culise simbolice". cat §i a unora comune. dincolo de specificul clinic.: au coneiLl>la dep:l~irea ideil unei :1 m general. este rolul Eului care trebuie sa satisfaca simultan cerintele Sinelui ("vocea erediratii" ) ale Supraeului (influente venire din partea oamenilor mai ales parinti. Cu inaintarea In varsta aceste "constmcte" se ierarhizeaza conform importanjei lor pentru existenta personala. Cea de a doua variants presupune trei instante distincte. Allport. Iar pe de alta parte.!iumit Sincle. ~i anume a llEUlifeste'lriiactive a . De altfel. in~re care se instituie diverse r aporturi din amice (compensari.Iumii private" 3 individlilui. de apreciere. la variatii destul de mari. propunimd 0 alta. teoria rnaturitatii psihice a lui C. prin efort sustinut ~l pnntr-o propagare suficienta a speciei" (i\. In cauza este ced obi~nuita: Jipsa afeqiunii. ?eoarece . idealurile §i structurile Eului sunt supuse. preil!l exorbitant al reducerii vitalitalii sale" ~i bucuriilor sale". (EI considera ca problemele nevrotice sau psihotice se dezvolta atunci cand aces! aspect al personalitatii este reprimat In mod consecvent). C. care dernonstreaza irnportanja definitorie a trebuintelor (Murray). prin apor:ul material ~l spiritual pe care II furnizeaza acesteia. A Eysenck). pe care indivizii i~i dezvolta varialiile lor singulare. Freud apeleaza la conceptul de libido. Aceste car~ct~ristici au fost mai mult sau mai putin accentuate de nurnerosi psihologi. Este evidenta identitatea de conceptie intre individuarea jungiana. fiecare cultura. agresivitatea.· A cincea caracteristica ~i ultima este cea de stabilirate. constiinta proprio-rnotivata socio-cultural constituie esenta sistemului personalitatii. sexualitatea . in urma evaluarii situatiilor cu care interactioneaza. In acelasi sens. Prima. Pentru unii autori (Erickson. precurn ~irolul jucat de acestea ill cadrul relatiei organism . Jung au considerat libidoul ca fiind mai curand expresia vietii insesi.Sensul vie\ii"). Once om incearca sa gaseasca 0 rnodalitate prin care sa-si cornpenseze ace st sentiment originar. Lumea privata este prezentara de Franck ca 0 configuratie particulara.nga scopul sau integrativ. Lewin). Factorii sau trasaturile personalitatii sunt urutat: strue. mentinerea ~iapararea lurnii private in care el traieste.) din cele primare. Dar multi dintre discipolii sai precurn Adler. influenteaza dezvoltarea personalitatii. pe lil. Rappoport) Eul.motivator ii" interdependente "iilegate de sernnificatiile ce-i sunt acordate (de Insu'ii actorullor). A§a Cllm spune K. §i anurne: SineJe.. R. Ea depaseste. Franck defineste astfel personalitatea ca un proces dinamic. Pentfll 0 definitie mai riguroasa. Marile problerne ale ornului sunt legate de viata in societate. Coan. preconsrientul ~iconstientul. nevoia de "selfactualisation" a lui Maslow §i teoria personaliratii optirnale a lui R.incoristient. Prin teoria comportarnentului 'li a Iormularii conceptului de camp psihic (K. de Ia 0 cultura la alta. Silicic e. individul=-in opinia lui G. interpretare a personalitarii se extinde la nivelul trebuintclor. perceptiilor. Eul §I Sllp_r~eul. intre ele existand relatii structurale. care devine un factor stimulator al vietii psihice.

in limba greaca cuvantul "hyle" (denurnirea pentru lume) desernneaza in acelasi timp §i principiul substantia! a! rnateriei prime a lumii.7. Este perceptia globala a lumii §i a viejii redate sub forma vegetala (de copac) pentru a marca un anumit stadiu de intelectie mitologica. posesiune. sentiment de izolare. considerat Centrul Lllmii). Adesea este reprezentat sub forma unei esente de 0 maretie deosebita. Figura axiala.. In toate cazurile . In anornaliile nevrotice ~i psihotice se manifesta diverse distorsioriari la nivelul personalitatii. In lumea demonilor. inaltul prin rarnurile dinspre varf atrase de lumina cerului. este preacuratul. rnai ales prin tulburari ale actelor si eonduitelor. In care coroana se "confrunta" cu intregul spajiu extraterestru. Anomaliile psihotiee ale personalitatii merg rnai departe. ele fiind intr-un fel tulburari ale adaptarii sociale. Astfel structurat. In randul oamenilor si in subteran . 2.asva-stha" in traducere . toate piesele din constructii au ram as aceleasi In forma. De viata arborilor se leaga structura cosmosului (arborele cosmic) existenta Iumii (arborii lumii. Iar G.4 un simbol universal. devine un centru de echilibru ~i rezistenta al pamanrului. pozitiva si alta rasturnata. sau altfel spus: creatiunea ca miscare descedenta". tot pe el il evoca si scara lui Iacov si stalpul samanic din iurta siberiana §i stalpul-centru din sanctuarele vaudu. vizibila in cea invizibila. Intr-un fel putem afinna despre arborele cere sc ca reprezinta 0 forma "redllctiva". In iconografia mondiala a mitologiei arhaice. care s-au oprit in Omphalos-ul din Delfi. arborele reprezinta in mod firesc calea pe care 0 strabat cei care tree din lumea reala. In fapt. prin pozitia lui vertical a. la suprafata pamantului. arborele ceresc este conceput ca un vartej al vietii care actioneaza pe diferite registre ontice ~ianume: la nivelul cerurilor impare. aceasta imagine ar putea prezenta 0 semnificajie solara. ce-si poarta radacinile in sus §i crengile In jos. subiectul este destul de putin constient de natura reala a tuIburarilor sale.30 si "Satapatha Br ahrnana XII. arbore ceresc) ca §i soarta omului (arborele vietii sau arborele soartei).arbore le simbo lic e ste considerat rasturnat) §i . De aceea. bradul romanesc etc. ternplu al sufletului. o 119 . care graviteaza in jurul ideii de Cosmos viu. conditia transformarii continue in universul spiritual a! omului. iar din freearea lemnului rezulta (\a§ne§te) focul. dreapta. in acest sens. una normala. el are particularitatile unui centru. In Upanishade. (in . Arborele este reprezentat in doua ipostaze. Durand conchide: . Reprezentarea normala. este Brahman . E1 ideeaza numai forta terestra care sprijina bolta cereasca in partea ei centrala. In acest caz. incat el cauta sa se protejeze.popasul calului".asvattha·' desernnand "arborele drept" (la origine). cu radacinile in cer. sirnptomatica. Arborele ceresc este un concept mitologic care se rcfera la alte coordonate mitopeice. sernnificatie cosrnogonica a arborelui a existat inca din comuna prirnitiva ~i a continual sa existe pana in feudalismul tirnpuriu .Acest copac rasturnat insolit. negativa. mai tarziu apare . Iar in Katha-Upanishad avem urmatoarea rernarca: "Cel vesnic Acvattha.cerurile irnpare". arborele este considerat si ca un simbol al raportului dintre paruant )i eer. suprafata pamantului prin trunchi §i crengile de jos. cu radacinile infipte in pamant.myagradha" sernnificand .Aitareya Brahmana" V11. Ideea de centru allul11ii se refeni mai ales la axa IUl1lii. aici pierderea realitatii ~i modurile de suferinta sunt insotite de tulburari de gandire. centru care se reflecra in fiecare din noi.Dar toate aeestea raman refulate intr-un registru inconstient si nu apar decal intr-o forma denaturata.Eliade. in jurul caruia are loc dan sui Soarelui. " Mircea Eliade cornenteaza acest fragment In felul urrnator: "copacul Acvattha reprezinta aid in toata limpezimea ei manifestarea lui Brahman 'in cosmos.conform relatarilor unor cronicari europeni. iar atunci cand piatra l-a inlocuit. arborele reprezinta una din cele mai raspandite teme simbolice. ill vesnica regenerare. tot simbol solar. Dupa M. apa circula irnpreuna cu seva lui. persecutie etc. toti arbori remarcabili prin dimensiune. 6.x re scand in jo s". Arborele impreuna cu pamantul cea mai veche materie artizanala a fost lernnul.. eeea ce face ca arborele lumii sa fie ax a lurnii. exprima simbolul cosmo logic al miscarii ascendente a vietii pe pamant si ill cosmos. drum al duhurilor sau stalpul de sustinere a! colibei indienilor sioux. In lurnea divinitatilor. microdimensional-Iocala a arborelui cosmic. sus ii aflam radacina. f011a. iar crengile intinse peste intreg parnantul. desi cu intensitate variabila. EI simbolizeaza creatia in miscare. Altaicii sustin ca inainte de a veni pe pamant. Universul este reprezentat ca un copac rasturnat. arborele ceresc. functie si ill simbolullor.3 . terestra. Simbol al vietii vesnice ill continua evolutie ~i ascensiune.. In acest vartej sunt antreriate laolalta toate fapturile intr-o evolujie creatoare. ascendenta. inca din cele mai vechi timpuri arborii erau destinati pentru a revela initiatilor misterul vierii. §i caruia ii dadeau foe dupa ce-i manjeau radacinile cu sange omenesc. Avand radacinile In parnant ~icrengile inaltate spre cer. in irnplinirea fiintei umane. Mircea Eliade distinge sapte interpretari principale. la centru1 de sprijin al cerului vizibil §i 118 reduce axis mundi la un centru aparent al cerului. Arborele cosmic reprezinta conceptul mitologic care desernneaza intregul cosmos figurat sub emblema unui arbore. dreapta. Exista doi termeni sanscriji ce dc se mne az a "Arborele lurnii ": . pogoara-se razele-i asupra noastra". a1 schemei reciprocitatii ciclice". tulburarile personalitatii sunt obstacole in realizarea comunicarii. Aduna lao lalta toate elernentele: parnantul li hraneste radacinile. ajLlI1sla capatul cursei sale cand a atins "Axa Lumii" (preClll11vulturii din tradi\ia greaca.. Schmidt consemneaza faptul ca 'in unele triburi australiene vrajitorii aveau un arbore magic pe care-l plantau rasturnat. sufietele oamenilor stau ill cer sau agatate pe varfurile ceresti ale copacului cosmic sub chipul unor pasarele. sau este colo ana vertebral a care sustine corpul ornenesc. dezvoltarea urnana era asimilata cu cea a arborilor (pomilor) a carer revenire periodica la viata era interpretata ca 0 promisiune a vesniciei.. Intre arbore1e cosmic §i eel ceresc exista deci. In credintele diferitelor popoare putern 'intalni . logevitate. teiul germanic. Arborele permite eomunicarea intre cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran prin radacinile lui care rascolesc adancurile. deosebiri de structura ideatica ~i functiune mitica. Este stalpul centra! pe care se sprijina ternplul sau casa ill perspectiva traditiei iudeo-crestine.stejarul celtic. In RigVeda se precizeaza: "in jos I§i indreapta ramurile. frasinul scandinav. care ne socheaza sirntul verticalitatii aseendente. simbolullui Agni sau al Soarelui. E1 este imaginat In centrul 1umii concrete pentru a sus\ine bolta cerease"\.. prin ramurile indreptate spre . este chiar semnul coexistenjei In arhetipul arborelui.

. De exernplu. creste. Confon~ textelor vedice aceasta rasturnare provine dintr-o anumita conceptie despre rolul soarelui si al luminii In cresterea fiintelor: ele isi trag viata de sus §i cauta 5-0 faca sa patrunda in jos. izolati pe camp.pon1ltl arborele . situat intr-o pozitie "centrala" sau "axial a" (arborele este un maslin.?i arborele crucii. De aici rasturnarea imaginilor: ramurile indeplinesc rolul de radacina. §i arborele vietii apare uneori rasturnat.eaza procesuI de individuatie In cursul caruia contrariiJe se unesc in noi". iar altii femei.. la fel urea si coboara soarele de 0 parte §i cealalta a copacului Qian.exista un obicei stravechi in care femeile sterile prind batiste rosii in ramurile un or copaci frumosi. care regenereaza omul. imagine arhetipala a tatalui. el este figurat in doua ipostaze esentiale: una. se manifesra distinct ~i clar in copac ul dublu. ~iva ajunge In zilele noastre sub forma arboreIui genealogic. In acelasi limp falus ~imatrice.. In paradis acesta a fost instrurnentul prin care Adam a pierdut raiul. In uneIe triburi nornade iraniene.actjveaz:i vechea imagine a arborelui cosmic sau a lumii. Este evident. .. Deci iz\'orul vielii este eoncentrat in aeest vegetal (pom). Indiferent de natura lor (auf. ' La antipod de lara golzilor. intalnirn simbolul rnarelui brad. afirrna M.arborele . al carui ulei intretine flacara unei larnpi. un prim arbore s-ar af1a In ceruri. in "Surat-an-nur" (Coran XXIV. el isi paraseste arborele la inceputul unui ciclu ~l se remtoarce aeolo la sfarsitul acestuia. Si Dante noteaza undeva despre existenja unui anumit copac care se hraneste prin varf . adica inc arcat de influente spirituale (in Cabala ebraica ele ernana din arborele vietii..de!a arborele vietii Ia acel Pom al Cunoasterii Binelui §i Raului. soarele cdihnindu-se la apus pe arborele sau.). 56). In stare \'irtuaI:i. un al doilea pe parnant. femeile tinere au ca tatuaj pe trup un arbore ale c arui radacini pornesc de la sex §i ale carui crengi se rasfira pe sani.itii vorbesc despre mai multi "arbori ai lumii". care se aseunde inlauntrul anumitor copaei. }i din sie jar pentru cel al barbati lor. in anumite culruri unii arbori sunt considera\i masculi. qu leganlflnr" . . lumina simbolizand lumina lui Allah. imaginea soarelui e legata de cea a arborelui. ~lte trad.al lurnii subpamantene.de Lubac CrllCea In~i. argint etc. iar rad acina pe eel al crengilor.in uncle traditii. incarcat cu forte sacre deoarece este vertical. la populalia KUInli baiatul este c.e \'orbe~te In Facereal . ' . este si arbore al viejii. La ciuvasi. iar soarele il lumineaza in intregime (Zoharul). . Cu siguranja ca acest arbore spectaculos. Dupa cum. "unitatea" §i "dualitatea" se unesc ~i aluneca simbolic . care domina minunatele peisaje ale unei gradini rnirifice §i alta de arb ore fertilizator. de continuitate vitala ~inemurire spirituals. Obiceiuri similare sunt atestatate §i in India. iar ramurile ca stalpi de sustinere a acesteia. Arborele vielii I§i poate astfel rastuma brusc polaritatea devenind arbore al m°rt11. De la Mediterana pana in India ." Dar asocierea c!intre pomul vitlii §i puterea divina se regase~te din plm 111 tradl\!lle cre~tiI1e. ea si eel eu frunzis des In care se cuibaresc pasarelele si care rorleste periodic evoca imagine a arhetipala a mamei fertile. . fructele consurnate intineresc pe batrani. Membrii tJibuiui Warramunga (din nordul AustraIiei) considerau spiritul ('opiilor. Ipostaza de arbore fertilizator sirnbolizeaza fertilitatea terestra §i prin amplificare §i pe eea cosmica. Crucea . simbolizand reinnoirile ciclice) sau cu cele din Ierusalimul ceresc. ea un bob de nisip.i Cllun pom fructifer . Cel mai frecvent. sau cu merele de am din gradina Hesperidelor. conduce la un arbore-strabun a carui imagine se va desprinde in mod treptat de contextul ei mitic. Se pare cit In varianta europeana arborele vietii ~ial ~tiinlei a fost cunoscut Inainte de cre~tinis!11 printT-Ul1 m[\r. ajungand chiar pana la invierea rnortilor. care este distinct de cel dintai. In Islam. Ianga un izvor.un copac dublu simboli7.le ~ui contin elixirul vietii §i "chintesenta leaeurilor"pentru toate bolile si infirmitatile din lume. In rraditia islamica.noului . simbolul solar de for\<l ~i putere. 35). ceea ce il inspira pe Jung la 0 inierpretare androgina sau mai curand herrnafrodita a ace stui simbol.este asimilata arborelui viel!i o m 120 121 . stalpi: Iunerari se f'ac din tei pentru cerernonialul funerar al femeilor. simbolismul arborelui este ambivalent. EI este de asemeni calea pe care urea si ccboara suveranii. dupa cum pornul vielii va fi instrumentul izbavirii lui prin rastignirea lui Iisus. AstfeI. Continuul si discontinuul. care In realitate e Allah insusi ("AlIah este Lumina cerului ~i a pamantului").deoarece III eonceptia eulturala loeala . Pornul fericirii I~i 'infige radacinile In ultimul cer §i i~i intinde ramurile pe deasupra ~i pe dedesubtul parnantului. acela al scarii ascension ale a migrarii sufletelor strabunilor care au ureat pana la parnantul soarelui nostru. ~Tllcte.se considera ca orice duh se teme de arbon. ilurnineaza min tea oarnenilor. de planta miraculoasa.. A~a se intarnpla cu fructele "pomului vietii" din Eden (care sunt in nurnar de 12. fiind simbolizate prin "roua de lumina").primului interesanta care . se vorbeste de un "arbo:e binecuvantat". Trunchiul inaltat spre eel'. In acelasisens. in cazul in care casatoria prezinta anumite difIculUi. De asemenea. A. iar un al treilea in irnparatia mortilor (Hara. care cuprinde intreg domeniul gandirii de Ia cosmos pana Ia om. in rnitologia indienilor pueblo. fiind reprezentat ca fructul "Arb?relui Lurnii" (in traditia chineza. fata este maritata mai intil. Ezoterismul ebraic reia aceasta idee: Pomul vietii se intinde de sus in jos. iar in variant~1 asiatica sub fomla de ficllS §i gUtL~!. sub fonna de germeni ~i semin\e.\i. sirnbolica se poate desprinde anajizand .l\ata de pe !11unte in centrul lUJ11ii. Tar aceasta dihotornie marna . EI simbolizeaza ideea de tinerete fara batranete. In simbolisrnul hindus aI copacului rasturnat. ca din punet de vedere sexual.rborele vietii exprima 0 singura trasatura esentiala a arborelui cosmic ~i a dubletului acestuia care este arborele ceresc. dar mai ales de pomii fructiferi.Eliade este. . de unde se desprindea uneori pentru a patrunde prin buric pantecele matem. Cele doua polaritati se pot uni. deci se regenereaza: "el rnoare §i reriaste In infinit". mijloeitorii intrecer i~ pa~11aI:t. arborele ell scorbura.lsatorit mai intai eu un pom fructifer. pentru golzii altaici. dar ~i substirut al soarelui. Dimpotriva. foarte frecvent intalnita In mitologiile populate. . Atat In Orient cat ~i in Occident. i~i pierde §i-§i recapata frunzele.popasul soarelui"). sau cu diferitele rasini de conifere. .arbore .. Ambivalenta simbol ismului arborelui. este asirnilat Falusului. Pornul vietii este la origine 0 imagine a androginuIui initial. Arborele. . Ritualul dravidian al casatoriei mistice dintre copaci §i oameni are drept scop marirea potenlialului de procreare a femeii. soarele si luna cobo ara pe zada siberiana sub chipul unor pasari. . In viziunea lui H. radacinije sunt considerate simbolul dezvoltarii.

ClllL'ea egipteami.iclejdeace urca la eel': Iilrgimea crueii . in Egipt. Aceasta calitate a lui s-ar datora faptului colaceasta cruce este facuta din lemnulpomului vielii. alaturi de centru. Traditia Ge§Una a imbogatit In mod prodigios simbolismul crueii. Urrnandu-si evolutia In lumea simbolurilor erueea devine raiul celor Alesi. Asrfel. De aceea.. saditin Rai. unde s-a descoperit 0 cruce de marmura datand din veacul al IS-lea inainte de Hristos. care coniine toate numerele simple (Wieg). eel mai totalizator. dar poale fi vaZllld in 123 . al celui care este prin chiar natura sa. de aceea este adesea ell noclul lui Isis. lata de ceo Sfantul Irineu scrie de spre Hristos si despre rasiignirea Lui: .'inci: bratu1 superior simbolizeaz3 :-.emblema iradierii din centru. pentru ca ea desernneaza un anumit ansamblu de relatii in interiorul numarului patru ~i al patratului. dar ~i adunare. de care at [. fiind insa expresia aspectelor intermediare. pe care 11 inalta Iisus ridicandu-se din mormant ~i a carui lance se termina In forma de cruce. Scoaterea Sfintei Cruci". marcata de rasaritul ~i asfintitul soarelui. tridentul.cercul taiat de ea devine roata . Cre~tinii lin sarbaton ale crueii .ili~eaza In mijlocul unui cer instelat ~i plin de dreptfericiii care 0 prive sc ell adoratie. corpul ~i picioarele .mortii. sau suf1etului omenesc. pe de alta parte. Orientarea temporala se articuleaza pe axa de rotatie a Iumii. Cele dou a axe ale crucii ne trimit ell gandul s. Ea este un pom al vietii (F acerea 2. Potrivit unei credinte stravechi. e a are un sens cosmic. in China sau in Creta. ci dear cu un toiag (sau lin sceptru). Intr-o ghicitoare gerrnanica medievala se vorbeste despre un copac ale carui radacini sunt I~ iad ~i al carui varf ajunge la tronul lui qUllUlezeu. Ea expliciteaza misterul centrului semnificand irnprastiere. ancora.. Orientarea spatiala se articuleaza pe axa est-vest. Ea este lInul din insemnele lui Isis.Aratarea Sfintei Cruci" . al mijlocitorului. copacul sadit pe rnalul apelor curgatoare. Cruce a este aici simbolul slavei vesnice.de comunica.crescut pe Calvar.altarului sau lingamului. sud-nord si totodata jos-sus. br3\eJe transeptului.reaI1lintt'~le de suferin\ele ~i moanea lui llristos: de biruinp Lui asupra moqii.thi.re simbolica Intre lumea noastra ~i lumea cealalta. 0 editie a Diviner comedii. ca in cazul crucii patirnilor. permanenta aducere laolalta a universului si cornunicarea intre parnant 1i cer.. lernnul de care este prins sarpele de ararna). Autorii medieval.18) lernn (al toiagului lui Moise din care a \i~nit apa. Sa ne amintim ~i plallul in f01111<l de cruce al templeJor hinduse ~i al bisericilor. Din incrucisarea acestor axe majore rezulta crucea de "orientare totala".. Crucea este sirnbolul intermediarului. la Cnossos. Crllcea r:itimilor. in ea se amesteca tirnpul §i spatiul.. dinamice ~i subtile ale acestuia. Intre lumea vizibila ~j invizibila.18. In ea se intalnesc cerul §i parnantul. Crucea recapituleaza creaiia.. Ea este mai mult decal 0 figura a lui list:s Hristos.persevcren\3 la ClpZtt.navei: inima . Dintre toate sirnbolurile ea este eel mai universal. cere. catargul ~i verga corabiei. condensand In aceeasi imagine mantuirea ~i patimile Mfmtuitorului. Prezenta crucii se regaseste in natura. Crucea este considerata a f uriul din cele patru simboluri fundameritale.intregi.i pereepere traita?i interpretata simbolic. la toate cele ce sunt ale Lui. cele patru brale ale ei simbolizeaz. Simbolistica numarului patru se leaga in mare masura de cea a crucii. crucea este mai Intai baza tuturor simbolurilor de orientare. Uneori nu mai apare copacul. Ea exprimci 0 anumit. CfLlcea CLl 0 sin. al slavei dobandite prin jertfa ~i care culrnineaz a cu fericire extatica. sall omenirea toata chemata la Hristos din cele patru zan. considerata §i Axa lumii.111 <1 un Ie. lemnul crucii are ~apte trepte. pusa In valoare ~i de Augustin In "Genesi ad litteram". ne-o inf. de sus in jos. in care capul corespunde absidei. 0ufllila Anh. mantuirea no astra Simbolul crucii Este unul din simbo lurile are state inca din antichitate: in Egipt. simboI imperial pe care alchimi~tii il identificau cu creuzetul regenerator. Cea mai cornplexa simbolistica deriva din aceste simple observatii. Piciorul crucii reprezint. . Crucea reia ternele fundarnentale ale Bibliei.9).:wri! bara OIizontala este simbollli Evangheliei. astfel el tine lumea intreaga in crengile lui aces! capac es/e /ocmai CJ'llcea. Ea stabileste 0 relatie intre celelalte trei: iruersectia celor doua drepte ale sale coincide cu cemrul pe care ea il deschide spre exterior.A venit a~a meat sa-L vedem.28). a~a cum afirma Chiril allerusalimului: Durnnezeu si-a desfacut rnainile pe cruce spre a imbra\i~a marginile lumii.l de T care seam~'tIlii Cll 0 {'unda. Crueea are 0 functie de sintcza §i de masura. Cl"ucea are toart3.i eele p-atru elemente inti:cate de firea omului. adevaratul lernn al crucii lui Hrisios invie . ~i de aceea muntele Golgota este crestetul lumii t Catechesis 13. crucea incarligata etc. Cruce a veI1icala ~i centraJa. crucea reprezinta in China simbolul l1umarului zece. Cruce a devine astfel polul lumii. catargul corabiei sau uneltele de arat pamantul.3). iar cercul. se obtin patratul )i triunghiul daca i se unesc varfurile prin patru drepte. Sfantul Bonaventura com para crucea lui Hristos cu Pomul vietii: crucea este un porn al frumusetii. ele au dat nasiere unui limbaj universalsi de 0 neintrecuia bogatie. crucea este pun tea sau scara pe care urca la Dumnezcu sufletele oamenilor. In legendele orientale. es\e simbolul 'ji promisiunea milioanelor de ani viitoare. au irnprumutat de la Parintii Bisericii terua crucii cosmice. el este incarcat de toate roadele. In unele variante. ornul cu bratele intinse simbolizeaza crucea asa cum 0 face ~i zborul pasarilor. din 1491. . Indicand cele patru puncte cardinale. eSle un semn format dintr-o buclil rotund. In loc sa fie ascutita ca 0 sulita. sfintit prin sangele lui Hristos. Reprezentand totalitatea 'intinderii. Crucea sirnbolizeaza pamantul. recapitulare. la punctele cardinale ale spatiului. Crucea mai are ~i 0 valoare de simbol ascensional.i credin\a a~ezal2l pe temeiuri ad. Intelepciune tPilde 3. de jos III sus. nicicdata taiat al cosmosului legat de centrul originar. este un locde trecere sau. ~i s-a facut trup . aceasta este impodobita de obicei ell 0 panglica ~iseam~U1acu 122 un steag. la diferitele niveluri de existenta ale ornului. Grigorie din Nyssa va vorbi despre cruce numind-o pecete cosmica. de natura solara sau divina. arbore le pe care Imparatul veacurilor a rascumparat 1i ne-a "trecul"prin moarte la viata. la ciclurile manifestarikcel111'l11 inso. identificandu-se eu insa~i persoana Lui. Justin in Apologia sa (1-55) enumera toate lucrurile ce poarta irnaginea crucii. ernanare. POI11ul vietii simbolizeaza lernnul crucii. In care nu exista nici timp ~i nici un fel de schimbare.Inal\area Sfintei Cruci" ~i i se inchina imnlln. patrat. Crucea este .i saLl O\. Ea este cordonul ombilical. este regasibila §i In globul care poal1a la un polo cruce. Lista crucilor ascunse cuprinde plugul. crucea se inscrie in cerc impariindu-l in patru.i la seurgerea timpului.i a fest rastigni: pc cruce adunand in Sine lumea toata" (11dversus H aerises 5. dupa cum arborii eOSl11icireprezinta cele ~apte ceruli.

Arborii sacri nu puteau fi mutilati. Studiul spiritelor arborilor ~i l spiritelor padurii depaseste preocuparile fitornitologice. cal intre om ~idivinitate. Simbolul crucii este 0 unire a corurariilor pe care rrebuie sa 0 apropiern de ace I Kua (unire a din Yang ~iYin) ca ~i de ace a titraktys pitagorica. Aceste trei faze coexista uneori pe plan istoric ~i converg pe plan mitologic. c~ receptacule ale unei divinitati sau ca metamorfoze ale vietu unei divinitati. . . fructele )i scoarta lor po~ deveni rnedicamente magice. Ei erau protejati (inchisi in l~cm~e .mana multor divinitati.In acest s. septenarul divin este reprezentat prin sase flori plus pasarea soarelui ill mijlocul cerului. deoarece acestia erau considerati ca se sustrag lumii profane prin efectele trasnetului. . . Arborii puternici.._. mugurii. gin!i ~i cl:JS'luripe principiul exopmiei patriarhale. . " " Puterea rnaaica a arborilor a fest considerata intr-un alt registru decat eel uman. bradul substituind aici "duhovnicul ". a atingand pe cele ale cosmogoniei ~i antropogoniei. Tot In catezoria arborilor sacri erau inclusi §i arborii trazniti.tadiu ~ultL_lraL arborii au fost considerati ca .a:oni.totem. In Codex Fejervary-Mayer. in acelasi timp ea mai exprima ~i drumurile vietii ~i ale rnortii. crucea rornana este simbolul Pornului vietii reprezentaia fie dear sub forma geornetrica.ise. i-all considerat indisolubiI lega[i de \'jata o!l1ului. Arborii dobandesc as\lel: noi valente sacre. se pun pe acoperisuri. ginta. Cornuniunea mitica dintre arbore §i om s-a dezvoltat in trei faze: totemislllLlI arboricol.iuni c()smogoniee ~i antropogonice. se adauga sub forma de insemne pe necropole sau pe morminre mdividuale. In acest fel.sunt adorati de toate popoarele lumii in perioada primitiva. ea simbolizeaza soarele §i drumul descris deel pe bolta cerului. Dupa Eden Saglia . a doua organizarii unillnii de tliburi.. ei dispuneau In forma de cruce greceasca sau de cruce de Malta cele patru spatii.. insa a fosl pusa In serviciile intereselor cornunitatii omenesti.arborii iridividuali priviti c~ ~~ribu:e ~l~ ~o. care se afla cand Cllradacinile infipte In pamaJlt (figuraJld 124 125 . Traditia primitiva a la_ca~un"lo~ sacre in scorburile arborilor seculari a stat la baza a ceea ce in cultura populara . Din punct de vedere fitologic. locuitorii Daciei neolitice (organizari din punet de vedere social in familie. In alte cazuri. _ . Ei pot fi cieci considerali arbori . sapte flori simbolizand fara ambiguitate divinitarea agrara. pe unelte. de cultura.5 Simbolistica amnretul in cultura tradilionala rcmaneasca. Arborii toternizati rnarcheaza ileum inrrarile ~i centrul vital al asezarilor. comuniunea mitica intre arbore §icosmos rnergand pana la a confunda cosrnosul cu un arbore cosmic §i arborele cu omul.clr~ulare). pentru a le da puterea sa vada vesnicia dincolo de obstacolele ce raman de trecut. . reminiscente ale acestei adoratii au persistat pana ill perioada feudala. .' Sub brad. . ca ~ipentru european. In anurnite codexuri. Frunzele. Crucea este simbolul totalitatii lumii. iar ultima . De-a lungul istoriei padurea indeplinea atat rol de cetate vegetala. Iar. arborii au dobandit semnifiqia unor simboluri social-culturale ale cOl11uniunii naturale cu lumea vcgetala. _ _. Penrru amerindian.z!l1ta Vla\~ zeilor. simboliziind vj. pastorii (din callza intemperiilor) au Incepl:t sa se Il1~. arborii repr~zinta slmholun ~l trans-simboluri ale \iz. ~i uneon chiar rude de rang vegetal ell omu!. impresionanti devin acum ll1strumente ale credlll. ca emblems a vietii divine §i a vesniciei. . pe peretii si usile caselor. Astfel. IJ se acordao atentie cu totul special a.descompunerii comunei primitive. ei sunt eonsiderati fom1e metamorfol"ate 'llezellor. sernizeilor. in jurul centrului. ' .cl\a organizatt\ In familii. Arborii pe cliferitele niveluri de totemism arbmicol devin acum divinitali protelc~ ~i demimgice.0 forma superioara" de unire cu ornul. deoarece sunt perceputi drept instrurnente prin care se face ~unoscuta oamenilor vointa divina. rigurosi. de civilizatie. In Africa. cultul arborilor §i dendrolatria. Pe teritoriul Daciei neolitiee arborii domesticiti incep sa fie venera\i pentru \'in~\iile lor deosebite. cand vechii scribi incercau sa-~i reprezinte lumea. De ace~ti arbon .lcaI1l mitologice. Ea este aplicata pe fruntea faraonilor ji a initiatilor. se tes pe vesminte (haine).bisericutele dintr-un lernn". cruce a are in primul rand un sens cosmic: indicand cele patru puncte cardinale. In fata bradului. fiind 0 imagine a scanei ornului. Padurea In istoria romanilor a reprezentat cea mai terneinica Iegatura cu pamanrul si relatia indestructibila intre om §i natura. temple. cosmosul a fost !magmat_ de oaJnenii prin~itivj (:a un copac llria~. taiati sau transplantati decat Cll conditia "exaugurani caracterului lor sacru" prin complicate rituri expi. altare.r~el divine. ci 0 forma vie de coexistenta. Fiecare faza corespunde pe plan socio-culturalunLli stadiu de dezvoltare mitica. Umbra unora din ace~ti copaei Infloriti a mangaiat pe cei deznada]dUl\l. . Acest simbolisrn este extrern cle bine simtit in traditia rnitica a vechilor mexicani. umbra lor balsam datator de viata. . ~i istoria omenirii. " Inperioada comunei primitive intalnirn cultul arborilor. ( pe obiecte de uz casnic). legendele §1 miturile arbon lor ~ac~ pre. al lcgarurilor centrale dintre ani. Freamatul ramurilor si fosnetul frunzelor expnma me sajul iminent al unui zeu sau demon vegetal. Pornul vietii este reprezeruat printr-o cruce de Lorena ee poarta pe bratele orizontale. erau ingrijiti de un corp de oficianti. fie Cll extremitatile ca in celebrele cruci de la Palenque. fiecare din regiunile circumscrise de polii pamantului este reprezentata printr-un copac in forma de cruce pe crestetul caruia sta 0 pasare.hme ~l sa se spovedeasea. Localnicii nu mai au curajul su:i ITlutileze sau sa-i ciistruga: Incet ace~ti arbori de\'in blazonul economiei dOll1estice de gnlp social. Crucea (scrie Guenon) este in prirnul rand simbolul totaliz arii spatiale.\el primitive In forte supran aturale care aciioneaza direct prin ei.. III alte forme si eu ~lte resurse decat cele atribuite oamenilor.comuniunii gentilice a vielii primare.' '. iar 111 zile de sarbaroare erau irnpodobiti. stejar ~i nllC oamenii s-au culeat In speranla de a av~a vise profetlCe. trans-slmbohzata mitologic printr-o serie specials de ritualuri. adica adorarea arborilor sacli ca divinita\i propriu-z. detinfuld acela§1 rol de mlJloCltor A II I 6.llagina\ia mitopeica a oamenilor primitivi. adica alcatuite numai din le~mullll1Ul ~?or~: Ace§ti arbori sacri Intr-un stadiu socio-cultural superior au capatat ~l aJte se~11rllf.[len depmd aCLlill geneza. . In jurul lor s-au creat cu timpul incinte. In i..au atribuit acestora calitali deosebite. . a eroilor populari etc.romana s-a nurnit apoi. daca nu §i m~i ta:zi~. Ultima ~icea mai evoluata treapta a mitologiei botanice este dendrolatna. P?T1ile 'it vetrele satului. clan) in proeesul domesticini unor arbon salbatici . La sgrsitul eDocii bronzului ~i inceputlll epocii fierulLli. necunoscllte aItor arbori. Fratia'rornanului cu padurea nu este 0 simpla metafora poetic a. ~i de sanctuar natural.. scorbura lorpoate deveni receptacul de energie magica si miraculoasa. prima faza _.

~icare deseori este asimilat eroului din basme.. suprapusa celei terestre. 31·borele ceresc este 0 . Dar copacul de referinta. 111airecenta §i mai literaturizata. Folosirea lor preferenjiala magica.izbit cu toiagul in apeJe primordiale ~i in locul acela s-au deschis ~i s-a ridicat falnic un brad fosforescent. ea simbolul abundenlei. pe cand arborele consacrat era simbolul unei puteri cornunitare. Considerat arbore cosmogonic. Etnolo"ia romana 1i atribuie trei sensuri: infratire simbolica clintre un nou n. In structura lui Iantastica. Arborele sacru este diferit de eel "consacrat". Marui prezinta 0 alta imagine a arborelui cosmic. Astfel. Daca eSIe tr311splantat ca arbore mon (care 126 I II I I I figureaza I111mai orfologic sirnbolul lui sacru sau de consacratie) atunci este dezradacinat. Pe plan cultural-folcloric se prezinta sub forma de brad (forma cea mai arhaica si mai frecvenia) cat si sub f0l111ade mar. Din el ar fi fost creata specia umaria.1maternitatii. Bradul a cuprins incoroana.rul material ~i spiritual al asezarii respective. arborele sacru sau "consacrat". picurand stropi de apa Iuminoasa §i linand in radacinile lui atata pamant cat putea sa stea pe el eel ce a facut minunea eu fratele sau ee-l insotea.. Mitul genezei stajarului sustine ca radacina lui umplea pamantul.. Aceasta este lumca zanelor ~i a dernonilor. Elementele constitutive ale bradului (radacina. ramuri. Arborele vietii in ambele ipostaze (fertilizator sau miraculos) sirnbolizeaza ideea de tin ere Ie fara batranete si viata fara de moarte. arbore cosmic §i terestru. peste substratul trac al ideatiei mistice a marului. Trebuie sa facem precizarea ca in sirnbolismul rnitic. semnul unei institutii social-culturale.alte popoare. Arhu/"eie de II!1FClf exprim:lln primul rand funqia reintegrarii o111ului in COSI1105. Acest taram supraterestru este identificat uneori eu paradisul. De exemplu. El a fost de altfel. MaruI salbatic a jucat un rol foane important in hritnirea ciobanilor sal! saracilor. adica creator de elemente cosmice. al purit~llii. de divinatie. Pentru descoperirea acestor arbori (uneori cu infatisare modesta de porni fructiferi) s-au intreprins expedilii fantastice §i s-au purtat lupte imaginare. .) au fost considerate totemuri partiale in substanta lor genuina. antagonisme ireconciliabile. pozitiva. arborele de mai etc.\scutin grija simbolica a u!1ui 127 . al norocului §i al nenorocirilor etc.1 tehnicii calaioriei aeriene.ropogonic totodata. coniferele prezinta uneori polaritati contrare. adicit a mborilor legati de evenimente mitice de Qrdin calendaristic: Anul nOll. intr-o . care concentreaza multe din activitatile spirituale de ordin mitoloaic al rornanului e ste bradul . Arborele ceresc este un concept mitologic care cuprinde alte ccordonate mitopeice. a fost implantat in vatra satului ~i locul lui a fost considerat cent. figurand simbolul unui influx cosmic pe pamant. Trunchiul stejarului sacru nu putea fi mistuit dec5. care au descoperit sau inventat ceva util pentru eomunitate. El reprezinta t. Toti ace~ti arbori l'ii exercitau prez. ciclurile vietii (nastere. Printre arborii sacri stejarul detine un loc de frunte. iar mitrul domestic a devenit obiect de cult. el era metamorfoza unui zeu sau substituit divin. atat la stramo~ii no§tri cat §i 10. In viata comunitatii el reprezenta simbolul puterii divine §i totodata instrument cultural care garanta desfasurarea ritualurilor ~i cerernoniile specifice evenimentelor importante din ciclul vietii.. ci numai dreapta. rnoarte) §i ciclurile calendaristice. a eroilor buni ~i rai care populeaza orizontul prirnar almitologiei..iCtrtatul obosit si inciudat de incapacitate a lui creatoare a . tipice samanismului in formele lui general umane. El ideeaza numai forta terestra care sprijina bolta cereasca in partea ei centrals. bradul creeaza §i prornoveaza viata sub to ate aspecte le ei multiple. bradul este considerat arbore al vietii spre deosebire de tisa. m dcscarnat ~i fasonat ca stalp arborigen. arborele vietii §i al ~tiinlei a fost imaginal printr-un mitr de m. Acest arbore urias este accesibil nurnai ornului do tat cu calitati exceptionale. de magic. concreta *i alta ideal-abstracta. La to ate ritualurile §i ceremoniile desfasurate sub arborele sacru se invocau acte de rugaciune.31-e11 acoperau.1\1arul se prezinta in acest ca. Motivul arborel ui ceresc rornanesc este asociat 111 imaginea creatorului autohton de basm cu motivul samanic al aseensiunii in cer ~i 0. La daci. s-a dovedit indispensabila inritualurile. care i~i intinde erengile deasupra capetelor noastre.lrgarit cu mere de am . al vie\ii §i eunoa~terii. intre radacini era infernul. este prezent In toate manifestarile rituale §i cerernoniale care implica adorarea astrilor. Lazar Saineanu sustine faptul ca III mitologia rornana eerul este conceput ca Ull arb ore invers.r-un mar.emergenta capacitajii vitale a vegetajiei." De aceea ca arbore cosmic a fost reprezentat avand coroana in ceruri si radacinile in pamant.Jdentirate vegetala" care cuprinde intregul eer §i se revarsa in toate vagaunile universului. Mai exista ~j arborele consacrat eroilor civilizatori sau salvatori. Trecerea de la cllltlll arborilor sacri la cel al arborilor eonsacra\i s-a realizat in mod treptat prill tr311simbolizarea zuborilor solstiliali ~i echinoqiali. 0 alta lume mirifica. §i a fost figurat print. de prezenta vegetala a zeului sau eroului care I-a consacrat. iar tisa ca semn al neantului..1 zeilor.en\a mitica in via\a comuniu·\\ii rurale sub dOlla forme: una \"ie. dimensiunea fiind in acest caz nu numai un criteriu de departaj31·e. Este reprezentarea globala a lumii si a vietii prin simbolul unui arbore. Arborele cosmic exprima sirnbolul cosmologic al miscarii ascendente a vietii pe parnant si In cosmos . arbore ceresc §i arbore al vietii. arborele cerese strabate bolta cerului ea 0 Iantasrna ~i impodobeste din colo. de asemeni obosit ~i inciudat de neputinta. normala. in temple ca sernn 0. ~i cerernonialurile magico-religioase ale autohtonilor. serninte. Dar §i la nivelul bradului se intalnesc raportari mitice bipolare. Arborele vie Iii era totodata §i arbore al§tiin\ei. De aceea el sirnboliza Iecunditatea ~i moartea totodata.ru rornani este faptul ca arborele cosmic nu este niciodata reprezentat in forma negativa sau rasturnata. arborele SfflI1tlllui Gheorghe. o caracteristica tipica pent. trunchiul si radacinile lui tot cosIllosul. ca simbol al vietii terestre) cand cu ele in cerirnaginea arborelui cosmic rasrurnat. rasina etc. De aceea bradul a fost simbolizat pe altare. nunta. de fapturi divine §i oameni. teogonic §i ant.rei ipostaze distincte §i anurne: arbore cosmic propriu-zis.De fapt. dar ~i un factor important de semnificalii §i funqii.lscut ~i un arbore -s:dbatic ales din p~tdure: de dCmlire a 'noului n. Pentru a fi trasplantat un m·bore saem (sau consacrat) trebuia sl fie yilL in puterea lui biologica. proprie mediului lui natural. Intre arborele cosmic si eel ceresc ex isla diferente sernnificative de structura ideativa ~i functiune 111itica. ramurile lui sanctificau locul pe (. iar coroaria acoperea cerul. iar in coroana era salasul ceresc 0.z. In general. fructe.fonna" mai mica. pomi care au fost identificati eu merii. el este figurat toto data co. considerat drept primul arbore creat de zei pentru nevoile lor. la greci s-au descoperit pe perelii din palatul Cnossos (insula Creta) picturi cu " Illese cu porni In mijlocullor". Bradul este conceput la dimensiuni care sfideaza realitatea.t de focul ceresc. terestra a arborelui cosmic. ca arbore al vietii 1i al mortii. considerata arb ore al mortii.

128 Jocul bradului de nunra din ajunul casatoriei. unde de sub el lJ11par(ea dreptatea Malca Preacllratil.nunta la brad". Prenunta era. Arborele de nunta. bradul care prin izolarea lui grandioasa impunea oamenilor un respect deosebit. In dreptul cutumiar roman . copiii care sorcovesc cu crengute de brad sau crengute de mar. la casa miresei. lasandu-l acolo trei zile si trei nopti in care timp. ca atare. de preferinta mar sau nuc.. nuci etc. Bradul este in aces! context simbolul legaturii dintre membrii unci comunirati.) Arborii timemri -J1U erall deosebi\i. . anticipa alte mornente ludice din cercrnonialul traditional . inapoi Ja casa miresei. cat ~i de funqie ceremoniai{l. fructe. in eel de al doilea tip de comuniune se poate alege oriee porn fructifer.. ceresc sau al vietii. cle aceca era ales de flacai (prieteni ai mire lui) ~i i se explica pentru ce este taiat. pIOPI. simbol al intelepciunii si vietii eterne. comuniune srabilita pe plan ontic inca de la inceputul lurnii. ll1: o Arborele de judecata cutumiar al tuturor popoarelor. Jocul este reluat in alaiul miresei. va fi descifrata si inteleasa evolutia copilului In viata. " . In primul tip de cornuniune se impune alegerea (predestinata) a unui arbore sacru. de strllctura rituahl. (Judecata de sllb bracl este vag consemna({l}i in colindele de :mul nou. tc:. fie ca "instrument" al unei nunti afective.. Arborii fo lositi pentru a fundamenta actul nuntii au fest numiti "arbori de nunta". de 0 ploaie torentiala. rau substantial aceia5i arbori (bradul ~i marul) redati E 129 In dreptul . Obligatia asumata prin . care avea loc in padure In fala unui brad. Legatura noului nascut cu un porn fructifer se realizeaza prin sadirea de catre parinti sau rude a unui porn fructifer la nasterea copilului . 11pot proteja impotriva puterilor malefice... Cei In cauza nu-§i puteau calcajurfunantul deCal eu riscul sanqiunii comunitare profesionale §i al oprobiului public. Crescatorii de anirnale implantau in mijlocul tarlei un arbore socotit protector si fertilizator numit uneori "strejar". salc!. obsteasca §lindividuals.juramintele ca si judecatile divine. Dad scapa cu viala se credea ca a fost apfu'at de brad §i era considerat un om provl~enpaL In a dOLla accep\iune bradul de judecata era arborele mitie sub ramunle carUla ~l deasupra radacinilor C2'lruia se judecau conflictele [ntre oan1eni. ~ Arborele fertilizator insernna insa ~i calitatea pe care 0 capata un arbore sacru In raport cu viata oamenilor ~i a animalelor . Cercetarile etnofolclorice de la Poiana Sibiului asupra pastorilor transhumanti au evidentiat existenta unui vechi obicei "prenunta". reale. A treia forma.\sefllce de hOlaIe. In etnologia romaneasc!t"arborele de nunra" este intalnit fie ca "instrument" al unei prenunti simbolice de tip ludic.arb ore mitic. Bradul de nunta a fost inlocuit (rnai ales in colindele nuptiale) cu marul de nunta. apoi la casa mirelui. horitarii care poarta bradul intre coamel~ boilor cu care co linda. ob. eu tirnpul. Prirnele doua reprezinta cele mai arhaice forme de cult al arborilor la rornani: Ja baza acestor ritualuri era ideata cornuniunea reciproca de destin irnplacabil intre ce le doua fapturi. Cel care sorcoveste vesteste omului destinul arborelui fertilizator. cat §i marul (ca arbore domestic) apar frecvent 'in datinile ~i ritualurile legate de comunicarea afectiva dintre cloua fiinle (b. . Dupa evolutia pomului.marul de nunta" exista importante deosebiri cle conlinut simbolic. Este posibil ca peste figurarea ~i semnificalia "marului mitic autohtonii sa fi suprapus. bradul in care vataful calu§arilor infigea sabia pentru a jura pe ea §i a trece pe sub ea. Apoi zgariau scoarta eu insemnele familiei noului nascut ~i lasau ofrande la radacina. Metamorfoza arborelui de nastere este "arborele cle nunta". Era socotit brad de juramant. un ritual de imitare (in plan profesional si mitie) a nuntii propriu-zise.riunta la brad" era determinata de legea cornunitatii profesionale. Cei care voiau sa invoce judecata divina a bradului legau de tulpina lui pe vmovat. in acest caz. . Mascarea arborilor urmare a ocrotirea lor simbolica impotriva dernonilor vegetali maligni. in care parintii sau rudele ingenuncheau cu ccpilul In brate ~i-I incredintau bradului. Comuniunea era pastrata prin vizitele anuale la brad. . alta concepjie se refera la transsimbolizarea calitatii de arbore fer.se efectuau la munte sub brad. iar brad de judecata. iar la deal si ses sub stejan. comuniunea cu un pom fructifer este de data recenra. Infralirea noului nascut cu un arbore sacru ( eel rnai frecvent cu bradul) prin excelenta la roruani. cu costume din cetina.povestindui bradului despre viata copilului incredintat. ceresc sau al vietiimarcau incinta de cultsi locurile de judecata divina. urmeaza apoi Lln intreg ritual de impodobire a bradului ~i transportarea ILli. figurarile etnoculturale ale artx:~el~l ~osmlc. vara si iarna ca instrumente "de urat" printre oameni. ca substitut al arborelui cosmic.. Intre . era absolvit de vina (gratiat). de eornuniune intre noul nascut si un porn fructifer plantar in curte In ziua nasterii copilului.. 1I1 descnenle acestora. Acest ritual se practica mai ales In conditiile In care parintii sau rudele noului nascut credeau ca ursitoarele II predestinase nenorocirii. Feciorii mascati in brazi. Braclul de nunta trehuie in primlll r[md sa fie de "marimea" nHiTului. se facea In trecut in virtutea credintei ca in varful arborelui era inscrisa soarta copilului. Arborele [ertiliz ator se refera la fertilizarea terenului in care se implanta arbore sacru (un brad implantat intr-o livad a fructifera trebuie sa provo ace fertilizarea livezii). de arboni de na?tere ~ide l1lU1ta. prin aducerea de ofran de §i "statul de verba" . la biserica. elementele lui arboricole (crengi. care nu este altceva decal 0 ipostaza rnitica a arborelui cosmic.l. concrete. bradlll se af1a la r. daca nu era ucis de fiarele salbatice. in structura lor morfologica ~j funqilU1ea lor general mitica. de aceea mai era denumit §i .t:ltzator.sau la ritualuri specifice cand baie]i si fete (la perioada de trecere de la pubertate la adolescenta) impodobe au arborii considerati ferti lizatori cu rnasti ale copacilor.numit porn de nastere. Dar. Era un act public. stabilita pe plan moral de parinti ~i rude. dar §i in aewl nun!ii. Alat bradul (ca arbore salbatic). de rapt. vinova:ul invoca proteqia divina a bradului tutelar in numele stravechii legaturi fitogenetice cu speCla~~ . de preferinta brad. irnaginea si sernnificatia "marului biblic".11 urrnaresc pe aceasta cale sa comunice virtutile fertilizarii plantelor cu care se face urarea in colindat. folosit pentru a fundaments actul nuntii. Comportamentul nuntasilor fala de brad este (p.bradul de l1unta" ~i . Daruirea noului nascut unui arbore sacru spre a-l proteja se realiza In trecut pe baza unei credinte generalizate ca arborii sunt fiinte cu puteri ontice superioare omului si.'trbat ~i femeie) inainte ca ace~tia sa-~i intemeieze 0 familie. in perioada de rodire. ~i este de fapi. ca atare...§tqti :au cel~ profesionale . frunze) fiind folosite primavara. de trasnet. .e intreg parcursul nuntii) ea fata de un substitut al mirelui.. Acest porn de nastere va trebui sa treaca in ingrijirea copilului atunci cand acesta va fi capabil sa 0 faca. comuniunea din ziua nasterii .

sau Cll terna aleasa de subiect. arborele cu care acesta se presupune ca a fost infratit la nastere sau caruia i-a fost incredintata soarta lui dupa nastere. de tendinte distructive . bradul ca arbore al vietii :)! al mortii a fost uneori inlocuit prin mar. survolata ~iace asta lume .oces neuropsihic ~i prin aceasta devine instrument al psihodiagnozei in neuropsihologia experimental a.. omul va realiza un desen In mod spontan. Pomul acesta "de pomana". gandire etc. repetabila an de an. intre viermii pamantului. cat si rezultatele In anumite teste clinico-psihologice. un pom de pomaria infipt intr-un colac mare facut special pentru sufletul mortilor. In limitele normalit<ilii sau ale psihopatologiei. fiind yorba deci de 0 dereglare a funqiei simbolice (§i implicit a memoriei de semnificalie). An. ci se proiccte az a in imagine plastica. Ia recoita obi~nuita. nevroz a sau chiar psihoze. deoarece are ca si acesta arii corticale specifice. daca au fost bune sau sa se afunde sub radacinile lui. desenul are la baza un p. alteori prin salcie ~i alteori prin rachita. la nivel neuromotor (necoordonare. Este arhicunoscut obiceiul de a se pune pe morrnantul unui fecior (rnai rar fecio are) un brad 'impodobit (panglici. Oriee leziune la nivelul acestor arii va determina aparitia unor tulburari specifice ale desenului. satul Luncani-Bosorod. Datina . tensiune intrapsihica. de traurne psihice. el are 0 functie instrurnental-simbolica. construite ele insele pe un desen ce devine obiect de analiza atat pentru subiectul investigat.~i autodistructive exacerbate. de obsesii sau impulsuri necontrolate. se relua in 'doua etape: in etapa mortem (ca bradul mortului) )i in etapa POSH110rtem (ca arborele de pomaria). caTesimbolizau sufletele eelor decedati. ciclul functiunilor biologice. concreL Exista "pol11ul viu de pomana" care este incredintat (daroit prin pomana). daca au fost rele.incon srienta" nu mai produce cornplexe de inferioritate sau superioritate.). cu pasarea sufletului a§ezata pe 0 ramura. se intalneste parra la inceputul secolului XX in Transilvania. . nu Ie poate verbaliza. el este donat (ca imobil) chiar pe locul in care se af1a.orii funerari incheiau de fapt. nurnit §i stolnic. dulciuri. ca ~i limbajul oral ~i scris.ue III inconstient de cornplexe de inferioritate sau superioritate. reitera\ii etc. cat 6. tendinta ~i dorinta de a exprima In desen 0 parte din trairile noastre interioare. este 0 fom1a abstracta. in desen.i improvizau. Acest ritual esle tral1ssimbolizat printr-o aqhme de durat:. in care spiritele celor decedati trebuie sa se inalte spre culmile lui. Nonnal psihic. in bocetele rcmanesti. in fine. Bradul "de pomana" anticipeaza In structura lui mitica §i prefigureaza marul "de pomaria" In functiunea lui sirnbolica. flori. Rolullor funerar.(' sunt mobilul declansator al activitatii de expresie plastica. atat forma cat si continurul sunt originale: de aceea.insa in ipostaza finala a rolului lor mitic. la simbolul ca atare. De roadele pomului nu se poate atinge decal cel Cal'e I-a primit eu lillul de pomol1a.:i irepetabil al personalitatii. Prin aceasta desenul devine limbaj original.Irradului de pornana" se incheia cu consumarea podoabelor alimentare ale bradului de catre cop iii saraci din sat ~i cu purtarea lui in cimitir. care incepea cu nasterea. in locul cclui care a murit departe de ai sai. cu titlu de proprietate a uzufructului. In plus. mai lunga. Arborele de pomona Cornuniunea juridica post-mortem intre cel infratit (daruit sau legat) de un arbore se facea la romani prin arbori de pomaria sau prin porni de pomaria. a doua zi dupa Pasti. Ramurile bradutului erau impodobite cu fructe. duleiuri. Urrneaza dezorganizarea reprezentarii ~i formarii imaginii In plan mental. unic '. ce va reproduce din punct de vedere neuropsihologic 0 fonna specifica deficitului de proieqie (2Ll1ificii. el este condus ~i sustinut de tendintele ~i pulsiunile interne.stereotipii.). Tori acei arbori. la semnifica\ia simbolica. romanii au folosit bradul §i ca arbore "de pornana". Iructe etc. mazgaleli. dintr-un trunchi de brad desfrunzit. in catunul Tirsa. intre astre. care poate dcgenera In anxietate. desenul are intotdeauna 0 semnificatie. al recunoasterii ~intelegerii i ei. de substitutie a bradului. disolutia formei etc. panglici si asezat In mijlocul unei rnese incarcate de porneni. Prin acclasi mecanisrn al proiectiei. pentru a suplini astfel 0 absents ce ar fi putut prornova nenorociri cornunitatii farniliale ~i satesti. 131 130 . Prill desen. desenul reuseste sa exprime continuturi ~itrairi pe care individul nu le cunoaste consrient. sunt alte ipostaze rnitice ale arborelui cosmic ca arbore al vietii ~i al rnortii. cunoscute In Moldova (pe Yalea Bisttitei) cu nun1ele de "porn de pomana". de obicei proiective. Este vorba de un pom miniatural eu fnIcte. pfuni§oare in fom1a de pasarele. taiat ritual si purtat ceremonial pentru a strajui mormantul. dezorganizare grafica. ccnzura este . §i pentru specialist. care sernnifica sacrificial arborelui cosmic. desenul cu deforrnari specifice va deveni reprezentativ pentru 0 anurnita boala psihica caracterizata prin dereglari la nivelul proceselor psihice. locuitori. (pomind de Ia modelul extern sau intern. Bradul "de pomana". judetul Hunedoara. continua cu nunta si se incheia cu moartea. cat si in neuropsihopatologia clinica. bradul era uneori irigropat intr-un cosciug. de la imaginatie. apoi a procesului de creatie (ca mod de reprezentare) si in final a aspectului fizie §i plastic al desenului. Ca activitate. Din acest obicei s-au transmis pana in vremea noastra doua substitute arboricale de pomana. Pot fi asrfel cunoscute ~i interprciate siarile inierioare determinate de frustratii.) §i prin proiectie va exterioriza deteriorari functionale ale proceselor psihice superio are. transsimbolizata mitic a bradului initial. reful. Dezorganizarea incepe cu procesul deformat al irnaginii.) care sa sernnifice: dublul vegetal 211mortului. Alaturi de bradul funerar. memorie. Si. Se pot investiga atat prcductiile plastice libere. angoasa.x heie: de interpretare a Ca orice activitate . eel mai frecvent fiind bradul si marul. desenul trcbuie interpretat intr-o manicr:t complexa: aceasta este [a\iunea pentru care am extins 1110delul interpretativ initial ~iam sistematizat semnifica\iile In configuratii specifice. din propria 1Iil1\. o tuiburare a proieqiei se refera in pril1lul rand la sens. tematice sau fara terna. reductiva. 0 ndevaruia .6 Un monel interllretativ in extenso Antrenand Intreaga personalitate.

precum ~i masura in care se difereruiaza proiectia in aceste situatii.ru nuantare a acestei relatii.1 Metoda de lucru ~iobiectivele eercetarii Varianta "Testul arborelui". am aplicat ~iTestul arbore lui In v ari an ta "cu ochii inchi§i" in relevarii masurii in care se ponte performa un rol (lin comporrament) prin mecanisme sugestive (care disiorsioneaz a proiectia) ~i nu prin invajare sociala (escrsarea de senului arborelui cu ochii inchisi). precum ~idiferentierea pe sese. Un nurnar foarte mare de aplicari ale probei. unul dintre obicctivele ccrcetarii a fest verificarea nu atat a valorii intrinseci de instrument de diagnosticare a nivelului intelectual (respectiv corelatia varsta mentala-varsta cronologica).psihopatologie. a devenit unul din obiectivele cercetarii. 133 I I I I I d I I . In aceasta ordine de idei avem convingerea ca fiecare categorie nosologies reprezinta o alta lurne.valorii genetice a probei".masurare: a personalitatii. care a fost tradusa seleetiv. chiar §i printr-o interpretare . Luand In consideratie §i rezultatele unor revizuiri. R§R cum s-a ararat deja. ne-a condus la eertitudinea ca testul arborelui este saturat ca instrument de . deci verificarea corelatiei dintre inteligenta (nivel inrelectual) genetic determinata. ne-am centrat cercetarea pe abordarea §i extensia aplicarii )i interpretarii spre varst~ diferite ~i spre alte diagnostice. deficiente si categorii nosologice. In m asura in care criteriile de cot are sunt discriminative s-au putut e videntia e lementcle care marche aza evolutia. varsta. a desenului arborelui ~i implicit a proiectiei prin dcsen. ca test de personalitate. (Koch) a constituit instrumentul psihodiagnostic al cercetarii. Astfel. cat mai ales a . rezultatele la proba (desenul arborelui) si invatare (desenul ca pattern interiorizai). care genereaza 0 proiectie prin desen cu totul particulara. probarea valorii projective prin desen a Tcstului arborelui. Un ait obiectiv al cercetarii a constat in verificarea valorii Testului arborelui ca proba pc coordonaia normalirate .I I I I ueserterea cercetarii C apitolul 7 I 1. atat la subiectii normali. cornpletari sau adaptari ale variantei Koch. Pen. sistematizata ~i adaptata. conform varstei.. marginala" . cat §i la diferite categorii nosologice.norrnalitate .Jejera". Deoarece Koch investeste Testul arborelui §i cu valoarea de test de dezvoltare.

Scoala speciala pentru deficienti cle vedere Bucuresti (ambliopi ?i nevazatori de varsta scolara mica.to\i subiecti i investiga\i sunt instiuqionalizati. statut care le confers anumiie particularitati ce pot face obiectul interpretarii. care asigura realizarea maxima a potentialului individual".:: o 0. spiritual §i moral. fie In starea de ameliorare ~i rernisiune putand fi considerati integrati In cornunitate. "encefalopatie frusta cu simptomatolcgie psihotica" (Lamarche).Lecuyer limitele intre arieratie §i psihoza sunt perfect transante. subicctii pro vin din to ate me diile sociale ~i toate regiunile ale \3. lotul experimental.r: ij) IOllOHISd <. supusi unui tratament de intretinere. aparent erercgen.. psihic §i social. Il::!ONtrlllN3!10N1l30 • Clasic .spune R. asistent« ~ieducare din care a Iost rccrutat lotul experimental (nu avern. sub aspcctul criieriilor socio-culturale. este omogen din mai multe puncte de ve dere ~i anurne: . PSIHO-SOCIALA ETC. Rearnintim. Statistic. care nu e data nurnai de absenta bolii sau a infirmitatii. Normalitate --) NOSOLOGIE PSIHIATRICA. . la nivelul populatiei rOlllal1e~li cuprinse 111 institutiile de ocrorire. ins«. al sexului.toate caregoriile nosologice din lotul experimental sunt pasibile de un potential comportament rcgresiv: .::' 0 0 S 0 C> 0 co 0 " 0 CD 0 0 to 0 .+---~---+ DEFICIENTA.anorrnalitate nu are granite rigide. l'If1Nl~ 111830 UJ a: UJ o UJ > LU o e=. in orice punet al acestei axe. mergandu-se pana la a considera ca cei doi termeni se exclud mutual. • Subiectii investigati. pentru starea de sanatate (normalitate): . 0 '" 0 N S 0 134 135 . al vflrstei cronologice. .0 stare cornpleta de bine fizic.rii. ciclul prirnar) Caminul-spital Negru. In acest sens._ subieciii se incadreaza in cvasi-norrnalitatea psihica pentru uncle considerente precum: • axa normalitate . fie In starea deficientei compensate.Veda (debili mintali cu nivel de debilitate medic ~i accentuata).1. "stare psihotica cu aspect oligofrenic" (Ajuariguera).uiva. • Starea de normalitate trebuie interpretata dupa criterii foarte cornplexe . preteniia ca lotul este lin esantion reprezeniativ ~i ca stradania noasira inseamna eralonarea testului... totdeauna s-au observat eazuri In care "reI alia psihotica" §i "simtomatologie deficitara" sunt intricate.. existand terrneni consacrati precurn: "encefalopatie de tip schizofrenic" (Marchand). .. lotul experimental se prezinta astfel: () . profesional §i civic etc.! '" a . se afla fie In starea deficientei compensate ~i deci partial recuperati. ci rnai ales de adaptarea fata de sine ~i fata de lume. tranzitoriu.?i diverse de la nivelul planului organic §i functional. mornentele din viata oricarui om putandu-I situa.Caminul-spital pentru bolnavi neuro-psihici Techirghiol (psihotici de varste diferite).S.. rnintal §i social. Instituti: de ocroiire ?i resocializare dill Bucuresti (delincventi rninori).. z LU () 31:1303/\ 30 IlN3101:l30 1/\313 -------1 u: LU o '!2 0 0 . In fapt.£ unnsunurea esanttouulul ~i apllcarea testulul Cum s-a mai mentionat deja. ci dear pe acee a de inceput de drum pentru noi §i pentru alii specialisti intere sati).M. poate ~i al altora.. definitia propusa de O. dar In regim institutionalizat In: . avand 0 reprezentativitaie rel. al situarii pc ax a normalitateanorrnalitate.

uneori cu necesitatea spiralizarii contra vointei pacientului" (Dictioriar de psihiatrie.l~a sau eu leziune organica.5 -. lndiferent de etiologie.441). hipoarunezie etc. manifestata prrn lflie iegereIIr11Ilat3 13 aspecte le concrete ale fenomenelor. : D~FICIENTE ASOCIATE deficiente care se suprapun peste deficients de fond lmpruna~~ ?ote particulate consecintelor acesteia pe planul proceselor ps'ihice si al personalitatii (de e~eIllplll.1/10 ~i care nu zaresc lumina. psihoza este caracierizata 'in raport cu nevro za.0. psihozele au um1atoarele note distinctive: tulburarilor. Sum re levate drept caracteristici ale deficitului de intelect: rigiditatea (J.cu AV intre 0.din nastere.Bogdan) . lipsa constientizarii morbiditatii lor.lnhelder). vedere partiala. " ~.P. arnbliopia se define ste ca fiind "diminuarea vederii f:lra leziune organ. p.psychosis) "Maladie mentala grava care afecteaz a 'in mod global personalitatea pacientului §i eel mal adesea justifica 0 luare In sarcina terapeutica intensiva.dupa unii a~t~~. Feuchtersbben si inaugurat la Vieria 1844. .citatea dobandita (absoluta si/sau relativa) .. particularitatile fiind individualizate in functie de evolutie. dar ~i primitivism emotional ~l slabiciune de \01l1\. 1~1sens restrfins.7.3 • ambliopie medie . Larousse.. heterocromia (R.forma eea m ai uso ara de deficients miniala.Kounin).. Conceptul de unica sau a fost combatut de uni i psihiatri (Fabat. deficicntele de evolutie se grupeaz[\ schematic in jurul a doi poll: tulburarile instrumentale. E.au a luminii.Lllsia).3 ani) = idiotie DELlNCVENTA JUVENILAuna din forrnele deviantei.cu /".Preda considera ca In definirea delincventei trebuie pornit de la conceprul de maturizare sociala.t c PSIHOZE (engl. Tennenul a fest creat de psihiatrul ausrriac E. ?ebililatea mimala se caracterizeaza gandire insuficient dezvoltata. considerate deficien]c asociate intermodale: cele intrarnodale sunt de ordin vizual. a carei importanta !1U e proportional" cu scaderea vederii". supraadaugate diagnosticului de fond). c) Iipsa anticiparii si evaluarii adecvate a consecin\eIor actelor cornise: e) respingerea rolului social anterior.Mucchielli accentueaza rolul factorilor psiho-sociali In explicarea delincventei juvenile. sunt considerati orbi aceia care n-au nici 0 perceptie a formelor. R. R. sau acea scadere a vederii care se rnentine ~i dupa ce s-a facut coreciia cor espunzatoare: -. In psihiatrie. sanctionate juridic. ai care i factori detenninan\i sunt biologic: (normali sau patologici) ~i ell efect ireversibil in studiul actual al cuno~tiin\elor. '. .vedere slabita. -:. dificultatea cOl11uniearii sau inchiderea in sine ~iperturbarea profunda a re latiei cu realitatea. fara reprezentari vizuale. indifereru de etiologie ~l ~ravltat~.3 Mic diclionar exnucanv • Alv!BLlOPIE(grecesie: arnblys . . . I I • CECITATE . Ed. tulburari ~omportamentale. Categorii: • intelect de limita (l iruinar) de QI 85-90 • debilitate mintala usoara (lejera) -Q1 50-85 (~VC 7-12 ani) • handicap de inrelect sever QI 20-50 (~VC 3-7 ani) = imbecilitate • handicap de intelect profund QI < 20 (= vc .o . caracterizata prin disocialitate §i determinata de: a) neacceptarea colectivitatii. tocit + OpS . fara perceperea lurninii.lau. . Kraepelin). Pentru R. b) falsa perceptie social a a celor din jur.. potrivit unor deosebiri semiologice si psihopatologice: ulterior s-au acceptat ~i starile limita.pana la 3 ani.Ne\eanu .dupa 3 ani. simpromatologie sau evolutie.S. • Cecitatea congenitala (absoluta) .'in sens larg: lipsa vederii. cu AV cuprins intre 1/35 . cu pastrarea reprezentarilor vizuale.:.1 • arnbliopie fOJ1e (accentuata) cu AV sub 0. Verza pentru termenul de handicap sau deficient de intelect. etiologic. societatii. .Ey: In deficienta mintala.CC'.in functie de scaderea acuitatii vizuale (A V) exista: • ambliopie usoara (mica) . In cazul ambliopiei apar tulburari de limbaj.1998. fragiliratea ~i labilitateaconduitei verbale. vftscozitalca genetica (B. savarsite de minori pana la 18 ani. Enciclopedica. natura. vedere scazuta.pierderea vederii". 136 137 .cand se percepe lumina sau rniscarile m~~: • . debilitate mirn ala' . exercitarea lirnbajului ~i tulburarile f!. delincventa apare ca 0 tulburare a structurarii raporturilor sociale ale individului tocmai datorita insuficientei maturizari sociale. fragilitateacollstruqiei pcrsonalitatii. cornportamentul deviant referindu-se la forme de conduita care se departeaza in mod sen sibil de normele existente intr-o cultura data si care corespund unor roluri si statusuri sociale bine definite In respective cultura (T. inter e sand sirucruri!e psihomorrice . ' ·DEFICIENTE SAU HANDICAP DE INTELECT (DEBILITATE MINTALA) o destructurare a organizarii mintale Cll etiologie ~i patogenie foarte diferita.in sens restrans: .0. culonl~r s. .lobale ale unei structuri psihoiice.v intre 0.vedere) . Dupa l'l.2 .lazzo). I (1/10) 1 I I E. operandu-se la nivelul psii1iatriei act uale cu doua tipuri: psihoza mani acodepresiva ell rulburari afective predominante ~i schizofrenia caracterizata de 0 disociere In mer-tala progresiva. ~ sall P. care contribuie la mentinerea echilibrului dinamic intre interesele si proiectele individuale si cele sociale. vedere slaba.slab. Buc. Derivat din latinescul delinguere §i juvenis delincventa juven ila desemneaza ansamblul abaterilor §i incalcarilor de norme sociale . inertia patologica (A. Y. !. "ochiul neputand percepe senzatia de lumina'Tf'uchs). .desernneaza toate cazurile de dirninuare a capacitatii vizuale. cu mali imptican: pentru individ §i colectivitate.debilitatea mintala este prima zona a insuficienlei miniale (re iativa Ia exigenjele societalii ~i variabila ell varsta).

. Aceste valorizan au fost deseori utilizate in decorarea birourilor. . . In urma cercetarilor J.u~. nHtrimea arborellli etc.. Culorile contrarii (precum albul §i negro) sirnbolizeaza natura duala a fiintei urnane.cerului. . mierea. §i nu numai din punct de vedere geografic. porumbul. portocaliu. a explic3\iilor suplimentare legate de fonna. ~i au un rol sedativ. ". modest decorara ~i Iara tablouri cu prvlure. Ramane la latitudinea terapeutului alegerea formei paginii pentru desen (dreptunghiul indicand supradimensionarea arborelui pe inaltime. a . . violet. calmant. 0 masa §i un scaun confortabil). tem3tic.rnercurului. peste alb era asternut albastrul pentru a rnarca dimineata. cea a centrului divin (Mohamed) este verde stralucitoare. inocentei. sublirnarii. a caracteristicilor dialo£ului: banal. dezaprobarilor. Verdele simbolizeaza natura. galbenului .) reprezinta opozi\ia. cea a forului intim (Moise) este alba. negrului . d) optiunea noastra pentru varianta desenului §i /sau in cuJori este determinata de semnificajia insasi a cuJorii si de rolul ei nu nurnai in nuantarea aspectului estetic al desenului. creion §i gurna (in varianta Koch).. foaia pentru desen este format A4 (210 x 297 mm). Interpretarile se diferentiaza in functie de aria cultural a. Negrul este culcarca originilor.. galben) §i au efect §i excitant. de ciit sunt de \)i. atelierelor etc. si toate conotatiile legate de limp. dorinta de avere ~l putere. depasirea spatiului grafic. In Eranos Jahrbuch. indigo. antologice sau mitice. Astfel. 26. primul om. negative §i regresive.). deoarece dupa cum culorile au la baza diversitatea ondulatiilor luminii. pasiunii. in sustinerea imaginatiei. Cele reci (albastru. 138 139 . P:l~lll arbore. __ admiterea dialogului (eu notarea produqiilor verbale semI1lflcatlve. peste albastru era galbenul. este de culoare rosie. ea atribuie culoarea neagra materiei.' . ci mai ales spatiul mental al subiectului. patru culori care desernneaza geniile celor patru puncte card~ale domina pamantul §i inspira sentirnentele ornului: albului ii corespunde Nord. Lumina corpului ( a lui Adam din faptura sa) este de culoare gn ca fumul. calitatea ernotiei variaza COnf0TI11 tonului culorii. acuarele. pacatului. ~a~an~ In nezru: cea a sufletului vital (Noe din faptura sa) este de culoare albastra. Sunt rare situatiile in care visul intreg straluceste de culori vii. alternanta de intuneric §i lumina.) _ absen\a inte[\'~n\jilor stimulative.Sudlll. cosmogonice.Estul. In conceptia analitica a lui ca. a sentimentului. Rosul este culoarea sangelui. de la Rocheterie a constatat ca un oblect sau 0 zona omnca se impune prin vioiciunea culorilor sale pentru a sublinia importanta mesajului transrnis nivelului constient de eel inconstient. . trebuie adaugata §i urmatoarea indicatie: "Se poate utiliza intreaga foaie". carioci colorate (in varianta prezenta). autenticitatea trairii subiective. inainte de "explozia luminoasa a nasicrii". "ciiderea". eOI1\inutul inconstientului este trait cu 0 mare intensitate emotionala.. rosul sufletului. pentru ca astfel se poate aplica mai corect schema grafica de interpretare . Clllorile limpezi 'ii luminoase au efect pozitiv. dar intotdeauna §i pretutindeni culorile stau la baza gandirii simbolice.. perceptii. spiritului (David) este de culoare galbena. albul . cea a. penitentei. dar uneori po ate fi excesiv.pamantului.lui Opus Magnum . intuijii etc.1. dispunerea desenului pe marginea foii etc. celor 7 culori ale curcubeului le corespund cele 7 note muzicale. S-ar putea experimenta foaia sub forma de cere! c) se releva. Albastrul este culoarea cerului. a oculrarilor in faza lor genninaliv3. sangelui.Vestul. cea a misterului (lis us) este de un negru luminos. deoarece culoarea verde este corespunzatoar e secretului. imagine a noptii. a aurului. 1958) e) familiarizarea subiectului cu instructiunile de lucru: -Tibertate in optiunea pentru culoarea desenului (creion. de limpezi sau de stralucitoare. Alchirnia presupune si ea propriile culori.scrierea numeilli pe verso-ul foil. La populatiile maya. negrul reprezentand fortele nocturne. faptul ca nu conteaza numai spatiul grafic disponibil. cele 7 planete sau cele 7 zile ale saptamanii. insa. iar albul dimensiunea pozitiva. centrul ascuns §l ~vlZlbll. srinse au efect lllai interiorizat.. iar albul aternporalul. . SOI1ll1 si veghe. pe plan psihic este culoarea ideii. tot astfel. dar §i in facilitarea proiectiei §i 111 relevarea un or trasaturi de personalitate (sim] al realului. culori. ccnstructiva §i evolutiva. lung. cresterea. culorile mate. Daca insa se intarnpla astfel. reiteralii. Psihologii au evidential deosebirea dintre culorile calde §i reci. a inceputurilor. se poate identifica marimea arborelui. tehnica de aplicare a Testului arborelui suscita urmatoarele precizari §i conditii: I) Conditii preliminare: a) conditii optime de aplicare (incapere linistita. Trebuie sa facem distinqii ~i in funqie de tonLllile culorii. dar si la toate registrele fiintei urnane §i ale cunoasterii psihologiee. simbol al asfintitului ~i deasupra se afla negrul. cele 7 ceruri. nenorocirea ~i rnoartea. mi stere lor (H. Corbin L'interiorisation du sens en hermeneutique iranienne. Galbenul este culoarea luminii. primele favorizeaza procesele de adaptare §i de buna dispozitie (rosu. diurna. slabiciune §i forta. Noi optam pentru rnarcarea ell un cadru al spariului grafic pentru desen. Aproape de sol se afla albul care indica zorile. ilumin~ii. iar patratul pe largime). noaptea. precum !ji culori. a pasiunii. Aceste emotii sunt extrern de variate. dar uneori poate deveni negativ. clevcnind chiar excitant. care hraneste. cea a immn (Avr:m. in acelasi context negrul mai poate sirnboliza timpul. echilibrul emotional etc.timpul de lucru C::0-30 minute) . sentimente. albastrul .4 tenntea de anncare Desi simpla. De aceea. Simbolismul culorii este universal. culoarea. transf0I111area In monolog etc. . a spiritului.. b) materiale pentru desen: hartie. carioca sau acuarele) . cu margini de2 ern. senzatii. dezvoltarea: din punct de vedere psiholcgic el reprezinta functia senzatiei (functie a realului): relatia dintre eel care viseaza si realitatea inconjuratoare. Culorile joaca un rol important In povestirea despre crearea Scarelui la triburile Navaho. rosului . fagaduiala ~i speranta. a intuitiei. bine Iurninata. pentru a analiza corect pozitia desenului in carnpul grafic alaturi de instructajul obisnuit. griul . peisaje etc. culorile ex prima principalele functii psihice ale ornului: idei. fericirii. Navaho despartisera deja lumina In culori diferite. aurul . arbori.

Id ~i Matlle':'s (Personal Data Sheet . pe categorii de varsta san pe curegorii In acelasi mod s-a procedat cu parametrii noi . : I' . dupa dorinta ta. consi era r 1 1 I simptomatici.s-a trecut apoi la descrierea rezultatelor (intabelarea parametrilor din Fcaia de protocol dupa criteriul varstei. cu urmatoarele precizari: . folosind.5 Prelucrarea nmnelnr Fiecare desen individual a fost cotat conform criteriilor din Modelul de interpretare.. prin coroborarea CLI rezultatele de la alte probe aplicate §i cu argumentele I dovedit inalt sernnificarive.' di 1 I ' -imental eu dlerenpen In acest sens).Jeg at la ochi".' -alo: rea dlagnostlc. .. facandu-se apel in special la tactil-kine stezie pentru explorarea spaiiului grafic. . ". foarte mare 141 140 . ... . . mare )1 medie. . inlarurarea ternerii. . pararnetrii sunt cotati cu cifre arabe. . .ordonarea ~i sistematizarea pararnetrilor din varianta Koch s-a realizat . pe sexe sau subcategorii nosologice. amabilitate.30'7c 4. -.in plus.tJonaru e ~ . '. s-au inregistrat separat particularitatile (parametrii) noi din desen. IV) secvente §i aceleasi simboluri din Foaia de protocol.II Crearea unei relatii ernpatice eLI terapeutul (buna-vointa.'.ordinea naturala a cornponentelor arborelui: .. De exernplu: Trunchiul in forma de dreptunghi perfect este sirnbolizat: l ll-TF'I" 1.acesti noi pararnetri all fost saruraji cu sernnificajii din aceleasi trei perspective avute in vedere. . . ' " .60~100o/r 6. Profilul arborelui din par ametrii de interpretar e s-a constltult din: . '. categoriei nosologice. realizandu-se un nou "cod".. varsta si eategoriile de subiecti din varianta franceza.SO~60% .etaloanele parametrilor standardizate in functie de normalitate. in care. I I profi'l'ul subiectului ~i core leaz. ~ S~a aplicat testul in ace le asi condijii ~iin varianra . varna entru relev: P nosologice. care nu apar in varianta Koch. cerceta.30 . ~~ " . doar creionul negru sau/~i carioca. sexului). mare . reiesiti din.' Ecuatia individual a a arborelui" In fiecare caz are sernnificatie . II.ordinea relativa din varianta franceza. '1" 'ore atu care s~au personalitate Eysenck )i la Proba asociativ-verbala me sunt eu .s~a procedat la aplicare a unor calcule statisrice re lariv simple: calculare a proportiei (%) a fiecarui pararnetru. spre evitarea confuziilor. ~ Aplicarea s-a reaJizat individual ~i/sau in grup. conversatie naturala. ider: a) parametrii din variania Koch cu frecventa foarte mare.. la Chestion ~.La subiectii nevazatori s-au avut In vcdere ~i desenele tiflografice.adaptat pentru copii C' adolescen\!) la Ch1eS.76 10% 3. la nivelul fiecarei categorii nosologice. nula -0 2. Frecventa de reprezenrativitate a fiecarui pararnetru a fost scalaia pe 6 trepte inrre limita maxima §i eea minima: 1.Se anunta timpul afectat pentru desen. nesemnificativa -0.I \ teoretice privind simbolistica arborelui.a§a cum s-a mentionat pe parcursul lucrarii . .Deseneaza un arbore. ~ b) parametrii noi. acuarelele sau creioanele colorate". . medie . III.. mica .inregistrarea desenelor individuale s-a realizat pe Foaia de protocol.10 .a pozitiv ell semnificalia rele~'at~ pnn al~~ur~~:~dworth~ S~'lLl operat core latii eu rezultatele la Testul Raven. mentinandu-se aceleasi patru (I. Familiarizarea experirnentatorului eu criteriile de cot are ~i CLl sernnificatiile corespondente pentru 0 apreciere rapida a desenului.re. rnotivatie pozitiva. !II Prezentarea clara a cerintei tesrul ui li aplicarea lui: . .. mentinerea areutici )i inieresului). dar mai ales eele realizate "in alb-ne gru".C « 7.50% 5. prin bifarea criteriilor (a pararnetrilor) identificati 'in desen.In functie de: . cu aceleasi niveluri de frecventa. dar ~i la nivelul categomlor nosolcgice in otu expel c . .' . pentru orientarea ~i coordonarea manuala.i a testu Ul S~'l nuantat profilul la nivel individual (~l rernarcam \ a ~ iferenti .

~ interpretarile eonsaerate ale probelor diagnostics eare s-au aplicat in paraJel. Testul arborelui trebuie coroborat cu analiza grafolcgica (printr-o proba scrisa.G.semnificatiile impresiei grafice din analiza grafologica.Freud). ~ semnificatiile ~i sirnbolistica arborelui din literatura strain a. de obiectivele urmarite sau pur si simplu in functie de un element grafic care-ti place sau care se impune vizual prin caracteristicile lui intrinseci. care eonduc interpretarea in funcjie de modelele cognitive.Jung) §i psihanaliza (S. . dar §i pentru exercitiul de interpretare a terapeutului e nevoie de analiza unui numar foarte mare de de sene ale arborelui. dar mai ales rornaneasca. dar ~i cu alte probe sau chestioriare de personalitate (cum s-a procedat. . preferabil de imaginatie). cornpletarile acesteia (semnificatii particulare).2 Precau\ii .Koch. 143 . facand abstractie de atitudini critice.Lectura grafica" adesenului cere foarte mult exercitiu si se incepe intotdeauna eu semnificatia impresiei generale si a expresiei grafice. .psihologia abisala (C. sernnificatiile din varianta franceza a lui Ch. 8. de conflietele interioare ce s-ar putea proiecta asupra desenului.llul In interpretarea desenului arborelui ~iIn realizarea profilelor de personalitatela nivelul categoriilor nosologice investigate s-au avut in vedere: ~ prioritar.sernnificatia unor indicatori ernpirici obtinuti prin observatie curenta §i prin interviul realizat dupa aplicarea probei. .Capitolul S lntsrpretara ~iprofile de nersenatttate 8. a confirrnarii valorii sale diagnostice. Analiza corecta a sernnelor grafice este premisa hotaratoare a unei bune interpretari.teoriile personalitatii clasice si modeme. adaptarile. de altfel). dar §i din revizuirile. Pentru validarea testului.1 Semnifica\ia desenl.

1\1aslow.H.Ra. calculul raponului dintre parametrii masurabil] etc. Schema spatiala a Crucii pentru reprezentarea "teoriei zonelor" a lui Max Pulver ne-a sugerat un model de analiza a desenului arborelui ~i din punct de vedere al sferei motivalionale. psihopatologice). sistemele de referinja se completeaza cu elemente si relatii noi.3 Schema lie analiza $1interprelare S-a folosit schema de analiza a desenului din varianta Koch. In care sunt implicate relatiile interpersonale. sistemul de valori ~i fI I I I W-I[ll\ )C·bOX l~S(lX 10·].8. trasMuri tipologice ~i individuale. I I ! INDICI DE (00 APRECIERE A DESENULUI Obssrvatia de ansamblu Impresia global a OA IG Expresia qrafica R . aprobarile §i dezaprobarile sociale.zonelor".Trunchi EG C· Coroana AC· Aile componente Plasarea desenului in paqina Marimea desenului Pararnetrii Conform piramidei lui A. 144 B rnasurabif 145 . alaturi de ceilalti factori interni (aptirudini. Datorita dezvoltarn intelectuale ~ia structurarii personaliran]. sub dublul ei aspect din arnic §i directional.1% Q].~~\ . deschide noi perspective in strueturarea formelor complexe ale motivatiei.dacini T . relatiile dintre subiect (eu) §i obiect etc.----' •••0"''' ANAlIzA CANTITATIVA TAXONOMIA PARAMETRILOR DE INTERPRETARE Forrnarea imaginii ~i a conceptului de sine. prin suprapunerea pirarnidei lui Maslow peste schema de rnai sus. continutul ace stor forme superioare de motivatie reflectiind cele trei dimensiuni (relatii socials. In dinamica viejii psihiee ~i In procesul comunicani creste treptat ponderea trebuintelor superioare (corespunzatoare zonei superioare). cu toate liniile importante care permit departajarea . $i aceasta pentru ca. identificarea partilor arborelui. (lnsu~iri de caracter). motivaua contribuie la determinarea manifestarilor de conduita. raportat la realitatea inconjuratoan. aspecte psihologico-nlOrale ~irespectiv.

..is 181".. .. . .:1 ....h:t-~':<h'<' ~'J 30 13 II ! I I I Trunchiul Conturul trunchiului CT I 2 I _.91 !.• ...:···<·. '1 147 146 . ---..5 0...:i>..~ ..I~ui om liniute vertlcol.. i" I . porolele 4 ~~ ...... 7 0 0 rodadno din lini.·L.. .J. 11 8 37 3 bczo $1 rcdnonu . dubio deschisa rodocina cu sudura radadna in lormc de X Radaclna 0 (5 --~---.• -is 0 53 0 I liniolClul~ oblila [inic solulvi sub bore trunchiului olsenta !iniei soluiui d ...5 qr \' '. SEMNIFICATIA COMPONENTELOR ARBORELUI prezenla rodoofili brao de "xlura lorgi!a in enbele porti poemarginea fou absente rodonnH raduana din ~nie simple a b d e H~"" IJU. 0.l III. 161'.. l-r-l- Expresia trunchiului IT Linia solului LS I [iin.( 15 8 5 G b ( - 8 .S<>iului duhl~ odulata "" 3 I Baza trunchiului BT ~ linla ".' II:.... 13 .' 0 q( x qf...1 (). 10 60 linic solului sugerofid pamanlul. 9 6 •. icrbc 2 fW 1( q( 3. 60 9 7 .I prczentolinieisoiuiui liniu solului decsupm bezel lrlJf1dliului fuziuneo OJ 0 ...---...0: '..--.~ )0 ..53 II 79 .1(..doona filiforma sub linia solului lego!a de tnmrhi 2 . s.- 0 1 Forma trunchiului ..U· I 1 '" R rudcdnu din linie dubio inchisa . 5 5 5 0 0 _ . 55 II 1...~ I(. 2 ~:rcII\{I..'..ifU?L...

o more in si. - \ trunchiului 0 0 0 I t1 '.: •• '.thi ovol (in. vazo 6" I~ <II t"".... 271".c. ."""':. cmbele porti a:' b trunmi desthi.i 0..Directia .".' 18 2 5 11 171 i1 I "".".'.<.. 3 f---."" 201'B"i:i:iV. I Scoar(a SI:P'Sc.... romUli oil1l-{) linje tnmcru desmi5 in corccno belen trunchi inthill.'.'" !fll 148 : i I 149 . cmbele porti lara luduro I d :':'::".5 1.2:\(''. desmli sus.' il 22 8 6 I 18 37 32 5 1 45 3 Extremitatlls trunchiului EX trunchi deschi' in ios trunchi indlis jos. !.:.". I \ ':" 2 2 \ o '.runchi ci~ndric 21 IrUllthi IUb forma un.~Fl'i.T:.)... 141:. lJ '. 10 bozo ~.! I V I trunthi imparl" in clQOOjumiIttiti 4 2 0 I 1 trunchi (Ollie w bm.ts 5 li'~' IW? ~ I I 01'.51'.:: 1 0 tnmchi IUb forma d.5 7.::". " ( r:.C"::. Ii. r .gritl 7 --~ --~desduse I.i linii 13 ~tY l~fl 1 \ ~- 9.".

~ 5 6 8.7 0 F coroono in lormad..5 . dezcrgcnucte ( 12 .5L'" 2' rarnurilor (coroanei) CE centrifuga radiale ccncentrka in pczilie n-ormo\cr b ( . 1'. IJ 9.d}.."..>.5 I 10 10 II 'it'. [b I '.5I'.o. 2 exterioore V ~ 4 26 .bmuJdev6ni") romud in [os $\ 10 i16ngo ronnm cote atarll'~ (. 28 4 I..' 8 13 ' ..." 10.1 < TT !iii ' .5 0 ..~d torconoontropomorfica CLl ramon. Ie 1d e :" '".. 4 3 ."onolorbore/.5 0 37 10."·C'·.0 0 0 3.adulot (Orooaaco rolTfurullremuraJ coroaaa in fonna de boloa corooaa ..8 20 0 43 4 .m&g6lilO· caroon.:':<"''''' 1""\""""'.' .".':' 0 .:.. ' (aroon.. ··.•• r: 129 . 0 4 0 0 p-. 127 1.boloune d.t. .11l~. (oroon. 0 Q 0 I 0 frlJn1C 5 0 ISO 151 ......' .. iifF ~ (oroono belen w holou 10 I ••• .Ci'i" . 0 2 10 .. neri' coroona . 0.... 28' 5 2. OJromificotnobundenle .0 1. 9 h i i k 5 0 0 3 0) 3 0) D ridiccreo spre dreaptc rccflzond spre s1ango o~ e 1 0.poron!".4 .Jii! 142 I remuri C-R Coroana Ramuri Organizarea coroanei " Ib "':".... ..·"".in umbro' Ig . I «()foena OJ-.t"T[Y'" 18 17 4 (oroono belen OJ ron-uri radiale exterloore "g' . 37 0 5 0 ~ e [..' 4 I..-c..).&i o rerocne deb. ~." 4 ~ ~ 7 7.i 14 .cui Ob05~i") PJ~f')". mmur.. .n. 2 0 G"ntrarea caroon.tr.. .5 coroona OJ penni de fum 5 0" II...'.5 23 14 Ol' .. ~ coroana fi1omorricc'· 8 . ~..polier .. 11 ill i57 {oreana halon Cl.' .1...•"." .zorgonizule 18 l\] ~I o I "e.7 0 - 0 ".~u-.i.·"0i'i·% 21 0 ij'i. · 1 b Ii ."" ". coroona OJ .. inf~r11lfide retec ! caroona ..• '.Ch~'f!. in pOlITic inversa indinofie spre drecpre Directia ramurilor Jndinntie spre stfmgo difcctio orironla!o ...5 0 I 0 0 0 2 i':'" ">'" (coroanei) 10 rumen osrendente renwi rore cod to... ..2'..0 0 •••• . 1~~ !o ... ' rurmni ~~..-cirrum'cri" 0 rcmuri nestrudurote nedrtumscise 2 51 .5 3) '~~ ~~ • (Orooaa co roa!urul .2 .ti'.i'.i~ caroona oplotilOl.'..5 . '...' 0.. .Stoorto (U ram uri de.1 . caroanO in [orme d. '.'-::.. '.' 2 flori. " ~j'~.. Ofcad. in forma de bude i Scoar\a SC (or'onno $\ lrunchl cis hrad ru mare II 15 7.iij(~ D('r 2 48 3 Z."".3'~'" Z 2 ~ '0 0 21 II 0 0 '. ......::· 3 0 0 :19. . 71 . ni\)'PS"'C'.1 ram uri ~ mere extarioore 91"'</ __ " II 0 0 " 11 ' lub~i." 35 1. woona OJ forme inverse OJ Ip : [r ..i>:ili..c' 8 47 3 0 .' 12"'" 30 i "' 7 •. 0.:'". 61 d a 1.· .circolTI'mse rom uri structurale crcumscse 10 41 30 1i"N\J"ii".•" ."'...du~.r .... ~ remripetu 0 2 0 10 10 1. •... I 0 I .info... Forma coroanei Ik :m~ ..". I I corconu belen mmpiel (oloraHi I I 4 'SY"iV 11."uri .

:".5 0 I 0 1 0 0 0 0 ."": 2 17 Expresia ramurilor dintr-{}tinieois(onlinuci b F.....!j'i8..". < " 0 0 0 0 0 0 . 0/ B o~ 10 0 0 0 0 0 0 0 12 0 ". ~ 9 0 ."S" .5 0. d I 8 .ff 18.'~ 19 '0 2 0 0 9.. mozg51ile 2 ~~ !runmi cu dOUG rcmuri lcrercie 1* . 5 o l?i(i!t. ./i'.5 Li~ 16 0 40 0 0 0 d e [=<. .'. 4 481">'.)".i./< "". _73 17 43 9 9 .. .. w 1 Frunze romur! din linii duble imrerupte....dimr. . .:...---. .. 0 .51· 1 I.• S 3 3 4 3 <.---~ 4 0 0 152 153 .5 0 0 0 0 0 8 0 50 1..e [inie (ontinua a Wf'!':{:. de radaona sou . . U 0 1 Forma ramurilor FR ill forme de palmier romtKi fronta!e lroiuferomori m6ciucQ <. - 19 13 5 tubulore tubulcre In demrdine tubulcre desdli5e 10 e):.'..7 3 1.7 1 4 0..4 0. 2 1 0 0 8 2 0.tremil0ji deschire ln lcnrc de floccri in forme de spini $i pumncla oplmizote .'..:It :..7 ramuli iocrte procse din linie coordonoresisemnifimtie f 9 h i . .:"".. 2 rurnuri cowIe sou roland \0 p-omont '.."'..--...>... -.' l l 12 016 3 0 " 0 0 0 0 19 0 0 0 tubulare imprortiate in interior holme it contra-sam imrud$trte ramUli de brod z p"'.. I 12 ---~-...< .. indlise deJormme ramUli preo lungi ~ libere izalate rozond (u pOrti erteriocre oscutite legat.":. t u v x y r OJ . Coordonarea ramurilor (0 0 "....01 rurbme efaiote laiate 1'011101 in forma de unghi (in edrer] informo de unghi lizolatel r~te!crte a b ( 11f .----~_~ U Irenze nediff:renrirrte cis flci scu l"F-~ 3 v i -. 1.5 0 0 0.'.'" " !-. .'.6 05 0 ~ n 0 a p " . 29 10 ER din 2 linti continue porclele din 2 !in~ discontinue dintr -0 linie cndoloin ( 11.•. 3 1°) 15 0.5 i .: ....

.lor-::in:-:d. releva stapanirea de sine. ell capacitate de proiectie video- Im!El"77'<j~<~.d: La nivelul coroanei .. .. pararnerrii au frecventa mica ~i ncscmnificativa). 'in cazul baietilor eu QI rnediu sau supramediu. Sernnificatia corele aza pozitiv cu rezultatele cercetarilor noastre privind lateralizarea cerebrala dreapta la deficieritii de vedere. aparand indeosebi ill cazul ambliopiei forte.". lipsa de naturalete.mai ales la inceputul §colaritalii.ela~ desen·frul1l.o-l b c 55 2 75 5 65 0 59 14 Irurue suprodimensionme ~1~ru(~t'~lib~"~' irurte {si frunze) (erand sou cezute ~in~IP~ali~UI=CO~iD~an='i=======tdt~=======tl~5 j======~-+-:_8j-=_-=_-=_-=_. gafhene.EG-b.. Parametrul este saturat Cll 0 frecventa medie ~i 1]]cazul nevazatorilor congenital. .. In cazul ambliopiei mici ~i medii. por1oco!iu. negru.:}..\:.16+---+1 +..f.-. dificultatile de adaptare. rapiditatea ~j eficacitatea ex plorarii vizuale o pti miz andu-se prin invatare a perc eptiv a. Frecvenp mica la I-OA-b releva faptul ca 0 gandire analitica ~i0 prelucrare logica a informatiei insotita de capacitati verbale dcosebite se intil. idei traite..=----+. prioritar la fete. un spirit neorganizat §i lipsa de armonie §i 0 frecventa mai mare la baieti. din lrunchi suinire i 0 0 0 Gengi in forma de spini sou puamol formein:1i...de orientate in spajiul mic al paginii §i al randului scris sau citir. personalitatea globala.-::" . dar In care proiectia se realizeaz a prin asociatii simbolice cornparativ eu terna.-----+o-..'. dispozitii . producand nu numai aptitudini pentru desen. cbsentc fructelor din desen frude si 7J 2. verde.. "valente de ape]" au elementele din parte a de SllS a campului perceptiv eterogen §i din partea stanga. cu acuitate vizuala §i ceilalti indici functionali putin sub norrnalitate si stabilizati. mcro. 0 expresivitate bogata. ci ~i expresivitate si originalitate.4 Analiza de cennnut Deficienta de venera Flori n prezenln florilor in desen obsente Ilorilor din desen prezente fruct. olbastru in o. 0-1 ~======j~3 e --ro5 6 7 10 I I 0 30 Fructe FR ! spatiala. care si-au insusit stereotipul dinamic al scris-cititului de la stanga la dreapta.EG-c.. preeum §i dificultati adaptative .:'. ell acelasi nivel de inteligenta.. ".-+I-IQ+----·-+. neincredere §i regresie in multe cazuri.a: La nivelul radacinii releva 0 slablciune a eului.(..' 40 ~~1'~l'i~~~60 1-0A-a: Gandire sintetica.±. de percepjiile spatiale !)i de tiparele vizLlal~ complexe. 18 0 43 7 73 ruloor" d"envl~ frecvent6 leone more ena preferaf6 ocuarelo 50 desene monocolore (rulori pulemlce. cu notele ei specifice.cu frecventa destul de mica apar maia\es'in cazul deficienjei de vedere asociate cu retard intelectual. Intrucat expresia grafica este interpretata rndeosebi prin analiza graf'olcgica..!:':. precum ~i dificultati mai mici de coordonare. 0 7D - 'j" 154 .. <: I. precum si de dorninanta . . in limp ce descreste proportional frecvenja parametrului I-1G-c. prin raportare la interese.-.... 0 sanatate deficitara §i 0 vitalitate dirninuata.. OJ mero . conflictele afective recente sau mai vechi sunt cateva din sernnificatiile paramerrului care apare frecvent in cazul subiectilor cu AV ~i restanta de vedere sernnificative. :\§a cum 0 dovedcsc cercetarile.l]]escin cazurile de deficienla vizuala fara deficiente asociate ~i un niveJ de inteligenta medic ~i supramedie. in cazul cecitatii congenitale §i dobandite mal ales. Deplasarea la stang a (la inceputul randului) este un pattern invatat . Se rnanifesta dinarnisrnul propriu varstei. eu AV fcarte scazuta §i cu prezenta deficientelor asociate. Z 7 h i smemajjc b h i 9 2 15 0 0 G G G 0 19 0 0 0 0 10 10 0 D peisoj complex Ierme dejenerute crengi groO$1.ne soo onmi gohoo SOl ven!.."'Ii more: culorire~e frecvenla mica. la care prognosticul cecitatii conduce spre interiorizare.8. 155 entropomcrfisme e I 4 65 I. marcat din cauza ambliopiei de clemente disgrafice.i de culan diferi!e: verzi.Jcgicii' sentirnentelor si a inruitiei. ros" sou partial colorate Partlcularitati ale desenului freoo1I\i II1(J1! rum negt\ fnnze".x u ochii inchisi"... consideram ca scrisul deficientului de vedere. Frecventa slab sernnificativa a parametrului c releva in cazul ambliopiei accentuate. rosy.j 1.h. I..osi PC ccreatucren crrernucreo spre drecptn uaentuorec spre s15ngo erhilibru orborele in conlext granc ipeisoiJ peisoj 9 9 9 9 Z . predominant intuiriva.-.. I-IG-a: Frecventa creste 0 data Cll varsta.a: La nivelul trunchiului indicii sunt saturati cu frecvenja mica.. Aceeasi deplasare se produce in varianta . impresia globala este plastic-artistica.: ru!oo inouterrtke j m". nu poate fi interpretat "ad lirteram" (de altfel.." . responsabila de capacitatea de sinteza.Jfentire }cilimoore temorrn r i k B 21 2 0 ..1. gab. I-EG-e. care incepe la stanga acestui spatiu. II-P-e: Efortul de cenzurare. dar haotica...

vitalitate. simptome nevronce. dupa H.c: ~a nevazatorii congenitali releva un nivel de aspiratie scazut.l1lvelul ~e §col. mai ales cei congenitali. . i Frecventa mare are parametrLll . informatiile sunt objinute prin alte modalirati senz?nal percepnve (auz.e. reactii violente}.g.manerea 111 planul ir1lllitiv-concret.G. coeziune de grup. .iziltori) are senll:lfica\la data de Koch. evidentiind In toate c azurile de deficienta vizuala 111 care apare 0 imaturitate psihica. prezenta trunchiului in desen este cosubstantiala patternuilli Invatat ~l mtenonzat pnn exersarea desenului arborelui de-a lungul §colarita!ii. exersata in actul lexic de la stanga randului. III-BT-a. instinctualitate predorninanta. viala Lira VIS. Imatun~ate psihica. tactil-kinestezie prioritar) si verbale. banalitate.lta\l de Inlelegere. varsta la care se formeaza §i se consolideaza reprezentarile. dar cu restante semDlfl~atlve de ved~re.un comportament regresiv. Au scmnificatia de: separare intre viata con~tienta ~i cea incon~tienta. ruaniera fragmentaril de a gandi ~i a simu. apar §l deficle~te asociate (tulburari comportamentale sau debilitate rnintala prin substimulare senzoriala) releva retard psihic. schernatism. predornina desenele considerate de marirne normal a. llpsa increderii in sine.\toare (VPreda) II-P:\1-h: Frecvenp mica a acestui parametru (care apare la ne\'. III-CT-b: Releva inconsistenla rnotivatiei rela\ionale. tensiune. Paran1etrii probeaz a valoarea testului arborelui ca test de dezvoltare ~! dlagnostJcare in cazul "ambliopilor retardati". "hic et nunc".incl~n~lia spre anturaj. III-R-a: (frecventa mica). infantilism si agitatie marcanta. caracterul confuz al unor reprezentari face dificila identificarea caregoriala a obiecteIor asernanatoare.. aptitudini practice ~l tehmce slab exersate.iri "nornlatl\'e . teama . 156 II-LS-a.co~eland semnificativ la deficienlii de vedere Cll valoarea mare la indicele nevrotlsmulUl din EPI (Eysenc Personality lnventary). explicatia constand in perSIStenl~ imaginilor mentale . La ne\:azatorii congenitali §i In cazurile cecitatii dobandite inainte de formarea r~prezentanl?r.caz~l cecitatii dobandite dupa 3 ani sau In cazul ambliopiei forte.Jormele goale. " . instinctualitate. ~n cazul ambUo_Piei forte. insa.. II-~M-h.rtunle ~dec~a:e dintre componentele arborelui §i fonma lor. echilibrul psiho-emo\ional prccar. instabilitate afectiva.vl7. precum §i prezenta unor complexe de inferioritate. t~ctil-kinestezia mainii dorninanre fiind.g: (frecventa mica) . acestea nll-§i pot exercita valoarea lor de senmificalie sau de semnalizare (m ?rocesul lI1structi~ fiind suplinite §iJsau SUS\inllte prin desen. . ellnsu~i schematic. fermitate. dcstructurare a eului care deficien\a vizualit de etiologie traumatica sau encefalopatic~l. . .esenlllui arborelui normal ca marime ca pattern interiorizat creste 0 data c~ varsta §! cU. oboseala. la care valonle sunt mal man de _'to relevand tendin\e con1ponamcntale spre instabilitate tot mai accentuata. aceleasi consideratii in cazul nev~atonlor care au dobandit cecitatea pana la 3 ani. ~I-l\~-a. sentimentalism. au un nivel intelectual medlU. dlflcu. tonusul scazut._ II-P-d: Parametrul are frecventa semnificativa Ja nevazatorii conucnitali traducand III ~lanlll per:onalit~tii . perseverenta. 157 (autism. In acest sens.: Semnifica rigiditatea adaptatiya. doar contmate" semnifica vid. neliniste. ~I-P-b. coreland ~OZ1l1V~ eu scala VII din Chesti{l!)arul Woodworth-Martews. impulsivitate.(conlurul.llal cu instabilitate psiho-Inotorie si in dice de frusrratie afectiva mic. ~1 AV mare care al! incredere 111 sine. "G~stul titlografic" prin care nevaz:i.' mai mult la fete de cat la baieti matenahzeaza sau ezitarea in a se fixa. pute~e de abstractizare red usa. Apar 1l1deosebi la de~iClen\ll . cu sernnificatia lipsei de echilibru. . insa. dar In egala rnasura ~l un pattern invatat . care reflecta ~omponentele obiectului in relatiile lor con stante ~i in raport cu semnificatia lor semnalizatoare.a~ Pu\~ e. plas at pe ace asta. respectlv "pattemuri" motorii corespunz.' afectivitate (dru: §i nevoie afectiva).: (frec~enta mica) Releva un caracter agresiv.e: (frecven\il mica). Parametrul III-T-FTapare in cazul unor simptome psihotice infantilal semnificand depersonalizare. . rece~tlVltate. vitalitate deficitara. orizont stramt de cunoa~te~e.torlll cunoa~te oblectul. superficialitate. fraglhtate pSlhld. ierbii". au rol cu atat mai important in recunoastere cu cal AV este mai mica.. S':_ remarca deplasarea la dreapta in cazul monoftalmilor stangi §i invers in cazul CM (campul monocular) drept. rigiditatea.. pnn~ll nu ~u avut niciodara reprezentarea vizuala a arborelui si nici contactul fizic cu manrnea ~I . retard psihic usor.arizare (descrescand frecventa desenului subdimensionat): cand se menpne subdirnensionarea desenului spre sfarsitul ciclului prirnar traduce complexe de inferioritate evidente.iri cornportamentale sau instabilitat~ pSlho-motone. ca si rapo. . aplatizare. excitatie afectiva. inhibitie. ' I~-~M-g: Fr~v~nta rnedie a pararnetrului releva la deficientul de vedere sensibilitate. infantilism (frecventa mica.sernnificatia Koch este Partial verificata. structura obiectuaL\) capteaza 0 infonna(ie relativa la unele pr~pnetap sal! elemente referen\iale pentru care subiectul are reprezent.Jinia solului sub forma pamfmtului.sub forma reprezentarilor reactualizate §i proiectate in desen. inso!esc' psihoZ3 uneon. imaginile vizuale general!~ate. inhibitie ideatica §i a dezvoltarii. eu-lLlme este m. (r:i.fo~a naturala a acestuia si a componentelor lui. ancorarea In prezent. La cer cu AV at mai mare §i eu QI mediu si supramediu are sernnificatia unui pattern inval .abilitatea pentru scrisul Braille (de la dreapta_la sta?ga). platltud1l1e.e~e neta intre nevazatorii congenitali §i cei cu cecitate dobandita.vident~. Ill-CT-a: Frecventa mare la deficientii de vedere Cll nivel intelectual bun ..ehlar dac~ la mornentul actual. _Frecventa d.. ca cea de au~). lntalnindu-se In cazunle de asociere a deficientei vizuale cu debilitarea mintala ~i alte deficiente. Daca. ~xlsta dlferentl. Linia solului apare figuralil In desen aproximativ la 7 ani §i jumatate (cand se pro"duce decentrarea perceptiva ~i cognitiva ~imaginea de sine) frecventa crescimd a data cu varsia. opti~ni fe~le §i spirit pasional.Stadeli. nervozitate (corelatie pozitiva cu rezultatele la ~oo~wort~) III-ET-b: Frecvenla foarte mare la deficientii de vedere cu AV fcarte SCilZl!t. fomla. HI-FT-a. arborele nefiind. coreland pozitiv cu dimenslunea nevrotlsm~lU! dm Chestionarul Evsenck ~i ell scala Vll din Chestionarul Woodworth ~i mal ales 111 cazul asocielii defici~nlei vizuale ell tulbur. nevazatorii.. • .areleva dificultalile de adaptare. III-T-a: Sen111ificatia lui Koch de separate eu-altul. FrecvenFi simptomatica are parametrul III-T-FT-l: in concep\la lUI c. supramediu ~i bun ~i rareod dezvolta In timp . semnifica faptul ca deficietlll In realitatea prezenta. dezritdacinare. Lipsa liniei solului semnifica.d. i~.'c: Fr:cventa medie este simptomatica. Simptomatica la deficieruii de vedere este absenta liniei SOllllul (parametrLl eu [recventa foarte mare) sLlger[md nediferen\ierea. dar putand reprezenta obleclele tridimensionale). IlI-R-b: Frecventa simptomatica de vedere este foarte ancorat .Jung .

timiditate. in cazul cecitatii dobandite dupa 3 ani. triste]e.i. IIl-CR-D-c: Frecventa mica . pe toata pagina). fie eu generozitatea si o spital itatea rornancasca ("Marul de langa drum"). nesiguranta. stari anxioase. caracterizata prin: calm. depresie. I!I-CR-CO-t: Fren-cn\a mai ales in cazul ambliopiei mici ~i medii coreland ell extravcrsia. stangacie. pe toaiapagina dand impresia de "non figurativ'. culoarea arborelui este maro (dovada a pastrarii reprezentarii culorii arborelui). dar ~iindecizie. La stilngaci apare 0 inclinatie la stanga. 0 capacitate de intelegere verbala rapida si spirit de observatie. nonagresivitate in relationare. incapacitate de stapanire a emotiilor ~i dispnzitiilor. uneori spirit contradictoriu. fie eu fructul mortii (. rosii si verzi. mai ales la deficientii vizuali cu tulburari comportamentale ~i retard intelectual. reactii violente. sugerand vitalitate redusa.]: Cu frecventa mica. incapacitate re ala de decizie. disirnulare. cand exista 0 capacitate redusa de integrare in grup. cu dispersia intrapsihica (Woodworth). semnificatia Koch fiind partial verificata: adaptare voita (prin institutionalizare). cifre.CR .Pom ell mere". eu urmatoarele particularitati: este preferata acuarela. III-C-R-O-b: Inchidere in sine. impulsivir ate . sernnificand: infantilism. adaptabilitate mare. cornbinaiia liniilor figurative reprez inia proiectia neincrederii in fortele proprii. complexele de inferioritate. naturale. fiind folosita 0 culoare penetranta din cauza acuitatii vizuale scazute (verde. iar la cei cu dorninanja manuala dreapta si la nevazatori 0 inclinatie §i 0 deplasare la dreapta. cu ceva de pre! ("Praslea eel voinic ~i merele de auf"). corelatii pozitive cu dimensiunea extraversie (Eysenck). 'in situajia speciala de desen in "alb-negru" (§i nu tiflografic). dar ~i impiralia din simbolistica autohtona a braduilli ~i marului. uneori regresie nevrotica (in unele eazuri de ambliopie forte). fie asociate eu bogatia.c. m-C-R-O-a: Semnificatia Koch opereaza in cazul deficienjei vizuale asociata cu tulburari comportamentale §i cu note autiste. I!I-CR-D-a: Frecventa rnedie in eazurile de arnbliopie medie §i mica.a -balon colorata ~verde ell cercule]e galbene. teama. rosu aprins). dcformate. spirit impresionabil. tendinte depresive si apatie. ex illtare . care Ie sunt familiare din basme.e: Frecventa medie sugerand nevoia de apreciere. dificultati adaptative. angcasa. decenta ~i constanta nevoii de relationare a deficientului de vedere. III-FC-n: Releva 0 reactivitate puternica. III-CR-ER-a: Frccventa medie ~i semnificatie asernanatoare cu cea a expresiei grafice. pupa unii autori (Krauss). dorinta de contacte sociale. este predominant la nevazatorii congenitali. schematisrn. nehotararea. dar ~i cu fructul pacatului originar din religie. o I I 1 I II I ! In- I III-FZ-b: Frccventa mare In cazul deficientei de vedere cu prognostic gray. indiferenta. lipsa de energie. este mai mult un pattern social interiorizat decat 0 impresie subiectiva. cenzura volunrara deficitara In .Brad") dovedind purina originalitate ~i imagina\i~ reproductiva. lipsa de organizare a activitatii. care joaca rol compensator allipsei vederii. regresie. desi ei folosesc indeosebi carioca pentru scris.. ~ 158 159 . III-CE-b: S-au rernarcat 'in cazul ambliopiei mici ~imedii. insa.mentiune aparte suscita liniile non figurative realizate de nevazatorii congenitali. uneori retard are sau regresie (prin cornplicarea diagncsticului si agravarea bolii). J . Desi contrastul alb-negru este eel mai bine perceput. nehotarare. reale: culorile inautentice apar in cazul asocierii deficienjei vizuale eu debilitates mintala. sugerand schematisrn.iiia.amabilitate In relatiile interpersonale. spirit rezervat. automatism. In cazul cecitatii ele evidentiaza dificultati cle coordonare vizual-rnotorie ~i de orientare In spatiul grafic si mai ales lipsa reprezentarii vizuale a arborelui (linii simple. crispare. pararnetrul lII-T-D are frecventa cvasitotala.. deschiderea spre rela\ionare.T-EX-b. ezitarea. . labilitate. Nuantele de gri (desene in creion) exprima indecizie.Alba-ca-z''!pada ~i cei ~apte pitici"). reaetivitate. spirit impersonal. relevand un nivel ridicat de adaptabilitate si echilibru psihic. Forma. inchidere In sine. proprii nevazatorului cu Ql suprarnediu ~i bun. Sernnificatia "negrului" exprimata verbal de un nevazator (. IU-FZ-a. ele sernnifica buna dispozitie. ambliopii nu folosesc negrul. figuri geometrice.CO . lipsa de concentrare. figurate sub forma de mere. Ill-FR: Frecvenja mica au desenele in care apar fructe. simp tome nevrotice) cu valoare relativa. frunze partial colorate. timiditate. rnaro. III-FL-b:~ Frecventa foarte mare sugerand sobrietatea. care. spirit impresionabil. de doliu"). mitornanie.b. Apar si casu]e.y: Frecventa In deficienta vizuala asociata en tulburari cornportarnentale }i hiperk inez ie: carid sunt prezente re leva dorinta agresiva de afinnare . portocaliu. seninatare. inhibare.a: Frccvenia mare in cazul ambliopiei. trunchi negru cu frunze verzi §i mere gal bene. neregulate. stari tensionale. violenta. in rnajoritatea cazurilor culorile sunt autentice. impulsivitate. ceva care-rni aduce arninte de moarte. lip sa de realism.. fara semnific aue.indica atitudinea pozitiva fala de viata si semeni. T-D-a: Apare in cazurile de arnbliopie ~i debilitate mintala. . III-CR-FR-J. dar ~i spiritul influentabil propriu deficientului de vedere. faTa tulburari de limbaj. Datorita interiorizarii patternului arborelui.d. coroana galbena sau verde ell mere rosii. o particularitate a desenului arborelui este coloritul diferit al frunzelor In acelasi arbore (verde. intrucat nevazatorii folosesc nezrul deoarece IlU sunt farniliarizati cu desenul "In alb-negru" si eu folosirea e culorilor. galben. mitomanie (la deficientul de vedere cu debilitate rnintala). _ unele de sene sunt schematice ~i monocolore. uncle desene sunt insorite de titluri ("POnt". tot arborele verde sau albastru. l l l. spirit influentabil. inhibitii. dispoz. rosu). uneori inchideri In sine. . Tv-Pva. conflictualitate relation ala. deficit de eneruie ~i vigoare. iar In cazul de asociere cu tulburari eomportamentale. pomi. IV-P-c: Stereotipiile au frecventa rnedie. baraje. cu sernnificatia lui Koch (frica.Este eeva mohorat. disponibilitate de comunicare. Parametrul evidentiaza In cazul ambliopiei fara deficienje asociate . rejinere. orizont ~i realism limitate. IV-P-f: Pararnetrul "culoare" are 0 frecventa cvasitotala la ambliopi.. coroa. ascutite. III-FC-c: (Frecventa medie) mal mare la baieti decat la fete.d: Se mni Iic a incapacitate decizioriala. dificultati decizionale .

dupa natura afectivitajii . saracia acestora si uneori blocajul gi'mdirii sau . mai ales pentru detalii dec at pentru impresii globale sau geshtalt-uri. cele mai vechi. proiectia delirului care urmeaza refularii §i prin care va proiecta in afara sa ceea ce refuza sa recunoasca drept realitate psihica proprie. mai plate.marea" societate (de exemplu. Semnificatia Koch coreleaza poziriv In cazuri!e de schizofrenie remisa eLi nivel intelectual superior. Interesant este ca la toti psihoticii in stadiul rernis. Sunt reale. spirit pasional. dezradacinare de rela\iile fundamcntale. in consens cu simbolistica universala a arborelui vietii. iar cele mai noi determina reactii Cll tenta violenta. salutul). incapacitate de afiul1are de sine ~imai ales inegalitate in dispozilii. Cadrul social. fobie. Dirnpotriva.Jurate") ii pot conduce uneori spre preocupari pseudoreale sau mistice. entuziasm. gesturi bizare. vitalitatii. Sentimentul grandorii. Perceptii vii. varietate. slabirea asociatiilor logice fiind deterrninata pentru eonfuziile conceptuale. radacina avand asupra organisl11ului efecte . spirit entuziast.orgoliu.. pentru fiecare act exist a 0 anumita discordanta.dupa concordanta cu realitatea . 0 devalorizare fara regret a lucrurilor. pe care-I resping si-l refuza. candoare. considerand ca au nevoie de "ajutor". pastrand totU)! 0 sensibilitate pentru propliile probleme ~i 0 inactivitate pentru problemele comune. .manifestata prin redus simi al realului. ca "ucigator de sperante. insa. genereaza comportamente mai estornpate. afectivitate. cum ar fi maturatul cllI1ii). Pare. care Ii confeTa 0 tensiune interioara deosebita. in limp ce altii par sa fie intr-o stare de perrnanenta perplexitate. tr~\satLirile cle personalitate sunt facton detenninanti ~i explicativi pentru comportament: dispoziliile psillice 11L1 sLlnt construite biologic. rece. care face parte din tabloul propriu. "min Iii" §i "Inlelepciunii" §i prin expresiile verbale care ~efinesc in totalitate arborele vietii) dorinta de schirnbare. Indepartare. bigotism.imedial clupa debutLll bolii.'!(urilor ("persoana in contextul social"). retrasi sau bizari in alte privinie. II·P·e: Desi are frecventa mare. de asemenea paradoxal.PSIH. bolnavii recunosc §i accepta suferinta. cand ne asteptam la ernotii ~i exploziv.norrnale" din societatea. 161 160 . Pierderea scopurilor inalte. insa. Conform concePliei lui Costa & Me Crae.in cazul subiecjilor din lorul experimental . Conduita bizara. imaginatie vie. impresionabilitate. infantilism. predominanta tendinte lor inconstiente. delirul nu altereaza constiinta bolii. pedanterie ~i suspiciune. Acte imprevizibile cu impact asupra celor din jur. presiunea gandurilor. bolnavii proiecteaza in desen (prin fructele incarcate cu efecte miraculoase ale nernuririi.regale" sau . labilitate §i incontinenta ernotionala: . fluxul gandirii este deteriorar. Inslinnivitale dezlan\Ltit. receptivitate. ci sunt expresia fenotipiea a tras. vioiciune afectiva. depresie. bizarerie. Unii sunt agitati ~i zgomoto~i ~i-~i pot schimba brusc comportamentul. In general. care nu i-ar proteja. aparent cufundati nUJ11ai In lumea lor. s~'ln3. deoarece are dificulrati in forrnarea conceptelor a~stracte. In majoritate a cazurilor. biografia obiectiv:i. cand ne asteptam la retinere si control emotional. in realitate destul de saracacioasa. semnificatia parametrului face referinta la dificultati de adapiare l a conditiile . asa cum rezulta ~i din re zultatcle la une le probe verba Ie. dar care are 1'01 determinant In constientizarea bolii. unii zarnbesc sau rad fara motiv. iesita din comun.ingiindura\i. insufletite. mergand pima la "delirul de relatie".ca anxietate. nu este constientizata si nici acceptata boala: constientizarea ~i eu atat mai rnult atirudinile legate de constiinta bolii .rticipativ. retard psihic.dupa fluctuatiile afectiveca tocire afectiva. prelucrare logica a informatiei. refugierea In Iumea dorintelor. miscari repetate ce par sa aiba 0 semnificatie functionala (de exemplu. Tulburarile de gandire pot corela cu tulburari de limbaj. spint rezervat. pe cand al\ii evita sisiematic orice contact social. agitajie marcanta. de insanatosire. marcara de: bizarerii. euforie.. Dist~rsionarea realittt\ii care poate ajunge la mania persecu\iei. mornente de sensibilitate foarte diferita de normal. nevoie proiectata In desen prin "arborele vietii" cvasiprezent in productiile plastice si In asociatiile verbale. imitarea automata a miscarilor interlocutorului. sunl responsabile de comportamentele §i dispozi\iile actuale: unii par stangaci in cornport:U11entul social. II-PM-f: (frecventa mare) Idealism. In desen este realizata.tate deficitara.'! periodic §i imprevizibil. concretizat In "apofanie" (un sfarsit de lume cu scmnificatie amenintatoare). conflictele afecrive. euforie. mandrie. I·E·G·f: Frecventa medie releva semnificalia Koch: slabiciunea Euiui. nevoia de valorizare si autovalorizare.. proprie. Atcntie excesiva. pozitii bizare sau chiar rnanierisme. aptitudini pentru desen. II-PM-g: (frecventa me die) Sensibilitate. In psihoze. Cll note de cinism §i brutalitate. de viata".Jurtul gandirii (convingerea ca propriile gCtnduri au fost . instinctualitate. Ne1ini§te neinteleasa de ellnsu~i.pot fi rezultatul cadrului institutional. flagrant opuse naturaletii §i spontaneitatii. fanatism. Lipsa virilit3.cere~ti". care genereaza ideile delirante. Lurne imaginara foarte saracacioasa. sanatatii. Sernnificatia distorsionata a realitatii.OZA I·OA·b: Gandire predominant analitica. de fapt. fragrnentara (cu excepiia subiecjilor cu studii superioare si un QI foarte ridicat). Rigidizare afecti\'a 5i renun\are la ideea de a fi simpatico lritabilitate.. H-LS-e: (t'recVen\2t mare) Excita\ie afectiv<J ~i dupe'! Turner. Tendinta spre fanatism.. petrecand vrerne indelungata intr-o stare de cvasiizolare. superficialirate. furie sauchiar agresivitate exacerbata (mai ales in cazurile de remisiune partiala sau criza acuta exploziva In prirnul interval de varsta luat in consideratie In esantion). III-R·b: mediei Teama sau ezitare in a se fixa.1ii: lipsa sentimentului "neI1luririi" in plan simbolic. pe un registru intre paralogie ~i incapacitatea de exprimare a sensului dorit. "negociaza preILt!·. alternarea unor miscari opuse. evenimentele vie\ii. pentl'U orice serviciu banal.de eonstrangere" majoritatea psihoticilor au un indice mare de integrare ~i 0 capacitate deosebita de perfom1are a unor roluri din . i7-ascibilitate. chiar eel subiectiv determinat de boala ca atare. simi redus al realului. informatiilor. In aceeasi ordine de idei. uneori subiectul fiind incapabil sa se echilibreze Cll ceilalti ~i cu el insusi. IV\1·b: Temperament sanguin. parametrul I1U esle saturat. capacitati verbale deosebite. faptul ea ~ In )imitele acestui spaliu . tendinle instinctive. inhibitie. autosatisfacerea dorintelor printr-o lume irnaginara. Spirit nonpa. I·IG·b: Impresia globala plastic-detasaia coreleaza cu sernnificatia Koch nurnai ca sirnbol al detasarii afective specifice .rnanifestata In trei moduri: . in primii ani. mai putin reale sau alterate in forme ~i dimensiuni.

Capacitate limitata de exteriorizare a propriilor dispozitii psihice (depresii. docilitate. proiecte neirnplinite. a Ego-ului. . modificarea constiintei de sine In sensul unui sentiment de irealitate a propriei persoane. DEBILITATE MINTALA I-OA-b: (frecventa mare) Apare In cazul debilitatii mintale usoare (QI=50c70). Inclinatia spre evadare din sine. dezor:e~tare fara scop determinat. bloc at. arhaica. impulsivitate . III~C-R-?-a: (f~ecvenla mare) Spirit organizat. I-IG-c: (frecventa mare) Expresivitate bogata. il comenteaza. Ia rnodul eel mai urat.jdeile". III-FZ-b(frec\'cn\a mare) Vitalitate redusa.lnd semnifica\ia identica aceleia de Ia EG-trunchi. II-M-e: (frecventa rnedie) Imaturitate psihica. 163 de (frecve?ia medie) Para capacitate real a de decizie. fara constiinta unitatii. negativism. superficialitaie. capacitate redusa de integrare in grup . lipsa capacitatii de finalizare. Simptorne obsesive ?i convulsive. din clipa In care lumea lipsita de se ns. indaratnicie.: (Irecventa mare) Separare eu-aliul. iar oamenii lipsit] de viata). fobii.nteze. tendin]e depresive. . -: ~labirea relatiilor interpersonale. care-i figureaza 0 lume tot atat de particulara. problerne sexuale. spmt emfatic. llI-FZ-b: (frec\'enp mare) Vitalitalc redusa. Bolnavul se "alltizeaza". de decizie si indecizie. indiferenta fata de trecut si viitor.cvenla mare) Dificultaji adaptative. dezorg aniz. se intristeaza. IIl-CT·a: (frecventa medic) Sernnificatia Koch nu se verifica. stari obsesionale. lipsa unitii\ii psihice. la care conduitele verbale si comportarnentul social sunt cvasinormale.Eu" disociat.cven. lentoare. tonus scazut. refulare. autornatizata in care bolnavul conv_erseaz~ c. "ea este 0 rupere de realitate si o inlocuire cu 0 Iume auusta. III-. cu amllezie lacunara (In momenrele extreme de . depersonalizare. lII-CT-a: Desi frecventa este mare. mai ales In cazul retardului psihic sever. contradictii. agitatie. Excitab ilitate. uneori asociere cu 0 boala psihica. Arnestec de logic §i absurd. care determina ~isepararea eu-altul. Ill-CO-a: (freeven\a medici lrascibilitate. agitatio. aplatiz. indecizie. . precum ~i arnbitiei de afirmare a a persona:1t. Slablre progresiva a personalitajii pierderea Iiben aui inrerioare. nonconformism. (~re. Llp~a de "probleme" pentru vii tor. III-C-R-a: (Irecventa medie) Nonconformism. decenta. marginire. agitatie). mernorare. falamicie. oboseala. spirit neorganizat §i lipsa de arrnonie.a11l.u . . interzis. III-T-a: (frecventa rnedie) Separare eu-altul. mai ales in urma procesului de stimulare scolara speciala. Rezulra un .. lipsa psihice. III-BT-a: (frecventa medic) Ancorare in prezent ~irigiditate adaptativa. incepe sa vorbeasca cu e] insusi sau sa se auda pe e]. care poate ajunge pana la nivelul halucinator. extra\ersie. a sentimentului existerue i. . confuzii. III-CR-CO·b: (fre cveuia rncdie ) Deschidere spre relationare. dependenia exagerata. Sindrol1l confuzionaI. IH-CR-.C-R-C-b: (frecvenja foarre mare) Semnificajia Koch se verifica dear partial. dorinta de comunieare.Jung. spint influentabil.anacroll1~. lipsa de concentrate.la mare). III-E. pacieruul incearca xa-i reelea sensul anonnaJe. se retarge din Iumea sociala.C-a: (freC\enp medie) Semnificalia Koch verificata paqial: mdeclZle. III-EX . (exceptie.d:. inhibitie ideatica. lII-ET-b: (frecventa mare) Dificultati de adaptare. printr-o pierdere a realirajii psihologice. libidoul reuas de la obiecrele rezultaiul este 0 exageraia auto-importanja. rigiditate. tonus scazut.Tentoare obse siva. inchidere in sine.1:-b: (fre..G. III-SC . leganatul). blocaje. nevoia de activism. Il l-Fl-b: (frecvenia mare) Izo lare sociala treptata. susceptibilitate. sentimentul ca pSllllcul estc independent ~i-i comanda aqiunile. Perforrnanta 'in mod constant scazuta la to ate tipurile de activitate (invatare. III-R-b: (frecventa mare) Teama sau ezitare 'in a se fixa. . apatie. rigiditate adaptiva. insuportabil. unde exist a doar el. El poate ajunge chiar sa fie fascinat de trairile haJu~u:a!orii sau inspaimanrat. In definitia lui C.'! celei de la EG-T. rupandu-i unitatea. seninatate. Indiferenta fata de treeut . operativitate cognitiva). lipsa de franchete. SPlrlt contradicloriu. III-C-R-ER-a: (frecventa medic) Senuuficatia identic. nervozitate. III-C-R-_F~~-d: (frecvenja medie) Nedeterminare in prezcnt. timiditate. "obiectul" exterior nemainteresaudu-l. labilitate ernotionala. Aceasta vraja a ~i fost denumita regresiune rnagica mtr-o lume preistonca.c: (frecventa medic) Semnificatia Koch nu se verifica. aceste forte care II §tiu. dezordonata.r trccvenja mare ) Ad aptare voila (din cauza institujionalizarii). de pasivitaie ~iaqiune. sentimente puternice. regresie .nd convinzerile C . sobrietate. I-EG-g: (frecventa medic) Instabilitate. III-B~-~: ~l vutor. este problema scindarii Eului intr-un vedere al teener psihodinarnice. adica a constiintei de sine. cer care inainte de boala au practicat 0 meserie eu mult activism). Aceste . compensator din punet de externe ~i ata~al ego-ului: retraaerea libidoului face dez\~olt3. forta pulsion ala inhibitorie slaba. insornnii. incepe sa se ~agl11e.dificultaji intelegere. "obseSle" care domina tot psihismul. indaratnicie. llI-ER-a: (freCven\d medie) A\'. inhibitii. indiferenla. Sentimentul auroacuzarii. proiectat 111 afara (E un fenomen evident de regresie). tara activitate psihica bogata.ara progresi v".esen\iala. Stare afecuva foarte puternica exprirnata IDtT-O"Idee . regresie comportamentala.are . de bine si rau.. stari tensicnale. . spirit contradictoriu. rigiditate. III-~-R-D-c: (~recvenla rnedie) Semnificatia Koch partial verificata. spiritualitate dispersata. Scindare profunda a Eului. Il l-I'Rvb .personaje" pot fi interpretate ca dusrnani personali care au patruns. fatarnicie. vitalitate scazuta. Re activitate. lipsa capacitatii de finalizare ~l capacitate redusa de integrare in grup. de concret _ abstract. Tulburari de comportament. calm.en\a mare) lrascibilitate. Hiperactivitate ne specifica. 162 . dar haotica. derealizare (obiectele par ire ale. semnificatia Koch nu se verifies. S~I~lt Un desen particular al liniei vietii. rig iditaie. III-T-a. crispare. spirit influentabil.. III·CO-b: (frec\. toare ca rezultat al pierderii unit alii persoanei. tendinte depresive. vitalitate scazuta. incocrenta. ernfaza. Ancorare in prezent. incapacitate de decizie. dificulrati de adaptare . randament diminuat In munca.ID uiunutatea sa. . stari repetative ~i aparent fara scop (stereotipii motorii precum balansul capului. . sa se disocieze.

Culoarea desenului (frecvenja mare) Labilitate. aparie. dezorientarc. I1I-R-b Teama sau eziiare in a se fixa. II-M-b (frecventa mare) Temperament sanguin. retinere. constientizare care creeaza 0 stare ccnflictuala 1111re :ji statuiul . impresionabilitate. fermitate. perseverenta.III·FL·b: (frecventa mare) Vitalitate redusa. schimbari nernotivate ale dispozitiei. nehotarare. stari anxioase . aptitudini pentru desen. spirit de iniliativa. tendinte depresive. sanatate deficitara. aptituclini practice. stan tensionale. viiali tate scazuta. Exista un retard in direcjia formarii Eului (posibil ca urmare a unui traumatism afecriv de origine relatioriala). retard psi hie. impulsivitate. marginire. lipsa unitatii psihice. orgoliu. Unii dau aprecieri ridicate ale valorii personale in conformitate cu realitaiea. ele ar ref1ecta sentimentul de securiiate din institutii. varietate. dorinta de contacte sociale. frustratii in satisfactia nevoilor de baza. iendinta de activitate. IV . apatie. supraestimandu-se In raport cu valoarea reala. dorinta de relationare cu ceilalti frati de pe pozitii "egale". detasare. Ill-FZ-b (frecventa medie) Sernnificatia Koch se verifica dear partial. unde copiii se cornpara ell semenii asernanarori. I·EG·I-e (frecventa mare) Slabiciunea Eului. II-PM-g: (frecventa medic) Sensibilitate. Spirit rezervat.:[\. slaba con. hipobulic.Culoarea desenului frecventa rnedie: vivacitate. II-P-e (frecventa rnedie) Efort de cenzurare. instabilitate. IlI-CR . Delincventul minor este constient de rigiditaiea sa psihica si sociala. anxietate. personalitate rigida.Incapatanare.1 social. irnaturitate emotionala. incapacitate de adaptare.b: (frecventa mare) Dificultate de indaratnicie.a: (frecventa medie) Spirit organizatoric. Problema este in ce masura 0 auto-evaluare ridicata reflecta 0 autentica traire pozitiva a propriei persoane sau este dear 0 declaratie reactionala la 0 traire negativa.FT. mare. Nesiguranta.ET. sensibilitate. spiritualitate dispcrsata. incapacitate de afirmare de sine. extraversie. experiente traurnatice. superficialitate.a: (frecventa medic) Principiul de v iata "carpe diem". 165 . crispari. deficulrati adaptative. regresie. neincredere in sine. inchidere in sine. predominanja tendintclor inconstiente. obscuritate. dificultati de adaptare. atirudine pozitiva fata de lume si semeni. spirit tulburat. inhibitie ideatica ~i dezvoltarii.Ifrecvcnta medie) Amabilitate in relatiile interpersonale. 164 Il l-B'I-d: (frecventz medic) Dificultati de intelegere. nevoie de schirnbare. opozitie. depersonalizare. incapacitate de deeizii. I-I-G-b (frecventa mare) Rigoare in activitate. anxietate. instabilitate. III-FR-d: (frecventa me die) Nedeterminari in prezent. instabilitate. III-FL-b (frecventa foarte mare) III. incapacitate de a urma un singur drum. disponibilitate de cornunicare. inegalitate de dispozitie. receprivitate: afectivitate. Ill-Cf'-b. adaptare deficitara. nonconformist. prelucrare logica a informatiei. tendinte depresive. capacitate redusa de integrare in grup. ramfmerea in planul intuitiv-concret dupa varsta ~eolara. indecizie. calm. eu Ill-CT-a: t frecve nta medie) incredere in sine. II-LS: (frecventa medie) Aversiune. influenta.FR-b (frecventa foarte mare) IV . cu sernnificatia II-EG-trunchi. DELlNCVENTI MINORI I·OA·b (frecventa mare) Gandirea analitica. fara scop determinat. spirit contradictoriu. apatie. bizarerie. instinctualitate. blocaje psihice. neincredre. capacitati verbale deosebite. centrare. IV . inautenticitate. grandoare. lipsa de interes pentru relatiile interpersonale. emfaza. spirit organizat ~i sisternatizat. III·T·a: (frecevnta mare) Separare eu-altul / eu-lume. inhibitii.Nevoia de a domina. extraversie. a III. HI-D-c: (frecventa medie) Simi social civic. spirit entuziast. inhibitie .Schimbare ternatica (frecventa mare) Rigiditate. refulari. rigiditate. infantilism. mclinatie de a evada din sine. spirit influentabil. III. VI·FR·b: (frecventa mare) Vitali tate rcdusa. indecizie. incredere In fortele proprii. ag itatii. conflicte afective recente sau vechi. bunatate. megalomanie. irnpulsivitate. indepartare. Inhibitie. euforie. agitatie marcanta. dependenta. neincredere In sine. naivitate. nesiguranta. precizie. pe care refuza sa 0 ex prime fata de altcineva. labilitate. potential emotional exploziv. indiferenta. . relatii intrafarniliale eonflictuale (exceptie afectivitatea pentru bunica materna). dificultati de adaptare . spirit influentabil. IlI-CO-a: (frccventa medic) Irascibilitate. circumspectii. imaginatie vie. tonus scazut. Supraestimarea poate fi partial compensatorie In raport eu sentimentul de inferioritate. f'ara capacitate de finalizare. III-ER-a: Frecventa foarte mare. ell proiecte ncimplinite. inautencititate. instinctiv.

~ j .0 E 0 §..~ 1~ :E <l ex: ... Q.0 Ji 1 ~ ::> oJ ]1 v t:l. Q.. . ~ 0 .'+ 1-" h3 I'" J '0 ~ . u .s .!9 ! g ~ ~ ." '0 § "" « ::E UJ V) ·15 a s CI) .2 e e Z o8~ ~~~ 3 I 101-" v v Ie '" ·1 :3 ex I- ::.s c E E . ~ ...s § k S! :.. Q) C!:I I:Z. i~ mal E 0 'c .u 8 .. c ~ ~ -e c '" Ii 0 Ii e g.~ ~ 0 < 0 ~ <n _c v a v ll:' § '" ~ g s t ~ t ~ v Q BQ 2 6 -0' t: 1 . ] "0 1 ~ t~ 1 18 CS""~ 6~< rri~ 1._ -= c .8 .:~ 0. i . 1 !l .s '0 5.s: . Q ~ ~ lQ ~ $!. 'G Q) ('el ('el ]l s ~ .« . ~ '2 ~ u .: b ti:i Iii b: "" 166 167 . 15 . -% _. 0 .e t ~ 0 ~ :..re 1 § -~ ..{ ::B 0 " g ~~ ~ ~.?.. & . s C!:I -s . g .> 0 1: :'1 s ~ ::E ~~ ell Q.

E .5 0 9 ~ jj " Q J'! '5 . i z 1- " ~ '" u .-'--.§"] '0 Vl c '0..C' ~ 8 g c ~ o -D ~ E E 0 C C2 J. c '0 -x '0 -" '~ It '5 E 0 . ~ " c '§ E l' c c 1 0 E 1. -c 'c .E 1 c ..i' o 0 " ~ ~ t _E 0 o > -0 0 ~ § -§ ..: 0 § '"s.§ c <> ~ 0 e ''5 "0 0 E " ~ ~ " ~ § § .. -c .E E jj " 0 £.-...Jl E " ~ jj . Vl 2~ :.~ " ..S 'g S " '2 j 0. a . 'ij 0 0 II ... 1 11 v.s "0 '~ "0 ~ '15~ .~ g 0 -0 's !2 -0 e '0 <i E z " .S -. :5 0.-----. 2 0 ~ ~~~ '3..g .-g :a 0 0 4: ex: " ~ " i .£ 'a 0 ---. .~' ~ " e § 0 '" c .S ~ ~ C.S J1 . . " l] ~ :£ . 0 ~ Jl 5 a.g -o .i '0> 0 .£ s u j e 0 ~ . ti . i '15 .V> 0 w ::. 0 ] '" .E ..~ ..2 t' 0 . '0 0 -D c c ·I .:. "] .-:: § ~ u:: Z V> -s '0 " z i'.g '0 's x.~ 0 '" c E c. 0 1 ~ -o ~ 1 i if> u '< a ~ ~ ~ ~ ..~ ~ E a 0 -0 j 9 '~ §~ c e . .~ .:.~ ! E 0 § 1- r- ~I@::C-I~ ~ t: r I a 168 169 ..' g 11 -0 :E 2 ~ 'c ~ -0 +§ " 3 is i . .: <.~ l' '.~ '" j 4: e5 I -0 1i 0 J!! 12 -D 2 as '" J ~ " 'm '0 . g'" . ~ S 'ij .~ a- :E c» . -c 0 § -o " '0 o 2' Ii? 1[. Ii il -0 !i s [ S '§ .5 11 c. ~ -e E 0 "0 .- £ fli5 1" o0 u '" .s '" ~ g . % '0 ~ . 0 ~ '~ .1i ~ 0 J!! " -o " . i u g J ':i ::.~ E 0 -o '0 § is.~ " l '" g 0 fl- f~rt- 1 s rr ~ '" fk ~ ~ -0 -o '§ ~ ~ -o " 0 z '0 i'.E '0 " (.. '.._.'E -0 "' "0 . Vl r ~ ~ Ii 'E 0 '" .s "E .5 1 E 'g_ .E . 5 8 . '10 :~ ~ e <i . '" . l' -o '5 E " ~ ~ e c.i ~ z " '0 '" i . ~ 5- & .Y. l'i :.~ -0 S! ~ 0 0 a 0 0 -e e 0 " -z.2 0 £ 1 ~ .~ " E c.< t 6 ~ e D 15 g.5 a. ~----'--.E '5 "0 ~ Vl 's 'c :.E ¥ " z :~ ~~ .~ ! r ""§ :11 " 0 -0 Vi is z i'.~ ~ .--..41 .: :~ .~ ~ E -c '0.e . .

I I ff- b 0 170 171 .

. Elichcte verbale si lipsa nucleului Sem3Jll1C Lipsa de suplete in adaptarea la siru3iit noi Iovialitate Oarccarc timiditate Apatie ~llc2arc3 inlerc~ului pcntru Ctnoa~tcre Lipsa ini\IJliyci ~iactivisrn sl. Dczcchilibrv existcnlial (pdtlf)l!. Labilitate accentuata de dispozitie afectiva constructiv- Debil mintal Mediocrilalea echipamentuilli Performante reduseinQrlce ereditar (i.loarc.nlzate Inadaptare coci ala Vagabondaj si absenteism Dorin!" de afinnare in grup Nonconformism social Spirit neconveruional Psihotic l1!IIil'lII Dificultaji aparente intelecruale mai ales in activitajile intelectuale de factura abstract. rcactie hiperkinelica 2..fara . reaqie de grupdelincvent Fond de ostilitate. reacjii fobice Depresie (crize de afect sau de manic) Indice mare de adaptabilitate ~i integrare In grup Motivatie pentru activitatea de grup Capacitate relationala ' Conformism ~i asimilare rapids a norrnelor de grup Exlra\'ersie lns\.ri de."digen\e inf~~io~e) . l".oncretism) Judcca\i puerile . rcs.1 .' ~10\h·a!~ic defidtara. ) 173 172 ...onai a Tulburari de percepjie (si social a) Instabilitate psiho-emotionala Apatie de tip autist Anxietate ce derermina depersonalizarea ~icrize schizoide Atitudini de fuga permanenta.ah .-11. 1.( I actlv. modificari ~i inexplicabile de comportament Gesturi reverenjiale Formalisrne atitudinale Ritualuri relativ elaborate Acu vitate psihica deliranta _ Izolare sociala treptata Randamcnt diminuat in activitatea individuals ~i de grup Capacitate redusa de adapiare 1i integrare socials brusie 2andirii (c.. pasiva Neincredere In fortele proprii.:i~dC~. firi aspir atn re a. Expriruare ~icomponarnenle dlrc~te Sentiment de auroaprecicrv subnnna: Sadism Tulburari psiho-compoftamentale '. .". energic Impul siv itatc. .xacerbarca scntimentulul de ii1SeCUl~i!atc Duplicil~lca ronduitci i!llcm.. reactie agreslva 5.' sau rnanifesta Deficient vizual IiIIIIIiI Extroversie (predominant) Infantilism sau indiferentism afectiv Atitudine in hibata. \'11.le.' . reactie de retragere 3.de negare a valorilor sociale Carenje soCio-educationale .' de la actl\'Ha1tle orgd. s!1dJ.5 Profil de nersenalltata rUn persll6ctil..lbilitaie emo\ionala Fragilitatea eului E. lip nc-.)!lC 1i p-=ihoti. stare de incordare.nale ~l caracterut $llual .. cornplexe de inferioriiate Nivel de aspirajie scazut Motivajie ji intcrese putin diversificate H iperstezie Ritmii (rniscari stereotipe) Tulburari prosexice Hipomnezie Instabilitate psiho-emojionala Irnpulsivitate ~i lipsa controlului voluntar inhibitor Tulburari comportamentale Anxietate.e SUf)erfici:. penerSlUnl) Autudini oaile. Consuunie mezornorfica Temperament.: Retard cUHitati\-~! calluti\ Dcpcfsonalizarea liml"">3ju)ui .'. evadare 6.e ~j m.8. agrcsiv1t:nc latenta .cntimCDkre Suspicillne. .. 6 stnlCtun frccvente de re acjic componamentala. psiftosociala ~ipsil1opatologlca Delincvent minor &m. Lipsa de energie Infantilism afcctiv Egocentrism Hedonism . reacjie superanxioasa 4..lnc3palan<lfc Spirit de aventura . reaqic de fuga.la pSil1ologica.li ira:c l\1anifcslJ.

care se activeaza arhetipal la nivelul inconstientului colectiv ~i personal. • deficientii de vedere folosesc in general culori foarte vii si foarte puternice (portocaliu intens.intr-o formula particulars . Prezenta galbenului palid (la eei cu al 175 . cornernorare). metaforic vorbirid.. rosu intens). In general. in acest model radacina este element care nu se vede.In care este desenat tot arborele . dispunerea pe crengi. Florin L. prin sernnificatia lui. Acestease suprapun peste pattern-ul invatat de a desena un "arbore".1 nernuririi divine. dezordine. rezultat al proiectiei: . forma coroanei. dar de fapt sunt fata". la debilii mintal. de fapt. rnoarte. devenind astfel cel mai vechi arhetip. Ulterior. memoria culturala fiind cea care pastreaza intreaga simbolistica arhetipala. fructele rosii ale rnarului etc. de exemplu. se regasesc clemente specifice culturii rornanesti a arborelui. iar iarna pe eea a prirnaverii". culoarea dorninanta 'in ansarnblul desenului capata semnificatii sirnbolice prin proiectie. cat si arborele ceresc sau arborele vietii. paJide §i mai nuantate crornatic. cercetarea a relevat preferinte pentru desenarea arborelui 'in culori. sisternul atitudinal-valoric fiind regasibil .6.la nivelul personalitatii. etnologia sernnaleaza ~i marul ca arbore-simbol. mai ales. cele mai multe desene in alb §i negru apar la psihotici si la delincventii minori sugerand starile de haos. verde intens. opacitate. ~i "de speranta". pasiune etc. culoarea verde are semnificatia "nevoii de liniste". 174 Bradul §i marul.). eu rnanifestarile extreme de bucurie . de "caldura afectiva".). flori ~i fructe. mai ales la cei cu delir religios. ace de brad. angoasa. Sernnificatia universals a arborelui se particuiarizeaza In functie de specificul socio-cultural. Demersul nostru experimental releva prezenja unui "arbore specific rornanesc". • 'in general. La nivelul cornunitatii culturale. confuzie. Intrevedem. in desenele deficientilor de vedere. pe care-I pro iecteaza in desen ca simbol al credintei lor.reflex arl1etipal inconstienl Arborele reprezinta una dintre cele mai raspandite teme simbolice. o fagaduinta a unci vieti inainte. alluminii ~i vietii vesnice.supradimensionat (mai ales trunchiul) Arborele in ansarnblul lui este 0 cornbinatie intre brad §i mar. ea se activeaza In ceea ce Linton numeste "personalitate de baza". veselie etc. la proba asociativa "Cine sunt eu?". frate sau prieten. pesirnism. se activeaza prin mecanismul proiectiei In clementele lor esentiale-simbol (tulpina de brad. euforie. de "trezire la viata". §i mai putin la delincventi . de asernenea. caracteristicile desenului arborelui devin indicatori de analiza ~i interpretare a particularitatilor constructe lor de personalitate.apare la unii psihotici cu tendinte hermafrodite (ei Insotind chiar desenul cu explicatii In acest sens). mai estompate. siabilitate In re latii le afective. exista §i cazuri . ea proiecteaza. Culoarea verde. desenul in ansamblu pierzandu-si naturaletea. Asa cum s-a mai rernarcat. Prin proiectii. cu componentele lui reliefate: tulpina §i coroana cu ramuri §i frunze ~iruai putin reliefate. a raspuns "eu sunt baiat. Procentual.fara flori . inaltimea §i culoarea verde. un nurnar sernnificativ de desene reprezinta brazi sau meri. "dupa cum rnoartea poarta in sine fagaduinta zorilor. in cultura noastra. 3. mere rosii etc. prin exce1enla considerate feminina . Astfel. cea mal puternica incarcaiura ancesirala. In desenele subiectilor nostri. ci §i la alte elemente ale arborelui) este un indicator important al unei personalitaji explozive.fara radacina tulpina de brad . nunta. cbicctului Rituri.coroana specifica de mar. bizarcrii Conduite paradox ale ]\1ania imprevizibila ~i comporiameru aleator iWIlB Modificari de status ~irol determinate de situaiia de infcrioritate Modalitaic dcficltara de adaptarc sociala Tulbur ari afeciiv-relationale Dcpenderua socio-afccuva ~ire lauvs. bradul este atat arborele cosmic. rnelancolie. desi instructajul nu permitea desenarea bradului (similar variantei Koch).Siercotipii vcrbale ~iecolalia Anxie tate Agitatie ~istereoripii gcsiualc Conduite de automutilare sau de disuugcre c.ill care culorile sunt inautentice.). proprii bolii care contrasteaza. Astfel. o caracteristica a reprezentarii arborelui la nivelul lotului experimental 0 constituie amestecul uneori paradoxa! . Nu intamplator. dominarea rosului (nu numai la fructe. cornpletand tabloul personalitatii. La rornani.mai ales la psihotici si la deficientii de vedere cu acuitate vizuala foarte scazuta. Al'borele . de galben palid. Legenda _ Dimensiunea Dimensiunea psihologica psihcsociala psihopatologica II1II ~ Dirnensiunea Dirnensiune de interferenja B. spre deosebire de subiectii din celelalte categorii nosografice ale carer de sene sunt. in rnulte cazuri cu fructe rosii . Tot in desenele psihoticilor este frecventa nuanta de galben si. tristete.de clemente ale bradului ell elernente ale marului proiectia dobandind astfel note particulare. frunze verzi. duhovnic. cu urmatoarele particularitati: om majoritatea desenelor culoarea este reala §i adecvata (trunchi rnaro. de fapt.frunze de brad (ace) dispuse pe crengi tip mar . relativa platitudine si cvasiuniformitatea semantica a expresiiIor ernojionale (bucurie. bradul este considerat sacru ~i element de referinta In toate momentele irnportante ale vietii (nastere. jucand rol de judecator. tristete. avand in mod evident. cu putere de disirnulare ~i vigilenta (frecventa mare la delincventii minori).

remisiune

continua sa rarnana

buna) reprezinta sentirnentul de tradare ~i dezamagire (poate, pentru cit ei institutionalizati penrru tot restul vietii), Amestecul de ro~u ~iverde (sau ~ide alte combinatii) la fructele, frunzele sau Ilorile aceluiasi arbore este 0 proiectie a interferarii arhetipurilor bradului §i marului. Ornentionare aparte suscita numarul in care apar desenare unele elernente ale arborelui (rarnuri, frunze. fructe) sau numarul arborilor diferit desenati In acelasi protocol. Predomina cifrele impare, indeosebi 3. 7, 9 (exceptie la deficientii de vedere, unde elernentelesunt grupate mai ales care doua, in perechi simetrice, ca acele de brad); la psihotici apare rnai ales cifra 3 sernnificand in planul proiectiei .deopotriva identitatea unica a fiintei ~i multiplicitatea ei interna determinata de boala, permanents ei relativa ~i mobilitatea componentelor sale, autonornia ~idependenta ei, ceea ce se poare sintetiza III cele trei faze ale exisrentei: aparitie, evolutie, distrugere (sau transformare) sau, dupa traditia astrologica: evolutie, apogeu, involutie. Gruparea unor elemente "cale T" in desenele psihoticilor se po ate origina ill simbolismul copacului cosmic cu '7 ram uri din traditia samanismului. La psihoticii rernisi, citra '7 proiecteaza credinta in incheierea unui ciclu ~i nceputul altuia de reinnoire pozitiva, i precum ~i starea de neliniste interioara determinata de incertitudinea acestei schimbari, Unele desene ale psihoticilor ~iale debililor mintali sunt centrate pe citra 9, care simbolizeaza nevoia multiplicata de cornunicare, iar in proiectie incapacitatea realizarii acestei cornunicari, Rezultatele obtinute la probele aplicate (inclusiv semnificatiile testului arborelui) pe lotul experimental au fost cornparate cu cele ale subiectilor normali: au rezultat diverse profile sintetice de personalitate cu trasaturi specifice fiecarei categorii nosologice.

__

.-_._

::l w.o<-

t',i0

176

"
o
.:"::

E

'"

"

'I

I

\

·------1--··.....-

_---------- ----

01

-r

Md

~B c .;: -:: ~ => . 9:>
::: "'"-

.._.. _@
"" ,Yr';:."

,----------

r~:.

ce, c-r

It
~u

;~

f:! '" "=!.<: ".". '2 ee -e.~ M .. i5. 13 ::.j " c 0 E '0 ::I u ~ :E ./ '2 :l s: -2 E "0 '.:.\ b cw " § ..0.3 '" "" '" ..s t. . <>i E c:i 0 '2 u ~ '" .r: . .r." / -0 &1 ./ / / . ". a f3 -0 .r. 12 0 .~ " ~ "§" "0 .2 0.: " o . " u 0- ~ . I": ... 0. ao " '.:: ::> '" ~ ~~ _____________ .c .: :.::: ee "" " i.:. s.

.

=.:. > '0 ~ '" "..~ ~ :. N~ " '" ~rJ .'" . :::l Sj '~ " .. §2 E "':..::. ?:." 0:. '..2 ~g " "2.

Bucuresti. Bucuresti. Constanta. Editura Teora. Goldstein. Figuri mitice si chipuri ale op erei. H. M. Lazarus. Editura Polirom. Bucuresti. Durand.. CG. vol. C. Etudes d' liistoire chretienne.. 1963.. 1997. 1969.. Allport. Editura Emmanuel Vitte.. 1994. 1. Verviers. E. A. Legende populare romdnesti. J. Editura Didactica ~i Pedagogics. si Pontalis.. Eibl-Eibesfeld. 189 ... A. Editura Minerva. Formele elementare ale vieiii religioase. Guntrip. Abormal Psychology. 1993.. London. Michael...Bihliografie selectiva Adler. Le Tes/ de l'Arbre. Ch. Editura Artemis. V... Eco. l. Editura Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. M.G. M.. Personality Structure and Human interaction. Sacrul ~i profanul. Editura Pontica.. Lyon. E. Gath. Bucuresti.. Bucuresti. 1991. Editura Polimark. Paris. 1995. Limitele interpretarii. The Naked Ape. in Englewood Clifs. ed. London. 1994. Le dictionnaire des superstitions et des croyances populaires. John Willy and Sons. Editura Trei. Eliade. K. 1996. Technologic et symboliques de la commuuicauon.. Bucuresti. Katz. New York. 1990. Bucuresti. Burr. Editura Hurnanitas. Bucuresti. J. Editura Jurnalul Literar. 1951. New York. Editura Vitruviu. P. in lumea arlietipurilor. Iasi. Paris. FE.0 perspective psihologica. Gelder. Oxford. J.. Personality and A djustm ent . Paris. §i Gheerbrant. v. Gallimard. G. Privirea lui Orfeu sail Puterea Descdntccului. U. 1995.. Prentice-Hall. La structure de l'organisme. Bucuresti. lung.P. Chevalier. §i Neale. 1977. Brill. Diqionar de Simboluri. 1994. 1992. Dennis. Structura ~i dezvoltarea personalitatii. 1926. PUG. T. Koch. Laplanche. Tony. Grenoble. Invitation to Personal Construct Psychology. Le temperament nerveuse. R. Go lu. Catalon... 1997. Dinamica p ersonalitaiii. Davison. 1994. J. G. 1953. Omul :ii religia sa . Fr. Editura Humanitas. Laurentiu. J.. vocabulani! Psihanolizei. II.. Psiliologie ~'ialchimie. Durkheim. 1982. Jb. Bucuresti. J ung. 1995. Canavaggio.W..G. Desmond. Carcopino. Editura Geneze.. New Jersey. Mayan Tratat de Psihiatrie.. . Bucuresti.U.S. Agresivitatea umana. 1981. 1996. Editura Nemira. 1967. 1961. Payot. 1994. §i Butt.

Zlate.4 Sirnbolistica Capitolu12 Desenul arborelui.1 Originea ~i istoricul testului 1.. Consideratii . New York. 1. Editura Grai Oii suflet . A. Marian. 1998. C. 1998.4 Sernnificatii particulate Capitolu13 Testul arborelui ca test de dezvoltare 3. 190 expresiei 29 grafice. New York.Fl. Editura Pro Humanitate. 1965. Mischel. preliminare 21 21 ')2 _ 23 27 2.. . Deficietua de vedere . Dezvoltarea 3. Essai sur Freud.. T. Delil1C)'el1Ia juvenila.0 perspective psihosociala ~ipsihoterapeutica. Ogden. De l'interpretation. \V. Bucuresti.1 Schema de analiza a desenului. Formele primare 29 ~') _)_ sub hipnoza . 2.2 Revizuiri.Cultura n ationala. 5 Capitolul I Introdueere.3 Cercetari experimentale 3. 1990. Rozorea. 1997. v. Noua p sihologie. Introduction 10 Personality. §i Banciu. Verza. Editura Hyperion. Editura Stiintifica. Cluj-Napoca. Editura Grai si suf1et .1 Date statistice. A. 1977. 1954. Romila.inserate in varianta Ch.:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ~~ crucii 11 1.2. Charles Koch . Prefata Testul arborelui. 1986. Ricoeur. Bucuresti.. Psihologia vdrstelor. . Motivation and Personality. Editura Trei. 1997 . 1996.. Koch . Bucuresti. trunc I'· coroana UI 11..1 Situatia pSI ih0 1 '.. Mucchielli. Radulescu. S.ra acma. Seuil. Row. 1995.2 Structura arbore I· .' 111 tes t ogle" completari . Bucuresti.H. M. Editura Presa Universitatii Cluj. 1994. ~. ~. Editura Didactica Pedagogica. Bucuresti. Bucuresti.Marian. . Eul §i personalitatea. 32 36 191 . Deficienia mint ala !ii organi:area personalitatii. 10 ~:~:~~r:i~lc~~ ~~~~~~~.. Editura Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. Bucuresti.3 Simbolismul arborelui (privire istorico-culturala) 16 1. Editura Medicala. Semnificatia testului 9 9 10 1. Paunescu.Nasterea fa romdni. A. P. 1993. Paris. Psihiatrie. Experiente 3. inmormiil1tarea fa romdni. Maslow. a New Look.4 Stadiile de dezvoltare. lntroducere ill sociologia delincveniei juvenile...3 Sernnificatiile generale 2. idacina 2. Bucuresti. Harper &. 1995. Limita primitive a experieniei esf.Cultura nationala.Fl.2 Raporturile de marirne asupra expresiei Sernnificatia lor grafice. §i Cuprins Freda. D.2. A... E. Binghamton & Cluj-Napoca.

....1 Exemple 5...2 Precautii ...2 De Ia desen Ia proiectie 6...5 Prelucrarea probelor 192 193 ....2 Bibliografie 5.5 Simbolistica .un concept deschis Arborele rornaneasca in extenso arborelui In cultura traditionala 6.4 Model de inierpretare II Schema procesului I Aprecierea imaginii de ansarnblu a desenului de proiectie In functie de parametrii campului grafic arborelui arborelui ~i de organizarea III Sernnificatia componentelor IV Particularitati Capitolul5 Ultimele referinte bibliografice 5.4 Un simbol universal... 172 174 177 189 166 din perspectiva inconstient 8.... 6... 53 95 39 39 39 39 42 42 Capitolul8 Interpretare ~i profile de personalitate desenului 143 143 143 144 145 155 : psihologica... I Formula instructajului 4..3 Personalitatea 6. 8.1 Motivatie 6...........1 Sernnificatia 8......2 Constituirea 7.2 Interpretarea ... (adaptat dupa "Testul Arborelui" 4...1 Metoda de lucru ~iobiectivele cercetarii 7.....reflex arhetipal 109 109 .....•...4 Analiza de continut Pararnetrii de interpretare desenului ......3 Tabele statistice generale 5. 109 109 109 109 Bibliografie selectiva Cine sunt eu? experimentala 113 113 113 114 118 124 130 133 133 134 136 138 140 aplicarea testului 7.4 Tehnica de aplicare 7..Capitolul4 Tehnica de interpret are 4.3 Explicatii privind adaptarea interpretarii 4.....3 Schema de analiza si interpretare Analiza cantitativa 8.3 Mic dictionar explicativ 7. .........6 Arborele ..4 Tratarea cazurilor lirnita Nota explicativa Cercetare Capitolul6 Bazele teoretice ale cercetarii 6.....6 Un model interpretativ Capitolul7 Descrierea cercerarii esantionului ~j 8... Koch) desenului 46 .5 Profil de personalitate psihosociala ale desenului arborelui si psihopatologica 8. ~imaterialul modelului Koch de Ch....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful