CUPRINS I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU I.1.Cadastrul - scurt istoric I.2.

Deflnitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline I.3. Aspectele cadastrului I.4. Functiile cadastrului I.5. Clasificarea cadastrului I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor II. CADASTRUL GENERAL II.1. Definitii II.2. Retele geodezice II.3. Lucrari de cadastru general II.4. Culegerea datelor cadastrale II.5. Planul cadastral III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III.1.Generalitati III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite III.3. Metode de determinare a suprafetelor III.4. Detasarea suprafetelor IV. LATURA JURIDICA IV.1.Generalitati IV.2.Publicitatea imobiliara

I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC
•Etimologia termenului „ cadastru" Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert). Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma „ le cadastre" si Germania ,,der (das)^Kataster". In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"
•Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare. Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu. InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

4

agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor. In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta. In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma). In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor. In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc.. Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic. Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800). 5

• Evolutia cadastrului in Romania Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape: > Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel: - Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma ,,Cadastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii); - in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar (din anul 1818); - in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea reformei agrare. > Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului. Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.

6

>

Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(19331955)

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit ,,Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti. Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar. > Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare. Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii. Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea
A

7

Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr. 8 . Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care.59. la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor. > Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent) Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole. precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. la propietatea publica si privata. dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia. Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura. dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991. in Legea administratiei publice locale nr. 54/1998. in Codul civil si in Codul de procedura civila. Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. la regimul juridic al acestora. nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare.terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. sistematizarea localitatiilor). din pacate. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat. desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii. caii de comunicatii. Hotararea Guvernului nr. pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara. topo-fotogrametrica si cartografica. 1/2000. care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor. In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 169/1997. modificate si completate. intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar. modificata si completata. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. protectia si ameliorarea terenurilor. 305/1972 privind activitatea geodezica. silvicultura.69/1991.

indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu. 7/1996. independenta de vointa omului. Geodezie si Cartografie. nr. indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia . intr-o societate bazata pe valori democratice. inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate. pe masura ce lucrurile tind spre normalitate. a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand. * unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice. conducerea. Din punct de vedere organizatoric. iar tehnicile avansate de culegere.2. Caracteristici: Cadastrul general are caracter: * obiectiv: exprima o realitate obiectiva. ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate! Publice. la utilizarea unui sistem fiscal modern. la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru.Pentru institutia cadastrului din Romania. actul legislativ eel mai important il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare.dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara. de pe intregul teritoriu al tarii. economica si juridica prin care se realizeaza identificarea. ROL. care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene. la gestionarea patrimoniului imobiliar. Activitatea acestor institutii se refera la organizarea. avand la baza traditii istorice. activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita. 9 .DEFINITIE. SCOP. Devenita profesie liberala. la organizarea fondului national de geodezie si cartografie. Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei. iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC. indiferent de destinatie si propietar. CARACTERISTICI. la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate. Sectorul privat va creste ca importanta. IMPORTANTA. la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate. I. prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE Defmitie: Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica.

* folosirea. date reale si complete pentru: * determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara. configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate. * 10 . * alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale. * intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor. Scopul: executarii lucrarilor de cadastru. * stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative. * dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri permanente). in orice moment. * protectia mediului. drumurilor. * solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari. * inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile. amenajarea si regularizarea cursurilor de apa. * bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole. * obtinerea de date pentru intretinerea strazilor. * stabilirea impozitului funciar. * identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale. a pantelor terenurilor. etc. * general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice. pentru toti propietarii de bunuri mobile. * inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare.sa puna la dispozitia celor interesati. a destinatiei si folosintei lor. Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la: * determinarea intinderii.edilitar si starea acestuia. * realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor. * amenajarea si exploatarea rationala a padurilor. a terenurilor amenajate si ameliorate.istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii). * cunoasterea fondului imobiliar. * obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii. cailor ferate. a celor care pot fi scoase din circuitul agricol. persoane fizice si juridice.

registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca: geodezia.etc. etc. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general. cartografia. Legatura cadastrului cu alte discipline Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii. pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru propii. pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate. capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale. urbanism. organizarea teritoriului agricol..intocmirea documentatiei cadastrale . 11 . Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori. cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta. cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii. la data introducerii cadastrului general. sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. se poate afirma ca i se confera un caracter indisciplinar. Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori. precum si altor sectoare interesate. topografia. planuri. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari.hard. geobotanica. iar din alt punct de vedere. protectia mediului. Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii. Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului. programare. fotogrametria. prelucrarea datelor. din punct de vedere al continutului si complexitatii.organizatorice menite sa deserveasca administratia.Importanta cadastrului general Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico. crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica. geomorfologie. Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie.

b) Aspectul calitativ. * efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale. precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor. * numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu administrativ comunal. lemn). dotarea cu instatalatii. ASPECTELE CADASTRULUI Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte: a) Aspectul cantitativ . a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari: * stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune. 1. * intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale. a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora.se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei. municipii). FUNCTIILE CADASTRULUI Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia. configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate.3. gradul de uzura.. gradul de contort.determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor. indiguiri. orase. desecari).4. c) Aspectul juridic . orasenesc sau municipal.1. 12 . numarul de nivele si de propietarii lor. la dreptul de propietate. etc.se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor. * Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton. * Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii. caramida. * delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ. * identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor.

1. de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet. al Romaniei etc. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel. confort. c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general. 13 . indiferent de destinatie.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI Cadastrul general Cadastral general este un complex de operatii tehnice. dotarea cu instalatii. adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil. Se asigura publicitatea imobiliara. b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari: * incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate.* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza. pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea.etc. * evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii. * planurile si hartile cadastrale. a terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare. * intretinerea cadastrului. economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ. Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt: * dosarul lucrarilor de delimitate. gradul de uzura. * registrele si fisele cadastrale. calitativ si juridic.). * evidenta cladirilor dupa materialele de constructie..

gaz. Se executa de Ministerul Apelor. termoficare. > Cadastrul retelelor edilitare Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa. > Cadastrul apelor Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor.. structura. varsta. fundatia. cu scopul administrarii lor rationale. specificand 14 . specificand suprafata. Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri. Se executa de Ministerul Lucrarilor Publice. specificand natura solului. Transporturilor si Locuintei. a instalatiilor care le deservesc. relief si clima. calitatea. > Cadastrul forestier Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice. panta. folosinta. consistenta masei lemnoase. organizate pe bazine hidrografice. > Cadastrul fondului imobiliar Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati. Se executa de Ministerul Apelor. venitul net. telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc. a terenurilor acoperite de ape si stuf. > Cadastrul agricol Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta. folosire si protectie a acestora. precum si informatii referitoare la sol. etc.canalizare. Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare. materialele de constructie. suprafata. starea. specificand suprafata. dotarile. specificand pentru constructii folosinta. precum si conditiile de relief si clima. instalatiile de transport si exploatare. de protectie si ameliorare a calitatii. regimul de inaltime. pretabilitatea la anumite culturi. electrice. esenta lemnoasa.Cadastrele de specialitate Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate. Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice. cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general. clase de calitate.

Cadastrul cailor ferate .. starea.amplasamentele. traseele. care deservesc unitatile portuare.se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor. materialele de constructie. instalatiilor. Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000. Cadastrul energetic. 1:5000. constructiilor.etc.se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor. relelelor subterane si supraterane. prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza.1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale. 1:25000. cailor de transport. . Cadastrul minier. Cadastrul porturilor . Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc: Cadastrul analitic Prezinta toate datele cantitative. constructiilor. instalatiilor si starii retelei de drumuri.1:2000. Cadastrul monumentelor istorice. dimensiunile. departamente. regii autonome societati comerciale. constructiilor. Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile: . Cadastrul drumurilor . platformelor tehnologice. 15 . Cadastrul petrolier. ministere. Cadastrul industrial.etc.. > Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri. parametrii tehnici. calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate.pentru extravilan 1:2000. Cadastrul sintetic Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari. Cadastrul militar.se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor. instalatiilor si starii retelei feroviare.pentru intravilan 1:500. 1:1000. Cadastrul aeroporturilor.

Terenuri cu destinatie agricola (TDA) Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile. pomicole. caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului. bolovanisuri. indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute. bratele si canalele din Delta Dunarii.detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate.6. rasadnitile. fanetele. plantatiile de hamei si duzi. Prin . oraselor. serele. Terenuri eu destinatie forestiera (TDF) Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care deservesc nevoilor de cultura. torenti. amenajarile piscicole. terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice. caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine comunelor. pasunile impadurite. fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue. terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive. productie ori administratie silvica.1. municipiilor sau judetelor. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH) Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII Generalitati Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice. pepinierele viticole. ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile. persoane fizice sau juridice. Domeniul public poate fi interes national. revene.. rape. liveziile. cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie. au calitatea de posesor ori detinator precar. pasunile. solariile. sau de interes local. se impart pe destinatii conform prevederilor legale. abrupturi. viile.stancarii. drumurile telinologice si de depozitare. 16 . cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare.

feroviare. precum si rezervatiile si monumentele naturii. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). poate avea categorii de folosinta predominante. Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor. conform legislatiei in vigoare. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta. monumentele.Terenurile din intravilan (TDI) In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta. cele pentru nevoile de aparare a tarii. cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice. aeriene si navale. este unul dintre atributele parcelei. in grupa terenurilor cu destinatie 17 . 1.care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. creata in mod natural sau artificial.7CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR • Generalitati Categoria de folosinta a terenului. termice. petroliere. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica. terenurile cu exploatari miniere. ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea. de transport al energiei electrice si gazelor naturale. De exemplu. situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale. alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare. ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului. cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. Terenurile cu destinatie speciala (TDS) Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere. individualizata printr-un cod. Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.

care au latimi mai mici de 2m.A.. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. colmatarilor. terasare.S. se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici. taluzuri. Se fnregistreaza ca terenuri arabile: a). in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in cadrul destinatiei. cum ar fi: arabil. Tot astfel. irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata.sere" sau . c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate. apele etc. terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti.. in intravilane. lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene). legume etc. livezile. gradini de legume. care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii. capsunarii. cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale .rasadnite". cu mentiunea . Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului Terenuri arabile (A) In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale. plante tehnice si industriale . dar un procent mai mic il ocupa si constructiile.. pajisti cultivate.Imbunatatiri Funciare". viile. benzi inierbate. plante medicinale si aromate. fanetele si pasunile. plante furajere. care se ara o data la eel mult 6 ani. Pasuni (P) Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. livezi. degradarilor sau altor cauze.. b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor. sparcetiere. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza: 18 . alte culturi perene.etc. sere. diguri. solarii si rasadm'te.. debusee. incluzand si suprafetele ocupate de canale. orezarii.agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul.Apele Romane-S. ape.. leguminoase pentru boabe. In categoria de folosinta arabil se includ : arabil propiu-zis.A si Companiei Nationale . etc.

d) pepeniere viticole. cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare. fanete impadurite. 19 . iar iarba se coseste pentru fan.viile indigene sunt nealtoite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza.viile altoite au la baza lor un portaltoi. si anume: livezi cu cuturi intercalate..sunt acele pasuni care. in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren. sunt acoperite si cu vegetatie forestiera. livezi pure. dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobile. precum si pasunile care provin din livezi paraginite. cu diferite grade de consistenta . c) pasuni impadurite.terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale. . iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar. d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri. f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri. b) pasuni cu pomi. c) hamei. Livezi (L) Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi.livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar.sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa. Vii (V) In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie: a) vii altoite si indigene: .20 de ani. Se inregistreaza ca livezi: a) livezi clasice. b) vii hibride . Fanete (F) La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la 15.a) pasuni curate . b) livezi intensive superintesive. plantatiile de hamei se include in aceasta categoric de folosinta.deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie.sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite. livezi in sistem agro-pomicol. fanete cu pomi. livezi inierbate.sunt acelea care poarta si denumirea de . in afara de vegetatie ierboasa. Se inregistreaza la fanete: fanete curate.producatori directi".sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi.

si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare. privaluri. chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. paraurile. agrise. Terenuri cu ape si ape cu stuf In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa.terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime. d) perdele de protectie . salcami. cu o suprafata mai mare de 0. e) tufarisuri si maracinisuri.terenuri acoperite cu vegetatie forestiera. perdele pentru protectia digurilor.benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole. catinisuri. indiferent de propietar.terenuri in curs de regenerare. cele date in folosinta temporara personalului silvic.25 ha. Se inregistreaza la aceasta categoric: a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea. c) terenuri care servesc nevoilor de cultura. bratele si canalele din Delta Dunarii. arbusti ornamentali si fructiferi. b) terenuri destinate impaduririi . terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice. d) pepiniere pomicole.terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol. care dupa retragerea apelor.. solarii. e) plantatii de duzi. trandafiri de dulceata.etc. nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta: a) paduri. ienuperisuri. pentru protectia asezarilor umane..etc. productie si administratie silvicaterenuri ocupate de pepinere. care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole. perdele pentru protectia cailor de comunicatie. 20 /v . Paduri si alte terenuri (PD) In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora. plantatii.terenuri plantate cu zmeura. precum si cele acoperite temporar.La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa. cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice. cursurile de apa.c) plantatii de arbusti fructiferi. culturi de rachita. maracinisuri. din in mai in mai. coacaze.). perdele pentru combaterea eroziunii.

cuvetelor lacurilor naturale si artificiale. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza. Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF) Din punct de vedere functional si al administrarii. include toate zonele mai joase ale cursului. c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor. Drumurile de exploatare din extravilan. duble si inguste. drumuri nationale principale. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza. drumuri nationale secundare. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa. amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m). 21 . precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat. Albia minora a unui curs de apa. care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale: d) strazile din localitatile urbane. triaje. ale locurilor de acostare. f) cai ferate simple.De obicei. caile de comunicatii rutiere se impart. e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare. ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre. care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii. b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase. ale baltilor. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. potrivit Ordonantei Guvernului nr. aeropouturi si alte obiective importante. drumuri nationale europene. drumuri expres. este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC. dupa cum urmeaza: a) drumuri de interes national: autostrazi. apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri. statiuni balneoclimaterice. ci la terenuri cu ape.In aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv. ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. asa cum au fost definite mai sus. insulele si prundisurile. porturi.

terenuri de sport. gradini botanice si zoologice. care nu sunt acoperite de vegetatie.cariere. diguri. f) gropile de imprumut si cariere. b) stancarii.terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii. uzine.terenuri puternic saraturate.Terenurile activate cu constructii si curti (CC) Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii. silozuri. bolovanisuri. cabane.terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune.torenti. terase. parcuri . curti. taluze pietruite. ravene. pietrisuri. care sunt lipsite practic de vegetatie. c) rape.terenuri acoperite cu blocuri de stand masive. Categorii de folosinta a terenurilor simboluri arabil vii livezi pasuni fanete paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera ape curgatoare 22 A V L P F PD HR .alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite. hidrocentrale. g) halde. rampe de mcarcare. schituri. Terenuri desradate si neproductive (N) Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare.exploatari miniere si petroliere. locuri de depozitare. care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila. gari. debusee. fSsia de frontiera.terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere. Din aceasta categorie fac parte: a) nisipuri zburatoare. de exemplu: cladiri.nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul. ingramadiri de bolovani si pietrisuri. cimitire. precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare. e) mocirle si smarcuri. piete. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive. ci la categoria terenuri cu ape si stuf. d) saraturi cu crusta. fabrici. pe care nu se instaleaza vegetatie. aerodromuri.

constructii social. Dupa destinatie.destinatia. constructiile se clasifica in: constructii de locuinte. constructii industriale si edilitare. . Destinatii ale constructiilor - constructii de locuinte constructii administrative si social. .culturale. constructii administrative.domeniul public sau privat.ape statoare cai de comunicatii rutiere cai ferate curti si curti cu constructii constructii terenuri neproductive si degradate HB DR CF CC C N Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind: .culturale constructii industriale si edilitare constructii anexe CL CAS CIE CA 23 . constructii anexe.situatia juridica.

autogarile si depourile. documentatii care sunt receptionate de OJCGC. amenajarile sportive. publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate. orasul sau municipiul si judetul.teritoriale sunt: comuna. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. constructive social.teritoriala. destinata construirii si habitatiei. > Unitati administrativ. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL II.II. spatiile comerciale. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii. retelele edilitare.teritoriale. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. Definitii Cadastral general se introduce pe unitati administrativ. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit.teritoriale In Romania unitatile administrativ. 195 orase. intreprinderile industriale. Intravilanul este partea de imitate administrativ. 24 . Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale. 2686 comune si 13343 sate.culturale. Generalitati. spatiile verzi si terenurile libere. Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. depozitele. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul. Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. 1. legal delimitata. zona de circulatie si transport impreuna cu garile. Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general.

contructia si propietarul. Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar. apartinand aceluiasi proprietar.. Adresa este indentica cu cea a intrarii. ape.Extravilanul este partea din unitatea administrativ. care apartine unei persoane sau mai multor persoane. titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Proprietarul este persoana fizia sau juridica. in indiviziune. ceea ce inseamna 14.)care nu sufera modificari curente. avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari. delimitata cadastral potrivit legii.etc. Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa. ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativteritoriale. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire. Denumirea de . delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie. > Unitati teritoriale cadastrale Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritorialecadastrale. diguri. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. cu una sau mai multe intrari. in indiviziune. Are in special destinatii agricole si silvice. Fiecare intrare are o adresa.teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii. Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela.8 milioane hectare. Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate.tarla" in extravilan si „ cvartal" in intravilan. Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit. 25 ..sector cadastral" inlocuieste termenii .

emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO). Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta telinica. * intrarea separata in cladire. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975. la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: 26 . retele de drumuiri poligonometrice. avizate sau omologate de ONCGC. triangulatie-trilateratie. avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73. In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS. retrointersectii. economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora. Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta. in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin.Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii: * sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori. intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-Global Positioning System). * independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate. astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire. Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. trilateratie.2. intersectii inainte. II.

Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia: in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni.Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de sprijin.este abaterea standard a unitatii de pondere. Qyy . Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia: n . Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan. atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia: Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Qxx. Daca un punct este stationat de m ori. printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei.elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficienti de pondere) a necunoscutelor. corespunzatoare coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i. 27 . So . cat si la marginea acesteia.este numarul de puncte din retea. se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite.

cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor). iar in extravilan +20 cm in zonele de ses. materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm. Se va asigura o densitate de eel putin 1 punct/km in zona de ses. tehnologie GPS. batuti la nivelul solului. elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute. metoda de compensare a retelei. prelucrarea datelor (softul folosit. In intravilan. retrointersectii. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan.Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. instrumente utilizate. 28 . in zonele asfaltate sau betonate. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. repere si marci standardizate. utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire. 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte. indesire si ridicare. cu borne. dupa natura solului. Acestea se calculeaza cu relatiile: Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin. asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. metode de lucru. * schema dispunerii punctelor vechi si noi. intersectii combinate. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte. abaterile standard. supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda: * memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii. Materializarea se va face. ± 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte. drumuiri poligonometrice.

directiile masurate.Y). II. fisiere ASCII pe suport magnetic. IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma compensarii retelei. Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. pentru eel putin 75% din suprafata acestuia. cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/ numarul punctului de static. tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general. OJCGC are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala. * calitatea suportului planurilor si hartilor. gradul de uzura si degradare a acestora. distantele masurate).* * * schema masuratorilor efectuate (schita vizelor). Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt: * procentul de modificari ale continutului cadastral. In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta 29 . inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce denumirile punctelor. denumirile/ numerele punctelor vizate. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ. Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. * lizibilitatea continutului grafic si textual. III. inventarul de coordonate. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. II. coordonate X. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren. descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi. raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km).

Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativteritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia. publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate. intre ele existand legaturi specifice. Propunerile. alese pentru confruntare. material plastic. iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale. categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente. insotite de justificarea acestora. se transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general. Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. cu respectarea anumitor parametri si intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. fie sub forma digitala.din vedere" asupra bunurilor imobile.. daca exista plan digital. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut. baza tare). Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru. In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale. fie sub forma analogica (pe suport din hartie. integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se 30 . se vor nota zonele cu modificarile constatate . Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice. Pe copiile planurilor existente. La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea. in functie de suprafata afectata. docuinentatii receptionate de OJCGC.si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta.

cai ferate. b) in intravilan: * masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate. Detaliile liniare (drumuri. nouaparute. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan si din extravilan. realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar. strazi. trotuarele. * masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent. drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. etc. In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. * masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate. zonele verzi. Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral. * intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate. etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare. Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general. astfel: a) in extravilan: * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate.realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice. * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor de proprietate. santurile. canale. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila. categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune). acostamentele. pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal. 31 . diguri. zonele de pareare si de refugiu. Latimea strazilor. ulite.

pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme. de asemenea. adresa corpului de proprietate. adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu). pe grupe de parcele.etc. categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se figureaza perimetrul. Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv. vecinii si cu o sageata se indica directia nord. * Documentele care se intocmesc in extravilan sunt: * schita cadastrala. parcelele din interior. cariere. Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive.). in cazul terenurilor agricole si silvice. hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate. lacuri. al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate.exploatatii agricole. Pe schita se scriu. triaje si depouri. numele si prenumele (cu initiala tatalui). 32 . + 30 cm in zone colinare + 50 cm in zone de munte. Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii. exploatari miniere. aeroporturi. parcelelor sau corpurilor de proprietate. fisa corpului de proprietate. cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate. * in extravilan : + 20 cm in zone de ses. * fisa corpului de proprietate Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele: * in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale.La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc: * schita cadastrala a corpului de proprietate. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale. pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale.

* In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele.II.proprielar neidentificat". conform evidentelor de la politic.. listele cu numele si prenumele. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare 33 . in fisa se face mentiunea . organizata special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata. Pentru femeile casatorite sau vaduve. se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. Datele se extrag din registrul permanent al populatiei. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte. a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente. a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor. prenumele proprietarului si codul numeric personal. * identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul.in cazul cand acestea au fost obtinute. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a propietarului. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei. codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ. Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/ persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. * identificarea proprietarilor. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local.4 Culegerea datelor cadastrale Generalitati Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in : * identificarea amplasamentului.teritoriala.

La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale . indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii.imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. numarul blocului. numarul etajului. aratandu-se pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin. prenumele proprietarului si codul numeric personal sau. suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela. denumirea persoanei juridice si codul SIRUES. cota de proprietate unde este cazul. * Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii. denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia.. codul SIRUES si adresa postala a sediului.expedierii corespondentei postale. dupa caz. astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate. mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective. corp de proprietate si constructie. sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. potrivit legii sau prin natura lor. precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. cu modificarile ulterioare. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari. inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale. La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului. in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi. numarul aprtamentului. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de 34 . codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat. dupa caz. pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea . Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. suprafata totala ocupata. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. numele. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. In situatia in care un imobil este intrun litigiu in curs de judecata. in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna. Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente. In cazul in care nu exista titlu de proprietate.

1:25 000. sub forma analogica. Planul cadastral de ansamblu sau. dupa caz. specifice fiecarui domeniu de activitate. a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter. este una dintre scarile 1:10 000. II. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan). la o scara standard convenabila. Planul cadastral de ansamblu Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ. respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor.teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane. harta cadastrala de ansamblu. Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala. De regula. in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie. se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativteritoriale si de forma sa. Se intocmeste pe unitati administrativ.1:50 000 35 . iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta.teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora.5 Planul cadastral Continutul planului cadastral Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. Identificarea categoriilor de folosinta Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.

* 1:2 000. Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor componente. drumuri. in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970. in functie de densitatea detaliilor. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. scara planului. reteua de sosele. elementele de toponimie.teritoriale. baraje. reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare. 1:500. in functie de densitatea detaliilor. scari mai mari. in zonele din Delta Dunarii. dupa caz. in zonele montane. canale deschise. Planul cadastral de baza Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ. padurile si terenurile cu vegetatie forestiera. punctele din reteaua geodezica.Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt: * * * * * * * * * * denumirea unitatii administrativ. * 1:5 000 si 1:10 000 sau. 1:1 000 sau 1:500. strazi.statatoare. in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000. ulite si cai ferate. pentru intravilane. 1:500.teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu. * 1:2 000. diguri). 36 . pentru intravilane. limitele si denumirea intravilanelor. in forma analogica. punctele care marcheaza hotarele administrative. nordul geografic. 1:1 000. in functie de densitatea detaliilor. 1:1 000. Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza. este: * 1:5 000.

constructiile hidrotehnice. numerele postale ale imobilelor din intravilane. apele curgatoare cu sensul lor de curgere. pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente. drumurilor si strazilor. padurilor. sistemul de proiectie. social-culturale. apele statatoare. cu numarul de ordine. schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970. 1:2000. limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent. codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale. limitele. limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor. principalelor forme de relief. pentru planurile analogice. scara de reprezentare. denumirile localitatiilor. apelor. regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in „ Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000. ale obiectivelor industriale. pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale. Semnele conventionale. care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare. limitele si punctele de hotar. anul de intocmire. 37 . caile ferate.Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt: * * * * * * * * * * * * punctele retelei geodezice de sprijin. numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor. de indesire si ridicare. reteaua de drumuri. 1:1000 si 1:500" editia 1978.

pe plan secant unic.1 Generalitati Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si indirecte. • metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III. Executarea unor astfel de operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie. Acesta va cuprinde: • volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi. a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice). Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie stereografica 1970. de scara la care se intocmesc planurile.III. Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica existenta in zona. • memoriul justificativ. • volumul si obiectul lucrarilor de masurare. intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice. • coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie. Din categoria metodelor indirecte fac parte. de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor. 38 . Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare. de existenta punctelor retelei de sprijin din zona. • intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza.(metode clasice) Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului. • • Din categoria metodelor directe fac parte: intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare. • intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. etc. calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica. • devizul estimativ. de volumul.

* * * Metodele numerice de ridicare sunt: metoda drumuirii. În funcţie de forma traseului poligonal .drumuire în vânt – un punct sau două de coordonate cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii 2. III. Clasificarea drumuirilor se poate face: 1. metoda absciselor si ordonatelor. metoda radierii. în care poziţia reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor dintre punctele de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului poligonal.drumuire sprijnită la capete pe puncte de coordonate cunoscute .2 METODA DRUMUIRII Definiţii şi clasificări Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în vederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu din teren.drumuiri întinse – se porneşte din două puncte de coordonate cunoscute şi se opreşte pe alte două puncte de coordonate cunoscute . În funcţie de numărul punctelor de sprijin .drumuiri în circuit închis – se porneşte din minim două .drumuire cu punct nodal – câte două puncte de coordonate cunoscute la capătul fiecărei drumuiri şi un punct de sprijin pentru viză din punctul nodal . Drumuirea este o linie poligonală frântă.drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi orientări .

.măsurarea unghiurilor verticale. . toleranţa admisă între cele două determinări fiind: T = ±0. Măsurarea laturilor de drumuire Dacă măsurătorile se efectuează cu aparate clasice (teodolit) distanţele se vor măsura cu panglica.003 L Dacă măsurătorile se efectuează cu staţii totale distanţele se vor măsura tot dus – întors. Dacă vizarea se face la înălţimea aparatului înainte şi înapoi. . unde pe este precizia de măsurare a instrumentelor). . luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a drumuirii. dus – întors.măsurarea laturilor de drumuire. Fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei distanţe către puncte fixe din teren. Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea topografică a punctelor Pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire este necesar să se întocmească o schiţă de reperaj şi de descriere a punctelor.măsurarea unghiurilor orizontale. .3. eroarea de măsurare admisă fiind în funcţie de precizia instrumentului folosit (de regulă nu trebuie să fie mai mare de 2 – 3 pe. Măsurarea unghiurilor verticale Unghiurile verticale se măsoară în fiecare punct de staţie în ambele poziţii ale lunetei. atât spre punctul din spate cât şi spre punctul din faţă.marcarea punctelor de drumuire. Dacă vizarea se face la înălţimi diferite nu se va mai face media decât la diferenţele de nivel. unghiul va fi media aritmetică a determinărilor. Operaţii de teren Operaţiile de teren care se efectuează într – o drumuire sunt: .puncte de coordonate cunoscute şi se închide traseul pe aceleaşi două puncte III.întocmirea schiţei de reperaj şi descriere a punctelor. Marcarea punctelor de drumuire Se face de regulă cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de locul unde se efectuează măsurătorile (intravilan sau extravilan).

Prelucrarea prin metoda clasica D(X.n B Figura 1.H) *l-2 Y 6 *2-3 V l. Elementele masurate pe teren: • i . III.media unghiurilor de panta • li .lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire .Y. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute si laturi cunoscute A .H) C=n (X.Y) 1-2 B=i(X.Y.4.Y) A(X.Măsurarea unghiurilor orizontale Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determină ca diferenţă a direcţiilor unghiulare orizontale măsurate în fiecare punct de staţie prin metoda seriilor.unghiurile orizontale • i .

Calculul distantelor orizontale dij = lij * cos o ij 1. 1 2 ©'„ ..„. ± «„ ± 200^ L c) Calculul neinchideri pe orientari ea = v. Calculul orientarilor laturilor de spijin AY AXCD b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor) 0.-Vj = ©I -©„ =(00 +£>. Calculul orientarilor a).39 Etape de calcul: I.©. = 00 + <y. = 0. + a)7 ± 200s 2. ±w*200x )-0n . ± 200s 0.

Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor tot calculul de compensare. se calculeaza corectia : ce = v} . precizia ceruta la determinare. starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral. .geometric si trigonometric). Metoda mecanica.c = aproximatia de citire a teodolitului n = numarul de statii daca ee =TB. de perfomantele mijloacelor tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel: • • • • > Metode numerice(cuprinzand procedeele:analitic. mijloacele de calcul avute la dispozitie. Metode numerice de calcul a suprafetelor Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor. . Metoda combinata. scara planului. Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice).5 Metode de determinare a suprafetei Alegerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de: • • • • • modul de intocmire a planului cadastral. III.ve • • Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor. Metode grafice.

Ys) .Xl) sau scrisa prescurtat relatia este: 2S= Yi(Xi-1 – Xi+1 ) 45 .X3) -Y3(Xl. a unui triunghi pentru care se poate scrie: x 0 y X2 Y2 X3 Y3 Figura 2.Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys.X3)+Y2(Xl.X2(Yi.44 a) Procedeul analitic Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Se dezvolta determinantul dupa coloana 1: 2S =Xi(Y2.X2) =Yl(X3. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla.X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2.Y3) +X3(Yi.X3(Yi-Y2) Yi) + Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata: 2S= Xi(Yi+1 – Yi-1 ) Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta: 2S =-Yl(X2.

Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).in anumite conditii date. Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren..proportionala").dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat. unghiuri. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.determinarea suprafetelor. La birou se executa: . in interiorul sau in exteriorul acesteia. 46 .paralela" sau . situat pe conturul suprafetei.. III.efectuarea detasarii propiu-zise.suprafata exacta impusa a fl detasata din 5) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare) Situatii frecvente: . distante).s" dintr-o suprafata mai mare cunoscuta .calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate. a) b) Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii: conditia de suprafata (s .sau la o directie oarecare(detasare. . ... Detasarea suprafetelor Defmitie : detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa .S ". dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului suprafetei.Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care margineste suprafata respectiva..perpendiculara").6. detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare .

numerice.a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment). Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren.paralele " si .Metode folosite: 1. O Figura 3 Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile de la punct pe segment. print-o dreapta oarecare. se va considera patrulaterul oarecare ABCD. astfel. fXN = XD+/?2(XC -XD) | YN=YD+A(YC-YD )' X M = XA + A( XB .. • Formula generala a detasarilor.perpendiculare " . pe planuri precise la scari mari.. grafice . din care se va detasa o suprafata s.. b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren) 2.X 47 . proportionate ".pentru suprafete mici. cu forma regulata.procedeul analitic Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate.

relatia (3) devine: Cu notatiile J ACBD (6) ABD 48 . 9 <f -n-S °AMN ~ == °AMD ~ M "ABD> M " AN D =: A! '^ ^' A n "^ nnM Pt ' <J.Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute. tinand cont si de relatiile (2): S = ~ Pi ' ^ABD + P^ ' " ' ACD ~ -4CD ". "A NM D (3) La randul sau. ele putand fi exprimate sub forma: A= DC din care rezulta: C . suprafata necunoscuta SANMD poate fi exprimata astfel: = 'ANBD i' Pi ' Pi ' w ^ANBD= P2 ' Tinand seama de relatiile de mai sus. = Pi ' Pi ' 'A CB D (5) Ca urmare. rezulta. se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de suprafete. (2) Pentru obtinerea formulei generale.n .

din ecuatia (2) impartita cu A2 49 . se va determina raportul I/pi. (1) Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor tinand seama de (1): a) in functie de pi: AEB . se va face particularizarea: B — . dreapta de detasare este paralela cu o latura a conturului suprafetei si.relatia (6) devine: (8) Relatia (8) reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul rapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in parte. ca urmare. B Pl ~E pr-2-a— + — = — 0 1 ' E A-E A-B ") ** D S'D „ Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism. * Detasari "paralele" La detasarile paralele. deci suprafata notata cu E tinde catre zero.

din ecuatia (3) impartita cu iA. .B . 1 5-A r 2 = ——— 0 n B-E sau 2 B B-E —— —+——=0rt s-E A s A-B ±=5.B 'i y\ b) in functie de B-E A' A E 5-E A 5-A A-B Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism. deci suprafata notata cu E tinde catre zero. care definesc pozitia dreptei de 50 .-A A * A.A.± A * Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N. i J. se va determma raportul I/pa.

51 . se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului.Detasarea "paralela"in trapez Particularizari: A = B si pl = p2 = p . = 2-p-A-p 2 -E5-E A E Daca laturile neadiacente converg. iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.

Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri. In cartea funciara. IV.).mare). datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). cai ferate). . . datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. paduri. Domeniul privat poate fi: . . spitale. scoli. In Romania exista doua tipuri de propietate: .2 PUBLICITATEA IMOBILIARA Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de proprietate intr-un registry. aeroporturi.etc. domenii militare. LATURA JURIDICA IV.juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti.l Generalitati Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor. inscrierea lor in documentatia cadastrului. in vederea realizarii publicitatii imobiliare.al colectivitatilor ( bunurile primariilor. in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. organizat de administratia cadastral.comuna (tine de domeniul public). porturi. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara. 52 . terenuri miniere). gradini publice. precum si in cartea funciara.IV. Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept.individual In documentatia cadastrala. rauri. consiliilor judetene). ape (lacuri. parcuri. aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice.privata (tine de domeniul privat).al statului ( bunuri imobile ale ministerelor.

• registru de inscriere. sustrase sau pierdute in timpul razboiului. sistemul cartilor funciare. si in situatia juridica a acestora. in zonele din Transilvania. • sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc in situatia materiala. • cartile de evidenta funciara.Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie. • mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege. aducand la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica). Sistemul de publicitate personala S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: • sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica). Banat si Bucovina). denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania. • registrul de inscriere al comandamentelor. • sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice. unde cartile funciare au fost distruse. denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat). In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele: • cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale. in interesul intregii societati. realizandu-se astfel o publicitate personala. ca urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini. 53 . Aceste registre sunt: • registrul de transcriere. conform cu normele de sistematizare. • sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine.

donatii. • cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani. In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. modifica sau se retrag drepturile reale imobiliare. • actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute. sau cele prin care se renunta la aceste drepturi.cumparare. • tranzactiile privind drepturile reale.TRANSCRIEREA = consta in copierea integrate in registrul de publicitate a continutului actelor juridice prin care se constituie. INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si privelegii. • ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie). Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale. uzufruct. 54 . Actele supuse transcrierii sunt: • actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se pot ipoteca (contract de vanzare.) sau acte prin care se renunta la aceste drepturi. stramuta. 7/1996". In registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor. deci au neajunsuri. uz sau abitatie. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare CARTEA FUNCIARA = este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica. etc. publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. • hotararile de expropiere pentru interes obstesc. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor.

• repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise. • indexul alfabetic al proprietarilor. apartinand aceluiasi proprietar. care se inscrie in aceeasi carte funciara. Mai multe corpuri de proprietate. Registrul se intregeste cu: • registrul special de intrare. etc. dreptul de abitatie.Unul sau mai multe imobile alipite. • planul de identificare a corpurilor de proprietate. Cartea funciara este organizata pe trei parti . Acestea sunt: • • • • • • • dreptul de proprietate. • mapa cu cererile de inscriere. dreptul de uz.. continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar. se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare. dreptul de servitute. In sistemul de publicitate al cartii funciare. pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana. 55 . pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori. Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi tabulare". succesiune. de pe teritoriul unei localitati. dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar. formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara. de pe teritoriul unei localitati. apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui. dreptul de superficie. dreptul de uzufruct. partaj. Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu.

constructive. indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. • valoarea impozabila. 56 . PARTEA III. indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu. drepturile personale sau alte raporturi juridice. • servitutiile constituite in folosul bunului imobil.a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor. drepturile personale sau alte raporturi juridice. categoria de folosinta si. • amplasamentul si vecinatatile. precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept.precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani. • orice modificari. respectiv: • dreptul de superficie. • sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale. • suprafata terenului. uzufruct. in partea I-a sau a II-a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv: • numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate.a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise. ipoteca. • stramutarile proprietatii. • faptele juridice. folosinta. dupa caz. PARTEA II . Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil. precum si actiunile privitoare la proprietate. • faptele juridice. abitatie. privelegiile imobiliare. • orice modificari. • actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. respectiv: • numele proprietarului.PARTEA I. uz. precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte.

calcule prin programe specifice a orientării. cum ar fi:stocarea automată a datelor. Dispozitivele de citire generează impulsuri care sunt transformate de un microprocesor în semnale codificate ce sunt transmise către echipamente periferice. Teodolitul este electronic. acelaşi caracter (sistematic sau întâmplător). Se poate introduce orice lectură (inclusiv valoarea zero) pe direcţia origine. elementelor de trasat etc. Erorile care afectează măsurătorile au. elementele componente şi axele asemănătoare teodolitelor clasice. Diferenţa constă în faptul că microprocesorul poate . teodolitele electronice au forma. Constructiv. cât şi o serie de controale şi calcule direct pe teren. Evoluţia lor. fie pe o dischetă introdusă în aparat. Pe afişaj vor apărea valorile direcţiilor sau unghiurilor măsurate. Înregistrarea citirilor se face pe suporţi magnetici. în general. a condus la denumirea de staţie totală care presupune atât o măsurare a elementelor caracteristice pentru un tahimetru clasic. din punct de vedere electronic. coordonatelor.Prezentarea generală a unei staţii totale Tahimetrele electronice sunt instrumentele geodezice cel mai des utilizate în măsurătorile terestre. Componentele principale ale unei staţii totale sunt: -teodolitul -telemetrul -tastatura şi afişajul -microprocesorul. diferenţele cele mai importante apărând la construcţia cercurilor gradate şi la dispozitivele de efectuare a lecturilor. aceleaşi surse de provenienţă şi aceleaşi moduri de determinare şi eliminare ca la teodolitele clasice.

corecţii aplicate etc. Există posibilitatea cuplării cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocării datelor şi utilizarea în prelucrare a unor date mai vechi precum şi a unor programe de calcul specificemăsurătorilor topografice. Topcon. evitându-se tastele multifuncţionale.aplicând tehnica meniurilor.) Microprocesorul este componenta cea mai importantă a staţiei totale. Tastatura şi afişajul asigură comunicarea operator instrument în efectuarea măsurătorilor şi controlul acestora. Ecranul de afişare este cu cristale lichide. comenzi executate. Şuruburile de mişcare micrometrică pe orizontală au posibilitate de rotaţie infinită oferind . Manevrarea pe teren este rapidă şi precisă cu ajutorul sistemului laser de centrare şi afişarea digitală a nivelei torice.efectua automat medierea lecturilor corespunzătoare ambelor poziţii ale lunetei şi poate semnala eventualele erori de punctare. Staţii totale produse de firma Leica Staţiile totale ale firmei Leica din gama TPS800 au o memorie a datelor de minim 10 000 măsurători oferind avantajul executării lucrărilor de intindere mare în timp relatic scurt. Dintre cele mai utilizate staţii totale de la noi din ţară se pot enumera produsele firmei WILD-Leica. în sistem alfanumeric. Toate corecţiile ce se aduc distanţelor măsurate şi care pot fi evaluate cu ajutorul unor relaţii matematice. cu tendinţe de mărire pentru a permite afişarea simultană a tuturor informaţiilor (date măsurate. Pentax care s-au impus pe piaţă datorită caracteristicilor lor. Tastatura este din ce în ce mai simplificată. sunt aplicate automat. având funcţii multiple. Telemetrul este de tip electrooptic şi este încorporat în teodolit. Prin intermediul programelor existente în memoria acestuia ce acţionează asupra perifericelor şi în memoria de date.

Măsurarea unghiurilor se face cu o deviaţie standard cuprinsă între 2"şi 5" la gama TPS800. Distanţa maximă măsurată cu o prismă este de 3500m într-un timp mai mic de 1 secundă.rapiditate şi precizie la măsurare. . Softul de transfer al datelor oferă posibilitatea afişării simultane pe monitorul calculatorului atât a datelor preluate din staţia totală cât şi a hard disk-ului calculatorului pentru o operare rapidă asupra fişierelor din ambele sensuri.