You are on page 1of 43

1.Clasificarea instrumentarului medical pe baza riscului de transmitere a infecţiei.

7 Pe baza riscului de infecţie potential transmisa prin utilizare sau contact(direct/indirect)/ instrumentarul medical, aparatura si echipamentele se impart in: • Articole medicale necritice — instrumente, aparatura sau dispozitive medicale care vin in contact cu tegumentele intacte ale pacientului si care nu vin in contact cu produse biologice de la pacient (scaunul stomatologic; suprafetele mobilierului medical; componentele externe ale aparaturii radiologice) • Articole medicale semicritice *- instrumente care vin in contact cu tesuturile integre orale dar nu penetreaza aceste tesuturi si nu .vin in contact cu fluxul sanguin, oasele craniului sau alte structuri normal sterile ale - cavitatii orale • Articole medicale critice — instrumentarul chirurgical si alte instrumente utilizate pentru a penetra tesuturile moi (membranele mucoase, tesuturile dure osoase sau dentare sau alte structuri normal sterile ale cavitatii' orale) si care vin in contact cu fluxul sanguin 2. Decontaminarea instrumentarului. RoL Proceduri. Zone de lucru. Orice agent infectios care parunde in zone sterile ale organismului se poate dezvolta, poate coloniza, zona respectiva si ulterior poate aduce la instalarea unei infecţii. Procedurile de decontaminare ale articolelor medicale diferă ca eficienta a acţiunii raportata la tipul si numărul de microorganisme distruse, iar cunoaşterea diferentelor dintre aceste metode de decontaminare ajuta la alegerea metodei corespunzătoare pentru procesarea instrumentarului si a echipamentelor refolosibile. Acestea sunt: Curatirea; Dezinfectarea; Sterilizarea. ■ Zona de procesare a instrumentarului in vederea reutilizarii trebuie impartita.in zone de lucru specifice pentru: *# -recepţia, curatirea si dezinfectarea materialului; . -prepararea si ambalarea instrumentarului in vederea sterilizării; -sterilizarea propriu-zisa; - -stocarea articolelor sterilizate 3. Curatarea instrumentarului. Rol. Metode. Este primul pas de baza al decontaminării si consta in indepartarea fizica a detritusurilor organice sau anorganice de pe instrumente cu reducerea consecutiva a numărului de microorganisme prezente. Trebuie realizata obligatoriu inainte de dezinfectare sau sterilizare, pt ca reziduurile remanente pe instrumentar împiedica in principal realizarea unui contact direct pe suprafaţa cu substanta utilizata pt dezinfectare si secundar materiile organice pot inactiva dezinfectantii chimici. Curatarea poate fi obtinuta : Manual prin periaj intens al tuturor suprafeţelor intrumentelor, apa, săpun lichid sau soluţii detergente si Automat prin folosirea de dispozitive (ultrasonice, dus de apa sub presiune, masini automate de spalat) care: nu necesita procesarea materialului, imbunatatesc eficienta curăţirii si măresc productivitatea, reduc riscurile expunerii la sânge si fluide corporale ce deriva din manipularea instrumentarului ascutit., Daca se va realiza o curatare manuala, este bine ca imediat dupa utilizarea la pacient instrumentarul sa fie introdus in containerul de prespalare cu lichid etapa care va preveni uscarea resturilor bilogice contaminate de la pacient. 4. Curatarea manuala. Etape. Daca se va realiza o curatare manuala, este bine ca imediat dupa utilizarea la pacient instrumentarul sa fie introdus in containerul de prespalare cu lichid etapa care va preveni uscarea resturilor bilogice contaminate de la pacient, uşurând curatarea si reducând timpul necesar procesării manuale. Etape: • curatarea si spalarea instrumentarului trebuie sa se realizeze inti-o chiuveta special realizata pt astfel de operaţiuni; • pt manipularea si curatarea instrumentarului considerat contaminat trebuie sa se utilizeze manusi groase de . menaj rezistente la perforări, nu manusi de consultaţie; • pt ca exista risc de stropire trebuie purtat echipament de protectie (sort impermeabil peste halat, masca si scut facial); • instrumentarul nu trebuie luat direct cu mana din cuva perforata, se vor utiliza pense tip Pean, Kocher cu mâner lung; • Se vor utiliza perii cu mâner lung, pt a menţine- mana cat mai departe de instrumentarul considerat contaminat; • indepartarea resturilor organice ramase pe instrumentar dupa prespalare se face prin clatire cu apa calduta: 15- 18 grade C;

• • • •

instrumentarul articular (piese de mana) trebuie desfăcut in părţile componente si spalat cu un amestec de apa cu detergent biodegradabil, necoroziv, nonabraziv si cu şpumare redusa; • lichidul de prespalare trebuie varsat in sistemul de canalizare cu grija pt a evita stropirea sau împroşcarea accidentala. 5. Containerul de prespalare. Caracteristici. • este rigid, nepenetrabil, din material plastic sau opac, cu capac ce se poate inchide ermetic; • are forma variabila si capacitate variabila; • este prevăzut cu cuva interna cu partea inferioara perforata sau tip sita metalica, care permite scoaterea instrumentarului din soluţia de prespalare fara contact direct cu mâinile persoanei care efectueaza curatarea; • dupa umplerea cuvei sau la intervale de timp bine determinate, recipientul de prespalare este transportat acoperit cu capac, in zona de curatare a instrumentarului macarta ca zona nesterila aflata in alta incapere fata de zona de tratament propriu-zisa. 6. Curatarea automata enzimatica. Pt curatea instrumentarului pot fi utilizate si soluţii rezultate din dizolvarea in apa calda a unor pastile efervescente care conţin enzime si care se dovedesc a fi ideale pt imersie inainte de sterilizare sau ca agent la aparatele de curatare automata cu ultrasunete. Aceste soluţii sunt biodegraţlabile, atoxice, necorozive si de obicei aromatizate (menta) si au capacitatea de a indeparta detritusuri organice (sânge, ser, fluide biologice) si detritusuri anorganice (ciment, incrustatii calcare, oxizi metalici) de pe instrumentarul stomatologic, chirurgical, implante si lucrări protetice conjuncte sau adjuncte. Datorita numeroaselor avantaje pe care le prezintă (uşor si rapid de utilizat, nu ocupa spaţiu mare de depozitare) metoda este mult utilizata în special pentru instrumentarul stomatologic si accesoriile care au caracteristici constructive ce nu permit o curatare obişnuita, manuala. 7. Curatarea ultrasonica. Caracteristici si aspecte generale. Aparatele cu ultrasunete: • reduc contacul direct al operatorului cu elemente potential infectate cu fluide corporale de la pacient • nu produc si dezinfectarea articolelor procesate; ■ prin o procesare atenta a instrumentarului se obţine o indepartare cvasitotala a urmelor de contaminare biologica. • principiul de funcţionare consta in expunerea acestora la frecvente inalte sau la cicluri de unde acustice de energie crescută, care produc dislocarea completa sau slabirea parţiala a aderentei deţritusurilor la instrumentar, uşurând indepartarea lor in cadrul 1 spălării ulterioare. • utilizarea unui agent de transfer al undelor acustice, reprezentat de apa dedurizata, detergenti enzimatici, detergenti alcalini sau soluţii pe baza de substante tensioactive si chelatori. Aspecte generale: • instrumentarul articulat sau cu suprafeţe striate din otel inoxidabil poate fi curatat ultrasonic in condiţii de siguranţa • suprafeţele interne ale instrumentarului canulat precum si articolele de plastic nu beneficiaza de o curatare ultrasónica optima • articolele medicale din sticla se pot deteriora in cazul unor procesări repetate • instrumentele realizate din metale diferite nu trebuie sa fie procesate impreuna deoarece sunt expuse coroziunii electrolitice. • Micro vibraţiile mecanice pot induce apariţia de zone fine de tocire a instrumentarului ascutit • Se utilizeaza coşuri standardizate sonorezistente sau casete perforate pt a reduce riscul de manipulare ¡ instrumentarului ascutit • Se foloseste echipament de protectie Instrumentarul ambalat si dispus in cuva trebuie sa fie acoperit de agentul de transfer in totalitate Ciclurile de curatare dureaza in medie 10-12 minute si sunt diferite ca eficienta in funcţie de scopul propus: curatare intensa si curatare lenta Dispozitivele ultrasonice nu trebuie pornite fara a avea capacul ermetic inchis 2 Eficienta curăţării ultrasonice trebuie testata zilnic si cel puţin la 4-6 luni trebuie realizat testul foliei de aluminiu 8. Dezinfecta rea. Dezinfectie. Metode. Niveluri de dezinfectare. •

• • • • • • •

Dezinfectarea este un proces care distruge selectiv microorganismele prezente (fara a produce obligatoriu inactivarea tuturor microorganismelor de ex formele sporulate), determinând doar o reducere a nivelultţi-de contaminare microbiana. Deoarece dezinfectarea se obţine consecutiv expunerii articolelor medicale sau menajere la acţiunea unor factori chimici sau fizici (temp mare si presiune) pt intervale bine determinate de timp, tehnicile de dezinfectare pot fi grupate in 2 mari categorii: dezinfectare chimica si termica. Nivelul de dezinfectare este obtinut in funcţie de metoda utilizata: exista 3 niveluri de dizinfectare in funcţie de riscul de infecţie potential transmis: redus, mediu si inalt. Dezinfectarea de nivel redus are o eficacitate min si nu distruge sporii bacterieni sau MTB varianta bovina. Dezinfectarea de nivel mediu este procesul care distruge HVB HIV MTB dar nu distruge formele bacteriene sporulate. Dezinfectarea de nivel inalt este procesul care distruge HVB HIV MTB alte bacterii fungi si viruşi si poate distruge si unele forme bacteriene sporulate dar nu obligatoriu pe toate. 9. Dezinfectarea termica. Caracteristici. Indicaţii. Articolele medicale care nu necesita sterilizare si care prin natura lor constructiva pot rezista expunerii la umiditate si temperatura sunt dezinfectate termic utilizând căldură si apa in cicluri cu temperatura si durata bine stabilite. Este actual metoda cea mai simpla, eficienta si puţin costisitoare prin care se distrug formele vegetative patogene; totuşi efectul căldurii de distrugere a microorganismelor poate fi mult diminuat sau chiar anulat in lipsa realizarii unei curăţiri corespunzătoare a instrumentarului care trebuie supus dezinfectării. Căldură este cu uşurinţa condusa de către apa si majoritatea metalelor fiind astfel capabila de a penetra si dezinfecta articolele stomatologice mult mai eficient decât substantele chimice utilizate in dezinfectare. Pasteurizarea este un proces de dezinfectare termica bazat pe utilizarea de apa calda la o temperatura de 75. grade C pt un timp de cel puţin 30 de min si este indicata pt articolele medicale semicritice. Dezinfectarea termica poate fi utilizata doar pt instrumentarul si articolele medicale care pot fi introduse in cuvele de dezinfectare ale aparaturii automate, respectând indicaţiile producătorului referitoare la sarcina de incarcare utila, dispunerea instrumentarului in casete perforate metalice, compatibilitatea materialelor din care sunt realizate aceste articole cu ciclurile de procesare alese. 10. Dezinfectarea chimica. Mod de realizare. Monitorizare. Eficienta procesului este diferita in funcţie de dezinfectantul ales si de caracteristicile acestuia: spectrul de activitate antimicrobiana numărul iniţial de microorganisme existente; ph-ul soluţiei proporţia de dilutie , timpul de contact cu instrumentul; temperatura de utilizare si de stocare; perioada de utilizare Substantele utilizate pt obţinerea unuia din cele 3 niveluri de dezinfectare sunt in general agenţi chimici, germicizi lichizi si sunt clasificaţi dupa eficienta antimicrobiana, spectrul de acţiune si tipul de dezinfectare la care sunt indicaţi: • Dezinfectant de spital, noii tuberculicid • Dezinfectant de spital tuberculicid • Dezinfectant bactericid, virulicid, fungicid • Dezinfectant sporicid Substantele care fac parte din categoria dezinfectantilor de nivel inalt sunt utilizate si la sterilizarea chimica la rece.Materiile organice care nu sunt in totalitate indepartate prin curatare de pe suprafeţele care trebuie sa fie dezinfectate interfera cu eficienta procesului prin legarea de si inactivarea multor dezinfectanti chimici. Substantele dezinfectante nu pot fi eficiente pe microorganismele cu care nu pot veni in contact direct si de aceea se impune ca esenţial procesul de curatare inainte de a se realiza dezinfectarea chimica. Toate instrumentele si echipamentele medicale care beneficiaza de dezinfectare prin imersie in lichide chimic active trebuie sa fie riguros uscate dupa curatarea iniţiala pentru 3 a preveni inactivarea sau dilutia excesiva a dezinfectantului.

Ingredientii activi ai substanţelor dezinfectante aflate in uz este necesar sa fie monitorizaţi zilnic; exista substante indicate a fi refolosite pana la 28 de zile, cand eficienta lor antimicrobiana scade sub nivelul de siguranţa admis. 11. Caracteristicile dezinfectantilor chimici (indicaţiile producătorilor). • spectrul de activitate antimicrobiana • numărul iniţial de microorganisme existente; • ph-ul soluţiei • proporţia de dilutie • timpul de contact cu instrumentul; • temperatura de utilizare si de stocare; • perioada de utilizare 12. Clasificarea dupa spectrul de acţiune a dezinfectantilor chimici Substantele utilizate pt obţinerea unuia din cele 3 niveluri de dezinfectare sunt in general agenţi chimici, germicizi lichizi si sunt clasificaţi dupa eficienta antimicrobiana, spectrul de acţiune si tipul de dezinfectare la care sunt indicaţi: • Dezinfectant de spital, non tuberculicidx • Dezinfectant de spital tuberculicid • Dezinfectant bactericid, virulicid, fungicid • Dezinfectant sporicid Spectrul de activitate al unui dezinfectant este in general prezentat prin adaugarea la sufixul "idd" a clasei de agent patogen pe care substanta activa este eficienta; elementele de identificare a dezinfectantilor in conformitate cu aceasta clasificare se regăsesc la loc vizibil pe toate formele de prezentare, pt a usura alegerea substantei potrivite telului propus. 13. Ambalarea in vederea sterilizării. Instrumentele curatate sau decontaminate mecanic si alte articole medicale utilizate in tratamentul pacienţilor trebuie sa fie ambalate si dispuse in seturi, tavi, cutii sau impachetate in sisteme de tip cutie, caseta sau container in vederea sterilizării. Utilizarea cutiilor sau casetelor reutilizabile de instrumentar faciliteaza procesarea intrumentarului si imbunatatesc semnificativ organizarea din cabinet, in condiţiile in care pot menţine grupate toate intrumentele specifice necesare unei proceduri stomatologice de-a lungul etapelor de decontaminare - curatare, spalare uscare sterilizare. Dupa terminarea procedurii stomatologice respective intrumentele pot fi rearanjate in cutiile/casetele respective si pot fi transportate in zona de decontaminare unde sunt plasate intr-un aparat de curatare ultrasonic. Astfel ambalate intrumentele pot fi clătite si uscate, reducând potentialul de risc de infectare prin atingerea directa a instrumentarului contaminat inainte de sterilizare si uşurând manipularea acestuia consecutiv sterilizării. Instrumentarul critic si semicritic ce nu va fi utilizat imediat, trebuie ambalat sau amplasat in containere rigide inainte de sterilizare, care va menţine o perioada de timp starea de sterilitate indusa de proces.
14. Clasificarea

• •

dispozitivelor de ambalare pentru sterilizare. Dipozitivele pt sterilizare, alese in funcţie de metoda de sterilizare si care asigura o durata viariabila de menţinere a sterilizării instrumentarului, sunt reprezentate de: ambalaje reutilizabile: cutii metalice, cutii metalice perforate, casolete perforate cu colier; ambalaje de unica folosinţa: hârtie speciala - foi predecupate sau pungi si pungi autosigilante - tip rola din hârtie si plastic. Caracteristicile dispozitivelor si materialelor de ambalare. Trebuie sa: • fie concepute si realizate din materiale corespunzătoare metodei de sterilizare care va fi folosita: • sa nu sufere modificări structurale care sa-i altereze funcţia de element de izolare; • sa nu sufere deformări dimensionale; ' • sa nu fiedistruse de agentul de sterilizare; • fie compatibile cu instrumentarul procesat; • permita penetrarea agentului sterilizant; 4 • menţină o perioada de timp bine determinara sterilitatea instrumentarului procesat. 16. Corelaţii: tipuri de ambalaje si metode de sterilizare.
15.

coagularea si denaturarea proteinelor celulare ale microorganismelor. • chimica automata la temperatura normala. • căldură uscata. Durata menţinerii stării de sterilitate.Autoclavare cu abur . notarea in caietul de sterilizare a nr şarjei si continutul pachetelor. hârtie. • Folie aluminiu. 20. • 1 luna pentra materialele ambalate in hartie speciala. casolete perforate metalice/plastice . tuburi de plastic polifilmate. t 18. . la o temp si presiune bine detnninate pt un interval de timp prestabilit Presiunea creata in aparatele de sterilizare serveste ca mijloc de a obţine rapid temperaturile inalte necesare pt distrugerea rapida a microroganismelor. considerata ca metoda de electie pt art semiotice si critice. • se face doar cu aparatura medicala special construita in raport cu modalitatea de sterilizare. Reguli generale de sterilizare. Ciclurile de sterilizare 5 • sunt automate. data si ora de dubut si de sfarsit a ciclului. Indiferent de metoda de sterilizare utilizata trebuie sa se obtina un nivel de siguranţa al sterilizării de cel puţin 10 la -6. la extragerea articolelor medicale din sterilizator se efectueaza: verificarea indicatorilor de eficienta ai sterilizării.Căldură uscata Punga autosigilanta de hârtie / plastic. bacterii. Exista 4 tipuri de sterilizatoare cu abur sub presiune care diferă prin modalitatea de producere a căldurii sub presiune. Procesul implica expunerea fiecărui articol la contact direct cu aburul. • sterilizare chimica lichida. • datele referitoare la ciclul de sterilizare la care a fost supus fiecare articol trebuie păstrate pentru o perioada de cel puţin 30 de zile 19. fongi. Este la ora actuala metoda de sterilizare ea mai larg utilizata in activitatea medicala. compacte portabile si cu reglaj extern. lipirea unei etichete pe capac pt identificarea dispozitivelor medicale si a mataterialelor sterilizate. Metode. al ciclurilor de funcţionare: gravitaţionale. Metode de sterilizare: • căldură umeda pe baza de abur sub presiune. programabile si se selecteaza in funcţie de: • tipul de articol medical care trebuie sterilizat • modalitatea de ambalare .• • • • • Punga plastic/hartie (autosigñanta / sigilanta) si cutii. • vapori chimici nesaţurati. dimensiuni si tipul de reglaj . Sterilizarea. • prin iradiere. Efectul microbiocid al autoclavarii se datoreaza transferului de căldură latenta catre instrumentar. Reprezintă procesul care distruge orice forma de viata microbiana . cu prevacuum. Caracteristici Ciclurile de sterilizare. • cu bile cu cuart. numele si semnătură pers responsabile cu sterilizarea. cutii neperforate . rezultatele indicatorilor fizico-chimici si biologici. Autoclavarea. producând incalzirea rapida a acestuia si consecutiv.viruşi.i.sigilabila . • vor fi folosite numai aparate de sterilizare autorizate de MS articolele medicale ce se vor steriliza trebuie dispuse in interiorul aparatului a. inclusiv formele sporulate care reprezintă microorganismele cele mai rezistente. sa permita circulaţia libera a agentului de sterilizare in jurul fiecărui instrument pt realizarea unei sterilizări corecte si pt a nu se deteriora articolele medicale prin procesare incorecta trebuie respectate riguros indicaţiile producătorului referitoare la capacitatea de incarcare a aparatului si dispunerea interna a cutiilor • ciclul de sterilizare • tipul de art medical care poate fi sterilizat prin metoda respectiva. cutii perforate dar împachetate Autoclavarea chimica cu vapori nesaţurati 17. valoare care indica faptul ca probabilitatea de supravieţuire a microorganismelor dupa exounerea la sterilizare este de 1 la 1000000. Definiţie. temp la care s-a efectuat sterilizarea. termorezistente si cu rezistenta medie sau crescută la umezeala. • 24 h pt materiale ambalate in cutii metalice cu condiţia păstrării acestora inchise * • 2 luni pt materiale ambalate in pungi hartie/plastic sudate cu condiţia mentinarii integritatii lor.

materiale de sutura) soluţii si medicamente pentru administrarea intravenoasa. mase plastice. Durata menţinerii stării de sterilitate.nu trebuie sa se faca incinerarea dispozitivelor care sunt utilizate in mod curent pt sterilizare. Articolele ce se sterilizează prin căldură uscata trebuie sa fie in cutii metalice sau in materiale de tip celulozic. iar pt cele din cauciuc. tampoane. 6 Daca pt sălile de opertie se folosesc lămpi cu ultraviolete de mare putere. articole din cauciuc. 21. tinute operatorii si câmpuri de operaţie de unic&folosinta. dar este utilizata in clinicile mari. Dupa sterilizare instrumentarul din metal sau sticla poate fi utilizat imediat. Are o eficacitate mai redusa decât autoclavarea si utilizeaza temperaturi mai ridicate si durata mai mare a ciclurilor de sterilizare in 2 variante de aparate (clasic tip pupinel sau etuva) : • cu aer static (tip cuptor) are bobine de incalzire dispuse pe fundul si in pereţii laterali ai paratului. spori producând anihilarea proteinelor din celula microbiana si distrugerea acesteia. Desi produce o coroziune a instrumentarului metalic mai redusa decât autoclavarea si se poate utiliza pt articolele cu termorezistenta mica (obiecte din material plastic termosensibile. • cu tiraj fortat (sterilizator cu transfer rapid de căldură) aerul cald este circulat prin camera de sterilizare cu viteza crescută. Acest proces trebuie realizat doar de personalul specializat utilizând un aparat care este folosit doar in acest scop special . lichide si cauciuc. fiind activa pe bacterii. permiţând un transfer mai rapid al energiei calorice de la aer la instrument. comprese. Sterilizarea prin iradiere. masti. fese. viruşi. materiale textile sau poroase se impune o perioada de aşteptare de 12-24 h pt eliminarea completa a gazului in condiţiile expunerii articolelor la aer. Căldură uscata este utilizata si pt porocesarea prin incinerare a anumitor deşeuri medicale infectate (celulozice. seringi si instrumentar poliarticulat) dezavantajele majore ale acestei metode sunt reprezentate de: toxicitatea crescută pt operator si gradul ridicat de pericol de explozie. ruloari de vata. 23. faza de răcire. material plastic. 22. materialele utilizate fiind inflamabile. Caracteristici Indicaţii. Radiaţiile ionizante sunt folosite industrial pentru seturi de material moale (manusi. Radiaţiile neionizante sunt utilizate pentru sterilizarea mediului din sălile in care se realizeaza interventii invazive de mare amploare si pentru sterilizarea la "rece" sau menţinerea sterilitatii instrumentelor. Distruge agenţii microbieni ca urmare a oxidarii si denaturarii constituenţilor celulari si este indicata pt articole de uz stomatologic care pot fi afectate de căldură umeda. uscare. ace atraumatice. Metoda nu este practica si puţin indicata pt cabinetele stomatologice mici datorita timpului indelungat de sterilizare si de standardele stricte pentru emisiile ETO(oxid de etilena). instrumentar endodontic si rotativ care sunt ambalate etanş si care raman sterile pana in momentul utilizării. umiditate relativa si concentraţia gazelor si presupune o penetrare eficienta a substantei prin ambalajul articolelor de sterilizat. • Dureaza maxim 25-45 min Aparatele de autoclavare sunt prevăzute cu capace ermetice rezistente la presiune si utilizeaza ca agent de încălzire apa distilata. un ciclu complet de sterilizare cuprinde: faza de incalzire a aparatului. materiale textile sau pansamente. etc). pentru a reduce coroziunea pieselor de mana prin autoclavare acestea trebuie unse. care încălzesc aerul ce se ridica in camera de sterilizare prin convectie naturala. la temperatura si persiune subatmosferica constante. Induce o buna sterilizare. • 24 h pt materiale ambalate in cutii metalice cu condiţia păstrării acestora închise • 2 luni pt materiale ambalate in pungi hartie/plastic sudate cu condiţia mentinarii integritatii lor. faza de sterilizare. manusi. Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pt materiale textile. reducând timpul necasar sterilizării. de sterilizare propriu-zisa cu durata variabila dupa atingerea temperaturii de lucru si de postvacuumare. Procesarea corecta este dependenta de temperatura. seringi de plastic. Indiferent de tipul de aparat utilizat. pentru instrumentarul medical se utilizeaza dispozitive compacte denumite lămpi germicide. Sterilizarea cu căldură uscata. stricla. Se obţine prin utilizarea de radiaţii ionizante sau neionizante. comprese de tifon. ciuperci. faza latenta. instrumente din materiale compozite termosensibile.• prezintă mai multe faze de lucru: de prevacuumare. Aceste emit 85% din energie sub forma de radiaţii ultraviolete al căror efect bactericid . Sterilizarea cu vapori chimici nesaturati Metoda (cunoscuta ca si autoclavarea chimica) presupune incalzirea unei soluţii chimice intr-o incinta ermetic închisa. materiale fragile.

ansele pentru elctrocauter.Aceste articole necesita: sa se îndepărteze urmele vizibile de contaminare cu un prosop si o laveta umeda. agenţii chimici folosiţi pot fi utilizaţi empiric.Deoarece sterilizarea chimica/dezinfectarea. iar daca procesul termic le va distruge se recurge cel puţin la dezinfectare chimica de inalt nivel. linguri pentru flourizare. intrumentele de mana utilizate in prepararea cavitatilor. chiuretele. germicide chimice lichide tip sterilizant/dezinfectant de nivel inalt . dar 'timpul de utilizare pe articolele stomatologice este mult mai scăzut. frezele. termosensibile si cu rezistenta scăzută la umezeala beneficiaza de decontaminare prin dezinfectare la un nivel inalt sau sterilizare. inserarea condensarea. Instrumentarul necritic . prosoape absorbante de hârtie si apa asociata cu dezinfectant prin frecarea energica a suprafeţelor. 27. lamele de bisturiu. In interval de 10 min de expunere la radiaţii se obţine o buna sterilizare a intrumentarului stomatologic care a fost in prealabil curatat de orice contaminare cu substante organice. deci incorect. Din categoria articolelor stomatologice încadrate ca intrumentar semicritic fac parte: trusa de consultatie. vârful lămpilor de fotopolimerizare. Sterilizatorii chimici lichizi si instrumentarul termosenzitiv. metode de electie presupunanad sterilizarea prin căldură. Aceleaşi substante chimice sunt utilizate si pentru dezinfectare de nivel inalt. chimici si biologici.la aparatele moderne care au 26. la manipularea.dentare.Aceste articole sunt considerate cu risc maxim de transmitere a infecţiilor si trebuie sterilizate dupa fiecare utilizare. 25. Din aceasta categorie fac parte: cleştii. elevatoarele. curatarea cu şervetele. instrumentarul de detartraj manual sau ultrasonic. manometrelor si termometrelor sau a înregistrărilor tipărite . presiune si temperatura si trebuie urmăriţi zilnic in cadrul procesului de sterilizare prin examinarea ceasurilor. Se elimina astfel riscul de apariţie de efecte adverse la personalul medical si chiar la pacienţi. in funcţie de tipul de substanta. care 7 evalueaza condiţiile in care acesta s-a desfasurat precum si eficacitatea reala a metodei. Indicatorii mecanici sunt reprezentaţi de factorii timp. separatoarele metalice. Sterilizarea chimica resupune imersia completa a instrumentarului pentru o perioada de timp care poate ajunge si la 12 h. linguri de amprentare reutilizabile. o dezinfectare de nivel mediu cu un agent germicid lichid de tip dezinfectant tuberculicid sau soluţie clorinata 1%. Pentru a se elimina vaporii nocivi din camera in care s-a efectuat sterilizarea este necesara ventilarea aerului. concentraţia si indicaţiile de utilizare ale substantei fiind indicate de producător. • • • • • • • Variante de procesare a instrumentarului. Monitorizarea sterilizarii Etapa de monitorizare a procedurilor de sterilizare trebuie sa includă in mod obişnuit aprecierea unor combinaţii de parametrii ai procesului mecanici.Deoarece metodele pentru sterilizare folosesc lichide pe baza de substante din a căror evaporare ar rezulta vapori nocivi.Trebuie ca dupa fiecare utilizare sa fie curatate si sterilizate prin căldură .metoda de electie sugerata fiind autoclavarea dupa fiecare utilizare la un pacient. folosind la temperatura redusa. 24.este potentat de concentrarea fasciculului iradiant pe o suprafaţa bine determinata datorita reflexiei totale asigurate de pereţii interni ai aparatului. Articolele semicritice si critice. chirugicale. dupa completarea ciclului de tratament chimic. . automatonul. instrumentele trebuie intens clătite cu apa sterila care pastreaza sterilitatea si sterse cu articole de hârtie sterila. intrumentarul endodontic de mana si rotativ. Dezavantajele sterilizării chimice. modelarea si finisarea materialelor de obturatie de durata.de inalt nivel presupun imersia completa a articolelor in lichid. portmatricile metalice. instrumentarul pt implantologie. se recomanda ca articolele medicale care trebuie sterilizate sa fie imersate in containere închise. Instrumentarul critic . clemele de diga. piesele de mana pentru profilaxie si piesele de turatie convenţionala si inalta. are un efect microbiocid mai redus comparativ cu celelalte metode de sterilizare manipulare pretentioasa a instrumentarului sterilizat lipsa ambalarii implica utilizarea imediata poate produce coroziunea instrumentarului metalic. Agenţii de sterilizare chimica pot afecta sanatatea personalului medical si de aceea cei care realizeaza procesarea trebuie sa poarte echipament de proiecţie. Daca dupa sterilizarea chimica obiectul nu va fi folosit imediat si va fi stocat pentru o utilizare ulterioara el nu mai poate fi considerat steril. • Instrumentarul semicritic .

• daca a doua testare este pozitiva se opreşte sterilizarea prin metoda respectiva pana la remedierea defecţiunii mecanice sau pana cand se descopera eroarea de operare care conduce la teste biologice pozitive. Indicatorii indirecţi. 29. cei 2 indicatori sunt introduşi intr-un incubator si se urmăreşte nivelul de creştere bacteriana. ei sunt: .48 h sau 7 zile) si tip Stearotest 120 1 • Pentru sterilizatorul cu aer cald: Evaluarea se face pt fiecare ciclu: se citeşte Temp. • Curatarea incorecta a instrumentelor.care sunt activaţi de modificările unui singur parametru fizic pe care il monitorizeaza(temp si presiune) si se utilizeaza la autoclavarea cu abur sau cea chimica. Cauzele eşecurilor sterilizării. in caz contrar monitorizarea trebuie refăcută. Trebuie sa se faca periodic astfel: • se utilizeaza 2 indicatori biologici din acelaşi lot .masoara 2 sau mai mulţi parametri fizici implicaţi si asigura un nivel ridicat de control al atingerii condiţiilor de sterilizare. • daca indicatorul de testare nu prezintă creştere bacteriana sterilizarea a fost eficienta. • Ambalarea incorecta/necorespunzatoare metodei/excesiva. • indicatorul martor trebuie sa prezinte creştere bacteriana. Evaluarea eficacitatii sterilizării • Pentru autoclavare: Sunt admişi indicatorii biologici cu forme diferite de condiţionare: Cu Bacillus Stearothemophylus (citirea se face la 24. • multiparametru. care virează intr-o alta nuanţa consecutiv sterilizării eficiente. daca aceşti indicatori indirecţi sugereaza o sterilizare necorespunzatoare. precum si la metodele pe baza de căldură uscata. trebuie efectuat un al doilea test cu respectarea riguroasa a protocolului de sterilizare. aceste desene au inainte de sterilizare o anumita nuanţa coloristica. Evaluare la 6 luni . Se aprecieaza doar regimul de operare normal sau modificat si nu se pot face aprecieri asupra obţinerii sterilizării. fara a dovedi obţinerea sterilizării ci doar atingerea parametrilor fizici ncesari pt sterilizare. dupa repararea aparatului de sterilizare sau dupa orice modificare a procedurii de incarcare a stilizatorului. Indicatorii chimici (indirecţi) denumiţi si integratori monitorizează un anumit parametru fizic. Fiecare producător de astfel de pungi indica alaturat "integratorului" nuanţa coloristica pe care trebuie sa o capete acesta in funcţie de procedeul de sterilizare utilizat. • Incarcarea incorecta a sterilizatorului/Supraincarcare/ Lipsa de spaţiu intre casete si pachete (fara Supraincarcare) • Ciclu temperatura timp incorect ales • Operarea incorecta a sterilizatorului 31. In funcţie de capacitatea de răspuns a indicatorilor indirecţi. Verificarea sterilizării prin indicatori biologici. .se efectueaza verif aparatului in prezenta tehnicianului de la o societate autorizata. • monoparametru .astfel de facilitate. Evaluare cu test cu Bacillus subtilis o data pe luna. 28. Efectuarea unei verificări a eficientei sterilizării prin indicatori biologici este necesara saptamanal: cand se utilizeaza un nou tip de dispozitiv sau material de ambalare. Virarea culorii indicatorului 8 "integrator" specficic. doar pt autoclavarea cu abur Rezultatele testelor cu indicatori chimici sunt obtinute simultan cu terminarea ciclului de sterilizare si constituie doar un indicator precoce al unei probleme potentiale. articolele supuse procesului nu trebuie utilizate ci trebuie reprocesate.unul de testare(va fi supus sterilizării) si unul martor(nu va fi supus sterilizării). . Se utilizeaza si se aplica in funcţie de instrucţiunile producătorului: • intern: in ambalajul producătorului si in interiorul cutiei de sterilizare • extern: pe cutia de sterilizare sau ambalaj. Virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.' • se verifica respectarea indicaţiilor producătorului ref la plasarea indicatorului biologic de testare in/pe recipientul de sterilizare. • dupa realizarea ciclului de sterilizare. 30. in incinta de sterilizare Ambalajele de sterilizare tip pungi de hârtie si plastic sudate prezintă indicatorii chimici reprezentaţi pe fata externa din hârtie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar repetat regulat. • daca indicatorul de testare prezintă creştere bacteriana sterilizarea nu a fost eficienta si trebuie verificata respectarea indicatorilor mecanici si chimic. in afara cutiei.

reambalat si sterilizat din nou. rupte sau perforate sau au atins accidental suprafeţe de mediu potential contaminate nu trebuie folosite ca atare. Metode temporare • Sursele de apa trebuie lasate sa curgă cateva min la începutul fiecărei zile. presiunea si durata. iar cele din generaţii precedente au un sistem de protectie cu valve antireflux ce necesita o intretinere periodica. se verifica indicatorii fizico. Articolele sterilizate ambalate individual si pachetele de rezerve sterile de unica folosinţa: • trebuie sa fie stocate intr-o zona inchisa. Formarea biofilmelor este amplificata de o serie de factori: • un anumit număr de microorganisme intra in permanenta in tubulatura prin apa din sursa generala sau datorita fenomenului de succiune produs in cazul utilizării seringilor de apa si a pieselor de mana. aerosoli génerati in timpul tratamentului si mâinile personalului care le manipuleaza) si de aceea au o durata de menţinere a stării de sterilitate variabila (max 24 h) in funcţie de particularitatile dispozitivului de ambalare. Biofilmele microbiene. Metode de reducere a incarcarii microbiene a apei. ci se impune ca intrumentarul sa fie recuratat. • Orice aparat sau echipament stomatologic trebuie lasate sa funcţioneze in gol min 20-30 de sec dupa fiecare pacient • Retractia fluidelor orale din tubulatura de cuplare a echipamentului stomatologic conectat la sistemul de apa sau aer este prevenita pasiv la majoritatea uniturilor dentare moderne. 34. Stocarea instrumentarului sterilizat Articolele sterilizate neambalate individual sunt susceptibile la contaminare (praf. perioada de stocare fiind in general raportata la: • data la care s-a realizat sterilizarea • un eveniment care poate afecta integritatea ambalájului compromiţând starea de steritate (ambalaj rupt perforat. umezit) Toate pachetele caré conţin intrumentar sterilizat trebuie inspectate inainte de utilizare pentru a verifica absenta umezelii si integritatea fizica. Definiţie. pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice. • circulaţia apei in tubulatura nu se face cu presiune marita. pt materiale sterile • intrumentarul si produsele medicale de rezerva nu trebuie stocate sub chiuvete sau in alte locaţii unde ar putea sa se umezeasca. • trebuie sa ramana ambalate pana la momentul utilizării Instrumentele astfel amabalate sterilizate trebuie sa fie stocate intr-un mod care sa preserve integritatea ambalajului. Tratarea chimica a tubulaturii in scopul controlării contaminării microbiene se poate face in 2 feluri: 9 • periodic sau tratament de soc cu substante chimice la nivel bactericid.acolo unde se formeaza biofilmul. Tratamentul chimic al tubulaturii de apa. • continuu prin aplicarea de substante chimice la niveluri care sa controleze sau sa elimine biofilmele dar care sunt sub pragul de toxicitate pentru oameni. • fluxul de apa aduce in permanenta substante nutritive care permit acumularea microbiana in biofilm. cu o durata variabila (1-5-7 min) in funcţie de tipul. Factori favorizanti. 32. Daca acestea sunt ude. .chimici. In mod obişnuit indepartarea / inactivarea biofilmelor necesita utilizarea constanta de germicide chimice. • Tratamentul chimic al tubulaturii de apa 35. carcateristicile si dimensiunile sistemului de tubulatura pentru apa ce alimenteaza cabinetul respectiv. Biofilmele microbiene sunt rezultatul natural al activitatii complexe simbiotice a comunităţilor de bacterii si fungi si se intalnesc in natura practic oriunde exista umiditate si o suprafaţa solida corespunzătoare la care sa se realizeze ataşarea bacteriilor. 33. • diametrul mic al tubulaturii creaza o proporţie suprafata/volum mare care măreşte suprafaţa pe care se poate fonna biofilmul. Metode permanente • Instalarea de sisteme de furnizare a apei independente de sursa generala de apa • Utilizarea de microfiltre incorporate aparaturii si schimbate zilnic . • rata de curgere a apei in tubulaţdţa eştâjmaxima in centru si minima la zona de contact cu peretele .Pentru autoclavarea chimica: se citeşte temperatura. • .• stagnarea apei in tubulatura cand unitul nu este utilizat faciliteaza acumularea microbiana.

indepartare a prafului si a detritusurilor(pereti. cand exista un risc de invazie microbiana in spatiile fasciale si sistemul vascular. a stării de sanatate a pacienţilor si a cadrelor medicale. si pot avea cel mult un efect biostatic asupra biofilmelor ceea ce creste potentialul de aparatie de produşi secundari. Pt ca tubulatura interna esţe realizata din materiale ce nu pot fi sterilizate fara risc de afectare.Wipe . 36. Acelaşi regim de tratament chimic si modalitate de lucru se adreseaza si aparaturii ultra sonice si echiamentelor cu aer abrazive care prezintă riscul de contaminare bacteriana prin biofilmul din tubulatura. mâinile sau mânuşile cadrelor medicale (mânere. virf pt seringi de aer/apa. Toate instrumentele care pot fi decuplate de la unitul dentar au ca metoda de electie a dezinfectării sterilizarea prin caldura-autoclavare. vapori chimici nesaturati. au o eficienta parţiala asupra biofilmelor. cea mai frecventa modalitate practica de limitare a contaminării microbiene este cea de dezinfecatare chimica. 1 38. intrerupatoare. 37.necesita curatare regulata. piese pt profilaxie. . In timpul utilizării aceste instrumente pot retine material biologic de la un pacient Sistemele de cuplare a acestor piese trebuie sa fie utilizate in gol pt 20-30 de sec pt avacuarea mecanica a acestor detritusuri biologice iar piesele pp-zise trebuie supuse sterilizării. :. 39. Subst utilizate in dezinfectarea tubulaturii interne actioneaza in principal pe formele planctonice de microorg. distrugere parţiala sau totala a acestor componente. Cand se realizeaza metode invazive de tratament. Uniturile dentare clasice nu pot furniza agenţi sterili chiar daca aceştia provine din rezervoare separate si pt orice interventie chirurgicala si implantologica este necesara utilizarea de tubulatura interna sterilizabila sau de tubulatura de unica folosinţa care sa efectueze un by-pass al unitului clasic.Alte variante pentru a rezolva problema biofilmelor au fost utilizarea de agenţi de curatare care sa îndepărteze fizic biofilmele si utilizarea pentru tubulaturi a unor materiale care sa limiteze adeziunea microbiana.nu sunt atinse. • suprafeţe menajere . chiuvete) . Anumite substante chimice-produsii clorinati. draperii. etc) • suprafaţa de transfer . Clasificarea suprafeţelor de mediu. Tehnica de dezinfectare SWS (Spray . telefon. Protocol de curatare a contaminărilor masive. Irigarea chirugicala. capete active pt detartraj sonic/ultrasonic sau pt sistemele de abraziune cu aer. podele. dar vin in contact cu intrumentar contaminat(tavi de instrumente. Componenetele aparatelor stomatologice care pot fi contaminate in timpul procedurilor si care nu pot fi demontate si sterilizate trebuie sa fie acoperite cu bariere impremeabile ce sunt schimbate dupa fiecare utilizare. Unele instrumente semicritice care vin in contact cu membranele mucoase ale pacienţilor sunt ataşate la sursele de apa/aer: piesele de mana la turatie inalta sau convenţionala. Toate liniile de apa care se alimenteaza din sistemul general de apa trebuie lasate sa curgă 1-5 min dupa care trebuie dezinfectată tubulatura interna a aparatului cu subst chimice compatibile sugerate de producători. pentru irigare trebuie utilizata apa sterila sau ser fiziologic. Dispozitive ataşate unitului dentar.Spray ). mese de lucru de la unit) . lămpi. • suprafaţa de contact clinic pot veni in contact direct cu instrumentar contaminat. clanţe. Mai mult aceste subst chimice pot interactiona cu materialele uniturilor dentare rezultând produşi secundari care pot avea efecte neaşteptate asupra materialelor dentare. Cea mai larg utilizata si accceptata a suprafeţelor si aparaturii si echipamentelor nesterilizabile presupune urmatoarele etape: • pulverizarea sau aplicarea subst dezinfectante pe suprafaţa care trebuie decontaminata • ştergerea energica a suprafeţei cu un servetel/prosop de hârtie pana la indepartarea urmelor vizibile de materie organica • indepartea articolului de curatare servetel/prosop de hârtie devenit deseu medical infectat • repulverizarea sau reaplicarea subst dezinfectante pe suprafaţa curatata • lasarea dezinfect in contact cu supraf curatata pt intervalul de timp specificat de producător • ştergerea energica a suprafeţei cu un şerveţel sau prosop de hârtie pana la indepartarea in totalitate a urmelor de dezinfectant 10 • indepartarea articolului de curatare devenit deseu medical infectat 40. aparatura.

Pt colectare si transportul acestui tip de deşeuri sunt recomandaţi saci de gunoi rezistenti inchisi ermetic prin legare sau aplicare de folie autoadeziva. etc. elementele de comanda manuale ale unitului dentar. Pt o mai uşoara recunoaştere a tipului de reziduri continute culorile acestor saci sunt: verde. Articole medicale si nemedicale care: • vin in contact direct cu partí ale corpului sau cu fluide corporale provenite de la pacient in timpul trat stomatologic • au contact indirect accidéntal cu produse biologice ale pacientului • pot constitui elemente de transmisie incrucisata datorita contactului cu mâinile operatorului • nu pot fi sterilizate sau procesate prin imersie. mânerul lămpii se folosesc elemente de izolare realizate din TNT. Sunt uşor de aplicat si fixat cu sisteme elastice.In cazul unor contaminan masive se recomanda ca dupa o curatare iniţiala a materiilor organice utilizând articole de curatere obişnuite sa se aplice tehnica de decontaminare SWS la intervale de cel mult o ora perioada in care trebuie evitat accesul in zona respectiva a pacienţilor si al personalului medical neimplicat in decontaminare. folie de hârtie dublata cu plastic autoaderent. Caracteristici ale containerelor pentru reziduuri solide ascutite. gri inchis sau negru. Indicaţiile tehnicilor de bariera. Daca incidentul a avut loc intr o zona "umeda" (sali de baie. tetiera. cuplele tip micromotor) si conice (pt spray aer/apa.pt componentele scaunului stomatologic: tetiera. sisteme de laser. Izolatoare cilindrice din plastic care se sigileaza ermetic folosind capete de banda adeziva si se folosesc pt aspiratoarele chirurgicale si cordoanele de cuplare ale piselor de mana. electrobisturie. panoul comanda. Izolatoare din polietilena cu forme adaptate geometric care se sigileaza ermetic la capete cu banda adeziva pt: camerele intraorale. piese de mana pt abraziune cu aer. sonde periodontale electronice. mânere .prezentate sub forma de role din care se decupeaza forma si dimensiunea necesara sau forme dreptunghiulare predecupate. Deseurile menajere nu necesita obligatoriu procesarea prin incinerare. şezut. ele pot fi transportate de serviciile de salubrizare la groapa de gunoi. testere de vitalitate.generale. imperforabile. • elemente individualizate standardizate . Sunt reprezentate de toate reziduurile produse intr-un cabinet de medicina dentara care nu au fost in contact direct cu pacientul sau cu produse biologice de la pacient si care nu prezintă risc major din punct de vedere chimic sau biologic pt persoanele care le manipuleaza sau pt medic. mânerul lămpii. folii de aluminiu. piese de detartraj. braţele. Clasificarea deşeurilor medicale. Deseurile menajere care prin natura lor pot aduce atingeri imaginii pacienţilor sau cadrelor medicale sunt considerate deşeuri confidenţiale si trebuie tocate si incinerate. senzorii digitali intraorali. toaleta" fluidele varsate trebuie sa fie atent indepartate de preferinţa in sistemul de scurgere si zona contaminata trebuie curata si dezinfectată corespunzător 41. rezistente la şocuri • cu deschidere suficient de mare pentru introducere unimanuala 11 • cu capacitate suficienta pt a corespunde necesitaţilor • permit vizualizarea nivelului de umplere • pot fi ermetic inchise cu capac inviolabil . spatar. • deşeuri clinice . • stabile. trebuie sa beneficieze de o limitare a contaminării cu microorganisme patogene prin utilizarea de bariere fizice de protecţie 42. Realizate din folii din plastic. 44. lampa. folie din hârtie impermeabila. Cu ele se izoleaza: scaunul stomatologic. cuplele de cauciuc ale aspiratoarelor) 43. Deseurile menajere . • Elemente de izolare din latex asemanatoare unui deget de manusa care se ruleaza pe părţile care asigura priza mâinii operatorului care vin in contact intim sau produsele biologice ale pacientului: cilindrice (pt piesele de mana.reziduuri contaminate cu risc crescut • deşeuri citotoxice • deşeuri radioactive 45. analizatori ocluzali digitali. Au dimensiuni universale pt fiecare componenta citata mai sus. Daca incidentul a avut loc intr-o zona"uscata" (sala de tratament/astepare) in ideea limitării producerii de aerosoli se recomanda inital utilizarea de preparate granulare care produc niveluri ridicate de clor si care pot contentona fluidele varsate. Clasificarea barierelor de protectie pentru aparatura medicala. mânere. • elemente neindividualizate semistandardizate . • pt componentele aparatului: masa de lucru si tija de ghidaj a acesteia.

expunere solară directă şi care să nu prezinte un risc de nesiguranţă. temperatură. 47. Reziduurile solide neascutite contaminate cu sânge saliva sau alte fluide porporale de la pacient trebuie sa fie colectate in saci de plastic rezistenti de culoare galbena impermeabili dispusi in containere refolosibile din mase plastice. MANIPULAREA DINŢILOR EXTRAŞI . Un cabinet de medicină dentară poate trata reziduurile infectate intr-un aparat propriu de sterilizare. umiditate. Stocarea trebuie să se realizeze într-mi mod şi într-un loc care să permită protecţia faţă de animale.• • • • • • • transportabile si incinerabile sunt de culoare galbena prezintă oblogatoriu indicativul de biorisc corespunzător trebuie aşezate in cabinet cat mai aproape de locul de utilizare a articolelor1 medicale care vor deveni deşeuri 46. expunere la soare). într-un mod care sa păstreze integritatea ambalajelor. de sutura): imediat dupa terminarea manoperei stomatologice trebuie sa fie acoperite cu elemente de protectie furnizate de producător lamele de bisturiu se pozitioneaza direct in ambalajele de carton intarit acele de seringa de uz unic se reacopera cu capacul de protectie doar sustinut de un dispozitiv de securitate nu direct cu mana si se arunca in recipientul rigid pt acele atraumatice cu dublu cap ascutit se utilizeaza aceeaşi metoda bimanuala daca nu exista in dotare un astfel de dispozitiv de securitate capacul de protectie se lasa pe suprafaţa câmpului de lucru si acul se acopera printr-o metoda unimanuala.Cabinetul poate organiza transportarea deşeurilor la o locaţie bine stabilită pentru stocare şi procesare. Manipularea deşeurilor clinice neascutite trebuie sa se realizeze de catre personalul medical auxiliar echipat cu manusi menajere si sort de plastic peste echipamentul de protectie.minare a materialelor şi trebuie păstrate înregistrări scrise ale procedurilor efectuate (timp. Eventuala contaminare externa a acestui tip de sac.stocarea deseurilor Consecutiv colcctării. Prevenirea accidentelor prin înţepare. Pentru a evita accidentele prin intepare cadrul medical care va manipula aceste deşeuri trebuie sa acorde atentie deosebita articolelor critice (lame de bisturiu.deseurile chimice ce contin subst chime volatilizabile nu se introduc in autoclav.Fiecare ciclu de procesare trebuie sâ aibă indicatori specifici care sa ii asigure îndeplinirea condiţiilor tennice de deconta. vânt. aranjare spaţială. să nu constituie sursă de înmulţire sau hrană pentru insecte sau rozătoare. să inhibe creşterea microbiană. 12 49. un incinerator sau autoclav care a fost conceput si utilizat doar în acest scop. Deşeurile trebuie să fie stocate (amplasament. presiune). perforarea sau ruperea sa impun utilizarea unui al doilea sac de acelsai tip in care se introduce sacul compromis. legislaţiei româneşti în vigoare nr. Deşeuri medicale neascutite. Aceşti saci trebuie sa prezinte indicativul de biorisc corespunzător si trebuie sa fie sigilaţi imediat dupa umplere inainte de deplasarea din zona de producere. ace de seringa. temperatură.219/2002) deşeurile pot fi stocate temporar pentru o perioade maxirn de 24 – 48h. conform. dupa care trebuie transportate si procesate în funcţie de gradul de risc pe care îl prezintă în maxim 72 de ore. • • 48. să nu producă senzaţii olfactive neplăcute si sa nu reprezinte un risc pentru sanatate în general. putrefacţia şi să limiteze la maxim potenţialul de expunere sau accesul personalului nemedical.

.. 51.Clatirea gurii cu astfel de prod reduce nr de microorganisme introd in circuitul sanguin al pac in interventiile invazive. meşe.Se incadreaza in categoria deseurilor anatomo-patologice.ace de: sutură.absorbante locale rulouri. .lichid1 germicid (glutaraldehidă. acest jet disipat de substanţe se deplasează pe distanţe scurte şi se depune 13 rapid pe podea. -elementele utilizate pentru realizarea izolării: . trebuie steriiizaţ pt a putea fi manipulaţi în condiţii de siguranta. lame de bisturiu.In acest caz se recomanda imersia in formalina 10% timp de 2 saptamani(eficienta in dezinfect supraf int si ext).aspiratoaredesalivă.canule de aspirator chirurgical. • elemente de conformare coronară: . benzi de celuloid.cape.folii de digă. improşcare) care sunt forme de transmitere a microorganismelor. etc.25%) care totuşi nu este eficient pe structura pulpară. microorganisme şi alte detritusuri. material de sutura.ace atraumatice de sgjngă.instrumentar pentru administrări de subtanţe medicamentoase pe cale parenterală: ~ " .seturi pentru administrări intravenoase. . pe pacient sau pe personalul medical .penemterdentare. suprafeţe operatorii învecinate. anse. • câmpuri operatorii. . sânge.Sunt considerate deseuri medicale si nu se reproceseaza sau utilizeaza la alt pacient. .instrumentar de profilaxie . DISPOZITIVELE DE UNICĂ FOLOSINŢĂ Trebuie utilizate in toate tratamentele stomatologice daca situatia clinica dicteaza acest lucru. Dinţii ce conţin obturaţii de amalgam nu trebuie să fie sterilizaţi prin căldură sau procesaţi prin incinerare datorită potenţialului risc rezultat din vaporizarea mercurului. Pentru dczinfectarea externă se poate folnsu un. dinţii trebuie curăţaţi de urmele vizibile de sânge şi material organic şi menţinuţi în stare hidratatata într-un container eonetic închis. Inainte de a fi utilizaţi . cresterea microbiană este eliminată prin cicliuri de autoclavare de 40 minute. hipoclorit de sodiu 5.apele de gura Utilizarea apelor de gură antimicrobiene înainte de orice intervenţie stomatologică are rolul de a reduce numărul de microorganisme pe care pacientul le poate elimina sub formă de aerosoli sau picături (stropire.carpule cu anestezice^ .vârfuri de spray apă/aer. Instrumentarul rotativ. cupe.Sunt preferati dd fara obturatii de amalgam. salivă. . . .seringi cu ac din material plastic.perii. comprese. aparatele de detărtraj şi seringile de apă/aer creează un spray vizibil ce conţine în principal particule mari de apă. ' ' . 50.

14 .25% pentru 1 oră sau glutaraldehidă 0.extractii de rutina. Clătirea este benefică înainte de proceduri ce utiUzează cupe de profilaxie si detartroare ultrasonice deoarece diga nu poate fi utilizată. iar înainte de ieşirea din laborator (înainte de contactul cu pacientul) să fie clătite atent.Instrumentar de laborator rotativ utilizat pe lucrarile protetice trebuie sterilizate sau dezinfectate de nivel inalt iar cel care nu vine in contact direct cu pacientul beneficiaza de nivel scazut.Controlul infectiilor in pregatirea expunerii radiologice Pregătirea cabinetului radiologic > după o spălare corespunzătoare a mâinilor. pot fi introduse în hipocloirit de sodiu 5.controlul infectiei lucrarilor protetice Toate lucrările protetice şi ortdontice trebuie ca iniţial. şăfie curăţate de sânge. urmând ca înainte de utilizare să fie clătite abundent cu jet difuz de apă Modelele turnate din gips (de obicei dur tip Moldano). îmbrăcăminte de protecţic).clasificarea manoperelor in functie de nivelul de risc Risc ridicat:orice manopera invaziva submuzocola cu instrumentar acţionat manual sau care interesează structuri osoase anfractuoase în zone cu acces sau vizibilitate directă reduse (intervenţii de mică şi mare chirurgie maxilofacială.realizarea anesteziei locale 53. se pun mânuşi menajere. Clătirea cu ape de gurâ cu efect antimicrobian prelungit are un rol limitat în reducerea numărului de microorganisme în bacteriemiile induse de cauza dentara si asigura un suport limitat ca adjuvant la pacientii cu risc de endocardita bacteriana. sau implantologie. salivă şi alte detntusuii prin clătire cu jet difuz de apă şi dezinfectate cu un dezinfectant de nivel mtermediar. aerosoli şi reducerea riscului de stropire se folosesc digile dentare.palpare teg intacte.13% şi lăsate în contact pentru o perioadă de 10-30 de minute. 52. Până la realizarea propriu-zisă a dezinfectării personalul medical trebuie să poarte echipament individual de protecţie (mănuşi. la primirea în laborator (după contactul cu pacientul). intervenţii de urgenţă pe pacienţi necooperanţi) Risc variabil:examinarea. 54.Pentru reducerea formării de picături. mască. evacuarea aerului de viteză crescute şi poziţionarea pacientului.articolele termorezistente care vin in contact mucoasele orale trebuie dezinfectate inainte de a fi refolosite la un alt pacient. orală. trebuie să fie aleşi astfel încât tehnica de dezinfectare să nu interfere chimic şi deci să afecteze stabilitatea marterialelor de amprentă.13% pentru 30 de minute. Amprentele si înregistrările de ocluzie în ceară pot fi introduse în soluţii de hipocloriţi l% sau pot fi pulverizate cu soluţii de glutaraldehidă 0.examinare intraorala.interv periodontale Risc redus:consultatia. iar dezinfectanţii. protecţie oculara.

Utilizati articole de folosinta de cate . Utilizaţi echipament individual de 15 protecţie (purtaţi jachetă curată cu mâneci lungi şi guler înalt sau halate de unicâ_folosinţă peste hainele de strada). butonul de activare. cotiera). • pe senzorul radiologie digital direct tip CCD sau indirect tip plăcuţă cu stocare de memorie (în cazul utilizării tehnicilor digitale este necesară utilizarea de barieră de protecţie şi pentru tastatura computerului). conul sau cilindruL radiologic. ochelari.protocol general de control al infectiilor inainte de tratamentul stomatologic - lasati sa fct in gol sursele de apa ale unitului folositi bariere fizice pt a preveni contaminarea si proceduri de dezinfectare obtineti un istoric amanuntit al pacientului pregatiti din timp aparatura sau echipamentele medicale necesare alegeti instrumentarul inainte de punerea manusilor nu atingeti pacientul care trebuie sa fie examinat daca este necesara modif pozitiei pacientului solicitati acest lucru prin comenzi vocale - 56. mască şi celelate elemente de protecţie individuală. filme dentare şi un recipient din plastic (pahar de unică folosinţă).scut facial). se aşează pacientul în scaun echipat cu şorţ de plumb şi guler tiroidian de protecţiei > se spala mainile se aplică mănuşi de consultaţie.Evitati atingerea ochelarilor sau a scuturilor. rulouri de vată. sisteme port-senzor. tubul şi cilindrul radiologie. • pe tubul. > se realizeaza expunerea 55.întrerupătorul de putere al aparatului cu un dezinfectant de nivel redus şi lavete absorbante uscate după tehnica-SWS se aplică elemente de barieră fizică de unică folosinţă: • pe porţiunile de scaun care vor veni în contact-direct cu tegumentele pacientului (tetierc. se îndepărtează mănuşile şi serealizeaziugiena corespunzătoare mâinilor > se aşează pe un câmp steril (nu direct pe suprafaţa mobilierului sau a apara tuiii radiologice) toate elementele sterile necesare pentru realizarea expunerii radiologice bloc de ocluzie.Utilizati protectie oculara(ochelari.protocol general de control al infectiilor in timpul tratamentului stomatologic Trataţi toţi pacienţii ca potenţial infectati(aplicaţi precauţiile univetsale şi precauţiile adiţionale în funcţie de particularităţile cazului clinic). • pe întrerupătoarele de control.> > > se dezinfectează scaunul dentar.

Folositi diga.aerosoli. • după utilizare plasaţi toate articolele tăioase într-un recipient rezistent la perforări. aplicaţi acele descoperite pe un câmp diferit ce va fi manipulat corespunzător. aparaturoo şi suprafeţelor din cabinetul stomatologic.Reduceti la minim formarea de jeturi de picaturi. • Curăţaţi şi dezinfectaţi instrumentarul stomatologie cu atenţie. Este format din: • Dentina . este acoperit la nivel coronar de smalţ şi la nivel radicular de cement. Protejaţi mâinile: • igienizaţi mâinile înainte si după îndepărtarea mănuşilor.cand este posibil toate care vin in contact cu fluide sau mucoase ale pacientului • Decontaminati piesele de mana si evacuati lichidele stagnate in tubulatura de apa(piesele trebuie sa fct in gol 2-3 min la inceputul fiecarei zile si 20-30 sec dupa fiecare pacient. • nu utilizati manusi taiate sau perforate.dezinfectati aceste suprafete.ori este posibil. • schimbaţi mănuşile la fiecare pacient.ţesut mineralizat de origine mezenchimală care este supus unor permanente 16 . 57. . utilizaţi. protocol general de control al infectiilor după tratamentul pacientului • Utilizaţi mănuşi menajere şi echipament de protecţie individual • peaitru decontaminarea instrumentarului.Inlocuiti masca in caz de umezire sau daca este vizibil patata.Evitaţi lezarea cu instrumentar ascuţit: • manipulaţi.Complexul pulpo-dentinar alcatuire este situat în centrul dintelui.schimbati barierele de protectie de pe unit sau aparatura radiologica) Decontaminati articole protetice Procesati in mod corespunzator detritusurile contaminate • • • • 58. • evitaţi rănirea mâinilor.care penetrează ţesuturile moi sau osul. • Sterilizaţi instrumentele: critice . • pentru reacoperirea acelor cu_ capacul protector din material plasţicutilizaţi tehnici care evită accidentele: • dacă reaplicarea capacului ml este realizabilă. şi decontaminaţi cu atenţie instrumentarul ascuţit.curatati si sterilizati piesele de mana si aparatura de detartraj) Manipulati cu grija instrumentarul ascutit de unica folosinta Deconataminati suprafetele de mediu(indepartati elementele de bariera fizica. • nu îndoiţi sau rupeţi manual acele de seringă.

prepararea dinţilor în scop protetic)  Supravegherea imunitară a ţesutului pulpar 60. 59. în în canaliculele dentinare urma unor agresiuni patologice (carii.restructurări atâta timp cât dintele îşi păstrează vitalitatea • Pulpa dentară .odontoblaştii primari.transmiterea informatiei dureroase la nivel central.Celulele pulpei dentare Celulele pulpei dentare sunt: • Celule dentinogenetice . electrici. terminaţii nervoase amielinice provenite din plexul nervos pulpar Raschow şi fluidul dentinar.Funcţiile ţesutului pulpar sunt:  Formativă .formarea dentinei de reparaţie de către odontoblaştii de înlocuire Defensivă -la acţiunea factorilor chimici. mecanici.) sau iatrogene (îndepărtarea ţesuturilor alterate.formarea dentinei primare.este asigurată de limfa dentinară prezentă Neurosenzorială . eroziuni etc. în canaliculele dentinare. bacterieni Menţinerea structurii şi funcţionalităţii normale a dentinei şi a ţesutului pulpar   De nutriţie . Este delimitată la exterior de dentină şi comunică prin zona apicală cu economia generală a organismului. Legătura dintre dentină şi ţesutul pulpar este realizată structural de prezenţa prelungirilor citoplasmatice ale celulelor odontoblastice în canaliculele detinare. celulele fiice nonodontoblastice din zona „bogat celulară" a regiunii pulpare periferice. abraziuni. aceste prelungiri citoplasmatice sunt însoţite şi de alte structuri pulpare : fibre de colagen. secundare şi de reacţie de către odontoblaştii embrionari  De apărare .ţesut conjunctiv lax care derivă din papila mezenchimală şi care are o structură asemănătoare cu aceea a celorlalte ţesuturi conjunctive ale organismului. cu 17 proprietăţi dentinogenetice • Celulele de bază ale ţesutului pulpar .

care are o membrană celulară plasmatică. Această prelungire are două zone : . odată cu depunerea de dentină funcţională. reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat. peticite celule de apărare . Odată cu intrarea în funcţie a dintelui. cu aspect de palisadă. înalt diferenţiate. cu nucleu central. . Odontoblaştii au un aranjament o distribuţie şi o formă care diferă în funcţie de regiunea pulpară în care se află. Pluristratificarea determină o diminuare a volumului camerei pulpare şi este un fenomen care însoţeşte îmbătrânirea ţesutului pulpar. mai scurte.Zona periferică. celulele odontoblaste sunt mai puţine. 62.celulele neuronale.- nutritive— fibroblaştii zonei pulpare centrale senzoriale. numeroşi ribozomi). cilindrică. macrofage.celule endoteliale. au un corp celular de formă alungită. cubice sau plate. Zona celulară situată spre dentină se continuă cu o prelungire citoplasmatică denumită fibra Tomes. în partea bazală a celulei odontoblaste se află un nucleu ovalar şi în interiorul citoplasmei celulare există organite celulare bogat reprezentate care demonstrează activitatea sa secretorie (complex Golgi supranuclear. cu nucleu mare situat bazal în canalul radicular. în zona pulpei coronare odontoblaştii sunt pluristratificaţi. a celulelor odontoblaste (stratul WEIL) Este formată din celule odontoblaste.Funcţiile odontoblaştilor: . celule asociate fibrelor nervoase mielinice si amielinice celule asociate vascularizaţiei .o zonă bazală în predentină 18 o zonă inclusă în interiorul canaliculelor dentinare ale dentinei mineralizate. începând cu dentina embrionară şi post natală şi continuând cu reparaţia sa atâta timp cât organul pulpar îşi menţine vitalitatea La periferia pulpei se află iniţial un sigur strat de odontoblaşti. responsabile de formarea dentinei. limfocite T 61. în porţiunea coronară a pulpei dentare odontoblaştii se aglomerează şi vor avea un aspect pluristratificat. mitocondrii.Pe măsură ce se apropie de zona apicală aspectul pluristratificat este mai sărac.dendritice. piriformă.

iono minerali.au ovalara si prezintă prelungiri citoplasmatice care pot stabili contacte membranare cu celulele odontoblaste. Aceasta zona _este traversata de fibre nervoase amielinice si vase sanguine capilare.capilare pătrund pana la startul celulelor odontoblaste Ramurile terminale fibrelor nervoase senzitive si autonome(plexul Raschow) .functia senzoriala:celula odontoblastică nu este o celulă nervoasă. acid condroitinsulfuric) .  Fibroblaste Celule mezenchimale nediferentiate celule imunocompetente 19 fibre pulpare substanta fundamentala Vase de sange . ~Celulele din acest strat au o forma rotunjită . care sunt fibre de reticulina mai groase Zona bogat celulara (stratul Hohl). histocite si celule dendritice care asigura supravegherea imunitara a ţesuţului pulpar. Zona subodontoblastica acelulara (stratul Weil). bogat in celule . Corpul celular şi prelungirile odontoblastice sunt în contact cu terminaţiile nervoase. „. acest strat se continua cu parenchimul pulpar central.continut. Este un strat de grosime mica. 63. Pe fata sa interna.acestia fiind responsabili de formarea dentinei de reparaţie cu apariţia fenomenului de cicatrizare a tesutului pulpar.fibroblaste. receptori pentru transmiterea durerii.ramurile terminale ajung pana incanaliculele dentianare • Plexul fibrilar format din fibre Koff. ale ciclului componente ale substanţei fundamentale (aminoacizi. celulele mezenchimale nediferentiate. Aceste celule nu dau nastere la odontoblasti deoarece se găsesc la distanta de membrana bazala. lipide. • • • • - Regiunea pulpara centrala . este sarac celulara si este prezenta mai des la nivelul coarnelor pulpare. In Stratul subodontoblastic Hohl exista celule fiice nonodontoblastice produse in cursul celei de-a doua mitoze a preodontoblastilor.componente care participă la formarea colagenului dentinar şi a predentinei (precolagen) . - acid hialuronic. Aceasta zona conţine: • Prelungiri citoplasmatice ramificate emise de celulele situate in zona pulpara subiancenta • O mare parte din plexul capilar subodontoblastic .• – functia secretorie:secretă substanţe pe care le elimină prin peretele membranei celulare Krebs) enzime necesare procesului de mineralizare (fosfataza alcalină şi acidă) enzime necesare proceselor metabolice (ale glicolizei anaerobe. Atunci cand odontoblastii primari sunt distrusi ce urmare a unei agresiunilor vor da naştere unor odontoblaşti de inlocuire. • Este o zona situata imediat sub cea a celulelor odontoblaste. 64. 65.

fiind prezente in intregul tesutut pulpar. pot forma un tesut osteodentinar mai puţin structurat ■ Se pot diferentia in celule de inlocuire a odontoblastilor / ■ ■ ■ ■ Celulele mezenchimale nedilerentiate: Sunt precursori ai celulelor diferenţiate ale tesutului conjunctiv pulpar • Localizate intotdeauna in apropierea vaselor sanguine • Au forma poliedrica cu nucleu central voluminos. cu nucleu excentric • Au rol in sinteza anticorpilor in cursul proceselor inflamatorii pulpare 68. • pot lua aspecte morfologice diferite precum histocitele.cu activitate metabolica redusa Principala funcţie este de elaborare si remaniere a matricei extracelulare a pulpei dentare prin sinteza de precursori ai mucopolizaharidelor si a colagenului ■ Au capacitatea de a se modifica si de a forma ţesuturi dure ■ Tesutul mineral produs seamana cu un calus osos cicatricial decât cu dentina ■ Dupa aplicarea unui coafaj direct. stjmulii care actioneaza asupra tesutului_pulpar aceste celule se pot diferenţia in odontoblaste sau fibroblaste • Cu înaintarea in varsta nr acestora descreste si se reduce potentialu de generarea al ţesutului pulpar 67. citoplasma abundenta si prelungiri citoplasmatice periferice• fa funcţie de. Sunt fibre conjunctive de 3 tipuri: 20 • Fibre de colagen: Sunt cele mai numeroase . • in pulpa normala sunt implicate in eliminarea celulelor moarte prin fenomenul de apoptoza. Care sunt celulele imunocompetente ale zonei pulpare centrale si rolurile acestora. • in inflamatia pulpara au rolul de eliminare a bacteriilor si interactioneaza cu alte celule inflamatorii precum limfocitele T.• 66. rotunde. Sunt elaborate de fibroblasti In pulpa dentara se găsesc mai ales in fibre de colagen de tip I si III . celule care intervin in apararea pulpei dentare prin fagocitare de hematii degenerate. localizate in zonele peri vasculare.ovalare sau stelate. Fibrele pulpare. fragrnente celulare_dezintegrate si corpi straini. ovoid sau rotund. • au rolul de a captura antigenele proteice străine intr-o maniera non-specifica• nr lor creste in inflamatia pulpara si pot avea rol in procesele de reparaţie pulpara ❖ Celulele macrofage • sunt celule de talie mare. • sunt concentrate in jurul vaselor sanguine.de aspect turtit. Fibre nervoase Fibroblastele si celulele mezenchimale nediferentiate ale regiunii pulpare centrale. care prezintă minim 3 prelungiri citoplasmatice numite dendrite. celule ovalare sau rotunde. ❖ Celulele dendritice • sunt celule de talie mare. au o bogata activitate de sinteza. Fibroblastele: Au aspect fusiform sau spinos Sunt nepolarizate si conţin o cantitate mare de organite celulare implicate in sinteza proteica ■ In pulpa tanara sunt celulele foarte active. dar au si rol in elaborarea proteinelor necesare sintezei fundamentale pulpare si a fibrelor conjunctive ❖ Limfocitele T • Din limfocite deriva plasmocitele.distribuite neuniform in substanta fundamentala Odata cu înaintarea in varsta sunt înlocuite cu fibrocite-celule fibroblaste aflate in repaus .

inconstanta sau absenta • Medie . Fibrele nervoase mielinice si amielinice pătrund in nr mare in tesutul pulpar prin foramen apical pricipal si prin foramenele accesorii. au un traiect ondulat. Fibrele de tip C Sunt fibre amielinice care conduc impulsurile nervoase pt durere Reprezintă 70-90% din fibrele nervoase ale dd temporari si definitivi Au un prag de excitabilitate ridicat si viteza de conducere lenta Sunt fibre chimio si termosensibile care transmit durerea protopatica In inflamatia pulpara elibereaza neuromediatori responsabili de inflamatia neurogena a pulpei.Sunt prezente in spatiile intercelulare sub forma de filamente izolate sau in fascicule asociate axelor vasculare in pulpa matura Nr lor creste o data cu înaintarea in varsta in paralel cu scaderea nr de celule = fibroza pulpara • Fibrele de reticulina: Sunt asociate peretilor vasculari in jurul carora formeaza o reţea Fibrele Korff din stratul acelular Weil sunt formate din asocierea mai multor fibre de reticulina. trec prin stratul de celule odontoblaste pt a pătrunde in canaliculele dentinare unde insotesc prelungirea Tomes. Fibrele senzitive mielinice isi pierd teaca de mielina spre periferia pulpei. Primele fibre nervoase ajung in pulpa dentara in momentul debutului amelo si dentinogenezei. In pulpa se mai găsesc celule neuronale cu funcţii necunoscute.Reteaua nervoasa ramane imatura pe perioada de formare a dintelui si se stabilizeaza in momentul in care dintele erupt are contacte dento-dentare si se stabilesc relaţiile ocluzale. Fibrele senzitive provin din ramurile maxilare si mandibulare ale nervului trigemen.tunica intrna. In camera pulpara fasciculele se ramifica in nervi cuspidieni si se termina in stratul acelular Weil sub forma plexului Raschkow. Inervatia pulpei este foarte bogata. Fibrele senzitive se ramifica la nivel apical in doua categorii de fibre : unele pt inervatia parodontiului si altele pentru inervatia endodontica. fiind maxima in dentina situata in dreptul coarnelor pulpare. Tipurile de fibre nervoase de la nivelul pulpei dentare si funcţiile acestora. Terminaţiile nervoase situate in vecinatatea vaselor sanguine. Fibrele simpatice cu rol in vasomotricitiate au originea in ganglionul simpatic cervical superior.formata din celule musculare dispuse circular • Intima .21 principal substanta P cu efect vasodilatator.foarte subţire • Intima . astfel incat plexul lui Raschkow este format din fibre amielinice. fiind paralele cu acestea. cele din plexul Raschkow si din tubulii dentinari sunt perlate. Inervatia pulpei dentare. formata din celule endoteliale Vasele capilare au un endoteliu inconjurat de un singur strat de celule endoteliale turtite. aşezate pe o membrana bazala formata din fibre de reticulina si rare fibre colagen Venulele au: • Adventice .celule endoteliale aplatizate \ 70. Caracteristicile vaselor sanguine pulpare. X Diametru foarte mic . Regiunea cervicala si radiculara sunt mai puţin inervate iar dentina interradiculara si dentina tertiara nu conţin fibre nervoase. somatostatine cu efect vasodilatator in Fibrele nervoase de tip Aδ Au un prag de excitabilitate mai scăzut si viteza de conducere mai rapida 71. Aici se transforma in fibre de colagen • Fibre de oxitalani: Se găsesc dispersate in tesutul pulpar In cantitati mai mici decât fibrele de colagen si reticulina nu suferă modificări in raport cu varsta 69. In dintele matur proporţia de fibre nervoase intratubulare este variabila. Pereti subţiri cu structura delicata Arteriolele au 3 straturi • Adventice—tunica externa. Fibrele nervoase se grupeaza in centrul pulpei radiculare unde formeaza fascicule in vecinatatea vaselor sanguine. formata de colagen • Medie . * • • • • • • .

esenţial dentinara. spre deosebire de dentina secundara regulata care apare pe toata suprafaţa camerei pulpare. Ţesutul pulpar răspunde prin depunere de depozite de dentina de reacţie in interiorul tubilor dentinari afectati determinând reducerea sau chiar obliterarea lumenului canalicular. Dupa localizarea depozitului de dentina tertiara exista doua tipuri : Dentina de reacţie sclerotica (DRS) . Dentina de reparaţie. Acest proces este diferit de calcificarea intratubulara datorita precipitării cristalelor de hidroxiapatita. Este rezultatul accelerarii sintezei de colagen tip I si a activitatii enzimatice la nivelul celulelor odontoblaste. 73. Apare atunci cand asupra pulpei actioneaza un stimul puternic cum ar fi trecerea de la o evoluţie cronica a unui proces carios la evoluţie acuta.apare la interfata dentina-pulpa prin exacerbarea pr de dentinogeneza ca urmare a măririi depozitelor de predentina. aceasta va reacţiona prin depunerea de dentina de reparaţie care va avea un rol de bariera dentinara. Aceasta dentina este rezultatul creşterii procesului normal de formare al dentinei peritubulare.strat hialin. in care actioneaza stimulii iritativi. Exista mai multe tipuri de dentina: ❖ Dentina periferica La nivel coronar — matricea dentinara depusa de odontoblastii nepolarizati. Pentru ca 74.se produce pe toata durata vieţii dintelui pe arcada Dentina tertiara — se produce atunci cand apar agresiuni asupra tesutului pulpar si cuprinde doua tipuri de dentina: dentina de reacţie si dentina de reparaţie. activa. accelerata. care reprezintă o bariera in calea evoluţiei pr carios 22 apar semne de suferinţa a odontoblastilor primari . 72. Este produsa de odontoblastii diferenţiaţi in cursul dezvoltării germenenului dentare. .formata prin depunere de dentina pe pereţii interni ai canaliculelor dentinare. acţiunea intrumentarului rotativ supra dentinei si par a fi stimulate de deplasarea fluidului dentinar Sunt inplicate in trasnsmiterea durerii. puţin profunde. Celulele odontoblaste elibereaza factori de creştere TGFβ in interiorul tubilor dentinari. cu evoluti cronica la nivelul joncţiunii amelo-dentinare. declanşata de uscare. fara canalicule. Dentina de reacţie peritubulara (DRP) .formata de odontoblastii polarizaţi prin transformarea predentinei in dentina odata cu intrarea in funcţie a dintelui pe arcada Dentina secundara . Are un aspect translucid ca o consecinţa a obliterării canaliculelor dentinare cu săruri de calciu. Apare ca răspuns la stimuli de intensitate mica. ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Dentina de reacţie. Cu cat cavitatea este mai profunda si distanta de difuziune este mai mica cu atat depunerea de dentina de reacţie este mai importanta si distanta de difuziune mai mare limiteaza grosimea stratului de dentina de reacţie. Porozitatea dentinei scade si creste duritatea ei. aceasta are un aspect neregulat si apare in zone restrânse ale camerei pulpare. fara canalicule dentinare si fara prelungiri ale acestora. Prezenta lor determina acumularea si migrarea limfei dentinare in direcţia pereţilor dentinari cu stimularea colagenului. este un strat hipomineralizat La nivel radicular . Se produce distrugerea dentinei de reacţie sclerotica. care vor permite eliberarea de fosfaţi si produc energia necesara unei mineralizări rapide a dentinei nou depuse. In urma acţiunii terapeutice a unor substante medicamentoase utilizate in tratamentul plăgii dentinare (coafaj) s-a observat apariţia dentinei de reacţie. care coexista cu stratul granulat Tomes situat intern ❖ Dentina circumpulpara Dentina primara .• • • • • Sunt la originea durerii acute. Daca degradarea tesutului pulpar nu este completa. Este produsa de odontoblasti si. care este dependenta de profunzimea cavitatii si de distanta de difuziune dintre cavitatea de odontoblasti.afectarea organitelor celulare. epicritice. * Fibrele de tip Aβ Au o viteza de conducere foarte rapida Sunt implicate in transmiterea sensibilităţii tactile si proprioceptive Pot fi implicate si in percepţia sensibilităţii nedureroase determinata de exemplu de stimularea dentara de mica intensitate de tip vibratoriu. Tipuri de dentina. si largirea spatiilor interodontoblastice si necroza lor.

Daca odontoblastii primari sunt distrusi se vor diferenţia celule odontoblaste noi rezultate din zona subodontoblastica Hohl si prin diviziunea si migrare spre zona de necroza se diferentiaza in odontoblasti de înlocuire sau odontoblasti de generaţia a-2-a. cu frecventa mai mare la 30 ani • Mai frecvent la femei • Pacienţii cu parodontopatie prezintă hiperestezie dentinara de colet in 72-98% din cazuri Dd afectati: • Pot aparea la toti dd. In condiţiile unei activitati normale a pulpei dentare. prezente in stratul subodontoblastic Hohl ♦> Ca urmare a nediferentierii unor celule pulpare nediferentiale . Ţesutul pulpar va fi paucicelular. diametru ❖Lungime 2. Prezenta fibrodentinei este o condiţie necesara pentru diferenţierea odontoblastelor de înlocuire si formarea dentinei de reparaţie tubulara. cu un nr suficient de celele si vascularizatie adecvata. aceasta determina diminuarea volumului camerei pulpare care este formata diu pereţi rigizi si inextensibili si astfel pulpa este supusa unei compresiuni care determina modificări de tip atrofie la celelalte elemente structurale ale pulpei dentare Diminuarea nr de odontoblasti care. celule in repaus caracterizate printr-un nr redus de organite celulare. . provenite din ultima diviziune a perodontoblastilor. DUREREA DENTINARA i 76.celule mezenchimale nediferentiate. Senescenta reprezintă fenomenul de imbatranire a tesuturilor. Indiferent de tipul dentinei. 75. Imbaţranirea odontoblastilor este accentuata si de dispariţia reţelei capilare perifierice si de deficitul de aport de metaboliti. X Reducerea volumului pulpar ca urmare a formarii continue a dentinei secundare fiziologice cu reducerea volumului camerei pulpare si canalelor radiculare. pulpare determinate de senescenta. Modificări Structura canaliculelor dentinare.5-3. ❖Grosime de 1-2 µ.Nr fibroblastilor este diminuat ca urmare a apoptozei iar fibroblastii restania se transforma progreseiv in fibrocite. 23 77. reactive. fibroblasti sau pericite. Stratul odontoblastic are grosime redusa. mai frecvent la cei situati in zona de curbura a arcadelor dentare (C si PM) • Incidenţa crescută pe hemiarcada opusa mâinii cu care se face periajul • Cel mai frecvent implicate .dentina de reparaţie sa apara trebuie ca pulpa sa nu prezinte reacţii inflamatorii severe si tesutul pulpar sa aiba un aspect caracteristic unei pulpe tinere. dezorganizate.fetele vestibuläre si cervicale ale dd Substratul morfologic al durerii detinare. Aceste celule pot proveni din: ❖ Celule odontoblaste fiice.5 mm 78. Prevalenta durerii dentinare: • Apare la 8-30% din populaţia adulta • Mai frecvent intre 25-50 ani. Dentina secundara funcţionala se depune in special la nivelul plafonului si planseului pulpar. Pulpa dentara preyinta si ea fenomenul de senescenta care determina anumite modificări la nivelul structurilor acesteia. ea avand rolul in fixarea factorilor de creştere necesari nediferentierii odontoblastilor de înlocuire. Caracteristici generale ale durerii dentinare. cu aspect dezordonat iar capacitatea funcţionala redusa face ca produsele lor metabolice sa fie imperfecte. odata cu inaintarea in varsta isi micsoreaza nr de organite celulare. In situatii deosebite se poate depune dentina de reacţie sau de reparaţie in zonele cele mai apropiate de locul de acţiune al factorului cauzal. depunerea de dentina este continua si neuniforma iar localizarea ei depinde de cauza care determina depunerea de dentina. Produsele odontoblaste se mineralizeaza si apare micşorarea spaţiului periodontoblastic . Este reprezentat de plaga dentinara expusa direct mediului bucal precum si caracteristicile morfologice ale acesteia. Cantitatea de citoplasma diminua.

Limite: * Odontoblastul are origine embriológica diferita de celula nervoasa * Fibra Tomes nu se intinde pe intreaga lungime a canaliculului In situatii in care fibra odontoblastica a dispărut. a) Teoria neurofiziologica.dentina pericanaliculara Implicaţiile clinice ale variaţiilor structurale ale dentinei pericanaliculare. iar fluidul prezintă o curgere discreta spre capatul deschis • Aplicarea unei harţii absorbante pe plaga dentinara determina un efect de curgere si apariţia durerii • Stimuli reci. Aceştia pot fi tactili. Aceasta mişcare stimuleaza fibrele nervoase Se bazeaza pe principiile capilaritatii Argumente in favoarea aceste teorii: • In momentul instrumentării dentinei. ceea ce va influenta extinderea răspunsului pulpar. Durerea poate fi infiuentata de : Factori somatici: • 24 Infecţii • Surmenaj • Afecţiuni nervoase 83. osmotici si determina mişcarea lichidului interstitial intracanalar cu o viteza de 2-3mm/sec. osmotici determina un flux spre exterior al lichidului intracanalar. Principala cauza a durerii dentinare o constituie deplasarea rapida a lichidului interstitial intracanalar spre exteriorul sau interiorul tubilor dentinari ca urmare a variaţiilor de presiune determinate de diverşi stimuli. durerea dentinara se menţine. Doar stimularea indirecta ar putea explica apariţia durerii in acest loc (atunci cand este stimulata pulpa dentara sau dentina circumpulpara) 80. tubulii dentinari sunt expuşi.dentinar. deschisi. Factorii de care depinde apariţia dureii dentinare.❖Pereţi formaţi dintr-un strat puternic mineralizat .necesita un timp mai mare pt a obţine aceeaşi forţa de adeziune ■ Grade de umectare diferite fata de dentina normala . atata timp cat canaliculele dentinare se menţin deschise. In cazul preparatiilor realizate la turatie înalta apare fenomenul de absorbţie al nucleilor odontoblastilor in lumenul canaliculului (prin efectul de pompa exercitat de freza in rotatie asupra suprafeţei cu care se afla in contact) b) Obliterarea lumenului canaliculelor dentinare va determina o scădere a conductantei fluidului tisular la nivel dentinar. in tubulii dentinari). apoi deplasarea fluidului spre ext) 82. Majoritatea pacienţilor se plâng de sensibilitate la rece (iniţial contractie. prin fibra Tomes. Odontoblastul. Susţine stimularea prin excitatie directa a fibrelor nervoase amielinice din canaliculele dentinare. . ar primi si transmite impulsul senzitiv pana la fibrele nervoase din pulpa dentara. tactili. Prepararea unei cavitati profunde pe un dinte la un pacient tanar va compromite mai mult material citoplasmatic decât dentina mineralizata. * Teoria odontoblastului receptor. avand drept consecinţa directa o predispoziţie mai redusa spre fenomenele de hipersensibilitate c) Obliterarea lumenului canaliculelor determina modificarea adeziunii prin: ■ Reacţie diferita la demineralizarea acida . mişcare susceptibila de a genera durerea . comportandu-se ca un receptor neurosenzorial. Durerea dentinara este determinata de factori ce actioneaza asupra excitabilitatii si conductabilitatii nervoase. 81. 79.determina o penetrare mai grea a răşinii (strat hibrid deficitar) . Prin acelaşi fenomen este blocata si reacţia de aparare a complexului pulpo. termici. d) Obliterarea lumenului canaliculelor dentinare afecteaza gradul de permeabilitate dentinara. Limite: • Imposibilitatea explicării durerii la nivelul dentinei periferice (fibrele nervoase nu se extind pe mai mult de 100Μ. Teoria hidrodinámica.

aceasta va fi polimerizata si va suferi o contractie ce se va supraadauga deplasarii lichidiene extinse din etapa precedenta 2. manifestari clinice. iar daca cavitatea a fost preparata retentiv si materialul se menţine prin retentie mecanica. 85. sarcina. moderata X Reproductibila prin stimulare adecvata X Absenta sau redusa la stimulare mecanica X Are tendinta de remisiune chiar fara tratament 84. Etiologie: modificări anatomice bruşte. In afecţiuni gerenale durerea este temporara.• Starea de stress Factori psihici . Apariţia microfisurilor se poate datora: • Erori in etapa de preparare a cavitatii • Captusirea deficitara a marginilor de smalţ nesustinute Ghidarea greşita a contractiei de polimerizare a materialului.manifestari clinice. boli infecto-contagioase) Influenta acestor factori are efect mai evident in cazul hiperesteziei dentinare. brutale (un permit adaptarea pulpara) ■ Traumatisme dentinare cu denudarea dentinei ■ Interventii chirurgicale parodontale ■ Manopere terapeutice: • Prepararea de cavitati • Prepararea de bonturi Manifestari clinice: X Localizata. • • 86.etiologie. determinata de reducerea pragului dureros. menopauza Starea de convalescenta dupa afecţiuni generale severe (anemii. avitaminoze. Etiologie:25 Vicii de dezvoltare -10% .etiologie. ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ Hipersensibilitatea postoperatorie . un estista semne clinice obiective iniţiale asupra acestei deficiente Prin microfisuri in smalţul adiacent obturatiei. din contra. Hipersensibilitatea dentionara . tranzitorie X Provocata de agenţi fizici. manifestari clinice. • • 87.menstruatie. dupa aplicarea «răşinii de bonding. • • Prin infiltraţie marginala In cazul in care realizarea adeziunii obturatiei la pereţii dentinari a fost deficitara prin • Uscare incompleta sau excesiva • Contaminarea plăgii cu saliva • Gravare acida deficitara In cazul compozitului microspatiul rezultat un se va micşora in timp ca la amalgam. Mecanisme de apariţie a hipersensibilităţii postoperatorii.Existenta acestui microspatiu nu este evidenta in prima perioada a existentei obturatiei. Hiperestezia dentinara . Uscarea excesiva a plăgii dentinare Prin utilizarea spray-ului de aer in vederea uscării plăgii se produce distensie la nivelul suprafeţei dentinare cu evaporarea de limfa dentinara si consecutiv se produce deplasarea fluidului intracanalicular In a 2-a etapa.in stări de depresie sau anxietate Perioada fiziologica . Este o entitate aparte in cadrul categoriilor hipersensibilităţii Apare dupa realizarea unui tratament restaurator aparent corect Apare in special dupa restaurari realizate cu materiale compozite Are incidenţa crescută Prezintă difîcultati de tratament 1. ce va duce la suprasarcina peretelui expus 3.joncţiunea smalt-cement un se realizeaza Expunere de dentina 90% : ■ Retractii gingivale . chimici X Limitata de perioada acţiunii excitantului X Intensitate mica.

localizata. vit C) Controlul secreţiei salivare (hipo sau asialic indusa de afecţiuni ale glandelor salivare sau de utilizarea unor subst medicamentoase) Controlul bulimiei. Diagnosticul diferenţial al hipersensibilităţii si hiperesteziei dentinare. detartraj eventual sub anestezie) Corectarea igienei orale in exces (leziuni de uzura) Controlul atacului acid prin supravegherea consumului de: alimente aide (fructe. salate. Tratamentul 26 simptomatic al durerii dentinare.In hiperestezie durerea are o intensitate mai mare si o caracteristica afectiva deosebita iar hipersensibilitatea durerea este de intensitate redusa sau medie. Corectarea igienei orale defectuase (revelator de placa) Controlul plăcii bacteriene (periaj profesional. apoi intensa. Tratamentul realizat de către medic : Utilizarea cu blândeţe a instrumentarelor de detartraj Utilizarea agenţilor de desensibilizare dupa interventii terapeutice Plasarea corecta a restaurărilor Desensibilizarea dd dupa folosirea metodelor de albire Monitorizarea pacienţilor Tratamentul realizat de către pacient: Tehnici corecte de periaj individual Respectarea infracţiunilor de utilizare a pastelor de dd desensibilizante Periuţe de dd cu duritate medie Periaj dupa consum de alimente si băuturi acide Evitarea utilizării excesive a metodelor de curatare interdentara (scobitori. Tratamentul □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ ♦ ♦ ♦ ♦ preventiv al durerii dentinare. chimici X Fulguranta initial.La domiciliu de către pacient . In cabinet de către medic : cu agenţii desensibilizanti nespecific . Demineralizari Manifestari clinice .Chiuretaje. cola) substante medicamentoase (aspirina.Hiperestezia dentinara are tendinta de agravare(inflamatie pulpara) iar hipersensibilitatea are tendinta de vindecara spontana in timp chiar si fara tratament .durere : X Provocata de agenţi fizici. alcoolismului 92.masticatie iar in hipersensibilitate nu apare durerea . deţartraje Intervenţii chirurgicale parodontale ■ Pierdere de smalţ prin Abraziuni . sucuri. ata dentara) 91. refluxului gastrointestinal.la act instr de mana sau rotativ. . periaj. masticaţie) X Are caracter afectiv deosebit X Are tendinta la gravare (inflagnatie pulpara acuta) ■ ■ 88. Tratamentul ♦ ♦ etiopatogenic al durerii dentinare. citrice. limitata la perioada acţiunii excitantului X Intensitate crescută X Apare mai ales la stimularea mecanica (palpare. < Depistarea factorilor etiologici ai afecţiunii si indepartarea lor < Tratament medicamentos efectuat ■ De pacient la domiciliu ■ De medic in cabinet < Retratarea afecţiunii atunci cand este cazul 90. 89. iaurt. <Dg corect pozitiv si diferenţial ■ Cu alte afecţiuni ■ Intre cele 2 afecţiuni .In hiperestezie durerea apare la palpare cu sonda. muraturi) băuturi acide (vin.Eroziuni . Etapele realizarii unui tratament corect al durerii dentinare.suportabila si fara implicatii asupra psihicului pacientului.la periaj. <.

ape de gura. * Agenţii chimici utilizaţi in tratamentul durerii dentinare realizat in cabinet.Pt desensibilizarea fibrelor nervoase terminale: nitrat de K. Are ca rezultat reducerea nr de canalicule dentinare deschise si micşorarea diametrului acestora. metoda trebuie repetata la cateva luni Doza de aplicare 1 mA/min sau 0.Pt obliterarea tubulilor dentinari : clorura de strontiu. . citrat de Na in gel poliglicoidic 94.<. care precipita Efectul obtinut este temporar. soluţii * Metode fizice: ionoforeza. Ionii de F si Na din fiuorura de Na 2% sunt dirijaţi intr-un camp electric si dispusi profund in canaliculele dentinare Se produce obstruarea canaliculelor prin fiuorura de Ca formata. Cei mai indicaţi sunt adezivii de ultima generaţie fara dezhidratarea suprafeţei dentinare □ □ □ □ □ Ionoforeza utilizata in tratamentul durerii dentinare. Acţiunea razei laser produce: 98. de Al. restaurari cu CIS sau compozie * Terapie cu laser * Procedee chirurgicale: lambou mucogingival 95. dar si pt a preveni sensibilitatea ce poate aparea dupa cimentare • Adezivii dentinari se bazeaza pe realizarea stratului hibrid si sigilarea ermetica a suprafeţei dentinare cu închiderea canaliculelor dentinare. fiuoruri.5 mA/2 min Necesita aparatura speciala si foloseste curent conţinu redresat de 9V si intensitate de 1 mA 97. adezivi. ♦ Terapia cu laser utilizata in tratamentul durerii dentinare. Adezivii ca desensibilizanti: # Aplicarea unor produşi polimeri pe baza de HEMA ce acopera suprafaţa hipersensibila cu un strat fin o Indicaţii: Desensibilizarea preparatiilor realizate pentru restaurari directe sau indirecte <Desensibilizarea bonturilor pregătite pt a primi o piesa protetica.Restaurarea atunci cand acest lucru este necesar Calitatile agenţilor desensibilizanti utilizaţi in tratamentul durerii dentinare si obiectivele urmărite. Utilizarea adezivilor in tratamentul durerii dentinare.Reducerea excitabilitatii nervoase senzitive la capatul pulpar al canaliculelor dentinare 93. clorura de K . acetat de strontiu. Oxalati de K. * 96. de Fe * Compuşi de Ca-Ca(OH)2 * Fluoruri: geluri. Dirijarea fascicolului laser trebuie sa tina cont de structura dentinara 27 si de orientarea canaliculelor dentinare in zona de lucru. < < < Agenţii chimici utilizaţi in tratamentul durerii dentinare realizat la domiciliu. Calitatile agenţilor desensibilizanti Sa un fie iritant pt pulpa dentara si tesuturile moi „ Sa fie uşor de aplicat < Sa necesite un nr redus de şedinţe < Sa un modifice culoare dintelui <] Sa un producă efecte secundare prin cumul cantitativ < Sa un interactioneze cu alte subst medicamentoase Sa aiba un pret de cost rezonabil Obiectivele desensibilizării • -Blocarea sau reducerea diametrului canaliculelor dentinare pt a bloca sau limita deplasarea fluidului dentinar . Tratamentul efectuat de pacient la domiciliu Se pot utiliza: paste dd. geluri desensibilizante Acestea conţin urmatoarele substante active : .

coaguleaza fluidul dentinar reducând permeabilitatea dentinei ♦ Laser CO care obstrueaza canaliculele dentinare. uzura similară cu cea a structurilor dure dentare! Dezavantaje: sunt nefizionomice.de aceea se folosesc în 28 . in 60-100% din cazuri Tratamentul nespecific al durerii dentinare prin restaurari adezive.Se utilizeaza compozite sau CIS cu vazcozitati variate Sunt mai eficiente pe termen lung. cerând timp mai lung pentru realizare cer manualitate deosebită a medicului. 243.♦ ♦ <\ Etapa 1 — evaporarea imediata a componentelor organice din dentina intertubnlara < Etapa 2 . Are eficacitate 30-100% Laser Nd: Yag care inchide canaliculele dentinare.Avantaje si dezavantaje aur ca material de restaurare: biocompatibilitate foarte bună în mediul bucal. Sunt indicate atunci cand hipersensibilitatea este determinata de pierderea de subst dura dentara. rezistenţă deosebită la coroziune.. adaptare marginală foarte bună . Se reface morfologia dintelui afectat de un proces cu pierdere de subst dura dentara .permiţând o închidere etanşă foarte bună. energia folosită pentru condensare se distribuie şi la ţesutul pulpar putând produce leziuni pulpare ireversibile. Permite sigilarea canaliculelor si a suprafeţei dentinare producând o ameliorare mai indelungata . • durată în timp foarte mare .uneori toată viaţa. au o tehnică de lucru lentă. necesita aparatura si personal calificat ♦ Are avantajul ca necesita doar o şedinţa de tratament Laser cu dioda Ga-Al-As care actioneaza prin blocarea depolarizarii nervoase de tip C si obstruarea canaliculelor dentinar. dar sunt mai invazive prin necesitatea prepararii substratului dentar 99.prin creşterea energiei laser dentina peritubulara este topita si canaliculele dentinare sunt parţial obstruate ♦ Este costisitoare.

'►► Folia simplă. 244. ' ►► Folia de aur laminată..amalgamat cu calciu.Sa se indeparteze golurile de aer din masa restauraţiei Aceste obiective pentru a fi atinse necesita un aur pur. In acest caz se va recurge la eliminarea gazelor printr-un proces de degazare sau decontaminare. coeziunea facandu-se prin legaturi mecanice. metode de decontaminare. . ►► Aurul mat.Forme de prezentare aur pt RDA In restaurările directe din aur se utilizează 2 categorii de aur: aur precipitat.Sa adere cat mai bine la pereţii preparatiei . preţul de cost este mare.electroprecipitare (electr odepunere). eliminandu-se astfel impuritatile. Aurul precipitat sé prezintă sub 3 forme: ►►Aur pulbere (Goldent. (Electrolloy) ■ ► Folia de aur. ►► Folia ondulată. La introducerea aurului in interiorul preparatiei se urmăresc cateva obiective: . cu suprafaţa curata.1 mm.pe dinţi fără suferinţă pulpară sau parodontală.procese carioase în care stratul de dentină are grosime mai mare de .Basy Gold) ►►Aur mat.' f '" 29 Decontaminarea se realizeaza prin incalzire. Decontaminarea aurului pentru RDA. 245. obiective.Sa se faca lipirea aurului de aur . Aurul precipitat se obţine printr-un proces de :. Daca suprafaţa aurului prezintă impuritati (praf. ►► Folia de aur platinată.nelustruit (cilindrii). Pentru degazare se folosesc: . suprafaţa sa va deveni necoeziva. plată. folie de aur ► Aurul precipitat. datorita faptului cu aurul atrage gaze. strat oxidic).atomizare.

pana la inrosirea sa . Dozarea forţei de condensare e greu de controlat.Condensarea electronica . Fiecare pas al condensatorului se suprapune peste V din urma lasata anterior si se mişca astfel pas i cu pas spre periferie e Intensitatea forţei de condensare creste progresiv cu fiecare strat de material adaugat. Modalitati de condensare a aurului si principii de condensare. de la centru la periferie..se folosesc instrumente de mana. condensarea mai omogena a Condensarea formelor de aur precipitat trebuie sa inceapa manual. Dupa decontaminare aurul trebuie sa fie plastic. a doua varianta fiind mult mai buna.este cea mai eficienta si mai controlabila metoda. asemeni amalgamului. Metoda cere o tehnica foarte buna. Principii de condensare: a Forţa de condensare se aplica ritmic. cu un ciocanas de lemn se aplica forte manuale sub forma de lovituri ritmice peste condensator care pentru a nu permite alunecarea particulelor de aur va avea pe capul pârtii active şanţuri. sub unghi de 45° fata de pereţii laterali ai cavitatii si podea ca Forţa de condensare aplicata pe o suprafaţa de aur deja inserat se face pe o direcţie perpendiculara in unghi de 90° s Condensarea se incepe pe o parte a cavitatii si se continua in linie dreapta pana in partea opusa. striuri. Forţa de lovire cu ciocanul nu poate fi bine controlata de practician. ^Condensarea pneumatica (ciocan automat) — aceasta metoda utilizeaza fuioare ataşate la o piesa de mana. intensitatea putând fi crescută prin amplitudinea de condensare sau utilizând condensatoare cu suprafaţa activa mai mica »Condensarea se realizeaza fie de la o margine a cavitatii spre cealalta sau de la centru la periferie. incomoda pentru pacient care simte durerea Condensarea cu ajutorul motorului electric al unitului dentar . Se poate utiliza in faza iniţiala de aplicare a aurului dupa care. respectiv fuioare.Decalitor electric. in interiorul mânerului se gaseste un resort pentru transmiterea loviturilor si foloseste energia vibratorie a aerului comprimat. 246. rapide si bolnavul nu percepe presiunea. fiecare bucata de aur tinandu-se 3-5 minute cu o pensa sau cu ajutorul vinei tavite. #Condensare manuala . cu care se aplica presiuni pe materialul restaurator.condensatoarele se ataseaza la piesa de mana sub forma de ciocanas si aceasta transforma mişcarea de rotatie a motorului in mişcări axiale. in zona medie albastra a flăcării. folosindu-se o placutza de mica dimensiuni pe care se pun fragmente de aur . pana se obţine un 30 strat uniform de material apoi se trece la condensarea mecanica . Loviturile sunt ritmice. Este o metoda lenta.Flacara de la lampa de spirt. imprimate extremitatii instrumentului. zimţi. dar presiunea manuala ca atare nu este suficienta. pana devine roşu Aurul incalzit suficient va determina apariţia unor particule de pulbere care vor fi greu de condensat.Flacara de etanol pur la care se incalzeste aurul tot pe o plăcută de mica dimensiune. apoi se revine pe partea iniţiala continuandu-se la fel si astfel se asigura o condensare pe toata suprafaţa de aur inserata.

a II-a).I-a ).247.5 cm care se potriveşte la piesa de mana.leziuni proximale mici. Partea activa a condensatoarelor are forme si mărimi diferite.a V-a). -leziuni mici proximale care nu distrug faţa vestibulară a dinţilor frontali (cavităţi de cls. acolo unde creasta marginală nu este supusă la presiuni ocluziile mari (cavităţi cls.restaurarea leziunilor carioase-cervicale mici sau á unor leziuni de eroziune. .a VI-a). Condensatoarele folosite cu ciocănel manual sunt mai lungi 15 cm si au o terminatie plata. .Condensatoarele utilizate pentru condensarea aurului in cavitate. la o forţa constanta. Cu cat e mai mica fata pârtii active cu atat creste greutatea aplicata pe cm2. Condensatoarele utilizate in aurificari diferă dupa tehnica de condensare utilizata si dimensiunea pârtii active.ca alternativă la amalgam pentru zonele laterale ale arcadelor dentare.a III-a ). pentru a primi loviturile uşoare ale ciocănelului manual.pe dinţi ce vor beneficia de un tratament protetic . Exista mai multe tipuri de condensatoare: 0 Condensator cu fata terminala rotunda a Condensator in forma de picior ©Condensator rectangular Gatul condensatoarelor poate fi: aDrept Monoangulat Biangulat sin baioneta Partea activa a condensatorului poate fi perpendiculara pe axul lung al mânerului sau perpendiculara pe partea finala a gatului. -la . 248 Indicaţiile restaurărilor directe din aur.la restaurarea cariilor mici din şanţurile şi fósetele dinţilor laterali şi pe faţa orală a dinţilor anteriori (cavităţi de cls. toate au insa o trăsătură comuna: suprafeţele active au configuraţie piramidala ceea ce asigura 3 funcţii: a Măresc suprafaţa de condensare m Actioneaza prin generare de forte laterale pentru o condensare uniforma s Determina in materialul condensat identitati triunghiulare ce permit adaugarea a noi cantitati de material Condensatoarele folosite la piesa de mana a unitului dentar sau pneumatic sunt alcatuite dintr-un varf sau parte activa si un gat scurt de 2. defecte cuneiforme. . . .la nivelul marginilor incizale sau a vârfurilor cuspidiene (cavităţi de cls.. situate în 1/3 cervicală a tuturor dinţilor (cavităţi cls. Toate au configuraţii piramidale si şanţuri sau striuri. pentru a preveni alunecarea lor pe aur. 31 . -pentru repararea unor restaurări turnate din aur care nu mai sunt adaptate corect marginal (incrustaţii).

. 4. 9.-pentru închiderea orificiilor de trepanare a unor restaurări protetice încă funcţionale (doar la aliaje cu conţinut mare de aur).la obturaţii retrograde. 32 Etape clinice de lucru pentru RDA. dinţi trataţi endodontic. cu indice de carie scăzut. . datorită rezistenţei lor slăbite.la pacienţi cu igienă orală corespunzătoare. la pacienţi cu venituri reduse. lacare stratul de dentina e mai subţire de 1 mm. . -pe dinţi vitali. 249. la pacienţi lipsiţi de răbdare. 7. cu parodonţiul marginal sănătos. -la pacienţi ce nu prezintă curenţi galvanici datoraţi prezenţei unor restaurări metalice diferite. 250. apt să suporte compactarea şi fără suferinţă pulpară. -pe dinţi fără fisuri în smalţ. acolo unde nu se poate face izolarea corectă a câmpului operator şi uscarea completă a preparaţiei.. . 12. 2.. dinţi cu defecte ocluzale mari. situate în zona laterală şi risc de carie crescut sau cu defecte ocluzale mari. 3. la dentiţia deciduală. 11. cu risc de fractură a cuspizilor. în cavităţi profunde. durata restaurării fiind mare lipsa de motivaţie şi colaborare a pacientului. 5 dinţi cu leziuni pe una sau mai multe suprafeţe. cu stabilitate deficitară şi prognostic discutabil. 6.Contraindicaţii aur 1. 8. cu risc de fractură. la dinţi cu camera pulpară voluminoasă. dinţi grav afectaţi parodontal. 10.

pentru amortizarea impulsurilor de condensare precum si pentru limitarea volumului de aur.iza şanţuri paralele vestibulär si oral la dinţii laterali si incizal si gingival la dinţii frontali. pe pantele cuspidiene. cuprinzând aceste şanţuri l&Marginile vestibuläre si orale ale cavitatii se plaseaza inafara adancimii şanţurilor si fosetelor. dupa caz.1) Diagnosticul leziunii. in dentina. dezavantaje 3) Eventuala anestezie locala 4) Prepararea conturului primar al cavitatii cu expunerea leziunii carioase 5) Realizarea preparatiei dupa regulile lui Black 6) Izolarea câmpului operator cu diga 7) Tratamentul plăgii dentinare. daca se extinde si in şanţuri el poate deveni alungit sau chiar extins. parodontiului. avantaje.5mm fata de JAD.clasa I. calitatea tesuturilor dure dentare restante #Forma de contur a cavitatii depinde de procesul carios. paralel cu suprafaţa ocluzala a dintelui si se gaseste la 0. dar latimea maxima a cavitatii nu va depasi 1/5 din distanta intercuspidiana. a stării tesutului pulpar. Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA .2mm 33 . Ea se intinde pentru a cuprinde şanţurile si fosetele de smalţ afectate #Atunci cand procesul carios este localizat intr-o foseta. se pot real. tehnica. aceşti pereţi pot fi uşor divergenţi spre ocluzal #Peretele pulpar are o adancime uniforma si e plan. bizoul sa nu depaseasca in latime 0. control si fluorizare 251. Zonele cavitatii dispuse in apropierea pulpei dentare se vor acoperi cu preparate cu hidroxid de calciu. In cazul cavitatilor profunde se recomanda aplicarea unei obturatii de baza in special pentru izolarea termica. cu conservarea maxima a crestei marginale aferente #Se indeparteaza in totalitate smalţul nesustinut de dentina sanatoasa si toate defectele de structura #Accesul la cavitate este minim atat cat sa permită introducerea instrumentarului si manipularea lui ^Pereţii laterali ai cavitatii trebuie sa fie paraleli intre ei iar acolo unde preparatia se extinde mezial si distal. In cazul cavitatilor superficiale se poate renunţa la obturatia de baza 8) Aplicarea aurului coeziv strat cu strat si condensarea sa la baza 9) Acoperirea stratului de baza si umplerea prin aditie a cavitatii de la margine spre centru 10) Indepartarea excesului si'netezirea suprafeţelor prin presiune mecanica de la centru la periferie 1 l)Finisarea suprafeţei obturatiei 12)Indepartarea digai. #Efectuarea preparatiei va fi dependenta de avolutia procesului carios. Acestea nu trebuie sa submineze crestele marginale llMarginile cavitatii se bizoteaza in unghi de 45° pentru a indeparta smalţul rugos. alternative. intindere in suprafaţa si profunzime. se efectueaza examen radiologie al ambelor arcade 2) Se instruieste pacientul cu privire la manopera. El se intalneste cu pereţii laterali in unghiuri bine exprimate 3£Atunci cand retentia cavitatii nu e suficienta. Mezial si distal marginile vor fi cat mai aproape de foseta meziala si distala. conturul cavitatii va fi circular sau triunghiular.

Aceste situatii depind de distanta fata de pulpa: . #Forma de contur a cavitatii este trapezoidala ea oferind o retentivitate buna. Nocivitatea restaurărilor directe din aur pentru tesutul pulpar.clasa a V-a. Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA . ^•Cavitatea orizontala nu trebuie sa aiba neaparat forma de coada de randunica. lustruire. El intalneste peretele ocluzal al cavitatii in unghi drept. latimea sa trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1/5 din distanta intercuspidiana #Cavitatea verticala va fi tronconica. un aspect mai estetic si o forma de convenienţa buna in timpul lucrului •Marginea gingivala este mai mica decât cea ocluzala/incizala. Cele mai nocive forte de condensare sunt cele aplicate perpendicular pe peretele pulpar de aceea forţele de condensare vor fi dirijate in unghi de 45°. Energia de condensare care nu e preluata de metal va fi dirijata spre dentina si poate produce deformări ale acesteia putând determina iritarea pulpei dentare. pentru aspectul estetic. dupa finisare. Energia termica in exces ramasa dupa degazarea aurului. este inclinat spre peretele axial dand un unghi ascutit si converge cu peretele ocluzal H-Pe dinţii anteriori.Extensia se face in funcţie de cuspizii funcţionali #Peretele gingival va fi plasat sub punctul de contact Ifc-Contactul in sens transversal cu dinţii vecini se desfiinteaza puţin. el intalneste pereţii mezial si distal' in unghiuri bine exprimate. uşor curbat mezio-distal si pastrand peste tot aceeaşi adancime. ele sunt paralele intre ele si cu planul ocluzal al dintelui #Intre peretele gingival si cel parapulpar exista unghi bine exprimat. bine exprimat si peretele gingival in unghi ascutit peretele gingival este cheia retentiei. #Peretele axial (parapulpar) va fi convex iar peretele vestibular si oral in unghi ascutit cu peretele parapulpar 253. paralel cu fata vestibulara a dintelui. extinsa spre lingual la dinţii superiori si spre vestibular la dinţii inferiori . Principii de realizare a cavitatilor pentru RDA . Marginea gingivala poate fi in smalţ si atunci se bizoteaza uşor sau in cement si atunci nu se bizoteaza ^Marginile meziale si distale sunt paralele cu suprafaţa proximala corespunzătoare si pot fi acoperite parţial de gingie ^Peretele axial (parapulpar) este la 1 mm adancime in dentina in '/z ocluzala/incizala a cavitatii si la 0. peretele mezial si distal in unghi obtuz. ascutit. curenţii galvanici datoraţi altor metale sunt tot atatea elemente ce pot produce leziuni 34 pulpare.252. nu e necesar sa treaca sonda intre dinţi ca la preparatiile pentru amalgam ♦Unghiurile interne vor fi bine exprimate #Se vor bizota marginile cavitatii in unghi de 45° istmul se teşeşte .75mm in jumatatea gingivala a cavitatii.clasa a II-a. marginea incizala poate fi curba. urmând conturul gingiei ^Extinderea mezio-distala a cavitatii este in raport cu extinderea procesului carios 254.

După refacerea funcţiei fizionomie: ►fizionomice.care acoperă în suprafaţă 3 sau 4 feţe ale coroanei dentare . .nefizionomice. .ul.extratisuiare -onlay .mixte. 5. aur coeziv pur de 24 K.combinaţie înlay-pinlay. Nu este necesara proiecţia pulpara #La 2-3mm distanta de tesutul pulpar se va recurge la aplicarea de lacuri.a II a(aliaj mai dur).22K.aur .ceramice ' ► 35 ►►mixte :-metalo-ceramice sau metalo-compozite. ZOE Sub lmm nu sunt indicate aurificarile directe Modificările pulpare sunt reversibile dupa 24h pana la 2 saptamani.care sunt integrale în profunzimea ţesuturilor dure dentare fiind înconjurate de acestea. 3.I (aliaj moale) şi cls. 255.#La 3-3. 1.pinlay -incrastaţie ancorată în canalul radicnlar cu ajutorul unor mijloace suplimentare de retetiţie ( pivoturi-.Sunt onlay-uri 3/4 când sunt acoperite 3 feţe coronare (coroane 3/4 pe dinţii frontali) şi 4/5 când sunt acoperite 4 feţe coronare (la dinţii premolari sau •molari). ce vor constitui ca elemente de agregare ale unei lucrări protetice fixe.folosit pentru incrustaţii mici sau onlay-uri . 4.5mm distanta fata de pulpa apar reacţii pulpare reparatorii.inlay . ştifturi) ci fac pärte comuna cu inlay-. sub protectie pulpara adecvata. se va aplica hidroxid de calciu sau CIS. .Clasificarea incrustaţilor metalice ► -După raportul cu ţesuturile dure dentare. ► După materialul din care sunt confecţionate : ►►metalice . adezive dentinare La l-2mm reacţia pulpara de aparare este deficitara. 2.combinaţie între cele doua -inlay-onlay.aur moale de 20K sau platinat . ambele fiind denumite şi inlay gold" ►►nemetalicemateriale compozite. aliaje seminobile cls. .intratisulare .din.

. .pe suprafeţele vestibulare sau orale.pe suprafeţele meziale sau distale .2. compuse :-cu pivot. •cu glisiera. -cu clavete. ca element de agregare a unei punţi dentare puţin extinse (1-2 dinţi). . 256.dată de precizia confecţionării piesei cât şi a finisării şi şlefuirii ulterioare a marginilor 36 . -cavităţi de cls a II-a pe dinţii laterali. -oferă o rezistenţă mecanică şi chimică foarte bună în mediul bucal. -pe suprafaţa ocluzală a dd lat .3). a III-a sau a IV-a pe dinţi frontali.uneori toata viaţa.cu şurub. »pentru echilibrarea ocluziei. -cu crampoane (1.»Ca element de sprijin pentru proteze parţiale. .2.pe mai multe suprafeţe dentare MOD.MODV. —>> au o durată în timp foarte buna. »ca element de fixare pentru aparate de imobilizare a dinţilor.POV. ► * După scop: »pentru restaurarea morfologică a coroanei dentate: -cavităţi de cls I-a pe dinţii laterali.avantaje si dezavantaje inlay metalic • Avantajele incrustaţiilor metalice tip inlay. ► După modul de construcţie: simple. ► După topografie: ..permit realizarea unei închideri marginale foarte bune . •cavităţi de cls. a V-a la nivelul tuturor dinţilor.► După numărul feţelor dentare pe care e aplicată :cu 1. -cavităţi de cls.3 sau mai 'multe feţeQA sau4/5).MOV.

mai costitoare decat restaurarile simple .cu instalaţii speciale. atunci când este nevoie de o rezistenţă mai mare a materialului de restaurare şi contur mai . cer timp de lucru mai mare şi mai multe şedinţe de tratament sunt.de contact precise. necesită laborator specializat . v permit o restaurare fizionomică prin posibilitatea de asociere a metalelor nobile sau seminobile cu materiale fizionomice. necesită instrumentar de lucru adecvat. pot fi utilizate ca mijloace de agregare sau de sprijin în alte construcţii protetice fixe sau mobile. cer respectarea contactelor ocluzale ale dinţilor restauraţi atât în intercuspidare maximă cat şi în dinamica-mandibulară.. -> necesită precauţii la dinţi cu volum redus la care incrustaţia poate determina fracturi coronare ale dinţilor dacă nu se recurge la o protecţie corespunzătoare a cuspizilor. .atât în faza clinică cât şi în cele de laborator. permit o refacere foarte corectă a . —> folosesc ca mijloc de fixare pentru imobilizarea dinţilor parodontotici sau pentru înălţarea ocluziei. exact. 257. 37 . —» incrustaţiile imperfecte pot determina dereglări funcţionale mai mari-decât cele ale restaurărilor. ..Indicatii si contraindicatii inlay metalic Indicaţiile inlay-urilor metalice. * Dezavantajele incrustaţiilor metalice tip inlay. punctului de contact şi a pragului :gingival greu de realizat cu alte restaurări. necesită tehnică riguroasă de lucru pentru realizare . nereuşite.restaurarea în acest caz acţionând ca o pană .-> permit reconstrucţia diferitelor pierderi de substanţă de etiologii diferite şi cu localizări diferite.de bună calitate. cu puncte interdentare .

eroziuni abraziuni. Dentina ramasa trebuie sa fie sanatoasa. la dinţii temporari sau la dinţii permanenţi în perioada de fonnare. ca elemente de sprijin pentru proteze parţiale mobilizabile.Principii privind prepararea cavitatilor pentru incrustatii metalice. procese carioase extinse pe mai multe suprafeţe dentare . neretentiva in sensul axului de inserţie.etc. > în înlocuirea unor restaurări vechi incorecte. fara concesii. Aceasta presupune: . ♦Se va tine seama de urmatoarele elemente: ♦Se indeparteaza tesuturile alterate in totalitate.2 dinţi ). în rezolvarea unor leziuni distrofice evolutive. 258.fracturi . culoare si duritate optime. pentru imobilizarea dinţilor parodontotici.pentru pierderi obişnuite de substanţă dură dentară ( carii. care trebuie sa coincidă cu direcţia in care sa exercite forţele de masticaţie si retentiva in toate celelalte sensuri. la pacienţi cu posibilităţi materiale . . pacienţi cu probleme majore de sănătate . > > pacienţi ce prezintă o -igienă bucală deficitară.etc.extinse. > ca elemente de agregare pentru punţi extinse .cu care colaborarea este • > > deficitară.). Pentru aceasta va trebui realizata o preparatie 38 care sa fie retentivo-neretentiva.. .. de aspect normal. ca elemente de agregare pentru punţi putin extinse (1 . ca elemente de echilibrare a ocluziei (înălţare de ocluzie în abraziuni dentare. «Contraindicaţii. a direcţiei ce permite introducerea si indepartarea sa din cavitate. cu rezistenţă scazuta la presiunile maticatorii. in strat suficient de gros pentru a asigura protectia pulpara ♦Pentru realizarea retentiei preparatiei se urmăresc urmatoarele obiective: • Posibilitatea inserţiei si dezinsertiei incrustatiei.cu prezenţa unei cantitaţi minime -de tesuturi e dentare. la dinţi cu morfologie dentară şi rapoarte ocluzale neprielnice.). >. pacienţi cu predispoziţie la carie ..

Pereţe parapulpar convex (cavitate de clasa aV-a) 1 ♦Forma de rezistenta a preparatiei presupune ca aceasta: • Sa opună o rezistenta buna la presiuni ocluzale • Sa fie protejata la marginea cavitatii de pereţi de smalţ susţinuţi de dentina sanatoasa . Pentru cuspizii lucratori. Pentru cuspizii nelucratori e necesara o proiecţie minima.se extindă pana in zonele unde se face uşor autocuratirea si curatirea artificiala.Fazele de lucru pentru realizarea incrustatiilor metalice. şanţuri. Astfel de elemente pot fi: . de caracterele plăgii pulpo-dentinare. cu toate indicaţiile necesare ♦Restaurarea provizorie apreparatiei » ♦Confecţionarea piesei in laborator ♦Controlul piesei infinite de către medic exobucal si proba acesteia in interiorul preparatiei dupa indepartarea obturaţiei provizorii ♦Izolarea câmpului operator ♦Adaptarea incrustatiei in interiorul preparatiei ♦Cimentarea piesei si adaptarea sa perfecta in ocluzie 39 . • Sa nu ramana cuspizi nesustinuti de dentina sanatoasa care sa-pot fractura in timpuriului masticator. indepartarii ei din preparatie de către alimentele lipicioase si de forţa de gravitatie ♦E necesara protectie pulpara in funcţie de profunzimea cavitatii. tinandu-se seama de zona dentara pe care se realizeaza piesa si de scopul sau ' > ♦Finisarea finala a cavitatii se realizeaza bizotand marginile de smalţ ale cavitatii in unghi de 30-40° pentru a. permite brunisarea marginilor incrustatiilor in timpul mişcărilor de masticaţie ♦Restaurarea se cimenteaza in'cavitate pentru prevenirea microinfiltratieiilor marginale si pentru prevenirea . aceştia trebuie acoperiţi cam 1. in unghi de 2-5° >Pentru stabilitatea restaurarii se pot realiza. sa îndepărteze fisuri. cavitati accesorii . de dimensiuni mai mici decât pentru restauraţiile cu amalgam : ' • . Aceasta se efctueaza înaintea cimentării piesei in interiorul preparatiei. marginile incrustatiei putând fi plasate chiar langa vârful cuspidului.puţuri parapulpare. care sa se opună dezinsertiei piesei din preparatie. ♦Amprentarea antagonistilor ♦înregistrarea ocluziei ♦Izolare cu rulouri de vata si aspirator ♦indepartarea restaurărilor vechi (daca e cazul) si realizarea preparatiei ♦Tratamentul medicamentos al plăgii pulpo-dentinare ♦Amprentarea preparatiei sau modelarea incrustatiei in ceara de către medic si trimiterea ei in laboratorul de tehnica dentara. verticali si perpendiculari pe planseul cavitatii > Unghiuri de intalnire dintre pereţii verticali si peretele pulpar uşor rotunjite >Pentru indepartarea incrustatiei se accepta o uşoara convergenta a pereţilor verticali spre peretele pulpar.>Realizarea unor pereţi laterali ai preparatiei relativ paraleli intre ei. 259. gropite retentive #E necesar sa se reducă din substanta dura dentara suficient pentru a realiza un minimim de grosime „a incrustatiei pentru a opune rezistenta forţelor de masticaţie.5 mm de incrustatie (sistem inlay-onlay) ' '<* ♦Marginea incrustatiei trebuie sa. pe langa conturul primar al cavitatii si elemente suplimentare de retentie.Şanţuri.Cavitati de retentie in coada de raridunica. indepartarea plăcii bacteriene.

♦Forma de contur a cavitatii Aceasta depinde de: . Smalţul trebuie sa fie sprijinit pe un strat de dentina sanatoasa de cel puţin 2 mm ♦Retentia cavitatii depinde de: -Inaltimea pereţilor verticali -Paralelismul a cel puţin 2 pereţi verticali -Divergenta de 2-5° spre ocluzal a pereţilor laterali ai cavitatii . sa fie plan sau in trepte .50mm(l/4 din grosimea smalţului) ♦Toaleta cavitatii si tratamentul: plăgii :pulpo-dentinare se face in funcţie de profunzimea acesteia si de caracteristicile sale. Latimea bizoului trebuie sa fie 0. Pentru cavitatea verticala se 40 respecta divergenta pereţilor in toate sensurile.Peretele pulpar sa fie orientat astfel incat sa primeasca perpendicular forţele exercitate asupra sa.Prepararea cavitatilor de clasa I pentru incrustatii metalice.Exereza dentinei alterate sa se faca in totalitate .pentru a rezista presiunilor masticatorii. cu adancimea suficienta. 30° ar rezulta incrustatii cu margini metalice ascutite.Smalţul sa fie in totalitate sprijinit pe dentina sanatoasa .25-0.Deschiderea procesului carios sa se faca in raport cu extinderea acestuia avandu-se in vedere indepartarea in totalitate a prismelor de smalţ nesustinute . pereţii verticali vor fi scosi inafara punctului de contact cu dintele vecin si vor fi evazati spre acesta. excepţie facand molarul I superior la care ne vom opri cu preparatia la nivelul crestei transversale ocluzale. Peretele (pragul) gingival se va afla sub punctul de contact .Adancimea procesului carios Se va urmări ca: . Marginile cavitatii pre.Gradul de afectare a smalţului in suprafaţa si profunzime . se extinde pe toata suprafaţa ocluzala a dintelui. ♦Cavitatea ocluzala a acestei preparaţii se realizeaza ca si cavitatea de clasa I dar mai puţin extinsa decât pentru restaurările de amalgam ' ♦Exereza dentinei alterate trebuie facuta in totalitate ♦Extensia preventiva .Prepararea cavitatilor de clasa aII-a pentru incrustatii metalice. puţuri.Bizotarea marginilor externe ale cavitatii se face in funcţie de distanta acestor margini ale cavitatii fata de mijlocul cavitatii in sensul ca cu cat acestea sunt mai departe cu atat bizoul e mai mare (30-40°).cuspizi vestibilari si orali integri. zonele autocuratibile si accesibile curăţirii artificiale ♦Rezistenta cavitatii se realizeaza prin pastrarea pereţilor suficient de'.260. in şanţuri si fosete. 261. marginile metalice nu ar mai putea fi brunisate.'groşi. unde este posibila apariţia cariei'secundare marginale. susceptibile de fracturare si daca eî e ar fi mai mari de 40°..Prezenta unor elemente suplimentare de retentie (şanţuri. Podeaua cavitatii si peretele axial trebuie sa aiba baza in dentina.pentru cavitatea orizontala e identica cu cea a unei cavitati de clasa I.Extensia preventiva va include toate şanţurile si fosetele care reprezintă Zone. Daca bizoul ar fi mai mic de. tunele) ♦Finisarea pereţilor preparatiei trebuie sa fie facuta cu multa atentie astfel: -Unghiurile interne ale cavitatii vor fi uşor rotunjite pentru a permite indepartarea amprentei si pentru a putea permite efectuarea probei incrustatiei precum si cimentarea sa .

Se bizoteaza peretele mezial si distal conţinând bizoul ocluzal de 40° si peretele gingival in unghi de 30° . sub forma unui sant ce trebuie si el bizotat. pentru a se opune alunecarii spre spaţiul proximal al incrustatiei se realizeaza la nivelul pragului gingival un jgheab de blocare a acestei alunecari ♦Finisarea cavitatii de clasa a II-a presupune finisarea cavitatii orizontale care se realizeaza la fel cu cea de la o cavitate de clasa I si finisarea cavitatii verticale.« ♦Pentru cavitatile mezio-ocluzo-distale se vor prepara fie 2 cavitati distincte fie o cavitate transversala care va permite unirea celor 2 cavitati verticale ce asigura mai bine rigiditatea. sa fie plasat in zona cu gingie sanatoasa si unghiul de întâlnire al acestuia cu peretele axial sa fie bine exprimat.cel puţin 0. 263. ♦Uneori. glicerina. Restaurarea provizorie a preparatiei intre şedinţele de lucru are drept scop protecţia acesteia si evitarea-. Adancimea peretelui axial e de aproximativ lmm. cand in sântul sau gropita de pe fata vestibulara sau orala exista un proces carios.. cuspizi vestibulari si orali intregi ♦Retentia cavitatii presupune: . tehnician. mai ales cand este vorba de mai multe restaurari alaturate. in acelaşi timp oferă confort pacientului care va putea utiliza 41 dintele.Continuitatea axului cavitatii verticale cu cel al cavitatii orizontale . paraleli sau uşor divergenţi spre ocluzal . Atunci cand procesul carios este mai intins. marginile metalice putând fi astfel brunisate . Cu instrumente încălzite se prelucreaza aceasta ceara pana se reface exact forma anatomica a dintelui . Aceasta metoda usureaza mult munca medicului.Podeaua cavitatii sa fie in dentina la 0.In partea cea mai voluminoasa a amprentei se introduc unul sau mai multe stifturi încălzite care. Dupa prepararea cavitatii urmeaza amprentarea sa care se face prin metoda directa sau indirecta.5-1 mm. in procesul de masticaţie. Restaurarea provizorie a preparatiei pentru incrustatia metalica. dupa răcire vor servi la scoaterea amprentei iar in laborator ca tije de turnare. CIS.Pragul gingival sa aiba minimum 2mm. Metoda indirecta . ( Pentru restaurarea provizorie a cavitatii preparate pentru inlay metalic se folosesc: ciment ZOE. Metoda directa * . in mod normal. se extinde cavitatea.Este cea mai folosita datorita imbunatatirii proprietăţilor materialelor de amprentare.Se modeleaza funcţional fata ocluzala si se netezeşte apoi cu acetona . Se bizoteaza si unghiul axio-pulpar ♦Peretele gingival e totdeauna bizotat in unghi de 30° pentru indepartarea smalţului subminat si bizoul are o latime de 0.Cavitatea se va izola printr-un strat subţire de vaselina. Amprentarea preparatiei pentru incrustatia metalica. cu includerea acesteia la o adancime de l.5mm de joncţiunea amelo-dentina .5mm ■ ♦Rezistenta cavitatii necesita pereţi suficient de groşi. saliva. Aceasta metoda presupune amprentarea preparatiei si obţinerea relaţiilor asupra rapoartelor lor cu dinţii vecini si antagonisti . apariţiei durerii dentinare. O ceara speciala se introduce in cavitate prin picurare sau indesare cu pulpa degetului.. FOZ . dar conţine mai multe posibilitati de eroare decât metoda directa. La aceasta din urma se procedeaza la bizotarea pereţilor proximali spre ambrazuri. care sa permită brunisarea si prin bizotare va ramane o zona mai puternica de smalţ. contentia si retentia incrustatiei in interiorul preparatiei 262. pentru a se putea realiza margini metalice de 40°. cimenturi policarboxilice.Pereţi vestibulari si orali evazati spre dintele vecin.Amprenta este trimisa la laborator insotita de toate datele necesare pentru realizarea incrustatiei de către. .75-2mm.

in vederea cimentării. Prelucrarea si finisarea primara a piesei se face in laborator. Se prepara cimentul ales pentru fixarea piesei in cavitate. In cabinet se va face proba incrustatiei si eventualele surplusuri de turnare se indeparteazarcu ajutorul unor freze si pietre de carborundum.Eşecuri şi defecţiuni ale incrustaţiilor metalice. -când rămân pereţi de smalţ nesustinuţi de dentină sănătoasă . Se va avea grija sa nu se atinga marginile piesei pentru ca s-ar putea compromite astfel adaptarea sa si in timp ar putea duce la apariţia de carii secundare. degresare. • -când nú s-a făcut extensia preventivă până în zonele autocurăţibile. cu care se lucreaza de la centru spre periferia marginilor. -când se execută o bizotare incorectă a marginilor cavităţii. dupa tratamentul corect al plăgii pulpodentinare si se aplica pe suprafaţa tisulara a lucrării. Se preseaza cu degetul in interiorul cavitatii si cu ajutorul aceloraşi mijloace folosite pentru proba piesei in ocluzie. Dupa indepartarea mijloacelor de izolare se va realiza netezirea si aplicarea intima a marginilor incrustatiei folosind instrumentar rotativ special.între 2 cavităţi vecine situate ocluzal. se fixeaza piesa in poziţia dorita si se menţine in aceasta poziţie pana la priza finala a cimentului. Se va aplica piesa in cavitate si se aseaza corect in interiorul sau folosind in acest scop un rulou de vata fie un beţişor de lemn de portocal pe care pacientul este pus sa inchida gura in scopul concentrării forţelor la nivelul suprafeţei ocluzale a lucrării. Verificarea incrustatiei metalice si fixarea sa in interiorul cavitatii. izolare. ► 265.. -descimentarea incrustaţiei datorită: -retenţiei insuficiente în profunzime şi suprafaţa a 42 preparaţiei. -lipsa adaptării perfecte incrustaţie/preparaţie. -în lipsa brunisarii marginilor incrustaţiei care lasă cimentul liber în cavitatea bucală şi duce la dizolvarea acestuia. în realizarea incrustaţiilor metalice în timp.264. Se face toaleta cavitatii. .Acestea sunt: ►► -caria secundară ce poate să apară în anumite situaţii: -când avem margini fragile ale incrustaţiei (bizou mai mic de 30 gr) -când a fost păstrată o punte de smalţ nesusţinută de dentina sănătoasă sau prea îngustă . Dupa aceste manopere se verifica adaptarea marginala. necorespunzătoare cu forma şi mărimea incrustaţiei. se indeparteaza eventualele surplusuri de pe suprafaţa ocluzala cu ajutorul hârtiei de articulaţie (static si dinamic) cu ajutorul unei pietre fine pana se obţine o corecta adaptare ocluzala. respectiv rulou de vata sau lemn de portocal.pot să apară o serie de defecţiuni si eşecuri . .

-o amprentă incorectă. -un contur al cavităţii prea complex. -retenţii realizate prea aproape de camera pulpara -nu a fost testată anterior vitalitatea pulpei dentare 43 . -cuspizi subminati.fără răcire.fară rezistenţă la forţele ocluzale -nerezolvarea tulburărilor de ocluzie existente.cu manopere intempestive.ce nu reproduce exact forma preparaţiei. -suprafeţe ocluzale neechilibrate funcţional. -mortificare pulpa dentara -nu au fost luate măsuri de protecţie a pulpei dentare.ce nu prezintă rezistenţă în raport cu forţele ocluzale . ►►-fracturarea dintelui determinată de: .ce nu permite extensie preventivă corectă şi bizotare corespunzătoare.pereţi de smalţ nesusţinuţi de dentina sănătoasă . -lipsa mijloacelor suplimentare de retentie .-lipsa de paralelism a pereţilor verticali ai cavităţii. -cimentare defectuoasă. -datorită unor tehnici incorecte de preparare a cavităţii .