^

'-Wra'IV.^

Capitolul V

Strategiile utilizate in procesul consilierii
Consilierul gcolar trebuie sd posede un repertoriu de strategii de lucru prin care sd-l ajute pe clientul sdu pentru a-gi atinge scopurile propuse. Aceste strategii, puse in actiune de citre consilier, devin moduri de opercre sau planuri de adiune, care sunt destinate ob[inerii unor rezultate precise. Fdrd a epuiza lista strategiilor posibile, vom prezenta in continuare strategiile care pot fi utilizate, cu relativd ugurintS, at6t de citre consilieriiincepitori, cdt gi de cEtre o mare parte din cadrele didactice cu pregdtire
psihopedagogicd 9i experientd Tndelungatd la catedrS.

Pe ansamblu, majoritatea strategiilor consilierii pot fi
grupate Tn patru marl categorii: a) strategii de identificare a atitudinilor 9i sentimentelor negative; b) strategii de

schimbare a atitudinilor gi sentimentelor negative; c) strategii de identificare a comportamentelor negative; d)
strategii de schimbare a comportamentelor negative.

195

"Pdreli supdrat" sau "Vd simtiti foarte bine".C06ilieru i oristatu tntmla 1. De 196 . Clarificarea gi reflectarea sentimentelor lu clientu i Examinarea gi intelegerea propriilor sentimente de cdtre client apare de la sine Tn situafiile Tn care consilierul clarificd 9i reflectd atitudinile 9i sentimentele clientului aga cum sunt ele exprimate in cadrul gedinlei de consiliere. cu precizarea cd nu existd o strategie anume func[ionald pentru toti clien[ii gi nici chiar pentru toli consilierii.'Chiar credeti asta?" sau 'Vreti se spuneti asta?" . Clarificarea 9i reflectarea sentimentelor clientului este foarte utild atunci cdnd sentimentele sale puternice il tmpiedicd pe client sd ia mdsuri in vederea atingerii scopului sdu. consilierul trebuie sd gdseascd modalitdtile prin care sd-l ajute pe client sd se examineze gi sd se exprime pentru a putea ajunge apoi la o schimbare pozitivS. 1. in asemenea situalii. in asemenea situa[ii. Ca urmare. clientul nu este capabil sd-gi identifice 9i sd exprime sentimentele 9i atitudinile care-i genereazd starea de disconfort psihocomportamental. consilierul trebuie sd opteze pentru cea mai adecvatd strategie situatiei respective. in cele ce urmeazd. Strategiile de identificare a atitudinilor gi sentimentelor negative Adeseori. 1. prezentdm un set de strategii de identificare a atitudinilor gi sentimentelor. consilierul utilizeazd rdspunsuri (afirmatii) de tipul: .

ales in cazul clientilor care sunt incapabili. din diferite motive. progrese. o astfel de strategie este indicatd 9i in situafiile in care clientul pare blocat. Spre exemplu. el fiind incapabil de a face persoand care poate fi limitatd numai la un mod de compoftament. sunt sarcastici etc. pdnd c6nd sentimentele lui de resentiment vor fi clarificate gi exprimate. sd aib6 un rdspuns emotional adecvat. un p6rinte se va comporta punitiv fa[d de copilul sdu care Tncepe sd vin6 tot mai des cu note mici de la gcoald.Modelarea sentimentelor de cdtre consilier Una din modalitS[ile cele mai eficiente de a-l ajuta pe client s6-gi exprime sentimentele 9i atitudinile este modelarea acestui proces de c5tre consilier. mai. Aceastd strategie este utild. m-ag fi supirat foarte tare". in general.2 .CMETA/I$A asemenea. de sentimentele sale.) sunt incapabili sd rdspundd in alt mod. majoritatea indivizilor care se comportd punitiv (Ti invinovdtesc pe altii. consilierul poate presupune ca una din 197 . exprimate gi reduse in intensitate. deoarece rdspunsul ei este dictat. Consilierul poate sd arate cum s-ar simti el dacd ar fi fost in locul clientului sdu spun6nd: "Dacd m-ar fi tratat pe mine Tn felul acesta. Spre exemplu. p6nd c6nd sentimentele lor de jignire sau supdrare sunt clarificate. in primul r6nd. Consilierul iSi exprimd sentimentele sale despre propria persoand sau despre modul in care s-ar simti el dacd ar fi in locul clientului. prin rispunsuri de tipul: "Cred cE am realizat ceva 9i md simt mullumit de asta". Este vorba aici de o 7.

conform schemei de mai jos: 198 .*wtu-@ cauzele pentru care un elev foarte bun incepe sd primeascd note slabe la gcoald sunt resentimentele acestuia fatd de presiunea pe care o resimte din partea pdrintilor. Pentru a utiliza strategia cercurilor con@ntrice. Strategia cercu rilor concentrice Aceastd strategie a fost introdusd de A. 3. Prin utilizarea acestei strategii. Ea este indicatd indeosebi in cazul clienlilor care refuzd sd-gi dezvSluie sentimentele. Lazarus (1969). intrucdt clientul sdu pare a fi un copil docil 9i neutru. Totugi. Notatia lor se face dinspre interior spre exterior cu litere de la A la E. ca mijloc eficient 9i util de provocare a sentimentelor clientului ( ). consilierul Va desena cinci cercuri concentrice sub forma unei sociograme. consilierul provoacd sentimente adecvate la clientul respectiv.. 1. consilierul nu poate fi sigur de acest lucru. N-ag mai line a9a de mult la note mari". consilierul poate incerca sd stimuleze la client exprimarea sentimentelor prin modelarea propriei sale reacfii spundnd: "Dacd pdrintii mei ar exercita o presiune aga de mare asupra mea."%@. atunci m-aq infuria foarte tare. intr-o asemenea situalie. demonstrdnd cum ar reacliona o alti persoand in aceeagi situatie.

cu care se int6lnegte in via[a gi activitatea sa cotidiand. Dup6 aceea. Cercul E . supdrare. probleme din urmdtoarele domenii: sex. probleme financiare gi probleme legate de competenla profesionalS.reprezintd teritoriul interiorul acestui cerc este un material pe care individul nu-l impdftdgegte nlmdnui. Din asemenea motive.contine acele fapte gi evenimente despre client pe care le poate descoperi oricine. Continutul acestui cerc este mai mult sau mai pulin acelagi pentru orice persoand. clientul se poate sim[i mai pufin reticent in dezvdluirea sentirnentelor despre aceste probleme. gtiind cE ele sunt TmpirtaEite 9i de alte persoane. de reguld. consilierul ii explicd clientului cd materialul din cercul A contine. necinste. Cercul B contine date pe care clientul le impdrtSgegte numai prietenilor apropia[i gi familiei sale. Materialul din .CWieTA/IJ'A Cercul A lui privat. L99 . Cercul C- contine gdnduri gi sentimente impdrtSgite prietenilor buni. Cercul D- contine 96nduri gi sentimente dezvSluite diverselor persoane cunoscute.

c6t 9i pe cele negative ale acest fel. exprimarea sentimentelor pozitive de afecliune 9i c6ldurd este cea mai dificild operalie. prin procedeele de confruntare 9i int6lnire. inaintea intdlnirii cu cele pozitive. Confruntarea gi intilnirea sentimentelor Pentru unii clienli. intensitate pe parcursul gedin[ei de in mod frecvent. consilierul poate folosi relatia sa cu clientul ca punct de plecare pentru exprimarea de cdtre acesta a sentimentelor atitudinilor sale. sentimentelor nu are ca rezultat automat consecinle negative. consilierul poate sd simtd nevoia de a-gi impdrtSgi clientului propriile sale sentimente. de care acesta pare a nu fi congtient. Procesele de confruntare 9i intdlnire sugereazd faptul cd consilierul este capabil sd accepte sentimentele pozitive. atunci c6nd consilierul sesizeazd anumite aspecte compoftamentale sau sentimente la client. ln 200 .4.Cnsilieru i uistz"tu tn tmld 7. s6 incuraleze exprimarea lor sistematici pe mdsurd gi ce ele cresc in consiliere. consilierul trebuie sd identifice sentimentele clientului gi in acelagi timp. clienlii manifestd tendinla de a-l confrunta pe consilier cu sentimentele lor negative. inainte ca acesta s6 se simtd suficient de sigur pentru a face la fel. Prin urmare. De aceea. Consilierul trebuie sd identifice indiciile comportamentale corespunzdtoare acestor sentimente 9i sd provoace exprimarea lor de cdtre client. el trebuie sd prezinte observaliile clientului sdu. clientul afld cd exprimarea cf ientului. Uneori. in timp ce pentru allii exprimarea sentimentelor negative de:iritare 9i supdrare reprezintd operatia cea mai riscantd. in asemenea cazuri.

. in cele mai multe cazuri. clientul poate sd nu fie capabir sd se comporte intr-o alt6 manierd din @uza modului in care el 201 .?". De regulS.5....CMETQII|'A 7.". pentru ei astfel de cazuri este indicatd strategia propusd de A..6. Cdutarea glndurilor ascunse sau neexprimate Unii cllenli evitd sd se angajeze in compoftamentele dorite de sau ?n alte comportamente dezirabile pentru comunitatea din care fac parte. Dupd ce clientul identificd acest lucru considerat a fi cel mai rdu. consilierul va continua cu alt gen de Tntrebdri. consilierul constatd cd clientul sdu are anumite temeri in legdturd cu rezultatele la care se poate ajunge.. aceste temeri sunt exprimate prin rdspunsuri de tipul: "A9 putea fi respins.". 7. "Cineva s-ar putea sd nu aprobe ce-am f6cut. datoritd consecinlelor pe care eiigi imagineazd cd le-ar avea astfel de ac[iuni. la clarificarea sentimentelor gi TnlSturarea temerilor nefondate ale clientului.. aceste temeri sunt iralionale. odatd ce clientul identificd lucrul de care se teme. care constd in examinarea g6ndurilor neexprimate sau ascunse ale clientului (2).. ele fiind stimulate de o 96ndire ilogic6. Confruntarea clientului cu imaginea de sine in unete cazuri. in procesul unei astfel de examindri. Ag putea face o gregeald." etc. Ellis (1966). consilierul poate sd-i provoace procesul sdu de g6ndire prin intrebdri de tipul urmdtor: "Care ar fi cel mai rdu lucru care s-ar putea int6mpla ca rezultat a1. cum ar fi" 'prin ce anume ar fi acest lucru at6t de ingrozitor?" ln acest fel se ajunge la exprimarea 9i clarificarea acestor g6nduri.

7. intr-o astfel de situalie. Spune[i-mi de ce ies ele cu dumneavoastrd la plimbare?". o strategie eficientd o constituie dialogarea 9i inversarea rolurilor. Spre exemplu. clientul poate prezenta conflicte Tntre propriile sale sentimente 9i gdnduri sau in relaliile cu atte persoane. Dialogarea gi inversarea rolurilor Deseori.Cngilict@ i oriatnu. in unele cazuri. atunci poate sd se compofte Tntr-un mod care sd corespundd cu ceea ce g6ndegte. Dacd are convingerea cd este ceva in neregulS cu el. Tn asemenea situa[ii. consilierul i1 ajutd pe client sd-gi dea seama de discrepan[a sau de contradictia dintre sentimentele lui despre sine gi compoftamentul pe care-l manifestd. car6 implica punerea clientului in pozilia de a lua locul fiec6rei persoane sau "al fiec6rei p6(i din elTnsugi". "spuneti cd sunteti lipsit de atraclie. clientul poate fi blocat atunci c6nd trebuie s6 ia o decizie. A9 vrea sd merg acolo. Uneori. clientul poate fi ezitant in luarea de decizii din cauza eventualelor consecinte pe care le-ar putea avea deciziile respective asupra attor persoane. Pe ce vd bazali c6nd faceli aceastd afirmalie?. Prin confruntarea cu imaginea de sine. a o in acest scop.7. tn rwla gdndegte despre sine. el poate spune: "Nu gtiu ce si fac. consilierul poate folosi rdspunsuri de tipul urmdtor: "spuneti ca sunte[i nepotrivit. totugi fetele ies destul de des cu dumneavoastrS. Consilierul il determina pe client sd se confrunte cu imaginea de sine distorsionatd pentru inlocui apoi cu una mai realistd. 202 . dar a9 vrea 9i sd stau aici". este indicatd strategia confruntdrii clientului cu imaginea de sine.

Consilierul ?i cere clientutui s6 interpreteze conflictul respectiv printr-un dialog imaginar. el devine cealaltS persoana gi rdspunde tocmai la ceea de a spus el mai inainte. Aceeagi strategie poate fi utilizatd gi atunci c6nd este vorba de o altd persoanS. consilierul trebuie sd aleagi 9i sd implementeze o serie de strategii prin care s6-9i ajute clientul pentru" ca acesta s6-9i schimbe atitudinile gi 203 . p. 2. ci el oferd totodatd gi o bazd realistd pentru r6spunsurile probabile ale celeilalte pe4i din conflict. La inceput. Acest mod de dialogare seruegte nu numai pentru ca clientul sd-gi exprime sentimentele gi opiniile sale.__wruy. Strategii de schimbare a atitudinilor gi sentimentelor Practica propriu-zisd din domenrut consilierii. continud p6nd in momentul Tn care uuna din pa(i c6gtiga in raport cu cealaltS' (3. Dialogul dintre cele doud parti. care are loc la timpul prezent. 108). iar apoi pSrtii care vrea sd rdm6nd. Mai int6i va rdspunde acelei pa4i din fiinla sa care vrea sd plece. clientul este incurajat sd discute cu ambele pd4i are propriei sale persoane. Apoi. precum 9i diversele investigalii experimentate au demonstrat ca simpla exprimare a sentimentelor 9i atitudinilor in cadrul gedintelor de consiliere nu duce Tn mod automat la schimbarea acestora. Clientului i se cere sd ?nceapi dialogul exprim6nd ceea ce doregte 9i ceea ce-i displace la persoana respectivd.

Corcilieru i uistz?@ inswla sentimentele indezirabile. Pe mdsurd ce clientul va Tndeplini activitdtile respective. impreund cu clientul. Consilierul a poate sd intocmeasc|. sd-i fac6 sugestii care-l vor ajuta s5-9i asigure succesul in afara gedintelor de consiliere. Aproximarea succesivd a sentimentelor Mulli dintre clienli igi exprimd dorinta explicitb de a face schimbdri in sentimentele 9i atitudinile lor. cu cele doud aproximdrii succesive componente ale sale: tema gi repetitia. Acest lucru fi va permite consilierului ca sd-i ofere clientului sdu un feedback 9i. Cateva dintre ele le vom prezenta succint in cele ce urmeazd. sentimentele sale Se vor apropia din ce in ce mai mutt de starea de fericire. Recreali-o in plan mintal. p. Spre exemplu. in func[ie de tema specificatS.7. care consta intr-o serie de "mdsuri active" ce vor duce suCCesiv la apropierea clientului de scopul dorit de el. 2. Ce condi[ii au produs-o? Ce 204 . consilierul Ti poate cere clientului sd repete sarcina respectiv6 in cadrul gedintelor de consiliere. Consilierul incepe lucrul cu clientul prin sugerarea unei actiuni sau teme. totodatS. o listd a situaliilor care ar produce rezultate satisfdcdtoare pentru client. 1 10): "Gdndili-vd la o situatie recenti in care ati fost fericit. unii dintre subieclii care vin la consilier se exprimd explicit prin rdspunsuri de genul: "Ag vrea sd md simt mai fericit!" in astfef de cazuri. Redim mai jos un exemplu de temd ce poate fi folositd de cdtre consilier pentru a ajuta clientul care-gi exprimd dorinta de a deveni mai fericit (apud 3. consilierul poate recurge la tehnica sentimentelor.

Spre exemplu.condilii au mentinuto? cine era cu dumneavoastrd? ce se int6mpla atunci? Petrecefi-vd €teva minute zilnic in aceastd sdpt6mdnd. dupd care i se cere sd verbalizeze gdndurile care ii apar. zilnic in afara procesului de consiliere. Dupd ce ?ndeplinegte aceastd comandd. Tn timp ce el igi imagineazd scena. La inceput. clientului i se sugereazd situalia care produce secven[a de g6ndirii sale iloglce n-a dus la o gdndire irationalS. dacd clientul se g6ndegte frecvent la nigte gregeli din trecut. cu ugurinld. prin care se intrerupe brusc g6ndut respectiv. Acest proces este continuat gi repetat cu vizualizarea diverselor situalii p6n6 in momentul in care clientul Tgi poate schimba. 2. Dupd ce tehnica de stopare a g6ndirii a fost demonstrat6 gi practicatd in cadrul gedin[elor de consiliere. cu referire la aceeagi situa[ie. sd-gi schimbe diredia gdndurilor sale gi sd se concentreze pe i fi 205 . la comand6 direclia 96ndurilor sale. intervine consilierut cu cuv6ntul "Stop!". Tehnicile de stopare a gdndirii Aceste tehnici constltuie o extensie a strategiei elaborate de A. Ele sunt utile Tndeosebi in cazuri in care congtienttzarea de cdtre client a schimbare de compoftament. el va instruit de eitre consilier ca s6 se opreascd. imagindndu-vd aceastd situa[ie". lmediat ce apare gdndul ira[ional. se cere clientului s-o continue. adicd cel bazat pe temeri gi presupuneri nerealiste.2. clientului i se cere sd-gi schimbe ordinea 96ndurilor sale. stoparea g6ndirii face un pas dincolo de identificarea gi observarea gdndurilor ira[ionale. Ellis pentru examinarea gdndirii ilogice.

Cdnd consilierul constatd cd s-a ajuns la stdp6nirea unei astfel de situatii. impreund cu clientul.3. un asemenea client nu congtientizeazd consecintele destructive ale comportamentului sdu. 2. consilierul Ti va stopa acest gdnd gi-l va determina pe client s5-gi spund cd el are dreptate tot timpul. Tn asemenea cazuri. care constd in punerea clientului sd se identifice cu linta propriului sdu comportament. Strategia de identificare a rolului Sunt situalii in care clientul are un comportament d6unitor. atunci. in cazul unui copil care stricd anumite lucruri apa(in6nd celor dragi. se cere clientului s6-gi imagineze tot ce ar simli el dacd cineva i-ar fi l deteriorat un lucru de-al sdu. va utiliza aceeagi procedurd pentru a stopa 9i alte g6nduri iralionale. De multe ori. fie pentru el insugi. consilierul ii va cere sE se vizualizeze pe sine in postura colegului cdruia i-a stricat obiectul respectiv. Nye (1973) ne oferd un exemplu sugestiv. consilierul trebuie sd apeleze la strategia de identificare a rolului. Spre exemplu. Hackney 9i Sh. Ea a primit imediat . in cazul utilizdrii acestei strategii. fie pentru ceilalti. Spre exemplu.C06iliau i urintatu tn tmld situalii orientate spre prezent. orientate spre realitate. consilierul pune intrebdri de genul: "Cum ar fi dacd altcineva !i-ar face lie aga ceva?". clientul poate gdndi cd el gregegte tot timpul. apdrut intr-o gedinld de consiliere in grup: O studentd a prezentat in cadrul gruprJui de intdlnire problema ei legatd de ideea de a termina sau nu rela[ia cu prietenul ei. "Ce ai face tu in aceeagi situalie sau Tntr-o situalie similarS?" etc. H. Aceastd strategie elimind gdndirea negativd gi o inlocuiegte cu idei constructive.

ce i-ai spune acelei persoane?" (apud. a fost incapabil6 urmeze. impreund 9i cu ajutorul consilierului.3. comportamentul exprimi atitudini multiple. folosind strategia de identificare a rolului.__wruM* sfaturi de la ceilalli membri ai grupului. in compoftament mai sunt implicate motivele. De regul6. La nivelul persoanei. verbale. modele mentale care prefigureazd gi orienteazd anticipat compoftamentul. scopurile. a gi € intr-o asemenea perspective. compoftamentur se referd la totalitatea reacliilor 9i acliunilor (motorii. iar comportamentul. pentru . p. este o atitudine explicitd" (7. dar a fost incapabild s6 accepte sfaturile gi. De asemenea. a intrebat-o: "Dacd altcineva ar fi in aceeagi situalie ca tine. cu rol de suport energetic. 21). putem spune ca nu este suficientd identificarea sentimentelor 9i atitudinilor clientului de cdtre acesta. 111). confuzia sE identifice cdile alternative de acliune pe care ea dorea sE le ei s-a redus sim[itor. comportamentut apare ca un traductor de atitudini. 3. el fiind rezultatul configuraliei totale atitudinilor. cognitive gi afective) prin care individul sau grupul rdspunde la anumite imbolduri interne sau la diversele solicitdri ate lumii externe. la rdndul s6u. "cele doud categorii afldndu-se ?n raporturi de complementaritate: atitudinea este un compoftament viftual. mai mult. atunci c6nd conducdtorul grupului. p. Strategii de identificare a comportamentelor indezirabile sau inadecvate Din punct de vedere psihopedagogic.

De multe ori. prin care sd-l ajute pe client ca sd-gi identifice compoftamentul care trebuie schimbat. Este instruit s5 descrie modul in care se simte gi sd specifice compoftamentele pe care le are Tn 208 . consilierul trebuie sd recurgd la anumite strategii. clientul nu vede legdtura dintre comportamentul lui gi atitudinile sau sentimentele sale. Spre exemplu. Vizua liza rea ro lu lu i Deseori. Apoi. adic6 la o persoand care reprezintd descrierea modului in care i-ar place lui sd fie. congtientizarea clientului Tn asemenea cazuri poate fi grEbitd prin folosirea strategiei de vizualizare a rolului. i se spune clientului sd se vizuahzeze pe sine ca fiind persoana respectivd. Pentru a rezolva o astfel de problemS. o admird 9i o respectd. Totugi. i se cere sd facd o listd cu lucrurile pe care persoana respectivd este capabilS sd le facd gi cu tipurile de actiuni pe care aceastd persoand le-a fdcut in situa[ii diferite.7 . in continuare. ne vom ocupa de analiza acestor strategii. copilul poate spune: "Nimeni nu md place la gcoald". dar el nu poate identifica lucrurile pe care i-ar place sd le fac6. el nu este capabil sd vadd faptul cd modul lui de a rdspunde celorlalti copii produce aceastd situatie. Dupd opiniile practicienilor din domeniul consilierii. 3. in cazul utilizdrii acestei strategii. dintre comportamentul lui gi consecinlele acestui compoftament. consilierul ii cere clientului si se gdndeascd la o persoand pe care o cunoagte.C06iliau i wistatu ?n tula ca el se gtie ce anume s6 facA in vederea remedierii situaliei in care se afl6. clientul poate descrie cum i-ar plScea sd fie. Dupd aceea.

Practica consilierii demonstreazd ca recrearea scenelor semnificative reprezintS gi un mod de a identifica tipurile de condilii care menlin starea clientului. c6t 9i in afara lor. in care consilierul ii cere clientului sd recreeze g . consilierul ii va cere clientutui sd continue acest mod de vizualizare zilnic. consilierul ii va cere clientului s6-gi prezinte ac[iuni precise gi nu generalitdti. intotdeauna.CM)eTAI$A timpul procesului de vizualzare. in cazut unui ctient care se pldnge de faptul cd are o stare de disconfort psihic atunci o cdnd este Tn centrul aten[iei. in esen[d. Apoi. o deopotrivd. 3. variantd a acestui exerci[iu o constituie recrearea scenei. clientului 9i consilierurui posibilitatea de a 209 . in afara procesului de consiliere. Acest proces constd in a-i solicita clientului si descrie lucrurile pe care le face Tntr-o situalie dat6. i se cere sd recreeze 9i s6 descrie mai multe scene in care s-a sim[it bine atunci €nd a fost in centrul atenliei grupului (grup de prieteni. alte situatii).4 situafii memorabile legate de problema cu care se confruntd. Descrierea gi inventarierea comportamenturui Una din cele mai eficiente strategii prin care poate fi ajutat clientul sa-gi identifice compoftamentele constituie procesul de descriere 9i inventrariere a comportamentetor sale. consilierul Ti propune clientutui sd se vizualizeze pe sine in situatiile respective gi sd descrie apoi acele situalii la timpul prezent.2. clasd de elevi. Descrierea compoftamentutui ofer6. clientul este incurajat si incerce aceste compoftamente at6t in timpul gedinlelor de consiliere. spre exemplu.

lier@ i ariata.3. Consilierul poate juca rolul prietenului 9i ii poate cere clientei'sale sd interpreteze cea mai recent6 ceaftd. in 210 . Clientul trebuie sd treacd in revistd una sau mai multe zile 9i sd descrie. Un alt mod de a obline acelagi gen de informa[ii constd in ai cere clientului sd facd inventarul unei zile obignuite din viala sa. Ea este la fel de util6 gi pentru identificarea compoftamentelor neadecvate. strategia cea mai adecvatd constd in a-l pune sd numere de cdte ori se angajeazd intr-un anumit comportament Tn timpul unei secvente de timp (o or5. clientul 9i consilierul se pot considera pe o scend in efoftul lor de a ajunge la compoftamentele care apar intre client 9i alte persoane impoftante.C&E. consilierul poate examina relata faptul ce. 3.?u tn tula congtientiza lucrurile pe care clientul le face 9i care au ca rezultat situatia nedoritd in care el se afld temporar. Deseori. Cu acest tip de client. are diverse cefturi cu prietenul ei gi se Tntreabd ce sd faci pentru a evita aceste disculii. pe scuft. o clientd poate ultimul timp. lucrurile concrete pe care fe face gi activitalite in care se angajeazd. Strategia dialogdrii gi inversdrii rolului Aceasti strategie a fost descrisd la identificarea atitudinilor 9i sentimentelor clientului. Spre exemplu. Proced6nd in acest mod. Practica muncii de consiliere ne aratd c6 exista clienti care Tgi pot identifica compoftamentele. dar care au dificultdti Tn ceea ce privegte inlelegerea impactului pe care il au ac[iunile lor asupra altor persoane. o zi etc). Acest exercitiu il va ajuta pe client sd vadd mai clar modul in care actiunile sale contribuie la rezultatele nedorite.

consilierul gcolar trebuie s6 intreprind6 c6teva ac[iuni esenliale: a) analiza dimensiunilor probtemei. dac6 un client spune c6 are dificultati Tn a realiza int6lniri cu fetele. de asemenea. O modalitate eficientd in cadrul acestei strategii o constituie inregistrarea video gi revederea materiatului. consilierul poate stabili structura zLl de schimbare qi ellminare a unor . Acest lucru ii d6. pe care clientul le-ar putea pune in practicd._w_rye* interacliunile verbale care apar compoftamentele legate de aceste dispute. d) identificarea strategiei de corectare. 9i poate identifica 4. clientul igi poate evalua comportamentul prin care cere o int6lnire. c6t gi pe cele neadecvate. cu rolurile inversate._. Ea permite clientului sd identifice. prin efectuarea unor astfel de acliuni gi opera[ii. c) precizarea finalit6tii schimb6rii comportamentate. iar apoi sd le evalueze. consilierul il poate ?nregistra video in timp ce et interpret eazd o convorbire telefonicd cu o fatd pentru a obline o Tntdlnire potenliald. b) analiza evoluliei ontogenetice gi sociate a copilutui. spre exemplu. at6t compoftamentele sale adecvate. intr-o manierd mai obiectivS. Strptegii de schimbare a compolta mentelor indezirabile sau neadecvate in situafiile in care se pune problema adoptdrii unor strategii compofiamente indezirabile la elevi. in timp ce privegte inregistrarea. consirierului posibilitatea de a discuta gi modela alte comportamente mai adecvate.

1 998 Tomga. in mdsura Tn care sunt folosite mai multe strategii impreund gi relalia consilier-client este bazatd pe respect 9i incredere. B. s6 fle eficientd. in lnva(am6ntul primar. A.... 966 Hackney. H. The lnner Circle Stategy: ldentifying Crucial Problems. Bibliografie Blackham. in invS!6m6ntul primar.1974 Ellis. Inc. Science and Human Behavior. KnoPf . Inc'. Rinehaft and Winston. 1. F. New York: Holt. Thoresen. 1953 Skinner. J. A.. Abilitatea consilierului creqte pe mdsura practicdrii efective a strategiilorin procesul de consiliere. J. 224 . Silberman. 1 9i 2.izolat.(eds). Beyond Freedom and Dignity.. fala de alte strategii 9i tehnici sau separat de relalia de consiliere. Counseling Strategies and Objectives. Strategii de schimbare a comportamentelor indezirabile la elevi (l). 1973 Lazarus A.. nr. C. Englewood Cliffs.. G.. Consilierea devine mai eficientd.. Behavioral Counseling: Cases and Techniques... Inc. Gh. 1971 Tomga. New York: Alfred A.. New York: The Macmillan ComPanY. F. nr. New York: Crown Publishers. Roma. in Krumboltz. Armando a Armando Editore. Gh. How to Prevent Your Child from becoming 1 Neurotic Adult. Nye. La modificazione del comportamento giovanile. New Jersey: Pretince-Hall." Consilierea gcolard Tn inv6tSmdntul primar. 1997. B. Sh. 1969 Skinner.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful