You are on page 1of 9

Considerente generale privind managementul deşeurilor de module fotovoltaice (DPV) Magdalena BUNEA Laboratorul Noi Surse de Energie, ICPE

SA, Bucuresti, Splaiul Unirii 313, Sector 3, ROMÂNIA, tel. / fax 021 589 34 72 e-mail magbunea@gmail.com; lcm44@icpe.ro Abstract The aim of this paper is to point out a problem that will occur in a horizon of time in Romania, namely, waste management photovoltaic modules (WPV). It envisages the preparation and awareness of factors involved in production, marketing and use of PV. Considering that WPV management has many common elements with WEEE management work is also addressed to stakeholders in the management of WEEE. Important issues relating to recycling and management DPV are recovering valuable materials and resolving risks of environmental pollution. Were considered exclusively terrestrial PV used for various autonomous users. By theme this work falls within the general objective of the symposium on the establishment and functioning of ecological settlements with high energy autonomy. INTRODUCERE Deoarece durata medie de viaţă a modulelor fotovoltaice (PV) depăşeşte 20 de ani s-ar părea că este prematură pentru moment abordarea subiectului privind managementul şi reciclarea deşeurilor de module fotovoltaice (DPV). Sistemele fotovoltaice au pătruns din ce în ce mai puternic pe piaţa energetică, cu efecte pozitive pentru mediu, deoarece funcţionarea lor nu generează zgomot şi nici gaze cu efect de seră; aceste avantaje determină o dezvoltare a industriei PV şi impun ca aceasta să urmeze o abordare mai activă în ceea ce priveşte păstrarea condiţiilor de siguranţă şi de protecţie a mediului. Cum însă în ultimii ani 10 s-a înregistrat în toată lumea un adevărat boom privind utilizarea PV, tot mai mulţi experţi în domeniu au început să fie preocupaţi de aspectele privind costurile ecologice, tehnice, tehnologice şi nu în ultimul rând financiare pentru mentenanţa şi reciclarea acestor produse la sfârşitul duratei lor de viaţă. Având în vedere durata de utilizare a PV (25–30 de ani) se prefigurează, într-un viitor apropiat, începutul ieşirii din uz a primelor sisteme fotovoltaice puse în funcţiune la nivelul anilor 1990 şi apariţia astfel a unui nou tip de deşeuri; evoluţia volumului de DPV va fi în raport direct cu evoluţia înregistrată în perioada 1990-2008 de punerile în funcţiune a centralelor şi parcurilor fotovoltaice, a aplicaţiilor de mici dimensiuni ale acestor surse neconvenţionale. În Fig. 1 sunt prezentate câteva tipuri de PV, iar în Fig. 2 câteva dintre aplicaţiile acestora. Pentru Europa, de exemplu, se anticipează că dacă în anul 2010 vor rezulta 290 tone DPV, în anul 2040 acestea vor depăşi 33 500 tone. În această perspectivă, la nivelul Uniunii Europene, se înregistrază preocupări pentru direcţionarea modului de soluţionare a managementului DPV în contextul general al tratării problematicilor deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Se previzionează sisteme şi programe axate pe directivele europene privind voluntariatul, sistemul „take-back”, reciclarea şi eco-design-ul în 

Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009

1

să se obţină rezultate maxime privind funcţionarea sistemului „take-back”. Rezultă astfel tot mai evidentă necesitatea implicării responsabile a producătorilor şi importanţa participării conştiente a tuturor utilizatorilor în rezolvarea eficientă. singure sau consiliate de institute /laboratoare de cercetare. cu respectarea principiului comunitar „poluatorul plăteşte”. 1 Câteva tipuri de module fotovoltaice energiei şi a resurselor. recuperare şi reciclare. 2 Câteva aplicaţii ale modulelor fotovoltaice. este de a semnala o problemă ce va apare întrun orizont de timp şi în România şi de a pregăti şi sensibiliza atât pe cei implicaţi în producţia – comercializarea – utilizarea PV cât şi pe cei implicaţi în managementul deşeurilor în general. implicând costuri minime. din punct de vedere economicofinanciar şi al asigurării cerinţelor dezvoltării durabile. Deşi industria PV nu pare a se confrunta cu această problemă pe o scară largă înainte de anul 2020. c) – locuinţă În acest context se înscrie şi această lucrare al cărui scop. Dezvoltarea utilizării în România a acestui tip de surse decurge din prevederile Directivei europene 2001/77/CE cât şi din obiectivul ţintei strategice a României respectiv "ponderea energiei electrice produse din aceste sursele regenerabile în totalul consumului brut de energie electrică trebuie să fie la  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 2 . etc. de iniţiere a unor tehnologii de procesare a acestora. unele mari companii producătoare de PV. a managementului DPV. şi al DEEE / DPV în particular. economisirea Fig. evitarea pe cât posibil a deşeurilor periculoase. a) – parc fotovoltaic.conformitate cu cerinţele privind reducerea cantităţii de deşeuri. b) – iluminat stradal. refolosirea şi reciclarea componentelor cu Si şi a altor materiale. 1 PREZENTARE GENERALĂ A DOMENIULUI PV Tehnologia fotovoltaică de obţinere a energiei electrice reprezintă şi pentru România o majoră opţiune în rezolvarea atât a problemei energetice cât şi a celor generale de mediu. de recuperare şi reciclare a materialelor sau / şi componentelor. Scopul este ca. au început programe de tratare a DPV. venit din partea unui laborator de cercetare aplicativă cu tradiţie de peste 30 de ani în domeniul fotovoltaic. a) b) c) Fig. de asemenea au preocupări tot mai susţinute privind selecţia materialelor utilizate şi modul de proiectare/reproiectare a produselor lor în vederea facilitării tehnologiilor de dezmembrare.

promulgarea Ordinului nr. 2 biomasă (exemplu energie solară.05. unde sunt tranzacţionate beneficiile aduse mediului (suma suplimentară ce poate fi primită de un producător pentru un certificat verde este de 24 . litoralul românesc al Mării Negre şi Delta Dunării prezintă un interes deosebit pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare prin utilizarea de PV. de circa 25 ani. ..2009 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (cunoscut uzual sub numele „casa verde”) pentru aprobarea ghidului de finanţare a programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară. beneficiarii programului sunt unităţi adimistrativ-teritoriale. prin acesta toţi furnizorii de energie electrică trebuie să achiziţioneze o cotă obligatorie de energie electrică provenită din surse regenerabile. Dobrogea. Banat şi o parte din Podişurile Transilvaniei şi Moldovei. acestea putând constitui adevărate parcuri fotovoltaice de diverse dimensiuni constructive şi de amplasament şi cu o mare varietate de caracteristici funcţionale electrice. cota obligatorie de energie verde pe care orice furnizor a trebuit să o achiziţioneze de la producători a fost în anul 2006 de 2. Pentru crearea unui climat economic favorabil dezvoltării surselor de energie regenerabile. cota s-a triplat în anul 2009. prin care se acordă o finanţare nerambursabilă din fondul pentru mediu în cuantum de 80 % din cheltuielile eligibile. iar pentru el. este de a avea o să provină din microhidrocentrale. un certificat verde echivalează cu 1 MWh de energie curată. chiar dacă acest act normativ nu se referă la sisteme fotovoltaice de producere a energiei electrice reprezintă primul pas al procesului de utilizare pe scară largă a energiei solare pentru producerea altor forme de energie cu utilizare locală. la nivelul anului 2015 de 35% şi la nivelul anului 2020 de 38%" . colectivă.reciclarea şi managementul deşeurilor. 17% energie eoliană.E. implicit energie solară în România s-au realizat până în prezent următoarele acţiuni: .. Dezvoltarea sistemului fotovoltaic în ţara noastră este fundamentată pe faptul că România dispune de un potenţial energetic solar de circa 1 100 kWh/m -an (cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară incidentă în plan orizontal) determinat de amplasamentul geografic şi condiţii climatice favorabile. pe care să o furnizeze consumatorilor. 4% energie geotermală. industrială. 958/2005.5 MW. Cu toate că durata de viaţă a acestor produse este relativ mare. alături de preţul energiei electrice stabilit de piaţă. stabilit pe o piaţă paralelă. pe lângă aspectele funcţionale pozitive şi de problematicile aferente fazei terminale a PV . angajamentul României faţă de U. geotermală şi eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului. Zone geografice precum Câmpia Română.conform HG nr. 565 / 08. 42 €). un preţ suplimentar.nivelul anului 2010 de 33%. Câmpia de Vest. 2%  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 3 .20% din totalul energiei electrice contractate.introducerea sistemului CERTIFICATELOR VERZI – primul instrument de stimulare a producătorilor de energii "curate". nu trebuie omis faptul că tehnologia fotovoltaică este însoţită. producătorul primeşte. apei şi solului. În promovarea sistemelor pe bază de PV trebuie amintit faptul că nu produc gaze cu efect de seră şi nu sunt poluante. 12% capacitate instalată până în anul 2010 de minim 1. Pentru realizarea ţintei ca 33% din energia consumată pe teritoriul României în anul 2010 să fie “verde” în strategia energetică naţională este prevăzută următoarea structură: 65% lemn).

DE 98/101/EEC care aliniază Directiva 91/157/EEC la progresul tehnic. preluate şi în legislaţia românească. ale căror cerinţe sunt deja aplicabile majorităţii componentelor sistemului fotovoltaic enumerate mai-sus. După cum este cunoscut.sistemul de suporţi pentru montarea PV. PV sunt produse electrotehnice/electrice şi prin urmare urmează a se conforma prevederilor legale specifice atât în ceea ce priveşete fabricaţia cât şi procesarea deşeurilor. cele mai reprezentative directive europene în domeniu sunt: .Decizia 2000/532/CE. .DE 2002/95/EC privind restricţiile de folosire a anumitor substante periculoase în echipamentele electrice şi electronice. cele mai importante fiind: . Se precizează că legislaţia UE privind deşeurile a fost preluată în legislaţia din România. reciclarea şi managementul deşeurilor (DEEE) acestor produse /echipamente există la nivelul Uniunii Europene o serie de directive.DE 2002/96/EC privind gestiunea deşeurile de echipamente electrice şi electronice. cantitativ dimensiunea este proporţională cu puterea staţiei / parcului fotovoltaic. electronice (EEE) şi recuperarea. .PV propriu-zise (denumite în practica uzuală şi „panouri solare”). Încă din această fază se pleacă de la premiza că strategia de abordare a managmentului DPV trebuie să se subordoneze celor 3 principii ce fundamentează în UE şi managementul deşeurilor altor produse/echipamente.DE 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive. . . din punct de vedere tehnologic şi funcţional.ansamblul de invertori.sistemul de baterii de acumulatori. cunoscută uzual ca directiva RoHS.DE 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva Europeană 93/86/EC privind etichetarea bateriilor. . .DE 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor. . cunoscută uzual ca directiva DEEE. Ca urmare lucrarea se concentrează pe managementul deşeurilor de PV. Analiza managementului DPV se fundamentează pe premiza că. .DE 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor. în principal parţinând tehnologiei Pb-acid. Din această enumerare rezultă complexitatea funcional-constructivă a unui astfel de sistem. . şi anume:  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 4 .cablurile şi alte acccesorii necesare funcţionării unei astfel de centrale/staţii/parc de producere curent electric. amendată de Decizia 2001/119 privind lista deşeurilor. .DE 91/689/EEC privind deşeurile periculoase. . apreciindu-se că problematica celorlalte componente electrice/electronice este bine şi complet soluţionată de documentele menţionate.2 STRATEGIA DE ABORDARE A MANAGEMENTULUI DPV După cum este cunoscut un sistem fotovoltaic de producere a energiei electrice este alcătuit din componente diverse. .Regulamentul 259/93/EEC privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri. referitor la fabricaţia produselor/echipamentelor electrice. .

Prahova.centrale cu putere instalată de cca.factorul cheie al strategiei. de calitate ce asigură durate de utilizare mai mari şi să respecte cerinţele de utilizare/întreţinere pentru a exploata la maximum echipamentele achiziţionate. la Universitatea Transilvania din Braşov: 10 kW. localităţi medii (exemplu: Topoloveni.ÎMBUNĂTĂŢIREA DISPUNERII FINALE şi MONITORIZAREA: în cazul în care nu se poate realiza reciclarea sau reutilizarea tuturor componentelor DPV acestea se incinerează.) situaţi în zone izolate (departe de reţelele de electrificare).. În ceea ce priveşte priveşte centralele funcţionale şi intenţiile de realizare. prevenirea este determinată de îmbunătăţirea/perfecţionarea tehnologiilor PV astfel ca să se fabrice produse cu durate de viaţă cât mai mari.. iluminat stradal etc. atunci dispunerea devine mai simplă. 5 kW pentru case izolate. consumatori mici. este recomandabilă recuperarea a cât mai multor materiale şi preferabil. . la ICEMENERG: 20 kW În Fig. Avantajul major este acela că PV asigură alimentarea în zone izolate şi pot constitui soluţii de rezervă/avarie când cade reţeaua.Jud. Consiliul Judeţean Argeş – pentru alimentarea localităţilor izolate din Judeţul Argeş etc). locuinţe individuale. de televiziune. la Universitatea Valahia din Târgovişte: 10 kW. toate cele 27 state membre UE trebuie să implementeze toate directivele europene privind deşeurile.. 3 GENERALITĂŢI PRIVIND PERSPECTIVA DPV ÎN ROMÂNIA Deocamdată în România realizarea de centrale şi parcuri fotovoltaice este la început. proiectarea şi fabricaţia să elimine etapele/materialele toxice.Judeţ Dolj.RECICLAREA şi REUTILIZAREA: în cazul în care producerea de DPV nu poate fi prevenită.centrale cu putere instalată de 1 .PREVENIREA . se structurează următoarele tipuri de astfel de instalţii: . 3 este prezentată schematic conexiunea unei astfel de centrale fotovoltaice la reţeaua electrică. . Comuna Cornu . pensiuni.  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 5 .aplicaţii în clădiri publice şi comerciale cu puterea de 10 – 100 kW. pe baza informaţiilor de care dispunem. sisteme de comunicaţii. . reciclarea acestora. mult mai diversificată este utilizarea PV pentru asigurarea alimentării autonome a unor consumatori de tipul: consumatori casnici/ sociali (blocuri. sau în ultimă instanţă se depun la „groapa de gunoi” în condiţii de securitate extremă din punct de vedere a prevenirii prejudiciilor ecologice. hoteluri etc.. dacă se poate reduce cantitatea de deşeuri generate şi reduce conţinutul periculos al acestora prin reducerea substanelor periculoase în produse. 1 . Centrale fotovoltaice conectate la reţeaua electrică existente în România totalizează 70 kW şi sunt: • • • • la UPB Bucureşti: 30 kW (este una dintre cele mai mari centrale de acest fel din estul Europei). pe măsura perfecţionării prevederilor legislaţiei şi în concordanţă cu progresul tehnic şi tehnologic de proiectare a produselor şi procesare a deşeurilor. asigurarea reciclării/reutilizării necesită încă din etapa de proiectare utilzarea unor tehnologii de fabricaţie ce facilitează dezmembrarea. Comuna Vârvoru de Jos ..centrale mici cu puterea de 250 – 500 W în locuri izolate. . . relee/staţii meteo. prevenirea înseamnă şi educaţia consumatorilor pentru a utiliza produse „ecologice”. 10 MW conectate la reţea pentru comune.

Si amorf / Si cristalin în strat subţire – tandem.A. ceea ce reprezintă o cantitate impresionantă de deşeuri. pentru a nu ne găsi total nepregătiţi şi obligaţi să „reluăm erorile altora” sau să „cheltuim timp. ceea ce înseamnă un minim naţional de 25 MW. În consecinţă. Din Statisticile întocmite de Electrica S. În ceea ce priveşte tipurile de deşeuri PV se estimează că într-o primă fază acestea vor fi majoritar de tip Si cristalin. După cum s-a menţionat anterior. în ponderi progresive şi diferenţiate. dacă se adaugă PV ce alcătuiesc cele 4 mari centrale fotovoltaice existente şi considerând că jumătate dintre modulele folosite în toate aceste aplicaţii sunt de doar 100 W rezultă peste 185 000 PV.  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 6 . şi a acestor tipuri. considerând că pentru realizarea acestor sisteme se utilizează numai module fotovoltaice de 200 W va rezulta un număr de 125 000 PV. 35MW.5 % (14 comune ) dintre cele 2824 comune s-ar instala centrale fotovoltaice însumând cel puţin 3 kW per comună rezultă un necesar PV de peste 15 MW. s-a apreciat ca utilă o informare minimală în ceea ce priveşte problemele ce vor apare odată cu DPV şi mai ales poziţia şi modul de soluţionare a acestora. Cu In GaSe(S)). de gestionare a acestor deşeuri în condiţii de eficienţă economică şi de reducere la minimum a impactului asupra mediului. Din aprecierile noastre 20% din aceste case se pot alimenta cu energie din surse regenerabile inclusiv fotovoltaice. Franţa) în care unele dintre sistemele fotovoltaice puse în funcţiune începând de la nivelul anilor 1990 este de aşteptat ca în curând să genereze.centrale / parcuri fotovoltaice judeţene cu putere instalată de 3 -100 MW (parcul judeţean Timiş din localitatea Covaci . construcţia de noi locuinţe). privind casele neelectrificate rezultă că sunt 60 000 – 80 000 case neelectrificate (variaţia este dată de mişcarea populaţiei oraş / sat. parc judeţean Alba din localitatea Pianu de Jos – cca. iar în fiecare din 0. deoarece tehnologia de fabricaţie a PV a avut în timp o evoluţie rapidă. CdTe. dacă nu au generat deja. Italia. Fig. Experienţa acestor ţări în soluţionarea problemelor de gestionare a DPV deşeuri trebuie cunoscută şi însuşită şi în ţara noastră. energie şi fonduri” pentru a „redescoperi noi roata”.cca. CIS şi CIGS (CuInSe(S). Siliciu cristalin în strat subtire.. în mai puţin de 10 ani trecându-se la alte noi tehnologii: Si amorf. pregătirea managementului DPV a fost abordat şi a început să fie tratat cu seriozitate şi responsabilitate în diverse ţări europene (Germania. 1 MW). 3 Conectarea unei centrale fotovoltaice la reţeaua electrică şi alimentarea diverşilor consumatori În condiţiile în care în 5 % (15 municipii şi oraşe) dintre cele 314 municipii şi oraşe exitente în România s-ar instala centrale fotovoltaice însumând cel puţin 1 MW per oraş / municipiu. primele deşeuri. Spania. este de aşteptat ca treptat structura DPV să se diversifice prin includerea. Rezultă astfel o piaţă de cel puţin 5 MW/an în următorii 5 ani numai pentru această categorie de utilizatori.

. formată din operaţii de tip mecanic. recuperarea Si poate fi neglijată având în vedere cantitatea mică de material recuperabil. . Cd. dacă se dezvoltă tehnologii nedistructive.tehnologie de recuperare a ramei de Al şi a celorlalte componente metalice. . . deoarece conţin materiale toxice şi rare. .tehnologie de separare a materialelor plastice şi componentelor funcţionale (cutia de joncţiune).tehnologie de fărâmiţare a PCVT prin spargere. . conform SR EN 12150-1:2002) şi de reutilizare a acesteia. reciclarea acestui component pare a fi cea mai accesibilă.10/: . .realizarea de produse cu durată de viaţă cât mai mare. se pot obţine folii de Cd de puritate 99. .tehnologie formată din procedee hidrometalurgice recuperarea Te datorită valorii sale.tehnologie de recuperare a Cd pentru reutilizare bazată pe procedee de electrodepunere.dezmembrarea mecanică a fiecărui PV în principalele componente constructiv – funcţionale.tehnologii electrolitice complexe sau de distilare la temperatură ridicată (în jur de 850 C) pentru procesarea şi separarea Cu. . . ieftine şi eficiente în raport cu etapele de recuperare şi reciclare. ceea ce le face abordabile pentru reciclare sub formă de celule sau casetă. . încă din faza de concepţie/fabricaţie trebuie avute în vedere următoarele aspecte: . . . Analiza privind managementul acestor relativ noi tipuri de deşeuri se face având în vedere specificul constructiv – tehnologic /2. Problemele importante privind reciclarea şi managementul PV decurg din recuperarea materialelor valoroase şi soluţionarea riscurilor de poluare a mediului..tehnologie de recuperare a celulelor fotovoltaice şi utilizarea lor pentru fabricarea de PV prin aplicarea unui nou start EVA (etilen vinil acetat) şi unui nou start Tedlar (fluorură de poliviniliden (PVF) sau -(CH2CHF)n-) pe spate.tehnologii de reciclare a sticlei din toate tipurile de PV. până la 30 de ani. cu rezistenţă mărită la grindină şi încercare la presiunea zăpezii.separarea celulelor din matricea de EVA (etilen vinil acetat) prin imersarea timp de 25 h în HNO3.tehnologii de colectare a sticlei (geam monostrat securizat termic de sticlă silico-calco-sodică. . Se metalic. . etc..la managementul PV pe bază de CdTe (PVCdTe) şi CuInSe2 (PVCIS) trebuie avute în vedere atât riscurile asupra mediului cât şi economisirea resurselor naturale.4 ASPECTE PRIVIND TRATAREA PV LA TERMINAREA DURATEI DE UTILIZARE Opinia generală a specialiştilor /1/ este că.asigurarea unor tehnologii de dezasamblare cât mai simple. Zn. 0 de separare a Te de Cd şi celelelalte metale şi  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 7 şi .tehnologii de procesare prin rafinare şi/sau alte tehnologii adecvate componentelor metalice reutilizarea metalelor / aliajelor astfel obţinute.5 %.la PV în straturi subţiri de tip Si amorf (a-PVSi).PV cu Si cristalin (c-PVSi) sunt formate din celule care conţin Si de înaltă puritate.

.. PV CYCLE şi Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (CCC) au prevăzut organizarea la Berlin.performanţa la STC. În iulie 2007 a fost înfiinţată asociaţia PV CYCLE pentru punerea în aplicare în industria PV a angajamentului de realizare a voluntariatului pentru sistemul „take-back”. . pe termen lung. EPIA (European Photovoltaic Industry Association). evaluarea tehnologiilor de reciclare-recuperare a tuturor tipurilor de PV şi realizarea unei platforme de discuţii a producătorilor de PV cu factorii cu experienţă în reciclare din alte sectoare.01. Deşi în fază incipientă există tehnologii specifice pentru procesarea diverselor tipuri de DPV care ceează premizele realizării unui procent semnificativ de recuperare şi reciclare. pentru folosirea experienţei acestora şi eventual a unora dintre canalele de colectare a DEEE şi pentru DPV. Managementul DPV poate fi apreciat ca foarte asemănător cu managementul DEEE. reciclarea deşeurilor din producţie şi a DPV este o parte a acestei strategii. printre aceştia regăsindu-se cei mai mari producători PV precum şi EPIA. care implică o strategie în ceea ce priveşte abordarea ciclului de viaţă al produselor „de la fabricaţie până la epuizare”. industria mondială a PV s-a angrenat într-un proces proactiv. reciclarea DPV şi asumarea responsabilităţii pentru PV de pe întregul lanţ de utilizare. în primul rând DEEE. anul 2015: 90 % din deşeurile recuperate reciclabile. PVSi obţinute cu celule recuperate se supun unui număr minimal de încercări din SR EN 61215:2006 / SR EN 61646:2009 şi anume: . CONCLUZII Deşi pare prematură tratarea DPV trebuie să constituie încă de acum.2010 a primei Conferinţe europene privind reciclarea DPV.  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 8 .încercarea de izolaţie. şi în România. În prezent asociaţia are 48 de mebri din Europa şi nu numai.din punct de vedere a costurilor implicate dezideratul este ca tehnologiile elaborate să implice costuri cât mai scăzute iar indicii de reciclare să fie comparabili cu ai altor tipuri de deşeuri. evenimentul are drept scop analizarea modului de reciclare a DPV. o preocupare pentru toţi factorii implicaţi în circuitul de fabricaţie – comercializare – utilizare a PV. în primul rând deşeurile de echipamente electrice. această viziune se înscrie în opţiunea generală privind reciclarea ce se manifestă în toate domeniile industriale. la 20.examinare vizuală. astfel că unele dintre prevederile directivelor europene corespunzătoare DEEE trebuie avute în vedere la procesarea DPV. În cadrul colaborării internaţionale "Mediu Sănătate & Securitate". 5 PV CYCLE – ASOCIAŢIA PENTRU RECUPERAREA DPV Pentru a garanta respectarea calităţii mediului. Obiectivele de reciclare fixate de PV CYCLE au fost pentru fiecare producător din asociaţie: anul 2008: cel puţin 75 % din DPV să fie reciclate.

E.Iunie 8. Center for Life Cycle Analysis – Columbia University. New York. 2004 /3/ G.a.P. ş. . Dr.. Report no. PV-Industry Workshop on Thin Films. Goozner.Recycling and Waste Managementof Photovoltaic Cell Module. Schäffler .NOVEM.D. STRATEGIES. Paul Duby.PV-Cycle: Overview Thin Film.NOVEM. 2007 /8/ Ken Zweibel . AND MODEL TEHNOLOGIES FOR RECYCLING PHOTOVOLTAIC MODULES. martie 2004 /10/ Fthenakis V.Duby P. 95057. Report no.Research and Development on Recycling Technology of Photovoltaic Power Systems. 1996 /5/ R.Environmental Aspects of Solar Cell Modules Summary Report. Long. ECP Newsletter 2001-05 /2/ SHARP Corporation . William F. ..J.M.Bibliografie /1/ Kazuhiko KATO. Alsema . 1995 /4/ E. ISBN 90-73958-17-2.RECYCLING OF CdTe PHOTOVOLTAIC MODULES: RECOVERY OF CADMIUM AND TELLURIUM.A. Phylipsen.PV Module Recycling in the US. Netherlands Agency for Energy and the Environment. Brookhaven National Laboratory.A. 96074. The 3.. 2008  Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu –Agigea 26-28 august 2009 9 . ş. Moskowitz P... Netherlands Agency for Energy and the Environment.. WangW. Alsema . Robert E.Recycling of CIS photovoltaic waste – Patent SUA 5779877 /7/Vasilis Fthenakis.Environmental life-cycle assessment of multicrystalline silicon solar cell modules.. Aug.RECYCLING OF CdTe PHOTOVOLTAIC MODULES: RECOVERY OF CADMIUM AND TELLURIUM. NREL. 22/23 Nov 2007 /6/ Drinkard Jr.rd Int. NY. Mark O. Sept. – A VIEW OF INCENTIVES. martie 2004 /9/ DePhillips M. Wenming Wang.a .