ACORD CADRU PENTRU LUCRARI DE INVESTITII Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice Sector 1 Bucuresti

CAIET DE SARCINI SPECIFICATII GENERALE

CUPRINS .........2 - 14 GLOSAR .15

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI

.16

INTRODUCERE

.17

A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE

.18

21

1. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE .19 - 21 1.1. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA .19 - 21 1.2. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 21

B.EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

. 22 - 29

2. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE . 23 - 29 2.1. GENERALITATI .23 2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .23 - 24 2.3. MATERIALE .24 - 25 2.4. EXECUTAREA LUCRARILOR . 25 - 28 2.5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE... 28 - 29 2.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...............29

C.LUCRARI DE BETOANE

.30 - 65

3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE .31 - 65 3.1. GENERALITATI .31 3.2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA .31 - 34 3.3. CONSIDERATII GENERALE .35 - 36 3.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI .36 - 38 3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT .38 - 40 3.6. PREPARAREA BETONULUI .41 3.7. ARMATURI .42 - 46 3.8. COFRAJE SI SUSTINERI .47- 48 3.9. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .48 - 52 3.10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE .52 - 54 3.11. DECOFRAREA .54 - 56

3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

.56 - 57

3.13. 3.14. 3.15. 3.16.

EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE 57 - 58 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .58 - 64 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA .64 - 65 PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............65

D.LUCRARI DE CONSOLIDARE

.66 - 78

4. CAIET DE SARCINI CONSOLIDARI CLADIRI EXISTENTE..................67 - 78 4.1. GENERALITATI...............67 4.2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A SRUCTURILOR DIN BETON ARMAT.........67 - 75 4.3. EXECUTAREA SUBZIDIRLOR LA FUNDATII...............75 4.4. EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DE ZIDARIE............75 - 76 4.5. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN.............76 - 78 4.6. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII.............78 4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE....................78

E.LUCRARI METALICE

.79 - 96

5. CAIET DE SARCINI - LUCRARI STRUCTURI METALICE .80 - 91 5.1. GENERALITATI .80 5.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .80 - 82 5.3. PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .82 - 83 5.4. VERIFICAREA CALITATII .83 5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .83 5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .83 - 88 5.7. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI .88 - 89 5.8. CONTROLUL CALITATII .89 - 90 5.9. TOLERANTE .90 5.10. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR .90 - 91 5.11. CONDITII DE EXPLOATARE .91 5.12. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............91

6. CAIET DE SARCINI SCHELE METALICE...............92 6.1. GENERALITATI .........................92 6.2. MASURARE SI DECONTARE....................92 6.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..............92

7. CAIET DE SARCINI CONFECTII METALICE, BALUSTRAZI, MANA CURENTA..................93 - 96 7.1. GENERALITATI..................93 7.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................93 - 95 7.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................95 7.4. RECEPTIA CALITATIVA...........................95 7.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.......96

F.EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORATI

97 - 109

8. CAIET DE SARCINI INCINTE DIN PILOTI FORATI .98 - 109 8.1. CONTINUTUL CAIETULUI DE SARCINI .98 8.2. PREVEDERI GENERALE .99 8.3. INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI .99 - 104 8.4. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI .104 - 105 8.5. RECEPTIA LUCRARILOR .106 8.6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR .106 - 107 8.7. LUCRARI DE EPUISMENT .107 8.8. LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE .107 - 108 8.9. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII .108 8.10. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............109

G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA

.110 - 241

9. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DULGHERIE .111 - 121 9.1. GENERALITATI .111 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .111 9.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .111 - 113 9.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ 113 - 115 9.5. CONTROLUL CALITATII .115 - 118 9.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR .118 - 119 9.7. IGNIFUGAREA TAMPLARIEIE STRUCTURALE .119 - 120 9.8. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .120 - 121 9.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............121

10. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZIDARIE .122 - 130 10.1. GENERALITATI .122 10.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .122 - 123 10.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .123 - 126 10.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .126 129 10.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .129 - 130 10.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............130

11. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TENCUIELI .131 - 138 11.1. GENERALITATI .131 - 132 11.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .132 - 133 11.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .133 - 134 11.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .134 - 136 11.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .136 - 138 11.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............138

12. CAIET DE SARCINI - LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE .139 - 145 12.1. GENERALITATI .139 12.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .139 12.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .139 - 141 12.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ. INSTALARE. ASAMBLARE..... ......142 - 143 12.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .144 - 145 12.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............145

13. CAIET DE SARCINI - TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE .146 - 153 13.1. GENERALITATI .146 13.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .146 13.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .146 - 150 13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE .150 - 151 13.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE . 151 - 153 13.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............153

14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT . PLACARI CERAMICE . PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE (HPL) .154 - 156 14.1. GENERALITATI .154 14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .154 14.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. DEPOZITARE. MANIPULARE .154 14.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .154 - 155 14.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .155 - 156 14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............156

15. CAIET DE SARCINI TAPETE P.V.C. ..........................157 - 159 15.1. GENERALITATI.................157 15.2. MATERIALE...................157 15.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...............157 15.4. MONTAJUL........................157 - 159 15.5. RECEPTIA CALITATIVA.................................159 15.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..........159

16. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII .160 - 164 16.1. GENERALITATI .160 16.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .160 16.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .160 16.4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR .161 - 163 16.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .163 - 164 16.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............164

17. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE PARDOSELI .165 - 184 17.1. GENERALITATI .165 - 166 17.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . 166 - 167 17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT .167 - 168 17.4. EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .169 - 183 17.5. CONTROLUL CALITATII .183 - 184 17.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 184

18. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE .185 - 193 18.1. GENERALITATI .185 18.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .185 - 186 18.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .187 18.4. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE .188 18.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .190 - 192 18.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE 192 - 193 18.7. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR .193 18.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............193

19. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE .194 - 200 19.1. GENERALITATI .194 19.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .194 19.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 195 - 196 19.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA .196 - 199 19.5. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .199 19.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............200

20. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE ...201 - 205 20.1. GENERALITATI .........................201 20.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................201 - 202 20.3. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINNTELE DE CALITATE......202 20.4. LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE.......................202 - 203 20.5. MATERIALE SI PRODUSE........................203 20.6. MONTAJUL......................203 - 204 20.7. ABATERI ADMISIBILE.......................204 20.8. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI.....................204 - 205 20.9. MASURATORI SI DECONTARI..................205 20.10. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR.................205 20.11. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........205

21. CERINTE TEHNICE PERETI CORTINA...206 - 208 21.1. GENERALITATI............................206 - 207

21.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.....................207 - 208 21.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................................208 21.4. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV....................208 21.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...................208

22. CAIET DE SARCINI- LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 209 - 212 22.1. GENERALITATI .209 22.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 209 22.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .209 - 211 22.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .211 - 212 22.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .212 22.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............212

23. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADE .213 - 221 23.1. GENERALITATI .213 - 214 23.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .214 - 216 23.3. MATERIALE. LIVRARE SI MANIPULARE .216 - 217 23.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE..... ..... 217 - 219 23.5. CONTROLUL CALITATII .220 - 221 23.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............221

24. CAIET DE SARCINI - FATADE CU CASETE DIN TABLA..................222 - 224 24.1. GENERALITATI.........................222 - 223 24.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................223 24.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................223 - 224 24.4. CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ.............................224 24.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......224

25. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 225 - 235 25.1. GENERALITATI .225 25.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .225 - 226 25.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .226 - 228

25.4. EXECUTAREA LUCRARILOR. INSTALARE. MONTARE. ASAMBLARE .228 - 233 25.5. VERIFICAREA CALITATII . 233 - 234 25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............235

26. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT....236 - 239 26.1. GENERALITATI 236 26.2. MATERIALE 236 - 238 26.3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 238 26.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DIN ALUMINIU SI POLICARBONAT .238 - 239 26.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR; CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI 239 26.6. RECEPTIA LUCRARILOR .. 239 26.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......239

27. CAIET DE SARCINI LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA CERAMICA .240 - 241 27.1. DOMENIU DE APLICARE ..240 27.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE 240 - 241 27.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE ..241 27.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .241

H.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE

.242 - 252

28. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .243 - 252 28.1. GENERALITATI .243 28.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .243 - 244 28.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .244 - 245 28.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ .245 - 251 28.5. TESTE SI VERIFICARI .251 - 252 28.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............252

I.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE..253- 263

.

10.271 30.262 29.2.260 29. CAMINE DE VIZITARE . MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE .3.276 . MATERIALE SI EXECUTIE .263 29. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI .261 29.13.258 29.8.267 30.258 .263 J.272 .5.273 30.6.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE. MATERIALE .254 29.263 29..264 .270 .271 30. EXECUTIA LUCRARILOR. LIVRARE.1.265 30.9. ROBINETE SI APARATURA .11.12. PUNEREA ÎN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR . GENERALITATI ..9. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE 270 30. ABATERIA ADMISIBILE . GENERALITATI .6. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE .2.12. ÎMBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENA .273 .254 29.261 ..5.254 . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE .. CAIETE DE SARCINI ..277 30..8. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.11.266 . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .263 29. MANIPULARE SI DEPOZITARE . VERIFICAREA CALITATII. MONTAREA CONDUCTELOR.4.1. CAMINE DE VIZITARE .277 30.13.269 30. CAIET DE SARCINI .7..269 30.265 30.256 .271 .256 29.... MONTARE .. 267 .262 29. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE .270 30.262 .262 29.14.255 .260 29.4.15.LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE . TEST HIDRAULIC . VERIFICARE CALITATII. SAPAREA SANTURILOR .273 30. CERINTE GENERALE CANALIZARE . DEZINFECTARE . CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .INSTALATII GAZE .10.16. ÎMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA . TESTE DE RECEPTIE .29.268 . MANIPULARE. DEPOZITARE . DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE ..268 30.267 30. LIVRARE.270 30. MONTAREA ARMATURILOR .260 .7.265 .272 30.

..290 31. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . EXECUTIA LUCRARILOR ..312 33.307 33.....323 33.323 33.. EXECUTIA LUCRARILOR.5...278 .315 . VERIFICAREA CALITATII TESTE . CAIETE DE SARCINI .289 31.324 ..285 31.282 . TRANSPORT.335 ..305 M.. INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA . CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .280 .301 32.320 33.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE. GENERALITATI .3.3.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE . GENERALITATI .LUCRARI PENTRU SISTEME DE VENTILATII .281 31.305 32..1.7. MONTAREA UTILAJELOR .306 .. VERIFICAREA CALITATII.315 33..320-323 33.6. LIVRARE.307 .294 32..8.312 .6.. DEPOZITARE .280 31.293 .1... IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .277 K.INSTALATII TERMICE .313 33.5..30.291 31..295 .. EXECUTIA LUCRARILOR..299 32..291 31.301 ....307 ..279 31.7... VERIFICAREA CALITATII. CAIET DE SARCINI VENTILATII .4....305 32.309 33. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 313 .4. MATERIALE .4.8..2..299 .279 .291 L.6.293 . ABATERI ADMISIBILE .309 . GENERALITATI ..285 ...289 . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..279 . MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. PROBE .. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.17.292 .INSTALATII ELECTRICE . CAIETE DE SARCINI ..323 N.294 295 32.. DEPOZITARE . VERIFICAREA CALITATII..2.. MANIPULARE.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA .305 32.LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .281 .293 32. EXECUTIE .282 31..5. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ... MANIPULARE.2. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.7.1..

.

.... VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE.......6... MASURI DE SIGURANTA..325 34. ACCESORII MEDICALE........ CAIET DE SARCINI ...327 34...FLUIDE SI GAZE MEDICALE..TENCUIALA ANTIRADIATII........342 ..338 35.347 37..... MANIPULARE.. UTILIZARE.........346 36..331 34.....2.... GENERALITATI......... SURSE DE ALIMENTARE.....347 . CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA...........6.346 36....340 ...............4.5.3.346 37.345 36.....34... CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE. ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE...... PUNEREA IN OPERA........338 ..................3....... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...346 36.....8........342 35.................344 36........6...... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ....334 ... SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE...3..347 35..334 34....1...347 37.........338 35. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .. CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE...347 37..336 .... LIVRARE. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .. DOMENIU DE APLICARE....337 ..345 36............ EXECUTIA LUCRARILOR...... CAIET DE SARCINI ..... PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.... VERIFICAREA CALITATII TESTE ..... VERIFICAREA CALITATII..................332 .... GENERALITATI ...2......... DEPOZITARE .....................337 ............5...337 35......335 34.....340 35.. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..327 ..................343 35....335 34...7..325 .. DATE TEHNICE.... SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE......345 .......2.....345 36.. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ........LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .......................... DEPOZITARE...LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI .. CERINTE DE PROIECTARE.325 ......4..340 35....1...335 O......346 36...7....2.4... MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE... LIVRARE.3.... PREVEDERI PENTRU MATERIALE.........345 ...343 344 35...5...4........9.. GENERALITATI.....347 37......344 35...............1. CAIET DE SARCINI .......1..

.

.PAVAJE EXTERIOARE SI LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .6.367 .358 40. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.362 41...4. PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE....363 41....... ABATERI ADMISE .352 ...LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT ...5...356 R.350 38.. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .....363 .358 ...353 39.369 .......348 ..356 39... CAIET DE SARCINI ..... VERFICAREA CALITATII..5.. CAIETE DE SARCINI .362 40. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE......361 40...1...3.360 .354 39.... CAIET DE SARCINI ..... EXECUTIA LUCRRAILOR...LUCRARI EXTERIOARAE ...350 Q.. PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA DE SPORT. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .349 38. PREVEDERI PENTRU MATERIALE.....1..369 41.362 40..371 ....351 ...353 .....3.361 ... DOMENIU DE APLICARE... GENERALITATI... VERIFICAREA CALITATII. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..VERIFICAREA CALITATII .350 38.....350 38........... VERIFICAREA CALITATII .. GENERALITATI ........352 39...4..3...358 40...349 .. GENERALITATI .1..2... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .... PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE..4..3..349 .....LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE..LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT ..P.371 41...357 . ABATERI ADMISIBILE ....383 40..4.... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .. CAIETE DE SARCINI ......356 39.5.PARDOSELI PENTRU SALI DE SPORT.360 40.....352 .LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON .1...2.2.363 .....354-356 39.... MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.. EXECUTIA LUCRARILOR .363 41.359 ...........PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT.2.367 41..350 38.

...6... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..371 ..41......

. PREVEDERI PENTRU MATERIALE..2.6...2..2...372 42....383 43. ANULATE LA DATA DE 31.......1. CAIET DE SARCINI ...........381 42.....1. LISTA ECHIPAMENTE A..6.372 . VERIFICAREA CALITATII..377 42.. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .......4.3.. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..42. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.0.1.... GENERALITATI . VERIFICAREA CALITATII........ EXECUTIA LUCRARILOR.2010 A.380 ..LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 372 .5.. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU USA BLOC OPERATOR A....4..381 43..382 43.3... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . FISE TEHNICE A..7...4..380 42.03...383 S. MANIPULARE.........381 42... ANEXE A..... CAIET DE SARCINI TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE ATLETISM ...... PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU AMPLASARE INCHIDERI EXTERIOARE SI DETALII BAZIN INOT A..383 43. LISTA STANDARDELOR CONFLICTUALE CU STANDARDELE EUROCOD.382 ....3.. LISTA CUPRINZAND CANTITATILE DE LUCRARI ( FORMULARUL C5/F3) ...383 43.... PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI DIN POLICARBONAT A. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI CORTINA A.377 . PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.372 42..5... CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .....382 ...... LIVRARE....... DOMENIU DE APLICARE.. DEPOZITARE .

.

Beton armat SB Standarde Britanice CA Carton asfaltat/gudronat CTC Control Tehnic de Calitate DIN Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial German) EN Norma Europeana (NE) F 30/60/90 Rezistenta la foc -timp.A.GLOSAR BCA Beton Celular Autoclavizat B.placi din aschii lemnoase PA Pânza asfaltata prEN Standard European în pregatire PR Punct de Receptie.30/60/90 min GCC Conditii Generale de Contract PAFS Poliester armat cu fibra de sticla IB Împâslitura din fibra de sticla bituminata/gudronata IBP Împâslitura din fibra de sticla bituminata/gudronata cu strat de protectie ISC Inspectia de Stat în Constructii ISCIR Inspectia de Stat pentru Cazane sau recipienti sub presiune si Instalatii de Ridicat ISO Organizatia de Standardizare Internationala MDF Medium Density Fibre.fibre lemnoase densitate medie MLPAT Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale OSB Oriented Strand Board. conectat la retea public PSI Paza si Stingerea Incendiilor QA Asigurarea Calitatii ANRGN Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale SR EN Standard Romanesc bazat pe Standard European STAS Standard de Stat Romanesc point to point" .sau PAL .

STI Standard Industrial A/C Apa/Ciment (raport) .

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI Al Aluminiu Al-Zn Aluminiu-zinc CFC Clor-fluor-carbon Cu Cupru Fe/Zn Fier-zinc HCFC Hidro-clor-fluor-carbon PE Polietilena PEHD .

Polietilena de densitate mare PIC Polisocianurat PP Polipropilena PU Poliuretan FPVD Fluorura de poliviniliden PVC Clorura de polivinil PVC-U Clorura de polivinil-U S Sulf SO4 Sulfura .

Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depo zitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de co nstructii. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebui e aprobata si inregistrata de el. unde sistemul imperial se foloseste in practica curent. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. . Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. dar se pot modifica sau co mpleta cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. exceptand t evile pentru apa si gaze. Proiectantii si I nvestitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare. se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Ori ce propunere de înlocuire trebuie motivata de Contractant si aprobata de catre Beneficiar. Deasemenea. In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Contractorul. Beneficiarul poate da disp ozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare car e trebuie luate pe cheltuiala Contractorului. Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru luc rari.INTRODUCERE Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime. trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu. mai ales cand se f olosesc substante periculoase. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice. Norme.

.

A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE .

.

1. Metrialele refolosibile vor ramân e în proprietatea Investitorului si vor fi pastrate si protejate de catre Contractor pâna la ridicar ea acestora din santier sau pâna la terminarea contractului.2. Vor fi luate în considerare toate relatiile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrarile de demolare. chiar daca nu este specificat în contract sau în alt document .EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE 1.1.1. si incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier. Demolarea structurilor usoare. CAIET DE SARCINI . Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustanilor. roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0.1. gardurile sau a lte structuri mentionate în proiect sau la indicatia Beneficiarului. Curatirea santierului La începerea lucrarilor.1. 1. Componentele acestora se vo r dezasambla. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA 1. curata si depozita în stive. se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si ca nalele de drenare etc. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se v or folosi metode.30kg/mc. nu se pot refolosi se vor îndeparta din santier catre locul special aprobat.3.1. Se vor identifica elementel e de legatura si se vor proteja în vederea asigurarii unui nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demola re si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate înca. gardurilor. acestea vor f i îndepartate din santier si se vor transporta în locurile aprobate pentru acest scop. materiale si echipamente/utilaje astfel încât sa fie protejate vietile omenesti si valorile mater iale. Materialele care. Contractorul va demola si elibera amplasamentul numai cladirile. etc. Generalitati Înaintea începerii oricaror lucrari de demolare se va face de catre Contractor un re leveu detaliat si o examinare a structurii. Contractorul va îndeparta vegetatia si toate materialele organice de pe amplasament. în opinia Beneficiarului. cand se vor refolosi. Contractorul va verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa asupra posibilelor elemente instabile. . 1.

daca vor fi necesare d espagubiri acestea vor fi suportate de catre Contractor. Structurile includ: pereti. Demolarea si degajarea structurilor Contractorul va demola. elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Proiectului Tehnic intocmit in acest sens. Materialele rezultate din aceste lucrari vor fi îndepartate de îndata si nu vor fi s tocate. tamplarie. 1. acoperis. gardurilor. Materiale Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrarilor de demolare vor fi în concordanta cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect. pe cheltuiala proprie. orice deteriorare adusa proprieta tilor invecinate în timpul lucrarilor de demolare a structurilor. daca acest lucru nu a fost cerut de Beneficiar. exceptând cele aprobate de Proiectant si Beneficiar pentru ac est scop. 1. . dispersate sau refolosite în santier. Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precautiile necesare pentru a perveni raspândire a noroiului si molozului pe drumuri de catre vehicule.1.Contractorul va repara. conform cerintelor si/sau îndeparta structurile existente a caror largire sau lungire devine oneros.1.4. Nu se admite deversar ea/introducerea molozului si a noroiului în canalizarea publica sau cursuri de apa. Revine în sarcina Contractorului de a prevedea bene/ghe ne pentru transportul molozului.5.

iluminat etc. sau d .7. Se va evita supraîncarcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demola re. schela va fi protejata pe tot perimetrul acesteia spre drumuri. Schele Schelele folosite în aceste lucrari se vor realiza/asambla conform normelor în vigoa re. excavarea necesara pentru instalarea picioarelor de schela. 1. caderi. Siguranta Contractorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite îndeplinesc urmatoarel e: Sunt în concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite. suporti pentru împrejmuire. Materialele si molozul cazute se vor îndeparta cu grija pentru a preveni balansari. ancorarea . Acolo unde este necesar. pentru o înaltime maxima de 12 m. Supervizarea lucrarilor Contractorul va desemna o persoana competenta si cu experienta. ochelari de protectie. Sunt întretinute în bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor. Se va tine cont de încarcarile suplimentare aduse schelei de molozul cazut pentru a nu se dep asi încarcarea maxima admisa.6. pentru supravegherea si controlul lucrarilor pe santier. 1. Contractorul se va asigura ca toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcu rsul ridicarii acesteia. vor fi realizate în conformitate cu stan dardele/reglementarile în vigoare. Pe durata lucrarilor toti operatorii vor purta echipament de protectie individua l corespunzator cum ar fi : casti de protectie.1. asamblarea. dezasamblarea etc. împrejmuirea va permite evacuarea molozului.1. semnalizari.1. masca protectie. Schelele trebuie sa îndeplineasca functiunile pentru care au fost instalate pe toata durata lucrarilor si sa respecte cerintele impuse de norme si reglementari. autorizat în domen iu. vor include platforme din elemente de 5 cm grosime. întretinerea. Sunt manevrate de operatori competenti si experimentati.1. Schele din otel de tip cadre cu legaturi. întretinerea si evacuarea schelei. casti antifonice. strazi sau pasaje pietonale prin executarea unei împrejmuiri din tabla de otel ondulata cu o în altime de cel putin 2 m.8. pretul unitar va include transportul. Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea caderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Orice schelar experimentat si competent poate realiza ridicarea unei schele legate independent .

se vor folosi platforme de lucru.9. pentru a p reveni accidentele sau vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din caderile sau proiectarile de mate riale si/sau moloz. Contractorul va instala plase de protectie. Programul va prezenta secvential lucrarile de demolare si metodele de operare. Atunci când sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale. Elementele .1. Aprobarea programului Contractorului de catre Beneficiar nu exonereaz a pe acesta de raspunderile contractuale. împrejmuiri si bariere etc. în ordinea inversa co nstruirii acesteia. structura ce va ramâne sa nu fie afectata. Contractorul va lua toate precautiile n ecesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaza. cu duratele de timp aferente. ciocane pneumatice pentru lucrarile de demolare. Structura se va demola. 1. excavatoare hidrau lice. în general. Contractorul va întocmi un program de luc ru si va fi supus aprobarii Beneficiarului.eplasarea acestora într-o maniera care pune în pericol securitatea personalului. se va avea în vedere ca nici una din part ile componente ale acestor utilaje sa nu vina în contact cu retele subterane si supraterane. Succesiunea lucrarilor de demolare Înainte de începerea lucrarilor de demolare.1. prin metode ce vor fi supuse aprobar ii Beneficiarului.10. Contractorul va tine seama de posibilitatea unor conditii climaterice severe ce pot aparea si pot afecta lucrarile. Contractorul va informa în timp util toate autoritatile competente cu privire la lucrarile ce se vor executa pentru a se re amplasa aceste retele. în cazul structurilor parti al demolabile. dupa caz 1. structura adiacenta sau alt e proprietati adiacente. Metode de demolare Contractorul va propune o metoda de demolare astfel încât. În cazul în care lucrarile de demolare nu pot fi executate în siguranta dintr-o parte a structurii. echipamentele/utilajele propuse pentru lucrari si fiecare operatie va fi prezent ata detaliat.

lntretinerea Strazilor Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna p e strazi datorita lucrarilor.12. muncitorii sau trecatorii.1.structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/taia la dimensiuni potri vite având în vedere greutatea si marimea acestor elemente care cad. trebuie sa anunte Beneficiarul.11. 1. Daca prezenta acelor materiale este suspecta. Azbest si alte materiale periculoase Daca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele ca re contin azbest sau alte materiale periculoase.1. Vor fi folosite echipamente adecvate pentru sustineri temporare ale elementelor de rezistenta în timpul desfacerii/deitarii acestora. 1. Lucr arile temporare (sprijinirile) sa fie executate astfel încât sa suporte încarcarile cerute în cele mai defavorabile sit uatii. Contractor trebuie sa inceteze luc rul in zona respectiva si sa fie indrumat de Beneficiar catre alte zone de lucru.13. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat. Prevenirea Incendiilor .1. 1. Sectiunile ce se demoleaza sa fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunzatoare si apoi taiat e si lasate pe sol controlat.14. Beneficiaru l va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. pe cât posibil fara a afecta mai întâi elemente principale de rezistenta.1. lucrarile de demolare trebuie sa înceapa prin îndepartarea a cât mai mult di n încarcarile moarte. În general. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorul ui. Molozul se va lasa sa cada liber doar în cazul în care nu pericliteaza si nu pune în pericol zonele învecinate. 1. daca exista. acestea vor fi taiate în fâsii paralele cu directia principala de armare si demolate fâsie cu fâsie. În cazul placilor cu o singura deschidere. Controlul Traficului Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractoru lui sau Beneficiarului.

.Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii.Sa curete in fiecare zi structurile inchise.Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. .Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incend iilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare. Catalin Minea . Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.1. 1. 1. .15. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lu crarilor. . . Contractor ul trebuie sa fie in concordanta cu: . praful sau alte materiale care produc praf. Indepartarea Molozului Contractorul trebuie: . Din cand in c and se uda molozul.Lucrari de organizare de santier . La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier.2.Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente.Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului.Lucrari de demolare Intocmit : Arh.Nu se permite arderea molozului. .

EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE .B.

.

Nr.1. prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat. Contractorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele pr evazute de aceste Caiete de Sarcini. Clasificarea si identificarea pamantului . Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste 1. La orice alte lucrari legate de terasamente.2.2. Contractorul trebuie. sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acestor Caiete de Sarcini si la cererea Beneficiarului. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilo r de terasamente. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Contractorul trebuie sa tina cont d e previziunile standardelor si normelor in vigoare.EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. STAS 1243 Teren de fundare. Benefi ciarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltui ala Contractorului. CAIET DE SARCINI . 2.

industriale si agricole 4.C. 3.1997 partial C 29 1977 6.T.P. C 161984 NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente I. C 291985 . Trasarea pe teren a constructiilor civile. Determinarea caracteristicilor de compactare.Teren de fundare.C.A.C. GE 0281997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical M. STAS 1913 4/86 .L.03.P. STAS 9824 1 .Masuratori terestre.D.2. Determinarea limitelor de plasticitate. 92/1984 5. 56/N/11. 13/83 .Teren de fundare.

..VI) CAIET I: Prevederi generale privind îmbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adâncime cu coloane de pamânt CAIET IV: Îmbunatatirea cu coloane din balast.04. piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: Îmbunatatirea terenurilor cu vibromaiul I.C. 20/11. nisip.1985 partial C 29 1977 ..C.D.Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I.C.P.

01.D. .09.D.P.1984 8.CAIET VI: Compactare prin vibroîntepare 7.A. C 1691988 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale I.D.C.L.C.11.P.1980 C 168 1974 10.1988 C 169 1983 11.P.C.C.P. P 1251984 Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile I. C 1681980 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare I. P 1341995 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice M.C.C.C. 91/17. 82/05.T 1/N/20.C 59/30.11.C.1995 9.

05.P.A.L.P.D. 8/N/05. 53/N/11.1984 NORMATIVE CONEXE 13.S. GE 0271997 Ghid pentru proiectarea si executia lucrarilor de aparare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri M. 132/29.06.C. 58/16.1976 12.C.A. C 2181984 Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii I.C.L.1996 15.03.T.T. Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilitatii la înghet a pamânturilor .C 1781976 Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare I. GT 0011996 Ghid privind criterii de alegere a încercarilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pamânturilor M.02.C.G.P.1997 14.

07. 45/N/15.C . 1204/25.T. IM 0041996 Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii M.P. sau cu alte echipamente similare.P. sau c u pene si ciocane de spart .Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.A.C.Inspectoratul General de Stat in Constructii 2. .T.P. .M. MATERIALE 2.1989 16. care pot fi deplas ate numai cu unelte de impuscare.3.C.1. Soluri si roci Definitia solurilor si a rocilor este.S.L.C.L.Institutul Central de Cercetare .07. pneumatice sau hidraulice.T.T. Proiectare si Directivare in Con structii I.C.D. astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale.3.G. conform descrierii din STAS 1243 "Teren d e fundare.1996 Legenda: M. Clasificarea si identificarea pamantului".A.

o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 . 2.materiale care provin fie din excavatie fi e sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei. o Materiale susceptibile la combustie spontana. EXECUTAREA LUCRARILOR 2. va face trasarile in concordanta cu .3. o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis. o Busteni.Teren de fundare. o Materiale care provin din zone mlastinoase.oricare din urmatoarele materiale: o Materiale perisabile.1.1. butuci. o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0. "Material impropriu pentru umplutura" . Contractor.6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera cond itii pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi. Lucrari de umplutura Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" . Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0.4. noroi sau namol. Trasarea Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.2.piatra. Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1.1 %. 2. o Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Beneficiar prin Dirigintele d e Santier.3m3 in sapaturi sa u 0. Determinarea limitelor de plasti citate. o Materiale in stare inghetata.4. "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturi lor la intervale medii de cel mult 150mm.

si in cazul refolo sirii acestuia se va stoca in depozite temporare. 2. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament. subsoluri. uscarea pamantului. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat. iarba. indepartarea si depozitarea startului vegetal.4. se vor executa urmatoarele lucra ri preliminare: defrisare.3. buruieni. Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor. arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. 2. crengi. ceea ce ar putea duce la accidente si/sau op riri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii: 1. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Lucrari de excavare Pentru evitarea surparii malurilor.75m . si altele. Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0.2. Structurile subterane. Unde este necesar.4. Lucrari preliminare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.proiectul. Contractor trebuie sa respecte formalitatiile legale. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise. demontarea structurilor existente. indepartarea frunzelor. fundatii se vor demola conform prevederilor pr oiectului. Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii. sau contine za pada sau gheata.

30 cm deasupra cotei din proiect urmând ca diferenta sa fie execut ata manual. în cazul aparitiei pe fundul gropii a unor crapaturi în teren masurile necesare vor fi luate de Proiectant. stabilita de catre Contractor. Inclinarea maxima a taluzului.Teren mijlociu: 1. fundul gropii trebuie lasat sa se usuce înainte de începerea betonarilor. sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii. balast: Nisip argilos: Argila nisipoasa: Argila: 3:2. mare de: Nisip. pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa de fund atie. cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice. la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare cor espunde cu proiectul. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanta suficie nta pentru a nu periclita constructiile învecinate. sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala. sapatura manual a fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnico-economic. fundul sapaturii sa fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor. În timpul executarii sapaturilor.00m 2. mecanizat. sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice faza a lucrului . 1:1. când turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat du pa executarea sapaturii. de regula.25m Teren tare si forte tare: 2. Contractorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata în zona excavata. Executarea lucrarilor de excavare se face. 4:3. pe parcursul executiei. Roca: 6:1. in acest scop sapatura se va opri cu cca. . nu va fi mai 2:3. Contractorul are obligatia de a solicita prezenta geoteh nicianului pe santier.

costurile cu manopera. Proiectant si Contractor. Acesta va fi p astrat separat de alte materiale. materialele si utilajele folosite în acest scop vor fi prevazute în preturile unitare ale Contractului. Excavarea pamantului vegetal: Contractorul: a) Va excava minim 10cm . pe baza unui proces verbal semnat de Investitor. c) Împrastierea si nivelarea unui strat de pamânt vegetal în grosime uzuala de 10cm sa u pâna la 30cm în zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba. b) Inainte de inceperea lucrarilor. Va excava o adâncime de minim 30cm de strat vegetal în zonele în care se p revad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare. se va consulta cu autoritatile competente as upra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite. La începerea lucrarilor de sapaturi.Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo un de este cazul va reduce aceste limite definite mai sus. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare în trepte) înainte de operatiuni le de umpluturi si compactari. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. Conditii pentru santier: Contractorul: a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelo r de nivel. Dirigintele de Santier va verifica încheierea s i buna executie a lucrarilor pregatitoare.stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura si/s au o dimensiune stabilita de Proiectant. . în special în cazul prezentei apei în aceste zone. Proiectantul va indica solutia de excavare aleasa în func tie de datele din studiul geotehnic. b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate.

nivelurilor si profilelor indicate in pl anuri. Pentru realizarea acestor cerinte.Executarea fundatiei a) Se va executa conform dimensiunilor. se vor face umpluturi/compactari cu ma terial corespunzator de umplutura sau cu beton în cazul în care nu se poate realiza compactarea. evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant. se va anunta Proiectantul. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de eva cuare a apei. Trasarea pe teren a constructiilor civile. Stratul portant Daca la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect. Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.4. toate acest e masuri nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul perm . Evacuarea apei Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente: aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasament e. se va verifica trasarea pe teren si inscrier ea in tolerantele admise.4. b) Inainte de inceperea lucrarilor. care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Contractorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor în cazul prabus irilor locale/malurilor în zonele excavate. conform C 83-75 . acestea se vor racorda în trepte.Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructi i. drenare. pomparea apei. si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. 2. Straturile de pamant necoresun zator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului. Contractorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere. industriale si agricole". micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executare a lucrarilor.

6. se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale. Descoperiri arheologice Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice. Lucrari de umplutura Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 200 mm. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indica tiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebui e informat Proiectantul caruia i se vor cere instructiuni. conform legi i. 2. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. 2. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la d istanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.anent de drenaj al statiei. altele decât cele indicate în planuri. Gradul de . Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate. 2.4.5.4.4. Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe sant ier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Daca sunt întâlnite trasee subterane.7. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la min im 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/ 13-83. Eliminarea materialelor Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi in departate din santier. vor fi info rmati atât Proiectantul cât si Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la ac estia.

2.5 90 .4. Executarea sapaturilor Va fi ial . evite narea inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superfic astfel incat sa se o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de tur unor fundatii. apa pompata va fi indepartata imediat .8 si 1.10 60 .8. buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederi le normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si inst alatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare.15 50 Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de d e a incepe sa inghete.umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umeze ala. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caie tul de sarcini. Transportul pamantului pe timp friguros Temperatura aerului (°C ) Timpul de incepere a inghetarii (min) .2 ori limita plastica pentru materialele coezive. La sapaturile cu epuismente. in conformitate cu tabelul urmator: Executarea umpluturilor pe timp friguros Procesul tehnologic si conditii de realizare . pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de f undatie. Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare. scarificato are. pentru material granular si intre de 0.

executarea umpluturilor se opreste luandu-se masuri de protejare a suparafetelor de capate cat si a celor realizate prin umpl utura.5. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. iar a sternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. din zone in care terenul nu este inghetat. activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de luc ru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. Durata totala de executie Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura. Durata de sapare Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat + 1 °C. 2. iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spa larii. + 1 °C.Temperatura Durata Saparea. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe port iuni mici de teren. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sa u mecanice daca se respecta urmatoarele conditii: La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel. transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat. + 1 °C. ABATERI ADMISE Verificari inaintea inceperii lucrarilor Inaintea începerii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari: . In momentul asternerii stratului.

primire . .amplasament si a bornelor de reper. cu mentiona rea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate.Existenta PV predare .

Lucrari de compactare Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400m2 pentru fiecare strat de umplutura. Continutul maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina inform atii referitoare la: o stratificatia terenului. Materiale de umplutura Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilo r Proiectantului / Inginerului Geotehnician. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm. Fiecare proba de pamânt coeziv granulat va cântari 25kg cât si probele de pamânt necoeziv format din pietris grosier. dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborato r. o planul de sapaturi (umpluturi). Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: o planul general de fundatii. o cota apelor subterane. Pozitia in plan vertical a cotei de nivel:10 mm . In rezultatele incercarilor va fi accep tata o abatere standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor. se vor verifica pentru fie care in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului. asupra: 1. Tipul de materiale de umplutura aprobate. 2. . o grosimea. natura. Contractorul va fi informat. o detalii de executie fundatii. Abateri admise 1. coeziunea si umiditatea straturilor. o cota apelor subterane . La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii.

minim 8 %. Catalin Minea .2. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie lucrari de trasare executie sapatura executie umpluturi compactate lucrari de epuisment executia terasamentelor pe timp friguros Intocmit: Arh. in santuri de conducte : mediu 5 % . Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % . b) Înclinarea fata de verticala a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm. pentru toata inaltimea 2 m: ± 30 mm . in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % . minim 8 %. 2. minim 15 %. pentru toata inaltimea: 16 mm. Abateri dimensionale ale elementelor. 3.6. a) In plan orizontal: inaltimi pana la 2 m: ± 20 mm.

LUCRARI DE BETOANE .C.

Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.3. Asigurarea utilajelor.1. echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a îndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor. ST 009-2005 . GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de execu tare a elementelor din beton si beton armat. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.1. Va face dovada ca detine sau inchiriaza : Macara de min. Nr. 12. echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele. CAIET DE SARCINI .1.5 to Macara turn Pompa de beton Automalaxoare de beton Cofraje modulate Popi extensibili si grinzi Aparat de torcretat 3. 3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.LUCRARI DE BETOANE 3.2.

beton armat si beton precomprimat M. indicativ ST 009-05.Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta M. C 28 1976 . 1.A.L.944/2005 3. aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor. NE 012-1999 Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton.T.P. 1. 1.C.D.C.08.C. ORDINUL 275/2009 ordinUL nr. 59/N/24.2005 ST 009-1996 2. C 28-1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armãturilor de I.1999 C 140 1986 C 21 1985 C 206 1985 4. 275/2009 pentru modificarea Reglementarii tehnice Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta".11.944/14.T. constructiilor si turismului nr.T.T.944/2005 M.T.C.P.C.

C.C.T.C.1989 C 122 1981 7.C.12.D. P 134-2003 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tablã cutatã-beton M.C.C. C 122-1989 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrãrilor de constructii din beton aparent cu parament natural I.06.D.03.09.2003 revizuire P 134/1-1993 9.beton 46/28. 49/09. P 59-1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armãrii cu plase sudate a elementelor de beton I.1986 P 59 1980 6.P.P.12. 51/30.C.1979 C 130 1971 8. 302/16.otel .P.C. C 130-1978 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor I.D.T. 48/22.C. C 155-1989 Normativ privind prepararea si utilizarea .C.1983 5.

01. 52/30.L.P. 1993 14.P. beton armat si beton precomprimat. . C 237-1992 Instructiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment M.P.C.D.C.1985 13.D.D.T.C.C.1989 C 155 1981 10. C 212-1987 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului I.C.D.A. 2/N/21.P.12.C.C.P.1989 C 156 1972 11.C. 47/30. Procedee. 56/01.12.12. C 221-1985 Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice în fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls I. instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice I.1987 C 212 1983 12. C 156-1989 Îndrumãtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 "Elemente prefabricate de beton.C.10.betoanelor cu agregate usoare I.C.C.C. 52/09.

24/N/01.A. GE 040-2001 Ghid privind utilizarea metodei electro magnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat M.T.P.T. GE 039-2001 Ghid pentru determinarea experimentalã in situ si în laborator a modulului static si dinamic de elasticitate a betonului.2001 . 1993 15.L.T.L. M.L.P.P.09.09.10. 1223/06.L.2001 16.C 248-1993 Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip M.L. 1224/06.

11. NP 093-2003 Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite si a conectorilor pentru lucrãri de cãmãsuieli si suprabetonãri M. beton armat si beton precomprimat M. NE 013-2002 Cod de practicã pentru executia elementelor prefabricate din beton.2001 19.C.L. 451/26.L.2002 18.P.17. ST 042-2001 Specificatie tehnicã privind ancorarea armãturilor cu rãsini sintetice la lucrãrile consolidare a elementelor si structurilor din beton armatproiectare si executie M.T.L.T.L. ST 043-2001 Specificatie tehnicã privind cerintele si criteriile de performantã pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice si metode de încercare M.11.T.T.T. 871/19. GP 081-2003 Ghid privind proiectarea si executia rezervoarelor mici din elemente prefabricate din beton în zone .P.2001 20. 1620/02. 1621/02.2003 21.03.L.L.P.11.

GP 080-2003 Ghid privind proiectarea si executia consolidãrii prin precomprimare a structurilor din beton armat si din zidãrie M.09. 603/21.T.2003 22.2003 23.D.2008 NORMATIVE CONEXE 24.T. 116/10.S.T.C.P.T. 306/16. 577/29. beton armat si beton precomprimat.C.09.L.1975 .2003 24 NE 012/12007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton.T. Partea 1: Producerea betonului M.G.L.L. 307/16.07.L. C 8-1975 Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor si mortarelor I.04.P.04.rurale M. GP 075-2002 Ghid privind stabilirea criteriilor de performantã si a compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice M.C.

L. C 238-1992 Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60 . 61/N/25.T.01.L.P.P. 3/N/21.T.1999 .Bc 80 M.C 8-61 25.A.A.08. NP 033-1999 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida M.1993 26.

2004 29. SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane si mortare M.R. 1953/2010 .08.02.27. 622/2004 + M.G.T.T. specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale H. 62/N/25.C.L. 161/15.2005 STAS 790/84 30.P.D.T.T.T. GP 042-1999 Ghid de proiectare si exemple de calcul pentru structuri din beton armat cu armatura rigida M. Metode de încercare M.1999 28.A. STAS 46061980 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. 1608/02.T. SR EN 1971:2002 Ciment.C. Partea 1: Compozitie.09.

06. Sârma rotunda trefilata M.E.T.C.2005 33.Produse de otel pentru armarea betonului.Produse de otel pentru armarea betonului.C. 384/22. SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.2005 32.02.2004 34.31.02. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri 35. STAS 438 1:89 . SR EN 60974 1:2006 Echipament pentru sudare cu arc electric M. 161/15.Produse de otel pentru armarea betonului. 161/15. Sârma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece M. .T. Otel beton laminat la cald.T.C. Plase sudate 4:98 . Marci si conditii tehnice de calitate 2:91 . SR 438 3:98 Produse de otel pentru armarea betonului.T.

A. Proiectare si Directivare in Con structii I. EN 10244 2:2009 Sârme si produse trefilate din otel. .S.Ministerul Lucrarilor Publice. Transporturilor si Turismului M.D.Institutul Central de Cercetare .C. .Ministerul Dezvoltarii..L.G.SR EN 12350:2009 Încercari pe beton proaspat.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. . Lucrarilor Publice si Locuintelor M.P. 36. Constructiilor si Turismului I.L.P.Inspectoratul General de Stat in Constructii .T.D.C.L.L. Acoperiri metalice neferoase pe sârma de otel.C. SR.T.P. .Ministerul Transporturilor.C .P.L. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc Legenda M.T.T.C.

Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte: a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu c ontina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.7. din NE 012-99. in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 01299 (in mediu uscat. conform pct. sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru prote jarea armaturii. si cu anexele d in NE 012-99 aprobat de MLPAT . suprastructuri din bet on armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol. iar dozajul minim de ciment pentru asigurar ea durabilitatii betonului. Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin: Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonul ui. din Codul NE 012-99. acelasi Cod. sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex.2.agrega . reactia alcalii. relatie determinata pentru fiecare tip de ciment. Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabil itatea acestuia conform tabelului 5. umed. Astfel. umed cu inghet si agenti de dezghetare.4.4. Pentru expunerea structurii la medii mai severe raportul apa / ciment (A/C) va f i mai mic.1. b) Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit.3. Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta cil indru sau cub. infrastructura.3. CONSIDERATII GENERALE Lucrarile de constructii pentru fundatii. tip de agregate si pentru o varsta data a betonulu i. mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura luc rabilitatea necesara a betonului sunt indicate in NE 012-1999 tabelul 5.

te). sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta. pr ecum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de ser viciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. transportul. In NE 012-1999 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesa r betonului functie de clasa de expunere. sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator. d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite a le betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii. punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec. c) Amestecarea. NE 012-1999 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate: . Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii.

Adancimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei (bar) 100 mm 200 mm Gradul de impermeabilitate P410 P420 4 P810 P820 8 P1210 P1220 12 Rezistenta la inghet.dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitat e functie de numarul de cicluri de inghet.dezghet G 50 50 G 100 100 G 150 150 . de cicluri inghet.dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in NE 012-1999: Gradul de gelivitate al betonului Nr.

4. prevederilor din prezentul caie t de sarcini). In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privi nd compozitia betonului: clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect). prevederilor din prezentul caiet de sarcini). Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului N E 012-99. Tipul si clasa cimentului. prevederilor din prezentul caiet de sarc ini) Amestecul de beton prescris: În proiect se specifica urmatoarele date de baza în concordanta cu standardele si re glementarile tehnice în vigoare. mentionate mai sus la capitoul 3. Cerinte de baza Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri: amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborato r autorizat. 3. Amestecul de beton proiectat: Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autori zat. prevederilor din prezentul caiet de sarcin i).3.4. . dimensiunea maxima a granulei agregatelor (conf. consistenta betonului proaspat (conf. tipul si dozajul minim de ciment (conf. amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si co ntrolat de un laborator autorizat.3: Dozajul de ciment la m3 de beton / clasa betonului.1. supus aprobarii Proiectantului. raportul A/C maxim (conf. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI.

Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate. Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos. Tipul de agregate. .Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat.

a maririi duratei de transport. in conformitate cu prevederile tabelului I. Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 . in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect. 3. Obtierea rezistentelor de control pe faze la termene scurte. astfel incat betonul sa poata fi tra nsportat si pus in opera in conditii optime. Executarea lucrarilor in alte conditii decât cele normale (pe timp calduros sau friguros). cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator: Beton simplu Beton armat 150 kg/m3 250 kg/m3 Stabilirea tipului de aditiv se face de catre: a) Proiectant.3. stabileste conform NE 012-99 (cap.16 mm dozajel e se sporesc cu 10%. imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz. rezistenta.4).5 . in functie de co nditiile de expunere. c) Furnizorul de beton/Producatorul. Nivele de performanta ale betonului Pentru betonul proaspat: . Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Contracto r. sau folosirii de aditiv i reducatori de apa.Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat.2.31 mm. Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie. pentru agregatele de 0 .4. Prepararea betonului pe santier. . si precizarilor din anexa I.4. in urmatoarele cazuri: . din NE 012-99. b) Contractor. .5. pentru realizarea cerintelor de lucrabilita te. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor. iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect.tabel 5. . iar prin proiect nu este stabilit tipul de ad itiv.

Consistenta. remodelare VE-BE.7. poate fi determinata conform pct.Clasa betonului este definita pe baza rezistentei ca racteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile. Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350:2009.1. Continutul de aer poate fi determinat folosind metode gravimetrice sau volumetri ce sub presiune. ca masura a lucrabilitatii.1 din NE 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului. clasa C4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 . grad de compactare si ras pandire. Pentru betonul intarit: REZISTENTA LA COMPRESIUNE . sub a carei valoare se pot situa statist ic cel mult 5% din rezultate.

fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60 .

Pentru clasa I de expunere (normala): .Pentru a determina clasa betonului. conform NE 012-99. se folosesc probe cub cu dimensiunile 150x150x150 mm si probe cilindrice de f150xH300 mm.

5 este corespunzator grupei I pentru lucrari curente din beton armat in conditii de exploatare normale.5. din NE 012-99. la care nu se impun cerinte specifice. Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile si clasificata astfel: Beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105°C). conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40 ). Sortimentul de ciment Portland I/32.1 din NE 012-99.5. cu rezistenta initiala normala . fara adaosuri. beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105°C) mai mare de 2000 kg/m3 dar mai mica de 2500 kg/m3.2. Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie. În cazul betoanelor preparate în santier. precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa I. 3. Beton foarte greu cu densitate aparenta in conditii uscate (105°C) mai mare de 250 0 kg/m3. 2000 kg/m3 sunt facute folosind agregate poroase. insotit de un certif icat de calitate. aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care s e mentioneaza: .1.In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la p erioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei beto nului. In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aproviz ionare.2.2 al normativului NE 01299.1. Beton cu densitate normala (medie si grea). MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT 3. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. În cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct catre producator ul de beton. Ciment Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I /32. caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7 . livrarea cimentului se va face la depozitul santierului. conform p revederilor tabelelor I. Caracterizarea acestuia.5 sau I/42. Rezistenta la inghet-dezghet. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura.5.

Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna. se va face dupa verifi carea la laborator a caracteristicilor fizice. numarul avizului de utilizare dat de laborator. in care nu au fos t depozitate anterior alte materiale. data sosirii in depozit. autocisterna. inclusiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amena jate.- tipul de ciment si fabrica producatoare. contain ere sau vagoane inchise. numarul certificatului de calitate eliberat de producator. Ori de cate ori este posibil. . garantarea respectarii conditiilor de depozitare. depozitarea cimenturilor primite direct de la producator. Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calita tiva. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane a coperite. destinate exclusiv acestui produs.

acestea vor avea streasini de max. de catre un laborator autorizat.2. 50 cm latime.2. inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de p roducator sau de baza de livrare conform punctului 4. din NE 012-99. 3. se va interzice sau sista utilizar ea lor. prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Controlul calitatii cimentului Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionare. sac ii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii. inainte de utilizare. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intr ebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile d e la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimen turilor fara adaos. precum si la depozitele de rezerva ale statiei de be toane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat.1. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce ur meaza a se depozita. pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a st ivei.Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. sortimentul si data fabricatie i. lasanduse o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment de pozitate in fiecare siloz. I n cazul magaziilor din lemn. La depozitele intermediare.3.1.5. In cazul in care loturile sorti mentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate. Sacii vor fi asezati in stive. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton.1. Marc area silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 5 0 cm inaltime. Agregate naturale Conditii tehnice . iar pardoseala va fi ridicata c u cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat NE 012-99.

Depozitare Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportul ui sau depozitarii. In cazul unor volume reduse de agregate.functie de dozajul de ciment si consistenta betonului . Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platform e balastate. .Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500 kg/m3. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm. inainte de utilizare. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantul ui. punctul A. punctul B. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de eva cuare a apelor.2. conform prevederilor anexei VI. depozitarea se va face pe platforme din lemn. Controlul calitarii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se va face: la aprovizionare. conform prevederilor anexei VI. provenite din sfaramarea natura la si/sau din concasarea rocilor...8 din anexa I.1.5 .4. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze .1. se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3). 1. pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.2.Cod NE 012-99.4. din Codul N E 012-99. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunza toare evitarii amestecarii cu alte sorturi.4 .in zona recomandata conform tabelelor 1. din Codul NE 01 2-99. in lazi sau folosind amenajari recuperabile.

Adaosuri Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului.3. intarziere sau accelerare. durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului. etc. Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti. ul eiuri.3. 3. din anexa I. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in car e nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului. din NE 012-99. obtinerea de betoane de clasa superioara. este admisa numai dupa efectuarea de incerc ari preliminare si avizul unui institut de specialitate. in functie de cerint ele tehnologice.80.3.5.2. reglarea procesului de intarire. 3. sectiuni su btiri sau a betonului pompat. Aditivi Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului. dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003. in vederea imbunatatirii caracteristicilor acest uia (lucrabilitate. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in anexa I. in cazul elementelor cu armaturi dese. Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa. Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul I.5. .3 . Influenta aditivilor curent utilizati asupra proprietatilor bet onului este prezentata in tabelul I.NE 012-1999.5. cresterea rezistentei. In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul. 3.1. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop: imbunatatirea lucrabilitatii.5. imbunatatirea impermeabilitatii. din NE 012-1999. materii organice.3.4. argila.Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 . grad de .

inlocuitor partial al partii fine de agregat. In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice. la calculul raportului apa/cimen t (A/C) se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.impermeabilitate. sau pentru a realiza p roprietati speciale. praful de siliciu. caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului. cenusa. . etc.inerte. Ada osuri active sunt : zgura granulata de furnal. caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. . Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vi goare. agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. rezistenta la agenti chimici agresivi).active. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturi i. Exista doua tipuri de adaosuri: .

(b) Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Prepararea betonului pentru torcret Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimen tul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN 197-1:2002. conform prevederilor din NE 012-99. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerin tele pentru aceste genuri de operatii.1. Con tinutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Contractorul v or colabora cu un laborator autorizat. c are este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calita tii betonului.5.depo zitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul de Practica NE 012-99. functie de specificul lucrarii. altul decat cel al statiei de betoane. Transportul.5.3. Cantitati le de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/m3 pentru cimentul clasa 32. .2. trebuie specificate prin contract toate determinari le necesare asigurarii si controlului calitatii betonului. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o re spingere ulterioara a betonului de catre Contractor/Proiectant. Beton preparat pe santier si beton gata preparat Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate.5 si 500 kg/m3 pentru cim entul de clasa 42. In cazul in care betonul este livrat de la statii.6. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor.6.6. PREPARAREA BETONULUI 3. Componentele mixturii de mortar se vor confor ma urmatoarelor cerinte: (a) Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42. Daca Contractorul apeleaza la un laborator independent. (c) Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface ce rintele SR EN 197-1:2002. pentru acest gen de lucrari. Contractorul trebuie sa verif ice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile ne cesare. 3.

In cazul autoagitatoarelor. Transport ul local al betonului se poate efectua cu bene. benzi transportoare. dupa care se vor goli complet de apa. Transportul betonului Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea.(d) Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare. vagoneti. acestea vor fi curatate cu j et de apa. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cupr insa intre 5°C si 30°C. Mijloac ele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. . precum si la intreruperea lucrului.3. transport. pierderea componentilor sau contaminarea betonului. se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute. 1 m3 de apa. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri supliment are care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehno logii adecvate de preparare. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora. acestea se vor umple cu cca. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. jgheaburi sau tomberoane. punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori ef icienti.6. 3. Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediulu i. etc. pompe.

In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s -a efectuat echivalarea.OB 37 .7. .7.otel beton cu rezistente superioare. greutatea neta. Livrarea si marcarea Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita d e certificatul de calitate. avand profil periodic. 3.1.7. neted. in SR 438-4:1998. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91.3. echivalarea fiind facuta prin lua rea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. Conditii Tehnice Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice priv ind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineas ca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37). Tipurile de armaturi utilizate curent sunt: . valorile determinante privind criteriile de performanta. pentru arm aturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat. constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de lab orator si împreuna cu acordul scris al Proiectantului. PC 60).otel beton rotund. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare. standardul utilizat.PC 52 . aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta. SR 438-3:1998 (pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat ). Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel.2. in STAS 438/2-91 (pentru otelur i profilate PC 52. bine le gata care va contine: . toate informatiile pentru identificarea loturilor. ARMATURI 3. pentru armaturile constructive si la armatur ile de rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de armare. In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatul ui de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora.

viza CTC. plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta ar matura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea p roduselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. Transportul si depozitarea Barele de armatura. asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diamet ru. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre. numarul lotului si al colacului sau legaturii. . greutatea neta.marca produsului. 3. evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale.3. in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.7. tipul armaturii.

privind urmatoarele: prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat si pentru beton pre comprimat-generalitati. A.3.7. verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor. 9. Plasele sudate acoperite de rugina vor fi curatate.1 (pct.5.1.5) ale acestui Cod. operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor.7. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat. examinarea aspectului.2. confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru eleme ntele din beton armat prevazute in SREN 1992-1-1.4. 3. Dupa îndepartarea stratului de rugina. descresterea sectiunii armaturii rezultata trebuie sa nu depaseasca tolerantele prevazute în standarde. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proie ctant a dispozitiilor de armare in proiect. In acest scop se v . se va îndeparta stratul de oxi d de fier cu perii de sârma. si anume: examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs. prevederi constructive privind elementele si reguli specifice. 8. conform pct. Contractorul va analiza preveder ile proiectului. limita de curgere. Taierea si fasonarea armaturilor Fasonarea barelor. Cerinte tehnice specifice armaturilor de tip plase sudate Teste de laborator specifice acestor tipuri de armaturi vor fi executate în confor mitate cu prevederile SR 438/3-1998. Controlul Calitatii Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice pri vind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". 17.7.6. alungirea la rupere). conform pct. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. ( f ) si din anexa VI. verificarea prin indoire la rece. precum si de aspectel e tehnologice de betonare si compactare. 3.1.

datorita conditiilor locale. rugina prin frecare cu perii de sarma. in special in zonele in care barele urmea za a fi innadite prin sudura. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare. In cazul armaturilor netede. fara a se deteriora insa profilul. In cazul armaturilor cu profil periodic. Indoirea barelor inclinat e. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate. a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cer c de cel putin "10d". se recomanda montarea si betonar ea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. poate fi favorizata corodarea otelului. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin "20d" in z onele intinse si cel putin "10d" in . avand diametrul "d". cu raza interioara de minim "1. ciocul se indoaie l a 900 cu raza interioara de minim "2d" si portiunea dreapta de capat. ciocul se indoaie la 1800.2 5 d" si portiunea dreapta de capat. in asa fel in cat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m. In c azul in care. de regula minimum "7d". de regula minim "5 d". Dupa indepartarea ruginei.or indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor. conform prevederilor din proiect. La intiderea cu troliul.

ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate.7. Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 1350. avand lungimea ciocului de cel putin "10d" sau 10 cm. Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofr ajelor si acceptarea de catre Proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare. . care sa per mita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul. urmand a se completa inaint e de ultima etapa de betonare. monta rea si legarea armaturilor sunt date in anexa II. Recomandari privind fasonrea barelor. a Codului NE 012-99. manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate.zonele comprimate. La masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza m are a masinii. crestaturi. contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta. In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus: se va monta sau incheia partial armatura superioara. la intervale de max. fara socuri. Armatura trebuie taiata. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. unde "d" este diametrul bazei etrierului. loviri). de minim 2. uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin: crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara. inclusiv verificarea ca litatii sudurii nodurilor se va efectua conform SR 438/3 . indoita. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept.5 ori diametrul si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului.1998. raza cercului de indoire va fi minim de "2d". cand aceasta are doua viteze. daca este cazul.7. Barele cu p rofil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. 3. se va solicita.1. reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect. 3 m.

Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevaz ute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. capre.Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect. la grinzi. Este interzisa folos irea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton. cel putin un distantier la fiecare metri liniari de grinda sau stalp (pentru f > 12 mm). cu exceptia distantierilor intre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri. astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. . respectiv la 50 cm (4 buc/m2) in zonele in consola. caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv supe rioara. In ace st sens se vor prevedea: cel putin patru distantieri la fiecare m2 de placa sau perete structural. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului. si cel putin doi distantieri la fiecare metri liniari de grinda sau stalp (pentru f < 12 mm). dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozit iei armaturii. sau vor fi fixate de cofraj. In cazul armaturilor cu diam etru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor fo losi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maxim um un metru (1 buc/m2) in camp. In asemenea situatii. sau confectionati din masa plastica.). luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri. agrafe. cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. etc.

9. la incrucisari. din doua in doua bare. armatura trebuie sa nu prezinte noroi. Retelele de armaturi din Placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu d oua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. prin suprapunere sau cu eclise. in mod obligatoriu. armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc elect ric. sau reduce legatura dintre otel s i beton. Restul incrucisarilor. a lungimilor minime necesare ale cor donului de sudura si controlului calitatii conform prescriptiilor tehnice specifice. prin legatur i de sarma neagra (SR EN 10244-2:2009) sau prin sudura electrica prin puncte. Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile pri n puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. Cand legarea se face cu sar ma. grasime sau oric e alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului. vo r fi legate in sah. agenti de intarziere si antiaderent. zapada.7. trebuie indepartata rugina. Barele inclinate vor fi legate. 3. respectand reglementarile din SR EN 1992-1-1 privind suda rea barelor din otel beton. Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror c alitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). zgura.7. de preferinta sudate prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat. Innadirea barelor Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprap unere (de regula). Legarea armaturilor Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele. cu respectarea modului de executie. . La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu coltu rile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. ulei. atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si mont aj. sau suprapunere si sudura. Retelele din Placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare. gheata.8. 3. de primii etrieri cu care se incruciseaza. v opsea. din mijlo cul retelelor.15 mm diametru. se vor utiliza doua fire de sarma de 1. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilo r pot fi legate numai in sah.Se recomanda ca.

2 a nor mativului NE 012-99.2 diametrul barelor de pe primul rand. Tolerante admisibile Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa II. Pentru elementele executate monolit pe santier si incadrate in categoria I.3. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau le mn.11.3. dar respectand conditia de a fi cel putin egal a cu 1.7. elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar prote jate prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I. dar respe ctand conditia de a fi cel putin egala cu 1. grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de: pentru placi sau nervuri dese cu latime <150 mm ale planseelor: 10 mm.NE 012-99 (pentru medii cu agresivitate chimica).7. Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si um iditatii ridicate. (pentru medii considerate fara agresivitate chimica) si respectand prevederile din anexa II. . .Stratul de acoperire cu beton Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realiz eze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN 1992-1-1 punct ul 4. 3. Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator dista ntieri din materiale plastice sau mortar.2 diametrul barelor de pe primul rand.10. pentru pereti structurali: 15 mm.

In caz de vant puternic.. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica sau cu alt e surse termice. se vor proteja punctele de lucru unde se executa sud urile. pentru asigurar ea unei raciri lente. innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante uscate. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm.7. se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a r esponsabilului tehnic de executie cu sudura. limita de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica s au cel mult egala cu 0.. . ceata sau ploaie. 3.0° C sunt permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o pre incalzire la limita superioara (300° C). bulbi ai peretilor structurali: 25mm. la temperaturi exterioare mai mici de +5°C.2) si ale rezistentei la rupere . si se obtine prin rotunj irea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor determinate conform conditiilor specificate anterior.12. stalpi. dar sa fie cel putin egala cu 1. Pentru tempe raturi cuprinse intre 15 . protejate impotriva umezelii..2%.Innadirea prin sudare ale barelor Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0. pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare. Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0°C. grinzi de fundare).categoria III: 45 mm pe fata care vine in co ntact direct cu pamantul. Gro simea maxima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului.pentru grinzi.(categor/a IV). in acest caz.Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect .13. IV. Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare. sau la vant puternic si umiditate ridicat a.2Xdiametrul barei de armatura longitudinala. III. In cazul betoanelor de clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pen tru categoriile de expunere II. sau pentru fetele turnate in cofraj (de ex. Deasemenea. Dupa terminarea sudarii. Inlocuirea armaturilor preva zute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea constructiei si va fi vizata de Pr oiectantul care are in subordine lucrarea. 3.7.

intretinute si verificate de personal calificat. luandu-se masuri pentru inlaturarea acestor variatii. precum s i pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza. . Se va urmari permanent. de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi. Transformatoarele de sudura trebuie sa inde plineasca conditiile din SR EN 60974-1:2006. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate. variatia tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de suda re si se va interzice sudarea in perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de ten siunea nominala. cu mijloace mecani ce. urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. sau cu flacara. puse in functiune.Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual. avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare fina a curentului de sudare. prin montarea unui voltmetru. Agregatele de curent continuu vor indeplini conditiile din normele de fabricatie. controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare. Capetele barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare.

Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare . e) sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii. Consideratii Generale Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa asigure obtinerea formei. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofra jului. prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile preciza te in anexa III.1. h) sa permita la decofrare o desfacere facila. sau sa corodeze cofrajul. sa-si pastreze proprietatile neschimbat e in conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. fara deteriorarea sau lovirea betonului. metal sau pr oduse din material plastic. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglem entarilor tehnice sau agrementelor. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Contractor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.3.1. din Codul NE 01299. f) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice. g) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elemen tele de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor. c at si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. b) sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.8. Cofrajele.8. sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de pr . dimensiunilor si gradului de finisare. o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza. sa se aplice usor. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. d) sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta. COFRAJE SI SUSTINERI 3. iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. sa afecteze durabilitatea betonului. c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in proc esul de executie.

Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor mat eriale pe stivele de panouri de cofraje. astfel incat sa se evite producerea tasarilor. . Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape: . . ruginire. murdarire. Manipularea. Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia ar maturilor. transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire.ecizarile date in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor".asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau rea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile reazema pe teren se va posibilitatile de inmui expus inghetului rezema de temperatura.trasarea pozitiei cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de ere. putrezire.incheierea. etc.). . legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

C. executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la clãdiri I.D.G.11.Ind. instructiunile din specificatii vor avea prior itate.03. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. C 41-1986 Normativ pentru alcãtuirea. C 162-1973 Normativ privind alcãtuirea. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.09.C.C.2.C. executarea si folosirea cofrajelor glisante I.8. C 11-1974 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si folosirea în constructii a panourilor din placaj pentru cofraje M. 26/13. Nr.3. 26/4.P.1974 Legenda . 125/19.1974 C 11-62 C 32-63 C 39-63 2.1986 C 41-1976 3.S.C.

av and capatul inferior situat la maximum 1.00 m. Placi. iar excesul de apa se va inlatura.C. va fi respins si tu rnarea va fi interzisa. ele vor fi corectate in timpul turnarii.M. Nu este permisa de pasirea timpului maxim de transport si modificarea consistentei betonului. Reprezentantul Contractorului va fi permanent prezent la betonar e conform normativului NE 01299. inclusiv elemente de s uprafata (fundatii. indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor in consola. .Ministerul Constructiilor Industriale I.in cazul elementelor cu latime de maxim 1.S.C.3 ore ina inte de turnarea betonului. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferest re laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica). Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m . PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 3.1. targi. Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in santier. pompe si alte dispozitive sau turnat dire ct in cofraje.D.50 m in celelalte cazuri. .C. .G.Inspectoratul General de Stat in Constructii 3. grinzi. Proiectare si Directivare in Con structii I. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata d e pozitia prevazuta. Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat. etc). Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului. conform prevederilor din NE 012-99. Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant.9.P.50 m de zona care se betoneaza. Reguli generale pentru betonare Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al C ontractorului sau a Proiectantului.C.9.Institutul Central de Cercetare . si de 1. Daca totusi se produc asemenea defecte. urmarindu-se rea lizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceper ea prizei betonului din stratul turnat anterior. Betonul va fi incarcat in bene.C . Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli: Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 .Ind.

aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului . cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 2 4 . Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi. Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele. Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va fac e pe podine. In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare. cofraje. in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de ex emplu. . in conformitate cu prevederile proiectului. In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sec tiunii.2.Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor. Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau i n procedura de executie. adaosuri. su nt aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment.in cazu l cimenturilor cu adaosuri. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.9. etc. prec um si de prevederile din NE 012-99. astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. agregate. Pregatirea turnarii betonului Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite c onditiile urmatoare: Intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza de catre Contractor s i acceptarea acesteia de catre Beneficiar.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.. aceste masuri nu sunt eficiente. respectanduse grosimea stratului de acoperire. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustine rilor acestora. 24 ore pentru temperatura peste 200C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.. in conformitate cu prevederile proce durii de executie. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare. se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii ca re sa permita patrunderea vibratorului. reluarea turnari i este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor. concomitent cu vibrarea lui. si respectiv 1. 3. prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel. In cazul ca. In lipsa unor determinari de laborator. tinand seama de cerintele impuse prin proiect. nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a pri zei betonului. luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare. pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii.5). armaturi. aditivi. de posibilitatile de dotare si organizare a executiei. piese inglo bate. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii.48 de ore de la terminarea betonarii.

. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit. in orice caz . Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea ex pertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei. armatura . care vor veni in contact cu bet onul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati. este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Benefi ciar. suprafetele nu trebuie sa prezint e zone necompactate sau segregate. si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele do ua betoane. daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente.dupa curatire . daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni). Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia d e executie. se va proceda apoi la o noua receptie calita tiva.Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in op era a betonului. cofraje si armaturi in con cordanta cu contractul. De mentionat ca.nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs. in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului. Contractor. precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor. Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi.

in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor . etc. ex.Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea beton arii in cazul interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea: o statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verif icari in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprob arii (intemperii. o sursei sumplimentare de energie electrica. o materialele pentru protejarea betonului. Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in ope ra si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat. Beneficiar prin Dirigintele de Santier. echipamente de compactare. Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii. Si la fazele determinante ("faze determinante". Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajel or pentru transportul local si compactare a betonului. Inainte de acoperirea cu al te lucrari) de catre: Proiectantul cat si Beneficiarul prin Dirigintele de Santier. reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate. accidente.).). astfel in cat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. . o vibratori aditionali. cat si un reprezentant al Inspectoratului de Stat in Constructii . ger. furtuna. betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente. la descarcarea din mijlocul de transport. etc. Responsabilul Tehn ic cu Executia al Contractorului.stabilite prin contract. In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se v a consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: Responsabilul Tehnic cu Executia al Contractorului. etc. Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ind eplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. o conditiilor de creare a unui rost de lucru.

3.9.3. Betonarea diferitelor elemente de constructie Fundatii Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egal izare, conform proiectului. Elementelor Verticale La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul element elor cu inaltimea de maximum 3 m se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementulu, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elem entului sau desimea armaturilor. Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedu ra de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm. Grinzi si stalpi La betonarea grinzilor si placilor se vor respecta urmatoarele precizari suplime ntare: Turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turna rii stalpilor sau a peretilor pe care reazema, daca procedura de executie nu contine alte precizari; Grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp. Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea Placii si turnarea ulterioara a acestei a; La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pe ntru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect.

3.9.4. Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta beto nului, tipul elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degrad area armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil. Compactarea manuala Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocan irea cofrajelor), cu aprobarea Dirigintelui de Santier, în urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor se ctiunii sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent elect ric, etc.), caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost. Compactarea mecanica In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare: vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator); vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. Vibrarea interna Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi de finit si aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea ca pului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elem entelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementu lui si desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si maxim um 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succe sive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiu nii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoa rele:

betonul nu se mai taseaza; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. Vibrarea externa Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armat uri dese, la elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in c are este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutor ul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin preved erea, in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu ta sare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determin ari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului . In cazul determinarilor de proba

prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton tu rnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.

3.10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE

3.10.1. Betoane turnate prin pompare Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei d e refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in ope ra sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face nu mai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri: Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in c onducte; Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie max. 0.50 m Grosimea stratului de beton sa fie max. 40 cm Betonul sa fie compactat prin vibrare. Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date la capitolul 16 - pct 16.3 din Codul NE 012-99.

3.10.2. Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este tempera tura aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la dist anta minima de cladiri sau orice alta constructie. "Zi friguroasa" se numeste ziua in care temperatura aerului exterio r este inferioara valorii de + 5°C si nu are tendinte de urcare. Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile respectiv e. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in continuare, acestea urmand a

fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C 16-84: Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0°C, cu exceptia ca zurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale termoizolante. La execu tie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice si in final, daca este posibil, prin int ermediul unui jet de aer cald. Aplicarea substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea su prafetei; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului, si anume: pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe te renul nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal; pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popi i se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe fundatii exist ente. Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris comp actat. Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin zgarie re cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea gh etii cu apa calda decat daca exista

certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este in terzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea be tonului se va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la te mperatura minima de + 5 C. Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive. La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu date privind: Temperatura minima a apei si a agregatelor la introducerea in malaxor; Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului; Durata totala de malaxare; Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor and temperatura betonu lui la locul de punere in opera. La transportul betonului pe obiect, la punerea lui in opera si in perioada de ma turizare se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin: a) protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de ast eptare cu folii de polietilena sau prelate; b) reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pan a la aducerea la locul de punere in opera; c) protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cad rul masurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vi brare mecanica. La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84. Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea corespunzatoare a rostulu i de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt. S e vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stat ionar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu: Temperatura betonului la livrare; Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;

Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84); Modul de protejare a betonului dupa turnare; Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare. Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99 . Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvete lor din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie, conform NE 012-99.

3.10.3. Rosturi de lucru (de betonare) In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilat are. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de execut ie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu restul struc turii in cazul in care sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in r ost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elmentelor structurii care nu s unt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli:

La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza; La grinzi, daca din motive justificative nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim; In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 30 50mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii; La Placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii; La plansee cu nervuri, cand betonarea in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor; La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervuril or, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale. Suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa ac estora, iar la placi si pereti, perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de lucru se face astfel: spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (circa 5 ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator); inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartandu -se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lap te de ciment si oricare alte impuritati dupa care se va uda; inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa abs oarba apa dupa regula "beton saturat dar cu suprafata zvântata ". Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite s i in cazul rosturilor "neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza uno r defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.

3.11. DECOFRAREA

Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost sup use inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are sufic ienta rezistenta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proie ctate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreag

a sarcina prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezis tenta de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orient ativ 2 zile pentru o temperatura de +50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C). cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa 70% pentru ele mentele cu deschideri de max. 6 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m. popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fat a de clasa urmatoarele procente: o 95% pentru elementele cu deschideri de max. 6 m; o 112% pentru elementele cu deschideri de 6 - 12 m; o 115% pentru elementele cu deschideri mai mari de 12 m. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea deco frarii se face prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in condi tii similare elementelor in cauza,

conform prevederilor din SR EN 12390-6:2010. In cazul in care exista dubii cu pr ivire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari nedistructive. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:

Raport A/C Clasa cimentului Rapida < 0.5 42.5 R - 52.5 R Medie 0.5 ... 0.6 42.5 R

< 0.5 32.5 R - 42.5 R Lenta Restul cazurilor Restul cazurilor

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentine rea popilor de siguranta: Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile) Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului lenta medie

Temperatura mediului (0C.) +5 +10 +15 +5 +10 +15

Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 6 5 4 5 5 3 Grinzi cu deschiderea >6.00m 10 8 6 6 5 4

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale: Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu (0C) + 50C + 100C + 150C lenta 2 zile 11/2 zile 1 zi Medie 2 zile 1 zi 1 zi

Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta: Conditii tehnologice

Termenul de la turnare (in zile) Development speed of concrete resistance lenta medie Temperatura mediului (0C.) +5 +10 +15 +5 +10 +15 Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 18 14 9 10 8 5 Grinzi cu deschiderea de 6.00 to12.00m 21 18 12 14 11 7 Grinzi cu deschiderea >12.00m 36 28 18 28 21 14

Observatii: Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in NE 012-99.

Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se r ecomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre Contractor si în prezen ta Proiectantului. Proiectantul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sis ta demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii e lementelor si continuand simetric catre reazeme; Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri; Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor d e catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor s i sustinerilor. In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3 m, la decofrare s e vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel: o La grinzi avand pana la 6 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reaze me sa nu depaseasca 3 m; o La Placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2 de placa; o Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre Contractor, Diriginte de Santier si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un p roces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efe ctuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va f ace numai cu instiintarea si acordul Proiectantului, conform prevederilor din C 149-87 .Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat..

3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementulu i, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta r ezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impo triva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare; diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderente i beton armatura (dupa intarirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie. In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5, 10 15 (°C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temp eratura betonului. De exemplu la 30°C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonulu i la 20°C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare. In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expun ere - pentru a asigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umid itatea timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat d e nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materi alul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de cim ent utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin a ceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel in cat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate simil are cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+ 50C) nu se va proce da la stropirea cu apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de p olietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.

3.13. EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE

La executarea betoanelor/mortarelor torcretate se vor respecta prevederile norma tivului C 130/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de fo

losire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de torcretare. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului: Dezvoltarea rezistentei betonului rapida medie

lenta Temperatura betonului in timpul tratarii (°C.) 5 10 15 5 10 15 5 10 15 Conditii de mediu in timpul tratarii:

Elemente expuse indirect razelor solare, sau la umiditate sub 80%

2 2 1 3 3 2 4 4 2 Elemente expuse razelor solare sau vantului cu viteza medie. umiditate peste 50% 4 3 2 6 4 3 8 5 4 Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteza mare a vantului sau la o umiditate sub 50% 4 3 2 8 6 5 10 8 5 .

.

Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore. DEVIATII ADMISIBILE 3. Aplicarea straturilor de torcretare se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe supraf ata de suport.4 pe m2) de elementul de zidarie sau de beton armat pe care se aplica torcretarea. Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din dou a elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare.5 m si 2 m depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj.5-2cm se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa se dispun plasele de armatura plasele de armatura se sustin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/ mp ) în gauri date în rosturile zidariei (în cazul placarii pe ambele fete agrafele traverseaza zidaria. CONTROLUL CALITATII. altfel el e pot fi ancorate în grosimea zidariei.se aplica mortarul prin torcretare 3. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea : se decoperteaza tencuiala existenta se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sârma se adâncesc rosturile zidariei pe cca.1.14. Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila . Generalitati Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare c ontrolului executiei structurilor din beton si beton armat. periata si umezita.14. Straturile de beton/mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor f i ancorate intr-un numar suficient de puncte (min. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacerea c . Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care lucreaza fara ulei. min 28cm) . dupa care se introduc ancorele.Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi curatata. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicar ea mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. 1. Dupa curatarea gaurii s e aplica o amorsa de rasina epoxidica. Torcretarea va ince pe de sus in jos si se vor lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca.

3. b) Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organis m independent de aceasta. procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern. in conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de catre o organiz atie independenta. fiecare in domeniul sau de activitate. Controlul extern poate consta din: verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu proceduril e de control extern).erintelor respective.14. acest control este exercitat: din initiativa proprie (proceduri interne de control). Controlul de con formitate este in general o parte din . c) Controlul de conformitate: este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. la cererea investitorului.Sisteme de control a) Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Contractor.2.

daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. 766/97. 3.G. cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator. aparatura. 272/94. Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conform itate cu prevederile anexei VI. H. Datele relevante asupra controlului procesului de executie / productie a betonul ui trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de execu tie/productie a betonului pot fi luate in considerare la receptie. ca parte a controlului de conformitate.G. Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocm ite de Contractor vor fi verificate de Proiectant si/sau de un organism autorizat. compactarea.14.Anexa VI. pentru controlul de conformitate. 92 5/95 si H. Contro lul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. Controlul procesului de executie. Toate abaterile de l a procedurile specificate in ceea ce priveste transportul. sau printr-un organism independent (control exterior). . Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal. H. Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele po sibile erori in diferitele stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin p rograme de control ale factorilor implicati. prevederile sunt specificate in Codul NE 012-99 . In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cadrul cont rolului calitatii materialelor si betoanelor. in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate.1. personal) pentru realizarea inspectiilor si determinaril or.G. responsabili tehnic i cu sarcini specifice.3. daca corespund proie ctului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare. tratarea betonului. In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament. e tc. betonarea. descarcarea. daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere. Producerea betonului Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Co ntractor in sistem de control interior. din Codul NE 012-99 respectand si urmatoarele: nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesulu i verbal referitor la faza precedenta.controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pen tru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94.

4. receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un "registru de pro cese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".3. in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la ni velele inferioare. incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora. In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un pr oces verbal de receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi. care urmeaza a se betona. in raport cu cele ale elementelor. pozitia golurilor. final. in cursul executiei. verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor.14. pozitia cofrajelor.Controlul si receptia lucrarilor de decofrare In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verifica ri etapizate. astfel: preliminar. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire. dimensiunile interioare ale cofrajelor. . tinand seama de prevederile capitolului 17 din NE 012-99. controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblur ile de cofraje si sustineri.

14.6. conditiile necesare unui transport eficient. dimensiunea distantierilor.5. rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza.14. Numarul si calitatea legaturilor dintre bare. diametrul si pozitia armaturilor. in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii. 3. asigurarea unui personal instruit. masurile de compactare st tratare f unctie de consistenta specificata a betonului.3. din NE 012-99. integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment. Controlul calitatii montarii armaturilor La terminarea montarii armaturilor se va verifica: Numarul. receptionarea calitativa a betonului. Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglo bate in elemente ce se toarna ulterior.Controlul calitatii operatiunilor de betonare Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: geometria cofrajului si pozitionarea armaturii. urmarinduse: . Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive. Pozitia.3. Distanta dintre etrieri. Innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examen ul practic si teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare. inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul. stabilitatea cofrajelor. tratarea suprafetelor cofrajelor. curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta. executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera. asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor. modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligat orie efectuarea unui control operativ si adoptarea unor masuri conform anexei VI. diametrul acestora si modul lor de fixare. Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii. Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile a cestuia. Calitatea sudurilor. Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor. in pr oportie de 3% din numarul total al innadirilor.

evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc conditiile impuse. Controlul in timpul transportului. inaltimea maxima de cadere a betonului. . compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii. distributia uniforma a betonului in cofraj. tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor. adoptarea de masuri operative la statia producatoare de betoane pentru corectare a compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare. viteza de turnare. compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera.

Investitor si Contractor. Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport. din Codul NE 012-99. tratarea rosturilor inainte de turnare. Consistenta betonului corespunde celei prevazute. prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile in terpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau incercarilor pe carote. evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vib ratii asupra betonului proaspat. din NE 012-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efec tuate in diferite etape ale executiei.durata intre etapele de amestecare. Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte. masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat. din NE 012-99). etc).17. temperatura mediului. masuri speciale in cazul rosturilor de lucru. dimen siunilor si formei cofrajelor. daca s-a cerut efectuarea lor in cadru l controlului opertiv.2. asupra rez ultatelor incercarii probelor de verificare a clasei. ora inceperii si terminarii betonarii.2. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de Proiectant masurile ce se impun. metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei. intemperii.2. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile ana lizei efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor cap. locul unde a fost pus in lucrare. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verb al incheiat intre Proiectant. Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere al e betonului proaspat. descarcare si turnarea betonului. In condica de betoane se vor consemna: seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera. evenimente intervenite (intreruperea turnarii. probele de beton prelevate. Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe. masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa. In cazurile in care Contractorul raspunde direct si de prepararea betonului. conf orm prevederilor anexei VI. personalul care a supravegheat betonarea. In anexa VI. ace .1.

Pozitia golurilor. Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate. semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunza tor (beton necompactat.14. rosturi de betonare. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de betoane. Distanta intre diferitele elemente. pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior. Pozitia elementelor verticale (stalpi. etc. amestecare si transport al betonului. 3.). segregat. .7. p recum si modul de dozare.sta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare.Controlul calitatii elementelor din beton si beton armat La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica: Aspectul elementelor. goluri.

3. a NE 012-99 . Lung. Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei.Controlul calitatii lucrarilor de torcretare Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului 17 din Codul de Practica NE 012-99.2. L petrecere pozitie . din NE 012-99 privind "Abaterile admisibile pentru elementele din beton a rmat" si respectiv "Defectele admisibile" . Abateri admise Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate i n anexa II.8.1. Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofr aj si cofrajele montate sunt prevazute in C 56-85 .1.din anexa III. cu unele observatii suplimentare indicate in anexa 111.Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterio r. Mortarul torcretat va fi evaluat vi zual de Contractor si Proiectant.9. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate.14. a Codului NE 012-99. a Codului NE 012-99 si in Normativul C 56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrar ilor de constructii pentru elementele din beton armat. 3. La consemnarea constatarilor se va t ine seama de prevederile anexei 111. Lung. Abateri maxime la armaturi (in mm) Element distante grosime Lung.2. Se va consemna in pr ocesul verbal daca sunt respectate prevederile prezentului proiect.14.

OBS.83 Pereti ± 5 . intre bare strat de <1 m 1-10 >10 m inadiri inadire acoperire m sudate conf. Fundatii ± 10 + 10 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.

83 Stalpi ± 3 + 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.83 Grinzi ± 3 + 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.+ 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.83 Placi ± 5 + 2 ± 5 ± 20 .

83 .83 Intre etrieri ± 10 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.± 30 ± 3d 50 C28.

de referinta abat. (mm) inclinare cofraj dupa decofrare 1m 1m2 total 1m 1m2 total Fundatii Lungime Latime Inaltime .Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat ELEMENT DUPA DECOFRARE COFRAJ Inclinare suprafata fata de: Sectiune: Verticala Orizontala Element dimens.

± 25mm <10cm.±5mm 3 16 Stalpi Inaltime Dimens.±15 ±6 ±10 3 mm/m 15mm (total) ±20 mm <2m ±20mm >2m ±30mm 3 16 5 20 Pereti Lungime Inaltime Grosime ±10 ±3 <3m ±16mm 3-6m ±20mm >3m. sectiune ±10 ± 3 <3m ±16mm 3-6m ±20mm >3m ± 25 mm <50cm ±5mm >50cm ±8mm 3 16 .±3mm >10cm.

sectiune ±10 ± 3 2 mm/m Id. columns 5 10 Placi Lungime (Latime) ±10 ±10 10 mm (total) <3m ± 16mm 3-6m ±20mm 10 Grosime ± 3 >3m ±25mm >10cm ±5mm . columns id.20 Grinzi Lungime Dimens.

Defecte admisibile Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat: Defecte de suprafata (pori. segregari superficiale.pentru lungime: ± 4 mm. lungimea maxima de 5 cm.10.2 din Codul NE 012-99. gata confection ate (extras din normativul C 56-85 cu completari): . segregari) avan d adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura. Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale. din Codul NE 012-99. Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date in anexa III.1. . 3. suprafata de maximum 400 cm2 defect.14. denivelarii locale) avand ad ancimea de maximum 1 cm.pentru latime: ± 3 mm. . Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armat urile elementelor din beton armat sunt date in anexa II. iar tot alitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj. iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate.

. in cazul in car e betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii.Ide la punctul III. Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului. pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (s talpi. Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel. in cazurile in care se solicit a de catre Proiectant. Anexa I. pereti) consemnanduse eventualele dezaxari. conform Normativului C 56 . Orice alta verificare care se considera necesara.1. Contractorul va prezenta Investitorului buletine de analiza pe beton intarit pri . dar vor fi in mod o bligatoriu remediate conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii. 14. Ane xa I. Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii. Incadrarea in abaterile admise. Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verb al care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de Proiectant si/sau expert dupa caz. Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/ s au exterior.85 . Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofraj ele. 3.15. RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie.aprecierea calitatii betonului pus in lucrare. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior. Consemnarile din condica de betoane. .Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscri e in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare. Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri p revazute in diferitele documente aparute pe parcursul executiei. Buletinul privind calitatea betoanelor. Pozitia golurilor prevazute in proiect. aspectul elementelor dupa decofrare. Suplimentar se vor verifica: Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pe ntru materialele livrate. In vederea receptiei structurii unei constructii. conform prevederilor din Normativul C 56-85. Pozitia relativa. pre cum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele determinante. armarea.

3. iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii. din NE 012- . Acea sta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate. Proiectant si Cont ractor. precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezis tenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Investitor/Diriginte de Santier. tencuieli. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul. in conformitate cu precizarile anexei VI. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baz a analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane. finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Investitor/Diriginte de Santier sau de Proiectant.n incercari nedistructive. protectii. Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la recepti a definitiva a structurii de rezistenta. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se face de catre Proiectant. se vor stab ili masurile de remediere. dupa incheierea re ceptiei partiale a structurii de rezistenta.

99. 3. In urma acestei analize se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatir ii calitatii betonului care se va produce in continuare. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie executie executie executie executia lucrari de lucrari de lucrari de lucrari de lucrarilor betonare armare cofrare-decofrare betoane/mortare torcretate de betonare pe timp friguros Intocmit: Arh. Catalin Minea .16.

EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE .D.

LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE BETON ARMAT . inainte de inceperea lucrarilor.1.Interventie (structurala sau/si nestructurala): concept care include termeni d e consolidare. in particular.2. Astfel: . ductilitate mai ampla. reparatie si remodelare.4. cap acitate de rezistenta superioara. in mod obligatoriu. cu cel anterior degr adarii. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconst ruire Concepte de baza Este necesara. .Remodelare: refacerea sau înnoirea oricarei parti a constructiei având ca effect s chimbarea functiunii sau a gradului de ocupare. . o reexaminare a starii generale a constructie i si.1. . 4. de exemplu. . GENERALITATI 4. rigiditate mai mare. cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor a doptate. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE CONSOLIDARE 4.Reabilitare: refacerea sau înnoirea unei constructii degradate pentru a asigura acelasi nivel al functiunii pe care îl avea cladirea înainte de degradare.1. rigiditate si/sau ductilitate.Consolidare: refacerea sau înnoirea oricarei parti a constructiei (a unor elemen te sau ansamblu de elemente) în scopul obtinerii unei capacitati structurale sporite. a elementelor care se vor reface.Reparatie: refacerea sau înnoirea oricarei parti degradate sau avariate din cons tructii cu scopul de a obtine acelasi nivel de rezistenta. Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate ata t din punctul de vedere al proiectarii.

Lista de tipuri de solutii nu este exhaustiva. si interventii car e implica modificarea sistemului structural. La rândul lor acestea se grupeaza în interventii asupra elementelor individuale. care nu schimba sistemul structural. Tipuri de consolidare pentru structuri de beton armat (1) Solutiile de consolidare pentru structurile de beton armat pot fi extrem de diverse. putându-se imagina si a lte. cum este. Un exemplu de reparatie structurala îl constituie injectia fisurilor în beton sau camasuire cu fib re de carbon sau sticla tip Sika. 4.Reparatiile cosmetice care urmaresc sa îmbunatateasca aspectul vizual al compone ntelor afectate.Reparatiile structurale au drept scop de a reda proprietatile structurale init iale ale acestora. Acesta interventie are ca sc op cresterea performantelor structurale (rezistenta. ductilitate. Ele se pot clasifica functie de scopul urmarit. de exemplu.2. rigiditate) peste nivelul initial. rolul de închidere al unor elemente. Tipuri de interventii Functie de amploarea masurilor. interventiile la cladirile din beton armat afect ate de seism sau vulnerabile din punct de vedere seismic se împart în trei categorii: .2. rezultând grupele de masuri de int erventie prezentate în continuare. (2) Solutii care urmaresc sporirea rezistentei.Lucrarile de consolidare sunt interventiile care implica adaugarea de elemente structurale noi si/sau desfacerea si înlocuirea partilor existente avariate. Aportul lor asupra comportarii structurale este neglijabil.2. Aceste reparatii pot sa refaca caracteristicile nestructurale ale elementelor afectate.1. Consolidare. . .4. .

prin introducerea unor contraforturi de beton armat . cu rama de contur în ochiurile de ca dru . corniere cu plac ute etc.prin umplerea ochiurilor de cadru (dintre grinzi si stâlpi) cu inimi de beton ar mat . (4) interventii care urmaresc evitarea concentrarii deformatiilor si eforturilor în elementele structurale (i) masuri care reduc excentricitatea între centrul maselor si centrele de rigidit ate si de rezistenta.fâsii din polimeri armati cu fibre de carbon.elemente de otel: platbande.prin introducerea unor contravântuiri cu elemente metalice în tevi de otel umplute cu beton neaderent la elementele contravânturii . cu înfasurare continua sau la distan ta (ii) umplerea golurilor (iii) dezvoltarea sectiunilor elementelor cu prelungiri (sub forma de talpi. cu înglobarea unor stâlpi ai str ucturii. prin modul de dispunere al peretilor se pot crea nuclee de beton armat . cu panouri metalice .prin conectarea constructiei existente la o constructie noua cu rezistenta sub stantiala. Acestea au în vedere introducerea unor elemente de rigiditate si rezistenta substantiala s . indicate la a(i) duc si la cresterea deformabilitatii în domeniul postelastic al acestor eleme nte.prin introducerea unor pereti de beton armat noi. (b) interventii care modifica sistemul structural . Masurile de sporire a rezistentei elementelor la forta taietoare prin camasuire în diferite sisteme.idem. (3) interventii care urmaresc sporirea ductilitatii elementelor de beton armat.prin atasarea unor contravântuiri la exteriorul cladirii conectate la structura existenta . .prin introducerea de contravântuiri metalice. cu etrieri sudati sau suprapusi .beton armat. ari pi) de beton armat conectate la elementul de baza. tevi rectangulare si cilindrice.(a) interventii care nu modifica sistemul structural Acestea se realizeaza prin: (i) camasuiri cu .

De exemplu: . prin scoaterea din cladire a unor rezervoar e de apa etc.) . . (e) interventii care reduc fortele seismice Acestea implica: (i) masuri care reduc masa constructiei. prin eliminarea unor niveluri s flexibile.prin desfacerea (demolarea) etajelor superioare (ii) masuri de control al raspunsului seismic prin montarea de dispozitive cum a r fi amortizorii . în elemente cu proportii si si comportare se poate obtine prin taierea de legaturi unor fante unei grinzi înalte de fatada). practicarea între stâlpi si parapetul unor elemente de tip scurt. De exemplu. transformarea comportare de elemente lungi. (ii) masuri stenta unor structurale labe si sau care sporesc local sau pe mai multe niveluri rigiditatea si/sau rezi elemente verticale si orizontale. (iv) masuri care elimina comportarea fragila a unor elemente de beton armat. Aceasta modificare (de exemplu.prin reducerea încarcarii de exploatare la nivelurile superioare ale cladirilor (prin mutarea spatiilor de depozitare la nivelurile inferioare. .prin înlocuirea unor pereti de compartimentare din materiale grele cu pereti exe cutati din materiale usoare.au/si introducerea unor rosturi seismice verticale prin structura. De exemplu.prin înlocuirea straturilor grele ale terasei cu straturi din materiale usoare c u eficienta superioara.

stâlpi. Cresterea capacitatii de deformare post-elastica se poate realiza si prin camasuiri cu alte materiale. prin camasuirea stâlpilor. Sistemul de fundare al nucleelor de pereti st ructurali de beton armat concentreza eforturi importante din încarcarile orizontale. prima varianta fiind mai usor de realizat deoarece nu n ecesita remodelarea spatiilor interioare. (3) În vederea sporirii performantelor structurale ale sistemului structural în cadr e se poate aplica una din tehnicile indicate mai jos: (a) Contravântuirea cadrelor cu elemente din otel.) este preferabila camasuirea elementelor. (2) Cresterea performantelor elementelor structurale ale cadrelor se realizeaza. fie la interiorul constructiei. (4) Modificarea sistemului structural cu cadre de beton armat este avantajoasa d aca aplicarea solutiei conduce la interventii localizate. Aceasta solutie poate duce însa la concentrari ale eforturilor în diafra gmele orizontale si îninfrastructura si teren. de regula. înnadire necorespunzatoare a armaturilor etc. Elementele noi adaugate pot fi plasate fie pe conturul cladirii. Daca masurile implicând modificarea structurii nu pot evita manifestarea efectelor unor deficiente sistematice (de exemplu:armare transversala insuficienta. Realizarea de pereti structurali exteriori constructiei poate avea în ve dere si solutia cu nuclee de beton armat amplasate în curti interioare. otel. (5) Tehnica umplerii ochiurilor de cadru sau adaugarea de noi pereti structurali reprezinta o solutie eficienta pentru cresterea performantelor seismice. (b) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidarie armata sau beton.4.3. si de o lestare corespunzatoare. noduri) sau transformarea sistemului structural în ansamblu. (d) Adaugarea de contraforturi la exteriorul constructiei etc. cu sau fara spo rirea rezistentelor la încovoiere si/sau forta taietoare. fara sa beneficieze. polimeri armati cu fibra de carbon sau fibra de sticla etc.2. Lucrari de consolidare a structurilor în cadre de beton armat ale Aspecte Gener (1) Consolidarea cadrelor de beton armat poate avea ca obiectiv cresterea rezist entei. de regula. rigiditatii sau a capacitatii de deformare postelastica a elementelor structurale existente (rigle . (c) Asocierea cu pereti structurali sau nuclee de beton armat suplimentare. Tehnica de camasuire a stâlpilor si a grinzilo r existente în solutie beton armat poate fi aplicata în scopul cresterii rigiditatii si ductilitatii. în aceste cazuri se poate impune deseori solutia de fundare la adâncime (piloti si a . ca atare. a riglelor si a nodurilor.

(2) La aplicarea acestei tehnici de interventii trebuie sa se tina seama de urma toarele considerente: (a) Camasuirea elementelor cadrelor poate avea efecte diverse. cresterea rigiditatii sau marirea capacitatii de def ormare postelastica. la moment încovoietor sau forta axiala. inclusiv pentru dezvoltarea fundatiilor. Aceste interventii se baz eaza.ncore active la întindere) (6) Panourile de umplutura pot fi din beton armat. Când sunt utilizate elemente prefabricate în interiorul constructiei pot aparea prob leme de executie legate de manipularea acestora. pe tehnici de camasuire a elementelor cadrelor. în acord cu obiectivele urmarite. urmarind cresterea rezistentelor. (7) Adaugarea de contravântuiri din otel poate fi o solutie preferabila daca sunt necesare goluri de dimensiuni mari în pereti si se urmareste reducerea masei associate solutiei de co nsolidare. rigiditatii si/sau a capacitatii de deformare postelastica a elementelor structurale existente. 4. Limitând aceste efe cte. (b) Interventiile pot avea ca obiective cresterea rezistentei elementelor la for ta taietoare. se pot limita si costurile interventiei. turnat monolit sau prefabrica t sau din zidarie armata. în principal. Introducerea contraforturilor nec esita însa suficient spatiu liber în jurul cladirii.2.4. . Interventii care nu implica modificarea sistemului structural erale Aspecte Gen (1) Cresterea performantelor structurale ale cadrelor de beton armat se poate ob tine prin interventii care nu schimba esential caracteristicile structurii initiale. (8) Rezistenta la forte laterale a cadrelor existente poate fi crescuta prin ada ugarea unor contraforturi sau a unor lamele din beton armat pe fetele stâlpilor.

(4) Sectiunea de beton. cu efecte negative asupra performantei cadrelor (armare transversala insuficienta. solutia de interventie prin camasuirea elementelor cadrelor condu ce si la cerinte de rezistenta si rigiditate ale infrastructurii si fundatiilor sensibil mai mici co mparativ cu tehnicile de interventie localizate (prin adaus de pereti structurali. (3) Camasuirea elementelor cadrelor în solutie beton armat poate avea ca obiectiv realizarea unui element nou. cu cadre cu pereti de umplutura sa u contravântuite etc. În acest ultim caz elementul existent este caracterizat de caracteristici fizico-mecanice foart e scazute (acesta poate fi cazul unui beton foarte slab. astfel costul si durata lucrarilor poate fi mai mare comparativ cu alte solutii.). Valorile fortelor de lunecare si armatura transversala de conectare sau conectorii de alt tip se determina functie de obiectivul interventiei. (f) Camasuirea elementelor cadrelor cu beton armat. (d) Solutia de camasuire a elementelor cadrelor nu modifica caracteristicile de /comportare initiale ale acestor structuri caracterizata prin solicitarea relativ uniforma si moderata a cadrelor si diafragmelor orizontale. de regula. (2) Camasuielile se pot realiza din beton armat. înnadiri incorecte ale armaturilor. armatura transversala si conditi ile privind conlucrarea camasuielii cu elementul cadrului se stabilesc functie de obiectivele urmarite p rin solutia de interventie. sau numai din secti unea camasuielii. interventii generalizate bazate pe tehnica camasuirii elementelor. alcatuit din elementul existent conlucrând cu camasuiala. poate afecta în masura importa nta si elementele nestructurale ale constructiei.(c) Deficiente sistematice de alcatuire a elementelor de beton armat.5.. nu sunt în masura sa asigure în mu lte cazuri cresterea adecvata a nivelului de performanta structurala.) impun. 4. armatura longitudinala. În aceste cazur i. degradat sau rupt prin compresiune). . (e) Ca urmare. operatie denumita curent camasuire. solutiile bazate pe contravântuirea cadrelor sau introducerea de pereti de umplutura. Sporirea rezistentei la forta taitoare Aspecte generale (1) Deficitul de rezistenta la forta taietoare se corecteaza prin adaos de mater ial structural pe suprafata laterala a elementelor.2. otel sau polimeri armati cu fib re(FRP). no duri slabe etc.

(4) Tehnicile de camasuire se aplica cu detalii specifice pentru stâlpi. care fac corp comun cu elementele st ructurale existente. pe lânga sporirea rezistentei la forta taietoare. (2) Obiectivele indicate la (1) se realizeaza prin camasuirea sectiunilor cu bet on armat. grinzi.6.(3) Camasuielile pot avea simultan mai multe efecte. al stâlpilor în special. (2) Armaturile sau piesele metalice trebuie sa fie ancorate eficient dincolo de sectiunile de la extremitatile elementelor (nodurile cadrului) pentru a putea fi mobilizate integral în aceste se ctiuni. . 4.2. (3) Detaliile de camasuire prezentate în vederea îmbunatatirii rezistentei la forta taietoare sunt adecvate si pentru sporirea ductilitatii sectionale. De exemplu.2.7. Îmbunatatirea deformabilitatii (ductilitatii) elementelor structurale (1) Deficitul de ductilitate al elementelor cadrului. (3) Tehnicile de camasuire capata detaliere specifica pentru stâlpi si grinzi .no duri. 4. piese metalice sau FRP. Sporirea rezistentei la moment încovietor Aspecte Generale (1) Deficitul de rezistenta la încovoiere se corecteaza prin sporirea sectiunii (s tâlpilor si grinzilor) prin adaos de beton armat sau elemente metalice. se co recteaza prin sporirea sectiunilor si prin masuri de fretare a betonului care sa limiteze deformatia tr ansversala a zonelor comprimate. poate creste si rezistenta la încovoiere si deformabilitatea (ductilita tea). Pentru a mobiliza sau a inhiba aceste efecte trebuie luate masuri specifice.

fie la interiorul constructiei.4. 4. Interventii cu transformarea sistemului structural (1) Solutiile de interventie care au în vedere transformarea sistemului structural în cadre de beton armat pot utiliza una din urmatoarele tehnici principale: (a) Contravântuirea cadrelor cu elemente din otel. Prima varianta este ma i usor de realizat deoarece nu necesita remodelarea spatiilor interioare si poate permite utilizarea continua a cladirii pe durata de executie a lucrarilor de consolidare. (4) Introducerea unor contravântuiri metalice. În general. înnadire necorespunzatoare a armaturilor etc. (e) Atasarea unor cadre spatiale la exteriorul constructiei. umplerea ochiurilor de cadru sau ad augarea de noi pereti structurali pot constitui o solutie avantajoasa pentru cresterea performantelor seismice. introducerea unor elemente mult mai rigide si rezistente fata de cadrele existente poate determina o reducere sensibila a cerintelor de rezistenta si ductilitate în elementele neconsolidate ale cadrului.9. daca el ementele structurale introduse suplimentar nu relaxeaza suficient cerintele de rezistenta în elementele neconsoli date.8. În asemenea situatii poate fi necesara si camasuirea unora din elementele existente. (d) Atasarea de contraforturi la exteriorul constructiei. (2) Transformarea structurii în cadre de beton armat este avantajoasa daca aplicar ea solutiei conduce la interventii localizate.2. (b) Introducerea unor pereti structurali sau nuclee de beton armat.) poate impune interventii la majoritatea el ementelor structurale. (3) O structura în cadre cu deficiente sistematice (de exemplu: armare transversal a insuficienta.2. Introducerea de contravântuiri metalice Principii (1) Transformarea sistemului structural în cadre prin introducerea de contravântuiri . (c) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidarie armata sau cu panouri metalice. Elementele noi adaugate pot fi plasate fie pe contur. Astfel este posibil sa se evite o interventie generalizata asupra majoritatii el ementelor structurale.

(3) Peretii structurali de beton armat pot fi plasati la sau la interiorul const ructiei (4) Realizarea de pereti structurali la interior prezinta unele dezavantaje leg ate de întreruperea functionalitatii.2. modificarea compartimentarii interioare si implicit afectarea functiunilor existente.10. (d) solutia de consolidare poate fi prefabricata si astfel durata de executie se poate reduce semnificativ. (c) cresterea masei introdusa prin atasarea elementelor metalice de consolidare este mult mai mica. deoar ece este afectata în mod negativ atât arhitectura fatadelor. în raport cu alte solutii de interventie. cât si iluminarea anumitor spatii interioare. cât si al elementelor nestructurale. (b) permite realizarea unor goluri necesare pentru iluminatul natural.. (5) În cazul monumentelor de arhitectura si al cladirilor având o importanta istoric a deosebita nu este recomandabila amplasarea noilor pereti structurali la exteriorul cladirii.metalice ofera urmatoarele avantaje: (a) cresterea substantiala a rezistentei si a rigiditatii structurii. (2) Conlucrarea cadrelor existente cu peretii structurali de beton armat poate c onferi ansamblului o comportare specifica structurilor duale sau structurilor rigide cu pereti. Introducerea unor pereti structurali de beton armat Principii (1) Solutia constând în introducerea unor pereti structurali de beton armat este apl icabila atât cladirilor cu structura alcatuita din cadre de beton armat. de regula. Aceas ta solutie de consolidare conduce la o crestere apreciabila de rezistenta si rigiditate la deplasari laterale. conducând la cost uri de executie substantial mai mari. la nivelul slab. Aceste modificari implica. . înlocuirea instalatiilor existente. circulati e etc. cât si cladirilor cu parter flexibil . 4. astfel încât deplasarile relative de nivel scad considerabil si în consecinta se diminueaza gradul de degradare atât al elementelor structurale ale cadrelor din beton armat.

Pentru conectarea dintre inima peretelui si cadrul existent de beton ar mat se vor utiliza ancore speciale. ce se vor dimensiona la solicitarea combinata produsa de eforturile tangentiale de la interfata si de fortele de întindere capabile ale armaturilor din inima peretelui. însa fara a a vea si o lestare corespunzatoare. În consecinta solutia de fundare necesara este deseori bazata pe fundatii de adâncim e (piloti. a presiunii si a tasarii terenului sub efectul eforturilor asociate acestuia. Inima peretelui se va arma cu plas e din bare legate sau sudate.). a peretilor structurali pentru a evita variatii bruste ale rigiditatii laterale a structurii în plan si pe înaltime. ancore pretensionate etc. (12) Introducerea unor pereti de beton armat conduce la cresterea eforturilor la nivelul fundatiilor si la modificarea mecanismului de cedare. atât în plan. (13) Datorita concentrarii actiunii seismice în doar câteva zone structurale intervi n sporuri locale semnificative ale solicitarilor din anumite elemente ale infrastructurii si din acest motiv este necesar ca infrastructura si fundatiile sa fie suficient de puternice sau sa fie de asemene a consolidate. altfel spus trebuie sa posede o capacitate de deformare plastica spe cifica structurilor care preiau încarcari seismice. (10) Se va tine seama ca dupa consolidare transferul fortelor de inertie de la n ivelul planseelor catre peretii de beton armat se concentreaza în doar câteva planuri de rezistenta si în consecinta e forturile în diafragmele orizontale cresc substantial. barete. inclusiv fortele de lunecare în rosturile dintre pla nsee si pereti. Sistemul de fundare a l nucleelor de pereti structurali de beton armat concentreaza eforturi importante din încarcari orizontale. Ca urmare introducerea si .(6) Realizarea unor pereti structurali exteriori poate avea în vedere si solutia c u nuclee de beton armat amplasate fie la exterior fie în eventuale curti interioare. (7) Se va asigura o dispunere cât mai uniforma si monotona. trebuie avut în vedere ca si stâlpii neconsolidati ai cadrelor sa poata d ezvolta deformatii inelastice importante. (8) Prin introducerea unor pereti structurali de beton armat cadrele existente s unt descarcate partial de eforturile generate de actiunile seismice si ca atare cerintele acestora pot fi reduse pâna la nivelul capacitatii lor efective. (11) În zona de la baza structurii unde se înregistreaza deformatii plastice ale per etilor structurali nouintrodusi. ceea ce impune verificarea fundatiilor exist ente. astfel încât sa se realiz eze continuitatea pe verticala a peretelui si pentru a conferi peretelui introdus o capacitate sufici enta de deformare în domeniul postelastic. (9) Se vor adopta detalii adecvate de conectare si armare. cât si în eleva tie.

11. (5) Prin introducerea panourilor metalice. . (6) Introducerea unor panourilor metalice duce la modificarea mecanismului de ce dare si la cresterea eforturilor la nivelul fundatiilor. (3) Conlucrarea cadrelor existente cu panourile metalice poate conferi ansamblul ui o comportare specifica structurilor duale sau structurilor rigide cu pereti.amplasarea noilor pereti structurali este conditionata în mare masura de posibilit atea alcatuirii unor sisteme de fundatii adecvate.2. si în consecinta se diminueaza riscul de degradare al elementelor structurale ale cadrelor din beton armat si al elementelor nestructurale. cât si în elevat ie. atât în plan. Umplerea ochiurilor de cadru cu panouri metalice (1) Solutia constând în introducerea unor panouri metalice la interiorul ochiurilor de cadru este aplicabila atât cladirilor cu structura alcatuita din cadre de beton armat. (4) Se va asigura o dispunere cât mai uniforma si monotona. (2) Principalele avantaje ale acestei solutii de interventie sunt timpul de exec utie redus si faptul ca introducerea panourilor metalice nu conduce la o crestere semnificativa a greuta tii totale a cladirii. 4. Aceasta impune verificarea fundatiilor exist ente. cât si cladirilor c u parter flexibil. la nivelul slab. a panourilor metalice pentru a evita variatia brusca a rigiditatii laterale a structurii în pla n si pe înaltime. elementele cadrelor existente pot fi descarcate partial de eforturile generate de actiunile seismice si pâna la nivelul capacitatii lor efect ive. Se obtine cresterea capaci tatii de rezistenta si a rigiditatii laterale.

cât si în elevatie.rezistentei la eforturi din incovoiere. respectiv orizontale cu cele corespunzatoare axelor elementelor struc turale existente. cadrele spatiale exterioare sa fie dispuse la ambele extremita ti ale cladirii.2.12.4.Tipuri de masuri de consolidare a peretilor de beton armat (1) Consolidarea peretilor de beton armat se face pentru imbunatatirea (crestere a): .rezistentei la eforturi din forta taietoare. Interventii prin realizarea unor cadre spatiale exterioare (1) Aceasta solutie de interventie este aplicabila în cazul în care consolidarea pri n interventii la interiorul constructiei nu este posibila si când spatiul din jurul cladirii permite o asemene a lucrare. asa cum se poate observa în pe directia în care structura existenta este vulnerabila seismic (4) Cadrele spatiale exterioare se vor dispune uniform atât în plan.2. (3) Se recomanda ca pe directia în care structura este vulnerabila din punct de ve dere al comportarii la actiuni seismice. În felul acesta rolul structurii adaugate este similar cu cel al contraforturilor. .rigiditatii. Consolidarea structurilor cu pereti de beton armat A. . 4.13. (6) Se vor adopta detalii adecvate de conectare a noilor cadre spatiale de struc tura existenta.deformabilitatii (ductilitatii). (2) Obiectivul principal al acestei solutii îl reprezinta sporirea capacitatii lat erale de rezistenta si rigiditatii cladirii existente. . . (5) Axele stâlpilor si grinzilor ce alcatuiesc noile cadre spatiale vor fi pozitio nate în aceleasi planuri verticale. Conectarea orizontala la nivelul grinzilor se va calcula si se va detalia astfel încât sa poata prelua eforturile de întindere ce apar la interfata cu structura existenta.

Interventii asupra planseelor. în care actiunile seismice de proiectare corespund mecanismului de plastificare (de disi pare de energie) al structurii. din elemente de otel sau fibre din polimeri. în cele mai multe cazuri. pentru un perete se realizeaza fie numai una din masurile d e consolidare de mai sus. care nu fac obiectul codului. pot avea unul sau mai multe din urmatoarele obiective: .cresterea rezistentei la forta taietoare . astfel: . prin care se asigura transferul fortelor masice de la planseu la structura care preia fortele laterale . o sporire a ductilitatii.cresterea capacitatii de deformatie si cresterea rezistentei din forta taietoa re. da fortei taietoare asociate.În functie de cerinte.cresterea rezistentei la lunecare a zonelor de conectare între elementele struct urii verticale si plansee. (2) Eforturile sectionale (efectele actiunilor) în diafragmele orizontale ale clad irilor se determina pe modele de calcul specifice proportiilor acestor elemente. fie combinatii intre acestea. rigide si rezistente pentru încarcari aplicate în planul lor. De exemplu o crestere eforturi din rezultat. Eforturile sectionale se stabilesc potrivit celor mai defavorabile (acoperitoare ) scheme de încarcare. sau grinzi cu zabrele rezemate pe componentele structurii verticale a cladirii. respective pe modele de grinz i perete. (3) Functie de deficientele de alcatuire ale planseelor interventiile care au în v edere functia de diafragme orizontale. B. Probleme generale (1) Interventiile asupra planseelor constructiilor existente prezentate în aceasta sectiune au în vedere numai rolul lor de diafragme orizontale. Interventiile impuse de degradarile provocate de solicitarile produse de încarcari le gravitationale sau de rezistenta insuficienta a planseelor fata de aceste încarcari impun masuri specifi ce.cresterea rezistentei la încovoiere . În multe situatii a rezistentei la incovoiere are ca r si o crestere a un tip de interventie are efecte multiple.cresterea rezistentei la încovoiere si din forta taietoare. (2) Consolidarea peretilor de beton armat se realizeaza prin prevederea unor cam a si de beton armat. .

la distante relativ mari. Aplicarea acestei tehni ci obliga la realizarea unor legaturi adecvate cu elementele structurii verticale. când structura verticala trebuie întari ta ca urmare a unei rezistente sau a unei rigiditati laterale insuficiente. Asemenea situatii apar de regula de la sine. . .Solutii de sporire a rezistentei la forta taietoare (1) În cazul în care rezistenta la forta taietoare în planul planseului este insuficie nta se poate aplica una din urmatoarele solutii: .realizarea unor elemente capabile sa colecteze încarcarile masice aplicate în gros imea planseului si transportul lor la elementele structurii verticale sau pentru suspendarea lor în z ona comprimata a diafragmei. (2) Solutia suprabetonarii reprezinta solutia obisnuita. . (5) Prin reducerea deschiderii diafragmelor ca urmare a introducerii unor elemen te structurale suplimentare (pereti.cresterea rezistentei diafragmei în zonele cu slabiri locale (în special în vecinata tea golurilor). prin introducerea unor pereti structurali rigizi. deschiderile planseelor ca grinzi orizontale cresc în raport cu situatia anterioar a interventiei.. inclusiv a fundatiilor se va tine seama de acest spor de încarcare. (4) Masurile de consolidare ale planseelor pot deveni necesare mai ales daca pri n solutiile de consolidare ale structurii verticale. atunci când aceste încarcari produc întinderi perpendiculare pe axul grinzii perete orizontal e.prin suplimentarea grosimii diafragmei orizontale printr-un strat de beton arm at monolit turnat deasupra planseului existent (suprabetonare). contravântuiri) care reduc deschiderea diafragmei pentru f orte aplicate în planul planseului. C. (4) Suplimentarea grosimii planseelor prin suprabetonare duce la marirea greuta tii permanente a constructiei si implicit a fortei seismice. contravânturiri) se pot evita sau reduce masurile de consolidare a planse elor. de regula prin conectori p ostinstalati si a conlucrarii dintre stratul nou turnat si stratul de baza de beton. de exemplu.prin reducerea valorii eforturilor de forfecare prin introducerea unor element e verticale suplimentare (pereti de beton armat. În consecinta la verificarea elementel or structurale. (5) Îmbunatatirea conditiilor de solicitare ale planseelor se poate obtine si ca u rmare a reducerii deschiderii lor pe schema de grinda orizontala prin introducerea unor elemente structurale v erticale suplimentare sau prin consolidarea celor existente.

atunci când planseul se suprabetoneaza .Solutii de sporire a rezistentei la încovoiere (1) Deficitul de rezistenta la încovoiere în planul diafragmei se poate elimina prin cresterea rezistentei centurilor de pe conturul planseului. în grosi mea suprabetonarii. .prin reducerea eforturilor de încovoiere în planul planseului prin reducerea desch iderilor acestuia ca urmare a introducerii unor elemente verticale suplimentare E.demolarea marginii placii planseului si returnarea zonei desfacute dupa ce în pr ealabil s-au montat armaturile centurii .introducerea unor elemente metalice (platbande.D. Solutiile care pot fi aplicate în acest scop sunt urmatoarele: . . corniere) în lungul marginilor p lanseelor conectate adecvat de placa.montarea unor armaturi de centura continua în lungul marginii diafragmei.realizarea unor bordaje metalice ale golurilor prin care se distribuie efortur ile în corpul planseului. . la colturi intrânde) se poate spori rezistenta planseelor prin urmatoarele categorii de masuri: .realizarea unor bordaje cu bare de otel beton plasate la marginea golurilor în s uprabetonarea placii existente.Solutii de sporire a rezistentei în jurul golurilor (1) În situatiile în care diafragmele orizontale prezinta un deficit de rezistenta în jurul golurilor sau al unor discontinuitati în plan (de exemplu.

executarea conform prevederilor din proiect. . .montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor armate ale fundat iilor noi. .4. de regula. .curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton sla b care se dezintegreaza la lovirea usoara cu ciocanul.sprijinirea sapaturilor. daca aceasta este necesara.reducerea sau chiar eliminarea concentrarilor de eforturi din jurul golurilor prin umplerea partiala sau totala a golului.turnarea betonului de egalizare. . a eventualelor hidroizolatii. Ordinea operatiunilor pentru aceasta pregatire a suprafetelor va fi. atunci când functiunea cladirii o permite. EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE Pentru asigurarea aderentei între zidaria veche si straturile de camasuieli din be ton armat. cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea lati milor subzidirii conform proiectului.3. .turnarea betonului in subzidire cu subbetonare. 4. sau aplicate prin torcretare precum si pentru asigurarea conlucrarii perfecte între cele doua materi ale pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie efectuata o pregatire speciala a suprafetelor. 4. eventual.intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de fa ze determinante. astfel incat sa se realizeze u n contact perfect cu talpa fundatiei existente. .demolarea zonelor fundatiilor existente din beton simplu conform precizarilor din proiect.. a cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire.executarea sapaturilor. .montarea. . dupa cum urmeaza: .curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor. . .dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in detaliile din proi ect. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente pentru realizarea legaturii cu fu ndatiile noi va consta in principal in urmatoarele: .

verticale sau orizontale) s au dislocari ale zidariei. = se executa eventulele umpleri de nise sau goluri. = se adâncesc rosturile orizontale ale zidariei prin îndepartarea mortarului pe o adân cime de min. cu mortar de marca de min. = în cazul în care peretele prezinta crapaturi (înclinate.0 cm.4 buc/m2 introduse în rosturile zidariei. M50.= se desfac tencuielile de pe suprafata cu ciocan si dalta sau cu dalta electric a cu percutie. 2 cm. 1. = la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramida cu aceleasi di mensiuni ca aceea din zonele învecinate. zidaria se împaneaza cu pene metalice. daca . daca dimensiunile rostului ramas este min. pentru legatura zidariei noi cu cea veche. se desface zidaria pe traseul crapaturilor si se reface cu caramizi întregi de aceeas i dimensiune cu cele din zidaria existenta. care se va tese lateral cu zidaria existenta. se mateaza mortar vârtos. = în pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica goluri în zidarie pen tru trecerea armaturilor din camasuieli si ancorarea lor la intersectii sau la nivelul planseelor. la nise. se desface zidaria la intersectie si se toarna un stâlpisor din beton armat conform detaliilo r ce vor fi precizate de proiectant. la partea superioara a g olului. = se identifica traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile cu lapte de ciment. = daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete struct ural perpendicular. iar daca aceasta este sub 2 cm. = se curata cu perii de sârma mecanice suprafata zidariei. se prevad conectori din otel beton . pâna la îndepartarea totala a stratului superficial colmatat cu mortar.

ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior. 2 0% din suprafata peretelui). avand in vedere inaltimea mare a nivelurilor. se va face dupa dezafectarea celor existente si examinarea de catre expert si de catre proiectant a structurii aces tora. si se sprijina cu spraituri si distantieri. care au rol si de distantieri si de care se vor laga plasele de armatura.5. prin gauri practicate in planseu.3 buc/mp in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori. Pentru a se putea utiliza la executarea planseelor noi a cat mai multe elemente structurale din planseele existente. = se monteaza eventuale trasee de tuburi electrice = se spala cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care t rec armaturile la intersectii si se betoneaza pâna la umplere completa. 4. se va face numai dupa executarea consolidari lor la peretii de sub cota acestui nivel. Avand in vedere dimensiunile mari ale camerelor executia planseului la un nivel poate fi realizata etapizat in functie de optiunile constructorului. Desfacerea planseelor la un nivel. este recomandata urmatoarea ordine a operatiunilor: . pâna la îndepartarea tutu ror urmelor de praf sau alte impuritati. gauri F8-10 mm. = se monteaza cofrajele. = se monteaza plasele de armatura si se innadesc cu mustatile de armatura din fu ndatii. = se face releveul planeitatii peretelui cu firul cu plumb si se determina grosi mea stratului de camasuiala astfel încât abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. turnarea betonului se va face in doua-trei etape de turnare. de regula in caramizi. cu posibilitati de urmarire a umplerii complete a cofrajului.acestia se îndeparteaza. cu ada ncimi de 200 mm . = se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu vibratoare de interi or sau de cofraj. in locul celor existente din lemn. = se monteaza în aceste gauri conectorii din cupoane de otel beton. = se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse între reprezentantii construct orului si cei ai beneficiarului. prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor. = se perforeaza cu rotopercutorul. = se spala suprafata peretelui cu jet de apa sub presiune. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN Executarea planseelor din beton armat. conform detaliilor din proiect.deasupra acestor goluri (care se umplu cu zidarie) exista buiandrugi din lemn sa u metal deteriorat .

trestie. si de gabaritele masurate se vor stabil i. . impreuna cu arhitectul detaliile de cofraj ale planseului restectiv si se vor proiecta detaliile de rez emare a planseului pe peretii de .se solicita prezenta proiectantului si a expertului pe santier. .se examineaza starea fizica a structurii planseului. plase rabit etc..in functie de situatia reala relevata. .molozul si deseurile rezultate din aceste desfaceri se va indeparta imediat ca tre locurile de depozitare stabilite de constructor impreuna cu beneficiarul. . si nu vor fi depozitate pe pl anseele inferioare.se desfac pardoselile si suportul acestora. .se monteaza schelele si podinele de lucru.se indeparteza eventualele umpluturi intre grinzile planseului si se identific a structura planseului grinzile de lemn.se masoara dimensiunile acestor elemente si se executa un releveu al acestora stabilindu-se pozitia in plan si cotele de nivel fata de pardoseala etajului inferior. . ancore si centuri din platbande metalice etc. in special a reazemelor g rinzilor pe pereti. . grinzile metalice si alte piese metalice ca tiranti. .se desfac tencuielile si structura tavanelor sipci.

. avand in vedere inaltimea mare a etajelor se pot folosi si esafodaje. . Placile si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite di n panouri din placaj. Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine: . grin zi extensibile.). sau cu structura mixta. sau pe schele tubulare. este posibil ca pentru realizarea acestor detalii sa fie necesare desfaceri suplimentare de zidarie sau ajustari a le grinzilor planseului existent.se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor.sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale s au continui. . .structura planseelor existente poate fi inglobata total sau partial in structu ra planseului nou sau se poate folosi numai pentru sprijinirea cofrajelor pentru grinzile si placa planseului n ou. . Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate incarcarile provenite din greutatea cofrajului. betonului proaspat.consolidare din beton armat si pe peretii din zidarie neafectati de consolidare. La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele: .se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu. talpile vor fi suficient de rigide pentru a rezista fara a se deform a sub incarcari. . strangerea defini tiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea cofrajelor pe travers e. etc). De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuit e pentru a rezista si la incarcari seismice. a scul elor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori.se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle. metalice.esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general.la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie c ompensate prin suprainaltari sau prin contrasageti. .se monteaza panourile de cofraj. pe planseele inferioare. . .se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc.popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrar ea. din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti.

cu ajutorul macaralei. .In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial. introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus. a panourilor cu rama metalica si placaj special.inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma. .insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor . introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor. asezarea si legarea restului barelor (ridicate. Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: .placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 1 00 pentru fiecare fata).greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lo r manuala. .este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje. . . planseul ramanan d sprijinit pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire. se recoman da utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor. Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje: .modul de sprijinire permite decofrarea timpurie a panourilor. . fapt ce mareste eficienta folosirii acestor cofraje. Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor.asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura gri nzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei cu sarma neagra.montarea barelor de la partea superioara pe distantieri si a barelor de repart itie si legarea lor cu sarma . drepte de la partea superioara etc).

personal de paza etc. etc. Se interzice supraîncarcarea planseelor existente cu materiale rezultate din demo lari. deasu pra elementelor de demontat. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii s i igiena muncii eleborat de MLPAT nr.6. centuri de siguranta. rangi. Se vor lua masuri speciale ca elementele ce cad accidental în timpul executiei sa nu provoace vatamari persoanelor care trec întâmplator prin zona de lucru. se va instrui un muncitor cu paza zon ei respective. tesle. Echipele care executa lucrarile de desfaceri si refaceri vor fi dotate. ) pentru cazurile in care se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn. ochelari de protectie. manusi.Normelor specifice de protectie a muncii pentru lucrari de constructii montaj. 319/2006. etc) ce pot cadea accidental si pot produce accidentarea personalului santierului sau a persoanelo r ce trec întâmplator prin zona de lucru. care va avertiza pe cei care circula si nu le va permite accesul în acea zona. placi avertizoare.1993 si Legea securitatii si sanatatii în munca nr. structu ra pardoseli. Pozitia muncitorilor în timpul operatiunilor de desfacere va fi.). de regula. 9/N/15. dalti. cu utilaje etc. potrivit operatiilor pe care le executa cu scule.. Toti muncitorii vor fi instruiti cu normele de protectie a muncii corespunzatoar e lucrarilor pe care le executa.In cazul in care se are in vedere inglobarea unor elemente ale planseului existe nt in structura planseului nou detaliile de cofraj si armare vor fi proiectate corespunzator. 4. în aceeasi zi. toporisti. cuprinse în volumul I al . Ori de câte ori se arunca materiale de sus. Se vor lua masuri speciale (împrejmuiri. astfel incat sa nu fie necesar a demontarea si remontarea acestor elemente. Instructajul va fi înscris în fisa individuala de protectie a muncii. . Muncitorii vor fi dotati cu echipamente de protectie corespunzatoare (casca de p rotectie. care va fi co mpletata si semnata de titular si de cel care a efectuat instructajul.03. unelte si dispozitive adecvate (ciocane.

schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protectie. centuri de siguranta.executie camasuieli la zidarie Intocmit: Arh. macarale. palane. Catalin Minea .clesti.executie subzidiri la fundatii .7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . scari simple si duble. Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi di n lemn. grinzi metalice. franghii etc. etc) echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipula te astfel de elemente scripeti.). t argi pentru transportul materialelor. jgheaburi metalice refolosibile. etc.lucrari de consolidare . 4.

E.EXECUTIA LUCRARILOR METALICE .

.

Va face dovada ca are in dotare : Macara de 40-49.1.2. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de execu tie a elementelor si structurilor metalice. Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina). Dupa omologarea subansamblelor de pro ba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2 003. de alegerea regimurilor optime de sudare. de calitatea material elor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate. care va cuprinde si tehnologiile de sudare. va fi comunicata beneficiarului si proiectantului. pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe care le va executa.5. CAIET DE SARCINI . 5. Asigurarea utilajelor. în conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini. Lista sudorilor autorizati.LUCRARI STRUCTURI METALICE 5.1. 5. echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a îndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor prevazute în proiect. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba. va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele.9 to Remorcher + trailer peste 20 to Aparat de sudura Sudori autorizati Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar.1. cu numarul poan sonului. Profilele si materialele laminate necesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate prevazute de standardele in vigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului (furnizori lor) purtand marcarea marcii otelului. Producatorii de structuri metalice vor avea implementat ISO 3834-2.

T.Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.02. GP 003-1996 Ghid pentru proiectarea antiseismicã a halelor parter cu structurã metalicã M.01.L.P. 3/N/13.05. 38/N/24.T.L.P.T. 1996 2. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. 1997 4. 10/N/03.A. NP 012-1997 Normativ pentru calculul elementelor din otel cu pereti subtiri formate la rece M.A. ST 013-1997 Specificatie tehnicã privind cerinte pentru proiectarea si executarea constructiilor în . 1997 3.L. GP 004-1997 Ghid de proiectare si executie a membranelor pentru constructii demontabile M.A.P. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Nr.

M.L.P.A.T. 2/N/13.01. 1997 P 112 1981

solutie de structurã spatialã reticularã planarã 5. GP 016-1997 Ghid pentru proiectarea îmbinãrilor prin contact ale stâlpilor din otel fãcând parte din structura clãdirilor etajate M.L.P.A.T. 63/N/18.03.1997

6. GP 018-1997 Ghid de proiectare si urmãrire a comportãrii în exploatare a acoperisurilor din ferme de cabluri M.L.P.A.T. 3/N/20.01.1998

7. NP 041-2000 Normativ de calcul pentru constructii metalice cu diafragme din tablã cutatã M.L.P.A.T. 29/N/22.05.2000

8. NP 042-2000 Normativ privind prescriptiile generale de proiectare.Verificarea prin calcul a elementelor de constructii metalice si a îmbinãrilor acestora. M.L.P.A.T. 28/N/22.05.2000.

9. P 54-1980

Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor din profile de otel cu pereti subtiri formate la rece I.C.C.P.D.C. 56/16.05.1980 P 54 1969 Modificãri la P 54 I.C.C.P.D.C. 9668/03.12.1985 1980

10. P 74-1981 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice din profile cu goluri în inimã I.C.C.P.D.C. 34/17.03.1981 P 74 1973 11. P 107-1979 Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru cãi de rulare metalice I.C.C.P.D.C. 200/14.11.1979

Îmbunãtãtiri la P 107 - 1979 I.C.C.P.D.C. 01.10.1984

12. P 108-1980 Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din otel cu sectiune plinã, inimã suplã, omogene sau hibride I.C.C.P.D.C. 76/14.07.1980

Îmbunãtãtiri si modificãri la P 108 I.C.C.P.D.C. 01.10.1984

1980

Modificãri la P 108 - 1980 I.C.C.P.D.C. 1985

13. P 110-1981 Instructiuni tehnice pentru realizarea structurilor usoare cu ferme din cabluri I.C.C.P.D.C. 159/11.12.1981

14. P 115-1982 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice pretensionate I.C.C.P.D.C. 122/14.10.1982

15. C 133-1982 Instructiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi de înaltã rezistentã pretensionate I.C.C.P.D.C. 68/13.05.1982 C 133 1971 16. C 172-1988 Instructiuni tehnice pentru prinderea sI montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si peretilor I.C.C.P.D.C. 26/04.06.1988 C 172 1985 17. C 228-1988 Instructiuni tehnice privind sudarea otelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosite la constructii metalice I.C.C.P.D.C. 58/30.09.1988

18. GP 078-2003 Ghid privind proiectarea halelor usoare cu structurã metalicã M.T.C.T.

300/16.09.2003

19. GP 082-2003 Ghid privind proiectarea îmbinãrilor ductile la structuri metalice în zone seismice M.T.C.T. 301/16.09.2003

NORMATIVE CONEXE 20. C 150-1999 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole M.L.P.A.T. 81/N/05.10.1999 C 150-84

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Con structii

5.3. PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR

Dimensiuni si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa s atisfaca conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. C onditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", SR EN 10056 " Corniere cu aripi egale s i inegale din otel pentru constructii", STAS 505 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate". Electrozii de sudura pentru arcul metalic de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile C 150-1999. Executia imbinarilor sudate. Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerinte

le SR ISO 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 g rade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca c erintele STAS 4014 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B.. Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni normale. Clasa de executie A", SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de execut ie A si C".

La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai c u avizul scris al Proiectantului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambl eaza si va fi de asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi stabilit de Contractor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce d epasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.

5.4. VERIFICAREA CALITATII

Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Le gii 10/95, STAS 767/0-88 si C150-99, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la Investitor. Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari: identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati; starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele i ndicate pe desenele de executie sau mentionate; Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adec vate scopului si gradului de precizie cerut; Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de mate rial, iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse . In lipsa acestor certificate Contractorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.

5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA

Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie mar cata distinct in conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructi i metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.

5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, gr inzi, pane, balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor folos ite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese - verbale. Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixea za tolerante la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate."

Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabi li de catre constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sa rcini. 5.6.1. Prevederi generale Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in a cest gen de lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigu ra si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului pent ru a fi avizate si introduse in documentatie. 5.6.2. Pregatire, debitare, sanfrenare

Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea s tabilirii tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate . Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele su perficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se f aca cu mijloace mecanice. In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos sufi cient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura . Rugozitatea lor va fi de maxim 25^m.

5.6.3. Sudare

Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conf

orm SR EN ISO 96921:2004, functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinare a reperelor. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda: pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului s i executia rosturilor; tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive de lucru; programul de control calitativ; indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pe ntru transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport.

5.6.4. Lucrari de sudare si asamblare la temperature scazute (timp friguros)

La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 - 84:

Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe pie se terminale (accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemp eriilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:

Etape/Procese tehnologice Proces tehnologic/conditii Temperatura °C Durata Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporti de lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate pe teren uscat.

Depozitarea Materialele de imbinare - suruburi, piulite, saibe, nituri - ambalate pe categorii si dimensiuni in depozite inchise si uscate.

Depozitarea Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar in folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata de pardoseala.

Montarea

Curatirea de rugina si uscarea portiunilor destinate imbinarilor - 10 °C Durata de executie Montarea Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si asamblarea provizorie. - 10 °C Durata de executie Montarea Executarea imbinarilor fara sudura - 10 °C Durata de executie Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate + 5 °C 2 zile Vopsirea Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate in incaperi incalzite + 10 °C 1 zi

Proces tehnologic / montaj Temperatura Durata- zile Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.

1

Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: - piese cu grosimi pana la 25 mm - piese cu grosimi peste 25 mm Conform normelor furnizorilor

Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura celui precedent nu trebuie sa fie mai mica de: 100 - 150 °C 150 500 ° C Inainte de inceperea sudurii Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru. 200 ° C Durata de executie

Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii t ehnice: SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante dime nsionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)" STAS 10564-2:81 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilo r ". Contractorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materiale lor imbinate, tipul de sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compo zitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul "C". Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deforma ri ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influe nteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc . si numai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile pre lucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, e tc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Contractor prin tehnologi a de sudare, functie de calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa s e asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile p rescrise pentru sudurile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu v a fi mai mica decat de patru ori grosimea Placii celei mai groase sau de 50mm, luandu-se in consideratie cea care din cele doua este mai mica. Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea car acteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza. Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5° C. In cazul executiei sudurilor

in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudor ului de vant, ploaie si zapada. Fabricatie Generalitati Tot otelul structural trebuie fabricat în conformitate cu normele in vigoare. Cond itii generale tehnice", STAS 438-1 "Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald ", SREN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare" în afara de cazul în care se specifica altfel.Înainte de a fi livrata pe santier, fiecare piasa de otel prelucrata trebuie marcata distinct în c onformitate cu desenul de montaj.Începerea fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris prea labil de o saptamâna. Elemente de rezemare Placile de rezemare ale stâlpilor si grinzilor prin care se face transmiterea efor tului de compresiune se realizeaza astfel încât fetele de îmbinare sa fie în contact cu exceptia unor zone mici, care nu trebuie sa depaseasca 20% din suprafata totala, în care caz spatiul între doua piese nu trebuie sa depasea sca 0,15mm. Fabricatie - Placi de rigidizare portante, cleme, debavurare, îmbinare a) sa se taie si sa se polizeze placile de rigidizare portante pentru a asigura un ajustaj fix de-a lungul marinilor în contact cu flansele; b) sa se îndeparteze toate bavurile si muchiile ascutite; c) sa se foloseasca o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul, caruia i s-a facut tratament anticoroziv înainte de a fi livrat pe santier d) sa nu se formeze alte îmbinari decât cele aratate în desene

273/94. suruburi si piulite de precizie trebuie sa satisfaca cerin tele SR EN ISO 4014 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B". Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea document atie (conform STAS 767/0-88): masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructi i. verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse. STAS 767/0-88 si C 150-84. ordinea de montaj. SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de execut ie A si C. suruburi si piulite de precizie.R. tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoa re. Montajul se va executa conform planselor de executie.5. Bolturile hexagonale. programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura.G. executia montaju lui si protectia anticoroziva in conformitate cu H. metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermedia re de montaj. Dispozitive de fixare Bolturile hexagonale. Saibe din otel Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni normale.6. pregatirea si executia imbinarilor de montaj. Legii 10/95. Bolturile hexagonale. Clasa de executie A". organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc. ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B." .5. suruburi si piulite brute. Bolturile hexagonale. verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata. Montaj La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor suban samblelor componente. suruburi si piulite brute trebuie sa satisfaca cerintele S R ISO 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C". Nr.

5. Montarea stalpilor metalici Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri: cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj. decapare si perierea cu sârma. gr asimile si murdaria. Montarea fermelor metalice Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri: Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii. de pe suprafetele de ot el rugina si cojile izolate. Sa se îndeparteze uleiul.6.6.7. se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate.Sa se faca toate legaturile în conformitate cu STAS 767 "Constructii civle. Pregatirea suprafetei Dec aparea si perierea cu peria de sârma Sa se înlature prin daltuire. zgura de sudura si stropii. se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor. indust riale si agricole. . se executa imbinarea conform proiectului. se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii. se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului.". Conditii generale de calitate. se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii. se despride stalpul din macara. Constructii din otel. Sa se curete crapaturile.6. 5. se vertical izeaza stalpul.

Eventualele deteriorari ale grundului prot ector survenite pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare. se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice. se monteaza fermele.pentru protectia anticoroziva a structurilor metalice .se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor. Grund ul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de catre Proiectant. Prevederi pentru materiale . Domeniu de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplica la urmatoarele tipuri de vopsitorii: . anterioara montajului. se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare. saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de v aselina sau unsoare minerala.) nu se vor acoperi cu grund protector sau vopsea. Suruburile. Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face conform instructiunilor furnizorului. pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune. se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta def ormatie perpendiculara pe planul ei.2.pentru protectia la foc a structurilor metalice 5. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perio ada de depozitare.7.A.R.7. se desprinde ferma din macara si se continua operatiile cu alta ferma. Tehnologi a este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice. Toate elementele ce sunt armaturi rigide pentru beton armat cu armatura rigida ( B.7. Grundul protector se va aplica uni form si continuu pe toate suprafetele. se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macarau a la locul si inaltimea de montaj. conform proiectului de executie si fisei tehnologice. in care scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile). 5.1. 5. executandu-se imbinarea.

SR EN ISO 4628-5 nu Protejarea la foc a structurilor metalice se va face folosind vopsele termospuma nte monocomponenete testate si acreditate in laboratoare autorizare in privinta protectiei la foc a structurilo r metalice. grosimea stratului de zinc fiind de minim 25µm. 40µm evaluare degradarii suprafetei vopsite. protejate apoi cu un strat de lac poliesteric si avand ur matoarele haracteristici: grosime strat protectie poliester SR EN ISO 2808. 75% grosimea filmului uscat 500-750. Elementele metalice ale structurilor vor fi zincate. echivalent a 350g/m2. in cazul structurilor metalice montate in zone cu umidit ate mare sau supuse intemperiilor se recomanda folosirea sistemelor de structuri prefabricate. cu montaj prin buloane . acestea vor fi vopsite in camp electrostatic.Protectia anticoroziva. Vopselele termospumante vor avea: continut de corp solid. min. SR EN ISO 4628-3 Ri0 fisurare.m . In cazul in care se doreste un finisaj superior a structurilor metalice descrise mai sus. SR EN ISO 4628-2 nu ruginire. SR EN ISO 4628-4 nu exfoliere. min.

consumul 1litru/m2 la grosimea maxima de 750. 5/76. industriale si agricole". Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 . Prevederi pentru executie Inaintea aplicarii vopselelor termospumante structurile vor fi inspectate confor m SR ISO 8504 si curatate prin sablare Sa2½ conform SR ISO 8501-1. controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare. industriale si agricole.8. STAS 767-2 "Constructii civile. Conditii generale de calitate" pentru: conditii de calitate. Prescriptii de executie". normative si standarde: SR EN ISO 12944 Vopsele si lacuri.7. C4-77 Instructiuni tehnice pentru aplicarea lor (Buletinul Constructiilor nr. remedierea defectelor de sudura. 5. 12 /1977 si brosura). Constructii din otel. controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate. controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare. CONTROLUL CALITATII Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 "Constructii civile. controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura. industriale si agricole. SR EN 13300 Standard pentru vopsele si lacuri 5. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Protectia prin sisteme de vopsire a structuri lor din otel impotriva coroziunii C3-76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vop sitorii (Buletinul Constructiilor nr. 6/1977 si 1/1978).3. Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare: ."Normat iv privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile.m Instructiuni.

Obiective de verificat Tipul imbinarii Conformitatea verificarii cu clasa de calitate Verificare conform Normativelor Sudura cap la cap . Se va prezenta la cerere o copie a ce rificatului de aptitudini.100% pentru clasa C2.dupa remedieri STAS 5976/1 "Incercari ale imbinarilor sudate in colt" STAS 6606 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. .controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice 100% STAS 5540 "Incercari ale imbinarilor" Sudura de colt . corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati.10% pentru clasa C2-nu exista defecte .clasa de calitate C2 . Controlul imbinarilor sudate prin topire Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii: toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o califica re aprobata.controlul cu radiatii penetrante .

unghi interior. Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500. Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate dea supra fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta c el mai apropiat. Independent de tolerantele indicate mai sus. pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata.unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autoriz ati intern si verificati periodic. lipsa de penetrare a radacinii sudurii. se iau in considerare urmatoarele: Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de ± 3mm sau ± 1:500 fiind luata in conside rare cea mai mica din cele doua. incluziuni de zgura. un cordon de penetrare excesiv. sudori autorizati ISCIR sau RNR. autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2 ani de la v erificarea calificarii sudorului. ±5mm. Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta urmatoarelor defecte: crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente. in afara de cazul cand in desene se prevede altfel.9. porozitate. . ±5mm. Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate. Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. lipsa alinierii intre componentele imbinarii. 5. lipsa lipirii la marginea sudurii. o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate. cordon de sudura excesiv de convex. Acestea vor fi verifica te dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale. profil concav al sudurii. TOLERANTE Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88.

furnizorul are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte: buletine de control CTC pentru piese si subansamble. buletinele de analiza pentru controlul sudurilor. inclusiv a celor remediate (da ca este cazul).10.Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lun gimea elementelor. 5. procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor. Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si vericale n u trebuie sa depaseasca ± 1:1000 sau ± 30mm. . fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua. buletine de calitate pentru materiale. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Investitorul ui.

Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformit ate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia. In afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel: . incendiu. precum si cu respectarea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii.12.11. 5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie suduri lucrari de montaj si receptie structuri metalice executie lucrari de protectie anticoroziva a structurilor metalice executie lucrari de protectie ignifuga a structurilor metalice .: Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la remedierea lor. 5. Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la proie ct vor fi operate de proiectant in documentatia de executie.in caz de cutremur.in primele 6 luni de la darea in exploatare: Inspectii periodice. . Investitorul/Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica. CONDITII DE EXPLOATARE Dupa darea in exploatare constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari i n afara celor inscrise in proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura constructiva. actiunea vantului etc. cel putin o data pe an. subansamblurilor si structurilor metalice se va face in pr ezenta reprezentantului Investitorului si a Proiectantului.Receptia elementelor.

Catalin Minea .Intocmit: Arh.

Sub supravegherea unei persoane specializate. Se va fa ce dovada ca firma are salariati specializati pentru montarea. Atat executantu l cat si beneficiarul trebuie sa ia masurile care se impun pe baza normelor de protectie a muncii asupra determinari i pericolelor si a masuratorilor obligatorii in functie de particularitatile fiecarui caz. mai ales in timpul montarii. Verificarea se va consemna prin proces verbal.2. schelele vor fi folosite in continuare de . GENERALITATI Nu se vor folosi decat sisteme de schele agrementate. Sistemul de schele se va monta. modificarea schelelor..De catre angajati calificati. Constructorul trebuie sa faca dovada ca montajul se va efectua numai: . 6.SCHELE METALICE 6.6. tinerea la dispozitie va fi decontata. Verificarea se documenteaza. Daca dupa terminara lucrarilor propii. nu se considera incluse in pretul ofert at si vor fi decontate special pe durata realizarii investitiei. . Anumite zone ale schelei care nu sunt p regatite pentru utilizare. demonta si modifica numai sub supravegherea unei persoane calificate si apte profesional. vor fi marcate cu semnul de interdic tie Accesul interzis. Schela trebuie verificata inainte de fiecare punere in functiune. Schela trebuie verificata dupa fiecare montare sau inaintea fiecarei puneri in f unctiune de catre o persoana calificata. demontarii si modificarii. Beneficiarul este instiintat cu cel putin o saptamana inainte de montarea si dem ontarea schelelor. demontarea.1. care servesc protectiei vietii si sanatatii muncitorilor construtorului si a altor persoane care lucreaza pe santier. care a fost instruita special pentru aceasta sarcina. MASURARE SI DECONTARE Daca mai sunt necesare schele de protectie la cererea beneficiarului. Schele si balustradele de protectie.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de montaj.beneficiar. Catalin Minea .3. incepând cu acea zi tinerea la dispozitie se calculeaza separat. 6. modificare si demontare schele metalice Intocmit : Arh.

calitatea lor di n punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind. ci numai pentru fazele de lucrari. GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la: .profilele care vor proteja peretii de agresiunile mecanice provocate de lovir ea cu spatarul scaunelor cu rotile . chiar dupa terminarea intregului obiect si.mana curenta care se monteaza pe peretii casei scarii . din interior.2. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prev azute in normative. in cons ecinta.52. Orice lucrare de montaj profile va fi inceputa numai dupa verificarea si recepti onarea tuturor celorlalte lucrari. BALUSTRAZI.1. pana la inaltinea de 1. functie de lungimea profilului ofertat .0m. 7. prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor. pregatirea suprafetei suport conform indicatiilor produca torilor. de pe orizontala (pardosea) sau verticala (perete). fiind lucrari destinate de regula a ramane vizibile. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnol ogiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice.profilele de protectie muchie treapta la scarile exterioare si la cele interi oare . nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse.profilele care vor masca rostul de dilatatie. Profilele. se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prev ederile si specificatiile din prezentul .7. utilizarea tipului mortarului indicat in proiect.CONFECTII METALICE. MANA CURENTA 7.profilele care vor proteja muchiile (colturile) exterioare ale peretilor inte riori.

Mana curenta este. Sistemul va avea in compunere si elementele de legatura si inchidere necesare. avand latura verticala (care culca. de principiu. pe contratreapta) de minim 10mm. cu prevederile standardelor in vigoare. completate. unde este cazul. latura orizontala (de pe treapta) de minim 30mm si avand un sant.proiect. lustruit. din aluminiu sau ranforsata cu aluminiu. Profilul de protectie muchie treapta la scarile exterioare. de latime minima 10mm. va fi un profil din alama. pentru lipirea unei benzi antiderapante cu rezis tenta la alunecare R13 (conform DIN 51130) . care se monteaza p e perete si o suprastructura din plastic rigid care se monteaza peste aceasta. conform desenelor de mai jos avand o subtructura.

Mana curenta si profilele de protectie perete descrise vor fi furnizate. Profilele de protectie a muchiilor/colturilor exterioare ale peretilor vor fi. Profilele vor avea laturile mai mari de 50mm si vor fi dotate cu elemente de cap at (vezi desene de mai sus). lustruite. Profilul de protectie muchie treapta la scarile interioare va fi analog profilul ui de la Art.. ca cele prezentate in d esenele de mai jos fiind formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe perete si o s uprastructura de plastic rigid. Profilele vor avea o latime mai mare de 100mm si o grosime totala (substructura plus suprastructura) de minim 20mm. de principiu. d e principiu. ca cele prezentate in desenele de mai jos Acestea vor fi formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe pere te si o suprastructura de plastic rigid. fiind dotate cu elemente de capat si elemente de colt interior si exterior (vezi desene de mai sus). Profilele de protectie a peretelui vor fi. Banda autoadeziva antiderapanta va fi de culoare neagra. de pref erinta. aleasa de proiectant functie de mostrele de cul oare puse la dispozitie de catre antreprenor. Profilele care vor masca rosturile orizontale si verticale vor fi profile din al uminiu. de acelasi producator si vor avea aceeasi ton de culoare. anterior fiind din aluminiu lustruit. cu fixare mecanica le una din laturi .

Toate profilele se vor fixa prin prindere mecanica. pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capito l.avand latimea de 100mm. care sa confirme ca respecta prescr iptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare . dupa cum urmeaza: .destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol . 7.necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol . va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit. Executia poate incepe numai daca. grosimea de 3mm si fiind montate dintr-o singura bucata (fara inadiri) pe fiecare directie pe perete si pardoseala. Umiditatea suportului. 7. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol.au fost corect transportate si depozitate.3.au fost livrate cu certificat de calitate.a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. Suruburile pentru fixarea profilelor de protectie muchie treapta de la scarile e xterioare vor fi din inox. pentru etalonare. RECEPTIA CALITATIVA . Capatul care nu se fixeaxa mecanic se lipeste cu un mastic trasparent. conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite.4. Dupa fixarea profilelor de protectie muchie treapta se va aplica banda autoadezi va antiderapanta. este necesar a s e verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: . de suport . in prealabil. respectiv cu umidometrul electronic in rest. cu surub si diblu.

Principalele verificari de calitate sunt: . simetrie) .aspectul si starea generala . Prin examinare vizuala se va verifica si corespondenta elementelor cu forma din proiect.planeitatea trecerilor de la pardoselile prevazute la cele speciale . Planitatea suprafetei se va verifica dreptarul de 2 m.soliditatea fixarii .elementele geometrice (grosime. Abaterile admisibile in ceea ce priveste planitatea suprafetelor sunt de maximum 1mm/1m ne cumulativ.corespondenta cu proiectul si detaliile de executie convenite intre proiectant si executant. asezat in orice directie pe suprafata. . planitate.

7. Catalin Minea .5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de executie si montaj confectii metalice Intocmit : Arh.

EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORATI .F.

.

. Elementele constitutive ale peretilor incintei sunt: . Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specif icatiile si conditiile de real izare a unei incinte de lucru cu ecran din piloti forati secanti.Personal calificat specializat ( Responsabil tehnic de executie pentru lucrari de piloti) 8.spraituri si filate metalice pentru sprijinirea peretilor incintei. Peretele este sprijinit fie prin 2 nivele de sprait uire fie pe un singur nivel. CAIET DE SARCINI . dimensiunile .1. 8.1. EXCAVATII SI REALIZAREA INFRASTRUCTURII 8. echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a îndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor prevazute în proiect.3. excavarea si executare a infrastructurii. Excavatiile si infrastructura pe 2 niveluri a unor constructii vor fi realizate la adapostul unei incinte din pereti din piloti forati secanti cu diam etrul de 40-60 cm si lungimea variabila în functie de latura incintei.8.popi metalici fixati în piloti forati pentru sprijinirea spraiturilor. Va dovedi ca are in dotare sau inchiriaza .grinzi de solidarizare a pilotilor.piloti de rezistenta din beton armat si de etansare din beton simplu. Asigurarea utilajelor. prin umpluturi compactate cont rolat.INCINTE DIN PILOTI FORATI SECANTI.1.2. Etapele de executare ale incintei si infrastructurii sunt: . echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele. .1. CONTINUT 8. . .realizarea unei platforme tehnologice de lucru.Instalatie de foraj pentru executie piloti .1.

4.nu sunt i ncluse referiri la executia reazemelor de adâncime (barete sau piloti forati) ale macaralelor care vo r fi utilizate de executant. 8. . .executia infrastructurii imobilului si demontarea spraiturilor respectând fazele tehnologice prezentate la punctul 4.realizarea grinzilor de ghidaj.realizarea lucrarilor de epuisment si coborârea nivelului apei în incinta. Conditiile generale referitoare la receptia lucrarilor. .realizarea excavatiilor pâna sub cota primului nivel de sprijinire si executia a cestuia.realizarea peretilor din piloti forati. . . .turnarea grinzilor de solidarizare.1.1. 8.ca si în proiectul elaborat în aceasta faza .platformei vor fi stabilite de executant in functie de utilajele folosite. . .realizarea excavatiilor pâna sub cota nivelului 2 de sprijinire si executia spri jinirilor.realizarea excavatiilor pâna la cota finala. . În Caietul de sarcini .1. la igiena si prot ectia muncii sunt cele din prescriptiile legale în vigoare.5.

stabilirea tehnologiei de lucru în concordanta cu natura terenului. .1. . PREVEDERI GENERALE 8. 8. indepartarea eventualelor fundatii sau elemente de constructii existente pe amplasament.2. constructorul trebuie sa aiba acordul scris al beneficiarului privind eliberarea amplasamentului de toate retelele subterane. INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI Prezentul capitol se refera la executia incintei perimetrale din piloti secanti.3.pregatirea platformei de lucru: defrisare. nivelare atât pe amplasamentul incintei. Se interzice depozitarea materialelor sau crearea de orice alte suprasarc ini pe platformele adiacente peretilor incintei pe o latime de 20 m. 8. decapare strat vegetal.2.masuri de pastrare a curateniei in zona de lucru. Înainte de inceperea executiei.2.2.3. Conditii prealabile executiei: . cât si pe spatiul inconjurator necesar manevrarii utilajelor si pentru depozitarea c arcaselor de armatura. . mai ales dupa inceperea lucrar ilor de excavatii 8.imprejmuirea amplasamentului.2.8. .

trasarea peretelui din piloti.realizati prin forare in uscat si sub apa cu tubaj recuperabil. de etansare (C6/7. . Detaliil e de execute privind aceste grinzi de ghidaj revin constructorului de piloti. iar lungimea acestora este de 15 m. . santuri etc. Diametrul pilotilor este de 400 mm pana la 600 mm. altemând pilotii de rezistenta din beton armat (C25/30) cu cei de etansare din beton simplu (C6/7.betonarea pilotului.1. Pentru asigurarea unei bune desfasurari a lucrarilor se vor lua masurile necesar e de mentinere în uscat a platformei de lucru (pante. in functie de zona de amplasare.instalarea utilajelor specifice de executie pe pozitie.realizarea grinzilor de ghidaj. Pere tele continuu se va realiza din piloti secanti. Fazele tehnologice de execute sunt: .saparea gaurii de foraj.5). 8. Ecran din piloti forati Pilotii vor fi executati prin forare cu tubaj recuperabil. respectiv 10 m. Pozitionarea aliniamentelor incintei este indicata in plansele proiectului.3. .) pentru a se asigura colectarea si evac uarea apelor din orice surse. . altemând pilotii arma ti de rezistenta (C25/30) cu cei din beton simplu.1. Pentru asigurarea aliniamentului pilotilor si a pozitiei secante conform proiect ului este necesara realizarea in prealabil a unor grinzi de ghidai pentru utilajele de piloti forati. 8.3.1. Peretele din piloti forati este realizat din piloti secanti. .introducerea carcasei de armatura (la pilotii de rezistenta din beton armat). .5). Faze tehnologice de execute a peretilor din piloti forat Executia pilotilor forati se va face pe baza procedurii elaborate de executant s i acceptate de proiectant. 11 m.

.

.cofrarea grinzii. Di stanta interax intre doi piloti consecutivi (unul armat si unul din beton simplu) este de aproximativ 45 cm. pentru oprirea fenomenului. Pentru executia corpului din beton armat al peretilor din pilotf forati se vor r especta urmatoarele reglementari tehnice: .STAS 438/1 -89: Otel beton laminat la cald.NE 012-99: Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton. Asigurarea etanseitatii peretelui din piloti Pentru a se asigura etanseitatea peretelui din piloti acestia vor fi secanti. Fazele tehnologice de executie sunt: .1.decofrarea. .trasarea axelor si limitelor grinzilor.3. Reglementari tehnice de referinte La executia pilotilor forati se vor respecta prevederile SR EN 1536:2004 -Execut ia lucrarilor geotehnice speciale. . . la forarea pilotilor se vor utiliza grinzi de ghidaj ale utilajelor de forat.2.1. .2. Piloti forati. 8.3.8. 8. La executarea incintei din pilotf forati se vor respecta prevederile NP 113-04 No .armarea si tumarea betonului în grinda.3. În cazul constatarii unor infiltratii de apa prin puncte de discontinuitate în beton ul peretilor se va interveni local. Grinzile de solidarizare Grinzile de solidarizare pe capul pilotilor sunt realizate din beton armat (C25/ 30).ST 009-96: Specificatie privind cerin{e §i criterii de performan{a pentru armatu ri.3. prin injectii. beton armat §i beton precomprimat. În vederea asigurarii etanseitatii peretelui si secantarii pilotilor pe distanta i mpusa prin proiect.

pentru a asigura calitatea si sigur anta lucrarilor. monitorizarea si receptia peretilor îngropati si NP 120-06 .2.3.5 % Abaterea limita la dimensiuni : .2.2.3.3. Tolerante în executie Abaterea limita admisa la pozitia în plan a peretilor incintei fata de proiect va fi de ±5 cm. cota de fundare se p oate modifica.3. Executia peretilor din piloti forati 8. 8. Abaterea limita admisa la Tnclinarea axei peretilor fata de proiect va fi de 1. În cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic. Pregatirea platformei de lucru.3.pentru cota bazei = ±20cm. executia.2. Pe platforma de lucru se realizeaza trasarea axelor peretelui si pich etarea prin urmatoarele operatiuni: . circulat ia si lucrul utilajelor de execute necesare realizarii ecranului în condp optime. trasarea si pichetarea lucrarilor 8.3. 8. dar numai cu aprobarea beneficiarului si a proiectantului.3.1. .rmativ privind proiectarea.pentru diametrul pilotilor: ±2cm. 8.3.3.Normativ privind cerinfele de proiectare si executie a excavatiilor adânci în zone urbane. Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul. .3.1.pentru cota superioara a peretilor = ±5 cm.

3.3.3. prin rotire si. Executia ecranului se va efectua de catre unitaji specializate. Dispunerea în plan a pilotilor 8. Acestea trebuie adoptate în functie de caracteristicile pilotilor. Se va verifica verticalitatea.3. In cazul unor denivelari mari.1.4..3.4.3. Pe capul pilotjlor se realizeaza trasarea axelor si limitelor grinzil or de solidarizare prin pichetare cu tarusi.3. în final.3.3. 8.3.trasarea axelor peretelui.3.2. Capetele tarusilor vor ramâne cel mult 3 cm deasupra suprafetei terenului.3. caracteristicile geologice.3. în special cele d e schimbare ale directjei.3. Tarusii trebuie s a aiba o lungime suficienta ca sa asigure infigerea lor stabila în teren. conform planului de amplasare a acestora. geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinând seama de eve ntualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente.4.3. Utilaje si dispozitive de executie 8.3.3. 8. 8.3. platforma de executare a incintei din pilotj foratj va avea diferite cote.3.3.2. Planul pilotajului se stabileste la nivelul platformei de lucru confo rm planului de pilotaj care contine date pentru fiecare pilot: . se va supune aprobarii beneficiarului. in stalatiile si dispozitivele de executie.3. Planul pilotajului.. materializându-se toate punctele importante ale traseului.2.3. Unitatea executanta va trebui sa aiba în dotare utilaje si instalatii c are sa asigure executia lucrarilor din prezentul proiect în conditii de calitate superioara. Instalarea utilajului pe pozitie se realizeaza prin deplasare inaint e si Tnapoi.3. incinta urmând linia naturala a terenului. cu pe rsonal cu pregatire corespunzatoare pentru executia acestor lucrari. fiind vopsite pentru a fi usor vizibile.3. .3.3.4. 8. 8.3. 8. "tarusul se indeparteaza în momentul inceperii lucrului la pilotul respectiv. prin verticalizarea cu ajutorul cilindrilor hidraulici de calare sau cu a lt dispozitiv cu care este prevazut utilajul. 8.3.materializarea pe teren prin tarusi a axului fiecarui pilot.3.3.4. 8. 8. Pozitia în plan a pilotilor este cea stabilita prin proiect.4.2. Se delimiteaza astfel zone ale incintei in functie de caracteristicile geometric e si topometrice ale terenului. ampla sament.1. Antreprenorul va obtine aprobarea beneficiarului pentru utilajele.

3.dimensiunile transversale.3.3. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dilate.3. 8. Pilotii de rezistenta proiectati. Se poate aplica în orice conditii de teren.3. . În cazul forarii sub apa în nisipuri si pamânturi slab coezive. 8.5. .cota de fundare la baza.3. deoarece datorita vite zei mari de excavare si a efectului de piston al benei se pot produce fenomene hidrodinamice manifestate p rin antrenarea pamântului de la baza forajului. alcatuirea armaturilor si numarul de identificare a l tipului de armatura (sau carcasa). . au diametrul de 400-600 mm..1.cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de inca strare în grinda de solidarizare.4. Distanta dintre axele a doi piloti va fi conform proiectului. Forarea pilotilor 8.4. Forarea se executa în uscat si sub apa cu tubaj recuperabil.3.3. 8.5. .5. .2.numarul (pozitia) de identificare. unealta de sapare adoptându-se în functie de natura stratului strabatut. se vor adopta urmatoarele masuri: .se interzice introducerea în pamânt a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub pre siune (subspalare). ca si cei de etansare. insotjta de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotjlor invecinati sau a altor fundatii aflate în apropiere.cota platformei de lucru.

3. Coborârea carcasei în foraj (cu troliul sau macaraua) se va face lent.6.6. Înainte de introducerea carcasei de armatura se va face receptja aceste ia prin verificarea concordantei cu prevederile din proiect privind: diametrul barelor.3.2. Diametrul carcasei va fi mai mi c decât eel al gaurii forate.5. distantierilor.3. 8.3. Se vor verifica si dispozitivele de manipulare.4. iar pentru cei de etansare din beton simplu se va utiliza beton clasa C6/7. . .3.3.3.se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum. Betonarea pilotilor Pentru realizarea pilotilor de rezistenja din beton armat se va utiliza beton cl asa C25/30.3.3.3. Se face obligatoriu inaintea introducerii carcasei de armatura si de betonare. urmarindu-se ridicarea lina a benei (greifer ului) de pe fundul forajului.4.3. fa ra smucituri sau opriri bruste care ar produce deformarea ei sau lovirea si surparea peretjlor. Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii tre buie sa nu depaseasca 12 ore.3. rigiditatea carcasei.. Se vor respecta p revederile normativului NE 012-99 .5. astfel meat sa se asigure o manevrare usoara în timpul betonarii. Carcasa se va realiza dintr-o bucata. D iametrul interior este limitat de diametrul burlanului de betonare. 8. pasul fretei . 8.3. Armarea pilotilor 8.3.6. 8.3. lungim ea carcasei etc.3.5. Pentru executja carcaselor de armatura vor fi respectate prevederile din ST009-96 si STAS 438/1-89. 8.6. 8.3.5. i ndiferent de procedeul de forare utilizat.6.ritmul de excavare va fi moderat. Se va asigura distanta de acoperire a armaturilor pe toata lungimea a cestora. Curatirea talpii forajului.7.1. executja corecta a sudurii la barele dispozitivelor de mentjnere a formei. 8. astfel meat sa se asigure acoperirea minima pentru o buna protejare a barelor.6.3.3.baza tubajului se va mentine în permanenta cu cel putjn 1/2 din diametrul tubaju lui sub talpa forajului (tubare în devans).3. 8.

3. Turnarea betonului Înainte de inceperea tumarii betonului.3. Transportul betoanelor Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fi e etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Fiecare transport va fi insotit de o fisa în care se vor inscrie orele de incarcar e .utilajele si dispozitivele care vor fi utilizate în procesul de betonare sa fie montate pe pozitje si sa se asigure o buna functjonare în timpul betonarii. 8.2.3.descarcare. conducatorul punctului de lucru trebuie sa se asigure daca sunt indeplinite urmatoarele conditji: . . În cazul în care intervalul de timp de la descarcarea si reincarcarea cu beton a aut oagitatoarelor depaseste o ora.tot personalul punctului de lucru sa fie instruit cu privire la tehnologia de lucru. . Durata maxima la transport a betonului va fi de o ora de la descarcarea betonulu i în mijlocul de transport. dar cu conditja sa nu depaseasca timpul de inceput de priza. tipul betonului transportat si temperatura betonului la locul de incarcare. acestea se vor spala.7.7.si ale SR EN 1538-2002.1.3. 8.

. pentru a evita contactul dintre masa betonului turnat si apa. dar nu mai mult de 4 m. .în cazul unor intreruperi accidentale.5m. cu durata mai mica de 1 ora. dar care trebui e sa fie de eel putjn 10 mc/ora. Toate observable vor fi notate în registrul de evidenta. este interzisa descarcarea betonul ui pe inaltimi mai mari de .constructia de sustjnere a instalatjei sa fie stabila si sa asigure deplasarea pe verticala a tuburilor pe cca. se face cu metoda pâlniei fixe ridicatoare (Contractor).betonul descarcat din mijlocul de transport sa fie eel specificat în prezentul c aiet de sarcini.baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca în permanenta cu cel putin 2 m s ub nivelul betonului.fabrica de beton si mijloacele de transport utilizate sa poata asigura un ritm de betonare de eel putin 10m3/ora. .betonarea. fara a cobore sub 20 cm. betonarea se va opri si se va anunta proiectantul pentru stabilirea unor masuri speciale in vederea reluarii betonari i. . .se va verifica permanent volumul de beton introdus în corpul pilotului. . . în caz contrar.la descarcarea din mijloacele de transport. la un debit de betonare determinat în functie de diametrul si lungimea pilotului. iar flansele de imbinare dintre tuburi sa fie prevazute cu garnituri de impermeabilizare. se scoate tubul si s e executa din nou amorsarea acestuia.betonarea se organizeaza ca o operate continua.diametrul tubului de betonare se alege în functje de dimensiunile agregatelor be tonului si de diametrul pilotului. . La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa. . precum si în fisa tehnica a pilot ului de rezistenta. depasire a sau reducerea acestuia prin raport cu valoarea teoretica fiind semnalate pentru a se putea lua masurile tehnice corespunzatoare. care se efectueaza intr-o sing ura repriza. operatja de betonare se poate continua numai daca apa nu a patruns în tuburi. 2. cantitatea de beto n se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat. . .tuburile prin care se toarna betonul sa fie etanse si sa reziste la o presiune de 3atm.în cazul unor intreruperi accidental. În timpul betonarii se vor respecta urmatoarele conditii: . la gauri forate cu tubaj recuperabil. cu durata mai mare de 1 ora.

9.1. 8.8. Pregatirea capului pilotului 8.2.3.1.3.3.8. La pilotji forati betonati sub apa inaltimea s uplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 60 cm.3.8.3. 8. efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice. Concomitent cu betonarea se procedeaza la extragerea coloanei de prot ectje a forajului prin miscari continue de rotire în plan orizontal si vertical. cu respectarea prevederil or SR EN 1536:2004. Pentru resp ectarea acestei conditii se va tine o evidenta permanent a volumului de beton turnat în coloana si se va verifica period ic nivelul betonului în pilot.3.9. Extragerea coloanei de protectie 8. a vându-se grija ca siul coloanei sa fie permanent sub nivelul betonului turnat cu minim 2 m. Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara celei la care acesta urmeaza sa fie inglobat în grinda de solidarizare. în functje de cantitatea de beton turnat.0. completându-se dupa caz pent ru a asigura inaltimea minima de incastrare în grinda de solidarizare prevazuta în proiect. 8.3.3. .3.5 m.3.9.3.3. Extragerea se face treptat. 8. La terminarea betonarii de indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului pe intreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator.2.

conform proiectului.3. Grinda de solidarizare a pilotjlor se va executa din beton armat C25/30 . Se va asigura curatjrea suprafetei de betonare prin indepartarea betonu lui necorespunzator de la partea superioara a ecranului si curatirea armaturii. Faze tehnologice de realizare a excavatiilor si infrastructurii Fazele tehnologice sunt diferite în functie de zonele în care a fost divizata incint a .2.2.4.3.1. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI Prezentul capitol se refera la realizarea excavatiilor si infrastructurii constr uctiei. 8. 8. 8.4.3.4. se vor respecta prevederile normativului NE 012-99.8.4.3.3. compactate controlat pentru . Se vor lua masuri ca excavatia sa ramâna deschisa pentru o perioada de timp cât mai scurta.4. Executia grinzilor de solidarizare 8.3. Suprafata de turnare va fi curata si vor fi mentinute rugozitatile betonului.a se vedea punctul 8. Etape Etapa de pregatire: umpluturi din materiale pamântoase corespunzatoare.4.1.4.3. Nu se vor ataca lucrarile de excavare daca nu este asigurata continuitatea lucrarilor de infrast ructura (executarea radierului si a structurii subsolurilor). 8.1. si plansele corespunzatoare din proiect. Betonarea intre rosturi va fi facuta continuu si nu se admit rosturi de turnare 8. Cota finala de excavare va fi precizata in proiectul tehnic.1.

etapa 2: continuarea lucrarilor de excavare si montarea nivelului 2 de spraitu ri si filate. Continuarea lucrarilor de excavare pâna la cota finala.2.2. Utilajul de excavat nu va atinge peretii incintei.3.2. . Fazele de realizare a excavatiilor: . Continuarea lucrarilor la infrastructura. dimensiunile platformei se vor stabili tehnologic în functie d e tipul si dimensiunile utilajelor necesare. astfel ca o anumita cantitate va fi sapata manual.2. 8.4. Fazele de realizare a infrastructurii: .etapa 1: executja pilotilor forati pe tot conturul si a grinzilor de solidariz are.4. NOTA: Trecerea la o noua etapa tehnologica este condifionata de întarirea totala a betonului. .1. 8.etapa 5: executia integrala a subsolului 2 si a planseului de peste acesta si demontarea spraiturilor de pe nivelul 1 de sprijinire.platforma de lucru.2. Începerea lucrarilor de excavare se va face numai dupa întarirea totala a b etonului în peretele din piloti si în grinda de solidarizare (minim 28 zile de la turnare).4. Operatiunile de excavare se vor desfasura astfel ca sa fie asigurat flu xul tehnologic normal spre punctul de evacuare. Excavarea 8.etapa 4: executja radierului si demontarea spraiiurilor de pe nivelul 2 de spr ijinire. La lucrarile de excavare se vor respecta fazele tehnologice impuse prin proiectul tehnic.4. pus în opera în etapa precedenta. Realizarea excavatiilor si montarea primului nivel de spraituri si filate.4.2.etapa 3: realizarea lucrarilor de epuisment si coborârea nivelului apei în incinta. 8. .4. . 8.

executantul va semnala proiectantului eventualele defec tiuni (discontinuitati. 8.2. 8.8.1.3.5.4.3. 8.5.2. 8. Popii metalici vor patrunde în pilotii din beton simplu pe toata lungimea acestora (minim 6 m). Peretii incintei vor fi sprijiniti prin spraituri pe 2 nivele.1. iar t ransportul cu basculante si depozitarea se vor realiza numai în locurile pentru care s-au obtinut avizele l egale. În timpul executjei excavatiei în incinta alcatuita din pereti din piloti f orati se vor semnala proiectantului toate neconformitatile observate fata de caracteristicile si de a ltemanta straturilor figurate pe plansele de execute. 8.3.4. 8. 8.C16-79: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructi i si a instalaiiilor aferente. Executia lucrarilor de excavatii se va realiza cu respectarea reglement arilor: . Pilotii si lans area popilor vor fi realizate concomitent cu executia peretilor din piloti forati. .4.4. Nivelele de spraituire si amplasarea în plan ale spraiturilor sunt indi cate în plansele de sprijinire ale peretilor de sustinere.2.4.1.4.4.1.3. . Sprijinirea peretilor incintei 8.4.3. De asemenea.4.1. Spraiturile vor fi sprijinite suplimentar prin popi alcatuiti din tea va metalica OLT45 cu diametrul exterior de 400 mm si grosimea minima de 6 mm.4.3. Spraiturile sunt constituite din teava metalica OLT45 cu diametrul ex terior de 400-609 mm si grosimea peretelui de 10-14 mm.3.6.C169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizare a fundafiilor construcfiilor civile §i industriale.2. devieri vizibile) în perete. Evacuarea din sapatura a pamântului excavat se va face cu macaraua. Acestia vor fi fundati în piloti din beton simplu cu diametrul de 600 mm si cu o lungime minima de 6 m sub nivelul viitoarei excavati i.4. Spraituri si popi 8.1.7. La montarea si demontarea spraiturilor se vor respecta fazele tehnolo gice prezentate la punctul 4. precum si existenta unor infiltratii de apa prin corpul acest uia.3. si plansele referitoare la fazele tehnologice.1.1.

Filata de la nivelul 1 de spraituire va fi alcatuita din 2 profile HE B 400 .3. Pozitia filatelor si lungimile acestora vor fi indicate în plansele de sprijinire ale peretilor de sustinere.4.4.3.1.3.5. 8.4.3.3.4.8.2.S235.4. dar nu intereseaza in aceasta faza de proiectare. Intersectia spraiturilor. Filate 8.3.1.3.4.2.4.2. 8. Spraiturile vor fi fixate la capete în filate alcatuite din profile met alice.4.6. Capetele v or fi bine fixate în lateral si cu scaun pentru a ramâne pe pozitie daca ecranul se deplaseaza datorita elasticitatii. precum si fixarea de popii metalici va fi r ealizata prin gusee cu grosimea minima de 20 mm si prin sudura în adâncime.2.1. 8.5. Detaliile referitoare la prinderea spraiturilor în filate sau în grinda d e solidarizare si la fixarea profilelor HEB de peretii din piloti forati vor face obiectul proiectului de det alii de executie (DDE) si nu fac obiectul proiectului de fata. 8. 8. Filata de la nivelul 2 de spraituire va fi alcatuita din 2 profile HE B 600 .2.2. Proiectul DDE intra în sarcina beneficiarului si exe cutantului intr-o etapa viitoare .4.3.2.S235.3. În anumite zone spraiturile vor fi fixate în grinda de solidarizare a pilotilor. 8. Contactul dintre pereti si spraituri va fi asigurat prin placi de rep artitie astfel ca de la inceput spraiturile sa intre în lucru si sa nu se miste pe parcursul executiei.

. Receptia sprijinirilor peretilor incintei . Abaterile de la pozitia în plan si inclinarea axei pilotului fata de cele prevazut e în proiect sunt conform SR EN 1536:2004. 8. În cazul existentei unor defectiuni se vor prevedea solutii d e remediere.pozitiei grinzilor. 8.betonare care serveste si ca document de receptie a lucrarii ascunse. intocmindu-se procese verbale de receptie.3. precum si din examinarea documentelor de control al cal itatii (fisa de forare . din verificarea datelor referitoare la betonare.5.2.respectarea pozitiei rosturilor.8. Receptia pilotului dupa betonare consta din stabilirea pozitiei în plan si a incli narii.5. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia lucrarilor aferente incintei se va realiza pe tipuri de activitati si o biecte.5.betonare si registrul lucrarilor de fundatii).5. 8. Se verifica totodata datele referitoare la forare din fisa de forare . Receptia pilotilor Receptia gaurii de forare inainte de betonare consta din masurarea diametrului l a nivelul terenului si adâncimii gaurii forate si din stabilirea pozitiei carcasei de armatura.1. Receptia grinzilor de solidarizare Receptia consta în verificarea: .respectarea cotelor si dimensiunilor din proiect. .

5.4.Receptia consta în verificarea: . . . popilor si filatelor. la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri în consecinta. Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari: . se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform SR EN 12390.pozitiei spraiturilor.6. 8. 8. . Receptia excavarilor Receptia consta în verificarea cotelor impuse de pozitia radierului si a terenului de fundare.la fiecare 20 mc de beton pus în opera. CONDITII TEHNICE DE CALITATE §1 VERIFICAREA LUCRARILOR 8.respectarea cotelor si dimensiunilor din proiect. pe tot parcursul executjei.6.integritatea elementelor sprijinirilor si a detaliilor de fixare a acestora. . Piloti de rezistenta Controlul calitafii în timpul execufiei Controlul se va face pe faze.1. conform prevederilor S R EN 1536:2004.pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului.

.Controlul calitafii dupa executie Controlul calitatii piloiilor forati dupa executie cuprinde: .verificarea pozitjei în plan si a inclinarii.

7.. 8.2. Controlul calitatii dupa execute Controlul calitatii pilotilor forati dupa execute cuprinde: .00 m a constructiei. Tehnologia de execute va fi aceeasi cu a pilotilor de rezistenta. Diametrul lor este de 400600 mm si lungimea identica cu cea a pilotilor de rezistenta. . Lucrarile de epuizare ale apei din incinta vor respecta fazele tehnol ogice de realizare a excavatiilor si infrastructurii prezentate la punctul 8. . . 8. pentru a cunoaste comportarea incintei de lucru si a const ructiilor invecinate acestea vor fi monitorizate în timp.verificarea pozitiei în plan si a inclinarii.verificarea corpului pilotului.controlul calitatii betonului. . doar ca nu vor fi armati.4. Piloti de etansare Pilotii de etansare vor fi executati din beton simplu având clasa de beton C6/7. Pentru aceasta este necesara respectarea prevederilor si prescriptiilor in vigoa re privind lucrarile de epuisment. pâna la atingerea cotei ±0.8.controlul calitatii betonului.verificarea corpului pilotului. 8.6. LUCRARI DE EPUISMENT Având în vedere ca nivelul final de excavare se poate situa sub nivelul apei subtera ne sunt necesare lucrari speciale de epuisment.1. LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE Pe perioada de realizare a lucrarilor aferente incintei si infrastructurii imobi lului. -Faze tehnologice.5.

pentru eventuala deschidere a rosturilor si fisurilor. . cât si în exteriorul acesteia. deschideri sau evolutii ale fisuril or sau rosturilor. pe fatadele dinspre incinta.Activitatea de monitorizare are în vedere urmarirea comportarii cladirilor invecin ate. daca exista.pentru urmarirea tasarilor se vor monta minim doi reperi topografici pe fiecar e din imobilele invecinate. 8.pentru urmarirea tasarilor terenului din spatele peretelui de sustinere se vor monta reperi topografici (intre perete si constructiile invecinate). . toleranta masuratorilor va fi de l m m. Monitorizarea constuctiilor invecinate Pentru cladirile aflate la diferite distante de incinta. . Monitorizarea va fi avuta în vedere de catre beneficiar care o va incredinta unor unitati specializate.8. va fi realizata o instr umentare prin care sa poata fi evidentiate eventualele tasari si respectiv. . În acest sens se prevede: . toleranta masuratorilor va fi de 1 mm. se vor mon ta reperi si se vor face masuratori.se vor face observatii vizuale pentru a constata aparitia eventualelor fisuri. se vor mon ta reperi de sticla pe ipsos.în cazul existentei sau aparitiei unor fisuri în interiorul imobilelor. . a peretilor de sprijin ai incintei si a variatiei nivelului apei subterane în amplasament. daca exista. atât în interiorul incintei. Deformatiile rezultate prin masuratori vor fi comparate cu cele prevazute în Norma tivul NP 112-04.1.

pentru urmarirea de detaliu (în adâncime) a deplasarilor orizontale (deformatiilor ) peretilor de sustjnere se vor efectua masuratori inclinometrice. .8.8. Monitorizarea peretilor incintei de lucru Peretii de sprijinire a incintei. Pentru urmarirea deplasarilor peretilor incintei. De asemenea.2.pentru tasarea ecranului vor fi montati minim 2 reperi topografici pe fiecare latura a incintei. avertizându-se imediat eventualele antrenari de parti solide. Pentru aceasta vor fi prevazute tuburi speciale ce vor fi fixate de carcasele de armatura si vor fi introduse în piloti inca de la turnarea acestora. constituiti din piloti forati vor fi urmariti din punct de vedere al asigurarii etanseitatii ca si din punct de vedere al deformator. urmarindu-se ca scurgerea sa se produca fara antrenari de material. Peretii vor fi monitorizatj prin observatii vizuale pe masura dezgolirii si cura tarii lor.pentru deplasarile la partea superioara a ecranului: vor fi folositi reperii m ontati pentru urmarirea tasarilor. În cazul aparitiei de particule solide cantitatea acestora va fi masurata. facându-se inregistrarile necesare. . Se va prev edea minim 1 tub pe fiecare latura a incintei. vor fi semnalate de urgent pentru a f i remediate inca din faza de excavatie. Urmarirea nivelului apei subterane Pe toata perioada activitatii de epuisment în incinta vor fi urmarite zilnic debit ele pompate si evacuate. 8. iar posibilele defecte. la rosturi sau ca integritate a betonului. la partea superioara. se vor monta reperi topografic i astfel: . în situatiile ce pot apare ca urmare a unor precipitatji importante v a fi controlata apa colectata si evacuata. pe grinda de solidarizare. Vor fi obtinute informatii privind variatja nivelului apei în zona de lucru si vor putea fi luate masurile necesare de coborâre a acestuia pentru a nu afecta negativ lucrarile executate. .3. pr in punerea acestora sub presiune.8.

Masuratorile de tasari aferente constructiilor. Valorile de referinta vor fi considerate cele corespunzatoare inceperii masurato rilor. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIE A MUNCII Executantul va respecta intocmai legislatia în vigoare privind securitatea si prot ectia muncii.8.8. lucrarile vor fi intrerupte si vor fi luate masurile care se impun. Masuratorile inclinometrice se vor realiza în etapele principale de excavatie si d e realizare a infrastructurii. incintei si de nivel a apei subt erane vor fi executate saptamânal pe perioada de execute a excavatiei. Rezultatele vor fi prezentate beneficiarului si proiectantului în termen de 24 ore .4.00 m a constructiei noi. pâna la turnarea radierului si apoi lunar pâna la terminarea infrastructurii si atingerea cotei ±0. 8.9. . Daca se observa o tendinta de crestere continua a deplasarilor. Frecventa masuratorilor Activitatea de monitorizare a cladirilor invecinate va incepe o data cu demarare a primelor lucrari în amplasament.

Catalin Minea .8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie piloti Executie lucrari de sprijinire incinta Lucrari de epuisment Activitate de monitorizare incinta si constructii invecinate Intocmit : Arh.10.

.

EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA .G.

.

Lucrarile pentru tamplarie pentru acoperis sunt necesare atat in constructiile n oi cat si in cele de reabilitare.P. 9.A. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tampl arie structurale pentru acoperisuri . in timp ce cele pentru pardoseli din lemn doar in lucrarile de repa ratii in cladirile monumente istorice.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE DULGHERIE 9.9.1996 2.L. Nr. NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn M. placari cu lambriuri .Tamplarie din lemn Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative. Pentru tampalria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura: .08.T. mecanice si portante. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. . Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuiesc 1. pentru pardoselile din lemn .1. 65/N/28.

303/16.C.3.C.T.C.Institutul Central de Cercetare .C. .Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.1.06. 47/10.C 36-1986 Îndrumator privind utilizarea în constructii a placilor din lemn si a placilor din fibre de lemn I. MANIPULARE SI DEPOZITARE 9.C.12.3.1986 4.1986 C 36 1979 3.D. . 23/27.C.T.T.P.09. Materiale .P. LIVRARE.C.P.P.2003 Revizuire NP 005-1996 Legenda M. NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn M.D. Proiectare si Directivare in Con structii 9.L. Constructiilor si Turismului I. C 46-1986 Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casa la materiale lemnoase folosite în constructii I.Ministerul Transporturilor.D.T.A.C .T.C. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.C.C.

a pe pane . Cosoroabele .distanta uzuala capriori este de 0. dispuse longitudinal cladirii .piese din lemn n elementele secundare ale acoperisului ( sipci .Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale: a) Elemente structurale din lemn Capriorii .3. pe care sprijina capriorii . rezemate pe popi . . care susti astereala ).5 m .7 .0 m . innadirea panel or se face in dreptul popilor.0 .2 dispuse dupa linia de cea mai mare panta .sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii . se executa din rigle de lemn care reazem intre m . se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice .5.0 .1. distantele uzale intere pane sunt de 2. deschiderea panei este intre 3. Panele sunt piese din lemn .

placi pentru acoperis Placi din lemn din esenta tare pentru pardoseli lamba si uluc. Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn . balustrade din lemn (in cladirile istorice).12 cm . Clestii sunt elemente orizontale din lemn care solidarizeaza popii intre ei in s ectiune transversala formand impreuna cu acestia un cadru indeformabil . c) Mobile incorporata Panouri din lemn masiv. popii reazema pe zidurile portante transversale sau longitudinale prin intermediul unor talpi . sectiunile popilor au diametrul de 12 . Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund ) sau din lemn ecarisat ( cand popii sunt din lemn ecarisat ).Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoa re b) Sipci. placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina si pla caj pentru dulapuri. Placarea partii de dedesupt a acoperisului. sectiunea uzuala pentru clesti este de 2. Table. Pentru realizarea s arpantelor scolilor se vor respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse.8 x 15 cm . care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau incarcarile orizontale .Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau incli nat . distanta optima dintre scaune este de 3 . Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . clestii se amplasaaza sub pane si se prind de capriori si pane cu buloane sau cuie .5m. Panouri pentru placarea peretilor interiori cu lamba si uluc. panori. Sipci pentru fixarea tiglelor si tablelor din metal. dulapuri etc. la partea superioara popii sustin panele . conform planselor. Glafuri interioare pentru usi din lemn. Structura lucarna.clesti si capriorii din dreptul clestilor . Placi de protectie pentru peretii interiori din lemn masiv.16 mm . in mod current contrafisele au diametrul de 10 . . Scari. in mod current . Sageac. Panouri din lemn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membr anele acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis. mana curenta. in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigu rarii unor suprafete plane de contact cu clestii . placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina sau marmura artificiala (Werzalit sau similar aprobate). Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi .

Protectii impotriva ciupercilor. Placi pentru insurubare si talpi. d) Accesorii Cuie si suruburi. Adezivi. Ancore din otel. Bolturi.Masti de protectie din lemn pentru calorifere. piulite si saibe. Elevatoare si trolii. Produse de ignifugare. e) Echipamente Macarale. .

9. fara fisuri si crapaturi vizilbile 9.si sa fie permisa o buna circulatie a aerului intre s traturile de cherestea. Panourile pentru placare trebuie sa fie transportate in invelisuri de plastic si legate. elevatoare. Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant puternic. evitan d orice deteriorari in timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplariei (sertare. Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise. usi etc. . Predari Inainte de inceperea lucrarilor.) se vor fixa pentru a evita deschiderea accidentala.3. Elementele pre-asamblate (cum ar fi ferme prinse in cuie sau grinzi grele din le mn laminat) vor fi depozitate astfel incat sa se asigure accesul usor cu macarele. pentru a evita orice deteriorare. la di stanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie. Tamplaria facuta pe comanda var fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea. trol ii si alte masini de ridicare. Cheresteaua de calitati diferite se vor marca si depozita diferit. Manipulare si Depozitare Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial. Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie us cate . Suprafetele expuse se vor proteja impotriva zgarieturilor.3. in spat ii inchise .2.3. bine protejata de in temperii . Contractorul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale pentru a fi aprobate de Diriginte. Orice material inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie. Livrare. Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier. Cheresteaua se va depozita in stive. in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera. Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate.

Elementele din lemn cu imbinari suprapuse. grosimea panourilor si tipul c onexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. 9.4. suruburile. Tamplarie neprelucrata Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie f ixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Proiectantului si Investitorului.9. MONTAJ. trebuie facute pe suporturi. ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat.2. bolturi. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu s unt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului. Cuiele. se va verifica. Imbinarile longitudinale din sageacuri . etc. elementele din lemn. EXECUTIA LUCRARILOR. .4. vor fi pe cat posibil din tr-o bucata pe aceeasi deschidere. prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar.4. Pentru alte lucrari de tamplarie. MONTARE. elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite. La colturi. trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare. INSTALARE. Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn a) Generalitati Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje. piron.1. Structura de lemn se va prinde corect. 9. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor.

Un panou in p artea opusa sau langa lavoar sunt oportune pentru a asigura loc pentru carti. si usor de deteriorat.In locul placilor aglomerate. nu se vor folosi panouri din fibra cu densit ate medie cu placare cu vopsea pentru ca nu sunt suficient de robuste si durabile. Trebu ie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. genti si pachete cand se foloseste l avoarul. sunt dificil de a se mentine uscate. este de preferat sa se foloseasca articole din lem n solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru trager ea sertarelor joase). Toate partile interioare se vor acoperi complet cu p laci laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se um fle si ca placa laminata sa se desfaca. c) Tamplarie si mobila incorporata Pentru tamplaria din lemn in scoli. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei. de afi curatate. in cazul in care se repara. acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie . Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere. Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echi librare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si us or de gasit in Romania. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu c apacitatea de incarcare adecvata pentru scopul propus. Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa f ie disponibila si in viitor. Resopal sau similar aprobate) sau lemn masiv (furniruit sau l acuit). se vor folosi placi a glomerate cu placare din rasini de melamina (Formica. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este posibil. care adesea necesita intretinere exces iva. va fi de calitate institutionala. Panourile vor fi prinse . conform conditiilor existente. deasemenea. b) Scari din lemn Toate elementele scarilor din lemn se vor face din lemn de esenta tare masiv con form proiectului tehnic sau. Feroneria.

Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in aspatiul gol intre peret e si lambriu.Rame din lemn de esenta tare cu grilaj vertical din lemn. Lambriurile vor avea supr afata perfect neteda si lacuita. Co nsole metalice reglabile (console telescopice) se pot folosi pentru a sustine in acelasi timp glafurile d e la ferestre. Lambriurile vor avea minim 1.Alternativ se pot folosi panouri OSB acoperite cu rasina din melamina (cum ar fi Werzalit sau similar aprobate) (ca pentru glafurile pentru ferestre de mai jos). Panourile vor avea o distanta minima de 15 cm fata de podea si va permite circulatia aerului in jurul radiatorului. dar dimensiunile minime vor fi de 2.adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezare a oamenilor pe panouri). f) Masti protectie pentru calorifere Mastile protectie se vor executa din: . Tablele se vor fixa direct cu suruburi din otel in gaurile din perete.10 m la time si de 1. . cu sipci profilate in partea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. Vopseaua neagra sau verde (vezi salile de clasa existente) va fi mata sau lac din rasina alchidica fara luciu fabricat pentru a se folosi la table. Rama din lemn va fi sufic ient de robusta si nu se va deforma sub influenta caldurii.20 m inaltime.20m inal time. g) Placi pentru glafuri interioare de ferestre Vor fi facute din: . Tablele vor fi cat mai mari posibil. Fixarea panourilor verticale vor fi mobile pentru intretinerea caloriferelor. suficiente pentru a face fata incarcaturii. Panoul va avea o distanta pe orizontala fata de calorifer de minim 5cm. Randamentul vopselei va fi gara ntat pentru cel putin 10 ani. e) Lambriuri Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si ul uc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. d) Montarea tablelor pe perete Tablele sunt confectionate din lemn cu rama din lemn de esenta tare (stejar lacu it) si o placa pentru creta in partea inferioara.

Sunt posibile metode variate de montare: Cand se lipeste pe partea superioara a tampalriei masive sau pe beton. .OSB acoperit cu rasina din melamina (Werzalit "Linea" sau "Exclusiv"). Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate. Ca adeziv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). Co nsolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina v erticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor). spalatoriile sau bucatariile. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna). CONTROLUL CALITATII 9. Se vor folosi piese speciale.5.Lemn masiv (lacuit). cum ar fi camerele de dus. spuma sau placa).. Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri placi .1. rostul trebuie e tansat cu mastic. Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va d esparti de o fasie hidroizolatoare. Atentie deoasebita tre buie acordata zonelor umede. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25mm latime si 5mm adancime. marginile aces tor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Tamplarie masiva Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriv .5. aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. se va folosi o consola metalica. piscinele. Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore di n otel galvanizat. Daca consola glafului este mai mare de 10cm. . spatiul d intre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente.PAL melaminat . 9. daca o banda veriticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama fere strei. In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei.

trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila.a ciupercilor. Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu NP 0 05-2003 pentru orice sortiment. Placi pentru acoperis Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni o rice deteriorare a membranei hidroizolatoare. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normel e romanesti de sanatate si siguranta. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu: Continutul maxim de umiditate max. cand se foloseste cherestea importata.19%. Originea cherestelei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna .6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc. pent ru a: Pentru a rezista la cel putin de 1. cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier. sustinatoare a mediului (incluzand pr ogramul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva). Totusi. Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis. . Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel. Tratamente de conservare Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi i n concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86.

Panourile din placaj. Creozotul. ELEMENTE DE FINISAJE DIN LEMN Originea lemnului pentru tamplarie Vezi cherestea pentru tamplarie masiva. deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR E N 636-3. pentaclorofenal. trebuie tratate cu produse i gnifuge conform standardelor in vigoare. in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominal e trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite: Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare. a) Forma dreptunghiulara Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0. Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn din mansarde. Daca este necesar. Abateri admisibile Abaterile dimensiunilor. In caz de disputa. . continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. nafenatul din cupru si quinolinate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri. ex lucrarile producato rului de 15 (± 2) % doar daca nu este stabilit altfel. Placajul Pentru folosire la tamplarie de finisare. Continutul de umiditate Elementele individuale vor avea un continut de umiditate. panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636-2 in conditii de umiditate. continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centru elementelor.2 % masurata de-a lungul latimi i.Conservarea pentru panourile din lemn care trebuie tratate structurile pentru ac operis care probabil vor intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de acoperis.

b) Bombare Bombarea nu va depasi 0. Pentru aceste produse.2 mm . nu va depasi 0. indoirea nu va depasi 0.pentru latimi > 200 mm : ± 0. Pentru lungimi mai mari d e 1.0 % din lung ime la livrare. c) Indoire Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1.0 m.5 % din latime la livrare.2 mm Deformari . .pentru latimi < 200 mm : ± 0. Daca produsele se vor monta doar prin lipire.5 mm .5 % din lungime.0 m. indoirea nu va depasi 0.2 % .pentru grosimi : ± 0.1 % . indoirea nu va depasi 1.0 m. nu va depasi 0.pentru lungimi < 500 mm : ± 0. Pentru lungimi care sunt mai mari de 1.0 m. d) Margini drepte Pentru lungimi mai mici de 1.5 mm.pentru lungimi > 500 mm : ± 0.2 mm. acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda.5 % din l ungime la livrare.

duritatea se va masura in concordan ta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn.e) Prelucrare Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usora. rafturile pentru carti din lemn). dulapurile. Duritate si uzura In cazul unei dispute si daca este relevant.SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn. Element Clasa Er Finisaj .15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E 1 conform SR EN 717-2). Valorile necesare pentru duritate si uzura. cand lemnul nu este protejat. cand se pot indeparta usor prin sablare. Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari Calitatea admisa pentru cherestea conform SR EN 942 Folosirea aldehidei formice Unele placi aglomerate. Uzura se va masura confrom prENV 136 96. . Forta mecanica In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scari le. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Se permite sa se foloseasca acest tip de material DOAR la mobilIier si dispozitivele de prindere . materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta c u: . daca nu emit mai mult de 0. si daca grosimea materialelor livrate nu este in conform itate cu detaliile de executie. vor fi mentionate in proiectele tehnice. placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica.SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare.

nu se permite cu finisaj transparent Partea orizontala a scari i J10 J30 2 mm/m Se permite. daca este laminat Coloana a unei scari in spirala J30 J40 2 mm/m 2 mm/m Nu se permite . daca este laminat Partea verticala 20 mm/m Nu se permite 20 mm/m 4 pe metru.transparent J 942 Finisaj Opac Contractie Abatere a texturii lemnului Imbinare coada de randunica Margine J30 J40 Nu se permite 20 mm/m 4 pe metru.

Mana curenta Balustrada J10 J30 J10 20 mm/m 4 pe metru Protectie J30 J30 .

.Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie unifo rm distribuita pe toata suprafata placii. 9. .Se monteaza si imbina panele. . cuie.Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta. . este necesar ca material ul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator.Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimul etaj.Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in docume . . Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: . Contractorul sau pr oducatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare. bolturi.Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat ( sa nu aiba fisuri .Incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul nivel). .Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelo r pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic.Se fixeaza cosoroabele aticului.Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ul timul nivel. . .Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proie ctului.Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie. . Dupa montarea astereala. . sa nu fie degradat ).Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi. .Trasarea pozitiei talpilor popilor. Verificari in timpul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verifice: . VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Verificari inainte de inceperea executiei Trebuie sa verifice : . .6. .Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe. toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate.Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie.Se monteaza toate elementele de ridigizare ale structurii acoperisului. .Se monteaza popii.

.Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura.Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor conf ectii metalice ancorate.Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor . . . .Existenta agrementelor tehnice.ntele de calitate. .Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vede rea asigurarii unei suprafete plane de contact. .Respectarea proiectului si a detaliilor de executie. Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verifice: . .Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor.Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane. .

generalitati Conform Normativului de siguranta la foc . Materiale incombustibile. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantel or fac parte din categoria C4. Materiale combustibile (cele care se aprind. este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sa u in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate redu ce viteza de propagare a incendiului. Clasificari Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la fo c in 2 grupe: A . B . ard sau se degradeaza sub influ enta temperaturilor inalte).7. mediu inflamabile. functie de riscul de incendiu sau de categoria de pe ricol. Aceasta substanta actioneaza prin: .P118 / 99.un incendiu standard . . IGNIFUGAREA TAMPLARIEI STRUCTURALE Definitii. . CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii pr ivind comportarea la foc. stabilit prin proiect. distanta dintre elemente. Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza: Clasa Clasa Clasa Clasa C1 C2 C3 C4 : : : : neinflamabile. destinatie si importanta a cladirii . fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc. Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare 9.. nu se aprind.formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile. usor inflamabile. aspectul visual al elementelor de sarpanta.formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilu eaza amestecul combustibil. nu se degradeaza. care nu ard.Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunil e elementelor . dificil inflamabile. LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul elementul i si pierde capacitatea de rezistenta la foc intr.

iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi in cercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv . si sa obtina avizul Co mandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari ale caracteris ticilor produselor existente. Producatorii si. Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate . furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livre ze numai produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne. Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului. dar ii confera acestu ia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp. este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic.Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se nu meste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului. . de societati certificate pe ntru acest tip de lucrari . Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile. Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii. dupa caz. materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare.

pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII Verificari inainte de inceperea ignifugarii Trebuie sa se verifice: .daca este respectata procedura tehnica de executie. . consum specific sa.existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiun ii.Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate. . Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in aces t scop.pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului.existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare. .atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executante emis de Inspectora tul general al Pompierilor.terminarea operatiunii anterioare.atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor.daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnic a a acestuia. . beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de ince rcare si asigurarea conditiilor de eficienta . . Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifug arii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate. . sigilate si stampilate de executant si beneficiar.existenta fisei tehnice a produsului respective. cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de ap licare. .trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm. . .daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laborato are specializate conform SR 652. tratarea epru vetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza.existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsel e folosite.daca epruvetele au fost bine ambalate. .daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lu crari. iar etichetarea lor trebuie . ele vor fi anexate la Cartea constructiei. 9. .). . Verificari in timpul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: .8. La receptia lucrarilor.

uniformitatea stratului de material ignifug aplicat. data aplicarii. . b) numarul lotului de produs ignifug. modul de aplicare. precum si a producatorului.aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica. a materi alului de ignifugare. c) numarul certificatului de calitate al produsului ignifug.sa a) b) c) d) e) f) cuprinda urmatoarele specificatii: denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare. denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat. denumirea executantului. . denumirea materialului ignifugat.realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea pro cesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: a) denumirea produsului ignifug utilizat. Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: . .

La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pen tru epruvetele supuse incercarii. tipul materialului protejat. Catalin Minea .executie si montaj elemnente de acoperis din lemn .9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .executie si montaj elemente din lemn . Intocmit : Arh.d) e) f) g) h) i) numarul avizului de expeditie al materialului. numarul straturilor aplicate. data aplicarii produsului.executie tratamente antifugice si antiseptice la elementele din lemn . consumul specific.executie tratamente de ignifugare elemente lemn. incercare efectuata de un laborator atestat.scari . modul de aplicare al produsului. j) data efectuarii probelor. 9.executie placari cu lambriuri sarpante .

.

MP 007-1999 Metodologie de investigare a zidãriilor vechi M.P.C.2.1.C. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidar ie. C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrãrile de zidãrie I. 71/10.D. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.10.1999 2. 10. 48/N/02.LUCRARI DE ZIDARIE 10.P. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. CAIET DE SARCINI .08.A.C.T. Nr.1982 C 14-1978 .06. cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie.L.

T.D. P 42-1971 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari C. 21/N/11.01. 127/02.P.D.10.3.C. 130/30. 92/08. P 113-1981 Instructiuni tehnice privind proiectarea executarea si receptionarea peretilor despãrtitori din panouri prefabricate pe bazã de produse lemnoase I.11.1971 6.07.L 18/13.D.C.1983 P104-1978 7.C.1981 .S.C.A.C. C 14/1-1994 Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidãrie din beton cu agregate grele BZG290x240x88 mm M.E.C.P.C.C.P.1994 4.11. C 17-1982 Instructiuni tehnice privind compozitia sI prepararea mortarelor de zidãrie sI tencuialã I.L.P.1982 C 17-1978 5.A.C. P 104-1983 Instructiuni tehnice pentru proiectarea sI executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat I.

1994 9.08. C 193-1979 Instructiuni tehnice pentru executarea zidãriilor I.D.8. . 18/N/07.C.P. P 113/1-1994 Îndrumãtor tehnic pentru realizarea sI utilizarea la peretii despãrtitori a panourilor de perete demontabili de lemn M.T.07. C 116-1982 Instructiuni tehnice pentru alcãtuirea sI executarea peretilor din plãci ondulate din azbociment I.A.C.C.P.D.C.L.P.C.C. 92/19.1982 C 116 1976 10.

1991 14. .P.D.P. 15/N/4. C 235-1991 Îndrumãtor tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri M. pentru hale parter I.1987 NP 45-1986 13.A.P.C. C 226-1987 Norme tehnice pentru proiectarea sI executarea panourilor monostrat din betoane usoare cu adaosuri de cenusã sI spumanti.din piatrã brutã 64/19.C.T.T.L.P. GP 053-2000 Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elasticã a peretilor de compartimentare de structura de rezistentã M.01. C 197-1989 Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor în constructii I.12.1979 11.C.C.2000 NORMATIVE CONEXE 15.1989 C 197-1979 12.C. 258/N/2. 51/27.04.L.11.D.A.C.11. 5/10.

1716/17. CONTROLUL CALITATII.P.C .L. 1447/03. GEx 0062002 Ghid pentru întretinerea.2002 16.GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice. GE 045-2002 Ghid privind executia lucrarilor de stopare a igrasiei peretilor constructiilor. DEPOZITARE 10.P.L. 1578/15. LIVRARE.1.C.P. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.P.P.2002 Legenda M. .L.10. repararea si etansarea constructiilor subterane pentru Metroul Bucuresti M.L. .P.10.2002 17.L. Transporturilor si Turismului I.L. MANIPULARE.C.3.L. Proiectare si Directivare in Con structii 10.Ministerul Lucrarilor Publice.T.D. cu membrane izolatoare rigide M.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.T.A.Institutul Central de Cercetare .T.L.3. Materiale: .T. acrilice si siliconice la etansarea rosturilor în constructii (revizuire si completare instructiune tehnica C 197-89) M.10.L.

SR EN 771 Specificatii ale elementelor pentru zidarie.85 Normativul pentru alcatuirea. .85. Calitatea caramizilor trebuie sa în conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 . Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de în concordanta cu capitolul 13 din P2 . STAS 10109 /1 .85. calculul si executarea structurilor de zi darie. P2 .82 Proiectarea si execitia lucrarilor de zidarie. Se vor folosi caramizi numai de calitatea I.

91. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 . marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sa u similar aprobat. urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton. marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. d) Blocuri din BCA. i) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale. se vor pune la dispozitia Investitorului. c) Blocuri cu goluri din beton. b) Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri d e teracota mari de 290X240X188.a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau si milar aprobat. g) Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fara goluri. blocuri de t eracota. Armaturile vor corespunde prescrip tiilor STAS 438/1 . 10.3. k) Armaturi din STNB 0 = 5. m) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.89.12 mm. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei z idariilor. c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80 sau similar a probat. e) Caramizi refarctare. f) Blocuri din BCA cu dimensiunile 200X250X400 conform P 104-1983. spre aprobare. j) Armaturi din OB 37 si PC 52 0 = 8 . f) Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. . Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I . b) Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale. Caramizile utilizate vor f i numai de calitatea I. h) Caramizi refractare pentru cosuri de fum.2. l) Mortare si betoane conform marcilor din proiect.6 mm.

3.10. Marca mortarului: M 50Z Materiale A) Lianti: . Specificatii pentru mortare Generaliti Mortarul va respecta: .P2 .var hidratat conform STAS 3201 .82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de z idarie si tencuiala . Proportia în care se vor utiliza în amestecul de mortar va avea un continut de cel p utin 50% nisip natural.nisip provenit din concasarea rocilor naturale.91. Betonul trebuie sa fie cel putin tip C8/10.var pasta conform STAS 146 .89 si 438/2 .Var pentru constructii B) Agregate Nisipul natural de cariera sau de râu poate fi partial înlocuit cu: . C) Armaturi Armaturile trebuie sa fie în conformitate cu STAS 438/1 . Aceste nisipuri trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice din normele in vigoare .C17 .85.Var hidratat si pulbere pentru constructii . Tabelul 2.3. D) Apa .

asigurându-se umatoarele conditii: . de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifi de calciu se poate utiliza ca accelerator de în si ciment var de marca 50 sau mai mari. amestecarea îngrijita a mortarului pâna la omogenizarea completa. .Betoane.Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment si nisip (1: 3 parti în volume) si apa pâna la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata c u conul etalon). ap a trebuie sa corespunda conditiilor SR EN 1008:2003. E) Ciment conform specificatiilor de F) Aditivi 1. Controlul calitatii mortarelor: Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face con form metodelor prescrise în SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie". Plastificanti în cazul mortarelor ant antrenor de aer "Disanul". Clorura tarire pentru mortare de zidarie. Acceleratori de întarire.Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie în cazul utilizarii altei surse. Prepararea mortarelor: Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proce duri mecanice. de ciment lucrarile executate pe timp friguros.Mortar de poza din ciment si nisip (1:3 parti în volume) si apa pâna la realizarea unui mortar de consistenta vârtoasa (determinata cu conul etalon). 2. la capitolul .dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de ± 2% pentru lianti si ± 3% pentru agregate. . Conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca mortarele vor fi conform no rmativelor in vigoare. la Compozitia mortarelor de zidarie Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara încercari preliminare în cazul folosirii nisipurilor naturale sunt speficate în tabelul urmato r: Mortare pentru pereti din elemente armate: .

Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentr u blocurile din BCA. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie".82. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips. pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z. Mortarele vor corespunde normativului C 17 .Mortar de ciment si mortar de ciment cu var In functie de inaltimea peretilor. numarul etajelor si nivelul de intensitate se ismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie. (conform SR EN 12620) Marca mortarului si notatia Tipul mortarului Materiale pentru 1 mc mortar Ciment Var hidratat var pasta sau slam de carbid (mc) Var pasta sau slam de carbid (kg) (mc) (kg) F 25 (kg) M 30 (kg) M 50 Z Ciment . Prepararrea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoar ele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului. amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati.var . Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.

18 1600 .230 219 0.090 115 1.

Verificarea calitatii materialelor Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un n ou lot de materiale. i) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1. evitandu-se spargerea lor. 10. Manipulare. Depozitare Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere.2 89.91. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau m agazii special amenajate.4. buian drugi etc. e) Calitatea caramizilor refractare. SR EN 771. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg. transportat si depozitat fara posibilit atea de umezire si inghet. h) Compozitia.79. f) Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie. Se va asigura depozitarea lor sub soproane.3. Livrare. conform STAS 10109/1 82 si Normativul C 140 . Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. . g) Compozitia. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri vertical e conform STAS 10109/1 . 10.5. b) Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale. c) Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri. consitenta si calitatea betonului din stalpisori. in cantitati suficiente asigurarii unui flux conti nuu de executie. centuri .3. consistenta si calitatea mortarului de zidarie. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini.82.Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe ori zontala si verticala a blocurilor de compartimentare. d) Calitatea blocurilor din BCA .

2. HEBEL sau similar aprobate. EXECUTIA LUCRARILOR. Zidaria de umplutura si portanta Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de cara mizi si blocuri: caramizi din argila arsa cu sau fara goluri. . INSTALARE. MONTARE. marca 100.4.4.1. 10. se pot folosi alternativ: blocuri din BCA. Caramizi din argila si blocuri din beton Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I. blocuri cu gauri din beton. Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un eta j. ASAMBLARE 10. dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile cera mice cu goluri verticale.Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transp ort va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. . tip YTONG.4. 10. blocuri de teracota mari cu goluri. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z.

la colturi. ramificatii si colturi sa se faca pe minim % caramida in lung ul zidului si pe % caramida/blocul per grosimea lui. caramizile /blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare.grosimea rosturilo r orizontale va fi de 12 mm. intersectii. lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului . fixate la colturile zidariei . intersectii si ramificatii se face alterna tiv si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doi lea in dreptul intersectiei. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile m onumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara.46 W/m2K. pentru a o btine valoarea R necesara de 2.85 figura 65). verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului. fir cu agrafe 0 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 . Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau met al (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie. fiind interzisa intreruper ea in strepi. iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe mbele parti.63.Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline.85 figurile 58 . Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi . Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin % c aramida. Rosturile orizontale. ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2 . Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi. Potiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre a vand lungimea de peste 1 m se . atat la camp cat si la interspatii. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand . Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajut orul mustatilor de otel beton 0 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Legaturile dintre ziduri. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte.

Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevede rilor si normelor legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie. in functie de inaltime. 10.4.3.vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus). figura 64b.85. Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. cele cu lungimea egala sau mai mic a de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 . Pereti despartitori din zidarie . iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z. armat ura orizontala din OB 37 2 x 0 6mm de 100 cm lungime. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 . Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata resp ectiva se aplica un sprit de mortar de ciment.3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor i ar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. cu bare 0 8 mm. in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat.

Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala. fiind interzisa intreruperea in stre pi. Peretii despatitori de 7. de 7. mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). cat si pentru zi daria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folo si panouri ceramice. mortare si armaturi ca in caz ul peretilor portanti.5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si v or fi armati conform Normativului P 2 . 13 .5 cm grosim e se pot folosi. Verificarea calitatii zidariei. a verticalitatii. Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura por tanta adiacenta.Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri.85.2. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12. Intreruperea zidariei se va face in trepte.4.5. 10. orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lu crari ascunse. cu goluri orizontale.8).5 cm grosime. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 370 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize.4. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile . Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. 8. Peretii despartitori se vor ancora de elemente le structurale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 . Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de ventilatie se va executa din: caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea "A" si m arca 100. pct. din prefabricate speciale.85 pct.1.

caramizi refractare cu captuseala interioara din inox sau ceramica sau un sistem Schiedel (blocuri de beton usoare prefabricate cu tuburi ceramice inte rioare cu termo-izolatie rezistenta la foc.caramizilor se vor umple cu mortar. vertical itatii. fractiunile de cara mizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizon tale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z. astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neted a. Cand se afla in legatura directa cu alte zidarii. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii.5. cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica.6.4. orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii exteriori.4. 10. 10. Executarea lucrarilor pe timp friguros . decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior. Cosurile de fum Cosurile de zidarie vor fi din: caramizi pline din argila presata tencuite in interior si exterior cu captuseala interioara din inox sau interioara din ceramica. astfel incat sa permita dilatari si contractii termale. fisuri. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi. Executia va fi ingrijita.

Se astupa stuturile. Operat iunea se repeta pe tot traseul fisurii. dintre proiect si executie (goluri. 1m. buiandrugi. Executarea lucrarilor de reparatii ale zidariilor.4.concomitent.se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sârma . prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul. ABATERI ADMISE Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivel e).84". cat si la receptia lucrarii. planeitate. Cînd mortarul refuleaza pe la stutul de sus.se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p<3atm). vertic alitate. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte. Se incepe de jos în sus. în zonele unde se va injecta. se închide cel de jos. 10.) la elementele realizate.7. . CONTROLUL CALITATII. la interva le de cca. se introduc în fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm. d) Corespondenta celorlalte elemente. un strat d e mortar de 3-4 cm . 10.se asteapta întarirea mortarului .se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa .se decoperteaza tencuiala existenta . Reteserea zidariei se se se se se decoperteaza tencuiala existenta desface zidaria existenta în zona avariata curata suprafata de contact a zidariei existente vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet instaleaza zidaria noua asigurându-se teserea cu cea existenta Repararea prin injectare cu mortar . gherem ele.5. prin verificarea: a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime.La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Norma tivului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 . c) Inventarierea tuturor procevelor-verbale de lucrari ascunse. tinând desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator. In functie de gradul de degr adare se va stabili tipul de interventie . Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor . care va fi descrisa in proiect .) .se aplica pe ambele fete ale peretelui. etc. etc.

procentul de fractiuni sa fie max 15%.5. fara impuritati .1. Verificarea inainte de inceperea zidariei Verificarea proiectului si a detaliilor de executie.Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial . precum si consistenta fiecarei sarje. fara praf. Verificarea trasarii zidariei. investitorul si/sau Dirigintele lucrarii va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie nec orespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.2.se verifica respectarea retetei din proiect.5. Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anteri or). 10. . o mortarul . 10. Verificarea in timpul executiei zidariei Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele component: o caramizile .

dar cu o frecventa de 1/4. Abateri admise (devieri de la cotele din planuri) a) Grosimea zidurilor: . o daca verticalitatea zidariei este cor espunzatoare. dimensiunilor si a gradului de protectie imp otriva umiditatii. b) Marimea golurilor: . o daca se respecta proiec tul tehnic.10mm. .pentru ziduri portante: 3mm/m .pentru ziduri din BCA: 20mm.pereti din BCA: 5 . 10. o daca se monteaza gheremele in locurile indicate.pereti din caramida: 4 . corespunzatoare acestei etape. o daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.5. o daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de re ceptie calitativa.pentru ziduri neportante: 5mm/m . Pe parcursul executiei zidariei se va verifica: o daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului. 10. o se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor.pentru ziduri neportante: 5mm/m d) Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: . Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie Se vor efectua urmatoarele verificari: o aceleasi verificari ca in timpul executiei.10mm.o gheremelele .3. c) Planeitatea suprafetelor: . o calitatea materialelor in momentul punerii in opera. o daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta.pentru ziduri din caramizi: 10mm .respectarea formei.5. o daca se realizeaza teserea rosturilor. o daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.4.pentru ziduri portante: 3mm/m .

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .lucrari de reparatii fisuri la zidarie Intocmit : Arh. Catalin Minea .6.lucrari de executie zidarie .10.

b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica: Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencuieli brute. care masch eaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi.strat vizibil). bolti. Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false. grund si strat vizibil). se intrebuinteaza la inerior in depozite. Tencuieli driscuite. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile. Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti. modul de alcatuire si e xecutie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) Dupa pozitia lor in constructii: Tencuieli interioare. Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de pi atra (pereti si stalpi). grund si strat vizibil.LUCRARI DE TENCUIELI 11. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencu ieli. balcoane etc. in pivnite. plansee) care se exec uta in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci . grinzi. mortarul pentru stratul vizibil fiind p reparat cu nisip fin (tinci). netezite cu drisca. Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci . CAIET DE SARCINI .) c are se executa in trei straturi (smir. subsoluri etc. alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment. stalpi. n etezit in stare bruta.strat vizibil). scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc. stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit.11. c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul pr in zugraveli sau tapete. aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publi . executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane. Tencuieli exterioare pe fatade.1.

ce. Tencuieli sclivisite Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel. bine netezit cu drisca de glet. . inca in timpul cat mortarul nu est e perfect intarit. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in: Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale ( cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare. color anti etc. in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Tencuieli decorative stropite. fiind executate numai dintr-o pa sta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exmplu apa-stop. precum si pe surafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei. preparat din ciment. fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra). Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu ad aos de ipsos. periere etc. culturale. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos. var si pi atra macinata si cu adaos de colorant. driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. cu vopsea alchidica etc. acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la p ereti si tavane.

ipsos etc. dolomit. pentru a se permi te uscarea lor. . limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului. Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate p entru a nu se afecta calitatea lucrarilor. Tencuieli decorative. tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de materi al pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi.umiditate 65% Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia Executarea tencuieli lor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: .1mm. core spunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.conditii de iarna: tmin = +10°C.2.. în special în cazul tencuielilor exterioare: .conditii de vara: t = +10°C + +30°C.uscarea în limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare. . Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit. praf de piatra sau nisip de la 0.. Pe parcursul executarii lucrari lor de tencuire se va urmari ca în corpurile mari (la fatade). marmura etc. care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit. aplicate prin stropire cu pistolul cu aer co mprimat. Tencuieli subtiri Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.) Tencuieli interioare si exterioare. 11. aracet (E 150 sau similar). Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare. alcatuite din paste colorate. preparate cu ciment. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul s i pregatirea prealabila a suprafetelor suport.

C.1986 C 6-1975 4. C 4-1977 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor I. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. 23/N/03.04.P.P.A.C.P.C.1996 C 18-1983 C 3-1976 Caiet VII-IX 2.L.T.1977 3. Nr.D. C 6-1986 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faiantã majolicã si plãci ceramice smãltuite CESAROM I. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. 55/20.C.12.C.09.C. C 70-1986 Instructiuni tehnice pentru executarea .Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.D. NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri M. 131/05.

C.placajelor interioare cu plãci emailate sau melaminate din fibre de lemn I.P.C.12.1986 C 70-1970 .D.C. 54/20.

T. .D. 604/21. GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor clãdirilor civile M.T.C.T.2003 C 202 1980 Legenda M. Proiectare si Directivare in Con structii 11.1980 6.1986 7.L.5.L. GP 073-2002 Ghid de proiectare si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la clãdiri M.05.C .P.T.P.A.C.C.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. .04.C. C 202-1980 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plãci de argilã arsã I.11.10.D.P. C 223-1986 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din plãci de faiantã majolicã si plãci ceramice smãltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri I.C.Institutul Central de Cercetare .Ministerul Lucrarilor Publice.L.P. 101/18.P.P.L.C. 7/11. CONTROLUL CALITATII.L. Transporturilor si Turismului I.L.L.C.P.3. 1575/15. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. .D.2002 8.C.

In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifia nt. 2%.LIVRARE. DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale nisip de mare Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incer cari.083) sau 20% (cu densit atea 1. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Aditivi Plastifianti. in cazul constructiilor de locuinte s i social culturale. Clorura de calc iu se adauga in apa de amestec. Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment . Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor. MANIPULARE.var.477) in proportie de 3% fata de masa cimentului. sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1. Apa Se va utiliza apa potabila . se va limita adaosul de clorura de calciu la max. . la lucrarile executate pe timp friguros.

Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. pana la 1 0ore. 5-7 cm. . EXECUTIA LUCRARILOR. o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm . var sau pasta de var sau slam de ca rbid cu adaos de ipsos. sunt: La mortar de var marca M 40T. INSTALAREA. 11. astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare. MONTAREA.Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistent a pana la 8cm la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. o Pentru smir. Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor. iar cu intarzietor pana la 16 ore. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos. Aplicarea pe blocurile b.a.c. 14-15 cm. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie s a scada de la suprafata suportului spre exterior. pana la 12 ore. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare. vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrar e): Pentru sprit: o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor. ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a ver ificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. in cazul aplicarii manuale a mortarelor. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca trans portul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.4.

consistent 13-15 cm. 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecaniz ate. 10-12 cm.4. coltari. rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm. executat manual.a. suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si plan eitate. mortarul la zidarii sa se intarea sca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate. suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica. verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee et c. 7-8 cm. suprafetele suport trebuie la sate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii. 11. Operatiuni pregatitoare Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. 11. terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioaraa r putea provocadeteriorarea tencuielilor.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suport i metalici. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit .1. o Pentru stratul vizibil (tinci). iar supr afetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa.4.2. pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor .o Pentru grund in cazul aplicarii manuale. iar pe zidarie din bl ocuri b. mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini.c.

se executa de pe pardoselile respective. Executia stratului de baza Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) d upa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. . Pe suprafetele de b.4. si capre mobile. fiind de marca M10T-M100T si care s e va preciza in piesele desenate.c. Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile.4. nisip). Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.3. Executia amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa c are se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.a. Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm.25:3 (ciment. 11. D aca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil execu tarii grundului: Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m.4. "Instructiuni tehnice privind co mpozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" . Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. 11. var. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compoziti e 1:0. avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prel ingeri pronuntate.Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (st alpisori) cu o latime de 8-12 cm. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

5. .4. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pen tru grund. iar intre ele.a. 11.a. se va controla suprafata grundului sa fi e uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinc iului cu strat subtire de var si adaos de ipsos. cu nisip de 0-1 mm. Gros si se va executa dupa zvantarea primului strat. Pe suprafete de b.c. neregularitati. cu mortar 1:2:8 (ciment.c. fara asperitati pronuntat e. var. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarul ui la intervala de timp. sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grun dului. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza pr in acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare. goluri. Grosimea tinciului la pereti de b. nisip). insa cu nisip fin de pana la 1 mm. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm. (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane.2 mm de pasta de ipsos. Inainte de aplicarea stratului vizibil.

4. Tencuielile interioare pe pereti de b.a. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se e xecuta numai din pasta de ciment. Inainte de executariea tencuielilor. Contractorul va obtine acordul Proiectantul ui privind tehnologia de executie. se va executa dupa trecerea a cel put in 15 zile de la executia zidariei.6. vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile supo rt. In cazul executiei tencuielilor interioare. Starat de tencuiala. Caramida aparenta. se vor lua masurile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea lucrarilor pe tim p friguros" indicativ C 16-79. Straturilor su port diferite. Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecani ce sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal p entru socluri). Contractorul si Proiectantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva i nghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din bl . CONTROLUL CALITATII. la o temperatura exterioara mai mica de +5°C. texturat.5. ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si reception ate de Investitor si Proiectant conform prevederilor contractulae pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. metodele de fixare etc.c.Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Tipul tencuielii. 11. 11. Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea.

. drepte si perfect verticale sau orizontale.c. cel putin un sondaj l a fiecare 200 m2. Suprefetele tencuite terbuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari. o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective. in functie de caz. glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene). Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism. Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Proiectantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot ( transport) de mortar. o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata). ondulatii fi suri. s-au stropit cu apa. Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. o aderenta la suport si intre straturi.ocuri de b.. impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale. Verficarea aspectelor tencuielilorse va face vizual cercetand tencuiala forma mu chiilor intrande si iesinde. spaletii ferestrelor si usilor. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele. colturile. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verifi carea: o rezistentei mortarului.a.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi. daca se respecta procedura tehnica de executie. daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sun t insotite de certificate de calitate. se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungi me. Verificarea in timpul executarii tencuielilor se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect. daca suprafetele suport sunt corespunzatoare. Verificarea inainte de inceperea tencuielilor existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antrepren or. goluri. in spatele radiatoarelor si tevilor etc. 11. daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta p rocesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse).3. un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sond aje in locuri mai putin vizibile. aderenta cu stratul support este corespunzatoare. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanir e cu un ciocan de lemn.5. 11.5. daca se respecta grosimea stratului de mortar.2.1. daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii. in orice directie pe suprafata tencuita.5. Verificarea la terminarea tencuielilor . portiuni neacoper ite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria. 11. daca se respecta timpii intermediar de uscare a straturilor individuale. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.

aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare.verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte c e depasesc limitele admisibile. scafelor si profilurilor.5. forma muchiilo . 11. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor .4. Proiectantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini. verificarea grosimii straturilor de mortar. verificare a planeitatii suprafetelor tencuite. si daca aspe ctul general al tencuielii.

denivelari. Catalin Minea Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite Umflaturi.executie tencuieli exterioare Intocmit: Arh.6. in spatele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale Maxim 3cm2 la fiecare m2.11. ciupituri. fisuri lipsuri in jurul ferestrelor.executie tencuieli interioare si gleturi . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Nu se admit Nu se admit Zgrunturi mari (pana la 3 mm). basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 Maxim 2 la m2. . Nu se admit. Nu se admit.

cele admise pentru elemente suport. Pana la 1 mm / m si max. 2 neregularitati/m2 in orice directie. glafturile ferestrelor. 3 mm de element. Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime).mm) in driscuiala stratului de acoperire. 3 mm pe toeta inaltimea incaperii. racordarea peretilor cu tavanul. Max. Max. Suportul elementelor. 2 mm pe toeta inaltimea incaperii. 2 mm pe toata . Abaterile de la verticala si orzontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii. Max. Pana la 1 mm / m si max. Pana la 1 mm / m si max. cele admise pt. Pana la 1 mm / m si max. avand adancimea pana la 2 mm. Abateri la verticala a tencuielilor peretilor. Nu se verifica Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie. avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm.

Nu se verifica. Abaterile de raza la suprafete curbe. Pana la 3 mm.inaltimea sau lungimea elementului. Pana la 5 mm. .

EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice .Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf.2.12. Lafarge sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE 12.1.Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii . GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compa rtimentari. CAIET DE SARCINI . Rigps. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.specificatii si metode de testare BS EN 10143:1993 Otel galvanizat prin tratament la cald EN ISO 140-3:1995 Acustica . placari uscate si tavane nemodulare din gips carton. 12.

Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosim ea si calitatile Placilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Placi.EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare 12. in aer liber. Suplimentar. DEPOZITARE 12. Peretii cu schelet metalic si Placi din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile. inclusiv incaperi umede/sanitare. MANIPULARE. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Placile de gips carton. in spatii cu umiditati mari. Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si placi de gips carton sunt pereti interiori despart itori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata. LIVRARE. . CONTROLUL CALITATII. ). peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folos ind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale.3. care se monteaza pe s antier. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. Nu se vor utiliza in spatii tehnologic e umede.3.1.

in functie de caz. iar pe necesitand protectie fonica standar .Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura. rezistenta la foc si protectie fonica. cum ar fi rezistenta la ap a. cat si numarul de st raturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in pro gramele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice. Rezistenta la apa Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o cap tuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. se vor folosi placi de gips cart on cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor cla sici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre placi. Se pot distinge doua cazuri: Placi din gips carton rezistente la apa pe olosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare. cum ar fi masandardele. F90 etc. depinzand de clasa de combustie (F30.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de c lasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. peretele de compartimentare d si/sau protectie antifoc. subsoluri) si nu . S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare. Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor. gips. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la ambele parti ale scheletului se vor f necesita protectie fonica specifica o singura parte a scheletului. otel galvanizat s i vata minerala). placa obisnuita din gips carton. Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat. F60. sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor). Placi din gips carton rezistente la apa pe cealalta parte. Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) f ixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale i n lucrarile de reabilitare. Pe ntru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu.

acoperis si izolatia in mansarde. care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterio ara. Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice.3. sa fie egala sau mai mare de 2. in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozi te din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate).in majoritatea cazurilor . Alternativ. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Rigips sau similar aprobate). Gr osimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior. care . rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf. incluzand ten cuiala. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprob at de Consultantul pentru Incendiu. 12.este susp endat de intradosul unei placi din . Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din plac are cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca support. pentru a reduce puntea termica.0 m2K/W.2. Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara.

Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori) . Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt: . Placile pot fi: o Placi normale. trebuie folosite panou ri PROMAT sau similar aprobate. cleme. o console pentru montare. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. pentru a avea acces la spatial dintre tavane. banda adeziva.alte accesorii metalice: o suruburi autofiletante si piulite cu filet. etc. o elemente de prindere si rigidizare : ancore. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30). o Placi izolante fonice.. o profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor.5 mm si 15 mm . mobila montata pe perete etc. grosime 1 . 0 Alte materiale: chit. 12. o conexpanduri. Materiale Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucr arilor Contractorul va furniza mostre de materiale Proiectantului pentru aprobarea acestora. Vata minerala pentru izolare fonica. . bride. Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata. . tije. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat. o Placi antifoc de culoare ros ie.15 cm. corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tava n trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.3.structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0. o Placi rezistente la umiditate de culoare verde. grosimea standard 25mm. o suruburi cu diblu din plastic.beton. In acest caz. o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea ob iectelor sanitare.3.6 mm grosime.Placi uscate de gips-carton cu grosime de 12.

6 mm grosime. 12. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau r uperea acestora. o Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui. o Profile din tabla zincata pentru structura. etc. o Piese de legatura intre profile.Placi standard din gips carton cu grosimea de 9. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. . functie de caz. 15 mm. in camere inchise si fara umez eala sau alti factori externi.5. o Console universale. o Elemente de fixare si consolidare: ancore.Fiting-uri metalice: o Suruburi si piulite cu filet.. Tavane false Principalele materiale folosite sunt: . o Sisteme de suspendare. o Profile perimetrale. tije. . .Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar). Structura suport a tavanului este facuta din: o Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0. cleme. Placile din gips carton sunt depozitate in stive.5. o Piese de legatura la intersectia profilelor.

Se completeaza mai intai o fata a peretilor. EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ.1. Montarea placilor de gips . Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele. ASAMBLARE 12. Compartimentari uscate a. Compartimentari din gips . Placile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pe ntru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmator ul. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. dupa care se executa instalatiile i nterioare.carton.4. Montarea profilelor de tabla de otel-Zn. . INSTALARE.4. Finisarea peretilor.carton. Montarea Placilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta .12.carton Etape de executie: Montare banda de etansare autoadeziva. sanitare. Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existe nta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor pies e speciale de legatura. Montarea Placilor de gips . electrice. Montare banda auto-adeziva: Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o b anda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor. termice.

Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placar ea cu gips . Dupa montarea benzii se aplica inca un st rat de chit peste aceasta. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rostur ile placilor pe cele doua fete sa fie decalate.Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri. se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate.carton a celei de a doua fete. b. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capete lor suruburilor de imbinare. Nivel de referinta Densitate STAS 5886-68 Kg/mc 1400 Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici : .M. Caracteristica Metoda de incercare U. trebuie fol osite profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare l a temperaturi si presiuni inalte. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide.

Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati): Electrice: Corpuri de iluminat. pat de cabluri etc.Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Finisarea suprafetelor: .carton. si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.. Finisarea suprafetelor. detectoare de fum. Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cab lare. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane. Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele . Montarea tuturor celorlalte elemente. admisii de aer etc.. indicatoare lumino ase pentru iesirirele de urgenta etc. de catre celelalte specialitati. Montarea placilor de gips carton: La fel ca la pereti. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice. Tavane suspendate din gips-carton Etapele lucrarii: Montarea structurii metalice. Realizarea instalatiilor.2. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si si suruburi de prindere. Montarea Placilor de gips . Conducte sanitare: alimentare cu apa. canalizare etc. ventilatii si aer conditionat . Dupa aceasta se monteaza profilele secundare. 12. conform instructiunil or producatorului. sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Montarea structurii metalice suspendate: Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata.4. apa pentru hidrant. Mecanice: difuzor de aer. difuzoare. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tirant i (cum ar fi Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta.

Fara modificari Rezistenta la zgariere . pct 3.long: 0.transv: 0.1:2000 N/mmp > 80 Rezistenta la rupere prin incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 100 Modul elasticitate la incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 1000 Rezistenta la lovituri cu bila STAS 10681 . Grosime SR ISO 4593:1998 mm 10 Variatia dimensionala cu umiditate STAS 10681-85.2.85. .Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor. pct 3.1.505. % .830. Rezistenta la rupere prin tractiune SR EN ISO 527 . vopsire etc.

Rezistenta la zgariere Fara zgarieturi Clasa de combustibilitate clasa C1 Rezistenta in medii chimice Fara modificari .

12.1. gauri si pete . ABATERI ADMISE 12. lung ime. . .Lungime. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor Se vor verifica urmatoarele: . .12.5.3. a declaratiilor de conformitate.5.5. grosime. . Verificarea la livrare Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare. Se va face si o verificare vizuala a placilor. fara exfolieri. controlandu-se cert ificatele de calitate si de conformitate. latime. latime: 2.daca materialele componente placi.2.daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare.daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de rec eptie pentru lucrarea anterioara). . a agrementelor tehnice).25mm. profile respecta cerintele indicate (existe nta certificatelor de calitate.5.daca trasarea este conform proiectului. Verificari in timpul executiei . CONTROLUL CALITATII. b) Aspect: Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata. care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri : a) Dimensiuni: .Grosime: 0.5mm.daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu g ips carton in documentatia prezentata de constructor. Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii. 12.

.cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a i nceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate. peretele este suficient de stabi l si daca dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profi lele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil. .4. in numar suficient si instalate le inaltimea corecta. doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dup a terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect. Pentru peretii despartitori: . deviatiile admise fiind de 3 mm. in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente. .daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului.daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii.verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati.5. . pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc. .daca dupa fixarea primei fete de gips-carton. Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea lucrarilor se verifica: .daca inaltimea partitionarii este corecta.daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilel e UW la o distanta de 60 cm intre ele. care se fixe aza cu cleme metalice de profilele CW. 12.daca pentru comutatoare.pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate.daca se respecta proiectul tehnic. .Trebuie verificat: . . .daca profilele tavanelor sunt perfect drepte. .

6.daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitat iva.daca tavanele false au acelasi nivel.executie placari uscate cu structura si panouri gips carton. . .daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului. rezistente la apa.. . . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . 12.executie tavane false cu placi gips carton.executie compartimentari usoare din gips carton (normale. r ezistente la foc) . nu se accepta diferente de nivel vizibil e la imbinarile tavanelor false.

Intocmit : Arh. Catalin Minea .

sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii .TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE 13. CAIET DE SARCINI . instructiunile din specificatii vor avea priorita te.Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii . Rigps. panouri metalice liniare. 13. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.2. EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor BS EN 20-354 Absorbtie fonica EN ISO 140: Part 3 Acustica . gips carton sau panouri din vata de sticla. HunterDouglas. Knauf. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat. Armstrong.Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF.1.13. placate cu panouri din fib ra minerala.

neteda. DEPOZITARE 13.3.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. placa cu particule sau vata de sticla. Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru m ontare Descriere a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fi bra minerala. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE.micro-perforata. sistem cu efect drept sau tegular. gips. b) Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vo fi dispon ibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiun i aditionale: 600 x 1600mm . .1. .texturata de model de suprafata fin granulata. MANIPULARE.13. Placile de t avan pot avea urmatoarele finisaje: . Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in f orma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T.

75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz. cleme.cel putin 0. cum ar fi incaperile sanitare. difuzoare de tavan cu amplificare. elemente de ancorare. g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Vezi planu rile Proiectantului si graficele pentru finisaje. care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. bratari. Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. se pot folosi placi texturare si/sau cu part icule sau placi perforate din gips carton. deoarece au tendinta de a se ind oi sub influenta aburilor. detectore de fum.si 0. vezi garficul pentru finisaje al Proiectantului).. difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica as a tavanului va avea valori cupr inse in urmatoarele limite: . d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige. . conectori etc. profile secundare. scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescr iptiile din manualul de montare al Producatorului. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in inc aperi umede. profile principale. f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fi e adecvat privind cerintele de calitate stipulate. piese de imbinare.600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). bucatariile si spalatorii.30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) . Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de ilu minat. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica (in special i n salile de clasa. profile perimetrale.

late de 100.2. 150 sau 200mm.3. 3cm. 160 km/h).3. care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala. alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. vata de sticla. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine). asa numitele tavane lamerale cu pr ofile negre din plastic pentru imbinare.fibra minerala neteda. 13. trebuie sa se ia ma suri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong "Siteme de Lega tura") sau imbinari late (de exemplu Armstrong "Sisteme de Contrast"). fixate pe profile. Culoarea standard este alb. in grosime de aprox. Materiale Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modu lar sunt: . sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din alumini u vopsite sau din otel).3. . Sisteme de tavane false metalice liniare Descriere Aceste sisteme.13. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede. placi cu particule si de gips carton fa ra calitati acustice specifice. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior. unde folosir ea altor tipuri de tavane nu este adecvata.

.fibra minerala texcurata. placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica. vata de sticla. . o Fiting-uri metalice.In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speci ale (PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat.Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fo nica mare.Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite.) integrate in tavan. late de 100 mm sau 200 mm. late de 100 mm sau 150 mm. o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare. Structura suport pentru tavane este facuta din: o Profile principale in forma de T.Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite. . Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips car ton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pe reti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti. o Sectiuni de unghi. o Carlige reglabile d in otel galvanizat. din otel sau aluminiu vopsite in alb. Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru ma terialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii. .Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu.fibra minerala. . vata de sticla. din otel sau aluminiu vopsite in alb. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: .Goluri de vizitare si chepenguri. Alte elemente pentru tavan: . Alte elemente de tavan: . fo losite la tavane lamelare. o Suruburi si piulite cu filet. .Goluri de vizitare si chepenguri. placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30.. . di fuzoare de aer etc. o Profile secundare pline in forma de T. din otel sau aluminiu vopsite in alb.

o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere.In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1.5 5 cm grosime. o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare). Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru ma terialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. o Fiting-uri metalice. 13. o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2.5. in functie de clasa specificata in proiect. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seis mice.052 mm grosim e. Rezistenta la foc . 13. Structura suport a tavanelor este facuta din: o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fix area placilor. Demontarea Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabi le astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara. o Suruburi si piulite cu filet.4.3. o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare..3.

Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafa ta de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform stan dardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verifica t daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de p rodus. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 47 6: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata c and se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentr u incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete c are nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este nece sar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera complet a impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profil ele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conduc te, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti impo rtante.

13.3.6. Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate p entru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand acee asi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate perma nenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

13.3.7. Durabilitate

Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare n u mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curati re regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. a) Panouri si placi de tavan. b) Sistem de suspendare. c) Goluri de vizitare.

Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si tre buie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de i nlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau stru cturala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false

.Livrare si depozitare Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. S ectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului , descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate s au alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grij a pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor.

13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

Faze de lucru: Montarea structurii metalice de suspendare; Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).

13.4.1. Tavane false cu suport modular

Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile su spendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunil e primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): - Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. - Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer condition at; - Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezare a placilor de tavan si a profilelor metalice: - Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite acce

sul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): - Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de a vertizare etc.; - Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adapta te cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului. Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate con form asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritat ea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilo r de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor ad itionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati . Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele spe cifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect. 13.4.2. Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare:

- Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizat e de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; - In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe p artea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.

13.4.3. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane

Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele supor t etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca stan dardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele fi nisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de viz itare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.

13.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE

13.5.1. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii. Trebuie verificate urmatoarele: - Daca marcarea este facuta conform proiectului; - Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. - Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu ce rintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?); - Daca materialele au fost depozitate corect; - Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Contractor; - Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte f iting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelo r elemente care interactioneaza cu tavanul fals: - amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. - fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar.

- Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care de riva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. - Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deform eze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditii le (inclusiv seismice si de incendiu). - Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiti ng- urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate p entru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. - Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Con tractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Beneficiar.

13.5.2. Verificarea in timpul executiei lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele: - Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului; - Daca se respecte proiectul tehnic; - Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele a baterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; - Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu sufici ente carlige; - Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibr atiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru at enuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. - Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfe l incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. - Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recoma nda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de incepe rea montarii panourilor pline; - Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilo r elementelor la umezeala, modificari

rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cl adirii. - Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. - Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determin e deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ven tilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. - Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). - Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul cor purilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar dac a nu este specificat altfel. - Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul s i trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. b) absorbtia sunetului: EN 20-354. c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3 13.5.3. Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate:

- Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; - Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamic e impuse, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri as tfel de sarcini suportului. - Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la stfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie. - Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din v ibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vi zitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. - Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in mo mentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. - Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. - Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de l a fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale a le tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale an samblurilor si instalatiilor. 13.5.4. Abateri admise

Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspen dare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500 mm (= spatiul max. dintre carlige). Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavan elor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profil e trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcin i. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabili te. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la la timea nominala cu mai mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distr ibuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.

Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebui e sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice l ungime pentru orice component posibil de maxim: ± 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie s a fie de ± 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1 mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea tot ala.

13.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- lucrari de executie tavane false modulare, din panouri metalice liniare

Intocmit : Arh. Catalin Minea

14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA, MOZAIC PREFABRICAT , PLACARI CERAMICE , PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE ( HPL )

14.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilo r de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, c at si placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stra tificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide.

14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea priorita te. STAS 233 - 80 Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori STAS 9110 - 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii

14.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pa rdoselilor si placari cu faianta sunt: Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa; Placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoare); Placi ceramice smaltuite; piatra naturala; caramida aparenta ; adeziv sau mortar; ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra;

- distantieri; - chituri pentru rosturi; Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conform itate si procesul verbal de receptie pe santier. Depozitarea se face în locuri închise, special amenajate, ferite de intemperii, adez ivii se vor depozita în încaperi cu umiditate (constanta) redusa. În general, livrarea placajelor se face în cutii de carton (sau de lemn), care trebu ie manipulate cu grija pentru a se evita spargerea lor. 14.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.. Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si du pa placare.

Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea pla cajelor astfel ca pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat. Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregati te dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati neputând depasi 2mm/m. Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului d e ciment, grundul aplicându-se pe spatele fiecarei placi, respectând trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer. Dupa montarea a 3-4 rânduri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 56 ore de la montare, placile se vor curata de mortar prin frecarea cu o cârpa umezita. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la începerea aplicarii placajulu i si se va executa cu chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge supr afata placajului cu cârpa umezita cu apa. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile.

14.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

14.5.1. Verificarea inainte de incepere lucrarilor

- Existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje în documentat ia contractorului; - Existenta procesului verbal de receptie pentru stratul suport; - Terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (învelitori, plan see) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii); - Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; - Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; - Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale;

14.5.2. Verificarea in timpul executiei lucrarilor

- Respectarea procedurii tehnice de executie; - Respectarea detaliilor de montaj; - Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect; - Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; - Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; - Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; - Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel put in unul la 100 mp; - Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

14.5.3. Verificari la sfarsitul lucrarilor

Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Not a: lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare , chiar si dupa finalizarea intregii lucrrai. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrar ilor dupa finalizarea lucrarilor. Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, e x. 1 m2 la fiecare 5m2; Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale defi ciente care depasesc abaterile admisibile;

14.5.4. Abateri admise

Placaje exterioare a) Placaje din piatra naturala; Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: 0,5mm în sens orizontal si 1mm în sens vertical; - din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp. Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau l ustruite: - din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa. - din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max . 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. - din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. b) Placaje din Placi ceramice smaltuite; Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm. Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (dista nta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm. Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa. Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 cracpaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2m m. c) Placaje din caramida aparenta. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la ve rticalitate: nu se admit. Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.Placaje din faianta si piatra - Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm - Devierea rosturilor dintre Placile placajului: 1mm/placa. - Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp. - Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit. - Pete pe suprafata placajului: nu se admit. - Latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma. Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardos elilor vezi capitolul Lucrari

Placari Pardoseli.

14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- executie placaje ceramice la pereti si pardoseli - executie placari cu piatra - executie placari cu mosaic prefabricat - executie placari cu placi decorative de inalta presiune (HPL)

Intocmit : Arh. Catalin Minea

0. 0. max. ci numai pentru fazele de lucrari.25 mm -Ondulatii in urma expunerii la caldura (SR EN 434). fiind lucrari destinate de regula a ramane vizib ile. GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la lipirea invelitorilor PVC pe pereti . 15. CAIET DE SARCINI TAPETE PVC 15.15. calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind. cu prevederile standardelor in vigoare. Invelitorile PVC pentru pereti. min. nu favorizeaza dezvoltarea -Clasa de foc (SR EN 13501-1) B-s2. chiar dupa terminarea intregul ui obiect si. nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse. se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prev ederile si specificatiile din prezentul proiect. unde este cazul.80 % -Rezistenta la bacterii si ciuperci (SR EN ISO 846) sanitarizat. 0.1. max.2. 0. d0 -Culoarea aleasa de proiectant in conformitate cu paletarul de culori pus la dis pozitie de antreprenor/ofertant. se vor prezenta sub forma de ru louri. MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor. min. cu latimea de 2 metri.70 mm -latime.10 mm -Clasificare utilizare (SR EN 259) utilizare foarte intensa (heavy dutty) -Stabilitate dimensionala (SR EN 434) -lungime. vor respecta prevederile SR EN 259 si vor avea urmatoarele caracteristici: -Grosime totala (SR EN 428). Lipirea invelitorii PVC se va face cu un adeziv specializat folosind eventualul . Invelitorile PVC pentru pereti vor fi eterogene. in consecinta. completate.90 mm -Grosime strat uzura (SR EN 429). 0. max.

Tapete de utilizare intensa 15. pentru lipire pe glet/superglet de ipsos.grund indicat de producatorul adezivului. operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective. Invelitorile PVC pentru pereti implica . 15. MONTAJUL Orice lucrare de lipire invelitori PVC pe pereti va fi inceputa numai dupa verif icarea si receptionarea suportului.4.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA SR EN 259 Tapete in rulouri.fie folosirea profilelor pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din c ovor PVC (2mm) si pana la cota peretelui pentru care antreprenorul/ofertant va include acest profil in oferta s a de material .

este necesar a s e verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: . utilizarea tipului mortarului indicat in proiect.profile pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui. plastic. in cazul utilizarii lor. in oferta sa de material. Elemente plastice de folosit . va fi stabilita de proiectant func tie de paletarul de culori pus la dispozitie de antreprenor/ofertant.0. antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie. pregatirea suprafetei suport conform indicatiilor produca torilor. semi-rigid. precum si materialele pentru sudura/etansare. prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. eventual constituit dintr-o baza si o suprastructura.fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea invelitorii PVC (min.fie fie montarea unui profil de inchidere. profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic) Culoarea profilelor. deasemenea . eventual const ituit dintr-o baza si o suprastructura.9mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant v a include aceasta operatie in oferta sa de manopera. plastic. semi-rigid. in oferta d e manopera. Deoarece invelitorile PVC pentru pereti implica sudarea/etansarea la rece a imbi narilor dintre fasiile de invelitoare PVC.profil de inchidere. profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neop renic). Prevederi pentru executie Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnol ogiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice. Costul profilului (baza si suprastructura) si a adezivului vor fi incluse de antreprenor/ofertant in costul materialelor . montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic) . precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prev azute in normative. Invelitorile PVC pentru pereti implica..fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant v a include aceasta operatie in oferta sa de manopera.

.necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol .destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol . .a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul.

Dupa lipirea invelitorii PVC pe pereti se va monta suprastructura profilului de inchidere. de-asupra p lintei executate din covor PVC antiderapant. perimetrala. daca va fi folosit. prevazuta in prezentul proiect. peste profilul de pasuire. a profilului de pasuire. dupa cum urmeaza: . Montajul invelitorilor PVC pentru pereti se va face dupa montarea covoarelor PVC antiderapante si luand toate masurile de protejare a acestora. Materialul se va monta conform croiului elaborat de antreprenor/ofertant si acce pt de proiectant.Executia poate incepe numai daca. Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare. . lipire care se va face cu adeziv de contact (neoprenic). in prima etapa se v a face pasuirea (cu glet de ciment alb) a plintei din covor PVC. conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite. care se dezlipeste dupa uscarea etansarii. ulterioare pentru prot ejarea lucrarilor . care sa confirme ca respecta prescr iptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare . pana la cota peretelui. precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materia lelor la care se face referinta in prezentul capitol. respectiv prescriptiile normativelor in vigoare. cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. se va monta. atunci. Lipirea invelitorii PVC pe verticala. a unei benzi autoadezive din hartie. se va face cu petrecere. Dupa lipirea invelitorii PVC se vor suda la rece / etansa toate rosturile dintre fasiile acesteia. baza profilului de inchidere. atat cu privire la executarea lucrarilor. folosindu-se solutia speciala de etansare furnizat de antreprenor/ofertant si aplicata dupa l ipirea in prealabil. pe plinta realizata din covor PVC antiderapant cu aproximativ 30mm. daca se foloseste acesta.au fost livrate cu certificat de calitate. peste rost. Montarea suprastructurii se va face pe un pat din silicon sanitar si prin clipsa re. Montajul va incepe cu lipirea. In cazul in care nu se vor folosi astfel de profile. specificate in prescriptiile not ificate mai sus.au fost corect transportate si depozitate. in prealabil. Se va verifica respectarea conditiile de mediu. respectiv insasi profilul de inchidere. Dupa montarea profilului de pasuire. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnol ogiei de executie. daca acesta este munocomponen t. la inaltimea d e 2m. tot perimetral.

15.6. RECEPTIA CALITATIVA Principalele verificari de calitate sunt: . Catalin Minea . . 15. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .croiul conform detaliilor stabilite de proiectant .lucrari de montare tapet PVC Intocmit : Arh.racordarile invelitorii cu plinta.5.aspectul si starea generala .acuratetea sudurilor .

G.1977 Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea . 74/17.C. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.S.LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII 16.P. 16.2. CAIET DE SARCINI . instructiunile din specificatii vor avea priorita te.16.1.C.02. Nr. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugra veli si vopsitorii. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste 1.06.C. 44/23.D.1976 C C C C C 3/61 66-70 96-70 124-72 143-72 Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac" I. C 3-1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii I.C.

Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea carac teristicile tehnice conform standardelor in vigoare.vopseaua pe baza de ulei.Inspectoratul General de Stat in Constructii 16.vopseaua lavabila pentru pereti si tavane. Veparom Vepatim si a vopselelor strop. Proiectare si Directivare in Con structii I.C.11.D.S. . MANIPULARE.P. 1989 Legenda I.P.C. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. 35/3.C. . . lacuri pentru tamplarie de lemn sau metal ica.3.chituri.D.C. LIVRARE.Institutul Central de Cercetare . .C .C. emailuri . DEPOZITARE Principalele materiale sunt: . VERIFICAREA CALITATII. ipsos. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise. ferite de u mezeala. ambalajele fiind inchise ermetic si etans. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.vopselelor Dasirom.20°C.C. I. grunduri.G. recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 .

din transport sau montaj. nichelate sau lacuite din fabricatie.16. grosimi de orice fel . Suprafete de lemn Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tâmplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul. si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate. verificata cu apara tul electric tip "Hygromette" sau similar. . peretii de s us în jos. in functie de tipul iregularitatilor. Pregatirea suprafetelor Suprafete gletuite si tencuite . Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var. spacluri de otel. Rugina se îndeparteaza prin frecare cu peria de sârma. Suprafete metalice Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina. Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi.4. . . vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR 16.Accesoriile metalice ale tâmplariei care nu sunt alamite.Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind a ceea tencuiala sau glet. Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate.Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hârtie de slefuit. vopsea veche.4. . . exclusiv pe . hârtie sticla ta sau solutii decapante (feruginol etc.). Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata în vo lume (2 parti ipsos la 1 parte apa) în cantitati mici. noroi etc. 1 parte 1 si 1 parte lpate de var folosita în cel mult 20 minute de la preparare.Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau s e spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. trebuie sa fie plane si net ede. fara desprinderi si fisuri.Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos). cuiele îngropate si bine curatate.1.Umiditatea tâmplariei înainte de vopsitorie sa depaseasca 15%.

2. Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii si nici pe timp de vânt puternic sau arsita mare. în mediu ambiant. Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafet ele gletuite. pentru evitarea condensarii vaporilor.trol lampant si benzina auto. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor începe la temperatura aerulu i.4.. daca se coloreaza în violet sau r oz. regim de temperatura ce se va tine în tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii. Tâmplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunz ator vopselelor de ulei. dupa executarea lor. În conditii de umiditate a aerului de pâna la 60% si temperatura +15-20oC. stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar. Diferenta de temperatura între aerul înconjurator si suprafata care se vopseste nu t rebuie sa fie mai mare de 6oC. de cel putin +5oC. în cazul zugravelilor. acestea se obtin în 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Executia lucrarilor Generalitati Zugraveli si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. 16. . ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica. Se poate verifica u miditatea si cu o solutie feolftaleina 1%.

. conditiile si modul de exec utie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încaperi cu umiditate relativa a aerului pâna la 60. in functi e de netezimea si porozitatea suprafetei. Caseina se poate adauga pe ntru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce.Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza în urmatoarea ordine. la pereti si tavane. Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Varul nu trebuie sa fie aplicat pet imp friguros sau cand exista risc de inchet.Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit.Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite s i gletuite cu glet de ipsos. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului. in timp ce se usuca. În prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei a cestuia. Varul trebuie aplicat in strat subtire. Varul trebuie protejat impotriva soarelui puternic. Zugraveala cu var Suprafetele peretilor si plafoanele din caldirile monumente istorice. Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Contractorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimen tarile. subsoluri si incaperile tehnice pot fi zugravite cu var. zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru och i si piele. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind bidineaua sau traf aletul. . Cu un litru de var poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza în urmatoarea ordine: . Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencu ieli interioare noi. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor în limitele standardelor si normelor de fabricatie. Vopsitorie cu vopsea lavabila În acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice. Deoarece varul este caustic.

Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica în mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare): .îndeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus. conform standardelor si normelor interne de fabricatie. .corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vops ea. . La reluarea lucrului. Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicând doua straturi de vopsea diluata cu ap a în proportie de 4:1 (volumetric). înainte de folosire v opseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata.Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate în fiecare subcapitol si g asite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. .calitatea principalelor materiale introduse în executie.respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier. aplicarea se va face cu pistolul sub presiune. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor închide etans de fiecare data cand se intreru p lucrarile. . Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pre gatitoare dupa cum urmeaza: . timpul de uscar e este de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare. vopseaua va fi bine omogenizata .

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va fa ce la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15°C. ABATERI ADMISE 16.. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite.).Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet. far a curenti puternici de aer. . Verificari inainte de inceperea executiei Se vor verifica urmatoarele: .Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi. streasini). .verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umidita tii care nu trebuie sa depaseasca 15%. beton etc. .5.PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriil e (invelitori. regim ce se mentine pe tot parcursul executiei l ucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. . . . Verificari in timpul executiei lucrarilor .Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in doc umentele prezentate de constructor.2. 16.aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravel ilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora. tencuieli.5.indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt i n conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului. CONTROLUL CALITATII.1. .verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei. 16.5.

. spalarii prin ploai e sau inghetarii.Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste. . . .Daca este respectata procedura tehnica de executie.Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete.Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiec t. cremoane. .Aspectul zugravelilor. desprinderi.Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile te hnice ale produselor utilizate. bine chituite si slefuite in prealabil. . crapaturi sau fisuri).Aspectul zugravelilor. druca re.Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete . olivere) sa nu fie patate cu vopsea. . dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii.Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei. pete. lacuri trebuie sa prezinte p e toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat. se va controla ca accesoriile (silduri. emailuri. b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoar ele: . . suprapune ri). .La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicu la de vopsea a suprafetelor . .a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarel e: .

3.. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia l lucrarilor de investitie. dar cu zugraveli .Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete . 11.6. vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verifi cate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate. fara suprapuneri si separatii.Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea unei faze de lucrari . precum si ce le dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte . Executie zugraveli si vopsitorii .5. 16. verificarile se efectueaza cel putin una pe ntru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul ante o frecventa de 1/5. Lucrarile de a terminarea obiectivului rior. Lucrarile de zugraveli.

Catalin Minea .Intocmit : Arh.

Clasificari a) Dupa pozitia lor fata de constructie: . turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic. sapa din ciment sclivisit. placi ceramice portelanate). piatra si parchet.pardoseli calde (covor textil. polimeri).pardoseli intreioare.1.LUCRARI DE PARDOSELI 17. mosaic. in interval de 1 minut. lemn. placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport. cuantificata prin energia disipata la contactul pi ciorului neincaltat al unei persoane.1. pot fi: pardoseli din lemn . . .pardoseli discontinui . 17.1. aflate in exteriorul spatiului con struit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile. Alte straturi suport.1. mosaic turnat. covor din mase plastice fara suport t extil).17. din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise e tans sau neetans (piatra naturala sau artificiala. Alcatuirea pardoselilor In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi: a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant .rece. placarea pardoselilor cu ceramica. masa de spacl u pe baza de polimeri). . pat de nisip si pietris sub. in cladir ile mai vechi. c) Dupa senzatia cald . .2. aflate in interiorul spatiului construit.pardoseli semicalde (mortare polimerice. respective 10 minute. pardoseli din lemn. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de morta r.si in cazul in care exist a subsol sau parter fara subsol beton de egalizare. b) Dupa continuitatea suprafetei . covor din mase plastice cu suport textil).pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit. 17.pardoseli exterioare. piatra naturala . pardoseli din mozaic turnat in-situ. expuse intemperiilor. se impart in: .pardoseli continui. CAIET DE SARCINI .

In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapai auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm Po listiren. c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure r uperea capilaritatii (membrane hidroizolatoare). pat de mortar sau "sapa usc ata" din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice. In acest capitol. Pentru a) si c) vezi capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie si de Reabilitate Termica. . rezistenta la sarcini statice si dinamice. sis a permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. d) Stratul de uzura care trebuie sa asigure: siguranta in utilizare. un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura r. in cazul unui nivel ridicat de apa freatica).din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli. pentru a bloca patrunderea apei featrice (membrane impermeabil a. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii. b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment. deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei (vezi Anexa de la Caietele de Sarcini pentru cladirile respective). clasa de combustibilitate prescrisa. sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzur a. pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan). confortul termic si acustic. doar straturile mentionate la punctele b) si d) sunt specifice . spalatorii) si incaperile sanit are. Incaperile de langa piscine.

executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la constructii în care se desfãsoarã activitãti de productie M. 68/N/28.L. Nr. GP 037/0-1998 Normativ privind proiectarea.T.1996 2.1.max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn). instructiunile din specificatii vor avea priorita te. executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la clãdiri civile CAIET I: Prevederi generale .P. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie. . Abateri admisibile Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca: . 17.08.2. NP 013-1996 Ghid privind proiectarea.17.3.A.

C.1978 6.T.09.1979 C 174 1974 5.C.P.P.D. C 174-1979 Instructiuni tehnice de aplicare a profilelor apãrãtor muchie de treaptã din PVC I.C.CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semicalde CAIET IV: Pardoseli reci M.T.A. 1994/13. NP 063-2002 Normativ privind criteriile de performanta specifice scarilor sl rampelor pentru circulatia pietonala în constructii M. 50/N/17.G.C. 157/07.1998 C 35 1982 3. 18/19.T.C.2002 7.L.C.12.P.06. 95/24.C.1974 4.04.S. C 55-1974 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mânã curentã din PVC semirigid I.11. .D. C 187-1978 Instructiuni tehnice pentru folosirea în constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat I.C.

Proiectare si Directivare in Con structii I.C.C.T.G.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.GP 089-2003 Ghid privind proiectarea scarilor si rampelor la cladiri M.P. 1004/10.D.S.C.Institutul Central de Cercetare .A.T. .P.L.12.T.C .C. .Inspectoratul General de Stat in Constructii .2003 Legenda M.

MAIPULARE.Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport. C 56/85. e) Borduri .Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concorda nta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent inst alatiilor".Cement Pa 35.Borduri din mozaic. 14mm. .Nisip conform STAS 1667 .76 . conform SR 388/95. conform STAS 2111/90. .Ciment alb Portland. conform STAS 339 . grosimea de la 12 la 15 mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice.agregate din piatra pentru mozaic.apa pentru constructii. . c) Placari sintetice continue pentru pardoseli.Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoa re). . conform STAS 7915-71. 17. de dimensiuni mici medii.80. VERIFICAREA CALITATII. b) Placi si piatra naturala . .76.Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC. conform SR 7055/96. to SR 1500/96. .Strat Poliuretanic sau din Polistirene izolatie fonica. . incluzand placi speciale pentru scari. d) Parchet . conform STAS 228/1-87. capitolul 8 "Pardoseli". p inul etc. LIVRARE.Hidrat de clor tehnic.piatra naturala.Cuie din otel. .Spirt alb rafinat tip C.Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm. conform STAS 44-67 . acc.Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar). cum ar fi bradul. cu lamba si uluce. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.Placi mozaicate pentr pardoseli. .76. .Ciment Portland. .Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti. antiderapante.3. incluzand stratul suport din lemn de esenta moale.Folie PE ca bariera pentru vapori. de grosime 5mm ca stra t izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta.Placare cu PVC . . in aceeasi culoare cu pardoseala. conform STAS 1134-71.Placi ceramice glazurate (finisaj mat. f) Acesorii . . elemente prefabricate (inaltimea de 10cm). culoarea conform STAS 5939 . trafic intens pentru cla diri publice).Natural agregates. de gros ime de aprox. TRANSPORT Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de par doseala sunt: a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ . conform STAS 790-84 . . . aranjate pe carton. . to STAS 1667 . acc. pentru mozaic in-situ.

Corpuri abrazive. . conform NTR 2830-75. conform STAS 601/1 .Adeziv pentru pardoselile din salile de sport. conform STAS 4992-68 .Adeziv "Prenadez 300".Binder Standards L 17 . . sau similar aprobate.Industria Chimica .84 .Oxizi de vopsire ..Acidul oxalic. cum ar fi AltroFix 19 sau simil ar aprobate.

a plintelor si bordurilor se va face numai în v ehicule curate si acoperite. Contractorul trebuie sa se asigure ca d epozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. sulurile fiind asezate vertical. curate si închise. pe sortimente si cul ori diferite.Palci speciale din metal sau plastic pentru scari. conform NII 1564 . dispersie apoasa (aracet) se va depozita în magazii acope rite. . ..Tabla de acoperire (alama..Transportul pervazurilor se face cu legatura.Rosturi de separare din alama in mozaic..40 . . .Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi. . la temperaturi cuprinse între + 5°C. cu respectarea normelor de paza contra incendiilor. s e vor depozita în încaperi închise.69. inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pen tru pardoseli. în pozitie verticala.Transportul pieselor de parchet.. "Victoria" sau similar aprobate. Stivuirea se va face pe specii. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Depozitarea par chetului în subsoluri este interzisa. Depozitarea se face în locuri uscate si acoperite .. ferite de posibilitatea de explozie. Trebuie v erificate urmatoarele lucruri: . Transport si depozitare De indata ce sunt sunt livrate pe santier. Masina pentru lustruit mozaic. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma în întregime.Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport. . . livrata în saci de 50 Kg.Masina pentru raschetare si lustruire. +35oC. sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. ferite de actiunea luminii solare directe.Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece.Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv. frizurile de perete si pervazurile ambalate în pachete si respectiv le gaturi. temperatura de depozitare va fi între + 15oC si + 20oC pe ntru "Prenadez 300. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei. se vor depozita în stive în încaperi închise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn. materialele vor fi verificate de Cont ractor.Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului.Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta în cutii de carton (max. . . . g) Echipamente . Piesele de parchet. acop erite. + 35o C.Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respe ctarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile. clase de calitate si dimensiuni.Poliacetatul de vinil. . . Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigo are specifice si normelor tehnice folosite in constructii . ferite de umezeala si de razele soarelui.Piatra de mozaic se va contracta. la temperatura de + 5o C. . uscate. în vehicule curate si acoperite. a cesta trebuie legat (închis) imediat.ceara pentru parchet.

care vor fi închise cu dopuri de sticla sau de plastic.Ambalajele cu white-spirit se vor depozita în magazii aerisite sau aer liber.). Controlul materialelor întrebuintate. transporta si manipula cu respectarea prevderilor în vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. se vor depozit a în magazii uscate. fe rite de razele solare. Transportul se va face în ambala je de sticla sau material plastic.Kg/buc. . îngh etului si de amestecul cu corpuri straine. Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului. ce se face pe sorturi. .Cimentul pentru sape. . cât si în timpul depozitarii. .Acidul clorhidric tehnic se va depozita. . Depozitarea se face în spatii acoperite. mozaic si si mortar va fi ferit de actiunea umezelii. al dozajelor. în magazii sau soproane. al modului de executie si al p rocesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje. atât în timpul transportului (ce se face în saci).

Armaturile sau sârmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taia te sau îndoite. instalatii electrice. Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli .Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport exi . EXECUTIA. a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. care se executa în încaperi vecine.17.Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa execut area stratului precedent si constatarea de catre Dirigintele lucrarii ca acesta a fost bine executat. cu mortar de ciment. fundatii.In cazul ca proiectul nu prevede altfel. .Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalati i sanitare sau de încalzire centrala. pentru a se exc lude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala.4. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute în proiect. . 17.La trecerea de la executia unui strat la altul. se va realiza o legatura cât mai perfecta între straturi. etc se vor astupa sau chitui.Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului ) vor fi acoperiti cu mortar de ciment în grosimea strict necesara pentru protejarea lor. va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii în pozitie închisa. . . INSTALAREA.Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale. adânciturile mai mari. Curatarea se va face cu maturi si perii. MONTAREA. . . ASAMBLAREA 17. . precum si dupa terminarea în încaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj. Reguli generale .2. de încalzire. . . conducte.Diversele strapungeri prin planseu. linia de demarcatie dintre doua tipur i de pardoseli. sanitare.4. care strapung planseul. orizontale si fara denivelari în aceeasi încapere si la trecerea dintr-o încapere în alta.Pardoselile vor fi plane. rosturile dintre elementele prefabricate a le planseului.Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beto n sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa d e eventualele impuritati sau resturi de tencuiala.4. dupa caz. etc) si efectuarea probelo r prescrise. au fost izolate corespunzator.1.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregat irii suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect. operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective. .stent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare).Compozitia.3.4. dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin pr oiect la fiecare tip de pardoseala în parte. în functie de solicitarile la care este supusa pardoseala. fiind lucrari care urmeaza a fi acoperite. care trebuie sa fie suficient de întarit când se va aseza peste el îmbracamintea pardoselii. precum s i conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materilalelor care fac obiectul prezentului capitol. respectiv cu umidometrul electronic in rest. Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit. Executia stratului suport Prevederi generale Lucrarile din acest capitol. conform normativelor in vigoare. or fac sapele de egalizare ranforsate cu cor indon care nu necesita intocmirea de procese verbale de lucrari ascunse.ant. deci este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse. pentru etalonare. 17. Orice lucrare de prevazuta in acest capitol va fi inceputa numai dupa verificare a si receptionarea suportului din beton. calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verifica ta inaintea executarii pardoselilor finite. . deci ram anand invizibile. Exceptie de la prevederile art.

conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ. dupa 28 zile.0 N/mm2 Rezistenta la incovoiere.Se vor verifica. amestecat cu agregate si apa. Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor prod ucatorului liantului. prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici: Rezistenta la compresiune. completate. 1 Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi 2 In coditiile folosirii grundului de aderenta indicat de producatorul mortarulu i predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare. min. Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm. Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton. per m3 de s apa: liant 200-250kg .0 N/mm2 Aderenta la suport2. min. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative. insa cuit. 1. Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813): Rezistenta la compresiune. 6 N/mm2 Timp uscare pentru montarea parchetului. dupa 28 de zile (EN 13892). in proportia indicata de producatorul mortarului.4 N/mm2 . min. latex si apa). pentru asigurarea aderentei aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu. 10 zile Sapele de egalizare vor fi de grosimea indicata in planse si detalii asigurand s i aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje. min. cu prevederile standardelor in vigoare.6501. In toate cazurile. 8. unde este cazul. agregate 1. Prevederi pentru materiale Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor. 32.850kg si apa 120-140litri). dupa 28 zile (EN 13892). dupa 28 de zile. Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amesteca t cu apa. deasemenea. se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prev ederile si specificatiile din prezentul proiect. max. un amestec de liant. utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect. Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat1. dupa 28 de zile. primeaza specificatiile din prezentul proiect. in conditii normale. 30 N/mm2 Rezistenta la incovoiere. min.

max. este necesar a se verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: . dupa cum urmeaza: . normative. care sa confirme ca respecta prescr iptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare . max. .necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol . Prevederi pentru executie Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol. 72 ore Instructiuni. in conditii normale. in conditii normale. in prealabil. Executia poate incepe numai daca. standarde: -C35/1982 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.au fost livrate cu certificat de calitate.a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul.Timp uscare pentru montarea covorului PVC.destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol . modificarile s i completarile acestuia -SR EN 13813 Materiale pentru sape si pardoseli. 48 ore Timp uscare pentru montarea parchetului.au fost corect transportate si depozitate. conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite. Materiale pentru sape. Caracte ristici si cerinte.

dar nu mai mult de 3mm medii/fiecare spatiu. ± 4 mm la 2 m. Sapele de egalizare vor fi compate. conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de b eton max. ± 0. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehno logiei de executie. fara fisuri.plane. cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta. curat .La receptia preliminara se va efectu a direct de catre comisie aceleasi verificari. pentru etalonare. Acoperirile autonivelante vor fi plane si netede nu se admit denivelari si nici . Dupa verificarea suportului. atat cu privire la executarea lucrarilor. diferentale de planeitate maxim admise fiind d e 2mm/2m. respectiv prescriptiile normativelor in vigoare.5 mm.diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje. precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materia lelor la care se face referinta in prezentul capitol. Sapele de egalizare vor fi plane. se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare . acesta va fi desprafuit prin aspirare. Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari. adica absorbtie de apa 2-6% . verificarea facandu-se cu dreptareul cu bula de nivel. specificate in prescriptiile not ificate mai sus. in special la : . cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Se va verifica respectarea conditiile de mediu. admitandu-se numai fisurile cap ilare datorate reactiei de hidratare a cimentului. Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare.slab sau mediu absorbant. respectiv denivelari intre placi alaturate max. Receptia caIitativa Sapele de egalizare se vor verifica din punct de vedere al respectarii cotelor d e turnare. va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit.consistent. prevazuta in prezentul proiect. pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capito l. pentru sape cele de mai jos).Umiditatea suportului. Suportul trebuie sa fie: . respectiv cu umidometrul electronic in rest. ulterioare pentru prot ejarea lucrarilor.

17. b) Cu izolatie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un strat elastic din Poliuretan (sau Polistiren). Atat sapele de egalizare cat si acoperirile autonivelante vor fi aderente la sup ort nu se admit desprinderi sau aderente partiale (sunet neadecvat la ciocanire).4. imbinarile dintre placile de lemn fiin d umplute cu mastic bituminos cald sau rece. Executia pardoselilor . Pardoseli din parchet masiv Parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu tehnologia de executare.rugozitati. de 5mm grosime. dime nsiunile si grosimea parchetului existent. c are a fost acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila).4.finisaj Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va f ace conform prevederilor din capitolele ce urmeaza. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol e refera la conditiile tehnice privind repara rea pardoselilor de parchet de lemn de stejar masiv lamba si uluc asezat pe stratul suport facut din brad sau p in. imbinarile dintre placile din lemn fiind umplu te cu mastic bituminos rece sau . Exista mai multe metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de locatia din cladire: La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficie nta sau fara reabilitate termica in pardoseala executata si: a) Fara izolatie fonica: placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala.

Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului. Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lamb e pe stratul suport din lemn. locul gol de sub stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lemn. Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn . Montarea dusumelelor oarbe Dusumeaua oarba poate reprezenta stratul suport pentru montarea pardoselilor din parchet la Sali de clase sau la salile de sport . între scândurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o distanta de cca 15 mm aceeasi distanta se va lasa înt re scânduri si peretele încaperii. foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardoselii. bine prinse de sapa.2 mm sub dreptare montat în toate directiile. Conditii pentru montarea parchetului . sau paralel cu peretii.sudabila). La etajele superioare.In cazul startului suport ventilat: sipcile suport for fi asezate pe un strat din fibra. eventualele neregularitati al e scândurilor se elimina prin rectificare locala. In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica. . umiditatea aerului în încap eri trebuie sa fie sub 60 Suprafata obtinuta de dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala. care au gauri de ventilatie. se adm it sageti de max. de 2 m lungime.c) Cu loc gol ventilat: placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fi xate pe placi din beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo. prin batere cu c uie de fixare de cca 40 mm lungime. 24 mm grosime si minim 3 m lungime.Montarea startului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu mastic a lo curilor goale. m embranei termo-sudabila. cu o bordura de latimea a 4 lamel e. in functie de parchetul existent. Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata. stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot i nlocui cu un strat din folie polietilena ca bariera pentru vapori .Sapa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea startului din mastic. . . se va monta du sumeaua oarba realizata din scânduri de brad de 15-18 cm latime. cu capatul înfun dat. Pe scândurile suport. se vor bate la o scândura doua cuie în dreptul fiecarei fâsii. în lung scândurile vor avea un rost de 5 mm si vor fi tesute. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala.Optional: asezarea unui strat poliuretan pe membrana termoizolatoare sau barie ra pentru vapori.

zugravelile si vopsitoria. cu ciocanul astfel încât lamba sa între strâns cu ulucul piesei alaturate. pentru a împiedica orice deplasare în timpul montarii parchetului. . pe lamba si ulucul lamelelor de parchet. Inainte de montaj.portiunile de mozaic si ceramica care se vor afla în contact cu parchetul (pragu rile) vor fi turnate si frecate. . .temperatura. minimum + 5oC.umiditatea relativa a aerului. Lamelele de parchet din câmp se vor bate începând de la frizul situat la peretele opus usii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strâns. Imbinarea frizurilor la colturile încape rii se face la 45o. . electrice si de încalzire si care sunt integra te in realizarea pardoselii vor fi terminate. acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea.Stadiul lucrarilor pe santier. în momentul începerii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul: .usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %. la o distanta de 10-15 mm de aceasta. dar si pe intradosul acestora se va aplica adeziv. . Frizurile se vor întepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta. In Incaperile în care se executa îmbracamintea din parchet se va asigura urmatorul c limat interior: .lucrarile de instalatii sanitare. . Montarea Parchetului De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete. maximum 60 %. vor fi terminate. precum si toate finisajele peretilor cu care se rac ordeaza îmbracamintea din parchet.

Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor.planeitatea si orizontalitatea.4.aderenta la stratul suport.5. .aspectul. modul de racordare cu suprafetele ve rticale. orizontalitatii. . se va face si o verificare în adâncime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale pardoselii. stratul suport sa îndeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv din aceste Caiete de Sarcini. Proiectantul verifica în mod special respectar ea urmatoarelor conditii: a. identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut. defectele stratului supo rt nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunzatoare a îmbracamintii de parchet. .montarea. care sunt necesare pentru realizarea unei îmbracaminti de parchet corespunzatoare din p unct de vedere al planeitatii. 17. Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca suprafetele îmbracamintilor din parchet si anume: .6. lipit de pe rete. . la receptia pardoselii executate. pentru îmbracami ntea de pardoseala din parchet. pervazul se taie la 45o si se pasuieste.marimea rosturilor. starea generala a suprafetelor. . etc. Daca este necesar. 17. La colturi. a pieselor de parchet alaturate. b.4. la acelasi nivel.Se fixeaza pervazurile cu cuie batute în frizuri la 40-50 cm distanta. Pardoseli din pvc Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind execu tarea pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante de trafic intens.

sapa autonivelanta. Cuie din sârma de otel conform STAS 2111/90. Sapa autonivelanta . Adeziv . Nisip. Snur plastifiant : Adeziv "Prenadez 300" conform NTR 2830-75. Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens .sapa de egalizare a planseului. . montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat.îmbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinil ice.Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor PVC este alcatuita din: . realizata din mortar de ciment M 100 T. .plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul de sapa.76. . Pardoseli polivinilice de trafic intens . conform STAS 1667 . Pardoselile cu îmbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rostu rilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat. . Executarea finisarilor pardoselilor MATERIALE UTILIZATE Covor din PVC. conform STAS 7915-71.plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala. peste sapa de egalizare.

3 Rezistenta la foc Neinflamabil .8 Rezistenta la compresiune mm 0.5 .0.4 .longitudinal .7.Caracteristica Unitate de masura Valori admisibile Grosime mm 2.3 Elasticitatea mm 0.7 . clasa C1 Grad de gelifiere Fara fisuri sau crapaturi Absorbtia la apa mg/cm 2 1.7.9 Duritatea .7 7.0.7 Rezistenta la uzura g/cm2 0.3 .8 .1 .0005 Rezistenta la tractiune .1.0003 .transversal N/mm2 7.0.

In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pa rdoseala cu o banda din PVC. si se intinde pe sapa din ciment. Acest regim se va mentine în tot timpul executarii îmbracamintii pardoselii si cel p utin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni.cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului suport. Paroseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etan sare. daca portiunea respectiv a se coloreaza în violet sau în roz intens. stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %. Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatului tip "Higrodette" (baz at pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor în functie de umiditate lor sau cu un alt aparat similar. în concentratie de 1 %. daca între timp nu s-a trecut la regimul de exploat are normala a încaperilor. In cazul cân d dupa aceasta operatie ramân .71 Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executar ea pardoselii din PVC . "Prenadez" sau similar apr obate. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton. umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: . .Grade 70 . înainte de montarea îmbracamintii. Structura pardoselii Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza: .plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi.se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat. o solutie de fenolftaleina în alcool. nu trebuie sa depaseasca 3 % (în procente de gr eutate). In lipsa acestui aparat. un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16oC si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. în cazul lipirii covor ului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate. Executarea finisajului pentru pardoseala In încaperile în care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura. Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metal ice pentru înlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli.

din întreaga încapere. Praful se va înlatura. es te interzisa folosirea acestei încaltaminti în afara încaperilor respective.bavuri sau urme în relief. iar muncitorii care executa lucrarile vor purta încaltaminte curata cu talpa moale. Pentru îndepartarea comp leta a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. interzicându-se accesul perso anelor straine. . Din acest moment încaperea în care se lucreaza se închide. cu matura. acestea se vor îndeparta cu o piatra abraziva. acordându-se o atentie deosebita colturilor intrânde.

Covorul va fi adus în încaperile în care va fi montat. se va curata b ine încaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea în afara încaperilor în care se lucreaza. sobe. spaleti de usi. cu ajutorul unor perii si al unei cârpe. fâsiile de covor vor fi croite definitiv cu 2. Pentru valorificarea capetelor de ma terial. cu rosturile dintre ele orientate în directia de circulatie maxima si daca este posibil si în directia principalei surse de lumi na naturala.. .rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada în dre ptul golului usii. fâsiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv. radiatoare. In cazul unor adâncituri izolate este suficienta o chituire locala. dupa frecarea cu piatra abraziva. . . . nu mai mult de una pentru o încapere. de preferinta opus usii sau ferestr ei si cu rostul de înnadire întro pozitie cât mai putin expusa circulatiei. când în doua încaperi alaturate fâsiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta natura. pentru aclimatizare si în acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute în mat erial datorita sederii în sol a covorului. covorul se va croi în conformitate cu un plan de montaj. Fâsia înnadita se va amplasa lânga perete..La nise. Lipirea covorului cu adeziv . Fâsiile taiate se vor aseza în pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore. . întocmit în p realabil. utilizând un cutit pentru croit.3 mm mai scurte fata de profilul peretelui. se vor curata bine de praf. atât suprafata stratului suport.Atunci când suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente. se va derula sulul si se va t aia în fâsii. se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1.Inainte de aplicarea adezivului. în dreptul tevilor de instalatii etc.fâsiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii încaperii. ramase dupa taierea fâsiilor la dimensiunile necesare. întreaga s uprafata.Dupa aclimatizare.daca în cele doua încaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fâsia nu se va întrerupe în dreptul usii. cu 2. atunci rostul dintre fâsiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii.3 cm mai lungi decât dimensiunea respectiva a încaperii.se va urmari repartizarea cea mai economica a fâsiilor de covor în încaperea cu mini mum de rosturi si de fâsii mai înguste de 50 cm. cât si capetele fâsiilor de covor. . Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare. se admite ca o fâsie sa se realizeze din doua par ti.5 mm grosime ). . De asemenea. cu respectarea urmatoarelor criterii: .

Adezivul se va aplica în strat subtire (0. de-a lun gul tuturor marginilor longitudinale ale fâsiilor de covor cât si a marginilor înnaditurilor se va lasa câte o zona de cca 5 cm latime. neunsa de adeziv.250 Kg/mp pentru fiecare strat) si cât mai uniform. .Pentru lipirea cu adeziv se va începe cu fâsia de covor de lânga peretele cel mai ap ropiat de usa de acces din încapere.200. concomitent. La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fâsiilor de covor. cu margini longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm începând cu ultima fâsie asezata se apuca unul din capetele fâsiilor si se aseaza peste capatul opus. vor fi asezate din nou (nelipite) în pozitie de monta j.Se va aplica câte un strat adeziv. care se va trage în contact cu suprafata pe care se aplica ade zivul.0. pentru a pu tea urmari curbarea buclei. Aplicarea adezivului atât pe stratul suport cât si pe spatele fâsiilor de covor din PV C se va face cu ajutorul unui spaclu dintat. spaclul se va tine înclinat f ata de directia de întindere a . de catre doi muncitori. pentru a împiedica. lipirea covorului în dreptul marginilor. atât pe ju matatile fâsiilor de covor întoarse cât si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita.. nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv). în aceasta faza. adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm. . astfel ca în urma lui sa ramâna numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti. astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fâsii sa se suprapun a.Fâsiile de covor curatate. iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate..

Lipirea fâsiilor de covor în cea de-a doua jumatate a încaperii se va face conform i nstructiunilor aratate mai sus.40 minute de la aplicarea adezivului.Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor îndeparta imedia t. care variaza în functie de umiditate si g radul de ventilatie a încaperii. pardoseala se va presa cu mâna prin intermediul unei cârpe. pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu mâner lung). ruloul este îmbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale.Lipirea covorului se va face dupa 20. aceste benzi au rolul sa împiedice lipirea fâsiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului. .50 cm si diamet rul de 12. suprafata covorului va ramâne patata. se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv. de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si în mo de material. .2 cm (pentru lipirea covorului).5. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data. spre partea înca neunsa cu adeziv. cu o latime de cca 5 cm care vor fi pl asate cu fata în jos. sub portiunea de suprapunere a fâsiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale. adica câte circa 0. int erval de timp necesar pentru zvântarea excesului de solvent din adeziv. . . operatia de presare face de la mijlocul fâsiei atre marginile sale. Adezivul se va aplica în strat subtire si cât mai uniform. daca curatarea nu se face imediat . .Jumatate de fâsii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele resp ective ale stratului suport.O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire. in lipsa acestui rulou.Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis. lungimea de 40. exact pe locul ind icat.Dupa lipirea tuturor fâsiilor de covor pe fiecare jumatate de camera. Aceasta asezare a fâsiilor d succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fâsia parte. . având greutatea de 25.in cazul suprafetelor mici. nu se admit aglomerari (c uiburi) de adeziv. Contractorul va presa manual fiecare fâsie în se va de covor catre marginile ei si din axul fâsiei de covor c In cazul folosirii cutitului pentru croit.30 Kg. se considera ca lipirea se face numai atunci când degetul nu mai este murd arit si se simte o oarecare aderenta. deoarece deplasarile ulterioare ale fâsiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului. atât pentru stratul suport cât si pentru fâsia de covor.350 Kg/ mp. având grosimea de 1. . dupa fiecare operatie de lipire. . Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0.15 cm. care si ele au fost unse. care se pot aseza pe stratul suport. . prin frecare cu o cârpa aspra si uscata.adezivului în asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe lânga marginea spaclulu i. nu se va fac e pe fâsiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material.700 Kg/mp.

Se va evita introducerea adezivului pâna la linia de întâlnire covor . cu partea lata a unui ciocan de 500. se vor taia si lipi. .. .Dupa taiere se vor înlatura straifurile. fâsiile asezate anterior pe stratul .Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrânte marginile covorulu i timp de 20.Taierea se va face începând din apropierea unui perete si se va executa prin trage re.Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost. suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute. la care nu ajunge lama cutitului de mai sus.strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. taierea se va face cu ajutorul cutitului pe ntru croit. necesar evaporarii excesului de solvent.Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului. avându-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent în contact cu muchia covorului. se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija. marginile petrecute ale fâsiilor de covor ramase nelipite.1000 gr. se vor ridica (rasfrânge) marginile fâsiilo r. al unei role de circa 20 cm lungime sau în lip sa acestora. La capetele covorului dinspre pereti. In cazul încaperilor pentru care fâsiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m . atât pe stratul supo rt si pe marginile covorului. . .40 minute. dupa care se vor aplica pe stratul supo rt si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare. aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face într-o singura etapa pe întreaga suprafata a pardoselii . .

la distanta 40 . Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete. Montarea plintelor a) t. dispersie apoasa (Aracet).suport pentru aclimatizare. conform planului de montaj. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fâsia de ambele capet e si o aplica cu atentie exact pe locul respectv. de de Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului supor lânga perete. dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat su btire si uniform din ceara pentru parchet "Victoria" sau similar aprobate. pentru a se putea aplica adezivul pe întreaga suprafata a stratului suport si a fâsi ilor de covor. curata si uscata. c) Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala . Ceara se va lasa sa se usuce timp de ci rca 60 minute.In cazul adezivului poliacetal de vinil.se vor monta conform instructiunilor producatorului . dupa care cu o alta cârpa moale. umeda si bine stoarsa. dispersie apoasa (Aracet). S e vor prinde ca mai sus.Pentru îndepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o cârpa moale. . petele mai rezistente se vor curata cu diluant prenadez 300 sau toluen. în cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil. In timpul acest ei operatii se vor tine ferestrele deschise. pe care se insurubeaza pervazurile din lemn. dibluri tronconice lemn de brad fixate ci gips in caviatatile pregatite din perete. se vor ridica si depozita într-o încapere alaturata cu f ata în jos si peste hârtii curate. Modul de aplicare a adezivului. . precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de încapere. dintr-o singura data deoare ce deplasarile ulterioare ale fâsiei sunt dificile si se produc defectiuni.Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cârpa aspra si uscata. prin frecare cu o cârpa aspra. Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC . se va freca usor suprafata pardoselii din pvc pâna la lustruirea completa. . b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. modul de taiere a marginilor longitudinale. In cazul adezivului prenadez 300. timpul necesar pentru evaporarea excesului de so lvent.50 cm unul de altul. petele mai rezistente se vor înmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o cârpa aspra.

iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin. b) fâsiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate. nu se admit port iuni în relief sau adâncituri. nu se admit pete. lustruita. si chiar mai mult cand se folosesc me canice de curatire.5 mm latime la covor si mai mari de 0.Pardoseala poate fi data în folosinta imediat dupa lustruirea covorului. în cazul lipirii cu Prenadez 300. se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili.aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. . întrucât exista perico lul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui incendiu sau explozii. strapungerile. e) racordarile la pardoseli de alta natura.4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi. obiectele fixate pe s tratul suport.Curatarea si îndepartarea prafului cu cârpe. . Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor Contractorul si Proiectantul vor verifica în mo d special respectarea urmatoarelor conditii: a) covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata. c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda. nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi. etc trebuie sa fie bine pasuite la croire. dispersie apoasa (Aracet) darea în circulati e se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului. nu se admit rosturi mai mari de 0. d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata. în cazul lipirii cu poliacetat de vinil. .

Materialul se va taia pe lungime si se va intinde pentru conditionare. temperatura si conditionare Pardoselile din PVC pentru Sali de sport se vor depozita pentru aproximativ 24 d e ore la temperatura camerei sau nu sub 15°C si peste 27°C. Pardoseli PVC pentru salile de sport Caracteristicile materialelor Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC pentru salile de sport : . apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructi unile producatorului. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv speci al in conformitate cu insrtuctiunile Producatorului. Stratul suport Pardoseala de PVC se lipeste pe sapa. Montajul covoarelor PVC pentru salile de sport trebuie facute in conformitate cu instructiunile producatorului. Mater ialul se va verifica inainte de punere in caz ca exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2 ore. Montarea perdoselilor din PVC pentru Sali de sport Pardoseala din PVC trebuie montata in concordanta cu Codul de Procedura BS 8203: 2001 sau standarde echivalente romanesti.4.7. Depozitarea. Covorul de PVC se va intinde inainte de montaj.17. aceasta temperature trebuie mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul punerii si pentru cel putin 24 de ore. Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se suprapuna aproximativ 15mm. Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna 10mm peste prima bu cata. Contracto rul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot. trebuie sa fie tratate antibacterial iar sup rafata sa fie prezzuta cu o spuma poliuretanica care sa evite aplicarea unui strat de lustruire . dupa finalizarea lucrarilor. Masuri care se vor lua dupa finalizarea lucrarilor Protectie .Sunt alcatuite dintr-un strat suport si un strat de uzura . Contractorul trebuie sa verifice daca toate marginile sunt drepte si paralele. Bucatile nu trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul incaperii.

un dispozitiv mecanic de maturare sa u un aspirator.6 mm Greutate 3. CARACTERISTICA TEHNICA CERINTE Luciu < 12 Alungire 5mm Revenire la alungire > 90 % Rezistenta la abraziune < 0. Acesta se poate face manual (pe suprafetemici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind o mashina mecanica cu perii.15 kg / mp .Dupa finalizarea lucrrailor pentru pardoselile din PVC se vor acoperi si proteja cu o invelitoare adecvata de protectie.55 mm Grosime totala 3. pardoseala se va spala cu detergent neutru.01 Grosime strat uzura 0. Cand este necesar. Suprafata trebuie clatite bine si uscate dupa spalare.8 g Frecare 80<standard<105 Stabilitate dimensionala < 0. Curatarea inainte de receptie Pardoseala va fi curatat folosind o matura.

.

va fi: a) La ciment sclivisit: . Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisur ilor) de 8 . placi din beton. mozaic turnat in-situ si gresie ceramica. spre a as igura o buna legatura între îmbracamintea si stratul suport. . simplu sau armat (executat pe paturi de nisip. Pardoseli din ciment sclivisit. . se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta în ambele sen suri se va controla nivelul fata de linia de vegriz (nivel) prin fâsii de beton B 100 executate la distante sub 2 m.5 % spre punctul de scurgere. cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dint i). în încaperile cu sifoane de scurgere sau si milare se va da betonului pante de 1 pâna la 1.plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica. Executia lucrarilor de pardoseli Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit.plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. b) La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica . însa înainte de întarirea acestuia. Executarea pardoselilor de ciment sclivisit Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai m ica de 0. 600 Kg la m3 nisi p. B etonul turnat între fâsii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fâsiile de ghidaj. de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime.4. mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.8. La în .8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime.îmbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica.sapa din mortar de ciment. . . Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului. beton de egalizare.stratul suport format din beton B 100. mozaic turnat si gresie ceramica Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind execu tarea pardoselilor din ciment sclivisit. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mo rtar de ciment de circa 20 mm grosime.îmbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit.10 cm grosime conform prevederilor proiectului.17.

pete de grasime. la grosimea indicata în proiect se va fa ce prin turare între sipci de reper (martor).1. se va proteja dupa terminarea prizei . In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata îmbracamintii din mortar de ciment. Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat a sternut cu mistria (pâna la aparitia laptelui de ciment). Mortarul de ciment se va prepara în cantitatile strict necesare care pot fi puse în lucrare îna inte de începerea prizei. înainte de începerea prizei. vopse le. usor cu mistri a. fara sa fie însa prea fluid. trebuie sa dea un mortar care sa se întinda. îmbracamintea din mortar de ciment sclivisit. Dupa executarea sclivisirii. . care se va introduce ulterior. Cantitatea de apa. aruncarea pe suprafata stratului de mortar de cime nt.5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. Realizarea stratului de mortar de ciment. saci goi. ipsos. moloz. var. etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. prin acoperire cu rogojini. pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer. suprafata strat ului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf. Daca în încaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide. atunci se v or prevedea pante de 1. a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria.ceput se va amesteca nisipul uscat si cimentul pâna la obtinerea unui amestec omogen si de culoare unif orma. imediat dupa sclivisirea ei. uleiuri si se va uda din abudenta cu apa. Inainte de aplicarea îmbracamintii din mortar de ciment sclivisit.

Când se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecând întâi bine. în stare uscata.1. amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic as ezata în prealabil pe o platforma. se recomanda ca îmbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa.5 %.5 m. care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic.2. însa înainte de întarirea acestuia. . la suprafetele mari cu îmbr acaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. .0.2 m. rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie eg ala.Dupa întinderea mortarului de ciment de poza.5 m distanta în ambele sensuri. suprafata fiind rugoasa. pentru a se stabili amestecul optim . . pentru a se asigura raspândirea uniforma a g ranulelor de mozaic în masa. atunci îmbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa în panour i cu laturile de 2. dupa care se amesteca bine cu lopata. în intervalul dintre sipci se va turna si îndesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului. se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1. fara a fi prea fluid. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de cime nt cu piatra de mozaic. se va turna tot între sipci de reper . Când pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pâna la 15% din greutatea cimentului). se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max. apoi se scot sipcile.Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. Apoi se va adauga apa necesara pâna se va obtine un mortar care sa se întinda usor. Pentru coloa rea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colora te în proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.5/10 de 3050 mm grosime. de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori dife rite. de marirea si la culoarea comandata cum se specifica in proiect: . Daca pro iectul nu prevede distantele dintre rosturi. iar golurile se umplu cu acelasi mortar.Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii. se vor face încercari prealabile. Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poza clasa C 7. cimentul si colorantul. In încaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare. spre punctele de scurgere.Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulo zitate continua sau discontinua.5 . îmbracamintile din mozaic turnat se vor execut a cu pante de 1.Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic. la 2-2.

galben.Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va întinde cu mistria si nive la cu dreptarul. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment c u piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata îmbracamintii ramase neumplute cu mortar.Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa într-o singura culoare sau cu de sene (carouri. dupa care stratul se va îndesa cu cilindre metalice sau cu mistr ia de mozaicar. balcoane). dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pâna va apare laptele de ciment la suprafata. pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiuni i soarelui (când îmbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior . La întinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pie trei de mozaic ca desime si marime a granulelor. La îmbracamintile cu desene.terase. în conformitate cu detaliile din proiect. Cimentul obisnuit se utilizeaza împreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea c ulorilor: rosu. Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vo r efectua încercari preliminare. îmbracamintea din mozaic turnat se va proteja în primele . verde si albastru. acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. figuri) în mai multe culori.. . Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea pr izei. mortarul de ciment cu piatra de mozaic într-un strat standard de 15 mm grosime. . negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb.

deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Finisarea suprafetei îmbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare. saci de hârtie sau rumegus de brad în grosime de 20. sup rafata îmbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. da r având o alta culoare decât câmpul îmbracamintii. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se p ot folosi baghete de sticla asezate pe . dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca pia tra de mozaic la frecare. mai ales cu masina. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat. înlaturându-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. astfel încât o portiune sa nu fie frecata mai mult decât cealalta. de spartite fie prin rosturi de turnare. cu aceeasi compozitie. In tot timpul frecarii. asigurându-se la suprafata pardoselii o stare de umiditat e care se va mentine pâna la frecarea îmbracamintii. ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare. Predarea se va face în mod obligatoriu dupa 4. Frecarea se face cu masina de frecat sau manual. sl efuire. care se va matura sau prin alte procedee. dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe îmbracamintea de pardoseala respectiva.6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Dupa ce îmbracamintea din mozaic turnat este slefuita sufrafata se va curata de pa sta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat. dar de culoare diferita. care se vor uda periodic cu apa. acid de potasiu). când aceasta operatie este prevazuta în graficul pent ru finisaje al proiectului. pâna la netezirea perfecta. se va avea în vedere ca operatia de frecar e sa se faca în mod uniform pe întreaga suprafata a pardoselii. fie prin benzi. In încaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preîntâmpina fisurare a mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna în panouri cu suprafete de maximum 2 m2. cu piatra abraziva. cu ajutorul unei bucati de pâsla. prin frecar e se înlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari. care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de moz aic cu aceeasi compozitie. denumita slefuire. se va face cu o piat ra abraziva cu granulatie fina. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri. udându-se suprafata pardoselii continuu cu apa.40 mm).zile de la turnare prin acoperire cu rogojini. In timpul frecarii. apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui. A doua frecare. Intervalul de timp optim. Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic.

Imbracamintea din p laci de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. stâlpilor. In cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate .muchie. prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza.3 ore. având dozajul de 300. pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza. pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat. se mai adauga si 15.s au pe plansee turnate monolit. Inainte de montare. între ansamblul de pardoseala îmbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza .50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita. la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. . Executarea pardoselilor din gresie ceramica Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport r igid din beton sau pe un planseu de beton armat. Placile din gresie ceramica se vor monta. cu fata superioara la nivelul îmbracamintii de pardoseala. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate.care si-au consumat deformatiile reologice .cu res tul suprafetei. stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cât si conturul peretilor adiace nti.25 % ciment obisnuit (în volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor dat orita contractiilor. în grosime de 30 .350 kg ciment la 1 m3. In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb. plac ile din gresie ceramica se vor mentine în apa timp de 2.

La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu înmuiere normal a de tipul Pa 35 si nisip 0. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalel e suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior.4 parti nisip.In cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe strat uri suport din beton.3 mm (la care parteafina sub 0. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mâinii mu ncitorului (circa 60 cm latime). .pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. cu rostu ri de 2. iar în intervalul de la montare si pâna la rostuire .2 mm sa nu depaseasca 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3. prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar. folie de polietilena. la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza.3 mm între placile din gresie ceramica.5.ciment fiind de maximum 0. în rânduri regulate. hidratând si mortarul de poza. factorul apa . Operatia se contina în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de luc ru. etc.hârti e.5 zile dupa montarea placilor din gresie cer amica. între acestea si pardoseala se va prevedea un strat de întrerupere a aderentei . dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ci ment si prin maturarea rumegusului. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele di n proiect cum este indicat de Proiectant. Apoi întreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine în ro sturi.vârtoasa. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare. Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit. Umplerea rosturilor se va face la 3. îndesându-se atent placile în mort arul de ciment de poza. Curatarea îmbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de cimen t se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat. Asezarea placilor se va face montându-se la început placile reper.5. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P40. ci d upa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu cârpe înmuiate în apa si apoi se va cerui. Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului. astfel încât striurile de pe spatele placil or sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. în cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic . etc).

Inaltimea sca felor sau plintelor va fi de 100. Executarea scafelor si plintelor .La intersectia pardoselii cu elementele verticale .150 mm.8 mm. .La îmbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat.La îmbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100. functie de modularea structurii. . capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a fai antei. pr in intermediul unui strat din mortar de ciment. In cazul in care se tencuiesc si pere tii in aceeasi incapere. fixate cu mortar de ciment astfel încât sa depaseasca fata tencuielii cu 5. . Ele nu se vor aseza peste tencuiala.sub plinte . In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la c irca 30 mp sau 6m.. 8 mm.se vor realiza interspatii de 5.Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si în conditiile tehnice indicate in paragrafele privind îmbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus). ci direct pe perete. socluri.10 mm care se vor umple cu un material elastic. iar grosimea lor va fi astfel stabilita încât sa depaseasca fata tencuie lii de 5. 15 0 mm înaltime.La îmbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racor dare (colturi speciale interne si externe. . scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si par doseli. turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si în conditiile tehnice indicate la aceste îm bracaminti.

acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa.Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute în STAS 256 0/3-84. Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurat a curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli. sa fie bine compacta te si udate.Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de recepti e calitativa pentru stratul suport).Conditii tehnice de calitate In timpul executarii îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor fac e urmatoarele verificari: . CONTROLUL CALITATII 17.Existenta certificatelor de calitate pentru materiale. 17. . . stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip nece sare pentru ruperea capilaritatii.se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betoniera pâna la terminarea punerii betonului în opera). .Se va verifica lucrabilitatea betonului. .Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala.1.Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degr ada pardoselile. .5. . . .Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documen tatia de calitate a constructorului. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor . Proiectantul va da dispozitii de sa ntier pentru remediere sau refacere. .5. Pentru platformele de la intrari etc.20 cm. determinata prin metoda trasarii cu t runchiul de con având înaltimea de 30 cm. .: Atunci cand stratul suport este din paman t trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 . .Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi.Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare.

daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un lab orator autorizat. .turnarea sapei se face in panouri de max 2. .sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand con sistenta de 5 cm masurata pe conul etalon.daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare. Verificari in timpul executiei lucrarilor A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: . . . .se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acop erirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile.2. . planeitatea si pantele sapei executate. .se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata. .5 mp separate prin rosturi longitud inale si transversale.se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea. . .ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.5..se respecta procedura tehnica de executie.Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier: 17.Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se m onteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor.

respectarea fisei tehnice a produsului folosit. Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli - Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale.5. Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj. . . Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor. .respectarea proiectului si a detaliilor de executie. . Catalin Minea . sape autonivelante din dusumele lemn. 17. 17. . tarkett din mozaic din placaj ceramic din piatra epoxidice de interior si exterior Intocmit : Arh.3. Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse. .B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita: . executie executie executie executie executie executie executie pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli brute. .6. parchet din covor PVC. Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport.

.

GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu m ateriale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora.A. Reabilitare termica. Nr. in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.L. Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice . CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE 18.1. GE 025-1997 Ghid pentru refacerea etanseitãtii rosturilor la clãdirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat M.P. Lucrari de tinichigerie 18. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.2.18. Capitolele inrudite: .mecanice ale materialelor care compun constructiile . . . Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico .T.

P. 1578/15.10.10. GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor în constructii M.T. 607/21. executia si exploatarea hidroizolatiilor la clãdiri M.1991 NP 44 1986 4.D.03. necirculabile M.T.1997 2.C.L.T.02.C.L.2002 6.A.C. 11/N/18.P.04. GT 044-2002 . C 234-1991 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificatã din PVC plastifiat la acoperisurile clãdirilor industriale si agrozootehnice.L.L.62/N/17.P.1984 NP 36 1982 3.2003 C 246 1993 5.P. NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.L. 20/28. C 216-1983 Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor I.

T.L. 1570/15.2002 .Metodologie privind determinarea permeabilitãtii la apã a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii M.L.10.P.

2003 C234-1991 8.P.7. 605/21. C 112 . executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice M.L.C. 177/2005 10.L.T.T.C.04. C 163-1987 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii I.1986 .09. NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cladirilor M. NP 064-2002 Ghid privind proiectarea.C.T.T.1987 C 163 1973 9.T.P.C.C. 1732/2006 NORMATIVE CONEXE 11. NE 031-2004 Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru cai de comunicatie cu folii din mase plastice M.D. 40/21.

GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton Legenda M.L.A.Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii I.P.C.P.Institutul Central de Cercetare .P. Proiectare si Directivare in Con structii . 36/12. .P. Transporturilor si Turismului I.D.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. C 246-1993 Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor M.A. .C .T.P.11.C.T.04.L.L. C 217-1983 Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri 13.1993 14.L.C.C.1986 12. 15/N/22.C.Ministerul Lucrarilor Publice.D.T.

.

Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT). conform STAS 1046-78. conform STAS 138 . conform ST AS 10546-76. conform ST AS 491 -70.80. fixare si izolare: Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90. Tabla din plumb de 1. IBF 1200. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110. CA 400. . Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05. 2. MANIPULARE. Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50.18. PI 40. conform STAS 11342-79. conform STAS 6800-63. DEPOZITARE 18. conform NTR 4978-72.conform STAS 661-71.3. IBP 1100 R. Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat . conform STAS 558-85. conform STAS 8 067-85. conform STI 17-86. Materiale auxiliare: Filer de calcar. Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200. Carton imbibat CI 300. Materiale Materiale cu membrane gudronate: Cartoane gudronate tip CA 300. Materiale bituminoase pentru amorsare. conform ST AS 2028-80.1. Micro-asbest.3. (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. conform ST AS 7916 . Tesatura din fibra de sticla gudronata. pitris) de 7 . P A 55 si P A 45. 15 mm). conform ST AS 8050-79. acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL. Filer de talc. conform STAS 10126-80. IB 1200. Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hi droizolanta. Spirt alb. Emulsie bituminoasa tip Hidrobet. Emulsie anionica gudronata. Tabla zincata. conform STAS 11342-79.. conform ST AS 44-84. Solutie de bitum tip CITOM. Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000. (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat.conform STAS706478. conform STI 29-86. chit . LIVRARE. conform ST AS 138-80. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R.. Panza gudronata tip PI 50. conform ST AS 3315-75. conform NTR 9041-80. Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip. 3mm grosime. VERIFICAREA CALITATII. conform STAS 1901 -77.80. Emulsie cationica gudronata. conform ST AS 539-79.

.2. Manipulare. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie. La depozitre se vor lua masuri de paza contra incendiilor. pentr u a nu le deteriora.18.3. conform normelor in v igoare. pe distante cat mai scurte. Depozitare Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub s oproane si vor fi ferite de lovituri. Livare.

sunt interzise l ucrarile pe vreme ploioasa. teste aditionale. Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante Lucrari de acoperire beton Proceduri de verificare: a) Masuratori. verificare directa a corespondentei cu proiectul si cu normele va lide b) Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite c) teste de randament cerute de proiect si de prescripetii tehnice trecute in pr ocesul verbal pentru lucrari ascunse d) Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verbal.4.18. Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile: Conditii de realizare.1. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE 18. Masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii de lucrar i Conditii de lucru la membranele hidroizolante Membrane hidroizolanta se vor monta la temperaturi de peste +5°C. inspectii. inspectiei si concluziile e) verificare directa. Amorsa Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curat at. Verificarea calitatii lucrarilor. Instructiuni de intretinere si utilizare. doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18°C si cu emulsie pe suport umed la temperatu ri de peste +8°C. sub barierele pentru vapori deasu pra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibi .4. Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100.

care va depasi + 150°C. . aplicarea sulurilor se face perpendicular sau para llel cu panta. Pentru pantele de pana la 7%. cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izo latie termica.10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba supra puneri de minimum 5 cm pe lungime sic el putin 7cm pe latime). fixat si acoperit cu mastic bituminous. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie. sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport. loca lizate pe suport cu partea protejata. vor fi curatate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta. Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulu rilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi s i de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi). cu acoperiri din beton. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7. Cand se monteaza. astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi. placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in m asticul bituminous cald pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor. Sulurile gudronate for fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste stratul de mastic bituminous.la la umiditate. cand se apli ca. cu suprapuneri de 5 cm. evitand formarea de pungi de aer. Membrana Hidroizolatoare Pentru aplicarea hidroizolatiei. Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de d renare.

si la pardoselile si peretii incaper ilor umede. Hidroizolatia exterioara a soclului Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton g udronat CA 300 protejat de . membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea orizonta la a masardei pe minim 10 cm. Pentru inaltimi mai mari. sapa din ciment sclivisit. terasele accesibile si acoperisuri tip terasa. suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire.T de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate 04. se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixa re. Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 . Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bitum inous intre starturile aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolanta. La mansarde. pana la 60 cm inaltime.Dupa aplicare. de jos in sus. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pietris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime. 06 mm / 25x25 cm.4. Compozitia membranei hidroizolante protectie impotriva umiditatii din pa mant Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta. placi pentru t avare din ciment prefabricat). Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru i ntreaga grosime. Pentru executarea hidroizolatiei verticale in exteriorul cladirii si pentru prot ectie peretelui vezi subcapitolul 13. defectel e gasite se vor repara pana la realizarea urmatorului strat. se pot folosi al te materiale pentru finisaje decat pietris (cum ar fi asphalt din mastic. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune i n zone de 20 cm.4.95°C. 18. stratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi d e mastic bituminos 70 . Pentru balcoane. sub pardoseli incaperilor localizate la parter. Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor.4 de mai jos.2. la piede stalul exterior al cladirilor. Plasa se va ancora in perete. taiate la dimensiunile necesare.

. doua straturi P A 45 si un strat CA 300.5 kg/m la fiecare strat.4. Hidroizolatia incaperilor supraterane Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include stratur i PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentru ape fara presiune. 2 straturi P A 45 si un strat CA 300.3. pentru peretii si pardoselile subsolului. Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi co lectate si evacuate.4. prinse cu mastic b ituminos IB 70 . 18.gips armat extins sub nivelul trotuarului. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul . prins e cu bitum IB 70 . localizate deasupra nivelului apei de suprafa ta gasita. Conform STAS 2355/2-8 prevederile trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederile p roiectului.4.95°C cu 1. 18. Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considera re urmatoarele: Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudin ea joasa a fundatiei in timpul constructiei. Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si v a consta din gudronare cu emulsie bituminoasa. Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din ca ramida tencuit si va fi alcatiuta din: amorsa din emulsie bituminoasa.95°C. Suport ul a fost aplicat cu emulsie bituminoasa de minim 300g/m2.

Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. Acolo unde se folo seste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni : Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5°C. si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotr iva incendiilor. se recomanda ca stratul d e amorsa sa fie din emulsie bituminoasa. Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura. si scaf ele cu margini rotunde cu raza de 5cm. In cazul unor inaltimi mai mari. Sub ac easta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 . emulsiile doar la temperatur ile suportului la minim +15°C. acolo unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente execu tate pe sistem clasic . masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180°C pe timpul verii si cu 10-20°C mai mult pe timpul iernii. . Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolati . CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ La terase.Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple.5. 18.100 cm latime. EXECUTIA LUCRARILOR. La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului .4. La imbinari si penetrari. La scafe si margini..220°C. membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi adit ionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime. membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sa u texturi gudronice de 50. Vezi subcapitolul 18. La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise.3. acoperisuri si grupuri sanitare La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica .84. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220°C. lega tura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. iar in momentul lipir ii straturilor va fi de 160°C . Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate.

fixarea conductelor de scurgere. iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8°C.87 si conditiilor de la pct. peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau su b hidroizolatii aplicate pe termoizolatii. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza d in fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime. starea de intarire si de uscare a suportului. dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2 . eliminarea asperitatilor. agrafe de prindere.5 din normativul C 1 12 .86 privind controlul pantelor. pevazute cu sape din beton. a elementelor din tabla si alte lucrari similare. diblurile. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. asezate la 1 m distanta. foile perfora te se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. sensibile la umiditate. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100. numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6°C. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica p e suport din beton sau mortar de ciment. 3. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. prevazute sub bariera contra vaporilor. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si usc at.ei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 . .

cu suprapuneri de 7 . la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 . Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu pa nta de max. hidroizolatia se va intoarce pe partea oriz ontala a aticului. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necircul abile. o rosturile de dilatare cu reb ord se vor etansa si izola conform C . etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va exec uta. armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate. pe toata suprafata. cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). Hidroizolatiile la elementele verticale (atice. cosuri. Placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprote jata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150°C in ti mpul lipirii. o strapungeri reci si fa ra vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele di n normativul C 112 . La atice cu inaltimea pana la 60 cm. e tc. cu lipirea imediata si presarea cu canciocul. dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului. muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula. ventilatii. La colturi. 30 mm grosime. intins cu peria pe f oile bitumate. sulurile din foi bituma te se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica. cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral.6.20.10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioa ra a stratului de izolatie termica. reborduri. 50 cm. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solic itarilor fizice si mecanice astfel: o strapungeri reci si fara vibratii.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald. minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca.50 cm.20. 3.2 3. Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului. In montarea pe acoperis. pentru relaxare si indreptare a foilor.5 kg/mp mastic de bitum cald. controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse . hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi.Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuz ie. incep and de jos in sus. se admit e aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata.86 art. lipite si acoperite cu mastic de bitum. Protectie cu foi bitumate a Placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici. prin lipirea Placilor cu minimum 1. dupa care se vor lasa un timp suf icient. prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesa tura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier.

86 cap. . Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilo r din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica. minimum 12. trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 . modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi. ale normativului C 112 . cu sau fara presiu ne.3. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.87. se vor face conform aceluiasi normativ.86 punctele 3. gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. impaslituri. Montarea gurilor de scurgere. protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 15 mm.5 cm grosime. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.25. racordarea izolatiei. sape.112 .26 .7 terase necirculabile. punctele 3. sape protectie.) La elementele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor.24. 4.26 . Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina.2. se va executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime.24 . 3. tabla etc.8 si ale detali ilor respective ale proiectului.3. tipul d e panaza.

Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verifi cari: Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat s uport). din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea supotului . porozitatii si curat irii acestuia. Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi. pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul). Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului. Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii Dupa verificarea planeitatii . ABATERI ADMISE Lucrarile de hidroizolatii. ca gaurile de scurgere au g ratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.rigiditate.6. prin planurile de executie ale proiectului. fiind admisa o singura denivelare de ± 5 mm. planeitate. calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate. Verificarea planeitatii stratului suport. calitatea lor se va verifica pe etape de executie. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie. etc.Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata. latime pe conturul si in campul sapel or. umiditate. peste termoizolatiile noi. daca se constata anumite denivelari se va face co . Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate. 18. Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii. majoritatea lor fiind lucrari ascunse. incheindu-se proces-verbal. Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (c opertine. constatari fa cute conform normelor in vigoare. Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor. Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. glafuri. strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor. aderenta. calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei. inc usiv a celorlalte lucrari de constructii aferente.

rectarea lor cu mortar de ciment . in cazul izolatiilor subterane. latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru ver ificarea umiditatii). tinichigeria ferenta acoperisurilortrebuie racordata cu hidroizolatia si bine fi xata de elementele de constructie. In timpul executiei trebuie verificat: lipirea corecta a foilor. nivelelui apelor freatice la min. pana la 20 % panta se pot monta paral lel cu streasina. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp. iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de m ortar special . se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de su port. mentinerea. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective. frontal).. longitudinal. racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale. dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta. minimum 10 cm frontal). respectarea directiei de montare a foilor. .

capitolul 10 si 11 privind depozitarea. aparate. Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore. 290/1 977. utilaje.1993. Normele de protectia a muncii MICh. grosimea s tratului de apa fiind de 3. instalatii. Verificari la terminarea lucrarilor Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisuri lor cu pante pana la 7 % inclusive. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si articolele 5. echipamente de siguranta si substante chimice pentru prevenire . panouri etc.realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi. lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima. aprobate de Ministerul Muncii si de M inisterul Sanatatii prin Ordinul nr. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se exe cuta lucrarile de hidroiolatie: Normele nationale pentru protectia muncii. dupa asigurar ea masurilor de contrapresiune. coper tine. se opresc epuismentele. Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii.3 si 6.6 cm . sau tuburi. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm .11 din Noemele Tehnice P 188-83. urmatoarele masuri pentru prev enirea incendiilor trebuie luate in considerare: Norme generale ale protectie muncii impotriva incendiilor la constructii si inst alatii conform conform Deciziei nr. verificarea se face vi zual prin ciocanire si eventuale sondaje în punctele dubioase. 18. 9/N/15.7. punctual cel mai ridicat .03. Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu me canisme. Cand se excuta membrane hidroizolanta adin bitum. Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei hidroizolanta la rosturile de dilatatie. 34/1975 i 60/75. mani pularea si impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat. aprob ate de MLP A T prin Ordinul nr. In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua. La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane.

18.executie termohidroizolatii la terase. 742/D-1981. Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa reziste la greutatea muncitorului. Instructuni generale pentru protectia muncii PE006/8 I. se interzic accesele imbunatat ite. Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75. acoperisuri Intocmit : Arh. Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toat e punctele de vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat.executie hidroizolatii de protectie impotriva umiditatii din pamant si apei fa ra presiune hidrostatica . Catalin Minea .a si stingerea incendiilor in unitati. Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur. aprobate prin Ordinul nr. Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.

Tâmplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vântului. . avizele tehnice.1. cert ificatele de calitate a materialelor puse în opera si atestatele de producator sau montator. CAIET DE SARCINI .2007 as igura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem as tfel încât riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime) Se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele. care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE. c urentilor de aer sau traficului auto.19. Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare). GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de mo ntaj la tâmplaria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator. Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pent ru activitatea de producere/montaj tâmplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sist emului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001.LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL/ PENTRU USI SI FERESTRE 19. Producatorul tâmplariei din PVC/aluminiu va respecta urmatoarele cerintele de perf ormanta : . La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii. tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tâmplariei conform ISO 9001 : 2008 (existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura aut oritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel încât performantel e stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre fir ma ofertanta) . Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.2.U. O.19. nr.G.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiril e de locuit" RAL GZ 716/1 "Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC" ALPROM-1995 . instructiunile din specificatii vor avea priorita te.

Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-închidere Incuietori: . va fi alcatuit din realizat din doua foi de sticla "float" fiecare cu grosimea de 3 mm.Geamul nu va prezenta zgârieturi.Geam termoizolator va fi de doua tipuri în functie de locatia unde se va monta: o Parter si etajul 1: geam termoizolator realizat din doua foi de sticla una lam inata cu grosimea de 6.3.Inchizatorile sunt din AlMgSi.38 mm.pierderi joase de energie. aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. MANIPULARE.Geamul interior va fi tratat astfel încât sa fie "Low-E" (low emission) . . CONTROLUL CALITATII. LIVRARE.38 mm la exterior si una "float" cu grosimea de 4 mm la interior.3. Geamul laminat de exterior. DEPOZITARE 19. Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre: Feronerie: . I . MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. Furnizorul de g eam va poseda Certificat de la . Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. . va fi curat si corect sigilat.19.fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerintele RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante" . distantate printr-o bag heta de 16 mm dublu sigilate. o Etaje superioare: la fel ca mai sus cu exceptia foiii de sticla exterioara ca va fi realizata din sticla "float" cu grosimea de 6 mm.1. categ. Spatiul creat între cele doua foi de geam este umplut cu argon. Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei. separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) în grosime de 6.Usile de acces cu functiune de evacuare în caz de incendiu vor fi prevazute cu d ispozitive anti panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior. Geam termoizolator: .

1. Laminated & Georgian Wired (turnate sau laminate).Profile PVC albe .2 mm).Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma. 19. .producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesar ii acestui tip de geam.Toughened. Geamuri securizate posibile:. fara întreruperi si fara impuritati mecanice.5 .5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm.sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1. .Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.3.Profile de rigidizare .Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0. cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm.5 in conformit ate cu NE 573-3:2003.Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. . Caracter isticile mecanice se bazeaza pe NE .2.Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana l a 80 cm distanta de podea sau pamant. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu .3 W/m2K. se vor fixa pe intreaga lungime.Înatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3. 19. . Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de p odea trebuie echipate cu geamuri securizate. .3. Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC: . .3. Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm.0 mm (±0.din otel zincat cu grosimea de min.

Balamalele sunt din aliaj AlMgSi. . Se obtine a stfel o cavitate cu aer stagnant. .Coeficientul de transfer termal este k = 1. Balamalele pentru toa te elementele care se deschid pot fi atasate.Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. ce implica o greutate sporita mai mar e de 50g. .Tâmplaria asamblata (partial). 19. Depozitarea se va face astfel încât tâmplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar pu tea sa strice sau sa impiedice utilizarea. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. pentru geamul termoizolator se vor utiliza n umai suporturi oblice/verticale.Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. . . varianta standard . Materialele utiliza te pentru suporturi nu trebuie sa .În cazul suprafetelor vitrate foarte mari. fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pen tru gauri.6 W/m2K.12020. .5 m m). Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. . iar impac tul trebuie evitat. Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utiliz area ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. dar produsele pe baza de solventi se vor evita.Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie vertic ala.Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta. livrare. se vor livra in situ îns otite de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor.4. cât si geamul termoizolator. dup a tratamentul de suprafata. . depozitare .anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Controlul calitatii.3. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). M aterialele abrasive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. Tratarea de supra fata se face in urma izolarii.Tâmplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spatii protejate împotriva inte mperiilor. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care. se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate .In vederea asigurarii unei bune etansari. Sili conul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor. . manipulare. toate contururile se prevad cu un ca nal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.

Se vor folosi instructiunile de supr aveghere pentru fiecare system pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat.2.4.deterioreze tâmplaria/geamul în nici un fel. INSTALAREA SI ASAMBLARE 19. 19. garnit uri din neopren. Pentru a evita zgarierea ramelor este essential sa se evite transportarea de mat eriale prin ferestre dupa montarea lor.4. Golul trebuie sa cuprinda pragul. Generalitati Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi sau in goluriele exi stente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. . 19. Ferestrele si usile sunt finisate. iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. EXECUTIA LUCRARILOR. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat sin u t rebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie.1.cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil. vopsea protectiva).4. si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Lucrari in afara santierului Montarea feroneriei . MONTAREA.

Ga rniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii. coltur ile sunt si ele etansate cu epoxi.termosudare cu masini speciale de sudura.Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu. cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza având în vedere ancorarea prevazuta. 19. Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea.Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical.profilele de rigidizare se fixeaza în camera profilului cu suruburi autoperforante la 40 cm.Armarea profilelor .5). Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre . sa permita dilatarea tâmplariei. capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu e mail uscat) pentru a preveni patrunderea apei.Montarea garniturilor . .Montarea garniturilor . Tamplaria din Aluminiu: . Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Inainte de a fi presate in unghiuri. . Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre . In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt. .4. aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.Sudarea profielor PVC .îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii.Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure între toc si zidarie.Montarea feroneriei . presand astfel capetele taiate unul de alt ul.Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiat e diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0. Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de m ontare se executa in afara santierului. Rostuirea intre tâmplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat. . .Îmbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista pre siunii vantului.3.Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. aerului si a greutatii partilor mobile.cu suruburi protejate anticoroziv. poliuretan sau silicon neacetic. . dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica . Daca tâmplaria este fixata cu elemente meta lice. . Cordonul de sudura nu va prezenta pori sau culoare gri-galbuie.

Dup a instalare.conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare. usc ata si fara praf sau grasimi. a) Inainte de demontarea tamplariei existente.Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in tim pul demontarii tamplariei existente si montarii celei noi.4. Lucrari de demola tii).Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportul ui si ca sunt fabricate conform cerintelor Investitorului. .4. Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. este foarte important sa se verif ice urmatoarele: . tamplaria trebuie curatita.Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea tamplariei existente.(poliuretanica). permanent sau temporar. Lucrari pregatitoare (in reabilitare) Demontarea tamplariei existente (deasemenea. În cazul în care imediat dupa asezarea tâmplariei se observa deteriorarea stratului de supraf ata protector.Montarea geamurilor . . . trebuie sa fie curata. .Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste trebuie raportate Proiectantului inainte de inceperea lucrarilor. Suprafata care se va umple cu spuma. . 19. vezi Capitolul 1.

Montarea Pregatirea ramei: Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starn s de rama exterioara. unde se poate colecta apa. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza deteriora rea. conform recomandarilor furnizorului si se imbina tem porar pentru a vedea daca este adecvata. . Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical. e) Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriora rea structurii. Este important ca sistemele d e fizare sa nu penetreze canalele de drenare.Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare. gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de col turi si nu la mai mult de 600mm de centru. f) Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol. Distan . b) Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei exis tente pe interior.. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale s e pot desface. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. atunci geamul se demon teaza. g) Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura. apoi se aplica un etansator adecvat. chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exteri oare. c) Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama. . se poate scoate geamul. d) Se taie traversele si se scot din rama principala.Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecva t. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime. Da ca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. unde tencuiala se intalneste cu rama. incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centr u. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru.Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deterior arii si pentru a facilitate 'operatie de curatenie' dupa finalizarea montarii. 19. i) Pentru usi: sa se verifice daca s-a instalat DPC si nu este deteriorat Princi palele faze de realizare. fie prin gauri re si fixare in rama exterioara.5.Se pune tamplaria in gol. cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza având în vedere ancorarea prevazuta. h) Moluzul se indeparteaza.4. .

trebuie sa fie curata. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam. . Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termala.ta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). .Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu masti c sau finisare.Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. . Se t ermina de finisat partii exterioare a . În cazul în care imediat dupa asezarea tâmplariei se observa de teriorarea stratului de suprafata protector. conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. Suprafata care se va umple cu spuma .Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate ad ecvat pentru a permite drenarea apei. permanent sau temporar. Daca tâmplaria este fixata cu elemente metalice. Orice defect trebuie rectificat. Dupa instalare. uscata si fara praf sau grasimi. tamplaria trebuie curatita. aceste elemente tre buie tratate anticoroziv. Finisare: Rostuirea intre tâmplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecva t. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei.

ABATERI ADMISE Verificarea va consta din: Dupa ce structura de baza a fost terminata: .Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul.5. Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucraril e de inlocuire. Dupa montare. Siguranta pe santier: Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. va ob serva ca structura de baza nu este perfect verticala.golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei s i de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. 19. Canalele de drenare rebuie curatate. se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie. cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. . Aspecte importante sunt: . trebuie unse dupa montare. Tencuiala. ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent.Contractorul trebuie sa se asigure. Se fac e acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. avand in vedere toleranta admisa. in urma consultarii Cont ractorului. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actiona te electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri. ASIGURAREA CALITATII.Toate paile mobile. . dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materi alelor. înainte de fabricarea tâmplariei. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana.Atunci cand furnizorul pentru tâmplarie. daca este necesar un finisaj lucios. . In cazul in care exi sta zgarieturi.Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. va atentiona proiectantul care. va indica masurile ce trebuie luate Verificarea pe parcursul executiei: .

Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri . etansarea cu silicon. a montarii feroneriei.se vor verifica fixarea corecta a tocurilor. a functionalitatii ferestrelor. a montarii geamului.. izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica. . cu geam dublu: 1/500. Verificarea dupa montaj: .Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati. Mânerele verticale tip bara vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm) Abateri admise: .Deformatia maxima: o în directia orizontala cu geam simplu: 1/300. . .o Cadru usi: .mânerele usilor vor fi instalate în asa fel sa previna vatamari. a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor.verificarea aspectului.Limite de toleranta pe verticala la tâmplaria instalata: o Cadru ferestre: 2 mm/m .

Executie si montaj tamplarie PVC (usi si ferestre) .19. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Executie si montaj tamplarie aluminiu (usi si ferestre) Intocmit : Arh.6. Catalin Minea .

.

C. Tâmplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare si pentru feronerie la tâmplaria interioara si exterioara a cladirilor civile si industriale.1986 C 47 1979 C 207-1981 2 C 199-1979 .P.04. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.2. pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare).C. Nr. Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor. 20.D.C. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE 20. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1 C 47-1986 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticlã în constructii I. broast e.1.20. 14/18. mânere (zincate sau nichelate).

C.Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor.1979 Modificari la C 199 . a sensul ui de rotatie pentru închiderea lor si notarea lor simbolica. transportul si montarea în constructii a tâmplariei din lemn I.D. STAS 1588-79 .1987 Legenda I.P.Institutul Central de Cercetare .C. sectiuni STAS 799-73 Ferestre si usi din lemn.C .P.C.04. STAS 1548-91 Inchizatoare cu bare (cremoane). 17/6. 1301/16/03.C.D. depozitarea. Terminologie STAS 4670-74 Modularea constructiilor.C.D.1979 I.P.C.C.08. Proiectare si Directivare in Con structii STAS 466-79 Usi din lemn pentru constructii civile. Conditii tehnice generale de calitate STAS 9322-73 Tâmplarie pentru constructii civile si industriale.Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale STAS 1637-73 Usi si ferestre. STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.C.

Opritor cu arc pentru ferestre .

STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi. Dimensiuni. Conditii tehnice de calitate. STAS 2419-88 Mânere. butoane. îngropate. STAS 9849-88 Balama batant-basculanta. aplicate STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre . STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn. STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplarie. STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite.STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba. STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata. silduri si rozete. STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. Clasificare si terminologie.

Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solvent ilor. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stej ar. iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se încadreze în prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3. Sanatatea oamenilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii ma terialelor pe o perioada de peste 15 ani. Protectia mediului Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi. rebuturi industriale. deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sa u integritatii mediului înconjurator. cu toate accesoriile. Siguranta la incendiu Din punct de vedere al combustibilitatii. materiale de etansare. 20. DEPOZITATARE Tamplarie Usile de lemn executate conf. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE Siguranta utilizatorilor Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta în exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta în Exploatare (CE 1-95). Suprafetele interioare si exterio are vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. LIVRARE. Intretinerea Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate în timp. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor imp use prin Legea nr. materialele utilizate trebuie sa se înca dreze în clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99. Durabilitatea.20. Mostre Constructorul va prezenta spre aprobare câte o mostra pentru fiecare tip de usa sa u familie de tipuri de usa asemanatoare. .137-95 Legea Protectiei Mediului. elemente de fixare. elemente ca ncerigene. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. TRANSPORT. feronerie. etc.3384/89.4.

.

pentru o mai usoara evidentiere la mo ntajul pe tâmplarie. conform necesitatilor. Piesele de feronenie se vor livra în seturi. tâmplaria va fi asezata pe suporti. Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria. ferite de umezeala si ag enti corozivi. constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. având asigurata interschimbabilitatea tocurilor s i a foilor de usi dupa montarea în constructii. ferite de ploaie si raze solare. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Feronerie Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate. Tâmplaria nefinisata se transporta neambalata. zavoare). foar feci. Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite. MATERIALE SI PRODUSE Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald . inclusiv broasca yale. sipci care sa le fer easca de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje.5. Dupa încarcare se va asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate între acestea si peretii vehiculelor. cremoane. manevrare si blocare. Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior. In mijlocul de transport. 20. (8) 1336 Feroneria si accesoriile se vor depozita în spatii închise. Tâmplaria va fi adusa în santier cu feroneria gata montata (balamale. In ambele cazuri. Umiditatea lemnului se va încadra la intervalul 12-15% usi. tocurile si foile de usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru actionare. Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usi le de la grupuri sanitare vor fi . Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însotit de documentul de certificare a calit atii. întocmit conform dispozitiilor legale în vigoare. pentru a nu se deteriora. Depozitarea se va face în încaperi uscate.Tocurile de usi pot fi livrate montate. olivere. ferite d e vânt si degradari prin lovire.

Feronerie. functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare. 20. MONTAJUL Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proc es tehnologic umed (tencuieli interioare. spacluirea peretilor ce se tencuiesc ).lacuite. Etansarea între toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconi c. inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme speciali zate. Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.6. placajul de faianta.verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta oper atiunile de montaj a tâmplariei. protejate împot riva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu. Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni : . . conform STAS 7222-90. . Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara.trasarea si verificarea axelor de montaj a tâmplariei. Etansarea rostului între toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.

tencuieli.golul la interiorul tocului : ± 2 mm. Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) : . prin sudura (bal amale).4 mm. . se monteaza foile de usa. Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor met alice.5 cm. Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalica din profile laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece. Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zin cate cu cap înecat.5 mm. SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschie re si conform STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere. p lacaje si vopsirea tocului. .1% din lungime. 20.7. 20. Feronerie Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si al iaje neferoase. cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat.alte elemente ± 1 mm.8. conform SR EN 22768.pentru toc : dimensiunea totala ± 3 mm.Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli. . ABATERI ADMISIBILE Tamplarie Abateri de la grosimea specificata la plansa : . 1.5 m lungime : .pâna la si inclusiv 50 mm grosime ± 0.pentru elemente pâna la 1. Abateri fata de dimensiunile specificate în planse : . ambutisare sau îndoire. facându-se slefuiri si ajustari de la caz la caz.1:1995. .pâna la si inclusiv 200 mm grosime ± 0.5 m lungime max.pentru elemente peste 1. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mic .

Defecte majore se considera urmatoarele : .Tocul nu este fixat pe elementele de structura. . Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele c are sa functioneze perfect.a amploare. . rostul între toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile. Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie. . -Usile se închid si se deschid cu greutate. Balamalele se vor unge cu vaselina pentru a se evita uzura în timp. fara greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei. la cotele prevazute în proiect. zgârieturi sau deformari. drucare. broaste. cu tocul.Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni. fara urme de vopsea. la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului. Elementele de închidere (zavoare. -Etansari si chituri neregulate. -Defecte de montaj al feroneriei. Feroneria trebuie sa fie curata. cremoane) trebuie sa functione ze ireprosabil.Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii toculu i de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor.

10. 20. Transportul si manipularea elementelor de tamplarie care au feroneria gata monta ta se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata. materialele de etansare si vopsitorie. Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executarii lucrarilor de vopsitor ie si zugraveli prin învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de polietilena. Articolul de deviz cuprinde costul tâmplariei.9. Feroneria nu se deconteaza separat. feroneriei. 20. 20. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Catalin Minea . Lucrari de montaj tamplarie lemn Intocmit: Arh.11. geamul. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR Pâna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tâmplaria sa nu fie deteriorata în cur sul executarii ultimelor operatiuni de finisare. Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hârtie în timpul zugravelilor.Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remon ta în conditiile specificate. de usa în conformitate cu articolul din deviz. MASURATORI SI DECONTARI Tâmplaria de lemn se deconteaza în functie de numarul de mp. ci se cuprinde în articolul de tâmplarie din can titativul de lucrari. Se cuprind în deviz toate tipurile de si cu pretul unitar respectiv. accesoriilor de fixare.

.

28° C umiditatea ambientala relativa 55% .inaintea montarii mochetei se vor verifica pardoselile inaltate).65% temperatura suportului 15° C . GENERALITATI Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza: a). CERINTE TEHINCE PERETI CORTINA 21. daca lucrarea se va executa pe un suport existent .Lucrari care urmeaza a fi acoperite sau partial acoperite ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata: -pe parcursul executarii acestora.Lucrari care vor ramane vizibile si care pot fi receptionate in orice moment dupa executie In cazul lucrarilor de la 1. lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor.28° C umiditatea suportului 3% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se vor evita curentii de aer .a). antreprenorul are obligatia de anunta executia l ucrarilor si a convoca receptia acestora.inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucrarile definite ma i sus (ex. b). respectiv in fisa producatorului. pe diverse faze ale lucrarilor . Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea: . pentru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor respec ta urmatoarele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 18° C .1. suportului.21. incheindu-se procese-verbale de lucrari ascu nse. La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica re spectarea tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini dar si in fisa tehnica a producator ului In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cel e din prezentul se vor respecta indicatiile producatorului In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos.

respectiv in fisa producatorului. In toate cazurile.28° C umiditatea suportului 4% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se va evita lucrul in vant Se vor verifica.se va asigura ventilarea In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos.65% temperatura suportului 12° C .32° C umiditatea ambientala relativa 55% . primeaza specificatiile producatorului dupa care cele din pre zentul. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative. utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect. deasemenea. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere desingn si culo are de catre proiectanti inainte comandarii. . prezentul caiet de sarcini si prescriptiile producatorilor. pentru lucrarile de finisaje exterioare se vor respecta urmatoar ele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 12° C .

Rezistenta la incarcarea data de vant. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor SR EN 755-1. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Partea 1: Definitii si proprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 Sticla pentru constructii. tevi si profile extrudate. Produse de baza. Bare. Cerinte de performanta si cla sificare SR EN 13116 Fatade cortina. Terminologie. Geam de securitate de sticla silico-calco -sodica SR EN 13119 Perete cortina. Cerinte de performanta si clasi ficare SR EN 12152 Fatade cortina. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys.2 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Sticla silico-calco-sodic a. SR EN 12154 Fatade cortina.2. Etanseitatea la apa. Extruded rod SR N 572-1 Sticla pentru constructii. Compozitia chimica si forma produse lor obtinute din aluminiu prin deformare plastica.Standarde generale P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor 21. Cerinte de performanta . Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. SR EN 573-3 Aluminiu si aliaje din aluminiu. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Permeabilitate la aer.

SR EN 1396 Aluminiu si aliaje din aluminiu. benzi si table groase SR EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor din aluminiu SR 12025-2 Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire. Table. Limit e admisibile C 107-05 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termic e la cladiri . Conditii tehnice SR EN 485 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Table si benzi acoperite in rulou pe ntru aplicatii generale.

..dupa 1000 or e fisuri maxime.0......SR EN 13523-9......STAS 6156-86 Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si industriale ....5mm.......... ......... impreuna cu toate detaliile necesare......011 W/m2 x K Proiectul tehnologic al placarilor....... de catre executant in conformitate cu proi ectul furnizat de arhitect....... 2mm rezistenta la umiditate ..... La intocmirea Caietului de sarcini s-a luat in calcul o incarcare datorata vantu lui de 1. .............. max.........SR EN 1999 1-1.3........4..... min 70 N/mm2 ..dilatare liniara la diferenta de temperatura 100ºC SREN1999 1-1 max...... zgomot aerian ISO 717-1. min....... aprox ... min. avand fetele din alumin iu de grosime minima 0..... al casetelor din placi compozite si al struc turii de fixare va fi intocmit... (Rw)......clasa ................ min rezistenta la rupere SR EN 485...............500N...5mm/m Tabla va fi vopsita in camp electrostatic. basici sub dimensiune de ......... ..... intre care va fi un strat de polietilena de joasa densitate (LDPE) Tabla de aluminiu va fi conforma cu SR EN 1396 si va avea urmatoarele caracteris tici modul de elasticitate. Limite admisibile si parametri de izolare fonica 21..... respectand urmatoarele cerinte: rezistenta acoperirii EN 13523-4.. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI Sistemul va fi realizat din casete din panouri sandwich.........................35% grosimea acoperirii .. SR EN 13523-2. ......25dB conductivitatea termica DIN 52612.5% coeficient de..... 2 ... HB rezistenta la coroziune SR EN 13523-18 .... fiind ulterior protejata cu o acoperi re plastica (poliamidica).... 2 grad de luciu .......35µm Panourile vor avea urmatoarele caracteristici: izolare fonica..clasa maxima rezistenta la coroziune sare si acizi SR EN ISO 4628...

5. Catalin Minea .21. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV Conform Anexa A1 21.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Executie pereti cortina Intocmit : Arh.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Elemente componente: Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate. Foi/panouri usa din lemn.89 Usi si ferestre. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.1.87 Tâmplarie pentru constructii civile. PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 22. MANIPULARE. usi de lemn. Baghete de fixare pentru geamuri. Metode pentru v erificarea calitatii STAS 5333 . CAIET DE SARCINI. pervaz. usi de balcon. rezistente la foc si etanse la fum.86 Ferestre. Prescriptii tehnice 22.usi vitrate.86 Obloane rulante. Partitii vitrate: normale. Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc. Tocuri metalice. Ferestre din lemn STAS 4923 .3. DEPOZITARE 22.89 Glasvanduri cu rame din lemn STAS 466 .1. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.87 Tâmplarie pentru constructii civile si Industriale. Elemente de suspendare si închidere 22. LIVRARE.3. Conditii tehnice generale STAS 9322 .92 Usi de lemn pentru constructii civile STAS 9317/2 . usi interioare de lemn pentru constructi i.22.88 Ferestre si usi de lemn. Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri . cat si usi metalice pantru interior. ASIGURAREA CALITATII. Formate si alcatuiri STAS 3366 .LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN. STAS 799 . Clasificare si tehnologii STAS 9317/1 . GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de mo ntaj ale tâmplariei interioare din lemn .

. mânere. cilindru pentru incuietoare cu buton (în sali de clasa si toalete) si cu chei în celelalte încaperi).pentru salile de clasa .respectiv profile metalic e prefabricate vopsite. c) Usi cu panouri vitrate integrate . geam clar în grosime de 6 mm. .Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina .grosimea foii usii min. a) Usi interi oare pline(Rw 40 db)pentru cancelarii .La fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc din lemn masiv. b) Usi interioare cu panouri decorative (în cladiri monumente istorice) . .silduri. . grosimea foii usii min. furniruite si lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente. 40 mm.Panou de vizionare 10x40 cm. 40 mm.Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina . balamale.Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare .Feroneria aferenta tipurilor de confectie .Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tâmplarie. cu panouri din placaje incluse. . . birouri .

profile prefabricate ce se livreaza împreuna cu foaia de usa si elemente de suspendare si închidere (balamale. Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat. min. balamale metalice. g) Usi duble batante (în bucatarii) . . mânere. .Foaie de usa cu rama de lemn.Feroneria .Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor. . În cazul instalarii acestor tipuri de usi în interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza: tocuri standard din lemn si glafuri. glasvanduri cu structura di n lemn. balamale. cu geam clar în grosime de 6 mm. prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil pe o înaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete.Foaie de usa la fel ca la punctul c) cu balamale speciale. . . h) Accesorii . balamale. . între tocuri si golurile unde se monteaza. d) Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc) . broasca).Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) în cazul compartimentari lor usoare din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu. .Feroneria aferenta tipurilor de confectie .Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri . suprafata vitrata este divizata de baghete în diverse panur i. în conformitate cu specificatiile Proiectantului. . cilindru pentru incuietoare cu buton (în sali de clasa si toalete) si cu chei în celelalte încaperi trebuie sa fie de calitate si sa reziste la socuri repetate si la folosinta indelungata .Foaie de usa cu structura din lemn. în grosime de min. f) Usi de toaleta semi solide .silduri. mânere.În cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare s i de auto închidere. mânere din metale cromate sau materiale plastice cu încuietor i specifice pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior).Captuseala si pervazuri . celulara.silduri.Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate.La fel ca la punctul d) cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor executa d in geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) în grosime de 6 mm. 45x50 cm. min.. .Toc pentru usa din lemn / metalic . cilindru pentru incuietoare cu buton (în sali de clasa si toalete) si cu chei în celelalte încaperi.Feroneria aferenta tipurilor de confectie . vopsite sau melaminate pe ambele fete. . cu insertii placaje. 35 mm. Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3 balamale . e) Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30) . distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm.silduri. 45x90 cm.Spuma poliuretanica pentru montaj. divizarea acestor suprafete vitrate este obligator ie.Opritori pentru usi.

. praguri metalice (drepte sau etanse). dim otel placat cu crom.Feroneria aferenta tipurilor de confectie .Finisaj : grund anticoroziv b) Usi metalice rezistente la foc (F60 si F90) .Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu prof ile din otel galvanizat. cu îmbinari suda te la colturi si dispozitive de fixare rezistente.22. grosimea finita de 45 mm. mânere. . balamale.3.silduri.2. . Materiale utilizate pentru usi metalice a) Usi metalice(nerezistente la foc) . cilindru pentru incuietoari speciale.Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat.

Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la fo c. nu se admite folosirea spu mei poliuretanice pentru etansarea acestui rost. Depo zitarea se va face astfel încât tâmplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa împiedice utilizarea . Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. conform specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc. .4.existenta si calitatea acesoriilor de prindere.Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc. . . . dispozitiv de auto închidere (amortizor).3.Verificarea înainte de punerea în opera .3. .Dispozitiv antipanica la usile de evacuare în caz de incendiu. Controlul calitatii. Livrare.verificarea în urma depozitarii / manipularii cu privire la deteriorari.. balamale galvani zate cu sistem de securitate. Tâmplaria trebuie depozitata în spatii protejate împotriva intemperiilor.86.corespondenta cu prevederile proiectului. etansare cu garnituri rezist ente la foc. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa . 22. însotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producat orul respectiv. Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. în spatii încalz ite cu o temperatura si umiditate constanta. 22. manipulare. pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor de tâmplarie.Verificarea la livrare . Transportul si manipularea se vor executa manual. . Sefii echipelor de montaj vor p articipa la receptia tâmplariei si a accesoriilor.3.La fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF. Livrarea se receptioneaza conform STAS 799 .Verificarea la receptia preliminara Se vor verifica: . depozitare Tâmplaria se livreaza încheiata.existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice. Verificarea calitatii se va face pe faze: .

INSTALARE. 22.materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol. îmbracarea în folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului.fixarea praznurilor pentru tâmplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glaf ului. Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate înainte de începerea mo ntajuIui tâmplariei: . centrare.terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor s i plafoanelor. cu cel putin 24 h. În cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului si /sau cele specifice acestor tipuri de usi. usi metalic e care nu sunt rezistente la foc. ASAMBLARE Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn. adâncime. . tâmplaria de lemn se va depozita în zona de lucr u pentru a se realiza aclimatizarea.deterioreze tâmplaria/geamul în nici un fel. Pozarea si echiparea tâmplariei: . Înainte de montaj. EXECUTIA LUCRARILOR.fiecare toc este adus în pozitie si fixat în prima faza prin pene la colturi si la interval de maximum 1. glasvanduri. . verticalitate. MONTARE.5' m. . înaltime.4. penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei mineral.

. pe toata lungimea faltului respectiv..5 cm.8 mm).fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru împiedicarea def ormarii pâna la momentul întaririi spumei poliuretanice. . panourilor de placare etc. Catalin Minea .accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . . cremoanele.abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1.injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere între toc si gol .montaj tamplarie interioara de lemn (usi. .verticalitatea tocurilor si captuselilor. baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice Toate usile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adi acenti. abaterea este de 2 mm. . CONTROLUL CALITATII. balamalele. .închiderea tâmplariei în goluri prin pervazuri. drucarele sa fie montate la aceeasi înaltime (înaltime const anta) de la pardoseala.6. ABATERI ADMISE Se vor verifica: .potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri. . . radiatoarelor. Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza în pardosea la.completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice . .între foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 .montaj tamplarie metalica Intocmit: Arh. pentru fiecare în parte.între cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3.5. 22.existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice.înlaturarea protectiei din folie de plastic.executarea finisajelor la spaleti si glafuri.retusuri si completari. glasvand) . .5 m sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective. 22. nu se admit abateri mai mari de 1mm/ m.

.

. planseul dinspre podul neîncalzit. . peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol).Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elemente lor de constructie perimetrale.Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenome nul de difuzie a vaporilor de apa: . . PPD). . placa pe sol.Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii. peretilor cortina si suprafetelor vitrate .Tamplarie din PVC-U/Al . CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADA 23. ferestrelor. Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa : pereti exteriori. acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit.Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate. . GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabi litare termica si pentru etansatori. dolii si coame si acoperi suri din tabla metalica.invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelit ori pentru acoperis.1. rosturi in pereti. D). planseul dinspre terasa. tâmplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al). inclusiv soclul.Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de constructie perimetrale (m.lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori.Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructi v.1.23.1.Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare al e usilor.Indeplinirea valorilor de comfort (PMV. . 23.hidroizolatii: pentru barierele de vapori I membranele hidroizolatoare. cum ar fi: . . .Pereti despartitori. Capitole relationare: . Obiective generale Se iau masuri care sa asigure : .

o evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor. o evitarea acumularii cantitative de umiditate. . de la an la an. peste valorile admisi bile. va ta minerala.planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficient a din polistiren expandat. dar ori de câte ori situatia o permite se tinde catre atingerea ace stora prin masurile de interventie la nivelul: .tâmplariei exterioare care se îmbunatateste sau se înlocuieste cu tâmplarie performant a din punct de vedere termic si energetic (ex.peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX.5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla. . . vata minerala sau de sticla. poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0. La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si ene rgetic prevazuti pentru cladirile noi. in structura ele mentelor perimetrale.planseului catre pod la care se prevede pe suprafata dinspre pod un strat de v ata de sticla sau vata minerala . rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam termoizolant tratat low-e).o evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de construc tie. polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse).

anexe. e în m2K/ W din Tabelul 1 sau 2 .soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polisti ren extrudat .1 m2K/W plansee de la ultimul nivel b = 2.43 m2K/W soclu d = 1.7 m2K/W plansee inferioare c = 1.planseului catre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX . la care se prevede polistiren extrudat.1 m2K/W tâmplarie exterioara e = 0. Valoarea dominanta a temperaturii conventionale de calcul a aerului interior est e de +18oC pentru incaperi incalzite direct (sali de clasa. Cladirile cu ocupare continua sau discontinua de clasa de inertie mare trebuie s a fie modernizate. tinzând catre atingerea valorilor rezistentelor termice minime normate pe considerente t ermo-energetice (valorile coeficientilor a.1.peretii perimetrali de la subsol. b. 23. Umiditatea relativa de calcul a aerului interior (^i) este de 60% pentru incaperi incalzite direct si de 80%.2. c.3 m2K/W Coeficientul global de izolare termica a cladirii G1 va tinde catre valorile max ime normate pe considerente termoenergetice G1ref. ateliere de reparatii).. . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel . cabinete. pentru inc aperi incalzite indirect. laboratoare. ho luri. Parametrii necesari pentru calitatea termica Unitatile de invatamant sunt amplasate în Bucuresti în zona II climatica pentru sezo nul rece pentru care se considera temperatura aerului exterior de calcul Te = -15oC si se încadrea za (conform tabel VI din C 107/3) în grupa I de cladiri sociale cu regim normal de temperatura si umiditate. conform C 107/2-97. closete. . Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate 23.cladiri de învatamânt si pen tru sport din C 107/2-97): pereti exteriori parte opaca a = 1. sali de sport) si de +10°C pentru incaperi incalzite indirect (magazii exterioare. casa scarii.2.

realizarea si exploatarea constructi ilor pentru scoli si licee b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de vedere al cerintelor Legii 10/1995 c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul. în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice g) SC 007 . e) C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladiri le cu alta destinatie decat cele de locuit f) NP 060 .02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelo pei cladirilor de locuit existente h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existe nte si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . Legea nr.energetic e ale anvelopei cladirilor de locuit existente.exigenta F) . hidrofuga si economia de energie" . i) NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cl adirilor existente . instructiunile din specificatii vor avea priorita te. 10/1995 privind calitatea în constructii (una dintre cele 6 exigente ese ntiale continute în lege este "izolatia termica.e din standardele si normativele enumerate mai jos.02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro. a ) NP 010-97 Normativ privind proiectarea. j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora .

.2000 privind reabilitarea termica a fo ndului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladiri le de locuit . NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de loc uit .04 2003). C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit . 29 din 31.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei Hotarâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicar ea Legii nr. 29/30.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii en ergiei termice Legea nr.174/2002 priv ind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publ icata în Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003). C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de închi dere ale cladirilor (Revizuire NP200/89) . 550 din 9. C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul .82) .199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei Ordonanta de urgenta nr. Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) p rin elementele de constructie (înlocuieste STAS 6472/4) . GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit.04. Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.Ordonanta guvernamentala nr. NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladi rilor existente . C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie al e cladirilor .0 1.(Revizuire C107. PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . Cu caracter general pentru cladiri noi C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri ." (publicata în Monit orul Oficial nr.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Îndrumator p entru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente.01. Ordinul nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial n r. 278 din 21. 890 din 9 decembrie 2002).

GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor d e locuit existente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice . . SC 007 .02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro. MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri .energetice a le anvelopei cladirilor de locuit existente. GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladir ilor existente . SC 006 . NP 060 .01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de înc alzire din cladiri de locuit.02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente . MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor exist ente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora .

mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de re abilitare termica a cladirilor si instalatiilor aferente . GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor . . grosime 10-15cm. Materiale rulate/saltele: Vata minerala.Sistemes d'isolation thermique exterieur e par enduit . LIVRARE SI MANIPULARE 23. "Guide d'agrement technique europeen" . .GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizari i termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente .Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa. Contract icecon nr. Grosimea cum este aratata in planse. Acesorii: Adezivi.Spuma polisocianura rigida.Poliester extrudat si expandat.mai 2001. 23. GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constr uctie la cladirile existente.3. dibluri si cleme speciale pentru fixare.1.3. 324/2000. Izolare termica Panouri de diferite grosimi: .Poliuretan extrudat si expandat.Cahiers du CSTB .Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladir ilor folosind placi din materiale termoizolante. la cladirile civile existente . Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3. . în vederea reabilitarii termice . mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materiale lor si produselor pentru constructii . Agrafe. . MATERIALE. Plasa din fibra de sticla pentru armare. GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile funct ionale ale cladirilor existente . Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimens iune. PCC-016/2000 .

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere cali tativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.2. Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si pres criptiilor în vigoare. Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse în standardele si no rmele de produs. 23. trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii în cons tructii .inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii. Materiale de etansare . Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termic a. Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice.- Cuie din otel inoxidabil. Benzi de armare pentru colturi pentru fatada. Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante. Materialele necesare sunt indicate în plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.3.

transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii.1.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 23. o Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. metal.4. 23.Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producator ului si aprobarii Proiectantului . se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Planse. conductelor etc. Tip B . Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spu ma din poliestiren. Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: . Se monteaza placi cu toate marginile Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fi xate la intradosul planseelor.Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului. EXECUTAREA LUCRARILOR. o Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse.Tipul A .Sub acoperisul metalic. Tip E . spongioase. Va avea culoarea gri.polisulfida: compus din 2 parti. .Elemente de etansare prefabricate o Vor fi din polietilena-propilina-polimer. . pentru beton.Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. mortar.Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a a iba intotdeauna bariera de vapori sub. fasii filtru cu fata but il-adeziva. culoare ap robata de Dirigintele lucrarii. Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrari i.Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. pentru a asigura rezistenta materialului de etansare. Tip D .4. Tip C . Nu se permit goluri cu aer.Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul te vilor. se foloseste cum este indicat in planse. Comp us din 2 parti. Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: .

simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplari a pentru acoperis.1.Planuri uniforme.Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.Resistenta la >0.15 N/mm2 . Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: a) Polistiren expandat pentru fatade: .2. .Densitatea intre 16-18 kg/m3 .7). protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de s ticla conform prevederilor NP 0472000 si SC 007-02 (§ 2.Rezistenta la compresiune .Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata refl ective a foliei se aseaza in jos)..2.Clasa de combustie C2 .Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme. Peretii exteriori se vor izola cu u n strat de polieter expandat ignifug.minim 0. .125 N/mm2 . 23.4. .2 de mai sus (punctul "a") .Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.Productie libera de CFC si HCFC . . Termoizolatia peretilor exteriori Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli.Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala.

4 mm .Aderenta adezivului in timp >0. Vezi capitolul Lucrari compartimentare pl acari uscate.Se monteaza profilul la nivelul soclului.Rezistenta la variatiile de temperatura (-30°C.minim 145 g/m2 .Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm .Aderenta polistirenului .Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Capitolul 1.1W/(m2k)].Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori. .Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe.4. . se rectifica planeitatea stratului suport. .Se monteaza termoizolatia plintei.Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrar i de Tencuieli).Valoareav kf pentru rame = 1. cu partea interiora tratata (low E : e<0. unde trebuie pastrate tratamentul ext erior al tencuielii exterioare. cand se monteaza tablele termoizolat oare. In cazul reabilitarii cladirilor istorice. . .fara crapaturi Proceduri de montare: .Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi.6 W/m2K.10).Rezistenta la soc . .3. Trebuie respectate urmatoarele criterii: Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL. rezultand o .Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm. 23.minim 0.Golurile plasei 3.) . se spala si se usuca (vezi Capitolul Lucrari de Te ncuieli). Tamplarie exterioara noua Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.Densitate ./80°C. Lucrrai d e demolare). .Rezistenta la mediu alcalin d) Verificare in: . .1 N/mm2 . Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform perfo rmantelor termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic. . avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coefici antului k = 1. termoizolatia se monteaza la interior.5 .De demonteaza tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli).minim 3 J .b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren: .Se monteaza noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL).1 N/mm2 c) Plasa din fibra de sticla: . .

Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si sol utiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare. Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment n etezita: . cum se specifica pentru parter si primul etaj. dupa verificare si consimtamantul Proiectantului. Lucrari de Demolari). ca vechea izol atie sa fie indepartata complet (vezi Capitolul 1. .4.O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior. 23.Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi dife rite nu sunt direct suprapuse. . Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii) . In cazul lucrarilor de reabilitare complete: .69m2k/W. de 6mm grosime. .valoare R0 = 0. conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.S-a convenit.4.

Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higro. Vezi capitolul Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate Modulare sau Liniare.en ergetic si pentru confot interior in vigoare. Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spati ul existent. Grosimea minima a izolatiei: 15cm. Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta Daca este posibil intre. Poliuretan. Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie ( Polistiren.6. astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent.4. 23. rezistent la compresiune si in ceea ce priveste grosimea. Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren. sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instal a panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte. unde panourile se partial puse pe partea superioara a capriorilor (cum ar fi Pro Span sau similar aprobate).Se indeparteaza partile deteriorate ale stratelor de izolatie si se aseaza sta rte noi de material izolator.In cazul lucrarilor de reparatii: . Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis.15cm grosime. Polisocianurat de a ceeasi grosime.5. 23. sau saltele din vata minerala cu barie ra de vapori din folie de PE.4. Poliuretan) de aproximativ 12 . . Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj In caz de reabilitare: Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 10 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui el ement in pod fara a deteriora termoizolatia noua.

Pentru demontarea finisajelor vechi ale pardoselilor. se va fixa un st rat de polistirene extrudat ignifug sub plafonul subsolului. (aproximativ 8cm de polistiren e xtrudat).4.1. incluzand sapa din ciment. vezi Capitolul 1.4. Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui alt etaj. cu o sapa din ciment armat pe partea superioara.2 de mai sus. protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Daca se intampla acest lucru t rebuie redusa grosimea izolatiei. gresie etc.4. deoarece are efect negativ as upra inaltimii usilor. 23. daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia.8. Vezi programul pentru finisaj din proiectul tehnic si Capitolul Lucrari de pardoseli. Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii. Altfel grosimea izolatie i se poate reduce. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 22. In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter. un strat termoizolator de minim 5cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat. Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va s pecifica in proiect. Termoizolatia se va inc orpora in pardoseala. glafurilor etc si determina costuri suplimentare. ). pentru a fi finisat (pardoseala din pvc. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizol anta.7. Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebui e sa fie in conformitate cu punctul "c" din subcapitolul 22.7 de mai sus. Lucrari de demolari. pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente. Vezi Capito lele Lucrari compartimentare placari uscate si Lucrari de tencuieli.23. .

si montarea primelo . o Sapele din beton armat de 30 mm grosime.Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in d ocumentatia constructorului. .5. .Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie). a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi. poduri Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod. Acoperisuri. .hidroizolatiei .Existenta proiectului si a detaliilor de executie. Termoizolatie Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice: . .Pregatirea suprafetei suport: o Suprafata suport trebuie sa fie neteda. Subsol Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupr a subsolului (reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi). terase.23.Existenta utilajelor necesare lucrarilor. fara asperitati si fara contrapante. o Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo.Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor . . Fatade noi Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori. . curatarea prafului. o Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T. spalarea si uscarea.5. executate peste termoizolatiile din m ateriale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic.1. Verificarea montarii tâmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jur ul lor. CONTROLUL CALITATII 23. Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului.Existenta certificatelor de calitate pentru materiale.hidroizolatie. rectificarea planei tatii stratului suport. ea trebuie montata cu cuta lata spre termo .

. Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exter iori. .Daca nu s-au produs goluri in Placi.r placi termoizolante. inainte de executarea straturilor de protectie. .Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice . pozitiile si formele puntilor termice prevaz ute in proiect.Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnolog ice. . . . Verificarea dupa realizarea noii învelitori.Daca s-au respectat dimensiunule.montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei învelitori.Daca este respectat proiectul si detaliile de executie. Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice . . umiditati relative) coresp und proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara ± 0.Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur. . . Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice. .montarea fâsiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si us ilor.montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante. Verificarea: .Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului.Daca parametrii climatici interiori ( temperaturi .5 ° C si pentru umiditatea relativa interioara ± 2 % .Daca rosturile dintre Placi sunt de minim 2mm. .

Montarile nu trebuie sa aiba taieturi. . Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine.Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata d e la etansare.Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material. sa nu se miste. se pune suficient material pentru etansare suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini. si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala s i continua. polimeri sau materiale similare nu se vor folosi. 23.Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel s i paralela cu suprafetle finisate adiacente. trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii. sa nu faca zgomot. . bitum.Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice c orespunde valorilor proiectate. aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu. .2..5. La finalizare.Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate.Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului. gauri care nu sunt necesare sau deteriora ri. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate. Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in s patiile etansate ale structurii. .Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba d e producator. dar niciodata p este suprafetele finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat. Intinderea filer-elor elastice nu este permisa. 23.Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub.6. . In cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale.Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practi ce si se vor monta ferm in rosturi. .Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel. . dar nu adeziva la materialu l de etansare. . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . . Materiale pentru etansare .Materialele impregnate cu ulei.Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare. .Filer-ele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentr u acest scop.

Executie lucrari de termoizolare la fatade . Catalin Minea ..Executie lucrari de reabilitare termica Intocmit : Arh.

Lucrari care vor ramane vizibile si care pot fi receptionate in orice moment dupa executie In cazul lucrarilor de la 1. antreprenorul are obligatia de anunta executia l ucrarilor si a convoca receptia acestora. lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor. incheindu-se procese-verbale de lucrari ascu nse.28° C umiditatea suportului 3% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se vor evita curentii de aer . GENERALITATI Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza: a). b).inaintea montarii mochetei se vor verifica pardoselile inaltate).Lucrari care urmeaza a fi acoperite sau partial acoperite ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata: -pe parcursul executarii acestora. pe diverse faze ale lucrarilor . suportului.24. Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea: .1.65% temperatura suportului 15° C .28° C umiditatea ambientala relativa 55% . respectiv in fisa producatorului. pentru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor respec ta urmatoarele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 18° C . CAIET DE SARCINI FATADE CU CASETE DIN TABLA 24.a). La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica re spectarea tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini dar si in fisa tehnica a producator ului In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cel e din prezentul se vor respecta indicatiile producatorului In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos. daca lucrarea se va executa pe un suport existent .inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucrarile definite ma i sus (ex.

65% temperatura suportului 12° C . prezentul caiet de sarcini si prescriptiile producatorilor. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative. respectiv in fisa producatorului.32° C umiditatea ambientala relativa 55% . pentru lucrarile de finisaje exterioare se vor respecta urmatoar ele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 12° C . deasemenea. .28° C umiditatea suportului 4% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se va evita lucrul in vant Se vor verifica.se va asigura ventilarea In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos. primeaza specificatiile producatorului dupa care cele din pre zentul. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere design si culoa re de catre proiectanti inainte comandarii. In toate cazurile. utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect.

Rezistenta la incarcarea data de vant. Geam de securitate de sticla silico-calco -sodica SR EN 13119 Perete cortina. Compozitia chimica si forma produse lor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. Cerinte de performanta si cla sificare SR EN 13116 Fatade cortina. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare.Standarde generale P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Cerinte de performanta . Etanseitatea la apa. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Permeabilitate la aer. Cerinte de performanta si clasi ficare SR EN 12152 Fatade cortina. SR EN 12154 Fatade cortina. Produse de baza. Bare. 24.2 Aluminiu si aliaje din aluminiu. SR EN 573-3 Aluminiu si aliaje din aluminiu.2. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor SR EN 755-1. Extruded rod SR N 572-1 Sticla pentru constructii. Terminologie. Partea 1: Definitii si proprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 Sticla pentru constructii. Sticla silico-calco-sodic a. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. tevi si profile extrudate.

profile in conformitate cu SR EN 573-3 si SR EN 755-1. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI Peretele va avea o structura de profile din aluminiu vopsit in camp electristati c.1. rezistenta la incarcare datorata vantului conform cu SR EN 13116 si tinand con t ca incarcarea va fi de min. sticla securit termoizolanta si absorbanta de 6mm sticla securit de 4mm sticla securit cu emisivitate redusa (LowE)de 4mm conforme c Peretele va fi conform cu SR EN 13119 si va asigura: -etanseitatea fata de apa conform SR EN 12154 .3. Peretele va avea un sistem de trei sticle 6-12-4-12-4mm cu interspatii de cate 1 2mm continand Argon: . un coeficient de transfer termic 1. permeabilitatea la aer conform cu SR EN 12152 .500N/m2 . sticla exterioara .2. sticla interioara u SR EN 572-1 si SR EV 12150-2.15W/m2 x K . sticla din mijloc .24.

4.o izolare fonica a zgomotului aerian min. 24..37dB. CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ Montajul se va face conform specificatiilor si detaliilor producatorului peretel ui si in concordanta cu detaliile proiectului.5. Catalin Minea . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Executie fatade cu casete metalice Intocmit : Arh. 24.

.

Hidroizolatii. glafuri) Capitole asociate: Pentru finisajele acoperisului din tabla de cupru: vezi Capitolul "Zugraveli si Vopsitorii" pentru cerintele de grunduire si finisarea acoperisului din tabla de cupru. Acope risul are urmatoarele starturi: . GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pen tru acoperis din tabla neondulata. si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata. Pantele invelitorilor Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m ) minime uzuale Tabla plana obisnuita si 15 .Astereala . care sprijina invelisurile de acoperis care nu sunt autoportante. vezi Capitolul 5. Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: Invelitori din tabla plana.25. Invelitori din tabla profilata tip tigla.Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla. Lucrari de Tamplarie. peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor. Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie ( jgheaburi.strat continuu din scandura din lemn. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 25. Pentru izolatia de sub acoperis (membrane hidroizolatoare. burlane. . . barirele de vapori): vezi Capitolul 13. tabla ondulata si elemente sandwich.1. titaniu-zinc sicupr u. Hidroizolatii. Pentru termoizolatie vezi Capitolul 16: Reabilitare termica si etansatori. vezi Capitolul 13.Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie.

Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.02.175 25. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.P.2001 2.L. 21/21.2. C 217-1983 Norme tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri I.30 . 1624/02. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.11. Nr.D.1984 .L. M.C.C. GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton.60 tabla autoportanta Tabla profilata tip tigla 25 45 .P.T.C.

NP 37 1982 .

P.11.C. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea.2006 NORMATIVE CONEXE 6.3. 1733/20. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la constructii I. executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantã la clãdiri M.1989 C 37-79 7.04. 219/2005 5. 606/21. Caietul 1 4.D.T.C.01.T.L.C.in situ.P.C.T.2003 C 37-1988. 4/10.T. executia si exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate . monolite si prefabricate M. C 151-1972 Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular .T. M.C.L.. NP 119-2006 Normativ privind proiectarea si executia învelitorilor subtiri de beton armat si precomprimat.

M.00 m latime Lungime: min. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.Ministerul Constructiilor Industriale 25.Ind. .30 m Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime.C. 19. 1.3. Transporturilor si Turismului M. auto portante Table din otel galvantizate si vopsite cu start intermediary termoizolant.09.T.Ind.3. 161/N/18. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a per mite deschideri mari si economice intre pane. LIVRARE.Ind. Panou modular: 1.00 m.table ondulate din otel galvanizate si vopsite. MANIPULARE. Materiale a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start .P. 126/19. . C 172-1974 Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si a peretilor M.L.C.1972 8.11. max.C.table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite b) Panouri sandwich.C . Tabla interioara: 6 mm grosime.L.C.Institutul Central de Cercetare. Proiectare si Directivare in Cons tructii M. .P.Ministerul Lucrarilor Publice. DEPOZITARE 25. VERIFICAREA CALITATII.1.C.D.1974 Legenda: I. de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie. .

Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru imbinare cu o suprapun ere de aprox. 70 mm. .

1 mm) sau cu . cum ar fi finisaj din Al-Zn. panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu: . densita tea interioara de 30kg/m2. clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densi tate medie. cu grosimea minima de 8cm.30 W/m2K.Polivinilden (strat de poliester 0. incluza nd tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0. daca nu se specifica altfel in planse. Garantia producatorul ui: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.Florura de polivinilden sau .005mm + 0. o Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces co ntinuu de imersare. valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3. d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis. Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Pr oiectant.6.Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1.Plastisol din pvc (grund 0. placa lacuita din aluminiu sau din o tel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Contractorului.90 .1mm strat de finisaj) sau . . Alte finisaje.02mm strat de finisaj). e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme. materiale de l ipire. table moale si otelita.33 m2K/W. invelisuri . Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu . Inzolatia: Panou din spuma poliuretana extrudata rigida.01mm + finisaj 0.Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0. In medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) grosimea sta rtului exterior de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0.Plastisol din pvc (grund 0.005mm + strat de finisaj 0.10kg/m2.Tabla din otel galvanizat : o Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0. c) Tabla pentru acoperis din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformi tate cu indicarea duritatii H00 si cu greutatea de 4. Finisaje: in mediu neagresiv.2mm.60mm).1mm).0m intre liniile de centru si rosturi. cu grosimea minima de 12cm. Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis. daca su nt in conexiune.005mm + 0. electrod de sudat.

. etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice. nu mai putin de 2.Lipire. garnituri si banda de inchidere. etansatori. . separatori. . se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet. Conform STAS 11212/2-84. ventilatii. compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% pl umb. sage ac. . o Pentru tabla din cupru: ca mai sus. nu este toxica. sipci.25mm minim. scurgeri.2cm. bronz sau alama. polisulfidea butil sau etan sator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei. greutatea minima 4. Lungimile pot varia.9kg/m2. agrafe. jgheaburi. dar din cupru sau bronz. incluzand coama. Se urmare sc recomdarile producatorului.Sururburi si bolturi: o Pentru tabla din otel. . o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sens ibila la presiunee 100%.Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis. nu p ateaza. titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru.protective. .Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caie telor de sarcini. Se furnizeaza permanent banda elastica.Cuie: o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0. care nu se deformeaza. 5cm largime x 7. o Etansator pentru rosurile de dilatatie . o Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric. aprox. exceptand daca se indica altfel. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului. depinzand de imbinarea simpla sau dubla.5cm lungime.

Nituri: 0.3. se pregateste o mostra. cu capete solide si saibe din acelasi material c u tabla. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucra rile de reabilitare. . constructia marginii.Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor c are se afla in partea de jos. Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerintele proiectului. 25. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii.Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. . Deteriorarile minore se vor repara cu chit . Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior .0. Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant p entru a asigura ventilatie adecvata.3. jgheaburi.2. Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice. Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inainte de achizitionar ea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis.. Se monteaza mostra pe suprafata ac operisului la indicatia Proiectantului. Mostre Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile prod ucatorului.5cm diametru.3 . Depozitare si Manipulare Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare. textura de finisare si culoarea.3. 25. poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisl metalic. instructiunile de montare. D aca mostra este acceptata. detaliile de prindere.dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor. . recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.

burlane.4.Iminari pentru etansare: unde sunt mobile.4. tevi pentru evacuare apa pluvila etc. . in concordanta cu standardele STAS. se recomanda sau sunt necesare imbi nari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a lucrarii. Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Marginile din ta bla galvanizata se vor imbina si lipi. coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare. EXECUTAREA LUCRARILOR. 25. . MONTARE. Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru barie re si penetrari. pentru ca metalul sa asigure montarea ad ecvata a etansatorului elastomeric. montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura.Montarea invelitorilor din tabla . INSTALARE. Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura. Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile pr oducatorului.Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate.. . 25. Generalitati Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.1.burlane. Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate. ASAMBLARE A. vor fi de aprox 20cmx20cm din fi ecare. pentru a preveni scurg eri sau deteriorare. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. Tabla metalica prefabricata pentru acoperis.

C. cum se indica. LUCRARI DE PREGATIRE Se curata suprafetele pentru montarea tablei. doliile. pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru. Se etanseaza Imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor.5 cm in etansator. penele.. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari viz ibile si localizati astfel icat sa . se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2. tratamentele marg inilor. trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tab lelor care este montat. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vap ori pe toata suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. pentru profile. COORDONARE Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a ape i. E. elemente de d renare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis bituminos. fasiile. A.a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune. sau prin separare p ermanenta cum se specifica de producatorul metaleleor care nu sunt similare. D. Tablele prefabricate. parapetilor. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile. B. Se r egleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari. 5° . Nu se monteazaimbinari tip etansare la temperaturi sub 5°C. Imbinarea se suprapune minim 5cm.. Cand temperatura ambientala este mo derata in momentul monatrii. Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara.21°C. MONTARE Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este sp ecificat sau indicat altfel. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor. jgheaburi si constructie a planseelor.Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibi l sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafetele ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte saparari permanente cum se recomanda de producator. prin aplicarea de ameste asfalt. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn). unde este posibil. imbinarile. jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri.caiciuc. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.

minimizati posibilitatile de scurgere. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor. CURATARE Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tab lei metalice pentru acoperis. . Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici. nu sunt necesare masuri speci ale de finisare. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cosi tor. se apl ica un start uniform de ulei de parafina de calitate superioara. Acoperiti si etansati elementele de prind ere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.50 cm. PROTECTIE Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor. Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interaction a cu oxidarea sau agentii atmosferici. FINISARE Pentru tabla din otel.25 2. titan-zinc si zinc vopsita. sau de lac transparent. pentru o latime de 1. F. solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metal ica.

3.4.4. .4.2.5. 25. dolii Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infilt rarea apei. Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant. Tabla profilata pentru acoperis . .Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiecta ntului.Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul. 25. B. Acestea se aplica intr-un mod curat. consistent si dupa un anumit criteriu.4. Coame.25. . Prindere si fixare Se folosesc conectorii recomandati de producator si aprobati de Proiectant.Montarea invelitorilor din tigle metalice 25. Generalitati . . unde ramele acoperisului sunt vizibile. .Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si s uruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. se vo r da gauri pentru suruburi si cuie.Generalitati .Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare Aindicata de pr oducator. Vops eaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere.4.Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proie ctant. Se folosesc suruburi tip TEK p entru streasina acoperisului.

rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga. La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama tr ebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate .Cand cheresteaua va fi in contact direct cu panourile metalice. iar intre sipci 2 tigle. . pazii . . iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic . dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie . Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instruct iunilor producatorului .Generalitati Trebuie luate in considerare urmatoarele: sensul de montaj este de la poala spre coama. 25. datorita dimensiunilor mai mari.Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigl a . in vederea fixarii tiglelor .Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea. si din aceasta cauza trebuie sa se evite acest lucru. Montarea panourilor mai mare cand bate vantul poate sa fie periculos.6. timpane prezentate in proiect.Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . Contractorul trebuie sa protejeze panourile metalice de coroziune si alte materiale. Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla . Panouri autoportante . Coamele se vor fixa cu mortar de ciment . Contractorii t rebuie sa ia in calcul urmatoarele situatii: . la dista nte egale intre ele . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle supr apuse. se vor respecta detaliile de coame.4.

Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. suruburi autoperforante. dar nu cu cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. Metalele deosebite au nevoie de bariera protectiva intre ele pentru a preveni corosiunea galvanica. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile.4 (folie sau implaslitura bituminoasa). o Aluminiu nu trebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substantele chimice aunt corozive pentru aluminiu. acizii. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare. Astfel pentaclorof enalul nu se foloseste sau trebuie introdus un start separator. pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din to pirea zapezii. PANOURI METALICE ONDULATE Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poat e varia de la un producator la altul. Trebuie prevenit contactul dintre panourile metalice si orice materiale corozive. PANOURILE SANDWICH: Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore s i suruburi autofiletant. una din metodele de mai sus se foloseste pentru a separa cele doua metale.Se pot folosi materiale plastice. vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat si metalele diferite.o Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseni at cromat din cupru care se foloseste in prezent. varul. incluzand saibe hidroizolatoare. sau 12/14 x 25mm TEK 3. necesita o panta de minim 20% (1 in 5) pentru a asigura drenarea adecvata. .5cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%. Aceasta bariera de vapor i trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu izolatia si panoul metalic. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior . .Ingarsamintele.Acoperis tip sarpanta: panourile metalice.Placile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori similara cu cea descrisa in subcapitolul 13. In cazul panelor C si Z. si late substante determina coroziunea panouril or din metal. Inaltimea cutelor la rostul lateral totusi nu trebuie sa fie mai mica de 3. Cand se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul. . Stra turile de separare sunt necesare cand panourile metalice sunt fixate pe astereala din lemn. numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 934 4/1 si 5). . Vezi detalii de executie. . indiferent daca sunt dintr-un singu r start sau sandwich.

Contractorul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant.Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care v a fi aprobat de Proiectant. si nici n u trebuie intinsa la loc. el trebuie sa permita o prelungire de 2. Cand panourilemetalice se monteaza peste un arc raza minima a arcului este de 5.25cm de-a lungul marginii frontonului. Metalul nu ar trebui reindoit o data ce a fost profilata.2m pentru profilele din otel. Contractorul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. se recomanda m aximum o indoire gentila de 90-de grade.40m pentru prfilele din aluminiu si 7. Toate suprapunerile necesita etansare. Cand tablele metalice se vor monta pe un acoperis curbat. Tablele pentru acoperis trebuie fixate l a fiecare 15 . Indoire si curbare: Tablele sunt rulate din metal tare. suruburile se vor monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a impiedica tendinta naturala a metalului de a nu se arcui. Daca o tabla trebuie indoita.5 5cm la streasine. . Contractorul va folosi banda etansatoare pe toate partile si capetele suprapunerilor. va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie latera la (vezi Lucrari de tinichigerie). Pentru a asigura o margine adecvata. pentru a evita ridicarea de catre vant. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permi ta patrunderea apei de ploaie. Cand conditiile atmosferice sunt critice. Pe restul tablei se pe rmite distanta standard intre dispozitivele de prindere. La marginile de la frontoane.

Contractorul poate folosi mese de incarcare.7mm 0. Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. sectiunile din otel concave. Vezi Capitolul 4. prin dispozitive de prindere vizibile. Daca cuiul este batut prea mult . profilele galvanizate C sau Z.8mm. Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecva te si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. se folosesc suruburi autofiletante din inox seria #300. Tamplarie. pe care se fixeaza panourile compozite la un interval specificat in proie ctul de structura. magazii.Pentru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu. Lu crari Structuri Metalice si Capitolul 5. ferme.5mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave. acesta poate rupe saiba si crapa . etc). Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in functie de s tructura principala portanta (centuri. Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table din otel galvanizate la rece de 0. Da ca nu se gasesc in proiect. . care in general vin de la producato r pentru toate tipurile de panouri. pot asigura si o etans are rezonabila de durata si sunt recomandate pentru panourile din otel cand nu sunt necesare surub uri. de exemplu pentru garage. In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel. Se prinde in cuie pentru a mi nimiza scurgerile posibile ale acoperisului.Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galva nizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune.Cuiele galvanizate cu garnituri din cauciuc rezistente. grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U).5cm lemnul.Prindere pe substructura: Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri. se pot folosi suruburi autofil etante si autoperforante. . depozite. dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice. din lemn. Prinderea de substructurile din lemn: . Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice. Contractorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1. O grosime nominala de 5cm pen tru cherestea asigura valorile maxime de scoatere a suruburilor si cuielor cand dispozitivele de prindere penetreaza 2.

de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).4. deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Jgheaburi si burlane Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabric ate . Pentru taieturi perpendiculare cu cuta s foloseste o foarfeca pentru a taia drept. se cresteaza pano ul cu un cutit ascutit si se indoaie tabla repetat pana se rupe. Taierea panourilor din metal: .Panourile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tablele exterioare din meta l. Contract orul. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va inlesni taierea. . Acoperisul din metal trebuie conectat la impamantare.tabla.Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pne umatice sau cu dispozitive electrice. cauzand scurgeri. . Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului. sau o foarfeca pneumatica.7. 25. pentru a asigura o etansare de durata. sau cu un dispozitiv electric.

. rectiliniaritate.ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri c u panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari.existenta procesului verbal de receptie calitativa al s uportului. . cu tronsoanele petrecute etans. . .suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda . Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical.Daca se respecta proiectul si detaliile de executie.Elementele geometrice ale suportului: pante. cu pet receri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat. pazii. . cel superior in cel inferior pe cca 6 cm .Existenta proiectului si a detaliilor de executie. strapungeri. iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie.la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm . burlane). 25. abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta.Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 .Suportul invelitorii . dolii. jgheaburi. VERIFICAREA CALITATII Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii Trebuie sa se verifice : . . .Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi. Verificari in timpul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice: . .Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (s orturi.Existenta certificatelor de calitate pentru materiale. lipsita de denivelari. . . Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroz iv .Daca se respecta procedura tehnica de executie. A) Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare: .Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calit ate ale constructorului . planeitate. vor fi bine fixate cu bratari. .5. dis tante dintre axe ).ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele . .toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelit orii.

. .la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi. dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului. C) Pentru invelitori din tabla plana se va verifica: .asezarea randurilor de tigla sau olane . in sfoara .B) Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica: . protejat cu un strat de material bitum at.executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble . . cositorite.decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla.planeitatea suportului .fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment.astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm. parallel cu poala . . . nefiind admise cele sparte .ca tiglele si olanele sa fie intregi . asezare pe suport continuu . admit erea admisibila este de 1 cm / m . . . primul rand de la poala si ultimul rand sa f ie asezate dublu si cu rosturi decalate.la olane . . fisurate s au ciobite.la tiglele solzi asezate simplu . denivelarea admisa fiind de 3mm / m. .

la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare. garnituri .panta jgheaburilor sa fie minim 5 %. . .la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si stran a aplicata pe astereala . .realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor met alice de montaj. iar la verificarea prin circulatie pe acoperis .in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impo triva umezelii . . D) Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: -petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invel itorii in urmatoarele limite: Panta acoperisului cm / m 40 30 15 12 Petrecerea minima cm 9 10 11 20 .respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri ( cordoane de chit .respectarea sensului de montaj de la poala spre coama. . saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare.doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate.petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatat e de ondula si sa includa obligatoriu creasta ondulei. dolii. burlane. fara valuri . . E) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi. fiind calcata cu picio rul sa nu se indoaie. necesare pentru fixarea copcilor. glafuri) se va verifica: .. sa corespunda prevederilor proiectului si .

existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi. . la ploaie sau zapada.amplasarea .sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare.burlanele trebuie montate vertical . montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proi ect. . . asigurand scurgerea apei fara stagnari.realizarea pantei spre burlan . . sa fie preva zute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie . . la vant. cu tronsoanele petrecute etans . iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa.glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior .existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor. . bine fixat e cu bratari din tabla zincata. prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp . . .imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor. . cel superior in cel inferior pe 6 cm.5 cm / m . .fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protej ate anticorosiv prin vopsire. la colturi si la burlane. iar strapungerile lipite cu cositor.saezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii. la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite c a aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior.invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de eta nseitate la apa.executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab. Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice: . cu abateri de max 0. .

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . jgheaburi si burlane .6.25.lucrari de montaj invelitori din panouri autoportante .lucrari de montaj glafuri.lucrari de montaj invelitori din tabla .

Intocmit : Arh. Catalin Minea .

tratat cu strat de protectie impotriva razelor ultraviolete si strat de eliminare a efectului de neon/ orbire. Specificatiile se refera la ferestre si usi obisnuite. 26. Placile laterale ale panoului se imbina liniar prin clipsare cu conectori din al uminiu anodizat realizate din aliaj aluminiu 6060T66. de exploatare. La elaborarea prezentelor specificatii s-a avut în vedere: a)Cerintele esentiale conform HG nr. durabilitate) c)Cerintele privind fabricarea ferestrelor si usilor d)Cerintele privind punerea în opera. GENERALITATI Sistemul pentru realizarea fatadelor este din policarbonat multicelular. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT 26.2. Tamplaria din aluminiu Tamplaria termoizolanta din aluminiu este realizata din profile cu bariera pentr u ruperea puntii termice din poliamida. . Conditiile tehnice prevazute sunt stabilite la nivel minim acceptat. MATERIALE 26. avand in ve dere cerintele de mai sus.1. atunci cand acestea sunt justificate din punct de vedere tehnic si economic.2.26.1. Rezistenta la impactul grindinei a sistemului si la razele ultraviolete este gar antata pentru o perioada de minim 10 ani. Nu pot fi impuse alte c onditii decât cele prevazute în standardele romanesti sau europene de referinta. Autoritatea contractanta. proiectantul. montate vertical. pot solicita conditii superioare celor p revazute. 796/2005 b)Cerintele functionale (arhitectura.

Clasele 7 . 3 Comportarea la încarcare la vânt -usi si ferestre . crt.2 Clasele sub 6A sunt mai putin performante.1 Pentru geam. Pentru situatii speciale se vor stabili euroclase conform EN 13501 si EN 1634.9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx = presiunea maxima mai mare decât 600 Pa la care fereastra este impermeabila) este mai performanta decât clasa 9. Cerinta Clasa de performanta.Criterii de performanta a tamplariei termoizolante din aluminiu Nr. clasa de rezistenta se considera A. 2 Etansarea la apa clasa 6A conform EN 12207 2. valori prag sau condttii Preciaari pentru proiectant si autoritatea contractanta 0 1 2 3 1 Securitate la incendiu Profile din aluminiu clasa CO incombustibile 2.

0. Cifrele se refera la clasa tehnica de rezistenta (1 este cea mai putin performanta).8m între ele clasa C3 (SREN 12210 si 12424) min.-încarcarea elementelor de prindere amplasate la o distanta de max. . 100 N fara cedare 2.3 Litera se refera la clasa tehnica privind deformatia (cea mai performanta este A).

7 Clasele tehnice pentru permeabilite se regasesc în agrementele tehnice ale producatorului de sisteme sau ale . De asemenea.4 Se refera la rezistenta geamului. 5 Capacitatea de rezistenta a dispozitivelor de siguranta mentinere 60 secunde cu o forta de 350 N în pozitia cea mai defavorabila 2.4 Rezistenta la soc conform tablou tîmplarie 2. acesta trebuie sa fie geam de siguranta sau sa fie securizat pe ambele foi ale geamului termoizolant. la ferestre cu balamale pe orizontala si mecanisme cu dubla deschidere.5 Se refera la dispozitivele care trebuie sa aiba capacitatile de a mentine partea mobila într-o anumita pozitie. Se considera risc de accidentare prin cadere prin geam atunci când marginea inferioara a geamului este sub 1 m înaltime. Se aplica. usile daca sunt prevazute cu geam. de regula. Proiectantul va avea în vedere riscurile de spargere si accidentare. Pentru o izolare fonica mai buna. producatorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator sa fie realizat cu dimensiuni diferite (de tip 6 + 4) sau cu geamuri speciale conform specificatiilor tehnice ale producatorilor de geamuri. 28 dB 2.6 Izolarea fonica este valoarea declarata de producatorul de sistem si este stabilita în agrementul tehnic. 6 Indice de izolare la zgomot Min. 7 Permeabilitate la aer clasa A3 conform SREN 12207 2.

2. De regula. Daca se doreste alt tip de sticla decât cea clara. Coeficientii minimi stabiliti pentru profile si geam asigura cel putin coeficientul de 2.0 W/mpoK minim 3. cei doi factori sunt dependenti. Clasa cea mai putin performanta este 1.0 W/mpoK pentru ansamblul tâmplariei.10 Coeficientii se refera la geamul utilizat.9.producatorului de tâmplarie.1 W/mpoK minim 1. se vor consulta recomandarile si coeficientii dati de producatorii de sticla (geamuri). va scadea si factorul de transmisie luminoasa. Cu cât factorul de transmitere a energiei solare scade.8 Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu metodele prevazute în SREN ISO 10077 1 si 2. 8 Coeficientul de transfer termic (U) -tâmplarie în ansamblu -profile din aluminiu cu bariera termica -geam termoizolant minim 2.4 W/mpoK 2. clasa cea mai performanta este 4. 10 Factorul de transmitere luminoasa conform tipului de geam stabilit de proiectant . Acesta este important daca se doreste o protectia solara pentru ferestrele expuse la sud. 9 Factorul de transmitere energie solara conform tipului de geam stabilit de proiectant 2.

26. .2. o garantie a functionarii pentru cel putin 2 ani în conditii de utilizare normala.2. precum si cerintele esentiale stabilite de Legea nr. Placile din policarbonat pot avea o culoare personalizata sau o culoare speciala care elimina efectul de sera. Policarbonat Produsele sunt realizate respectand exigentele legislatiei din Romania in domeni u.11 Numarul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie. de regula.11 Rezistenta la deschidere/ închidere repetata -ferestre (SREN 12400) -usi (SREN 12400) 5 000 cicluri 10 000 cicluri 2. Valorile propuse asigura. 10 din 1995 privind calitatea in constructii modificata c u Legea 123/2007.

Placile multicelulare au 5 celule.C la + 120. placile vor fi inchise ermetic pe cel putin una din laturi. fonica.1. intre 0. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 26.3.060. rezista la o incarcare mecanica de 150 kg/mp. 3. Coeficientul de transfer termic mai mic de 1. 065 W/mK. Placile din policarbonat vor respecta urmatoarele performante : 1. 26. se topesc si se strang fara picaturi arzande. Cerinte de fizica constructiilor Placile din policarbonat avand structura metalica cu distanta intre reazeme de m inim 2 metri. 6 pereti. 070 mm/mC.2. cu instrumen .combustibilitate Placile din policarbonat rezista in conditii de variatiuni mari de temperatura ( t= -40. Clasa de combustibilitate a policarbonatului este C1. dupa expunerea la foc. Izolarea acustica la zgomot aerian este mai mica de 14 dB. Greutatea placilor este mai mica de 4kg/mp.60 k/m2. Coeficient de dilatare termica liniara intre 0.0.3. 5. coeficientul de transfer termic est e de minim 1. Izolare termica. Prelucrarea suprafetelor Placile din policarbonat sunt taiate la lungimea impusa de proiect.3. 26. Conductivitate termica la 30 de grade.06.60 W/m2K. Pentru eliminarea fenomenului de capilaritate. placile se inmoaie. 2.3. clasa de combustibilitate este C1.3. 4.0. C). 26.

2. Rezistenta chimica este urmatoarea pentru substantele: 1. Uleiuri lubrifiante : buna 5.4. Detergenti: buna 26.1. . montajul Montajul se realizeaza respectand urmatorii pasi: 1. Pasul 1.Acizi concentrati : medie-buna 3. .t de mare precizie. se va face numai con form prescriptiilor tehnice de montare date de producator sau distribuitor si conform proiectului de executie c are trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: solicitarile de exploatare orientarea placilor tipul si grosimea placilor coeficientul de dilatare al placilor 26.Acizi diluati : buna 2.4.prinderea sistemului din aluminiu de structura de sustinere.4. o latura a placilor este etansata prin inchiderea la cald. Punerea in opera propriu-zisa. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DE ALUMINIU SI POLICARBONAT 26.Solventi organici alcool : buna 4. Lucrari premergatoare Punerea in opera specifica pentru placile din policarbonat.

prin clipsare. 2005. zgarierea.5. -se prind cele doua placi cu ajutorul conectorului. 26. Fiecare livrare este insotita de certificatul de garantie si instructiuni de pun ere in opera si depozitare. -se aseaza prima placa. CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI Placile din policarbonat sunt agrementate tehnic de Consiliul Tehnic Permanent p entru Constructii din Romania pentru a fi utilizate la realizarea de constructii sportive. Montajul este ultima operatie dupa executarea celorlalte lucrari de constructive a caror efecte ar putea deteriora placile. Depozitarea paletilor se face in spatii acoperite. Structura de sustinere a placilor trebuie sa fie vopsita in stadiul final inaint e de montarea placilor.5m inaltime fara deteriorari. 26. Paletii placilor din policarbonat trebuie astfel depozitati si manipulati incat sa se evite deteriorarile mecanice. Sistemul este impermeabil. Pasul 3.4. potrivit prevederilor standardului SR EN ISO/CEI 17050-1. Pasul 2.6. Pasul 4. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR. 26. -se aseaza a doua placa. 4. Influenta conditiilor meteorologice Rezista la soc cu o bila de 1kg de la 1. socio-cultu rale.2. ferite de razele solare si in temperii. RECEPTIA LUCRARILOR La livrare sunt insotite de declaratia de conformitate a producatorului cu agrem entul tehnic eliberat pentru acestea. .3. Rezistenta la inghet-dezghet nu prezinta modificari de aspect ale placilor. murdarirea sau desprinderea foliilor de protectie. 3. conform instructiunilor producatorului.

executia fatadelor din policarbonat multicelular Intocmit : Arh. Catalin Minea .7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .26.

PREVEDERI PENTRU MATERIALE Tigla va fi profilata. CAIET DE SARCINI CERAMICA LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA 27. astfel: . 27.element de tigla de margine stanga/dreapta aprox.27.membrana de hidroizolatii. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la: .2. in sah. Se vor folosi 12-15 tigle per metru patrat de astereala. conforma cu SR EN 1304.element de tigla de aerisire 1buc/10mp astereala .1. avand rezistenta la rupere prin i ncovoiere min. cate unul la fiecare a doua tigla.1.3buc/ml coama . cate unul la fiecare a doua tigl.5N. pe un rand . min.element trecere antena.3kg/m2 -rezistenta la rupere. 1.element de coama.element capat coama . armata cu fibra de sticla si avand urmatoarele caracter istici: -finisaj superior voal netesut de polipropilena (antialunecare) -greutate nominala. La montaj se vor folosi si accesorii dupa cum urmeaza: . unde este cazul aprox.la inclinatie de 25°.3buc/ml pazie . SR EN 12311-1: . Sistemul va avea prevazute si elemente speciale cu parazapezi.la inclinatie de 30°. de tip APP (p olipropilena atactica). numarul acestora fiind in functie de inclinatia acoperisului. pe un rand . Pe astereala se va monta o membrana bituminoasa. cate unul la fiecare a treia tigla. de hidroizolatie.tigla ceramica . functie de specificatii le producatorului. conforma cu SR EN 13707. SR EN 1849.la inclinatie de 45°. pe doua randuri .

normative si standarde: SR EN 1304 Tigle si accesorii de argila arsa.detaliile pentru streasine. Definitii si specificatii de produ se. 330N/50mm -rezistenta la sfasiere. 420N/50mm ->transversal. SR EN 1110. min. 30N -stabilitatea la cald. C 112/1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materi ale bituminoase la lucrarile de constructii si completarile acestea . min. dolii. proiectantul va stabili: . 150°C Functie de specificatiile producatorului. min. SR EN 12310-1 ->longitudinala. Instructiuni.distanta dintre sipci . min. 40N ->transversal.->longitudinala.lungimea capriorilor . min. coame.

panta este sub 30° SI .3.nu sunt specificatii speciale datorate conditiilor meteorologice specifice (si dure).lucrari de montaj invelitori din tigla ceramica . Foi bituminoase armate pentru hi droizolarea acoperisului. In cazul inclinatiilor de .40° se va fixa mecanic tot a doua sau a treia tigla din fiecare rand . 27. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .SR EN 13707 Foi flexibile pentru hidroizolatii. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Fixarea membranei bituminoase se va face prin fixare mecanica.peste 50° se vor fixa mecanic toate tiglele.4. Definitii si caracteristici 27. Tiglele nu se fixeaza mecanic in cazul in care: .

Catalin Minea .Intocmit: Arh.

H. LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .

.

STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE 28. Statii de pompare STAS 4165/88 . Prescripti i fundamentale de proiectare. Pr escriptii proiectare. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoa re. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa.2. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare.28. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. 28. STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. CAIET DE SARCINI .1. Captari izvoare. Prescriptii fundamentale de proiectare. GENERALITATI Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instala tiile noi sanitare.

Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. Dimensiuni. STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. STAS 2383/73 Obiecte sanitare ceramice. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 . Obiecte din portelan sanitar. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Dimensiuni principale. canale. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitar e STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Adancimi maxime de inghet. STAS 6054/77 Teren de fundare. Trasarea pe teren a retelelor de conducte. Zonarea Republici Socialiste Romania. Pisoar. Dimensiuni principale. STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Conditii tehnice genera le de calitate. Vase de closet. Lavoare. Reprezentari. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari.Alimentare cu apa. cabluri. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice.

R.G.Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor . H. 766/1997 Hotarâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.Calitatea in constructii H.R. Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr.G. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acesto ra. 90/1996 Legea protectiei muncii .

MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime: Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate. Materiale si Echipamente Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda s-au folosit tevi din PP-R.P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr. Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii. obiecte sanitare STAS 6686-80 si armaturi STAS 9143-86.1. Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de s erviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj: . omologate.3.2") si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" . cu mufe filetate pentru asambla rea cu tevi de PP-R (3/8" . VERIFICAREA CALITATII 28. si conducte PVC pentru tronsoane montate in exterior . cotur i si ramificatii din polipropilena . 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectie i Sociale si Ministerul Sanatatii 28. Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi.3.2"). Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pa na la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic.

Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC greu. Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate.drept 1/2" . fara imperfecti uni si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material. montate sub tencuieli la parter si etaj. S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate menajere in urmatoarele situatii: . imbinate cu dispozitive adecvate. cu smaltul dens. Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect.) . montate in subsol.colectoare orizontale.P. . din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat. . care sa p ermita mentinerea igienei perfecte. lucios. Robinetel e de golire vor fi drepte cu cep STAS 1602/80. Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. . Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-furtun.coloane. In cadrul aceluiasi obiectiv.. Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continu. cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racord area la tevi. fara porozitati. si vor fi din po rtelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni.legaturi de la obiectele sanitare. toate obiectele sanitare si armaturile de utilizar e trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate p e obiecte de portelan sau M. montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajelui.3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum m ontate in perete). imbinate prin mufare având inel de cauciuc pentru etansarea îmbinarii si cu respecta rea stricta a instructiunilor producatorului. Dimensiunea in proiect 1/2".

.. din clasa de presiune Pn 6.4 W/m°K.......> 945 .....1 mm ....... Densitate ..... canalizare g ravitationala........... Alungirea la rupere ...960 kg/m3.... iar protectia termoizolatiei se va face cu folie de material plastic... de la punctul cel mai de jos.. 7.. .3........................................ 4........ Livrare....-> 1200 N/mm2 28. Materialele utilizate P EHD si PVC trebie sa se încadreze ..... . vor fi supuse incercarilor: o de etanseitate...... Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea câtorva manevre de inchidere deschidere ..... Toate conductele sistemelor instalate apa rece.....23 N/mm2.....-> 0.. incluzi uni sau alte defecte vizuale cu ochiul liber..6....2. Limita de curgere.... Conducta de alimentare cu apa potabila va fi din teava de polietilena de înalta de nsitate PEHD-80.... Rezistenta minima echivalenta (MRS) ... în prevederile normativulu i I 1 / 78.......14 mm/m...........-> 8.. Verificarea Calitatii.... Manipulare. Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj ... Verificarea caitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat.0 MPa 5..... in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj.. Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri.... Coeficientul de dilatare lineara .... . 6.....> 600 %......... o de functionare.. . 3. Coeficientul de conductibilitate termica la 20°C ...... pana la invelitoare (inclusiv)...... apa calda menajera.. Principalele caracteristici ale PEHD sunt : 1. o de rezistenta. 2..-> 0.. având 0 90 x 5..............Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare.-> 20 . Depozitare Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie însotite de Certificatul de calitat e si agremente tehnice respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului... SDR 17.. .

Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe). . pentru celelalte materiale utilizate (obiecte sanitare.) manipu larea se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror deteriorari. stivuire.50 m pentru evitarea po sibilelor deformari în timp. ferite de intemperii. În retelele instalatiilor interioare de apa . în locuri ferite de umezeala. etc.pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente. Stivuirea se va face pe suprafete or izontale si uniforme. lumina solara directa. Generalitati Faze de lucru: Trasarea locatiei pentru conductele de apa . La temperaturi joase operatiunile de transport. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ 28. instalare trebuie efec tuate cu grija maxima tinând cont de proprietatile/comportarea materialelor în aceste conditii climaterice. Tuburile nu trebuie depozitate la o înaltime mai mare de 1. Montarea conductele de apa si obiectele sanitare .4. 28. Imbinarea si montarea conductelor de canalizare .4. obiectele sanitare si a conductelor de canalizare . EXECUTIA LUCRARILOR. Depozitarea se va face în locuri special amn ajate. comune pentru incediu si consum mena jer se vor folosi numai tevi din OL Zn. Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub în parte sau cu dispozitive pe ntru mijloace mecanizate.1.

Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele spec ificate.În cazul în care se folosesc retele separate pentru incediu fata de alte retele pent ru care se utilizeaza materiale plastice . Sustinerea conductelor se va face cu bratari. acestea se vor separa din exteriorul cladirii.2. 28. In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare. În caminul de ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un organ de închidere care se va închide în caz de incediu. Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte in stalatii (termice. Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distribut ie se prevad tevi zincate. electrice). În aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot execu ta din PEHD dar instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diamet rul de 2 ". La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 .4. Izolatia termica se va face cu material izolant tip ARMAFLEX sau similar montata prin lipire si protejata la exterior cu folie. La montarea conductelor zincate. imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie: Executarea filetului Polizarea filetului Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute in proiect. Instalatii Sanitare Interioare . Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire. Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa. Acest material este cerut de I9-1995 care nu permite folosirea altui material pe ntru conducte in cazul in care cladirile sunt prevazute cu hidranti interiori.

re vizii. In cazuri specifice in care aceste instalatii au fost recent reabilitate se va p rezenta situatia specifica pentru fiecare scoala. Dimensiunile variaza intre 1/2" . racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de polietilena de inalta densitate. nu se admit imbinari. Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate. vizitabile. La montarea conductel or in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii.2" In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii. Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel: . Montarea conductelor Conductele de apa potabila de distributie. se va lasa spatiu suficient intre randurile de conduct e si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor.Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente In general toate instalatiile sanitare existente vor fi dezafectate. manevrarea robinetelor. Se va prezenta in proiectul tehnic conductele ce se vor pastra pe pozitie si cel e care vor fi inlocuite. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. s e vor folosi imbinari demontabile. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibi le. reparatii etc. precum si pentru intretinere.

Temperatura 60oC (m) 3/4" . Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati.1/4"" 100 90 2" 115 100 2.La conductele izolate. tras eele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I.7. Temperatura 40oC (m) Distanta intre suportii ficsi. Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I. res pectiv I.6/1986. asa cum se mentio neaza prin proiect. pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3cm.9/1994) Diametrul conductei Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schi mbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.000V) sau conductele de gaze combustibile. Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor pr in dilatare fara modificarea geometriei traseului. Fata de conductorii electrici (1. tipizati.1. Diametrul nominal Distanta intre suportii ficsi.1/2" 125 110 3" 135 . Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proi ectant.

120 4" 150 130 Referinta Distante minime (cm) Intre conturul conductelor neizolate 3 Intre conturul conductei neizolate si constructia finita 3 Intre fetele exterioare a conductelor izolate 4 Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita 4 Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3 nominal neizolate (m) izolate (m) 3/8" .1" 4.1.0 3/4" .1/2" .2 3.1/2" 3.0 1.3 2.1/4" .

7 5.5 Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect.1 5.1 3" 6.2.1/2" 6.9/1982): .1 4.5.7 4" sau peste 7.5 6.0 2" . se vor monta dupa cum urmeaza (I.

4 0. prelata sau folie de plastic) care trebuie sa acopere masina de sudura si sudorul si care va fi încalzita cu ajutorul unui ge nerator de aer cald. acelasi tip de polietilena PE 80. deci o sudura prin fuziunea capetelor. ce poate duce la fragilitatea sudurii. etc. temperatura exterioara care poate influenta sudura. protec tia locului de munca prin acoperire. Îmbinarea conductelor si racordurilor de PEHD Îmbinarea conductelor PEHD se va face prin sudura sau cu flanse in functie de reco mandarile producatorului . Daca nu se precizeaza altfel prin proiect. Sudura se poate executa în doua moduri: 1.3) gr/10 min. în scopul obtinerii unei temperaturi niforme pe tot conturul tubului. pe ntru cazul temperaturilor > 5°C sau în cazul temperaturilor < 5°C. pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane. pentru a evita racirea brusca. legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale. sau. 4. 5. adica indicele de fluiditate .topire M FI sa fie cuprins între 0. 2. respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor) si timp. La efectuarea îmbinarilor prin sudare este foarte important sa se realizeze o buna . prin necesitatea unei protectii (cort.se la montaj ma surile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate. prin timpul de sudura.. în caz de temperaturi > 40 .45 °C si expunere directa la razele soarelui. Se pot utiliza supor ti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant. cu termoelemente. Factorii care conditioneaza realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interi oara sunt: 1.7(1. vântului. precum si timpul de racire înainte de îndepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare. cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta. compatibilitatea materialelor sudate. 2. extremitatile opuse ale tubului de sudat se obtureaza pentru a reduce cât mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer. coliere d e priza). i ar în masura în care este posibil.Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. 3. in zidarie luandu. sudorii vor fi instruiti de producatori sau atestati de institutii autorizate .

nu a sudurii. factorul de sudura este egal cu 1. sau la un test de tractiune a ansamblului sudat al carui rezul tat trebuie sa fie o cedare a tevii. fara aport suplimentar de materia l. care presupune: obtinerea de la producator a schemei si procedurii de sudura. proba neprezentând semne de ruptura. Testarea sudurii se poate realiza prin îndoirea ansamblului sudat pâna la un ungh i de180°. Sudura cap la cap cu rezistenta Procedeul consta din pregatirea si apoi încalzirea pieselor de asamblat (conducta/ conducta. Cunoasterea procedurii de sudare si a aparaturii de sudura deperformanta core spunzatoare. Ace sti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc. 2.De regula. Examinarea vizuala a sudurii. conducta/racord. Testele de anduranta constau în încarcarea cu acelasi tip de sarcina constanta a tevii si a sudurii. 3. instruirea si veri ficarea cunostiintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate. care permit controlul valorii presiunii aplicate. 4.8. . sudura realizându-se omogena. Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca în conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utiliz area aparatelor de sudura. în prezenta beneficiarului retelei. Raportul rezistentelor realizate teava/sudura trebuie sa fie > 0. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: 1. oglinda) si al presiunilor (presarii) indic ate pe afisajul aparatului de sudura. racord/racord) în zona de sudura la temperatura necesara si din a plicarea asupra acestora a unei presiuni necesare.aliniere axiala a conductelor si se vor curata bine capetele conductelor de impuritati.

prin intermediul adaptorului de flanse. În cazul acestui procedeu.5. Îmbinarea cu flanse La îmbinarea cu flanse. (gât) se va avea în ve dere corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetelor. inchidere si reglaj. în prezenta beneficiarului retelei. factorul de sudura este > 1. în fu nctie de presiune. Procedeul de îmbinare cu flanse este cel clasic. drept sau coltar. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: > Aparatul de sudura sa fie ales astfel încât sa aiba posibilitatile de autotestare si capacitate de înmagazinare a datelor realizate la fiecare sudura. dupa standardele ISO. Robinetele de golire v . De regula. sunt mai importante decât aparatul de sudura. prin testul de tractiune si/sau îndoire unde teava trebuie sa cedeze înaintea sudurii . colie re de priza) pe tub. instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ca tre producator sau alte institutii autorizate. folosindu-se suruburi si piulite din otel cadm iat si garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat Armaturi Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi: de de de de de trecere pentru montaj aparent sau ingropat. Sudura cu termoelemente a pieselor (mansoane. conditiile mediului si pregatirea. coliere de priza) Procedeul consta din pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane. golire retinere siguranta Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului. cu ajutorul rezistentelor încorporate în piese. 6. instructiunile producatorului de teava priv ind procedeul de sudura. specificatii de întretinere a aparatului. Probele de presiune trebuie sa asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de proba si etanseitate comparata teava/sudura sa fie >1. > Probele de presiune. Se vor monta armaturi de golire în toate punctele de minim. > Testele ce se pot realiza pot fi facute prin citirea corecta a codurilor. Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.

Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efect uat proble de presiune ale retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat l ucrarile de finisare din încaperi. Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele . suruburilor cu dibluri. Montarea lavoarelor Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor. . Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii: usor accesibile usor demontabile Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis. prin intermediul unor dispoziti ve tip. înaltimea de montaj prevazuta în proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului .or fi drepte cu cep. Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP . pentru a se evita degradarea lor. dupa caz. STAS 1602. Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executat e. cu lant pentru protecti a racordului pentru portfurtun. corp din alama turnata AMT 1 si mufa filetata pentru racordarea la te vi de otel la un capat si racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celalalt capat.

Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc Protectie Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Scurgerea si colectarea apelor pluviale Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD îmbinate cu mu . se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90o.Montarea vaselor W.4. se vor respecta urmatoarele: reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie. pentru suporturile conductelor pentru canalizare. pe ntru a aduce vasul in pozitie orizontala. lnsalatiile de canalizare Conducte de canalizare Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate asa cum s-a specificat ante rior si in STAS 1515/86. Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. 28. ipsos etc. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45o. se vor folosi suporturi galvan izate si omologate sau cele propuse de furnizorul tubulaturii. la fiecare imbinare. Vasele de W.C. indiferent de materialele din care sunt facut e. minimum una pe metru de traseu. se vor evita traseele pe sub utilaje. Se verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului. Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant . Daca este nevoie. La montarea tuburilor de scurgere. Sustinerile propuse de contractorul lucrarii vor fi s upuse aprobarii.C. intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb. La conducte se vor monta sustineri astfel: la traseele orizontale si veticale. iar piesele speciale vor fi conform STAS 1515/86 si STAS 1694/95.3.

. Curatire si verificare Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie.70 15 6 100 20 12 . Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0. la distantele urmatoare: Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei. ramificatii greu accesibile pentru curatire.fe cu electrofuziune sau mufe cu garnituri O ring.3 nivele. dupa cum urmeaza: in grupuri sanitare. de asupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2. Ventilarea conductelor de canalizare Diametrul nominal (Dn) Distanta intre piesele de curatire. ape uzate menajere 50 . sifoane simple cu racorduri laterale. precum si pe traseele liniare lungi. Colecatrea apelor pluviale re relizeaza prin recep toare de terasa din Ol inox ( optiunea proiectantului pentru fiecare lucrare ) cu folie de contact si încalzire electrica . ape conventional curate Distanta intre piesele de curatire.4/0..8m la pardoseala Scurgeri de la pardoseli Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute in proiect. La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor. daca nu se prevede altfel prin pro iect.

Izolatie fonica a conductelor Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect.V.8mm).0. asamblate si montate conform I. de elementele fixe ale constructiei (pardoseli.3 . .1/1978 sau din fonta de scurgere. TESTE SI VERIFICARI Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari: Incercarea de etanseitate la rece.5.4.C.prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa. Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94.Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara. ventilare secundara: -separata pana deasupra invelitorii.). Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidro mecanice. in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare. Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice. Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va fac e sub un unghi ascutit cu varful in jos. 28. Cap. Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P. neplas tifiat. o prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata. ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la ac elasi nivel sau nivele diferite. 28. asa cum sunt prevazut e prin proiect: ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare. .4. 10 si toate reglementa rile tehnice la care se refera acesta. socluri din beton etc. impotriva tr ansmiterii zgomotelor si anume: Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pas la 0. Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda.

Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de srviciu la obiectele sanitare. Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pâna la nivelul de refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare. 28.Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda. Abateri Admisibile La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu a pa si nici scurgeri de apa la canalizare. Condu ctele interioare de canalizare vor fi supuse la: Incercarea de etanseitate Incercarea la functionare Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele d e imbinare. Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum. Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanita re. Presiunea de incarcare va fi egala cu 1. extrem itatile conductelor fiind obturate de dopuri. verificându-se conditiile de scurgere.5. .5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari.1. In acest interval nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sani tare. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min.

5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie instalatii sanitare interioare Executie termosudura la conducte PPR pentru apa rece. cat si aspectul estetic general al instalatiilor sanitare.28.2. 28. sistemelor si obiec telor sanitare Functionarea normala a obiectelor sanitare.6. Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor. Verificari Daca toate robinetele. robinetelor. sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proi ectului Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform p roiectului. apa calda Executie imbinari cu electromufe tevi PEHD canalizare pluviala Executie imbinari cu mufa si garnitura la tevi PP si PVC Montaj hidranti interiori Executie teste si verificari. probe la instalatiile sanitare interioare .

Intocmit: Arh. Catalin Minea .

LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE .I.

.

STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. CAIET DE SARCINI EXTERIOARE INSTALATII DE APA SI CANALIZARE 29. STAS 1846/90 Canalizari exterioare.2. Prescripti i fundamentale de proiectare. Captari izvoare. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Pr escriptii proiectare. de canalizare menajera si instalatiile hidraulice in constructii . La executarea lucrarilor se vor respecta normativele. 29. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Prescriptii proiectare. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de al imentare cu apa potabila si de incendiu. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa.29. STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Determinarea debitelor de apa de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare.1. standardele si regulamente le tehnice in vigoare. Statii de pompare STAS 4165/88 .

90/1996 Legea protectiei muncii . Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire STAS 7656/90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.Alimentare cu apa. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. canaluri. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. cabluri. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 Calitatea in constructii Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr.Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor . Capac si rama de fonta pentru camine de vizitar e STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Trasarea pe teren a retelelor conducte.

C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectie i Sociale si Ministerul Sanatatii .

fiting-urile si accesoriile t rebuie examinate inainte de folosire. livrate si testate cum este indicat de Proiectant pe ch eltuiala Contractorului. Astfel de probe trebuie depozitate. Daca Proiectantul solicita.3.1. Conductele. Conductele de apa potabila si de incendiu vor fi din teava de PEHD si respectiv din teava de otel zincat sudate longitudinal cu filet si mufa avand Dn 3/4 -4".29. Trebuie avuta grija in timpul incarcarii. tipuri. MATERIALE SI EXECUTIE 29. Contractorul trebuie sa dea astfel de probe de lucrari sau inisaje. Toate conductele. fiting-uri sau accesorii defecte dupa montare. Toate materia lele si echipamentele vor fi verificate si aprobate de Proiectant. Pentru caminele de vizitare sau armaturi se vor folosi tuburi prefabricate din b eton . fie la inceputul fie in timpul lucrarilor trebuie pr edate probe de material deoarece s-ar putea sa fie necesar sa se demonstreze ca sunt conform Specificati ilor. Nu se vor livra materiale pe santier fara aprobarea Proiectantului. fiting-urile si accesoriile trebuie mentinute curate pana la u tilizare si montarsi trebuie sa fie conform tipului cerut. si nici o piesa care este defecta nu trebuie folosita. finisajeor si suprafete. accesoriilor si fitingurilor trebuie aprobate de Proiectant. Daca se descopera conducte. Pentru conductele de scurgere se folosesc tuburi PVC/ din polipropilena ignifuga . ex. transportului si descarcarii pentru a impiedica deteriorarea conductelor. Armaturile utilizate sunt specifice fiecari tip de teava folosita. impachetate. fiting-urilor si accesoriilor. Generalitati In lucrari se vor incorpora doar materialele si echipamentele noi. Materialele si echipamentele folosite trebuie sa corespunda probelor abrobate si /sau specificatiilor.3. . Pentru a demonstra competenta lucrarilor sau pentru a facilita alegerea unor tex turi. trebuie inloc uite pe cheltuiala Contractorului. Orice deteriorare a invelisurilor conductelor trebuie reparata asa cum se indica de catre Proiectant. mufe file tate sau flanse sistem ventil sau sertar pentru tevi Ol Zn sau mufe speciale PEHD livrate de acelasi producator. Metodele de transport si manipulare a conductelor.

3.3.Caminele de vane se vor prevedea conform STAS 6002/88. 29. sau va fi utiliz ata reteaua stradala de incendiu . Caminele vor fi acoperite cu capace si rame de font a conform STAS 2308/81.3. Santuri de prospectare Santurile de prospectare pentru conductele subterane. Caminele de canalizare vor fi acoperite cu capace si rame conform STAS 2308/81. Pentru alimentarea cu apa rece s-au prevazut tevi din polipropilena ISO 3213/98. Pe conducta de canalizare s-au prevazut camine de vizitare conform STAS 2448/82. Reteaua exterioara va fi dotata cu hidranti subterani Dn=65mm . Rezervorul de apa a fost prevazut conform STAS 4165/88.2. aici pot fi necesare interventii în timpul exploatarii si di n acest motiv. Statia de pompe si hidrofor pentru alimentare cu apa va fi conform STAS 10110/85 . structuri si echipamente t rebuie prevazute de Contractor si se vor indeparta dupa finalizarea prospectarii. . se vor folosi imbinari cu flanse sau mufe. 29. Apa Lucarile pentru sistemul de alimentare cu apa trebuie sa include dar nu trebuie neaparat sa se limiteze la urmatoarele: Asezarea si instalarea conductelor de apa si accesoriile de la alimentarea cu ap a. In caminele de vane au fo st prevazute fitinguri conform STAS 7174/90. Apele uzate menajere vor fi canalizate prin tevi PVC cu mufe si garnituri. Se testeaza si se porneste sistemul de alimentare cu apa pentru a satisface ceri ntele Proiectantului.

hidranti si fiting-uri speciale care sun t incorporate in Lucrari. Imbinarea conductelor trebuie sa fie prin sudare cap la cap.3.4. Conducte. Sudarea trebuie sa fie conform standard 6/PE/2000. diagramele si alt e descrieri care se pot solicita de Proiectant pentru robinete. masurata de la gegeratoarea superioara a conductei pâna la suprfata ter enului amenjat.5. Conducte HDPE Conductele exterioare de apa si de canalizare se vor executa din PEHD / PVC.conform STAS 6054. Fitting-uri si Acesorii Contractorul trebuie sa procure toate materialele si echipamentele necesare pent ru conducte.Lucrarile adiacente pentru a finalize lucrarile la sistemul de alimentare cu apa conform detaliilor desenelor de executie si/sau caietelor de sarcini. 29.3. Desene de executie Contractorul trebuie sa supuna aprobarii desenele de executie. Daca pozarea în aceste conditii nu este posibila se vor lua masuri speciale contra înghetului Conductel de canalizare se vor monta cu panta de scurgere conform specificatiilo r din proiect. in concordanta cu standarde s i conform specificatiilor. 29. fiting-uri si accesorii conform desenelor cu detalii de excutie. Imbinarea conductelor de polietilena trebuie facuta la o temperatura intre 5°C si 40°C. 29. Conductele trebuie marcate clar pe suprafata exterioara la interval nu mai mare . Montarea conductelor de apa si canalizare direct în pamânt se va face sub adâncimea de inghet .3.6.

emis de un institut oficial . 29. Scopul lucrarilor Contractorul trebuie sa livreze toate materialele si echipamentele si sa le mont eze.5 x 2. accesoriile etc.5 x 1. Atat montarea robinetele cat si a accesoriile. Camine de vizitare Caminele de vizitare .0.de difeite tipuri vor avea forma rectangulara cu dimensiu nile: 1.5 x 2. de un inspector international bine cunoscut sau de un departament de verificare a calitatii al producatorului. CAMINE DE VIZITARE . cum este specificat in detaliile de executie si in aceste caiete de sarcini si sa livreze unelte si sase (6) copii ale manualelor de operare si intretinere atat in engleza cat si in romana necesare p entru activitate. Conducta care trece prin pereti se va proteja cu piese de trecere . certificatul producatorului ca robinetele si accesoriile respecta ceri ntele Caietelor de Sarcini si registru testului.2.0. ROBINETE SI APARATURA 29.1. 29.4.4. Pentru accesul la aceste camine se vor prevedea capace din fonta si scari din ot el beton in pereti. .4. 1. for pipe manufacture.5 x 2. Pentru executarea caminelor se va studia partea de structura. Contractorul trebuie sa dea Dirig intelui lucrarii pentru aprobare.5 metrii.de 1. robinetele. Marcarea trebuie sa indice urmatoarele informatii: Materie prima Dimensiunea normala si rata de presiune Numele producatorului Anul de fabricatie Standard de referinta Verificarea calitatii: Contractorul trebuie sa prezinte Proiectantului certifica tele de verificarea calitatii pentru producerea conductelor.

Robinete .3.29.4.

Materiale Robinetele trebuie sa fie fie din fonta fie din fonta ductibila si flotorul acop erit cu cauciuc tare. in concordan ta cu ISO 5996. iar testul hidrostatic de cel putin 10 minute. anul de fabricatie.4.4. certificate pentru controlul calitatii si pentru testele hidrulice facute de producator sau de o agentie de verificare international bine cunoscuta. Robinetul .General Toate robinetele trebuie sa fie tip fluture din fonta cu garnituri.0 kg/cm2 Testul de pierderi trebuie sa fie de cel 5 minute. presiunea de lu cru si numarul de rasuciri pana se deschide sunt marcate prin turnare pe robinet. Generalitati Robinetele de aerisire proiectate pentru presiune minima de lucru de 15 kg/cm2. IBS5150 si STAS 10933 Teste Hidraulice Metoda de testare hidraulica trebuie sa fie conform STAS 9526-80 Test de pierderi 10 kg/cm2 Test hidrostatic 28. Robinete de aerisire Contractorul trebuie sa livreze robinete de aerisire conform desenelor de execut ie. Montare Montarea robinetelor cuprinde suprturi. Robinetele de aerisire trebuie sa fie atat de aerisire cat si cu functiuni de impiedicare pentru formar ea vidului. 29. Certificare de Fabricare Contractorul trebuie sa dea Dirigintelui lucrarii. Detaliile de montare trebuie specificate in desenele de executie. Marcare Numele si marca producatorului. tuburi de protectie si cutii de suprafat a. dimensiunea.

I n cazul montajului cu flanse bolturile.4. anul fabricatiei si pr esiunea de lucru sunt marcate pe robinet prin turnare. Montaj Capetele robinetelor trebuie prevazute fie cu cuplaje filetate. Apometre . 29.uri. piulitele si saibele nu trebuie galvanizate prin imersiune. certificate pentru controlul calitat ii si testele hidraulice facute de producator sau de o agentie internationala de verificare bine cunoscuta. Marcare Dimensiunea robinetului. fie cu flanse. Test Hidraulic Fiecare robinet trebuie testat hidraulic de producator la o presiune a apei nu m ai mica de 15 kg/cm2.5. Certificatul Producatorului Contractorul trebuie sa dea Proiectantului. se v or curata in intregime de toate substantele straine cum ar fi rugina. resuduuri din fonta etc. Toate suprafetele care se vor vopsi. Acest test trebuie sa indice pierderile de la robinet sau fiting. numele producatorului sau marca.trebuie sa scoata aerul incet in atmosfera. metoda si detalii privind aplicarea straturilor trebuie supuse aprobarii de carte Proiectant inainte de executare. Acoperiri Toate suprafetele exterioare feroase trebuie sa primeasca doua straturi din grun d rosu din plumb sintetic si un ultim strat din vopsea de aluminiu.

Specificatiile apometrului: . Contractorul trebuie s a livreze si sa monteze apometre cu urmatoarele detalii tehnice: Apometru trebuie sa fie un ceas magnetic uscat actionat cu o elice actionata de apa. sau canalizare. Domeniu de masurare 0. scurgeri. Pierderi pe capat 0. Montare intre flanse: I/secunda.15-20.1.00 . Santuri pentru conducte Santul trebuie sapat astfel incat conducta sa poata fi asezata la adancimea si i n alinierea ceruta.035 kg/cm2 . Lucrari de sapare santuri Reconditionarea suprafetelor deteriorate si a proprietatilor Daca o proprietate sau structuri ale suprafetelor au fost deteriorate. scoase sa u deranjate de Contractor. 29. astfel de proprietati sau de structuri trebuie inlocuite sau reparate pe cheltui ala Contractorului. care citeste in m3 sau litrii si cu aceasi dimensiune a diametrului nominal a conductei adiacente. Orice cota inferioara a santului sapat mai mult decat adancimea specificata treb uie corectata cu material aprobat. Presiunea de lucru 10.5. MONTARE 29. Este esential ca golirea pentru pompe de drenare ale santului sa fie dirijate spre canalele de naturale d renare.5 kg/cm2 . Temperatura maxima de lucru 35 . compactat in intregime conform specificatiilor Proiectantului.5. Inregistrare minima 100 litri . Santul trebuie sa fie drenat ca muncitorul sa poata lucra in el in siguranta si eficient. Excavatii la nivel Santul trebuie sa fie sapat la adancimea solicitata pentru a asigura un suport u niform pentru conducte pe pamant solid la fiecare punct intre caminele de vizitare. Excavatii in pamant moale .Daca apometrele sunt specificate in detaliile de exeutie. Finisarea umpluturii se face cu unelte manuale.

veg etatie. zgura. 29. si umplerea sa fie asezata si compactata conform specificatiilor. pentru a permite asezarea convenabila a suporturilor. nu se poate indeparta si inlocui cu u n material aprobat complet compactat pentru a sprijini adecvat conductele. Localizarea conductei de apa Conducta de apa nu trebuie asezata orizontal mai aproape de 3 metri de conducta de canalizare exceptand cazul in care partea inferioara a conductei de apa proaspata va fi la cel putin 30 de centimetri deasupra conductei de .2. si acoperirea si fixarea si manipularea elemtelor speciale. Santurile trebuie sa aiba o latime mai mare unde este necesar.Unde partea inferioara a santului nu este stabila sau include cenusi. C ontractorul trebuie sa sape si sa indeparteze astfel de materiale din latimea si adancimea specificate de Proiecta nt. sau bucati mari din materiale anorganice acestea trebuie inlaturate.5. alte materiale organice. Camine de vizitare Caminele de vizitare trebuie prevazute in fiecare imbinare pentru a permite imbi narea adecvata. Latimea santului Latimea santului trebuie sa fie ampla pentru a permite asezarea si imbinarea ade cvata a conductei. Unde cota inferioara a santului este din materiale considerate neadecvate. Contractorul trebuie sa construiasca o fun datie pentru conducte in concordanta cu recomandarile pregatite de Proiectant.

Asezare Conductele si accesoriile trebuie coborate cu atentie in sant cu macaraua. sau alte echipamente adecvate. Unde legaturile se fac in linie su b presiune.5. Tarusii folositi pentru a sprijini conductele pentru a al uneca trebuie sa fie din lemn si trebuie fie lati pentru a preveni deteriorarea conductei sau a invelisului. aceste legaturi trebui e facute cu fiting-uri speciale pentru legaturile intre diferite tipuri de conducte. Trebuie evitata abraziunea invelisului conductei. 29. Materialele nu trebuie in nici un caz aruncate sau in sant . Abateri Pentru montarea conductelor abaterile maxime permise de la linia dreapta trebuie sa fie conform recomandarilor producatorului de conducte. 29.6. acestea trebuie montate conform recomandarilor producatorului de conducte.4.5. dop uri sau capace. frang hii. 29.canalizare. Unde legaturile se fac intre lucrari noi si lucrari existente. Umplerea santurilor .5. La capetele conductelor care se vor lega mai tarziu se vor instala robinete.5. Conducta se va monta in concordanta cu recomandarile producatorului de conducte. Evacuarea materialelor excavate Dupa excavare. curele.3. 29.5. caz in care partea superioara a conductei de apa nu trebuie sa fie a sezata orizontal mai aprope de (1) un metru de conducta de canalizare. Contractorul trebuie sa asigure transportul surplusului de materi al la locurile specificate.

argila. Daca este necesar material aditional pentru umplere. in cantitati suficiente pentru a umple senatul pana la nivelu l suprafetei invesinata dupa compactare. Tipul materialu lui folosit si metoda de consolidare trebuie sa fie specificata aici. Umplere peste conducte Santurile e vor umple cu mana sau cu metode mecanice aprobate de la linia de cen tru. Contractorul trebuie saaib a grija cand se executa aceasta parte a umplerii pentru a evita deteriorarea sau deplasarea conductei. Contractorul trebuie sa asigure mater ialul. fara costuri suplimentare pentru Investitor. sa u. pie tris sau alte materiale aprobate pentru umplere pe cheltuiala sa. de la partea inferioara a santului spre li nia de centru a conductei. Materialul excavat aprobat care trebuie sa fie asezat in straturi nu mai mari de 30 cm si compactat prin batatorire. . Materialul de umplere de la 30 cm de deasupra conductei pana la supraf ata va consta din: Materialul excavat aprobat care trebuie batatorit dupa ce santul este umplut. cu material aprobat pus in straturi de 10 cm.Materiale Contractorul poate umple materialul excavat care este alcatuit din lut. pietris. simultan accesorii. fiting-uri si aceesorii pana la 30 cm deasupra partii superioare a conductei. nisip. Umplere pana la nivel Santul trebuie umpluc cu mana sau cu metode mecanice aprobate de la 30 cm de dea supra conductei pana la nivel. Compactat prin battatorire. Umplere sub conducte Toate santurile se vor umple cu mana. sau alte materiale care in opinia Proiectantului sunt adecvate pentru umplere. materialu l de umplere trebuie depozitat in sant pe intreaga latieme. Daca mater ialul excavat nu este adecvat pentru pentru umplere Contractorul trebuie sa furnizeze cantitatea de nisip. Lucrari de umplere Dupa ce conducta este asezata si imediat dupa testare. umpleti santul pana la su prafata solului.

5.2.6. TEST HIDRAULIC 29. 29.5. Testele se fac in prezenta Proiectantului. Indepartarea suporturilor Suporturile nu se vor indeparta pana cand santurile nu sunt umplute suficient pe ntru a preveni deteriorari ale suprafetelor drumurilor.8. Toate legaturile se lasa expuse pana se finalizeaza testele pentru presiune si pierderi. Monatrea accesoriilor Toate conductele se vor furniza si monta detaliilor de executie. 29.1. Probe de pierderi . 29. canalelor. robinete si accesorii tre buie supuse testelor de presiune si de pierderi in concordanta cu Standardele I 9/96 si C 56/85. Toate cotiturile de 45° si 90° si teu-rile trebuie impachettae cu beton amestecat 1:3:5. conductelor de canalizare.Nu lasati umplerea neterminata mai mult de 150 de metrii dupa terminarea lucrrai lor pentru conducte.6. Proba de Presiune Toate sectiunile de conducte noi incluzand fiting-uri.6. Testul se face in timpu l zilei. Ancorarea conductelor Contractorul va monta blocurile pentru ancorare unde conductele isi schimba dire ctiile. 29. decat dac se specifica altfel.7. Contractorului trebuie sa furnizeze toate materialele si echipamentele pentru te ste.

29. Timp pentru probe Conductele imbinate cu garnituri din cauciuc. Dupa repararea sau inlocuirea conductei si dupa aprobarea ac estora de catre Proiectant testele atat pentru presiune cat si pentru pierderi se fac din nou conform specificatiil or de mai sus.6. imbinari mecanice sau infiletare s au cuplare se pot testa hidaraulic. Toate cheltuiel .verifica oricand dupa finalizarea partiala de umpler e. 29.3. materiale necesare pentru dezinfectarea conductelor si trebuie sa asigure robinetele pentru acest lucru. fiecare unitate a sistemului complet de distributie treb uie dezinfectat conform Standardului C 56/85. Investitorul poate sa solic ite un test de masurare a pierderilor pentru tot sistemul de conducte.6. Se repeta testele pana se ajunge la valorile specificate.Pierderile maxime la sistemul sau sectiunea de conducte care sunt testate nu tre buie sa fie mai mari decat rezultatul obtinut dupa aplicare urmatoarei formule (I 9/96 si C 56/85 Standard) .7. Contractorul va asigura toate aparatele. 29. materialele chimice. exceptand cazul in care trebuie sa treaca 5 zile de la turnarea blocurilor de beton. pentru pierderi. DEZINFECTARE Inainte de accepatarea. Pierderile trebuie sa se incadreze in admiterile specificate mai sus. Test Final Inainte sa se puna pavajul permanent peste conducte.4. Contractorul este responsabil pentru localizarea si repararea pierderilor mai ma ri decat cantitatea mentionata mai sus.

Dirigintele lucrarii va lua probe de apa din cateva puncte pentru examinare bacteriala. cu robinete. robinet de evacuare conform .0 pp m. Conducta principala apoi trebuie spalata cu apa curata pana cand clorura rezidua la este redusa la o valoare mai mica de 1.ile trebuie suporttae de Contractor.

8.Desinfectarea trebuie repetate pana cand testele indica absenta poluarii pentru cel putin 48 de ore. totusi acest lucru n u scuteste Contractorul de responsabilitatea sa. Proceduri de excavatie si compactare . 29. monteze si sa mentina un sistem de sprijinire s i sustinere a malurilor din panouri pentru a impiedica deplasarea. Sustineri si sprijiniri ale malurilor Contractorul trebuie sa asigure. Sapaturi pentru conductele de canalizare Santurile pentru conductele de canalizare se vor sapa in linie dreapta. trebuie folosite echipamente de pompare pentru executarea lucrarilor in conditii uscate. Inainte de executarea lucrarilor de excavare.8. Daca se dase ste apa freatica. SAPAREA SANTURILOR 29. Astfel de nivelare trebuie facuta pentru a impiedica apa sa inunde santul.1. conform proiectului tehnic. Unitatea nu va fi acceptata pana cand nu se obtin rezultate bacteriologice satisfacatoare.3. Sapari aditionale trebuie facute sub fiecare conducta pentru a facilita montarea imbina rilor.2.8. Contractorul trebuie sa asigure toate aparatele si echipamentele necesare pentru dezinfectie. O autoritate recunoscuta nu trebuie sa faca testele bacteriologice.8. 29. Contractorul trebuie sa predea desenele de ex ecutie care indica panourile de sustinere si sprijinire pentru a fi aprobate de Proiectant. 29. care ar putea afecta lucratorii si sa dim inueze latimea sapaturii. Saparea mecanica trebuie facuta la cel putin 5 cm deasupra nivelului final al mo ntarii conductelor. si trebuie prevazut un minim de 15 cm de la partea superioara a conductei la marginea santu lui sau a ramificarii.

29. suporturi.8. Pamantul care devine nesatisfacator pentru a sprijini structurile. va incepe umplerea.4. drenare si partea infer ioara a excavatiei va fi mentinuta ferma si uscata. Fiecare strat batatorit folosind echipamente aprobate de Proiectant. materialul la sau sub nivel nu este adecvat pentr u fundatii. . Materialul folosit pentru umplere trebuie asezat in straturi de 30 cm. Excavatiile si scoaterea apei trebuie facute cu metode care mentin conditia pama ntului. Umplerea De indata ce conductele au fost asezate si testate adecvat. Umplerea se va face pana la nivelul terenului.5. Teste pentru sistemele de retele de canalizare pentru a satisface cerintele Proi ectantului. Toate cheltuielile implicate in excavare si reumplerea sub nivel trebuie suportate de Contractor. Excavatie si reumplere sub nivel Daca in opinia Proiectantului. trebuie indepartat si si in locuit cu material granular compactat conform cerintelor Proiectantului si pe cheltuiala Contractorului.9. dar nu trebuie s a se limiteze la urmatoarele lucruri: Asezarea si montarea conductelor si accesoriile pentru canalizare de la reteaua de canalizare.Desenele de executie indica dimensiunile finale pentru santuri. monatre pompa. 29.8. Contractorul va impiedica dimenisuni suplimentare pentru sustineri. CANALIZARE Lucrarile pentru instalatiile de canalizare trebuie sa includa. trebuie inlocuit cu nisip conform instructiunilor Proiectantului. 29.

.

Conductele trebuie marcate clar pe suprafata exterioara la un internal care sa n u depaseasca 1. inele din cauciuc.Lucrarile adiacente pentru finaizarea functionarea retelei de canalizare conform indicatiilor din desenele de executiesi/sau caietele de sarcini.1.10. Marca trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: Materie prima Dimensiunea normala si rata de presiune Numele producatorului Anul de fabricatie Standard de referinta . Standarde de Referinta STAS 816/80 sau similar aprobate. Inainte de finalizarea lucrarilor. si adaptori de conducte necesare pentru legaturile cu conductele existente. MATERIALE 29. alte materiale de imbi nare. 29. Scopul lucrarilor Contractorul trebuie sa livreze conductele pentru canalizare in concordanta cu d etaliile indicate in proiect si specificate aici incluzand fiting-uri. 29. Co ntractorul trebuie sa livreze materiale aditionale conform specificatiilor din caietele de sarcini pentru intretinere. se vor folosi conductele si fiting -urile din PVC/rezistente la foc si/sau polipropilena.10.5 metrii.9.1. 29.9. Conducte Pentru instalatiile de drenare si canalizare.2.

13.Controlul Calitatii: Contractorul trebuie sa prezinte Dirigintelui lucrarii cert ificatele de verificare a calitatii pentru producerea conductelor. inspector internati onal bine cunoscut sau de departamentul de calitate al producatorului. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . 29. 29. 29. Caminele de vizitare pentru ca nalizare vor avea rame si capace conform STAS 2308/81. Caminele de vizitare vor fi conform STAS 2448/82. CAMINE DE VIZITARE Conductele de canalizare trebuie prevazute cu camine de vizitare pentru acces pe ntru verificare si testare si pentru indepartarea blocajelor. emise de un institut oficial. TESTE DE RECEPTIE Conducte Sistemul de conducte trebuie testat conform normativului C 56/85.Lucrari de trasare retea de alimentare cu apa respectiv de canalizare . Caminele de vizitare vor fi din tuburi prefabricate din beton armat. Caminele vor fi prevazute cu rama si capac cu acces facil pentru colectorii de p e strada si cu acces ingreunat pentru caminele exterioare.11.12.

Catalin Minea .Lucrari de sapatura santuri retele exterioare .Montaj rigole .Lucrari de executie si montaj camine de vizitare (prefabricate. monolit. teste si verificari instalatii de alimentare cu apa.Probe.Montaj pompe de basa. armaturi .Lucrari de imbinare la conducte PEHD .Montaj fantana publica cu descarcare automata (arteziana de picior) .Lucrari de sprijinire santuri .Lucrari de umpluturi la santuri .Lucrari de montaj conducte.Lucrari de drenare.Montaj guri de scurgere ape pluviale cu capac carosabil . PVC) .Montaj separator de grasimi .Montaj hidranti exterior ..Lucrari de imbinare la conducte PVC . grupuri pompare . curatare retele de canalizare in vederea reparatiilor . instalatie de cana lizare Intocmit : Arh.

J.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE GAZE .

Conducte pentru fluid e.1.89 Instalatii sanitare. Sudorii care executa imbinari prin sudura de aceasta calitate trebuie sa fie aut orizati ISCIR. GENERALITATI Instalatiile de utilizare gaze naturale sunt compuse dintr-un ansamblu de tevi. Semne si culori conventionale. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.30. care trebuie sa cuprinda toate datele tehnice si economice necesare realizare instalatiei Fata de gradul de periculozitate. robineti si accesorii instalate. conform prescriptiilor tehnice CR9-96. conform NTPEE-2008. Executarea lucrarilor de instalatii de gaze naturale se face numai pe baza de pr oiect de executie intocmit de un proiectant autorizat in domeniu.Se vor prezenta documente de atestare a sudorilor. avizat de Distrigaz . de la bransament pâna la capatul unde se evacueaza gazele arse. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. gaze naturale . STAS 185/2 . sudurile executate la conductele pentru gaze n atural trebuie sa aiba clasa de calitate II.2. I6 PE/2000 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale utilizand conducte din polietilena de medie si inalta densitate STAS 185 / 189 Instalatii sanitare. 30. CAIET DE SARCINI INSTALATII DE GAZE 30.Aceeasi conditie se propune si pentru clasele de s udura III si IV. gaze naturale.Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte . de incalzire centrala.

gaze naturale. Statii de pompare STAS 995 . gaze naturale. Semne conventionale. STAS 185/6 .86 Arzator pentru gaze combustibile cu cap de ardere circular STAS 4326 . 90/1996 Legea protectiei muncii .89 Instalatii sanitare.89 Instalatii sanitare. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectie i Sociale si Ministerul Sanatatii . Aparate de masura si control STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Armaturi.STAS 185/3 .87 Firide pentru regulatoare de presiune si control Legea 10/1995 Calitatea in constructii Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr.Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr.

.3. o aparate de reglare si siguranta. ventile de siguran ta.1.dispozitive pentru preluarea dilatarilor.3. aparate de utilizare a gazelor si arzatoare. Principalele materiale care se utilizeaza sunt: . a elem entelor auxiliare si de imbinare Îmbinarile demontabile ale conductelor din otel se executa cu : . 30. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. reteaua instalatiei interioare cu conducte si accesorii si cu robineti de inchid ere. Teava din otel folosita va fi conform STAS 404/1 87 cu grosimea peretelui impusa de art. Elemente componenete ale instalatiei exterioare de gaze : conducta de racord la reteaua stradala montata subteran executata din polietilen a.fitinguri (din fonta maleabila si flanse din otel asamblate prin suruburi) . 9 din I6/98 conform tabelului urmator: Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor.30. . robinet cu sfera. VERIFICAREA CALITATII. realizate conform standartului 7656. supape de blocare.arzatoare de gaz. .armaturi (robinet cu cep. robinet cu clap a.tevi trase de otel (fara sudura). robinet cu sertar. MANIPULARE SI DEPOZITARE Elementele componente ale instalatiilor interioare de gaze naturale sunt: coloane de alimentare plasate la exteriorul cladirii. Se interzice utilizarea tevilor din otel sudate longitudinal. în montaj îngropat.aparate de masura si control (contoare).polietilena cu SDR 11 de tipul PE 80 . . LIVRARE. dispozitive automate de control. Materiale Teava va avea certificat de calitate dat de producator.

Diametru Diametru nominal Grosime perete (inch) (mm) (mm) 1 2 3 3/8" 10 2.50 3/4 20 2. Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor .5 1 25 3. a ele mentelor auxiliare si de imbinare .25 1 %" 32 3.35 %" 15 2. flanse din otel asamblate cu suruburi .50 1 %" 40 .fitinguri din fonta maleabila .

50 2 %" 65 3.50 2" 50 3.50 .3.

amplasat la cel putin 2 m distanta de orice sur sa de caldura. in rame de lemn bine construite sau echivalente. usi cu geam sau goluri spre exterior cu o supraf ata vitrata de minimum 0. Manipularea. ferestre. Executantul va asigura manipularea . luminatoare. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 30. Locul de depozitare va fi uscat. Încaperile si spatiile in care se vor monta aparate de utilizare a gazelor natural e sunt prevazute cu suprafete vitrate. Cele de diametre mar i se pot livra si separate.î. DEPOZITARE Pastrarea echipamentelor de instalatii de gaze se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop. montata subteran se va utiliza PE 80 cu SDR 11.î. depozitarea si conservarea pr oduselor a. in asa fel incat. 30. MANIPULARE.4.05m2 la fiecare 1m3 de volum de încapere. care sa asigure buna lor conservare. sa nu se deterioreze. sa nu se produca deteriorari ale acestora. Capetele de bransament se livreaza in legaturi cu un numar variabil de bucati (7-10). Se livreaza pe paleti de lemn (europaleti).Pentru reteaua exterioara . asigurarea aerului necesar combustiei si evacuarea gazelor arse.5. EXECUTIA LUCRARILOR.1. 30. fiind bine sprijinite ( ancorate) de acestea cu benzi (ambalaje) de strangere. LIVRARE. Capetele de brans ament se manipuleaza cu atentie pentru a nu fi deteriorate tevile de transport sau straturile de protectie ale tevilor din otel. în conformitate cu instructiunile impuse de prod ucator.5. Manipularea materialelor se va face c u respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si. Cerinte pentru instalatiii de gaze naturale referitoare la introducerea de aer. . transportul si depozitarea conductelor si fitingurilor din PE se fa c în conformitate cu instructiunile impuse de producator trebuie efectuate a. transportul . Conductele si fitingurile din PE se depoziteza în magazii închise. sa se evite actiunea di recta a radiatiilor solare asupra acestora. bine ae risite sau în locuri acoperite si ferite de actiunea directa a radiatiilor solare sau a intemperiilor.

5 m3 pentru bucatarii si oficii din constructii noi. În încaperi cu volum mai mic decât cel mentionat s-au prevazut numai aparate de legate la cos cu urmatoarele conditii : . Pentru introducerea aerului necesar arderii au fost prevazute orificii catre încap erile vecine. Pentru cazul în care geamurile au grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie speciala (securizat. din ex teriorul camerei (coridoare) sau exteriorul cladirii. Acolo unde volumul camerei nu respecta conditiile de mai sus si aportul de aer d e 15m3/h nu poate fi respectat. care actioneaza asupra ro binetului de închidere a al conductei de alimetare cu gaze naturale al arzatoarelor.Geamurile au grosimea de maximum 4 mm fara armare. Volumul minim al incaperilor unde sunt instalate aparate consumatoare de gaz est e urmatorul : . sau cazane in condensatie .5 m 3 pentru bucatarii din constructii existente cu conditia : debitul total a l aparatelor cu flacara libera care se pot instala într-o încapere trebuie sa satisfaca conditia . . .15 m 3 volum interior de încap ere pentru fiecare m3 instalat de gaze naturale.18 m3 pentru incaperi curente . s-a prevazut un acces pentru aducerea aerului necesar arderii.7. termopan . cu conditia respectarii unui aport de aer de 15 m3/h pentru fiecare debit instalat.) au fo st prevazute detectoare automate de gaze cu limita inferiora de sensibilitate 2% CH4 în aer. altele decât cele cu risc de explozii sau foc. Se folosesc aparate de utilizare a gazelor naturale la care se asigura evacuarea gazelor arse prin cos de fum . etc. în legatura cu exteriorul cladirii.

. tevile se curata la interior si exterior si se protejaza obli gatoriu în timpul montajului împotriva patrunderii de corpuri straine.Folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cladirii .Accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utilizare sa se fa ca din exteriorul încaperii ( coridor ... . ) sau direct din exteriorul cladirii. Se vor alege trasee cat mai scurte si usor accesibile Montarea conductelor se face prin rezemare simpla . 30. Capetele tronsoanelor se protejaza cu ca pace Traseele conductelor de instalatii de gaz vor fi rectilinii. astfel încât în atmo sfera încaperii sa nu se depaseasca concentractia de noxe admisa de normele de protectie a muncii si norm ele de protectie a mediului. .Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos . vestibul . Este interzisa ingroparea conductelor de gaz in pardoseala. astfel incat sa nu se produc a tensionarea mecanica a acestora. complet si fara riscuri. etc.20. Traseele vor fi rectilinii si plasate in spatii bine ventilate . au fost prevazute guri d e aer în legatura directa cu exteriorul. unde V este volumul camerei (masurat în m3 ) si debitul nominal de gaz Q (masurat în m3 /h) pentru aparatele instalate.5 ... . Nu se vor instala conducte în subsoluri sau canale tehnice.. sau cu flacara libera s e va asigura aerul necesar arderii si evacuarea în exterior a gazelor de ardere. ..0 m între punctele de sustinere.. asi gurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flacarii ..8. Conductele se monteaza aparent. fie prin constructia aparatului . la distante de : . f ie prin dispozitive de protectie. . urmarind pe cât posib il elementele structurale..1.6. Traseele de conducte vor respecta conditiile de siguranta în detrimentul esteticul ui. 30 mm între conducte ti elementele de constructii. Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructie de realiz eaza în functie de diametru cu bratari sau console. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE La punerea în lucru. În cazul prevederii de orificii catre camerele învecinate si sunt instala te mai multe aparate ce utilizeaza gaze naturale raportul dintre volumele însumate ale camerelor si suma debitelor ap aratelor de consum trebuie sa fie mai mare sau egal cu 30.Accesul aerului direct din exterior a fost prevazut în toate cazurile acolo unde V/ Q are o valoare mai mica de 30. MONTAREA CONDUCTELOR. În cazurile in care aceste conditii nu au fost îndeplinite.

Se asigura electrosecuritatea portiunilor aparente prinn legarea directa sau . etansate .Între elementele de sustinere si conducta metalica se asigura o rezistenta de izol atie de minim 1 MQ. si vor iesi din aceste elemente cu cel putin 3 cm. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protectie . Conductele orizontale din instalatiile de utilizare se monteaza : . în caz ul retelelor protejate catodic.. Fixarea elementelor de sustinere se face astfel încât sa asigure reziste nta necesara pentru toata perioada de functionare. Distantele dintre tevile de gaze si instalatiile electrice sunt prescrise în norma tivele de proiectare si executie de instalatii electrice. in tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. . chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete. Tuburile de protectie vor fi fixate de elementele de rezistenta prin betonare sau montare în sapa.50 mm la pardoseli.10 mm la pereti si plafoane. Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare se fixeaza rigid si etans d e elementele de constructie si depasec fata finita a cestora cu : . Este interzisa amplasarea aparatelor electrice sau a al tor instalatiii în zona parterului peste tevile de gaze. indirecta ( prin dispozitive de electrosecuritate si de cuplare electrica ) a ac estora la o prizp de împamântare de maxim 4 Q. Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate d e consum se închid obligatoriu cu dopuri din fonta sau otel .

Clasa de calitate a îmbinarilor sudate se indica în proiectul deexecutie. si prescriptiile tehnice CR 4 . pâna la diametrul de 100 mm . prin folosirea la la montaj a mufelor stanga . . . SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE Adâncimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din polietilena masurate la nivelul terenului pâna la generartoare superioara a conductei .9 m si respectiv 0. Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive în confo rmitate cu prevederile standardelor 6606. cu asigurarea caracteristicil or de sudabilitate.7. b. 8183. Îmbinarile sudate la conducte din otel se executa : a. 8539. din punct de vedere al procedeului de sudura : .cu arc electric. Se interzice racirea fortata a sudurilor . .dreapta . deasupra conductelor pentru alte instalatii. . Decalajul este în functie de diamtrul conductei si este ce l putin 10 mm. în interiorul tuburilor de protectie. Sudurile se vor executa. Sudurile se marcheaza conform reglementarilor în vigoare si a standardelor specifi ce ( 6726 . in general. 10138.. este 0. Tevile sudate vo r avea sudura vizibila dupa montare.la partea superiora a peretilor. Tevile din otel se îmbina astfel încât capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinal e sa nu fie în prelungire ci decalate alternativ. din punct de vedere al realizarii : .sudura la diametre peste 4 " la orice presiune .cap la cap . Imbinarea tevilor se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare . cap la cap .deasupra usilor si ferestrelor.cu flacara oxiacetilenica . Se acorda prioritate îmbinarilor prin sudura la conductele montate aparent.cu manson: la traversari de obstacole . etc. SR ISO 3059. CR 20 si I 27 sau alte metode de control nedestructiv legal aprobate. Îmbinarea tevilor negre din otel montate aparent este admisa prin : . 8299 ). Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala. 7084/4. pentru orice diametru. 30.fitinguri pâna la diametre de 4" : . Montarea tevilor prin sudura se va executa doar de instalatori autorizati ISCIR .

. Consolidare a peretilor se face în functie de natura terenului si adâncimea de pozare. iar pertii tr ebuie sa fie fara asperitati....... Dupa stratul de nisip acoperirea conductei din PE se efectueza în straturi subtiri.2 m.8 mm..5 m la capatul conductei de bransament. Saparea santului se face cu putin timp înainte de montarea conductelor. se curate de pietre. cu pamânt maruntit ..6 m .. Fundul santului se acopera cu un strat de 10 .. Conductele din polietilena se asaza serpuit în sant si se acopera cu un strat de n isip de minmum 10 cm. Pozarea conductei se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a îmbinarilor s udate. 15 cm de nisip de granulatie 0... Latimea minima a santului trebuie sa fie diametrul conductei +0....3 0... pe zone de 20 ....adâncimea egal cu 0.. .lungimea egal cu 1. p rin compactare dupa fiecare strat.latimea egal cu latimea santului +0.2 m . Acoperirea conductei ( pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaza într -o perioada mai racoroasa a zilei..30 m... avansând într-o singura directie pe cât posibil în urcare. Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu urmatoarele dimensiuni : .6 m sub partea inferioara a conductei. Fundul santurilor se executa fara denivelari.

Toti robinetii se vor testa înainte de montaj la o presiune de 1.la baza fiecarei coloane montate în cladiri cu peste 5 nivele . MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE Arzatoarele si aparatele de utilizare casnice care se vor monta in instalatiile interioare trebuie sa fie omologate . Robinetii nu se monteaza in: camere umede. grupuri sanitare.pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare.pe fiecare ramura importanta.În dreptul rasuflatorilor peste conducta de polietilena care a fost acoperita pe t oata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm se aduga un strat de piatra marunta gros de 15 cm peste c are se asaza calota rasuflatorii. labo ratoare. Se vor folosi doar robineti conform prevederilor art. mese de lucru.inaintea fiecarui arzator. în locur i ventilate. . Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de consum. . 30.10. în conformitate cu STAS 2250. 30. agrement tehnic si /sau certificat de aprobare conform legislatiei i n vigoare .5x presiunea de lucru.MONTAREA ARMATURILOR Robinetii de inchidere pentru instalatiile de gaze se monteaza la vedere. MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE În cazul prevederii de aparate de masura volumetrice acestea se vor monta conform instructiunilo producatorilor. camere frigorifice sau incaperi care sunt expuse deteriorarii.6 în I6/98. . 9. accesibile în urmatoarele locuri: .8. 30. de catre age nti economic autorizati de ISCIR .Arzatoarele si si aparatele de consum se racordeaza conform intructiunilor date de producatori. .inaintea fiecarui contor. standardelor de specialitate aplicabile si/sau a altor reglement ari specifice tipului de aparat.9.

sub presiunea gazelor din conducta. Sunt exceptate derivatiile din instalatiile de utilizare aparente în functiune car e nu depasesc lungimea de 4 m.la presiune de 4 bar timp de 1 ora test de etanseitate . Înainte de utilizare. Probele de rezistenta si etanaseitate a instalatiilor se efectueza de catre exec utant în prezenta delegatului operatorului licentiat de distributie la terminarea lucrarilor în vederea receptie i. ..la o presiune de 2 bar timp de 2 ore Testele se efectueaza cu aer comprimat. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI Verificarile de rezistenta si etanseitate a instalatiilor de utilizare se efectu eaza de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor. Conditiile si metodele de testare vor fi în conformitate cu I6/86 Îmbinarile netestate cu aer comprimat vor fi verificate sub presiunea gazelor din instalatie cu o solutie de sapun cu apa. La exinderile de instalatii de utilizare . se vor efecua urmatoarele teste asupra instalatiei de utiliz are gaze: testul de rezistenta .11.conform reglementarilor specifice. conductele se probeaza în aceleasi cond itii ca orice instalatie noua. Acestea se verifica cu un produs spumant . 30.

grosime perrete teava (mm): 3 4-6 6-8 8-10 b.12 si pentru grosimea peretelui tevii de 8-10 mm.12.5-1 1-2 2-4 -5 6-9 9-14 14-20 20-30 . În timpul verificarilor si probelor nu se admit pierderi de presiune. Pentru tevile de otel la care nu se cunoaste compozitia materialului. grosime perete(mm): 0. paratele de baza pentru masu rarea presiunii si temperaturii vor fi de tipul cu înregistrare continua . IMBINARE CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENA Începerea sudarii se admite atunci când sunt îndeplinite urmatoarele conditii: asamblarea provizorie a elementelor corespunde documentatiei tolerantele pieselor ce se asambeaza sunt în limitele admise piesele ce se asambleaza au fost curatate de zgura. La efectuare probelor de rezistenta si etanseitate. diametru sârmei (mm): 3 4 5 6 Lampa pentru sudura se alege în conformitate cu STAS 4137/70 în functie de grosimea peretelui tevii. Clasa de exactitate a acestor aparate de masura treb uie sa fie de minimum 1. cu verificarea metrologica în termen de valabili tate si se monteaza de catre personal autorizat de BRML.5. Diametrul materialului de adaus (sârma) se alege în functie de grosimea peretelui te vii. 30. cele care prezinta defe cte vor fi eliminate. Sudura cu aparat oxiacetilena poate fi folosita pentru tevi din otel cu un conti nut de C (carbon) de maximum 1. dupa cum urmeaza: a. si capetele îmbinarilor au fos t pregatite îmbinarile provizorii nu prezinta fisuri sau alte defecte.Se supun probelor de presiune si etanseitate si portiunile de conducte înlocuite s au modificate din instalatiile existente. se vor fac e teste de sudura cu ados de sudura S sau SA. dupa cum urmeaza: a. dimensiunea lampii (mm) 0 1 2 3 4 5 6 7 b. conform STAS 1226/87.

Aceste aparate vor fi supuse rev iziilor tehnice în conformitate cu cartiel tehnice ale fiecaruia. în trei puncte decalate ale sudurii executate. gaze reci etc. cu executarea unui cordon de sudura într+un singur strat. Temperatura ambientala minima admisa la executarea sudurilor fara mijloace speci ale de protectie este 5°C. ÎMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA Îmbinarea conductelor îngropate de PE se face prin sudura ( fuziune ) sau cu fifting uri mecanice nedemontabile ( etansare prin presare pe peretii tevilor.13. cu o înaltime maxima de 2-3mm peste fata tevii si marginile lipite pe teava. Este interzisa executarea lucrarilor de sudura cu aparat oxiacetilena p e vreme nefavorabila: la temperaturi sub -5°C. fara a prezenta praguri si santuri. Îmbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudu ra care sunt agrementate tehnic în România de catre organismele agrementate. Îmbinarile se realizeaza numai de sudori autorizati. curenti de aer. pentru 1mm d e grosime de perete teava (material). Odata terminata sudura. . 30. Pe vreme nefavorabila vânt si ploaie se vor adopta masuri de protectie prin amplas area unor copertine si panouri. astfel încât la terminarea acest cordon sa fie convex.În mod usual se folosesc lampi cu un debit în jur de 100 l/h acetilena. Este interzisa racirea fortata a sudurii cu apa rece. ploi torentiale. sudorul va poansona la o distanta de 20 mm de cordonul d e sudura. vânt puternic.

îmbinarea cu fitinguri mecanice. îmbinarea prin sudura cap la cap. b. ramificatii si reductii la conducte le din polietilena se pot utiliza: .raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 Dn. Legatura bransamentelor din PE cu posturi de reglare sau instalatii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special denumit capat de bransament care realizeaza trecerea de la po lietilena la otel. .Îmbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena .. Protejarea tevilor de otel prin vopsire Toate echipamentele si conductele metalice se protejaza contra coroziunii .curbarea la rece a conductelor dupa raza de curbura permisa de material în funct ie de diametrul nominal. în functie de diemensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee: a. Îmbinarile între conductele de polietilena si conductele din metal se realizeaza cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse între 32 si 630 mm. Pentru realizarea schimbarilor de directii .1. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeza la cald în vederea mont arii. îmbinarea prin electrofuziune c. 30.fitinguri uzinate . Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de îmbina ri.zis. Perforarea conductelor se realizeaza cu freze specifice acestui scop. avand acelasi diametru cu teava din polietilena a bransamentului.13. Controlul calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21 . Conductele din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de brans ament cu bransamentul propriu .

14. Tevile de otel se acopera prin vopsire. curate. ABATERIA ADMISIBILE 30. Aplicarea peliculei de vopsea se va face în conditii ambientale descrise în cele ce urmeaza: a. În maximim 3 ore de la curatarea fiecarei tevi . exfolieri sau ne regularitati. dupa aplicarea straturilor protectoare Protectia tevilor pentru instalatii de utilizare a gazelor naturale se face cu v opsea galbena conform STAS 8589/1970 30. fara praf sau alte impuritati. Verificarea calitatii acoperirilor de protectie se face: a.Protectia conductelor aparente se face prin grunduire si vopsire dupa efectuarea verificarilor lapresiune Acoperirea de protectie este stabilita în functie de durata de folosire a tevii ce se protejeaza si de durata protectiei. Durata de viata a protectiei reprez inta perioada de timp dupa care protectia se deterioreaza si este necesara refacerea ei în întregime. în conformitate cu STAS10702/1-83. în timpul aplicarii straturilor protectoare c. Starturile succesive de vopsea se aplica pe suprafete uscate. calitatea cordoanelor de sudura ce vo r fi executate la îmbinari. trebuie aplicat un prim strat de protectie care sa nu influenteze calitatea suprafetei curatate. toate îmbinarile trebuie verificate.14. temperatura aerului ti a tevilorce vor fi protejate între 5 si 14°C. înainte de aplicarea straturilor protectoare b. Înainte de aplicarea straturilor de protectie. Conditii de receptie si utilizare Receptia tehnica si punerea în functiune a lucrarilor se face de operator licentia .1. concentratia minim posibila de gaze agresive b. bule de aer. Fiecare strat trebuie sa fie aplicat continuu. pelicula de vopsea se va usca în aer liber . VERIFICARE CALITATII. fara bucle.

t al sistemului de distributie prin specialisti delegati la cererea instalatorului autorizat al executantului. .

Receptia tehnica se face prin : verificarea documentelorde receptie .5. 2.4.6. . DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv care contine toate pi esele din dosarul preliminar. execut area si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale / 2004. efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate de catre executant în prezenta de legatului operatorului licentiat a sistemului de distributie.2 d din Normele Tehnice pentru proiectare. . în prezenta delegatului operatorului licentiat al sistemu lui de ditributie si al beneficiarului. 30. Pentru receptie tehnica a conductelor de bransament se prezinta documentatie com pleta la care se adauga : . Daca se considera necesar se convoaca si proiectantul. 30.16.3.1. prin instalatorul autorizat . buletin de calitate a protectiei ancorozire eliberat de un laborator autorizat . însotit si de buletinul de verificare a ca litatii izolatiei . fisa tehnica a conductei bransamentului ( anexa 10 / anexa 11).8. la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat l ucrarea. cu modificariele survenite pe parcursul efectuarii lucrarilor.15. Efectuarea receptiei tehnice si a punerii în functiune se confirma ae baza de docu mente încheiate conform anexelor nr. verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat .8. . proces verbal pentru lucrari ascunse. dupa înc heierea contractului de furnizare a gazelor naturale.Operatiile tehnice necesare pentru receptie ti punere în functiune a noilor instal atii se fac de executant.7. PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR Punerea în functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica. certificat de calitate al tevilor. factura de procurare a tevilor si armaturilor . Racodarea bransamentelor la conductele în functiune se face de operatorul licentia t al sistemulu de distributie .

pentru cuplarea noilor inst alatii la cele în functiune. La punerea în functiune a instalatiilor de utilizare se urmareste comportarea regu latoarelor . Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse. arzatoarelor si aparatelor de utilizare verificându-se stabilitatea si aspectul calitativ al flaca rii. se va întocmi un process verbal. cu : . an cazul racordar ii la acelsi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de gaze. în urmatoarele sit uatii: . functionarea individuala a arzatoarelor si aparatelor. toate arzatoarele si aparatele consumatoare în functiune. se face face refularea aerulu i prin robientele aparatelor de utilizare si a unui racord flexibil scos în exteriorul cladirii. un singur arzator în functiune ( cu debitul cel mai mic din instalatie ). se verifca la presiunea din conducta sau din instalatie. . Dupa aceasta instruire. . functionarea simultana a tuturor arzatoarelor si aparatelor. La fiecare arzator se va verifica modul de evacuare al gazelor. Înainte de de punerea a instalatiilor de utilizare . În cazul functionarii defectuoase a evacuarii gazelor se procedeaza la amânarea pune rii în functiune pâna la remedierea canalelor sau cosului de fum si se vor sigila robinetii de alimentare .Îmbinarile care s-au executat dupa proba de presiune . Este obligatorie instruirea angajatilor ce vor opera aparatele instalate cu priv ire la modul de utilizare si functionare precum si corecta utilizare a instalatiilor. .

în cazul eventualelor efecte colaterale altor lucrari ce pot intervene pe parcursul executiei/utilizarii instalatiilor. 74/1982 . VII .primul ajutor în caz de accidente Norme unice de protectie a muncii în domeniul extraxtiei de petrol.: probe de etanseitate la armaturi). Inaintea punerii in opera.echipament individual de protectie . Cap II. 1979 . starea filetelor.in cazul in care materialul tubular nu poseda certificate de uzura se va deter mina calitatea acestuia de catre un laborator de specialitate care sa ateste ca indeplineste calitatile pre vazute in proiect. Cap. toate materialele si aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele (deformari sau blocari la aparate.existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi.Prevederi generale .poate efectua probe directe pe santier. Cap. cand se considera necesare( ex. 30. .16.testelor si probelor precum si utilizarii instalatiilor de ut ilizare gaze naturale se vor respecta masurile de protectia muncii. Urmatoarele verificari ar trebui facute : . Cap II B . in cazul in care acestea sunt prevazut e in proiectul de executie sau. Verificari inaintea inceperii lucrarilor de instalatii gaze. materiale la primirea pe santier. . Contractorul va lua toate masurile organizationale necesare pentru a fi respecta te prevederile reglementarilor în vigoare. a flanselor .distributia gazelor naturale Norme de protectie a muncii specifice activitatilor de distributie gaze naturale . gaze si distri butia gazelor naturale MP nr. Cap 9/1-2 . . . in conformitate cu: Legea Protectiei Muncii Norme de protectie a muncii . .În timpul executarii. VIII . existenta avizului ISCI R pentru Contractor. Cap. XVIII .I .instructiuni specifice de constructii+montaj a instalatiilor de g aze Norma tehnica pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale /2004 .1. PSI si cele specifice instalatiilor de ac est tip..instructiuni specifice de utilizare a instalatiilor de gaze . ed. functionarea armaturilor ). Cap 1/1 .existenta certificatelor de calitate pentru aparate. pentru prevenirea accidentelor/incendiilor.unelte de mâna .existenta buletinelor de omologare pentru echipamente.

permiselor. Verificari in timpul executiei instalatiilor de gaze: . aprobarilor si autorizatiilor necesare inceperii lucrarilor.existenta personalului acreditat pentru realizarea lucrarilor. pentru a nu se raci fortat imbinarea. existenta avizelor. montate apparent se va face cu f itinguri cu filet la diametre de pana la 100 mm (4") pentru presiune joasa ( sub 0. .sudurile se efectueaza avandu-se in vedere masurile de protectie contra frigul ui.05 bar).trasarea lucrarilor interioare sau exterioare.16.2.daca depozitarea materialelor este corespunzatoare.imbinarea conductelor ( tevi negre) din otel. . .sudurile sunt executate de sudori autorizati ISCIR . .imbinarile sudate sunt realizate cu aparat de sudura cu oxiacetilena pentru di ametre pana la 100 mm si cu aparat de susdura cu arc electric pentru orice diametru.. . .daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de instalatii de gaze i n documentatia prezentata de antreprenor.05 bar) si presiun e redusa (2-0. 30.

. .) .schimbarile de directie ale conductelor sunt realizate prin intermediul fiting urilor filetate si coturilor sudate.in interiorul tevilor de protectie. in "V".se realizeaza controlul vizual al sudurilor si prin examinari nedistructive (c u radiatii penetrante la 2% din numarul sudurilor si 100 % prin vizualizare) Trebuie facute urmatoarele verificari : .capacitatea de electroizolare (control cu peria electrica.distanta minima intre conducte neizolate este de 3 cm. consi stenta stratului de protectie etc.5-5 m si la 20-30mm intre conducte si elemente de constructie.sustinerea conductelor este realizata cu bratari sau console dispuse la 1. inainte de introduc erea conductei in sant. iar cele cu pereti mai g rosi.la imbinarile cu flanse sunt folosite garnituri de marsit . . in timp ce indoirea la cald trebuie realizata prin umplerea cu nisip tasat si indoite cores punzator (tevi nesudate). . respective prin injectarea de current. .tevile cu pereti sub 4 mm grosime sunt sudate in "I". fascicolele de conducte. . .caracteristicile de sudabilitate a tevilor si concordanta compozitiei material ului de aport (electrozi.daca se respecta amplasamentul din proiect si traseul stabilit. . acoperite total s au partial cu pamant).5 mm. . pentru conductele montate in sant. montate in acelasi plan. sa cuprinda toate elementele din plan. . goluri de usi si ferestre-pentru a evita modificarile sau demolarile ulterioare. astfel incat sudura sa fie vizibila. . .trasarea trebuie sa fie completa. cu prevederil e proiectului si normativelor in vigoare.trasarea si respectarea pantelor. . . aderenta..tevile sudate longitudinal sunt montate. continuitatea. suc cesiunea operatiilor.iesit uri. colturi. . conform procedeului omologat. sarma de sudura) cu cel al tevii. legaturile orizontale fiind facute la nivelul aparatelor de utilizare.daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului .corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane.indoirea la rece a tevilor este realizata numai cu unelte speciale sau dispozi tive hidraulice.la racordarea tevilor cu diametre diferite s-a asigurat o continuitate a gener atoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala si coaxialitatea pentru cele pe vericala.montajul conductelor de gaze este realizat deasupra conductelor pentru alte in stalatii. mai mici de 6 m nu sunt imbinari.la schimbarile de directie. . .etansarea imbinarilor cu filet este executata cu fuior de canepa imbibat in pa sta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in fiert. uniformitatea.modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructiv al sud urilor (existenta buletinelor CND). temperatura la care se aplica materialul izolant.tipul izolatiei si tehnologia de aplicare ( gradul de curatenie a tevilor. . in ambele cazuri evitandu-se aparitia deformarilor sau subtierilor sectiunii perretilor pe ste limita de 0. intranduri. au aceeasi raza de curbura. .

capetele care nu sunt legate de aparate consumatoare sunt inchise cu dopuri. conductele si suportii de sustinere sunt vopsite. . prin gr unduire si vopsea galbena (in doua straturi).straturile succesive au nuante diferite. . . pentru a putea identifica nu marul lor. evitandu-se ingreunarea conductelor.armaturile sunt montate in pozitia inchis.vopsitoriile sunt efectuate dupa realizarea probelor de presiune.daca se respecta caracteristicile si dimensiunile materialelor .toate echipamentele. instalatii.in cazul in care montajul se realizeaza cu flanse. . fundatii.. pe suporturi proprii. .astfel incat sa se permita demolarea lor to tala sau pe parti componente. cu sensul sagetii.distanta fata de cladiri. in sensul de cur gere al fluidului.montarea aparatelor este realizata. . . . se verifica paralelismul ac estora.

3. Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii de gaze. inainte de punerea in functiune. grosimea masurata cu un dispozitiv de masura pentru exterior. .pentru lucrarile care se ingroapa se va verifica calitatea executiei si se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse . . uniformitatea. 1. semnat de Contractor si inspectorul de santier. grosimea. .calitatea stratului protector este corespunzatoare. .c) inainte de coborarea conductelor in sant: aspectul. suprapunerile. . in elice. .intocmirea Procesului-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. . continuitatea.pentru alimentarea cu gaze a cazanelor s-a realizat o conducta de diametru pre vat in proiect.) capacitatea medie de termoizolare trebuie sa fie de minimum 10000-20000 W/m2.d) dupa coborarea conductelor in sant: aspectul.daca pastrarea materialelor de instalatii se face cu respectarea prescriptiilo r in vigoare cu privire la prevenirea incendiilor.b) dupa terminarea izolarii: aspectul. Trebuie verificata existenta : . con tiniutatea. conform proiect) . . care vor atesta calitatea lucrarilor excutate .e) dupa completarea izolarii in locurile de imbinare la pozitie: aspectul.a) in timpul izolarii in statie (procesul tehnologic) . de obicei pervazuta cu clapa gaz-aer cu bypass la racorduri. continuitatea . .f) dupa umplerea definitiva a santului: continuitatea. respective de 2 cm pentru infasurarea de protectie. . la cosul de fum (cu dimensiuni.Se verifica calitatea izolatiei cu bitum: . aderenta. 1 mm pentru izolatia normala. caracter isticile de electroizolare. . 30. grosimea.evacuarea gazelor de ardere se face separate pentru fiecare cazan. trebuie sa fie regulate.16. realizarea tuturor circuitelor p e partea de ardere. . trebuie sa nu difere in nici un punct fata de grosimea nominala ( cu m ai mult de: 2 mm pentru izolatia foarte intarita. capacitatea de electroi zolare. daca sunt satisfacute urma toarele conditii: izolatia trebuie sa fie continua. continuitatea. uniformitatea. pe circa 1 cm pentru benzile de armare.5 mm pentru izolatia intarita.daca materialele au caracteristicile prevazute in STAS-uri sau in normele inte rne ale furnizorului si daca sunt insotite de certificate de calitate si garantie.certificatelor de calitate eliberate de intreprinderile producatoare ale compo nentelor instalatiei . fara denivelari si crapaturi. .se verifica..arzatoarele cazanelor sunt racordate rigid la instalatia interioara. aderenta la locurile de imbinare.

cu manevrarea armaturilor (numai dupa egalizarea temperaturii aerului din conducta cu temperatura mediului exterior) . . ..conditiile de incercare si rezultatele probelor sunt inregistrate in Procesulverbal pentru proba . . astfel: .la terminarea portiunilor de instalatie.2 bar.se va verifica indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si calitate a execut iei .se realizeaza proba de rezistenta la 1 bar si proba de etanseitate la 0.procesele verbale de lucrari ascunse pentru toate elementele de instalatie asc unse .instructiuni de folosire si schema instalatiei .verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor . . . . care pot functiona sau se pot proba i ndependent se efectueaza verificarea pe faze de lucrari.in timpul incercarilor nu s-au sesizat pierderi de presiune. .durata probelor s-a realizat in functie de volumul conductei.se vor efectua probe de eficacitate a instalatiei pentru a se verifica daca in stalatia realizeaza gradul de incalzire prevazut in proiect .

30. etansari lucrari de protejare tevi de otel prin vopsire teste. probe instalatie de gaze Intocmit Arh. Catalin Minea . verificari. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de executie insatalatii de gaz metan executie imbinari conducte de polietilena executie suduri la conducte metalice executie imbinari conducte prin sudura cu aparat oxiacetilena executie santuri pentru conducte subterane lucrari de imbinari prin filete.17.

K.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE .

.

. CAIET DE SARCINI INSTALATII TERMICE 31. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de in stalatii termice. Conditii generale STAS 1155-80 Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. cu filetul tijei la exterior Pn 16 STAS 1518-80 .31. Dimensiuni STAS 1518-86 Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 10 STAS 1518-80 Robinete cu ventil. GP 0512000 Ghid de proiectare.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. executie si exploatare a centralelor termice mici I13-94 Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura.1.2. 31. trase sau laminate la rece pentru constructii STAS 838-82 Fitinguri. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.

Robinete cu ventil STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie STAS 404/1-87 Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii STAS 7656-80 Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii STAS 7657-80 Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii, laminate la rece STAS 424, 425, 564 Profile metalice STAS 5838/1-76 Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale STAS 5838/3-80 Saltea din vata minerala STAS 3589/1-86 Contor. Conditii tehnice generale. CALITATE BS 2871 Tevi de cupru. Dimensiuni (sau echivalent). BS 6071 Tevi de cupru. Materiale (sau echivalent). DIN 1786 Tevi de cupru .Instalatii (sau echivalent).

DIN2856(sau echivalent)

Detalii pentru sudarea capilara. Dimensiuni probe

EN 1057 Tevi de cupru pentru instalatii. Proiect EN 133/ 80(sau echivalent) Piese de asamblare din cupru si aliaje din cupru BS 2872(sau echivalent). Cupru si aliaje de cupru . Piese turnate. Materiale pentru turnare Cataloage IPCT de -Volum I Instalatii de incalzire, grupele I2, I3, I4

detalii, elemente si subansamble tip, de instalatii: - Volum C Detalii comune pentru instalatii, grupele IC1, IC2, IC3, IC4 Bul.constr. nr.12/1985 I36-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice Bul.constr. nr.9/1985 C142-85 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii NRPM Norme republicane de protectie a muncii. Brosura 1975 Bul.constr. nr.1/1983 - C 107-82 Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea izolatiilor termice la constructii civile si industriale

31.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

31.3.1. Materiale si echipamente

Principalele materiale utilizate sunt: tevi de otel pentru distributie si coloane; tevi PP-R/AL tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane; piese de legatura intre cupru si otel, PP-R/AL fitinguri, robineti; radiatoare din tabla de otel; termoizolatie pentru conducte; echipamentele centralei termice;

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de in calzire vor avea caracteristicile

si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre pr odusul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emisse de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si c onform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).

31.3.2. Verificarea materialelor

La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce c orespund cerintelor proiectului si satisfac prevederile de la capitolul 30.2. Contractorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor men tionate la cap.1 si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deforma ri sau blocari la aparate, starea

filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, e tc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunz atoare prin remediere. Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta. La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalz ire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

31.3.3. Depozitatre si manipulare

Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructi unile furnizorului. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme bet onate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mar i) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si pro duse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica secur itatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sa u usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.).

31.4. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA

31.4.1. Generalitati

Aceste caiete de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din centrala termica. Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Contractoru l are urmatoarele sarcini: Sa studieze proiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instru ctiunile in vigoare la data executarii. Sa ceara posibilele discrepante, schimbari ale solutiilor si detaliilor proiecta ntului, din timp. Schimbarile din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului special izat. Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca qualificate, in concor danta cu cerintele tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamen telor pe intreaga durata de executare. Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santi er a unui proiectant specializat. Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe et ape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la c ontrolul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.

31.4.2. Materiale

Privind producerea instalatiilor de incalzire termo-mecanice, tehnologia clasiga de imbinare, sudand conductele instalatiei termice soi imbinand conductele galvanizate si armaturile prin fonta maleabila. Materialele de baza prevazute in proiect: Conducte Conducte Conducte Robinete si accesorii si accesorii galvanizate, de inchidere din otel, STAS 404/1 din cupru STAS 7656 cu sertar cu flanse Pn10

Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10 Robinete cu clapeta de retinere Materiale termoizolante Radiatoare din otel Manometru termometric cu contact electric Semnalizare (acustica si vizuala) Coturi din otel pentru sudura Izolare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum, izolatie cu tuburi elastomer Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termi ce Folie de aluminiu - STAS 7607- pentru protejarea isolatiei termice a conductei d e fum Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare

31.4.3. Echipamente Functionale

. . . . .

Cazan de apa pentru incalzire centrala, 90°C - 70°C, echipat cu: Arzator pentru gaze naturale Monitorizare si elemnte automatice de control Elemente pentru protectie automata Elemente pentru reglare automata Cazan din fonta sau otel Instalatie si echipamente de automatizare Vas de expansiune tip inchis Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice Robinete de reglare cu trei cai Robinete de siguranta Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata Robinete motorizate.

Arzatorul se va instala conform proiectului elaborat de specialisti autorizati, in concordanta cu standardele de instalare in vigoare, cat si cu normele specifice ale producatorului. Arzatorul se va monta la instaltiile de incalzire centrala, prevazute cu vase de expansiune tip inchise sau deschise. Prevederile de siguranta ale instalatiei de incalzire centrala trebuie sa fie in concordanta cu STAS 713286, cu prevederile si indicatorii din diagrama de conectare a producatorului. Lo curile de depozitare trebuie sa fie uscate si fara expunere la conditiile climaterice.

31.5. EXECUTIA LUCRARILOR

31.5.1. Montarea Conductelor

La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 2 %o in sensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta min ima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei . Se va utiliza teava de cupru cu grosimea peretului de min 1 mm. Tevile dure se vor îndoi la rece pâna la diametrul exerior de 18 mm numai cu ajutoru l dispozitivului de îndoit cu r = 4,0 d. Continul materialul de lipit si al pastei decapante se vor stabili de care furni zorul de teava si fitinguri de cupru.

Se va utiliza teava de cupru fara îmbinare logitudinala. Tronsoanele de conducta v or fi marcate cu norma EN 1057, diametrul exterior si grosimea peretelui, marca producatorului, data pr oductiei , anul trimestrul si luna. Se vor utiliza tevi de cupru si fitinguri din acelasi material ( de exemplu: cur pru dezoxidat cu fosfor de calitate . Specificatiile de mai sus pentru îmbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea în vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de cupru. Executia instalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de imbinare, s udand conductele instalatiei termice sau imbinand conductele si armaturile prin fitinguri. La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care pe rmit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea con ductei din fundatia cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului. Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin îndoirea condu ctelor cu diametre pâna la 2" si prin curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin îndoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificatiile din conductele orizontale vor fi facute peste generatoa rea superioara a conductei principale. Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioas a a punctelor fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face în mansoane de p rotectie. Nu se admit îmbinari în portiunile în care conductele traverseaza elementele de constructie. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de co nstructie, apoi materialul tabular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate. Distantele minime între conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normat iv I 13. Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de încal zire vor fi montate la distantele specificate în I 7 , respectiv NT - DPE- - 01 -2004.

31.5.2. Imbinarea conductelor

Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin su dare, infiletare sau flanse. Sudura se va folosi pentru imbinarea conductelor termice. Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi prevazute cu mufe infiletate. Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu a cest sistem de imbinare . Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Filetele trebuie sa fie conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la ce l putin Y2 si pana la % a partii infiletate. Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert. In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixari i flansei perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce priveste diametrul. Se vor folosi garnituri tip Marsit. Imbinarea conductelor de cupru se va realiza prin lipire sau sertizare .

31.5.3. lmbinare prin sudare

Sudarea va fi electrica sau autogena. Se vor suda urmatoarele: - Imbinari cap la cap, ramificatii, coturi, flanse Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV, conform Norm. 1. 27

Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborat a de producator in concordanta cu standardele in vigoare. Calitatea este conditionata de urmatoarele: Calificarea sudorului Calitatea materialelor de baza (conducte, coturi, flanse) Calitatea materialului aditional (electrod, sarme) Tipul de imbinare Procedura de sudura Tehnolocia de sudura Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura. Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distruct ive. Testele se vor face conform 1.27 si STAS 4203, STAS 554011-6 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii. Imbinarea tevilor de cupru. Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare ( dupa caz ) , in conformitate cu tehnologia recomandata de producatorul materialului . A) Imbinarea prin lipire

Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea : - tevile se taie perpendicular pe ax , cu ajutorul dispozitivului pentru taiat t evi ; - capatul de teava se debazureaza la exterior si interior ; - calibrarea capatului de teava ; - curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare ) ; - aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii ; - imbinarea tevii cu fitingul ; - incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator c u ajutorul unei lampi cu gaz ; - aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii ); B) Imbinarea tevilor de cupru prin sertizare .

Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sert izare , cu cap orientabil la 360° . Acest echipament contine capete de presare interschimbabile , aferente fiec arui diametru de teava . Modul de lucru este urmatorul : - dupa taierea la dimensiune , teava se introduce in piesa de racord pana cand s e ajunge la limita opritorului ;

- se desfac falcile capului de presare , se introduce piesa de racord si se exec uta operatiunea de sertizare ( strangere ) ; - se desfac falcile capului de presare si se elibereaza imbinarea .

31.5.4. Montarea echipamentelor din centrala termica .

Arzatorul se va monta sub supravegherea directa a personalului calificat, desemn at de producatorul arzatorului. Acesta va asigura supravegherea tehnica pentru fiecare faza de asam blare, pana la are in exploatare. Asamblarea celorlalte elemente, cum ar fi pompele, vasele de expansiune, la cent rala termica se va face pe suprturile respective sau pe suporturi metalice. Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor te hnice ale echipamentelor respective, livrate de producator o data cu produsul. Pompele care sunt folosite in centrala termica sunt pompe care se vor monta prin intercalarea printre conductele instalatiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare cu fiting-uri tip olandeze. Pompele se vor monta doar cu lacasul pentru motor in plan orizontal. Asamblarea centralelor termice murale se va face dor in concordanta cu instructi unile din cartea tehnica, de specialisti autorizati si instruiti.

31.5.5. Protectie

Protejarea echipamentului se va fece adecvat prin conectare la priza de impamant are, conform standardelor de siguranta. Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unel e reguli fundamentale cum ar fi: Sa Sa Sa Sa e nu nu nu nu nu se se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale se scoata cablurile electrice se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.) se permita ca echipamentele sa fie folositi de copii sau alte persoane car pricep

31.5.6. Punere in functiune a arzatoarelor

Se permite punerea in functiune a arzatoarelor doar dupa verificarea lor de echi pa de asamblare cu participarea clientului si a producatorului si daca rezultatele sunt satisfacato are. Pentru arzatoarele importate trebuie prezentate Certificate de Omologare in Romania. Verficarea va include: Verificarea producerii si asamblarii in concordanta cu cartea tehnica a arzatoru lui, examinand componentele, in special piesele pentru presiune, fixarea pe circuitele de apa s i gaz. Proba pentru presiune hidraulica. Proba la cald, prin verificarea functionalitatii adecvate a arzatorului, instrum entelor de masurare, control, automatizare, a sigurantei unitatii de aerare si a centralei termice ca intreg. Randamet la tiraj natural de 2 -3 Pa. Concluziile si rezultatele se vor inregist ra in raport. Defectiunile probabile se vor repara; altfel arzatorul nu se va pune in functiun e. Arzatoarele proiectate pentru supraveghere permanenta trebuie monitorizate si reparate doar de personal califi cat. Instructiile de exploatare se vor afisa intr-un loc vizibil in centrala termica.

31.6. PROBE

Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe: Proba la rece Proba la cald Proba de eficacitate Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02.

31.6.1. Proba de presiune

Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea el ementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii. Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face ca nd sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte , unitatiele de consum (radiatore, agregate si arii de incalzire). In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte p entru conectari tur- retur. Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie tremica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in pals ee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisariel constructiei. Proba se face cand temp eratura aerului este mai mare de +5 oC.

Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de mo dul de executie al instalatiei astfel: o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la insta latiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase) la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii ca re sint supuse prevederii acestor prescriptii. Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat d upa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile su date controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instal atiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1. 6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata pro bei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapat uri sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verba l al instalatiei. Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii antiinghet.

31.6.2. Probe la rece

Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robin etelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de exp

ansiune inchise inainte de inceperea probelor. Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulic a. Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual. Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatie i la presiune, cu ajutorul unui manometru. Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul in tregului dest de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapatu ri, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.

31.6.3. Probe la cald

Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 - pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 30.10 - 30.17. o data cu aceste probe se regleza si instala tia.

31.6.4. Proba de eficacitate

Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalat ia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functi une si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile

exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0 oC si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de ±3 oC fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente.. . La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masurato are la fiecare nivel. la o inaltime de 0. Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu g radatii corespunzatoare si anume: pentru temperaturi exterioare .. tot la inaltimea de 0.75 m de la pardoseala. in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 mp. in limita unor abateri de ±2 oC.75 m de la pardoseala. Daca cladir ea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise. i n cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. radiatii termice. verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitat iv. Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incal zitoare. dar nu mai putin de 1 0% din ele. Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi: la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod ob ligatoriu. se incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei. de asemenea. agen tul termic se regleaza conform graficului de reglaj. alte camare dupa apreciere la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa a preciere la nivelurile intermediare: camerele dorite de Investitor. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din i ncapere la o distanta de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0. Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere.75 m.1/2 0C Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masurator ilor ele vor fi ferite de influiente perturbatorii (curenti de aer. Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre mont ate in mijlocul incaperii.1/5 0C pentru temperaturi interioare 1/5 0C pentru temperaturile agentului termic. caldura umana).

in cladirile civi le si de la -1 oC pina la +2 oC in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescri ptiile de protectia muncii. se fac pe linga masuratorile de temperatura mentionate anterior. consumului de combustibil. La instalatia de automatizare se verifica: functionarea termostatelor . chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de i ncalzire. masuratori ale vitezei aerului.La incalzirea cu aer cald. in conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.5 oC pina la +1 oC. In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite. cu o abatere de la -0. Ina afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de sigu ranta specifice: functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si p resiune masurarea randamentului. rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. temperaturii si continutului gazelor de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de automatizare adoptate pornirea-oprirea pompelor de circulatie Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionar ea sistemelor de expansiune. Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturi le aerului interior corespund cu cele din proiect.

Inainte de punerea in functiune. in toate r egimurile prevazute (nominale. Probe si verificari Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se v . Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari: de etanseitate la presiune la rece de functionare la apa rece si calda. Se respecta cu strictete prevederile referitoare la probe din normativele I6 si I31.5. conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de : rezistenta etanseitate Probele se fac cu aer. la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de dest inatia si treapta de presiune a conductelor.modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incit acestea sa dea inform atii corecte functionarea instalatiei de automatizare si a robinetelor motorizate. 31. Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe. sezoniere). La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica: tirajul etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum functionarea accesoriilor de reglare si siguranta La instalatiile de combustibil se verifica: oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte orprea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperatu rii limita a agentului termic. reduse.6.

de testare. de verificare. Instructiuni pentru Protectia Muncii si Prevenirea Incendiilor In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului. Intretinerea consta din grundire. echipamentele si sa asigure conditiile legale de ig iena. Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa re medierea eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat. conform prescribtiilor Art. Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitate de catre laboratoare autorizate. conform instructiunilor C R 5-82 ale ISCIR-ului. Pentru echipamentele importate de beneficiar.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile d e asamblarea in constructii. pe baza Crtificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. de acceptare si punere in functiune.a verifica din punt de vedere al calitatii.6. de asamblare. Vasele de aexpansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR s i trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de exeut ie. acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie. Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil. si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice. vopsire. izolatie termica. 3. con structorul trebuie sa furnizeze toate materialele.6. 31. . Arzatoarele importa te de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de puner e in functiune. protectia muncii si prevenirea incendiilor. pentru exploatarea echipamentelor.

31. spalate si grunduite cu un strat de baza aplicat prin electrofor eza si uscate in cuptor. Elementele de incalzire care se fol osesc cuprind radiatoare din otel. Radiatorele sunt confectionate din otel de calitate superioara. Grosimea tablei panourilor este de 1.7. Montarea radi . de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor. Normele I13-02 pentru proiectare. Pentru lucru la inaltime trebuie furnizate centuri de siguranta. casti si schele . Temperaturile interioare sunt intre 15°C . Montarea corpurilor de încalzire se va face aparent la fata peretilor sau ferestre lor. 1985. ochelari. Executarea lucrarilor de monatre si de acceptare se va face in concordanta cu cu prescriptiile normelor pentru instalatii tremice (I. Suprafata exteri oara a radiatorului este finisata cu un start de pulbere aplicata electrostatic si uscata in cuptor. In concordanta cu prescriptiile acestor norme. robinet aerisire si dop. fabricare si exploatarea constructiilor pentru prevenirea incendiilor.20 mm. halate etc. Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locu ri vizibile. Conductele pricipale de alimentare vor fi din otel cu ramificatii din cupru pent ru conectarea la radiatoare. in functie de destinatie si de nivelul de confort. respectiv pardoseala vor fi în conformitate cu STAS 1797/82.20°C. Norme interne. Se vor face instruiri periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiil or si constructorul va fi responsabil legal pentru aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor. INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA Instalatiile termice trebuie sa asigure temperaturile interioare necesare in fie care camera. Radiatoarele sunt echipate cu sistem de prindere.70°C furnizat din sursa proprie localizata l a parterul cladirii. Agentul termic este apa calda la 90°C . specifice constructorului. de igiena. manusi. La interior radiato arele sunt degresate.13/02). Distantele între radiator si perete. echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si utilaje necesare cat si cu echipamente de lucru adecvate. Presiunea maxima a agentului termic este de 120 °C. tratate cu fosfat de fier pasivizat.Normele minime care vor fi respectate sunt: Normele Romanesti privind Protectia Muncii in Constructii.

etc. sensul si gradul p anteiconform proiectului. Elementele de incalzire montate la instalatii trebuie supuse urmatoarelor verifi cari: Conformitate cu proiectul privind tipul elementelor de incalire. dimensiunea si dimensiunile de asamblare Orizontalitate si planeitate Fermitatea fixarilor pe elementele cladirii Daca robinetele de la elementele de incalzire sunt vizibile si usor accesibile s i adecvat inchise/dechise Principalele verificari privind conductele includ urmatoarele verificari: a) Inainte de izolarea termica si mascare: Se verifica vizual executarea corecta a imbinarilor si indoiturilor Sprijinirea corecta a conductelor cu bratari.. Paralelismul coloanelor vizibile la suprafetele finisate ale peretilor adiacenti Mentinerea pozitiei corecte a retelei de conducte montate (conductele de apa cal da jos. Radiatorele vor fi sustinute cu console (livrate de furnizorul de radiatoare). tubulatura pentru electrice in mojloc si conductele de gaz sus) Existenta conductelor de protectie (mansoane) la trecerea conductelor prin placi si pereti si prevederea spatiului dintre mansoane si conducte Localizarea corecta a utilajelor pentru drenarea apei si de aerare b) Dupa izolatia tremica a conductelor se vor verifica vizual si/sau masura .atoarelor se va face dupa probarea lor prealabila la o presiune de 6 bari. consoles. Panta se va verifica cu polobocul de lungime minima de 70 cm.

se va verifica paralelismul dintre rob inet si flansele conductelor Instalatiile de incalzire pentru apa calda trebuie prevazute cu un sistem indivi dual de drenare a aerului pe fiecare element de incalzire si pe fiecare coloana principala.7. si temperatura am bientala.urmatoarele lucruri: Daca izolatia termica este executata in concordanta cu prescriptiile proiectului Daca materialele termo-izolante sunt corect aplicate pe peretii care vor fi izol ati (grunduirea conductelor si grosimea izolatiei). se poate aplica. rezistentei si a etanseitatii elementelor instalatiei. standardul C 142 /85 priv ind materialele care se vor folosi trebuie sa corespunda urmatoarelor: Materialele care se vor folosi trebuie sa asigure functionarea corecta a instala tiei Materialele care se vor folosi trebuie selectate in functie de categoria de risc privind incendiu Continuitatea izolatiei tremice trebuie verificata Izolatia sa fie prinsa cu adeziv special In timpul lucrarilor de montare prescriptiile normelor 1-13/02 trebuie respectat e: Conductele indoite nu trebuie sa aiba deformari ale sectiunii transversale sau s ubtierea peretilor sa depaseasca 0.1. Fiecare grup de distributie prevazut cu posibilitati de inchidere si de drenare trebuie sa fie aiba sistem de dearare separat. Acest lucru se va face cu tub sprai poliuretanica sau in functie de recomandarile proiectului. Instalatia de incalzire centrala se va verifica din punct de vedere al etanseita tii si circulatia lichidului la probele la rece si la cald.5 mm Robinetele care se vor monta vlatime or fi in pozitie inchisa In timpul montarii robinetelor cu flanse. Probe de presiune la rece Probele de presiune la rece sunt pentru verificare hidraulica. Se admite o abatere de 10% de la grosimea izolatiei. 31. In timpul executarii montarii si protectiei adiacente. Se verifica lipirea corecta a izolatiei. Dupa verificarea izolatiei. .

aceste se vor repara inainte de inceperea testului. umplere. se va verifica incalzirea uniforma a elementelor i nstalatiei. Cotele de la manometru se vor citi la fiecare 10 minute si proba se va considera satisfaca toare daca nu se observa variatii de presiune si pierderi la imbinari. dar ma i mica de 5 bari. . Cea de a doua este obligatorie chiar daca s-au facut probe pentru parti din instalatie. Dupa doua ore de functionare. temperatura si presiun ea stabilite. Probe la cald Probele la cald se vor face cu agentul termic la debitul. Spalarea consta din conectarea instalatiei la conducta de apa potabila. Se deschid complet toate robinete inchise si de reglare. Inainte de proba la rece.2.7. 31.Aceste probe se poate face pentru parti din instaltie sau pentru intreaga instal atie.). Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsitori i. Este o bligatorie golirea instalatiei dupa proba. conectarea conductelor de retur la conductele de drenare care merg la canalizare si mentinerea instalatiei la jet continuu pana cand apa drenata este curata. instalatia se va spala cu apa potabila. Proba se executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5 oC. izolari termice. etc. cat si pierderile posibile. In caz de defectiuni. de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau santuri in pereti si plansee sau inglobarea lor in elemente de constructii. Testul de presiune trebuie sa fie cu 50% mai mare decat cota de presiune. precum si de executarea finisajelor de constructii.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Executie instalatii termice interioare Lucari de montare si imbinare tevi PPR.31. tevi cupru Lucari de montaj echipamente in centrala termica Lucari de montare radiatoare panou din otel Lucrari de executie instalatie automatizare la centrale termice Montaj cos de fum din inox Montare panouri solare Executie instalatie de incalzire in pardoseala Lucrari de probe. tevi otel negru. teste.8. Catalin Minea . verificari instalatii termice Intocmit : Arh.

.

LUCRARI PENTRU INSTALATII DE VENTILATII .L.

.

2. Canale de aer.O. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. 1 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice din tevi de PVC neplastificate STAS 4369 Instalatii de incalzire.32. Prescriptii fundamentale STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Clasificare si tipizar e STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece . Forme si dimensiuni STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. 32. GENERALITATI Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de ve ntilare. Rame cu jaluzele. ventilare si conditionare a aerului. Parametrii climatici exteriori STAS 9660 Instalatii de ventilare si climatizare.392/1994 Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse. Terminologie STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare.1. procedee si echipamente noi in constructii M. CAIET DE SARCINI VENTILATII 32. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA HGR nr.climatizare.I. Calculul aporturilor de caldura din exterior.

nr.O.STAS 2028-80 Tabla zincata STAS 7836/1.G. Calculul termotehnic al elementelor de inchidere al constructiilor I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I 38-1981 Instructiuni pentru proiectarea sistemelor de recuperare a caldurii cu fluid intermediar in hale industriale O.2-80 Profil cornier cu aripi egale.225/97 NRPM Norme republicane de protectia muncii C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii Bul. STAS 6472/3 Fizica constructiilor. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica. STAS 8250-80 Profil cornier cu aripi neegale. Termotehnica.9/1985 PE 927/E-35 .constr.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-culturale. STAS 6156 Acustica in constructii.

Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor .

273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de cons tructii si instalatii aferente acestora). NP52-88. . 1219/MC/94 si nr. P96-86. Norme generale PSI Ordinul MLPAT nr. C125-87. Ordinul nr. I25-72. C90-83. daca in descriere nu exista alte specificatii. I 1-78. C107-82.C 125 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice ale cladirilor I36-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii aferente C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.07. PE924/E35. C4-77.98 al MI. 775/22. se vor respe cta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare: Normativul I 5-98 Normativul I 13/02 Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din: Norme si prescriptii: C 16-84. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PS I In restul cazurilor. C56-85. I22-84.

agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor a vea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. din materiale neferoase sau materiale plastice care sa corespunda conditiilor mecanice. DEPOZITARE Materiale si echipamente Materialele.3. LIVRARE. in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare. intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor. sa fie insotite de certificatul de atestare. termice si de protectie anticoroziva a instalat iei. Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. MANIPULARE. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre pr odusul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare.32. Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa c orespunda si prevederilor acestora. . probare. VERIFICAREA CALITATII. iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

9 mm.Otel lat ( platbanda )cu latimea aripilor de 18-20 mm. cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.4 mm. pe platforme special amenajate in aces t scop.100 mm si grosimea inimii de 5 .400 mm .065 kcal/mp h grd.5 %.9 .Banda de otel 20x2 mm ( stas 1945 ) folosite la inelele antiglisante si anti t asante pentru sustinerea termoizolatiei. Se foloseste la sustineri si console.14. Co ntinuitatea stratului de zinc trebuie sa fie în conformitate cu stat 7221. Se foloseste la confectionarea flanselor de îmbinare a tubulaturii. .Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale p entru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava.3 ) coeficient de conductivitate termica 0. Se foloseste la confectionarea canale lor de aer si pieselor speciale. . cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii.5 mm ( stas 424). Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depoz itare organizate in acest scop. in concordanta cu indicatiile producatorilor.tabla zincata ( stas 2028 ) obtinuta prin laminare din OL 34 si zincata la cal d.Otel cornier cu aripi egale. . asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor. echipamentelor si componentelor de instalatii se va ef ectua mijloace adecvate mecanizate acoperite. 0. . Se foflosesc la izolarea canalelor de aer si a pieselor speciale. Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influienta nefa vorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber. Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunda unei cantitati depuse de minim 350 g/mp pe ambele fete.Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %. . având latimea aripilor 20 . Depozitare si Manipulare Transportul materialelor. ltimea talpii 40 .Otel U ( stas 564 ) cu înaltimea aripilor de 65-300 mm .60 mm si grosimea aripi lor de 3 . Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la îmbinarea tubulaturii pr in flanse pentru asigurarea unui etanseitati corespunzatoare Transport.Saltele din vata minerala tip P . higroscopicitate max. Materialele folosite la executar ea tubulaturii de ventilare sunt : . Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarel ui se depoziteaza in magazii inchise.. . coroziunii si temperaturii. . vibrat iilor.155 mm si gros imea inimii 3.SPSI si SCO ( stas 5838/2. Se foloseste la sustinerea aparatelor mai grele.Otel (stas 565 ) cu înaltimea de 80 . latimea aripipilor de 4 2 . .

CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint in dicate in tabelul de mai jos: . 32. EXECUTIA LUCRARILOR.Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane.4. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitat ii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamint.

falturi de colt pentru grosimi pina la 0. Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionare a tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri: prin falturi. la incheierea conduct elor cu sectiune rectangulara pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m . Canalele de tabla trebuie ss respecte dimensiunile standardizate . presate uniform si fara ondul atii. tolerantele admise se vor stabili asimilind materialele agrementate cu cele din tabel.5 mm sau mai mare prin nituire. pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1. Grosimile can alelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 .8 mm inclusiv. pe o inaltime egala cu de 3 ori gr osimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite.8 mm inclusiv. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. acestea se vor dispune alternat pe doua siruri.2 mm in clusiv prin sudura cu flacara fara material de adaos. falturile vor fi presate numai catre exterior. precum si pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum ur meaza: pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m .8 mm inclusiv . pentru grosimi pina la 0. pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin fal t. falturi simple.Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel. falturi de colt. pentru grosimi ale tablei pina la 0. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda. la incheierea conducte lor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm . falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. falturile simple sau duble vor fi bine etansate. Latimea cordonului d . pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm. fara material de adaos. iar distanta dintre siruri de 7 mm . Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic). falturi duble. pentru tabla neagra cu grosime de 1. pentru grosimi de 1 mm si mai mari . In cazul sudarii prin puncte. Pentru executarea falturilor simple. Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza. la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi fr 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura.

250 2 5 3 4 280 . Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla.500 3 6 4 5 500 . de conditiile de transport si montaj. urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lun gime maxima posibila. Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) ABATEREA M 1AXIMA ADMISIBILA (mm) Canale din tabla Canale din zidarie de caramida sau beton Canale din Placi de materiale plastice Canale din Placi de fibre minerale 100 .1000 5 .e sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate.

8 6 7 1120 .2000 10 15 12 - .1400 8 12 10 1600 .

piese cu schimbare de sectiune. la or ice grosime de tabla. eclise mobile. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare. La imbinarile transversale prin flanse.4. La canalele regtangulare nu se adm it laturi concave sau convexe.4. Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixea za pe canale prin nituri. re alizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.1. imbinarea transversala sa fie so licitata la sarcini admisibile. 32. etc.2. nervuri. Rigidizarea canalelor de ventilatie Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. ramificatii. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte . flanse. lmbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi. prin modul de montare.Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. 32. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple. mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. culcate. acestea se considera elemente de rigidiz are. Piesele speciale (curbe. La canalele de aer r otunde nu se admit abateri vizibile de la forma circulara a sectiunilor. .) nu s e rigidizeaza. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca: la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gase asca cel putin un punct de reazem sau de suspendare la tubulatura verticala.

organe de reglaj. . racorduril a tubulatura flexibila. t ajas.climatizare din tabla neagra sau zincata. desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara. cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare. dupa cum urmeaza: la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90 o la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente. Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in atelier e cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm. Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drept e. a pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer pro aspat. etc) la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzir e. filtre. sibare) precum si la utilajele tehnologice la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilat ie. evacuarea gazelor si vaporilor. Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. recirculare. etc la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70 0C in spatii cu pericol de incendiu sau explozie. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa. partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor. falturile pentru i mbinare transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri: la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare. situate la distante de 250 mm . aparate de conditionare. ventilatoare.

pereti . Introducerea în centralele de ventilare a apratelor si masinilor care se monteaza pe postamente . Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incit planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. pentru a se crea posibilitati de demontare. Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii.Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si im binari cu flanse. Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda i n interiorul canalului de aer. Se va face numai dupa executarea acestora si întarirea be tonului. etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer. pentru a putea fi inlocuite cu usurinta. Prevederi generale de montaj La montarea instalatiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79. Daca unele goluri lips esc . gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor. 32.4. trebuie sa fie practicate toate golurile în fundatii . Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele cap ete prin flanse cu suruburi. Materialul flanselor. Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si însemnarea tuturor . etc.3. montate intre fla nse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale. in conformitate cu conditiile de montaj sau cu c erintele specificate ale instalatiei. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar. precum si pentru canale cu diametrul sau l atura mare peste 600 mm. fundatii. console platforme . Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebit e de rigiditate. cu grosimea minima de 4 mm. fiind omise de proiectant sau de constructor spargerile caree trebuie efectuate se vor face de catre construct or numai cu avizul proiectantului. plansee prevazute în proiect. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei c onditii.

Montarea canalelor de ventilare Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau v erticala. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 . fara sageti sau devieri. La can alele orizontale. La canalele rectangulare. La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate.elementelor componente. asamblarea tronsoanelor se va face astfel in cit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.3 mm pe 1 m inaltime. se vor asambla la nivelul pardoselii sau al plat formei de lucru. tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale. imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de p e o fata pe alta a tronsoanelor consecutive.4. 32. numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind f orme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.4. Inainte de montarea la pozitie. In alcatuirea portiunilor de canal. sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel: Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) Distanta maxima de sustinere (m) sub 400 3 peste 400 4 .

Verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel încât sensul de învârtire a rotorului ventilatorului sa fie correct Ventilatoarele centrifuge se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint. Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lu a urmatoarele masuri : . La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acest ora la sarcinile statica si dinamica. starea izolatiei motoarelor electrice. suspendate de planse e. MONTAREA UTILAJELOR 32. luindu-se eventual masuri de consolidare a lor. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei. Înaiante de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ven tilatorului si motorului. uleiului sau caldurii. pe console fixate in pereti. pe suporturi metalice. Aparatele de contitionare a aerului se vor monta respectând instructiunile firmei .legarea la pamnt a motorului electric.5. existentei vaselinei de ungere în casetele rulmentilor .1. Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elemente le de constructie ale cladirii.5. pe plansee. Montarea ventilatoarelor centrifuge Înainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor înscrise pe placutele de identificare datele proiectului. 32. Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmit erii vibratiilor in intreaga cladire. distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic. pe stilpi de beton armat. controlul exterior generat al starii agregatulu i. Capacele de vizitare se vor monta p e peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrem entate.

32.2. sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de aciz i.3.5 .5. asigurin du. flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sa u pisla de 3-5 mm grosime sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului. motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa 1. daca acea sta nu este posibil. neparalela cu axul.producatoare. Montarea echipamentelor de ventilatie si climatizare Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile di n cartea tehnica a produsului .se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau. Montarea ventilatoarelor axiale Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii.5.2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului ventilatorele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma. Pentru o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse) se vor respecta urmat oarele masuri: axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizont ale. Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata: . 32.

care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilo r rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama starea flanselor de racordare la canalele de aer.5. Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la instalatia de incalzire. astfel incit sa nu produca solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentulu i incalzitor. Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacua rea prafului. f ata de racordurile olandeze. Pozitia de montaj a beteriei ve fi in toare cazurile cea indicata de fabrica pro ducatoare.starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator) starea de curatenie a interiorului bateriei. etanseitatea . Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea. in care nu trebuie sa produca solicitari. se va realiza si se va verifica d upa montaj etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului.4. prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura. 32. care trebuie sa fie perfect pl ane. se va asigura etansarea rostu rilor pe intreg perimetrul filtrului. Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din ot el cornier. La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie. Montarea filtrelor Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii produca toare. Elementele de constructi e pe care sint fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta. Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie. care permit. in special a spatiului dintre aripi oarele tevilor starea aripioarelor. golirea si eliminarea condensatului. Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sa u abur de joasa sau medie presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor. Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dila ta. o manipulare mai usoara la montare si demontare.

greutatea. 32.5. in cazul in care amortizarea vibratiilor nu sa facut prin constructie. la organele de reglaj. forma.6. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu: elemente elastice intercalate intre agregate.5. duritatea. centrul de greutate. control si comanda. aparate si fundatia pe care se ase aza.partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului . Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asig urata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelo r instalatiei. prin dispozitii sau disp ozitive mecanice sau electrice de avertizare. constanta elestica reiesite din calcul sau indic ate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea.5. a precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor.C125. Prevederi finale Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilareclimatizare. 32. burdufuri elestice atit pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului ) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare. . Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea mas urilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" . Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine . Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul. dimensiunile. debitul. situatia aparat ului.

smulse sau linse Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii. ABATERI ADMISIBILE Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Investitor. Schimburile de materiale se vor consemna in scris. to ate instalatiile de ventilare climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop ver ificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului. taioase sau de rugozi tati care pot provoca raniri Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive suscepti bile de a fi emise.In acest scop: Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite. vor fi indeplinite (personal si din ti mp) de catre Contractor. performantele si efectele scontate. 32. p entru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele: instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor prescriptiile politiei sanitare din zona prescriptiile de protectie contra accidentelor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. care vor fi efectuate in urmatoarea ordine: lucrari pregatitoare verificarea instalatiei punerea in functiune a instalatiei reglarea instalatiei . cu probe de calculat ie pe baza ofertei principale. Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate m ai jos. cu aprobarea proiectantului. precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la decl aratia. conform Normativului I7.6. VERIFICAREA CALITATII. inainte de inceputul lucrarilor de executie. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare cond ucerii santierului. solicitarile de controale si receptionare a obiectivului. In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului. ale furnizorilor de energie si p entru depozitarea reziduurilor. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte. o oferta suplimentara. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate.

6.6. Lucrari pregatitoare cunoasterea si insusirea proiectului cunosterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului examinarea atenta a instalatiei realizate stabilirea operatiilor de verificare procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operat iilor de dare in exploatare. 32. precum si a documentatiei tehnice cu caracteristicile functionale ale echipament ului din componenta instalatiei. cu prescriptiile din standardele in vi goare. precum si cu prevederile din normativul I 5/98 .2. Verificare instalatiei Instalatiile de ventilare .climatizare vor fi verificate cu privire la: corespondenta cu prevederile proiectului.probarea echipamentului din instalatie verificarea eficacitatii globale 32.1.

tensiunea. 32.3. felul actionarii Motoare electrice ale ventilatoarelor : pozitia. pozitia de mont aj. constructia pieselor speciale. fixarea. Verificarea instalatiei in detaliu: Prizele de aer proaspat: pozitia prizei. Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect. la: ventilatoare pompe filtre de aer baterii de incalzire si de racire camere de umidificare aparate de conditionare corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata calitatea executiei functionarea elementelor componente alimentarea cu energie electrica. apa calda. debitul. turatia. fixarea. racordarea la retea.corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din pro iect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente. Capace de vizitare si curatire: pozitia. verificarea. dimensiunile Ventilatoare: amplasarea. presiunea. agent frigorific conditiile necesare pentru pornirea instalatiei conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelu ngate conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indic ate in proiect si in NRPM conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate. sensul. tipul constructiv. existenta unor d ispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor Conductele de aer: materialul. apa rece. dimensiunile.6. izolatia termica. turatia si punerea la pamint . racordarea la tubulatura. tipul.

tipul. forma. existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost pr evazute in proiect) Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie. dimens iunile. existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fos t prevazute in proiect) Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in ins talatie si fata de surse de generare a noxelor. caracteristicile functionale Atenuatoare de zgomot : locul de montare in instalatie. numarul. fixarea. tipul. racordarea la tubulatura de aer. numarul. modul de racordare la tubulatura. modul de montare. tipul constructiv. dim ensiunile de gabarit. accesul aerului din conducta in gura de ventilare. dimensiuni. modul de ra cordare la tubulatura. fixarea Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie. dimensiunile . sistemul de evacuare al prafului colectat. fixarea Gurile de evacuare a aerului viciat : pozitia de montare. tipul si caracteristicile functionale. existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect) Gurile de evacuare:pozitia in instalatie si incaperea ventilata. modul de montare. tipul constructiv. protectia con tra patrunderii vietuitoarelor. di mensiunile. dimens iunile de gabarit. tipul constructiv. accesul la comenzi Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata. fixarea. fixarea si caracteristicile functionale Filtrele de aer: pozitia in instalatie. tipul.Bateriile de incalzire si racire : pozitia. tipul constructiv.

in interior plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec rigolele. ventilatoare. aparate de climatizare. neuniform presate sau cu ondulari suruburile sint strinse suficient garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale. falturi neetansate. canalele de scurgere. se vor verifica daca sint curate: conductele de aer.4.Sistemele de automatizare: schema. Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect. suprafete concave sau convexe.6. 32. modul de actionare asupra elementelor instalatiei. jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare gurile de ventilare elementele sensibile ale traductoarelor. centrale de ventilare-c limatizare. fara joc intre profile si per etii canalelor. La verificarea calitatii executiei se va observa daca: dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer. precum si modul de evacua . guri de ventilare. sistemele si elementele de golire elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesu l in interiorul carcaselor ventilatoarelor) bateriile de incalzire si de racire tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire bazinele camerelor de umidificare camerele de umidificare separatoarele de picaturi clapetele. urmarinduse daca exista curbari sau sageti ale traseelor drepte. Aparate de masura si control : existenta sigiliului si a buletinului de verifica re emis de unitatea metrologica respectiva. Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual. pozitia si tipul traductoarelor si a organelo r. Inainte de montarea elementelor de filtrare. Controlul starii de curatenie a instalatiei Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementel or instalatiei (conducte de aer.

vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal. filtrelor. etc. se va face cu aparate de masura. Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor. a aparatelor de conditionare a aerului. se vor efectua operatii de verificare a functionarii ins talatiilor electrice aferente. proba cu s olutie de apa cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul princip al. bateriilor de incalzire/racir e. masurate cu acelasi tip de aparat. motoarelor electrice. Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care isi indeplinesc functiunea.re al condensului. . Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor. Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum. masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%). cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune. Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor v entilatoarelor. Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual.

6. po stamente.Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucra rilor de montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia. Reglarea instalatiei .5. 32.6. constatindu-se: lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator. motor si sistemul de trans misie curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie lipsa unor scintei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie lipsa unei incalziri anormale a motorului electric lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor la motoare cu vitaza variabila se verifica turatia la viteze reduse. de la citeva ore la citeva zile. 32. Punerea in functiune a instalatiei Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii: pornirea in sarcina redusa pornirea in sarcina normala functionarea de proba Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a sibarului sau a altui organ de reglare. Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiu ni excesive. montat pe ventilator.6. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala. goluri). Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz. Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invirteste in sensul corect.

In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta i n proiect este mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri: modificarea turatiei. precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat. prin sondaj. prin lucrari de corectare cores punzatoare modificarea conditiilor initiale ale proiectului. ±10% din debitul prevazut in proiect. separatoare de praf. in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispoziti vele de reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. 32.climatiz are cu energie electrica. filtre de aer proaspat. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de ±5% . La ventilatoarele centrifugale. De asemenea se vor verifica. apa calda. baterii de incalzire sau racire. .. Probarea instalatiei Inainte de predarea catre Investitor a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica. numai cu acordul comun al Inve stitorului instalatiei si al proiectantului.). prin masurari.7. a gurilor si dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de speci ficul instalatiei. astfel incit: dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asi gure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare. la parametrii inscrisi in proiect (temper atura. apa rece.6. caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare. caracteristicile gurilor de introducer e. agent frigorific.Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea cat re Investitor.. etc. presiune. in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu ac ordul scris a acesteia modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei.

La receptia instalatiei se vor admite caracterist icile certificate de intreprinderea producatoare. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta ini tiala indicata in norma interna de fabricatie. reglarea instalatiei de ventilatie probele pentru punerea in functiune a instalatiei de ventilare Intocmit : Arh. In cazuri speciale. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie instalatii de ventilatii si climatizare confectionare si montaj tubulatura din table zincata confectionare si montaj tubulatura din ALP confectionare si montaj tubulatura din PVC montaj tubulatura textila pentru introducere aer cald montaj chillere montaj ventilo-convectori montaj instalatie filtro-ventilare montaj splituri montaj ventilatoare montaj hote montaj centrale de tratare aer executie suduri tevi din cupru prin brazare verificari. precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubu latura de aer).Ventilatoarele axiale de perete. Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare. corespunzatoare r egimului nominal de functionare. in conditiile de functi onare existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect. controale la instalatii. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filt rant in stare curata.7. 32. se va masura si gradul de retinere al prafului. nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor cara cteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic. Catalin Minea . la cererea Investitorului sau in urma unor indicatii special e date in proiect.

.

M.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE .

.

GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini trateaza instalatiile electrice interioare si anume u rmatoarele categorii de instalatii electrice: tablouri electrice de distributie. 9/1996 privind protectia si igiena muncii Specificatii ale Standardelor Britanice Standarde europene Norme industriale Germane Comisia Internationala Electrotecnica Asociatia Nationala de Protectie impotriva incediilor Laboratoare agrementate Institutul Inginerilor Electrici and Electronici Standarde ASTM de profil In cazul discrepantelor dintre standardele de mai sus si codurile si legislatia locala. echipamentele si metodele de montare care cuprind lucrarile de fina lizare.33.2. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.INSTALATII ELECTRICE 33. echipamente pentru incalzire si aer conditionat impamantare si protectie impotriva traznetului . iluminat de siguranta. In cazul ca exista contradictii intre cerintele Standardelor/ Codurilor si cele ale . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Orice detaliu care nu este acoperit de standarde/coduri si discrepantele din cai etele de sarcini se vor supune aprobarii Proiectantului. SR ISO) Standarde europene adoptate ca Standarde romanesti (SR EN) Legea romaneasca Nr. standarde si ghiduri publicate de urmato arele organizatii: Standatde si norme electrice nationale pentru sisteme de medie si joasa tensiune Standarde internationale electrotehnice adoptate ca Standarde romanesti (SR CEI. CAIETE DE SARCINI .1 0/1995 privind calitatea Legea romaneasca Nr.1. instalatii electrice de iluminat si prize. se vor respecta codurile si legislatia locala enumerate mai jos. trebuie sa fie in concordanta cu cele mai recente coduri. 33. Materialele.

si 1500Vc.a. Legea nr.12.caietelor de sarcini.a. I7/2-01 Normativ pentru exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vca si 1500Vcc I 18/96 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si semnalizare in cladirile civile si de productie .10/95 Legea Calitatii in Constructii Legea 137/30.1995 Legea protectiei mediului I 7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiunea p ana la 1000V c. doar daca nu se aproba altfel de Proiectant. se vor respecta specificatiile din aceste caiete de sarcin i.

Conditii generale STAS 3185-87 Intreruptoare pentru instalatii electrice fixe casnice si similare. STAS 452/3-84 Capace filetate.C. Partea 1. Forme si dimensiuni.Forme si dimensiuni STAS 4173/1-91 Sigurante fuzibile de joasa tensiune. Conditii tehnice generale de calitate STAS 452/1-73 Sigurante cu filet tip D.V. fise si cuile pentru instalatii electrice pana la 380V curent alternativ si .I 20-2000 Normativ pentru protectia constructiilor impotriva trasnetului CABLURI SI APARATE SR EN 60598-1-1994 Corpuri de iluminat.Protectia impotriva electrocutarii STAS 2612-87 Sigurante cu filet tip D. Conditii teh nice generale de calitate. Socluri. STAS 452/2-84 Sigurante cu filet tip D. Presciptii generale si incercari SR EN 60898+A1-95 Intreruptoare automate pentru protectie la supracurenti pentru instalatii casnic e si similare STAS 8779-86 Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta de P. STAS 3184/3-85 Prize.

Tehnica iluminatului.Prescriptii STAS 9463/3-73 Aparataj de joasa tensiune. Terminologie. Partea 3. STAS 6646/1-1997 Protectia impotriva electrocutarii STAS 6865-89 Instalatii electrice fixe . Partea 2 SR EN 60947-3+A11997 Corpuri de iluminat public . Partea 2. STAS 6990-90 Iluminat. Intreruptoare automate STAS 12604/5-90 STAS 11054-78 SR CE I 60189-1-1993 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu Partea I Introducere SR EN 60947-2-1997 Corpuri de iluminat. separatoare si combinatii c u fuzibile STAS 9436/2-80 Aparataj de joasa tensiune. STAS 12604-4-89 Corpuri de iluminat public SR EN 54-1-1998 Tensiuni standardizate de CEI SR EN 60598-2-3-1995 STAS 908-90 . Conditii speciale sectiunea 3.250V curent continuu pana la 25A. Intreruptoare. Forme si dimensiuni.

4/1989 Ordin MTTc nr.12/80 P 118/99 NSPMTDEE aprobate cu .SR CE I 60038+A1-1997 SREN 60529-1995 PE 003-84 LUCRARI Legea nr.

02.R.1992 Ordonanta G. nr.01.2 din 14.1994 PE 116/94 PE 932/93 HGR 964-1998 STAS 10101/23-75 STAS 6535-83 SR 11100-1-93 STAS 10702/1-83 SR EN 50160-1998 SR CEI 61024-1-1-2000 SR CEI 60664-1:1998 1 Re-Ip30-88 SR 6646-1-1997 . 734/2001 HGR nr. 051 din 05.Ord.

Toate materialele care se vor folosi trebuie sa fie noi si in concordanta cu cel e mai recente editii ale .3. Conditii pentru materiale Toate materialele si echipamentele care se vor livra trebuie sa fie in concordan ta cu prevedile din documentatia de executiePlansele si din prezentul Caiete de Sarcini care se vor folosi la testarea si livrarea aceluiasi tip de materiale si echipamente.STAS 6692-83 STAS 2612-87 RECEPTIE SR CEI 60364-3+A1: 1997 1 RE-Ip 35/2-92 C56/85 HGR 264-1999 HGR 273-94 33.3. mai ales bunuri importate. Contractorul trebuie sa isi assume toate responsabilitatile pentru a comanda can titatile corecte si suficiente de cabluri si echipamente si inainte de a comanda. MATERIALE 33.1. sa stabileasca cantitatile necesare.

codurilor si standardelor aprobate mentinonate la paragraful Standarde si Normat ive de Referinta. . cablurilor si echipamentelor se va face in concordanta cu Standardele ASTM sau alte standarde internationale aprobate. Orice materiale si echipamente care in timpul verificarii sunt gasite ca nu core spund cerintelor standardelor relevante sau acestor caiete de sarcini se vor refuza de Investitor sau Dirigint ele lucrarii. Testarea materialelor. supuse aprobarii Proiectantului. Producatorul materialelor si echipamentelor trebuie sa fie dipus pentru verifica re de catre Investitor sau de Dirigintele lucrarii in timp ce se produc materialele si echipamentele sau dupa ce au fost produse.

2) afecta dreptul Contractorului de la obligatiile sale. in locul sau in locurile stabilite de el. iar muncitorii sa fie cei mai buni din toate punctele de vedere. absenta Proiectantlui la testele p roducatorului nu va: 1) exonera Contractorul de obligatiile sale. care indica conformitatea cu caietele de sarcini. instrumentelor.2. Toate materialele. 3) afecta dreptul Proiectantului sa solicite teste aditionale care vor fi facute de o persoana independenta numita de el. cabluri de semnalizare cu izolatie si manta PVC conform STAS 8779-86. armatura. intrerupatoare automate conform SR EN 60898+A1:95.3. tuburi de protectie din PVC conform STAS 6990-90. cabluri electrice si accesorii: STAS 9436/3-73.Contractorul trebuie sa ceara certificatul producatorului care sa ateste ca cabl urile si echipamentele au fost testate si corespund cerintelor acestor caiete de sarcini. Totusi. intrerupatoare si comutatoare conform STAS 3185-87. Costul tuturor uneltelor. 33. corpuri de iluminat conform SR EN 60598/1-94. mecanice Toate materialele si aparatele folosite la executia instalatiilor electrice treb uie sa fie omologate sa . personalul necesar pentru efectuarea t estelor pornind de la premisele producatorului sau in locurile indicate de Proiectant se vor include i n Listele de Cantitati. vor fi de cea mai buna calitate. Testarea pe santier se va face conform specificatiilor de aici sau conform instr uctiunilor Proiectantului. accesorii fie ca se specifica sau nu. Cabluri si conductori conform SRCEI 60189-1-1993 Proprietati fizico-chimice. sigurante fuzibile cu filet conform STAS 452/1 -73 si 452/2-84. Contractorul trebuie sa predea Dirigintelui lucrarii toate certificatele de test are etc. Materiale si echipamente Materialele si echipamentele folosite sunt: conducte de cupru cu izolatie din PVC conform STAS 6865-89.

Cabluri de energie de j.6/1KV. 50Hz timp de 1min. (conform SRCEI 60189-1 -1993): tensiunea nominala 0. 10/ 1995 privind calitatea in constructii. frecventa nominala 50Hz material conductor Cu temperatura minima ambianta in timpul pozarii +5°C temperatura minima ambianta in serviciu -33°C temperatura maxima admisibila a conductorului +70°C tensiunea de incercare 2.corespunda caracteristicilor prevazute in proiect si sa fie insotite de certific at de calitatesi garantie emis de fabrica constructoare. 2.5KV. De asemenea materialele utilizate trebuie sa corespunda cerintelor Legii nr.6/1KV. Conductori de cupru in izolatie PVC : tensiunea nominala frecventa nominala material conductor temperatura minima temperatura minima temperatura maxima 0. 50Hz Cu ambianta in timpul pozarii +5°C ambianta in serviciu -33°C admisibila a conductorului +70°C . Caracteristicile tehnice ale materialelor principale: 1.t.

Etichetare Toate comutatoarele de tensiune medie. III gradul de protectie IP40.tensiunea de incercare 2. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. 3. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior. absenta muchiilor ascutite. Dimensiuni. frecventa nominala 50Hz curentul nominal conform documentatiei schemelor electrice capacitatea de rupere 4. absenta asperitatilor). apa.II. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V s i mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol -Tensiune Inalta'. IP55 energia de soc 0. Corpuri de iluminat echipate cu lampi tubulare fluorescente (conform SREN 605 98/1-1994): tensiunea nominala 230V.5KV. a integritatii si functi onalitatii materialelor si echipamentelor electruice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu s e deteriora prin umezeala.92 functionare (aprindere) sigura in gama de temperatura +5-45°C tempereratura de culoare 3500°K 4. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar. tolerante Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiec t.IP44. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminent a. frecventa nominala 50Hz clasa de izolatie electrica I. 50Hz timp de 1min.IP44.5Jouli montaj compensat factor de putere min0. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice. . transformatoarele si alte aparate trebuie etichettae conform cerintelor din caietele de sarcini.5-10KA Aspect Materialele si echipamentele utilizate vor avea un aspect corespunzator colorist ic si confort la atingere (absenta rugozitatii.a. cu fundal alb si l itere negre. lovire. tablourile de comanda de tensiune joasa.IP 54 tensiunea nominala 3x400/230Vc. Tablouri electrice (conform SREN 60947-2-1997 si SREN 60947-3 + A1-1997): gradul de protectie IP40.

Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuit e.3.3. faza de conectare. fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite. Incercarile si verificarile facute inainte de trimiterea materialelor si echipam entelor la locul de montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de conditiile de functionare. Verifcarea materialelor si echipamentelor se face scriptic. Conectorii. La cabluri electrice si conductori se va verifica: . rolului si clasa. vizual si prin masur atori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit conform C 56 cap XXII. numarul terminal si rolul . 33. Verificarea Calitatii Probe Verificari se vor face in prezenta reprezentantilor autorizati ai producatorului . protectie etc.exemplu control. indicare.

Produsele care au mai putin de doi (2) ani de cand se folosesc pe piata.continuitatea electrica pe fiecare colac. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor s au socurilor mecanice. Livrare. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.4. 33. depozita si proteja echipamentele si materialele in conc ordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B. rezistenta de izolatie.3. vor fi acceptatedoar daca se furnizeaza un raport certificate care cuprinde 6000 de ore de functionare satisfacatoare.5. La aparatele electrice in afara verificarii vizuale se va verifica rezistenta la strapungere conform SREN 60529. Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala lui.3. . Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii bucle i. Cei doi (2) ani trebuie sa include folosirea echipamentelor si a materialelor in conditii simila re si dimensiuni similare. Materialele si echipamentele ce nu corespund probelor si verificarilor vor fi re spinse. Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. excl usive de la fabrica producatorului sau testele de laborator. intitulata "Intretinere si Dep ozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". 33. Anexa I. Produsele trebuie sa fie pe piata comerciala de cel putin (2) ani inain te de afi licitate. Produse Catalogate / Service Materialele si echipamentele vor fi materiale produse de producatori implicate i n porducerea a astfel de produse. eventuale scurt-circuite intre faze la cabluri (conform SRCEI 60189-1-1993). Depozitare si Manipulare Contractor va manipula.

aceasta perioada se va transfera la Investitor fara plati suplim entare.4.4. Orice defecte care apar in perio ada mentionata mai sus se va remedia de Contractor pe cheltuiala sa.2. se vor obtine de si pe cheltuliala Contractorului. Contractorul nu poate cere daune Investitorului si Proiectantului pentru greseli din vina sa. Coduri. Ca o exceptie care poate fi mentionata in alta parte in Contract. Contractorul v a primi instiintare cu 4 zile lucratoare inainte de fiecare teste. Toate taxele adiacente verificarilor pentru lucrarile electrice pentru Contract. Nimic din ceea ce este cuprins in Caietele de Sarcini sau din Planse nu trebuie sa fie in contradictie Legile si Ordonantele Nationale si Locale. verificari si taxe Lucrarile din acest Contract cuprinde montarea totala a sistemului electric in c oncordanta cu cerintele celor mai recente Standarde si Norme romanesti privind lucrarile electrice si ale comp aniei de energie locala. Contractorul va furniza Proiectantului si Investitor ului certificatele finale de verificare si aprobare de la autoritatile guvernamentale dupa finalizarea lucrarilor dar inain te de emiterea Certificatului de Receptie. 33. si acestea sunt specificate in caietele de sarcini. Contractorul va specifica aceasta cerinta in documentele de contract incheiat cu producatorul.4. In caz ca perioada de garantie a producatorului nu este aceeasi cu perioada de g arantie data de Contractor pentru lucrare. Contrac torul trebuie sa respecte cerintele Legilor si Ordonantelor Nationale si Locale. Garantia Contractorul trebuie sa garanteze ca sistemele electrice ca nu au defecte si ca vor ramane asa pentru un an de la data emiterii Certificatului de Receptie. EXECUTIE 33. .33.1.

.

trebuie sa fie metalice. prevazute cu usa metalica cu si stem de încuiere pot fi din metal sau policarbonat.carcasele tablourilor montate aparent.3.5. pentru a se asigura de adecventa si ada ptibilitatea. Plansele sunt diagramatice si nu arata neaparat toat e fiting-urile pentru conditiile de construire. 33.4. . Tablouri Electrice Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice: . . Aprobari Ori de cate ori sunt necesare. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 33. neprotejate.4. cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electrice din cladire.1.33.caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiil or din proiect.sistemul de încuiere. .4. . Locatiile bornelor. c u grad de protectie minim IP44 si sistem de încuiere. cu grad de protectie minim IP40. Modificari Minore Plansele sunt intocmite pe baza planurilor si detaliilor si arata conditiile cu o acurateta pe cat se poate la scara la care sunt editate.carcasele tablourilor montate în nise existente. cu cheie speciala (triunghiulara. 33. EXECUTIA LUCRARILOR. datele si informatiile despre echipamente si apar ate se vor transmite Proiectantului inainte de achizitionare. Contractorul va fi responsabil pentru localizarea corecta pentru a le face sa se potriveasca in det aliile de arhitectura si instructiunile de la Proiectant pe santier.5. aparatelor si echipamentelor aratate in ele sunt aproximative.

.conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect. Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic. panouri interioare. . . broasca tip YALLE cu chei e unica pentru toata cladirea.economica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia. dar num ai cu acordul scris al proiectantului si Investitorului). gradului de protectie si dimensiunilor indicate i n documentatia tehnico-economica.. tn-s sau tn-c.pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare. functie de sistemul adoptat prin proiect.protectia împotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si d e protectie separate sau comune.amplasarea aparatelor în interiorul tabloului se va face cu respectarea distante lor de izolatie si de protectie specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din s chema monofilara. . cu utilizarea accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj. Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare. . de manipulare si transport (inele de ridicare . usa. în cazul anvelope lor metalice se va verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa.fiecare tablou va fi însotit de o schema monofilara clara (lipita de partea inte rioara a usii sau într-un buzunar special pentru documentatie). etc.panouri din materiale electroizolante vor împiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune. prevazute cu dispozitive auxiliare: de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara. Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilorr electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului.dimensionate corespunzator greut atii dulapurilor electrice de joasa tensiune).) la bara de protectie (pe sau pen). . balamale de tip ascuns). Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnico .

v. protejate in tuburi de protectie din pvc tip IPY. Capetele acestora se vor proteja cu tile din material plastic pentru a nu deteriora izolatia conducto arelor. conform proiectului.p.1. mufe de imbinare) precum si conductoarele trebuie sa corespunda dimensional si calitativ prevederilor documentatiei de exe cutie si cerintelor din prezentul caiet de sarcini.economica asigurand un nive l optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d. hota laborat or chimic. etc. reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa coresp unda prevederilor documentatiei tehnico-economice.d. se vor prevedea elemente de fi xaresi la 10 cm de la capetele tuburilor si coturilor. mufe de imbinare. Montajul aparatelor. circuitele vor fi pozate ingropat sau aparent. Acolo unde tuburile existente sunt in stare buna ele se vor refolosi. doze. reperelor si subansamblurilor electrice. intretinerii). prize. traseele c ircuitelor pot fi modificate în santier. schimbandu -se numai conductoarele si acolo unde este necesar dozele de conexiuni si de aparat. . derivatii. Circuite electrice de iluminat. fata de doze. se vor folosi tevi de protectie meta lice. La montarea tuburilor de protectie se vor utiliza numai accesorii (coturi. Tuburile de protectie. montate ingropat sub tencuiala. Tevile metalice de protectie si suporturile metalice pentru cabluri trebuie legate la reteaua de impamantare. forta Circuitele electrice pentru iluminat si prize se vor realiza cu conductoare din cupru tip FY. Co nductoarele de protectie se vor amplasa pe trasee protejate impotriva deteriorarii mecanice si vor anea sectiune a conform Circuitele pozate aparent se vor fixa de ferm .4. Traseele circuitelor si amplasarea dozelor vor fi conform planurilor. distantele dintre punctele de sp rijin vor fi conform prevederilor din normativul I7-02. dispunerea siruril or de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnico.Aparatele. echipamente. doze) standard. În zonele cu pericol de deteriorari mecanice. Receptoarele de forta (instalatii de ventilatie si aer conditionat. dimensionate functie de parametrii nominali ai acestora. protejate i n plinte sau tuburi. tabelul 5. al montajului la locul de exploatare. realizate cu conductoare sau cabluri din cupr u. plintele si accesoriile (coturi. cone ctarii exterioare. numa i cu acordul dirigintelui de santier si al proiectantului de instalatii electrice.). atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante. în cazul unor neconcordante între situatia din teren si prevederile planurilor. vor fi alimentate prin circuite separate.

5. . plansee. cu autonomie de minim 1.3. Culorile conductoarelor vor fi conform normativului I7-02. si conductori din cupru. Toate conexiunile electrice se vor realiza numai in doze standard. Tensiunea de functionare este 230 V. dimensionate si izolate corespunzator.alb sau cenusiu deschis pentru conductorul de nul. pentru marcarea faze lor: negru. rosu. cu cleme de c onexiuni de buna calitate.culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele. Tuburi de protectie .verde-galben pentru conductorul de protectie.5. . 33.La trecerile prin elementele de constructie (pereti.5 ore. Sunt echipate cu lampi compacte fluorescente si acumulator.2. Iluminat de siguranta Corpurile de iluminat vor fi rezistente la apa si montate aparent. albastru. Circuitele electrice sunt facute din cablu cu invelis exterior din PVC ignifug ( cu rezistenta marita la propagarea flacarii) si care se auto-stinge. Golurile se vor umple cu mastic sau materiale speciale de eta nsare care trebuie sa-si pastreze in timp proprietatile elastice. respectiv: . maro. dozele vor fi amplasate pe suprafete vert icale. rosturi de dilatat ie) se vor prevedea tevi de protectie din PVC. albastru inchis. 33.

echipamentele si testele ocazional cerute. a) Executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile ( exceptand verificarea finala). Proiectantul va fi atent la date le si la durata de timp programata pentru teste.4. cosuri de fum. Tablourile si circuitele electrice se vor proteja impotriva scurtcircuitelor si de suprasarcinii cu intreruptoare automate. in plinte.) se vor lega la instalatia de impamantare.5.Generalitati Pe timpul excecutiei Contractorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a no rmelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte. VERIFICAREA CALITATII TESTE 33. montate ingropat sau aparent. Teste Electrice . Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intre gime pe cheltuiala Contractorului. .6. etc. Dirigintele l ucrarii va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari. Toate circuitele de prize vor fi protejate suplimentar cu relee difere ntiale impotriva curentilor de defct cu sensibilitatea de 30mA. Termostatul.Echipamentele vor fi alimentate la tensiunea de 230V sau 3x400V cu cabluri cu co nductori din cupru si cu invelis exterior din PVC. montat in incapere. va porni/opri automat echipamentele. Impamantarea si nulul sunt distribuite separat in reteaua de joasa tensiune . 33. Asigura forta de munca. incercarile de functionare si la verificarile care necesita prezenta Proi ectantului.6.1. 33. Cablurile de conexiune dintre termostat si echipamente vor fi cu conductori din cupru si izolatie din PVC. Toate masele echipamentelor si receptorelor electrice precum si masele intermedi are (conducte metalice de apa. Instalatie de protectie Schema de impamantare adoptata este TN-S. gaze.

Rezistenta m inima a izolatiei trebuie sa fie de 1MQ. Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea. Se confirma polaritatea co recta a transformatoarelor de curent. elementele de fixare montate de producator p entru a impiedica deteriorarea in timpul transportului. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. si conexiunile transformatoarelor. nic i pentru un moment. Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare. din standardele intrenationale. Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiun ile producatorului. Se indeparteaza legaturile d scurt-circuit de la transformatoarele de current du pa finalizarea verificarii circuitelor secundare. c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui siste m electric. Testarea rezistentei electrozilor de impamantare. Se verifica tipul. Atentie: schimbarile conectarilor. Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate di spozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor ). Test funcional/operational pentru toate echipamentele. insertia si schimbarea instrumentelor si a co ntoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida. . Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti cu rrent continuu. Se indeparteaza calele. legaturile. Probele vor include dar nu se vor limita la: Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau aju stare defectuoasa cauzate de transport sau montare.b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele a probate privind probele.

f) daca lucrraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste. g) activitatea Contractorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. individual si separat cum s-a montat. pentru efortul Contractorului. h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Con tractorului. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura function area adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in co ncordanta cu instructiunile producatorului. Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditi i variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului. posibil.d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Proiectantului si in perioade le de timp stabilite inainte.2. Verificari Preliminare Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate. Lucrarile care nu au fost testate de Contractor p ot fi testate de Proiectant sau de agentie atestata de verificare sau de alt personal numit de Investitor sau Proie ctant pe cheltuiala si riscul Contractorului. Se usuca toate mtoarele inainte de functionare conform cerintelo r de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. Fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini. Cand Proiectantul considera practic. timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate. e) Contractorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat. 33.6. tre buie sa i se permita personalului operational al Proiectantului sa participe la astfel de teste sau d emonstratii deoarece pot fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa efentu area receptiei de la Contractor. Teste demonstrative se vor face pentru: Echipamentul electric. trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespu nzatoare si pentru respingerea ei in intregime. .

conform SREN 60529-1995. verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor. Incercari si probe la circuite in cablu sau conductori: Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. Controlul gradului de protectie .4. 33. masurarea rezistivitatii solului. verificarea aparatelor din componenta echipamentului. Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-95 pct. 20 si cuprind: masurarea rezistentei de dispersie. Verificari si probe pentru tablouri electrice . . verificare la continuitate si identificare faze. . Incercari si probe pentru legarea la pamant Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct.5: verificarea realizarii corecte ale circuitelor.6.3.5. incercarea cu tensiune marita a circuitelor.33. 12. 33. 17. .6. . . verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant. verificarea rezistentei de izolatie. probe functionare. verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.6.

la aparate. masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acesta. Verificari inainte de inceperea lucrarilor de instalatii electrice existenta proiectului si a detaliilor de excutie. toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au sufe rit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele .dupa executarea instalatiei. 33.5atm. verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi ve rificate cu aer la o presiune de 2. pe tronsoane. se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ans amblului.verificarea tensiunilor de atingere si de pas.in timpul executiei . . verificarea definitiva . ¦ verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant. ¦ verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa mont aj. ¦ Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare. atat la tablou cat si la corpurile de iluminat. ¦ verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie. verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 cap XXIII in o rdinea: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala ). ¦ Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde: ¦ masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza). ¦ se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pa mant cu centura exterioara a instalatiei de legare la pamant: daca Rd>1 Ohm se va comple ta cu electrozi priza de pamant pana cand Rd<1 Ohm. . verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterio ara ). ¦ Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din: ¦ verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa mont aj. verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape: . la tablouril e electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza. existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului .6. Pastrarea materialelor si echipamentelor p entru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare . verificarea preliminara . la punerea in functiune si va consta din: ¦ verificarea modului de executare a legaturilor in doze.6.

esafodajele. daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instal atii. in anumite locuri este interzisa exe cutarea de trasee ale instalatiei electrice. existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier . dupa caz.daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati. daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi per iclitata in timpul executarii. daca au fost respectate conditiile in care. daca lucrar ile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. cu instrumente de masura adecvate . golurile necesare au fost executate in conditii bu ne. din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii. verificare vizuala si. conform Legi i 10/1995. precum si pana la elementele de constructie. la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a bulet inului de verificare emis de organele de metrologie. daca fundatiile. .

Verificari in timpul executiei. responsabilul CQ. spitale de copii.in camere de copii din crese. Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m. camine etc.5 m . respective al aparatelor electrice. seful punctului de lucru. daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementa rilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea. Traseele orizontale. Daca prizele. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. in par tea spre care se deschide usa . Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare. Traseele verticale trebuie sa fie par alele cu liniile golurilor de usi sau ferestre. fata de pardoseala: 1. Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cabl urile. iar pe trasee cotit e daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe. nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale. in clase. se amp laseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. IPY si IPFY). Functie de pozitiile corpurilor de ilumi nat. IPFR. camine. indiferent de distanta.7. la o distanta de 100-150 mm de acestea. 2 m la scoli. gradinite. comutatoarele. Modul de realizare a bransamentului electric: Daca intrerupatoarele. existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice. daca acestea din urma sunt amplasate pe perete. Daca tuburile de protectie usor protejate (IP. existenta avizului Contractorului pentru acest tip de lucrari .2-1. daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de joasa tensiune.verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant.8 m. hoteluri. IPF. se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. 33.5 m de la nivelul pardoselii. latimea fiind impusa de numarul tuburilor. spre clanta.6. existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi .4 m in incaperi izolate si camere de locuit.. dozele de aparat corespunzatoare sunt mont ate la 1. daca depozitarea materialelor este corespunzatoare . Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tuculu i de protectie. sunt fol . respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmato arele inaltimi. numai in cladiri de locuit. cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la in altimi de 0. 1. existenta buletinelor de omologare pentru echipamente . aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect. pe perete.

PFR) sunt utilizate in incaperi uscate. bolturi. Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la -5 pana la +35°C. in cantitati mari. unde exista pericol de dete riorari mecanice (fiind montate aparent). daca tuburile de protectie (PEL-B. o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige. Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%. daca tuburile IPEY. Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect) Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (co nform proiect). . cu degajari de praf incombustibil. (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat). Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A. PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede. diblu ri) trebuie sa suporte. Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta.osite in incaperi uscate sau umede cu intermitenta. fara deformari. ude. umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate. pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor.

a protectiei prin relee. nise pentru aparate. Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console . Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului . tablouri. Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a cablurilor electrice. Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinere a unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii pote ntialelor. la locul unde s-a efectuat turnarea (santier. relee de presiune (presostate). cu t ensiune mai mare de 1 kV. relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)). Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondent ei cu valorile curentului de . in functie de sursa de alimentare. daca in doze nu a patruns lapte de ciment.. a tuburilor. inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect. a condensatorilor electrici. de rezerva cu energie e lectrica si dupa conditiile de functionare. carligelor pentru locurile de lampa e tc.este semnat de Contractor .de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ. circuite. Dupa decofrare. utilaje electrice. aparate. dupa conditiile de alimentare.. da ca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat. Pentru conductori care se ingroapa. legare la pamant etc. relee care actioneaza indirect ( relee electrice alimentate de tr ansformatoare de masura de current sau de tensiune. Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare . tablouri electrice. Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor . de ma sura.La instalatiile de forta. relee de detectie a gazului (Buchholz). Se verifica rezistenta prizei de pamant Se verifica numarul de prize de circuit. Se efectueaza incercari specifice (cabluri. Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice. relee de temperatura ( termostate).) In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari. fabrica) se va ver ifica daca tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze. Existenta instalatiei de paratrasnet. Iluminatul de siguranta . a uleiului electroizolant. postamenti. poate fi de mai multe tipuri. bobine cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina). Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile. dozelor. a intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV. se vor intocmi Procese verbale de lucrari as cunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate . rame. a motoarelor electrice de 6 kV. Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a cablurilor de joasa tensiu ne. alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor e ste realizata prin circuit separate (vezi proiect) Existenta protectiilor prin legare la pamant.

.) Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul).. conditiil e de instalare si cele de material (in aer.6. Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de construct ii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor. in conducte etc. Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate. Verificari la terminarea instalatiilor electrice calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate .8. 33.

C. existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale . In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii p e faze si in urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala. caietul XXII. Receptia Conditii de receptie Receptia lucrarilor se face de catre Investitor. la tabloul electric . pe baza dosarului inaintat de Contractor la S. Investitorul.A. daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei. .6.la incheierea unei faze de lucrari. controlori tehnici de calitate). la solicitarea Contractorului c and acesta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedieril e semnalate la verificari. daca verificarile instalatiei sunt efectuate de persoane autorizate (verificator i autorizati. corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect . portiuni . in prezenta Dirigintelui de santier calitatea lucrarilor executate. aspectul si calitatea lucrarilor . 33. Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin co ntract de Contractor conform HGR 273/1994 cap III. va obtine avizul de racord. aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei . din punct de vedere al peri colului de explozie in medii explozive. existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane . care poate functiona sau se poate proba independent. respectiv la terminarea unor portiuni de ins talatie. Inainte de punerea sub tensiune. se efectueaza verificari pe faze de lucrari la c are participa Contractorul si Proiectantul. functionarea instalatiei. tronsoane. Electrica S. etanseitate si functionare a instalatiilor . conform Normativului C 56-85. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de r eceptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la term inarea lucrarilor). se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune.9. conditiile de rezistenta. standarde si alte prescrip tii oficiale .

7.7. Generalitati Cerintele Generale pentru Lucrari Electrice & Curenti de joasa tensiune preveder ile si cerintele esentiale ale acestor Caiete de Sarcini. functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati. 33. La receptia finala se va verifica: remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie. functionarea corecta a aparatelor.Verificari receptie Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56: existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta. si se vor aplica la acest capitol. 33. IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE 33.1. functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize.2.7. Scopul lucrarilor . chiar daca se face sau nu referire aici. functionarea corecta a instalatiilor de protectie.

Coduri si Standarde (Comisia Internationala Electrotehnica) sau similar aprobate . trebuie conectate la sistemul principal de impamantare. 12604/5/1990 sau similar aprobate. finalizata din toate punctele de v edere si in concordanta cu aceste Caiete de Sarcini.4.7.Lucrarile din acest capitol includ prevederea impamantarii si sistemelor de prot ectie pentru fulgere proiectate pentru a atrage fulgerele de la un volum predeterminat si transportar ea transportarea in siguranta la impamantare pe o ruta cunoscuta si preferata. 2) La fel pentru toate partile de instalatii expuse cum ar fi: . Coduri si Standarde Romanesti relevante 120-1994. 2604/1987. dar tr ebuie sa fie in conformitate cu ultimele editii ale codurilor si standardelor mentionate in aceste Caiete de Sar cini si enumerate mai jos. Toate cosurile si alte obiecte situate pe acoperis la o inaltime mai mare de 1m se vor conecta la instlatia pentru fulgere.7. Echipamentele pot fi construite in concordanta cu Standardele Nationale . SR CEI 60364-4 443/1999 sau si milar aprobate. 33. 120604/4/1989. Coduri si Standarde relevante SR CEI 60364-4-41/1996. Cerinte de montare A) Sistemul de impamantare 1) Toate partile conductoare expuse sau mase metalice asociate cu instalatii ele ctrice. Coduri si Standarde aplicabile Echipamentele se vor selecta si se vor monta si testa in conformitate cu aceste caiete de Sarcini.3. Cladirile si superstructurile se vor securiza prin montarea unui electrod de OLZn 20x3mm pentru fulgere. 33. din 20m in 20m si conectata pe parti la priza de paman t. tip retea cu 20m centura.

suduri) . 17-1998 sau BS 4293 sau similar aprobate. jgeaburile etc. B) Sistem de Protectia impotriva trasnetului 1) Sistemul de protectie impotriva trasnetului va cuprinde conductori orizontali si verticali conectati la un sistem de electrozi de impamantare. 3) Dispozitive pentru curenti reziduali trebuie sa functioneze in concordanta cu SR CEI 60755+Al +A2:1995. nituri. con ductele. sistemul de aer conditionat si pentru alte servicii . Lucrarile metalice pentru serviciile publice de gaz si apa nu se vor folosi ca electrozi de impaman tare. 2) Rezistenta intregului sistem la impamantare nu trebuie sa fie mai mare de cin ci (5) ohmi.Conducte din metal pentru apa si gaz .Tevi/conducte pentru incalzire centrala. 4) Sistemul principal de impamantare se va conecta la pamant prin sistemul de el ectrozi de impamantare compus fie din sistem de banda din otel si/sau un numar adecvat de prize de impa mantare. 5) Conductorii de legatura vor avea sectiunea in conformitate cu Normativul I7-0 2 . in timp ce a electrodului de impamantare sa fie de un ( I )ohm sau mai mica. de pe acoperis se vor conecta la reteaua de conductori orizontal i si fac parte din sistemul de protectie si conductorii de conectare vor avea o suprafata cu sectiuni transversale nu mai mica decat cea folosita pentru conductorii principali. 6) Se va prevedea conductor protectie separat pentru toate circuitele. cadre metalice pentru sprij inire pentru pereti si finisaje exterioare.Suporturi pentru cabluri metalica . 3) Suprapunerile conductorilor la imbinari trebuie sa fie de minim 20mm pentru o rice fel de imbinare (suruburi. Toate proiectiile metalice. cosurile. tevile de ventilatie. se vor conecta la sistemul principal de impamantare prin conductori de legatura.Parti metalice expuse ale structurilor cladirilor.. etc.

Materiale si echipamente Materialele si echipamentele trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile si standardele respective si cu specificatiile prezentate aici. Un numar suficient de electrozi vor fi introdusi in pamant la o distanta mai mica de 3 m si conectati cu banda din otel galvanizat (40x4mm sectiune transversala) ingropati la cel putin 600 mm sub pamant. 17-1998 or B. Diametrul conductei din otel din care se confectioneaza electrozii va fi de mini m 2". Conductorii descendenti se vor conecta la con ductorul orizontal si la sistemul terminal de aerisire la acoperis si la electrozii de impamantare la san turile de impamantare prin cleme prinse pe pereti. Conductorul orizontal se va monta astfel incat fiecare punct de pe acoperis sa nu fie la o distanta mai mare de 9m de orice conductor. Dispozitivele de curent rezidual vor functiona conform SR CEI 60755+Al +A211995. Conductorii de coborare vor fi OI-Zn 20x3mm pentru sistemele de paratrasnet cu r etea de captare si din cupru 20x3mm pentru sistemele PDA. Se va prelucra ascutit capatul de penetrare al tijei. Conductorul orizontal va fi OI-Zn 20x3mm montat pe acoperis. Conectariel se vor suda exotermic doar daca se specifica altfel. 33.5 m. Caracteristicile electrice trebuie sa fie confor m indicatiilor.5. fixat cu dispozitiv e din otel si beton la intervale de 1.S. Fiecare electrod va avea minim 3 m lungime. Conductorul de coborare va avea un traseu cat mai scurt intre sistemul terminal de aerisire si nivelul de impamantare.7. 5) Conductorul orizontal se va monta astfel incat fiecare punct de pe acoperis s a nu fie la o distanta mai mare de 9m de orice conductor de captare. Sistemul de impamantare se va dimensiona pentru a obtine . Conductorul descensent va avea un traseu cat mai scurt intre s istemul terminal de aerisire si nivelul de impamantare. 4293 sau similar aprobate.4) Conductorii de coborare se vor conecta la conductorul orizontal si la sistemu l terminal de aerisire la acoperis si la electrozii de impamantare la santurile de impamantare prin cleme prinse pe pereti.

Trebuie prevazut accesul la groapa si la legatura dintre electrodul de impamanta re conductorul de impamantare. conducte. b) Conductorii de legatura vor avea suprafete cu sectiuni transversale nu mai mi ci decat jumatate suprafetei din sectiunea transversala a conductorului de impamantare al instalatiei.Montare a) Sistemul principal de impamantare trebuie conectat la impamantare printr. e) Rezistenta sistemului la impamantare nu trebuie sa depaseasca cinci (5) ohmi.o rezistenta generala la impamantare de: mai mica de patru (4) ohmi pentru sistemele electrice si mai mica de un (1) ohm pentru conectarile instalatiei paratraznet si electrice Conductorul de impamantare pentru Echipamentul Electric se va dimensiona conform Codurilor si Standardelor Romanesti/Internationale Groapa pentru impamantare Electrodul de impamantare se va pune intr-o groapa placata cu beton. . cosuri. 33. in timp ce a eletrodului de impamanatare trebuie sa fie de un (1) ohm sau mai mica.7. de pe acoperis se vor conecta la reteaua de conductori orizontali si fac parte din sistemul de protect ie si conductorii de conectare trebuie sa aiba suprafata ci sectiuni transversale nu mia mica decta cea folosita pentru conductorii principali.6. c) Se prevade conductor protectie separat pentru fiecare circuit. jgheaburi etc. Conductele metalice pentru serviciile publice de gaz si apa nu se vor folosi ca electrod de impamantare. d) Sistemul paratraznet va cuprinde conductori orizontali si verticali conectati la un sistem de electrozi de impamantare. Toate proeminentele metalice.un sistem de electrozi de impamantare compus dintr-o retea de banda din otel si/sau un numar adecvat de el ectrozi de impamnatre. tevi de ventilare. Executie .

g) Sistemul de Distributie de Tensiune Joasa trebuie impamantat solid in statiil e de trasformare. Contractorul trebuie sa asigure toate materialele.f) Legaturile si conctarile vor fi mecanice si electrice. echipamentele si instrumentele necesare pentru testele cerute . m) Conductele pentru gaz si apa (conducte metalice) se vor lega la impamantare c at de aproape posibil de punctul de intrare de la o cladire. j) Toate conductele pentru desuri.7. Pentru toate tipurile de conductori. Testele se vor face folosind analizator electric de siguranta si rezultatele tre buie inregistrate prin identificarea circuitelor. i) Se acorda atentie mare la legaturi si la instalatia de impamantare.200mm. tablurile de distributie etc. lungime suprapunerii nu trebuie sa fie mai mic a de 20 mm.7. se vor lega. ST AS 12604/5/1990 sau similar aprobate. h) Patul de cabluri metalice se va impamanta cu conductor din otel de dimensiune adecvata si fixat de patul de cabluri la interval de 1. 33. echipamentelor si locatiilor de inchidere. nituri sau sudate cu legaturi suprapuse. suruburi. ST AS 12604/4/1989. bolturi. n) Se va masura rezistenta sistemului de impamantare si rezistenta fiecarei bucl e. conductele calde si reci se vor lega daca sun t metalice si daca sunt la 2 metrii de socul prizei. l) Stalpii din otel pentru paratraznet si cadrele suport din otel se vor lega la sistemul de impamantare. 33.8. Toate luc rarile metalice expuse. structurale sau de alt fel. k) Banda de otel care armeaza cablurile se vor lega eficient la tabloul de coman da. inchiderea conductorului si echipamentelor se vor testa pentru a se asigura de eficacitatea impamantarii in concordanta cu Standar dele Romanesti ST AS 12604/1987. de exemplu prinse cu c lame. Teste Dupa finalizarea instalatiei. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . impamantarea circuitelor.

Catalin Minea .t - Lucrari de instalatii electrice interioare Lucrari de instalatii electrice retele exterioare de iluminat Executie si montaj tablouri electrice Executie conexiuni electrice pentru echipamente de incalzire si aer conditiona Montaj tablouri de automatizare la centrale Executie impamantare si protectie impotriva traznetului Verificari. teste si probe la instalatiile electrice Intocmit: Arh.

LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .N.

.

GENERALITATI Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de curenti slabi.1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor C300 .34. pe ntru urmatoarele categorii: Semnalizare incendiu Sistem antiefractie Circuite de sonorizare Telefon Retea de Calculatoare Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incen diu vor fi proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 si cad în sarcina Contractorului. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.1. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.Instalatii .2. CAIET DE SARCINI SLABI LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI 34.7. P118 .1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Indicative I. Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalatilor Electrice la Consumato ri cu tensiuni pâna la 1000 V COCC Normele de Munca Unificate pe Economie în Constructii ale COCC. 34.-1998.

LPC and LPBC Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii Ordinance 2/1991 of MIEEMF Norme pentru prevenirea incendiului Ordinance MICM nr. dar corelate cu norme românesti .Automatizari. 15/1976 Referitor la: prevenirea incendiului EN 54/2 & 4 & 11 Referitor la: calitatea aparaturii de protectie la incendiu NFS-61-937 BS 5839/1 & 6 Referitoare la: protectie incendiu. Toate STAS si Normele din Anexele 12 A si 12 B Prescriptiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data preze nta Law 18/1996 Privind: paza obiectivelor.-1998. dar corelate cu norme românesti BS 5588 BS 62666 BS 4800 BS 5446 Referitoare la: protectie incendiu. Telecomunicatii Normative I.7. bunurilor si valorilor G O367/92 Privind: sistemele de paza BS.Electrice.

VDE 0888 TSB 36 .BS 5420 BS 5364 BS 4662 LPS 1014 NFPA 72 RLS1 UIPC norms Pentru control acces în zone interzise ISO/IEC 11801 EN 50173 EN50167 Standarde de realizare a cablurilor de retea voceEN50168 date EN50169 TIA/EIA 568A DIN 44312-5 FDDI.

85 m 1991 STAS 6006 . telefon ie.3 IEEE 802.85 alimentare BS 6360 Standarde internationale pentru cabluri de incendiu BS 7629 BS 6207 BS 7671-1992 clause 528-01-06 .SP 2840 IEEE 802.86 Standarde românesti de executie a cablurilor electrice pentru semnalizare.5 ISO 8802. comanda si NTR 2033/1 .5 VDE 295 DIN VDE 0207 ITU STAS 8778/1. 2 .

W . Z BS 6425 IEC 754/1&2 BFPSA Standarde internationale pentru adresare publica si alarmare vocala BS 5260 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta .BS 4066 IEC 332/1&3 IEC 331 BC 6387 C.

34.3. Principalele materiale sunt: Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare. doze de trecere de diferite marimi. unitate de comanda si monitorizare c are poate fi conectata la un PC dedicat. MANIPULARE. detectoare adresabile specializate. etc.3. izolatori.3. Difuzoare si amplificator de putere . Sirena. DEPOZITARE 34.2. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.3. baterii tampon. Senzori de fum Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori si cabluri. VERIFICAREA CALITATII. Videocamere (optional). cutii de prize. aparatura specifica instalatiilor de acest tip. 34. LIVRARE.3. converto are. Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori si cabluri. 34. cutii de prize.1. Semnalizare incendiu Principalele materiale folosite sunt: Butoane. apara tura specifica instalatiilor de acest tip. carcase. doze de derivatie si trecere de diferite marimi. sirene. Alarma antiefractie.

2. 89/654 EEC 89/106 EEC 92/58 EEC 86/666 EEC ICEL 1001/1/1985 ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980 ICEL 1004/1996 .22 HD384-5 CP 1007.Principalele materiale folosite sunt: BS5499/1/1990 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta/panica HSE 341/1996 BS 5266 pr EN 50171 pr EN 50172 pr EN 1838 pr EN 60598.

ICEL 1005/1988 ISO 6309 NE 89/336 + 92/31 + 93/98 Norme Europene NE 73/23 + 93/68 .

aparatura specifica instalatiilor de acest tip. Conductori si cabluri.5e functie de amplasament).3.3. Conductori si cabluri. cutii de prize. 34. 6/ FTP cat. Telefon Principalele materiale folosite sunt: Prize de telefon. Apelare sora-bolnav (Sistem call-nursing) Rolul sistemului este de a alarmara asistentele medicale de catre bolnav sau per .Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile Difuzoare Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta Conductori si cabluri. doze de derivatie si trecere de diferite marimi. Reteaua locala de computere LAN Principalele materiale utilizate sunt : Prize LAN Cablu (UTP cat. doze de derivatie si trecere de diferite marimi. aparatura specifica instalatiilor de acest tip. 34. prize UTP (date).4.6. apara tura specifica instalatiilor de acest tip 34.5. mufe UT P (date) si alte accesorii. cutii de prize.3. cutii de prize. doze de trecere de diferite marimi.

pentru a se integra cu alte s isteme.reducerea timpului de raspuns al sistemului la actiunile utilizatorului. .sa fie un sistem versatil si foarte usor de instalat. Pe bus se conecteaza centralele. .La apasarea butonului de apelare sau tragerea snurului (de la butoanele din bai) se va aprinde becul de d easupra usii salonului iar softul amplasat in camera va indica patul de la care s-a apelat.instalarea pe bus permite acces la orice componenta a retelei în scopul de a ada uga. înlocui sau elimina echipament imediat. daca este necesar. . terminalele si telecomenzil e. In bai vor exista butoane de apelare cu activare prin apsare sau tragerea snurul ui. Structura sistemului Fiecare pat din saloane va avea buton de apelare surori medicale. putand fi montat intr-o simpla baie sau in camere cu mai multe paturi .transmisie de date si a protocoalelor de primire vor permite dezvoltarea de ap licatii personalizate. . .sa reprezinte o solutie fiabila si rapida în comunicarile dintre pacienti si per sonalul medical. adaugarea de module de control.Comunicatia sistemului sa se faca pe bus permitand astfel conectii multiple al e saloanelor spitalului putand fi extins ulterior foarte usor cu ramificari dealungul sistemului. Sitemul este compus din : unitate centrala de control unitate control semnalizare modul de apelare iluminare coridor computer cu software sistem call-nursing. Functiuni si caracteristici generale . sa poate veni în întâmpinarea nevoilor spitalului.soana aflata langa bolnav in cazul in care acesta are probleme medicale. . permi tând o gestionare mai usoara a apelurilor si cea mai buna fluiditate în comunicare.

sistemele de comanda ale usilor fiind conectate la . .34. . Descrierea sistemului Se va prevede o centrala integrata de efractie. detectia rapida a tentativelor de efractie. Prin modul de amplasare a elementelor de detectie se realizeaza o protectie efic ienta împotriva oricaror tentative de efractie. prin internet. Sistemul de control al accesului se va executa on-line. alarmarea în cazul aparitiei unui eveniment cu indicarea zonei elementului de de tectie. detectia în cazul sabotajului liniei de transmise date.Magis trala de date BUS1 si BUS2 se va realiza cu cablu Lyy(St)Y 6x0. . . .7. astfel încât sa se realize ze o detectie rapida a tentativelor de efractie. . . .22. afisaj digital (LCD) al evenimentelor. Functiile sistemului . Sistemul de detectie si alarmare la efractie realizeaza controlul f luxurilor de acces în interiorul cladirii. control acces Date generale Sistemul de detectie si alarmare la efractie va fi elanorat. tinând cont de destinatia cladirii. .5. partitionarea zonelor de detectie.control acces si TVCI. funtionarea în cazul absentei tensiunii prin intermediul bateriei acumulator. cu ajutorul unui soft de integrare a sistemelor de curenti slabi. Instalatie de detectie si avertizare efractie. legatura de la controller la cititoarele de pr oximitate si la contactele magnetice se vor realiza cu cablu FTP 4x2x0. astfel vor putea fi supraveg heate local si la distanta. . inregistrarea de imagini pe DVR a mometului folosirii sistemului de control ac ces. comunicatia spre un dispecerat specializat pentru interventie. memorie nevolatila cu stocarea unui jurnal de evenimente de tip data/ora/eveni ment. Fiecare casiera va avea montat buton si pedala de panica. detectia în cazul sabotajului elementului de detectie (tamper). Sistemul utilizat va fi un sistem complet care asigura suport integrat pentru in stalatia de detectie si control acces si TVCI. în conformitate cu pr evederile standardelor EN 50131. .3.1 si EN 50131-6. Intrarile si iesirile in/din cladire sunt prevazute cu cititoare de proximitat e. Centrala e ste echipata cu modul TCP/IP pentru conectarea la reteaua locala de date.

Sistemul de detectie si alarmare la efractie se compune din urmatoarele echipame nte: Centrala detectie efractie si control acces. . Detectori de miscare. fiind stocate de catre aceste a. In situatia folosirii cartelei de acces sistemul se va sincroniza cu DVR-ul de l a TVCI si acesta din urma va inregistra imaginile afererente momentului respectiv. Structura Sistemului Sistemul este dezvoltat in jurul unei centrale pentru sisteme integrate de secur itate cu un software de aplicatie ce ruleaza pe un PC care gazduieste atat aplicatia pentru sistemul de control acces cat si cea pentru sistemul de detectie la efractie. Tot prin intermediul computerului se realizeaza programarea cartelelor pentru controlul accesului. Aceste date sunt transmise de la nivelul computerului central catre unitatile de comanda a usilor în cazul efectuarilor de actualizari (modificarea drepturilor de acces).nivelul unui computer central. Modul de alimentare. Detector de soc si vibratii. Tastatura cu afisaj LCD. La nivelul acestuia sunt înregistrate si datele cor espunzatoare la drepturile de acces.

Cititoarele de proximitate amplasate la usile interioare sunt puse pe montantii usilor la o înaltime care . in cazul sistemului de detectie la efractie : 1. 5. permitand extinderea ulterioara. software de int egrare cu TVCI. 2. 3. Sirena de exterior. Cititoare de proximitate.4m fata de podea.1-2. o parte numita reader care se monteaza in tocul usi. Montaj Echipamente Detectoarele de alarmare în caz de efractie sunt montate în majoritatea cazurilor în c olturile încaperilor la 2.Sirena de interior. 6. diagnosticarea si programarea de la distanta a sistemului de alarmare. modul grafic. Sistemul de control acces are optiune de anti-passback. memorarea si vizualizarea tuturor evenimentelor legate de sistem. armarea/dezarmarea partitiilor sistemului de alarmare. iar partea a doua este magnetul c are se monteaza in usa alineat cu reader-ul. Softul de control acces permite upgrade cu soft de identificare. vizualizarea starii activ/inactiv a tuturor elementelor de detectie. Contactele magnetice sunt formate din doua parti. Contacte magnetice Sistemul de control acces se compune din urmatoarele echipamente: Centrala control acces Cititoare de proximitate Contacte magentice Yale electromagnetice Sursa de alimentare cu acumulator Buton urgenta Software Toate echipamentele sistemului sunt conectate pe un circuit de alimentare de UPS destinat sistemelor de securitate. Dispozitive electromagnetice pentru blocare usa. cunoasterea cu precizie a elementului de detectie aflat în alarma sau care a se mnalizat un defect tehnic. Softul de control acces are posibilitatea sa genereze rapoarte si pontaj. 4. Software-ul de aplicatie asigura. Sistemul este flexibil. Interfata control acces. acces la functiile sistemului pe baza de parole clasificate pe nivele. fiind mai departe leagat in expandorul din centrala.

este stabilita împreuna cu beneficiarul sistemului în functie de modul de purtare/ut ilizare al cardului. Cablarea sistemului s-a realizeaza cu cablu multifilar ecranat. cu manta de prot ectie din PVC. acumulatori de 12Vcc de alimentare tampon pentru asigurarea continuitatii func tionarii sistemului în lipsa tensiunii de retea. Alimentarea sistemului Alimentarea sistemului se face astfel: . . Masuratori. alimentarea de baza de la sursa de 220Vac pe circuit UPS dedicat sistemelor de securitate. S-au respecta instructiunile de instalare oferite de producator astfel încât asigura functionarea optima în spatiul protejat. reglaje si probe în timpul executiei si dupa executie . verificari. Cablurile sunt montate pe orizontala pe patul de cablu si tub PVC iar pe verticala în ghenel e de curenti slabi.

.. d . . Conductorii pentru curenti tari vor fi din cupru.Verificare individuala a fiecarui element al sistemului de control acces si ef ractie . pentru conductori de protectie. Alte materiale: Conductori si Cabluri Conductorii si cablurile pentru instalatiile de curenti slabi vor fi din cupru ( conform indicatiilor din planuri) având curenti maxim admisi conform normelor. Tuburi de protectie Circuitele de curenti slabi vor fi incluse în tuburi de protectie de diverse dimen siuni/ caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicatiilor din proiect. . .8. Conductorii de protectie si conductorii de comanda vor fi din cupru.Carcasa metalica a centralei si echipamentele s-a leagat la nulul de protectie .7-02 respectiv : verde/galben.Fixarea antismulgere a cablurilor.Se executa probe de functionare pe fiecare zona si partitie în parte si pe întreg sistemul Se executa proba de functionare de 72h 34.3.Conectarea corecta pe suport .Prinderea corecta a suruburilor . negru. Doze Toate dozele de aparat pentru montaj îngropat vor fi executate conform normelor.Se verifica fiecare componenta a sistemului: .Verificarea continuitatii cablurilor înainte de montaj si dupa.Capetele de cablu din centrala si dozele de legaturi se inscriptioneaza. Se vor util iza cabluri si conductori cu izolatie din PVC. Pentru cabluri de specialitate (incendiu.Alimentarea centralei antiefractie si a sirenei de exterior se face initial di n acumulatorul propriu .Conectarea corecta a cablurilor de legatura în centrale de control acces si efra ctie . . efractie.Conectarea corecta a cablului de legatura . Culorile con ductorilor vor fi conform NORMATIVULI 1. albastru închis si maro la marcarea fazelor. telefonie-calculatoare) se v a respecta codul culorilor de fabrica sau cele individuale de executant. .

in plastic.Verificarea Calitatii. noi. . de o verificare cu instrumente de mas ura adecvate. 34.3. fara a sacrifica performantele si nu vor afecta performantele lucrarilor din capitolul respectiv sau alte capitole. încalzite. cu o temperatura constanta.curenti slabi . Daca se propun înlocuiri pentru materiale a caror performante sunt specifice. Materiale . Depozitarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice . Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente. din import. aces tea trebuie sa îndeplineasca aceleasi performante. Aprobarile pentru materialele specificate vor fi date numai dupa primirea tuturo r datelor tehnice si de omologarile cerute de legile românesti.se face spatii de depozitare ferite de intemperii. care sa as igure buna lor conservare. Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee. Certificare si Depozitare Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au sufe rit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele Verificare vizuala va fi urmata. dupa caz.9. Astfel de materiale se vor încadra în spatiile dis ponibile. Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier.

În privinta dozele de trecere si derivatie se va t ine seama de conductele celorlalte instalatii. Întreaga aparatura montata pe acest tablou. geamuri.34.2. EXECUTIA LUCRARILOR. etc. . Pozitionarea circuitelor si dozelor Pozitionarea dozelor aratate pe desenele de executie va fi considerata ca aproxi mativa. dulapurile se vor executa si monta conform detaliilor date în proiect. marmura.5 m fata de pozitiile din planuri. Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate. la scara mica. dar la distante masurate pe orizontala. dulapurile(rack-urile) vor fi dupa caz si alimentate la tensiunea de 220 V/ 50Hz. etc. 34. placi de faianta. Înaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si s e vor obtine informatii precise referitoare la sectiunile de arhitectura.4. ne admitându-se aparate de slaba calitate. cabinet va fi de cea mai buna calitate . aprobate de catre Proiectant. îndeplinind conditiile cerute de normele în vigoare. desfasurarile de pereti. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 34.1.4. precizate în scheme. privind ate nt la conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare.4. Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzatoare din plastic colorat diferi t si pe care se vor inscriptiona toate datele referitoare la circuite. Tablouri si panouri de control Tablourile. Se vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca sa nu fie afectate. ferestre si usi. de adâncimile disponibile în finisaj. Tablourile.. detaliile de plafonare. În dulapuri este interzisa prezenta altor circuite de curenti tari decât cele furniz ate de producatorul cabinetului. eventual adaptate de catre atelierul de confectii la tehnologia de executie a acestuia. mai mici de 0.

Doze Toate dozele de aparat pentru montaj îngropat vor fi executate conform normelor. s . acolo unde este posibil.4.4. executate conform detaliilor apro bate de Proiectant. 34. La trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. îngropat în tencuiala. precum si toate constructiile metalic e ale instalatiilor electrice de curenti slabi vor fi împamântate conform prevederilor din proiect si din NORMATIVUL I. Avertizare incendiu Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Traseele orizontale vor putea fi prinse în cleme.6.5. În general dozele vor avea o adâncime de 6 cm.4.4. Aranjamentul si metod a de asezare a conductelor va fi aprobata de Seful de Proiect de Instalatii Electrice Curenti Slabi.7-2002. 34.3. Dupa instalare. Impamantarea Toate tablourile. dulapurile (rack-urile). Doze mai adânci se vor folosi în plafoane pentru racordarea aparatelor. d in plastic. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0. 34.4.5 m prin suporti care vor fi d e asemenea prevazuti la fiecare cot sau la doze. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor.34. Tuburi de protectie Tuburile de protectie se vor monta .

Acestea vor fi amplasate în spatiile care se poate colecta fumul.e verifica functionarea fiecarui element de detectie Detectoarele vor fi de tip optice. care pot detecta atât fumul cât si caldura. în vederea unei avertizari timpur ii. dupa caz. .

se va sparge geamul. vopsit în rosu si inscriptionat vizibil.4. pe holuri.50°C. iar persona lul va fi instruit asupra modului de actiune pentru fiecare situatie în parte. Instalatia de avertizare efractie Echipamentul va fi instalat în conformitate cu proiectul. . În cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura servic e-ul retelei. în locuri publice. Tensiunea de lucru 24 V. 34. 75 V max. Dupa declansarea alarmei de incendiu într-una sau mai multe zone.Unitatea centrala va fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru ali mentare de urgenta cu urmatoarele caracteristici minimale 220V. Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran din gea m securizat. 50 Hz. Daca incendiul semnalizat într-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori. se iau masurile prevazute în programul de stingere a incendiilor. va fi stabilit printr-un program propriu si va fi afisat în fiecare încapere. Temperatura ambiant[ de lucru 0°C . Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare per manenta a starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona. iar în situatia în care avertizarea porneste de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuala.7. Modul de actiune în cazul în care se declanseaza alarma de incendiu. Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza lân ga panoul sinoptic. Dupa instalare fiecare c omponenta va fi verificata. personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica daca starea este reala sau nu. Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale ec hipamentului tehnic. Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei. personalul desem nat prin program va declansa alarma de avertizare si în celelalte zone în care este posibil sa existe pe rsoane. Pentru actionarea acestora.

masuratori individuale. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatoruli echipamen tului. Sirena va fi instalata în exteriorul cladirii. Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (220 V.4. Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect. Instalatia de sonorizare Reprezinta un sistem de echipamente interconectate între ele si la reteaua de date .8. 34. cu pierderi mici iar alimentarea va f i efectuata cu cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii. poate fi conectata la un PC dedicat. 34. Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat în care se va specifica masuratorile circuitelor. 50 Hz) si echipata cu baterii de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru . Instalatia se va executa cu cablu special.4. Dupa montaj fieca re unitate în parte a echipamentelor montate va fi verificata. Se va prevede alimentare tampon.de executie. cu avertizare politie. Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului.Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare. protejate în tub functie de zona de lucr u si va urma traseele din planuri. Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului. Echipamentele ce se monteaza vor fi în concordanta cu proiectul.max 75 V). Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor.9. Telefonie .

34.4 m desupra finisajului podelei . Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat în fisa tehnica a produsului. Reteaua locala de computere LAN Echipamentele vor fi conforme proiectului. în tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Va informa Proiectantul printr-un program de efectuarea a testelor asupra inspectiilor la care va participa acesta . în tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta în parte. VERIFICAREA CALITATII TESTE 34. va efectua toate testele (exceptând cele finale). 34.10.1.Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom. Generalitati În timpul montajului si a testelor la terminarea lucrarilor. Prizele se vor monta la fata zidului. Se vor instala prize telefonice la o înaltime de 0. Cablurile vor avea terminalele în locul unde se va monta serv er/switch.4 m desupra finisajului podelei.5. Se vor instala prize la o înaltime de 0. lucrarile ce se vor reface precum si re.testarile necesare vor fi .4. a) Va executa toate operatiunile curente si de încercari. Echipamentele ce se vor monta vor fi în concordanta cu proiectul. de tip RJ45 -5 conectori. de tip RJ 45 cat 5. Toate deficientele constatate vor fi rectificate. Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat în proiect. echipamente si alte accesorii necesare testelor.5. Contractorul va respe cta standardele si normele specifice fiecarui tip de instalatii. Va pune la dispozitie personal calificat.

pe masura ce ap ar si vor/pot fi retinute Contractorului conform conditiilor contractuale. Teste de operare/functionale ale tututror echipamentelor c) Testele vor fi facute pe parcursul finalizarii tronsoanelor. dar nu se vor limita la: Inspectia tuturor dispozitivelor. Testele necesare pentru aces te lucrari vor fi facute de Proiectant sau de o companie angajata de Investitor sau Proiectant. asa cum este mentionat în procesele verbale de testare. h) Cheltuielile mai sus mentionate vor fi subiectul recuperarii. b) Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale. Testsele vor include. materiale necesare pentru efectuarea tuturor testelor conform cerintelor. personal calificat . Verificarea rezistentei maxime de împamântare a prizei de pamânt pentru acest tip de i nstalatii. Verficarea sigurantelor pentru instalatii de curenti slabi conform instructiunil or producatorului. internationale sa u de producator dupa caz. acesta este un motiv de a consider a lucrarile nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii în întregime a acestor lucrari. . Testarea si calibrarea relelor de putere de catre un electrician autorizat. e) Contractorul va pune la dispozitie. echipamentelor în vederea depistarii defectiunil or-deteriorarilor poduse în urma transportului sau instalarii defectuoase Verifcarea continuitatii circuitelor electrice si a circuitelor de control confo rm schemei.facute pe cheltuiala Contractorului. f) Daca lucrarile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu îndep linesc parametrii ceruti. d) Testele necesare vor fi facute în prezenta Proiectantului conform programului d e teste prezentat acestuia aprobat . g) Neefectuarea testelor de catre Contractor va duce la considerarea lucrarilor ca nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii în întregime a acestor lucrari. toate riscur ile si cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Contractorului. etapelor cât si la finalizarea întregului sistem. pe cheltuiala proprie.

acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentru întelegerea/aprofundarea lucrarilor de care vor fi responsabili dupa receptie. Se vor efectuate probele de functionare ale sistemelor în diverse si variate condi tii. Teste le vor fi efectuate pentru: Echipamente/instalatii de curenti slabi.2. pentru a demonstra functionarea si operarea corecta a acestora.6.34. Verificari Preliminare Se vor pune în functiune toate echipamentele aprovizionate si instalate. verificari si probe la instalatiile de curenti slabi .5. Se vor efectua toate ajustarile/reglajele echipamentelor pentru a asigura opearea corespunzatoare conform indicatiilor producatorului. fezabil si non inhibitoriu pentru Contractor ca prezenta/participarea personalului de operare ce apartine Investitorului sa fie admisa la aceste teste . Atunci când se considera practic. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Executie instalatie semnalizare incendiu Executie instalatie sistem antiefractie Executie sistem apelare sora bolnav Executie sistem control acces Executie instalatie de sonorizare Executie instalatie telefonie Executie retea de calculatoare Teste. individuale sau separate dupa cum au fo st instalate Fiecare sistem mentionat în acest caiet de sarcini 34. dupa caz. exceptând c ele specific mentionate în alte documente.

Intocmit : Arh. Catalin Minea .

O.LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI .

.

GENERALITATI Intr-o unitate sanitara. pentru evita astfel or ice riscuri pentru pacienti si . CAIET DE SARCINI FLUIDE SI GAZE MEDICALE 35. SA 8000:200 8. in principal. a echipamentelor de monitorizare si alarmare.35. in conformitate cu standardul ISO 13485 Securitatea. securitatea instalatiei in timpul functionarii. CO2.alegerea materialelor care sa satisfaca cerintele standardelor in vigoare .instalatiile de gaze medicale trebuie sa asigure distrib utia gazelor medicale la parametrii corespunzatori. din : a) sursele de alimentare cu oxigen. Executantul retelei de gaze medicale va fi certificat ISO 9001:2008. Deasemenea. a surselor de alimentare.efectuarea lucrarilor de executie de catre companii care au sistemul de manage ment al calitatii certificat pentru dispozitive medicale. O instalatie de gaze medicale este compusa.selectarea componentelor fabricate conform Directivei dispozitivelor medicale 93/42 CEE . etc. b) tevile de distributie din cupru medical c) fitinguri si robineti de izolare a anumitor zone medicale d) echipamente de monitorizare si alarmare e) unitatile terminale pentru gaze medicale (prizele de gaze medicale) Calitatea lucrarilor va fi asigurata prin: . ISO 14001:2005. ISO 13485 si va efectua teste atat pe parcurs cat si la finalul lucrarii in conformi tate cu ISO 7396 1.impune efectuarea lucrarilor numai cu firme care fac dovada ca sunt auto rizate din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca sau au sistemul de management certificat confo rm standardului OHSAS 18001. necesita efectuarea unei analize a riscurilor impreuna cu beneficiarul in scopul stabilirii locului optim de amplasare traseel or de tevi. Executantul instalatiei de gaze medicale va fi autorizat ISCIR pentru conducte m etalice pentru fluide. aer comprimat medical.1. N2O. atat pentru personalul care efectuaeaza lucrari de executie cat si pentru personalul medical. in conditii de siguranta atat pentru pacient cat si p entru personalul medical.

SR EN 737-3 si HTM 02-01. Se va tine cont de planurile existente. la stabilirea numarului de unitati terminale din cadrul fiecarei sec tii / departament.personalul medical. se tine cont de recomandarile prevazute in HTM 02-01. ISO 7396-2.2.1. factorul de diversitate pentru fiecare departament medical In spitale. CERINTE DE PROIECTARE 35. destinatia exacta a fiecarei zone medicale . Informatii generale Proiectarea instalatiilor de gaze medicale se va face in conformitate cu cerint ele standardelor ISO 7396-1. Pentru proiectarea instalatiei de gaze medicale sunt necesare urmatoarele infor matii: . de amplasarea surselor de alimentare si se va lua in calcul eventuala extindere a instalatiei. 35. debitul de proiectare si presiunea ce trebuie asigurate la nivelul fiecarei un itati terminale . schema de amplasare a unitatilor terminale . Nota: .2.

pentru a putea asigura continuitatea alimentarii in caz de urgenta.sursa secundara . butelii de gaze medicale. deoarece in majoritatea cazurilor se prevad mai multe unit ati terminale pentru acelasi gaz. in scopul asigurarii continuitatii aliment arii in conditii de prim defect.sursa de rezerva. pompe de vacuum. se vor folosi circuite d uble de alimentare (conducte separate).3. Pentru fiecare sursa de gaz medical. targi. incubatoare. mai ales in departamentele de ATI si UPU.sursa principala. SR EN 737-3 si HTM 02-01 si trebuie sa fie insotite de declaratie de conformitate C E. 35. La stabilirea factorului de diversitate se utilizeaza numarul de paturi.1) Numarul de unitati terminale poate diferi in functie de gradul de complexitat e si de istoricul spitalului 2) Pentru alimentarea UT de oxigen din zonele critice. fabricate si testate conform s tandardelor ISO 7396-1. . si nu numarul unitatilor terminale. SURSE DE ALIMENTARE 35. Compresoarele de aer si pompele de vacuum vor fi prevazute cu mijloace de reduc .3. Se tine cont de: -presiunea de distributie a gazului ce strabate teava -lungimea conductei respective indepartat consumator masurata de la punctul de ramificatie la cel mai -debitul ce trebuie asigurat de conducta respectiva In functie de debitul total al instalatiei se dimensioneaza apoi sursele de ali mentare cu gaze medicale. Sursele de alimentare constau in compresoare. Dupa calcularea debitelor de gaz pe fiecare portiune de conducta se dimensionea za tevile.1. se vor prevede 3 surse de alimentare: . etc. Cerinte generale Sursele de alimentare trebuie sa fie proiectate.

Suportii de prindere vor fi prevazuti cu mans on din cauciuc. 35. fara pelicula de oxid de cupru. debitate la dimensiuni fixe si inchise ermetic la ambele capete.4. Tevile de cupru medical vor fi conforme cu standardul 13348:2008 privind puritat ea.structura peretelui . decapate. Fitingurile din cupru trebuie sa fie compatibile cu ox igenul si trebuie sa fie ambalate astfel incat sa se evite contaminarea cu impuritati. Tevile de gaze medicale Tevile de distributie din cupru medical trebuie sa fie curatate. Tevile de gaze vor fi sustinute la intervale corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau flambarea acestora. degresate. Distanta intre suportii de sustinere se stabileste in functie de: . SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE 35. Teava va fi insotita de certificate de conformitate si va fi inscriptionata conf orm SR EN 13348. testate si obt urate la capete conform standardului SR EN 13348.1.contractia si dilatarea conductelor datorita temperaturilor si nu va depasi va lorile indicate mai jos: .ere a vibratiilor pentru a nu putea fi transmise in instalatia de tevi. Teava din Cupru Medical Tubulatura necesara distributiei gazelor medicale va fi din tevi de cupru medica l fara continut de arsenic. Nivelul de zgomot maxim nu va depasi valorile indicate in standarde.4.

pentru a evita interconecta rile accidentale si pentru a permite identificarea usoara in cazul extinderii / modificarii instalatiei. cu codul de culoare si cu sensul de curgere. Se vor aplica etichete cu simbolul gazului respectiv.2.5 mai mult de 54 3.0 In locurile in care tevile de gaze medicale trec peste cablurile electrice sau p este alte conducte se vor stabili distante de sustinere corespunzatoare de fiecare parte a intersectiei astfel inc at sa se evite atingerile. 35. apa calda sau abur se recomanda o distanta de minim 150 mm.5 intre 22 si 28 2. Marcare si etichetare Tevile de gaze medicale vor fi marcate din fabricatie.0 intre 35 si 54 2.Diametrul exterioral tevii [ mm ] Intervalul maxim intre suporti [ m ] pana la 15 1. . Locul de amplasare a etichetelor si distantele vor respecta cerintele de mai jo s. Intre tevile de gaze medicale si tevile de apa rece.4. Suplimentar vor fi etichetate in timpul instalarii. conform standardului SR EN 13348.

10 Punctele de jonctiune ale tevilor de o parte si de alta max.5 max.5 Punctul de conectare a unitatilor terminale . 0.Denumire Amplasare Distanta (m) Tevi rectilinii de-a lungul axei longitudinale max. 0.5 Zonele de trecere prin plafoane sub nivelul tavanului max.5 Zonele de trecere prin pereti de o parte si de alta a peretelui max. 0. 2 Punctul de conectare a robinetilor de izolare de o parte si de alta max. 1.5 deasupra podelei min. 0.5 Punctul de conectare a ansamblului reductor de presiune de o parte si de alta max. 0.

iar in timpul desfasurarii lucrarilor se vor asigura mijloace de stingere a focului. 35. 2 35.4.4. Inceperea lucrarilor se va face numai dupa obtinerea acordului beneficiarului si instiintarea persoanelor r esponsabile. La brazarea fitingurilor din cupru se vor utiliza aliaje de lipire far a flux iar la brazarea componentelor din materiale diferite (cupru-alama) se vor folosi aliaje de lipir e cu flux.3. Brazarea tevilor din cupru Operatorii care realizeaza brazarea tevilor de gaze medicale vor fi calificati conform standardului SR EN 13134. Pentru a evita aparitia oxizilor in interiorul tevilor. a diferitelor zone medic ale in caz de service / . Urmele de flux si oxizii de la suprafata imbinarilor se vor indeparta prin curat are. Robinetii de izolare Sunt prevazuti pentru izolarea surselor de alimentare.deasupra podelei aprox.4. acestea vor fi purjate cu gaz inert in timpul brazarii.

Scop Sistemele de alarmare din cadrul instalatiilor de gaze medicale au rolul de a a tentiona personalul ca la instalatia de gaze medicale a intervenit o problema ce trebuie remediata.5.5. 35. cu maner care se roteste la 90° pentru inchidere/ d eschidere. Se recomanda robineti cu bila.urgenta. Alarmele de operare (incluse in configuratia surselor de alimentare cu gaze med icale) atentioneaza personalul tehnic ca una sau mai multe surse de alimentare nu functioneaza cores punzator. Robinetii trebuie sa fie degresati si curatati astfel incat sa fie comp atibili cu oxigenul si trebuie sa fie ambalati individual si etichetati. Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta Pentru izolarea anumitor zone medicale in caz de urgenta.5. Usa tabloului trebuie sa poata fi deschisa rapid in caz de urgenta.Robinetii plasati in zonele accesibile vor fi prevazuti cu sistem de blocare. prin lovirea cu pumnul. manometre pentru monitorizarea presiunii si senzori de presiune pentru alarmarea in caz de urgenta.2. Locul de amplasare a robinetilor de izolare se va face in conformitate cu cerintele st andardului HTM 0201. Robinetii se vor identifica prin aplicarea unei etichete cu numarul robinetului numar ce trebuie sa corespunda cu cel inscris pe planurile instalatiei. . se prevad tablouri ce permit accesul rapid pentru remedierea situatiei. 35. Alarmele de urgenta indica o presiune anormala in instalatie si necesita o actiune imediata din part ea personalului tehnic sau a celui medical. In componenta tabloului intra robineti de izolare pentru fiecare gaz medical cu conectori NIST pentru cuplarea urgenta a buteliei de rezerva.1. SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE 35.

se va specifica prin etichetare. 35.Toate panourile vor avea orificii de ventilatie pentru a preveni acumularea gaz elor in caz de avarie. ce UT sunt controlate prin inchiderea robinetilor. BS. Ampasarea tablourilor Tablourile se monteaza in general pe fiecare etaj. pe ntru vacuum si pentru AGSS. Se recomanda ca unitatile terminale din spital sa fie fabricate conform aceluia si standard (ex. Sistemele de alarmare sunt necesare pentru toate gazele medicale comprimate. . ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE Unitatile terminale Unitatile terminale prevazute cu sistem de cuplare / decuplare rapida trebuie s a fie fabricate. testate si etichetate conform standardelor SR EN 737-1 si SR EN 737-4. Dispozitivele de alarmare pot fi incluse in panoul de control sau pot fi separa te. pe hol. Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta trebuie sa fie conectat la circu itul de alimentare cu energie electrica principal si la cel de rezerva. In acest caz. In zonele critice in care se utilizeaza circuite duble de alimentare pentru ace lasi gaz medical.) pentru a evita problemele de conectare. se vor prevede doua panouri pentru a putea opri alimentarea numai pe o ramura.la iesirea din depart amentele critice. etc. AFNOR.6. in locuri in care pot fi supravegheate usor de personalul medical. caz in care se monteaza in camera asistentelor sau intr-o zona ce poate fi supravegheata usor. DIN.

Rampele pot include si prize pentru intercomunicare (telefon.) astfel incat sa permita alimentarea cu gaze medicale in partea frontala si cu energie electrica in partea din spate.) si sisteme de iluminare. monitor.20 metri de orice componenta electrica. pentru a preveni acumularea gazelor medicale in cazul u nei defectiuni. alarmare. rampele pot fi suspendate de tavan (varianta . Unitatile terminale pentru gaze trebuiesc amplasate astfel incat fiecare unitate terminala pentru gaze medicale sau pentru evacuarea gazelor anestezice sa fie amplasata la o distanta de cel putin 0. Unitatile terminale pot fi plasate individual pe perete sau pot fi incluse in c adrul echipamentelor de alimentare cu gaze medicale. a infuzomatelor. In cazul echipamentelor medicale de alimentare utilizate in sectiile ATI si in salile de operatie. Rampe cu sisteme de iluminare Echipamentul medical de alimentare permite instalarea unor corpuri de iluminat diverse.pod suspendat. numarul maxim al acestora fiind egal cu numarul prizelor electrice. Lumina indirecta In acest caz.Conectarile gresite sunt evitate prin forma geometrica si prin cod de culoare s eparat pentru fiecare gaz medical. Pe stalpii de sustinere se pot monta brate articulate pentru sustinerea etajere lor de monitor. Rampe de perete Trebuie sa fie fabricate si testate conform standardului SR EN ISO 11197. energie electrica si/sau iluminare. sursa de lumina este plasata in partea superioara a rampei . etc. partea din spate a modulului pentru gaze medicale trebuie sa fie prevazuta cu or ificii de ventilatie. Ca masura de siguranta. In s . Unita tile terminale de gaze medicale si circuitele de energie electrica trebuie sa fie dispuse in module sep arate. radio /t v. Modulul electric poate include si prize de egalizare a potentialelor pentru con ectarea echipamentelor externe. modulul de gaze medicale fiind dispus intotdeauna in partea inferioara. a recipientelor de infuzie. pentru prizele electrice care deservesc fiecare pat pentru a asigura alimentarea in cazul intreruperilor de curent. se prevad cel putin doua circuite electrice independente (circuit principal si secu ndar). In saloanele ATI. care sa asigure tipurile de iluminat necesare diferitelor zone medicale. etc.

sursa de lumina este plasata in partea inferioara a rampei. fara a deranja pacientii invecinati si se foloseste in general in s aloanele de recuperare si rezervele medicale. Pentru iluminatul direct se utilizeaza lampi fluorescente de 36 W si 18 W. Lumina directa Este prevazut pentru fiecare pacient si trebuie sa asigure o iluminare de aprox imativ 200 lx. . In acest caz. In cazul saloanelor pentru nou nascuti si sugari iluminarea trebuie sa fie de 200 lx.alile de reanimare se recomanda 100 lx pentru bolnavii post operator pana la trezirea din narcoza. Lumina de veghe In saloanele pentru tratament intensive/incaperile pentru sugari si nou-nascuti . de 160 lx.se va asigura o iluminare de 20 lx pentru apermite supravegherea pacientilor si a sistemelor de monitorizare a functiilor vitale. iar iluminarea minima admisibila in orice punct al planului de lucru. se va prevede de catre beneficiar un sistem de iluminat suplimentar. Console de tavan Trebuie sa fie fabricate si testate conform standardului SR EN ISO11197. pentru supraveghere si interventii . lumina fi ind directionata asupra pacientului. Sunt r ecomandate in general pentru salile de operatii si nu includ sisteme de iluminare si prize de alarmare. Pentru iluminatul general se utilizeaza lampi fluorescente de 18 W si 36 W.

rampele pot fi proiectate si montate in pozitie verticala. iar cablurile electrice sa nu impiedice miscarea personalului medical sau a aparaturii medicale in jurul patul ui pacientului. vase de secretii. ACCESORII MEDICALE Bare euro-rail Consolele de tavan si rampele de perete sunt prevazute cu sine eurorail pentru sustinerea diverselor accesorii (etajere de monitor. se fixeaza pe doua bare eurorail paralele.Circuitele electrice se separa de cele de gaze prin introducerea intr-un furtun flexibil de protectie .). Daca necesitatile d e spatiu o impun.Se prevad cel putin doua circuite electrice independente pentru prizele electri ce. lampi de examinare. Bara verti cala pentru sustinerea recipientelor de perfuzii m poate pivota in partea dreapta sau stanga.Pot avea unul sau doua brate mobile. Pot fi prevaz ute cu 1 sau mai multe etajere permitand sustinerea diverselor echipamente (defibrilatoare. Pentru a asigura electrosecuritatea. stative de perfuzie. Distributia gazelor medicale in cazul consolelor cu brat mobil se va face cu furtunuri flexibile fab ricate conform standardului SR EN 739. Stativ de perfuzii si injectomate cu brat articulat Utilizat pentru sustinerea recipientelor /pungilor de perfuzii si pentru prinde rea pompelor de infuzie in apropierea pacientului. carcasa modulului cu circuite electrice si /sau modulului de iluminat se leaga in mod obligatoriu la pamantul de protectie prin intermediul clemelor d e impamantare de tip special. Deasemenea echipamentele nu trebuie sa poata fi lovite de catre patul pacientului ridicat i n pozitia maxima. Montarea si amplasarea echipamentelor Rampele sunt amplasate in general in saloane ATI.). cu sectiunea de 25 x 10mm trebuie sa fie fabricate conform standardului SR EN ISO 19054. Echipamentele medicale de alimentare se vor amplasa astfel incat accesul la unitatile terminale pentru cuplarea accesoriilor sa se poata face uso r. Sinele vor fi marcate cu etichete care sa indice greutatea maxima suporta ta de dispozitiv. Stativele vor fi marcate cu etichete care sa indice greutatea maxima de . 35. etc.7. Consolele din salile de operatii se vor pozitiona tinand cont de amplasarea lampilor si a mesei de operatie. in sali de operatie (ca echipament de rezerva) . facilitan d accesul personalului medical. etc. Sinele eurorail din otel inoxidabil. in saloane pre / post-anesezie. in saloane de recuperare. monit oare. inaltime fixa sau reglabila.

se fixeaza pe per . 950 mbar . 300 ml.incarcare pentru bara de fixare a pompelor de infuzie cat si pentru bara de sustinere a re cipientelor de perfuzii.) Aspiratoare pe jet de aer / vacuum Trebuie sa aiba marcaj de conformitate CE si sa aiba in compunere: .vasul va fi prevazut cu supapa de supraplin si filtru microb iologic .la nou nascuti intre 0. Umidificatoare de oxigen Vor fi fabricate conform standardului EN 15002 si vor avea marcaj de conformita te CE. Poate avea brat flexibil sau articulat si bec halogen de 50 W.5 litri/ min in trepte de 0.05 Vasul barbotor trebuie sa fie autoclavabil iar capacitatea acestuia poate diferi (200 ml.vas de secretii autoclavabil cu capacitatea de aprox. sau 2 litri pentru adulti.la adulti intre 0 si 15 l/min . 500 ml pentru nou-nascu ti si 1. Se fix eaza prin prinderea de bara eurorail. etc. Debitul de oxigen administrat trebuie sa poata fi reglat astfel: .regulator de aer / vacuum care sa asigure nivel de vacuum de max. Dispenser de solutie dezinfectanta ete in apropierea prevazut in zonele cu risc.sonda de aspiratie silicononica cu intrerupator Alte accesorii : Lampa de intubatie sau examinare prevazuta in saloane ATI si in sali de tratamen te si examinare.05 si 0.

Cod formular Denumirea testului D. a calitatii si identitatii gazelor medicale distribuite de instalatie.5 Pierderi de presiune in instalatiile de gaze medicale comprimate D.8. se fixeaza prin prinderea pe bara euro-rail in apropierea zonelor de examinare. a interconectarilor. Dupa efectuarea testelor executantul autorizat va aplica marcajul de conformitate CE pe instalat ia de gaze medicale. a sur selor de alimentare.4 Verificarea conformitatii cu proiectul D.6 Pierderi de presiune in instalatiile de vacuum D.3 Test de pierderi D.1 si ISO 7396.7 Testarea robinetilor din panourile de control si alarmare .2 Integritatea mecanica. CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE Se face in conformitate cu prevederile standardelor ISO 7396. etichetare si suporti D. a modului de functionare a alarmelor. Suport pentru manusi chirurgicale prevazut pentru sustinerea cutiilor distribuit oare de manusi. Ac estea prevad teste si incercari pentru verificarea pierderilor de presiune. Cos catetere are se fixeaza prin agatare pe bara eurorail si serveste pentru depozit 35.intrarii in zona respectiva.2.

12 Teste pentru supapele de siguranta D.21.13 Teste pentru sursele de alimentare D.19 Testarea calitatii oxigenului imbogatit cu aer produs de concentratorul de oxige n D.2 Teste pentru alarmele de urgenta clinice si de operare D.17 Testarea calitatii aerului comprimat instrumentar D.20 Testul pentru umplerea instalatiei cu gazul de lucru Testarea identitatii gazului medical D.16 Testarea calitatii aerului comprimat respirabil D.1 D.1 .18 Testarea aerului sintetic produs de sistemele de proportionare D.9 Teste functionale pentru unitatile terminale D.D.15 Testul pentru contaminarea cu particule D.14.11 Teste pentru performanta sistemului D.14.8 Interconectare D.10 Teste functionale pentru conectorii NIST D.

cu analizorul de oxigen ..

8 Verificarea indicatoarelor UT de AGSS C.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . verificari.9 Verificarea sistemului de evacuare la instalatiile de AGSS 35.6 Teste pentru dispozitivele de evacuare ale UT de AGSS C.21.Executie instalatii de fluide medicale si gaze medicale .2 Test pentru pierderi de presiune in instalatiile AGSS C.7 Test pentru pierderi de presiune la UT de AGSS C.21.3 . probe si certificari instalatii de fluide medicale .Teste.cu analizorul de gaze C.prin diferente de presiune D.2 .D.Montare accesorii medicale .

Catalin Minea .Intocmit : Arh.

conform DIN 18550. Punere in opera Se realizeaza manual sau cu ajutorul masinilor de tencuit. Daca este necesara aplicarea la grosimea maxima (25mm).2. Betoanele vor fi amorsate. grupa de mo rtare P II. apa curata. fara umiditate. substante oleaginoase sau de orice alt fel. var hidratat si nisip de barita cu granulatie Tntre 03mm. GENERALITATI TENCUIALA ANTIRADIATII SI VOPSITORII Tencuiala minerala pentru protectia contra razelor ionizante pentru incintele de functionare ale instalatiilor de diagnosticare cu raze ionizante. .. UTILIZARE. 36. pentru protectia contra radiatiilor. PUNEREA IN OPERA Suportul Trebuie sa fie uscat. cu o tensiune nominala de pâna la 250kV.in spatii uscate. LIVRARE. 1 sac (40kg) se amest eca manual sau mecanic cu 5-6ltr.36. Cu aplicare pe orice tip de zidarie.3. Nu se va aplica pe suporturi cu u miditate sau cu continut de saruri. DEPOZITARE Ca tencuiala suport. pe baza de ciment. plan si rezistent. curat. Daca este necesara aplicarea succesiva. pentru marirea valorii de ecranare a peretilor contra razelor ionizante . dar nu mai mare de 25mm. 36. Mortarul pentru tencuiala proaspat preparat se aplica pe sup ort in strat cu grosime de min. Valabilitate . CAIET DE SARCINI SPECIALE 36. Eventualele proeminen te vor fi Indepartate. Având o greutate specifica foarte mare. Prezentul mortar pentru tencuiala este un produs cu continut de crom foarte redus.1. in ambalajul propriu. în cadrul incintelor de diagnosticare sau terapie cu raze Röntge n. care ar putea fo rma o pel'icula daunatoare intre material si suport. sigilat. Este un mortar mineral uscat. recomandam efectuarea ei in straturi succesive (10-12mm/strat). fabricat industrial conform DIN 18557. A nu exista de asemenea. Livrarea se face in saci de hârtie cu greutatea de 40 kg. Depozitare . aplicarea sa direct in strat gros poate facilita alunecar ea pe suport.12 luni de la data fabricatiei. absorbant.lOmm. pentru reducerea gradului de alunecare a mat erialului. se va tine cont ca stratul anterior sa f ie bine asprit (timp de uscare 1 zi/ 1mm tencuiala). Produsul constituie stratul de tencuiala suport.Neplanitatile vor fi egalizate .

DATE TEHNICE Consum Grosimea stratului (mm) 10 15 20 25 Consum Tn kg/m2 ca.) vor fi protejate cu foaie de plumb având grosimea aferenta dezvoltarii protectiei contra razelor din incinta. precum si alte acces orii încorporate (cofrete incastrate.45 ca. Daca planeitatea tencui elii antiradiatii permite.Toate cablurile si dozele electrice încorporate in tencuiala.30 ca. poate fi aplicata direct. tencuiala minerala structural pentru finisare. 36.75 Date tehnice . etc.4. Dupa maturizare se recomanda aplicarea unui strat de tencuiala mine rala normala (tencuiala pe baza de var-ciment) peste care se va aplica un finisaj mineral .60 ca. nise.

35 1.70 0. existenta in cablaje si tubulatura.Echivalenta valorii concentratiei de plumb este direct dependenta de grosimea st ratului de tencuiala si tensiunea dezvoltata de aparatura. la 100 kV 150 kV 200 kV 250 kV 10 1.35 . Grosimea stratului de tencuiala.10 25 3.10 1.80 0. în mm.80 0.50 15 1.80 20 2.25 0.30 1.50 1.75 1. Echivalenta valorii concentratiei de plumb.00 0.00 1. în mm.35 1.

55% -Puterea de acoperire. are ca baza de calcul Tab. vor fi spalate bine cu apa curata. A se pro teja ochii si pielea.4 din cadrul DIN 6812. se va spala cu apa cu apa curata si imediat va fi efectuat un control medical de specialitate. antreprenorul are obligatia se cuprind . a influentei factorilor microclimatici. in doua straturi. functie de specificatiile producat orului. MASURI DE SIGURANTA Produsul contine ciment.(Valori de laborator. Dozele sau alte panouri electrice care vor fi incorporate in tencuiala. Suprafetele proaspat tencuite vor fi protejate de actiunea directa a razelor solare. Zonele cutanate care vin in contact cu pielea. 36.5.m -Continut de substante nevolatile SR EN ISO 3251. Prezent fisa tehnica ofera informatii despre produs. produce reactii alcaline. In cazul necesitatii aplicarii grundului. raport de contrast SR EN ISO 2814. min. CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA Se vor executa cu vopsele latex (dispersie poliuretanica). VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE. acestea nu vor fi lipite cu ipsos sau produse pe baza de ipsos. a proprieta tilor suportului. Vopsitoriile se vor aplica cu sau fara grund. pentru prevenirea posibilelor fisur i. Daca suportul este format din zidarie combinata. mai putin de 5. ava nd caracteristicile tehnice generale date de SR EN 13300 si specifice dupa cum urmeaza: -Lavabilitatea SR EN ISO 11998 clasa 1. de vari atii mari de temperatura sau de inghet. dupa 28 zile) Echivalenta valorii concentratiei de Pb. min. Pot sa apara diferente calitative ca urmare a punerii in opera necorespunzatoare. 95%. 36. Temperatura minima de aplicare a produsului (atât a suportului cât si a aerului) est e +59C. in momentul montajului vor fi protejate cu folie de plumb. A nu se lasa la indemâna copiilor.6. În cazu l contactului cu ochii. Daca se vor utiliza profile pentru tencuiala. La contactul cu apa. in stratul de tencuiala proaspa ta poate fi incorporata o plasa de armare rezistenta in mediu alcalin. directive de prelucrare si punere in opera.

7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .Executie vopsitorii speciale Intocmit Arh. Catalin Minea .a grundul in oferta/deviz 36.Executie tencuieli antiradiatii .

min. clipsate i n structura. 500cicluri igienizabil prin spalare cu apa sub presiune rezistenta la dezinfectanti uzuali pentru salile de operatii izolare fonoca. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Placile vor fi sigilate conform prescriptiilor producatorului.4. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Tavanele suspendate vor fi casetate si metalice. Instructiuni.37. Conditii si metode de incercare 37. min.3. CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE 37. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . 40dB coeficient absorbtie sunet aW. 37.2. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la tavanele suspendate din zona blocul ui operator si al terapiei intensive. Tavanul va respecta normativul NF S 90-351 zone 4. ASTM D-4828.Montaj tavane suspendate pentru camere curate . min. avand urmatoarele caracterist ici: finisaj vopsea epoxi biostatica igienizabilitate prin spalare. normative si standarde: SR EN 13964 Plafoane suspendate.1. s1-d0. 37. casetele fiind lise.10 clasa foc A2. 0.

Intocmit Arh. CAtalin Minea .

P.LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT .

.

co nfom cu SR EN 14891 si SR EN 1504-2 si avand urmatoarele caracteristici: rezistenta la incovoiere la 28 de zile.38. max. min.05 Mozaicul de sticla folosit pentru finisarea cuvei interioare va fi conform SR EN 14411 . bicomponent. avand urmatoarele caracteristici: absorbtia la apa.3% modul rupere. min. 1. 38. SR ISO 10545-14 clasa 4-5.5mm rezistenta la tractiune.0 N/mm2 permeabilitatea la vapori SR EN ISO 7783. 0. min. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la: . Folia de poliolefina pentru finisarea cuvei interioare a piscinelor va fi confor ma cu SR EN 13967. 0. 1. min.1. SR ISO 10545-3.finisarea interiorului cuvei piscinelor . min. SR ISO 10545-7 clasa 3 rezistenta la patare. PREVEDERI PENTRU MATERIALE In cazul finisarii piscinelor cu mozaic din sticla.0 N/mm2 rezistenta la compresiune la 28 de zile.2 impermeabilitatea la apa SR EN 1062-3. CAIET DE SARCINI PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT 38. µ 1.5 N/mm2 aderenta la beton SR EN 1542. SR EN 1849-2. 70N/mm2 clasa rezistenta la abraziune. 1. avand urmatoarele caracteristici: grosime.100N/50mm . 14.finisarea suprafetei inconjuratoare a piscinelor. 2. Lipirea mozaicului de sticla se va face cu mortar adeziv clasa C2TE conform SR E N 12004. SR EN 12311-2. SR ISO 10545-4.2. Rosturile vor fi chituite folosind un chit de rosturi conform SR EN 13888 si fii nd hidrofugat. max. este necesara hidroizolarea interiorului cuvei. min.hidroizolarea interiorului cuvei piscinelor . Hidroizolarea cuvei folosind un mortar impermeabilizant elastic.

Definitii si speci ficatii. clasificare si notare SR EN 1504-2 Produse si sisteme pentru protejarea si repararea structurilor de b eton.100N/50mm stabilitatea dimensionala. 72h) impermeabil Instructiuni. SR EN 1928B (400kPa. normative si standarde: SR EN 14891 Produse de impermeabilizare fata de apa utilizate in stare lichida p entru lipirea cu adeziv a placilor ceramice. 1. caracteristici si ma rcare SR EN 12004 si 12004A1 Adezivi pentru placi ceramice SR EN 13888 Mortare de rosturi pentru placi si dale ceramice.elongatia la rupere.5% liniaritate. Definitii. SR EN 14411 Placi si dale ceramice. min. Definitii. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton. SR EN 12317-2. min. SR EN 1848-2. SR EN 1848-2. µ max. SR EN 1107-2 (80°C. 0. max. 200N rezistenta la forfecare. clasificare. metode de incercare. g max. . evaluarea conformitatii. control de calitate si evaluarea conformitatii. SR EN 12310-2. 6h). conditii. SR EN 12311-2. 50mm planeitate. Specificatii. min. 15% rezistenat la rupere. 10mm impermeabilitate.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . respectiv ranforsaje speciale in jurul conductelor si tevil or.4. folosite pentru executar ea hidroizolatiilor se vor ranforsa zonele in care solicitarile mecanice sunt mari: 3 S-a folosit notiunea de pasta impermeabilizanta pentru a defini produsul obtin ut prin amestecarea componentelor A si B ale mortarului idroizolant . perimetral la muchia superioara a cuvei piscinei si respectiv pe toate muchiile interioare si exterioare.SR EN 13967 Foi flexibile pentru hidroizolatii.se aplica banda speciala de ramforsare. inclusiv foi de material plastic si de cauciuc pentru etansarea cuvalajelor.Executie finisare interior cuva piscine . acestea stand la baza detaliilor care vor fi elaorate de catre proiectant. la intalnirea sub unghi (plan) a doua suprafete . Montajul foliilor de poliolefina se va face in conformitate cu specificatiile pr oducatorului. furnizate de producatorul foliilor. Definitii si caracteristici 38. fiind de principiu ca in imaginea urmatoare.Executie hidroizolarea interiorului cuvei piscinelor .Executie finisare suprafete inconjuratoare piscinei Intocmit: Arh. Foi de material plastic si de ca uciuc de etansare impotriva umezelii. Montarea foliilor de poliolefina se face dupa montarea mecanica a profilelor met alice speciale. Aplicarea ramforsajelor se face prin aplicarea unui strat subtire de pasta imper meabilizanta pe suport si pozarea ramforsajului. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Inaintea aplicarii in camp a pastei impermeabilizante3.se aplica ramforsaje speciale pentru colturi exterioare si interioare . Catalin Minea . orizontale si verticale di n zona scarilor.intalnirea pardoselii cu peretii . 38. Toate ranforsarile se vor executa cu materialele indicate de producatorul mortar ului impermeabilizant.toate colturile rezultate din intalnirea planelor. respectiv presarea acestuia cu fierul de glet f ara dinti.3.

.

Q.LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT .

Federatia Internationala de Handbal (Interna tional Handbal Federation). GENERALITATI PARDOSELI PENTRU SALILE DE SPORT Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se aplica la pardoseala pentru suprafat a de joc si adiacenta din sala de sport.1.benzi speciale elastice .39. respectand SR EN 14904 si avand elasticitate in punct si i n suprafata: . se va prevede o pardoseala combinata. min. CAIET DE SARCINI 39. min. 30% . 1. PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE 39.2.1. min. min. Prevederi pentru materiale Avand in vedere faptul ca pe pardoseala de sport se vor desfasura competitii spo rtive. 7mm -absorbtie soc. 92% -rezistenta la incarcare dinamica. 55% -elasticitate saritura minge. Specificatii pentru covorul PVC eterogen: -grosime. SR EN 14808. precum si pentru stratul suport necesar realizarii acestora.05mm .covor PVC eterogen agreat de IHF. SR EN 428.substructura elastica pe baza de lemn placaj grosime > 22mm -sapa egalizare -folie polietilena 0. Specificatii pentru substructura: -absorbtie soc. min. 39.500N.2.

max. 95% -rezistenta la abraziune SR EN ISO 5470-1.-frictiune SR EN 13034-4 80-110 -elasticitate saritura minge. 400Mg . min.

Suprafetele sintetice destinate tenisului. impreuna cu accesoriile necesare montajului (elemente de fixare.aplicarea pe suport a unui grund de aderenta . Lipirea pardoselilor PVC se va face cu adeziv poliuretanic bicomponent specializ at agreat de producatorul/furnizorul pardoselii. Dupa montarea pardoselii de sport se va executa marcarea terenurilor folosind vo pseaua indicata de producatorul pardoselii de sport si in culorile indicate de acesta. se va monta o plinta de lemn care sa perm ita aerarea spatiului de sub pardoseala.aplicarea pe suport a unui grund de aderenta .2. 39. Perimetral. Instructiuni. min. baschetului. Prevederi pentru executie Suprafata sintetica destinata probelor atletice se va executa prin: . etc).turnarea stratului de granule SBR in rasina poliuretanica. in spatiul salii de sport. plinta va fi indicata/furnizata de producatorul pardoselii si inclus a de antreprenor/ofertant in costul materialelor.Specificatii.500N.handbalului si voleiului se va execua prin: .lipirea stratului de amortizare . Marcajele se vor face in conformitate cu specificatiile federatiilor de speciali tate. b enzi de etansare. 1.2.-rezistenta la incarcare dinamica.turnarea stratului de granule EPDM in rasina poliuretanica . Turnarea starturilor susmentionate se va face cu utilaje adecvat si asigurand un control riguros al grosimii de turnare. Suprafete pentru activitati multisportive in sala. Costul vopselelor (impreuna cu costul tuturor consumabilelor necesare) va fi inc lus in pretul materialului si contravaloarea manoperei de vopsire se va include in manopera de executie a pard oselii sportive. normative si standarde: SR EN 14904 Suprafete pentru activitati sportive.

1.aplicarea a doua straturi de acoperire poliuratanica colorata .. .3. PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE 39. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului subcapitol se aplica la acoperirile autonivelante care v or fi aplicate peste sapa de egalizare.3. 39.aplicare unui strat poliuretanic de uzura.

conform SR EN 13 813: -Rezistenta la compresiune.Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amesteca t cu apa. in conditii normale. 1.0N/mm2 -Rezistenta la incovoiere. in conditii normale. 32. 39. dupa 28 de zile. Domeniu de aplicare . min.0N/mm2 -Aderenta la suport1. Materiale pentru sape.2. modificarile si completarile acestuia SR EN 13813 Materiale pentru sape si pardoseli.4. in proportia indicata de producatorul mortarului.3. 8.4N/mm2 -Timp uscare pentru montarea covorului PVC. Caracter istici si cerinte. min. Prevederi pentru executie Turnarea autonivelantei se face in conformitate cu specificatiile producatorulu i. standarde: C35/1982 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor. PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA SPORT 39. min. 39. dupa 28 de zile. max. Prevederi pentru materiale Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi. dupa 28 zile. 72ore Instructiuni.4. 39.3. 48ore -Timp uscare pentru montarea parchetului. normative. max.3.1.

15 mm Clasificare rezistenta foc (SR EN ISO 13501-1) Bfls1 Clasa rezistenta la alunecare (DIN 51130). o scafa plastica semirigida. 0. max.Prevederile prezentului subcapitol se aplica la: . 0. max. min. vor fi realizate din covoare PVC conforme cu SR EN 685 si avand urmato arele caracteristici: tip constructiv omogen model/design nedirectional grosime nominala 2. max. prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic). R9 Stabilitatea dimensionala (SR EN 434). R10 stabilitatea dimensionala SR EN 434. max. Pardoselile PVC care se vor aplica pe gradene si in alte spatii specificate vor fi realizate din covoare PVC conforme cu SR EN 685 si avand urmatoarele caracteristici: Tip constructiv omogen Model/design nedirectional Grosime totala 2. inclusiv pastilele reliefate 2. pardoseli PVC rezistente la alunecare pentru vestiare si grupuri sanitare afer ente vestiarelor . min.00 mm Tratament special ranforsare poliuretanica Pierderea prin abraziune (SR EN 660-1).2.15 mm clasificare rezistenta foc SR EN ISO 13501-1 Bfls1 clasa rezistenta la alunecare DIN 51130.4 %.4. Prevederi pentru materiale Pardoselile PVC cu rezistenta la alunecare care se vor aplica in vestiare si gru purile sanitare aferente acestora.00mm grosime totala.4 %. de 15-25x15-25mm costul acesteia si al adezivului fiind inc . 0. pardoseli PVC gradene si alte spatii interioare 39. Inaintea lipirii covorului PVC se va monta perimetral.50mm pierderea prin abraziune SR EN 660-1. 0.

lus in costul materialelor. .

Lipirea pe suportul vertical (a plintelor descrise) se va face cu un adeziv de c ontact (neoprenic). pe verticala la o inaltime de 100 mm. in dispers ie apoasa. prin ridicarea covorului PVC de pe orizontala.Plinta in spatiile in vor fi pardoseli PVC. cu cordon sp ecial de sudura. SIFON CU SCURGERE LATERALA SIFON CU SCURGERE VERTICALA Motarea covorului PVC pe gradene se va face dupa aplicarea in prealabil a unor p rofile din aluminiu pentru protectie si ranforsare. conform modelului Instructiuni. se va realiza din acelasi material c a cel descris. Toate pardoselile PVC se vor lipi pe suportul orizontal cu un adeziv. Costul adezivilor va fi inclus in costul materialelor. cordon care va fi inclus in pretul materialelor. normative si standarde: C 35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor (vezi Buletinul Constructiilor numarul 11/1982) . Toate imbinarile intre fasiile de covor PVC vor fi sudate. la cald. specializat pentru montarea covoarelor PVC si care va avea un continut de masa solida de minim 75% asigurand o rezistenta la deprindere de minim 22 N/cm. Montarea pardoselilor PVC antiderapante in bai se va face folosind sifoane speci ale pentru acest tip de pardoseli.

Dupa montarea pardoselilor PVC se vor monta rozete care vor acoperii rosturile d in jurul trecerilor de teava. Prevederi pentru executie Montarea va fi facuta de echipe specializate si atestate pentru montarea pardose lilor PVC. Specificatii 39. Coloarea rozetelor va fi aleasa de proiectant functie de paleta coloristica pusa la dispozitie de antreprenor/ofertant.4.SR EN 649 Imbracaminti rezistente la soc pentru pardoseli. Imbracaminti pentru pardoseleala omogene si eterogene pe baza de policlorura de vinil.3.5. Catalin Minea .Executie pardoseli interioare sportive Intocmit: Arh. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . 39.

.

LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .R.

.

NE 012 / 99 Cod de practica pentru executia lucrarilor de betoane.80 Var hidratat in pulbare pentru constructii.80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de e xecutare a lucrarilor de imbracaminti rutiere din beton pentru alei pietonale si reamenajarea terenului d e sport. 40. STAS 790 . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. STAS 146 .76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.84 Apa pentru constructii.78 Var pentru constructii.78 . STAS 1667 . STAS 9201 .2.1.68 Ciment Portland STAS 1500 .LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON 40. NE 014 / 2002 Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton STAS 2634 . CAIETE DE SARCINI .40. STAS 388 .

MPa Bc R35 3.35 Clasa betonului Rkinc .5 Bc R^0 4.Ciment Pa .0 Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in tabelul urmator : .0 Bc R^5 4.5 Bc R50 5.

1. datei sosirii cimentului in depozit. vant. livrarea de ciment va fi insotita de o declaratie de conformitate pentru identificarea: tipului de ciment si a producatorului.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. Un certificat de calitate emis de catre producator trebuie s a certifice calitatea oricarei incarcaturi de ciment livrata pe santier. In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de la producator). silozul va fi golit complet. numarului certificatului de calitate eliberat de producator cu datele notate pe el. Fiecare transport de ciment va fi stocat separat pentru a se asigura identificarea si co ntrolul sau.40. curatat pneumatic si marcat corespun zator noii categorii de ciment. etc. Ciment Cerintele tehnice cu privire la receptia. realizat de catre un laborator autorizat si data. indicandu-se conditiile de utilizare in toate cazurile cand s-a depasit data exp irarii.). Antreprenorul . numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului. . In depozite. Silozurile si depozitele vor fi marcate corespunzator indicandu-se clar tipul de ciment stocat.3. Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi inclusa in contr actul dintre furnizor si Investitor. Cimentul se va depozita dupa cum urmeaza: in silozuri cu protectie adecvata impotriva conditiilor meteo nefavorabile (ploa ie. garantiei de conformitate cu conditiile de stocare. Pentru verificarea calitatii cimentului (in mod normal in 24 de ore de la livrar e) se vor preleva probe conform SREN 196/7-95 de catre Investitor si un reprezentant neutru si se vor ef ectua teste intr-un laborator autorizat. Oricand tipul de ciment este schimbat. cu un spatiu de cel putin 500 mm intre coloanele de saci si peretii depozitului. Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura fabrica de ciment . livrarea.VERIFICAREA CALITATII 40. stocarea si testarea cimentu lui vor corespunde Codului de Practica NE 012-99.3. sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime.

Cimentul cu rezistenta mecanica mai mica decat limitele specificate conform clasei respective. Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii nu va fi utiliz at decat daca starea sa si rezistentele mecanice la 2 sau/si 7 zile au fost testate. Pentru evitarea amestecarii agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizor i diferiti. Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton avand pante si rigole in scop ul drenajului. Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50°C. Transportul.2. prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor fi realizate as tfel incat sa se evite amestecarea sau contaminarea acestora. Agregate Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in depozite provizor ii. Antreprenorul va asigura facilitati pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de ciment. 40. va fi declasat si utilizat in conformitat e cu noua sa clasa. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri indicand sursa si dimensiunea agregatului principal. Inaintea utilizarii se vor realiza teste in vederea asigurarii conformitatii cu Caietele de Sarcini. .va pastra datele referitoare la livrarea cimentului si va dispune utilizarea cor espunzatoare a acestuia. Cimentul trebuie utilizat inaintea datei de expirare. Orice ciment cu o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea minima a celui mai slab tip va fi inlaturat si se interzice folosirea sa la fabricarea betonului.3. Capacitatea de stocare a cimentului trebuie sa corespunda pentru cel putin 3 zile de productie in continu u a betonului. fiecare unitate de depozitare va fi prevazuta cu spatii adecvate.

3. daca acest lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va specifica raportul dint re nisipul natural si cel concasat. De asemenea. Apa din toate sursele va fi verificata astfel incat sa corespunda cerintelor tehnice prevazute in STAS 790-84. Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi pastrate in Laborator ul Antreprenorului. uleiuri. Agregatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare (inclusiv continut de sulfat si clorura) asupra cimentului. nealterabile in contact cu aerul. materii organice. se poate folosi ni sipul concasat. apa sau la înghet.Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau balastate.3. Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Apa utilizata pentru prepararea betonului poate fi luata din sursa publica sau d in alte surse. Este interzisa folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. . dupa cum urmeaza: un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre furnizor. o z ona unde agregatele refuzate sa poata fi depozitate provizoriu. Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile. etc. 40. Apa Apa pentru prepararea betonului nu va contine materiale care afecteaza hidratare a cimentului. Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata impotriva contaminarii c u detergenti. Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor repeta ori de cate ori se observa schimbari in caracteristicile acesteia. In cazul cand agregatele sunt transport ate pe calea ferata. nu vor contine particule de siliciu micro-cristaline sa u amorfe. un registru continand rezultatele testelor de laborator. pentru evitarea riscului de amestecare a agregatelor. argila. Zona in care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de intinsa. se vor prevedea rampe de beton pentru descarcare. In zone unde nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta. Antreprenorul va prevedea de asemenea.

Compactarea se va realiza cu cilindrii compactori. etc. cotele. turnari betoane. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrarile de executie a imbracamintilor din beton cuprind urmatoarele categorii de lucrari : excavatii. Excavatii. Se va realiza un numar de tre ceri succesive atat cat sa rezulte gradul de compactare mentionat in proiect. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a ver ificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.pana din spatele bordurii. .40. drumuri de acces si al ei pietonale se va face cu excavator cu ciocan pneumatic. se va refac e stratul de fundatie conform proiectului. umpluturi.4. Dupa indepartarea molozului rezultat. sapaturi si umpleri Dezafectarea stucturii detriorate a terenurilor se sport. prin completarea cu pietris si nisip a stratului suport sau daca e cazul stratul suport se va reface integral.4. Ele se vor aseza pe o fundatie de beton C6/7. compactarea. compactari.3. dupa care se va realiza din acelasi beton .5 cu sectiune a 10x20 cm. Inainte de executia imbracamintii rutiere din beton vor fi verificate calitatea fundatiei drumului. Borduri Se vor folosi borduri cu dimensiuni de 10 x 15 cm. sapaturi. pentru incadrarea trotuarelor si a platformelor terenurilor de sport. 40.

Distanta maxima dintre unitatile vibratorului cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta. .0 m (in cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1. Finisare In urma operatiunilor de finisare trebuie sa se obtina o suprafata neteda. La marginea rigl ei vibratoare va fi instalat un pervibrator aditional. inaintea inceperii lucrarilor. iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde. Daca panta profilului longitudinal al drumului de acces sau aleilor este variabi l. Turnare Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind echipament de turn are cu cofraj glisant. In termeni generali frecventa de vibrare va fi cuprinsa intre 6. cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi indepartate la 12 ore d upa ce betonul a fost pus in opera. Punerea in opera a betonului va fi realizata fara intreruperi. O atentie deosebita trebuie acordata vibra toarelor de-a lungul marginii benzii. la maximum 200 mm de cofrajul glisant. grosimea imbracamintii. Finisarea se va realiza mecanic. in vederea asigurarii ca aceasta este compactata corespunzator. Va fi necesara o perioada mai lunga atunci cand cresterea rezistentei bet onului este impiedicata din cauza protectiei inadecvate sau intarziate in timpul sezonului rece. vor fi executate dale cu o lungime de minim um 3. In caz de urgenta .000 si 12. tasarea. lucrabilitatea mixturii. Vor fi montate cofraje si se vor realiza linii de trasare inaintea operatiunilor de asternere a betonului astfel incat verificarile cerute si oricare corectii necesare sa poata fi facute fara o prire sau impiedicand punerea in opera a betonului. Finisarea trebuie realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a suprafetei betonului. Pervibratoarele vor fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. Compactare Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum ar fi tipul si di mensiunea agregatului. etans a. cand in asternerea betonului intervine o intrerupere neprevazuta. In general. etc. pe cerin tele santierului si vor fi descrise in intregime in Metodologia lucrarii. atat lucrabilitatea cat si desfasurarea betonului trebuie sa fie corespunzatoare punerii in opera.000 ro tatii/minut. terminandu-se cu un ros t de constructie transversal.Stratul de fundatie va avea aceleasi pante transversale ca si imbracamintea din beton.5 m (in cazul cofrajului fix). la nivelul cerut. proportiile de mixare.

animale.5. vehicule) pe beton ul proaspat turnat. Protectie Este interzisa circulatia de orice fel (de persoane.1. Suprafata va fi temeinic verificata in timpul netezirii mecanice si se vor face rectificari oricand este necesar. Verificarea elementelor geometrice . VERFICAREA CALITATII. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a netezi si verifica suprafata.5.Finisarea manuala cu ajutorul unor finisoare mici se va realiza numai acolo unde este necesara corectarea locala a neregularitatilor suprafetei. 40. Zonele finisate manual vor avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate mecanic. ABATERI ADMISE 40. In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a protejat.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE - executie terasamente pentru lucrari de drumuri executie straturi de fundatii rutiere din balast executie santuri si rigole montare borduri prefabricate platforme betonate executie lucrari de imbracaminti rutiere betonate pe timp friguros .2.Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa înde plineasca conditiile din tabelul urmator: 40. conform Proiectului pentru celelalte lucrari. sub un dreptar de lungime egala cu latimea benzii de beton. sub un dreptar de lungime de 3 m. 2% pentru drumuri fara nici o suprainaltare.6. Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm). si anume. 40. iar longitudinal.5. Tolerante geometrice Toleranta admisibila pentru latimea benzii pentru drumurile de acces va fi de ± 15 mm. Denivelarile admisibile ale suprafetelor structurii rutiere in sens transversal. Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim admise va fi de cel putin 20 m. Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va fi conform plan selor. Toleranta admisa in panta transversala este ± 0 .4%. pe fiecare banda de beton si pe intreaga suprafata. va fi dupa cum urmeaza: mm pentru structuri rutiere cu viteza de proiectare sub 50 km/h.

Intocmit: Arh.3 cm similar) .5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau 0.4 % cotele profilului longitudinal si transversal ±0. Catalin Minea Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului ±10 % latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0.

STAS 539/1979 Filer.LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE 41. SR 754/1999 Bitum. CAIET DE SARCINI . STAS 8877/1971 Emulsii bituminoase.41. STAS 8877/1971 Emulsii bituminoase. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bi tuminoase cilindrate. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. . SR 667/2001 Agregate naturale.1983 Bitum aditivat. executate la cald din mixturi asfaltice 41. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.2.1. STAS 10969/3 .

3. Agregate Naturale In functie de sursa. sorturile 4-8.1. 8-16 si 16-25. 41. In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor asfaltic. STAS 790 .84 Apa pentru constructii. stratul inferior (de legatura). nisip de concasare.STAS 2634 .3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. agregatele naturale se clasifica în: agregate naturale de cariera (conform SR 667/2001) cribluri. 41. sort 0-4.80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.mecanice. care va trebui sa indeplineasca conditiile stratulu i de uzura. VERIFICAREA CALITATII Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite: stratul superior(de uzura sau de rulare). SR EN 12697 . .27/2002 Verificarea caracteristicilor fizico.

Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat. prelucrate prin spalare si sortare sau prin spa lare.2.zona climatica rece conform AND 537/97 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul d . Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa respecte prevederile SR 667/2001.zona climatica calda bitum tip D80/100.3. ferite de umezeala sau in silozuri c u încarcare pneumatica. nisip natural. Filer Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarel e conditiile prevazute in STAS 539-79: finetea (continut in parti fine 0. 41.3. concasare si sortare (conform SR 662/2002). 41. în padocuri prevazute cu platforme betonate. având pante de scurg erea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii agregatelor. Lianti Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bi tum in functie de zona climatica: bitum tip D 60/80 .09 mm) min 80% umiditatea max 2% coefficient de hidrofilie max. Filerul se depoziteaza în incaperi acoperite.3. 1% Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii f ine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru execu tia îmbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667/2001. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. sort 0-4.agregate naturale de balastiera.

e mai jos: .

la 50C . strat de legatura) trebuie sa fie de:min. p entru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza). Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator c onform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelului urmator. Caracteristici Conditii de admisibilitate Mod de verificare conform STAS D 60/80 D 80/100 Penetratie la 250C mm 60.la 50C >100 >100 .la 250C >4 >5 Ductibilitate cm min:.80 80-100 Penetratie la 250C mm Punct de inmuiere 0C 49.55 44-49 Punct de inmuiere 0C Ductibilitate cm min:. 80%.Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura.

°C Solubilitare in solenti organici.5 Indexul de instabilitate coloidala Aderenta la agregate > 80 > 80 . gr/cm3 > 0.995 > 0. gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala < 0.992 Densitatea la 15°C. °C < -13 < -15 Punctul de rupere Fraas.5 0.la 250C Punctul de rupere Fraas. % < 2 < 2 Continutul de parafina. % Continutul de parafina. % Densitatea la 15°C. % > 99 > 99 Solubilitare in solenti organici.. °C Punctul de inflamare Marcusson. °C > 250 >250 Punctul de inflamare Marcusson.

cm > 50 > 75 Ductibilitate reziduala la 25°C. °C Ductibilitate reziduala la 25°C. °C < 10 < 9 Cresterea punctului de inmuiere. % < 0.Aderenta la agregate TFOT TFOT Pierderi de masa. cm RTFOT RTFOT Pierderi de masa. °C . % Penetrare reziduala. % > 50 > 47 Penetrare reziduala.90 < 0.80 Pierderi de masa.80 < 0.90 Pierderi de masa. °C < 0. % Cresterea punctului de inmuiere.

% Cresterea punctului de inmuiere. % > 50 > 47 Penetrare reziduala. °C Ductibilitate reziduala la 25°C. cm > 50 > 75 Ductibilitate reziduala la 25°C. °C < 10 < 9 Cresterea punctului de inmuiere. cm .Penetrare reziduala.

5 .........2 5..III BA16m 6.5 6.. 7...V .. 7....0 7.3 7...III II.3 I.....V BA25.. crt Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % Clasa tehnica a drumului 1 Strat de uzura MASF 8 MASF16 6..7 6.2 I.5 .7 6..5 II III IV. BA16a 6.BA25a 5...0 6...5 ...0 7.Nr.7 7.5 IV.. BAR16a BAR16 5.0 IV.3 7.. 7.......0 6..5 7...3 6...II III BA16.V BA8....5 I. .BA8a 6..V I IV BAR16m.... .

V Nr.0 ..8 Betoane asfaltice bogate in criblura : .granula de 16mm ..granula de 25mm . Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant ( recomandat) 1 Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1..max. 5.. BAPC16a 6.BAPC16.....5 IV..0 .V BADPC25..... Crt.cu dim...max..III BAD25.. 5....0 III ___ V BADPS25...6 ____ 1...0 I.BADPC25a 4....cu dim....0 I.V 2 Strat de legatura BAD25m 4.0 IV.0 ...0 5....0 ........ 7.. BADPS25a 4.. 5..BAD225a 4....

41. BADPS31 0..7 %..3%. dupa executie).3.3% Exemplu: continutul optim de bitum = 5%.4.8 2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25...3% = 5.5.8 1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruve te tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime.3% = 4.1.. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determi na prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini.6 ____ 1.1.4 Raportul filer: liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de lega tura si strat de uzura este conform tabelului de mai jos..0. BADPC31. limita inferioara = 5% .1. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadr eze in limitele de ± 0.3.1 1. Caracteristiciie imbracamintii bituminoase gata executate . din probe recolta te de la malaxor sau de la asternere sau carote. limita superioara = 5% + 0.8 Beton asfaltic cu pietris concasat 1. cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare.

.

uniformitatea suprafetei. rugozitatea suprafetei. EXECUTIA LUCRRAILOR. absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338-2 Densitatea aparen ta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele: max. Uniformitatea suprafetei de rulare pentru drumurile de acces in profil longitudi nal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.3. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul urmat or. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 41. 41. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de l aborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2. 5 mm pentru drumuri clasa tecnica III 41. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. Rugozitatea suprafetei Rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002.4. Pregatirea stratului suport: .Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare pr ezentului caiet de sarcini si anume: gradul de compactare. Determinarea densitatii aparente.1.5.4.

4...6 96 BAR16 2250 4... se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta kg/mc Absorbtie de apa % Gradul de compactare min% BA8 BA16 BA25 2250 2. se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogred erelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si st ratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. 41...7 96 BAD25 .Rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002..

..8 96 ..BADPC31 BADPS31 2200 3.

respectand profilele si grosimile fixa te. deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei. 41. incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie . Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bitumi noase. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0. dar nu mod excesiv ( 15-30 min.5 kg/mp bitum pur. inainte de inceperea turnarii).4. trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere. parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime .3. 41. latime ) trebuie respectat i conform documentatiei de executie. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efec tiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.3-0. In vederea asigurarii calitatii. grosimea constanta a stratului asternut. in film c ontinuu. trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material. strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Asternerea Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul u nui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor.4. senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui s a se faca inainte de inceperea lucrului. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. Temperatura de asternere . Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebui e sa fie uscata.strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa.4.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. in conformitate cu pevederile legale in vigoare. in functie de ti pul liantului. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul de mai sus. De asemenea. in perioada martie-octombrie. vo . executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi p este +10 oC. o C Temperaturile minime la compactare in o C Inceput Sfarsit D60/80 145 140 110 D80/100 140 135 100 D100/120 135 130 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului . Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine com pactarea optima. temperaturile conform tabelului de mai jos Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la asternere.

5. ele neputand fi reincalzite la fata locului. Grosimea stratului de asternere . 41.r fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urma re a unei pene.4.

41. cu repartizatoare .finisoare prevazute cu palpat or si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.7.4. Latimea benzilor de ast ernere precum si pozitionarea rosturilor longitudinale (in special la drumurile de acces) se vor marca sau trasa inainte inceperii punerii in opera a mixturii. Imediat dupa asternere si inainte de compactare denivelarile flagrante se vor re media cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata. Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilo r din prezentul caiet de sarcini. In cazul i n care stratul suport este constituit din imbracaminti existente. cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul d e sarcini. 41.6.4. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scad erea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfal tice calculat conform cotelor din proiectul de executie. in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta m ixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu. se efectueaza numai mecanizat. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie ada ptata cadentei de sosire a mixturilor. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive f unctie de grosimile de asternere.Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie. Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere. Compactarea mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii . fie p rin frezare.

in fiecare punct al stratului. Verificarea elementelor geometrice Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa înde plineasca conditiile din tabelul urmator: . VERIFICAREA CALITATII.volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. temperatura de asternere. aceasta putand varia intre 3 si 9 bari. de deformabilitate si suprafatare (defl exiuni caracteristice). planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat po sibil constant. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica te hnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.5. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice.5. prevazute cu dispozitive de vibrare. ABATERI ADMISIBILE 41.1. presiunea de umflare a pneurilor. viteza de mers a fiecarui utilaj. 41.

prin analize în laborator ul de santier: granulozitatea amestecului de agregate si filer Ia iesirea din malaxor.5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau 0. prin analize într-un laborator autorizat. temperatura bitumului Ia introducerea în malaxor: permanent. temperatura agregatelor Ia iesirea din uscator: permanent. . temperatura mixturii asfaltice Ia iesirea din malaxor: permanent Controlul compo zitiei si calitatii mixturii: respectarea compozitiei mixturii asfaltice prestabilite. pe probe d e mixtura asfaltica: 1 proba la 400 tone mixtura fabricata.3 cm similar) Controlul calitatii executiei stratului de baza din mixturi asfaltice implica: controlul calitatii materialelor.Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului ±10 % latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0. controlul prepararii si punerii în opera a mixturii. compozitia mixturii asfaltice prin extractii. dar cel putin una pe zi. controlul calitatii stratului executat. înainte de adaugarea bitumului: zilnic sau ori de câte ori se considera necesar. calitatea mixturii asfaltice. se vor verifica: functionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic. functionarea dispozitivelor de dozare: Ia începutul fiecarui schimb de lucru. pe probe de mixtura prelevate de I a malaxor si asternere: zilnic (1/400 tone mixtura). Pe parcursul prepararii si punerii în opera.4 % cotele profilului longitudinal si transversal ±0.

În cazul utilizarii la extractie a solventilor organici care contin clor (ex.5.3. cu centr ifuga (sau în acord cu noile reglementari aparute: SR EN 12697-1. Caracteristicile bitumului din mixture asfaltica Bitumul continut în mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. prin centrifugare sau prin decantare timp de min. 41. Se va urmari scoaterea completa a filerului din solutia de bitum de la extractie . clor oformul). Controlul stratului executat . cu aparatul Soxhlet. valoarea reala a punctului de înmuiere IB se va obtine scazând 80C din valo area IB masurata. care durifica bitumul.5. al bitumului extras din mixtura asfaltica. iar extragerea s i recuperarea bitumului din mixtura se face conform STAS 1338-2. 24 ore (în cazul utilizarii extractoarelor Soxhlet sau a centrifugelo r care nu au sistem de separare a filerului). Determinarea punctului de înmuiere lB se face conform STAS 60/69. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4). caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice.punctul de înmuiere lB. 90C decât va loarea masurata înainte de prepararea mixturii.2. trebuie sa prezinte un punct de înmuiere IB mai mare cu max. de la malaxor sau de Ia asternere. 41.

dar cel putin una pe zi. temperatura mixturii asfaltice Ia iesirea din malaxor: permanent Controlul compo zitiei si calitatii mixturii: respectarea compozitiei mixturii asfaltice prestabilite. Pe parcursul prepararii si punerii în opera. calitatea mixturii asfaltice.Verificarea elementelor geometrice. pe probe de mixtura prelevate de I a malaxor si asternere: zilnic (1/400 tone mixtura). caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . înainte de adaugarea bitumului: zilnic sau ori de câte ori se considera necesar.6. al bitumului extras din mixtura asfaltica. Panta în profil transversal si declivitatea în profil longitudinal a suprafetei stra tului de baza din mixtura asfaltica. temperatura bitumului Ia introducerea în malaxor: permanent.Executie lucrari de imbracaminti rutiere asfaltice pe perioada de timp friguro s Intocmit : arh. Abaterile limita admise în elementele geometrice ale îmbracamintilor: Controlul calitatii executiei stratului de baza din mixturi asfaltice implica: controlul calitatii materialelor. controlul prepararii si punerii în opera a mixturii. punctul de înmuiere lB. pe probe d e mixtura asfaltica: 1 proba la 400 tone mixtura fabricata. compozitia mixturii asfaltice prin extractii. functionarea dispozitivelor de dozare: Ia începutul fiecarui schimb de lucru. Catalin Minea . prin analize într-un laborator autorizat. prin analize în laborator ul de santier: granulozitatea amestecului de agregate si filer Ia iesirea din malaxor. sunt aceleasi ca ale îmbracamintii bituminoase. temperatura agregatelor Ia iesirea din uscator: permanent.Executie imbracaminti rutiere asfaltice . 41. se vor verifica: functionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic. controlul calitatii stratului executat.

5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau 0.4 % cotele profilului longitudinal si transversal ±0.3 cm similar) .Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului ±10 % latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0.

MANIPULARE.3. plivi re. noduri. dar unele varietati. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. vor fi bine inramurit. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.42. GENERALITATI Acest caiet de sarcini contine conditiile de executie pentru lucrari de amenajar i exterioare. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. boli. cioturi sau alte defecte. Plantele nu trebuie sa aiba insecte. si sa fie drept. vor fi acceptate. Inlocuirea cu plan te de aceeasi calitate. arbusti. Vita de vie si pupieti . arbusti.1. Aceasta lucrare include de asemenea protejare. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate. Copaci. VERIFICAREA CALITATII.1. Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tu lpinii. care au alta caracteristica de crestere. CAIET DE SARCINI . 42. invelire. udare. cu radacini viguroase. vor avea un singur trunchi.Calitatea Plantelor Plantele vor fi de calitate superioara crescute in sera. tip si . LIVRARE. slabe. 42. transportul si sadirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci. arsuri de soare. Aceasta lucrare consta in furnizarea. instalare. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. DEPOZITARE 42. Nu vor fi acceptate plantele fragile . inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa. Aceasta cerinta se refera la so iurile generale.3. reprezentative pentru s oiului lor si varietati.2.LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 42.

Cand se cer mai multi. care s unt simetrici. se va face referire la copaci. Oricand este folosit cuvantul "specimen" . Masurarea Dimensiunilor Radacina. Copaci cu radacina dezgolita. Ram ificatia radacinii va fi de 12 ori mai mare decat diametrul trunchiului plus 150mm.marime va fi aprobata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantel or. 42.91 Pamant.. Terminologie STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament STAS 9503-79 Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului STAS 7184/2/3.2. ingrijire si pozitie. Toti copacii cu radacina dezgolita vor avea radaci na foarte fibroasa rezultata din aplicarea unui tratamant de cultura potrivit. Clasificare STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatice. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Contractor cu 30 de zile inainte de data planificata pentru p lantare. grei si plini de ramuri. toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma.. STAS 2104-92 Copaci si arbusti STAS 5382-91 Copaci si arbusti ornamentali.3./21-85. sisteme silvicole. Terminologie botanica STAS 9167-91 Regenerare naturala.. Determinari fizice si chimice .. transplantare si curatare.

.

Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radac ina sa tina pamantul cand sunt scoase din vas. dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas. diametrul de la par tea de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I.5 m 400 mm 1. Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotului. exceptie facand radacinile pivotante. conditiile climatice.8 m . Balotii vor fi pregatiti intr-o maniera profesional a si vor fi bine ambalati. in functie de soi. ele vor fi scoase cu o cantitate sufic ienta de pamant in mod egal pe toata radacina pentru a asigura cresterea. Marimea recipien tului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor(radacinii cu pamant). Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o ra dacina fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza: Plante crescute in recipient. si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si diametrul trunchiului plante lor. Plantele cu marca "B&B " trebuie sa fie cu pamant la radacina si invelite in saci de panza. Inaltimea plantei Ramificarea minima a radacinilor 450-600 mm 250 mm 600-900 mm 275 mm 900 mm-1. exceptie facand radacinile pivotante. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului plantelor.2 m 350 mm 1. Panza de iuta ce inveleste radacina va fi s uficienta pentru a cuprinde toata radacina. Acolo unde tipurile de sol.5-1. Se intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime. mm. Plantele crescute in recipient vor fi bine inradac inate si stabile in vasul in care se dezvolta. diametrul acestuia trebuie marit in as a fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm.2-1. Sacul de panza si sfoara se vor descompune dupa plantare. Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul operatiunii de plantare.Arbusti cu radacina dezgolita.

450 mm 1.8-2.4 m 500 mm .

Lemn Cain esc (Ligustrum Vulgare). Crategus (Crategus Monogyna). . Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de c restere.Ier buri perene (Ospiga). si trebuie facuta pe te renul ( sau in depozite) serei care furnizeaza plantele. TIPUL 1 TIPUL 2 TIPUL 3 .3. NOTA: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni. Odorat a.Exemplele de soiuri din tabelul de mai sus sunt:Euro-american popular R-16 (Popu lus Robusta).2 m (31-48 inci) incl.Butasi de trandafiri (Rosa Rugosa.Amorfa (Amorfa Fruticosa). Balotii cu diametrul de 775 mm-1.Locust Tree (Robina Pseudacacia). Verificarea Plantei Verificarea plantei va fi facuta in sera de catre Dirigintele lucrarii.Inaltimea sa fie de cel putin 75% din diametru. Balotii cu diametre de 500-750 mm incl. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptar ea acestuia.Ierburi perene (Sparteta).Mesteacan (Betula Verucosa).3. . Setipoda).Begonie.lenupar (Juniperus Virginiana). Stejar rosu (Quercus Borealis). 42.Populous Robusta (Popular Black). marimile minime ale balotilor trebuie sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale balotil or din urmatoarea clasificare: Baloti cu diametru mai mic decat 500 mm . lenupar catarator (Juniperus H orizontalis).Samanta Gazon. sau de c atre un reprezentant autorizat. oricand o astfel de examinare este considerata practica.Inaltimea sa fie de ce l putin 60% din diametru.Inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din diametru.Cornel Tree (Cornus Saguinea).

(Metri) Min. Inaltime Diam. (Metri) Min. Inaltime Diam. Imprastiere Diam. .TIPUL 4 Conifere si foioase Conifere intinse Arbusti si copaci Copaci Umbrosi verzi plate si foioase verzi pitici standard Imprastiere Diam. (Metri) Min. (Metri) Min.

6 275 .al al al al bulg.6 275 0.5-0. bulg. bulg. bulg.6 275 0.5-0. (mm) (mm) (mm) (mm) 0.5-0.

8-0.5-1.0.9-1.8-0.7 330 0.6-0.0 450 1.2 375 0.6-0.9 400 1.9 400 1.2-1.5 430 0.9 330 0.8 375 0.2-1.8 480 .7-0.2 375 0.6-0.5 430 0.9 330 0.6-0.7 330 0.6 275 0.5-0.7-0.9-1.9-1.8 375 0.

1-2.8 675 24-2.0 450 1.1 530 1.1-2.5 600 2.4 600 1.8-2.0-1.8 675 24-2.5-1.5-1.9-1.8-2.4 600 1.8 480 1.7 675 1.5 600 2.2 530 1.1 800 .7 675 1.0.8-2.2-1.1 530 1.0-1.5-1.2-1.2 530 1.

6-42 900 4.9 1000 4.0 750 1.7 3.1-2.0-3.8-2.4-2.9 1000 .1 800 2.6 825 2.7 3.1-2.2-4.6-42 900 2.2.0-3.2-4.4 900 3.4 900 3.6 825 2.0 750 2.4-2.7-3.7-3.

5 1100 5.9-5.9-5.5-6.0 1200 .5-6.4.0 1200 5.5 1100 4.

Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu pai e umede sau cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede. Se vor lua toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a asigura livrarea plantelor in bune conditii.0 si 8.3. doar un numar reprezentativ de arbusti. arboreti. sau de alte gunoaie si deseuri. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Cel p utin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.0.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5. Pamant vegetal si Ingarsaminte Pamant vegetal. Va fi relativ eliberat de ra dacinile mari. luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de scoatere a pl antelor. fiecare liv rare va fi insotita de un certificat de verificare. Livrarea Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pe ntru acea planta. Ingr . Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profile lor de sol din solurile locale. buruieni. Daca Proiectantul nu solicita altfel. 42. bete. ra saduri sau alte plante trebuie sa fie etichetate. sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm. acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului.4. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs i n instalatii spacializate inregistrate. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii.5. Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit. Ingrasamintele. si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Toate celelalte stocuri furnizate trebuie sa fie etichetate c lar cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum este aratat in desene. iar la sosire acest certificat va fi aprobat. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protectie adecvata i mpotriva deteriorarii din timpul transportului.Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte.3. 42.

lemn. Orice material din plastic sau alt material confec tionat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor.3. cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este a plicata. ovaz sau alte paie aprobate. O cop ie cu rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proiectantului la fiecare transpo rt de ingrasaminte.toxic pentru vege tatie si pentru incoltirea semintelor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii. Paiele vor fi de grau. orez. ca baza de primire. minim 95 . Ingrasamintele vor ajuta cresterea si dezvoltarea vegetatiei. maxim 15 Substanta organica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau di n celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea.asamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. 42. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si vor indepli ni urmatoarele proprietati: Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie trebuie sa nu contina foi luc ioase Continutul umiditatii. Protejarea hidraulica va fi imp achetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Protejare a hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Semanarea.6. (2) Protejare hidraulica. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si. si vor fi us cate la aer. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza: (1) Paie. Protejare Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non. va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. fibra uscata % pe masa (greutate). % pe masa (greutate).

3-8. depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta ar atata clar pe fiecare pachet sau container. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Contractorul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate cerintele.3. Daca radacinile sunt uscate. Plantele livrate pentru proiect care .7.3. aschii de copac. minim 400 (3) Liant chimic de protectie. Pr otectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare. sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene. Transportul In timpul transportului. 42. Contractorul il va i ndeparta de urgenta din locul lucrarii si il va inlocui. Liantul chimic de protec tie va fi impachetat. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita. Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru med iu. ramurile mari sunt rupte. Plantarea. in stare uscata % pe masa (greutate). Contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscare a plantelor. Liantul chimic de protectie va fi un produs dispo nibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Depozitare temporala Nici o planta nu trebuie sa ramâna in depozitul temporar pe timpul verii. plantele vor fi verificate daca au fost transport ate corect.8. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit.PH 4. Cand un copac a fost respins. Dirigintele lucrariiul poate respinge copacii rupti.5 Capacitatea de tinere a apei. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie. bulgarii de pamant sunt desprinsi sau parti din scoart a sunt rupte. 42.

Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. . Pentru a preveni inghetul vor fi depozitate ori intr-o cladire cu conditii cores punzatoare de temperatura si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protect ie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite. cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un depozit racoros si umed.nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod: (a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 de ore inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. (b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plan tele crescute in recipiente. Dirigintele lucrarii va aproba m etodele de depozitare. Procedura de innoroire va nece sita ca plantele sa fie separate si radacinile inclinate in sol umed. rada cinile vor fi acoperite cu o substanta protectoare umeda potrivita. Plantele vor fi apoi protejate si pastrate umed e. vor fi depozitate ori intro cladire cu conditii de racoare si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite. Daca plantele sunt depozitate in cladire. metoda depozitarii si materialele folosite pentru protejare si plan tare va trebui sa fie aprobate de Dirigintele lucrarii. Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi past rate umede si vor fi bine ingrijite. In timpul perioadei de 24 de ore Contractorul tr ebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. Depozitarea pe timp de iarna a plantelor cu radacin i dezgolite va fi permisa doar in cladiri cu temperatura si umiditate controlate. Plantele crescute in containere vor fi mentinute umede udandu-le dupa indicatiil e Dirigintele lucrarii. Durata depozitarii. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore inainte de a fi planta te sau duse in depozit.

este activa.). Artarul rosu (Acer Rubrum).4. CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 42.).).).1. 42. Ciresul (Prunus spp. Parul (Pyrus spp. Arinul (Alnus spp. exceptie facand: Plopul (Populus spp. metoda si materialul de protectie pentru plantele cu ra dacina acoperita si invelita in sac de panza si plantele crescute in recipiente vor fi aprobate de Dirigintele l ucrarii.Perioada de depozitare .). exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie . Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila.).) Care vor fi plantate doar in timpul sezonului de plantare de primavara. in conditii normale. Gherghinul (Crataegus spp.4. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului dep aseste 2 °C. (b) Plantari de toamna Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat. Stejarul (Quercus spp. (a) Plantarea de primavara Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta. Mesteacanul (Betula spp. EXECUTIA LUCRARILOR. plantele trebuie sa fie inactive in mo mentul livrarii la depozit sau la amplasament. Timpul plantarii Exceptand pe cele crescute in containere.

Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca re zultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului. Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Jaloanele vor fi stalpi de otel.4. radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. 42. iar locurile marcate cu stegulete. adancimea sapaturii . 42. Pe taluzuri. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrarii. Jaloanele vor fi batute in teren cca 900 mm.si 1 noiembrie. 42. Saparea gropilor pentru plantare Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acop erita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita. pentr u a evita ruperea plantelor sau pierderea sau deteriorarea radacinilor.3. Plantele cu radacin a dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 °C. Acestea trebuie scoase cu grija.4. zonele de plantare vor fi delimitate c u jaloane. In locul in care se vor planta .2.4. se va acorda o atentie deosebita radacin ilor fibroase. Trasarea plantarii Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile de plantare sa inceapa.4. Imediat dupa scoatere.

va fi masurata din centrul gropii. Materialul in exces scos din gropi va fi impr astiat in zona din apropiere asa cum .

Apoi zona va fi curatata pana la o ada ncime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm. arbustii vor fi taiati de la junata . Gropile individuale pentru plantele crescute in recip iente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor. Vor fi indepartate toate crengile rupte. Retezarea ramurilor va fi facut a in prezenta Dirigintele lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiec arei plante. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede. (a) Copaci cu frunze cazatoare. 42. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate c u o teietura curata. vor fi sapate in locul marcat di n spatiul pentru plantare. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Mugurii terminali nu vor fi taiati dec at daca se cere de catre Dirigintele lucrarii. indepartand doar partea deteriorata. Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurel elor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Inainte de saparea gropilor pentru arbusti. (b) Arbusti cu frunze cazatoare. Pe taluzele cu pante mai mici de 1:3(V:H).5. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul ind icat de stegulete. buruienile. Imediat inainte de plantarea rasadurilor. Saparea gropilor pentru copaci.indica Dirigintele lucrarii. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator: Saparea pentru arbusti. intr-o continua banda nu mai mare de 450 mm latime. pamantul adiacent randului de plantare paralel cu conturul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruie nilor crescute. ci oturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. Gropile pentru arbusti. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Curatarea plantelor Curatarea se va face de un specialist in arbori. vegetatia existenta va fi indepartat a sau tratata cu un ierbicit nerezidual aprobat de Dirigintele lucrarii. pietrele si radacinile. bulgarii. In general.4.

atunci cand este recomandat de catre Proiectant.2 m idem 75 mm < 100 mm (diametru) 1.50 mm 2.6 m (Inaltime) 900 mm idem 25 mm < 50 mm (diametru) 900 mm idem 50 mm < 75 mm (diametru) 1. Procedee de plantare Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent.4 m (Inaltime) 750 mm Marimea balotului . Daca solul ex istent nu este corespunzator.te.2 m < 2.6. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare. 42.4.4 m < 3. MARIMEA COPACULUI DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII 1.5 m idem 100 mm < 125 mm (diametru) .

1.8 m idem 125 mm sau mai mare (diametru) Diametrul balotului + 900 mm idem .

ca rezultat al udarii. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul. Pamantul de umplutura. Dupa c e planta este asezata in groapa. (c) Plante cu radacina goala. se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. (1) Daca sunt pregatite gropile. Inainte de asezarea plantelor in groapa.4. la plantare. Dupa ce pamantul se taseaza.7. 42.umplutura va consta in pamant vegetal. (c) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza. Inainte de a incepe operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in stare buna de lucru. Protejare . a arbustilor. Nu trebuie indepartate materialele car e se descompun intr-un sezon de crestere. va fi intr-o stare sfaramicioasa. Aceasta udare v a satura complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea. radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a elimina golurile de aer. In timpul opera tiunii de plantare. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii. (d) Plantele crescute in recipiente. Ta sarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Umplutura va fi saturata cu apa du pa ce este asezata planta. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. re cipientul va fi indepartat cu grija astfel incat pamantul care cuprinde radacina sa nu fie deranjat. (2) Nu este nevoie de umplutura cand se foloseste un utilaj de plantare aprobat sau o metoda manuala care foloseste cazmaua. Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilor. Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in sera. toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o poziti e naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat fiecare radacina sa fie individual acoper ita pentru a se evita golurile de aer.

Trunchiul copacilor cu frunze cazatoare se va impachet a cu o panza dubla cu ochiuri mari. Dupa asezarea tesaturii impotriva buruienilor. 42. material geotextil netesut de masa minima de 60 g/m2.4. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impacheta te la fel.9. Este necesara cel putin o capsa pe metru patrat. 42.8.Dupa 30 de zile de la plantare. Invelire La 7 zile de la plantare. Capse din sarma vor fi batute in pamant prin tesatura pentru a mentine tesatura pe loc.4. Tesatura va fi taia ta dupa nevoie si va fi potrivita in jurul plantei. suprafata va fi curatita de pamant si va fiacoperita cu m ateriale de protectie cu grosime de 100 mm.5 m vor necesita trei stalpi din .10. 42. Fixarea Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inaltime de peste 2. Panza de protectie impotriva buruienilor Panza de protectie impotriva buruienilor va fi neagra. rezistenta la lumina ultr avioleta.4. vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impot riva buruienilor si vor fi acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata. Benzile de tesatura se vor suprapune cca 150 mm l a imbinari. Panza va fi fixata cu capse.

Ancorajul va fi perpendicular cu o linie dintre copac si stalp. Stalpii vor fi asezati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii.otel de 2. .5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fat a de baloti.

i ndepartartarea resturilor de la lucrare si . 42. Pentru a fi acceptata. Cand inlocuirile sunt terminate. Perioada de instalare Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an.03 mm. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu e ste terminata. Garantia se va face inainte de receptia si plata finala a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la verificarea finala si receptia plantelor.1.5. Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Proiectantului doar daca con ditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. plivirea.Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamteru l de 2. indepartarea marcajelor si a plasei . Curatarea va include curatarea de crengi uscate. Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime apro bata de Dirigintele lucrarii. Plantele care nu indeplines c cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte d e 30 noiembrie. reprezentativa a soiului ei. Plantele mentionate pentru plantarea numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Pentru acceptarea la inspectie.5. daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curat arii incorecte de crengi. VERIFICAREA CALITATII 42. Pe perioada contractului. stropirea cu substante adecvate a plantelor infectate de insecte. Contractoru l va plivi si va curata intreaga lucrare. Contractorul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc si intr-o stare sa natoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspectiei. iar acesti copaci vor fi i nlociuti de Contractor pe cheltuiala proprie. refacerea protectiei. Aceasta intarziere in verificarea si receptia plantelor nu va intarzia acceptare a proiectului si plata finala daca Contractorul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata val oarea plantelor mentionate in contract. Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci. planta trebuie sa fie intr-o co nditie sanatoasa.

In timpul p lantarii de primavara sau toamna. Totusi.curatarea in general a santierului. Toate cerintele pentru ingrijirea corecta in timpul perioadei de fixare se vor c onsidera ca parte a costului contractului. Cand vor fi incheiate operatiunile de curata re. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. (a) In timpul perioadei de fixare. Udarea plantelor in spatiul plantarii se va face in asa fel incat toate gropile in . Toate plantele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare.5. repararea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoarea plantarilor. Apa va fi aplicata la fiecare planta in parte in asa fel incat groapa in care es te sadita planta sa fie saturata fara a se revarsa in afara pamantului. se va uda in plus macar o data la fiecare 30 de zile in timpul lunii mai pana in decembrie.2. Ingrijirea plantelor In timpul perioadei de fixare. plantele inlocuitoare trebue sa fie plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. Contractorul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. Daca este necesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna. 42. Contractorului nu i se va permite sa incheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Contractorul va avea grija de plante inclusiv pli virea. Contractorul poate sa aleaga sa plantez e toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 15 mai. udarea. ajustarea legaturilor. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specifi catiile de la inceputul lucrarii. verificarea se va face doar pentru plantele inlocuite.

Ramasitele. Protectia indepartata prin plivire va fi pusa la loc. (b) In timpul perioadei de fixare.care sunt sadite plantele sa fie saturate uniform fara a permite apei sa se reve rse dincolo de marginea suprafetei. Plivirea se face prin indepartarea buruienilor si a ierbii cu tot cu radacini ca re au crescut. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele nesatisfacat oare din cauza buruienilor. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . buruienile si iarba care vor creste vor fi in departate din apropierea copacilor si din zona in care plantele sunt protejate. Catalin Minea . 42.6.Executie lucrari de amenajari spatii verzi Intocmit: Arh. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cau za lipsei de apa. Plantele care trebuie sa fie udate si metoda de aplicare vor fi aprobate de Diri gintele lucrarii. trebuie indepartate la sfarsitul fiecarei zile. care rezulta din acesta operatiune. Plivirea se va face de do ua ori pe luna din mai pana in septembrie.

.

suprafetele pentru aruncarea cu dicul. . saritura in lungime. CAIET DE SARCINI ATLETISM TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE 43.00 mm Grosime strat uzura 3. 2=granule de cauciuc artificial (SBR=Styrene Butadiene Rubber) in rasi na poliuretanica. tinem sa precizam.43. triplusalt si saritura cu prajina. in lungime.teren multifunctional. 43. aruncarea cu ciocanul si aruncarea gre utatii .2. handbal si baschet. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli: . cu prajina s i triplusalt. precum si pista de elan pentru aruncarea cu sulita din sisteme pe sintetice conforme cu SR EN 14877 si vor avea certificate de acreditare IAAF . totusi. In principiu acreditarea IAAF este suficienta pentru desemnarea calitatii pardos elilor descrise la acest punct. urmatoarele caracteristici. se va aplica. orientative: Tip constructiv doua straturi turnate/lipite Model/design nedirectional Grosime nominala (masurata in conformitate cu prevederile IAAF) 14.piste atletice. adica pista de alergari.International Association of Athletics Federations = Asociatia Internationala a Federatiilor de Atletism. 3=granule elastomerice (EPDM=Ethylene Propylene Diene M-class) in rasina poliure tanica Inaintea montarii suprafetei descrise la 2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Pista de alergari. indicat/livrat de producatorul suprafetei sintetice. pistele pentru sarituri in inaltime. un grund de aderenta. in special pentru volei. pistele pentru saritura in inaltime. costul acestuia fiind inclus in costul materi alelor.00 mm Tratament special ranforsare poliuretanica (granulele vor fi inglobate in rasina poliuretanica) 1=suport.1.2. pe suport. precum si pista de elan pentru aruncarea cu sulita .

Dimensiunea finala va fi agreata cu IAAF.In cazul in care pistele sintetice vor fi lipite.30 m inaltime. Groapa pentru sarituri va avea zona de aterizare intre 7 m la 9 m lungime si 2. indicat/livrat de producatorul suprafetei sintetice. costul acestuia fiind inclus in costul materi alelor. Groapa de sarituri va fi prevazuta cu o bordura de minimum 0.05 m latime si 0. lipirea se va face folosind ad ezivul. Cota bordurii va fi la nivelul terenului inspre exterior si la nivelul nisipului inspre interior. La amenajarea gropi pentru sarituri se vor respecta urmatoarele straturi. rotunjita spre interior. de jos in sus: . placata cu un material moale care sa amortizeze impactul.7 5 m latime.

Dupa executarea fiecarui teren se vor executa marcajele in conformitate cu norma tivele forului tutelar (IAAF. ITF) si folosind produsele indicate/furnizate de producatorul supra fetei in cauza. ciocanului si greutatii vor fi din bet on armat peste care se toarna asfalt. rugoasa. se va turna un beton. in functie de cerintele fiecarei competitii. . de 16 cm grosime. .3. in partea Nordica a pistei de alergare si respectand urmatoarele ceri nte: dimensiune 3. triplusalt.turnarea stratului de granule EPDM in rasina poliuretanica . respectand normele IAAF. suprafata acestuia va fi eteansa.66 pe un pat de pietris de 30 cm. 43. Pentru celelalte probe. . precum si dotari specifice. se vor monta tuburi de drenaj 30 cm piatra sparta 15-20 cm strat de pietris 6-10 cm zgura grosiera 2 cm strat de separare 30 cm nisip de cuart La amenajarea pistei de atletism se vor prevedea si gropi/santuri cu apa. amenajate. Suprafetele destinate aruncarii discului. normative si standarde: SR EN 14877 Suprafete sintetice pentru activitati sportive in aer liber SR EN 15330 Suprafete pentru activitati sportive. in special destinate folosirii in aer liber. Suprafetele destinate aruncarii discului si a ciocanului vor fi prevazute cu gar duri de pretectie. pentru cursa de obstacole. adica saritura in lungime.. si sigilata impotriva agenti lor atmosferici se va prevedea un sistem de alimentare cu apa si un sistem de scurgere. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Suprafata sintetica destinata probelor atletice se va executa prin: .aplicarea pe suport a unui grund de aderenta . . FIBA. . saritura cu praji na si saritura in inaltime se vor prevedea dotarile conforme cu prevederile IAAF. Suprafete din gazon sintetic s i suprafete perforate.66 x3. conform specificatiilor din capitolul de rezistenta. in panta. Instructiuni. cu o permeabilita te redusa.

aplicarea pe suport a unui grund de aderenta .4. Suprafetele sintetice destinate tenisului.handbalului si voleiului se va execua prin: .lipirea stratului de amortizare .turnarea stratului de granule SBR in rasina poliuretanica.aplicare unui strat poliuretanic de uzura. Catalin Minea . Turnarea starturilor susmentionate se va face cu utilaje adecvat si asigurand un control riguros al grosimii de turnare.. baschetului. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .aplicarea a doua straturi de acoperire poliuratanica colorata . 43.Executie teren sport multifunctional si pista de atletism Intocmit: Arh.