COMENTARII LITERARE - romane, povestiri, fabule, schite EXPRIMAREA SCRISA Elaborarea unei compuneri solicita capacitatea de exprimare scrisa

. Capacitatea de exprimare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste :  sa rezume un text literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta;  sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;  sa redacteze un text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii);  sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala:cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;  sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie si de exprimare corecta;  sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare. Modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta — dispar: — unele semne de punctuatie: [?], [!], [...], [„...”], [—] si unele virgule; 42754xyr65koh6c — unele parti de vorbire: interjectii, substantivele sau pronumele in cazul vocativ; — apar: — verbe de declaratie: a zice, a spune, a intreba, a raspunde etc; yo754x2465kooh — elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare, adverbe si pronume relative etc.); — se modifica: — persoana pronumelor personale si reflexive, ca si a verbelor (persoanele I si a II-a se inlocuiesc cu a III-a); — modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive); — unele propozitii principale devin secundare; — topica propozitiilor si a partilor de propozitie. „D-l Goe...” de I.L. Caragiale — schita — I.L. Caragiale este considerat „parintele schitei romanesti”, pentru valoroasele creatii din volumul „Momente si schite”, printre care se numara si „D-l Goe...” Ca orice schita, aceasta este o opera epica, in proza, in care autorul isi exprima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). Este de dimensiuni reduse, prin raportare la nuvela si, mai ales, la roman si are un titlu la fel de concis, chiar laconic, urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului.

pe insotitoare le numeste „proaste”. putem spune ca „D-l Goe. Ca in orice schita. respectiv calatoria celor patru personaje. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. el traieste cu familia in „urbea X” — un oras de pe Valea Prahovei... insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. este prezentata o singura intamplare. Efectuata intr-un interval de timp redus (cateva ore. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria. deci este un moment reprezentativ. Astfel. Actiunea fiind simpla si lineara. fiind nevoie de interventia conductorului. Cititorul poate deduce din aceasta ca Goe este un copil prost crescut. la Bucuresti. Autorul il numeste chiar „tanarul”. iar acesta isi afiseaza proasta crestere.. Ca in orice schita. . deci.” de I. tot asa cum Goe ii intruchipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati.” este una din schitele in care Caragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. Caracterizarea personajului Goe din schita „D-l Goe. pot fi veridice: „ca sa nu mai ramaie repetent”. ca si din fraza initiala a textului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. scoate capul pe fereastra. de asemenea.. caci actiunea este simpla. fapta pe care nu o recunoaste. El ramane pe coridor. directe si indirecte. lipsit de respectul elementar. Caragiale „D-l Goe. dupa mustrarile mamei. iar Goe este indulcit cu o „ciucalata”. Goe este dus cu trenul.L. un Ionel mai mare. faptele si personajele sunt credibile.. ceea ce sugereaza. lovindu-se la nas si urla. in care se afla si biletul.. cu trenul. cel principal fiind anuntat inca din titlu. care cere socoteala adultilor. Profitand de atipirea bunicii. personajele sunt putine. pretentiile exagerate. fiind.In naratiunea „D-l Goe. purtata pe peron. rasfatul si obraznicia. comportamentul lui Goe este surprins intr-un moment din existenta sa. Modul de exprimare il caracterizeaza pe Goe drept arogant.. Incultura personajului rezulta din discutia „filologica” asupra cuvantului „marinar”. clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. se blocheaza in toaleta. ca Goe este un elev intarziat. calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor.”. lineara. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept „uratul”. batand din picior si zbierand sau strambandu-se la calatorul bine intentionat. Lipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. Rasfatat. din „Urbea X” pana la Bucuresti. Ca in orice schita. nesupravegheat. producand panica si intarzierea trenului. in concluzie. Se dezechilibreaza. deci mai putin de o zi).. cele trei doamne isi „etaleaza” incultura. al carui nume nu este indicat — ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. i se indica originea. Caracterizarea personajului Goe este realizata prin mai multe mijloace. un personaj tipic. tipic. „de 10 Mai”. iar Goe este copilul obraznic tipic. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii. intr-un an neprecizat. toleranta exagerata fata de Goe.” este o schita.

ca sa traga semnalul de alarma. Mama a aprobat si a spus ca si Ionel fumeaza si i-a permis acestuia sa-si aprinda o tigara. dar aceasta i-a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui Ionel.” de I. de care cititorul se detaseaza. dulceata direct din chesea. de unde s-a intors curand cu el gol. un personaj negativ. deoarece Ionel era imbracat in ofiter de rosiori.. astfel incat vizitatorul s-a intretinut cu doamna Popescu. a constatat ca avea dulceata in sosoni. Slujnica a venit cu tava. Ionel a luat mingea primita in dar si a trantit-o cu putere. — naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate. unde a luat o trambita si-o toba si a inceput sa cante. copilul s-a albit la fata si a lesinat. doamna Popescu i-a iesit inainte si a fost lovita sub ochi cu sabia. Ionel a atacat tot ce ii iesea in cale. — povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv. prin actiune si personaje.L Caragiale — rezumat — De Sfantul Ion. incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. el este in centrul atentiei (egoist). se urca pe un geamantan strain. pentru a-l felicita pe Ionel. prefacandu-se adormit. Musafirul i-a acordat primul ajutor. chiar la actiune. starnind rasul cititorului. desi rade la poznele lui. care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. blocandu-se in toaleta. participand. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii. „Vizita. el este prezentat sumar. Musafirul a cerut permisiunea sa fumeze. iar cand mama i-a atras atentia ca nu este bine.. s-a auzit vocea slujnicei care striga ca Ionel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para. admirandu-l. „fratele” mai mare al lui Ionel Popescu din schita „Vizita. deci admirat.. Caracteristici: — apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile. Dupa strigari repetate. Pentru a o proteja. incat adultii nu se mai auzeau. desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. Acasa. schita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema.”. pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma. Ca orice copil rasfatat. unicul barbat din familie. in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta („tanarul”) si imbracamintea „un frumos costum de marinar. lucru care il face ridicol. putem spune ca Goe este personajul principal al acestei schite. Peste cateva minute. . apoi. prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator. dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create. uneori. Ca orice personaj de schita. Copilul a mancat. el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa. Din bucatarie. Musafirul i-a spus sa ia sabia si sa comande.tratat ca un adult.. fiul acesteia. minte si exagereaza cu curiozitatea. Ionel a venit in sufragerie. In concluzie. naratorul s-a dus in vizita la familia Popescu. caci devine „eroul” cel mai reliefat. el a iesit cu vasul pe hol. El i-a dus o minge mare in dar. cu inscriptia pe panglica «Le Formidable». Dupa ce a terminat de fumat. apoi a plecat. Musafirul i-a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp. caci asa fac ofiterii. Domnul Popescu nu era acasa.

fara prelucrari literare. in fata ochilor cititorului si scurta. — datorita dimensiunilor reduse. — naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine. desfasurata pe un plan. neasteptat. cel fizic fiind doar conturat si chiar neglijat. — timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat. uneori. DEX defineste momentul ca fiind „un episod al unei scrieri literare”. lineara. surprinsi in situatii obisnuite. iar aparitia persoanei I singular il transforma pe narator in personaj. — titlul este scurt. Caragiale a creat si momentul. „Momente si schite”. datorita agitatiei personajelor. prin extensie. manat de pofta unei tigari. adesea. un compartiment de tren. — prefera personajele tipice si energice. — I. — spatiul este unul singur. o gara. dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate. „o specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidiana”. eliptice de predicat. — dintre toate trasaturile personajului. intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant. dar simbolice. — personajele sunt putine. — accentul se pune pe portretul moral. Isi rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. . schitate. — personajele sunt surprinse intr-un singur moment din existenta. dar semnificativ. lasat la aprecierea cititorului. — ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru schita sunt concizia si laconismul) si general-umane. — schita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. iese din casa. nu de a prezenta o fresca sociala. voit obiectiv. apropiind schita de sceneta. in succesiune) chiar dinamica. a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor. dand impresia de miscare. precum romanul. incat expozitiunea este scurta. devenit. fiind „cercetata” din mai multe unghiuri. una singura este dominanta. deci nu apar detalii. si restrans (o locuinta. fapte veridice sau plauzibile. in general.) dar precizat adesea. dar edificator pentru cititor. ea incepe cu trecerea la obiect. un camp etc. — stilul este sobru. asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau. incat relatarea devine seaca. „Dincolo de nisipuri” de Fanus Neagu — rezumat — Intr-o dupa-amiaza din vara secetosului an 1946. hazliu sau absent. apeland la un limbaj comun. — prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica. — portretul realizat este succint (cateva elemente). — prezenta. un taran dintr-un sat de campie buzoian. — actiunea este simpla. iar adjectivele si adverbele sunt putine. — are rolul de a contura un personaj. iar dialogul poate deveni dominant uneori. pe nume Susteru. predominand propozitiile principale. — apar propozitii si fraze scurte.— surprinde scene din viata contemporana scriitorului. — descrierile sunt sumare. o camera. ca sinonim al schitei. cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului. construite dupa modelul oamenilor simpli.L. care ii poate astfel deduce felul de viata. care este. fara idealuri inalte.

atat principale. simtind in fata racoarea valurilor. insa. atat individuale. rasfirandu-si cosita. — destinul uman se impleteste cu natura. caci a plouat la munte. la deal spre prima moara. care ii cere o tigara imprumut. el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla. Se uita indelung la santurile goale. sa-i dea drumul. — predomina naratiunea. si la albia crapata. — intindere medie (mijlocie) intre schita si roman. deci apar si elemente fantastice. care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude. La fel se intampla si la morile urmatoare. — actiunea este relativ simpla. plina de mal a raului. Caracteristici: — apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si alpersonajelor. unele nuvele sunt structurate in parti. Acestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati. . — uneori expozitiunea este ampla. Susteru o ia la fuga spre sat. calare. incat oamenii il parasesc. fiind simbolice. unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor. dar se impleteste cu descrierea (personajelor. caci caii murisera unul cate unul. ca te ustura la limba. In curand. tineri si batrani. eventual cu forta. prezentat amanuntit. femeile ii tin deoparte pe copii. cat si secundare sau episodice. dupa care ii cer socoteala lui Susteru. nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. Alaturi de vreo douazeci de barbati. ci si de gradarea evenimentelor. cat si colective. inedite. spre deosebire de povestire. — actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid. uscate. alese din diferite categorii sociale. putine si urmarite in evolutie. atras de luna ca un somnambul. barbati. fara comentarii din partea naratorului. urmarind un singur fir narativ. dar caruia ii raspunde ca nu este buna. prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent. chiar daca mai complexa decat a schitei. Pe o movila. — evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului. impiedicandu-se si ridicandu-se rapid. ca sa nu-i ia apa. iar o fata se piaptana pe indelete. malul raului se umple de sateni. — conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat. — personajele principale sunt. — timpul este mai indelungat decat in schita ajungand pana la zeci de ani. numerotate cu cifre romane precum romanele („Budulea Taichii” de Ioan Slavici). femei si copii. mediului. el porneste.Se intalneste cu dascalul. un batran pescar pune carlige pentru pesti. Oamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei. — personajele sunt mai numeroase decat in schita. unde gasesc iazul gol. intorcandu-se in sat pe jos. Susteru isi continua urcusul. dar cu o nota de senzatie. — ea surprinde fapte verosimile. naturii) si cu dialogul.

cresterea hotararii acesteia de a face dreptate. pe cel din frunte calarea ea barbateste.” Sadoveanu surprinde in Vitoria Lipan misterul feminin. pentru a-si atinge scopul. in ei se rasfrangea „lumina castanie a parului”. Criticul literar Perpessicius apreciaza ca „«Baltagul» este romanul unui suflet de munteanca”. pe cinci caluti. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilor”. lasa deoparte supararea ei. traiectoria pe care o urmeaza personajul. asociind frumusetea exterioara cu cea launtrica: „Ochii caprui. relatarea efectuandu-se la persoana a III-a. aflam ca Dumnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau existenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului). in cateva linii. cat si indirect. se duse la carciuma sa ia o sticla de rachiu pentru acesta. farmecul specific fiecareia: „Ea era deasupra tuturora. Incepe sa-i evite pe oameni. ramasesera numai doi: Gheorghita si Minodora”. autorul se afla in afara naratiunii. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: „inainte de a merge la preot. nuvela nu surprinde un singur moment din existenta personajelor. aprigi si inca tineri erau dusi departe”. care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: „Si cu sotul ei se dovedise asa si. din romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu Personajul principal al acestui roman este Vitoria Lipan. Sadoveanu o infatiseaza ca pe o femeie harnica.. asa cum se proceda.] o putere si-o taina pe care Lipan nu era in stare sa le dezlege. Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor. torcand si aducand de la campie provizii. in drumul ei. avea [.— partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor. Acesta ar putea reprezenta. ci intamplari petrecute deseori. ajunsi si ei la varsta casatoriei. intr-un sens. o munteanca din zona Dornelor. Existenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: chiar din legenda de la inceput. Astfel.” inca din prezentarea fizicului. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul. inasprirea vietii ei. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: „Era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”.. Numele personajului principal este anuntat din titlu.” Portretul moral al personajului este prezentat atat direct.” Prin calitatile ei. nu se temea. in decursul unei vieti. . Actiunile ei sunt gradate. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). anunta autoritatile. gandite. atat inainte de a porni in cautarea sotului. pe care la munte nu le putea gasi: „Aducea faina de papusoi si legume in desagi. Caracterizarea personajului principal Vitoria Lipan. alteori autorul participa subiectiv. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: „Fusul se invartea harnic.” Prenumele eroinei (Vitoria) sugereaza biruinta. faptul ca era apriga. apoi cu vrajitoarea. dar singur. iar „din cei sapte copii pe care-i avusesera. „facand frumoasa urare miresei” si daruind micutului un banut. adaptandu-si stilul la fiecare si se dedubleaza. Venea la dansa ca la apa cea buna. — uneori. ca in multe opere literare. facandu-l pe el sa regrete apoi. Vitoria este demna de Nechifor. — implicit. vazut in diferite imprejurari. chiar daca acesta o batea.

ca un barbat ce se afla. Gheorghita. semn ca era inca un copil si incearca sa-l maturizeze: „Nu te uita urat. ca sa-si continue viata. chiar fastuoasa. Astfel. celelalte personaje isi exprima punctul de vedere. dar.” Vitoria Lipan este un personaj complex. Vitoria dovedeste o intuitie ascutita. parand aceeasi la exterior. tematoare. pe de alta parte il cauta ca sa-l ingroape crestineste si pentru ca simte ca-si pastreaza tineretea. Vitoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. locul crimei. capata si o tenta de aventura. vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. Gheorghita isi pune un semn de intrebare: „Mama asta cunoaste gandurile oamenilor. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor. traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s-a dus dintre cei vii. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. putem spune ca Vitoria Lipan „nu este o mulier impotens (muiere fara putere).” (Constantin Ciopraga). stie ca-l doresc si nici eu nu i-am fost urata. gasirea ucigasilor.” Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor. respectand traditiile. Isi cearta fata care da semne de indepartare de traditii. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr-un colt de naframa sa-i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. ci o expresie severa a mediului alpin. ca pentru tine de-acu inainte incepe a rasari soarele. dar in interior supararea ei creste. umila. insa dupa aceea vine la salasul lui. Calistrat Bogza este la fel de uluit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul. ca in momentul mortii sa recunoasca: „Si sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. Vitoria Lipan se dedubleaza. „Baltagul” de Mihail Sadoveanu . Munteanca ii uluieste pe cei din jurul sau. pe atat de repede se adapteaza la psihologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: umbla „intre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameni”. Din momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii. Gheorghita observa schimbarea mamei: „Se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de aricioaica”. Ea stie ca nu-l va gasi in viata. Vitoria este urmarita in evolutie. Ea ajunge sa descifreze semnele naturii. surprins in actiune.” De aici. Dupa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. apoi se intoarce acasa. Criticul literar Zaharia Sangeorzan considera ca Vitoria traieste retrospectiv taina iubirii. observa ca Gheorghita porneste cam temator la drum. gandind cum sa-i pedepseasca pe cei care i-au facut rau. cu inima impacata ca sia facut datoria fata de Nechifor Lipan. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara. pedepsirea raufacatorilor. Astfel. trebuie sa fie fermecata.Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. incat romanul „Baltagul”. rememorandu-si viata.” Ca orice personaj de roman.” La randul lui. intelege ca jucariile au stat. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. In concluzie. despre Lipan. de-acu trebuie sa te arati barbat. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei. Astfel. asa cum rezulta si din dialogul cu Minodora. pe care-l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: „Poate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. dar si calitati de detectiv. purtand coc si dansand „valt” si chiar o ameninta ca „ii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor.. prin insusirile ei deosebite si de aceea. evidentiindu-i calitatile sau generalizandu-le.. sa-si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie.

taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora „le era dat sa ramana vaduve inainte de vreme”. pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis). care traiesc o existenta aspra. „Baltagul” nu este un roman foarte intins. in proza. dupa o perioada de lucru scurta. la Borca intalneste o cumetrie. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului. In partea a doua (capitolele VII-XIII) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. traditia si legea in acel colt indepartat. deducem ca Sadoveanu admira calitatile poporului roman. in locuri diferite. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. insotita de fiul sau. romanul este cea mai intinsa. cu multe personaje. prezentarea unei comunitati dintr-un sat de munte. desi trecusera peste saptezeci de zile. incat critica literara considera ca „«Baltagul» este partea nescrisa a «Mioritei»„ (Vladimir Streinu). insistandu-se asupra chipului Vitoriei. El a fost publicat in 1930. de la tara. spre deosebire de alte romane. lineare (cautarea lui Nechifor Lipan). Nechifor Lipan. infatisand-o pe Vitoria Lipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. Vitoria face o vizita preotului si vrajitoarei. Bicaz si Calugareni.— roman — Romanul este o specie literara a genului epic. unde isi da seama ca barbatul este mort. desfasurata intr-un timp indelungat. si pe cele ale oamenilor de la munte. asa cum arata si motoul si actiunea. Face rost de bani si pleaca in cautarea sotului. . Gheorghita. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. „Baltagul” este un roman inspirat din balada populara „Miorita”. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si chiar purtand fiecare titluri (subtitluri). urmarite in evolutie. dar nu a obtinut nimic. Ea este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra Neamt. Deci. In drum. Are numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. redusa la cautarea ciobanului disparut: Apar toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea I (capitolele I-VI) predomina caracterul expozitiv. cu ajutorul actiunii si al personajelor. dupa mama el era taran si a inchinat numeroase opere memoriei acesteia. frumusetea morala a femeii romance. atat principale cat si secundare sau episodice. a evenimentului care provoaca nelinistea Vitoriei Lipan si a portretului initial al eroinei. Sabasa si Suha. Ca in orice opera epica. caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul. inaintea autoritatilor. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman. in special. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. caci asa cum ne amintim. dezvoltand motivul maicutei batrane din „Miorita”. situarea in prim-plan a familiei Lipan. Admiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. Astfel. incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. Trece prin Vatra Dornei spre Brosteni. Borca. Actiunea incepe la Magura Tarcaului (in Moldova). aflam descoperirea. in general. Dintre speciile epice. cu actiune complicata. Sadoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. iar la Cruci da de o nunta. Scopul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. si aici autorul isi exprima indirect sentimentele. „Baltagul” are o actiune simpla. In partea a treia (capitolele XIV-XVI) avand caracter dramatic. De aici. luate din toate categoriile sociale. el pune ca personaj principal o femeie simpla. de cea mai mare intindere. la Dorna.

situata intre localitatile Suha si Sabasa. luate din toate categoriile sociale. Vitoria Lipan este personajul principal. observam ca aceasta s-a desfasurat in locuri diferite din Moldova si a durat trei anotimpuri. alcatuit dintr-un substantiv comun. chiar daca nu este Implicat in actiune. se afla sange. cand toata natura renaste ca si ea. Calistrat Bogza si llie Cutui. de la inceputul secolului al XX-lea. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. Referiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. cei doi ciobani ucigasi. fiul lor.Din prezentarea actiunii. Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. miseleste. sotia lui. negustorii (David. cu interferente de bildungsroman si chiar de aventura (politist). Ea descopera adevarul primavara. parintele Visarion. cu ajutorul cainelui. Nechifor Lipan este si el personaj principal. cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: Nechifor Lipan. insa Gheorghita. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. cand natura este mohorata. si hotaraste sa-si continue viata preluand si grijile sotului. Vrajitoarea Maranda si fiica Vitoriei. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. intr-un loc pustiu. Gheorghita nu are bratul puternic ca al unui barbat. Vitoria. baciul Alexa. Aici ea (ca si autoritatile. Gheorghita. mos Pricop). semnificatiile titlului sunt . spre sfintire parintelui Danila. ii vine de hac. in concluzie. cea din urma facandu-si educatia la manastire. pe care a primit-o in cap. pe care-l da. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag. la lasarea noptii. In acest context. Vitoria este cuprinsa de ganduri negre. la singular. semn ca acela i-a rapus barbatul. insotindu-si mama in descoperirea adevarului. Vitoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. impletit cu unul de familie. Aceasta insinuare are efectul scontat. Gheorghita este personaj secundar. Alaturi de acestia apar. Deoarece actiunea este inspirata din „Miorita”. invitandu-i la praznic pe cei doi banuiti: Calistrat Bogza si llie Cutui. caci constatase ca fiul ei. un „topor cu coada lunga. mos Pricop etc. putem spune ca „Baltagul” este un roman social. Minodora. ea comanda fierarului un astfel de obiect. pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. intrebuintat si ca arma” (DEX). Ca in orice roman. cand Vitoria gaseste osemintele sotului intr-o prapastie. o monografie a satului romanesc de munte. „Baltagul” este o fresca sociala. argatii. Aceste personaje sunt impartite in pozitive si negative. eroina romanului hotaraste sa plece in cautarea sotului disparut. toamna. prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. reprezentantii bisericii (preotul Daniil. si in „Baltagul” apar multe personaje. prezent in momentele importante ale actiunii romanului. Ei ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele. Numeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. Ca orice roman.) si chiar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). Sadoveanu. care deprinde tainele oieritului. Cand Vitoria Lipan. apoi. carciumarii Iacob si domnul Toma. dascalul Andrei. „Baltagul” de Mihail Sadoveanu — explicarea titlului — Titlul romanului este scurt. Aici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. maicutele de la manastirea Bistrita). negustorii.

asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor.” Din momentul in care este sigura ca barbatul i-a fost ucis si jefuit. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s-a inasprit. baltagul (numit uneori „topor”) este unealta cu care barbatii isi castiga existenta. spune!” Viata si asa dura a Vitoriei. ar da satisfactie dusmanilor. cand afirma: „Mamei i-au crescut tepi de aricioaica. deoarece actiunea este mai complicata. In toate romanele. devenise mai indarjita. Riscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului „baltag”. dar care ei ii schimba existenta. era coplesita de suparare. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: „iti arat eu coc. valoare de simbol. pe cinci caluti. Acest roman isi propune sa prezinte. La praznic.numeroase. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata. asa cum poate simboliza termenul „baltag”. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. afirmand: „Multe femei raman vaduve inainte de vreme”. care statea mai mult singura luptandu-se cu gandurile. ce-si infrunta barbatul. Ele au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. a devenit mai aspra de cand i-a disparut sotul: are cosmaruri. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani. Observam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. capatand. are un subiect bine conturat. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. „Baltagul este romanul unui suflet de munteanca.” Ea fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. intr-un timp indelungat si antreneaza multe personaje. adica la exterior pastreaza aparentele. de ce tot ma fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus. pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. deoarece. Cand ramanea singura. Vitoria se dedubleaza. Gheorghita. din care iese mai indarjita contra oamenilor care i-au stricat caminul. banuind. . era pusa pe cearta.” „Baltagul” de Mihail Sadoveanu — povestire cu precizarea momentelor subiectului — „Baltagul” este un roman. devine violent. nici bunica-ta. Facand aprovizionarea de la campie. Pentru zona geografica surprinsa de autor. arde-te para focului sa te arda! Nici eu. Vitoria Lipan. nici bunica-mea n-am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii Dornei. dar in interior devine alta. Si existenta femeilor din acea zona este dura. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. care se comporta ca „un Hamlet feminin”. constienta ca daca s-ar plange. si in felul acesta se da de gol: „Asculta femeie. asa cum observa chiar fiul ei. asa cum se va intampla si cu Nechifor Lipan. incat acesta isi pierde cumpatul. expozitiunea este mai ampla. pe cel din frunte calarea ea barbateste. in afara oieritului. mormai cu manie Bogza. in conditii misterioase. cercetand. asa cum observa unii critici literari. valt si bluza. deci o specie literara epica si. in amanunt. ea il tot impunge cu vorbe pe Calistrat Bogza. Vitoria se deplaseaza calare pe cai: „Aducea faina si legume in desagi. petrecuta in locuri diferite. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau!” Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a Vitoriei. De la moartea barbatului. deci. Asprimea personajului principal creste. pe care-l durase mai bine de douazeci de ani. ca atare.

Personajul principal este Vitoria Lipan. plecat la Dorna. cu spatele catre ea. ca in multe romane. Vitoria Lipan a gandit toate amanuntele acestuia. explicatie. uneori de factura cinematografica. Descoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. hotarata sa o aduca si pe Minodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. Gandurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care Nechifor Lipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). cand a avut senzatia ca icoana Maicii Domnului plange. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din Magura Tarcaului. deznodamant). pana cand ucigasii se demasca. vanzand produse domnului David. apoi vrajitoarei din sat si chiar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. Caracteristici: — apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si alpersonajelor. • scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. Desfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente:asteptarea sotului. pentru a vinde oi (intriga). A pornit la drum. discursul) si chiar dramatice. Ei sunt pedepsiti (unul platind chiar cu moartea). incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. • secvente epice. dedicatie). Deznodamantul este amplu. pana cand nu afla adevarul. Femeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului.inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (Lupu). Desi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. de obicei. la inceputul toamnei. a batut baltag pentru Gheorghita. ca sa reia treburile de unde le lasase. ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene. numerotate cu cifre romane si/sau cu titluri/subtitluri. reconstituirea drumului acestuia. care a condus-o imediat la locul crimei. . ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. Cu mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu ochii). construite. a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. Si-a facut rost de bani de drum. pretext pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (Nechifor Lipan). dar nu a asteptat ca autoritatile sa-i rezolve problema. (aparand confesiunea. • un epilog (concluzie. voiniceste. deoarece in sufletul Vitoriei existase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. Structura specifica: • un prolog (introducere. iar femeia decide sa se intoarce acasa. pe capitole/subcapitole. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. — uneori capata accente lirice. Dupa drumul la manastire. descoperirea osemintelor lui Nechifor Lipan intr-o prapastie. Femeia a cerut sfatul preotului. implicit pedepsirea ucigasilor.

„Roata norocului” (al III-lea). — urmarite in evolutie. in care timpul se dilata sau se contracta. Timpul: — indelungat. sugerand conditia sociala a personajelor. Viziunea autorului asociaza/alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: — intrepatrunderea modurilor de expunere: — naratiunea (de tipuri diferite). — simbolice. Romanul „Ciresarii” al lui Constantin Chirita are cinci volume: „Cavalerii florii de cires” (I). • reconstituie trairile personajelor (timp interior). compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. De exemplu. • in general. b) de actualitate/moderna. „Drumuri” (al II-lea) si „Intre vanturi” (al IIIlea). „Castelul fetei in alb” (al II-lea). principal si altele secundare. uneori cu (sub)titluri diferite. adeseori. Actiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). cuprinzatoare. secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr-o ordine cu valoare simbolica). definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica/de epoca. preocuparile si aspiratiile acestora. locuri diferite. • da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. zeci si sute de ani. — dateaza evenimentele: — narativ (al povestirii propriu-zise). apropiate/departate. romanul „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile „Hotarul nestatornic” (I). c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). care: • inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). Dimensiunea: unul. intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. c) de anticipatie. ca si timpul. si „Drum bun. — evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. al unei societati (fresca). — individuale / colective. — cu valoare simbolica. fixe/mobile. focalizand actiunea. — legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). d) densa (dinamica). valoare simbolica. numeroase. panoramice. „Aripi de zapada” (al IV-lea). Ca element de constructie a romanului.• planuri (moduri de incadrare a subiectului). ciresari!” (al V-lea). Personajele: — numeroase. social) sau interior (sufletesc). o varietate de tipuri umane: — principale / secundare / episodice. b) ramificata printr-un conflict exterior (politic. doua sau mai multe volume. . Spatiul are. Spatiul-cadru corespunde timpului evenimential. apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci.

. — constructia simetrica / asimetrica. Vocea naratorului este vocea din text care ii relateaza cititorului actiunea. desfasuranduse in locuri diferite si intr-un timp indelungat (este complexa). cantec de leagan si colind. secventa cu un alt continut). lasandu-le sa actioneze singure. — dialogul. cu o actiune simpla. inclusiv cea artistica. Momentele subiectului sunt prezentate amanuntit: — expozitiunea este ampla si te introduce direct in existenta protagonistilor. uneori a planurilor. In functie de pozitia adoptata de narator in raport cu textul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: — la persoana a III-a. — la persoana I: autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. dar prezentate in antiteza. — monologul exterior si interior. atat ca balada populara. „Miorita” — comentariu literar — In „Istoria literaturii romane”. Desi are in jur de 150 de ani vechime. putine. care a inclus-o in „Poezii poporale ale romanilor”. Balada populara „Miorita” a fost culeasa de Alecu Russo din muntii Vrancei in 1850 si data spre publicare lui Vasile Alecsandri. ea circula si astazi. — formarea poporului roman din romani si daci. — alternanta. descrierea-cadru. pentru evocarea vietii dinlauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. Protagonistul / protagonistii are / au semnificatii complexe: a) in plan general-uman (sunt tipuri umane general-valabile). cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. pe intreg cuprinsul tarii. — mitul estetic. marcand semnificatia comuna a secventelor epice). prin tehnica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. care permite considerarea romanului apartinand unui / unor anumit tip / tipuri. lineara. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu „transe” din existenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. in peste 1400 de variante. Balada populara este o specie a genului epic. ci cunoaste numeroase planuri. menita sa aduca in prim-plan personajele. cat si ca bocet. — problematica variata. (1852). b) ca exponent al unei actiuni indepartate ca timp. prezentata figurat in („Traian si Dochia”). — actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant. stie totul si ii povesteste si cititorului (esteomniscient). — pauza descriptiva (insertia descrierii intr-o. — intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare.— descrierea. criticul si istoricul literar George Calinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: — mitul existentei pastorale a poporului roman („Miorita”). in versuri negrupate in strofe. aude si simte. — „anularea” actiunii. — mitul erotic („Zburatorul”). conform caruia creatia. de mare intindere. trebuie sa aiba drept fundament o jertfa („Monastirea Argesului”). — impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor.

ciobanul moldovean adopta o atitudine demna. Tara Romaneasca si Ardealul) si-au unit turmele pentru a ierna la campie. Intre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune. Se intampla. / iti cheama s-un cane / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc.” Afland de posibilitatea mortii. dand glas comuniunii omului din popor cu natura: „Ca sa ma ingroape / Aice pe-aproape. / Laie. insa. ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica. / Stapane.. ea este familia lui. — maicuta batrana cautandu-si fiul. insa. in „Miorita” partea cea mai intinsa (aproximativ 80 de versuri din cele 123) este una lirica. Continutul (subiectul) este simplu: trei ciobani. Doi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se hotarasc sa-l omoare. facandu-si. „— Miorita laie. s-a agitat. iar pentru el. deci intr-un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai = paradis). insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara). senina. testamentul. intr-un alt loc. Ea s-a manifestat deosebit timp de trei zile (a behait. reprezentand cele trei mari provincii romanesti (Moldova. Deci. mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: „Sa le spui curat / Ca m-am insurat!” Prezentarea ceremonialului nuptial apare. stapane. actiunea se desfasoara „Pe un picior de plai/ Pe-o gura de rai”.. nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a-i putea expune pericolul ce il pandea. care afla de existenta complotului si i-l dezvaluie stapanului. / Draguta mioara? / — Dragutule bace! / Da-ti oile-ncoace / La negru zavoi / Ca-i iarba de noi / si umbra de voi. / Mult zice duios! / Fluieras de soc / Mult zice cu foc! / Vantul cand a bate / Prin ele-a razbate/ S-oile s-or strange / Pe mine m-or plange / Cu lacrimi de sange!” Din continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii. In testament. cu puteri fantastice). stapanul este unicul cioban din lume. pe la apusul soarelui. bucalaie. presarat cu numeroase diminutive. expresie a transhumantei (procesul de migratie a turmelor de oi. pentru ea. inversat. — alegoria moarte-nunta. Ciobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. / Aste sa le spui / Iar la cap sa-mi pui / Fluieras de fag / Mult zice cu drag! / Fluieras de os. asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent „se cobor” si din interjectia verbala „iata”./ In dosul stanii / Sa-mi aud canii. De aceea. / in strunga de oi / Sa fiu tot cu voi. din care se deduce sufletul romanului.In cazul „Mioritei”. / De trei zile-ncoace / Gura nu-ti mai tace! / Ori iarba nu-ti place / Ori esti bolnavioara. Un vesnic prezent. Aceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: — testamentul. ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar. semn ca. la o lectura . desi balada este o specie epica. liric. Momentul este unul atemporal.

lautari. sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s-a intamplat cu ciobanul moldovean!). ca si ciobanul mioritic. Ciobanul se insoara „cu-a lumii mireasa” (nimeni alta decat moartea). ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: „pesimistii” au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii. cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada. Avand un ragaz. actiunea este simpla. dimpotriva. / Din ochi lacrimand. / Pana corbului. „optimistii” sustin ca. apar doua portrete. la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii). Cea mai frumoasa interpretare a dat-o Mircea Eliade. inca de la aparitie. considerata de Garabet Ibraileanu „«Miorita» poetului. deci sunt tipice: „Cine-a cunoscut / Cine mi-a vazut / Mandru ciobanel / Tras printr-un inel?/ Fetisoara lui. haiducul Toma Alimos sade „tolanit si cu murgul priponit” alaturi. Oglinda a sufletului romanesc. / Spuma laptelui. moartea nu este o certitudine. / Pe toti intreband / Si la toti zicand:” Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr-o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. / Brazi si paltinasi / i-am avut nuntasi / Preoti. deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. deoarece nu se afla in centrul atentiei. / Paseri. . / Mura campului!” „Maicuta batrana / Cu braul de lana. satul de viata de pribegie si plina de pericole.” „Toma Alimos” (balada populara) — analiza literara — Ca in orice balada. (care are ca moto chiar un vers din aceasta balada). Totusi. semn ca astfel de fapte s-au putut petrece oricand in Evul Mediu romanesc: campia verde ar sugera primavara. „Soarele si luna / Mi-au tinut cununa. realizat de mama si-al mamei. ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. poporul roman este un iubitor de viata. Cele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama). de o mare frumusete morala: al fiului. lineara. muntii mari. iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. / Spicul graului. Expozitiunea aduce in fata ochilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: „La poalele muntelui. / Muntelui Plesuvului / Pe campia verde-intinsa / Si de cetine coprinsa” Timpul este si el vag. in lucrarea „De la Zamolxe la Gingis-han” „romanul a avut mereu puterea sa-si transforme durerea intr-o creatie spirituala de mare elevatie”.atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. iar faptele vin sa confirme acest anotimp. Balada „Miorita” a fost privita. / Ochisorii lui. marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru. creionat de fiu. sau poezia „Mai am un singur dor” a lui Mihai Eminescu. / Pe camp alergand. Dorinta lui este a inchina cu un om. / Pasarele mii / Si stele faclii!” Tot in partea testamentara. ci o posibilitate (o ipoteza): „De-a fi sa mor”. prin lipsa unei actiuni consistente. accentul cazand pe personajul principal pozitiv. / Mustacioara lui. Cel al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care exprima o actiune continua. „Miorita” a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul „Baltagul” al lui Mihail Sadoveanu. / Perisorul lui.

Asistam. personificata. ce exprima contopirea haiducului cu natura. pe lumea cealalta sa nu-si gaseasca linistea. cu ochii negri „ca mura campului”. transmitand. lasandu-l in tarana pentru ca. Haiducul isi aduna ultimele puteri. Ca in orice balada. dar cu o mana ia plosca. dupa modelul real al haiducului cunoscut sub acest nume in mod direct. dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. iar elementele naturii rudele lui. imaginare. deci. Copacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt „fratiori de poteri ascunzatori”. furios. intr-o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc „la cap si la picioare”. cum se spune si in basme. . precizandu-se conditia sociala si originea. Codrul reactioneaza omeneste: „se cutremura” intuind soarta haiducului. calul va merge la noul stapan. ca in basme.El aduce un omagiu naturii (copacilor. Portretul fizic al haiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu. umane si animaliere. iar cu cealalta il injunghie miseleste. Boierul se preface ca accepta. el este coplesit de calitati dovedindu-se astfel simpatia populara fata de erou: Sfatos. comunicativ si destept: „mare /a sfat. Padurea. care-l ridica pe haiduc la dimensiunile unui erou fabulos. pentru alte pagube. iar armele ii sunt surori. la un ritual inchinat vinului intr-un monolog liric. boierul Manea. El il ajunge din urma pe las si ii taie capul. desemnat de Toma Alimos din randul celorlalti haiduci. inca de la inceput. armelor) care i-a fost singura familie. El cere sa fie inmormantat in natura. ii mangaie fruntea si-i saruta mana. lineara. disproportionate. isi incinge pantecele cu braul si pleaca. natura este casa. randuiala haiduciei. foarte viteaz (asemanandu-se cu eroii pozitivi ai basmelor): „viteaz cum n-a mai stat — gradul superlativ absolut. Punctul culminant este momentul justitiar. Toma Alimos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. el este infratit cu natura: pentru orice haiduc. mai fartate. astfel. tras prin inel. calare si chiar zburand. menita sa puna in lumina personajele). Desfasurarea actiunii: Boierul. — reale si fantastice. simtindu-si sfarsitul aproape. Haiducul ii propune sa bea cu el un paharel. — prezentate in antiteza. 1) Toma Alimos este personajul principal pozitiv. ospitalier si sincer: „Pan-atuncea. ii raspunde prevestind urmarea: „se cutremura”. Portretul moral: Fiind reprezentantul poporului. mediul de viata. care-i era lui Toma ca un frate.” De asemenea. personajele sunt: — putine (deoarece actiunea este simpla. dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. construit. Glasul codrului devine un bocet cosmic. Ghinionul face ca cel care apare sa fie chiar „stapanul mosiilor / si domnul campiilor”. / Da-ti mania la o parte / Si bea ici pe jumatate. dar impozant „nalt la staf'. in urmarirea boierului. haiducul se pregateste pentru ea. cerand drept vama murgul acestuia. Deznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si-a amanat moartea. Dupa ce il va ingropa. cere socoteala haiducului pentru calcarea mosiilor.

In natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat. il gateste „cu pripoane de argint” si ii incredinteaza testamentul. natura il va primi la san si-i va veghea somnul ca o mama. Toma este cumpatat. El i se adreseaza calului cu diminutivele „murgutule” si „dragutule”. direct in pamantul peste care s-a presarat „fanisor” (element al naturii). In final. cu flori de camp la cap si la picioare. prietenos . specific romaneasca: s-a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie. umanizandu-le. Dragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita. calculat. simplu. sustinand justitia dreapta: „ce-am vazut / om mai vedea / ce-am facut / om judeca” Toma promoveaza intelegerea intre oameni.

9:3 ..0320390.  %25: 3/0:3. .0/ 397 447/30.708    .9 0. 002039/0..:.3: ..:3084.43897:.3:: 80.    7:2:7  .3: 708..2-:./7:.707 . 8947. .  .3:089049740 .  75/0. 8 3970.3.30.90. 0.99:7 /10790  00025: 742.9473.. 0.4.09.24-0 5.9:3 /013947:50397:3..7082-4. 0.9.38.9:9/3970 .7  ..' 0.0/003 /0430%04/470..  #4.7:3089..4:20.4:20 .:30054.0890/02.890:10903.5.  W30307.7082-4.  2038:30...:2.' 0.:573/02.39379..:4389./08047 0. .. 0.:8:-99:70 49.032039.::  ..  8 7:2-:3 .039.9.70393/070831..2:900.4:20 :3047.-4:/0. #42.708.7 ..9 1708.3474. ..: 8:.2..980.70/0.4.07147/0.39:7  .8./..9:7..8.:.70808:.347.70.  .0 .:3: /4:...42549.3 ..2:90.88:90/0.742.

.9:./0054.90.9.. ./0.

047 925390747 39707:5. 3.9:30.:394.032039..9.94. $5.70.793.9.9090747 549.:80.  W/.:3/.507843.5.0  .5.70.9.8047 5.:3:2.0.24/073. 8.03203900 3.0320398.47085:3/0925::0. .9.425.  573.70  .709.4393:: .72.39:0242039008:-0.90 /.. 4..4397.:9:9:747  $5..80 .9:30.08947.:3:0.9. 84.43/9..70 ..9::347/30. 14.:573.7.30 573.9.0 3./09597.8925: .5.3/.5. .7..9:../943.39. . 7.9...0739258.  / /038..:.7082-4..80  .90/095:7:2... /3.089757457: 80 ..21.7.3/70. ..57397 :3.70925:80/..43899:097.438..7082-4.708.857.90.4.9: .4.3/./7:. .2.9....047  5704.39.84.. /0.8.8.7.9...0 /0./.7  W70.9:30.:/8.:7/10790 3:2074.3/9:9:747.0.5. .74344.74344.:.70/0507843..70 W3708970..70 .90080.:390747 8:10908.9:74784.008:-0.00 3:2074.....4.70507843.8.431.  !07843.. 8:07.:5..90.4...54.31.

80.70.:3/.

/:.0584/.0 3/.0.

.4:90  ':30...:947::.9.0 82-4.79030.2..925::478.747.40..7947.478579:.0 003/.70 2.84.0  :72.

24/.9.24/:747/005:3070 3.7..0/1079031:3.7..90/04-0.9:30.9.7989.93. /095:7/10790  .90730.00 .97:3/070.0 39705.9.

759..039.::3.9 ./7: 5.7070. /08. 38079./08.../08.:. ./08.7070.4389:.4393:9  24344:0907478390747  /..4:  !749.707397 4 80.

70.4389.5749.

742..3 8:3995:7:2.70507290. .3/ :3:.:30...-0  ..925 574-02.300307.438/07....5.9:33/05..3::.70..30307. 35. :2. ..9.7.42500 .0543039.9..90.9.:80231.793..79.

:347.3:2995.

9..82097.95:7  .43897:..

7478:1090898..0   .897.3507843..3/3742.384...3/.70470..9.203940791.047 .9:30 .03::05.7070.903..0. 43.0.390.98..93089039. .5749../.9573.070.0.300/0..9.8947..:909:80.9.545:.4.:#:884/32:39'7..8:7. 30. .: 97.7..:907.00.70095:7/03.8/02.3.8. .09 .24/0730 834./70591:3/.7.4397.9:30.-./.0.5.8903:2074.3 479.9:: 3907. .9:3 3742.9:7742..:4.7989.9:30.:88947... 3850.:947:80..9947:: 08904238.1:7..3.0/0 .54547::742.3..078:7307:5.70:'.089070570039.9.3:0.49.25..:70/:.:7/107908397 :39253/0:3...43/ 503970.38..42039.5479..3990..907.89.0890890.7.2.09/3.85705:-.5.9.38/.7./0:3..947:  .. 570039.7:..0.308.54547::742.9:9:747. -:7. 350890 /0.708::  1472./00.7570039... .5.94.:5.-.947::0890.3.7.  .9947::.4.7. 3.8:57. 3.347    08.8.0..90/0549.4250. 970-:08..390 .:8 43 !4054547.70.08904850.800.3:399 0549:30.545:.1.9::8:39570039.9.89020320/82420390/10790 2.3:7 /081.1489.9 0890.7.0/70.3089.2:9080.5:3.80392039047  '4. 479. :3047..30 .0.7 50397:0....03 8 /.7.70.9. .7  ./459.8903974/:./00.08908908 .3/7 .3.039  .545:.9:30.08..:.9430083:70  42039008:-0..805...70.9:30825./0.3:.00.431472.79.97:29:7 29:08903905..:947:.49/.-4.:34.3/80231.3.7..:0.7.:3/0385.82097...0 742.5/8570/034/. .8. 2039.:397:08 8:7573/070.42:3.89.0.39 .:3/..50784.  29:08909.8.  29:0749.3.8..90.03904705..  .172.4:0..70393/070 ...9947::.3/: 8034.70 .438947 397..70.7.9:347 890949:854.7  3 8947. 80.47-0890/08570:72./3.3./..703:7/0 /0...0890.94737.9.790.903 897410 /02.3... 31:3.7:907.:8.900507843.:70.907./03.9 .2. /0. .00 5:930 /.9:7..93 %7.:/088290  2507843.90.:5738:9./:.70.:...50784.8970./3909.39.9:30854.947:80.8...3/: 08..2. .8.70.431. -.7.9073.9:7742.3:747 573903.380 /3 089039.20 0.  479.3 572 5...

84. !0:35.: 4790 ..3.80/081..7.9:30..47/05.

89./.9.388049.083./0089039.:...0..8.#42.38:2.4-.89059. .::399:720050397:.5:8:84.7.1.9/0480-9925/09700 ..9.23083..:089.70 50.9 50397:. .89.30.:84770.939704024/4.:3..5.3.7.:5:9071..7. 397 :385.31089.7.80/23:9.05./485024/4..3..3. &3.-0. %.34785708084/.90.9.  4393:9: 8:-0.42549::8 /0.3/.0.902547.009702.4-47 8/339070.453/0. 2:390572.3::  ./7.89.9:1. 38.384.3/3:20 ./07.: 8 .9 8 . .. 50397:0.0 ..8.07-:.3.39.073.9 3:.5..9:30 5708.87/0.2..4:.704.0..97. /0. .25.3/.570039 057080.8.05:30507.07-.0.1.9:72047/04 384990/089.39.97.8.70:  $039.:270:9.30.2.3089 4/4.:  479.:3:2074.10.83...  424.5.5.9.7.3:0890:3.3 70570039. 7.9: 0890825:970..390 574.08901. .4-.0...89251007.9.9. 742. .33.7574.54.2.94.:3/.3: /0.!0 4:7. 89../8  42039:0890:3:.4-..8 .0 .9039.570039 80.3::80.3::8.5.3..7..08:/0 27.  3970... 5:90.250  4/39700 :3:70.0.0.3/0.0  8023.70.750397:0 0./3 .3:8.

.0 -:.0 ...

4.0.09700 3..

:7.3: 92.0.9..

.0.7-.3: 9 5. 7.

.4..7. 7089-43.

24..7.:9.7.

.0.:9:0-. 7.

. 940 3.4.0..

.4..307:.

.7-./034..

/0.4 . 8:2-7.

$9.5.30 .5.30 89.

2.30..8 :3.0.9.

.7-.908. 02.-.

/00890/042.078:7/3.:3.08904850./024.3:.-.5. .08:109:742.700 249.2039 .790. 9089..  1.24.2.2479 .3/: 81:  39089.7.0.3/: 8 7.3..3:24/4.908..3::  . 3 479.047.0 9089.99:/30 /023.50.4-.3/.. 1.790.7  /.4.:1.. /08-.7080/0/:.0.17. 8033..7017:2:80908.97.9:7.:573/0:72... 2.89.:9.93:3..8.  /0.8.3././459.5742.3//0548-9.:9.:2-.42:3:342::/354547..8. /3.4-. 5.2.7908.$.2039:  0.103745.-.9.374.078:8. .790 3:39.3938.2.005.0.94.00 0890:3.90...02.2039: .

50 .574.050 ..

/04.3897:3.

$.1:949.4.:.

 3/48:89.3.

$..3.:/. 2.

8908.085:.

.7.58. 25:...

 :07.8/01..

0.:/7.:9..

:07.8/048 .

:9.0/:48.

.8/084. :07.

:14..:9.0.

.'.90.3/.39:.-.

7.-.!7300 .90.

 $ 408 47897.30.

30.!02302 475.

0.970949.0:747...432472.43.059..:348..43:39./94784-.9..9 4.  0.30..3::/0857024.70...89.30  3.4393:.7.3:0890/0.947.::.9./000890 $.97....  4-.085:.078:747.70. 208.0.0:.3:80.72/08.70.742.70.2.4393:9:.94.473970-.:.2:7930:2980 47.39.790.:7..1.00.09 397 :3.

::3:59.2 .070243.70 38.078.9  !70039..238:7.70. 3.9 . .40...5.9:7.

 82-4:2479 ..0.:94890../0.:2270.3:39.475:7./0..08:070....9.  $4.482..58..790.3:0890.8...82:9.9039.2479 4-.7..: .047.047/4:.:.  3203.7570039..9. .7008:3.3:80384.3:39. .3.9.924. .54.

:93:9.:3:3. . .

93.85.7.8.

8. .2.:93:39..

7 . !7049 2:392.

!.807 .7 .:9.

8.!.7002.

9/01:  00/4:.2039.7.:70/017:2:80902.5479709057039.9/02.9089.8.:3.9073.7/4:.54797090 /042.2.5.4890 2.:348. /0...0 30 ./0. .2.$89001.2..8:3995.8 .7043.1:: 70.  %4935..:9.20 ..790.7017:2:8090 247. 1: 8/0/7. 2.

.302 .:9..

3/7:.30.4-..

%7.857397 :330.

: .7. 0984.

$5:2.590:..

7.: .4.:89..

:7.::.$5.

 !07847:: .

3.!.47-::..

847: . .

97.:7..25::  .-...:9..3.

.:/0.3.:-7.

3/ ..72.34..

.07.3/ .25.!0.

3/.!0949 3970-.

.8.70.90 /0. 8.549.97010.: 540.:23.9...54547:: 34897:  479.3: 479..790 .9050397:907.545:./0209.31.7.9:9/397 48:9.39075709.9:73.0890825.70570039.4-.949.247  0.7.54. /034/..  .2494.70.3:08904..4 548-9.031....39:: 3:892.9..347.30.240.3..:.2.3039.  ./0./0 2.9.9::..7. 24.0..9.8:109::742.39..0890.3/  !479709:1.200890.1032472.: .8.742.0..25.:92070:5:9070...078/3.90/300203900 3.9:3.1.14703857.90 45490.. .3:0890.....47.947 508289 .1.9:047.99:/38.8:78.:573.17:24.0.  .. 0.2.382. 479.8.7:/::/0893  3/. 8:07.248  -.99:/30./.039:.2.8..93. .9.$.43899:9570543/07039 /3..7:3.90390  ./.3 0.308905.2308. 54547::34897: %49:8 57358.907./0 3:. 38 .70.../.9..  .24793-.9..54547:742.438/07.5:3.-..4.3: .308. 54547:742.0./03857.9:7.../0.398..70.3.70570039.8.790.908579:.03:80.0-.397 4. 3.39.7::0890.0799:/30 .9:30.$.9.18.148957.:9..3814720/:7070.9.1.70...5.3  742.  0 ..:./:.7:..: .9...50397:8579:./4...7. /04.-09-7.08 . /25497.7./.3:2479.709.7000..:.89.438/07.89070:347 39075709.3:.7./.70.9 0.08.98:3/0.031. /0.:7/0857003:./.32472. 30. 897.2:383:7/47 ..7.2479  ..97.70.10:3.4-. 3:20 .../.308.3/50507843.:4.07-0.4397.07:3:.4.3.70..002:390: ....  549:30.9.:2:8:10908.30890:3:-947/0.3/-:.0890.8.9:30.700572. 2.70.0.945072.3:  .:.5.9.3. ..90.70.9.9947:::385.4-. 5409::   %42.438890390 82.947.0./.9..31..70.:30.79:7050890.9. .9 47.742.39. 459289 8:893.4393:....0397:.9.0..3:24/4.

:390:!08:.::.

25.07/0 3938.!0....

:%42./:..8910/01.2488....:0/: 742.:5:9:950970.$/0.38.45738.5908 .07/0.71.089./0507.9:/0.34925  ..9:7  4739.3..431720.:0890.572..9.398.:2:7:575439 ..7.3/3../0 94.  %25:089080. 8023..3/:37../057-00853.0930 .25..::342 8. .3.308.5900...40  ..78:07..047. .

0.7 89.3./:. 7.9:7.3::397 :3243447.148983:7.9.::.. 5078431. .45.70.  343:1.:3...42030.3:24847.5.47 .4394570.10.0..4570039..  !.708. .:3.5./:70...2 /0.72047 .85:3/0570.9.20 /. 889.70 .0:342.3.:379:.30890 /:5./:...1.70.:9702:7...0893/:72.9:7 .79.8. 80.0 0572..

.50  %42. 50:20.9 24.24881.39:7057039.70.3//7059.0./:.:42..:348.0708.0 .:4. -:478-:8:4.047..3/ .9/0%42..5:3.70..:5745:308..933.3/70570039.7254. 2039... 397 474./.8../:.820  ...0..2..9.9:3 407: 1:748 .3.789:.39.47:88.8.1.0:2..:30/3:72..70.0.:80570.. 84.9/4.:32420393.89.:850. 1032472....8:.3890.8.0890825.9089050397:0.9:30..2547 -407:. 507843.2480890507843.307 .3990.9:..50.8...  034/./2038:30:3: 074:1.0893:20324//70...1.0..:317.70../:.089:.:8...9./:.84730.7-:7.39 3.390..2.34:89../:.5: .05:9 570..9:7.3 :23.3. /.54547::742./0..43/9..2039:50.548.5...7 .0.8910825.  081..9.3/ .8:7.90  . 30..00...9.059./:.58.45089/0..248/3 7.07084..:3.5.574.5.:-7.-:48 .790..545:. 3 :72./:.5.:: .-0.008:39 5:930 /04.3.857330 /..3/: 80.9.9..24/0:70./:.07.50.:%42. .::50397:. ..8293/: 881.7.081. .8. 97.0.3.09 .482..820 .490..889.00  570039.9 3.:-0  2.3745.::0890:3:850..43897:9 /:5./0074:$1..:573.-.948 .5..:-00  407:805701.70 07.8/089059 2..:98:-.80..::/017:2:8090 2.70/390../0.25::  !479709:247.2:7:.4/7::/0.9.70 7/.89.9.3829.70 /8574547943.9.903.3/:.:.::.0/3/: 80 .7..:28085:308 3-.. .70  :5.8910 7.347.549...24847 50397:.8/423: .-407:: . 70.39:54547:: 00890..703..1 ./:.9.3: 8. .30:3-4.507843.8.3 /08023.708.4.50397:.  .770.:0:35.2:7.3/: 39.08 .308.7.90 .95..3.32.  !479709:1.0-.89:.30.2070..5..:92005:907 83.390890242039::899..3 -.3:302800890  !:3..3.:5../:3.2. .38:5: 97..947/:5... .70 /:5.:23.7.09089. .305.../0.:.7..9.070  %42.905.70.8.3/:..47..42:3.39.

0.90 ..9 7.-.89.90.9.:074549./:8:507.3/: 80.790.914.2. .81.:23 .82047  .3.07 !.07883.9:3.1.-84:94859.3 . ..802.79.. 2.90.

3. 92..45..790.

:: 2..9:7.90.90  0...50397:47. ./:.8  8.709..017:390.802030.9:7.8..8.9430.7002039003. .0. 3..9:77:/00: 45. 00890317.90 8:39 17../:.:9702:7.:3.9. 20/:/0 . 80890 203943.947/054907.0890.:3.38023/0825. $-0.08947.2.9....42030890 80.99.9.79.3.947  4/7:70. 39:3/84.7:9..50:2.72008:398:747  .3.7.

9 1./7080..00/42089...9. .8.30/0. 8423:.:./70.9.3847  002039.. 742.2.9:7 .90890 .708 ..2..9:7.3:.70/390.::0890:3.742.59.:9.9.30...38 ..39.97.:9:0  .739 83.42..3.00.70..5..3..:5754...1032472.70 313. /4:..39:50890.:147/0 .93 5.::.2039:  %42.0 .  7.704.7050397:.9 8:893..4890. 850.:/23:9..8 ./0480-9.5708.4389.00 2:7:9:0 8 /7.3/:899.0890...33.7..1.4.04..1.438/07.32. 3..2.9089.9:7.572.50.3/: 0  80.8.20 :2.25.:25..9833.9:7.9 .9 825: /70.8.58.

.422.0/0..

.0 ..:9.21.

203 57090348  .0.57424.39704.3900070.42:/0..  %42..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful