Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg.

Jiu Facultatea de Stiinte Juridice si Litere Programul de Studii Universitare de Licentă -Drept-

LUCRARE DE DIPLOMĂ
FILIATIA FATA DE MAMA

COORDONATOR STIINTIFIC: Lect univ dr. Alin-Gheorghe GAVRILESCU

ABSOLVENT: BĂDULESCU PETRE ADRIAN

TG.JIU -2011 CAPITOLUL I: CONSIDERATI INTRODUCTIVE PRIVIND FILIATIA FATA DE MAMA

1.1. Notiunea de filiatie. Clasificare Filiaţia desemnează în sens restrâns, legătura dintre o persoană şi fiecare din părinţii săi. În sens larg, filiaţia poate fi privită şi ca un şir neîntrerupt de persoane între care faptul naşterii a stabilit legătura de la părinte la copil. Această noţiune se poate aplica deopotrivă şi filiaţiei care rezultă din adopţie, cu deosebire că, în acest caz, nu mai este vorba de o legătură biologică, de sânge, ci de o filiaţie civilă, prin care, în condiţiile legii, se imită relaţia de filiaţie firească. S–a arătat, că în acest sens noţiunea de filiaţie acoperă şi situaţia copiilor născuţi prin metode de procreaţie asistată medical. Filiaţia faţă de mamă se numeşte maternitate şi filiaţia faţă de tată se numeşte paternitate. Filiaţia faţă de mamă se dovedeşte, potrivit art. 47 alin. (2) din Codul familiei (C. fam.) „ prin certificatul constatator al naşterii”. Din formularea textului legislativ ar rezulta că certificatul de naştere face dovada numai cu privire la faptul că mama a născut, nu şi cu privire la identitatea copilului, de vreme ce el „constată” naşterea. Conform unei alte păreri1din literatura de specialitate, certificatul constatator al naşterii face dovada atât a faptului naşterii, cât şi a identităţii copilului, adică a filiaţiei faţă de mamă. Dacă , însă, se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii, dovada acesteia şi a identităţii se poate face prin orice mijloc de

Gh. Penculescu şi M. Anghene – Regimul juridic al actelor de stare civilă, Bucureşti , Ed. Ştiinţifică, 1958, p. 50
1

2

probă, în faţa instanţei judecătoreşti.2 Adoptarea uneia sau alteia din cele doua soluţii prezintă o mare importanţă teoretică, dar mai ales practică. Întradevar, starea civilă a unei persoane, deci şi filiaţia faţă de mamă, nu poate fi supusă discuţiei în cazul în care certificatul de naştere este conform cu folosirea stării civile3, adică ambele arată că mamă a copilului pe aceeaşi femeie, dovedindu-se astfel atât faptul naşterii cât şi identitatea copilului. Astfel potrivit art.53 şi art.57din C. fam sunt copii din căsătorie: a) copiii născuţi în timpul căsătoriei părinţilor săi, adică în perioada dintre data încheierii căsătoriei şi data desfacerii sau încetării acesteia. De asemenea, copilul născut în timpul căsătoriei lovite de nulitate este considerat din căsătorie, deoarece nulitatea nu produce nici un efect în privinţa copiilor. b) copiii neconcepuţi în timpul căsătoriei şi născuţi după desfacerea, încetarea sau desfiinţarea căsătoriei, dacă naşterea a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie . Potrivit art.57 şi art.59 C. fam, sunt copii din afara căsătoriei, copiii concepuţi şi născuţi în afara căsătorie precum: a) copiii concepuţi şi născuţi înainte de încheierea căsătoriei părinţilor săi; b) copiii concepuţi şi născuţi după desfacerea, încetarea, desfiinţarea căsătoriei părinţilor săi; c) copiii concepuţi şi născuţi din părinţi care nu au fost şi nu sunt căsătoriţi între ei.

Art.50 C. fam., coroborat cu art. 13 din Legea nr. 119/1996, starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. 3 Art. 51, C. fam.
2

3

În ceea ce priveşte importanţa clasificării filiaţiei după cum copilul este din căsătorie sau din afara căsătoriei se remarcă faptul că, dreptul modern a eclipsat în mod progresiv efectele acestei „summi divisio” în materia filiaţiei consacrând principiul potrivit căruia copilul din afara căsătoriei are acelaşi statut juridic cu al copilului din căsătorie1. Aceasta înseamnă că raţiunea clasificării nu rezidă în planul statutului juridic al celor două categorii de copii ci se situează pe tărâmul tehnicii juridice prin care se realizează reglementarea modurilor de stabilire a filiaţiei. 1.2. Aspecte generale privind stabilirea si dovada filiatiei fata de mama Filiaţia este reglementată, în principal, în Codul familiei, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1954 în Titlul II, Capitolul II, „Filiaţia” (articolul 47 – 65). De asemenea Titlul III–„Ocrotirea celor lipsiţi de capacitate, a celor cu capacitate restrânsă şi a altor persoane”. Capitolul I – „Ocrotirea minorului – Secţiunea I – „Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori”, reglementează cele mai importante efecte ale filiaţiei în raporturile dintre părinţi şi copii.
1

Art.23 alin. 2 C. Fam Acest principiu a fost consacrat de art.10 din Convenţia europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei , încheiată la Strasbourg 15 octombrie 1975 , la care România a aderat prin Legea nr.101/1992. P. Anca, Rudenia , Edit. Academiei, Bucureşti, 1996, p.31. Gh. Penculescu , M. Anghene – „Regimul juridic al actelor de stare civilă”, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1958, p.50. Art.50. C. fam – Potrivit art.13 din Legea nr. 119/1996 starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registre de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. În anumite situaţii (art.10 şi art.16)starea civilă se poate dovedi în faţa instanţei judecătoreşti prin orice mijloace de probă. I. Albu, Tratat de dreptul familiei, Edit. Didactică şi Pedagică, Bucureşti, 1975,p. 210.

4

Legea cetăţeniei nr.21/1991, republicată4, cuprinde prevederi privind dobândirea şi pierderea cetăţeniei prin efectul filiaţiei. În ceea ce priveşte raporturile de filiaţie cu un element de extraneitate, Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat5, în Capitolul II – Persoane fizice, Secţiunea a III-a „Filiaţia” stabileşte normele conflictuale pentru determinarea legii aplicabile filiaţiei. Prin Legea nr.101/19926, România a aderat la Convenţia europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei, încheiată la Strasbourg la 15 octombrie 1975, care conţine dispoziţii privind stabilirea filiaţiei copilului din afara căsătoriei, în scopul apropierii de legislaţiile statelor membre ale Consiliului Europei şi îmbunătăţirea statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei. De asemenea Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr.18/19907, consacră principiul potrivit căruia copilul trebuie înregistrat imediat după naşterea sa, având dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie şi-n măsura posibilităţilor de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi crescut de către aceştia (art.7). De asemenea art.9 prevede dreptul fundamental al copilului de a nu fi separat de părinţii săi, împotriva voinţei lor, afară de cazurile, excepţiile prevăzute de lege, dacă această separare este în interesul superior al copilului.

4 5

Monitorul Oficial al Romaniei nr.576 din 13 august 2010 Publicata in M.Of. nr.254 din 26 octombrie 1993 6 3Publicata in M.Of. nr.243 din 30 sept. 1992 7 Publicata in M.Of. nr. 314 din 13 iunie 2001

5

în prealabil.3. stabilirea ei nu ridică atâtea probleme ca filiaţia faţă de tată..1. Rudenia …. Elementele de stabilire a maternităţii sunt prevăzute la art. l-a născut. deosebirea fiind că. Elementele filiatiei fata de mama Cum filiaţia faţă de mamă are la bază faptul uşor de dovedit al naşterii.Barasch ş. existenţa legăturii de filiaţie este un element obiectiv. p. Tratat de dreptul familiei. Nici certificatul de naştere şi nici hotarârea judecătorească nu pot fi emise fără această dovadă prealabilă. existenţa acestei legături obiective între copil şi mama sa.I. respective copilul a cărui filiaţie se stabileşte trebuie să fie acela pe care femeia faţă de care se stabileşte filiaţia.citată.289 şi urm. în prima ipoteză.A. trebuie făcută dovada căsătoriei. 6 . Desigur.P.47 C. Nu mai puţin însă. odată eliberat certificatul de naştere sau adoptată hotărârea judecătorească.31 şi urm. Certitudinea maternităţii este exprimată şi prin adagiul latin mater in iure semper certa est.fam. în opinia noastră.Filipescu. este adevărat că. p. izvorâtă din faptul naşterii şi al identităţii copilului. I. A.Pentru a putea considera filiaţia stabilită. 1 E. ele constituie şi dovezi ale legături de filiaţie. iar al doilea este “identitatea copilului”. În doctrină1 se vorbeşte sinonim de “dovada filiaţiei” şi de “stabilirea filiaţiei” deşi cele două noţiuni au.. sfere deosebite. atât în cazul filiaţiei din căsătorie. distinct de dovada acesteia. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă are la bază aceleaşi elemente. prin mijloacele de probă admise de lege.a.op. trebuie să se fi dovedit. Primul element este “faptul naşterii “. cât şi din afara căsătoriei. Filipescu.

stabilirea maternităţii se face prin certificatul de naştere. iar dovada ei se face numai prin certificatul de naştere şi hotărâre judecătorească. stabilirea maternităţii poate fi dificilă atunci când. de lege lată. nu există o reglementare în domeniu.mamă donatoare – şi folosind fecundarea in vitro. prin recunoaştere şi prin hotărâre judecătorească. Probleme mai deosebite pot să apară in practică datorită dezvoltării şi în ţara noastră a procreării medicale asistate.În consecinţă. prelevând material genetic (ovul) de la o femeie . embrionul format este implantat unei alte femei – mamă purtatoare. 7 . În condiţiile în care.

pag. De asemenea va aduce o declaraţie cu privire la numele de familie ce-l va purta copilul.47 8 . 1 Gh.1. Când părinţii au un nume comun. Stabilirea si dovada maternitati prin certificatul de nastere Certificatul de naştere se întocmeşte în registrele de stare civilă.– Regimul juridic al actelor de stare civil. Penculescu. Ştiinţifică / 1958. pentru că el se eliberează în temeiul înregistrărilor din registrele stării civile. atunci când mama este căsătorită1. Anghene. Certificatul constatator al naşterii înfăţişează dovada cea mai puternică a faptului naşterii.CAPITOLUL II: STABILIREA FILIATIEI FATA DE MAMA IN REGLEMENTAREA CODULUI FAMILIEI 2. Faptul naşterii rezultă din declaraţia de naştere care se depune delegatului de stare civilă şi la care se ataşează actul de constatare medicală a naşterii şi buletinul de identitate al mamei. iar actele înregistrării se săvârşesc cu toate garanţiile pe care legea le impune. în temeiul declaraţiei făcute personal în scris sau verbal de către acela căruia legea îi impune sarcina de a declara naşterea. Ed. dacă părinţii au nume diferite. Bucureşti. nu este nevoie de o astfel de declaraţie. M. Persoana care face declaraţia dacă este alta decât mama copilului va aduce şi buletinul de identitate al mamei precum şi certificatul de căsătorie. persoană care este astfel dovedită a fi mama copilului.

cât şi identitatea dintre copilul născut şi cel a cărui act s-a întocmit. Această stare de fapt rezultă. ca fiind copilul mamei ce la născut. considerarea de către cei apropiaţi. 2000. dovada filiaţiei faţă de mamă se poate face pe cale judecătorească.47 C. ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă folosită. Aceste elemente trebuie să aibă caracter de continuitate şi totodată un caracter concordant deoarece orice discontinuitate sau folosirea numai a unora din cele trei elemente este de natură să ducă la o stare civilă neconformă cu certificatul de naştere . 9 . din întrunirea următoarelor elemente8: „Nomen” înseamnă individualizarea persoanei prin purtarea numelui ce corespunde stării civile pretinse de persoana respectivă cu alte cuvinte copilul poartă în mod constant numele mamei. 279. Bucureşti. Certificatul de naştere face prin el însuşi dovada filiaţiei în raport cu mama conform art. deci legătura de filiaţie faţă de mamă. în familie şi-n societate. p. „Tractus” constă în tratarea. Filipescu. prin certificatul de naştere se dovedeşte maternitatea. prin orice mijloc de probă. fam. ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pe care o pretinde. În cazul în care lipseşte certificatul de naştere sau deşi există. se contestă cele înscrise în el. Ediţia V. Folosirea stării civile sau posesia de stat este starea de fapt din care rezultă că un copil este al unei femei.cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. P. Tratat de dreptul familiei. „Fama” presupune recunoaşterea. 8 I. Editura All Beck.Prin înregistrarea făcută s-a consemnat atât naşterea copilului. Ca atare.

dar tot atât de bine să nu existe din punct de vedere biologic. De 1 S-a decis că dispoziţiile art. Astfel. fam. în sensul că nu se poate reclama o stare civilă contrară celei care rezultă din certificatul de naştere. dintre care numele este cel mai controversat. copilul nu poate reclama o stare civilă contrarie aceleia care rezultă din certificatul de naştere şi folosirea stării civile cu acest certificat.Rezultă că certificatul de naştere întărit de folosirea stării civile conforme. prezumţia întemeiată pe folosirea stării civile poate fi invocată în cadrul unei acţiuni în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei. în sensul că filiaţia pe care o arată corespunde realităţii. din materia filiaţiei faţă de mamă. dar presupune că elementele posesiei de stat au o anumită stabilitate. se întrunesc o perioadă de timp suficientă pentru a crea credinţa că filiaţia reală a persoanei este aceea indicată de folosinţa stării civile. nu sunt aplicabile în cazul în care a avut loc o substituire de copii. Folosirea stării civile trebuie să fie continuă şi neechivocă. deoarece. Spre deosebire de filiaţia legal stabilită. ci este mai mult manifestarea exterioară a unei pretinse legături de filiaţie care poate să existe. folosirea stării civile nu mai este conformă cu certificatul de naştere. filiaţia indicată doar de posesia de stat nu oferă garanţia că aceasta este filiaţia reală. în asemenea situaţie. reprezintă o probă absolută de maternitate ce nu poate fi răsturnată de nimeni1. fam. Posesia de stat este echivocă atunci când faptele care o alcătuiesc pot fi interpretate atât în sensul unei anumite filiaţii cât şi-n sens contrar.51 C. potrivit art. 51 C. Elemente care compun folosinţa stării civile au un caracter relativ. Continuitatea nu înseamnă permanenţă. Posesia de stat e o prezumţie simplă. alături de altele mijloace de probă. 10 . În acest sens.

A. în oricare dintre formele prevăzute de lege. cit. 172 10 I. Tratat de dreptul familiei. 3/1986. Nr. Filiaţia. aşadar. p. Acţiuni privind statutul civil al persoanelor. 11 R Petrescu. Bucureşti. Editura All Beck. p. C. în R. Bucureşti. Dumitrache. Al. op. D. Datorită naturii sale juridice complexe. 165. recunoaşterea este supusă atât regulilor privind mărturisirea . recunoaşterea de maternitate a fost definită ca fiind: - actul juridic prin care o femeie mărturiseşte legătura de filiaţie dintre ea şi un copil despre care declară că este al său9. Ea este însă şi un act juridic care are drept efect stabilirea posesiunii de stat a acelui copil11. Noţiunea şi natura juridică a recunoaşterii de maternitate În doctrină. Filipoescu.Filipescu. V-Cl. o mărturisire prin care femeia face cunoscută naşterea şi identifică pe un copil ca fiind acela pe care ea l-a născut. după caz. 2001. 2005. P. după cum tot astfel pot fi şi combătute. p. declaraţia făcută de bună voie de către o femeie. Stabilirea maternităţii prin recunoaştere 2.asemenea.Filipescu. V. Ediţia 4. cât şi a celor privind actele juridice12. prin care mărturiseşte că este mama unui anumit copil10 - Recunoaşterea este. Adopţia internă şi internaţională. Editura Ştiinţifică.1. p. 9 Al. Editura Universul Juridic. 12 I. 11 . M. V-Cl. Aspecte ale contestării maternităţii . Bacaci. nimeni nu poate contesta starea civilă a copilului care are folosirea unei stări civile conforme cu acest certificat. Bucuresti. Avram.2. Editura All Beck. Dumitrache. 1968. 2. C. Ciobanu. 44.I. Dreptul familiei. Recunoaşterea de filiaţie poate fi o recunoaştere de maternitate sau paternitate.. Hageanu. 172.R. Bucureşti.P. p. 15-25. M. 2006. Bacaci. Hageanu. Dovada folosirii stării civile se poate face prin orice mijloc de probă.2.

mama poate recunoaşte pe copil. 12 . Posibilitatea procurării certificatului de naştere există. neînregistrarea se poate datora faptului că nu au fost registre de stare civilă. În această situaţie. 56 din Legea nr. p. atunci mama poate recunoaşte pe copil13. Cazurile în care se poate face recunoaşterea Cazurile în care se poate face această recunoaştere sunt arătate de art. Dacă omisiunea este din vina delegatului de stare civilă. În primul caz. C. în conformitate cu art. declaraţia de naştere fiind făcută. În cel de-al doilea caz pot apărea mai multe situaţii14. b) în cazul în care copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi. 174 Idem. deşi au existat registre de stare civilă. 119/1996. fără a fi necesară recunoaşterea. atunci suntem în prezenţa unui caz de întocmire ulterioară a actului de naştere. p.48 C. Într-adevăr. Fam care prevede că recunoaşterea poate avea loc: a) dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă.2. dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă. Este însă posibil ca înregistrarea naşterii să fi fost omisă. Interesează să se ştie din vina cui s-a făcut omisiunea. op.. Bacaci. Dumitrache.2. Textul nu distinge cât priveşte motivele sau împrejurările pentru care nu s-a făcut înregistrarea. cit. 174-175. Dacă însă omisiunea înregistrării este din cauză că nu s-a făcut declaraţia de naştere. 13 14 Al. mama poate face recunoaşterea copilului. după întocmirea ulterioară. V-Cl. Hageanu.2. deoarece ea s-a făcut prin declaraţia de naştere.

întocmit pe baza declaraţiei de naştere a mamei copilului părăsit după aceea de ea. cum nu se admite nici în cazul în care. nu mai suntem în prezenţa unei recunoaşteri. făcându-se menţiune despre primul act de naştere. înscriindu-se totodată. mama reţine certificatul de naştere . Actul de naştere al copilului în care el figurează ca născut din părinţi necunoscuţi şi pe marginea căruia se găseşte menţiunea recunoaşterii făcute va trebui să fie anulată. menţiunea despre primul act de naştere care este şi cel adevărat.După ce naşterea a fost înregistrată legal pe baza declaraţiei de naştere. Dacă mama apare şi înfăţişează certificatul de naştere nu mai este cazul efectuării unei recunoaşteri . Într-o atare situaţie. Soluţia este diferită dacă mama copilului prezintă certificatul de naştere al acestuia. recunoaşterea nu mai este admisibilă. este din nou înregistrat ca născut din părinţi necunoscuţi. Actul de naştere întocmit ca urmare a găsirii copilului va fi însă anulat. Recunoaşterea ulterioară adopţiei este admisibilă însă. Mama copilului nu va putea recunoaşte decât dacă va contesta prima recunoaştere. şi abandonează copilul care. fiind găsit. 13 . iar înainte de această înregistrare a avut loc declaraţia de naştere a mamei. ca în cazul precedent. atunci când a fost adoptat un copil înregistrat ca născut din părinţi necunoscuţi. copilul a fost adoptat. O altă situaţie este aceea că copilul găsit a fost recunoscut de altă femeie decât mama lui şi apoi aceasta din urmă apare. În acest caz. mai înainte de prezentarea de către mamă a certificatului de naştere . Cu toate acestea recunoaşterea făcută trebuie înlăturată.

adică cea firească şi cea din adopţie. adică de mamă.Într-o altă situaţie. legătura de rudenie firească se stabileşte şi pe perioada de timp anterioară adopţiei.Beck. în exemplu dat. fam în ceea ce priveşte cazurile în care se poate face recunoaşterea. Ar urma. Într-adevăr. Bucureşti. fiind adoptat. În al doilea rând. stabilirea legăturii de rudenie anterioară adopţiei este de natura să permită aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la împiedicarea căsătoriei sau desfiinţarea ei dacă a fost încheiată între rude oprite a se căsători. Rezultă deci că există interesul de a stabili adevărul în ceea ce priveşte filiaţia copilului1. dar apoi. prin recunoaştere. este posibilă recunoaşterea de către adoptatoare. interesul poate consta în faptul că adopţia produce efecte de la data încheierii ei pentru viitor. şi deci nu ar fi îndeplinite cerinţele art. Soluţia se întemeiază pe interesul de a înlătura adopţia încheiată cu încălcarea impedimentului la adopţie rezultând din rudenie. totodată este adoptatoare. Edit. Art. până la naşterea şi chiar la concepţia copilului. Dificultatea provine din faptul că acel copil. adoptat de către propria mamă. Editia a 2-a. în măsura în care s-ar stabili filiaţia faţă de mamă. pe când recunoaşterea produce efecte şi pentru trecut. Or. Astfel fiind. Dreptul familiei. în care adoptatoarea apare ca mamă a lui. se pune problema dacă un copil trecut în registru de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi. În acea vreme. i s-a întocmit un nou act de naştere. s-ar fi putut astfel naşte anumite drepturi succesorale în favoarea copilului. C. care .H. apare incompatibilitatea între cele două feluri de rudenie. poate fi recunoscut de către aceasta. 2008 14 . dar care este mama firească a copilului.48 C. adopţia nu este permisă între părintele firesc şi copilul său. fam prevede că se poate recunoaşte copilul născut din părinţi necunoscuţi. deci că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de 1 Florian Emese.48 C. De asemenea.

se pot ridica următoarele probleme15: Dacă un copil numai conceput poate fi recunoscut (înainte de a se naşte)? Copilul conceput poate fi recunoscut de mamă înainte de a se naşte. potrivit căreia copilul îşi poate stabili mai întâi filiaţia faţă de oricare din părinţii săi. P. ulterior. fam. nu se vede de ce copilul ar putea să-şi stabilească filiaţia faţă de mamă. Or. pe calea acţiuni în justiţie şi nu ar putea face acelaşi lucru pe calea recunoaşterii. Un argument care se poate aduce în sprijinul acestei interpretări este art.64 C. o asemenea soluţie nu corespunde art. p 282 şi urm. Filipescu. înainte. Dovada recunoaşterii s-ar putea face la nevoie cu hotărârea judecătorească şi declaraţia de naştere tardivă. Dacă nu s-ar da interpretarea de mai sus ar însemna că nu se poate stabili. mama poate recunoaşte un copil. fam. în exemplu dat. de asemenea.2. cit.text dacă tatăl ar fi recunoscut în prealabil pe copil sau dacă acesta şi-ar fi stabilit filiaţia prin acţiune în justiţie. 2. În acest caz.Copiii care pot fi recunoscuţi În legătură cu situaţiile limitativ determinante de lege în care poate interveni recunoaşterea de maternitate. op.64 C. dar această recunoaştere nu va produce efecte decât dacă . în mod 15 I. În plus. fără a se recurge la intervenţia justiţii.3. deoarece sensul legii este că recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă poate avea loc dacă nu se cunoaşte mama copilului. faţă de tată. 15 . filiaţia faţă de mamă decât pe calea acţiunii în justiţie.. Este de preferat a se stabili filiaţia faţă de mamă sau filiaţia faţă de tată pe calea recunoaşterii .

Cazurile de nulitate absolută a recunoaşterii filiaţiei în J.57 C. p. recunoaşterea decât în cazurile pe care le prevede anume şi care sunt incompatibile . V-Cl. cu situaţia copilului care nu s-a născut încă17. fam că recunoaşterea de către mamă a copilului decedat trebuie să fie considerată valabilă.. prin urmare. Hageanu. 1965. fam potrivit căruia recunoaşterea se mai poate face fie o dată cu înregistrarea naşterii. Se mai pot adăuga şi dispoziţiile art. pentru săvârşirea căruia nu se cere consimţământul aceluia la care se referă recunoaşterea18. dar încă nenăscut. p. p. neîngăduind. I. Petre Anca – Rudenia. pentru că această mărturisire este îmbrăcată în forma unui act juridic unilateral.excepţional. 176 16 . Dispoziţia art.. Bucureşti. copilul trebuie să fie născut.2 C. fam16.57 C.R. Bucureşti. fam trebuie să fie considerată de strictă interpretare.133. S-a susţinut că este posibilă recunoaşterea de către mamă a copilului conceput. 18 T. Dumitrache. 1/1961.N. nr. Popescu.57 alin. ca atare îşi va produce efectele retroactiv de la data când copilul s-a născut şi în al doilea rând. la naştere copilul se găseşte într-una din situaţiile prevăzute de art. Bacaci. 29-30 19 Al. Editura Didactică şi Pedagogica. Dreptul familiei. fie după naştere. în cazurile în care mama ar deceda imediat după naştere. pentru că recunoaşterea constituie mărturisirea unei fapte care. după ce a murit? S-a susţinut potrivit art. Dacă un copil poate fi recunoscut. C. Oproiu. fam care îngăduie recunoaşterea de către tată a copilului decedat numai dacă acesta a lăsat descendenţi fireşti19 urmează să fie aplicate prin analogie şi în cazul 16 17 Al.prin natura lor. Într-o altă opinie se arată că dispoziţiile art.48 C. ceea ce ar însemna că la data recunoaşterii.48 C. Tratat. cit. Ed. Academiei / 1966. vol II. op.

Prima recunoaştere se înscrie în registrul de stare civilă şi prin aceasta face cu neputinţă primirea recunoaşterii ulterioare. Bucureşti. fiecare. a filiaţiei copilului faţă de persoana care se pretinde mama lui este de natură să înlăture posibilitatea oricărei noi recunoaşteri care ar fi. fam decât dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă ori în cazul când. recunoaşterea ar putea fi determinată. Editia a 2-a. sau pentru stabilirea dreptului la pensia cuvenită urmaşilor. desigur. stabilirea în acest mod. numai de satisfacerea unor interese de ordin patrimonial. 2008 17 . încă o altă recunoaştere a maternităţii. cu privire la acelaşi copil tot nu s-ar concepe. lipsită de obiect atâta vreme cât nu s-a dovedit nesinceritatea celei dintâi. persoana care voieşte să recunoască acelaşi copil drept al său va fi obligat să conteste. 20 Florian Emese. care ar pretinde. adevărul recunoaşterii anterior săvârşite20.Beck. în cele mai multe cazuri.48 C. Dreptul familiei. în cazul în care copilul a murit fără a lăsa descendenţi. În acest caz. în prealabil.H. în chip exclusiv ori în concurs cu fraţii copilului decedat. Edit. şi anume pentru dobândirea bunurilor de către mamă. Chiar dacă prima recunoaştere nu ar fi fost înregistrată. copilul a fost trecut ca născut din părinţi necunoscuţi. pentru că recunoaşterea nu se poate face potrivit art. de către două femei. Dacă un copil poate fi recunoscut. că este copilul ei? Un copil nu poate fi recunoscut succesiv de două femei ce pretind amândouă că l-au născut.recunoaşterii maternităţii dată fiind identitatea de motive care justifică adoptarea unei soluţii unitare. C. în mod succesiv. Dacă.

fam.2 C. iar condiţiile enumerate sunt stabilite de lege cu caracter imperativ. Înregistrarea se face însă la serviciul de stare civilă de la locul unde a fost înregistrată naşterea acelui copil. se va urma cu privire la înscrierea recunoaşterii făcute prin înscris autentic sau prin testament. mai întâi la înregistrarea faptului însuşi al naşterii. urmând ca înscrierea recunoaşterii să fie săvârşită în condiţiile prevăzute de art.Recunoaşterea săvârşită în acest mod este neîndoielnic nulă.4. reglementarea.2. este necesar să se procedeze. Declaraţia la serviciul de stare civilă Recunoaşterea prin declaraţie se poate face la orice serviciu de stare civilă întrucât legea nu aduce mărginire competenţei în această privinţă.17 din Legea nr. testament. a recunoaşterii implică. 2. iar dacă această naştere nu a fost înregistrată. Dar.48 alin.119/1996. deşi legea nu o prevede expres. Dacă recunoaşterea a intervenit la mai mult de un an de la naşterea copilului atunci mama va trebui să obţină pentru înregistrarea naşterii o hotărâre judecătorească. Formele in care poate fi facuta recunoasterea Potrivit art. pentru a se putea săvârşii o asemenea operaţie. înscris autentic. recunoaşterea este permisă sunt limitativ enumerate de Codul familiei. recunoaşterea se înregistrează la serviciul de stare civilă de la locul unde s-a produs naşterea. în acest mod. nulitatea virtuală a actelor juridice săvârşite cu încălcarea dispoziţiilor legale. 18 . recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă se poate face într-una din următoarele forme: declaraţia la serviciul de stare civilă. Cazurile în care. Tot astfel.

(de ex. Dreptul familiei. până la proba contrarie.117 21 22 Emese Florian. Recunoaşterea se poate face prin act autentic întocmit prin notariatul public ori prin declaraţie dată în faţa instanţelor judecătoreşti (cum ar fi. decât după data înregistrării naşterii. Dacă copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi. Forţa probantă a declaraţiei consemnată în actul prezent sau întocmit de notar sau alte organe trebuie înţeleasă în sensul că acel act face dovada până la înscrierea în fals în privinţa împrejurărilor constatate personal de către agentul instrumentator22.civ). 251. chiar cu ocazia soluţionării unor procese. inclusiv procurorul. În unele împrejurări. Înscris autentic Recunoaşterea de maternitate se poate face printr-un înscris notarial sau alt înscris care îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege pentru a fi considerat autentic (art. declaraţiile făcute de părţi şi consemnate în încheierea de şedinţă dobândesc forţa probantă a actului autentic. precum şi faptul că o asemenea declaraţie a fost făcută de persoana identificată ca fiind autoarea declaraţiei. 2008. recunoaşterea făcută la interogator în cursul unui proces). recunoaşterea nu se poate face. Art. Bucureşti. Ediţia 2 Editura C. nu numai de către mamă.Pronunţarea hotărârii judecătoreştii poate fi cerută. Beck. de exemplu.: recunoaşterea făcută de mamă la interogator. ea are o forţă probantă relativă. p. în cursul unui proces)21.1171 C. ci şi de către alte persoane. In ceea ce priveşte veridicitatea conţinutului declaraţiei. H. dată fiind natura însăşi a acestei condiţii. idem 19 . Valoarea absolută va cuprinde numai data şi locul unde a avut loc declaraţia de recunoaştere.

V-Cl. C.C. Dreptul familiei. Bacaci. Întrucât. p. izolarea impusă de împrejurări deosebite sau călătoria pe mare. Teorie şi practică. care nu cuprind dispoziţii de ultimă voinţă a defunctului. recunoaşterea făcută printr-un testament îşi menţine caracterul său irevocabil (art. pentru cazurile excepţionale pe care le prezintă starea de război. p. cit. legea permite recunoaşterea prin testament fără nici o rezervă nu se pot institui distincţii pe cale de interpretare. cum sunt cele stabilite prin statutul C. nr. în S.J. prin orice fel de testament. S-a arătat că. Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaştere nu produce efecte asupra recunoaşterii23.din Legea nr. fam). ci numai dispoziţii speciale în legătură cu sumele depuse24.E.E.36 /1995 privind notarii publici şi activitatea notarială. săvârşit fie în formele obişnuite – autentic mistic sau olograf. 70 20 . chiar din momentul în care aceasta a fost făcută.. efectele recunoaşterii maternităţii se produc de îndată. Bucureşti. op. 2/1962. 262. 24 M. recunoaşterea filiaţiei nu poate fi făcută valabil prin forme testamentare speciale. 2009. Ediţia a II-a revăzută şi completată. prevede că actul autentic se poate încheia doar în localităţile unde funcţionează notariate. Dumnitrache.48 din alin. Dispoziţia testamentară prin care mama recunoaşte un copil este constitutivă de drepturi în favoarea copilului. dacă testamentul îşi produce efectele în ce priveşte actele de dispoziţie asupra bunurilor numai din momentul morţii testatorului. Corhan. A. fie în formele speciale prevăzute de Codul civil prin art. Dispoziţii testamentare privitoare la sumele depuse la C. ultim C. Hageanu. p. deoarece testament 23 Al.C..C. . Deşi testamentul este esenţialmente revocabil.868 – 886 . Eliescu. 173. Testament Recunoaşterea se poate face şi prin testament. Editura Lumina Lex. Astfel.

înseamnă actul întocmit cu respectarea formelor testamentare şi având drept obiect dispoziţii îngăduite de lege2. interpretarea care corespunde cel mai mult intereselor copilului. Este. a căror ocrotire constituie principiu precumpănitor în dreptul nostru de familie. indiferent de felul în care a fost făcută. mărturisirea unui fapt anterior – a naşterii – în cazul de faţă care urmează în principiu.48 C. Astfel. mai mult efectele recunoaşterii vor retroactiva chiar dacă până la data concepţiunii. recunoaşterea constituie în primul rând. iar nu în consideraţia coexistenţei legatelor.fam) că recunoaşterea maternităţii. Într-adevăr. Recunoaşterea este un act unilateral prin care o femeie declară că este mama unui anumit copil. Bucureşti. Legea precizează (art. prin faptul că o femeie mărturiseşte faptul naşterii unui copil. Recunoaşterea poate forma obiectul licit al testamentului chiar dacă formează singurul său conţinut. chiar în cazul testamentului olograf. deosebesc acest act de simplul înscris sub semnătura privată. recunoaşterea apare ca un mijloc de probă. Recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă are o natură juridică mixtă. care nu pot fi decât indiferente pentru validitatea recunoaşterii copilului. în 2 Petre Anca – Rudenia. nu se poate revoca. de altfel. Academiei / 1966 21 . Legea îngăduie recunoaşterea prin testament în vederea garanţiei pe care o reprezintă formele testamentare care. retroactiv de la data când copilul s-a născut. recunoaşterea nu se poate realiza numai ca un act juridic săvârşit de parte pentru a produce anume efecte juridice în viitor. chiar dacă testamentul nu cuprinde alte dispoziţii. Prezenţa sau lipsa legatelor din cuprinsul testamentului nu poate înrâuri validitatea recunoaşterii săvârşite. să determine efectele pe care legea i le atribuie. Ed.

care prevede că : „drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune dacă el se naşte viu. p.2. rămâne câştigată cauzei copilului. deoarece nu creează o filiaţie nouă ci legătura de filiaţie preexistentă.temeiul art. Bucureşti. deoarece filiaţia a fost recunoscută printr-un act autentic25. ci dovada unui fapt care o dată administrată. Astfel. 857 C.. În cazul când. dispoziţia privitoare la recunoaştere nu este. cu toate acestea. Caracterele recunoasterii a) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic declarativ. care să poată fi ulterior revocată.7 din Decretul nr. Ediţia 2 Editura C. întru nimic înrâurită prin revocarea actului din care face parte. 251 idem 22 .31/1954. H. dar aceasta este consacrată juridic prin actul recunoaşterii. 25 26 Emese Florian. Dreptul familiei. 2008. În doctrină s-a exprimat opinia că validitatea testamentului nu condiţionează valabilitatea recunoaşterii de filiaţie dacă sunt îndeplinite cerinţele special prevăzute de lege. iar aceste efecte retroactivează până la momentul naşterii sau al concepţiei copilului26 2.” Mărturisirea mamei că a născut copilul nu constituie o simplă manifestare de voinţă. Recunoaşterea de maternitate făcută prin testament produce efecte juridice de la data întocmirii testamentului şi nu de la momentul deschiderii succesiunii. s-a arătat că este valabilă mărturisirea de filiaţie cuprinsă într-un testament autentic dar conjuctiv deşi asemenea testamente sunt lovite de nulitate absolută pentru nesocotirea interdicţiei din art. este în întregime revocat.5. Civ. Beck. testamentul care cuprinde recunoaşterea maternităţii.

cit. Dumitrache. C. Al. C. iar starea civilă a persoanelor interesează în ultimă analiză întreaga colectivitate şi deci însăşi ordinea de drept a statului nostru. Hageanu. op. ci presupune a se face dovada în justiţie că recunoaşterea nu corespunde adevărului. dar este admisă contestarea recunoaşterii de filiaţie de către autorul recunoaşterii. p. nr. 23 . p. V-Cl. pentru a nu lăsa starea civilă a copilului la bunul plac al persoanelor care îl recunosc. În această privinţă. adică nu se mai poate reveni asupra acesteia după ce a fost făcută. fam). Faptul că mama poate contesta 27 28 Al Bacaci. 172. V-Cl.recunoaşterea modifică statutul copilului. Dumitrache. deoarece aceasta nu mai depinde de voinţa sa unilaterală. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ.48 alin. 29 Al Bacaci. op. recunoaşterea de filiaţie produce efecte retroactive până la data naşterii şi chiar a concepţiunii copilului27. o dată făcută . Recunoaşterea este irevocabilă chiar în cazul în care este făcută prin testament (art. A contesta înseamnă a face dovada în justiţie că recunoaşterea nu corespunde adevărului. deoarece a contesta înseamnă altceva decât a revoca29. Faptul că mama poate contesta recunoaşterea nu schimbă caracterul irevocabil.De aceea. V-Cl. C. Hageanu. b) Recunoaşterea de filiaţie este un act irevocabil.P. 9 / 1961. Curtea Supremă de Justiţie a arătat că recunoaşterea nu poate fi revocată în mod arbitrar. pentru că s-ar înfrânge principiul mărturisirii. care din acel moment nu va mai fi considerat născut din părinţi necunoscuţi sau având filiaţia stabilită numai faţă de tată28. Iată de ce. Hageanu. în care nu poate fi îndeplinită atribuirea unei filiaţii false. 172. nu este admisă revocarea arbitrară a recunoaşterii de filiaţie. 172. Dumitrache. cit. Trebuie să precizăm că. p. Al Bacaci. ultim C. în L. cit. existenţa unui statut civil întemeiat pe minciună. op.

Bucureşti. Lupaşcu. Nu este necesar consimţământul persoanei în favoarea căreia se face recunoaşterea. 2009. Acest caracter decurge din natura de mărturisire a recunoaşterii şi. cit. deoarece la decesul mamei. 183. Dreptul familiei. nesusceptibil de modalităţi. deci. Acest drept nu poate să treacă la moştenitorii legali ai acesteia. Ediţia 4 emendată şi actualizată. A. dreptul ei de a recunoaşte un copil încetează. Acest caracter nu exclude posibilitatea ca recunoaşterea să poată fi făcută.. e) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic solemn30. femeia care pretinde că un copil este al său sau bărbatul care pretinde că copilul este al său. 262. ea nu poate fi făcută sub condiţie sau pe un termen. căci contestarea este diferită de revocare. f) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic pur şi simplu. de către rude sau de către reprezentantul legal al mamei sau după caz al tatălui. op. E.recunoaşterea pe care a făcut-o din eroare este în consens cu regulile ce guvernează mărturisirea şi nici nu-i schimbă caracterul irevocabil. deoarece este valabil numai prin manifestarea de voinţă a autorului recunoaşterii. op. Florian. Recunoaşterea nu poate fi făcută de moştenitori. c) Recunoaşterea de filiaţie este un act personal. 253.. (după moartea mamei sau a tatălui copilului). p. de către un mandatar cu procură specială şi autentică. p. cit. g) Recunoaşterea de filiaţie are caracter netransmisibil. Editura Universul juridic. Corhan. p. d) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic unilateral. în numele mamei. 30 D. care trebuie făcut în formele prevăzute de lege. 24 .

2.. recunoaşterea de filiaţie este nu numai un act juridic. 183.. Lupaşcu. 2. D.49 C fam. Singura condiţie cerută este ca declaraţia să reprezinte neîndoielnic manifestarea de voinţă a recunoaşterii. C. Capacitatea ceruta pentru recunoastere Fiind în primul rând mărturisirea unui fapt. Dumitrache. Nu se poate cere mamei care-şi recunoaşte copilul decât să aibă puterea de discernământ necesară pentru a face o mărturisire. 262. ci şi un mijloc de probă. cit. Bacaci. donatori etc. p.6.h) Recunoaşterea de filiaţie produce efecte faţă de toată lumea. cu discernământ31.Cl. Corhan. p. cit. un act juridic de stare civilă. recunoaşterea de filiaţie este un act juridic personal. op. fără să aibă nevoie 31 Al. erga omnes. cit. op.). Aşadar. capacitatea necesară pentru săvârşirea actelor juridice. p. recunoaşterea nu presupune pentru a fi valabil făcută.. 25 . pentru a-şi da seama de realitatea şi adevărul faptului care alcătuieşte obiectul recunoaşterii. Copilul o poate invoca faţă de orice persoană : moştenitorii legali şi testamentari. Hageanu. orice persoană interesată poate contesta recunoaşterea care nu corespunde adevărului(art. De asemenea. Sub condiţia unei voinţe conştiente mama minoră sau pusă sub interdicţie poate recunoaşte personal pe copilul său. A. Într-adevăr. nepatrimonial. V. op. de aceea nu sunt necesare condiţiile privind capacitatea de a încheia acte juridice cu caracter patrimonial. 173. singura condiţie care se cere pentru validitatea recunoaşterii este ca manifestarea de voinţă să fie făcută de o persoană conştientă. De asemenea.

pe care nu-l poate săvârşi decât mama şi niciodată prin mijlocirea reprezentantului legal. 26 .P.Ed. în acest caz al lipsei capacităţii de exerciţiu. mama nu îndeplinea condiţiile de capacitate cerute pentru a dispune de bunurile sale în cadrul unui asemenea act juridic. este valabilă recunoaşterea făcută în cadrul unui act juridic lovit de nulitate pentru neîndeplinirea condiţiilor legale privind capacitatea. 1. numai lipsa de discernământ poate îndritui.43. Filipescu. Nici reprezentantul legal.Bucuresti. face o recunoaştere.1966 op. nici reprezentatul ei şi nici mama. dispoziţiile testamentului care o cuprind sunt nule pentru că. dacă mama este mai mică de 16 ani şi face liberalităţi în cuprinsul aceluiaşi testament prin care recunoaşte ca al său pe un copil.Academiei. 2 I. după încetarea incapacităţii. p.pentru aceasta de încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui ei ori a altui ocrotitor legal1. Tot astfel.2006. În sprijinul acestor soluţii se poate invoca şi faptul că mărturisirea este un act prin excelenţă personal.Universul Juridic Bucuresti. nimeni să nu fie primit a face un asemenea act.cit. Capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile şi ocrotirea sub aspectul patrimonial a lipsei şi restrângerii acestei capacităţi în lumina recentei legislaţii. Astfel. p.J. Recunoaşterea nu este nulă chiar dacă. recunoaşterea săvârşită cu discernământ rămâne valabilă.. pentru că altfel ar însemna că. 1 T. în cazul în care mama fără capacitate de exerciţiu. dreptul de a-şi recunoaşte copilul. 1956.806 C. nr. prin urmare anularea acestui act juridic1. op. 1 P. în S.civ) în timp ce.Ed. p. De aceea este îndeosebi necesar să se acorde mamei.Rudenia. nici cel lipsit de capacitate de exerciţiu.C. cit. Ionaşcu. legatele respective vor fi nule (art. De aceea. dar având discernământ. Tratat de dreptul familiei. nu pot fi primiţi a cere anularea recunoaşterii făcute sub singurul cuvânt al lipsei de capacitate legală. 69. lipsită de capacitate de exerciţiu.Anca. după ce devine capabilă. nu pot cere anularea acelei recunoaşteri2. 286.

1968. Fam.când recunoaşterea se referă la un copil decedat care nu a lăsat descendenţi. op. p.când recunoaşterea emană de la o persoană lipsită de voinţă conştientă.când recunoaşterea este făcută de către altcineva decât de mamă. în consecinţă.. 27 . p. 159.. . Florian. adică nu este făcută prin declaraţie la serviciul de stare civilă. în J. 186. recunoaşterea făcută prin înscris sub semnătură privată. op. 1/1961. Cazurile de nulitate absolută a recunoaşterii filiaţiei.când recunoaşterea a fost făcută în alte situaţii decât cele două prevăzute de art. este nulă absolut. p. 265.48 C.7.2. 48 C. Oproiu. I. fam. a) În anumite situaţii recunoaşterea de maternitate poate fi lovită de nulitate absolută. b) S-a pus problema dacă recunoaşterea de maternitate făcută de o persoană al cărei consimţământ a fost viciat poate fi sancţionată cu nulitate relativă. după caz nulitatea absolută sau cea relativă. Petrescu. fără ca acesta să fie testament. A. personal sau prin mandatar cu procură specială şi autentică.. p. această sancţiune intervine32: . .2. cit. Editua Ştiinţifică. . E. Nulitatea recunoasterii În cazul în care recunoaştere de maternitate se face cu nerespectarea condiţiilor de fond sau de formă prevăzute de lege intervine. Corhan. cit. D. nr. R. 254.N.când recunoaşterea nu este făcută cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de art. act autentic sau testament. În această privinţă s-au exprimat mai multe păreri: 32 A se vedea Al. 131. Acţiunile privind statutul civil al persoanei. cit. . p. op. Astfel. Lupaşcu.

Dacă eroarea priveşte însăşi filiaţia. I. p. Probleme controversate în dreptul familiei..P. care creează legătura de filiaţie dintre mamă şi copil. Oproiu. 101. nr. ci şi un act juridic. În sprijinul acestei păreri. 9/1961 34 Gh. care. derivând din regulile de principiu ale nulităţilor actelor juridice. legătură care are o existenţă independentă de orice manifestare de voinţă. P. recunoaştere ce ar corespunde adevărului. 35 C.1) Recunoaşterea de maternitate poate fi anulată pentru vicii de consimţământ33.D. nr. În sprijinul acestei păreri se invocă următoarele argumente: Recunoaşterea este nu numai un mod de probă. 547 din 8 martie 1955 a Trib. în R. Nedelschi. 431. ca şi pentru motive de ordin general. Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiunii pentru incapacitate sau viciu de consimţământ în L. Notă la dec.. în caz că nu corespunde adevărului trebuie contestată. În consecinţă . p. Admiterea anulării recunoaşterii de maternitate.R. 28 . Legea nu interzice anularea recunoaşterii pentru vicii de consimţământ34. pentru vicii de consimţământ. Buga. În ceea ce priveşte eroarea. se invocă următoarele argumente: Recunoaşterea confirmă legătura de filiaţie dintre două persoane. nr. în L. Recunoaşterea este un act unilateral de voinţă şi este de principiu că toate actele juridice sunt susceptibile de desfiinţare pentru motive care sunt proprii fiecărui în parte. 7/1967. Marica. 4/1955. dacă aceasta poartă asupra identităţii persoanei recunoscute acţiunea în nulitate relativă va fi primită. dolul sau violenţa atrag nulitatea relativă a recunoaşterii de maternitate. în această părere. acţiunea în nulitate relativă se poate confunda cu acţiunea în contestarea recunoaşterii deoarece se urmăreşte înlăturarea recunoaşterii nereale şi stabilirea adevăratei filiaţii. nu este în interesul 33 Al. 2) Recunoaşterea nu poate fi anulată pentru vicii de consimţământ35.P. nr. Bucureşti.

Recunoaşterea făcută nu corespunde adevărului.P. deşi conformă cu realitatea. în L. nu este nevoie să se recurgă la ajutorul acţiuni în anulare a recunoaşterii. Recunoaşterea nu corespunde adevărului. ceea ce înseamnă că reclamantul ar trebui să afirme în faţa instanţei că a recunoscut un copil.49 C. 3) În privinţa problemei în discuţie se face următoarea distincţie: Recunoaşterea făcută corespunde adevărului şi nu există deci interes pentru introducerea acţiunii în anularea recunoaşterii. nr. principiul ocrotirii intereselor copilului. 9 / 1961. dar. 29 . iar dreptul familiei cunoaşte dimpotrivă. în acest caz. deoarece. ori datorită dolului exercitat împotriva sa. care este al său. Efectele recunoaşterii se desfiinţează chiar dacă mama nu a fost în eroare la data când a săvârşit-o. deci o nouă recunoaştere făcută prin act autentic. care corespunde adevărului. nu a făcut-o decât din eroare ori sub imperiul convingerii.copilului. chiar dacă ştia că recunoaşte drept al ei un copil ce nu-i aparţine. ar urma să se facă o nouă recunoaştere. Interesul copilului impune ca recunoaşterea maternităţii. caz în care în acţiunea în anularea recunoaşterii pentru vicii de consimţământ nu ar trebui refuzată pe motivul că autorul recunoaşterii are la îndemână activitatea în 1 Al. deoarece se poate ajunge la acelaşi rezultat prin acţiunea în contestare prevăzută de art. dar că această recunoaştere. Persoana care cere anularea recunoaşterii se poate găsi în una din următoarele situaţii: recunoaşterea corespunde adevărului. fam. în cursul procesului. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. . să nu fie înrâurită de viciul actului care cuprinde recunoaşterea1.

în primul rând. 2.3. acţiunea în nulitatea 30 . adevărată. după obiectul sau finalitatea lor. Prin aceste acţiuni. Fac parte din această categorie. Stabilirea si dovada maternitatii prin hotarare judecatoreasca 2. Consideraţii introductive În cazurile în care filiaţia faţă de mamă nu poate fi dovedită prin actul de naştere. în acţiuni privind filiaţia faţă de mamă şi acţiuni privind filiaţia faţă de tată.1. În al doilea rând. căci acest interes urmează a fi privit în marginile legii. acestea se pot stabili prin recunoaştere sau prin justiţie.cunoaştere. şi înlocuirea ei cu alta. acţiunile privind filiaţia se clasifică în următoarele categorii: a) acţiuni în reclamaţie de stat. acţiunile se împart. se urmăreşte înlăturarea unei stări civile. acesta are posibilitatea de a introduce în justiţie o acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. legea nu prevede neadmiterea acţiunii în anularea recunoaşterii. iar pe de altă parte. Prin aceste acţiuni. pe de o parte. pretins reală. Fac parte din această categorie: acţiunea în contestarea recunoaşterii de filiaţie. Având în vedere cele două feluri ale filiaţiei. Dacă mama nu recunoaşte copilul a cărei maternitate nu este stabilită. respectiv a unei filiaţii. În sfârşit nu înseamnă că se nesocoteşte interesul copilului. deoarece . se urmăreşte obţinerea altei stări civile decât aceea pe care o are persoana în cauză. pretins nereale. regimul juridic al celor două acţiuni este diferit. b) acţiuni în contestaţie de stat. acţiunea în stabilirea maternităţii şi acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.3.

care formează excepţia. În al treilea rând. acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă. acţiunile de stare civilă privind filiaţia se împart în: a) acţiuni ce pot fi exercitate numai de titularul stării civile sau de reprezentantul său legal şi care pot fi continuate de moştenitori: acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă.recunoaşterii de filiaţie. care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza înregistrării naşterii. b) acţiuni prescriptibile. op. acţiunea în tăgăduirea paternităţii36. acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de tată.. Acţiunea în justiţie pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă este o acţiune în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copil şi mama sa37. titularul acesteia fiind exclusiv soţul mamei. acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei etc. acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă. cu excepţia acţiunii în tăgăduirea paternităţii care are un regim juridic special. care alcătuiesc regula. stabilită prin hotărâre judecătorească etc.P. 9 / 1961. b) acţiuni ce pot fi pornite de către orice persoană interesată. acţiunile de stat privind filiaţia se clasifică în: acţiuni imprescriptibile. În sfârşit. cit. şi anume: acţiunea în tăgăduirea paternităţii. 37 D. 36 M Al. nr. după corelaţia lor cu prescripţia extinctivă. 186. în L. Acestea sunt acţiunile în contestaţie. p. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. după sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite. 31 . Lupaşcu.

Cazurile in care se poate introduce actiunea pentru stabilirea maternitatii Potrivit art.2.57 sau după caz. analizat în raport cu dispoziţiile Legii nr. op. Dacă însă este vorba de un caz în care s-ar putea face reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actului de naştere ori dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru a se face înregistrarea tardivă a naşterii. în cazul în care copilul a fost trecut 38 E. p. op. Acest caz trebuie. dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul de constatator al naşterii. din orice împrejurări..119/1996.50 din C. se va recurge la procedura prevăzută de art.. Dacă există numai o imposibilitate vremelnică de a proba filiaţia faţă de mamă şi anume până când se procură certificatul de naştere. D.2. 255. atunci nu se poate introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. b) Stabilirea maternităţii prin acţiune în justiţie când. din orice împrejurări.21 din Legea 119/1996. Imposibilitatea absolută de a dovedi filiaţia faţă de mamă cu certificatul de naştere există de exemplu. cit.3. Lupaşcu. Florian. p. 32 . cit. 186. de art. acţiunea pentru stabilirea maternităţii se poate introduce în următoarele cazuri: a) când. când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii. dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul de constatator al naşterii. fam. ceea ce înseamnă că se poate introduce acţiunea în justiţie numai dacă este vorba de o imposibilitate absolută de a proba filiaţia faţă de mamă cu certificatul de naştere38.

50 C. Dar „contestarea”. În sfârşit.49 C. astfel cum rezultă din certificatul de naştere. Dumitrache.51 din C.. cit. ci şi prin celelalte moduri de stabilire a filiaţiei faţă de mamă. în sensul că are autoritate de lucru judecat între părţi şi este opozabilă terţilor. 9 / 1961. V-Cl. sau dacă se anulează recunoaşterea prin hotărâre judecătorească. potrivit art. Hageanu. dacă filiaţia faţă de mamă s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească având în vedere regimul juridic al acesteia. Astfel. p. C. fam trebuie înţeleasă în sens mai larg adică ori de câte ori se contestă filiaţia faţă de mamă. în situaţia în care există neconcordanţe între certificatul de naştere al copilului şi folosirea stării civile39 Din interpretarea „per a contrario” a prevederilor art. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. nr. întrucât nu corespunde adevărului. Bacaci. înseamnă că. Evident o asemenea contestare trebuie să fie posibilă. fam. Al. stabilită nu numai pe baza declaraţiei de înregistrare a naşterii copilului. potrivit art. potrivit legii. numai dacă nu există conformitate între filiaţia faţă de mamă.. dacă filiaţia faţă de mamă s-a stabilit prin recunoaştere iar apoi se contestă această recunoaştere. copilul poate introduce o acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de adevărata mamă. dar totuşi aceştia pot face dovada contrară. fam rezultă că se poate pune în discuţie filiaţia faţă de mamă stabilită pe baza declaraţiei de înregistrare a naşterii. 33 . în măsura în care terţul a făcut această dovadă. b) Când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii.P. şi folosirea stării civile40. 178. op. a fost contestată şi realitatea filiaţiei care rezultă din 39 40 Al.în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi sau când copilul nu cunoaşte justificat numele adevăraţilor părinţi. în L.

Datorită finalităţii sale.. putându-se reclama o altă stare civilă prin combaterea celor cuprinse în certificatul de naştere în cadrul aceleiaşi acţiuni. dacă sunt îndeplinite condiţiile art. maternitatii Acţiunea în stabilirea maternităţii este acţiunea prin care titularul dreptului solicită să i se recunoască existenţa unui raport de filiaţie faţă de o anumită femeie pe care o consideră ca fiind autoarea sa1. În legătură cu calitatea de reclamant a copilului există următoarele situaţii: a) Copilul are capacitatea de exerciţiu. nu reprezintă un obstacol pentru introducerea unei acţiuni în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. fie chiar de către mama copilului dar faţă de care filiaţia nu este stabilă. fam. Contestarea realităţii celor cuprinse în certificatul de naştere nu trebuie făcută neapărat înainte de introducerea acţiunii în stabilirea filiaţiei faţă de mamă.1 C fam.52 alin. această acţiune are un caracter strict personal. acţiunea pentru stabilirea maternităţii poate fi introdusă numai de copil. Edit. Ştiinţifică. Precizăm că adopţia copilului. Acţiunile privind statutul civil al persoanei.3. 164. p.actul de naştere întocmit pe baza hotărârii de stabilire a maternităţii astfel încât va fi posibilă o nouă acţiune în justiţie. 34 . Petrescu. pentru stabilirea filiaţiei faţă de o altă femeie.50 C. În această situaţie acţiunea se poate introduce numai de copil. pentru aceleaşi considerente care justifică şi recunoaşterea copilului.3. 1968. Bucureşti. 2. fie de o terţă femeie. În conformitate cu dispoziţiile art. Exercitarea dreptului la actiunea pentru stabilirea 1 R.

Lupaşcu. 127.). 187.C. nr. C.civ. în cazul în care copilul a decedat în cursul procesului(art. 35 . op.dacă însăşi copilul a renunţat la acţiune(art.A. şi nu personale. Dumitrache. în lipsa unui text derogator. V-Cl. Dumitrache. În această situaţie. p. cit.. op. Lupaşcu.1 C. moştenitorii nu pot continua acţiunea1: . D. civ. c) Copilul este lipsit de capacitatea de exerciţiu .246. 187. Probleme legate de acţiunea civilă a procurorului. Hageanu. Acţiunea se poate introduce de copil fără a avea nevoie de încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului său legal41 deoarece acţiunea la care ne referim are un caracter personal. Ei vor putea însă continua acţiunea introdusă de autorul lor. p. D. Pentru introducerea acţiunii acesta nu are nevoie de încuviinţarea autorităţii tutelare42. C. fam. 179. cit. P. 292. acţiunea poate fi pornită de reprezentantul legal al copilului. p.. aşa cum prevede în privinţa introducerii acţiunii prin reprezentantul legal.proc. b) Copilul are capacitatea de exerciţiu restrânsă. Datorită caracterului personal al acţiunii. în J. fam).52 alit. în timp ce încuviinţarea prealabilă priveşte interese patrimoniale. 41 I. Bacaci. 179. în cazul inacţiunii lui. p. introducerea acesteia nu se poate face de către creditorii copilului. dreptul de a porni acţiunea în stabilirea maternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului.2 C. potrivit art. Hageanu. cit.2 C fam. p. 7. V-Cl. 42 Al.op. cit.974 C.adică este minor sub 14 ani sau pus sub interdicţie..52 alin. potrivit art. 1956. căci şi reprezentarea.) Cu toate acestea. op. p. iar o dispoziţie legală nu prevede o derogare în acest sens. Bacaci.Dat fiind caracterul personal al dreptului la acţiune. d) Copilul a decedat. 1 P. Al.N. Szabo. cit.52 alin.. priveşte tot interese patrimoniale (art. Tratat de dreptul familiei. Filipescu... op.

pentru că dreptul de reprezentare al curatorului priveşte numai administrarea bunurilor pentru că. nu poate porni însă acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. dreptul la această acţiune nu poate fi exercitat decât de copil sau de reprezentantul său legal în cazul când este lipsit de capacitatea de exerciţiu. civ). de asemenea că nici procurorul nu este îndrituit să pornească acţiunea în stabilirea maternităţii.Anca. Procurorul nu poate introduce acţiune în stabilirea maternităţii 2 P.. e)Copilul este pus sub curatelă. moştenitorii copilului nu au dreptul de a porni acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. proc.53 36 . Ed. fam).52 alin. Caracterul personal al dreptului la acţiune înseamnă. cât şi moştenitorul testamentar. civ. prin instituirea curatelei nu se aduce nici o atingere capacităţii celui în favoarea căruia se dispune o asemenea măsură de ocrotire2. Bucureşti.246 C. Poate continua acţiunea. 2 C. atât moştenitorul legal.248 C. dar o pot continua dacă fusese introdusă de copil. f) Dreptul moştenitorilor la acţiune pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă. proc. pe de altă parte. atât moştenitorul legal.dacă acţiunea s-a perimat (art. care a decedat înainte de terminarea procesului ( art. În această situaţie. cât şi cel testamentar. Academiei / 1966 p. Astfel încât. Curatorul numit.civ).dacă însăşi copilul a renunţat la acţiune (art. în condiţiile arătate.) Pot continua acţiunea. care are dreptul să reprezinte pe copil.248 C. proc. g) Dreptul procurorului la acţiune pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă. în condiţiile arătate.dacă acţiunea s-a perimat (art. Rudenia. moştenitorii nu pot continua acţiunea : . . Cu toate acestea.

. 2 din O. Cluj-Napoca .52 alin. Bucureşti. Aceasta înseamnă.civ. cu excepţia celor strict personale. Situaţii speciale de exercitare a acţiunii în stabilirea maternităţii43 A) La adopţie se întocmeşte un nou act de naştere al adoptatului. fam2. fam şi ale art.Dacia. fam. 2 I. Filipescu. existând certificatul de naştere se pune întrebarea dacă adoptatul poate porni acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă. rezultă că acţiunea în stabilirea filiaţiei aparţine copilului. Şţ.45 C.25/1997) 37 . Lupulescu.1982 . că naşterea adoptatului a fost înregistrată sau că el a fost înregistrat ca născut din părinţi 1 E. Leş.21 alin. 60. dacă se îndeplinesc cerinţele prevăzute de art. În situaţiile. Anca . în prima situaţie. deoarece.1 C..copilului.op. Astfel. 43 A se vedea I. nr.G nr. 1980. cit. Acte de stare civilă. Adoptatul poate introduce acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. 24.52 alin. P. în interesul copilului lipsit de capacitatea de exerciţiu1. 2/1964. el poate să promoveze orice acţiune. şi Enc. făcându-se menţiune pe el despre adopţia încheiată ( art. 2 P. se poate introduce acţiunea dacă adoptatul se găseşte în imposibilitatea absolută de a-şi putea dovedi cu certificatul de naştere maternitatea sa firească3 sau dacă se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere.N. 59 alin. fam.. potrivit art. p. 3 Actul de naştere se păstrează în cazul adopţiei. op. în care reprezentaţii legali ai copilului pot introduce acţiunea. Edit. Participarea părţilor în procesul civil.Pretinsa mamă este altcineva decât adoptatoarea. în care adoptatorii sunt trecuţi ca părinţi fireşti1. aceasta poate fi promovată şi de către procuror.50 C. potrivit art. 1 D.proc. în J. Poenaru.U. fam precizează că acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă „ poate fi pornită de reprezentantul legal în cazul în care copilul este minor sau pus sub interdicţie”2.1 C. p.p83.50 C.. Promovarea de către procuror a acţiunii civile şi determinarea drepturilor strict personale. 1 C.51. Din prevederile art. În aceste condiţii. Edit. Cu toate aceste art. Deosebim două situaţii: . 290 şi urm. cit. p. p.

B) Se pune întrebarea. în cea de-a două situaţie copilul are certificatul de naştere dar se contestă realitatea celor ce cuprinde. cel adoptat are interesul de a avea stabilită filiaţia sa faţă de mama firească. de exemplu succesoarele. Adopţia produce efecte de la data încuviinţării ei pentru viitor. Edit. adopţia este lovită de nulitate. Tot astfel. căci părintele nu poate adopta propriul său copil1. b) Interesul general al părţilor. iar regulile moralei opresc încheierea de căsătorii între rudele apropiate. a) Interesul celui adoptat. este posibilă acţiunea în stabilirea 1 Florian Emese. Căsătoria este oprită între rudele fireşti apropiate. ci şi în interesul general al asigurării unor descendenţi sănătoşi. deoarece adoptatul are interesul de aşi avea stabilită filiaţia şi pentru trecut. când s-ar fi putut naşte anumite drepturi în favoarea lui şi pe de altă parte. Bucureşti. Acest impediment este prevăzut nu numai în interesul celor care sunt opriţi să se căsătorească. . Editia a 2-a. când în favoarea lui s-ar fi putut să se nască unele drepturi. dacă. C. În cazul adopţiei se menţine impedimentul la căsătoria dintre adoptat şi rudele sale fireşti.H. şi i s-a eliberat celui în cauză certificatul de naştere. ori nu se cunoaşte locul înregistrării naşterii şi. dacă se stabileşte filiaţia firească faţă de mamă. Aşadar.Beck. înscrisă pe actul de stare civilă. în cazul în care filiaţia faţă de mamă s-a stabilit pe calea recunoaşterii. 2008 38 . adoptatul are interesul a-şi stabili filiaţia şi pentru trecut. adică pe perioada de timp anterioară adopţiei.Pretinsa mamă este însăşi adoptatoarea Acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă poate fi pornită în condiţiile art. fam.necunoscuţi. pentru cazul în care s-ar desface sau desfiinţa adopţia ori adoptatorii ar fi decăzuţi din drepturile părinteşti. pe de o parte. Dreptul familiei.50 C.

fam. În răspunsul la această întrebare trebuie să deosebim: . Se poate pune întrebarea. fam. în sensul art. după cum dispune art.filiaţiei faţă de mamă. se mai poate contesta realitatea celor arătate de acest certificat de naştere.50 C. efecte şi faţă de cel de-al treilea. prin contestarea realităţii celor arătate de certificatul de naştere.Între părţi. cele două acţiuni pot fi formulate succesiv şi simultan. Primul interesat este copilul recunoscut. dacă. Copilul poate introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. în materie de stare civilă. fiind filiaţia stabilită în acest fel nu mai poate fi supusă discuţiei şi nu se mai poate contesta realitatea celor arătate de certificatul de naştere. în sensul art. fam? Recunoaşterea de maternitate care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. pe baza hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă de stabilire a filiaţiei şi înregistrată în registrul de stare civilă. hotărârile judecătoreşti produc. . Această acţiune presupune că s-a admis contestarea recunoaşterii de maternitate. Acţiunea în contestarea recunoaşterii şi acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă sunt distincte. deoarece starea 39 . potrivit art.50 C. însă caracterul lor distinct nu dispare. de aceeaşi persoană sau de persoane diferite. chiar în cadrul aceluiaşi proces. Contestarea recunoaşterii.50 din C. dacă această contestare ar însemna nesocotirea puterii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti.Faţă de terţi. După cum se ştie. înseamnă implicit contestarea celor arătate de certificatul de naştere.50 C. Astfel. C) O altă situaţie este aceea în care. s-a eliberat certificatul de naştere. fam. Din punct de vedere procesual.40 C. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se bucură de autoritatea de lucru judecat între părţi. în sensul art. fam.

deşi conform cu folosirea stării civile. care nu a participat la procesul în care s-a dat hotărârea judecătorească de stabilire a maternităţii. să se poată contesta realitatea celor arătate de certificatul de naştere. se poate admite discutarea stării civile care rezultă din certificatul constatator al naşterii conform cu folosirea stării civile. Ar urma ca. b) Terţul. fam permite contestarea recunoaşterii care nu corespunde realităţii. Am arătat că. fără a deosebi. distincţia făcând-o art. în sensul art. În sensul acestei soluţii se mai pot invoca următoarele argumente: a) Art. cel în cauză nu mai poate face dovada filiaţiei sale faţă de mamă prin certificatul de naştere. fam. de asemenea fără a se distinge între cazul în care certificatul de naştere eliberat în temeiul acestei hotărâri este conform cu folosirea stării civile şi aceea în care nu există o asemenea conformitate. Terţii au însă posibilitatea să înlăture efectele hotărârilor judecătoreşti dacă reuşesc să facă. dovada contrară. este necorespunzător cu realitatea. în mod corespunzător. poate face dovada contrară. Dar înlăturarea acestor efecte înseamnă. adică aceeaşi faţă de toată lumea. se poate introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. în anumite condiţii. eliberat în condiţiile de mai sus. şi combaterea realităţii celor cuprinse în certificatul de naştere. chiar dacă acest certificat este conform cu folosirea stării civile. De aceea. implicit.49 C. Avem în vedere cazul în care certificatul de naştere. în justiţie.51 C. după cum certificatul de naştere eliberat în temeiul ei este ori nu concordant cu folosirea stării civile. fam dar care se referă la certificatul constatator al naşterii. eliberat în temeiul recunoaşterii sau al hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis acţiunea în stabilirea maternităţii.civilă este indivizibilă.50 C. Dovada contrară o poate face însă 40 . Aceasta înseamnă că.

4 C fam. 2.52 C. Astfel. fie împotriva moştenitorilor ei (art. Astfel. fam). acţiunea pentru stabilirea filiaţiei apare ca un drept regulamentar în strânsă legătură cu persoana copilului. regula aproape generală a imprescriptibilităţii drepturilor la acţiune care nu au un caracter patrimonial că acţiunea nu se prescrie în timpul vieţii copilului.52 alin. Imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă Ocrotirea pe care art. Intentarea acestei acţiuni nu este condiţionată însă.50 urmăreşte să o acorde intereselor copilului nu ar fi însă în întregime realizată dacă dreptul la acţiune al copilului ar fi mărginit în timp prin efectele prescripţiei. prevede că:”Acţiunea nu se prescrie în timpul vieţii copilului”. Dreptul la acţiune este strâns legat numai de persoana copilului. spre deosebire de contestarea recunoaşterii pe care o poate face orice persoană care are interes.3.4. Aceasta înseamnă că acţiunea poate fi pornită de copil fie împotriva pretinsei mame chiar dacă este dispărută. Dar o asemenea soluţie presupune neapărat că există moştenitori legali sau testamentari care au acceptat moştenirea la care au fost chemaţi. art. în nici o măsură de existenţa mamei.numai terţul. drept care se stinge o dată cu viaţa lui. stingându-se la moartea lui. fam dispune consacrând în această materie. dacă nu a fost exercitat mai înainte.52 C. în cadrul acestor dispoziţii legale. Acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă are un caracter imprescriptibil. De aceea art. Această dispoziţie vine să ocrotească 41 .

domicilium ocrotirea părintească. 179. 2. Efectele hotărârii irevocabile de admitere a acţiunii Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a admis acţiunea în stabilirea maternităţii are caracter declarativ. V. Obiectul acţiunii Prin acţiunea în stabilirea maternităţii trebuie să se dovedească două împrejurări44: -aceea a sarcinii şi a naşterii unui copil de către femeia împotriva căreia se exercită acţiunea.. de la naşterea copilului45. op. 42 . cit.3.-Cl.5.6. Dumitrache. raportul de filiaţie care se stabileşte retroactiv. O asemenea hotărâre este opozabilă erga omnes şi produce efecte cu privire la nume. p. 178 Idem.aceea a identităţii copilului născut de ea cu copilul care exercită acţiunea. succesiune etc. ea constatând un fapt anterior şi anume. . obligaţia de întreţinere. până la încetarea sa din viaţă.interesele copilului care poate să-şi exercite dreptul la acţiune oricând. 44 45 Al bacaci. Dovada acestor împrejurări poate fi făcută prin orice mijloc de probă. Hageanu. C.3. 2. p.

Acţiunea are ca obiect. înlăturarea legăturii de filiaţie care rezultă din certificatul de naştere ce nu corespunde realităţii şi. Bacaci.. 46 I. op. care se pretinde a fi mamă.R. 43 . C. Hageanu. nr. Aspecte ale contestării maternităţii .51 alin. pentru a se asigura stabilirea adevărului. 3/1968. P. 15-25. Contestarea în justiţie a maternităţii care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza înregistrării naşterii În această situaţie se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere. după contestarea aceleia din certificatul de naştere. împrejurare prevăzută expres în art. p. M. cit. pentru că numai el poate cere şi stabilirea adevăratei maternităţi. În consecinţă. în R. p. V. precum şi atunci când copilul are certificatul de naştere.. Dumitrache. contestarea maternităţii se poate face atunci când certificatul de naştere şi folosirea stării civile sunt neconcordante. în al doilea rând. În prima situaţie se poate contesta maternitatea arătată de certificatul de naştere ori aceea arătată de folosirea stării civile. Acţiunea în contestarea maternităţii are ca scop înlăturarea legăturii de filiaţie contestată în certificatul de naştere. Filipescu.CAPITOLUL III: CONTESTAREA ÎN JUSTIŢIE A MATERNITĂŢII 3. Aceasta este situaţia când acţiunea este pornită de copil. V.-Cl.D. Al. Condiţia admisibilităţii ei constă în existenţa unei discordanţe între folosirea stării civile şi certificatul de naştere. stabilirea legăturii de filiaţie faţă de altă femeie.1. dar nu are folosirea stării civile. 180.(2)C fam46. iar în cea de-a două situaţie se poate contesta maternitatea indicată de certificatul de naştere. Ciobanu.

-Cl.. În condiţiile art. cit. că recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată şi prin orice mijloace de probă50. C. inclusiv de mama copilului care rezultă. exceptând menţiunile din certificatul de naştere care reprezintă constatării făcute personal de către delegatul de stare 47 48 Al. V. Al. 44 . deci un al doilea capăt de cerere. 249. cit. dovada în acţiunea în contestare se poate face cu orice mijloc de probă. Dumitrache. Florian. op. 49 Al. Dumitrache. C. p. fam. E.. 180. Terţul introduce acţiune în contestarea maternităţii împotriva copilului şi a mamei indicată de certificatul de naştere sau folosirea stării civile. acţiunea introdusă de către copil are un caracter dublu: de contestare a maternităţii. Dacă se cere şi stabilirea filiaţiei faţă de mamă. p. aceasta din urmă se introduce împotriva pretinsei mame. Hageanu. Anca. C. op. Bacaci.. Bacaci. Bacaci. 58. cit. Rudenia. iar după moartea mamei împotriva moştenitorilor ei.. Bucureşti. op..-Cl.. V. p. iar după moartea ei împotriva moştenitorilor pretinsei mame. ea are ca obiect numai contestarea. Hageanu. p. 180. de stabilire a adevărului filiaţiei faţă de mamă48. Ca pentru orice fapt material. Dumitrache. Acţiunea în constatarea maternităţii rezultând din certificatul de naştere este imprescriptibilă49. cit. 50 P. Când însă acţiunea în constatare este introdusă de alte persoane. Dacă maternitatea a fost stabilită prin recunoaşterea voluntară a mamei s-a arătat. p. Academiei / 1966.-Cl. V. nu şi stabilirea maternităţii47. din certificatul de naştere ori folosirea stării civile.Acţiunea în contestarea maternităţii se poate introduce de către copil sau de către orice altă persoană interesată. după caz. 180. Ed.50 C. Copilul introduce acţiunea în contestarea maternităţii împotriva mamei arătată de certificatul de naştere sau de folosirea stării civile. op. Hageanu.

180 53 P. 45 . Tratat de dreptul familiei. şi nu din certificatul constatator al naşterii. 51 52 I. Al. Filipescu. Bacaci. Hageanu.P. de însăşi femeia care a făcut recunoaşterea. dacă aceasta s-ar fi aflat în eroare.. op. Bucuresti.Ed. În consecinţă.2.p.-Cl. 3.civilă şi care nu pot fi înlăturate decât prin procedura înscrierii în fals. op.. Art. p. atunci când este necesar pentru protejarea drepturilor minorilor sau ale interzişilor.49 C.Ed.cit.Academiei. Rudenia.. Dumitrache..1966. de către moştenitorii care au interesul de a-l înlătura pe cel recunoscut de la moştenirea mamei lor. C. de către orice alte persoane care ar putea dovedi un interes legitim în acest sens şi de către procuror. 295. întrucât actul de naştere este un înscris autentic (art.Universul Juridic. Contestarea în justiţie a maternităţii care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza recunoaşterii maternităţii În această situaţie se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere întocmit pe baza recunoaşterii de filiaţie faţă de mamă. 57. Dacă acţiunea este admisă. V. legătura de filiaţie care s-a stabilit prin recunoaştere este desfiinţată retroactiv şi se poate introduce acţiunea în stabilirea maternităţii.2006 . Anca. Devreme ce legea nu cuprinde nici o dispoziţie cu privire la termenul în care o astfel de acţiune s-ar putea introduce.fam. înseamnă că ea este imprescriptibilă. Bucuresti. În dovedirea acţiunii se pot folosi orice mijloace de probă53. p.14 Legea 119/1996)51. cele două acţiunii fiind distincte. căci starea civilă interesează întreaga ordine de drept52 . contestarea s-ar putea face de copilul recunoscut care consideră că nu femeia autoare a recunoaşterii este mama sa. cit. prevede că “recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată”.

2 C civ. 46 . dreptul de contestare acordat de art. în acest din urmă caz. fam în cazul în care dovada maternităţii nu se putea face prin certificatul constatator. Edit. Numai că acest drept de contestarea a realităţii nu ar putea fi exercitat decât cu respectarea prezumţiei legale a autorităţii lucrului judecat. se eliberează un certificat constatator al naşterii. dată în acest caz. Ciobanu.1206 alin. decât dacă se va proba că a mărturisit din eroare acest fapt.50 nu ar putea aparţine. Întradevăr. în condiţiile art. atunci suntem în faţa unei revocări a maternităţii. p.50 C. Naţional. care prevede că mărturisirea judiciară nu poate fi revocată de cel care a făcut-o.Din punct de vedere procesual. cele două acţiuni pot fi formulate succesiv sau simultan. Hotărârea definitivă. fam permit dovada filiaţiei reale în faţa instanţei judecătoreşti prin contestarea celei indicate în certificatul de naştere. 290. astfel cum este determinată prin art. Astfel. 2000. 3. Bucureşti. în cadrul aceluiaşi proces.civ de câte ori certificatul constatator al naşterii a fost eliberat drept urmare a înscrierii în registrele stării civile a unei hotărâri judecătoreşti privitoare la filiaţie. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. se înscrie însă în registrul de stare civilă şi-n temeiul acestei înscrieri. Contestarea în justiţie a maternităţii care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza hotărârii judecătoreşti Stabilirea filiaţiei ar mai putea să rezulte şi din cuprinsul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate..3. însă caracterul lor distinct nu dispare1. Dacă cea care constată recunoaşterea este mama.50 C. Puterea pe care legea o acordă lucrului judecat nu este în 1 V. dispoziţiile art. potrivit art. de aceeaşi persoană sau de alte persoane diferite.1200 şi 1201 C. M. acelora cărora le este opozabilă autoritatea lucrului judecat a hotărârii anterioare.

de fiecare dată s-a administreze din nou aceeaşi dovadă. rectificate. De aceea. Un asemenea statut juridic este incompatibil cu natura instituţiei şi cu finalitatea pe care o urmăreşte stabilirea stării civile. obligându-l. completate sau anulate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. Libertatea probelor Dovada contrară filiaţiei care rezultă din certificatul constatator al naşterii.poate constitui o ocrotire legală corespunzătoare scopului acestei instituţii.pe baza hotărârilor judecătoreşti . Numai persoanele care nu au fost părţii în litigiul anterior dezbătut au drept de contestare. Hotărârile care se pronunţă cu privire la starea civilă a unei persoane nu pot avea efect numai între cei care au fost părţi în proces. într-adevăr.nici o măsură înlăturată prin eliberarea certificatului constatator al naşterii în temeiul hotărârii pronunţate pentru stabilirea filiaţiei. a acestei reguli şi în cazul tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate . poate să fie administrată fără nici o îngrădire. copilul nu ar putea invoca filiaţia stabilită decât faţă de aceia cu care s-a judecat. toţi ceilalţi ar fi în drept să i-o conteste. pentru că numai lor hotărârea judecătorească intervenită nu le este opozabilă decât până la proba contrară. completarea sau anularea actelor de stare civilă . socotim întemeiată aplicarea. prin orice mijloc de 47 . Numai regula statornicită de lege cu privire la întocmirea .reconstituite.4. prin analogie. 3. în cadrul unei asemenea reguli.cu efect declarativ – în materie de stare civilă. Aceasta este soluţia care a fost anume consacrată cu privire la opozabilitatea actelor de stare civilă – întocmite . reconstituirea .

proc. Aceasta este o competenţă teritorială exclusivă de la care părţile nu pot deroga. ci deopotrivă orânduirea familiei şi a întregii societăţi. judecătorii trebuie să aibă deplina posibilitate de a stărui.civ. pentru că stabilirea filiaţiei reale. pentru că urmează să se stabilească realitatea faptului material al naşterii din care rezultă filiaţia. interesând nu numai părţile. şi pe de altă parte. Libertatea desăvârşită a mijloacelor de dovadă este admisă de lege (art. 48 . martori şi prezumţii. şi aceasta fără deosebire după cum maternitatea este contestată de copil sau de către o altă persoană interesată. respectiv înscrisuri.proc.5. Judecarea cererii se face potrivit regulilor de dreptul comun în materia procedurii contencioase.50 C.probă. pe de o parte. 3. prin toate mijloacele de probă.civ. dovada filiaţiei faţă de mamă se poate face cu orice mijloace de probă. Aspecte de drept procesual civil Competenţa materială aparţine judecătoriei. la instanţa reşedinţei din ţară. fam) şi se justifică pe deplin. în sensul că cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului. Competenţa teritorială se stabileşte potrivit regulii de drept comun prevăzut de art.1 pct. ca formă a expertizei judiciare. precum şi atunci când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere. iar dacă acesta nu este cunoscut ori se află în străinătate.).5 din C. Un rol deosebit îl are expertiza medico-legală a filiaţiei.1 C. În cazurile în care dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face cu certificatul de naştere. în aflarea adevărului. ca instanţă cu plenitudine de competenţă (art. Nu este necesară citarea autorităţilor tutelare.

în materia civilă. aspectele de dreptul familiei. de exemplu acţiunea în contestarea realităţii din certificatul constatator al naşterii şi acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. civ. sunt cele prevăzute de Codul de procedură civilă. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă este opozabilă „erga omnes” . Căile de atac împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă. nu trebuie confundate cu modalităţile practice folosite pentru reformularea şi introducerea cererilor în justiţie. 49 . În consecinţă.Aceasta este obligatorie numai în ceea ce priveşte cererile accesorii privind încredinţarea copilului sau stabilirea obligaţiei de întreţinere.190 C.. adică a contestării realităţii din certificatul constatator al naşterii. ultima presupunând admiterea primei. sunt aplicabile prevederile art. până la dovada contrară. adică acţiunile la care ne-am referit. Fiind vorba de cauze privitoare la starea civilă. în afară de descendenţi. Acţiunile pot fi cuprinse în aceeaşi cerere în justiţie (cuprinzând mai multe capete de cereri). proc. în sensul că pot fi audiaţi ca martori rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. Această soluţie se întemeiază pe caracterul indivizibil al stării civile.

când este cazul. Ea constă. Posesia de stat trebuie să fie continuă. Nimeni nu poate contesta filiaţia faţă de mamă a persoanei care are o posesie de stat conformă cu actul său de naştere. Filiaţia rezultând din actul naşterii Nicio persoană nu poate reclama o altă filiaţie faţă de mamă decât aceea ce rezultă din actul său de naştere şi posesia de stat54 conformă cu acesta. ca fiind al persoanei despre care se pretinde că este părintele său. c) copilul poartă numele persoanei despre care se pretinde că este părintelui său. în oricare dintre următoarele împrejurări: a) o persoană se comportă faţă de un copil ca fiind al său. de către autorităţile publice. b) copilul este recunoscut de către familie. îngrijindu-se de creşterea şi educarea sa.2. publică şi neechivocă. în principal. Cu toate acestea. 4. în societate şi. Modurile de stabilire a filiaţiei Filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul naşterii. iar copilul se comportă faţă de această persoană ca fiind părintele său. 50 . se poate face dovada adevăratei 54 Posesia de stat este starea de fapt care indică legăturile de filiaţie şi rudenie dintre copil şi familia din care se pretinde că face parte. paşnică. ea se poate stabili şi prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească.CAPITOLUL IV: ASPECTE ALE FILIAŢIEI FAŢĂ DE MAMĂ ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD CIVIL 4. l-a născut. dacă printr-o hotărâre judecătorească s-a stabilit că a avut loc o substituire de copil ori că a fost înregistrată ca mamă a unui copil o altă femeie decât aceea care filiaţii cu orice mijloc de probă.1.

dacă filiaţia anterioară a fost înlăturată prin hotărâre judecătorească.2. stabilită potrivit legii. nu a fost înlăturată.1.3. Dacă recunoaşterea este făcută prin înscris autentic. Cu toate acestea. Formele recunoaşterii Recunoaşterea poate fi făcută prin declaraţie la serviciul de stare civilă. o copie a acestuia este trimisă din oficiu serviciului de stare civilă competent.3. iar acesta nu a lăsat descendenţi fireşti. 51 . Recunoaşterea. prin înscris autentic sau prin testament. Nulitatea recunoaşterii A) Nulitatea absolută a recunoaşterii Recunoaşterea este lovită de nulitate absolută dacă: a) a fost recunoscut un copil a cărui filiaţie.3. recunoaşterea este valabilă. c) a fost făcută în alte forme decât cele prevăzute de lege.4. 4. pentru a se face menţiunea corespunzătoare în registrele de stare civilă. După moartea copilului. Cazurile de recunoaştere Dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă sau copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi.4.3. chiar dacă a fost făcută prin testament. acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenţi fireşti. b) a fost făcută după decesul copilului.3. dacă are discernământ la momentul recunoaşterii. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin recunoaştere 4. 4. Recunoaşterea de către minora necăsătorită Minora necăsătorită poate recunoaşte singură pe copilul său.3. mama îl poate recunoaşte pe copil. 4. este irevocabilă.

1. Regimul juridic al acţiunii în stabilirea maternităţii Dreptul la acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă aparţine copilului şi se porneşte. continuată şi de moştenitorii copilului. Acţiunea poate fi introdusă şi împotriva moştenitorilor pretinsei mame. Dreptul la acţiune este imprescriptibil. în condiţiile legii. 4. 4. 4. Dacă recunoaşterea este contestată de celălalt părinte. de către reprezentantul său legal.B) Nulitatea relativă a recunoaşterii Recunoaşterea poate fi anulată pentru eroare. Prescripţia dreptului la acţiune începe sa curgă de la data încetării violentei ori. din orice motiv. după caz.4.4. Contestarea recunoaşterii de filiaţie Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată oricând şi de orice persoană interesată. după caz. a descoperirii erorii sau dolului.4. în cadrul căreia pot fi administrate orice mijloace de probă. filiaţia faţă de mamă se poate stabili printr-o acţiune în stabilirea maternităţii.3. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin acţiune în justiţie 4. dol sau violenţă. Acţiunea poate să fie pornită sau. de copilul recunoscut sau de descendenţii acestuia.2. dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul constatator al naşterii ori în cazul în care se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii. dovada filiaţiei este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. 52 . în numele acestuia.5. Cazuri în care se poate introduce acţiunea În cazul în care.

Prin hotărârea de admitere a acţiunii instanţa se pronunţă şi cu privire la stabilirea numelui copilului. exercitarea autorităţii părinteşti şi obligaţia părinţilor de a-l întreţine pe copil . copilul a decedat înainte de a introduce acţiunea. moştenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului. însă.Dacă. 53 .

Bodoasca. Editura Universul Juridic. I. Tratat de dreptul familiei. 2008 Ion P.H. Dreptul familiei. Bucureşti. C. A. tratate. D. Editia 2. Bucureşti. Ed. All / 2000. Editia a 2-a. Bucuresti. E.I.Hangeanu.Dumitrache. Bucureşti.Filipescu. Protectia drepturilor copilului.H. Filipescu – Tratat de dreptul familiei. 2007. Bucuresti. Dreptul familiei. 2008. 2009. Dreptul familiei.Beck. Bucureşti. Naţional / 2000. Bucuresti. Editura C.P. Dreptul familiei. Editura Universul Juridic. Dreptul familiei.Lupascu .Beck.H. Editura C. Viorel Ciobanu – Drept procesual civil. Al. Didactică şi Pedagogică / 1980.Corhan. Bucuresti. Ed. A. V. Editura C. 2009. Academiei / 1966. 2006.H. 2009. cursuri. 54 . Florian Emese. Ed. monografii.Florian. Bucuresti.Florian. Bucureşti.Balaci. C. 2005. T. Bucuresti.Beck. Ed. revazuta si completata. Editura Lumina Lex. Editia 2. Editia 2. Bucuresti.Filipescu. E. Editura All Beck. Viorel Ciobanu – Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. Edit. Petre Anca – Rudenia. Teorie si practica.BIBLIOGRAFIE Studii cu caracter general. Dreptul familiei.Beck.

Al. Ursa – Filiaţia şi ocrotirea minorilor. nr. Pătulea – Cu privire la dreptul procurorului de a introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei copiilor minori din afara căsătoriei.R.N. V. în L. 10 / 1960 Noul Cod Civil 55 . Ernest Lupan. Ştiinţifică / 1958.R. în R. 1 / 1961. 3 / 1986. nr. 9 / 1961. M. Lumina Lex / 1993. Ion P.P. nr. Dacia / 1980. Articole şi studii de specialitate. Gheorghe Penculescu. Ionaşcu. M.D. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. Bucureşti. Ed. Viorel Ciobanu – Aspecte ale contestării maternităţii. Bucureşti. Filipescu – Unele probleme privind filiaţia faţă de mamă. nr. 7 / 1969. Ed. Dan A. Al. M. nr. Buga şi P. Ed. în R.A. Ioan Chiş – Consideraţii teoretice cu privire la întinderea puterii doveditoare a certificatului de naştere. 2 / 1987. Didactică şi Pedagogică / 1965. Tudor Popescu – Tratat de dreptul familiei.P. Ion P. nr. Ed. 7 / 1967.N. Marica – Probleme controversate în dreptul familiei. C. în R. Filipescu. Costin.D.D. în L. Mureşan. în R. V.R. Cluj-Napoca.D. Anghene – Regimul juridic al actelor de stare civil. Bucureşti.R. nr. Popescu – Drept civil. Oproiu – Cazuri de nulitate absolută a recunoaşterii în J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful