UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINŢELE SOCIALE PSIHOLOGIE

STRES, ANXIETATE ŞI ANGOASĂ

ANUL I, SERIA I, GRUPA 5

COORDONATOR: PROF: NEAGU MADALINA

STUDENT : GÎRLIANU CLEMENTINA

STRES, ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 2

CUPRINS:
Introducere.....................................................................................................................3 Stresul.............................................................................................................................4 Simptome ale stresului mental........................................................................................4 Cum funcţionează stresul................................................................................................4 Bani – Hartă de stres......................................................................................................5 Oameni – Hartă de stres.................................................................................................5 Simptome ale stresului provocat de oameni...................................................................6 Simptome ale stresului provocat de bani........................................................................6 Consecinţele stresului: avantaje, inconveniente si riscuri...............................................6 Metode de controlare a stresului, pentru părinţi..............................................................6 Metode de controlare a stresului pentru adolescenţi ......................................................7 Stresul profesional şi marja de a acţiona.........................................................................8 Optimizarea strategiilor de coping..................................................................................9 Anxietatea.....................................................................................................................10 Cum resimţim anxietatea ..............................................................................................10 Care sunt rădăcinile anxietăţii........................................................................................10 Stări anxioase.................................................................................................................10 Strategii de combatere a anxietatii.................................................................................11 Anxietatea sănătoasă şi cea nesănătoasă........................................................................14 Neliniştea generalizată în cazul tulburăriii de anxietatea generalizată..........................17 Vorbe înţelepte după care să vă conduceţi viaţa............................................................18 Angoasa.........................................................................................................................18 Angoasa din transformarea libidoului............................................................................19 Control şi sănătate..........................................................................................................20 Bibliografie.....................................................................................................................21

psihiatriei.. recent. Anxietatea şi angoasa se diferenţiază fie prin intensitate (angoasa ar fi o formă de anxietate majoră).STRES. Nu îl poate lăsa indiferent pe cercetător. Toate stările menţionate au în comun o trăire psihofiziologică neplăcută şi se deosebesc unele de altele prin intensitatea diferită şi împrejurările în care apar. teroare. etc. nu numai pentru indivizii cărora le pune în pericol sănătatea fizică şi mentală. Angoasa şi anxietatea sunt aproape sinonime. Panica este o criză de angoasă. angoasa fiind o formă de anxietate majoră. înroşire.). uneori se consideră că şi timiditatea stânjeneala şi neliniştea ţin tot de anxietate. psihanalizei. „anxietate”? Intre frică motivată clar. . ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 3 INTRODUCERE Este oare stresul încă una din „bolile civilizaţiei”? Peste 100 000 de articole şi 200 de lucrări despre acest subiect au fost scrise până astăzi şi. sinonimi sau înrudiţi semantic. De exemplu. Timiditatea si stânjeneala sunt deasemeni însoţite de semne vegetative: tremurat. deoarece stresul posedă acea rară specificitate de a fecunda aproape toate ştiinţele. Extinderea ariei semantice a acestei noţiuni sau concepte la domeniile metalurgiei. teroarea şi spaima sunt stări de frică extremă. Angoasa este o stare de „frică” fără obiect. şi angoasă. aprehensiune. Astfel.. iar anxietatea o formă de angoasă minoră. psihologiei. prezentând situaţii intermediare între fiecare dintre ele. panică. psihosociologiei. dar şi pentru întreprinderi şi guverne”(1993). transpiraţie. frică. spaimă... teamă. „tracul” actorului este o formă de „anxietate” sau de „aprehensiune”? Sau neliniştea familiei cuiva care a suferit un accident rutier? „Teamă”. evident iraţională se situază toţi intermediari anticipativi în cazul cărora obiectivitatea şi subiectivitatea sunt greu de departajat. stările timerice se pot distribui pe o axă care merge de la un pol al stărilor cu obiect precis către un pol al celor fără obiect. Există mai mulţi termeni utilizaţi. în timp ce anxietatea este în primul rând psihică. anxietate. Biroul Internaţional al Muncii consideră că „stresul a devenit una din cele mai grave probleme ale timpului nostru. imunologiei.. psihosomaticii. iar anxietatea şi neliniştea nu se deosebesc de aceasta decât prin intensitatea mai mică. „aprehensiune”. nelinişte. cu simptome vegetative evidente. fie prin apartenenţă (angoasa este somatică. care pot fi regrupaţi în categoria stări timerice: angoasă. neurochimiei. neurofiziologiei..

tensiune şi alertă emoţională. a ciupi. (Floro. (Boenisch. de autocontrol. a lega. însă are asupra oamenilor un impact diferit în funcţie. la anxietate. 105) Pentru M. 119) Cum funcţionează stresul? Stresul este un mecanism fiziologic al cărui scop este restabilirea echilibrului. prima operaţie specific umană o constituie înţelegerea şi aprecierea situaţiei. Dacă tentativele de rezolvare a problemei nu sunt satisfăcătoare. strângând cu putere . apar consecinţele nefaste. (Floro. cea de-a doua este amânarea deliberată a acţiunii. care comportă trei faze : . apatie.STRES. impuls puternic de a plânge. gradul de competenţă. 54) Pentru a putea prezice care ar fi modalităţile de adaptare a unei persoane în diverse situaţii. dar şi să-l sufoci . tresăturile stabile ale personalităţii se concretizează în anumite „stiluri adaptative”. a jigni. insatisfacţie. În prezenţa factorilor de stres.Ralea. trebuie cunoscute nu numai condiţiile stresante. dar şi resursele individuale. memorie slabă. Michele Maney. iratibilitate. concentrare slabă. pag. singurătate. depresie. cu membrele. a sufoca ne duce la a oprima. amânarea reprezintă o condiţie a oricărei activităţi psihice. a îmbrăţişa. (Stora. parţial de tresăturile de personalitate. 7) Simptome ale stresului mental Stresul cauzat de minte poate duce la: confuzie şi lipsă de putere. 1974. acest gest semnifică uneori sentimente opuse. şi care a dat naştere în limba franceză cuvântului étreindre. pag. organismul răspunde cu o reacţie de adaptare. ne duce la angoasă. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 4 STRESUL Stresul este o parte necesară a vieţii. pentru că pot să strângi pe cineva la piept. În faţa unei situaţii dificile. Cuvântul stress vine din latinescul stringere care înseamnă a cuprinde. tendinţa de a tresări din orice. 1974. a îndurera. Când acest mecanism nu mai funcţionează. pag. ca urmare a constatării a imposibilităţii de a găsi rapid soluţia adecvată. a strânge. care îi poate oferi o satisfacţie echivalentă. incapacitate de a lua hotărâri. a restrânge. coşmaruri. 2004. sufletul şi care conduce la cuvântul détresse. a presa . 1999. furie. omul caută o compensaţie prin înlocuirea unei acţiuni cu alta. frică. a fugi sau a te ascunde. la un sentiment de disperare care îţi strânge inima. pag. adică a împresura cu trupul.

Un secret important pentru dobândirea şi menţinerea echilibrului este să munceşti constant pentru a obţine şi apoi a te bucura de câteva sau de toate lucrurile următoare: exprimarea sentimentelor. . cele pe care le întâlnim la locul de muncă sau la şcoală. Faza de rezistenţă – în timpul căreia corpul se organizează sub tensiune. ascultarea. ascultarea. uneori organică.).16) Relaţiile sunt un aspect foarte important al vieţii şi în acelaşi timp foarte complex. hipertensiune arterială. aprecierea companiei altuia. angajamentul. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 5 - Faza de alarmă – care pregăteşte corpul pentru acţiune. Indiferent de situaţia în care te afli faţă de oamenii din viaţa ta. aprecierea companiei altuia. dăruirea. precum cunoştinţele şi asociaţii. infarct). precum şi cunoştinţele şi asociaţiile. Bani – Hartă de stres Cum priveşti banii? Ce crezi despre ei? Sunt o sursă de fericire sau ochiul dracului? Reprezintă oare finanţele un subiect care va crea aproape inevitabil neînţelegere? Sunt banii un mijloc de a atinge un scop sau un scop în sine? Oameni – Hartă de stres Relaţiile sunt un aspect foarte important al vieţii şi în acelaşi timp foarte complex. atingerea. Boala. legată de leziuni (ulcer. (Cungi. cele pe care le întâlnim la locul de muncă sau la şcoală.. echilibrul este cheia. Relaţiile includ familia apropiată şi extinsă. cea mai adesea funcţională.STRES. poate apărea în fiecare dintre cele trei faze. tulburare digestivă. împărtăşirea. A dărui şi a primi iubire este mai important decât toate „activităţile” şi „obligaţiile” cu care tindem să ne umplem zilele. Faza de epuizare – caracterizată prin oboseală. Indiferent de situaţia în care te afli faţă de oamenii din viaţa ta. iubirea. Relaţiile includ familia apropiată şi extinsă.. 2003. petrecerea timpului împreună. pag. Un secret important pentru dobândirea şi menţinerea echilibrului este să munceşti constant pentru a obţine şi apoi a te bucura de câteva sau de toate lucrurile următoare: exprimarea sentimentelor. petrecerea timpului împreună. echilibrul este cheia. adică legată de o disfuncţie a organelor (cefalee. reangajamentulm îmbrăţişarea şi din nou angajamentul. dar se dezvoltă cu predilecţie în cursul ultimelor două faze.

dar şi tranchilizante. inconveniente si riscuri. probleme gastrice) poliartrită. Acordaţi-i toată atenţia adolescentului dumneavoastră atunci când acesta vrea să vă vorbească. etc. deasemenea probleme endocrine. pag. lasându-ţi puţină energie pentru iubire. epuizat de responsabilităţi. (Boenisch. 2004. dăruirea. (Cungi. compleşit. Michele Maney. ulcer. Câteodată apar şi tulburări organice: gastrită. se instalează oboseala. Tulburările funcţionale – migrene. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 6 împărtăşirea. 2003. frustrat. astm – găsesc un teren foarte favorabil. . cafea. angajamentul. 40-41) Simptome ale stresului provocat de bani Stresul financiar te poate face să te simţi: neajutorat. frustrat. supărat. pag. 43) Consecinţele stresului: avantaje. Încercaţi să fiţi un exemplu bun. A dărui şi a primi iubire este mai important decât toate „activităţile” şi „obligaţiile” cu care tindem să ne umplem zilele. pentru părinţi Ce trebuie să faceţi ? 1.27) Metode de controlare a stresului. Simptome ale stresului provocat de oameni Stresul provocat de oameni te poate face să te simţi: singur. colesterol. probleme de piele – sunt foarte frecvente. reducerii timpului de somn. (Boenisch. diareea. Starea de stres post-traumatică este complicaţia cea mai frecventă în cazul unui factor de stres acut. diabet. alergii. cum ar fi: diabetul sau o boală tiroidiană. iritat. simptome digestive. Bolile organice– hipertensiune arterială. tulburări ale tubului digestiv (rectocolită hemoragică. Este o sursă majoră de conflicte conjugale. starea de tensiune permanentă. alcool. apar în mod curent: insomnia. Dar se poate ca banii şi finanţele să fie o sursă de fericire (eustres). mai ales când subiectul intră în faza de epuizare. dar şi alte tulburări mai puţin marcate. 2004. 2. pag. Atunci intervine recursul la substanţe „miracol”: tutun. depresia. neânţeles. infarct miocardic. Michele Maney. iubirea. Calitatea vieţii se degradează datorită alimentaţiei haotice (prea multă sau prea puţină mâncare). Pot apărea. atingerea.STRES. Când starea de stres devine cronică. reangajamentulm îmbrăţişarea şi din nou angajamentul.

sentimente şi motive pentru deciziile pe care le iau. 5. Poate că şi ei au avut aceste probleme. Nu vă aşteptaţi ca adolescentul să accepte fiecare regulă stabilită de dumneavoastră.STRES. Permiteţi-i să-şi exprime ideile şi sentimentele. Aveţi grijă cum vă purtaţi cu ceilalţi copii din familie. Nu încercaţi să fiţi un părinte perfect. Comportamentul adolescentului nu este rezultatul problemelor dumneavoastră. Trebuie să le dau şansa să mă ajute. În replică. se impune ca şi noi. Ce nu trebuie să faceţi ? 1. Respectaţi dorinţa adolescentului de a-şi afirma individualitatea şi independenţa. Vreau ca părinţii mei să aibă mai multă încredere în mine. trebuie să nu le . Aşa m-aş aştepta să se poarte şi ei cu mine. Si ei au dorinţe. 3. Nu începeţi să-i faceţi morală. Generaţia noastră se aşteaptă să fie înţeleasă de către cei mai în vârstă. Respectul impune respect. Dacă vreau ca oamenii să mă înţeleagă. Straduiţi-vă să spuneţi lucruri plăcute. Interesaţi-vă de ceea ce fac copii dumneavoastră. Ţine-ţi reuniuni de familie. 2. 4. atunci trebuie să mă arăt doritor de a vorbi cu ei. nu i-o slăbiţi. Ajutaţi-l să-şi întărerască încrederea în sine. Pe de altă parte. Încercaţi să fiţi corect. 7. 2. Prima barieră pe care trebuie să o îndepărtăzi din calea comunicării constă în tendinţa mea de a ignora pe oricine are mai mult de 30 de ani. Îmi voi asculta părinţii şi voi privi situaţia şi din punctul lor de vedere. Folosiţi un ton respectuos. Încercaţi să nu aveţi o reacţie exagerată. 8. 11. Nu fiţi supărat şi nu vă simţiţi respins dacă adolescentul dumneavoastră vă spune că vă urăşte. Încurajaţi-l să se preţuiască pe sine. să-mi acorde mai multă libertate şi responsabilitate ca o persoană matură. Evitaţi să trageţi concluzii. 9. 10. Metode de controlare a stresului pentru adolescenţi 1. 3. 6. 4. să încercăm să-i înţelegem. Îmi voi împărtăşi mai mult sentimentele părinţilor mei. În cadrul discuţiei permiteţi abordarea oricărui subiect. dacă ar fi în locul meu. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 7 3. 4. Încercaţi să-l ascultaţi cu atenţie. pentru că aşa ceva nu există. la rândul nostru. 5.

Pentru a promova comunicarea în familia mea. telefonistelor. iar ei sunt traşi la răspundere pentru acţiunile mele şi comportamentul meu. Această categorie grupează paznicii de noapte. un cercetător cu o slabă presiune profesională şi cu o mare putere de control. Si ei sunt afectaţi de stres şi de problemele zilnice ale existenţei. directori de întreprindere. Muncă activă (volum de muncă şi marjă de acţiune mari). Muncă puţin constrăngătoare (volum redus de muncă şi marjă mare de acţiune). 4. (Goliszek. mă voi purta respectuos faţă de ceilaţi. muncitorilor care lucrează pe bandă. agricultori. la fel ca şi mine. ei mă vor trata cu respectul şi demnitatea pe care le merit.84-86) Stresul profesional şi marja de a acţiona Cercetătorul american Robert Karasek a studiat stresul profesional de la două axe fundamentale: cererea (sau constrângerea profesională) şi posibilitatea de control a individului. Această situaţie îi vizează pe medici. Este vorba în acest caz. 6. Ori de câte ori se va ivi câte o problemă şi voi simţi că nu o pot rezolva. Acest model al lui Karasek permite astfel clasificarea situaţiilor de muncă şi stabilirea unei tipologii a activităţilor profesionale în patru grupe : 1. personalul de supraveghere. Le voi spune părinţilor că ţin la ei. va fi mai puţin stresat. .STRES. şcoala. Ceea ce fac se reflectă asupra lor. Dimpotrivă. supusă unei cereri puternice şi dispunând de un control slab. Muncă pasivă (volum de muncă şi marjă de acţiune scăzute). pag. despre cercetători. O casieriţă dintr-un supermarket. de exemplu. societatea include responsabilitatea de a sugera soluţii practice pentru problemele pe care le acuz. Muncă foarte contrângătoare (volum mare de muncă şi marjă scăzută de acţiune). Exersarea dreptului de a-mi critica familia. Sunt destul de responsabil pentru a soluţiona în colaborare cu părinţii. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 8 dezamăgesac încrederea în mine. 3. cel mai bun factor de predicţie al nivelului de stres îl constituie amestecul acestor două componente ale stresului. de exemplu. 1998. le-o voi împărtăşi. Este cazul chelnerilor. 7. 8. În schimb. 2. suportă un stres foarte mare. prietenii. Potrivit cercetătorului.

Pentru că. Să luăm cea mai bună decizie şi să menajăm corpul nostru. el nu poate repara toate greşelile pe care le facem şi el are dreptul la saturare. În ceea ce priveşte consecinţele de ordin practic pentru evitarea sau diminuarea distresului. acest corp care lucrează pentru noi zi şi noapte şi care repară toate activităţile anarhice şi toate solicitările exagerate cu atâta efort şi dragoste. în mod visceral nu mai ştie cum să se oprească. care cer.. Artizani ai propriei noastre sănătăţi. este vorba de a coborî în propriul corp şi de a-l respecta. 110) . ca şi al unei voinţe puternice). de succes. conduitele de coping ar putea fi selecţionate. pag. cu toate că are un potenţial de recunoaştere fenomenal. de această dată. atunci parcursul nostru profesional va fi unul fericit. nu este vorba de a coborî în stradă. până la urmă s-a săturat şi el de stresul nostru! L-aţi întrebat vreodată? ( Saunier. este indispensabil să deprindem gestionarea stresului prin mijloace adecvate. o capacitate de reacţie deosebită şi o sănătate de fier. fiindcă el se va efectua într-o stare de relaxare şi de stăpânire de sine. vom căuta să ne responsabilizăm în faţa acestui flagel. Dacă vom reuşi să identificăm corect simptomele de stres şi să reacţionăm prompt cu mijloacele pe care le vom descoperi imediat. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 9 Subtilele portiţe de scăpare Trebuie să avem o bună condiţie fizică şi să fim pregătiţi moral pentru a face faţă evenimentelor şi situaţiilor din activitatea zilnică. din partea noastră o vigilenţă absolută. fie voluntar (dar numai în cazul unei autocunoaşterii profunde. Pentru aceasta. 2008.. pag. autorii unui chestionar referitor la aceste domenii cuprinzând 14 scale – a fost analizată la capitolul consacrat modalităţilor de coping. care încearcă să ne poarte în vârtejul său de inconştienţă şi care.STRES. Cele două tipuri fundamentale de coping: centrarea pe emoţie sau centrarea pe situaţie comportă o serie de nuanţe a căror reflectare comportamentală – studiată între alţii şi de către Carver şi colab. să îmbrăţişăm cu o privire plină de bunăvoinţă lucrurile.. 2002. 43-44) Optimizarea strategiilor de coping Strategiile de „ieşire din impas” (coping) depind de mijloacele de dotare ale individului (ereditare şi achiziţionate) ca şi de natura situaţiei cu rol de agent stresor. Să reacţionăm imediat şi să fim suficient de curioşi pentru a declara grevă bolilor. oamenii şi mediul înconjurător. (Plozza. Şi. fie cu ajutorul psihologului. fâcându-ne astfel.

anxietatea s-ar explica prin frustrările libidoului şi interdicţiile dictate de Supraeu. Poate că simţim o apăsare în piept sau ni se usucă gâtul. 2005. James Hollis Controlarea şi gestionarea emoţiilor Înţelegerea felului în care ne gestionăm anxietatea este un pas esenţial în transformarea unui sentiment neplăcut într-o puternică uneală a schimbării. 32) Anxietatea Anxietatea este preţul biletului pentru călătoria vieţii. astfel provenit. Acesta transmite nu doar sensul de frică. ). această stare ar fi o reacţie de teamă condiţionată. Geoffrey R. Anxietatea este legată de stres şi fiecare persoană are capacitatea diferită de a face faţă stresului. Adesea folosit ca sinonim al angoasei. 1998 pag. Pentru teoreticienii învăţării. dimpotrivă. termenul anxietate se deosebeşte de cel dintâi prin absenţa modificărilor fiziologice (senzaţie de sufocare.. ci pe acela de suferinţă şi de apăsare. o tendinţă dobândită.STRES. Structura noastră interioară de credinţe şi încrederea în sine vor juca şi ele un rol important.. Putem trece la acţiuni repetitive. care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. Loftus. Numeroase şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii prin prisma poziţiilor lor doctrinale. Vocea poate să ne tremure sau să devină foarte slabă. Cum resimţim anxietatea ? Cuvântul german pentru anxietate este Angst. Pentru psihanalişti. . (Smith. pag. (Sillamy. fără călătorie nu există viaţă. dar aceasta nu este niciodată o soluţie satisfăcătoare. Anxietatea presupune de multe ori acest sentiment de apăsare aproape fizică. De obicei este însoţită de o scădere a capacităţii de concentrare. Putem avea crampe la stomac şi ne putem simţi genunchii tremurând. fumatul sau mâncatul compulsiv. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 10 Anxietatea. transpiraţie. poate reacţiona prin măsuri adecvate sau mobilizându-şi mecanismele de apărare. ca roaderea unghiilor. de tulburare. Barbara L.stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate. O strategie de a face faţă emiţiei este încercarea dosperată de a controla totul.. Frederickson. difuz. Unii dintre noi îl simt mai acut decât alţii. accelerarea pulsului. anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului – adică personalităţii conştiente – care. fără bilet nu poţi călători. 102) Aptitudinea de a tolera sentimentul de anxietate stresantă e foarte strâns legată de problema controlului şi a încrederii. Nolen-Hoeksema. trasul de păr..

vomă. 2005. Barbara L. nu ştim dacă vom mai trăi şi vom mai respira şi în clipele următoare.. dacă acestea evocă un stres copleşitor anterior. palpitaţii. insomnie. flegmă în gât. Frederickson. senzaţie de leşin. gâfâit. bufeuri de fierbinţeală şi senzaţia de frig îmbujorare. Într-un fel. Toate lucrurile din viitor sunt necunoscute. pe lângă vinovăţie şi ruşine. Ne proiectăm fricile asupra necunoscutului. 209) 2. inclusiv unii care sunt bolnavi medicali. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 11 Câteva dintre simptomele cele mai obişnuite ale anxietăţii Simptome respiratorii şi de piept: respiraţie întretăiată. pentru că. Simptome musculare: tremurături. de fapt. 5. care arătau în detaliu ţărmurile pe care marinarii ajunseseră să le cunoască. Tulburare de adaptare cu anxietate .. Anxietate situaţională – efectele unei situaţii stresante copleşesc temporar capacitatea persoanei de a face faţă. Anxietatea secundară unei alte tulburări psihiatrice – o proporţie de 70% din pacieţii depresivi au anxietate. 34) Care sunt rădăcinile anxietăţii ? Rădăcinile anxietăţii se află în frica de necunoscut. de pierderea controlului şi de pierderea altora. Anxietatea de separare şi anxietatea faţă de străini – adulţii regresaţi.acest diagnostic se aplică pacienţilor cu stresor evident.D. Reacţii epidermice: transpiraţie. pag.STRES. 2007 pag. respiraţie slabă. Acest lucru poate să aibă loc şi în situaţii minore. la care apare în decurs de trei luni. Anxietatea morţii – implică tipic frica de neajutorare. nervozitate. hipertensiune. presiune în piept. 105) Stări anxioase 1. Virginia A. durere sau disconfort abdominal. mâncârime. greaţă. anxietate excesivă şi se expectează ca aceasta să nu dureze mai mult de şase luni. Geoffrey R. (Ellis 2009 pag. (Smith. senzatie de sufocare. 4. (Sadock. Loftus. gestul de a bate din picioare. de schimbările fizice (somatice). zbaterea ploapelor. 3. respiraţie accelerată. picioarele tremurânde. înţepenire. bâlbâială. Simptome intestinale: pierderea poftei de mâncare. pot să manifeste anxietatea care era leagtă de aceste forme din . Reacţii cardiace şi de circulaţie a sângelui: bătăi puternice de inimă. hipotensiune. este ca pe vremea hărţilor primitive ale lumii. M. Nolen-Hoeksema. reacţii de tresărire.

Anxietatea legată de vinovăţie şi pedeapsă – dacă pacientul îşi aşteaptă pedepsirea pentru fapte rele imaginare sau reale. 211) Strategii de combatere a anxietaţii Anxietatea secătueşte energia fiindcă ea se axează mai mult pe ceea ce ar putea să fie. Găsiţi o „priză” emoţională la care vă puteţi reâncărca bateriile.D. Ce puteţi face pentru a genera energie? - Fiţi interesat de ceea ce faceţi. Nu vă cufundaţi în regrete inutile. Fiţi organizat. 7. Anxietatea legată de dependenţă sau intimitate – dacă anterior nevoile de dependenţă ale pacientului nu au fost satisfăcute sau rezolvate. . pacienţii care au nevoie de a simţi că deţin controlul situaţiei pot să se simtă foarte ameninţaţi. Nu abuzati de corp. 2007 pag.D. Nu vă folosiţi optzeci la sută din energie pentru a obţine douăzeci la sută din rezultate.STRES. 10. rejecţie sau la pierderea unei slijbe. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 12 copilarie atunci când sunt separaţi de cei iubiţi sau atunci când trebuie să reacţioneze faţă de personal în spital. astfel încât conflictul dintre forţele rivale să fie redus la minimum. 8. Căutaţi pe cât puteţi să fiţi în compania unor persoane care gândesc pozitiv. iar pedeapsa poate fi cautată activ sau chiar auto-aplicată. M. în special dacă acestea sunt trăite ca o înfrângere sau eşec. Vă tulbură găndurile când sunteţi treaz şi vă asealtează când dormiţi sau încercaţi să dormiţi. Anxietatea legată de pierderea stimei de sine – poate să fie o reacţie la boală. 210 ) 9. (Sadock. minte şi sentimente. 6. M. nu pe ceea ce este realmente. Fiţi entuziast în legatură cu ceea ce faceţi. Anxietatea legată de pierderea controlului de sine – în circumstanţe în care controlul trebuie cedat cum ar fi boala medicală sau spitalizarea. Virginia A. Virginia A.(Sadock. acesta poate să se opună situaţiilor care impălică anumită dependenţă. dar care declanşează mecanismele de defensă utilizate de către persoană pentru a face faţă unei situaţii potenţial ameninţătoare. poate să resimtă anxietate. cum ar fi îngrijirea medicală sau o relaţie strânsă. 2007 pag. Anxietatea semnal – termenul prin care Sigmund Freud a descris anxietatea care nu este trăită conştient. Anxietatea este o forţă negativă care vă dezechilibrează.

ne simţim nefericiţi. spasme musculare. Aşanumitele culori „reci” şi stinse au un efect liniştitor. Dacă vă grăbiţi sa terminaţi lucrurile. este benefică atât acum. iar culorile calde. O persoană se poate relaxa imediat şi rapid începând să respire lent şi profund. în timp ce roz sugerează seninătate şi fericire. cât şi în viitor Folosirea culorilor pentru combaterea anxietăţii Fiecare culoare are o trăsătură psihologică distinctă şi. atunci cănd se pregăteşte . Folosirea exerciţiilor fizice pentru combaterea anxietăţii Exerciţiile fizice reprezintă modalitatea cea mai simplă şi eficientă de diminuare a anxietăţii. dacă avem gânduri neliniştitoare. Folosirea vizualiazării creative pentru combaterea anxietăţii Vizualizarea creativă este eficientă în tratarea multor afecţiuni fizice şi asociate cu anxietatea. Dacă sunteti unii dintre aceştia. Unii oameni par să aibă un dar natural de a crea imagini interioare. vii şi strălucitoare au o influeţă stimulatoare. Exerciţiile fizice energice reprezintă o supapă naturală pentru corp. De obicei. stimulatoare. încetiniţi şi spuneţi-vă „este timp suficient”.STRES. folosirea imaginilor vă poate oferi multe recompense. printre care dureri de cap. Dacă avem gânduri triste. Folosirea muzicii pentru combaterea anxietăţii Ascultarea repetată a unei muzici care v-a ajutat în trecut să vă relaxaţi are o încărcătură pozitivă care. se consideră că anumite culoare de albastru au un efect liniştiror şi creează armonie. devin încordaţi. Nu uitaţi să vă odihniţi: chiar şi elefanţii dorm. Folosirea autosugestiei pentru combaterea anxietăţii Metoda gândirii pozitive pentru tratarea simptomelor fizice şi a anxietăţii a fost promovată de Emil Coué la începutul secolului XX. drept urmare un efect diferit. sunt de obicei. Roşu şi galben-strălucitor. Dormiţi cât puteţi şi cât doriţi. foarte probabil. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 13 - Nu vă trăiţi viaţa fiind mânios pe sine şi pe alţii. durere cronică. Folosirea relaxării pentru combaterea anxietăţii Relaxarea ne calmează lumea fizică şi psihologică interioară şi în felul acesta ajută la diminuarea nivelului de anxietate. Însă verdele-pal este înviorător. Coué afirmă că toate gândurile noastre se transformă în realitate: suntem ceea ce credem că suntem. Identificaţi culorile care vă relaxează şi pe cele care vă creează anxietate.

încercaţi să menţineţi acel sunet timp de un minut. ci din gât. Anxietatea existenţială Anxietatea este un concept filosofic. Ea începe prin evitarea progresivă a anumitor situaţii. în special. Atacurile de panică – denumite şi crize acute de angoasă. Subiecţii suferind de tulburare anxioasă generalizată se simt permanent tensionaţi. Evoluţia se traduce prin retreagerea din . După ce aţi auzit sunetul şi în timp ce încă mai inspiraţi. şi ajunge să tulbure cu totul viaţa profesională şi socială a subiectului. prin frica de reluare a crizei în situaţii în care subiectul s-ar afla departe de orice ajutor. incapabili să se relaxeze şi relatează că se află „la capatul puterilor”. Trebuie precizat că tendinţa spre îngrijorare este un fenomen normal. echilibrul chimic al organismului revine la normal şi vă simţiţi relaxat şi inviorat. Deschideţi gura şi respiraţi cât puteţi de profund: veţi auzi un sunet ca de foale. Conţinutul îngrijorărilor poate fi mai mult sau mai puţin precizat. închideţi gura şi continuaţi respiraţia.STRES. După exerciţii. îi afectează viaţa şi activitatea şi nu este datorat abuzului de substanţe psihoactive sau unor probleme medicale somatice. aduceţi aerul adânc în abdomen. 2003. cum ar fi hipertiroida. reluat de psihiatrie la sfârşitul secolului al IX-lea (Cottraux. Când expiraţi. Veţi constata că aerul pătrunde în plămâni mult mai profund decât dacă aţi respira pe nări. interpretate adeseori şi semne ale unei crize cardiace sau ale morţii iminente. pag. Veţi observa că sunetul se menţine. care apare în calitate de simptom în cadrul altor tulburări mai ales anxioase.76) Cele opt forme de anxietate –boală: 1. sau psihice (anxietatea din cadrul unor psihoze. cum ar fi boala afectivă bipolară – episodul depresiv). Psihoterapia tulburării anxioase generalizate Anxietatea permanentă îi provoacă subiectului un disconfort puternic. Agorafobia – cu atacuri de panică debutează după o criză iniţială de angoasă. dar şi un fenomen patologic. acestea sunt însoţite şi de senzaţii fizice neplăcute. Modificarea modului de respiraţie pentru combaterea anxietăţii Respiraţia din abdomen nu începe din nas. specific oamenilor în general. încordaţi. La fiecare ciclul de respiraţie. a locurilor publice. 2. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 14 starea de luptă sau fugă.

. 7. să se prezinte şi sub forma fricii de sânge şi răni sau a fricii de a conduce un automobil. Grijile fără motiv. prin depresie. fără un fundament obiectiv. Anxietzatea nesănătoasă.79) 6.. mai recent de către marele public.80) Anxietatea sănătoasă şi cea nesănătoasă Anxietatea sau preocupările sănătoase contribuie la conservarea vieţii şi se soldează cu rezultate destul de bune. de asemenea. dependenţă de benzodiazepine. Stresul post-traumatic – este vorba despre reacţii prelungite de angoasă şi de depresie. de furtună. sau panica. Fobia socială – incapacitatea de a avea relaţii sociale satisfăcătoare din cauza anxietăţii şi fricii umilitoare de „a-l privi pe celălalt”. Anxietatea generalizată sau anxietate flotantă . dar pot. 4. se poate prezenta sub o formă limitată la două sau trei situaţii (să vorbeşti în public. când subiectul retrăieşte în stare de veghe sau în vis situaţia iniţială (catastrofă aeriană.STRES. Anxietatea sănătoasă sau prudenţa vă ajută de fapt să vă ţineţi sub control propriile emoţii şi să faceţi faţă situaţiilor dificile sau periculoase într-o manieră eficientă. prin alcoolism.). însoţite de agresivitate faţă de anturaj şi de experienţe intitulate flash-back-uri.caracterizată printr-o nelinişte cronică. Ele vizează în principal animalele. etc. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 15 vaţa socială şi profesională. sau se poate generaliza pentru numeroase situaţii sociale. de a te afla într-un loc închis. hiperreactivitatea şi vigilenţa excesivă sunt principalele caracteristici ale anxietăţii generalizate. cu efecte foarte puternice în formele ei cele mai grave. TOC (Tulburări Obsesiv-Compulsive). are consecinţe contrare: pierderea controlului asupra propriei persoane şi imposibilitatea de a face faţă în mod eficient riscurilor şi problemelor cu care vă confruntaţi. conflicte conjugale şi. difuzează un permanent „zgomot de fond”. care vă poate face să suconbateţi. să semnezi un CEC). Ele reprezintă o adevărată boală. mai ales. tensiunea musculară. pag. Obsesii compulsive – tulburările obsesionale sunt denumite de către speciaşiti şi. viol. 8. Agorafobia fără atacuri de panică – se traduce prin evitarea progresivă a unui număr din ce în ce mai mre de situaţii când subiectul se află în afara domiciliului. 2003. 5.. 3. (Cottraux. Fobiile simple – sunt frici limitate. Subiectul luptă împotriva imaginilor mentale involuntare şi neplăcute. (Cottraux. tortură. spre deosebire de anxietatea nesănătoasă. etc. pag. 2003.

376) Neliniştea generalizată în cazul tulburăriii de anxietatea generalizată Neliniştea este înţeleasă ca un concept cognitiv distinct de emoţie. Anxietatea nesănătoasă ia forma panicii. constituie un element declanşator al stărilor de teamă şi anxietate ale pacientului. cognitive şi comportamentale care trebuie avute în vedere în timpul analizei funcţionale a acestuia. dar şi la cea iraţională. tremurăturilor. cât şi nerealiste. practic. Nervozitate sau surescitare 2. terorii. clănţănitului din dinţi. (Ellis 2009 pag. 27) Anxietatea sănătoasă implică precauţie şi vigilenţă şi preântâmpină pericolul potenţial. De ce? Pentru că există o probabilitate realistă să se întâmple acest lucru. Anxietatea sau îngrijorarea sănătoasă se bazează întotdeauna pe o spaimă raţională sau realistă. care caracterizează neliniştea. Dificultăţi de concentrare sau lacune de memorie 4. asupra pericolelor potenţiale. cu siguranţă. Tulburări de somn Stările de nelinişte şi anxietatea trebuie să fie cauza unei suferinţe sau a unei interferenţe în modul de viaţă al pacientului şi nu trebuie să fie provocate de o tulburare sau de o problemă de sănătate generală (Fontaine. chiar dacă cele două tulburări sunt prezentate simultan. 2008. Iritabilitate 5. la manifestări anxioase atât realiste. la frica raţională. pag. dacă încercaţi să traversaţi o stradă nesemaforizată foarte aglomerată. (Ellis 2009 pag. bâlbâielilor şi a tuturor afecţiunilor fizice şi psihosomatice care vă atrag atenţia.STRES. Tensiuni musculare 6. dar care interferează foarte adesea cu preîntâmpinarea adecvată a ameninţării reale. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 16 (Ellis 2009 pag. Înlănţuirea consecinţelor incerte. pe lângă alte reacţii emoţionale. 33) Grijile şi anxietatea – sunt asociate cu cel puţin trei simptome din cele şase prezentate în continuare : 1. . chiar panicaţi. Tendinţa de a obosi cu uşurinţă 3. Ea este diferită de anxietate. deci rănit sau chiar omorât. 28) Fiecare dintre noi este predispus. fiziologice. Devenim rapid prudenţi şi îngrijoraţi în confruntarea cu riscurile şi pericolele din jur. Astfel. fobiilor. ororii. dar şi la fel de exagerat de îngrijoraţi. veţi nutri frica absolut justificată că puteţi fi lovit de o maşină.

1998. 2008. dorim integrarea. Lampe. . Toate aceste temeri au obârşia în conflictele nerezolvate. iar în final teama de a fi incapabil de schimbare. înainte s-o putem oferi altora. (Huber. Dar pentru că noi înşine trebuie să ne expunem acestor temeri dacă. transformarea în Eul neacceptat. Page. 129) Vorbe înţelepte după care să vă conduceţi viaţa Trebuie să simţim dragoste în interiorul nostru. 2008. teama ce va fi mai bine înţeleasă atunci când vom dicuta disperarea nevrotică. problemele se pot croniciza. Creamer. într-o faptură de rând sau într-o simplă carapace golită în urmă travaliului psihanalitic. pag. Dacă pacientul este obligat să înfrunte situaţia fobică. Ele apar aici imediat sau în timpul acestei confruntări. anxietatea şi panica survin pe neaşteptate. la adoptarea unor comportamente rigide care să-l ajute să-şi controloze viaţa şi pe a celorlalţi. 1997. (Andrews. (Fontaine. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 17 (Fontaine. ele stau ca un obstacol în calea fasonării noastre. în cazul tulburării iraţionale. atitudine care îl conduce.STRES. în mod frecvent. 99) În spatele fricii de schimbare stau presiuni în schimbare în mai rău: pierderea imaginii idealizate. ca să zicem asa. Este motivul pentru care el încearcă să evite astfel de situaţii chiar dacă este conştient de caracterul nemotivat sau exagerat al anxietăţii sale. purgatorul prin care trebuie să trecem înainte de a ne putea găsi mântuirea. pag. groază de necunoscut. pacientul care urmază un tratament pentru tulburare generalizătă evită situaţii sau stimulii care îi declanşează neliniştile şi anxietatea. (Horney. 2007. pag. Este foarte posibil ca persoanele cu tulburare anxioasă generalizată să întâmpine dificultăţi legate de managementul anxietăţii vreme de luni sau chiar ani de zile. în fobiile simple ele sunt declanşate de un stimul specific uşor identificabil. imediat ce apare un risc inacceptabil pentru sine sau pentru cei pe care doreşte să-i protejeze. Sunt. de renunţare la stratagemele sigure şi la satisfacţiile de până atunci. eventual. 379) Evitarea comportamentală situaţională La fel ca şi în cazul altor tulburări anxioase. Hunt. El evită situaţiile stresante. îndeosebi la vânarea de fantome aducătoare de soluţii. intensitatea lor creşte pe măsură ce situaţia fobică se apropie şi descreşte odată cu îndepărtarea acesteia. se va produce anxietatea de anticipare. 609) Fobiile specifice (simple) Dacă. 383) Anxietatea cronică Dacă unei persoane îi este greu să întrerupă ciclul anxietăţii. pag. pag.

Faceţi ceva ce nimeni nu este dispus să facă şi veţi fi un învingător. de exemplu.este o senzaţie apăsătoare de indispoziţie profundă. în faţa căruia rămâi dezarmat şi neputincios. (Sillamy. ne reprimăm agresivitatea). tremurături. generează o regresiune conjunctă a gândirii şi a afectivităţii.. iminent. Am considerat angoasa ca o reacţie generală a Eului în condiţiile neplăcerii. ea fiind legată de condiţia umană. transpiraţie. o activitate sexuală nesatisfăcătoare sau pierdere în sfera dragostei (doliu. dezaprobarea unei persoane iubite. 129-135) Angoasa . bazat pe cercetarea nevrozelor actuale. De cele mai multe ori această stare se asociază cu modificări neurovegetative comparabile cu acelea pe care le observăm în şocurile emoţionale: palpitaţii. de exemplu. reprezentările imaginare ale unei situaţii conflictuale inconştiente. (Stewart. pag. Pentru a atinge un scop trebuie să stiţi bine care este acel scop.) care reactivează un vechi sentiment de abandon datorat precedentelor experienţe dureroase. În unele cazuri nu situaţia reală este acea care generează angoasa. Contactul fizic are un impact mai puternic decât cuvintele.STRES.. libidoul (excitaţia sexuală) care este respins de Eu sau nu este folosit îşi găseşte o descărcare directă în forma angoasei. La unii copii înclinaţi să se masturbeze. cel puţin nu decurg cu necesitate . căutăm de fiecare dată justificarea economică a apariţiei ei şi presupunem. care are efecte dezorganizatoare asupra conştiinţei. ci fantasmele. determinată de impresia difuză a unui pericol vag. Angoasa. Angoasa în sine nu este un fenomen patologic. nu eşecul. Nu se poate trece cu vederea faptul că aceste determinaţii diferite nu se acordă bine unele cu altele. vedere înceţoşată. ameninţările grosolane ale părinţilor. 2004. Calitatea contribuţiilor nostre nu cantitatea lor determină recompensele pe care le primim. legate de teama de castrare. 1998 pag. Copii lipsiţi de contact fizic ajung adulţi incompleţi. ameninţări care se grefează pe un fond de culpabilitate pot provoca puternice reacţii emotive şi conduite inadaptate. Cauzele sale pot fi un conflict interior (când. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 18 - Imaginaţi-vă succesul. 29) Angoasa din transformarea libidoului Concepţia despre angoasă conţinută în acest enunţ se îndepărtează puţin de cea care mi se părea până acum justificată. Corpul reprezintă albia pentru ceea ce se află în minte. de teama de a fi mutilat sau de a-şi pierde membrul viril.

automată. în viaţa ulterioasă. care din nou nu se armoniza cu caracterul general al angoasei ca reacţie de neplăcere. Eul se supune angoasei ca unui vaccin. după ce fusese eficientă în prima situaţie de pericol. un atac neatenuat. Directa transformare a libidoului în angoasă. deci angoasa Eului sau angoasa pulsională (a Se-ului). fie Eul capătă putere asupra acestui afect şi-l reproduce. Nu am putut fi de acord mai departe cu ideea lui Rank despre naştere ca traumă. ca formă de reacţie ineficientă. după noua concepţie mai curând Eul a fost răspunzător pentru această angoasă. Ea se reproduce fie automat în situaţiile analoage şi situaţiei sale originale. Semnificaţiei biologice a afectului de angoasă i se face dreptate prin faptul că angoasa a fost recunoscută ca relaţie generală la situaţia de pericol. de fiecare dată justificată economic. despre oricare afect de angoasă nou survenit ca încercare de a „abreacţiona” mereu mai deplin trauma. Dat fiind că Eul lucrează cu energie desexuală. Concepţia anterioară vedea libidoul mişcării pulsionale refulate ca sursă a angoasei. o consecinţă a procesului naşterii şi o repetare a situaţiei trăite atunci. a devenit acum mai puţin importantă pentru interesele noastre. Semnificaţia lor proprie a fost însă şi ea restrânsă la această relaţie prototipică cu pericolul. una involuntară. rolul Eului ca sediu al angoasei este susţinut de aceea că Eului i-a fost alocată funcţia de a produce afectul de angoasă după necesităţile sale. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 19 unele din altele. susţinută anterior. cealaltă produsă de Eu dacă există numai ameninţarea unei astfel de situaţii. dacă se instalează o situaţie de pericol analoagă celei de la naştere. angoasei i se vor desemna două modalităţi de originare. Contestarea acestei concepţii porneşte din tendiţa de a face din Eu singurul sediu al angoasei. A rezultat necesitatea de a merge de la reacţia de angoasă înapoi la situaţia de pericol care se află în spatele ei. îl foloseşte ca avertizare în faţa pericolului şi ca mijloc de a evoca angrenarea mecanismului plăcereneplăcere. pentru a favoriza evitarea ei. Dacă . după care afectul de angoasă ar fi. aceasta fiind una dintre consecinţele încercării de a împărţi aparatul psihic în Eu şi Se. Naşterea devine prototipul tuturor situaţiilor ulterioare de pericol. Astfel. care trebuie să împărtăşească soarta altor afecte. Odată cu introducerea acestui factor au apărut noi puncte de vedere. a obligat la o nouă verificare a problemei angoasei. despre starea de angoasă ca reacţie de descărcare a acesteia.STRES. a rezultat şi aparenţa unei relaţii deosebit de strânse între angoasă şi libidou. care rezultă în noile condiţii ale modificării formei de existenţă şi dezvoltării psihice progresive. printr-o izbucnire atenuată a bolii. pentru a evita. Angoasa resinţită la naştere devine atunci când prototipul acestei stări afective. În plus. În acest al doilea caz. Ideea lui Rank. în remaniere a fost relaxată şi relaţia intimă între angoasă şi libidou.

Pentru angoasa provocată de Eu ca semnal. fapt valabil pentru ritmuri identice. S-a putut constata că reacţiile cardio-vasculare ca şi activarea neuro-endocrină erau mai intense în timpul pericolul de lucru. (Legeron. (Freud. dureri lombare de a da naştere unui copil cu greuate mică era cu atât mai mare cu cât ritmul de lucru şi pauzele nu erau sub controlul lor. pag. Investiţia libidinală a mişcării pulsionale refulate capătă aşa cum se vede cel mai limpede în isteria de conversie. . 2009.STRES. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 20 totuşi ţinem seama de ea. trebuie să diferenţiem între mai multe cazuri. Într-un studiu realizat în Norvegia s-a observat influenţa ritmului de lucru şi a pauzelor în cadrul unui mare eşantion de femei gravide. când ritmul era impus. 2003. o altă întrebuinţare.335-337) Control şi sănătate Importanţa controlului în realizarea sarcinilor profesionale a fost subliniată de mai multe studii. ea nu intră în dicuţie şi deci nu se numără printre situaţiile de pericol care incită Eul să introducă o refulare. 140). comparativ cu acelea când ritmul era ales de individ. Probabilitatea în cazul acestor femei care lucrau de a avea probleme legate de sarcină. ca transformare şi descărcare sub formă de angoasă.

Loftus. A.. B. J. Bucuresti: Polirom. (coord. (2009) Cum să vă controlaţi anxietatea.. C. (1996). S. (2007). Geofrrey R. (2003) Terapiile congnitive. Cum să depăşim stările de nelinişte şi îngrijorare. (2003) Cum putem scăpa de stres. Bucureşti: Trei Goliszk. Frederickson. Bucureşti: Trei Sillamy. C-. Bucureşti : Polirom Floro. (2002) Dimensiunea psihologică a practicii medicale. Bucureşti: Univers Enciclopedc Huber. Ian. Smith. Bucureşti: Stiinta si Tehnica . consecinţe. R. simptom. L Page. (2007) Psihologie practică . A. M (2004) Manualul suferindului de stres : sens.) (2008) Ghid clinic de terapie comportamentală şi congnitivă Bucureşti: Polirom Tallis . Maney. ( 1997) Psihoterapiile-Terapia potrivita fiecarui pacient. G. Fontaine.VI. Ph. M. Bucureşti: Trei Ellis. Lampe. ANXIETATE ŞI ANGOASĂ 21 Bibliografie : Gavin . echilibru şi sănătate în viaţă. A. R. A. J. (2009).. ( 1998) Dictionar de psihologie. Ed. P ( 2003). cauze. Bucuresti: Vremea XXI Cungi. C. Fontaine. inhibiţie.. N.B. Bucureşti: Teora Boeinsch. Creamer. Martha. Opere esentiale. Bucureşti: Info medica Cottraux. Witeman (2005). Bucureşti: Polimark Roberti. Bucureşti: Meteor Press Legeron. Psihoterapia tulburărilor anxioase. (1974) Stresul psihic Bucureşti: Enciclopedică română Luban –Plozza. Bucureşti: Meridiane Matthews. (1999) Stresul. J. Barbara L . v. Hoeksema S. Stresul – Psihologia personalităţii: tresături. Cum să te aperi de stres. Bucureşti: Polirom Stora.( 2005) Introducere in psihologie Bucuresti: Polirom.STRES. Crino. O. W. Bucureşti: Polirom Freud. A . F. angoasă. Hunt. (1998) Invinge-ţi stresul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful