^^^^^

w^

?i;:?.î

TOHOVVTO

f^

VflSILIE

ALECSflNbRI

OFERE COnPLETE
Voi

3
nNTfein

PARTEA

TEATRU
VOLUMUL CANONETE COMICE, SCENETE
I

I

OPERETE
III)

(ol

Operelor complete Voi.

EDIIA

II,

NEVARIETUR

Editura librriei

SOCECU &
1903

Comp.,

Buouresoi

Atelierul grafic

I.

V.SOCCCCl, Bucurcsct

67416.

I.

CUPRINDEREA

T E ^^ T H XJ
VOLUMUL I CANONETE COMICE
Pagina

oldan
Hercu

Vit^zul

3

Mama Anghelua,
Sandu Napoil,
Sunigiul Ion Ppuarul

doctor6e

7

Boccegiul CleveiicT, ultra-demagogul
ultra-retrogradul

13

20
27

33 41
în votagitl

Cuc6na Chiria Barbu Lutarul
Paraponisitul

49
57 63

Kera Nastasia

s6il

mania pensiilor

71

Hatmana Gur-Casc, om

politic

79 87

SCENETE
Stan Covrigarii
,

97
iii 121

Vivandiera, scen militar PAcalâ i Tândal, dialog politic in versurT

La Turnu-Mgurele, scen

In versurt

•••

131

OPERETE
Scara MâcY CralQ noii i53 189

liar r^e^ul

227

IV

VOLUMUL AL
VODEVILURI

II

Pagina

Rmagul
Petra din

271

cas
acte

297

Nunta ern€scâ, tablou naional Chiria în lat s6u 2 fele 'o nenec, 3
Chiria în provincie, 2 acte

334 359
431 507

Doî morY
Cinel-Cinel
Rusaliile

viT,

2 acte

,

Agachi Flutur, 3 acte
Arvinte i Pepelea , , , , Millo director s6u mania posturilor Paracliserul s6ii Florin i Florica, opeietâ Drumul de fer ,
,

603 635 675
757 783

823
S61
III

VOLUMUL AL
COMEDII
lorgu de la Sadagura
în 3 acte Creditori!
seîi

Nepotu

salba draculuY, comedie

913
971

laiî în carnaval, tabloii în 3 acte Kir Zulîaridi Concina, proverb Ginerele luî Hagi-Petcu, comedie în 2 acte Nobila cerit6re Boîerî i Cîocolf, comedie în 5 acte

999
1051

.,»..,

1099 1119 1187 1217

VOLUMUL AL

IV

DRAME
Cetatea N6mului, drama istoric în 3 pcte
Lipitorile satelor în 5 acte Sgârcitul risipitor, în 4 acte
.

1353 1403 1487

PREFAQA
mult interesant pentru aceY ce iubesc a studia fasele instituiile naionale, ar fi istoria literar i anecdotic a teatruluT nostru. Cine ins ar fi !n stare sS o scrie maî bine decât un om care, ca artistul nostru Matet Millo, gâsindu-se pe scen de la început, a asistat ca lupttor neobosit la t6te dificultile nascerel i existeneî aceleî instituiuni. Dar' Millo va întreprinde oare asemenea oper ? Este probabil nu ccî fiind, cum se ^ice, unghie i came cu teatrul, ar fi obligat vorb6sc necontenit de densul, în tripla sa calitate de director, actor i autor dramatic. Simul seîi de modestie, precum i cultul eii fanatic pentru antica divinitate român, lenea, cult practicat mat cu osebire de artitiT ceT mart, îl vor împedeca negreit a resfoi albumul numeroaselor s6le suvenire i a extrage din ele materia unet istorit a
istorie

O

prin care trec

c

;

s

sceneT.

Aceste
luT Millo,

le (^icem

cu scop

i
ar

cu

speran

c

de a zdri amorul propriii i verva vechiul nostru amic ne va da o plcut
cu
talentul

desminire.
a fost el a ajuns, clcând în picT6re prejudiciile de familie i de posiie social; cum sub îndemnul acelet puternict vocait, el a organisat un teatru de societate chîar pe la anul 1835, i a creat rolurile Poetului ronintic i a Postelnicului Sandu Curc, dou6 piese compuse de el Insut, i care afi avut mare succes. Cum pe acelat timp, rectorul Academiet Mihailene, Gheorghe Asaki, luând direcia teatrulut român i formând o trup cu eievt din ^isul institut, se opinti, cu mat mult zel decât noroc, a desfura pe scen drame istorice, i a $6 înla ex-abrupto în regiunile opereT iulicnc prin rcpresenurca Normei I cercri îndrsnce îa adcatras din prima'T

Millo

spune

publiculuY,

eii sciut,

cum

junie

ctr

arta

frumâs

la a caret

culme

VI

PREFAQ
nepotrivite nicî cu gustul publicului, nict cu mijlâcele ju-

vSr, dar'

nilor diletanî cariY n'aveaîi idee de

music.

direciile lut C. Carageali, veBucurescî, i a unuî profesor de himie i fîsic, T. Stamati, sub carit au început mat mulî tinert, împiegat de cancelarie, a înbrgia cariera seductoare de actorî, dei erau condemnat, sermaniî, â juca piese reu traduse din repertoare francese i germane, eii drame originale pline de anahronisme comice, prenit în

Cum

în anit

urmtorî succedar

lat de

la

cum
ta! e

:

alergrT de caî pe canaturile Veneiei, înaintea descoperirit prafulut de puc.

i înpucturî

de pis-

1840, Guvernul voind sS dea probe de încurageare numi un comitet compus de C. Negrui, M. Coglniceanu i V. Alecsandri, 'apoî, cu un sans fagon demn de acea direcia pe spinarea lor epoh, a se preocupa dac le cucum et se vS(^ur obligat a deveni autorT vinea seu ba vote, precum deveniser directort vote, i se puser pe lucru, traducend, localisând, compunend un ir de piese ce fur bine primite. Multe din acele piese s'atl perdut, precum Orbul fericit de Coglniceanu, Bochet, tat i fiiu de Negruzzi, Sptarul Hamauki, comedie în versurt, Farmasonui de la Hîrlu, Cinovnicul i Modista de Alecsandri, toate scrise într'un stil simplu i conform atât cu gradul de educaie literar a publiculut, cât i cu talentele începtoare a noilor amatort de scen. Cum, dup câtva ant, Millo luând în frenele direciei, a
la

Cum

pe

teatrul ut naional,

ls

fr

;

fr

fr

:

mân

îndreptat teatrul pe calea progresulut, prin îngrijirea punerit în scen, prin înprirea nemerit a rolurilor, prin perfecionarea jocului actorilor, cror le-a servit de model, i prin buna compunere a repertoriulut dramatic. în acea epoh teatrul din lat a fost la apogeu, ccî Millo a creat tipurile originale a Babei Hârcî, a lut Nicorescu, a lut Tuzu Calicul, a Kiriteî, a lut Hercu bokcegiul, a luî Kir Gaitanis, a MameT Anghelua, a lut Kir Zuliaridis, a Muzei de
la BurdujenT, etc. tipurt variate ce vor remânea mult timp neterse din analele scenet n6stre naionale. Cum el, în fine, ae^ându se apot în Bucuresct a marcat cu sigilul marele eii talent pe Barbu lutarul, pe Moîse din Lipitori le satelor, pe Paraponisitul, pe Kera Nastasia, pe Parakiiserul, pe Haîmana, etc. i a sciut s^ menie teatrul nostru în caracterul seu

român.
Dar', o mat repetm, pentru ca se fac o asemene interesant naraie, pentru ca sS arate luptele cu censura i dificultile de tot soiul ce a întimpinat în lunga sa carier dramatic, Millo ar fi nevoit a sg pune pe scena contenire. Acest motiv, ne e tem

fr

c

pbefaqX
Ta opri de a lua

vii

condeYul spre a înavui bibliotecele n6stre cu naional. în lipsa aceluT tcsaur din care am putea undi multe elemente pentru scrierea acesteî prefage, nu putem face maî bine decât s8 publicm aicî câteva din epistolele adresate unuî amic în diferite «poce. în ele se gsesc multe notie curi6se despre starea societit de la 1840 înc6cY, despre mersul progresiv al teatrulut i despre motivele ce ne-aii îndemnat a compune Repertoriul de piese cu'1

istoria teatrului

acost ediie. nu fala de autor dramatic ne-a consiliat a da pule considerm ca eleblicitate acestor opere u6re, dar' pentru mente ce ar putea servi, cât de puin, la scrierea unet istorii a sceneî române. Fac Cerul ca în curend sS se nasc spiritul predestinat a produce acea însemnat lucrare.
prinse în

Declarm

c

c

Iai, 184...
Iubite amice. Crescut amândot în Frana din copilria n6str, ne-am desprit de un an, lung cât un secol tu at maî rgmas
;

o fericitule între fericiY ear' eîi m'am întois în laT, aducend cu mine un mare bagagtu de ilusit i de ideî moderne. Adorator fervent al Treimet sfinte i mântuitoare ce represint libertatea, egalitatea i fraternitatea, am reintrat în ca un fanatic, naiv i convins voiu gsi preiutindene aceste sacre principurî în
la Paris,
1
!

c

ar

aplicare

.

. .

îns am gsit
;

Libertatea lnuit cu înst mâna Domnitorului sub impulsia ocult a consulului rusesc libertatea presei clocâriit de foarfec censurel, foarfec încredinat unuî impiegat de la Postelnicie, care din causa tristei sale meserii a agluns a s^mSna la cu hîdele

fa

Singura libertate respectat i chiar încuragîat este lil>crtatea de a sS face prea plecatul, prea supusul, prea umilitul rob al Guvernului (^is printesc. Am gsit egalitatea turtit, srmana subt un nmol de prejudee absurde i de privileglurl monstruoase, un nmol atât de mare, '1 resatât de greii, cât ar trebui un cutremur social pentru ca toame i s€ '1 risipeasc. El este compus de maî multe pituri ce apas una pe alta ca stratificrile unul munte. Dedesubt, la baz, st întins pe brfincl poporul peste dânsul impiegaii subalterni a{ Guvemalul i al proprietarilor de moii ; ear' peste acetia difeParce din Mitologie.
I

s

I

.

.

VIII

PEEFAQ

ritele clase

de boerY, micî, mijlocit i marY, purtând în spinare pe unul din eî care, CU mila Iul Dumnezeu, adic cu protecia RosieY, cu mila Sultanuluî, i cu mila Vizirului^ miluit CU pecheuri^
:

a devenit Voevod.

Nimic mat trist decât aspectul poporului strivii Nimic mai vii mat brutal decât tipul subalternilor put în contact cu el; nimic mat umilit decât fisionomia boerilor mict nimic mat groclean
;

de i de familie, terse de tura timpulut i comprometate prin multe fapte lipsite de nobleei. Unit se flesc se cobor din Domnit vecht at Moldovet, când, cercetând bine în trecut, nu s'ar gsi alt Domn în spea neamulut lor decât poate pe Ctubr Vod din poveste alit merg mat departe, merg pn' în Constau tinopoli ca se 't gseasc rudirt problematice cu nu tiu care împerat Bizantinî alit ear mat nesiot, nemulemindu-se cu titlurile locale, se pretind (poporul
iesque decât îngâmfarea boerilor mart puint, prea pugint aii oare care iradiiî
!

.

.

Tot

se cred nobili,

m-

c

;

;

^ice

îns

c

.

,

.

Precum
curioas de
esclude
în generaia

se poreclesc) Cont i Baront. ve^t, amice, societatea noastr presint o varietate
tipurt

foarte

bune de

studieat. în ea

domnete

vanitatea care

îns acel defect ridicol este mult mat aparent decât în beirânt. Prinit notri pstreaz anc obiceturile simple din vechime, credinele stremoett, i o patriaregalitatea,

nou

hala

indulgen

ctr

mat micit

lor

;

cuconaii îns, crescut sub

varga dasclilor grecî, sunt de o fudulie de parvenit margint. Cet din starea antet considereaz de ctocot pe tot ceî ce se înir dup denit. Cei din starea a doua numesc ctocot pe acet din starea a treta ; acetia la rendul lor ctocoesc pe nenorociit de mat gtos^ i poporul, mat cu minte, ît egaleaz pe tot cu aceeat porecl. Cât pentru not, tinerit întort din strintate, societatea taan a inventat o categorie deosebit not suntem pantaionarî (sans cu:

fr

Not nu scrutm mâna tuturor cfiniilor ce se ^ic pe grecete avem obrzniciea simandikoî, fiind de a o considera ca o laba. Not pregtim revoluiî în ar pentru
lottes),

bonjuriti

i

duelgiî.

:

c

purtSm plete lungt i cravate de carbonart, mod privit cu ochî de consulul rusesc, i prin urmare condemnat de Vod. Not, în lips de sevas, abordm pe evghenitî nu cu formula smerit de serut talpeie, ci cu un simplu bonjour. Not nu mat avem lege, suntem eretict, provocm boerit la duel, mâncm oament, criticm abusurile, dispreuim drglaa chivernisal, cercm a forma o opinie public i vism cat ver^t pe peret ,. Prin urmare suntem bunt de înfundat pe la monstirî sau de trimis peste Dunre ; îns fiind suntem feciort de botert i inspirm oare care temere, în caiiret
.

c

c

c

PBKFAg
tatea

IX
leag nime de
noY.

noastr de capete

stricate,

nu

se

Guvernul

închide ochit asupra frdelegilor noastre, dar* el tot odat ne închide i bragele sale. Sunt cuconai prefeci, vornict de aproc^t, membri de DivanurY, cuconai îns prostuî de carte i de minte. Sunt i colonelî cu epoleîurT late cât nulitatea lor, îns et nu tiu nicT mcar a' t scoate sabia din teac ear acet ce au pugine cunoiint militare, bunvoin i curagtu personal, dac soarta nu 't-a coborît din pulpa lut Jupiter, et rgmân relegat în rangurile de gtos . Eat egalitatea sub regimul Reglementulut organic : cât pentru fraternitate am gsit-O" caracterisat în douS legende cunoscute: «Frate, frate, dar' bren(^a 't pe bant. «Cine 'î-a scos ochit ? frate-sgu. De-aceea sunt scot aa de
se face
; . .

c

adânc

I

amice, de elementul în care suntem chemat a tri not,, Frania i Germania ? not deprinY a rsufla aerul hrnitor i detepttor a civilisaiet moderne? noY care avem aspirrT cir orizonuri necunoscute sub Cerul ent ? Mare câmp de lupte se întinde d'inaintea noastr dar' lupta nu ne sparie, cicî" ne susine i ne animeaza sperana isbândet Vale !
^ic^i

Ce

elevit academiilor din

.

.

!

.

.

.

Ja1, J84.,.
t^u e vesel, pentru de atmosfera neguroas a unut ora semi-oriental
^ict

Jubitt amice.

— Rspunsul
mea
te-a

c

e scris departe

fcut s^ asistt la o panoram original ca i aceea care represini China cu mandarinit s6î, i mg îndemnî a studia tipurile ce mâ încungîur, spre a le pune pe scen. Susit cu tot dreptul, de i pe un ton glume, un autor dramatic ar gsi elementele necesare pentru un bogat repertoriu, i îmT imput misia acelut autor. Fie! ..Ea însumi m'am gândit adeseori la o•teraine grea întreprindere, i fiind anc la noi nu posedm nict libertatea tribunei, nici arma (Silnic a jurnalismului, am proiectat •^ 'ml fac din teatru un organ spre b cluirea nravurilor rele i a ridicolelor societii noastre. Ambiie frumoas i atrgi^toare .îns
scrisoarea

c

ca laul.

Tu 'mî

c

c

!

.

am

r<:mas spâriet

i

descurageat când
învins.

am

constatat numeroasele ob-

tucoie ce

ai avea de

c

i a societii este cu atât mat oarb^ ea n'a fost anc atins de nline pfln acum. Un autor dramatic »'ar espune la multe ncaglunsurf dm partea puternicilor <,lilet. .. dar*^ accastA consideraie nu m'ar Impedeca de a' ml ascui condeiul.
Susceptibilitatea Guvernului

X

PREFAg

Dificultile ce se rîdic în ochilf mîY cu forme uriee de fantasme, au sorgintea lor cMar în sinul institutului teatral cci tret lucrurt sunt de creat, pentru a se dobendi un resultat satisfcetor I<> limba, 2'^ gYocul actorilor i 30 educaia publiculut. Limba întrebuinaii pn' acum de traducetorii dramelor francese •i germane esie o macaronad ridicol i indigest care displace
;

:

i nimicete interesul pieselor, fie cât de bine giucate. Toate personagele vorbesc acelat jargon bursuflat marchezul ca cYobotarul, princesa ca splStoria, cardinalul ca vezeteul, împeratul ca buctarul, etc. i, graie ignoranet traductorilor, tot rostesc frase tâlcuite •cuvent de cuvent pe acele din limbi strine astfel au^î pe o ten^r cochet parisian <^icend a primit un pul de (e^/e a refu un poulet), saii pe un student esclamând: Ce chesea! ceea ce que tu ?ne chan-ce 'mî cftnf nu e decât o raa (quelle blaguel ies la n'est qu'un canard). Publicul române cu gura cscat d'inaintea unor asemine enormiti i pare a' t pregti buzele pentru uerare; Ins el se arat indulgent, prea indulgent, i croitorii de frase absurde se sîmt astfel încurageaT a persista în secturi literare. Gîocul actorilor este în gradul cel maî înapoit, încât orî ce pies bun saii rea, spiritual sau proast, are aceeaî soart ea '1 mcelrit mil Comediile cele mat fine sunt schimbate în bufonerii ordinare, i dramele în bufoneriî lugubre într'un cuvent teatrul nostru nu e decât o ppurie pretenioas. în adever nict fie altfel, când amatoriî ce se urc pe scen lipsesc de •c poate ort ce cunotin despre arta dramatic, de ort ce educaie pregtitoare pentru cariera de artist. Cum se între în rolul de rege, de duc, saii de simplu gentilom un btet scriitor de la Eforie, care n'a citit nict o istorie, nu a luat lecii de declamare (neecsistâud în lat conservatorul ), i nu 't bate cipul sS studieze caracterul personagelor ce este însrcinat se represinte? Cum s2 însuasc noble •ereditar i manierele distinse de duces o btat copil din mahala, care n'a vg(^ut nict odat un. salon aristocrat ?.. Lipsa de modelurî tt oblig a crea rolurile dup o închipuire totdeauna greit, i cât pentru declamarea acelor roiurt, et se mulemesc a le recita cu o râpegtune monoton, pause, intonri variate, natural maî cu sam. Unit îns care se cred artiit cad în ecsces contrar, sbuctumându-se ca nebunit, micând braele ca telegraturt aeriane, întorcend ochit furii ca motanii înamorat, i rcnind cu aa furie, Ce 't-a apucat ? publicul se întreab Când într pe scen i se gsesc în faga publiculut, sSrmanit, stau butmcit de utmire, utt rolurile, bâîguesc în loc se dee replica, in bragele moarte, pictoarele apene i, ve(;lendu'î, crede ciau(^ulut
:
:

c

gin

.

.

.

.

:

fr

I

.

.

;

s

i

fr

fr

fr

c

:

PREFAC

IX

neva cS asisil la un spectacol de automat a cSror mainriY ar fi TinenY amorezi dtclareazîl simirile lor pe acelaY ton ca l când ar cere un pahar de ap, i toT în genere se abat din calea adev^ruluY. Singurele roluri necaricaturizate de denit sunt acele de oament de rend lacheT, argaî, precupet, boTerenat prott de la ar, g'.upinese, mahalagie, etc, ear' frazele ce ie pronun cu mult natural, sunt de pildX . sâ Val! mâncate-ar moliile, cherapleule te v8d c&nd 'ml*oiu videa ceafa., .trase de înalt literatur din
ruginite.
:
:

!

.

Tatara^T,

CosiYumele ca i decorurile presint?$ ades anacronismurî neertate» Scene de codru se petrec în piee de orae scene de salon în giâdinY, etc. i în ele se agita auiomaticete marchizlY în cosiTunv de paYaY, dantie dm secolul XVI îmbrcate dup moda de asi<^Yy care se scrut în gur, i adeseorY vorbesc cu dosul întors la public, saâ fug în culise dac 'Y-aii uUat rolul. Publicul asist cu nepsare la toate aceste netoiY, ccY nu are idee de condiiile unuY bun teatru, i, ce e trist el pare maY mult dispus a gusta farse grosolane i drame apelplslte, decât piese de înalt comedie. Pentru el un individ ce se strîmb ca o momit,, sau sirSnutl lung, des i tare, e un actor de talent, de i nu '1 numete actor ci karaghîoz; aseminea el diplom de artist, îns artist cu duc-se pe pustii, aceluY ce subt pretest de a fi dramatic,, îî sburlete p^rul vâlvoîu, scr'nete din dinî, geme, ip, rage, se bate de pereY, se trîntete la pment i se sbucTum ca un epileptic, Eai, amice, elementele nesuficiente de care poate dispue un autor pentru interpretarea operelor sale Precum ve(^T, trebuete tot creat: i*' o limb conform cu caracterul fie-cflruY personagiu, precum i cu naionalitatea i cu timpul în care trete ; 2^ o coal de declamare pentru a s^ forma actorY inteligenY i corecY în gYocul lor pe scen. Cât pentru public, nu m6 îndoesc Y-ar perfeciona gustul i gYudecata îndat ce s'ar gsi d'inaintea unuY spectacol compus de adevgraY artitY. Un teatru perfect nu se improvisaz de a(^Y pe mânY; trebue timp i sacrificiurY, i în lipsa acestor dou condiiY un autor va fi inut a compune piese uoare i potrivite cu puterile diletanilor i a merge înainte treptat punend un fr^tt imaginaieY sale, fcând act de abnegare, condamnându-se la o lucrare restrîns i ridicându-Y inspirnlc la talia interpretatorilor. O asemene întreprindere cere mult bunvoin, mult tact, mult rbdare din partea aceluY ce »'ar încerca sC creeze un repcrtorift naional. Ferindu-se de mania traductorilor de drame cu mare spectacol i cu situaiY exagerate, el va alege din repertoarele streine piese plcute, lesne de gYucat,
;
1

d

s

.

.

.

c

XII

PREFAg
va localisa cu mSestrie în privirea gustuluY public, sau mat compune buct originale în care va introduce moravurile

i
i

le

bine, va

tipurile locale.

lipsi pentru a agtunge la scop, cci socieîmpestriat cu felurite tipurî comice, i defectele et, viciurile et chiar, formeaz un grup destul de mrior; ast-fel sunt dascaliî grect, loghiotaiî carY nucesc pe bieiî colarî românY pentru ca le bage în cap gramatica elin i îî supun la tot soiul de pedepse corporale i nimicesc în eî simul demnitit. Astfel Celebiit de la Fanar care, urmând tradiiile strmoilor lor, considereaz Moldova ca o capr bun de muls, i vin aicY

Elementele nu'î vor

tatea

noastr

e

s

caute ^estre spre a prinde

rdcin

în

ar. Ambiia

lor e

s s devie

megas

postelnikos.

Ast-fel ciocoYul de starea întei, ornat cu

decoraiY ruseti,

tur-

ceti

pe care le-a câtigat pentru serviciuri fcute strinilor în paguba eriî. El nu viseaz decât interveniY strine i resturnrt de Domnî prin urmare trimite necontenit jalbe la Petersburg i la înalta Poart. CiocoYul de starea a doua, care aspira ^i i noapte a aca se de Protipenda. Unul din ei poreclit verul obtesc pentru pretinde v^r al eptelea cu toii Vornicit i Logofeiî mari, 't-a risipit averea numai ca se fie invitat la bal la curte i la adunrile
;

i nemett,

s

c

aristocrate a conteset S.

CYocoYul de starea a treia, lipitoare ce suge sângele stpânulut care '1 crete la sîn. împiegait Guvernului, autorisat a'Y face averY prin ort ce chip, în timp de trei ant cât sunt rînduiî în slujbe. Ingenioasele lor iscodirt spre a despoea pe uenorociiî împricinai sunt de natur a presra domeniul comediet cu mit de incidenturi comice. Jidovit cmtarT care au misia de a calici pe boert, de a coromân; cuconait rumpe eranit i de a scamota întreaga mândri dar* fricot, obraznici, cheltuitorY, care devin prada zarafilor damele care nu mat pot suferi Moldova decând au fcut un votagiu veneze ginert în caîn întru ; mamele care vin în carnaval ca pital prinit care considereaz fetele ca nite petre în cas; neruginele ce se tem de opinia public ca de lazra apocaliptic prejudegele ghîobit, ireit, tlhanî de pe toate treptele sociale absurde, preteniile ridicole, în fine caracterul nedeterminat a unet societt semi-orientale în care încep a ptrunde ideile i moravurile occidentale. Eat o comoar adeverat pentru un autor dramatic î

ar

s

;

,

;

PREFAQ
Când, cum i cine însl va avea parte de densa 't fac un bagagiu literar ? de ea ca That is the question.
?

XIII

Cine

folosi

s

Iai, 1844.

Amice. lânguete
strig

— Bucur-te
.
.

saîi

te

mâhnete
!

;

feliciteaz-mâ

sau

mS

.

Am

întrat în
!

lupt

c

în calitate de strnepot al lut Tratan, fie ce-a fi a mS ca Cesar pe marginea Rubiconulut : Alea jacta est, îns eti convins ca i mine preocupa nicT de cum dac modestia noT, RomâoiY, nu ne închinm et ; not ne credem cu aptitudine la toate i ne acordm toate însuirile rart i frumoase. Sdnlem învai ca Humbold, diplomat ca Tayllerand, oratorî ca Ciceron, viiejî ca Mihat i tefan, numat modetî nu suntem. UecT, folosind u-m^ de acest mare privilegiu, vin acum a 't spune atac dou ridicole proaspete ale societit noastre, am cercat ridicole care nefiind combtute la vreme, ar ecsercita o influen fatal. Unul consist întru despreuirea a tot ce este naional, i celalalt întru persecutarea opiniet publice. De vr'o câTva anî boTeriî i cucoanele încep a simi dorina de a trece peste hotar, sau dup cum se <ilice, a merge în nuntru. EY se duc de se dilecteaz în plcerile Vieniî i chYar ale ParisuluY, admirând minunile civilisaiet i înavuind ast-fel fondul lor de

De-acum

.

.

fr

.

.

.

c

s

ideT

i

de cunotinY.

Aceast tendin de a videa lumea, o gsesc foarte nimerit, ccY îmt pare de natur a ne deprta de trândvia oriental i a ne pune în contact cu Tieaa activ i inteligent a popoarelor occidentale îns o mare parte din aceY care aQ avut ocasie de a face
; !

o comparare

c

GermanieY i al FranieY, i între starea de Inapotere a MoldoveY, în loc puYe umSrul ca urneasc ara din hSuga, gsesc maY comod a critica orbete i a dispreui prostete pmântul lor strmoesc cu tot ce are bun satl r^ii. fiind asemine manie ridicol e considerar de bon ton i e practicat de ceT mart, ea afl mulY aderenY în ceY neumblat prin SrY strine, i un numSr considerabil de momiY în public. Ce poate resulte din aceasta hul nedreapt i ecsagerat ? stingerea sirairiY de patriotism indiferen fatal pentru soarta viitoruîntre progresul

s

s

i

s

I

lui

nostru

I

XIV

PEEFAg
-.

compus dar o piesd în treY acte cuconul lorgu de la Sadagura, care s'a represintat cu un foarte mare succes, i am avui am reuit a atinge elui nepreuita mulumire de a me convinge nime nu maî îndrznete meii. AstS^Î glasul clevetint a muit

Am

c

;

s

înfig ascuitul înveninat în sînul eriî, cct eleganit cuconat se tem de a fi artat cu degitul i poreclit: lorgu de la Sadagura car' cuconiele de a fi puse în rend cu Gafia RozmarinovicT. Mria Sa ar fi nemulumit de oare care sfichiurT Se (^ice adresate Ispravnicilor i gYudectorilor ce houesc poporul i cumpnesc dreptatea subt printeasca sa oblduire ; se (^ice ear' mare a fost cutezarea mea de a pune pe scena un Grec, kir acest început de campanie în contra Agamemnon Chtulafoglu, i puternicilor ^ilet s'ar putea sferi pentru mine prin un neagîuns dar' de la ^is i pan la fapt este mult, i amicit mei neateptat bonjuritî, pantalonarî, duelgiT compun o cohort îndrznea de care feri. poliia gsete prudent a A doua pies a mea: laiî In carnaval, a iritat i mat mult pe unele Tnalte ipokimene; cci ea lovete în acei ce au mare interes forma la noî o opinie public, menit de a condemna a nu faptele lor. PersonagTul lut Takl Luntescu 't-a supSrat în acelai mod, cum poate supera o oglind pe un om urît la fag i defectuos la trup. Ear' maî cu sam scena ppuelor din actul III a produs

c

c

c

.

.

.

s

s

scandal, prin urmtoarele pasagturi
într'a

ppuelor ear La mult cinstea 'î chiar de cear.
Cât rufetul se ivesce

Pe

loc cinstea se topesce.

Unit, vrednici patriot

Dar' mat vrednicî patri«hoY, Latr, url furios Pn' ce-apuc vre un os. în cea

ear

de

pput

Tlharit poart mnut se jur pe dreptate le 's manele curate.

i

C

în timp ce se recitau aceste versurt, un mare personagiu, indignat a eit din logie, i Aga sub-indignat la rondul siu, a manifestat intenia de a ordona închiderea cortinet i suspendarea representaieî

PBEPAQ
tns ... tot un îns îY dmoli pornirea i
I

XV

i nu prea tare de înger, ruinos ca atrarlul Sbiu, în presena sgomotulut public. Cohorta bonjuritilor se ridicase pe picToare, decis i amenintoare, cerend continuarea pieset, i specOpinia tacolul se termin în aplausele logielor i ale parteruluî public se afirma cu triumf în cTuda simandikoilor ruginii care
. .

el,

om

prudent

se

retrase

.

.

.

purlau

mnui.

Se ^ice i ast dat a doua <^i s'ar fi inut sfat taînic la Curte spre a sS lua mgsurt în contra tendine! revoluionare a tinerimit i spre a sg înfrena pe autorul pieseî. Se pomeni ear' de monstire, 8C propuse închiderea teatrulut naional, se dete ordine aspre censureT; dar' Ia fine muntele nscu ca totdeauna un ridiculus mus.

c

Palerma, Chenar, 1847.
de subt Soarele splendid al SicilieY. Aici ne afl.im Ireî compatrioT care întrunete doamna N. amicul cele maî frumoase calitT ale sufleluluî i ale spirituluT nostru Neculae Blcescu, care a venit gsasc alinare boaleî de pcpl în atmosfera cald a Palermit, i eu, adus pe aceste ermurî înflorite de nite înjpregTurrT ce 't-oY povesti într'o ii Dumne^S& tie când Petrecem tustreY tntr'o freasc intimitate i vorbim mult de ar. Dorul cY ne urmrete pretutindene i ne-o arat prin vSlul deprlriY maY frumoas i atrgtoare. ViUa Delfina unde locuete doamna N., situat afar din ora, posed o teras larg pe care se apleac crengile încrcate de fructe de aur a doT portocalt mandarinY. Privirea se întinde pe grdinY pline de florY i de arbort ecsoticY ce tHyAtiAtsc parfumuri îmbttoare ear' maY departe, pe muntele Pelegrin în al cruY vârf se gsete petera sfinteY RozaliY. în dreapta ochiY SC primbla pe albstrimea mriY siciliane, brzduit de brcY uoare. Pe acea teras aezat pe coloane de marmur ne adpostim de ferbinala .SoareluY i gustm dulceaa serilor poetice ale PalermiY, ascultând !n deprtare cânticele p^-scarilor i admirând mreaa apunerc a SoareluY în sinul mriY. Fie care din noY aduce partea sa de inteligin spre a înlesni trecerea filelor maY cu seam ear' doamna N. . prin varietatea cunotinelor sale i prin observrile sale fine i spirituale, ne face a nu simi nicY de cum sborul timerifi aceste rendurY
:
. .

Amice ît

;

s

.

.

.

.

.

;

;

.

67416.

I.

II

XVI

PREFAQA

puluY.

Când Bdlcescu ne cetete un pasagiu din Istoria Românilor sub MihaY Viteazul, la care el lucreaz con aviore de mai muli ant când eu recitez vre-o poesie nou, i amica noastr ne încurageaz cu o zîmbire graioas, saîi ne corige cu acel tact fin i delicat care
distinge naturele alese.
era trista i suferind. Am o septemân doamna N. alung tristea i am compus în grab un vodevil întitulat Peatrâ din cas, cu scop de a combate tendina neomeneasc a unor prinî de a considera pe fete ca nite sarcini grele în familie, ca Petre în cas bune numat a fi ecsilate la monstirlf. Tot cu aceast ocasie am atins în treact o chestie foarte important, acea a desrobiril iganilor . . . Doamna N. i Blcescu aii rîs de bun voYe i m'au îndemnat se trimet vodevilul trupeY din laY. Eat dar '1 adresez ie, amice, i te însrcinez ^at manuscriptul cuY ne cu-

Acum

.

.

cercat se

'\

s

c

nu uita îns ca se me întiinezi dac publicul va va aplauda în sar de representaie. Adio, te las în zpad i alerg la Soare!
vine;

uera

saii

Martie, 1848, Iai.

tii ce vra s^ ^ic: a gîuca pe un VOlcan, de i nu odat pe Vesuviîi spre a ecsecuta psuri choafl dar acum în laY o parte din societatea elereografice gant gioac pe un volcan, i eat cum Am compus pentru beneficiul sracilor un tabloii naional întitulat Nunta rneasc, care va fi represintat pe teatru de ctre amatorlf, membri aî înaltei noblee i aî onorabilulut public. In aceast pies figureaz carul Druscelor ce aduce la nunt pe mireas cu amiau primit a se îmbrca în haine ercele eî; i cine cre<^î tu nescî ? . Cele mai frumoase i aristocrate dame de la noT . Nimic mai pitoresc i maY încânttor decât sosirea pe scen a carulut, îngiugat cu doY boi i plin ca un paner cu florY, de cucoane în cmeY de burungtuc brodat cu fir i în catrine de mtas SS le ve<JT astfel, graioase i fermectoare sub costumul naional, aî <^ice negreit ca i mine: «Do'mY, Doamne! o moie înflorit ca raYuI, €i pe moie un sat mare, i în sat o mie de erncue ca acele «care împodobesc carul Diuscelor!> le ve^Y apoY prinse în hor i micându-se în rond cu acea
Amice.
cred se te
fi


. .

urcat vre

.

c

:

:

c

.

I

.

.

.

S

PBEFAg

XVII

voluptoasa legnare a danuluY romîînesc, care este representat prin te-ai întors cu dou mit de ant în basrelievurile antice, aT crede urm, i nu te-at îndura se mat et din acea ghirland de graii i de tineree, doue mit de ant în ir.

c

în Nunta

rneasc

am

intercalat

un dascl grec,
tiptis care,

pe
în

Kir

Gai-

tanis, lipul acelor profesort

de

tipto,

adut

ar
e

de
fa-

Domnit Fanariot,
lang.1

se cercau prin toate mijloacele

i

chiar prin

sS introduc limba elin în locul celet romîne. Millo mirabil sub masca groteasc i caracteristic a Greculut. Dar' mg vet Întreba poate unde 't volcanul î Unde ?
. . .

adîntre

.

culise

!

.

In timp ce pe

scen

se fac repetiit

generale,
I .

i

veselie, între culise se

clocete o revoluie

linert se

exalt

la cetirea jurnalelor francese

de glume grupe de care descriu revoluia
pline
.

Diverse

din Paris,

ochit lor se aprind, i manele lor se strîng energic, fi oaptele lor misterioase urzesc planurt de rscoal In contra Guemulut. Spectacol unic Zîmbirile, complimentele adresate damelor,

i

1

I

cochetriile acestora, într'un cuvînt acel presiigiii fermector ce rspândete o adunare elegant de tinere dame i junt adoratort, ascunde un complot menit a isbucni în curend Succesul Nuntel a . fost complet . aib acela He ca i micarea ce se pregtete succes
.

.

.

.

s

last,

iSj

.

.

.

Amice. o pribegire de dot ant prin staturile EuropeT ftermin de pasporl), în urma r^scoalet noastre din 28 Martie 1848, am reintrat ear' în capitala Moldovet Graie acelut )eu binevoitor care privigheaz asupra soartet Românilor, avem acum pe
I .

Dup

.

un Domn patriot, generos, liberal, cu suflet blând i frumos ca i faa, Prinul Grigorie Ghical El a deschis frontierele erit pentru ca s5 rechteme pe junit emigrat, i tot odat le-a deschis braele sale printett. Moldova rsufl mat uor i e însufleit de mart spcrrt pentru presentul si viitorul et. Teatrul naional prospereaz sub direcia luY Millo, tntr&nd pe o cale adevrat romaneasc. 'l-am Încredinat maY multe piese în care artistul nostru favorit
tronul ^rii

a creat tipurt neuYtate

si

care

att

obinut mare succes: precum

Kl-

ria

tn

laî, KIria

In etc.

provincie,

Hercu

Boccegiul,

IVfama

Anghe-

lufa, Doi

mori

vil,

Este u adcvcrat plcere de a

lucra

acum

XVIII

PEEFAgÂ

pentru teatru, câci trupa se
ijliculut se

îmbuntete pe fie-care <^i, gustul puformeaz, i într'un cuvent arta dramatic român tinde
netgduit.

la

o perfecionare

NOT. —

Teatrul n'a fcut decât se

scad de
cele

atunci, din causa unor

spe-

culatori carii aii introdus pe

scen dramele

maî

fioroase din repertoare strine,

traduse în limba cea maî necorect

i

jucate în chipul cel maî grotesc.

Jasiy

i8s8.

aflm în ajunul unor mari evenimente i în lupt crâncen pentru realisarea unui mare vis : Unirea Moldovei cu VaAustria i Turcia combat prin toate chipurile aceast sulahia blim tendin naional îns nu vor isbuti a împedeca regenerarea unui popor întreg. ToY amicit notri lucreaz cu entusiasm sub impulsul acestei mari idei a UniriY, unii prin o propagand verbal necurmat, aliî prin organul (fiarelor locale i strine, aliî prin diverse influene asupra spiritelor. Cât pentru mine am cercat s^ fac din scena ro!

Amice. — Ne
. .

;

mân

un aucsiliar puternic pentru succesul luptet noastre. Prin drama isteric : Cetatea Neamuluî am avut mulemire a redetepta în public amintirea gloriei strbune, i prin piesa Cinel-Cinei a pleda
causa Unirii. Succesul ce aii dobendit aceste doue opere dramatice în acest moment de înflcrare general a spiritelor i de ecsaltare a suflepolitic din cele mat Românit trec prin o telor, probeaz
convingerile unora, cât i presimirile altora, Afirmarea sîint conduse de o putere ocult ctr acela el, adic Românismului în faga lumit. Curagiii i bun sperare . . în curend vom juca hora Unirit la
interesante,

i

c c atât

fa

:

!

lumina Soarelui,

i

vom da mân cu mân Cet cu inim român.

PREFAg
Mircesci^

XIX
i86

.

.

.

deprtarea în care te gSsesct de caia patria, nu cred sS aY idee de aventul nostru pe calea reformelor sociale. Spectacolul ce înftgieaz Romnia în epoha de fagH este unic în analele De la cel maî mare pSnii la cel maY mic viprogresulut omeniriT sm, dorim, inventm, propunem, adoptam i aplicm reforme
!
1

Amice. — La

.

.

reforme în toate

:

în

limb.
.

în legY, în administraie, în

moravurt,

etc. înelegT dar' ca în acest mare în ideT, în simimente . de reformatorî se gsesc multe personage de comedie care
.

numSr merit
în care

de a
'mY-a

fi

Am

puse pe scen ago : scris o comedie, s6u cum ^ic francesiT, une
;

blueite,

plcut s2 art un subprefect ignorant, dar' reformator, precum i un pedant din Ardeal, asemene ignorant i asemine reforIn satul luî

mator. Piesa a fost representat în Bucurescî sub titlul de Rusaliile Cremine, i a dat loc la critict aspre din partea unor liberalY, cariî 'T-au însuit monopolul patriotismuluT ... Eî su mers ar fi retrograd, i contrar reformelor de pan a acusa pe autor

c

tnproprletrJrea comunelor, etc. la 1848, Aceste acusrY m'au fcut a rîde cu atât mat mult în CcrnuY, am fost unul din aceY cariî ati subscris angajamentul de a da pm6nt ranilor, ca unul ce, fimd proprietar, aveam cu ce s^ 'mt îndeplinesc gândul. Acel act ecsist i astc^î, i pe densul se pot vedea în litere marî numele fostulut Domnitor A. Cuza, al luî C. Negri, al luî L. Rosetti, al frailor Alecsandri, etc; prin ura mS atinge cât de pugin. mare acusrile cad alture cu mine, jurnalistica român 'mî-a fcut onoarea a sg ocupa Fiind ins de mine cu maî mult s6a maî puin bun s^ii rea voin, am gtitit cu cale sg rspund la criticele nedrepte, prin urmtoarele r6ndurî trimise jurnaluluî frances redactat de D, Marcyllac:
la
:

care

atârn prosperitatea RomnieY, precum

-

ranilor, organisarea

c

c

fr

€ Domnule redactor^

mirare, s'a produs în «Aflu, nu Bucurescî oare care «Tuet cu ocasia representriY pieseY mele Rusaliile. <1d presena unor schie de actualitate comic, adoratoriî paten>

^r
aii

c

«taY aî Patrieî
<

bun cuviin sg reînoeasc scena salScoând ipete dureroase, aQ pretins c piesa «mea avea elul perfid de a ataca instituiile presente i viitoare, «precum i reformele liberale ce sânt menite a regenera Naia rocrezut de
valorilor CapitoluluY.

XX
<mânâ!..

PREPAQ

A

fost o

minunat

<sS urca pe

estrad

dup

obiceiu,

ocasie pentru patrioii patentai de a i de a desfura în ochit i în

<au^ul publicului irul cunoscut de mari simimente i de banalipatriotice. sub pretecstul de a face o critic teatral, ei aii «denaturat chiar i inteniile care aii presidat la compunerea pieseî, «De i nu într în obiceiurile mele de a respunde la asemine «hragurY care, slav Domnului, nu pot nici rni nicY ucide pe «nime, doresc îns acum se fac o declarare în favoarea adeverulut «adeverat Atât în piesa Rusaliî, cât i în drama întitulat Sgârci-

ctt

i

:

«tul

risipitor,

am

cercat se biciuesc
fac

«am

cercat a stigmatisa

«arlatanii carii «speculaie,

ridicolele, ear' nu principiile nu pe oamenii ce au convingeri, dar' pe din cele maY sacre principuri o materie de
;

«Respect Capitolul, dar' nu mg pot opri de a ride de unele «gâsce care, de i nu 'l-aii salvat nicT odat, se cred obligate de a «ipa cu pliscul deschis apropo de nimica, apropo de o umbr i «chiar de o uertur adresat lor... «Primit, d-le redactor, etc.»

Mircesci,
Affiice.

i86

.

.

— Fiecare

generaie produce naturi

diferite

de un mare interes pentru studiul social istoric al fiecret epocY. Acele figuri serioase seu comice, seu ordinare, nobile seu tempite, frumoase sau hîde, blânde sau fioroase, etc. poart sigiliul secolului lor i compun tabloul original al societilor ce se succed i se prefac cu timpul. vijeliile necurmate la care aii fost espuse erile noastre în curs de maî mult seculî, nu ar fi nimicit desvoltarea literatureî i a frumoaselor arte în Romnia întreag dac, pe lâng cronicarit ce s'au ocupat cu descrierea faptelor istorice i cu biografia Domnilor, am poseda i alt autort carii se ne fi lsat portretele strbunilor i schie amnunte despre obiceiurile trecutulut, noi ast(^t neam putea face o idee esact de societatea român, cu fisionomia sa original, cu spiritul eY, cu tendinele sele în epocele de mat înainte ; i astfel am fi înlesnit în lucrrile literare, romane i drame istorice ce am voi sS întreprindem îns asemene preioase notie ne lipsesc Ce importan nemrginit ar avea în ochit notri o descriere a
racteristice

i i

tipuri ca-

mree

Dac

;

;

!

PREFAQ

XXI

timpuluY irecut, o descriere care ne-ar arta, ca într'un album fotografic, tipurile ?i caracterele energice ale vitejilor notri strSmot Câte drame i tragediT sublime am scoate din istoria erii noastre, dac am avea fidele cunoscine de natura personagelor destin te a fi puse pe scen, dac am sci sS le represintm în cadrul lor adevrat Tot Românul care se mândresce cu trecutul glorios al Patriet stte, simte dorina de a'î închipui ce soîîi de oamenY au fost acet erot cariî ne-aii lsat aa de falnic motenire ? Cum erau portul, vorba, simirile, moravurile, chipul lor oelit în focul resboaelor, i inima lor mîirit prin sublima Tubire de Patrie? Cum era poporul care irea în frie cu coasa, cu toporul, cu codrul i cu calul seu; acel nobil popor totdeauna gata a combate pentru aperarea vetreT printescY ? Ce fisionomie aveaii locuitont oraelor, breslaiY, funcionariT, negustorit de pe atuncY i ce aspect aveaii însaY oraele noastre, ast(^î înecate de EvreY? Cum vieuYau DomniY în curile lor, i cum era traYul boerilor adposiiY în codri s6u pe verfurY de
!

munY ?

ete.

etc.
!

Zadarnice înlrebrY Tipurile cele maY interesante s'au stins i numaY un geniiî profund ar putea a lsa nicY o urm vederat sS le întrevad prin v2lul întunericuluY ce le ascunde, i sS le scoat car' la lumin. Dar' unde este acel geniu ? Ne-ar trebui un Walterdar' nu ne fie cu suprare, suntem obliScott i un Shakespeare nu 'Y avem. gaY a mrturisi societatea român este una din S'a observat cu muli juste cele maY setoase de schimbrY fie bune, fie rele. Reformele care se introduc în alte prY ale lumiî cu greutate i cumpnire, gsesc calea deschis în eara noastr i nvlesc nicY o înpedecare. Legile 5e relnnocsc pe tot anul, datinele vechi sunt prsite cu o nepsare întristtoare ear' în locul lor prind rdcin obiceYurile strine ca în pmentul lor i daii o fisionomie stranie atât orenilor cât i oraelor. Cine ar recunoasce ast.^<;^¥ societatea român de acum treY-(^ecY de ant! Cine maY întâlnesce tipurile acele originale de boYerY cu frica luY Dumnezeii, de cucoane gospodine, de slugT credincYoase i Inb^trânite în casele stpânilor, de lutarY nelipsiY la serbtorY, de meseriaY i negustorY românY cu calfele lor, ce formai un soYfi de Hers Eiat prin orae?., etc. Unde i unde se maY zresce câte una
!

fr

.

.

c

.

. .

c

fr

;

din acele umbre rtcite în lumea nou. tn presena unei asemene prefacerY ce se realiseas atât de grabnic, am socotit nu ar fi poate o lucrare greit de a compune pentru curiositatea urmailor notri o galerie de tipurY contimpurane; ear' spre a da acestor BgurY o espresie mai vie, am adoptat pentru

c

XXII

PREFAg
dramatic,

ele forma

i

le-am

presentat publicului sub

rubrica de

Cânticele comice. Este just îns ca se declar crare i de talentul recunoscut
într'un

c
a
lui

am
lut

fost

îndemnat

la

aceast

lu-

Millo.
:

mod

artistic cel

mai

înalt tipurile

El a sciut se creeze Paraponisituluî, a ChirieT

tn voTagtu, a

Kera-Nastasiel,
luY

a
lui

Lutarul, a
etc.

Haîmana, a

Hercu bokcegiul, a lui Barbu Gur-casc, a luY Stan covrigarul,
remânea
întregî în

tipuri

ce dispar pe

toat

^iua, dar' care vor

memoria contimpuranilor

lut Millo.

Mircesci, Martie 1874.

Domnului Mihail Coglniceanu.
Cut ai putea maY nimerit sS dedic comediea BoYerî i CÎOCOT decât unui om ca tine care aY luptat brbtesce, aY ptimit a te descuragea, aY fost persecutat, închis la monstire i chYar espatrieat în epoha de absolutism ce 'mY-a servit de studiu pentru scrie-

fr

rea pieseY mele

?

Primesce dar', Coglnicene, dedicarea eY cu acea cordial amicie ce ne leg înpreun din copilria noastr i ne-a pus alturea unul cu altul pe câmpul luptelor trecute. Aceast comedie, tablou a uneY prY din societatea de acum trei^ecY de anY, va supSra poate unele susceptibilitY ecsagerate. Vin dar a declara aici c, strin de orY ce gând de personalitate postum seîi ecsistent, dominat de simirea celuY maY adânc respect pentru memoria prinilor notri, n'am avut alt scop în compunerea pieseY mele, decât acela de a arta defectele regimuluY sub care aii trit eY, pentru ca generaia actual sS învee a preui era de libertate i progres în care tresce. aceast declarare leal, îmY române sS adaug numaY, opera mea dramatic cuprinde dou^ categoriY de oamenY Boîerit onorabili, adic Româniî cu suflet nobil, i acei corupY, adic CYocoiî. Aleag fiecare cetitor categoria ce 'Y convine i critice în con-

Dup

c

:

secin

1

PREFAg
Mir ceSC i iSy.
Amice.
deplini

XXIII

— 'MY-aY
:

scripte care

compun

dorina

manifestat dorina de a ceti nîimolul de manuRepertoriul meu dramatic- MS înduplec a'i înînsH te j;ilesc picate aî comis pentrn ca în. Ce
!

.

sui, de bun vote, s2 le suput la o asemene osând ? Ort cum sS fie, eafi manuscriptele citesce-le, rupe-le, arunc-le în foc s^îi mi le trimite înapot... Cum veT voi . te autoris sS facT cu ele orî ce vet gJîsi de cuviina. Simirea de paternitate literar nu e desvoltat în mine pîin la gradul de a mS orbi asupra meritelor acestor producerT dramatice prin urmare nimicirea lor nu m'ar face sS mS înbrac în negru. Am fost obligat sS 'mY mesor sborul imaginaieY i a condeYuluY In nivelul pulerit actorilor i a culturet publiculuY. Ear' dacX am reuit a crea unele tipurY caracteristice i a desemna unele schie din vieaa noaslr.-i socialei, acele figurt i tablourY vor interesa poate în viitor pe oameniY ce vor avea curiositate de a sludita i cunoasce
.
.
; .

.

E

;

trecutul.

Mie nu 'mY române decât sS mulemesc contimpuranilor meY de buna primire ce aii fcut succesiv operelor mele dramatice ear' ie, amice, ît voYîi fi recunoscclor de franchea cu care te vei rosti în
;

privina

lor.

form

Nota-bene. de fabul:

— Eat
LIMBA

rspunsul amicului

meii,

sub

I

GURA.

Nu

«Ah!

'Y e miH, soro crud, sS mS iY la închisoare «Ca pe-un reii nelegYuit ? d'mY voYe sS resuflu, sâ maY Yes pugin la Soare;

«CcY m*am
Astfel limba

vestejit cumplit

l>

ctr gur
;

A vorbit cu glas ptruns EarS gura stringSnd diniY ca pentru o

muctur

:

(r^Y

acolo Io

Ba nu, drag 'Ya respuns, odihn, bine etY cum te g.1sescY,
I

XXVI
<i
foarte

PREFAQ
puin îmt pasa

cDe-a

te sci
'ii

c

etY frumoas,
te sbîrcesci!

fS^ii câ

cTud

«Câte ori maY înainte <Tot cu astfel de cuvinte « M'aî uimit, m'aY scos din minte, « încât eîi drumul 't-am dat «Ear tu, frâ cruare, nict pic de mustrare, cTe-at legat de mic i mare «i 'n belele m'aî bgat. «Tu alf spus odinioarH

<Fr

«C

acesta

mândr

er

«E o

de pput, fi hoiY cu mnuî «Pot se jure pe dreptate le 's manele curate! «Tu pe mult din patrioY

c

6r

«C

«Poreclit-ai patri-hol!

«Tu pe Grecii plcintarY «Chiar de m6a lor menit «A fi vel-postelnici marî «îngray, buiurdisiY,
<'î-at luat în
treTf

parale

«i

cu sfichYurile tale «I-at redus a fi ce-aii fos^ «Nu velî-Post, ci cap! de post. «Tu pe îu(;liî ven^etorî

«Ce

's unelte de miseriY «At probat 's lipitori « Care sug sângele erit «Ear' pe câYva politici «'î-at numit Gure-cascate! «Pe-oratori cu vorbe late,

c

«Napoiil

i

Cleveticl.

«Pe mulY din pensionart
«Alf pretins

c

's

colivarf

«Pentru care 'î dulce «ColivYoara de poman.

man

<AY ris 'sîi fUcut de «Pe Kiria din Paris,

ris

«i

pe-aceî ce 'n lumi strine

PREPAQ

XXV

cDup

ce-au mâncat papara,
fâr*

«Se mândresc

de ruine

<C

nu'Y pot

suferi ara.

<Te-aY atins chTar de prefectl «Susmend 'n meserie «Nu rimeaz cu perfecT

c

«Cum rimeaz

'n poesie,

«i

n'at respect

mcar

«Nict pe-acet nenoroci t «Ce tresc ca cîoara 'n par «Triit i paraponisii. «De m'oTu potrivi eu ie, «SS te scot din amuie, «Te cunosc, tu eti în stare «S2 te legt ear' de ort care,

«De
«Ba

senatorî,

de magnat

i

chîar de deputaii
sirigt în

«At sS

cFr nicî «C pe-un
cO moar

gura mare o remucare deal cu nume sfent de oarect plin

«Se 'ntoarce mereii în vent

«Dar nu macin fin. «At sS spat multe i multe, «Cct maî sunt multe de spus «i lumea o sS te-asculte «ATurind ochit pe sus. «Decî de-acuma cu plcere

«Pot
«

sC

ri(^î

în voîe

bun
:

De-acea vorb care sun «Paserea pe limb'f pere!»

N.

Post-scriptum
Vorba
't

Ins
Pune

tu,

vechTe i 'neleaptS amicul meU,

I

bictu 'n

mâna dreapt
I

i

'n cet refi

Bate mereii

NOTfl EbITORULUÎ

Reperlorul dramatic

a

M

mai mult de 30 de

anY, el

Alecsandri fiind scris într'un ir de represint pe lâng tipurile variate, pe

lâng

diversele fase prin care a trecut societatea
s'aîi

nurile limbistice ce

pan
tuY

astîl^lt.

Muli

român, i jargopublic de la 1840 i din terminii rostii de personagele pieselor acesstrecurat prin graiul
;

sunt acum disprut i neîneleî prin urmare s'a gsit de cuviin a se adogi la finele acestor 4 volume un soYu de glosar esplictor a cuvintelor care s<int necunoscute generaiet de
repertorYu
ast<^i

i

a celor strine.

CANONETE COMICE

67416

OLDAN VITEAZUL

50Lb/IN VITE/IZML
ONTICEL OOMIO
Cântat de b-nul Ailo, pe teatrul din lai 1850.

(Teatrul represintS o piai).

Oldâri)

(e

de

vine in faa publicului

gard lâng i cânt)
:

o gherit.

El

caut

'nprejur.

las puca,

£ti sint oldan Viteazul Din-colo, de la Breazul,*) Soldai de oaste nouJl

VoYnic
Intr'o

îns
<^i,

cât

no.

din picate
ist*

Si coîful

i

un sac pe spate pe cap In care nicî nu 'ncap m'au trântit Ia numâr
Mi-ail pus
;

Co puc

grea pe umSr

Cu trupul în mindir, ••) Cu clî icT la chimir
;

'apoT mi-aîl c^is 6Idane StT smirna, opârlane,***;
:

I

CScY de-acum etY soldat
Soldat
Sat de lângi
la%\, tn
I

.

.

.

.

.

vg<;^uT pScnt

?

I

H

tn loc de

mundir

— tunic.

partea CopouIuL

Snirna,

cuv^

nitcsc, ce

tasamn:

drept.

4

OLDAN
Of!

VITEAZtJL

Doamne boerî d-voastr ... se nu ve fie vorba superare adic de unde eram om de omenie ca toi pmenteniî. cu sucman, cu opincî, cu iarî, cu pene de pun la plrie, m'o luat bunteafer din sat, i m'o sucit i m'o schimosit i m'o tuns chilug, de-ar rîde chiar babele acum de mine! (artându-î capul tuns). poftiî dc vldeî cap dc ro par'c m'o smuls Rusaliile i m'o mân 'î aista ? (oftând) Ba nu, ^eu pscut bobocii adic cum s'ar de o parte prinde, drept se ve spun
!

cu

.

.

.

d

!

.

.

.

.

D

1

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

ag

.

.

.

.

.

Frunte verde, verde, verde,

De m'ai
Mi

crede, crede, crede.
'1

destul

)efi, destul,

i's stul Prea stul

De casarm

ca de-o

cuc,

de mustru, i de puc. Cct m"i dor de plugrie de earba din câmpie Valeii Valeu inimYoar, Ca murgua sbear, sbear

i

i

1

!

1

!

dup ce m'o strîns vertos în chingi îngustat de-un palmac apoi m'o scos la mustru ... i cât i'î ^iulica Domnului de mare, me nuean aa in la soare, ca pe un cocostârc se me înmai într'un picior ... (se pune într'un picior) cl una ... a i'î vee a face mar cât îî îe glasul ... o ine una i bun, chiar i'î una ... a ca un palamar cu isonu la biseric (schimb piciorul). 'apoî cau sS mi te 'npingg a valeu, mmulica mea pecatul sS te cltinî îî toarn nite propele la fâlcî de'î strmut cpriorii ... Ba nu, ^eii, adic cum s'ar prinde
cjeu
1
. .

Aa

i m'o

.

.

.

.

.

.

!

.

.

c
.

.

.

d
.

.

.

.

.

do
.

.

.

d
!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

do

.

.

.

.

.

.

ag

OLDAN
de-O parte

VITEAZUL

5

nu'mî era maî bine mie la ear ? Ia unde triam în ticn de acjî pan mâne Nu cunoatei pe i m€ drgostiam cu Mriuca MMriuca? fata luî Trohin ear-Lung ? (ruinându-se) mi'î ibovnic riuca cea cu ochii ceacârî? mie Ce puiu de fat s'o sorbT cu lingura.
.
. .

locuoru meu

?

.

.

.

mo

.

.

.

.

!

.

.

!

Când

M6

la bocresc eu, varr, munciatn mereu,

i

veniam ostenit seara

La bordeiul meii, Mriuca cea cu minte,
Ibovnica mea,

îmT sSria

op

Înainte

Ca o

turturea.

Hopa, upa, upa, lupa Am^ndot cântam Hopa, upa, upa, lupa,

Rldeam i giucam.
D'apoT ear
la

srbtoare,

La Patî, la Florit, La clac, la ^^Stoarc, La cules de viY, Când de-odat 'ncepea
S6 ne
fi

hora,

I

vSlut Cum sriam de odat fora Chiar de la 'nceput.

Hopa, upa, upa, .

c.

1.

Dar apoî vorba ceea ci nu'î în toate filele Pastele într'o <Ji, chiar din mijlocu horeî, m'o umflat pe sus, ca sg mg dea la niili ... ci sg m6 facg viteaz ca tefan bîetu tefan
:
!

c

.

.

c

Vod
1 .
. .
,

.

.

.

Vod
puca
mgr
'mî
I

.

.

.

unde'î s5
.

mg
la
!

vadg fcend mustru
.

i
la

sg se

bucure
.
.

!

.

Puca
. .
.

U
.

.

.

m6r
pi
.

(te
!
.

puca i
.

face esercîii.)

la stra

j
.
.

.

la

cior

puca
(face

u

.

.

mar. place i mie
.

.

rantaplan, plan, plan,
.

mar).

Atâta

darabana

1

.

.

Când începe-a bate

6

OLDAN VITEAZUL

tii ? începe mojica a cânta me furnic pin inim, mi s'aprind ochii ca doî jraticî, i'mî atuncT, (Jeti, m'aî bate, trece de dor de-a cas dar, m'aî bate pan' la moarte, pentru ca se aper care me hrnete atuncî, (^eu eara ast

l când

1

.

.

.

.

.

.

.

c

bun

.

.

.

.

.

.

cum
riuca

s'ar prinde.

.

.

ag

de-o-parte ... uît
. .

i pe

M-

i me

simt cu adevrat

sînt oldan Viteazul Din-colo, de la Breazul, De i de oaste nou,

C

Votnic

îns

cât

no.

Atuncc cu mândrie Mg ved la soldie

Cu cotful ista 'n cap, De i nu'l pre încap. VoTos me pun la numSr Cu puca mea pe umSr, i'mt place ist tnindir

i

plumbiY din chiiiir român cu fal, At da în foc navala, SS ap^r eara mea De-ori ce nevoTe grea
AtuncY,
I

(Se

închin

la public

ostesce).

(Cortina cade).

MAMA ANGHELUA, DOFTOROAE

nanA ah^uelma,

doftoro/ie

OÂNTIOEL OOMIO
Cântat de b-nul Ailo, pe teatrul din laî 1850.

AnghclUâj

(vine alergând pe

scen cu un snop de buruene

în

mân).

Eatâ,

eat i

mtua

1

£&

sint

mama Anghelua

Care tiu discânlicî mit, 'ort ce soiii de doftorit. Pentru farmeci de Tubire drcit chiar peste fire Nicî cel mare cornorat Nu't ca mine de 'nvgat!

i

,

puteî întreba

]

mg laud, dar Nu 4eu, boerî d-voastr. cum Doamne earti pe cuconu. mg îî <;Jic?.. unu cam ceacâr, cu barba 'n furculiî De mult i c'o alunic cât nuca pe verfu nasuluî. ce tot trecuse ast earn pe la ferestrele cuconiei.

Aa,

.

.

c

.

.

.

.

.

una cuconia. Eî vam limonie la fa i cu ochiî în doî perî. de cele cu îl apucase pe bîetul cuconel o i nuca sS nu ^ic vorb proast. urechile lungî. mai eii am putut s^'l tmduiii de dînsa, bat'o se încuibase, mS rog, în el, ca în pârdalnica!..
caca pozna, c'î uîtiu

numele

1

.

.

.

.

.

.

1

.

tu

.

.

.

.

c

8

MAMA ANGHELUA, DOFTOROAE

tiî ce î-am dat se bee ? ceaiu de cucut un loc cu un snop de piprui* roi i dres cu puintic terbentin ... ca vr'o dou litre i maî
casa eî
fert la
.

.

.

.

.

atunci se-1 au^î ce glas are ... cum cânt din optulea i'î maî mare drag se'l asculi par' c'î o roat de car neuns. Când vrea se dice, te miri ce. îî face gâtul schîîîrî. i Domne! mare frumos îî maî ede. n'ar fi de diochî mititelu Cindur pomeniiu de diochî, trebuie s6 ve spun, boerî d- voastr, me pricep i la discântice maî
bine.

De
.

ohtoic, glasul al
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

c

dihai de cât Baba- Cloana.

.

tiu
Când

sg fac

i

cu ulcica.

De i

se sburlete chica,
au<^î draciî

optind

i

pin oala bojbâind. Atunci ve(^Tf cum vine, sboar Prin vSzduh ca o cucoarâ Votnicel de dor nebun Pe-o prjin de alun.

1

1

Doamne
fi

1

mulî cuconaî zresc
.

eîi

aicî,

crora

le-aî face de dragoste cu ulcica

.

.

dac'

aî ti

c

nu

cu bnat. Ean spuneî drept, sruta v' aî ochioriî, sS ve fac acu sg nebuniî dup mine, cât
le-ar
.
. !

Doamne ce de betrân i de hardughit ? m'aî maî pupa ... ce m'aî maî dismerda ... ce m'aî maî numi ânger cu per galben, i eu m'aî fasoli
sînt

chiar ca o

madam...

binior, mosiu ... da minei ce vrea se ^ice

d 'mî
.
.

(fcend ca o tener cochet).

Da e^î
Vaî de

pace, mosiu una ca asta?.,
. .

.

.

.

mon du,

je vu pri pardon nu ve sprieî c'aa glumesc eii. Da de cumva aveî ceva ahturî Ia suflet ... i v' o picat tronc la inim vr'o cuconi frumuic ... fie i cu brbat
die !.

mon

Eî,

d

.

.

I

.

.

.

.

.

MAMA ANGHELUA, DOFTOROAE
tot una'î.

9

sS vS 'nvg eu meteug bun. Prindei noaptea ajunului Bobotezei i'l îngropai într'un furnicar. Peste trif <}i]e nu române din el de un cârligel 'o lopicâ. cât do ciolnae subirele te-o ve^ut De'i atinge cuconia cu cârligelul ? Dumnecjeii aî prins psSruîca 'n la... De'î lovi l'o luaii draciî brbatu cu lopicâ? Se duce de-a tumba peste nog mrî i noS erî venii curat socoteal ... Eî dar pn' la liliac
.

.

un

liliac

în

:

.

.

!

.

.

1

.

.

.

.

.

I

.

.

.

la

mama Anghelua.
sS stîng în apâ rSce CJlrbunY rost vr'o cincT-spre-lSce Pentru-acet puin isteî Ce le ^ic c's diochel.

dn

tiîi a face case bune

i
De

le stric,

4eu, de

minune,

Mat

dihat

i

maY dibacT

cât cet ce stric baract.*)

Aî putea sg vS spun multe case stricate de mine dar mi'î sg nu se supere cineva i oare cine
.
.

.

.

.

Mat tiîi leacurT multe încâ Pentru ceT ce zac de brâncJl i,
coteT linguitorT,

ed
Mal

pe brânct de multe
titi

orî.

Ca

De
Ca

ear o doftorie s2 scapY cu dibcie aceT ce port minciunt o marf de nebunY.

Pentru cel care omenirea, puind'o

st
în

culcat pe brânci i necinstete rcndu dobitoacelor, dup cum

*)

Dto

9perit«

ordiiral Guveroulul, pompierii au d&rmat mare num£r de barci vechi ca findiU; o m^tv& foarte nimerii pentru ferirea oraului de foc.

10

MAMA ANGHELUA, DOFTOROAE
Pralea
leac
la

spunea rgposatu dascalu
odihniasccl
1
.

.

.

.

Dumneqleu
se'l

se'l

.

cel

maî bun
în

ca

vindeci,

s'aducî vr'o patru surugiî de

pot

i

se

le

po-

se scoal din brânci în vindecat pentru vecii vecilor, amin. Ear pentru ceî carii arunc venin cu limba peste unii i alii, dac vrei se nu maî cleveteasc cât or tri? sS îeî o sut i mai bine de ace englizetî

roncetî ca se ureze ca harapnicile pe spinarea i jumtate, se fiî sigur

agiunu sfântuluî Vasile, cu luî. Peste un ceas, un ceas

c

picioare

i remâne

.

.

i

s6

le

înfigi

în

verfu

limbii

lor.

Pe

urm

sS le

scoi câte unu, unu, i în locu lor se presorî stecl pisat i amestecat cu praf de peatra iadului. De-or maî spune minciunî vr'o dat vina mea sS fie!
.

.

.

CredeT, credelf pe mâtua,

C

sînt

mama Anghelua
'n

Cunoscut-aict

i
i

E

nu

fac la

nime gre.
vestit.
ispitit
;

Pentru farmecT îs de mulY chiar Drept dovad, vS eara 'î grea de

uîtat

.

.

.

fermecai

I

Acu

farmecile ca farmecile
. .

.

,

.

dar cât pentru

ale

gospodriei apoi nu s'a dat pe faa pmântuluî o jupineas maî iscusit de cât Anghelua ... nu me
.

c

laud, dar

.

.

.

i

Fr
Pot

de toate bune, de minune, beltele de guti Care scot dinii cei rei. Cozonaci de nou
se fac

tiu

VutcT, dulceurt

i

mod

unt
sluji

i
de

fr

'nvertite ce,

ou, mS giur,

coafiîir.

MAMA ANGHELUA, DOFTOROAE
Cine-a vrea s2

11

jupineas 'n cas, 'î scutit de îî mai aduc i alt folos Dac are copii, s6'i dee pe mâna mtuei... i'i hrcsesc de spasmuri i le discânt de diochiii ca maî bine ... eu am umblat pe unde 'î-o înrcat
îee

mg
.

maran de mode

.

.

'apoî

.

.

.

c

dracu

copiii,

i am

deprins de toate.

.

.

iiu s6 fac descântecT grele Pentru ort ce boale rele Precum boala de turbat, De bârfit i de furat. Sau de a erpilor mucare, Saîi de-acea re boal care
:

Schimb

sufletu 'n roraânt
!

i'Y preface în pngânî

'î boerî d-voastr, ce tiu bine ? de dureri de cap, de durerî de urît. De pild, l'o apucat pe cineva frigurile, fie luî acolo ? pune'î frumuel trupu în cu ghia i'î sg mnânce vr'o doî harbujî necopi. Pe de-asupra d'î sg bee lapte crud i botezat cu pe ploae peste un ceas 'î gata Pentru durerî de cap. leacuri cunosc gre le-am învgat de la rgposatu doftoru Flaîmuc, care s'o dus de mult pe ceea lume ca sg'f vadg bolnavii. EH dac 'I durerea din rgceal, i'î nou ? pune vr'o ^ece ferari sg batg cu ciocanele cât 'î ^iulica de mare; i 'n vreme ce 'i or bocni la ureche, e(JI plecat cu capu pe-o tipsie plin de mangal aprins. Ear dac 'î durerea veche i înrdgcinat ? n'al de cât sg te tuncjl chilug, i pgru ce rgmâne pe cap sg'l smulgi cu cimbistra fir câte fir. Cu chipu aista scoi toat rgutatea din cap i rgmâl pleuv dar teafgr. Pentru durerî de msele, cel maî bun

Dar maî

ales,

.

.

sg lecuesc

de msele i de

frigurî,

.

ap

d

.

ap

.

.

.

1

.

.

.

do

fr

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

12

MAMA ANGHELtrA, DOFTOROAE

sS nu te daî pe mâna doftorilor de dini; nu te vindeci cu atâta, se îeî simburî de persic i se'i stricî cu mseoa cea re. Ear dac nici chipu aista nu'î folosete ? s6 clteti gura de triî Orî pe ^i cu vitriol clocotit (vorbesce ca nemii) la tOt unu dat, câte un felean mare (cu gi2s firesc) ca în
lucru
saii

dac

.

.

.

.

.

.

.

.

reet.
în sfîrit pentru boala urîtuluî,

maî a dracului din lume?.
Dragi boerY

.

care ascultai
.


.
.

boala

cea

i

cuconie,

Holtei, fete, vduvite, De vroit numat decât
S'6

ve treacS de urît?
îute

Lsai

cas, mas,

cu inima votoas AlergaY, ve sftuesc, La teatrul romanesc.

i

Ce ve spun
se

eii de s'a maî ine nu'mî (^iceî Anghelua.
.
.

.

urîtu

de d-voastr

?

.

Credei, credei pe

mtua

Cct

sînt

mama Anghelua

Cunoscut-aict 'n nu dau la nime gre.

i

E

Ea

sînt gafa
slujî

i

ferice

De-a

pe toY aice. Când îî vrea sS vS slujesc.
(bStend tn palme)

.

.

Pan, pan, pan
(Se

.

.

.

i

eîi

sosesc.

tnchin i pleac alergând).
(Cort'na cade)

HERCU BOCCEGIUL

HERSCM BOCC^QIUL
ONTIOEL OOMIO
Cântat de b-nul Ailo, pe teatrul din laî 1851,

(Teatrul represlmi o

strad din Iai.
tn culise

La

rîdicarea

cortinei se

aude

hmâit de cni).

HerCU,
ibi, ibi
pintenog.
(rine In
.

(stngâ

sprieat):

Avei l

ibij ibt, chetei,

(imrnd).

chetei,

che

te lovesc cu cotu.

ibi

chine
1 .

.

arihnnd tatnr !
strigând:)
.

faa
.
.

scenei,
.

Marf! marf
.
.

I

morunuurî
.

forficele

andrele
. .

.

.

vacs pentru cibuele.
. !

.

fruncje

pentru obrijele d-vostr, boerî i uurî de Lipschi i de care poftii de mt* rog?.. Eu nu
.

marf

chicoane!

de Paris ?

.

.

marf (ctr pubUc) Slug nu poftii ceva morunam de toate, ^ic ^eu
! .

acele nu ghesiî.

.

.

Vreî

se videî,

silesc pe nime... (pune bocceoa gios nu cumpSraî nimichi, nu mS supSr. che eîi sint Hercu Boccegiu, cunoscut pin toate casele boeretî, ^ic (Jeu! Am marf de mofluz eftin poftim m6 rog. Inchi se videî i fr tocmeal
deiieagi)

o
. .

Dac

.

.

.

.

.

.

.

(scoate

marfa câte una

fi

o arat4

publicului în

vreme ce cânt

strofele

urm-

14

HEECU

BOCCEGIUL

Marf, marf de Pans,
Ast-(^t chiar o 'o dau eftin,

am
(^ic

deschis,
(jleii,
!

Ca se schep de ea i eu Foarfect mari de tuns un chichî. *) Ceî ce prind prea mult aricAi**) Brice lungt de dat perdaf Celor cu pricint de jaf.

Pentru aa brbierie ca

mopnoî nu
se'î

trebue judectorie
pi c/te/e. ***)

.

.

.

trebue

usture

pn'

Poftim ace de cârpit

i

cleiii

tare

de

lipit

Inimile ce-aîi slbit,

Cugete ce-aîi putrezit. Poftim ap de livant Pentru cavaler galant Chmd pe nas o tragT, o 'nghiY, Faci pe loc hafil, hafii
(strenut).

(ctr

public)

Cum

aî Spus,

m^

rog? s^'mî

fie

de ghici

foarte

mulumesc

d-tale ...

nu primesc.

Poftim praf de dint pre bun
Pentru-aceia care spun Minciunt lungt de epte Se le cadg dinii toY.

coî

.

Pentru-acet
Care, ort

Poftim ro-roYor ... îl vend miei de rend

i

ce
se

pesc,
roesc!

Pe obraz nu

*)

Un

pic.

-

**;

Aripi.

-

***) Pele.

HERCU

BOCCEQIUL

15

Cumprai, me
de Pati, am adus
în loc

rog, ca se le
.

trimitei lor present
.

de vov*) roi. mult de asta.

Nu'î scump.

.

.

che

Mat poftim i chert de
Mesluite pe noroc,

gioc

Se

te facî

mult mat dihat
cât
alte

Mat dihat de Mat poftim i

un craiii. chert L'nde dache mult învSt
fact foarte procopsit
saii

Te

Procopsit

pricopsit.

Videî d-vostr... cherî i cherî
aste se vend atât de mult.
lor în
.

.

.

.

aa'î?

însS

.

che
!

s'o

dat ven(;Jarea

chind aste-I-alte le cumpr de geaba învai trebue Adichi (Jic ^eu s^ fie oareciî din eara Moldoviî aa Cum aî 4^s mS rog? chit ine? Nu'î scump. cine 'ntreab, ^ece leî, cine cumpr, cincî se tresc adichi si mi leî. Vos ? chit dracu pe tat luî ?
otcup
. . .

numai oareciî

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

!

.

.

.

.

i de Lipschi, nu'î marf de **). Ast marf din boccea, am adus'o Podlelvoeî. eu sJnghir din Momornii, i chiti am pit pn'aice Dumnecjeu fereasche SS videî, mg rog. M'am
erî
.

.

.

marf de
. .

Paris

.

.

1

.

.

cu cherîta pornit de pe granii ca un boer mare. cu doî voitî***), i cu un cal care fcea chit opt.
.

.

Dar chind am

pornit,

m'o apucat pe drum deodat

omt i pe fag i pe dos. Chind me btea peste obraz, chind mg btea peste ceaf dar eu strigam vîo, vîo, la calul cel de pe
un viforoiu cheptuit cu
;

cheru.
Ou«.

.

.

i
••;

chind strigam vîo.

.

.

calul

fcea ho.

.

.

-

Podul

Iloaiel.

-

**•,

Oite*.

L

16

HEROU
Sta

BOCCEGIUL

ghiraî

ho eu vîo, el ho superare mare ... de chind o trecut jidovii Mare roie, inchi n'am pit, ^\c (Jeil Perciunii mi se fcuse meciuchi, i barba epuî. inchit m'o prins un gutunar piste nas, de cele t.ltretî ... Ba inchi ce se ve(^î ? che ueram pe nas ca un tilharoiu chind me resuflam, fceam! fhiu. .. 'aa, me rog, ca sS nu maî lungesc vorbe degeaba. am agiuns în codru Heriî aveeî tii d-vostr ce'î codru Heriî ? avei mamunîeu pe
loc
.

i

.

.

Eu

vîo, el

1

!

.

.

var !

.

.

aa

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

1

1

I

I.

(Arie jidoveasc).

Codru Herif

(ter) cel

de moarte,
forte.
I

La

jidant


!

duman

Eî vei main got etY cam rufos. VoYnicos. da fricos, )ic ^eu, morî de

Dac

.

.

\bis.
tot
I

II.

Mam,
ine

tat!
1

(ter)

mare

fiichi

cale la potichi

Dac

i

EY vei main got eti cu zuluf pe cap plin de puf, )ic ^eii, mort de tot

^^.^
1

/

Acolo O perit jupânu Iichi Zarafu care era tare voînicos i chind se mâniea ... de frichi fugea pi deal ca pi vale; i jupânu Solomonichi harabagiul care purta

HEBCU
tot

BOCCEOIUL

17

la drum un haragan*) mare pentru vochind se întîlnea cu dîniî... le da dechii grab haraganu, ca sg nu se fac primejdie. fie la dîniî acolo unde î aii lsat au maî perit codru Heriîl papucii aveî

deauna

lintiroî,

i

1

s
I

i

l

.

.

.

.

.

Dumnezeii fereasche,
Etl

mg

mir de

frichi

chit am maY p^it cum de n'am murit
I

?

Et ET

veY,

mamu
I

nTeii!
1

vet, tatu nteii

NTaii prins telheroiY

m'aii prins, Y-am v2(^ut

;

Ba

'nchi

mi

se pare, che m'aii
1

i

bâtut.

ET veY, mamu nYeu Et vet, tatu nteîi Mt-aii fcut morichi, chiar printre perciunt. Aa talhart inchi n'am vSi^ut nebuni Et vet, mamu nteîi
I I

1

Et

vet, tatu nteii

I

videî, mg rog, cum s'o întîmplat cu btae. departe de Dorohoî... tirg jidovesc ca i tirgu Eî. Maî avem un deal 'o vale 'o limbi de pdure. Eu mergeam pentru che nu's fricos. griji Chind deodat zresc înainte matahale groase i spetoase i brboase i musteoase, care bga frichi la oase. Chind le-am zrit, am murit dar fiind che nu's fricos. i chitie de mî-am scos degrab i pe cap i le-am pus un'n dreapta, un'n stinghi ca sg vadg telheroiî che suntem maî mulî. Stî Iud rcnete deodat un matahal. Eu trustoî. Dache (Jic veî! calul face hol i ne oprim neam oprit telheroiî o 'nceput a veni spre checu ghind reia. Eîi, cu cap, strig la dîniî: Nu veniî, nu Voî sinteî doî, noî sintem triî

Da sg Nu eram

fr

:

do

.

.

.

.

.

cum

.

.

I

.

.

.

ru

.

.

.

1

67416

18

HERCU

BOCOEGIUL

Noî sintem oameni bum cu frichi ... a luî Dumne<^eu, sfini prini de la mnSstire, ^ic (Jeu; «Da«che nu me cre^i pe mine care's harabagiu? întreab «i pe jupânu Leîba din fundu cheruiî.?>
Aici m'am greit cu vorba puintel i volintiroiî mamu nieul chind m'au ineles che eram boccegiu s'au aruncat pe mine ca doî zvo(Jî ... i chind o început a'mî scutura de omet chelea dracului*) cu ciomeveî, veî, veî! par'c btea în ppoî, ^ic cjeu. gile Eu strigam ghevalt,.. Urzichi 1**) i me luptam ca pentru che nu's fricos dar ce folos un voînicos chind fceam cu ghicischi flischî ... eî cu ciomagul Chind eu eram dedesupt, chind eî trosc i pliosc
. .

— —

Da

ce sînteî voî, tartane

?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

deasupra, chind eî deasupra, chind eu dedesupt Aî veî tatu nîeu telheroiî me fcea chiselii dac nu me scpa de pe diniî nite cretini botezaî. (ofteaz). Rine-o (^is cine-o ^is, che, jidanu nevoe se 'neac doa ^i chind fcea cucou chichirighi .. pe uscat! m'am pornit de la Dorohoî, înse pecatu mS alunga, chit pe cole, chit pe dincole ca pe un ghischi ... i Maî Eî veî codru Heriî chite am maî pit bine de chit se facî neghistorie cu dinsu, maî bine i eu se e^i hnghi balabust, (duios) Balabust inchi am o balabust ... i ce balabust frumuichi, Chind cu faîn, faîn de ghermesit de Lipschi o ve(jî, te apuc un fior din talpe i giocî ca un curcan btrân. Eu mor de pe dinsa de dragoste, i toî par'che jidanii mor de pe ciuda mea. Ha, ha, ha sint un grof jidovesc, aa 's fudul cu balabustu nîeu! 'apoî poate che n'am dreptate?
. . 1

1

A

I

.

.

.

!

1

.

.

1

.

.

.

fa

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

*)

"*)

Materia halaturilor jidovescî se numesce Urzic, vestit agent al poliiei din Iai.

:

pelea draculuî.

HSBCU

BOCCEGIUL

19

(Arie jidoveasc).

Balabust mititichi Dragi nTeu, Tare't tare frumuichi )ic i leu. Chind o vgd eii pe dughean?!,
!

VaT, vaT, vat!

MS mninchi

pe sprinceana, Har, haY, hat! HandiriHi, ridi, ridi, ridi, ridi, ridi Hardiridi, ridi Ruhala Handiridi, ridi,[ridi, ridi, ridi, ridi Handiridi/^ridi, Zugzala.
!

Mititichi

balabust

Drag 'nteîi
rochiî fr 'fust )ic i leii. Ea pe cap e ras, ras

Poart

Vat, vaT, vat

I

'aa

iiichi

mat frumoas

Haî, hat, hat! Handiridi, ridi, etc. etc.

Balabusta cea frumoas

Draga

nteii

Chite-odat 't mânioas )ic i ^etl. Dar chind vSd che't aa Rifchi
Vat, vat, vati

Ca o broasc

vcA fac

lifchi

Hat, hat, hat. Handiridi, ridi, etc. etc.

(Hercu gioacâ

Intr tin picior,

b&t^nd tn palme, tn vreme ce
culise.
.

câni

Handiridi.
91
.

D« o

datl

M aude

un

litrat

•Jeargi de Ie cotul de gios).

ib chinc

de câne tn

Hercu

se opresce sp&rieat

.

.

Arihtind tatnr,

Mia

srit inima din loc

(«tupetcc in sin).

Am

socotit che

20

HERCU

BOCCEGIUL

... (cu mânie) se te lovesc cu botu peste cot ... las las volintiroiu buuf *). (Ctr public) Poftii orî nu poftii? vrei s'mî facei ceva aliveri, che n'am vreme de prpdit. D-vostr tii numai se rideî de mine i nu'mî cumprai ni1

m'au mâncat

Am

1

.

.

.

(strînge bocceoa) michi ... Eî atât pgubi pe eara nostr Pentru che sint jidan boccegiil, de aceea nu vroii se'mî facei seftenlichi Poftim de mergei pi la dughenî mari ca se pltii indoit (pune bocceoa pe umerî). Boerî D-vostr, maî am inchi o marf (minendu-se) dar nu tiîi dache se cade se
1
.

.

.

.

.

.

.

.

.

Maî am

inchi

i

mnut
I

i

le-at da fr' nicY un grui
'n

Dac-ai
Mie

ii, boert, che vreî palme se'mt batei Am de toate cum vedet; Marfa mea nu are pre 'o dau eftin, ^ic ^eîi,

Ca
(Se pornesce strigând

s

scap de ea

i

eu,

:

matf mrUtliUrî.
(Cortina cade),

CâniX latr în culise

..

H ercu

se

aper cu

cotul pe dinapoi).

")

Beiv.

CLEVETICI,

ULTRA-DEMAGOGUL

CLEVETICI
OÂNTIOEL COMIO
Cântat de b-nul Luchian, pe teatrul din laî 1862.

(Teatrul represent un salon)

Clevetici
negru, jiletci Robespier, cravat furculia, tntr pe ua din fund).

(Cu frac

de matasâ

alb l

cu

barba 'n

Sntate i
aflat

sunteî adunaî în colegiu eleptoral pentru alegerea unuî deputat, i eat-mS's, alerg ca s6 v^ cspun profesiunea mea de credin.
Ett sint celebrul CleveiicT

c

frietate, Domnilor

ceteni

1

.

.

Am

Cunoscut nu de mult
Liberal ulira, jurnalist

pe-aicY,

i

constitii-.onalist.

Unit *mT ^ic 's demagog, Alit sint numaY un gog Dar ed n'asud, eii sufSr tot CcY stnt un mare patriot

c

c

.

.

!

22

CLEVETICi

Ce

O
otic.

vroîesc eu, Domnilor ? scii din coloanele ^iaruluî meii
.

.

:

Gogoa

patri-

Vreau maî ânteî consacrarea aptului de la 5 i 24 Ghenar, ca unul ce este fcut de mine i numai de mine Dar, Domnilor, eu singur am fost atât de putine ca se aprind soarele acelei (Jile memorabile cu toate aceste privii: nu's nici mcar un Ministrul Al doilea, Vreu respeptul Conveniuneî cu condiiune de a fi schimbat in totul, ca una ce a fost elaborat de strini, fr concursul patriotic al Ro.
.
.

!

.

.

i

mânilor

.

.

.

Al treilea. Vreu sufragiul universal pentru ca toat eara s6 se preface într'o urn eleptoral. Vreu maî mult, Domnilor; vreu ca tot locuitorul sS fie representant al Naiuneî. Ce spectacol Patru milioane de deputai

mre

1

.

.

la

un

loc cerend cuventul

1

Sîut novator,

am

ideY mari

Idei revoluionart.

Vreu se rlstorn,

sg schimb, se dreg..
?

Dar ce câtig?., cu ce m'aleg Unii îmî ^ic vrednic Roman,
Alii pretind

c

's

arlatan

Dar

eii

n'asud, eu sufer tot

CcY

sînt

un mare patriot

!

Domnilor ? Un lucru prea simplu absolut Se nu maî atârne servitoriî de. stpânî, copii de prinî, soldaiî de efi Vreu ca toi bunii Românî, se se poat aduna cu miile când îî voiii chîema eii, a da de scire Guvernului. Vreu egalitatea perfect se nu maî fie sraci

Ce

vreii

eu,

.

.

!

Vreu

libertatea

1

.

.

.

.

fr
1
. .

CLEVBTIOl

23

*;i

cap,
t

bogai, mici i marî, slabi i graî, proti i cu oameni i vite Vrei sk imitez în eara mea
.
. .

)ate

fazele

revoluiuneî

francese,
. .

cci numaî
.

prin

tulburare o

naiune

se

civiliseazâ

cult

?

Gsesc o oarb opusciune

dar cine m'asdin partea unor

strigoî,

unor retogracjî ruginii ca Sandu Napoil.
Mnnit
ceY marY cu ale lor stânct
tot

Vreii se'Y rSstorn prin vaY adâncY,

S^ nivelez

pre

pmânt

.

.

Dar cine'mY crede de cuvent
UniY îmt ^ic AliY pretind

?

c c

sint

tribun,

slnt
eii

nebun

;

Dar

eii

n'asud,

sufSr

tot,

CcY

sînt

un mare patriot
:

Ce vrcu
sp.ida

eu.

Domnilor

Vreii se

fiu

caua, sS

fiu

de Damocles a conservatorilor i idolul popului suveran I De aceea vreii sS împart moiile proprietarilor Dar me vei întreba dac eu însumi sînt proprietar? Ba nu, îns^ aceasta nu invalideaz conviciunile mele socialiste. Eu, Domnilor, sînt un cetean însetat de glorie i de amoarea populariteî, i prin urmare, orî cât de grele s'6 fie împregiurrile politice ale ^reî, eu am curagîul a striga în gura mare: arme, arme, arme cci m6 cred brav ca tefan cel mare i ca MihaT Viteazul.
. .
I

Vrett pre

RomânY sg'Y fac pe RomanY anticf, vitejY de foc, Ca sS inem resbel cu RuT
KnglezY, Chinezf, TurcY,

loc

NemY i
:

PruY.

(Se
-'

aude afari bâue de tobi.
(el

CleveticI te «parie itrigând)
fi te

AolcO

fie?

aleargi la fereastr

întoarn ad&ogând)

:

Am

CQ CrC^Ut
1

ci's el!

.

24

CLEVETICÎ

UniY îmi <^ic câ's hrâgos Alit pretind câ's cam fricos Dar eii n'asud, eu sufer tot Cci sînt un mare patriot
I

.

.

.

Ce vreîi eu, Domnilor ? Vreu libertatea cea maî nemrginit a presei, pentru ca se pot batgiocori când îmî place i pe cine 'mî place. Vreu se rstorn tot
se'mî fac un pedestal din rumS urc pe acel pedestal, ca sS proclam republica democratic i sociala. Trecutul e al strigoilor, presentul e al moderailor, viitorul
ce
esist, pentru ca
inele presentuluî

i

sS

e al

meu

1

Trecut, present, nu
SS'Î critic
rSîi,
eii,

mS

sfiesc

sS'i

osândesc,
eti,

Cct
Sînt

eu,

eu

i numat
sciîi

bun Român i

ce vreu.

UniY m'admir, aliY mS 'nchid Unit me plâng, aliî mS rid Dar eii n'asud, eu sufSr tot
.

.

.

CcT

sînt

un mare

patriot

1

Cercaî, Domnilor, s6 mS trimeteî la Camer, cu mandatul de representant al Naiuneî, i atunci vei videa ce poate Cleveticî închipuii-ve sînt în
.
. .

c

Camer
mi'l daî

.

.

.

eat-mS

's

la locul
.

meu
. .

...

(se

pune pe scaun)

cer cuventul ... nu prea bine (se scoal i vine în faa publicului). cerut cuventul pentru ca sS combat opiniunea emis de D-nul Ministru de finane în cestiunea budgetului. De i onorabilul preopinent a cerut cestiunea prealabil, voii întreba ce este budgetul, D-lor? Budgetul, D-lor, este pulsul unui Stat., trebue în consecin sS'l pipim cu luarea aminte a unui medic Lsând dar de o parte pe D-1 Ministru de finane care a
?
!

Cer cuventul, D-le Preedinte

Am

.

.

.

CLEVBTlCl

25

aceast cestiune urgent, mS voiu adresa ctr Ministru de justiie, pentru ca sS '1 întreb cum de a cutezat a clca sacrul princip al inamovibilitate! consacrat de Conveiune, deprtând de la giudectoria, nu sciu crui district pe onorabilul cetean Cârcioc, ce a dat atâtea probe de integritatea cea maî pur i de patriotismul cel maî pur ? îmî va respunde negreit D-nul Ministru de resbel formarea unei nou baterii este necesar ? însS, Domnilor, strmoii notri Romani, com.panioniî de arme al strmoului nostru Traian, n'aveaii trebuin de atâtea tunuri pentru ca se învinge pe inimici, i când e cestiunea de banî, se cuvine sg fim economi, ccî acest budget este produs de obolul sracului, acelui srman asuprit i nenorocit, pe care cad toate sarcinele aceluî ilot cu geme de secolî, tar ca D-nul Ministru de interne se se fi îngrijit pan acum de a propune Camerei un proîept de lege pentru uurarea clasei de gîos ... D-le Ministru de interne dac aî avea alte gânduri, de cât acel de a prinde o rdcin etern pe scaunul preedintei, aî gândi dinaintea D-tale drumuri sînt deschise, acela urmat de Bimbaa Sava, i acela urmat de Cavur în darn D-nul Ministru al afacerilor strine mS întrerumpe sub pretest D-luî n'aî fi în cestiune nu scie usul parlamentar, dar eu sînt trimis aicî de Naiune ca representantul intereselor eî. Acest mandat sacru îl voiu îndeplini ca cetean liber i liberal, aprând cu energie i cu logic (iute) libertatea, egalitatea, dreptatea, fraternitatea, inviolabilitatea, inasulevat

D-nul

c

I

.

.

A

1

1

c
.

do

1

.

c

.

.

.

.

.

.

Conveniunea, drepturile naional, partidul naional i cele(retuflandu »c) l-alte ccî eu i dc ce nu ? am toate calitile de a fi Mmistru O mrturisesc cu toat
movibilitatea,

autonomiea,

naionale, garda
.

.

.

.

.

.

I

.

.

26

CLEVETICÎ

modestia,

D-lor,

pentru
le

c

am

fost, sînt

i

voii

fi

cetean român i nu am
minri, din contra eu
a vorbi prin gesturY).

obiceiii

de a aprinde

lu-

sting ...

(glasuli se stinge; ei

urmeaz

Frat cuzaî, m'at

au^it?

Sînt elociient apelpisit.

Vorbesc, vorbesc, vorbesc, vorbesc Pân' ce pe tot 'î obosesc. Unit 'mt (^ic ritor hazliu, AliY 'wX ^ic palavragiii Dar eu n'asud, eii sufer lot
I

Cct

sînt

un uiare

patriot

!

(les maîestos).

(Cortina cade).

SANDU NAPOILA

5/lNbM HAFOILA tn-xn A.-RET Roca-n A r>TJL
CÂNTICEL COMIC
Cântat de b-nui Luchian, pe teatrul din iaî 1862.

(Teatrul lepresintâ un salon)

NapOil,
Ce
lit

(afar)

face

?.

.

? Eu, boer veS€ pltesc eu capitaie ? Eu, Sandu Napoil?. atuncî s'agiungî tu, gu. .
.

.

.

leratule.
(într furios pe scen&

i

se

adreseaz publiculu!)

Da

bine, boerî
întreb,

adic vg

D-voastr, unde mergem?., ba nu. unde mergem ?
. .

De când
AQ

legea asta nouK
îî

Ce Convenie

zic,

rupt rcglcmentu 'n dod,
I

Am

i

agiuns chiar de nimic de unde maY 'naintc Eram toT boerY veliY, Ne-afi luat pe dinainte

Nite puchY

apelpisiY

1

28

SANDU NAPOIL

ce puchî! Ci ca's patrioî, liberali, progresiti, naionalî, demagogi dracu 'î maî tie de o dat au resrit în posderie, i tot unu i unu oameni marî, înveai de tiu i toaca 'n ceriii, coli cu barba în furculie Eî pun eara ia cale în (^ioa de ast-^î, eî sînt i numai eî adeveraî români cu îubire de Patrie, cci au luat patriotismul în otcup i dac nu vreî se feî câmpiî pe urma lor, te fac albie de câni prin foile lor Maî dun-(^î me 'ntîlnete unul ce'î ^ic Cleveticî, i me 'ntreab ni-tam ni-sam de sînt ca dînsul, demagog ? gogule 'î-am respuns i eu, cat'î de drum pan ce nu scot juleaoa de la ciubuc! Eî bine, boerî D-voastr, unde
.
.

i

.

1

.

.

c

ear

!

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

D, mî

.

.

mergem?., ba

nu, ve întreb.,

unde mergem?..

Pn' acuma

'n

eara-aceasta

Noî ne-am burzuluit creasta Noî am fost simandicosi
Marî i ighemonicosi', Dar acum sfieal Ne fac puchiî de dârval, ne chem pe noY, pe noî, Vinogra^Y rugini! strigoîl

fr

i

!

rog?.. ce te disbrac de caftanul ce'î îeii sufletele de iganî de le dau drumul sub cuvent de liberta dup ce'î ridic feciorii boeretî, sub alt cuvent c, dup Convenia cea
boerieî;

Au^î,

me

Dup

dup

;

afurisit, nu

maî

sînt pri

.

.

.

pri

.

.

.

privilegiurî;

dup

ce'î îeu copiî la oaste cu soriî ca pe protî; dup ce, vorba ceea, îî fac drum pe de'ntregu, apoî te maî i poreclesc retrograd vinograd tureatc
!
.

.

1

.

.

!

.

.

strigoîl.. strigoî?..

Heî bine, boerî D-voastr, unde mergem?., n'au maî remas în ear nicî sevas, nici

SANDU NAPOIL

29

hristoitie

.

.

.

Unde mergem? ba
. .

nu,

adic v^

'ntreb,

unde mergem ?

)ic c't timpul libertJîeY, Al friet 'al dreptKet; CS de-acuma pe pXmînt Tot de o potriv sînt. cu astfel de minciunH

i i

HoiY

ceT

de'mpuc

*n

lun
1

De

caftan ne-au desbr^cat

mantaoa

'n loc ne-aîi dat

egalita s^ fiu de o potriv cu Chiosa Au(Jî ? vezeteul i cu Mnciuric buctariul ? ama rîndueal maî an pe când cu unirea, tii ... i eu am purtat bai racul, i eu am giucat hora unireî în col la Petrea bacalul, i eu am rguit strigând sS treasc libertaoa i egalitaoa dar înelegeam egalitaoa cu boeriî ceî mari; sS fiu ena mu che ena su*) cu vornicul Hârzobeanu i cu logoftul Proti.

.

!

.

.

.

.

Dac

.

.

.

r

!

.

:

1

.

.

pendescu; sg S^ cu dînii la taifasuri pe divan, cu ciubuce, cu cafele, cu tot ighemoniconul boeresc dar, nu egalita cu Barabul i cu badea Trohin vcariul Eî bine, boerî D-voastr, unde mergem ? ba nu, adic v6 'ntreb, unde mergem?
;
!

.

.

.

N'au<jlt

alt de cât forme,

Uniforme

i

Reforme.

ToT
Ca
îerY

croesc, fac

s

i

prefac

ne vie de hac.
I

i

o lege, a8t-(^t alt. când caT, lucrul st^ balt

Cic-aista e progres Na'i'l frânt i l'âm dres

c

|

.

I

*)

Adici

;

unul

i

until, <le-o-potrivi.

"

30

SANDU NAPOIL

Poftim

1.

maî

dun^î
!
.
.

s'o rîdecat

nou
poft
la

în

s

ear

tii ce-am pit veche mnânc un ostrope de iepure,
. .
.

lege btaea Avusesem ?
.

.

.

i

poftisem
fost

mas

pe verul Bufte

tii Bufte care o

ba-

ciohodariii la D-1

loni

Sturza
.

Vod

.

.

.

Când

se ne

dee bucate, giupânu buctar ne spen<^ur lingurile la Eî apoi, se nu'l bai? breu i se duce la primblare
, .

.

pune D'apoî alta me duc la moia mea, la la straf linoasa, i poroncesc ranilor sS'mî fac o clac tiî ce mî-aîi rspuns mojicii ? de vr'o cinci (^ile le gresc vorbe de clac ... Eî mî-au rspuns

Ean

nu,

c
.

nu'î voe,

cci vine comisarul i
!

te

.

.

.

c

.

.

Ean nu, apoî, se nu'T întin<5Jî la scar ? prefectul i pltesce straf, Sandule ftul
. .

c vine submeu
!

.

.

Da

bine, boerK D-voastr,

unde mergem?..

Asta încâ nu'î nimicS

!

Dar tot cheful mi se stricS Când me vSd supus la bir,
Atins tocmat
la chimir.

SS pltesc* pentru|^'osele,
Pentru vin,
rachitt,

pavele,
I

Pe moie, i pe cap Astea 'n mintea mea nu 'ncap
.

!

Bre bre] Adic multe-am ve<^ut în vieaa mea c'am vS^ut lenicerî i rSsmeriî; am ve^ut ciuma, holera i lcustele, dar înc aa bazaconie n'am chitit c'oiu agiunge se ved Au^î? reforme ? îmbuntiri ? Se m^ sileasc a plti 5 la sut din venitul elinoaseî, proprieta cu hrisov domnesc, de la reposatul întru
I . .

.

.

1

.

.

.

.

.

fericire

catele se

i dup toate peCehan Racovi Voevod m^ trânteasc i pe mine în capitaie, eu Sandu Napoil, boer cu caftan din vremea fericitului
!

. .

SANDU NAPOIL

31

pomenire loni Sturza Voevod Eu sS pltesc un galben împrtesc pentru am cap, i verul Bostnescu tij, pentru nu are cap nici de o licae El bine! boerî D-voastr, unde mergem?., ba nu, adic vS 'ntreb unde mergem ?
întru
I . .

c

c

I

.

.

.

.

.

'apoY
Care,

alta
(^eu,

i maY mare
nu't de crezare
!

Hojma
SS nu

unit scriu,
fie

rcnesc
I !

boeresc

i

pmentul

s

se 'mparte
!

Tot mojicul s'atb parte Numat noT s^ fim abrat Liude pintre calaraîl

D-voastr rîdeî!
(cu mânie)

.

.

haide, haide

1

.

.

ve pare

glum

?

.

dc glumit, boerî D-voastr, cci vor s6 ne îee i pelea de pe noî i noî sS ne aa ghioghloare^ s^ ne despoae ? sS nu ne diafendefsim ?*) aud ? dar n'avem gur sg n'a? vem obteasca obicinuit adunare, unde putem merge ? ca sg ne suim colo pe tribu nai, ca sg facem i
nu'î
1 . .

Daf

lsm
.

.

.

.

.

ipm

.

.

.

.

noî engomiî**) patrioticetî ? Treaba se îngroa, boerî D-voastr ascultai-mg pe mine, eu tiu ce tiii Trebue sg ne deschidem ochiî ca sg alegem depotaî tot de aî notri tiî cole getbeget vinogra(JÎ care sg se lupte vertos pentru apgrarea boerieî i a proprieteî ... dac vreî un om cu falca sntoas, vg poftoresc pe supusa sluga D-voastr:
.
1
.
.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

i

Vel cluceriul Napoil Ce v2 plânge-acum de Boeril i cftnit

mila,

i
•)

la

minte 'nelenit.

54

M apMin. -

•)

Di«curturl.

32

SANDU NAPOIL
Cu
progresul nu sînt
mi'î

Pe Convenie

rud, ciud,
iad,

i
(Se

de-ai arde chiar în
fi

Voiîi

hojma

.

.

vinograd!

închin i îes

strigând)

Ccî

altmintrcle

unde mergem ?

ba nu, adic ve i

întreb,

unde mergem?

(Cortina cade)

SURUGIUL

5 M R U Q

I

U L

CÂNTICEL COMIC

Cântat de b-nul X. pe teatrul din laî.

(Teitrul represinUÎ o
grajdiul; câte-va

pot

din

Moldova. în fund bordeele surugiilor;
în mijloc o

în stânga
rîdi-

crue i

hamurî pe lîng prei;

fontân. La

carea cortinei se aude în apropiere chiote
strigând,

i

pocnete, pe

urm

glasul surugiului

dup
hol

grajdiu)

Ha
care-o

tbrrr.
!

Eat-ne Ia pot,
. .

ine hambarU cu
•at cu

. .

Hi.

Ia

ima
btut

copii
.
.
.

ard'o focu i pe cel acolo vS ateapt
.
.
.

Or<5^

...

hi,

gloab

(pocnesce cu harapnicul)
ilic

SurUg^lUl)
Opresce

(într pe

scen îmbrcat cu

poturî de aba,

de postav cu£1 se

giunurf, ching de curea

cu inte

i plrie

cu cordele

lâng culis i

4icc

Aud, cucoane?.,

dacâ'l
cole,

lung pota de

'nainte?..

Ba nu... ean
lîntr'amurgu.

cât

o

palm

de

loc,

o

fug

de

'cal... N'aî apucat a porni bine

i

i

ajuns

(în parte)

(Vine In faa publicuInT. ctând în fundul plriei). Ean Se videm Ce ibaci mî-o aruncat boeriu?.. O jumtate de carboan?.. Criu el!.. A fi vre un ispravnic de ceî crora le ^ic perfecî ... E grbit s'ajungg inoî,

34

SURUGIUL

la tact

de-aceea

las

bac^si^urî

bune. Tot

ispravnici

dee Dumnezeu, cci dac 's dai afar din carboana scade cât un fifirig. Noî, surugii, gre nicî o dat judecm omu dup baci i nu
noî sg slujb,

dm

cu chiteala.
Când ved o

droc nou, nou
.

'un

tenSr lucind în ea,

O

'ntind la

fug

.

.

s^ fugi,

Dulu^

.

.

Carboana

vine pe

urma mea.

Ear de't trSsurâ cam herbuit, Dac'lf drumeul ros pe la cot cu sprinceana posomorit, Mân pe tînjal numat de-un zlot.

i

De't vr'o caret închis bine Cu o duduc 'un cucona,

Dmol
Ear

la hopurt,

c

'n

urm vme

Dragoste dulce 'un glb^na.

dac este vr'un rdvan mare, Cu o preche cam dos la dos, Le trag o sfânt de struncinare Cci mg ateapt un bnu ros.
Orlf

cum

sg

fie,

Cu

de-al de-aY notri,
:

când merg în cale nu mg caesc,

CcY vorba ceea tot cale-vale Ese baciul mat omenesc.
Ear din pecate de'mt vine readul Sg duc vr'o capr s'aii vr'un jidan,

La prvliuri

Cci

îi culc de arendul^ pltesc numat un gologan.

Cu toate-aceste puin îmt pas Fie vent, ploae i calea grea. Fie oseoa dreas, nedreas, Când sînt clare, lumea'î a mea
!

SURUGIUL

36

de 20 de anî de când Hcî, Doininc pote, ce de maî fpturî de oameni am maî cu alaiu am purtat, când sS v^(;Jut!.. câi Domni mazilii suia pe scaun, i dup epte anî hait Câi minitri mândri t< t eu î-am dus, îns fr alaiu la început, i maî pe urm cu nasu c(Jut câi deputai cu Unirea, cî ciocoi vechi de a Regulamentului, i câî ciocoi noî de-a Conveniei, i Rui i crici bVat MolNemi i Turci, de toat s^mena dova noastr o fost drumu cel mare a strinilor Ean o ear de jac, satu luî Cremine, fr câni i frir jitarîl.. Na! s'a stins luleoa .. (scapr). îmî aduc aminte, când cu Nemii am plecat odat, c'un biet cprar, îearna, pe vicol onioru era numai în mundirau luî cel alb i tremura, sgrmanu, ca de nîibdicî. I se fcuse nasu piperu i obrazu ptlgea venit. Frigu'î e. Domnule ? îl tot întrebam pe drum. No; cald, cald, saperment l îmî rspundea el. Dacii l'am au(Jit tot (;Jicend c'î e cald, 'mî-am c. .t de drum pan la pot Când acolo ce sS vSd ? cpraru meu era bocn îl înghease caldu luî cel nemesc. D'apoî maî acu vr'o opt anî, aduceam un grecuor în de pot... rupt, sSrmanu, i perpelit de
(îi aprinde luleoa).
! .
.

sînt în


.

.

.

.

!

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

i

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

.

,

.

.

.

!

.

.

cru

H se fcea

mil

...

Ci

c

sc i s'ajungg ae pot, el mS

postelnic

venia la noî s6 se îmbogmare. Sosind la jumtate


-



1

e?

'ntrcab în limba luî Mo, suruzi gasimo eva de muncato la potia ? Gsi, jupâne, cum nu? Ma e gasimo? A pot d!.. brân<;Jâ, m.lmlig, ceap... mamalinga! ah! ah! vah panaghiea mul ..
1 ! ! . .

o leinat parpalecu, bat'l concina

Tocmaî

atuncî

36

SURUGIUL

sosete din norocire un alt grec cu o bric herbuit, vre un posesora, sau vre un simzar... dracu'l tie. Cum îl ved cu fes, încep a striga Kir Trufanda, vino de'î învie neamu. a paito simpatriot a mea ? Ma Da tiii eu, pecatele mele? O leinat pentru la pot. î-am spus c'a sS mnânce

c



— —

— —

e

.

.

mmlig

Mamalinga ? Eu? fereasc

.

.

l'aî

uiso
.

!

sfântul
.
.

cnre, trebuia se
tnoni^

Când tea întrebat de munNeschi, dimiata respun^î la dimialuî mslinia, li:

ma

nu mamalinga...

Ha, ha, ha, ha, n'oiu uîta'o cât oiii tri. Numai cât pomenise samsaru de msline, i cel leinat se puse ean aa, (imiteaz sugea suge cu buzele ca un malac rea malaculuî) i pe loC O înviet. Ce-am maî rîs D'apoî alt dat c'un jidan Ajungend ia Strung în deal, îi ^ic în glum:
.

.

.

.

.

.

!

.

.

Paremi-se, jupâne, c'o se întîlnim telharî, Eî veîl bade surugiu, ce se facem, m^ rog?.. acoperite cu cerga ca se tii una, jupâne ? nu te vadS. Jidanu meu, de cuvent, se tupil în fundu cruei, îmî schimb glasu i încep a ear eu n'am ce face ? striga Ce aî în crua asta ? Stî, Ce se am cpitane ? ean nite stecle stricate. fie oare ? Stecle
. .

— — —

s

nu me cre(jî, cpitane, cearc de vec^î. Atunci apuc o prjin i jachî peste cerg. Jidanu face zinichî, zinichî, zinichî, adic suna de stecl cai înele telhariî eu ear trosc el ear zinichî, zinichî; 'aa tot cu trosc i cu zinichî ne-am coborît dealu Strungî. De-atuncî o eit cânticu ista 'n ear (^ânt
;
1

— — —

:

m

.

.

1

s

Dac

o arie jidoveasc).

SURUGIUL

37

Trosc, pliosc, trosc
ET, veY, vet
!

i

jachî

i

lichî,

zinichY, zinichY.

Eat^ LeYba cel avan Care poartS haragan, Eai LeTba cel din cucîl Care poart la drum când vede un Român Armele'î ascunde 'n fin sub cerga scrmnat Sun-a stecl frîmat3.

puc

i

i

Trosc, pliosc, trosc i jacht i licht EY, vet, veYI zinichY, zinichY!

Acu
cu

strinu, ca strinu, dar
!

cum
!

sînt unii'

ciocoei,

pestrie, sScale-ar sgmenn ca mare urgie maî De-alungu ^reî fac pârjol cu bsînt pe lumea asta taea. Cic'î voinici e boereasc se stâlceasc un biet om de surugiu ostenit ca vaî de el, nemâncat, ne.
.

mae

dormit, ploat, ars

c
I I

degerat de frig, pentru în fuga mare. îmî aduc aminte, acu cinci anî, murise biata (tergenduî ochiî cu muca, Dumne<;Jeu s'o odihneasc

de soare,

i's

caiî

cc^uî i nu pot merge

mea,

!

.

.

ainîca cim?iî).

Mi SC

ud
(Arie:

ochiî când

me gândesc

la

I drgua. A

Crua

pote!).

m H
ft

Srmana
Pe
patul

mam

parc'o vSd

anc

moreY, m6rt zcend
vie, adâncii,

i

cu durere

Ahl simt din ochi-mY

lacrimY curgând.

Br.a ...„., ea „.„... .e Avea un suflet mult Yubitor
;

)ioa i noaptea m6 caia bine

i

'mî

fcea

traYul veselilor.

tns-amar mie

I

moartea cumplit

^

A i

deschis Yute ai eY mormânt de-atuncY vieaa'mY e tot cernit
pe-acest pamint.

C'am r^mas singur

38

-

SURUGIUL

Stm
meî,

lâng bîata mam i o jleam din fundu inicci era acum pe aproape de îngropat, când îl

aduce dracu pe un ciocoîu de cei afurisii'. Toi flcii erau porniî la drum, numai eu, din pecate, me aflam la pot. Cuconau era grbit parc'l alungau el vine la bordeiu meu i me Ttarii din urm îndurare de lâng scriu maîc-mea. smuncete în zdar me rugam s^ me 'ngaduîe ca s^ duc pe mama la groap... ticlosul în loc s^ aib mil, el pune pe arnutu luî de'mî vr'o câteva bice i'î poroncete se me croeasc tot drumu cu un harapnic de pe capr. Dac'am ve^ut 'am ve(^ut, mî-am fcut cruce i am (\s în gându meu Ajut'mT, Doamne, sS desbr lumea de o jivin veniaoas i cu capu gol, pe aria soarelui, am plecat. Se fcea nu departe de pot o vale lung i rapide de nu putea nici caru deert sS coboare pedic. Drumu cotigea pe lângS o prpastie adânc, bete s^ mi te duci plin de boIov.mT de-a ruptu capului Unde-am rpe^it caiî la vale,
;

fr

.

d

:

!

.

.

fr

.

.

.

Mic

I

.

.

1

.

.

unde-am cârnit oTstea spre mal, i 'ntro clipal, caî, trsur, surugiu, arnut i ciocoîu, eram cu toii stâlArnutu î-o rupt ciî i ucii în fundu prpastieî. gâtu, ciocoîu î-o frânt nasu de-o remas cârn i chior. El o prins De atuncî nu l'am maî zrit prin pote. fric i merge la drum numai cu harabagiî. Eî! .da ce stau eu de me amresc cu gânduri
.

.

.

.

.

.

.

pocite.

(îî

scutur

pletele)
.
.

treasc surugiu. el în ear.

se Pcî nluc î crucc-ajut Nu'î alt Român maî voînic decât
!

.

.

Surugiu vretînic

!

eu

tot

calare

)ioa i noaptea am traYul meu, Alung necazul din fuga mare

Când me ajunge necazul

greu.

SURUGUUL

39

Surugiu ager, alerg pî<mântul Din puha lung mereu pocnind,

Dnmol sau tute, Yute ca ventul EU merg calare tot chiuind,
(Chtufe surugiete

i pocnete

din harapnic).

Dac de pild vine o cupea cu o porumbi alb i frurroas, care 'mî (Jice subirel: «Se me duci bine flcu 1 — Las, cuconi, n'aî grij c eti cu mine i 'mi apuc hurile în mâna stânga, i m'arunc pe
!

oa

dintr'o

sritur
1 . .

.

.

.

Gata
. .
.

'î?

gata

ca v6ntu i te ca gându, (pocnesce). Hi, breazule, nu te lenevi, StricneSC cu Sfichîu de foc, 'bate cu harapnicul înainte ca i când «r rroi si loveasc hiaul). VîrtOS, murgulc, (se adreseaz Ia ltura) (pocnesce de lnu te lsa pe tînjal c'mî etî sub turi în dreapu). Hi acum pe es cu toii, într'o întinsoare, parc' s€ sfârâe roile (chiuîe). Hi-i-i-i zmeioriî tatii.
hi,

Micaî beî

hi

sS

mS duceî

c

mân
.

.

.

Mriuco fa, sS colu luncii mS atepî cu alivenci pe când m'oî întoarce, î-oiu aduce un tulpan nou. Haîde-aa, copiî, tot aa la copce, cu toiî, de o potriv, frumos ne privete duduca cea din trsur. Eac numaî de ne-ar deochîa
zresc pe Mriuca
la
.

.

c
.

c

.

.

.

.

dealu înainte s'o lum s^ v6 acu, dragiî meî, la fug din vlcic, ca suim culmea într'un sbor. (chiuie i pocnesce) Hi-i-i-i, Odat cu toiî pe opinteal. ttuc, nu odat brealsaî. întinde surule.
. .
.

vd

.

.

s

.

.

m
.

.

.

.

.

.

.

zule,

hi,
!

hi. hi,

.

(Se sbuciuini ca

cum

ar

«iii

caii la deal).

Mâucav'ar
!
.

cioarele

perire-ar albinele

de fcut luminare celuf ce tbrrr ... am suit dealu ...

v

care or strînge ceara are Ha, ho, ha, ho .
1 .
.

i

sv

s ne maî odihnim

Ia

umbnt

maî

frec

pe

ochT.

40

SURUGIUL

Surugiu vesel, în câmp

la soare

Eii câte fete le întâlnesc

Preschimb cu ele glume uoare chYar din fug le ameesc. Ear când un duman calea'mt aine îî dismterd faga cu fîchYu de foc, când în ear anul noii vine

i

i

La

fraii notri, urez noroc.

(Pocnesce ca în ajunul sfântului Vasile).

trii toî în unire fie casa cas i masa mas hî, veselie i 'mî faceî parte i mie
CU
fericire,

se

Hî, hî la mull ailî Hî, Hî! se ve
1
. .

.

1


. .

.

Noroc bun hî, hî
1

i

l

(Cortina cade).

ION

PÂPUARIUL

ION r4FM5/IRIVIL
*

OÂNTIOEL OOMIO
Cântat de b-nul Luchian, pe teatrul din laî.

(Teatrul represint un salon).

intre Ion

Se «ude afari strigând Pipu^riul i un comisar de

tLa ppUl^
poliie).

la

ppUÎy^

apoi o gâlcevâ

— mî! voe s^ umblai cu Comisarul. — Nu i cu Ion. — Dec alt basaconie acu Comisarul. — Haî Poliie. Ion. — Nu pune mâna, guleratule. Comisarul. — Haîde 'î i nu lungi Ion. — Atuncî s'agiungî tu serjenî. Comisarul. — Pe Ion. — Nu da, mî, nu da, c Comisarul. — Pe
Comisarul.
Ion.

— Da

Staî, ce este?

ppuele

Iro<;Jiî.

!

.

.

1

la

<^ic
.

vorba.

.

dînsul,

te

.

.

dînsul.

(L)up4 un mic sgomot In care i'audc câ^end i sdrobindu-se Ion tnuilute, K&rm&nat, firi ciciuli i cu cosciugul în mâni).

cuca cu p&pui,

42

-.

ION

PPURIUL
.
.

Mîf

Aici 'mî e scparea Dos la fag guleratu draculuîl .. r€u m'o sgâlîit! De abîea am putut scpa cosciugu cu ppui din ghiarele luî Cât pentru cciul o c^ut în lupt tot era fie, s'o dau eu de poman de sufletu bunicî povestea iganului Au^î aa? treceam pe lâng teatru ist mare cu teatru meu cel mic câlegî nu's ? când îmî ese înainte un epistat i numai de cât sS me 'nchide la poliie, ^icend nu maî este voe de a gîuca ppuele, obiceiu vechiu. Mare pozn i minune Oare de ce s'o mâniet ppuele

Ion.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

dup
le

!

.

.

cele mari

c

pe cele

rnicî,

de

vreii s^
.

lumea

.

.

singure dreptu Ean, maî tii?

aib

prigonesc? de a face

.

.

poate
rîde

se

Lumea 'î plina de pput De tot soiul, mart i micT, Cu surtuce, cu mnuY,
Cîi-anteriu

i

cu ilict;

i

tresc Se alung, se prigonesc, Se înel, se pismuesc
'ntre ele cât

C

i

chiar se batjocoresc,
's

pput, pput lumeti
stai s& le priveti.

Tot sS

Una'î proasta i fudul, Alta face cât o nul, Alta are dini de lup, Alta 'î chiar trîntor destup; Alta 't mare patriot

Cu

limba, ht, cât un cot,
'X

Alta Alta

vi

de

ciocoiîî,

C

's

coad de strigoiii, ppui, pput lumeti

Tot

sg stat sS le privetY.

Ppuî,

dar, ca Vasilachi

iganu, ca jupânu Leîba

ION

PPURIUL

43

i ca toate cele-1-alte dihnii din unele te fac s6 cu deosebire numai cele-1-alte te fac ?e i plângi câte o dat. rî^i, i (privind u cosciug) Srmane ppuele, frumuele, curele voî aî înveselit pe moii i strmoii notri, ca pe nite oameni cu buntatea 'n suflet i cu rîsumf-'; 'T tot ninge dar acum lumea s'o posomorit, pare în cât chiar veselia din câlegî este i 'î plou. oare de unde sS ne vie atâta spsenie ? oprit avend poate multe pcate de rescumperat fi Maî tii?.. Eî bine, dar pan vom agiunge a ne sfini ca dracu când înbetrânete, ce fac eu, Ion Tdoar se pun s^ le trage tranu, cu betele ppui ? clopotele ca la cele multe obiceiuri strmoeti. Parapanghelos, de acum
din târgul Cuculuî,

cociugu

ista,

c

c

!

.

c

.

.

1

.

.

.

.

Om

.

.

.

.

.

l

Am

avut odinioar
<.i

Dulce

frumoas earâ.
'Y

Acum eara

jidovil
!

i

amar precupeit.
Parapanghelos

Am avut, O viteaza
Acum

hît, în

vechime

boerinie.

rîdem noî de not
Parapanghelos

l'oTcclindune ciocoT.

Oameiiit de mat 'nainte
Ccreati fapte,

nu

cuvinte.

Acum credem

în palavre

i

ne

cert.^im

ca prin havre.

Parapanghelos

EY trSiatt în veselie tn belug, In omenie.
Ce-o riîmas ? politichie un dram de nebunie. Parapanghelos

i

44

(Scoate

ION

PPURIUL
i
Ie

ppuele

pe rând

prîvesce cu înduioare).

pan
de

Se vS maî privesc o dat a nu ve perde Eaca Vasilachi iganu, careo furat curcanu, Dabulichi umanda, mergi de -acum
! . . . .

Sermane ppuele

.

te

'ngroap

în cosciug,

c

nu 'î mat este învoit

a te primbla noaptea pe uliî cu lutari i a intra prin casele oamenilor se le ari ce 'î fudulia ig-

neasc. Aî
cu balami

fost

i tu când aî fost, pe când balmu de la cumtr, i aveai
frunc^arî,

te

hrniaî

mari umplute cu i o dughean în

12 perine 12 mici umplute cu urzici
'n par;

vîrfu

Trisfetitelor.

'nlat neamu ca cioara
.
.
.
!

te-aî

Dar acuma 'îfcut Român

de ceî noî de pe ou, i vaî de penele

îî

proprietar Cat, doar 11 fura cloca spencjura pe tat-tSu, cetene, c'apoî
. .

tale

1

Pe când tu erat igan Tot prindeaî câte-un curcan. Acum etî cetenos Maî baros i mai chiros. Tanda, landa, mîî blane, At agYuns Român, igane; Cat se te lat de lene Ca se nu fii smuls de pene.

Haî iute la CUCiug (amnc ppua i scoate alta). EaCa i jupânu Leîba din târgu Cucului cu balabusta e frate cu Hercu boccegiu cel din codru Heriî. El vinde rachiiî amestecat cu vitriol i cu cîomofaiu, i dac
;

se

'nbogete, împrumut bani cu dobând numai o sut la unu. Ruii i Nemiiî To gat de reu din erile lor i noî l'am primit de
.

.

.

eftin,

eftin,

alun-

bun.

Tot noî maî cu cap! Eat'l înbrcat
lui,

în pelea dracu-

ccî

a^î e

sâmbt

.

.

.

ghit §abâ§; toate dughe-

ION
nile
's

PPURIUL

46

închise,
la

o eit

orau e pustiii fiind primblare cu balabusta pe

veî

c
la
!

jupânu Leîba gredini po(^eij
I

blichi, ca sS asculte mozichi,

— Balabusta, tiî una, mg rog? — Vus? — Chind a tot tirgu Eî a nostru, are se chinte muzichi jidovesc gredina poblichi. — i ce a sS chinti mt rog, Leîbuor? — A s6 chinti Balabusti dragu meu,
fi

^ic

la

:

mititichi,

cum chint jupânu Hercu boccegiu. La balt Iud, c vine dracu sS te umfle
lAiuncâ
pe jidov în

.

.

.

cociug i scoate un

drac)

Eat

1

.

.

,

arC

coarne ca cineva i ca oare-cine, dar nu 'î tot-deauna negru Ia fa, nu, el se schimb ades ca se însele maî lesne, ucig'l crucea!

Când e un domnior Ce vinde la dreptate; Când lin privighitor
Când
Care mereu toi bate e un cmîitar Care le calicesce; Când un prost gazetar Ce loaie le hulete.
;

Când un linguitor Ce le adiuienele; Când un motenitor Ce moartea îT dorete Când Iuda v6n<^gtor Ce fraiî 't prigonete; Când chiar un peitor • Ce te cîis^torete.

La
mâi).

iad Spurcatule

.

,

.

(arunc pe dracul

i

icoatc oareci cu o

Eaca

mâa i

cu oarecii,

în

pilda

celor

micî

46

ION

PPUBIUL

b,

care 'i fac mendrilc in eara, când nu 'i strunete nime. Vorba ceea: lipsete mâa, oarecii îi fac de cap; lipsesc cânii de paz, te primbli prin sat frri ca în satu luî Cremine. (joac oarecii în pa'mâ).
Unde 'i mâa se ne vade Se ne vadS, sS nu creade.
Bîz-z-z z.

de acasX oareciî se gioc pe mas^l.
'X

Mâa

dus

Bîz-z-z-z.

Unde

'i

mâa
dus

se

ne vade

Cum

ara luat casa *n
Bîz-z-z-z.

prad.

Mâa

din

cmar
în

MoY sîntem stpânY
Bîz-zz-z.

ear.
(scoate
1

La cociug,

lacomilor,
. . .

c vine mâa
I

un lup

i

o oaîe).

Eaca lupu i oaîea Vaî sraca oaîe bun *f vie, 'î lânoas, lptoas i de bun 'î moart, vremeacas. Ce pScat numai o mnânc lupu Heîl de n'ar fi lupi coloî pe lume, binear maî hldui turmele D'apoî ce se facî ? aa 'î posnaa ast de lume; unde 'î oaîea, lupu nu lipsete; unde

c

c

1

1

'i

.slab,

e

i

tare;

unde
I

român, e
oate blânda,

i

lipitoare!

Vai

srac
Bîr,

Cum
SS
S^
te te

s'ain lupii la

pând
bîr,

oi,

'nale, sS te-apuce, rupe, se te 'mbuce.
Bîr,

oi,
oi,
oi,
.
.

bîr.
!

Buclae, vai de
Bir,

tine

Tragi pe lume-ades ruine.
bîr.
fiî

Chiar de scapt se nu Tot ett tuns i etî
Bîr,

smuls.t.

muls
Turc

bîr.

La stân

c

vine

lupu

.

(Scoate un

i

un

Cazac).

ION

PPUBIUL

47

Eac Turcu i Cazacu, Pilaf Aga i cu Moscov Ghîaur, dumani de moarte carii luaser deprindere aî gîuca nu s'ajungeau C'ilu pe pmentu nostru, de câte orî cu târgu. No! Ttreniî care, cum o dnt Dumnezeu, avem i noî o îr de politichie i de plapomaie 'îam gîucat pe degite i 'î am pus în cuca ppuelor ins când vin Ruii în ear, facem pe Cazac de taîc capu Turculuî, i din protiv, când vin Turcii, Pilaf Aga desc patineaz pe Moscov Ghîaur ... Ce se faci ? Trebuie sS urlî cu lupii i se strigi la covrigi oiî dac vrei sS încapi în lume. Haî i cu Covri
,
.

.

.

VOI la

cociug
's,

c

ne-am sturat de ppueriî.

ppuele cele vechY care le-am apucat de la prinî; dar aii maî eit i altele, ce-a maî fi de când cu mâncarea cea de Constituie i aceea Noî Ttreniî le <^icem Lefegiî ? Ciîn timpurile de mult, pe când aveam resboaîe cu vecini! notri, era în o ceat de ostai vitejî, nu eroîy care mâncau carne de ttar. Nu 'î vorb de diniî. Lefegiî din ^ioa de ast (;jî se hrnesc din leaf, se îndoap din buge(hil\tn\^ de aceea îî numim (scoate pe rând mal multe ppui i ic arat) lefegii. KaC de pild
Aste
boerî D-voastr,
.
. .

.

.

.

.

.

c

ear

:

de codru lefegiu. conductor de drumu mare lefegiu. osele sînt, nu sînt, dar conductorî posderie. Un profesor de Mimic s iu nimica lefegiu. Un inspector de profesorî lefegiu. Un inspector de inspectorî lefegiu. priceput -^ lefegiu. Un perceptor Un controlor de perceptori lefegiu. Un controlor de controlorî lefegiu. Alt controlor de nu tiu ce lefegiu. Un grdinar de pepinerie tiîi o sC se inmulasc de-acum pepeniî în ear.
silvicultor

Un Un


,

.

.

.

.

.

— — — — —
.
.

.

c

48

ION

PÂPUEIUL

muzeuri, pinacotece, gliptotccc, care nici n'au fost nici s'au ceî-lali', i ceî-lalî, i ceî-lalî ca nisipu pomenit! mrii, i maî ales ca frun(^a din codru.
bibliotece

Un

custode

de

i

alte tece,

i

(Se aude

afar glasul comîsariuluî

strigând)

:

— Unde
!

s'o

ascuns ppu^riul?
.
.

Me caut ca se me 'nchide. Na maî iat i altu Nu mg lsaV, oameni bunt, c doar n'am fcut vre un reii c m'am inut de obiceiurile stremoescî, jucând ppuele în câiegî.
.

Cuca de hârtie ce not o purtm Stngând la ppue cu glas sunior, Este chîar teatrul miculuY popor cfi-a noastre glume not îl destatm.

i

N'avem primadone, nu avem Nu juciim la drame i opere

tenorT,

marT.

Avem ppuele

în loc de actori

i

'n loc

de orchestru, doi bîeY lutarY.

LKsai-ne

'n

pace se ne veselim
înbetrânit,
noî,

Dupâ obiectul cel Ca se nu ajungem

Românt,

se fim

Un neam

trist,

cu ur,

i

posomorit.

(Comisariul sgâlie

ua

din fund

i

4ice)

fie houl.» m'ajunge pecatul (alearg în dreapta i în stânga, spriat) Colc

«Aici trebue se

Nai

c

.

.

.

Unde
ba COle
(se
(

se
!

m'ascunJ?
su-

!

(artând locul

flîoruiuî;

Ba
tu,

colea în

bisuniea asta

bag

sub scen)

In co-

cîug

i

Ioane; Parapangheîos
(Dispare.

Cortina cade).

CUCOANA CHIRIA

ÎN VOIAGIU

CMCO/1N4 CHIRI/1 ÎN VOI/IQiq
CÂNTICEL COMIC
Cântat de b-nul Aiio, pe teatrul din Bucurescî.

(Teatrul represinti un salon).

Cniri'd
Ucof
esagerat,

(în

costum

ridicol

de voiagiu, intr sburdalnic.
flori,

Ea poart ma-

toc de

c.aifea

neagr cu
:

pene

i

cordele stacoiî, etc.)

(Ea cânt pe arta
!

Royal tambour).

Eat-mS's am sosit Dintr'o cltorie In care-am ptimit

O

sut de oliT 'o
^ell,

mie.

nu mS cesc, Nu'mY pas de nimica Efi ttnt sdragon i mS numesc Chiria cea voTnic. Ce voTagTu minunat Ce frumos m'am primblat tn urm'mY am lsat Un nume ludat.
Dar,
;
I

I

Plecciune, boerî, (ie închin). De mult nu ne-am v6<^ut. .. Dar cucoanele? i copiiî? bine? mg bucur. -Vud? i mie precum videî îmî merge de minune...

întoîl

67416

4

50

CHIBIA

ÎN VOÎAGltjr

srut ochiorii, (se întoarce în loc de Paris de mî-am aezat plodu
politica,

'î arat

talia).

i\.m

foSt

la

la

pentru 'n ^ioa de ast^î, la noî, ce nu tie politica, nu pltete nicî chiar cât jilul cel stricat care s'o vendut cu doba la Bucurescî pentru cu plat de imposit... el e un mobil de prisos... prilejul acesta m'am folosit i eu ca se vSd lumea cea mare, me'î crede ? Me muce(^isem la ear, la Bîrzoenî De la o vreme îmî venise stenahorie i ipohondrie; aa dar... nu'î uîta vorba... într'o diminea, pe la toac, dup ce m'am cotorosit de Aristia i de Calipsia, mî-am luat catrafusele i am Soul meu, paharnicu Bîrzoîu, cam splat putina cârnia din nas, dar l'am srutat între sprincene, dup M'am obîceiu, i l'am lsat cu buza umflat. Uff dus la Galai cu trsura mea cea galben, i cum am ajuns, nicî una nicî do... up în vapor, Guli up dup mine, Ioana iganca up dup Guli, i vorba ceea cu cel, cu am plecat Doamne boerî d-voastr, minunat lucru 'î vapo rul ve(}i i sS nu cre^î Au^î d-ta? Merge focu pe ca în vremea halimalei. D'apoî salonurî, d'apoî zaifeturî, d'apoî cpitanul bat'l norocu vS spun mare nostimîor maî era, puchiu! (în tain). una ? Soul meu nu 'î pe aice ? Mî-a fcut curte, berbantu, tot drumul i, ^eu, între noî sa rSmâîe dac nu mî-ar fi fost de ighemonicon, maî

c

coal

ca

se

învee un om

i

c

.

.

.

.

.

1

.

.

.

.

1

.

.

.

.

.

1

1

!

.

.

S

!

.

.

.

ap

1

.

.

S

c
.

.

.

.

maî
ri

c

c

.

.

.

.

.

Un

glas de la galerie.
(adresandu-se

— Aferim,
.

Cucoan Chi-

Chiria
în sfîrit.
.

ctr

capelmaistru).

domnule? Chiria nu se
.

d
.

D'apOÎ CUm SOCOî, cu una cu do. (ctr public).
.

nu'î uîta vorba

am

ajuns la Beligrad.
:

.

Când

la

Beligrad întreb pe cpitanu

Monsiu cpitan,

CHIBIA

ÎN VOÎAGltJ

51

je vu pri, aice

Viena?
'i

— El îmî respunde zimbind
c

Ba

nu,

Madam,

aice

Beligradul.

m'ani învrednicit nu poî crede ce bine 'mî pare mare mult am au^it sg v6d Beligradu cu ochiî, Dup Beligrad pe brbatu meu pomenind de el. am sosit la Ruava Când acolo, vameii de la hotar încep a cotrobi prin lcjile mele ca în vremea volintirilor, i dau peste o cutie cu îrî sventaî ce'î luasem Ia drum. strig cprariu. Fut taUfel ! Ce 'î asta ? Ce s6 fie, domnule? Ea îrî... Eii postesc Mercurea i Vinerea i metahirisesc sraturi de când ptimesc de rast. Vas rast? Asta ^î pudoare mare lad-ta; trebue plteti vama. îndat, s'o adunat vr'o trei oace

c

— Mersi moner

..

.

.

.

— —

.

.

i

'mî îee se cuvinea pentru petî, orî ca pentru mirodenii. în sfîrit dat ce leau plcut i mî-am ctat de drum.
ca sS
De-acolo

hotrasc, dac

s

vam

ca

am

am urmat

Prin eara cea^nemeascS, 'n Pesta am mâncat

i

Mâncat papric ungureascJl. ApoT în drum de fer
Suindu-mS în graba,

Am

votagiat cu'n cavaler,
. .

prea de treab Ce voYagiil minunat Ce frumos m'am primblat
1

Un baron

.

1

In urm&-mY

am lsat

Un nume

ludat.

Fosta'î CU drumu de
ce maî cjiceî? 52 jurî
Sfinte Panteleimoane
!
.

c

.

boerî d-voastr ? Eî, apoî 'î cu dracu te ducî ca ventu i ca gându,
fer,

Neamu

.

.

.

52

CHIBIA

ÎN VOÎAGIU

ca în poveti cât aî plecat aî i ajuns, ba anc baronu care cltoria cu mine, m'o încredinat auf Ehre, în Englitera drumu de fer merge aa de iute sosete pân a nu pleca. Bat'l ventu de Baron! Mare ghidu era i nostim! (în tain). el s'o cercat se me curteneasc o bucat de drum, dar geaba n'o catariosit se me scoate din minte. Cum?. Nu ere deî ? Alei! Dar se n'am parte de Bîrzoîu dac ve ascund ceva ... Ba anc sS vedei trecend odat pe sub o hrub lung care 'i ^ic tunel, i gsindu-ne prin întuneric, de baron întins botu ca se me srute Când 'î-am Vaîl mâncal'ar moliile tras un pumn, o fcut hîc i o cc^ut de-a rostogolu în cel a-alt col a vagonului. Aferim Bîrzoaîe Glasul de la galerie.
;

c

c

i

.

.

.

.

.

.

.

.

:

oaca

îo

.

.

.

I

.

.

1

Chiria
public).

(ctr

capelmaistru).

Aa S
.

tiî,

domuulc, (Ctr
.

Baronu, ruinat se vede de acest tropoSy s'o costaie i a disprut înpreun cu scuorul meu de voîagîu hait! mi'l terse potlogaru drept suvenir... buntate de scuor cusut de copile, cu un turc clare de-o parte i cu un andenken din dos Cum ve pare aa bazaconie ? te maî încrecjî în baroni de drumu mare ? Dar asta nu'î nimica, pe lâng ce mi s'a întemplat în urm. Plodu cel de Guli se cobora la toate staiile Copil nu ^î, me rog ? cu Ioana iganca îl trimiteam pentru ca se nu se prpdeasc când aproape de Viena atept se se întoarc în vagon ... nu vine. Conductoru închide oblonul, clopotu de la staie sun de tril orî, maina uer, trenu se pune în micare, i Guli nu'î Sfinte Panteleimoane era se turbez Scot capu pe fereastr i încep a striga « Guli! Ioan! cioar! dimone! tuf... Mon^iu conducnime n'au^ea. Dau tor stî, oprete, ine caii!»
borît la cea ânteî
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

;

!

.

.

!

.

.

.

:

A!

CHIBIA

ÎN VOÎAGlt^

53

sg deschid oblonu, nu pot; dau sS sar pe fereastr, nu încap. Atuncî par'c mi s'o luat viderile i de-odat Când ne-am am c^ut lat pe perine, am leinat trezit, eram sosii la Viena. Alerg la Poliie, rcnesc, îmî smulg p6ru, mS bocesc pan ce d-nu Polimaîstru va face toate chipurile ca st 'mî gme încredinaz, sasc odoru, i mi l'o aduce chiar cu telegrafu. Eî închipuii vS, boerî, fr a maî da leturghie
.

.

.

c c

!

.

.

.

c

Ioana sosesc bunf teferi în desar la otel. Ahl Dumnecjeule, când 'i-am vecjlut, era sS nebunesc de bucurie, i în prima furie am tras triî paîme iganceî, precum i luî jupânu Guli 'î am Halal fcut o moric în chica, ca se le pun minte ele, dup cum ^icea •ie erile care aii drumurî de fer baront^ au aripi de sboar iute pe c^X^îk progresivului^ dar cât pentru cele-1-alte, cum e ara noastr, de pilda,
la

Sfântu Mina,

Guli i

.

.

.

1

.

.

sînt ciunte

i oloage, srmanele Aferim Chiri Glasul de la galerie. Chiria (citr capelmaistru). Ba nu, (^eu, adic nu

!

aa

?

In Viena m'am primblat La Hiing i pe Grabe

C'un lângr delicat

Ce 'î (^ic Her Graf von 'apoT tn spre Paris
Ara plecat cu grbire, C'ct Parisu 'î un paradis Plin de adimenire. Ce voYagYu minunai Ce frumos m'am primblai In urmîmY ara l:is.u Un nume ludat.
!

Kleine-ScJivabe.

am sosit la Paris, în patria luY Monsiu tiî, Monsiu care o fost dascalu \\\i (juliâ... în Paris! minunea minunelorl târgu Vavi
în sfirit
!
.

arl

.

ari
1

Ionului din filele noastre

Am

ajuns noaptea

i

atu

54

CHIBIA ÎN VOÎAGIU

tras la
frig

un

otel din ulia
...

:

Geofroi
^\

Marghioal
. .

A

doua

Mrie, adic Mi'î Tam înfundat pe Gu:
1

li într'un pansion, i am rernas libera, de capu meu. alai de cine tener i are bani muli Ha ... a pmentu fgduinei cel din scriptur; numai Acolo
.

un lucru

e

cam suprtor

:

toate se vend cu poria,

i

poman. De pild ceri un biftec? îî aduc o farim de friptur mare cât un cic 'î englizasc irmilic, ba anc i aceea cruda aduc vr'o doî rcuorî în epte luin, Ceri' raci ? îî chircii, oftigoî, ca vaî de eîl.. Cât despre bucate de cele sntoase ca la noî, precum musaca, capama, cîulama, baclava, cheschet nici nu se pomenete Parisu nu are seamn pe faga îns nu face nimica pmentuluî, i pot ^ice nici chiar Bucuresciul nu'i nu'l întrece. Ce nu adic sS fîm drepi întrece gseti în el? galerii de museurî vrei ? aî; munamenporiile's mici de tot, ca de
.
.

.

.

.

:

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

turî vrei? aV; teatrurî vrei? aî
la

pasagiurî române ca Bucurescî vreî ? aî. Che ta lipa. Eii nu le-am viam avut sitat nicî pe unele, nici pe altele, pentru de umblat pe la magasiî de marande de mod. fost la Madam Desal i la madam Fovel, de Le-oiu plti mî-am comendat tualete pe datorie i eu când or plti i cele-1-altc cucoane care le-o retiî una? sînt cam muUe rnas datoare ... (în tain). aa de multe, în cât croitoresele o hotrît se nu mai face credit compatrioatelor. Cam ruine, dar ce'mî i am i fanpas ? Eii tualetele le-am pus la Ah friotacsit cu dînsele la balurî, la Mabil rilor, ce juvaer de grdin'i Mabilu ce adunare eleNu era sear se nu me duc gant întâlnetî în ea acolo la petrecere ... ba anc am jucat i cancanu. Aferim Chiri. Glasul de la galerie.
;

c

Am

.

.

.

i

.

.

.

mân
.
.

.

1

î

1

.

.

Chiria.

— Mersi

—A

1

.

.

.

Acolo

am fcut cunotin

cu

CHIRIA

ÎN VOÎAGr&

55

O mulime de contese i de prinese contesa Frizet, princesa Rigolbo, marhezul Brididi, maralu Sicar, duca icocandar, ba anc am întâlnit i o clae de boerî i cucoane de la noî, precum de pild Aud ? Dar din toî cine era maî s6 nu le numesc? fie cu haz, era d-nu Agachi Flutur, un berbant în doi perî, care a tost i volintir la Tpsilant. Cu dtnsu fceam supe la cafeneaoa englizasc, pe bulivar. Ce rîFlutur mî-a compus i un cântic sete, ce chicote SS vi'l spun ? bucuros, dar s^ remâe între noî, vS rog, ascultai ca sg nu afle dumnealuT. Eat'l
:

:

!

.

.

!

.

.

.

.

.

.

:

(Chiria

cânt urmtoarele

cupleturl

i joac

un pas de cancan

Ia sfîritul fie-

crui cupIetK
(Arie de Offenbach)'

Vivat mândrX Chirioae Vivat spanchYea de Bîrzoae
!

!

Oae, oae, oae, oae, oae, oae, oae. In amorurt sS treasc Lumea 'nireagJl pârleasc,

s

Easc, casc, easc, easc, easc, easc,
Tra,
Tra,
Ia,
la,

eascH.

la,

la,

la,

la,

la,

SaY Chirio
la,
la, la,

'n joc.
la,

la,

la,

la,

Sat mere ti cu foc.

Chirioaea 'Y sprincenat ca un balon umflat,

l

Lata. lat, lat, lat, lat, lat, lat.

Elegant i frumoas, Armazoanc, amoroas, Koas, roas, roi», roas, roas, roas.
Tra,
la,
la,
la,

ctc.

Chirioaea

'T

din

natur
surii.

Ginga

peste

msur,

SurS, sur, sur, sur, sur, sur,

56

OHIEIA
Ea cu

ÎN VOÎAGitJ

ochYul te atrage
te

i

pe farâ-apot
la,
la,

trage.

Rage, rage, rage, rage, rage, rage, rage.
Tra,
la,

etc.

Chirioaea cea uoar. Are-o inim fecioar CYoara, cYoar, cioara, cYoarH, cioar, cioar.

Ea

te

leag i

te 'ncurca

De
Tra,

nict dracul te discurc,

Curc, curc, curc, curc, curc, curc, curc.
la, la, la, etc.

Glasul de la galerie
Aferim
!
!

(entusiasmat)

Aferim! Aferim!
!

Chirioaea mea Chiria (spnat). Vaî de mine

1

.

.

c'î dumnealuT

(fuge).

(Cortina cade).

BARBU LAUTARIUL

B/IRBM L/IMT/IRIML
OÂNTEO COMIO
Cântat d^ b-nul Ailo,

p

teatrul

din Bucurescî.

(Teatrul represint un salon.
'

— La

lidicarca cortinei un taraf de lutari începe

suDa un cântic vcchiu din dosul uii din fund. Barbu lutarul este îmbrcat cu

.interitî

i

gTubex ve;hîe;

el

poart pe cap o jumtate de

ilic cu fund verde.)

— balaurilor Lipsiî — Ean las, jupâne vataje Aa sS tretî, c boeriu ne-o chiemat cântm de Un glas. — Minciuni boieriuluî nu'î plac
Un
glas.
(dintre
culise)

dc-aicT,
!

Barbu.

sS'î
1

cjioa luî

1

irliitu-

rile

ignetii

Haî,

crai

v6l

(Lutarii se opresc).

CU sînt Barbu Barbu (deschi^^nd ua cu sfial) Dcc cum o Uutariu cunoscut în toatl eara Moldoviî s6 mg daî afar ? vorbe cu Maî stî s6 gresc boeriu (Intr ii scoate iiicui) Eaca Aicc 'î adunare
! .

.

Dac

.

.

.

.

.

do

1

I

.

.

Barbu, starostele de lutarf, nu 'î, se poate! (»« închin publicului) bocrl d-voastr, cfl nu v€ las inima sS mS daî pe scrî, pe mine Barbu

mare!

i adunare

fr

Aa

58

BARBU LUTARIUL

cel

btrân, care

am
?

cântat la nunile
spre

i
1

la

mesele

p-

rinilor d-voastr

(întorcându-se

u) El

apoî ce maî

dîrdîete guleratu cel de ciocoiu ? (chiam doî scripcan i un lutar cn naîai). Vcnii încoace, mâl, ceî cu scripcele i cu naiu, ear ceî cu trîmbiele se mearge la paharnicu Surdulea
1

.

.

(într lutarii)


1
.

Doamnc

sfinte

i printe!

..

în

ruga se merg pe la casele boeretî, i acum mi se muce(Jesce cobza sub benis Cine ar c^ice ve(^endu-me, eu am fost (cânt) heî lutarul Domnilor Heîl
ce vremî
inaî ajins!..

am
!
.

înainte

me

.

c

.

.

.

!

.

Eu

sînt

Barbu

LluiarYul,

Starostele

i

cobzariul,

Ce-arn cântai

p>e la Domnii mândre cununii. Cobza mea o fost vestit, Veac întreg o fost cinstit

l

la

De boent
Ba i

de pe-aict

chtar de venetict

Of, of, of! 'mY aduc aminte,

Of,

of,

of!

c

mai 'nainte

NicY un chtef nu se fcea ast cobz'a mea. Dar acum, acum, vat mie De când lumea 'Y cu nemie

Fr
i

Nu maY am
pe uliY

în

am

lume glas rSmas
!

Aa, aa,

pgcatele melel

Vremea vremuesce,

be-

trâniî se duc, obiceiurile se prefac,

oamenii se schimb, cânticele se schimonosesc i lutarii mor de foamei în vremea boerilor cu ilic i cu anteriu ca Heî mine, ce de maî veselii Când se ce banchîeturî cftnia vre un boer, se ducea brbier-baa de '1 rdea cu bricile cele de mrgean în cerdacu casiî, i eu me duceam la el cu tarafu meu de 'î (^iceam «i la maî mare, vere .»
.
.

!

.

.

I

I

:

!

.

BABBU LUTARIUL
El îmî

59

umplea

fesu

de galbinî
:

i

eu

îî

cântam,

dup cum

se obicînuîa pe atunci

CÂNTEC VECHÎt^
Chifi
!

i

vivat fericit

Boeriul s'o cftnit Chiti, chiii, chiu i ha, ha, hi,

TreascX Mriea
Cât

sa

!

Cu

ÎT ede de frumos alvart de merinos

!

Chiii, chiti, chiti,

etc.

Cu-antenu de citarea cu fes de Indernea,

i

Chiti,

chiti,

chiti,

etc.

Cu al

verde de pambriîi
portocaliti,
chiti,

i

beni

Chiti,

chiti,

ele.

t Paa din Ruciuc, Când bea cafea i cTubuc
Par'câ
I

Chiu,

i ha, ha, Treascâ Mriea sa
chiti, chiti
!

ha,

D'apoî
lifeturî!
.

la
.

nunT

!

.

.

Mîculia mea

I

.

.

ce de

maî

inea
licote

nunta câte o s6pt6mân tot în chiote i 'n în curte oamenii frigeau boî întregî în frigri desfundau la poloboace cu vin de Cotnarî, în vreme
!

Hce

arnuiî trgeau

din pistoale

.

.

.

Ear

boeriî,

sus,
.

beau vutce cu fesurile i cu papuciî cucoanelor Dac era cucoana înbrcat cu rochie viinie, boeriu bea viinap în dragostea eî de era cu rochie galbSn, vutc pe curs, limonie 'apoî din vreme în vieme anina poalele ;interiukiî în brîu, îî asvîrlea papuciî,
.
.

;

;

V

60

BAKBU LUTARIUL

de remânea numai în mestiî, i giuca parola sau Maî pe urm au giucat mazurca cu Ruiî, cordeoa valu cu Nemii, i acum cadnlu cu Franuzii Dumne(^eu tie ce-or maî giuca mâne! .. Cât pentru me videa Dumnezeu boeriî se apucau mine de umpleau un pahar mare cu vin i cu galbinî i mi *1 puneau la gur ... Eu îl dam pe gât în sntatea miresei i 'î cântam:
.

.

.

1

.

.

.

.

.

!

.

.

(Cântic vechYu însoit de lutari).

Lado, Lado, nu maY plânge la maic-ta te-oiu duce

C

Când a

face plopul pere
etc. etc.

i
i

rchita viinele resteul mugurele

I

D'apoî anc alta Când se întîmpla de se îndrgea vre un cucona de o cuconi i vrea se 'î spue
!

.

.

Me punea pe mine de cântam nopi întregi pe sub ferestrele eî, i în vreme ce cuconau sta frumos în trsur de-o parte la colu zidului, eii chiuîam i oftam în locu luî pan mi se usca gâtia «Ofteaz, Barbule!» striga cuconau i eii trgeam nite ahturi de se stîrEan aa niau toi cânii mahalalei
?
.
.

aleanu sufletului, socotiî zeti ca în (Jioa de ast-(Ji

c

scria

rvaele franu.

Aa

1

.

.

.

.

!

.

.

CÂNTEC VECHÎÎJ
Arde-ar rochia pe tine Cum arde inima 'n mine

1

Se

te ardS,

se te frig^,

Dor de mine

se te-agîunge
.

!

Ah
Saii istalalt:

!

,

Ah

i

tu dormi, dormireai moart eu fac venin la poart Ah
1
!

.

.

!

BARBU LUTARIUL

61

asca

ciubuc în vremea holbai la fereastra cuconiei Rîdei, domnia-voastr ? ve pare de an?.. Poate!
fie
!

Vorb
i

s

.

.

Boeriu trgea

sta cu ochii

.

.

.

luî Barbu 'î dar cum era pe-atuncea, bine era, Acum curgea i laptele în pasat i galbiniî în cobz nu maî plac cânticele vechY, nu maî sînt de mod, fost silit la betrânee se s'o subiet lumea înv cântice nou, de cele de la tteatru, de la oper, adic de cele oprite ... ca aista de pild
1

c

.

.

c

!

.

.

Am

(Arie din Rigolctto:

La donna

e mobile)

Lado na mobile
Cal' lut Leveni.

Nene

Edi

Ascenti pin ceriQ.

Tronc

1

se potrivete ca nuca 'n

prete

!

.

.

Ve

în-

d voastr, nu erau maî frumoase cânticele noastre cele cretinescî ? precum Doîna, vUrsu luî De unde se Bujor, sub poale de codru verde ? Nun^aî maî pomenete de-al-de-astea prin orae dac se maî trec!.. Acolo numai o •)e la ear jmas s€ ne câtigm hrana, noî lutariî ... pe la Horele românilor, unde facem s2 saîe opinca 'n sus Eac de pild sg ^icem s'o întins o hor, cât casa asta de mare. Flcii stau îniraî de giur înpregiur strîngendu-se cu fetele de mânî, i noi lutariî prinî în mijlocu horeî, le cântm, ean aa:
treb, boerî
: .
. 1
!

.

.

1

.

.

:

c

(Toi

liutaril pornesc

cu pat Tute
cj>nti:)

de încunglur salonul, sun&nd o hor.

Barbu urm&rindul cu cobza,

Leleo roie la obraz, Lelto, lelio fâ Floricic din plrlaz, Lelio, lelio fa Ce folos cS elY frumoasS,
I
I

LeUo,

lelio fal

62

BARBU LUTAETUL
cap cpSîiioas, Lelio, lelio fa Ett drag flcilor, Lelio, lelio fa Ca buhna ginilor, Lelio, lelio fa!
la
!

i

Strînge'î, leleo buzele,

C
Ca

Lelio, lelio
le

fa

I

pic

mutele,
!

Lelio, lelio fa
Lelio, lelio
fa
!

Strînge't, leleo, buzele,
se vSd fasolele,

Lelio, lelio

fa

1

Sermane biete Barbule împregiuru horii, de unde înainte le (iceaX boerilor vere... fiel în calte mg mângâiil, m'o învrednicit Dumne<;Jeu se înveselesc cu cobza mea o lume întreag (cutând ia cobz cu jaie)
Staî,
obosit!
. .

mî, cam
de

aî agiuns cal

pot

.

.

c

1

bune (^ile am petrecut amendoî Mult vreme 'mî-aî inut isonu numai într'o strun (ofteaz) De-acum ne-o venit i no rendu de duc cu (tergendui ochiî) cele multe obiceiuri vechi de ale Sriî Haî, drgulia mea, se mulmim cuî se cuvine, ne-am petrecut veacul în aceast ear bun i mnoas care o desrobit iganii!
.

Drag cobzioarl

.

.

.

1

.

!

.

.

c

Dragt boerY de lumea nouâl pioa bun vS ^ic vo.
Eîi

mg Ca un
!

duc,

mS prpdesc
btrânesc
!

cântic

Ah gândiY c'am fost o dat Glasul lumei desftat, 'nchinaY câte-un pahar

i

LuY Met Barbu lutar

1

(Barbu cu taraful pleac sunând un cântic vechiu)
(Cortina cade).

PARAPONISITUL

F/IR/ÎFONI5ITML
CÂNTICEL COMIC

Cântat de b-nul Ailo,

p

teatrul din BucurescT.

Paraponisitul
>e opresce tn

(intr*

pe scen foarte posomorit, se

plimb

oftând,

faa

publicului, clatin din cap
. .
.

i
.

apo! 4ice

:)

frumosu'î? Toat lumea în slujb, Cudreptu'î? afar de cât mine! Apoî sS nu fiu paraponisit? ba sS fiu i sînt
.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

Sint paraponisit

Cct mg

vgd prsit
.

Nemetahirisit

i

neschivernisit
fi fi

.

.

De n'at De n'aY
De
Dar

procopsit.
prahtisii,
fi

Nimic n'aT

gsit

pretinderisil
slnt gramatlsitt

i
i

sintagmatisit,

Patriot, iscusit

DecY

chYar buYurdisit fiind prSsit,

. .

Adiaforisit,

Fiind chYar blendiiit, Stnt paraponisit
I

64

PARAPONISITUL

Adic, me rog, de n*am dreptate poate ce se se hrneasc o mulime de trîntorî, pe lâng albine, din mierea budgetului i eu se fac zimbre deAu doar nu's i eu pmentean simpatriot ? oparte ? N'am maî slujit eii eriî?.. Mi 'î plin sinu de ates!
.

i

c

.

.

.

(scoate un teanc de hârtii.) Eac techcrelc Eaca vremea Turcilor i din vremea Ruilor i din Tot cu pajure împertetî vremea Nemilor (deschide o hârtie i citesee). «Pol OCa Poftim de ascultai

taturî

.

.

.

.

.

.

i

din

.

.

.

.

.

.

:

ieri

tescuite,
hârtie).

alt

«Maî

30 dramuri sachîz...» Nu'î asta (deschide ântci nu lipsesc a cerceta despre în.

MT-am uitat ochelarii tregimea fericire!» Nici asta dar U/os pandon, eac dovedi si nu ved bine avut a. face gospod despre destoinicia mea. — cu împeraî, eu Nae Postuleanu, care dac n'am i nu mî-au dat, i cu toate aceste decoraii, este nu pot gsi o slujbuli cât de mic în patriea mea alergat, m'am rugat Cu dreptu 'î ? frumosu 'î ? Vorba ceea geaba vif, geaba de tucT, nu maî rupi nite papuci ... Pe la toate Ministeriele mi s'a Ce, respuns, îndat ce va fi un loc vacant. Doamne eart-me loc vacant ? pe toat ^ioa se deschid locuri nou, încât s'ar putea crede eara romaneasc e locuit numai de amploiai.
.
. .

.

.

.

Am

c
:

!

.

.

Am

.

.

a

!

c

.

.

1

.

.

c

c

Avem

prefecî sub-prefecî arhiteci Foarte perfeci.

i

i

Avem

notari

i i

arhivari

chYar primari.

Buni crturarY,

i casieri i ingineri i grefiert

PARAPONISITUL

65

i i

consiliert

president,

Vi-president, peruaanent,

i

Toi ecselenî. Avem bujort De perceptort.

i i
i i

preceptorT
controlorî,

Judectorî,
Silvicuhort,

Espeditorî,

conductorT.
inspectorT,

Sub-inspectorY.

i
De

inspectorî
inspeciort.

într'un

cuvânt

Românit stnt Toî candidaY

b
(oftând).

De amplolaT,

Toî, toî afar
?
.
.

de
fi

minei..
fost vre

frumoî-u'î

Bine,
..

dac aî

Cu dreptu'î? odat oposant,

nicî atunci nu cu toate dar însfîrit sg (Jicem.... îns niarir mrî sfântu mucenic Evdochim, de i m'am bon?irisit la masa paraponisiilor, nu vra s6 <;Jic mV.m lepdat de hristoitie, m'am zavergistt, m'am lcut, ena mu che ena su cu corifeniî tarafufiu

inCleg s€
ar

caiatricsit^

c

cbvtni.

c

c

c c

lui,

ccî

nu'î fac haz.

(Arie

fioalft

din Chiria tn provincie)

UdiiI tot ^ice c&*T tabachere

Plin, ticbit de un tabac, Ce mnltor nasurî de 'nalte sfere Poate st vie curând de hac.

67416

5

PARAPONISITUL

Altul, In

mân

cu-o

Strig'c'î singur brav pe

i c

pan seac pment

e gata resbel se facS

Cu lumea

'ntreag, cu mort de vent.

Altul pretinde

c

'n
l'a

Romnie
aprins
fie,

Soarele-Uniret el

i

cât 'Y-abate sS nu maî Sufl i 'ndat soarele 't

stins.

Altul se plânge eara pere, tot progresul a stat pe loc De când el nu mat e la putere

C

c
.

Ca

s6'l

conduci.

.

într'un noroc.

C
Eu

Alit în visurt de înlare Se plâng de-oparte cu ah
mereii sufgr de-o
tronul Srit le

i vah
.

!

Cct

boal mare st 'n stomah.

.

Jlîc,

unu, slav Domnului sînt ferit de asemine zaidar nu pot se nu ptimesc, când mg ved lepdat ca un vatrar în lunile de var... Cu dreptu'î?frumosu'i ?.. De unde am fost ce-am fost, sS ajung a fi ce sînt!.. i asta când?.. Când toi Românii sînt de o potriva dinaintea budgetului, când toi au dreptul prin urmare a se 'ndulci de el Ah ah nu mî-ar fi ciuda în calte dac n'aî fi om pacînic i cu sevas ctr maî marii meî, dar aa, stau de-o parte i nu me amestec nici o dat în filonichiile de la masa paraponisiilor. Eac de pild a sear
! . . . 1

1

.

.

Unit dintr'îniî cereau reforme Reforme 'n toate ca din topor ; în procedur, în legt, în forme, Chtar în sistemul reformator.

PARAPONISITUL

67

Aliî cu faga posomorita Oftând mult jalnic, le rspundea 'n eara noastr nepregtit Ort-ce reform, e form rea.

C

)ic6nd

c

'n

lume

toate se

Unit cu hapca cereaii
în instituit, în colT,
în starea grit ...

schimb, schimb rt în limb,

i

'n alte strY.

AliT atunce cu

'nfiorare
faga,
strigaîi

Schimbându'T

C

mereii,
rSu.

<?in

schimbare

tot în

schimbare
'n

Binele-adese se

schimb

Unit contr'alit pornii de moarte Vrând sS se-arie bunt patrioT, Cu vorbe groase se luptaii foarte i'l dafi porecle de patri-hot.

Dar

unit i-alit se

acordar

într'o unire

i

într'un rost

Cu

loatear merge bine în ear EI dac'ar prinde câie un post.

el te îngra, el te Postu sracu slbesce, el e inta celor mai mulî din cretinii notri, i (Jeu nu tiu dac în <Jioa de ast-(^î eî se in de postu mare se in grap i de postu Sân-Petruluî, dar tiu Budgetului. Dovad de postu sân fie-care cetean are hambiionul sS se jertfeasc pe altarul patriei, fcendu-se roat la carul Statuluî, precum se c^ice ... Un car cu miî de miî de rof, cum sS nu meargg bine i rapide ? Tocmaî de aceea i eu unul vrea sC- m^ fac roat, rcî m^ sim cu schie sntoase, mal cu seam de când am luat leciT de
I
.

.

1

c

.

.

c

a

68

PARAPONISITUL

limba cea nou, de
Petringelus.

— Mi

la vestitul

se

impu.

.

.

tase

dascl Kir Trifonius n'a cunoate

c

troposul obicinuit astl-^f prin cancelerii (scoate o hârtie). Vc Tog SC judccaî dac m'a procopsit îndestul Kir Trifonius Petringelus.
slovele latineti
(Citescc)

i

Petiiune saH petiione, sau peticiune,
rea Ministrului

dup

plce-

Esselen
precum Pronia provideniale a aprins o nou constelaiune pe celui Romnieî ce'î c^ic Conveniune tot dup plsau Convenione, sau Convenciune. cerea Esselenieî voastre ... la care cu deplin respept am avut proeres aî aduce a mea profund consideraiune, ione sau ciune, precum uzul obicînuit cere nu maî niel aa precum eu am fost etern devotat Guvernului ocârmuireî, precum Esselenia voastr poate lua o pliroforiiune din atestaiunile alturate pe lâng aceast suplicant peticiune, conform uzului aceluî constituionale din maî sus deja (Jisa respeptiv Convenione; aa precum earî am fost unul din corifeniî liberalismosuluî i m'am îndulcit în profundul ba, de serbarea regimentusufletului de serbuc lui constituionale, dai'mî voîe sS îeu permisiune amî recomanda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vre un cerbiciu public, unde cu ceilali aî meî simpatrioî, se am i eu slava glorioas a mS îngîuga Ia carul Statului cu deplin amoare patrioticeasc i îubire de patrie, cu care rog pe Esselenia voastr a recepe asigurciunea încredinare! a profundei
.

Aa

.

;

.

.

.

PARAPONISITUL

69

consideraiunî cu care am onoare a me confesa al Esselenieî voastre cel maî apt întru aciunea la care vei ordona ca se fiu ordonat.
Umilit

i

respectiv cerb.

«Nae Postuleanu».

Fost amploiat al ocârmuirilor trecute.

spuneî drept, nu me super El?., ce <;jiiceî de laude. Cunoatei multe condee carele se poate mi'î crede ? N'am isvodi aa de unurliu ? Eî catartosit îns a isbuti ca sS me renduîasc secretar la vre un Minister. Apoi Cu dreptu'î? frumosu'i ? ba s^ fiu i sînt sg nu fiu paraponisit ?
!
. .

c

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

Sînt paraponisit

Ccî m^

v^d prSsit,

Nemetaherisit,

i

neschivirnisit.
fi
fi

De n'aT De n'aî

procopsit,
prahtisit,
fi

Nimic n'aY

gsit
;

De
Dar

pretinderisit

sînt gramatisit,

Sînt sintagniatisit.
Patriot, iscusit.

i

chiar bcTurdisit,
fiind

DecY

prsit,

Adiaforisit,

Fiind chTar hlendisit,
Sînt paraponisit,
(Se duce m.\hnit

i

oftânrij.

(Cortina cadc).

KERA NASTASIA

KER/I
Is^

HASTASIA
I=>

A.

J>r

T A.

ENSIILOH

CÂNTICEL COMIC
Cântat de b-nul Ailo, p^ teatrul din Bucurescî

'Teatru represintâ un salon)

ICcra
poart

NdStdSiâ,

(intr, cJuiind pe

cine-va

în sala teatrului

Ea

fes alb, testemel

cu fiong, paftale,

i ine

în

brae o

mâ*.

Aice-Î?
la

Unde Doamne
. .

earba de leac
o persotti din
.
. .

.

Ha

1

fundul lleî).

eartl-mS, sS fie?.. îl cat ca eat'l colo în fund ... (se închin Cu plccciunC, CUCOane CU.
.
.

coane m6 eart î-am uitat numele sînt cam uîtat de când rsmeria Volintirilor m'au splrieat nite Enicerî de-aî luî Kîuciuc-Ahmed, mânca'î-ar pîrdalnicu i înc tocmai atuncî cumnatu meu, paharnicu Bursuflescu era Gostinar i czuse în dropic ... Eî tiî, beicache, cu ce l'am doftorit eu ? cu rînz de dropie ars i pisat în zam de cucut
.

c

.

.

.

.

.

!

.

.

.

1

.

.

.

72

KERA NASTASIA

(scoend o hânie)';f îî aduc O terfeloaga de jalb Aud ? pentru pensie, ca toat lumea, pentru se ve(^î d-ta protopopul Ion m'a sftuit printete, ca sS'mî cer dreptul de Ia stpânire, fiind maî an ter, pe la
.

.

.

c

c

Boboteaz, me dusesem în mahala se ved pe cucoana Despea care era Jehus, i se'î hrcsesc plodul... Când se întru pe poart, sar de odat nite câni la mine apuca'î-ar jîgaraea sS me mnânce ip, cad, lein, i când me trezesc, me trezesc cu friguri. Aud? Apoi aa se vede vorba ceea: A^î tare, mâne mare, poimâne pe spinare, adic alivanta, dup cum spunea un sofologhio.
.
.

!

.

.

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

d

!

.

.

.

tatos cunoscut, reposatu ... i tocmai aceea am venit se te rog, beicache, ca sS'î

Dun

faci

pentru o

cu mine se me puî în pensie, ca pe ceî helbet poate sS aî i d-ta vr'odat nevoie s^ te descânte bunica de diochiu, sau sS'î cat în crî de vr'o slujbuli, ca maî an ter", când te dedeser afar pentru nite bani ce lipsiaii.

poman i
muli
...

c

!

.

.

.

Ca toata lumea i eu vrolfese Din pensioar se mS hrnesc, Cci nu e 'n lume mai dulce hran

De

cât aceea ce'î din

poman.

Pensia gras este un dar Ce't cade în gur ca un zahr Decî ca se'i cade pensia 'ndat,
;

F'ii

tot-deauna

gur cscat.

Aud?... me întrebî, beimu, dac am drepturi la pensie? Cum se nu am, dragu bunicî! ... Las c's din oameni, las c's cunoscut de toi boerii ... putei întreba i pe kir Costea .. dar apoi sînt i v.

KERA NASTASIA

73

trei tot unu i unu ... Ba de trei brbai înc cumnatu meu, paharnicu, pretinde c m'a fi mrirat chîar i de a cincea oar, dac ar fi fost erc doar nu c^ic ba Apoi tat de dicasterie Marea c'î mare i înc nime nu fiige de bine Tocmai asta o spuare fund, dar inima omului neam dSun-qlî cucoanei Despea care 'i ear le. . .
!

duv

1

.

.

.

d
I

!

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

hus

.

.

.

îmi trimisese,
mirriiiesce)

drgua,

doî cozonaci
eî,

Tascî,

îns n'am avut parte de
Taci CU
!
.

c

'î-a

sica (mâa

mama Lurc,
(leagin mâa).

aa cum îî povesteam, beicache: brbatu meu cel d'nteiiî era Cîubucci-paa la Caradgea, i de mult ce a tot sus'au dus filele i flat în ciubuc a ofiicat, sufletu in fum, dup cum ^icea brbatu meii cel de al doilea, care a fost Cafegi-baa tot la Caradgea. Srmanul., i el î-a dat pelea popei, oprindu'i gâtu c'un felegan de cafea clocotit, i s'a dus fert pe ceea lume, dup cum elicea brbaiu meu cel de al treilea, care a fost Portar-baa la Suu. El edea la perdeoa domneasc ^i i noapte, i când se trezia Mria sa, Cafegi-baa el striga prin saraiii, cât îl inea gura: (oftând). Acum, drCichirgi-baa Brbier-baa 4uu, nu maî cjice nici cârc, ccî 'î-a astupat gura
pra mama
o

furc

.

.

i

c

cal(^î de mâncat pi'î-a cum-

1

.

.

.

1

!

!

.

.

.

i.mentu
..

.

.

.

Heî

!

heî

!

lume lume
1

!

(t?!

terge ochii

i

scoate

tabachere,

.

arc «cârie)

Amin!...
Arie
i

S^rut OcHioriîl

(Pom eram eâ Pom)

Ah

!

Ah
tti

!

Nastasie, ah

!

Am
Tot

avut

treT

brbat,

în rangurY
I

înlat

Ahl Ah

Ah!

i's toî rgposatl

KERA NASTASIA
Ahl Ah!
Nastasie,

Ah

!

Pentru-aceY tret r^posat Trebue sS mS-ajutaY,

Ah Ah
!

!

Ah

!

Pensie se'mt

daY

Ah! Ah!
Nastasie,

Ah

!

Pensie

Dac

sS'mî dat, sîntet botezaY.
!

bun
Ah

Ah

!

Ah

!

Pensie s^'vai dai

Ins me'î întreba poate, beicache, ce slujbe aii fcut ereî tustreiî meî reposaî ? Ce slujbe ? Se i le spun pe degite c's nenumerate .Unul a suflat în ciubuc pentru patrie, de 'i-a eit och^î din cap; altul a fert la cafele tot pentru patrie, pân ce s'a fcut martirul
. .

zelosului s6u,

dup cum
al

nou, i
perdeoa

cel

de

treilea

^ice cumnatul în limba cea a stat cu buzduganu la

ce s'a mazilit Suu ... Eî! cer pensie? S^ mS fereasc Dumnezeu de una ca asta Dreptul meii, alta nu gonesc m'a învat sou meii din urm: «Nastasiîc! îmî cjicea el, când era cu chTef, feretete cât îî tri de-la mânca dintr'al teu...»DrAvea nite musteî de guu ce bujor de om era un cot i un glas, de resuna mahalaoa, când începea a dura la olitoicurî ... (în taîn) Pan a nu me lua, el niîa cântat vr'o trei luni de-a rendu pe sub fereasEan tr, un stih fcut înadins pentru nurii meî ascult, aa s6 tretî, beicache
patriei,

pan

ce'î spuneam

eul

Degeaba

.

.

.

.

.

.

Aa

!

I

.

.

.

.

.

.

I

.

.

.

KSBA NASTASIA

75

(CÂNTEC

VECHW de

LXTME)

fioi , ax! Anetfâataa va ^it/-ai rr^v aXrcidnv uov ovttjv nutnat ie mS 'nehin nu' ml dat cre(^are Pentru Pinxto Ttta xai rrjv ^atrjv fiov, va ^o-^^ ("^o '^'7*' vi]"^) Ah cScY v^d, tu nu al mil, când v^rs lacrimY i suspin.

Ap^oSirrj

c

c

1

IJeQiaxkoi fiov, a%

1

"H^ev^e nucoe xai rovxo ort iveives fovevg Acelut ce te slvesce i maî mult de cât pe Zefs,

Qs Tv^awos

fie

Prin urmare mor,
. . .

:xat8evets aojikaxfr els t6 e^rjg,. stpân, ca un verde chiparis.

Iî place r se cânta pe vremea luî Caradgea i a luî Suu. Prin urmare mi se cuvine sS fiu trecut la izvodu pensiilor împreun cu nepotu meu Gogu i cu Lurca mamei, fs^ruti mâa cu dragoste). Ah! bei'î a încache, am un nepoel numaî de ^ece anî plinit la ispas ... i înc tocmai atuncea se aprinsese Doamne sfinte i printe ogeagu de la buctrie
.
.

Aa

.

.

.

.

!

.

ce

spaim am

maî

tras

1

.

^îî scuipa în sin)

am

numaî

într'un suflet,

m'am
.

suit

pe

coperi

alergat c'un pa-

har de ... i noroc cati sosit pompieriî... în dup ce se stinsese focu altmintrelea ardeam tot Dar unde rmsesem cu vorba? ... ha! hal la nepotu meii, la Gogu s'a dat pe faga aa diavol nicî pAmentuluî ... El înva acum de ese luni la coala pubhc i tie o tnulime de basaconiî, tie Constitu.
.

ap

mân
.
.

.

.

.

.

c

iunea i Conveniunea i drepturile ceteneti i paternitatea .. Bat'l norocu, dimon! Gramatica âncâ
.

cuventul Aftanasie
.

i vra s6 fie gazetar i deputat; cere cere cuventuU (rtde cu spaimuri) Nostimu'f, sfinte când îmî <;Jice: bunic! cer cuventul d' ml o bucat de pane cu povidl Nu fie de diochiâ, sufleelu Cumnatu meii paharnicu, îî prorocete, a s5 ajungi tribunal^ cu limba de un cot, cc-a maî fi i aceea.
n'a învgat'o
.

!

.

.

.

!

.

.

.

I

.

.

.

c

76

"~

KEKA NASTASIA
Gogul mamit cel frumos N'are seamen pe pâmeni, Ca ua loghiotatos El mereu cere cuvent,

i

vorbesce,

Dârdâesce, Din gura hodorogesce ChYar ca o moar de vent.

Gogul mamei

cel isle

Nostimior ca un stigle, Despre carte e cam prost Dar scie-a lice de rost
Libetate,
Calitate,

Ba chtar i

paternitate

.

.

.

i
(Mâa
mîoriesce.)

vrea ca se'l pue 'n

post.

î-a cumRî tacî CU mama, Lurc, o furc sS torcî un fuior pentru patrie i se tu în pensie ... (în tain.) E zuliar de Gogu, me'î crede, beicache ? Nici c'aî ve(Jut aa nu pisic cu minte de când aî fcut ochi; numai grete franuzete i limba cea nou din Bucureti". Mî-a presentuit'o cucoana Despea de ^iua mea, i se veqlî cum ... De abîa reposase brbatu meu cel de al treilea, Cafegi-baa, eac vreu se c^ic Cîubuccibaa ... ba nu Portar-baa, i poruncisem luî Iftimi vezeteul se'mî pue caii ca merg la prietena mea care acum eise din lehusie Când seîes, ce s'aud? Aud cotcodcind în podu grajdului Chîem pe Ioana Aflu un cal ca se se urce în pod, i ce aflu ? m'am tulburat cât nu poi e despotcovit Tocmai atuncea venise Bursuflescudela ear crede ca s^ mS mângâie. Ahl cumnate, îî c^ic, aî aflat ce am pit?
!

c

pera

mama intri i

c

.

.

.

c

.

.

.

!

.

.

.

s
.

.

.

1

.

.

.

I

.

.

.

Aa

c

.

.

.

KERA NASTASIA

77


--

Am
Ba
Ba!

aflat,
.

îmî rspunde paharnicu,
^ic,

apoi ce s2

facem, soro.

.

a murit, Diimnecjeu se'l erte
n'a murit
?

— —

nu,

ÎT

anc,
?
.

da'î despotcovitl
. .

Cine'î despotcovit
calu.
?

rSposatu

— Bacalu Care bacal — Calu de ctr om. — Ce ^icî soro? ce aî priit — Am au^it cotcodcind — Cine calu — Ba, gina. — Mare minune
?

cel

?

în

ce i s'a întemplat? pod.

?

1

Atuncî m'a umflat plânsu

dup

bîetu rgposatu
1 . .

i

am (Jis cumnatului: am r^mas vduv

picatele mele, cumnatele
.

ear

îmî rspunde paharnicu. n'a am avere i Dar mî-or <^ice poate avea nevoîe câîsînt cu averi marî, carii alearg Eî 'apoî ? (lup pensie cu limba scoas în eara noastr

— —

!

.

.

Ce'mT române de fcut

?

Cere pensie
.
.
.

!

c

c
!

!

.

.

Asta'T

ear
fi

'nbelug.it,
cu micY, cu marY,

Asta'Y ar!l minunata,

Unde mulY
VreQ a

pensionarY.

'

Cel cc'Y cu avere mare, Alt'ambiie nu are Ce de-a fi funcionar Penlru-a fi pensionar.
Cel ce nu are nimici Cere-o leaf cAt de mic Av£od plan de ischYuzar S'ajungS pensionar.

78

KERA NASTASÎA
cine-aicî se nasce sau vit care pasce, Nu se nasce în zadar Ci de-a fi pensionar.

Ori

i

Om

Ccî

e eara milostiv, budgetu'î o coliv Pentru cet mult . colivarT

i

.

.

Vreti sS lic

.

. .

pensionart.

zis? Nu mi se cuvine pensie, n'am (se mânie i tncepe a gesticula). drepturi Da drepturi au unii din ceî cu pensie, maî mult de cât Gogu i de cât Lurca ? Care sînt slujbele ce î-au bgat în budgetu Sreî ca într'un cacaval ? Sermanu budget de-a merge tot aa, a sg ajunge se fie înprit numaî în lefi ... i eu se

Aud? Cum aî N'am bine, me rog, ce
drepturi?

c

I

!

.

.

.

I

.

.

.

nu
trei

am parte brbai
1 .

vah

..

pentru c's o scrman veduvâde Ah Dreptu'î asta ? se rgmâîe Lurca ajutoru patriei!

de
.
.

el,

!

.

(plânge tare)

.

.

.

1

fr

.

.

.

(furioas)

De

oiti

ti, c'oiu

mânca-o fript, oiu sg
.

mg duc

fscap mâa care fuge) cu jalba pan la Sultan Mahmud Eaca posna ... în loc se capet pensie, am scpat i
.
.

piscia din

mân

.

.

.

(aiergânddupâ

vin

la

mama Lurc,
dup mâ).

c î-a cumpera mama o furc

mâ) Lurc, Lurc

.

.

.

.

.

.

(Ese alergând

(Cortina cade).

HAIMANA

n

Ain AH

A

OÂNTIOEL OOMIO
Cântat dt b-nul Ailo, pe teatrul din Bucurescl.

(O piai tn Bncurescl.— Haimana în costum de îarni trece inend o valiz).

Haimana, (ctri pubiic) Cine m'ar videa cutrierând oraul cu valiza pe spinare, ar cuteza poate a crede sînt un vagabond?.. Eî bine! acel cuteztor nu de vagabond oficial, un s'ar înela: sînt un soîu membru al biurocraieî Statului român, un martir poloc dup litic de la 1859 încoace, purtat din loc în capriciul minitrilor, aruncat dm post în post ca o nepldtit la precum videî i minge postit,

c

.

.

.

.

.

.

vreme.
Sînt tmpTegat
!n vecT mulat

l i

permutat
!

Fr

prea mutat rSgaz Intre KomftnT, Aice a^T

'aYurea mânT, Cerc tn zadar Pe loc a sta.

*am

at;Yuns chTar

De haîmana.

80

HAIMANA
Umblând cu atra larnri i varS Când icY, când colo, cu vai 'amar,
Din toî boeriY ce-au
fost în
.

earh.
!

Am

remas singur boer

.

.

atrar

Avei
(se

gust se

cunoasceî

închin)

M^ numcsc

jalnica mea tragedie ? din botez Mihlu, din neam
1
. .

Spulberatu i din porecl Haimana M'am nscut Babei, pe când cutremurul cel mare; de aceea poate am fost menit a duce o viea atât de furtunoas ... Se videT acum patru anî m'am înamorat de o veduvi desperat care jurase ca s6 î înfunde tinereile i frumoseile la Agapia, dar cum me zri, plecciune, ea uit i pe reposatul i monastirea i
în (filele
:

se me plece la jugul cstoriei'. Prin urmare, sînt însurat, am doî copilai nostimi care nu'mî seamen nici de fric, dar cariî îî aduc de departe cu Neagoe B isarab. Pe unul l'am botezat

gsi maî comod

Caîus-Trebonius-Vespasianus-Neron-Caracala, pentru 'î strenepot de-a luî Traîan, ear pe cela-1-alt Juarez pentru ca, cine scie ? poate se avem i republic în ear. Sînt familist precum videî, îns poate me'î întreba unde 'mî e familia.^ Unde ? Cu toat srcia mea, aî da un icosar acelui care 'mî ar spune în cotro rtcesce acum biat Sftic cu puii seî Sermana De trei anî alearg dup mine a 'mî putea da de urm i asta gratie principiuluî de stabilitate, de care se pom^enesce aa de mult în paria palavramentul din Bucurescî Se videî pan a nu me muca chiftiria ambiiei de a servi Statul român i pofta de a gusta din cacavalul budgetuluî, triam cum trîam greu dar în oare care huzur... De când îns 'mî-am dat glasul unui deputat pentru ca sS me puîe în pane, se capet
ca se probez

c

.

.

.

.

!

!

fr
:

.

.

.

.

.

.

.

.

.

HAIMANA
un
drept, mult

81

Ioc,

trîesc,

ce'î

maî

greii

dar

fr

nicî pic

de huzur.
Paingul are cuTb de mhtas^, Cârtia groap, ursul birloc

;

Morunu

'n

ap

ît face cas,
'n

i
Eii

slniîsdra tnlesce

foc.

n'am nicY cas, nu am

nicY

mas,

NicY cât o plant nu am noroc, Sf:aranga însa-î cresce sub leas. Eii rdcin nu prind de loc.
la Cahul Dorohoiu unde 'mî aveam forul locuine! i am plecat, ^icend nevestiî se vendS tot în urma mea i sS vie dup mine în Basarabia. Era vara, pe la luliu, o var de acele unde ginile fac oue rscoapte. Dup cinci ^ile de chin, mort copt am sosit la Cahul [J(f( 'mi-am luat o cas în chirie ca unul ce credeam în stabilitate i m'am pus pe treab voind a da probe de capacitate, de
t

La începu m'am sculat

am

fost renduit sub-prefect

decî

de

la

.

.

.

I

.

.

i de tote cele-1-alte cuvinte care sînt la ordinea (j'\hi\ îns nu apucaiu bine s€ întru în cancelariea sub prefectureî i m^ pomeniîu cu un nou decret, care m6 renduîa judector la Turnul-Severinuluî SS videî: Camera dase un vot de neîncredere ministeriuluî vechîu i noul minister gsise urgent de a destitui sau a strmuta o mare parte din împiegaî spre a'î întri partidul în tertip constituional. Ce era sft fac ? De la Cahul la Turnul-Severinuluî era departe; eu asemene eram departe de a cunoasce legile ... ar fi fost dar logic ca se refuz, îns trebuîa sg rspund grabnic la încrederea Guvernului pltit chiria caseî pe ^se lunT de i nu locuisem de cât s^se ^ile, am
onestitate, de activitate
late
! . .

ear

.

.

.

.

.

.

.

Am

67416

fi

82

HAIMANA

lsat un rva Sftici ca se vie dup mine în eara munteneasc i am plecai Trebue se ve mrturesc eram curios de a gusta plcerile voYagîuluî pe Dunre, i în adevSr m'aii mâncat înariî de m'a prpdit. Am ajuns la Turnu cu obrazul beicat îns

c

cu dulcea sperare
stabilitate!
.

c

me

vciu bucura
I
.

.

.

Cap de

cuc, eu

.

de uitasem

favoarele

c sînt im-

piegat român.
îat impiegat
în vecî mutat

i i

permutat
prea mutat.
Etc. etc. etc.

Cine mS vede cu geamandanul Luând'o hojma tot la pictor, Privind cu milS, ^ice srmanul Eat Evreul rtcitor
:
1

I

La i am

Turnul-Severinuluî am luat ear o cas cu chirie mobilat'o frumos pentru ca se nu fiu maî pe

gîos de cât colegii meî; mt-am fcut provizii de lemne i de legume, i voind earî a da probe de patriotism, de românism, de constituionalism i de
toate cele-1-alte ismurî ce sînt la ordinea (;Jileî, am început a merge regulat la Tribunal, a me înbrca în negru pentru ca se port doliul înpricinailor, i a me pricep încurcturile procedureî; îns de-abîa face

c

mS deprinde cu atmosfera puin parfua Tribunalului, de-abîa cptasem convingere poate rstlmci în maî multe fie care lege se SS videî sensuri, când eat un proces politic posturi Nisce patrioi se încercar a face sanche ... o revoluie, strigând prin mahalale gîos sus ua, iia, ua un caraghîoslîc ca toate ila, ua, îla Administraiea, voînic îns revoluiile de la noî
începusem a

mat

c

:

!

.

.

fr

:

*

1

1

.

.

.

.

.

HAÎMANA

83

ceruse ajutor prin telegraf de Ia Buun regiment de ventorî plecase din capital cu artilerie, dar pan a nu sosi la Turnu, poliaiul de ora hruise revoltaniî i numaî cu cinci dorobani îî legase butuc i 'î dase peche procurorucurescî
;

cam sprieat,

lui

I

.

.

Eu, considerându'î ca pe nisce suîtariî de cafinea, am fost de prere sS 'î achitm, pentru ca sS nu le dar Guvernul o importan de victime politice gsi opinia mea subversiv i mS puse deocamdat în disponibilitate, reservându'mî postul de poliaiu Haîda sS mS strmut acum de la Turnu la Bacu tocmaî la Bacu, în vreme ce biat Sftic dup ce mg cutase pe la Cahul, venea sS mg gsasc în pltesc chiria caseî fundul Valahieî Ce sS fac ? pe un an, vend lemnele i legumele, las ear un rgva

dm

;

.

.

I

.

!

.

.

.

.

.

nevesteî ca sg vie dup mine la Moldova cendu-mî întrebare dac nu cumva cuventul însemneaz strmutare.

i

plec f-

stabilitate

Omu
(Jn

'n servicili e

jucrie
.

Frunz
Tot ce

pe

ap

plutind uor,
.

puf tn aer, pfF.
'T

Un nume

'n treacSt prin

o nimica, Monitor.

pe lume

trece

i

pere,

l
La Bacu

Gloria trece, precum un nor. Trec oamenY, visurY, plcert^ durere, Dar ca eti uime nu't trector
I

îmî gsiîu

Bacul, ccî

în timpul

ale-

c

gere! deputailor, am scpat ca prin urechile aculuî din ghîarele unor libertaî independena; îns fiind nu isbutisem a face ca sg se aleagg candidatul Guvernului, am fost strmutat tocmaî la Ismail, i de la Ismail tocmai la Pitescî, i de la Pitesc! tocmaî la Dorohoiîi, i de la Dorohoiu tocmaî la Clraî,

84

HAÎMANA

tocmai la MihailenT, i de la Mila dracu la tat eii ... i biata a se înSftic dup mine, haide ha, haide ha, vrednici se dee ochi cu mine, de trei anî cutrierat astfel toat Romnia, de la Carpaî la Dunre, în lung i 'n larg, închiriind mereu la case, i am trecut ca un fulger prin toate ramurile. Jude-

i de

la

Clrai

hailenî la dracu,

i de

fr
!

Am

ctor m^
;

am fost sub-prefect mS vret am me vrei? am fost? casier mS vret? am pan i primar, pan i vame, pan i împiegat fost la regia tutunului, din care s'a ales numaî^fum i
vrei
?
;

?

fost; poliaiii

scrum Precum videî,
.
.

.

sînt un om universal ca toi compatrioii meî, strenepoî de-a luî Traian. în ce pune sînt gata se întru, i înc i maî gata se îes; îns drept se spun, am obosit ca un cal de post ce nu *î are tainul la vreme. Lefuoara mea am primit'o pe la soroace cu scompturt pe la jidanî 'mî e sinul

m'î

:

plin

de mandate care au muce^it ateptându'î rendul dar nu ^ic înc nimic, pentru sînt de plat chîemat la Bucurescî prin telegram tocmai de la
.

.

.

c

Hera, unde îmî ateptam nevasta. Am venit aici cu Slav Domnului în drumu de fer a luî Strusberg slîrit am scpat de crue de post, de harabagiî
.

.

.

!

nesplai, de diligente

herbuite,

i dac

este sS fim

hojma strmutai, noî împiegaiî Statului, încaî avem acum mijloace de comunicaie rapide i sigur
. .

Am

de la Hera la Bucurescî' am înghîeat în vagoane, am murit de foame, m'am troesdruncinat r^u nit, m'am dar fie eat-me în capital, unde poate voiu cpeta un post cu stabilipus
1

5

^ile

;

.

.

.

.

.

.

tate

i

voîu cânta ca

nealtdat

:

Sînt împtegat
Stabilizat

HAÎMANA
Ne
permutat NicY strîlmutat, Ci cu rgaz
între

85

Românt
;

Aice alt 'aice mânt

De-acum Pe loc a

oiu sci
sta
fi
I

mat De haYmana
n'oiu

i

De-acum

în dulce stabilitate

Am

duc vesel, flir habar, Servindu-mY eara pe aezate Ear nu din fug, ca cYoara 'n par.
s'o

(Trece un ttnpTegat

al telegrafului).

Cine

trece

?

.

.

Al., un impiegat
.
.

al

telegrafului
.

(citii telegrafist)

Domnulc, domnule

cumva
giea

aî în cutie vr'o

depe
în cutie)

mea, pentru mine, d-nul

Mihlu

(Jic

i Haimana
D-luî

?

(caut

stî, te rog Nu de la Sftica, de la soSpulberatu ce (esamiîmî daî voîe ?
. .
. .

.

neaxi depeele)

Cocrcscu,

fost casicr la Pitescî, fu's

git peste Dunre cu banii Statuluî ... nu D-luî Buzunrescu patriot de meserie... nu

eu

.

.

.

's

eu...

D-neî Chiria Bîrzoiu ot Bîrzoenî ... o cunosc, nu 's Ha eat o depe ctr mine ... a fî de la eîi sufleelul meu, de la Sftica srmana Mult îmî duce dorul (citesce depea) «Fiind destituit din postul ce ocupî la Hera, e de prisos sg maî viî la Bucurescî^. Ce face?., destituit! Cine 'î sub-semnat ? Ministru ..
.

.

I

.

.

.

!

1

.

.

1

destituit

I

(adre»ându.»e furioi cfttri telegrafi.t)
.^ .
.

Al

mS
. .

dcStitUÎ,
.

d-Ie Ministru
.

i pentru ce, mS rog? spune pentru ce ? Pentru în timp de maî mulî anî m'aî obligat sS închiriez 17 case i sC le prsesc f^r a le locui ? pentru m'aî silit sS fiu un agent orb a politiceî d-talc, în Ioc se mS laî a fi un simplu im
.

c

.

.

.

c

86

HAÎMANA

pîegat aplicat la îndeplinirea datoriilor sale?., pendin causa capriciilor d-tale am fost ro cu roii, alb cu albiî, verde cu Burtverde, galben, fistichiu, patlageniu, de toate culoarele, ca mahalalele Bucuresci lor ? (apuc de bra pe telegrafist) Dar sciî d-ta am ajuns a fi nervos de când me aflu în serviciul Statului ?
tru

c

c

Sciî

c

mg apuc nbdâîcele
cci îmî pare

când vgd un

plic

mi-

cuprinde un decret de strmutare saii de destituire? Sciî de la 1859 pan ast-^î s'au strmutat i dat afar 33,333 de împîegaî ? 'î-am numerat în Monitor ... îmî daî blende nitam nisam, sS te fi îngrijit maî ânteî a'mî plti mcar ce 'mî etî dator leafa mea, lefaoara mea de vagabond oficial ? Acesta 'î regimul drepteî i al stabilitate! cu care aî promis sS duci eara spre bine?{rîdic bragele în sus; telegrafistul scapâ i fuge) Scrmau car CU astfel de chibzuelî n'îchibzuite aî ajuns a fi satul luî Cremine, i Parlamsntul Palavrameat i noî împîegaiî nisce haîmanale. Maî bine meseria, plugar, negustor, de cât împîegat al Statului maî bine liber de cât sclav nepltit^ maî bine se cânt
nisterial,

c

c

A

!

.

.

fr

1

.

.

1

;

:

Frunl verde 'o lalea, Drag 'mY e Sftica mea.

De

cât sg urlu ruinos:

înt împYegat
în vect mutat ...

(Nu sfîresce)

înapoî

la

Brm Hera

j

(îî îe valiza în spinare)
.

Au^î

?

dcStltuit

!

.

.

.

.

la

Sftica, Spulberatulel
(Cortina cide).

(ese furios).

GURA CASCA, OM POLITIC

QMR/I Q^SC/I,

On

POLITIC

CÂNTICEL COMIC
Cântat de b-nul Ailo, pe teatrul din Bucurescî.

(Teatrul rcpresint un salon).

Gur

CâSCâ,

(într cu un a-r misteri^'S,
opresce

caut

împregîurul

lut,

merge

de ascuhâ pe la ui,

a^>oi se

i

(^cc tainic publicului)

S iî una? r2ul orizonul politic s'a posomorit Acum o seplSmân aii venitâra la mine v^rul Ghi Tremuricî cu Nenea Scarlat i 'mîau spuser la ureche, trebile sau încurcatrlr astfel în cât eî sînt hotrîî a (oftând). Care, vra sS ^icS ear bejniell fugi la Mchadia
I

c

.

.

.

Eti unul

i
l

tremur

m^ tem i gem
zresc

('d

ort ce

Face de rcesc, urY ce aud Face de asud. Când privesc pe sus, Vgd norY spre Apus, alt nor cumplit Cir k«8rit.

i

88

_.

GUR CASC
Ear când
cat

pe gTos
rgfi,
!

Vgd toate pe dos Mergend lot spre De me 'nfior, ^e\x

cum n'or merge trebile anapoda, dac Apoi nime n'a voit se m'asculte?.. Nu le-am spus'o de o le-am strigat chiar în Camie i maî bine de ori ? fii cu chibzuiala... mer «Deschidei-v^ ochiî avei tact politic... etc.» Aa! vorba ceea: ventul am ajuns de bate, cânii latr ... i acum aa e
!

d

.

.

:

.

.

.

c

malul rîpei
tescî,

?

(în

tain).


la

aflit

i

la
?

Mizil,

i

se mirturisim între noT, de partid, putea se nu se întemple? Era vederat lucru, consecin fatal, dar neaprat cum (^ice

dul Iloaeî

Efl apoi

d

Cucu
1

ce s'a întempiat la Pi i maî cu seam la Po-

fr
.

spirit

scif Nenea Scarlat ... Ca i cu grnicerii ceî doî Adic greu era se se ce dracu oameni sînt i ei fi luat nisce mesurî economicoase pentru ca sS se fac lucru muama? nu se sparie o lume 'ntreag ? dar m'au CUI e vina ? Nu le-am spus'o la timp ? Eeeel pre ascultatr ? i cu impositele ghiojghîoare ; m'a asigurat verul lancu Titirfichî se pregtesce un proiect de biruri de pe alt lume,
.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

s Aa

A

.

.

.

.

.

c

de pild:
Bir pe haYne... hSYn'^rit;

Pe cîubuce Pe igare
.

.

.

.

fumrit

.

.

ignrit

Pe cravate... strengririt borcnrit Bir pe nas busun:irii Bir pe piingt gogoXrit Bir pe foî bir boYerit Bir pe boi
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Nu 'î destul atâta ... Se maî vorbesce de o dare ce a se se aec^e pe cuventul de patrie, adic se se

GUR CASC

89

plteasc câte o lecae, de câte orî s'a pronunga acest cu un asemene imposit ne-amjplti cuvent. îneleg curând de to^te milioanele ce datorim, dar atuncî au s^ se caliceasc o mulime de ceteni carii tresc numai cu patria în gur. (oftând). Care vra sS (^icS ca-

c

:

pe lâng bejnie mai r61 Anc una Orizonul politic e i maî Eaca posomorit Am veiî sigure de la Brila un rgva de la un negustor semandicos, Burtverdescu,
licie
!

.

.

.

!

.

.

!

.

.

.

.

.

Turcii... dn taîn cu spaYm) Turcii sînt care 'mî scrie 'î peste Dunre Eî c'am pit'o i asta pentru ce ? pentru nu m'au ascultatr ... în zacNu întindeî sfoara prea tare dar am rostit Nu Nu înmul\t întindeî maî mult de cât plapoma ii armata, ccî se înmulesc datoriile, i se jignesce .» integritatea Imperiului' Otoman che ta lipa ca i când le-a fi grit turcesce; m'au luat la parale, 'acum na trei ne trezim cu Turciî peste Dunre
1 .

c

.

1

c

Aa

1

:

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Aa!

1

c

î

OsmanliY

i

HostangiY

AQ

se curgS mit de mit,
! !

l

Ah aman, aman S6 ne puYe un chTuIaf S£ facS eara pilaf, Ah aman, aman Ear no s8 ne dea zor Ca pe vremea Turcilor, Ah aman, aman SC ne ducC 'n Beligrad, de acolo 'n arigrad. Ah aman, aman
I I
I

I

!

I

Ca s'ajungem cafegiT, CTubucciT i cichirgit. Ah aman, aman
!

I

i

de undtf-am
I

fost boerY,

S^ fim robY la EnicerY. Ah amnn, aman
!

GUR

CAS(J

Eu unul maî bine sS mor, sau maî bine sS fug... pentru aa ruine de cînd sînt n'am pit. Ah ah care vra s^ <^icg robie pe lâng bejnie i calicie Sciî, d-voastr, îndat ce s'a aflat de una ca aceasta, s'au întors opt zeci de miî de corbii de la gura Dunrei, care veniau se 'ncarce pane de la Hait, s'a dus i comergul erei! Opt-zecî de miî noî D'apOÎ se Videî alta. (merge de cam ia u, apoi 4ice oeriiidu-se). Rgu de tot Orizonul politic e posomorit cât un mahmur Nen.iî, Austriaciî, sînt peste ho-

c

l

!

:

I

.

.

c

!

1

1

pa
1 1 !

.

.

.

tar

Am
tot
.

aflat'o chiar
!

acum de

la curierul

nemesc.

..

Eeeeî
poilâ

Poftim
îi

Nu v'am
. .

colac peste ... Ce maî (^iceî.^ proorocit'o Prostul cel de veru Sandu Na!

pupz

dâ «Unde mergem?» Eaca unde mergem bob numerat ritos lucru în zadar am ofticat cu vorba, ba anc am i scris'o în gazeta... nu sciu care: «Cerul politic e amenin«^îtor! s2 privighem cu ateniune lâng altarul pa«tricT, sS avem ochiî deschii spre frontiere, sg ne ferim «maî cu scrim a deprta de la cârma Statului pe unii «oameni capabili, ca Nenea Scarlat, cci puterile gaConstituiunea che ta lipa, Conveniunea «rante. «Timpurile sînt grele, politica EuropeT, aa 'aa... Tre«bue dar ca adeveraî patrioi, s6 chibzuim se com«binm, s6 dregem, se închipuim i iarî sg combi<nm, sg închipuim... che ta lipa». Aa! Eu am scris, ed am citit. Mi s'a întemplat i mie ca unei cucoane Casandra din vechime, care tot proorocîa i
: . . .
I .
.

.

.

.

.

.

.

.

:

nime nu-î bga în seam spusele. Ba baniî m'au poreclitr fel de fel
:

anc

ce

?

Ber-

unii 'mî-aii ^is

Gur-Casc;
cic,

alii Macoveî-cap-de-post; alii banul

Ocup. .

fiind
1

c

'mî e

groaz de ocupaiunî strine

Fie

dar
e c5

Aa

acum aa 'î s'au înplinit ne aflm cu Nemiî la spate,

c

(fisele

mele

? ?

peste hotar

GUK CASC
(Arie
:

91

Ah du

lieber Augustiu).

Neamul

are earil
earîl,

SS vie în

Cvarlir s8 ne cearX Pe earni i vard.

Neamul

în putere

A

s5 ne ocupe,

S2 ne cearS bere

i
A
A
îi

niel i

zupc.

Neamul
IJoerî

prin saloane
a::r.

s2 'î dee

i cucoane

s2 joice taer.

Ear noT pairioiî,

Cu

micî

i

S' ajungem

HusarY

i

cu marY, cu loit cprarî.

vS închipuii pe mine Nae Gâscnescu înhusresce, cu ndragi strimi i cu chiver ? Ama frumos m'a prinde, (ofund) Ah ah care vra î <Jic2 i caraghîoziîc pe h'ng cele-1-aIte picate i coite aceste, earâî v^ întreb, pentru ce? Numaî i aumaT pentru câ nu m'au ascultatr Eac de piidi, alaltsear, nu maî departe, m'am întâlnit cu oare cine într'o cas, un personagiu pro'und, i 'î am <Jis Nene, sciî un ? Rgu Orizonul oohlic e posomorit ca un paraponisit shijb.
Poftim
! !

jrcat

!

1

1

!

:

i

!

fr

'Imiteasi o convorbire tainici. gcMiculând ca
uia, fi espricai In fiiionomia lui

i
re,



.
.

când o

mulem

când ar vorbi la urechia lcând o importan ridicuUt)

Cum
.

?

iir

Nenea Scarlat îmî scrie de Ruif sînt peste Prut Aoleo!
I

la

Mehadia,

c

Ru-

92

GUR CASC

— Fr doar i poate; am dovedii — E cu neputin eti eroare. — Ba me eart Ruii — Da bine, cum c Europa — Europa? se vede c nu (^iarele'noastre i
(arat o scrisoare) ^i...
.

.

.

în
.

.

.

.

.

.

(optesce în taîn).
?
.

cre(^î

.

citescî

gazetele strine.
te 'ntreb
:

Cum e starea politicei noastre atâta Cum st politica european Prusia i cu
?
?

Austria au terminat resbelul lor ? Terminat. Bun Francia s'a retras de la Mecsico ? Retras Bun Americanii se ucid ca muscele ? Adic acum au încetat ... Me rog, nu me întrerupe. CraYul Camehimeha

— — — —

— —

1

1

.

.

.

a perit

de gâlcî
?

?

— — —
se

-- Sciu eu

Ba
Eîl

nu, se'mî respuncjî.
fie.

A um
Ia

alta.

Aa
?

e

c

Italia

vrea numai decât

— Aa e c Englitera nu are destul bumbac — Aa. — Aa maî cu seam c pe Nenea Scarlat dat afar din slujb — Da bine, ce are a face — Ba nu, spune, adever e — Eî Aa aa îns — Apoi dac toate aa cum
e
?
?

mearg
Vrea.

Roma

?

l'aTi

?

:

!

.

.

.

.

.

.

.

.

.

I

aste's

le

(Jiseiii,

nu>i

nevoie se înir maî multe. Cine nu'î orb, va(^e i| priceap ... Eu unul 'mî-am fcut datoria de am artat pericolul, (mânios) pice'mî lumea Gur-Casc, Manu'mî pas (înduîoincoveî-cap-de-post, palavragiu du-se) Consciina'mî e curat i limpide ca luna i ste.

am

.

.

I

GUR CASC

93

I

avut curagîul chTar chiar poate a vieeî mele. (îî sufli nasul tare) Dcc Dumne(Jeu ca se îes mincîunos, îns pan atunci i nici atunci nime nu 'mî a scoate din minte orizonul politic e posomorit
.

Iele. spus adevrul cu pericolul libertii ...

Am

.

.

Am

i

c

1

aceea mS tem tremur i gem Ccî orî ce zresc Face de rScesc,

De

i

i
i

orY ce aud Face de asud.

Când privesc pe sus Vgd nort spre Apus,
nor cumplit Rgsrit. Ear când cat pe jos Vgd toate pe dos
alt

Ctr

Mergând

tot spre rgîi

De

mg'nfior,

)eu

!

{Ut stupesce tn sin

i

Iese foarte posomorit),

(Cortba cade).

SCENETE

STAN COVRIQflRIUL

67416

PERSOANE
Stan.

Un funcionar. Un grec. Un personagiu O dam. Un boer. Un epistat.

misterios.

STAN COVRIGARIUL

ST AH COVRIQ/IRIML
CÂNTICEL COMIC

Cntat de

b-nul AilOi pe teatrul din Bucurescî.

I

Scena

se petrece la poarta gr&dineT CismegiuluY.

Stan vine

aducend
,

pe

cap o tabla rotonda

i încrcat

cu

covrigT, simil, plcinte, etc

ear

în

mân

iind un

trepicliî

pe care

aea4&

tablaoa)

tun(Jele

utrig) € Plcintele ferbinele gogoele roPoftim, poftim la ele * (aea4 tabuoa) Sg te vgd, Stane, de'î fi maî cu noroc ast^î la poarta Cismegiuluî, de cât-va timp in coace îî stau gogoa-

Stan.
!

(

!

c

ele

în ghît,

fetul

meu!..

Aî pit'o i
.
.

tu

Stanic,

ca ceî mulî breslaî românî care nu 'î maî gsesc chip de hran în eara lor. Lume pe dos ... ce se facî? în Moldova Ovreiî, aice Serbiî, Grecii i Patrioii ceî în ^pte lunî ne-au luat înainte. Eac eu,
.

.

de pilda
Din toY placintariY, Din toY covrigariY

100

COVRI«ARIUL

în

ora

ca mine cine 'i mat vestit Dar cu derbederii cu gogoeriî

?

i

Cariî

umple lumea. )eu

!

m'am

calicit.

Eu fac la plcinte Grsue, ferbinte,
Eî vend
la

gogoae

patrioticescY,

l
De
se

lumea nebunit
(Silnic

Las hran bnu,
'ndoap
numaî cu povett.

(Câte-va persoane trec alturea cu covrigariul

i într
(strig)

în

grdin).

Eaca muterii...
vrigi
!

d
fiu

Doamne!
! . .

<

Simit
1

1

co-

pe buze se

te frigî

grmdii
dus

fr

voîii da la a'mî face seftea.

c

.

nu me toî» (cam înapoi) Hait! s'au pustiii, tuf, nimel (oftând)
încet,

încet

.

Ean

se videî, oiu

s

ear

silit

se'mî
. .

mnânc singur
1

Mare minune marfa ca se n'o las sg muce^easc. leaf, i eu tot fug toî de mine ca de slujb Ba, eaca un cîocoe de la Tribunal. singur, cuc. Cuconaule poate a fi flmând, (strig) Domnule.

fr

.

.

.

.

.

.

!

(Trece un funcionar).

— Ce vreî de Locmale Funcionarul. — care de mele Stan. — De N'am De-ale Funcionarul. — Alerg Tribunal. vreme c grbit. Apoi halal de bîeiî Stan. — Pe nemâncate
Funcionarul.
Stan.
?

— Nu'î

?

cere inima de ceva locmale
(apropiindu-se rapide)

?

?

.

.

aste,

ale

?

(cu dispre)

tale

?

.

.

's

.

.

la

(îese)

?

.

.

în-

pricinaî

1

.

.

Spunea bîetu reposatul tat-meu
se

c

în

timpii de mult boeriî, când

duceau

la

Visterie,

COVRIGARIUL

lOi

poarta Curiî domnescî de cumun covrig, câte un simit, i trgeau pe ghît câte un pahar de vin de Odobescî, ca se fie mai cu inim Ia treaba reî, i trebile mergeau bine. Ast-<^I ? în loc de covrigi, toi umbl dup colaci

clrî, se opriau

la

prau

fie-care câte

.

.

.

cal^î.

(Trice un grec).

Eaca un grecuor
resc ... El trebuie
gelebi
?

.

.

.

a

fi

vre

un nepot monsti.
.

s
?

preuîasc plcintele

.

N'auc^î,

Grecul.
Stan.

— Oriste — Nu Metahirisescî Grecul. — Ohi
.

un covrig?

.

Stan - Pentru ce, nostimîorule? Grecul -- (oftînd) Ah! fiindo che eu însumî am
azunso covrigo de când 'mi'-a luato moiile. Stan. Care moiî, cilibidachi? Grecul. Mosiî monastiresco a mea. dtale.^ Srmanul bietu maslinJc? Cum Stan. 'î au luat averile de la moi, strmoî, mil i

— — —A

fr

pcat

!

.

Grecul.
Stan.

— Ah! vahl — Dar asta nu opresce s cumperi un simit..
. .

.

Ean privesce cât e de rumen. Grecul. Rumeno? Nu'mi plage rumuniî de când mî-a dato afar de la monastire i 'mluato pânea de la gur. Stan. Bine facî... maî bine mnânc un covrig. Grecul. Covrigo? ohi, ma baclavas, pohaci, ca1

taifi,

(eva evghenistico aî la dimita? Stan. Heî! S'a trecut tin^pul baclavalelor pentru voi, kir Panaite

1

102

COVRIOARIUL

Eu me Grecul. merzi la diavolo Qe Panaiti (iese) numesco Aristidis Monastiropulos budalas Aucjî Stan. S'a sborit apul ha, ha, ha pozn! cic 'î au luat moiile din verful catargului .. ha, ha, ha oîu rîde mult de asta. Bine 'mi
!
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

1

.

.

spunea ear tat-meîl:
Pe când Domnit greci
Ceî Fanaragiî, Mit de parpalecY de papugit

i

Aicî alergaii, Lipsit de parale,
se 'nbogSYau Inghiend locmale.

i

Dar acum
preî
! . .

li

s'a

înfundat

i

lor;

a secat

îa

ca-

(Trece un personagiu posomorit, cu

prul

sburlit,

i

cu o gazet în mîn).
.

Eac m!
somorit
'î!..
1

..

A

dar sta ce sS maî fie? mare pofi cu stomahu deert, sermanul! (strig).
.

Gogoele Personagiul.— (tresrind) Gogoele! (declam) pronunat acilea sacrul nume de gogoaa ?
Stan.
E\i,

Gogoele

Cine a

Personagiul.

— domnule, eu starostele gogoarilor. — Unde 'î e bîuroul Stan. — Eat'l colea, plin de plcinte
?

înfotete.

Vorba ceea: foaie peste foaie i Personagiul. — Aî gogoaa
litic

la

mijloc tuf.

patriotic, foaie po-

i
.

democ-soc

Stan.
covrigi

— Cu
.

.

.

?

soc?

me

fereasc sfântul!
covrigi
?
.

.

.

Eu vend
inca-

.

Personagiul.
pace
1
. .

— Covrigi,

.

Bestie

Cine se mulemesce cu covrigi

în era Consti-

COVRIGARIUL

103

Dac'oiîi ajunge eu tuiuneî? ^i nu am dubiu, chiar i câniT
. .

Ia putere,
aii

sS

precum sper umble pre strade
cu
?

cu covrigi în

Stan.

c


.

(In parte)

coad. Mi
... la

se pare

cam trsnit
nemernicule
s^
I

leuca,
cânii

prea
.

ro
.

Personagiul.
or umbla

— Aî

. .

fa

.

.

au<^it,

i

Stan.

D'apoî cum (i«e mândru). domnule hait Stan. — O fi, domnule. heîl l'am scpat i pe sta. ..Ean privesce cum din mânî i din cap pune eara la cale Se vede
.
.

Oare Personagiul.

aa belug

fie

atunci în

ear
.

?

.

.

1

.

.

.

!

c

d

.

.

.

.

Maî

sciî

pgcatul
1

?
.

dul cu dînsul început.

.

Dar ce 'mî maî bat eu gânmaî bine sg'mî urmez eu cânticul
.

.

Sub MoscalY apot
Aii eit la noY

Mit de covrigarî

Tuf
Ce
aii

'n

buzunarY.

Ear acum avem MiY de gogoart

De
(Trece o

tererem patriot marY.

dami b&trâni dar cochei).

Stan. Aine te Stane, fttul meu, c trece madama Malacofna care face fo-fo i se uit pe sub gean Cuconi, cuconi! Dama. Cine mg chîam? Stan. Eu f'î mil i poman de'T arunc
. .
.

I

.

.

ochiî

cei
lor.

frumoî
(zimbind)

la aste

plcinte
<Jis ?

care se usuc de

dorul

Dama. —

Ce-aî

104

COVRIGARIUL

Stan.—* o plcint cu sori în stihuri scrise de un cucona ce te îubesce ca un nuc. nu'mî plac poesiile de plDama Spune'î
cintrie,
le

Am

— Stan. — Eaca,
(îese

c
!

legnîndu-se).

m

s'a

subiet
. .

neamul

!

.

.

Acum
plcint
aducea

trebue stihuri de calindare

ca asta se

pe

mas

fie-care

ameîau cucoan gsia
:

înainte cu o toate nevestele. Cum o
.

în

prticica eî câte o

hrtiu

cu stihuri, de pild
Precum pohagtul

înlre

plcinte

Ast-fel lucesct între femei.

NuriY matale m'a scos din minte Ah te Yubesc, de vrei, nu vrei!
!

Cucoana se roîa pe obrjel i
vescel
. .

elicea:

Ce

se potri-

Altul:

Ett
Ear

evghenistS, cât Afrodita,
eii

din pricina dumitale

Am
Ahl

uTtat chiar
te îubesc,

i i

alfa vita
sînt

de jale!

Cucoana zimbîa
Altul

i

^icea

:

A

fi

c

lumea rea

!

.

Mistuind plcinta bine Gândesce-te i la mine Care 't <^ic cu lânced glas Ah te rog na m agapas.
!

Cucoana se fcea
'î-a
fi ?
.

cu astfel de flecurele lumea trTa voios boeriî i cucoanele se îubiaii i plcintele se vindeau, dar acum le trebue azur^ murmur, bonjur i amur
.

i

c

se

mânie

i

(Jicea

:

Degrab
;

.

.

COVBIGARIUL

105

Ce aud
bag
în

?

o

cleasc ?
(Trece un boer

D Doamne
anu
îl

un
dup

muteriu
el)

se'l

sin.
cu un arnut

Stan.

— Eat'l

...

cunosc
Simit
1

.

.

.

paharnicul
!

laur-

tescu din Zltar,

(strig)

covrigi

Boerul.

(astupându'Y urechile)

Ho

!

.

.

CC

tc

spargî

a^a in caiea boerilor? La covrigi Stan.


Boerul.
covrigi eu,

— Aa

1

la covrigi
la

?

.

.

covrigi

?

.

.

Las

c

te-oiii

cetene. Gogoi, gogoi Stan. 'i-oiu arta eu cu Boerul.

cine aî a face, obraz-

nicule

1

(Ic$e furios).

Cu cine? Dac te s.:iu^eu, vere; îî stan. cunosc spia neamului' i soiul boerieî, de pe spusa tateî... Sub domnia celui de pe urm grec, tat-s^ii s'a fcut Vornic de hatârul uneT plcinte ce a trimis la masa domneasc, înpreun cu o strachin de îaurt. A doua ^i boerîul era cftânit i meterhaneaoa turceasc U îrliîa sub cerdac, -în vreme ce brbier-baa, îl rdea cu bricele cele de mrgean. Poporul sta adunat la poart i cânta aa
:

Halal, )i{u, de cine scie S€ fac2 plcintrie, S'o dospeasc, plmdeasc,

în cupior s'o

rumeneasc
.

i

s'o ducfi

pe tipsie
.
.

(^olo, sus, In Sptiirie

Cu Yaurt, Te fâcuT

cu plcintele
vornic,

miele

I

Halal, m.^Y, de cine poate

S6 »e tîrîe pe coate, S£ ae frâng 'n loc din Ca te hei temenele,

106

COVRIQARTUL

Aducend în Sptrie Gogoele pe tipsie.

Cu Te

îaurt,
f

cu plcintele,
vornic,

cut

miele
epistat).

(într rapide un

Kpistatul.
garule
?

— Ce-aî
?
-

fcut

boeruluî

mî,

covri-

Stan.
nimica.

— Eu

fereasc

sfântul
s'a

!

Nu
plâns

am fcut

Epistatul.
batjocorit.

Cum

nu

?

.

.

mie

c

'1-aî

Nu se afl, domnule epistat. Stan. Epistatul. Ean ascult, mî bade, poart-te bine cu boeriî, c'apoî o înplinescî cu mine Stan. Da maî frumos ce mS port, domnule, unde se pomenesce ? Nu poftescî un simit ? mnânc»). Epistatul. PrOaSpStu'i ? (îe simiml Stan. A eit din cuptor înadins pentru d-ta. Se usca, srmanul, atejDtândute ca sd'ml facî sefte. Epistatul. Cum ? Anc n'aî vendut nimica ? Stan. Nu, nu, picatele mele. Nu'î aliveri nicî de-o lecae în pîa. Epistatul O sciu i toate s'au scumpit de nu maî poate omul tri. (maî apuc un simit) Stan. Poftim, poftim, domnule epistat, c's proas-


1

.

.

n

.

.

pete

i

grase.

Epistatul. bune. Stan. Doamne eftine sciî una ? Epistatul. Ce ? Stan. De-aî vrea d-ta, mi

—i

—i

.

.

.

1

.

.

Kir Hpcescule,

s^ar

deerta tablaoa

cât aî bate

'n

Epistatul.

— Cum

palme.

asta

?

COVEIGARIUL

107

Stan.
in

— întoarcete
c
ceva.

în

grdin i

rSspândesce

vorb

dreapta i 'n stânga m'a chîemat acjî nazar i

c

Ministrul

mS

în cabinetul sgii,

are Ia ca sS'mî

poronceasc
ce poate

Cpistatul.

(rî4end)

Bucuros
.

...

da

bine,

Stane,
?

doar îmî cunosc eu oameniî. mg face haz Ministru. Spune d-ta numaî atâta, hune simiturî! Prea bine, mg duc Epistatul.

Stan.

ei
îî

dintr'o

minciun aa de gogonat
. .

vedea


i

c

.

.

.

(maT Ie doi simiturî

Stan.

— De

Iese).

maî edea houl
La

la sfat,

îmî

mânca

tablaoa întreag.
ort care 'npregYurare

Bine Bun,

s2 aY în pstrare

Un

simit
aurit.

grsu i

IY cade vre-o belea mare Ce mijloc e de scpare? Un simit
Hun,

.

.

grsu i

aurit.

Aî procesurt cu cutare ? Cum s'ajungt la înpcare
C'un simit Bun, gn^su i aurit.
Traitt plcut,
cinstire

?

mare

Are
Bun,

tot acel ce are

Un

simit
aurit.

grsu i

(Trace alergând o fetioari).

(fl Stan. unde sborî?

«in*

calea)

Eaca dracu

!

.

.

în cotro puîulc ?

108

COVRIGARIUL

Fetia.
Stan.
lepdat.

— Ean e^i binior, jupâne Stane — îî face cu se vede cela 'Mî-a fcend c dosr nu Fetia. —
I

ulcica,
fi

,

.

.

.

.

.

scii tu
's

?

.

(n4end)

de

Stan.

filele

— Tare, c berbant i prinde uniforma. e militar Stan. — Aoleo Moldova. Fetia. — Toboar de scos din moldoveanul, Stan. — i cum c m'a lua i Fetia. — A aduce toate covrigi srmanii Stan. — Tot
Fetia.

'1
1 .
.

—i

tare i'î drag, fa

?

r

la

te-a

mj'nte

fa?

^is

'inî

în

cal^i.

covrigeiî,

!

.

.

tot

fac

otiile

!

.

.

Dac

aa, na

fa,

vr'o doî covrigî de-aî

meî, sg

Fetia.
Stan. Fugi iute
(Iese).

— D'apoî n'am
c
N'aî cu ce ? te sorb de
ha, ha

mnânci sntoas

cu mândrul teu. cu ce'î plti, jupâne Stane. (cat lung ia feti i ofteaz) Of! of
1
. .

Fetia.

— Ha, Stan. — Aista
i

vie.
?
.

.

mare pozna

maî eti

1

'i

dracu pe uscat.
tenfar

Eiî om Te porY

i cu minte
.

bine, vin(^i plcinte,
. .

Un Ea

crac de-o datri 'i ese puîu, puior de drac.

'\\ arat dinî frumoY, Ochi aprinY ca se te frigY, cu basme, cu gogoY

i

Hop

!

te scoate la covrigY.

în zadar inima-Y

rupt
;
.

Se încearc de se lupt

Drcuorul frumuel

O

în

aprinde încetinel, cât, scos fiind din minte, Nu maY poY vinde plcinte, CcY în focul de alimor Ar^T, te coci ca în cuptor.

COVBIGARIUL

109

roate persoanele scenelor precedinte,

afar de

fetioara, vin din

grdin

alergând

i

încunglurâ tablaoa covrigarului).

(în parte) Ccam aucjit Toi. Funcionarul. — Stanic.

1

Ministrul

.

.

.

Boerul.

— Jupâne

.

Stane

.

.

Personagiul misterios.

— Domnule
.

.

Stanic

.

.

Dama

maî r^mas ceva bunti de vendut. Toi. (deart tabiaoa.) D'niî i mie, d'mî i mie Nu m6 grmdii v'oiu încet, încet Stan. n parte) Epistatu 'mî-a fcut treab bun. da la toi fputesce i (jice încet) SS 'î vorbescî Funcionarul de mine, Stanic Cui } Stan.
.

— îa —
.

cochet.

— Stnicu
.
. .

.

!

c

.

.

(


.

.

.

Funcionarul. - Esceleneî
Boerul.

sale.

(îese)

(încet lui Stan)

De'i facc sg

mg renduîasc
Spune c'î
sînt

Prefect, te fac

om. dese) Personagiul misterios.
(încet, cochet. i l'oiu adora,

(asemene)

devotat, de partitul s2u.

Dama
pensie ...

Oese)

Nu'î

cer alta
isbutit
. .

de cât o

Stan.

— Ha,

(iese)

ha, hal., bine a
!

minciuna...

(sunând banii în paimj Lume, lume pospit i deart Ivm privesce bnrit de unde eram afif de parale... tabl nimica, tuf ... ba au maî rSmas do ^i pe

cununi de aluat, doî colacî ... ce se fac cu
(Trece fata cu toboarul).

?

la

tocmaî am sg cunun pe toboarul cu covin cea feroag ... Vin încoace toboarule Ean spuneî mouluî vg îubiî? tu, drace Hai, haî Toboarul.
I

ia

!

I

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

110

OOVRIGARIUL

— Vrei sS v^ cununaî — Vreu,"da. dar Stan. — SS
Stan.

înpreun

Feioara.

fii

naîbeî.

VS cunun dup
Mergei de vS
ha, ha
!
. .

cea nou. (ie înmulii ca nisipul
treSCÎ, Nunule
1

moda

pune pe cap câte un colac)

mreî
alergând)

Toboarul i Feioara.
(îe«e
1

— Ha,

Sg
pleadl

Stan.
cântând)

Amin

.

.

(rîdic tablaoa de î-o pune pe cap

i

Toat

grija mt-am luat, Tablaoa mY-am deertat.

Cu gogot i cu minctunt

Am

hrânit prott

i

nebunY.

(Cortina cade).

VIVflNblERfl

PERSOANE

:

ACTORI
D-na Luchian.
D-nul Luchian.
.

Porumba, vivandier
Nasoean,
recrut
»
.

Un

ofi9er

X.

Soldai

eranî

erance

— — —

VIVANDIERA

VIV#INblER/l
1858

(Teatrul represint

piaa nun!

sat.)

eranî, erance.

Un
mare
?

bdtrân.

— Au^it'aî,
este,

oameni bunî, vestea cea

eranii. Care Btrânul. — Ci
rile

aceste
lipit

i

c

c

moule ?
pmentul
.
.

se trag Moscalii de pe locueste!

Alt eran.
fie

— Aa

ne vine stpânire moldoveneasc!

Apoî

d

ear de
!

p^m^ntul Moldoveî
dreptu
.

c

nostru are sS

de mult
frate,

1

.

.

aa'î cu

Frate cu

român

cu român!
ca asta,

Btrânul. Eu unul când mS gândesc Ia una Slav mC nbuesc lacrimile de bucurie. ie, Doamne! c m'aî învrednicit a tri pân acum ca sg pot muri în numele meu de român, ca în legea
. .

mea!

eranul.
67416

'apoî înc

una, frailor ...

O

venit

8

114

VIVANDIERA

au sS ne soseasc în curând ostai moldoveni tire pentru paza hotarului celui nou. I ttuc Mare mândra o fi oastea eranii.

c

!

I

romaneasc

1

(Se aude în dreapta sunet de dobe

i

d-;

trimbie)

Tceî, mîi Parc s'aud dobe trimbie. (privesce în dreapta) Eacat'î, copii Eac ostaii români i steagul Moldovei Se'î primim cu pane i cu sare i cu bragele deschise, c's de sângele nostru, mi, de limba noastr, mîl de legea noastr,
Betrânul.
.

.

i

!

.

.

!

.

.

.

.

mîl

Ura!

eranii.

— Ura
marul

1

(într un batalion de soldai românî cu steagul desfurat. Musica merge
înainte sunând
cel nou. Vivandiera

urmeazi

dup

muzic).

Soldaii.
Drum Drum
Cu Cu
bun, doba bate bun, bravt românî, sacul pe spale armele 'n mânY.
1

Fie la parad, Fie la resboiii,

Tot
Vesel

în ir,

grmad,

mergem noti
Ia picior

Ofigerul.

— Staî — Front — Arma
i
apoi se

rpaos
(Soldaii esecul comanda, aeaz armele în snopurî,

amestec

printre

erani

carii le

dau de beut

i

de mâncat cu mare bucurie).

Ofigerul.
nevestele din sat).

Copii

1

odihnii-ve,
retrage de-o parte

i
i

plecare peste o

or.

(se

sS fii gata de se pune Ia vorb cu

Nasoean.

(scoendu'î

sacui)

Eat-ne bunî

sosii în

VIVA^^)IERA

115

Besarabia Pmentul resun vesel sub picioarele noastre, ccî el ne cunoasce, frailor Bine-aî venit la noî, frailor, cii de Betrânul.
!

— mult vg doriam i vS ateptam. Nasoean. — D'apoî noîl Bine Soldaii. — Bine v'am gsit
.

!

.

.

.

v'am gsit

i

Betrânul.

— VS

ca la nite frai buni

eim înainte i îubiî
1

cu

pane i cu sare

(Un eran aduce o pane mare

i

sare pe o tabli).

Nasoean.
sS dee

Mulumim d voastr, oameni buni! Dumnezeii s^ vS creascS tot pane de asta în

ogoarele voastre

Amin eranii. de panea i o înparte cu soldaii). Na flecî, Nasoean. prtii-vg cu pane romaneasc de peste Prut.
1

I

în-

Soldaii. dova
I

— E bun i dulce ca i cea de Nasoean. — Cred i eu dac'î lucrat tot
Betrânul.

la

Mol-

de Ro-

mâni!

Nasoean.
nostru:

— Da — La
ca

Ismail,
s^'l

unde mergeî d-voastr? moule, i pe linia hota-

rului celuî noii,

pzim dup cum

qlice cânticul

(cintl cu gura plini)

HaT cu Domnu sfântul, Haîdet peste Prut
S^ pzim pmântul Care Tam ayut.

Porumba.
ghîtul!

1 SSrace Nasoene tare'î scârie Vino încoace de'î maî drege glasul cu un
1
!
.

.

phlru

de rachiu.

(Ii

varsi un

pihru

din polobocel).

Nasoean.

— Ad,

Porumbi drag,
în glas,

se'mY cltesc

gua, doar 'oiu putea da

frumoas vivandier.

116

VIVANDIERA

Porumba.
De

(Oându-Î pâhrelul, cânt):

vret se'mî

aX
i

în glas,
!

MaY taet din
(Soldaii

cel nas

eraniî

lîd).

Nasoean,
ast-qlî
(încet


(beud)

acela

Ce rîdeî voî, mî! Nu stiî maî cu minte care'î maî nrtos
tu OU tiî, Porunibo, CC
aî,

c
?

Porumbei)

'apoi

am

eu

icî

Ia

chimir?

Porumba.
Nasoean.

Mî-am vendut doî juncanî p^n a nu într la oaste.- (cu dragoste) de'î vrea tu se me îubetî, î-oiu face o salb din

— Ce Nrtiî? — O mân de galbeni!
?

i

pregul boilor.

or scoate puiori.

— Galbeni Nasoean. — pece
Porumba.

Pune'î

se

cloceasc doar

Porumba. ~
cu ce sS te

C

fa

!

.

.

i

plut busunarîul boeriî

am galbeni când am plecat
eu

o stare de om! Mî-au um.
.

.

din Iai

i am

Soldaii.


cumpr

pe tine cu nas cu tot
ha, ha, ha!

(rî4ând)L'o pâcâlitl..

las gluma, Porumbo, i maî bine cânt-ne ceva, ca sS ni se maî dreage inima. Dar, dar, cântS-ne ceva, Porumbo! Soldaii. Bucuros ... Se vS cânt versul viPorumba. vandiereî, cânticul meii. Vreî? Vrem. Soldaii.

Nasoean.

— Ean

Porumba.

— Punei-ve
Eu Cu
sînt

'n front

i

ascultai

:

CÂNTICUL VIVANDIEREÎ.
I.

vivandier

suflet voînicel,

i

Am

drept cartuiera un polo] ocel.

VJVANDIERA

117

Dar

e menit sS poarte
spirt,

Un
Ce

un

spirt

de

foc,

'n

dumanî duce

moarte.

i

frailor noroc

bune dobele, sune,
Soldait sS s'adun^; Eîl gata sînt cu vot De drum i de resboiii Ram, pataplam, pataplam, pataplam.
(Face

mar

militiresc pe dinaintea soldailor la (înitul fîc-crul cuplet).

Soldaii.
Sune dobele, sune,
Soldaif sS s'adime; Eu gata sînt cu vot De drum i de resboiii Kam, pataplam, pataplam, pataplam.

II.
Eii

am

legat

frie
soldat

Cu«a

patriet

i

chiar în
lor

btlie
met frai

Urmez pe
S6 vSrs

at

phrele

De lâng

sin, de icî, ,arat poloboceluU SS 'nchine eret mele, Luptându-se votnict

Sune dobele, sune,
Soldait sS s'adune;

EQ

gata sint cu vot

De drum i

de resboiii

Kam, pataplam, pataplam, pataplam.

Soldaii.
Sune dobele, sune,
Etc. etc. etc.

Kam, pataplam, pataplam, pataplam.
(Oficeiul

M

apropie).

118

VIVANDIEBA

III.

(Zimbind

i cutând

la

ofier cu coada ochîu'uî).

Ear daca oare-cine,
Vr'un tinerel viteaz
S'ar da pe lângâ mine SS't facâ bun obrc z,

Atunci cu voie buna 'î-at da sufletu 'n dar,

'amorîul înpreunii

L'am bea

într'un pahar, (artând phrelul)

Sune dobele, sune SoldaiT sS s' adune

;

Eu gata sînt cu vot De drum i de resboiii
Ram, pataplam, pataplam, pataplam.

Toi.
Sune dobele, sune,
Etc. etc. etc.
(La
finitul cupletului

de pe

urm,

ofierul rîdic spada în sus
s
-

:

dobele încep
în linie).

a bate. Soldaii alearg se'l îee puscele, apoî

aea4
apOÎ

NaSOean.
îubete-me

(cu

emusiasm,
!

în parte)

El

SC

ttU

tC

daî în foc pentru dînsa

(apropiindu-se de Porumba)

Pofumbo,

— Pe alt dat, Nasoene, c'acu bate doba de pornire, Mi-î crede orî ba VivanNasoean — diera m'o pus polobocel! Ofi9erul. — La front — Arma umSr — Ismail Pas grabnic — Mar
Porumba.
(ri4end)

c

me dau de

rîp, pre legea
se

mea

!

(merge de

pune

la linie).

(ctre pubiic)

?

în

^se

duce de'î îa rendul p'între soldai».
1

(comandeaz)

la

la

(Soldaii

pleac cântând

o strof din

urmtorul mar)

VIVANDIERA

119

MABUL OSTAILOR

ROMÂnI ÎN BESARABIA-

Dnim bun! doba bate. Drum bun, bravt românY
Cu sacul pe spate Cu armele 'n mânt.
Fie
<JLi

1

cu soare,

Saii cer nouros,

Fie plot, ninsoare,

NoY mergem voTos

Drum bun doba baie Drum bun, bravi românT
!
!

!

Cu sacul pe spate, Cu armele 'n mânY,
Fie la parad.^, Fie la resboiu,

Toî

în

ir

grmad,
1

Vesel

mergem not
!

Dnim bun doba bate Drum bun bravt românt Cu sacul pe spate
I
!

Cu armele

'n mânt. Steagul sS luctasc, Pentru el trim

eara

sS

trfasc,
1

Pentru ea murim
1

Drum bun doba^baie Drum bun, bravt român) Cu sacul pe spate Cu armele 'n mânY.
I

I

Hat cu Domnul sfântul, Hatdet peste Prut
S^ pzim pmântul Care l'am avut
I

Drum bun doba ''bate! Drum bun, bravt romftnVI
I

Cu sacul pe spnie Cu armele 'n mânt.

120

-

VIVANDIEEA

Pentru Românie
Orlf care

otean
vra sS
fie
l

De-acum

Valul luY TraYan

Drum bun doba bate Drum bun, bravt români
1

I

Cu sacul pe spate Cu armele 'n mânY.
Astfel e pe

lume

Romnaul meu
Falnic de-al sSti nume brav ca un Zmeii

i

!

(Soldaii plec îo sunetul musiceî

i

a vivatelor eranilor.

Cortina cade).

NOTA. —

Acest

mar

a

fost

român din Moldova

în Besarabia

compus înadins pentru intrarea regimentulut dupâ încheierea tratatului de Paris.

PÂCALÂ

I TÂNDALÂ

raZALA

51 >

TAHhALA

DIALOG POLITIC

Pâcal.
Ce

ast

(^î,

înî Tândal, de eti

aa

superat

?

De corbiî

înecate nu

cumva
fel

poate-aî visat?

C C

Ce gândire amArît

ast

tea posomorit

pre cât nu eraî mândru,

acum eti i maî
(oftând).

urît

?

Tândal
Ah
1

Pâcal prea

iubite,

spune'mî

:

este-adev^rat

în laul blâstSmat aceast ear vechîe, S'a ivit o boal nou ce pe mulî a molipsit

'n

c

i

la

care tot

Românul

chi^r din

fire'î

c

menit?

Pâcal.
Care boal,

Tândal

?

Tândal.
Boal
Ce de mult ne
grea

i

ft' de leac

amenin

l

122

PÂCAL I TÂNDALÂ

Pâcal.
Dar ce boal
?

Tândal.

O
1

!

trist
!

veac
1

!

în ce vremi au fost s'ajungem în ce rele în ce foc Au(jlt, frate, toî Românii s^ fie-uniî la un loc Moldovanul i Munteanul s6'î pearde numele lor SS 'ntruneasc-a lor pmenturî s6 se face un popor Ba chTar naie se fie . au^f, naie mî, mî, nu credeam Românii atâta de Peu,
I

!

1

!

.

!

.

.

c

ntri

1

Pâcal.
De

de aspru pentru neamul românesc, al teu suflet îl scieam maî cretinesc. Pre cât îmî aduc aminte, tu odinioar aî fost Atât de bljîn lumea te credea puin cam prost. Cine 'î a turburat firea ? Spune mie, dragul meu, Cine din miel cu blândee tea tcut leu-paraleii ?
ce etî

aa
?

Tândal

.

.

c

.

.

.

Tândal.
Cine, cine n'am nevoie ca se i'l destînuesc Dar acela oare cine m'a fcut sS 'ncremenesc Când 'mî-a spus chiar la urechîe, cu glas blând i 'nduîoat Moldova, sermnica, spre peire a plecat, Cci de a fi se se uneasc Moldoveni i cu Muntenî, Muntenii dintr'o sorbire au se 'nghit pe Moldoveni
.

.

.

C

1

Pâcal.
Eleî
1

frate.

Tândal.

Aa

drag

!

.

.

Ascult

s6 te-orescî

PÂCAL I TÂNDAL
Se

123

(Jice de capital ca sS fie 'n Bucurescî, Cale de treî-^ecî de pote departe de laul meu, I)e-acest târg frumos i mare unde trim tu i eii Eî Pâcal, orî ce 'î spune, nici c'mî vine de cre(;Jut Car putea ca s^ ajunge laul ora de inut! laul, scaunul Domnieî, care precum tu 'mî-aî ^is, Se aduce de departe cu vestitul tSu Paris. laul, vechîa capital unde am csua mea Care, de s'ar perde laul, mult din preu'î ar scdea. înelegi acum, frate r
1
!

Pâcal.
SS
jerlfescî

o

ear

îneleg i tu vrei 'ntreag printr'un ticlos bordei

c

1

Tândal. 'apoî alta, alt pozn Ci c'n Statul Românesc SS fie la stpânire Domn de neam împrtesc, Domn strin, numit pe via, i cu drit de motenit
I

motenire apoi nu'î de suferit Care atunce, cum s'ar prinde, eu ce am hambiion, Se'mî ridic toat sperana dea mg aca pe tron Eu ce sînt patriot mare, eii get beget sS nu am Prilej de a fi în ear nicî mcar un Caimacam i, percjend a mele driturf, sS ajung chiar a videa Sub un Prin strin, catolic, se perde legea mea Nu, Pâcal, nicî o dat
Au(^î, tron cu
!

.

.

1

I

j

!

c

!

Pâcal.

I

C,

prc cât etî prost din

fire,

Tândal, te rog, i maî prost

tacî,

vreî sg

te facî.

Ce te sbuciumî pentru lege Când tu legea în picioare'î

astfel de înfuriat. de-atâte orî aî clcat

124

PÂCAL I TÂNDAL

Tândal.
Eu, Pâcal?

Pâcal.
Tu, Tândal.

Xândalâ

(facându-î cruce).

MS

fereasc Dumne(^eu

!

Pâcal.
zadar, cci pe-a ta urm te pasce pecatul greu. Adu'l bine tu aminte de iganii ce-aî avut

In

Prin mezat, ca nisce vite, câte suflete-aî vendut ? 'ndurare mumele de-aî lor copii, rî(^end de a lor lacrimi ca o fear din pustii Spune mie, o cretine, câf cretini aî chinuit Când erai, chTar din pecate, în slujb orânduit ? Câte veduve serace, câî orfani tu aî prdat, pânea de toat c^ioa chiar din gur le-aî luat ? Spune'mî tu, o stâlp a legeî, ce umbli cu crucea 'n sîn, Sînt aceste fapte-rele de cretin sau de pgân ?

Desprend

i
i

fr
!

1

!

Tândal.
Bine, frate, tu

Pentru

c,

fiind

Aa

me spaiiî.-.Ce greal-am fptuit în slujb, i eu m'am schivermsit
. .
.

?

obiceiul ereî

Pâcal.
Taci,

Ar^prdat sermana ear, e

destul, n'o

Tândal, nu cârti. maî huli

!

i

de vrei ca se se erte trecutu'î mult pectos, Hotrsce-te o dat a fi ereî de folos.

PÂCAL

I TÂNDAL

125

Ear nu umbla cu minciuna ca un erpe cu venin, picend s'ar perde legea de-am avea un Domn strin, Cci Românu 'n ast lume orî ce rele-ar suferi, în legea care se nasce, în ea scie a muri

c

1

Ungurii ce în Moldova sînt ca noî locuitori, Schimbat-au a lor credin sub Românjî Domnitori ? Pentru ce dar pe-al teu frate maî uor sS'l socotescî,

i

C C C

el anc tot pstreaz bunurile stremoescî de ce, supus orbireî unui mârav interes, Se nu vrei a înelege lucru lesne de 'neles la orî care nevoî, 'n Unire st puterea De cât a fi unul singur, e maî bine dea fi doî

Când

?

1

C

:

1

pîraele-adunate se prefac în rîurî mari.
ceî slabî,

când se'npreun, cumpnesc pe ceî maî
târî,
:

Ccî, precum ^icea odat l'aî sSÎ fiî un bîet moneag E maî lesne-a rupe-o varga de cât un întreg toeag

1

Tândal.
Bine, dar ce are-a face
?

Pâcal.
Nu 'nelegî ? ascult dar Pentru ce gi ile noastre au bSut atât amar ? Pentru ce acum, de veacurî, nicî maî hlduesc ? Pentru ce sfieal dumaniî le nvlesc, în cât ast-^î bîet Românul ce-a ajuns a fi de jac, Nu maî scie ce maî este Ttar, Jidov sau Cazac ?
.

.

:

fr

c

:

i, privind îmbelugarea holdelor din eara luî, Se întreab cu durere a cuî prad-or fi, a cuî ? Sciî tu pentru ce, Tândal, Dumne<Jeu nea prsit, Dc-am rCmas dintr'un neam mare un neam mic i
:

umilit

?

126

PÂCAL

I TÂNDAL

Tândal.
Pentru ce
?

Pâcal.
Pentru

Pentru Pentru

gsit pintre Români Oameni ven^^torî ca Iuda, inimi rele de pgâni
'nainte s'âu

c c

c

vrajba între frai s'a

încuibat
1

Românul

frate

de

Român

s'a

deprtat

i maî

^

Carii jertfind ca

i

tine viitorul românesc,
lor,

i
Au

semenând destinarea pe pmentul stremoesc,

sc(^ut, au stins Unirea, puterea neamului au mrit sumeia dumanului rpitor. Când e turma rezleit, pstor, câni, Lupul ese de la pând 'o zugrum maî uor

i

fr

fr

Tândal.
Adevrat aa este îns de ce, Pstorul aceleî turme se nu fim sau
.

.

.

1

.

.

fStul

meu,
eQ
?

tu, saii

Pentru ce strein se

fie

?

Pâcal.

Ccî pstor

în

eara mea

Nici eu nu te-a vrea pe tine, nici tu pe mine m'aî vrea. Dulce e Domnia, frate, i muli vreii a se 'ndulci, 'aceî mulî unul pe altul caut a se nimici Prin partide, prin corupii, prin mincîunî i prin ven^Srî, Care toate sînt menite reu s'aduce bîeteî erî! Nu 'î maî bine dar s^ 'nchidem calea tronului slvit Celor carii sînt în stare chiar i neamul de jertfit ? Nu *î maî bine, toi Româniî insuflai de-acela dor, Dintre dou micî popoare se ne facem un popor ? Ear ca Prin al României un strin Prin se dorim, cu tronurile-Europeî pe al nostru sS '1 rudim ?

i

PÂCAL I TÂNDAL
Atuncî naiile toate ne-or primi
la

127

sinul

lor

Ca pe o naie îubit i de mare

viitor

'a

str'

moilor arin

tresari-va în

morment,

C'a ajuns a lor vechi nume respectat ear pre pment urmaii notri mândri de priniî ce au avut, La copiii lor vor spune binele ce le-am fcut

i

Tândal

1

(uimit).

Pcal, frioare,
.

îns

.

.

spune' mî

.

.

.

drept s^'î (Jic capitah tot sS

.

.

.

fie 'n

bine vorbescî, Bucurescî ?

Pâcal.
B^tte norocu 'n fa mî Tândal, ce-aî pit, De'î e drag aa mult laul?. Nu cumva te-aî jidovit? Dar nu vc^î pe toat qjioa valul negru, evreesc, Cum se 'ntinde de îneac tot oraul cretinesc ?
1 .

în cât orî cine sosesce în luntru'î înglodat,

Socoate

c

în

ludeea din picate a întrat

1

Tândal.
D'apoî bine, Bucuresciul adic este mat bun
?

Pâcal.
socoti-o, eu l'a crede de nebun. Bucurescîul ca i laul este ca un vechîii sucman Care, ori i cât l'aî coase, nu pltesce nici un ban. Pentru noua Românie trebuie ca s6 dorim Nou, mândr capital de care s6 ne mândrim, Un ora puternic, mare, pe un rîu înbelugat in centrul RomânieT cu trie aezat.

Orî cine ar

i

Tândal
Pe iret
?

(aprin42oduM).

128

PÂCAL I TÂNDAL

Pâcal.
Pe iret,
fie.

Tândâlâ
Se
'1

(cu ochii

înflcrai).

Nu
numim Traian
.

departe de Focani",

.

.

Pâcal
Tândal.

(zîmbind).

Prea bine.
(cu entuslasm).

Se ne facemî toi Traîanî

Pâcal.
Se dea Domnul,

Tândal.
svârlind cciula
'n sus.

Tândal
;

Ura

!

dac

este

aa,

Adu mâna, maî Pâcal mâna Se triasc România i Unirea Haî se tragem, mî, o hor în
'Se prind de

vreu cu tine a da.
'ntre

ciuda

Românii celor pgâni

mâni

i

joc

Hora

Unireî).

HOEA UNIKEÎ
Hai

mâna cu mâna se Cei cu inima român. Se 'nvertim hora friei
Pe pmenlul Româniet
Earba
re din

dm

holde
'n

Pear dumnia
între noi sS

pear ear,
!

!

De

cât flori

i

nu mat fie omenie

PÂCAL

91

TÂNDAL

129

Mt
Vin

Muntene,

i i

vecine, sg te prin^t cu mine

mY

la

la

vVa cu unire, moarte cu 'nfrire

I

Unde 'î unul, nu 'î putere Ia nevoT i la durere. Unde 's doT, puterea cresce, i dumanul nu sporesce
I

AmSndoî sîntem de-o

De-o ftptur i de-o sam, Ca dor bralt înir'o tulpin. Ca doi oiht într'o lumin.

mam,

AmendoT avem un nume, Amândoî o soart 'n lume. Eu i's frate, tu 'mî ett fr'ate
In noî doT un suflet bate.

Vin la Milcov cu grbire Sg '1 secm diiitr'o sorbire

Ca

sg treacS

drumul mare

Peste-a noastre vecht hotare.

i

sg vadg sfântul soare,
(jii

într'o

de sgrbtoare,
I

Hora noastr cea freasc Pe câmpia Româneasc

67416

Lfl

TURNU-ni^QURELE

PERSONAGII
Adela, tînera veduv.
«

Horcea, sergent de Dorobant.
Doctorul.

LA TURNU-MAGURELE

LA TMRNU-n/ÎQMRELE
SCENA
(r^epresentat
IN

VERSURI

în ajutorul

ostailor rnii)

Teauul representi o camera mîci
sttnga

i

simplu mobilat.—

Ua în

fund,

ali

i

o fereastr

in dreapta.

faa scenil, ma! scaun de lemn alb.
Tn

u

!n

in dreapta,

o

mas i

un

SCENA
Adcld,

I

(tflrind de tcris un rjva.

ti

sub-semreaz 4icend

:)

Amica

ta,

Adela

... in

Turnu-Mgurele.
scris in

.

TreT pagine

ticsite!..

Ce am maî
iCitesce:)

ele?

«Scumpa mea Natalil..

ar

fi

un spectacol curios

«pentru tine de a me vedea pe mine, o elegant dec prins a tri in saloane lucsoase, lociiind acum într'o goal i purtând costumul ambulanei... Cu «toat aceast schimbare îns, nu poi crede, iubita Eu, o tîner veduv, «mea, cât sînt de mulemit «incongîurat de adoratorii patentai din Bucurescit

«odi

I

.

.

184

LA TURNU-MGURELE

«din laî, «declaraii

i espus

a

au^i

in

toate

^lilele

aceleai

monotone de amor, me simt

ast(;Jî

maî

de posiia mea înalt în societatea român «sub nobila hain de sor de caritate. In capitalele «noastre eram asurcjit pe falele suspine ale come«dieî lumescî aice sînt uimit de adeveratele sus«pine ale suferinei, i pe cât acolo inima mea era «nesimitoare pe atât aice ea bate i cresce animat de «un nobil devotament ... sub veghierea mea un «june cpitan rnit, foarte interesant ... La asediul «Plevniî, sermanul a primit un glon în braul drept «i mult ne e team va fi nevoe de o amputare. «Fereasc-1 Dumne<Jeu de o aa nenorocire Sergentul «luî, un viteaz din al 13-lea regiment de Dorobanî, «bun, simplu, cam original i cu numele de Horcea, «plânge ca un copil când se gândesce o remâe /«:pitanui luî ciunt Eîi însamt me infior U aceast «idee, câcî încep a avea pentru scumpul meu rnit «o afeciune de sor Te vd îns zimbind i cl«tinnd din cap, dar te poftesc se nu fiî nebun i «se nu'î închipuescî romanurî etc. etc.
;

«demn

Am

c

.

,

I

c s

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,

Ua

din fund se deschide... Adela strînge scrisoare, o pane sub plic

i

scrie

adresa pe ea).

A

!

se deschide

ua

.

.

.

sergentul
. . .

Horcea vine
adresa
.
. .

.

.

Se pun

în plic scrisoarea

Acum
II

bine!

SCENA
Adela) Horcea,
militar

(intr prin fund, se opresce lângâ

u, face

salutul

i

tuesce).

Horcea.

Hmm

!

Adela

t

^sc

scoal

i

se întoarce spre

Horcea)

LA turnumAgurelk

136

Horcea
Doresc sntate.

Adela
Ce
face

Cpitanul

?

Horcea
Te
'ntreab,

duducu, 'ofteaz

greii,

sermanul.

Adela
Se simte maî reu ast<^î
?

Horcea,

't»ce

i

'i

muci

musteaa).

Adela,

(îngrijii).

Respunde

...

Horcea.

Aa
Adela.

'mî pare.

Cum

?

Horcea.
Apoî, cum
s'ar ^ice,
îl

ardc-un pojar mare

.

.

Adela.

La ran

?

Horcea.
6cM
sub coast, colea, Ia inimioar inima tînjesce când n'are sorioar,

i

.

.

.

.

.

.

136

LA TURNTJ-MGURELE

i

C

<^cu

dar eu incep a crede ... se nu te superi mult maî reu e bolnav când bietul nu te vede
.

.

.

.

.

.

Adela.
Cre(^î
?

Horcea.
Cred
.

.

.

ades

me 'ntreab pe mine
zin de
sciii

'n
.

aiurire

De

eti, ca în poveste, o

iubire

.

.

Un
Eti

heruvim, un ânger
ânger,

.

.

.

maî

eu câte-mî spune

?

.

.

duducu

?

Adela,

(zîmbind)

Nu

cred.

Horcea.
Apoî de ce inir
tot ast-fel

Mare minune de cuvinte ?

Adela.
El
. .

.

are ferbineal i-î

.

.

.

ameit de minte.

Horcea.
Oare?.

C

aa se fie?.. Eu unul dam cu gândul poate, fiind tînSr, i luî i-a venit rândul
. ,

Se cac^ 'n slbiciunea de fire omeneasc, cum fac toi flcâiî din lume ... se iubeasc. Se
.
.

Adela
Pe cine?

(rpido.

LA TURNU-MGUBELE

137

Horcea
Mâî,
'urt)

«în

pane).

c

iute a întrebat
.

Pe

cine, el

o scie

.

.

eîi

pe cine ? scitic nu pe mine.

Adela,

(cade pe g&ndurl).

Horcea
Na! au
c(;Jut

(în parte, privind-o).

pe gândurî acum
se vede,
îî

i

Cu

mîere,

cum

atinseiii

puîculia guria.

.

.

.

Adela.

Ean spune-mî

:

fost'au ast-(jî chirurgu 'n

ambulan?

Horcea
Aii fost.

(posomorîndu-se'

Adela.

i

C ea
n'a

Aii vc^ut rana
fi

?

.

.

i

are

el

speran,
?

se va închide prin simpla vindecare

trebuin de o crud operare

Horcea
cam pe gândurî eit-au asta dat prut luî rana mult maî inflcrat. L'am întrebat ce crede ? Nu mîaîi rspuns
Chirurgul Câcî i-iiii
.
.

nimica,
floare
I

Dar cltina din capu-î ... i, zeii, mî-e tare .duioindu»^) Scrmanul Cpitanul, un bujorel S'ajung ciunt, drguul dc-a sci, scit
!
. .

fric.
în

s

c moare

Adela
Se

«tn

panO

moar

—o

I

Doamne

sfinte

138

LA TUENU-MGURKLE

Horcea.

A bat
!

î-ar se-î

bat

Chirurgi

!

nu sciu

alta decât se taîe
.

'ndat
.
.
.

i brae i picioare cu arma ascuit Doar braul nu e creang i omul nu î rchit Eu ÎI cunosc, duduc, pe Cpitan maî bine
.
. . .

.

S'ar impAca cu moartea decât cu-aa ruine.

Adela.
Dar, dac'ar
fi

nevoe numaî decât
?

.

.

.

Ce-aî face

In locul lui chiar insui

Horcea.
Eîl
?

4cu, maî bine 'mi place

Se merg pe ceea lume Decât o vîa lung

întreg, cu cap, cu toate,
fiu

s

un

trunchiii cu cîoate.

Adela.

O
Nu

sciu

;

aa-î Românul,

nepstor de vîea

;

Dar lâng-amrciune maî este i dulcea Dar dac-î crud de-a perde un bra, acea durere
poate

Rnitul nostru

El poate vîeiî, Plceri, considerare, familie, iubire. La toate are dreptul viteazul se aspire.
.

s gseasc pe lume-o june; din pragul s priveasc la bunurile
î

mângâere?
tinereii

.

Horcea.

O

îns stejarul amar se oeresce fi, Când apriga secure de crengi îl despresce,

LA TURNU-MOURELE

139

i

crede-me, duduc, Românul e de mil Când n'are cu ce strînge Ia sinu-î o copil. Atunci nu-î maî remâne decât se sfîreasc, alte doue brae pe lume se gseasc Sau Heî când aî vrea, duduc, se-î faci cu el poman.

s

.

.

.

.

,

!

.

Adela.
Eu ? cum
?

Horcea.
Eti bun,
Aî doug brae
.
.

bun
in

.

d-le
ast-fel,
.

de pus, zeu, chiar pe ran. dar luî Cpitanul,
indulci aleanul
.

i

ast-fel,
?
.
.

numai

i-aî

.

.

Le daî

Aud

}

.

Duduc, ascult-me pe

mine.

In locul

dumitale le-aî da eu ca maî bine.

Adela.
Dar cum
vrei cu-a

mea mil

se-î

cad

eii la

npaste?

Horcea.
Npaste Dee-mî Domnul i mie tot de aste o floare frumos imbobocit. Au(;Jî? npaste Dar unde se maî afl maî vesel ursit ? Npaste (o privesce cu admirare) Cpitanul i CU am
!

!

.

.

fi

în

[stare

De braele amSndou^ se cerem o scurtare De-am sci c ne ateapt o astfel de resplat.
Adela.
Dar
bine,

Cuvine-se chiar îns-mî se cerc de

Horce drag, gândesce ânc-o dat a-î propune

:

?

.

.

140

LA TURNU-MGURELE

Horcea
Ba

C

nu, fereasc sfîntul

dac-a perde braul i
de braele sale
in

I-a

Eu, de 'nvoescî, n'a vrea ca se schimb o Zînioar.
! .
.

i

oiu spun

moar,

Adela.

i

ar priîmi?

Horcea.
N'aî grij
.
.

.

hait, cu

nepus mas
'1

;

Ba 'a juca drgaîca, rnit cum e, prin cas. lovesce Ce vrei ? Aa-î Românul când strechia mugur i muguru 'nfloresce. Când inima

d

;

Adela

(ri4end)

Glume

etî.

Horcea
Glume, îns
. .

.

cum gsescî gluma

?

Adela.
Bunj

Dar

.

.

.

ean se

schimbm

vorba.

Horcea.
(in parte)

De

!

pe-o alt strun S'o Sc vcdc c'am scHntit'o cu-a mea avocie. nu m'a fcut mama mehenchiu in limbuie.

dm

Pecat

Adela.
Sciu

c

'mpreun aî

fost

rnii o dat

;

Ear cum, i când, i unde nu mî-aî spus anc.

.

.

LA TURNU-MGURELE

141

Horcea.

Eat
jCum s'a 'nt^mplat, duduc: Trecuse-o septSmân De când eram în har cu Lifta cea pgân, jA.lâture cu Plevna, în fa cu o redut Te 'ntocmaî ca ariciul, ghem toat prefcut, e pustie i ne poftea aproape, Prea

c

(n

anurile-î dese de
tot

viî se

ne îngroape.

>îoî tot
Ji

ineam trgeam

privirea doar
la

om

zri dumanul

tunuri doar i-om strica redanul,
vie.

Dar dup parapete ascuns el cu urgie. Pe când noî dam în bobot, trgea în carne


Ji

Era ear maî cu seam, era

'ntr'o

pdurice

3 baterie care cu noî juca 'n popice. cu bombe, scurtându-ne de <^ile, Zum Românii cu grâu la Sân-Vasiie. D noapte, Cpitanul vr'o (^ece înî ne chiam Mâî, de moarte ve este, sau nu team ? >i (Jece — Nu, Domnule respundem. Nu ? Nici de Prea bine [cum. £u merg la baterie s'o iau Veniî cu mine ? — Venim cu toî rcnit-am i ne-am pornit pe dat, ,4e am furiat prin umbr ca vulpea cea ireat, când se dea foc Turciî la tun, pe ne-asceptate 2î se trezesc cu spaima i cu Românii 'n spate.

smna samn
:

1

— —

.

.

.

;

I

li

*e
)i

loc

i dâm nval
la
!

in eî,

manca -î-ar

ne'ncletm
lovituri

lupt
I

grmad,

corbiî chiar ca orbiî.
!

Je

ce râcnete de ura cu stratul ce mucturî cu gura 'ân'ce din Turcî, hapsiniî, nu au remas nici unul, *ân'ce le-am stricat cuîbul, pân'ce le-am luat tunul! *e tun pusese mâna el însuî Cpitanul, -uptând cum lupt Zmeul cu Badea-Nsdrvanul.
1

groasnic trînteal

>

!

Car

când

in

faptul

(^ileî

neam

cercetat dobânda.

142

LA TUBNU-MGUHBLK

Cu-O ran fiecare îî msura isbânda. La bra Cpitnaul avea o 'mpuctur

i eu, colea pe frunte, aceast lovitur. Dar fie! eram mîndri ca leul-paraleul Când am adus în lagr cel tun ce'î c^ic
.

.

.

trofeul

Adela

(emusiast?.).

A! bravo, bravo, bravo, Românî de
(Uimindu-se).

vitejie!

Ah

I

inima

i

simt ...

mea cresce i simt
.
.

în

vesel mîndrie

.

.

.

(pUnge).

Horcea.

I

Duduc
(în parte)

...

ce plângî
[nu

?

.

.

Ds
.

maî plânge

Când vgd

plâns de femee, un
(uimit).
?
.

nod colea mS strânge

Tot plângî

.

Adela.

Nu

e nimica,

i

nu
el)

bag

de seam.

(dându-I batista

Voinice, de la mine primesce-ast nfram i-mî spune, cine ast-fel te-aii încrestat în frunte

?

Horcea.

Un Turc

urît i negru, nalt, eapn cât un munte. Vroia se-mî taie capul lovind cu eataganul
.
.

Adela.

i

cum scpaî?

LA turnu-mIqurklk

14B

Horcea.
V^^ut-aî

cum crap'n
. .

cinci bostanul

Când Când

d'o peatr ? l'am pocnit cu stratul
îl

isbescî

Aa

în

S'au dus pe ceea lume în raiu Prin munî de baclavale i dealuri de pilafuri Dar ce stau eu la vorb i dîrdîiu ca o bab ? La doftorul cel mare alerg cât maî în grab Se vie aice însui, pe Cpitan sS'l vad Ccî cel chirurg la vorb nu are de loc nad.
.

crpat capul tidv pe arapul. se fac jafuri
i-au
.

Adela.

Alearg ... i Te rog.

la

pot

sa daî

ast

scrisoare,

Horcea.
Prea bine,
(;e

ad; m6 duc
opresce la

într'o 'ntinsoare.

ua

din stînga)

Duduc

.

.

.

(»rati spre

ua

din fund)

El

tC
[acjî

atCapt
o fapt

...

F
. . .

bun

i

cel

de sus pe trunte i-a pune o cunun.
(ese prin stenga)

SCENA

III.

Adela.

Ce oamenî! Ce natur frumoas i bogat Ce inim viteaz i simpl i curat
Se bate
'n

O

!

nu,

nu

Cât are

Romnia pentru paz

aste sinurî când e nevoea 'n nu poate 'n veci se

ear

1

pear

o verde seminie

144

-

LA TURNU-MAGUBELE

aa mare, cu minte-atât de vie zadar pe faS-î invidia strin Cereat-au s'o mânjeasc cu-otrav i cu tin. Infami clevetitorii, vrjmai aî Romnieî, Sînt inferai de-acuma cu ferul infamiei. Cci le-au respuns Românul cu-a sa dispreuire Prin fapte glorioase ce merg la nemurire Aice, lâng mine un tîner erou zace In ghiarele durereî srmanul dar ce face ?
Cu
suflet
în

Nu

!

.

.

.

.

.

.

1

.

.

(deschide
1

puin
!

ua
. .

din fund)

Doarme cât e de palid Ce taînic triste Pe fruntea luî e'ntins Ce aer de noble, Ce aer de mrire câtig o fiin C(;Jut pentru ear în crud suferin
.
.

1

.

.

1

.

.

Ah

!

.

.

trista luî privire
.

adînc

me iubesce Putut-aQ se se schimbe a
.

Ce-aud ? La mine

.

suspin
.
.

?

.

.

poate
1
.
.

c
i

m'nduîoeaz
el

.

.

acum viseaz
. . .

eu

oare'n iubire
?

mea comptimire

(cade pe gânduri).

SCENA
Adela, Horcea

IV
(într tulburat;.

Horcea.

Duduc, duducu

...

Adela.
Ce
este
?

Horcea.

Nu

e bine,

LA TURNa-MGURELE

145

Am

întelnit

chirurgul

.

.

.

(ocrinduse)

Vaî

!

simt

fior

[prin vine.

Adela.
Chirurgul
?

Horcea.
Dar, chirurgul, casapul, cîocrtaul

c amputeaz C-î team de cangren.
Mî-au spus

chiar astzi

ptimaul,

Adela
Cangrenai moartei

(ipâneati).

Cangren

I

vaî de

mine

I

Horcea
Moarte
! . .

(perdut).

se
.

moar
el
?

.

.

.

Cine? cine
!

?

Eu
Ce

?

eat-me

.

.

.

sînt

gata

1

.

dar

.

.

O

Doamne
[sfinte
1

fac eu fr'

de dînsul

?

.

.

Ce spun

l'al

sSu
rinte

p?
.

.

Adela. Dar ce
se facem, frate?

Horcea.
Ascultii
.
.

De nu

vreî s'aî mustrare c'aî fost

Eti cretin cumva de vin,
. .

.

.

Alearg lâng dinsul i-î spune ce î sci spune, Ca se-1 îndupleci soarteî amare-a se supune.
Vorbesce-î romnesce, gresce-î franuzesce,
67416
1

10

146

LA TURNU-MGUBELE

î-a veni maî bine, dar mi-1 adimenesce Rugându-1 i <Jicendu-î c'l veî iubi maî tare De-a vrea ca se asculte pe doftorul cel mare.

Cum

Adela.

Dar

.

.

.

Horcea ...

Horcea.

Duducu
Mergi, scap-1 de
la

.

.

.

lumin

.

.

.

floare vie,
. .

moarte i

me dau

rob

.

Adela.

1
.

.

fie!

(intr în fund).

SCENA V
I^OrCea
Eat'o
1 .

(ctînd prin

ua

din fund.

.

puicua merge

.

.

.

când pas, când s'opre[sce
.
.
.

S'apropie de patu-î ... El Aii i uitat durerea O
.

s'aii trezit,
!

zimbesce,
1 .
.

.

.

farmec de muiere
.
. .

Femeea î, Ce spun

ci-c, floare de leac pentru durere

.

.

.

oare

(ascult)

N'aud

de-aproape

îî

op.
. .

[tesce

Ea Ea

îl roag dar el se 'mpotrivesce pare plânge!.. Nai chirurgul de-acum poate se vie.
.

c

.

.

.

.

In lacrimi de femee chiar ferul se Viteazul, leul, zmeul e 'nvins de-o

mldie
1

.

.

ppuic

.

.

.

mititic i ea ... ea îl srut eacal Ce-mî ved ochiî? Pe frunte ?.. Hait, acuma logodna-î i fcut.

El

îî

srut mâna ... Ce mân
. .
.

i

.

LA

TURNU-MGUBELE

147

eat i chirurgul Dar Ca nourul pe soare când
. . .

!

.

.

pB

drace

!

.

.

El sosesre

cerul strelucesce.

SCENA
Horcea, Adela
Adela.

VI
(imri tulburat).

Ah

!

Horce,

mergi

degrab

...

Te chiam,
sta,

el
.

te
. .

Chirurgul este gata ...

Eu nu

pot

[chiam mî-e team.

Horcea.
Dar
bîetul

Cpitanul primesce s6l

.

.

Adela.
Primesce.

Horcea.

MS

duc... ah!

duducu, mult

el

te

maî iubesce!
(cse)

SCENA
Adela
1

VII

(cade pe icaun).

ce durere, ce groaz pentru dinsul rece tind un os într'însul Fiorî îmî trec prin creerî mî-e inima de ghîa A! ..ce s'aude?. gemer da chiar a mea vîa Ca sC'l scutesc, sermanul, de chinurî ... ah ear ge1
.

Doamne

.

Se simt

ferul

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

a

1

[me ?

.

.

(aicuiti)

148

LA TUBNU-MGUBELE

Ba, nu,

mS'neal spaima ...
voi
se
intru
.

El

Cum

a

.

.

(s'apropie

rabd ... nu se teme. uor de u) s^-i terg

[uor pe frunte Sudoarea îngheat a suferinei crunte, Se-î in pe brae capul, s'aint a mea privire In ochiî luî, iubitul, cu toat-a mea iubire n'am curajul Dar nu pot d'abîa stau pe pi. .
. . .
.

.

.

.

[cîoare.
(vine

ovind

de se

reazm

de mas)

SCENA
Adela, Doctorul

VIII
(inu
prin stâng»)

Adela.

A! Domnul doctor...

Doctorul

(tnchinânduse)

Doamn,
Adela.

sergentul dinioare
aice.

Mî-au spus c'aî vrut îndat ca se alerg

Eu?
Doctorul.

De-am putut pricepe ce au voit amî Chirurgul vrea se fac o amputare?
Adela.

(Jice,


V€
rog se treceî iute alture
'n

Aa

e.

odae.

LA TUBNU-MGUBELE

149

Doctorul.

MS

duc

.

.

.

dar mat nainte primii
.

ast hrtie

i

ast cutioar

.

.

(intr tn camera din fund).

Adela
Maiorul
!
.

(deschide scrisoarea^.

.

Ce îmî
«Iubit

scrie ?

fcitesce repedcj.

Domnitorul Cpitanulnî i sergentului încredtale, decoraia Steaoa Ro« dinai îngrijireî <s-mnieî i medalia: Virtutea militar, pentru
«a acordat
«eroica
lor

cumnic! «Mria Sa

purtare.

i

le

trimit d-tale, îu-

«bit cumnic, pentru ca se aî mulemirea «de a-î decora însi protegiaiî, etc»

A! cât mulemire pe dîniî!
(se

..

dar

ce-î

oare?

aude alturea un glas lcnind'

Glasul.

Al
Adela
(ipând)

A

1

.

.

îl

taie

braul

1

'cade pe scaun),

srmanul

1

cum
[doare

îl
1

SCENA
Adela, HOrCea

IX

(dând busta pe scen».

Horcea.
Ura
! .

.

Nu
ce

mi'l

maî

taîe ...

Nu

este

trebuin.

Adela.

Cum?

<Jicî?

150

LA TURNU-MGURELE

Horcea.
Eaca doftor cu cap i cu sciin El cât au vg<^ut rana, au început a ride de la sine curând se va închide. 'au spus Atuncî Cpitnaul, precum o fat-mare, Inchis-au ochiorii în dulce leinare.
1

c

Adela

«vesei).

M6

duc

se-î

deschid vesel cu Steaua României
(s-oate decoraiile).

.

.

I-au acordat'o

Vod

ca semnul

vitejiei.

Horcea.
II.. Sfinte

i Printe

1

Ce bine a

se-î

par

!

Ura!

Adela

(presentând'I medalia)

i
Eu

d-tale

:

Virtutea Militar.

Horcea
.

(ameind)

.

.

Na

1

.

.

se'ntoarce casa
(primesce medalia

.

.

.

m'apuc
ua
din fund).

nebunia
!

.

.

Eu, decorat

!

i

o srut'

drgua Treasc
[Romnial

(Amendoî

se

îndreapt spre

Mirceiî, Noemvrie 1877.

OPERETE

SCflRfl

ni^EI

PER-'^OANK.

ACTORI.
vduvi
.

Anica Florineasca,

lenera
.
.

,

D-la

Gabriela.

Ghi

Furin,

vSrul eî

.

.

.

D-nul Teodorini.
>
>

Mgdan,

president la

Roman

...

P. Neculau.
Milo.
Sterian.

Marin grdinarul
Florica, femeea lut

D-na
D-la

O

slujnic a Anicî

Sevastia.

Steni.

SCARA

MÂEI

OPERET
Representat pe
teatrul

IN

1

ACT
Tn

naional din lai românT 1850.

beneficiul artitilor

Teatrul represint& o
Cil

grdin frumoas

cu copaci, straturi de
doilea pl^n,

florlf,

basinuri

ap .

c.

1.

îu

mijlocul scenei, pe al

deschis. în

faa bosquetuluT. o canape de earb

i

un bosquet de verdeaS o ghitar aninat de crengî.

cu ut i cu bal" coane dc-asupia uilor. Dinaintea pavilionului din dreapta, o scar înalt îndoit.
în dreapU

i

'n

stânga sceneT, pe ânteiul plan

do pavilionurî

La

rtdicarea cortinei începe faptul ^ilti

i

se

aude cânticul unui cuco).

SCENA
Marin.
!
.

î.

<cu

© grcbi în
.
. .

mân)

cucurigu

draculuî,

(vine în faa sceneî) c'î trezi cuconia Biata cucoana Anica De când 'î-o murit boerîul, nu maî are i adic mult mS mir pentru ce atâta suodihn prare ? era un matuf rposatul s^ fugî în lume pare era un snop de urzicî Doamne
.

!

.

.

.

.

.

.

.

eartme
apuc

c c c a

.

.

.

!

rposat

.

.

de greb'uit)

Hct,

HC

1

.

.

dar bine-o fcut FlOficO FlOHCO
. .

I

.

.

(se

.

.

!

.

.

Urît

166

SCARA

MÂEl

de brbel c'î numaî o lun de când cununat numaî o lunicic, i povestea vorbei par' c-ar fi ploat cu piper între noî Tu te afli la târg cale de-o pot de mine, i eu la ear la Florinetî, cu grebla 'n mân i cu doru 'n
î-a
fi

ftr'

1

neam

.

.

.

.

.

.

!

.

.

suflet.

Vat de tine M«t Marine Cine-a ^'\s sS mi te 'nsorY!
!

Când departe

Tu

n'aT parte
florY.

De-a Florict mândre
în zadar la-a
Eii

mea

piivire

Mit de flori aict lucesc cu dor i cu Yubire La Horica 'n vecî gândesc C2ct putcua mândruli

Poart 'n fa doT bujort O garof pe guri

i

'n sin fragec^Y criniorT.

Dar Marine
VaY de
Cine-a
(^is

tine

sS

mi

te 'nsorY

?

.

c.

1,

(Cucoul cânt

ear)

crestatul Eaca Vaî mâncate-ar uliî
.

.

.

1

c
.
.

nu'f

1

maî tace pliscul încolo ... la poeat (alearg
.

.

.

'n fund

i îcs puin

în stânga

aruncând cu plria).

SCENA
Mg'Ciidn
toalet de noapte

II.

i AniCa
Au^i

(îes

pe balconul

din dreapta. Anica tn

Anica.

i Mgdian

în costum de cletor).

cucou drag Mgdiene ?
ce nu te vede nime.

.

.

gr-

besce-te de te du

Mgdian.
anc
.

pn'

Ah, crede-mS

Anic

c

nu'î

vreme

.

.

SCARA

MÂEÎ
cucoul?
auc^it,
arcjg'l

157

Anica.
dar a
fi

Mgdian.
Anica.

— —

Da

n'aî

au(;Jit

Ba

l'am

prea

focu

cântat în somn.

Orî cum; dute maî bine pn'ce nu se

trezesc oamenii din sat.

Mgdian.

Ce necaz

1

Doamne, Doamne

1

se

fim silii a ne tot ascunde de ochiî lumeî. Rbdare, iubite Mgdiene, Anica.


înc ^ece
.
.
.

vremea cernireî mele 'apoî vom descoperi taîna noastr la toi. Mgdian. )ece <^ile înc! Adu'î aminte Anica. tu m'aî rugat ne cununm numai decât într'ascuns ... de i nu se înplinise înc anul de la moartea brbatului meu.
(Jile

pan

s'a înplini

c

s

.

.

.

Mgdian.
vreî tu
. . .

— Aî dreptate, drag Anicu. Fie cum
dup
îî

u

Anica.
c^ioa

^ece c^ile ? avea dreptul de a intra la mine pe mare, ear nu tot pe fereastr ca acum, i

dar

noaptea.

Mgdian.

—C

peu

drept s^'î spun,

m'am cam

sturat de scara mâeî i maî ales de alergrî clare, de la Roman aici i de aicî la Roman seara i dimineaa. De do sSptSmânî de când ne-am cununat, sînt brbatul cel maî struncinat de pe faa pmentuluî.

Anica.

(Se aude Marin cântând tn culise.)

Au^î? dute degrab i

sS viî desear.

(Mgdian

trece de pe balcon pe scara mâeî.)

SCENA
Cei dinaintef

III.

Marin

«ivindu-se

dup copacY).
I

Marin.

Ce'mî vS(^ur ochiî

presidentul din

Roman ?

.

.

M

.

.

cuconia
I
.

cu

.

.

.

.

.

.

158

SCARA

MÂEÎ

Mgdian.
Anica.

— Adio, îubit — Adio, scumpul meu.
dar,

Anicu.

T
Mgdian
Adio îubit
!

I« I

O
Marin
Cucoan cernit

Anica
Adio iubite Pe cY înflorite. Precum doresc eii
!

RgmâY fericit. Precum doresc
Gândesce
Câcî
eti

A

dat de ispit.
valeu
!

eii

Ce pozn

la

mine
!

Las

sufletul

lâng tine meu

Mergi, dute cu bine Cu gândul la mine,

O

ved, o vSd, bine

'acrede nu'mt vine
Pre sufletul meii
!

O

sufletul

meii

Mgdian
MS
MS
dispart de tine cu

mhnire-amar
dulce scar

Dar pe-al

fericireî dulce,

voii sui earT, draga

mea desear.

Anica
Ca i tine-acum simt mâhnire- amar Dar mS mângYil dulce c'aî sS vit desear.

Marin
Ean
privesce

pozn,

fac

amor pe scar.

Anica
Adio, desear
!

Mgdian
Desear
!

Marin
Desear
I

SCARA

MÂKÎ

159

(tnprenni)

Mgdian.
AniCa. Marin.

— Adio — Cucoana

— Adio

tubUtl

?.

c.

l.

iubite

.

c. 1.

cernitul

.

c.

1.

(Migdian arutâ mâna Anicâl i

s coboar.
fereastra).

Anica tntrâ în

cas i

închide

Marin.
aice'î
în dreapta)

(în

parte,

Marine
la

treaba pe

drgU

cu

ainete
(îese dintre

copaci

vertos i

c
trece

Mgdian. (pe gândurî) Când m'ar vedea înpricinaiî câerându-mg <[ i noapte pe scar, oare ce ar socoti în gândul lor despre presidentul din Roman. (tn p^rte) Ce bolborosete din gur ? Marin.
Mgdian. — De

1

5

cjile

m'am fcut maî
aici,

taînic

de cât comoara sgârcituluî. în taînâ vin
petrec cu Anica, în tain ca sg nu me vad nime

în

tain

m6 întorc acas la Roman, i slav Domnului pan
nici

acum am isbutit de nu m'a zrit (tn parte pufnind de rîs) Ba Marin.

Mgdian. — (cmând ceasomicui)
duc sg'mî îeu
ti plece

C

un om.
chîar.

îl

M^
(rea

bietul

cal

din

vrcme de înclicat. marginea satuluî.
!

i di

închinândusc) Buna dimineaa, cucoane Marin. frumoas vreme'î a^î, senin rcoare numat bine
. .

cu ochii de Marin)

Na

C'am pâit'o
.
.

.

de primblat.

Mgdian. —
Marin.

nu pot pricepe cum de pot dormi boeriî pn'amiac^i vara?., da eîi când a^î fi boer, m'aî trezi ca d ta în faptul ^ileî, i aî deschide frumos ferestrile, i aî ei în balcon, ca sg aud paserile fcend ceah, ceah, ceah Mgdian. d.. parte) M'a zrit houl Marin. nn parte nu pricepe. (Ure)
?
.

— Aud

(tn parte)
.

Oare zritu-m'a pe scar.

Eti unul

.

.

.

M

.

.

.

.

.

1

c

160

~

SOARA

MÂEÎ

aa cucoane ... i alta pentru ca sS nu fac huet în cas, 'mî-aî face înadins o scar ... ea ca asta care 'mi slujete de curit copacii ... i m'aî cobori frumuel pe furi din balcon în grdin dePeîl
;

adreptul.
(în pane) Bate eOa (tare artând o pung) M^dian. Jupâne Marine, ve^i punga asta ? Ba nu o prea vgd bine c'î cam deMarin. parte i me dor ochii (puindu'i punga în mân) Eat-o Mgdian. chîar sub ochi. Acum spune'mî vS<^ut-aî ceva maî adinioare...
. .

.

.

.

.

într'aCOace

?

Marin. sus ? Ba m'a
. .


.

(aiat scara)

într'acoace
ferit

?

.

.

când te scoboraî de
vS(^ut nimica,

Dumnezeu. N'am
Foarte

nici

pe

d-ta, nici

Mgdian.
eti priceput
.


.

pe cuconia.
(dându'î punga)

Na
.

cu ce se'î

bine. Ved astupi ochii, i de-

c
.

acum înainte Marin.
(tare)

.

.

(vrea

s

îas)
1

(în

pane)

O mer i
.
.

cele multe înainte
1

.

Cucoauc Mgdiene

Mgdian.
astupat gura
?


. .

.

cucoane

.

(oprinduse)

Ce'î.

Marin. De astupat

ochii

'mî-aî

dat

.

.

.

dar
.

de

Mgdian. — Cu
pentru gur ... bani houl.

adeverat

.

.

i

(îî

d înc

o

pung,

în parte)

poftim uitasem !M'a scurs de
1
.

mere noroc se dee Dumdup Mgdian) CuCOane CUCOanC dar de astupat urechile nu'mî daî ceva ? (viind superat lâng Marin) Cât pentrU Mgdian.
Marin.
(în

pane)

Do

1

nec^eij,

(tare

alergând

.

.

.

.

.

.

urechi, s6 sciî i le-oiu bate la înpinge picatul sg au(Jî ceva cu ele
(Xese prin

c

stâlp
.
.

dac tea
?
.

.

Au^itu-m'aî
.

fund în stânga).

Marin.

Buntatea

dtale, cucoane

.

serut mâ-

SCARA

MÂEÎ

161

nile

da bine 'î-a curs laptele în psat, Marine hi do pungî de bani deo dat Ean vecile câiu's de grele parc's do prepeliî de toamn, isrutândi-ie) mare drglae maî sînteî pe faa pmentuluî Am sS cumpSr o rochie de halaslînc Fioricî ... da tiî ? cole ghîurghîulie s^'î îee ochii cale de-o pot ... î mie am sS'mî durez o pereche de poturi arnueti, se par c's BimbaaSava ... Eî de acum Mrina drag, destula vorb i mi te apuc de lucru, a(Ji îî (^Jioa cuconiei. Se te vSd tâtuc sS mi'î durezi un snop de flori cât o dJmerlie, tot cu bujori i cu cîuboica cucului*.
I

M

.

.

.

De acum

sînt

i surd i mut.
! .

(vUnd în faa scene
.
. .

.

.

!

.

.

.

C
.

.

.

.

I

.

.

.

.

.

.

.

c
o
.

.

.

.

(merge de

rtdii

sc«ra de sub balcon
.

i
.

aeaz

tn fund)
(jlis

Ha

SCara a St a
^is,

'mî a adus noroc astzi noioc i'î ra o scar
1

Bine-a

cine-a

c

.

.

Câte soYurt de momite Am vg^ui în viaa mea Tot srind din schie 'n schie

Pe a lume scar grea în vârt de o dat:1 Le-am v&<^ut de sus cc^Snd Când pe schie chiar tndai
!

' ajungând

Sriatl aiiele Tl<^Snd;

CâcT norocu 'n lume e 'ndo.l scai^, Unul când SC suTe, altul se coboar?<.
<Iese ptin

fund In dreapta;.

SCENA
AniCâ
'

IV.
dreapta vorbesce în cantonadi.
?
. .

(pe pragul

oel

pavilionului din
?
.
.

n

rCva pentru mine
.
.

De unde
?
,

de

la

Roman?

.

.

Adu'i 2n coace
scrie

.

(vine tn Kenji, deschizând rivanl)
?

Cine sS'mi
fi

de

la

Roman
,cite«c«)

Mgdian

.

nu

cred ca sG

putut ajunge.
67416

U

"

162

SCAEA

MÂEI
verioareî

«Serut albele
noscî

mânuiî
. .

a

Anicî.
în
!

— Cusuflet
. .

învpeata dragoste
.

ce 'î-am

purtat

tocmai din copilrie de la nebunu cel de

(vorbit,

Ha, ha, ha, ha
. .

ear
. . .

Ghi

Furin

.

v6rul meii

Ean

videm ce maî ^ice ? (citesco d-ta îns Anicu mult adorat, m'aî isgonit cu cruzime din ochii mase
lor,
I

i 'mî-aî hotrît se nu me înfiez dinaintea (vorbit) Ce de cât numai când oiii fi însurat era fac dac nu maî înceta cu declaraii de amor (citesce) Eat dar ne maî putend învinge dorul ce am de a te videa, iubit verioar, in'am jertfit pe i nu maî târ(^iu de cât altarul luî Isaiea-dnuesce astzi voiu sbura la Florinescî unde este ângerul vieeî mele. Nevasta mea, 'mî-a sluji de paaport, spre a trece hotarul moiei matale ... Al matale în GJiia Furin. veci robit. Post-scriptum Nevasta mea este un rod câmpenesc, fiind resrit i crescut tot la ear. Te rog iubit Anicu, se treci cu viderea oare care necîoplire a apucturilor sale». Ce superarel Tocmai când vreu se fiu singur, nebunu cel 'apoî înc cine ? se'mî vie oaspei Nici poate cine-va se fie un ceas în de
tale,
. .

s

.

.

.

c

;

:

.

.

.

.

.

Ghi

!

.

.

c

linite ...

(se

primbla suprata).

Pserele mult tubite Cât sînleî de fericite
în al vostru dulce tratîi Voî Yubit, lubit în pace

Vot sburat unde ve place i prefacet lumea 'n raTîi.

auAHA WÂii

163

II.

De m'at face-o psric N'aT mat plânge singuricfi Cu-a mea jale, cu-al meii dor
Dar ca
voT,

mici

p serele

A t schimba
In dulcT
(,lile

(,lilele

mele de amor.

«Se aude tn fund !n dreapta, glasuri multe de eranî, Anica intr în bosqiiGt).

SCENA
AniCd, SlUjniCâ
Slujnica.
de
(Jioa
(trind
s'.eiiî).

V.
i mal
po
ui

din dreapta

m

Marin

cu

— Cuconi! o
i
sS
?
.
.

venit stenii cu pocloane
s^ vie aice.

d-tale

Anica.

— Cum

roag
acjî

e

serbtoarea mea

?

.

.

Eu

o uitasem. Slujnica.

Anica.
bli-jnica SC

Le

dai'

voie,

cuconi
din dreapta

?

l^i-le

sS vie.
tn
culisele

duce în fund

i

se 'ntoarcc

îndat cu

eraniit.
«singurât Curios lucru Anica. Când eram m.iitat cu Elorinescu, numram (filele pe degete
! .

.

.

.

.

,1

acum

nicî

nu

sciii

cum

irec.
tn

'Sitenil vin din fnnd cu

pocloane.

Marin
marc).

fruntea

lor

aduce un

biuiiiei

Stenii.
HaTdet toT cu veselie S? urm îniru mult anî! Pe 9i[>flna de moie Ce Yubesce pe s^^rmanTI

164

SCARA

MÂEI

Marin.
snetate SS trîesct întru muli ant Toi cu inime curate GrdinarT, pstori, eranî
^

Cuconi

!

îY depunem la picToare Ale noastre micY odoare.
.

(Stenii ce port pocloane se îrainteuzi

e rând,
•)

i

Ic

închin Anicî

Marin

le

arat

Marin
Pui de ginS, FlorY de grdini.

Toi.
TuY de ginii, FlorY de grSd.n^.

Marin
Mere i
Ou?i

pere,

i

mYere.

Toi.
Mere i
pere,

Uu
i
De

i

mYere.

Marin
fragY ^i
la

mure,

pdure.

Toi.

i
De

fragi
la

i

mure,

pdure.

Marin

i

tret

meYoare,

Ue srbtoare.

SCARA

MÂEÎ

165

Toi.

i
De

tret

meîoare, serbtoare.

Anica.
OamenY bunY
1

ângîi

cu mulemire mine v8 privesc.
fericire

Siinetate,

Eîi din suflet v^ doresc.

(Dându-le o

pung

cu bani)

Eat^ mergeY în câmpie SS jucaY cu veselie.

Stenii
SC tnITasc 'n veselie Sg (rYascit 'rtru niult anî StH panica de moie Ce ajutX pe s^rmanY!
!

(Se aude

în

fund

tn drea|>ta, vuet

de cai de tisurî

i

rcnete surugiescî
bosquetnluî).

Stetiiî se trag cântând pintre copaci din dosul

SCENA
Anica
t'

VI

ii

Slujnica

(tn

bosquet)

Marin i Stenii
fie

iprejur în fundi
al'
f
I

Glli
bogat

î

n costum elegant
î

drum)

FlOriCa
oblll
.

(îi>

dar p.^n

crcat:
(und
îi.

braele, cortel, evaitiili.
dreapta)

1

<în FlOriCa. mi'î prvli.

culi^a din

InCCt,

.

.

Ghlâ.
mine.

(a»enieiie)

Da
iute

fl'aî

ffic,

SOfO,

PlOriCa.
Uf!

— «intrând

apârându-sc cu evantaîul)

Slav Domnului c'am scpat pe sCmi vie zumaricale ... sg lein.

C CU Ba C chîai' uscat, c era
C^itl
.
.

.

Ghi.

(alergând dup& FloricaJ

SorO dfdy.i

.

.

166

SCARA MÂEÎf

Marin.
Florica
fletul
!

(zrind pe F.orica)

Ce'mî Ve(,lur
de te
.
.

ochii

(se apropie)

Florica.

— Ce
!

vreî

mojicule,
.

bagi

în

su-

meu

'luî

Ghi)

Moneric

monerica
SC

...

da
daî

unde'î verioara s'o serut.

Ghi. —
Florica.

(încet Fiorîcâî)

Caut, sofo

nu

uie

de ruine.

— Ea f
(în

'ncolo poznauie.

îs

— prost. Anica. — (end Ghi. — Serut
Marin.
îndrsnial

'Merg amendoî

ctr

bosquet).
.

pane)

Mare minune
A!

.

.

Orî

îsorb,

orî

din bosquet)

bine-aî venit, vere
.

Ghi.
.
.

picîoruile, iubit verioara

Ani

luat

s

venim

s
a

te

videm, cu soia mea,
?
.
.

cu Calipsica.

sica?

— Florica. —
Marin.
.
.

(tn parte)

Cum

c^is

Soia

luî

.

.

.

Pi-

fse

tncuin*

Serut

guria,

cuconi
.

veri. .

oara Anic. mult doream
lie,

(o

serut de

rnuite orî)

se te ved,

c

Sc am aurisem
.
.

c
.

i aî un buctar foarte meter oar sS'î poroncetî, s6'mî fice un bor i alevence ... c mi'î poft
.
.

pardon De eti tare hazMe rog suricu peri'>are

.

Marin.

(în parteJ

îl

poft-i

!

.

.

Ghi. — Nu
cam
. . .

te

potrivi

Anicu,
. .

c

Calipsica

'i

FJorica. Te poftesc moneCe fel cam ^ ric, c'apoî tii... (Anicî)i puintel bulgur, verioara, cu învertit la sfîrit dar sS fie cam mare.

Anica.

— Bucuros
(în

.

.

.

verioara
i intr

.

.

.

dac
1

poftescî.

(vor

besce încet slujnicei, care îndit

îî

— Bulgur i Flo mi Florica. — Mri, ce
Marin.
Florica
parto
! . .

în p ivilionul din (îreapta).

alivence
...
ri
.

.

.

Eî,
. .

apoT

(se

apropie de ea)

.

.

CO
în

.

tot

se

ver

ochi

e-

SCARA

MÂEi
opârlane
zulufii).

167

rnoîu

ista

?

.

.

D-te

într'o parte
spjînccnele
. .

.

.

.

(scoate o

oglindioarâ din buzusiar

Marin.

î'î drege

i

(tn partei

opârl

.

«ofteaz)

ane

!

.

.

Ghi.
mat precum Anica.

'aprop induse de Anica)
ve<;fî

lubit

Allicâ,

3111

llf.

poruncilor matale. .. M'am însurat! foarte bine-aî fcut, veriorule. Dar cum îî place Calipsica ? Anica. îmî place prea mult ccî are un caracter vesel deschis

—i Ghi — — Ghi. — Veî
. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

sS

(Jicî
.

necîoplit

}

.

.

Aa

este

.

.

.

dar apoi ce era sg fac ? M'am însurat cum am putut, numaî ca cîtig dritul de a mS apropia de îngerul (viind între amendoî) Ce vorbiî împrcun ? Florica. Eean spunei'mî i mie mg nebunesc dup cabaz.

s

.

.

.

.

c

licurî.

Ghi.

încet»

Da maî inei
face?
. .

gura

soro,

c

me

daî de ruine.

Florica.

— Ce
.
.
.

te

dau

de ruine ...

Mg

rog verioar scpat'am vr'o prostie de când am venit. nu ? Apoî ce mg tot cîondnete degeaba Aa'î gresc prea mult ? ba moneric } Ba nu stau

c

.

c

c

loculuî.

sg

Ghi. —
Florica.

ed
mg

ce! înfipt
.

Da

Doamne eart-mg! C^
. .

do.ir nu's par,

aa

.

.

.

încet)

c

pricep

Da bontonu nu eart Mri, can d'mî pace cu botosul eu cum sg mg port pe lume.
, .
.

d-talc,

Florica.
I

Ca

s^
si!

i
E

M

cucoana mare

placY la cavalerY,

destul sS

M

In stare

De-a mAnca ^ece averY

168

SCARA

MÂEÎ

Pe cordelue Pe capelue Pe damei ue
Lucrate-ajur,

i i i
De

pe braele pe inele pe mantele
satintur,

i i i
De

pe manonurY pe bulionurY pe jambonuri
la Paris,

Pe or l-ce mâncare Cu pre mat mare

Ce artare
îlf trece 'n
vis.

Stenii

frî4ând)

SS fie aa Ha, ha, ha, ha

!

Anica i
Ti

Ghi.
!

)eu aa

Ha, ha, ha, ha

II.

Florica.
Ear de vret
se
fiî

plcut
;
. .

madama de bonton CurtisanY sg aî o sut

i

E

destul într'un salon.:

S

trecT

mrea
;

Cu gura crea

i îndrsnea Lîng femeY
Dar
tot

odat

SCABA

mâeI

169

Nevinovat, BlândX plecatS

Lâng
SS

holteT.

criticY

tare

în gura mare Pe orî I care
Fi, chel orior

Se detestable Abominable
Ensiuportable
Parol d'onior!

Stenii.
Sfi
fie

aa
ha,

Ha, ha,

ha

!

Ghiâ i Ani ca.
ît

)eti

aa
1

Ha, ha, ha, ha

'Sitenil unul câte unul, Ies prin fund».

Florica. — Uf
gitia.

.

.

c'am

rguit

...

mi

s'a

Anicu

drag, nu cumva
rcoresc.
sînt

ceva

poame

uscat prin

grdin,
vreî

s
te

Anica.

— Ba

mS

verioar, de care î-a plcea.
1

.

duc? Ce Florica. gsi eu singur

s

se potrivete
.

nu

te

.

.

Am

maî scuturat

eîi

supgra copacî

c
în

le-oiii

viaa
c'am
.

îTiea.

Ghi. —
.

(vrea •* plece).
'fn

parte rteftrind)

He

!

.

.

rfiu

am fcut
cu

adus'o cu mine. Anica. încale mearg grdinaru M. rine du te cu cucoana Calipsica

— Marin. —
.

s

d ta

.

.

<!n par.*)

Kar

Pisica

170

SCARA

MÂEI
s^'mî

Florica.

c

— Marine Marin. — Ear Florica. —
!
.

.

ari
.

unde's

gutile,

mi'î poft.

(în

pane)

poft

!

(sermând pe Anica)

Ma^en'c
urnete
(fes^
.

a

rcvuar
a^lî
.

cu

plecciune
ule.

(plecând

Ean

ve^i'l
.

Tlmane
Marin.

c

s

îeas

4ice, luî Marini

Da vio
.

Icnc-

de abia se
vin

His
de

a,

— Eaca

.

.

ha, ha, ha, ha.

prinfunj

cucoan

Pisic,

vaî

capu

meu

.

.

.

(îese

alergând dupâ Florica).

SCENA

VII.

Ghi
Ghi. —
Anica
(în parte)

i Anica.
singuri
(se
I
. .

Ne-ail lsat
asalt
?
. .

Acum

îî

vreme de fcut un

inimeî.

apropie de Anica).

Stai

pe gânduri verioar

— Dar
eii

;

te fericeam în gândul

meu
vioae.

c
O

gsit o soie atât de frumuic

Ghi. — în
ferici

i de

.

.

.

i m'aî

meu o patim,

Calipsica e destul de însumi, dac n'aî avea în care se mresce din (^i în <^i
.

adevr

plcut,
sufletul
.

.

scii

prea bine, iubit

Vere ved ear aî se începi Anica. cu declaraiile d-tale, i drept se-î spun ... mS mir Peu cum de nu te-ai sturat de ele de atâia anî, de când le tot spui de rost?
.
.

Anicu.

fvrea svr lee mâna).
.

Ghi

c

toat viaa mea

— ha, ha. Ghi. — însurat,

când iubi dragostea ce 'mîaî insuflat chiar din copilrie } Crecji se poate ha, Anica. Au^i însuratul cum vorbesce }
(cu foc)

Ghi. —

Sa

se

me satur de raz^m nu maî
.

a

.

.

.

în

c

.^

.

.

.

însurat ...

Cu adeverat am fcut

SCARA

MÂEÎ
cine .\
alt

171

nebunia de
a cuî

m'am

însurat... dar pentru

.

din

poronc?.. din poronca ta Anic, cci nu aveam c^ sg mg apropia de tine

chip

Ghi.
Ah
!

tubit verioar

Pentru un dor ce

mS omoar
maY bun

Am

jenfit tot ce e

Tineree 'nbelugate

Anica.

C

Vere dragX ett nebun, Dorul t2îi e nlucire simire aî suflet
;

«ii

Vere, peii. mS îndoesc. crede ac^Y pe tine De te

a

Poate-aY rîde

mânY de mine

Ghiâ
Ah!

(în

gcnuncln).

m
ha,

crede, te Yubesc!

Anica.
(ic«e

— Ha,

oglindii, vere
rl^end
fi

Ghi,
(wiiânduM)

ha ca sg
.

.

.

me duc
cât îî

se'i

Iriinit

u

vecji

ede

de

bine.

c s'a spriat dovad c voîu birui
pide

Ghiâ.
i

intri tn pavilionul din dreapta).

.

.

Se vede c'am luat'o cam raDovad c'î e fric de mine!..
.
.
.

Bine c'am apucat a rgsbatc pn' Anica mc crede însurat l.»s sC creadg ... Cu chipul acesta o fac de nu se sfiesce nici cum de mine ... ^i cu o minciun de ici, cu o mincîun de cole, ajung frumos la capgtul isbândeT...
I
,

.

aicî prin viclenie

.

.

.

.

La

rgsboiu toate armele

.sint

bune.

172

SCARA

MÂEÎ

Femeea'Y ca apa ce curge la soare pSn^ te 'neacS, te-atrage mereii

î

Ca paserea mic

ce'î gata sg

sboare

De i ea te cheam prin cânticul seîi. Dar fie cum este, saii cum se preface Ca pasarea mic ît place 'o vrei. Ca apa viclean ascmenea't place de i te 'neacî^, morY în sinul et.

;

C

fscoend o punga,
.

PafC ZrCSC slujniCE Aîlicî. duc se*t optcsc do vorbe la ureche SS'mî pregtesc mân de ajutor în cetatea dumanuluî, (îese alergând tn dreapta)
(caut
în culisele din drc^apta)

c

M^

.

.

SCE^NA
Florica
^si

VIII.
vesei din stânga),

Marin
(maî pe

vin

akrgând

Aiiica

urm

în balcon).

Marin.
*nelî
ha,
?
. .

— Ha,

Tu

ha, ha, ha i peu Florico, nu me eti Florica, nevstuTca mea?.. Ha, ha,
1

mare pozn
fi...
.
.

!

Florica.

(mâncând mere)

maî
le

— Care vrea strimte Florica. — Cine?.,
Marin.
?
.

credî

i-am spus Da bune
,

c

Maî CU Marine, n'am cum
toate câte le-aî v^c^ut, s^ nu

mere
s^
cjice,

boerîu cel

cu strae

.

cuconau Ghi?..
1

ha

1

(mucând un

Anica.

din ?
rico
.

(în parte, eindînbaicm) Cine ridc aa în grverioara cu Marin Marin. Eîl da ean spune'mî, maî spune Flo.

.

— —

alt

m€r)

ValcU

C aCru'î!
!

Ha,

ha,

(rîd

amen^OÎ cu hohot).

.

.

.

cuconau

s'au aprins calcilc de Florica. Se vede mult dup cuconia Anica, i ca se se poat^ apropia de Dumneeî, o fost silit sS'î toarne-o mincTuna de cele gogonate
i
.

Ghi

,

.

c

,

SCARA

MÂBÎ

178

— — Ealeî Florica. — S
Anica. Marin.
dn
parte)

O
!
.
.

ininciun

1

.

i
.
.

ve<Jî

.

ce minciun ? Erî diminea o venit

la

sameu 'n gazd. Eu eram acolo, de fceam dulce î smcoaei când ce sg m^ trezesc ? c'mî
Konian,
la
;
. .

propune

se'i

Marin.

Florica. diii de mtas de galbeni pe deasupra.

— —

fiu

soie, pe vr'o câteva (^ile. Ce? ce?., i tu aî primit? Eacal ba n'oiu primi, când 'mi i capele i pantofi ... Ba înc

d

ro-

i 50
î-ani

Anica.

^în parte)

Aa

vere

Ghil..

bine

c
de

aflat secretul. Untr

Marin.
ttî.
.
.

în casa)

(mrburat)

i...

ean

spune'mî:
.

mult

nevasta luî?
.

Florica. — Numai de do ceasuri. Da pune'î în gând Mrina drag, ce bucurie pe capul meu, când m'am trezit la Florinetî, aici unde tiam te aflaî

c

i

tu ca grdinar.

Aa!., de aceea poate nicî m'aî cucând aî intrat în grdin ... ba înc maî i opârlnit dinaintea oamenilor i a boerilor. Florica. Eaca prostu dinaintea oamenilor ei a se'î sar in ghît ? 'apoî ce ar fi ^is cuconu Ghi i cucoana Anica ? Marin— Mri bine <;Jici dac's prost tot prost, uitasem etî cucoan... Da ean spune'mî Florico hâî Florica?.. maî dinioarea era grdina plin de oamenî i nu se putea dar acum heî ?
Marin.
noscut,

c

!

.

.

.

.

c

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

par'câ sîntem

Florica.
droiule
?

numaî noî amendoî Ce vreî sfi'mr daî a înelege,
. .

calin-

Marin.

— N'aî

Florica.

-Ba i

cerca sfi'mî saî puintel în ghît?.. n cap, dac vreî, Mrina draga.
tn

t»l9i.rg^ 1> Marin, lare o

tWui

brae 'o timtkh

174

SCAEA

MÂEÎ

Marin.

— Ura

!

i

la

anul cu bine
cântând).

'Eî joc

împreun

Marin.
Bine
'i

lâng

pulfculia

!

NeYcJÎ,

neYculi.

Florica.
Bine

lâng

cel

bdi

NeYcS, neTculiS.

Marin.
Când îî puica dragul NeYc, neYculi.

i

Florica
Când ÎY puYca drguli NeYc, neYculi.

Marin.
DH'mY, Florica, o guri NeYc, neYculi.

Florica.
D-mY, Marine-o garofi NeYc, neYculi.

Marin.
'eu
'Y-oY da o

garofi

NeYc, neYculi.

Florica.
'eu
mea guri NeYc, neîculi.
'Y-oY da a

SCABA

MÂEf
serios)

175

Marin.
Marin.
ai

Florica.
venit în

— Ce-aî

(oprlnduse de

odat

Ean

Stl.
o parte;
?

pit?
SlngUr

duând pe Flonca de mâna, o duce de

Florica.

^turburat» ? i nu 'î-o cântat mopanu vr'o neic, neîculi ? Ce'î trsnete Florica. — lînpingendu'i) Eaca prostu

Marin.

— Singur. — Fiorico
.

trsur

cu

cuconau Ghiâ
.

.

.

1

prin cap!

.

(încep amendol a rîde

i

se prind

car Ia joc).

(înKeun).

MaHn.
!

Bine 'T lâng.1 puîculia NeTcn, neYcuh;1. Când îr puTca drguli,
NeYcîî, neTculiS.

D'mY,

Fioric.T,

o guriS,

neîculi. .'eti 'î-oi da o garofi, NeTcK, netculi.
NeTcîl,

Florica.
Bine
't

lângil

cel

bîdih.

NeYc, neîculi:1. Când ÎT p.iitca drguh,
Netci^,

neîculi.
garofiS,

D'mT, Marine-o

NeTc, neYculi. 'ctt 'Y-oî da a mea guri,
NeYcif,

neîculi.
i
se opreace tndat& de

'Anica Te«e pe pragul pavilionului. Florica o zârence
Im joc.

(lcend tu parte

:

CUCOniU Aflica
Marin urmeazi a d&niii

1

i

ifl

ea ear&l aer de

dam.

tingur''

176

SCARA

MÂEÎ
IX.
//

SCENA
Florica, Marin, Anica
Florica.
dinaintea

pe

urm Ghi.
de
saV

— Ce
?

te aî

apucat mojicule,
merefl)

aa

mea

Marin.
Florica.
inaii.tea

— Ean

(tn

pane jucând

Cuî OarC

grctc
!

?

privete'l

cum

opete
I'a

(mergend

Anicî)

Vtrioar, drag, nu cumva
?
.
.

lovit stre-

chia pe grdinarul d-tale
1
.

Anica. — Marine Marine (oprindu-se) Aud?., Marin.
.

.

(î'»

partc)

ValcU

1

CUCO

— Dute de dac'î pus masa odile stânga colea Marin. — Unde Florica. — Da d, mic-te a^î, degeratule c mi s'au lungit urechile de foame. Marin. — Eaca me mic, cucoan Pisic
Anica.
veqlî
în

nia!

.

verioarei

.

.

?

.

.

'n

?

1

.

.

.

(tu

pane)

Ear

S'a CUOOnit

Flonca.

(într în pavilionul din stânga).

(Ghi

într prin fund).

Anica.
nostru
1
. .

(în parte,

zrind pe
se'l

Ghi)

EaCa l
.

F6t-frUI110SU

Ghi. — Ale

Cum am

rîd

acu

.

me usuc vino a(^î moneric, de urît în lipsa matale. Bine ^ice verioar ... De ce nu e(ji Anica. care te îubesce atât de lâng sogia dumitale mult!.. Me ertaî, vg rog, dac am lipsit. fi'St se privesc hora din sat. *în parte) M'am pus la cale cu slujnica.
Florica.

— Da

mele complimente,

scump

c

verioar.

.

.

.

.

.

.

Ghi. —

Am

(Marin Iese din pavilion).

SCARA

mâbI

177

Marin. Anica.

— Cuconi — (ctr chiâ i
.

.

.

Fionca)

bucatele's pe Poftim.

mas.

Ghi. (aprcpiindu-se de Anica i dându'I braul) îubit VCrioarâ, 'î-am greit ca un nebun mai dinioarea D'mî voe, te rog, sg viii mai târziu la d-ta, ca s6
. .

.

mS tlmcesc. Anica — Nu
Marin.

cere trebuina, veriorule.
.

tî 4ice încct^ FlOHCO, <arat4 tn stângaj 'î-am Vecjut odile, COle (încet lui Marin) S^ vlî dup CC nc vom scula Florica. ftare) Da de la mas deschide ua bre omule

<apropiindu-se pe furi de Florica
.
.


. .

.

.

.

mî, c înc aa lighioae n'am (tntrâ în pavilion) am pardon
.
.
.

v^^ut.

Verioar

...

se

Ghi.
dac

fmeigend cu Anica în pavilion)

Drag

VeriOar,

— hi. Ghi. — Ei apoi, fgduesce'mî c mS'î primi maî pavilionul matale târziu Anica. — Vom videa maî pe urm. u, Ean lsaîvorba, Florica. — c se rCcete borul
.
.

m'aî cunoasce maî de aproape, n'aî avea nici o îndoial asuprâ'mî crede nici de cum, vere Anica. Eu sS am îndoial
.

.

.

.

.

,

în

?

(ariitindu-se la
.
.

cu gura plini)

(Ohifâ

i

Anica toU& tn pavilionul din stânga).

Marin.
fost s6

singur)

M
I .

.

.

.

.

. .

.

. .

c
.

marî pozne o

maî vgd pe lumea asta

cu boeriî, i eu postesc la 'apoi ve<^î m6 rog cum tie s€ .se prefac6, de m6 îea de ochî i m2 su Mcar d, dac o fost fat ceste ca pe un fus în curte ce sC mS maî mir ... Da ean sg videm ce nriaî fac în nuntru ? (caut& printre u&) Mnânc Florica sntos ... i bea, da bea
1

u
!

.

.

Florica
.

ede

la

mas

.

I

1

.

.

.

.

.

.

67416

12

^

178

SCARA

MÂEÎ
X.
(viind din fund, din stânga»

SCENA
Marin
da ua),

Mgdian
parte, viind tn

Mgdian. —
nune
1 . .

an

scen)

sg uit

c

Au^lî,

mS
. .

TOg,
?
.
.

lîli-

ac^î

e

srbtoarea Anicî
.

Marin. — aa u) înghite Agachi .gal gâl gâl Mgdian. — Ha? (zrind pe Marin) Marin! Ce faci
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

acolo Marine? D-ta etT, cucoane Marin. vesc la minuniî. Mgdian. Ce privetî ?

.

Mgdiene

?

Ea

pri-

Marin.
la

— — Uît-te

de vc(t.

Mgdian.

^cutând prin
1
. .

u) Ce comedie
Cine sg
fie
?
.

asta? Anica

mas

cu un strin

.

I3UO Mgdian.
Marine
!

Marin.
Cucoane
!

Mgdian.
Gresce
.
. .

Marin

(in parte)

Ba

)eii

?

Mgdian.
Cu
cine

Anica

?

Marin.
Cu
cine
?
.

.

sciu eu.

SCARA MÂEI

179

Mgdian.
Ean caut
bine,

Dragîl Marine.

Marin.
De
geaba, geaba mai vreY s2 cal

Cct diminea
C'o scuUeaît Gara i ochit 'inY-aT astupat.
(înpreun).

Mgdian
V6<jlutumt-at

<în

pano

hoal

iret i smerit La pungt de parale

Cum

s'a

îndulcit.

Marin
Acu
îl

(tn

parto

D Doamne, d Doamnei
ear,

acu

v6d c'a sg'mt vie
la

Drgu

cu.

Mgdian.
Marine
I

Marin.
Cucoane
I

Mgdian
Marin

(arlUnd o pung&)

Privesce.

*în

pane cu bucurie)

Valeu

l

180

SCAEA

MÂEl

Mgdian.
Acum
scit tu

cine't?

Marin

Uuând punga)

Acum

?

.

.

îl

scitt

peii.

Mgdian.
Spune gresce; Spune grbesce.

Marin.
El
Vi

un hîtru din ceT crestai Ce alung neveste

i

joac

feste

Feste drcoase, la ceT
(înpreun.)

brbaY.

Mgdian
Ce aud
1

(taparto.

Me

de mânie, simt chYar turbat.

De-abîa cu sogie, Sg fia înglat

Marin
Tret

(tn

pane)
asta.

mere

cu

imt vine sS sar, SS joc ca nebunit Cam prins uu ttar.

Marin.
scol

[auzind vuet de scaune în pavilion]

Ira
te

!

CaCa

SC

de

la

mas

.

.

.

Fugi cucoane s6 nu

vad. Cât
cu

pentru mine, pe-aicî mi'î drumu

(fuge prin fund în rireapta).

Mgdian.
un strin,
în

[singur]

Au^î

1

-

.

Anca

sg petreace

vreme ce eu îmî pisz trupul clare,

SCARA

MÂEI

181

alergând pe câmpuri

lun

nu'î
.

viind din ochi
.
.

mcar de me duc se
.
.

.

'iese prin

nici o Cine ar fi crezut când neam cununat i ... îi aud dar n'am se'î perd nu mS vade fund, în stânga) Au(;Jî un hîtru
!
.

.

c

.

.

.

.

.

.

!

.

.

!

.

.

SCENA
Anica,

XI.

Ghi,
Cu
noî ne
p^ din

Florica.
scara

Anlca.


c

(eind din pavilion)

Vg

las

.

.

.

la

ear,
ua

bun, verioar culcm de cu vreme
cheia».

.

.

.

.

.

Noapte bun.

'închide

Ghi. —
.

afar cu

Anica.

— VS

<din întru»

Vcrioar, da ce

faci?

închid în

cuc
.

ca pe nisce

porum-

baî

Ghi. — Ean

.

sg nu sburaî la noapte.

prins singur în capcan Al te însori d ta cu nevestele grdinarilor Te învoesce deacum cu Marin
1
. . ! .

Anica. Ghia, ic-aî
.

— Noapte
.

las

ag, bun

verio^ir.
.

.

Ha,
.

ha,

ha

.

.

.

vere

te aî videa
!

idiu întru) Ha, ha, ha! cuconaule, când tare etî muoglind, aî bufni de rîs calit Ha, ha, ha Ce face ? Ra se nu te apropiî, te botez cu vin de Cotnari. Aa? ean ateapt

Plorica.


în

.

.

.

.

.

.

.

.

c

Ghi. —
maî

.

.

.

.

.

Anica.
trtat vCrul
a<5Î

(in

pan?, 'nerg^iid spre pavilionul din dreapta)
.
.
.

Sa
i

111-

Ghi
.
.

Când

ar

sci

Marin,

mare haz
de pahare

face

.

Mntrâ în pavilionul din dreapU).

(S« aude In

pavilionul din slAng« vuct de alerg&turi, de «ciune
•iricate).

Ghi
c
las.

Florica. Ba peQ?.. binior sar în grdin

iJc

'{

scpa de
mc

mine, vina

(ie»e in b»icon)

mea s6 fie. Ean ascult, e^(
nebun sS
te

Ghi. — (eiod
(m
§'o

pleaci pe gratiile halconuliîi.

Io balcon)

Par'

c

eu sînt

Im ta

bra*).

182

SCARA

MÂE?
doîna).

Florica.

— Au^î?
!

(Se aude
. .

Marin cântând

Vine Marin

...

de nu

te'i

a-

tern p^ra, strig foc

(Se face noapte).

SCENA
Florica i

XII.
(tnbaicon),

Ghi
dup
.

Marin.

Marin.
Eat-nie's
.


. .

itn

pane)

toare, ca se viu Ia ea

Florica 'mî a (^is pe sub ce s'or scula de la

apr.
.

mas

.

Halal de tine Marine, (m^rge de bite ia ua din siânga) Florico Florico? (luî Ghi) Florica. Tist *î o venit brbadeschide Marin. Florico tul .. Florico ? 'î-o venit sufletul ... Ce Doamne Florico? o eart me, de nu respunde? Se vede adormit Mri Ss Eî apoi ce fac eu acum } Ha! fac i eu ca cuconu Mj^dian. Amandea la scar.

— —
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

c

!

.

.

.

.

.

(merge de îea scara

i

o apropie de balcon din stânga).

Florica. Florica.

Ghi. — Sciu

— Ce

vrea sS face
eîl?

?

— Valeu!
te

.

.

aduce

scara!

.

.

Aa'i c'am
amendoî.

pit'o?

Ghi. — Nu

teme,

c

vom scpa
te

Florica.— Cum?

c

Ghi. — Nu'î

pas... Dute de

culc i

fte

dormi Florica.

Ghi. — Cât epte. Florica. — (eind din
Marin.
gândind
Marine,

— Se

horesc?
baicon)

— Biata
mine.

M'am

dus.
fi

la

Am

Florica!.. s'o spariu

A

apucat'o

somnul,
. , .

prin

somn

Haî

i Doamne-ajut.

SCARA

MÂEf
Ghi
se

183

(în

vreme ce M-rin

se sine

pe o parte a screl,
ceea-1-aIi parte).

coboar pe

Ghi. —
Par'ca ne

(în parte)

Uiiul

când se

suYe, altul se
(sare jos).

coboar.

jucm

Marin.

de-a scara mâei, (windu-se în baiconi Haldl

dc

tinc

M

iriiic

!

(intr in balcon).

SCENA

XIII.

Ghi.
Ghi. —
uuigun

Ut! eat-mS's pe uscai
întâlnire,

!

.

.

Al

veri-

cu aî voit s^ me cerci de-oiii putea (heia?.. Poate invinge toate împotrivirile, ca sS ajung pan la tine? Fâurin nici dracu nu Heî drag Anicu, cu oate sS se lupte... Eat-m's scpat dintr'o cas. Se 'idem acum de-oiu ptrunde în ceea rait, (cearc ia n> cerc <\'\ da de Ua'f închis pe din întru? Ean Anica 'î sînt sub ferestrele eî scire verioareî, (merge de îa chitara cam romantic i'î plac serenadele zHam a(j[T, o ghitar în bosquet .\-n bosquci) Par'c Eat*o ... Sg te v£Jd, Ghit
'nchi(;Iî

oar, 'mî fâgduescî o

'apoî

m?

c

.

Ghi

c

s
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Ah,
'j'ie

tnS jur pe-a ta zimbire
'n vecî a

Pe-al t^Q glas ceresc,

mea simire

ie

a'o jertfc>c!

Vin' ca dulcea inângâYeie

C
Nu
se
fereastâ.

Scumpul meîi odor,
de-o taTnic durert,
Efi suspin

i mori
al

zresce înc nimic?.. Ba cat o lumin Curagiu Furine, norocul se arpopie.
EAtl ceasul de 'otâlnire Ceaiul mult dorii

184

SCARA

MÂEÎ
îubire

Luna martur de

TaYnic s'a ivit. Vin' ca dulcea mângâtere Ânger de amor, Ca de-o taînic durere Eîi suspin i mor
I

Pare

c zresc o umbr pe perdele
.

.

.

.

Ea'î! Anica!

.

Ce aud ... o ghitar în pavilîon ? Verioara au(^it i vrea s6'mî respunde?,. romanu'î gata!
.

m'a
.
.

Anica

(tn

paviUon).

Dulce-a vieet fericire, Gingaul amor, Trece ca o nlucire

Ca

flutur

uor.

Tu

ce 31 simire vie

Suflet plin de dor, Prinde vesel în junie

Fluturai din sbor.

Ghi. —
Jas

(vesel)
. .
.

.

.

.

Se prind

pe mine

Da

oare

i

Ha... cu scara! Se fac o aeaz lng balconul din dreapta).

cum i eu

fluturul din sbor? s'ajung pn' la flutur ? ca Marin, (merge de îe scara
.
.

SCENA
Crhiâ Mg'dia.n

XIV.
i me gend
spre

(viind din fund prin întunerec

pavilionul din dreapta).

Mgdian.
liniti,

— Un
.
. .

i
.

cap
sS

.

.

'mî pace Me duc sS me
?
. .

fie

scara

De

Anica!.. Eî nu me pot de fel de prepusuri prin D.i unde tlmcesc cu Anica A eat'o abia vSd prin întuneric
hitru cu
vîjie fel
.
.

.

.

.

.

!

SOABA

MÂEÎ

185

lâng balcon...

Bîetu Marin, 'mT-a purtat de grij!..
.

Da de

n'a
.

fi
.
.

Marin
rScit
.

.

a

ni'am r^cit
(Migdian

.

.iute

domniorul cela? fi Mgdiene. (alearg de suie
în

.

.

II

.

pe scar).

s* sule repede

pe o parte a scrii,

vreme ce

Ghi

se sule

pe

cee-1-altâ parte

i

se 'ntâtnesc

amendol

tn'verf).

p, S-

'

[

Cine'î acole?..

Eu?

Ghi, — Cine
Mgdian. —
Mgdian. —

Ghi. — i
Mgdian.

Ghi. — Nu'î pas Ghi. — Ba
mcim.

eti tu ? Cine sînt eu?... Eu, da tu? eu tot eu. Ce caui pe scar? da tu ce cauî Ce'î pas ?
.

.

?

— Ba

nici

atâta.

'mî pas.

nu'î pas.
'mî pas, obraznicule. c^is ? Eean poftim jos sS ne tl. .

Mgdian. Ba

Ghi. — Ce-aî

Ghi. —
te atept.

Mgdian. — Coboar
(scoborându-se îu-e)

înainte,

Eat

c te urmez. c m^ cobor. Vin c
vin!

Mgdian. —

,

pind

peste baicon)

Eaca

ine scara
!

s6 nu cade.

Ghi. —
seara

(iind de *car4j

Mgdian.
Cu

-'din

baicon*

O iu, vino acum sfe'î art eu Dac o iî, caut sS n'o scapî...
hr.
.

^ ce vrea s^ (;Jic ? fi a intrat la verioara pe fereastr ... vr'un telhar, ccY alt tel s'ar fi coborît, se se tlmce.sc. Un tlhrr!. verioara'î în primejdie !.. 'strig în
Ghiâ.
'furios»


.

bun,
.

ha, ha,

.

.

(intri tn pavilion».

Cum ...

ce

fel

.

.

Domnule

I

A
.

Kuramarrinftind)

TelhaHV

!

tCliiaril

!

sriî oamcnî bunî

Teihariî

168

SCARA

MÂEt

SCENA XV
Cjlll SâtCnil
^vin alergând din fund, uvciid tore aprinse în

mâni, coase, Parî).

Jt^ijHLCa.1 (împreun)

Ghi.
TgJhariY t^lhariY!

Srit Cu coase
VeniY

cu pariY

Stenii.
Iglhariî t^lhariT!

^Srim

Cu coase Venim

cu
!

i);uir

SCENA
Ceî dinainte,
tlre;iptr.),

XVI.
si
<^:

Mâgdian
f^

Anica
aprinse).

(îes în
iin

bakonui

din

MarJll

FlOrJCa
au
în

arata în balooaul

stânga iruî-

jiatru

mnî

lumînrl

Mgdian
Ce este?

i Anica.

tgihariY

Stenii
S;iriin
!

Marin i Florie a.
Ce
este? telhariY!

Stenii.
V'enim
!

(Sâtcniî se apropie cu torele de

Ghi — Tablou.).

SCARA MÂKt

187

Ghi.
Ce vSd?
Prcsidentul cu Anica înpreuuH
I

Anica.
Cc v$d? GhiK noaptea, suspinând
la lunK!

Florica.
Ce vdd
?

raonfericH

!

Marin
Umbl
pe
la

<în

pane»

lim

I

mopan
iin

de

soiii

case chYar ca

strigoiu.

Toi.
Ca un
strigoiu

Ha, ha, ha, ha

Ghi
Marin
Hml
neru^inatu
.
.

fAnici».

M'aî învins Anico, dar nu 'nu o ruine.
<în

pane».

.

Anica
CA Injel'onî des

(lui

chii).
scit
.

SC

de
.

la

ininc

sini însclaY

Marin.
I5a

pett câlc-odaii chîar

i dielat.

Toii.
diglai Hft ha, ha, ha

i

I

188

SCARA

MÂEÎ

Ghiâ

'închinându-se la Aiiica)

Fiî veselî ferice De-acum îmT caut eu cu minte

De

drum.

Stenii i
Mergt vesel Pe drum
ferice

ceia-l'ali.

i

prinde

la

minte

De-acum.
(Stenii se dau în lturi

i

fac loc

luî

Ghi,

care

se

închin i pleac

spre fund).
(Cortina cade'.

CRflIU

NOU

P

P:

R

S

o A N

E.

Mo

Corbu, cimpoTer btrân.
tânSr.

Bujor, cpitan de jandarmY,

Leona,

Ispravnicul.

Anica, orfana.

Dochia, tânr ranc.
Fete,

flci de munte.

Jandarmi.

CRAIU NOO

C R

/l

I

M
IN

N
I

O M

OPERET

ACT

(Teatrul represiniâ o privelite de inunî pe care

erpuete o

c&r&ru9&.

ning casa Dochiel

:

tn dreapta orânda satului.

—CraiQ

noii so ivefte

pe cer.

Seara de vâri).

DOChia,

fete,

SCENA flci (cam cu
I.

toii ia

Craiu nou).

Cor.
Craiti noti
I

Craiti

nou

I

Craiâ noii
Craiti notl

!

La noT
Craiti

bine-aY venit.
!

noQ

Craiti notl

!

F-mY

dorul înplinit.

Dochia.
Craiti notl
1

vin cu bine
;

Cu bine te du Dar jalea din mine
Sft nu o laY, nu. Ci sS'mY la;^l o salb Cum o doresc eti,

'o nfram alb
Pentru dragul med.

192

OEAr& NOtJ

Cor.
Crai
notil Craiii

nou! Craitl

noii

I

Etc. etc. etc.

Dochia.
Dragul meu din munte

La

oaste-a plecat

i
Nu

de mult pe frunte

m'a

scrutat.

lâng mine Coborî tu de ^ sus 'mY adâ cu tine Pe dragul meii dus.
Craia noii

i

Cor.
Craiii noii
1

Craifi noii

1

Craiii noti

I

La not
Craiii

bine-aî venit.
1

nou

Craiii noii

I

Craiii noti

!

F-mt
(Se aude în

dorul înplinit.

munt un
Fetele

cimpoiu

i

pe uiinâ glasul Iu! spre fund

Mo Corbu, cartând doina
pe drum)

i fl&ciii merg

t caut

SCENA
Ceî dinainte^

II.

Corhu.

Corbu

(tn culise)

Frunza verde stejrel, Cât îlf omul tinerel Bine 'Y, mri ^eu de el! Codru 'n cale'î înverzete

Romîncua

i

'n

mi'l Yubesce pept inima't tot cresce!
;

(Corbu se arat pe deal viind încet

el

se

opresce puin do

cânt doina

din

cimpoîu

CRAltyNOtSr

193

Toi.
Eaca

(cu bucurie) Eaca Corbu cimpoîeru Corbu Dochia. Ear o se ne facS sS rîdem i jucm* O fat. Doamne mare pozna îî, cât iî de btrânDochia. i mare bun suflet de om îî.
1
.

mo

mo

.

— — —

!

s

Corbu
Omu dat
Drumu
'n cale't se
'1

'nbStrânesce lungesce

i
Ce
(Fetele

pustiu
folos

npdesce
pu'f putere

OchiY v^d, inima cere

c

NicT

îruc mîngYere.
în

i

flcii merg înaintea Corbului i'l aduc

Rcen)-

Corbule bine aî venit. Bine v'am gsit mândruhelor. Ean priEî, sS le sorbi cu catrine cu tot vete cât 's de dn ce maî facei peaicî? Ea ducem doru, Corbule. Dochia. De ce aî eit cu toiî la lun ca buCorbu.
Bine-aî venit
. .
.

Toi. Corbu.

mo

.

.

.

.

.

.

raticiî

— Craiu Dochia — Neam închinat Corbu. — Mare pozn i minune!.
?

l

mo

la

nou.
.

Ce are

ro-

Cât îi les un crior Da ean inainte, halt, m'am închinat cu pleccîune. spunei, ce aî maî cerut de la ist Craiii nou? salbe de mrgele? fote i inele? sau numaî dragostele, ha?. i dragostele tot cu deal de ceî tineri? ha?.. D'apoî cum ? cu deal de ceî bStrânî Dochia

mâne,

a ir.pri cu

craii?..

c

eî 'î-au

trit traiul
.

.

.

.

Corbu. - i 'î-aQ ppat mlaîul... ha, ha, hal bine ^icî Dochio. vorba ceea: pomul dac 'nb€.

trâncte, pune'î paîe de *\ pârlete ... Na eaca pSr?.iii r; r luaiu CU \oiLa... adic nravul din fire
!

194

CBAltî^NOt^

c. .. Ean ascultai, feii meî. alergai degrab codru i v^ luai tot pe urma mea, c'î gsi un cucona 'o cuconi, rtcii i obosii ca vaî de eî s'î aducei aicî. Da cine's, de unde's ? Toi.
nici
. .

în

!

.


..

Corbu.
ve ved
.

— Nu'i
la
.
.

treaba voastr
.

.

.

.

Haî
prin

!

iute ... se

dos vorba iganului 'î da de eî,

c

fag i tupilu Apucai pe la
gre.
.
.

ngru.

.

.

isvorul

oimilor,

fr
.

Toi. - Haidei
(Fetele

haidei.
crarea mu-ilehu.

i

flâcâii ies

cu toiî, unii prin stânga, aliî pe

Dochia i Corbu

remn singur!).
(eind).

Fetele

i flcii

HaYdel, haYdeY, haTdeT
în codrul înver,^it,

HaTdeY, haidei, haYdeî
în plaYul înflorit.

Dochio, r^mâi am s^ 'i spun o Nu'î nime ? Ascult cunoti pe domnul Leona, care o inut moia de alturea? Dochia. II cunosc dar. Corbu. Eîl se vede i s'o aprins clcile dup fata ispravnicului, i fiind vrea i Hâncu ba.. O turat fjta, ca maî bine.

Corbu.
.

— Tu
.

c

oare cic

.

:

c c Vod

.

Dochia.

Corbu. lî întâlniîu chiar acu, retciî prin codru, nemâncaî i neb^uî de dou ^ile. Sermaniî sg'î ve^f, i'î maî mare mila iî prpCuconia maî ales dit moart, na! Ce se ^icî.^.. oamenî gingai.. boerî n'au cum putea rbda la foame i la osteneal, ca noî iti de la ear... tiî ce, Dochio.^
.
.

Ealeiî

.

.

.

.

.

.

.

haî sS 'î ascundem noî doî... nicî dracu.

aî'

se

nu'î

gsasc

CRAr& Not

195

Dochia. Da, îî cat? Dracu? ba maî Corbu. cat ca earba de leac. Ast deal, cu o ceat de slujitori i are de gând s6 hituiasc acum Dochio? Trebue sS

rgu

.

.

.

Ispravnicul..

îî

.

.

noapte el o mas peste de ceî noî, de jandarî, toi munii. Aî îneles ne facem munte i punte

i

s€'i

venim de hac

.

ispravnicului,
'n

c
.

Doamne mare
. .

dragu'mi

.

Dochia.
dac'i

.

ca sarea Bine,

ochî.

mo

Corbule

las'

pe noî,

aa

Corbu.

treaba.

SS tretî,

fata

mea. Te-aî sSruta, dar
.

m€ tem

se nu te-apuce frigurî.

.

Ean

tacî.

.

par'

c

vin flciî.

SCENA
Corbu, Dochia,

III.

Leona, Anica,
Fetele

fete,

flci.

(Fiiciiî aduc pe Anica leinai pe un pat de crengi)-

Ce

taYnicît

'ntâmplare.

Flcii
lY

vr'o

cucoan

mare.

Fetele
Ve^T cum a leinat
?

Flcii
A
(lat

de vr'un pScat.

Toi
HaTdeT

De

s'o ajutSm moarte s'o scpm.

196

CEAlXt ifOt

Leona
Anico, Anico
!

CcT

snfletu'mi
I

Anico, Anico

ah vini 'n simire geme de crudfi mâhnire f'î mil de mine.

Rspunde' mi

Tubit'o cSct

mor

lâuj^fi
!

tiiu^

O

!

Doamne

prea sfinte

L'a

mea rugminte

Fit îndurtor.

Din cer ne privesce

O Doamne

pSzesce Al nostru amor.
!

Cor.

o Doamne prea L'a sa rugminte Fiî îndurtor.
Din
cer
ÎY

sfiiiite

!

privesce,

O Doamne
Iubirile lor

pazesce

AniCa
Ah
!

(trezindu-se).

Unde

m'aflu

?

Leona

(catr cela-lall).

Ve daT

într'o ]>artp.

AniCa
Ce
vis plin

(cu

spaim).
1 .

Dumnit

Departe, departe de groaz m'alimg piin mâna pe mine
. .

.

Ah! dragul meii

ur.de'îr

Leona
Eu
sînt

lâng

tine.

AniCd

laruncânda-se cu bucurie
!

în

braele

lui

Leona).

fericire

!

Dulce simire Din rSiScire
Eîi

mS

detept.

Ceru'rat zimbesce

Inima'mY cre«ce

i

înfloresce

Vesel în pept.

Anica i Leona.
Ceru'mY zimbesce, Inima'mY cresce

i

înfloresce

Vesel în pept.

Anica
VoT, soarte rele, Viscole grele A vieeT mele

Pent

în vânt.

Cerul pzesce Kl ocrotesce Cine tubesce Pn' la inurm^nt.

Anica i Leona.
Cerul pdzesiee El ocrotesce Cine Yubesce
P.ln' la

(de

aude

tn

muul

o

mormenl. titmbi militari)

Toi.
Ce sunet
se aude.^

Anica i Leona.
01 presimirY mult crude
JaiidarmiT ne alungii
. !

.

.

UttAlU JNUU

Corbu i Dochia.
Jandarii ve ajung
.

.

.

Petele i flcii

(iiitorcânlu-se

din fund,

O ceata de soldat Spre not vin înarmat.

Leona
Pe noY
et

(catr corbui

ne cautn

!

Corbu
N'aî grij cu mine Hat de te ascunde, de i'î cam ruine Dochio, tu dragîi etY inaî priceput Ie pe cuconia 'o frî nevS(;lut;i
. .
.

;

.

.

.

Cor general.
AniCa i
L'a

LeOna

Un faa scenei)

O! Doamne
Fit îndurtor

prea sfinte!
i

mea rugminte
cer ne prâvesce

Din
!

O Doamne

pzesce

Al nostru amor.

Corbu i Dochia.
L'a

O! Doamne prea lor rugminte
Fit îndurtor.

sfinte!

Din cer
!

îi

privesce

Doamne p1ze5ce
lor.

1

ibirile

Petele

i flcii

(înirai pe crarea iminteluî'

Pe platul din mume OstaiY de frunte Aict se cobor Hat tot cu grnbire Spre buna sosire
;

înaintea

lor.

Bujor

i

Jandarmii

(ivlnduse pe deal

i

viind în mar).

Pe plaiul din munte

Ostat not de

frunte

Mar
Mar,

grabnic,

uor

vesel cu toit

SS prindem Si mândrele

i hoit
lor.

(Dochia i Anica într in casa din stânga. Corbu i Leona se furie/. sub munte i îes prin stânga. Bujor i Jandarmii se cobor în scen, întovrii
de fete

i

de flci).

SCENA
Bujor, jandarmi,

IV.
fete,

flci.

Bujor.
EatâmS's
în care
în
sfîrsit

la locul

de iubire
!

am simit a dragostet simire Mândrue dulct starort, de-amea copilrie
FlIcSt, i-rietinT vecht,

vg
.

vî^d,

cu bucurie

;

Dar unde't

drag.i .nea?

.

Ujchia mândrulia,

X^Oi
Dochi(o, fa

(chlemnd
.

prin

muni).
fa

Docbiâ

.

.

Docbio,

Doc hi i

I

200

craii)

nou

SCENA
Ceî dinainte^

V.
(îeind din casa
cî)

DOChia

Dochia. — Cine me chîam ? Toi. — Bujor ... o venit Bujor
L/OCllia Bujor
1

.

.

.

fve4.end pe Bujor, se

arunc vesel

în

braele

luî)

Bujor.

— Dochio
Ah
1

1

Dochia.
ce dulce fericire

Dup'o lung desprire Simt acum în peptul meii

Bujor
D'apoT eu
!

(cu dragoste)

d'apoi eu

!

Dochia.
Ean sS le privesc maY bine Ce frumos mindiru 'î vine Par'c ett un pum de Zmeu.
!

Bujor.
Cred

i

eu; cied

i

eu.

Bujor

(resucindu-î musteaa)-

De când atr-. intrat la oaste, Multe fete zac pe coaste, Zac mereîi de dorul mett.
.
.

Dochia.
D'apoî
eii;

d'apoi

eii

!

Bujor.
De când
port

arma

îubitH

Pentru eara

mea slvit
chtar putîi de Zmeii,

M'am fcut

Dochia.
Cred

i

eii

;

cred

i

eii.

Bujor
Ah
I

i Dochia.
mereu,

de-acum în fericire Dup'o lung desprire
Yubi, Yubi
eti,

Ne-om

Tu i

tu

i

eii.

Bujor.
se

(câtri cela 1-aii)

duc vestea

peste noug rnrî
i

Hora mî, dc buii i Srî.
fliciii se prind la

sosirc.

Se

•Jandarmiî, fetele

hor).

Jandarmii.
De când am
Intrat la oaste.
.

Etc. etc. etc.

Fetele.
Cred

i

eti

;

cred

i

ed.

Jandarmii
l)£ cftnd port

arma Yubit^,

etc.

Fetele.
Cred i
eti
;

cred

i

eii.

202

CRAltJ

NOU

SCENA
Cet

VI
(alergând
îiiapoî).

din

naintey
tot

Ispravnicul
cutând cu spaim
(strigând pe dea.)

speriat

pe

crare i

Ispravnicul.
siriî ... nu

Bujor

.

.

.Jandarmii

.

.

Bujor.

— Ispravnicu
!

me

lsai.

1

.

.

ce o

pit

l

Ispravnicul
La arme
la

(viind iute

pe scena tremurând),
ajutor

arme

!

srii

!

!

Toi.
Ce
este
?

Ce

este

Ispravnicul
Ah
!

tremur

i mor

!

(câlr Jandarmi).

Pe urmele voastre, viind cole 'n vale, Din codru de odat 'mî îes în cale Do.1 matahale
!

Toi.

Do
o mân

matahale

!

Ispravnicul

i
«

'mt apasl, ccTula pe nas groaznic deodat 'mt ^ice un 'glas Ispravnic, moartea te pasce la soare

<Fugf tute acas de 'i^i la rSco:ire.» Vat! cad de pictoare.

Toi.
fie

oare

r

ORAlt^

NO^

208

(îl parte) El Bujor. trcbuc sS fie houl dup care (catrâ jandarmi) Copiî gtii ne-am luat de do ^ile
.


i

.

.

.

.

.

v6 armele
fiî

fr

nici

Dochia.
Bujor.

— S^rmanu, bîetu cuconu Leonl — în stan ga mar înainte m ir.
.

venii s^ o grij,

c
.

hîtuim codrul

.

.

.

Dochio

.

.

m^
;

'ntorc îndat.

.

.

.

.

Cor general.
Bujor i Jandarmii.
Ostat
Prin codri, pe munte, noTf de frunte

Mar Mar
.SS

grabnic uor. vesel cu toit
lor.

prindem i hoit
gazdele

i

Ispravnicul.
Prin codri, pe munte JandarmT vot de frunte .Vlar grabnic, uor. Vg ducer cu toit SS prindet i hoii
.*;>'averile

lor.

Dochia, flcii i
pe munte de frunte Se duc de la not, sa lupte cu hoit Doamne, cu toit
Prin codri,

fetele

Ostit

D

;

SI
finlirm
!

vie

'na pot.

O

tu(j po cirire

i

munt'tlul

i

tet

cântând prii stânga. PMc.îii

«i fetei*

Ut

prin dreapU).

204

GKAIIJ

NOU

SCENA
Ispravnicul,

VIL

Dochia.
.

(viind tu scen, din fund) Kivie eUisOU ! Ispravnicii bre da fric 'mî o fost. c'am scpat bre, bre dac's eu cap de prost se remân în urma jandarmilor. Dochia ~ (viiud din fund) Doamnc, mare mândru'i Bujoru meu. îra eu am uitat pe biata cuconi me duc Ispravnicul. O românc Ean se'î fac dopros
.
. .

.

.

.

!

!

.

.

.

.

.


?

!

.

.

Copilo

.

.

.

n'au^î

Dochia.

copilo

.

.

.

(oprindu-se la

ua

eî)

Pe mlnc Hig chîcmî
Dochia i cutând
?

} a-

Mî c

Ispravnicul. proape) D'apoî pc

(apropiîndu-se de

Ia
.
.

ea de
(în

cinc,

pe mine
.
. .

Doar

nu's

.

pane)

frumuic erncu Dochia. Ce pofteti


.

d
va

Ispravnicul.
. . .

— Ce poftesc
parte)

?

}

.

.

hâm

.

.

.

lîn partej

Apoî
.

(tare)

Ean
.

pe
.
.

aici

spune-mî, copilo drag, n'aî zrit cumaa vr'un domnior i vr'o duduc }
.

tiî
•tare)

.

cam

Dochia.

an

Degrab

'î-a

fi,

Ispravnice

.

.

Nu, cucoanc, nu ... da unde ... doar duduceîe i domniorii nu r^sar ca bozul prin satul nostru. (cutând de aproape la Dochia) Ispravnicul. SS tr-

c

Aa
la

etî?

Dochia.
par'
c'aî

'rî4end)

Da

ce

te

uîî

aa

mine.^.
în

avea orbul ginilor?
ochelariî

Ispravnicul - 'M-am prpdit
cea de dinioare...
te

fuga

c

nu tif ce-am pit, fa... cum

chîam Dochia.
?

- Dochia. Ispravnicul. Fa Pachio... veneam pe


.

potic

singur în

urma jandarmilor, i
.
.

gândeam

(plângând) Anica ... mea, Ia Anica pe care am crescut'o cu o mulime

nepoata un bujor de fat, de cheltuial ca
la

CRAlt^

NO*

205

s'o

dau

dup
fa

Co:^codan

ficîorul

luî

banu Paragin.

.

o

runo^iîtî

c
sg

Dochia ... nu Tarsia. ochi Eî...:;ii 'mî-o furat'o de la Ispravnicul. un puchiu un Leona^ ... îi cunoti fa Locsio? Dochia. - Dochia, Dochia... nepoata ca nepoata dar Acu Ispravnicul. .ilt basaconie .. în (Jiua când aii splat putina Anica broasca cu Leona, am gsit lada smiieî deschisa lips. Se 'nelege stricat i în nuntru 40,000 leî tot Leona o furat i banii Hazneleî, pentru ca

Dochia.
.


.

Tarsio

?


.

.

.

.

;

!

;

.

.

.

(plângând) aib ce mânca cu Anica. un Ispravnic maî mâhnit de cât mine,
. .

Ve(;Jut'ai
fa

'mânioas^ Haîdc acu's Dochia... Dochia, au(Jitu-m'ai ? Dar, dar... m'am greit; aa's de Ispravnicul. am ameit -..i cum îi spuneam, drag Pachio luat îndat vr'o câî-va jandarmi cu mine, 'mi-am
!

Dochia.

.

.

vre Prohirio } i Prohiri.

«arc.

.

.

.

pus pistoalele
cole, cât cole
(ie

i

îartaganul

la

brîu,
. .

pe urmele fugarilor
ca copoii
.
.

.

i m'am luat cât De do (Jile acum

Dochia. — Se

când

îi

urmresc

.

Stia^nir, Zoio .. tiîr cii când mS Ispravnicul. 'aa duc la venat, nici numai ieu piepelicar cu mine cum mS urcam singur cum iî spuncr-m maî dinioare 'mî îes de o dat înaK&tf eteison ! pe potic iciuiând inprejur, cât tine, Tarsi.. inte do matahale cât ba ceva maî mrioare.
. .
.

vede

c

af

miros bun?
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Dochia.
. .
.

.

.

«in parte»

Ispravnicul. Una sSmgna a fi Sran de la cam bCtrân ... i mi .se pare c'avea 'un munte
ear ceea-1-alt matahal avea o plrie larg, Cum le-am pe ochî i o manta lung neagr vf^ut, niîo srit inima din ioc 'am încremenit!..
cimpoiii
;

Au(Jî

vorb

dat

.

.

.

206

CRAltJ

NOU

atunci

cea cu manta neagrS ... o întins mâna spre 'mî o înfundat cciula pe nas ... eu tceam chitic... l deo dat un glas ca din cea lume 'mi-o
.

.

.

mine

i

(;Jis

aa

:

'cânt)

«Ispravnice! moartea

le

pasce

la

soare;

cFugt

Yule

acas de

e(^î la rcoare...»
picioare)

(.Scptânduse de
!

Vat cad de pictoare Ear cad de picîoare
.

;
.

.

Eaca pozna, Dochia. se prbuete Ispravnicul. Nu m^ lsa, Locsio, me duc (tremurând) mS duc Dochia. — (sprijinindui) Da ine'î firea, cucoane, doar eti brbat, i iV sinul plin de arme Ispravnicul. — Oare ? aa sg fie ? Doamne, tare 'mî placi fa Zoio. Dochia. 'oiu fi plcând c'î lumea re. Lumea ca lumea, dar tu m'aî ferIspravnicul. (cugiassiab) Vin' de într la mine mecat, de la roate. fat 'n cas. Dochia. O înviet mortu. UareJ tergete pe gur

c

.

.

c

.

.

.

.

.

.

c

.

.

.

.

.

.

.

boeriule

.

.

aa

ag

(tergendu-se Ispravnicul. vine vorba ? ha, ha, ha
, . .

cu mânica)
!

Da de ce?
Dar
sS

.

.

Ha

.

.

.

.

.

(serios)

lsm

ascult

Ispravnicul.
Fa Dochio, puTc alb,
Vin cu mine sg't
daîi

salb.

Dochia.
Ba
nu,

nu

;

ba nu, nu vreu

CBAltJ NOt)

207

Ispravnicul.
'oiii da salb de mrgele,
.Si

paftale

i

inele.

D ochita
liaTu

Nu

marfa de la voî se irece pe la noT.
;

(înpreun&)

Ispravnicul.
Et!

Nu

vrcT?

IT poroncesc dar apoî.

Dochia.
Dor

De

zor
|ie

Nu

cunoascein

la

noY.

Ispravnicul.
rentru line
le fac

toate
se

'apoY

licT

c

nu

po

aU'

Dochia.
Geaba
viY,

geaba

le

ducT

NumaY

rupY nisce papucY.

Ispravnicul.
Satt

nu's

ginga

la

privire?

Safi nu's

vrednic de Yubire

Dochia.

e»iT roftndru,

de diochY
.

i

'mY e>fY drag.

ra «.ita

n

txUi.

208

CRAlty NOtJ

(înpreun)

Ispravnicul.
EY!

Nu

vreT[?

Iî poroncesc dar apoi.

Dochia.
Dor

De

zor

Nu cunoascem
(în

pe

Ia

noT.

vremea acestui duo, Leona
cu luare aminte împrejurul
:

se

i caut
pravnic

luî.

arat La

în fund, învlit cu

manta neagr,
se

sfîritul scenei,

el

apropie de

Isîi

îl

apuc

de

mân i

vreme ce acesta se trage înapoi tremurând, cânt urmtoarele :)
în

Leona.
«

Ispravnice, moartea te pasce la soare,
Yute acas^ de

cFugY

e<^T la rcoare».
(spriat)

Ispravnicul
Ear cad de picYoare
.

.

.

Leona.
Mergî
(Leona înpinge pe
la închisoare.
Ispravnic în

orend i

*1

închide pe din afar).

SCENA
Leona. —
se'l

VIII.

Leona, Dochia.
Ha,
ha,

ha!
. .

bietul
tot

Ispravnic!.,
d-ta
l'aî

am

bag

în

friguri.

Dochia.
i
în

— Da
}

ce

?

poate

spriat

pdure

CRAitj

vot

209

când m'am deprtat de aici cu Corbu, maî dinioare, i'am întâlnit pe potic i ha, ha, ha l'oiu învSa eu sS ne alunge cu potera ca pe nisce hoi. D'apoî nu tii?., el ^ice c'aî furat Dochia. din smiie miî de miî de leî? Leona. Eu ? O nebunit ghîuju Dochia. mi s'o prut i mie îî lipsete o doag Leona. Las'l dracului spune'mî de Anica
.

mo

Leona. — Tot
. . .

.

.

,

.

— — — Aa — unde'i ce face Dochia. —
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

?

?

(arat casa

ei)

Aicî.

Am
videao
.

scWmbat'o
.

în

i>trae

de-a noastre,
.

i când
de
bine ...

.

parc

o

porumbi

Leona. — Dute
Dochia.

.

— Da
.

grab
nu

de-o
te

ad
temi

aici.

de jandarmi

j

I

me gsam pe stânca oîmilor, zrit jandarmii pe plaiu hituind poticele. \\n lsat pe Corbu ca s6 î înele sS'mî pearde na, i eu am alergat degrab aicî s6 ieu pe Anica i s€ fugim Dochia. DumnecJcU S6 v'agîUtel.. (deschi4end ua «•di Cuconi, cuconi, vin degrab afar.
. .

Leona. — Nu
am

vor gsi?

când

mo

.

.

SCENA

IX.
linbr&caut ca ia munte).

Leona, Dochia, Anica
Anica.
nit,
?
.

— Ce'î Tu etf Leona eram îngrijit... Leona. — Draga mea Anicu
.

c

?

Bine

c'aî

ve-

tare

1

.

.

te privesc in hainele aiste de-acasâ ... sC aî cpte sztc pline.
.
.
.

Aa

(privindo) Ean se firance maî v*n

6iAtf%

iA

210

CBAitt NOtr

nu maî

Anica — De când m'am înbrcat ernesce, par'c am aa fric de moul meu ... i peu maî
ai vrea
s^

c

remân

tot

aa
vYaa

cât oiu tri.

Anica.
în aceste haine simple,
'(

dulce

i

plîicutH.

sub ele inimtoarn, simte lin tatnicu'î dor, nesciulS, Câl at vrea aict, la munte, ca Lâng tine s8 gust pace i traiu dulce de amor

i

ranc

!

I.

Copilita de la
Poarti^

munte
frunte
;

dou

stele 'n

'al

et suflet vesel lin,

ca cerul biând senin. sprintenic, PîIsSruYc frumuic, Pasul eY e sburtor, Gla'^ul eY încânttor.

E

Cprioar

II.

Cine-o vede prin

pdure
mure,

Cu-ochiorT ca

dou

O

privesce-ofiând de dor 'o urmeaz 'n al eî sbor

Dar

ea

trece pe poiica.

fricn, Cântând vesel i pe munte i pe plaiu Ea trfsce ca în raiii.

fr

(Se an ie în

muni

glasuri multe de oameni).

Eaca jandarmii Fugî cuconaule.

Dochia. —

se 'ntorc înapoi

.

.

.

Leona. Eîl nicî c'oiu se scap de dîniî... Anico, într degrab în cas i te ascunde bine ... Eu me Dochio, se spui luî duc ear pe stânca oimilor Corbu se' mi dee de scire când oiu putea veni eu cânte din cimpoiu aici primejdie...
.

.

.

mo

fr

S

c
ai

m'oiu lua <"inp glasul
într
în

luî

.

.

.

(îes prin stânga

— Dorhia

Anica

cas).

CRAlt^ NOtt

211

SCENA
Corbu, Bujor, Jandarmi
(Jandarmii aduc pe

X.

si

pe

urm

Ispravnicul.

mo

Corbu

între pus<.î).

Da dai'mî bun pace, oameni bunî, Corbu. n'am fcut nimic. Mar inainto ... i nu crîcni Bujor. D'apoî bine Bujora drag, nu mg cuCorbu noti?., Corbu... Când îi la slujb, nu cunosc pe nime. Bujor.
.
.

— — — mo —

c

(Vin in scen).

— Apoi d, nu's pecate aiste? nu's belele Ceam fcut fcut ho betrân Ne-aî purtat cu Bujor. — Ce mmcmnî pe toate Corbu. — Eaca vorb da nu m'aî luat d-voastr din mijlocul drumului, ca se v^ cluz prin codri? Bujor. — Aa... i când noî vroîam s^ facem
Corbu.
pe capu omului
t
?
.

ai

?

!

poticile.
!

.

fiii

halsa,

ne stâtueai

s(i

lum
.
.

ceala,

pentru ea sS nu pu.

tem da de urma tâlharilor care a furat baniî smiieî .. Corbu. Haîda eu ?. da ce am eu a înpri
.
.

— uu Bujor. — Maî tiî ce?., poate c baniî cei furai nu maî Corbu. — Ean ascult mi bete ca asta, c pe bt^trâneeie mele!., cât etî de
tâlharii
?

...

cjiice

lina

M, ii stric cimpoiul
..^

— oldanul Corbu. — Srmane
Bujor.
.

cri s6

mS
.

de cap... aij(^î?.. un copil batjocoreasc de la ochi (râtrâ jandarmi) iueiM bine, sfi nu scape
1 .

.

crbu,

pe ce mânî încpupî

1

.

m

ajuns chiar liude pintrc

clraî.

212

CRAltJ NOtJ

SCENA
Cei din nainte.

XI.
(aeschi4end înct un oblon de
cu fiic).
la

Ispravnicul
fereastr

i scoend

capiii

Ispravnicul.

— Par'c

nule Bujor... cu cine te

Bujor.

Ispravnicul.

— Cu mo Corbu. — Care acel mo

mî aud jandarmii. sfdeti acole ?
Corbu
?

Dom
'I

se

ved

i eu Bujor.
. .

(artând pe Corbu)

Eat'l.
1

Ispravnicul. — Peî drace Aista tahalele k\\X\ pdure. (închide fereastra iute). (în partej Corbu. M'o cunoscut
. .

una din ma1 .
,


ua cârcimei) Domnule Bujor.nule... eî afar de hotrete ce
(la

slut la Prut DomIspravnic se facem cu mo.

.

.

.

.

.

neagu Ispravnicul.

Bujor. N'aî Ispravnicul.
cine

— Ltgatu o fric — Apoî deschide'mi
(ia

fereastr)

î

?

nici

.

.

ua,
.

c
.

nu tiu
îl

m'o închis

Bujor.
de tors
c(;lut la
nicii
la

în

nuntru

.

.

.

din

greal

(în

parte,deschi4end

ua)

Aa
ha
1

Ispravnîc

buU

fuioare ca babele.

Ispravnicul.

(eind)
}

Ha,

mân

acu

Te-oiu
!

înva
.

badeo, 'mî-ai eu se sperii Isprav-

prin codri.
.

Corbu. — P^ii cucoane zeu !.. cic vorba ceea:
cruce

nici

ba me fereasc Dumnese zresc drac, nici
.

se' mi fac. îi videa Ispravnicul. — Bine, bine acu Respunde cu te chîam }
. .

tu pe dracu

.

.

.

Corbu.

— Cum

:

me chiam

?

.

.

d'apoî

cum
i'î

se

me
?

chieme ? pe nume. Eaca prostu Ispravnicul.

!

Da cum

numele

CRAlt^ N0<^

213

Corbu.
ai

— Vasile —

Corbu, mânca'aî ochii...
.

(m parte)

românea orb Vasile Corbu ? Ispravnicul. i ce eti tu ? Corbu. Ce s^ fiu ? Om pfnentean. Tronc! tiu Ispravnicul nu eti coborît din

.

.

.

c

lun^.

Corbu.

Din lun?
.

.

.

me

fere

isc Dumnec^eti

!

.

Neam de neamu meu
Ispravnicul.
iinioare în codru,

— Tacî din gur
când m'aî

.

.

...

Cu

cine erai
sS
erai

ma!
câr-

Corbu
'

— Cu

întâlnit?

esc

?

.

'ta.e)

cine ? (în parte) Ce minciun Cu un negustor de la Galaî.

Ispravnicul.
i5lhar.

— Mincîunî

spui ...

c

cu un

d

Corbu.
tiii

(în parte)
fi

Vrabia malaiu viseaz
.^
.

(taro

Apoi
. . .

eu

?

tâlhar a

unde '1-aî ascuns.'' Ispravnicul. Tacî din gur unde '1-aî mistuit? doar nu l'ain mânCorbu. S6 '1 mistuîesc ? at. Slav Domnuluî, neam de neamu meu «în parto iret eran (tare) Ean asIspravnicul. cult, mî badeo nu'mî umbla cu mâa 'n sac, i'mV
.



.

Eu

nu's Ispravnic sS cunosc
. .

.

.

c

.

.

.

1

.

.

rgspunde curat

cum
îî

te 'ntreb,

c'apof îf

gsetî
;

Ba-

cu
ceea

cu mine.
:

Corbu
jicule

— Cum

vrea dta, cucoane

cic vorba

aragu îî gsete pîragu.

fm4nio«> Nu 'î vorba de pîrag moIspravnicul. spune unde .ii ascuns tâlharul, de nu te 'ntind jos i te fac chisdli de btae. Corbu. Da de ce sfi m^ bai cucoane ? la vîrsta mea... om btrân, n'a fi p^cat <1c Dumnecjeu? Ispravnicul. Nu lungi vorb i rspunde la ce
.
.
.

c

.

.

.

.

.

».

te 'ntreb, a^î.

Corbu.

— Eî

!

vorb lung srcie

'n

[)un^ra

.

.

.

214

ORAlt^ NOt^

bate-mS schingîuete-mg ... tot am se mor odat Nu tiu nimic maî mult vrei ? (ctr m iarmî) Unflai'i i'i punei jos Ispravnicul. (încet ispmvnicuiui) Dc gcaba.umbli Bujor. cucoane sS'l spariî cu btaea ... o muri i n'o mrturisi nimica aa 'î românu. Ispravnicul. Apoî cum se facem ca se aflm
.
.

.

.

.

.

.


.

.

j

..

.

.

.

a

deverul?

.

De cât îi da de btut, maî bine dî de b^ut. Bujor. Ispravnicul. Bine Cjicî. (vorbesc încet înpreun) (între jandarm!) CorbU. Sc dai SCam luî DumnC<^eu ... aa batjocur n'am pit dj cân 1 sînt drt... batei-m^, sdrobii-mS, facei me frâmi. .. seve

~

c

,

.

.

ved cât sînteî de voinici... dar... din gura mei nu'i scoate alta de cât blstSmurî; i se tii de la Corbn betrânul, blstemul de la sSracî nu cade pe copaci. ..

c

fjandarmiî

îl

apuc

i

vreu ca

se'l

pue

jos).

(iui Bujor) SS mi'l Ispravnicul. Corbu 'î nevinovat. Stai
.

faCÎ cuc. (ctr jandarmî)

.

.

mo
-fi

Corbu.
nu poate
fost,

(cu mirare)

Ispravnicul.
s'o trecut.

— Un

Oare?

om

ca dînsul,
.

cu perul
. .

alb,

gazd

de telharî

.

.

Mo Corbule
.
.

Ce-o

Corbu.

(în parte)

Ispravnicul.

— Haî
parte)

Eaca, eaca, eacal se cinstim cu

un,

ca

s^

rmânem

fâr bnuial
S'o
!

.

.

.

toii împre-aducei vin

din cârcîm.

Corbu.
(în

(în

schi

mbat

boerîu

!

mari

sînt minunile tale

Doamne
ailuc

vremea ac^asti jandarmî

câteva gar

ife

cu vin i pahare din cârcîm).
.

Bujor.
Corbule,

— Eaca
i

toeagul betrâneelor înghite agachi de-acum.

.

.

ine

mo

Ispravnicul.

— Eî

!

beî i vS

veselii

de-acum

CRArtr NOtt

216

copil,

c'l eu me duc Corbule, s^ te ved
.

s
. .

m^
.

odihnesc
. .

puin
.

.

.

.

Mo^
pe
. .

care pe care
.

ceî betrân!

ceî tintrî, saii ceî tineri

Corbu
las'

— Ba

.

tot

ceî

betrânî
în

pe mine c'am s€ i'î puî crtao de vin.

ridic nevoîa cof, cum om de.

Ispravnicul. Chef bun. (intr în

(lui

Bujori

Cat
XII.

de

afl

tot

.

.

(tare)

cârcim).

SCENA
Bujor. — Daii cep bei

Corbu, Bujor, Jandarmi,

(toî împiegiu

ui

mesei).

(»râtând garafa)

Mo
vin)

Corbule?
1

.

Corbu.

(!ntin4^nd paharul în care Bujor

vars

Eu

Bujor.
Mo^ Corbu,

(închinând).

s6 tresct
!

Aa

precum dorescY

Corbu.
VoYnice mul^miin

Se bem

C

i
'T

so irSini

vinu

peniru not

iBeu cu toii).

Toi

Vivat!

Bujor.
I.

Sc*

tri^easc vinul

Vinul Câi !î

i
el

pelinul

de bun

Te

C

face nel un,

mereii le 'ncânta
el cAntfl

Când frumos

GA1, Râl, gâl, gâl, gâl. Gâl, gâl, gâl, gâl, gâl.

'^16

CBAltf

NOt

Toi.
S8 treasc vinul
Etc. etc. etc.

Bujor.

Aa c
De

'Y

bunior
?

't trece chiar de dor

Corbu,
Ba )eu bun, bunicel
SS beY mereii din el, CScY gura 'X chTar un cad Cât bea, tot ^ice ad
!

fBeu

ear)>

Bujor.
II.

Vinu 'nsufleesce
Pelinu 'ndulcesce

Pe bîetul român
Cât e de betrân
I

i

mereii

'I

încânt
ît

Când frumos

cânt

Gâl, gâl, gâl, gâl, gâl. Gâl, gâl, gâl, gâl, gâl.

Toi.
Vinu 'nsufleesce
Etc. etc.

Toi.

Corbu. Bujor.

— Vivat — înc o duc, — i cele multe
1

(vesel)

Bujora drag
(în parte)

.

.

înainte,

Incepe-a

prinde prepelia de coad.

GELAtU VOUf

217

COrbU
Par'

'bend.

c

m^

simt întinerit.

.

.

i

Inima'mt >eii, s'a înclzit, 'mî vine sS vS cânt un cântic btrânesc

Un
Pe care
eîi îl
îl

cântic vitejesc
sciQ chtar
scia

Care bun,

de

la

de la bunul meii strbunul s^ii.

Toi.
Cânt, noT
te

ateptam

i

pahare' T închinam.

Corbu.
Pe când strSmoit
Avcati fgsboTu cu
ceî bcirânî

mult

p-lgânT,

Eî se duceaâ cântând
Ist

ist

cântic voYmcesc

cântic

romanesc
!
:

i

>eii la glasul lor, pâ^ânif tremura PâgâniY tremura, când et cânta aa

Toi.
CAut.-i,

i

noT te ascultm ca eY vrem s^ cânlîlm.

Corbu.
I.

Român

verde ca stejarul

i

Rîd de dumanY i de moarte S£'mY tritYasc.l harmasaru), prin glonY sH m6 tot poarte.
Saî voYnice,

i

necheazîl

Ager
CicY

falnic ca

am inim
'a

un zmeO viteaz

i

ndejde

Dttmne^eâ.

218

-

CBAi^ noi)

Toi.
SaY voTnice

i

necheazil etc. ele.

Toi.

— Ura

!

Corbu.
Cât 'mi a sta mâna voînicH

Pe a mea arm resboTasca, N'aYbS grij de nimica eara mea cea romilneasc!
Sat voYnice

i necheaz

etc.

ele.

Toi
Sar
voinice
,si

neciica/,.i.

etc. etc.

Toi.

Ura, Ura

1

Corbu.
IU.
Cu-al raeti Cu-al mett în dumanY
suflet,

cu-a
albit

mea

paîrl

oYm

de spume,

De

om da nval duce veitea 'n lume SaY voYnice \ii necheaz, etc,
s'a

etc.

Toi.
SaY voYnice

i necheaz,

etc. etc.

Toi. — Ura! Ural Ura! se (ameit) S6 trii i Corbu.
-

tre-tî

mo

VOI feii ineî,

Corbulc precum

doriT.

.

.

i

întru

muli

nezeu, ca

s

anî cu bine. S^ v'agîute

Dum-

prindei toi hoii din

eara Moldovei.

OBAr& mot

219

L

Bujor.
încl o

f

— Corbu. — Ba
mt
fac

lîn parte)

duc mo

'

Heî, te pricep eu hâtrule, unde bate gândul. Care cum s'ar prinde, aî vrea d-ta se ni6 fac cuc, 'apoî râr Corbule, car moule. spune câte vrute, câte nevrute. Ci maT ba, bete. nu 'i-aT gsit omu.
.

nu

ur

Dc-Hcutn s'o Corbu. din nu ...

pomit moara,

(t-re)

c

duc în duca,
.

mi'î sS

.

.

mi
ba
.

.

.

Bujor.
lin

— Cine?

eu,
.se

mo

Corbu

.

.

.

)Su dac
.

gândit vr'o

I

I

obraz se'mî spui mie n'aî ascuns pe cela. tiî cela, care'l cutai maî dinioare în codru, când v'am îndreptat oe calea 'ntoars? ha, ha, ha! Bujor. Ha, ha, ha... bun ne-aî jucat'o, Corbu. .c altmintrelea daî chîorî Maî bun Corbu. de el pe stânga oimilor. pane) Stânca oimilor (tare) Ha, ha, Bujor. ha. te-o adic mare hâtru maî etî SS jurf înrcat Scaraochi. doar unu'î D'apoî cum socoti tu ? Corbu. Corbu, la munte. vS 'ndrepcând v'am vS^ut laî spre stânca oîmilor, 'fam (;Jis aceluîa. cucoauluî. stî chitic i sg nu te clintetî pn' ce nu'f iiiiji cântând din cimpoîu.
ai

Corbu.

vrea

s

— Cum.^

dat

te fac sS cârîî.

c

afli

mde am
.

.

.

— —

.

.

.

mo

!

.

(î.i

1

. .

1

.

.

c

.

.

.

.

c

.

.

.

.

Corbu.
tra}.^e

— Aa )eu. c nu tiî una Tare'l inima coace. csua asta, Bujor. — La casa Dochiei? mî, mî, mi Corbu. — Hî, îute român
. .

Bujor.

-

Ealeî!

?

în

.

.

la

(ar«t4 ca»;. iJochiei».

hî.

.

.

!

1.

V eQ am
le.
.

fost

tenCr

i mie
's

.

mcar i
vie

acu mi

'mî-ad fotii dra^î fedragt, d'apoî încâ aa!.,
.

rea

sC-

numaY de

cât cole.

.

Maî stî române.

.

.

220

CRAlt^

NOtîr

ba nu ... c^
ce mi'î
:^tire
.

te-or

aucji
.

cântând
! .
.

prinde jandariî din cimpoîu,

unde

(cidnâad capul»

maî stî, pan' sS'i dau de Aprins neam îî neamul
.

.

.

ca

cuconailor.

Bujor.
poîu ... tii ce,
el

mo
. .

Corbu.
de cât
el

parte) De-a cânta moneagu din cimîtare. cade 'n capcan Ean se cerc. Corbule ? pare-mi-se eti Pepelea. Pepelea ctl din poveste ? bi i maî i Cic când suna din fluer, jucau oile pe
(îii
.

.

.

.

.

,

.

c

.

câmp.

Bujor. — Nu maî asta n'o pof face dumneta. Da eu când trag din cimCine? eu} Corbu.

,

.

poîu

Bujor.

— Cprioarele? Corbu — Cele cu dou picîoare
Pepelea
!

.

.

.

sar cprioarele de se

prpdesc.
.

.

.

(îî drege cimpoîui)

.

.

dac

eu

bat

ean se vecjî ^ece ca Pe.

.

.

pelea.

Bujor.

(câtr jandarmi,
la

încet)

Intrai

Colc

'u

cârcîm

i

vg ineî

pând.
'Jandarmii înti în cârcîmi.
(îujjreuiiându-Be cu (impoîul

Corbu.
cimpoîule
:

i

jucând)

SS

tC

V^

J

umflate, disumflte.
Frunte verde harabouî Cânl Corbu clin cimpoTu

De

sar tetele 'a noY

înainte

i

'napoT.

Bujor.
ul

'îu parte)

Acu

trcbuc sS vie hou,

la

gla-

cimpoiului.

MS

duc se nu

mS zreasc,

(intr în cârcîm)

Corbu.
Cimpoîe drguul meii Sun, sun, aa mereu
SS se dea felele 'n vetit SS ipe dracu 'n pâmânt.

CRAlt^

NOt

221

SCENA
CorbU,

XIII.
mama,
\ine ai sfial pe potici-

LCOnâ

(înviUt în

Leona
se vede
•intri la


.

«în i.ane)

Mo Corbu cânt din cimpoiu?..
. .

ci

s*au

dus Jandarmii

.

Acu'î vreme de

fugit.

Dochia

Corbu.

'nev44end P« Leona).

op. op,

op, op. Pepeleo, hn
a^a

!

i

ear a^a
raoariea hop.

Top, op, op, Pepelea, ;op
P?<n' ce-a
(^ice

<{n

/-ârcîmeî. îe« încet,

vremea cânticului, jandarmi! caiit au vituc pe Leona de la fereastra de %o n<e.id.\ in lend, dinainte c.<seî Ho chitei, c« carabinele

SCKNA
-

XfV.
(ies

Corbu, Ispravnicul, Bujor, Jandarmii
îmi, ficeodu'fi tenine
cinticul,
si

din

trec

)>c

din dosul Iui Corbu, care

dup

ce 'l-a sfîrit

cad

pe

faun

lângA

mas i
în

adoarme).

Ispravnicul.
sg nu'l

'cu un

carugan

mân)

scpm

O întrat acolc
mâna mea
la

.

.

.

Bujor.
bine.

— N'aî
Gtii

Bujoraj;.
^'rij,

c

de-acu'î în
«jii

.

.

ri jandarm!*

v^ armele

tragei oelele

ca-

'jandarmii trag oelele).

Ispravnicul.
ghTaga.

'in partr-.

Mi

s'o

fcut

manile

ca

SCENA XV.
Cri dinainte,

Leona,

Anica,
cisui).

Dochia
. .
.

(c^ind

tufirel din

Leona

Haî degrab, Anic

Hai

.

.

.

222

CRAI-& NOI^

Jandarmii, Bujor i Ispravnicul.
Stî pe CS dm
loc,
foc.

LeOna

(aprând pe
voT?

Anicrn).

Ce vreY

AniCa

(în parte)

Vat de noY!

Jandarmii, Bujor i ispravnicul.
Sit pe

C
(în vuetul borului,

loc,

d;'m foc.

Corbu
se

încep^: a se trezi,

caut

înprejur

i

nu pricepe nimic
luî

de-odat ... Pe

urm

deteapt

încet, încet
i

i

cu cât se lmuresc gândurile
în

desndejduirea

se

arat

fa).

Ispravnicul
Punei mâna pe

(artând pe Leona)

dînsul i'l prindet i'l legnî.

Corbu
Se lege cuconaul
!

(îup.'.rie).

Jandarmii.
Pe dînsul copiY!

Leona

(scoend

dou

pistoale).

•Stai

!

Jandarmii, Bujor
Stat pe loc,

CK

dm

for:.

CBAlt NOU

223

Ispravnicul

(ascun^endu-se
loc.
foc.

dup jandarmi)

Slî pe

Nu

da

L/COnd

(Întin4end pistoalele^.
loc,

SlaY pe
Cii dafl

foc.

COrDU

(alergând între jandarmi

i Leona).

Co^.ii staî,

Foc nu dai

scp:na XVI.
CtJf (hftainte,

un jandarm
.

(viind

cbre

>*!

aducend un

plic).

— Ispravnicu unde'î domnu dup mc Cc cstc Ispravnicul. — eh ama d-nu Isprftvnicie. da Jandarmul. — Un samii mi-o spus c'î foarte grabnic. Ispravnicul. — Grabnic? adi'l încoace.
Jandarmul.
.
.

Is-

pravnic?
?

ascuns

jan.iarmo.

?

cifie

plic

la

..

(îc

pUcui)

în-

conjurai'l din toate prile pe houl ista ^i nu'i iâHu cum-va mS saî s6 scape, ide^chide plicul) Grabnlc dau afar din Isprvnicie ? BatS'l cucu de sami subire mai scrie Unde mi's ochelarii? eaca pozn, 'f-am prpdit în codru când fugeam ... i acum (wre) Cine tie carte din voî? n'am cum citi Corbu. Efi, cucoane, am fost de mult das.al
1
.
. .

.

c

.

.

.

.

.

c
la


. .

.

.

.

biseric

Ispravnicul.
)i mat degrab.

— Na,
Urna)

de citete

îute

.

.

.

m

dâpucui)

(c*l» jandarmi, ariiând pe

ineîM

tOt la OChî SC

nU

fuj^l

.

.

224

C'RAlt^ NOiJ

Corbu.

— Eaca
. .

^\c
.

.

.

.

(slovenind)
i
.

Cacu
.

îs
.

.

.

,

tfertu,
.
.

rî ...

.

ctr

.

.

spune 'nainte. (citind) «MS grbesc a te întiina t^ICorbu. «haru care o furat cei 40,000 leî din lada smiieî, «s'o gsit, precum i banii; îns cu prere de rgu î^î furul, este tocmai fiul d-tale cel de suflet ...» «vestesc Ispravnicul. Ce?

Ispravnicul.

—i

cfertu ...
cele-l-alte

.

na

.

.

cinstitul

.

.

.

.

c

c

ciuni
la

— Eleî Ispravnicul. — de-a samiuluî. Corbu. —
Corbu.

(voind sg îea

rvaul)

Mincîunî
.

.

.

.

min-

(iind revaui)

cucoane,

te

Maî .tiî pozn ? Dc-or aflao poi terge pe gur despre Isprav.

nicie.

Ispravnicul.

(c4eiid pre un scaun)

ValcU

!

c

CHT

mC

prbuesc.

Toi
Ce este ? Ce Ce groaznic
este
?

veste

^niCa
Ce
ai' ?

(alergând

lâng moul

eî)

ce te doare ?

LeOna

(asemene».

L'a lovit dambla

!

Ispravnicul
Peî,

(Uezindu

se)

neruinate

!

.

.

Fevge, satana

!

Corbu
Dai-v2
'ntr'o

pane c'f

sînt

popa

eîi.

(Artând

scrisor^rea).

CRAI* NOtJ

225

Am

capcana

'n

mân;

de-acum

al

meu.

Se apropie de Ispravnic

i cânt încet).

Ispravnice

drag

Nu't lucru de Acum eu sciîi

ag,
tot.

i

c'o

vorb

pot

Se'î v6r epte dracT.

Ispravnicul

(rugânduie)

lacT, tacY, tact, tacT,

UcY

Corbu.
Bine! acu 'ndat

Pe hoIteY i fat

S

mi'r logodesct.

.

.

Ce

licT? nu voîesct?
. .
.

AscultaY

(deschide scrisoarea).

Ispravnicul
Ca

(spiriat).

facY?

TacY, lacY, tacY, tacY, tacY!

Corbu.
citesc

revaul ... i pgu îî fac ruinea. «n pane) Ghidi, ho btrân. Ispravnicul. Corbu. Hai maî Tute, n'am vreme <se apropie de Leona c&utAnd cu frica Ispravnicul. amenina din urm). LcOfla, tOatC aU car* Corbu

— Eaca tac — —

.

.

.

dar

f cum

(}\c

eii

.

.

.

c

c

.

.

la

rivau|

ti

lOSt

O

aga
Lfi

.

.

Corbu.
te

(încet Ispravnicului)
. .

Pfca binc

.

.

.

^i

dup

mine

îubesc

Ispravnicul.
iii

<ln

parte)

GhîujU
.

draculuîl

dul Leona)

le

îubesc.

Corbu.

— Te

.

cinstesc

.

226

CEAllî

NOU

Ispravnicul.

Corbu.

—i

— Te

!

cinstesc.

te logodesc cu
(furios)

Ispravnicul. --

i
las

te

nepoata mea, Antca. logodesc cu nepoata

mea
la

Anica.

(în parte)

Pepeko
!

c

mi'î

rdea

tu

mân.
Corbu.
'mi o

c

(srind de bucurie) Ura Craiu nou sS triasc, fcut pe gândul meu. Dochia. mie 'mîo adus pe Bujor. Anica. mie 'mîo înplinit dorul. Se triasc Craiil Toi. Craiu nou se triasc nou

—i —i —

!

.

.

!

Cor
l

final.
I !

Craiu nou Craiu noxi Craiu noii La not bine-at venit
Craitl noii
1

Craiîi noii

1

Craitl

noîi

!

F-mî

dorul înplinit.
(C ortina cade).

MflRfl

REZEUL

PERSOANELE
Har
Rezeul.
Bursuflescu.

Lunceanu, primar. Tarsia Garofeasca, vSduv; Mâriuca, tânera ranca.

Un

lacheu.

HARA REZEUL

HARTA REZE5VIL
OPERET OOMIOÂ
ÎNI

AO

T

(SceiKi se petr>;ce la

moia

Bursufleiiî).

'Teatrul
îo

repre-intâ
actoruluT,

sting

o livad cu casa boereasc tn fund printre copaci. — u gard cu o porti- — în dreapta, o lai sub un copac)

SCKNA
BurSUfieSCU.
(Ic

I.

un

halat

ji

cu

fes cusut

pe cap).

Plcut
eftin,

C

a

fi

proprietar pe o
1

moie cuniperat
.

dup

iiipreala

legea rurala,

pmînturilor nu te maî îngrijescî de i daca natura tea înzestrat cu datul po.ieî, poî în toat linitea sS te hârjonescî cu muzele "aca eu de pild, Anastasi Bursuflescu, m'am ns.
.

.

.

poet i cred m'aî cetit i chîar .tdmirat adca calendare... f:ut multe o le la anul nou, cîtecântice de amor, i un ir «le satire pipCrate în contra Guvernului. Acum m'am retras la moia mea, la Bursiiflenî, ca s6 respir acrul câmpiei, sS visez, sti mg aîint i sC 'mî caut atuorul... [întâlni] Cct sînt inamorat de vecina mea dna Tarsia Garofeasca, o
t
11

Am
.

c

.

j

.

230

HAR

RfizftUL

nurlie, care a bine-voit a primi, ca sS'i schimbe numele grdinresc de Garofeasc, în acel armonios de Bursufleasc ... O atept chiar a(^i de diminea se vie, ca ne cununm aici în castelul meu, i am dat de tire primarului, domnului Lunceanu, c\ sg'T aducg registrul i sS ne uneasc dup legea cea nou Ba înc '1 am maî poftit ca, o dat cu registrul, se aduce i pe Tarsia de la moiea eî Ah ce cji fericit pentru mine am sg cunosc în fine deliciurile cstoriei... Trebue îns ca sS îes cu plin înaintea mireseî, sg o primesc cu o poesie împrovisat adhoc.

veduv

s

.

,

.

.

.

!

!

.

.

Kan

sg cerc.

(^^e

primb pe scen

inspirat

i

declam^.)

cu-o nespusa nerbdare Simt sângele meii ferbe, pe frunte mS fac ro. Inima me bate. cldare, baie ca. ctocanul. pe-o, 'n ea rgsun, cânt un glas dulce de. cuco

Ateptând a mea mireasi

c

c

.

.

.

.

.

.

.

.

.

i c

.

.

!

(Sc aude;

un cântat de cuco peste gard

)

cucoul dracului! turbur visurile cu ipetul luî reguit, parc 'l-ar pune înadins Har Rgzgul, vecin\il meu, ca sg cucurigeasc, tocmai când vreil sg pun mâna pe o rim. 'ctr pubiicj Cic hreanul are la rdecin un verme care îl roade, eii am pe un rgzg

Tronc

!

.

.

ear 'mî-a spriet îiiuza,

.

în toate zilele îmî

pe jupanul

Har

.

.

.

(artân

\

în stânga)
.

eat

casa

luî,
1

cole

.

.

.

suntem vecini (cu am^r) numai gardul ne desparte Cunosc eu multe vecinti supgrtoare, d'apoî ca asta a me, nu se afl alîa maT nesuferit
. .

i.

(Se aude din

dosul

gardului Hai

a

cântând).

Ean
când
îî

au(^ii'l

.

.

.

Nu

pot

tri

linitit

de

reul

lui

sar cânii peste gard, de'

mnânc

paserile;

harX

Rftzftufc

281

cnd

spinî,

mojicul i^i întinde rulele cele streneroase pe sub ochiî meî când îî scap vaca în grdina 'i-am propus s^'ini vende mea ... Ce sg mai spun ? 'mi a cerut rSzgiea luî, ca sg scap de ci Unde am nevoc cât dracu pe tat-sgii ... a simit houl, [ascultând] nu maî aud nimic de el i mk ine de nas a fi eit de acas ... sg 'mî urmez poesia Meci^m]
; .
. . .
.

!

.

.

c

.

.

.

.

.

Ah

I

cum

sfe'mY potolesc focal?
tot

Ahl
^icc
.

spune' mt, ce-o sg inS fac?
.
.

Când amoral fKr mila tmY
[Se aude

dupâ gird glasul

lui

Har

strigând):

TIo

malaC

I

(furios)

Malac!.. EV?
IViae

nu maî e

de

suferit

(«trigf

Har!..

Har

I

..

SCENA
Bursuflescu,

II.

Har
i

(>a

poniÂ).

Hara. pung
d
jt

Ce pofteti, domnule?

JrJursuflescu.

— Scil
?

d-ta pentru ce
leî

am

scos din

8319 galbeni, 27
nio,-;iea

câte-va parale

i leam

Har. — Pentru c

pe

asta

Bursuflescu. Asta Har. Aha? pentru


-

aî gsit'o eftin,

domnule.
?

c

una

...

i

alta

aî avut

poft

se te faci

propriet.ir.

Bursuflescu.

— Aî
?

ghicit

.

.

.

îns

pricej)i

ce vra

sg ^icA proprietar

Har.

Pricep.
Cine are o mo^ie, Cine 'T bun propricinr Arc supSr.^irY o mh, Care '1 umple de .-imar

J32

-^

HAR

RfizfiUL

Ba 'î pre mult soare, Ba "i pre rcoare, Ba sufix crivg, ba vent de Ba cade ploae,

foc,

i

curg ivoae,

Care 'Y îneacâ lanul pe loc. Ba preul scade, Grindina cade, Locusta vine, potop grozav
!

i
MaY
Eat,^,

peste toate
at la

Alte picate

urm i

un v^tav.
^icîl.

)gu, ce vrea se
fi

De

a

proprietar.
Ireabil

Trud

muit,

mic

i

folos cât frunza 'n par.

Pre frumos îns aî uitat sg poBursuflescu. menescî de reul cel maî suprtor. Care ? Bursuflescu. Vecintatea unui reze.
;

Har. —

Har.

- Cum Bursuflescu.

— asta, domnule — Cum, necum, ascult:
?

Vrei sS'mî
aii

vin^î rezeiea d-tale

?

Har. — Locul
Bursuflescu.

murit prinii meî.
melnicul.

meu de batin? unde Dumnezeu se'î erte!..
(tn parte)

trit

i

Ear o

se

înceap cu po

Har. — Casa
Bursuflescu.


.

stremoeasc unde m'am n>cut. Ce stremoeasc? însuf d-ta aî
dar

cl.iit'o.

Har. — Aa
.

este,
.

am

cldit'o pe

locul ca-

selor celor vechi

livada
.
.

resdit de
Toate

bietul

bunul

meu

Vasile
...

Har

Bursuflescu.
preul

.

(în parte)

aceste' s, ca se sue

se videî.

HAR

RftZftUL

233

Har. — Da bine, domnule, ce 'î a fcut r6z^iea me, de nu poi încpea pe dînsa? Bursuflescu. Ce 'mi a fcut ? sciî ce'î muza ? Har. Mursa ? Bursuflescu. Avut'aî vre o dat inspiraiune în vieaa d-tale ? Har. Ba m'a ferit sfintul numai o dat

.

.

.

.

.

un avut

frigurî.

Bursuflescu.
Vin(Jî rgz^iea.^

— Apoî
—O
'i'

dar nu ne putem înelege.
trit

Har. — Locul
murit?
.
.

meu de batin, unde au
w'm^Xt orî ba?
face

7!

Har. — Dac
Bursuflescu.
pe

B'jrsuHescu

— Cât

poft numaî de
pe dînsa,

cât ...
cel

fie

ce!

preul

de

cas, cu livad, cu tot ? Cu tot, afar de cine etî. numaV pe îî pment mult i bun perje prind sume marî de banî. 'nerbdtor) Cât ceri ? spune a^i Bursuflescu. liii eti d-le?.. rât tea lsa inima .. Etn vr'o cînri miî de leî. Cinci miî? pentru un petic de Bursuflescu. loc?.. Aî nebunit?., maî dun<;Ji ai cerut numai

Har. — Cu

urm?

Bursuflescu.

Har. —

.

.

.

Har. —
tniî.

trif

Har. — Aa
.
.

este,

dar de atuncî legea rural
?

o

s'-umpil pmânturile. Bursuflescu. - Vreî trei mii

Har — Da unde! Bursuflescu. — Vref Har — Din
.

])

ilru

?

cinci,
-

Bursuflescu.

o licae maC Gândeace te, bade
nicf

t^fo^.

Har ...

De

234

HAR
îndrtnici, eu
sînt în

REZEUL
stare
sS

te'î

ridic

de-alungul

gardului,
în

Har. — Nu
gard.

un

zid nalt cât plopul cela.

se

poate

domnule,

c

am porti
se

Bursuflescu.
pe proprietatea

— Dar

Har — Fereasc

mea i

portia d-tale pot s'o închid.

deschide

sfântul ... e

bire statornicit din betrânT, care îmî

un drept de erînvoete trecerea

prin livada asta.

Bursuflescu.

art ispisoacele din pod ean aa nn teanc de hâroage afumate, Bursuflescu. într'un cuvent, primescî

Har. — SS'î
dat.

— erbire

prin liva la

mea

?
.

.

.

Am
'Y-

ce

am

Har. —Cinci miî? Bursuflescu. Ba patru. Har. Nu'mî mâna. Bursuflescu. Nu ? Se nu te Har^, atâta 'î cjic R^sgândesce-te me duc se gtesc baniî

— d —
. .
.

.

.

cescî
bine ...

bade

Eu

Har. — Cincî

.

.

Bursuflescu. Nu te scumpi, te'î ci... Scum(iese prin fund. pul mai mult pgubesce Sciî vorba
.

~

miî în capet?
.

c

.

.

.

.

SCENA

III.

ci eii Nu cumva'î bate gându Pofteasc, daca vrea si guste moara luî RezSul ... de 20 de anî de când m'am tot frecat de preiî gîudectoriilor, doar am deprins eu se 'ntorc uruburi cârcîogreti, i am agi uns a putea inea clan cu orî-care avocat.
!

Har. — M'oî
gîuciecat
.

.

.

la

.

.

Har

HAR
Ea

RftzISUL

?35

slnt Harii, ba^ rezg Cunoscut tocmat prin Ue ctocot, de ser ii tort, de muIY j idccatorY.

E

i

AnY

întregi

eîi

in'am luptat
câ;^tigat

Panii ce

'mi-am

i i
Cunosc

procesul cârctocos,

nume de

H'irJl

.

.

.

go5.

De
Sciîi

ort ce cârcîogurt ;i orî ce cocMriî 'npricinat purtate prin judeci toriY

Care se par

i sS'mY g.lsesc dove<;(Y, irebue sS le crelY. ispisoace mulie. ascunse colo 'n pod, Si sciii ort ce pricina s'o 'nod i s'o desnocl Inlr'un cuvecit îmY place de CnrY a mg freca M'am j'jdecat, me judec i inS voifi judeca,
s2

cum

cumper

mariurî,

c'i's

fal^^e

i

Am

.

.

.

.

.

Cdci sînt Har, ba rSze, Cunoscut tocmaY prin E? De cYocoY, de scriitorY de mulY ji dec torT. AnY întregt eu m'am luptat V^na ce 'mY-am câtigat procesul meu spinos j<r^ nume de Hnr.l

i

i i

.

.

.

Umbl Bursuflcscu s6-mî cumpere rSzSia cu o nimica toat S'o îndulcit cu chilipiruri, de când o pus mâna'pe moiea cucoanei Sfticî, stpâna cea vecînic a Bursuflenilor. .. Srman.»! brbatu sdu o calicit cu cheltuelile, vrend s^ se aleag deputat, i dup moartea Iul, s'o scos averea Ja mezat încât biata cucoana Sftica o rtfmas lipita pmenlului i ede la
.

.

.

i

.

.

.

preotu din sat
s€'î

.

.

.

Cum ai
o

f^ce,

câtig
.

mcar
.

csti, unde
.

cum aY drege, ca sS'î odihneasc b.
!

trâneile
cârlanul

.

ist

De-ai pute sg'l siimlg de pene pe ciobun e de proprietar nod Cine tie
.

Dumnezeii, meter

dracu!

.

.

Dar ce s'aude?

.

.

Hal

MriuCa

!

<•«

ascunde d ip& copacu

286

HAR

RfizfilUL

SCENA

IV.
dreapta,

Har,

MriUCa.

(vine

dm

purtmd pe cap un

vai de

pânz

ghilit).

Mriuca.
Frunza verde nalb moale,

Ce ducî mândruli
Porumbele duc

'n

poale

?

i

tragt

Peniru cet care'mt sînt dragt.

Har. —

(m pane)

Ean

auc^î

cîocârliea

cum

ciri-

pete de diminea.

Mriuca.
Frunza verde de cicoare,
calci mândr sub pictoare, Calc urzicY i s]nnî ghimpot Pentru cet ce's urictoY.

Ce

Har- — ^artânduse) MHuc

Har — Ba Ai eit cu Mriuca. — Vreî
de-arasJl

Mriuca.

— Eaca

1

.

.

aici

'mi-aî fost

bdica
viî tu,

?

.

.

aîure...
cjiua

Da
'n
(jlicî

de
cap.

unde

fa?..

se

cu pânza

'n

cap, pentru

c'i

Har. —
?

alb

ca ^iuar*
'esamlnând
v^^lul

de pânza)

Ca

^iua

CCa

pOSO-

Mriuca. — Apoi d numaî de dou orî pn'acu am dat'o în und Maî ateapt vr'o triî patru ^ilc
;
.

oîorît

.

.

i'î vide o

Har, —
cinstita

maî alb de
(ri4ând)

cât cinstita fag
.>]

i

dumitale.
fi

cci

faga

Mriuca.

— Labe?

Te cred fa; mea îî alb ca
. .

nu i-a
.^
.

cu

greii,

labele tale.

Labe's

aceste

Maî

alai-

HAB
taerî

RfiztUL

237

vtavul moieî
le

<^icea,

c's de
!

ca

dulce,

i

c

mnânce. Har. Au^î mâncul Ei i tu ? Mâriuca. Eu 'î-am tras un ca tie 'î ar fi prut brânz srat.
vre sS

.

.

1

.

.

1

.

.

peste

gur

Har. — Bine
Mriuca.

'î-aî

fcut,

Mriuc

.

.

.

L'a

fi

um

plut z6rul.^

Har. — i
î .
.

— Aa 'mî pare, c se inea rSu de nas. nu s'o mâniet?.. Vtajiî's cam îui... Mriuca. — Atâta grija s^ am eu pe faa p:
1
.

mentului Cucoana Sftica, nânaa mea, 'mî-o qlis maî multe rendun fa, Mriuc, s^ te feretî de minciunile flcilor ca dracu de tSmîe De atunci când se leag vre un hâtru de mine, am leac de alungat
în
.


.

dracu.

Har. — Care
Mriuca.

leac

?
.
.

ÎI

aghesmuesc cu ast

lab, cum

o

pe mine, Mriuc, m'aî aghesmui ? d-ta nu bdica, m'aî crescut în cas i 'mî-aî purtat de grij ca un frate maî mare. D-ta eti om de omenie i tiu dac i s'ar prinde clcile, aî alerga la popa, ca sg'l rogî se ne cunune. Eaca ? Vreî se te facî rezSi ? Mriuca. i de ce nu ? maî gseti multe

Har. —

numetî

d-ta.

Mriuca.

— Pe

Da

c c

Har. —

m

.

.

.

.

lete ca mine, harnice

i

voînice

?

(aritânduv braele goaie(aritândui
picioarele»
.

ICan privete

brae bune de

lucru

Han privete picîoare, care nu maî ostenesc nicî o dat Har. <piec4nda-»e) Ce 'î drept i 's micî, fa, le-aî cuprinde 'n palm. (i»tinde mAna).

.

!

.

.

Mriuca.

Har. —
Mriuca.

— Nu

pune mâna,
1

c

daii.
tu,

«voind •& apuce piciorul»

Dc'î da

dau

i

ed.

Na

(trage

un pumnluTHar*,.

238

HAR
(r;4end,

RfiZfiUL

Mârâ. Mriuca.
(începe a plânge)

d un pumn Mriuci) Na i
jcs pânza de pe cap)
.'.
.

ic

I

-~ (scpând

Eaca.
.
.

.

.

'mî-aî
I
.

resturnat valu de

pânz 'n^rn
Las,
fi

Destul treab
.

.

i
?

de abia O SplaSeill
fa

(adun pânza de

jos)

ag'î
Cel

Har. —
.

asta

(ajutându'î,

Mriuc,

nu

te

mhni,
într'a-

n'am fcut înadins. Atâta ar Mriuca.

trebuit, s'o faci

i

dins isvor

.

,

.

.

.

acum trebue sg mS întorc îar la Poftim sS'mî perd (Jiulica cu splatu. Aste's glume
1

.

.

vtjetî.

Har. - Mriuc
Mriuca.
panzft
!

.

.

.

D'mî bun

pace

.

.

.

Buntate de

'îese prin

dreapta plângând).

SCENA

V.
au(,lî-o

Har. — Biata
cete!
(strig)

fat

!

.

.

Taci,

fa,

c
.

Ean
rîdc

cum

se bo(Mriuca)

sparii'

tamazlîcu satuluî.
.
.

începe a rîde cu hohot)

Nai

.

acu

.

aa's

fetele

Când

senin,

când ploaie.
i
pocnete de bicîu)

Cine vine? coboar o

Oare CC SC fie ? cu potalionf... Se cucoan i un domnior. Eaca !. .Primarul nostru, dl Lunceanu, nepotu cucoanei Sfticî Vin amendoî încoacî Acas, Har, i la pând din dosu
(Se aude

un glas de surugiu

(caut

în dreapta)

O trsur

.

.

.

.

.

.

gardului, fetu meu.

(îese

pe porti).

SCENA
Lunceanu.
al

VI.

Tarsia, Lunceanu

— Doamna mea, eat-vS sosit cu bine
care în curend are s^
fie

în parcul- d-luî Bursuflescu,

d-voastr.

(ofteaz).

HAR
Tarsia.
eu însumî

RfezfiSUL

239

—i

Lunceanu.
în

— Ce vreî se — Nu vd pare cîudat Tarsia. — Cîudat pentru ce aî i uîtat Lunceanu. — Ah Tarsia. — Ce
Tarsia.
cjicî?

pentru v'am adus aceasta capcana cstoreasc
1

— Oftez,
?
I

de asta

oftezi

c
}

d-le

Lunceanu

?

chiar

Lunceanu.

}

.

.

?

.

Tarsia.

acum triî lunî, pe când modica înc a mtuei mele, v'am fcut o de'^laraie de amor chîar aicî ... pe laia asta ? Se poate nu'mî aduc aminte. Tarsia. Nu .\ Nici cât erai de uimit când ? Lunceanu. le flatezi, domnul meu îns chîar aa Tarsia.
Bursuflenî era

— Nu — Ce Lunceanu. — C
Lunceanu.
}

}

ve aduceî aminte

?

.

.

(ofteaxâ).

— — —

.

.

.

.

.

1

st^

fie,

înelegi,

c

fiind în ajunul

cstoriei mele, nu

se cuvine s6
c.i

maî pomenim de

Lunceanu.
tocmaî tu

— îneleg,
.
.

cele trecute.

— D ta? Cum? — Sînt primar i virtutea nou de mriti Tarsia. — Primar i putut s^ josesc! a primi Lunceanu. — M^ ertaî, doamna mea
Tarsia.

sînt

i oftez cu atât maî adânc, condamnat a ve cununa.
1

Lunceanu.

.

.

în

legeî
te
în-

celeî

.

,

.

1

(cu dispre)

?.

.

.

.

.

Cine

serv eara
ci

luî,

fie

postul cât de mic, nu se înjosesce,

se

înal.

Tarsia.
sosit.
,

Lunceanu.
(în

—A —
i

fi...

Dar nu vSd pe dl
duc s'î
daii

Bursufle.scu..
scire,

Mg

de

c

tain)

)gu Tarsi,

aî uîtat tot?

Tarsia—
Tarsia.

Lunceanu. — Nu'î

Ear?

aducî aminte de nimic, nimic?..

'cu nciidj-r.»

Mri d'mî bun

pace.

240

HAR

RtzfiUL

Lunceanu.
telniî

(eînd prin fund)
1

O

!

femeî,

femeî! Ver-

fermectoare

SCENA
Tarsia
Ah
1

VII.

(recitativ)

i

în fine pe pragul fericiiet, ni'ateapt'averea i ângerul lubiret Nastasi Bursuflescu srpus se 'nchin mie cere s8 mg scape de trista vduvie

eat-mg's

Unde

!

De-acum

în

avere,

Am

în dulce plcere sg vieuesc,

De asi^î

aice,

Stpân
Eu am

ferice

sS domnesc.

Cdet vot negre haîne de doliu i de jale. PeriY vot gânduri triste din vesela mea cale Nastasi Bursuflescu pe frunie-amantet sale Va pune o cunun de flort de portocale.
inima'mt salt mintea'mt s'ecsall Cuprinse de-amor, Mg simt sprintioar
!

Ah

i

Ca Ca

ort

i

flutur
eii

ce sboar, uor.

i

Cct

în

avere

'n dulce

plcere
aice

Sciu c'am sg tresc.

De-acum

eii

Stpân

ferice
!

Am

se

'mpgresc

HAR

RfeZtUL

241

SCENA
Tarsia, Bursuflescu
OUrSUllCSCU.
ivine

VIII.

[tntoactâesagerati],

Lunceanu.
mijlocul
scenei)

alergând
!

i
.

se opresce la
.

Ah! doc>mna mea! Ce

fericire

Dai'mî

voie. «declama)

cDup'o lunga ateptare chiar de ast^t diminea, tTe v8d 4in^ prea frumoasa, c'aY întrat ict
.
. .

Har. —
Tarsia.
r^z^iil

•trig:) La cotea cotea Bursuflescu. — Nu bgai de seam

— La

(dup gard

1

.

.

.

.

-

Hara

îî

adun

rudele

.

.

.

Dai'mî

voîe. (declam)

«Inioia'inT se 'iiflcSreaz, când privesc a voastr «Universul în mirare v6 proclamai
.
.

fa,

.

.0

— Ra Bursuflescu. — UcigM crucea de r^zg potrivii, doamna mea! Tarsia. — Da bine, ce însemneaz? Bursuflescu. — Har se ceart cu r^oîul
Tasia.
!
! .

Har. —

idupâ gard strigi;]

Halc,

ra

!

.

.

Nu

cel

estri
rie.^

.

.

.

D-le Primar,

adus

registrul

de

csîn-

— Ba nu, domnule. — Bine-votsce, te !t, <a se îndeplinim formalitile... Lunceanu. — Prea bine, mfi duc
Lunceanu.
Bursuflescu.
tâ cu el. (Imc prindreapu).

ro^', a'l

aduce
întorc

^\

m6

în

67416

16

242

HART

RfizfiUL

SCENA

IX.

Taria, Bursuflescu,
Bursuflescu.
. .

Har
In
fine
.

(dupe gard,


.
. .

(foarte uîmit)

.

.

suntem
.

sin
.
.

Singuri! Nu ne vede decât seninul ceriului guri. din 'naltul ceriului unde ca care ne zimbesce stelele cerîuluî nisce ochî deschii me cuprind de o uimire ... se leag limba» care de o fericire me uimesce. Linitesce-te amice, i fiî felice din Tarsia. toat felicitatea cea maî fericit, cci i sufletul meii. care ne privesce plan în regiunile cerîuluî unde stelele cerîuluî ,. fseperde) din 'naltul cerîuluî (cu foo Destul Bursuflescu. destul ângere Nu m6 face se mor. ^scapetâ din picioare, Haî se ne punem lîn parte) De când sînt, n'am pit ceea ce pe iai
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

(i

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

pesc acum
s-me
se

...

mi

s'au

tîat picîoarele.
altul)

(se pus.

amendoî

pe laia de sub copac

i

caute lung unul la

Bursuflescu.

— Ahl
.
,

nu coborî
în

ochiî,

^in
scald
nisce

1

.

.

La-

me

oglindesc
(cochetând)
.

.

.

.

sg

me
ai

în

v-

paîa lor voluptoas.

Tarsia.
turî

Mi'î

fric ...

cut-

aa

de aprinse

privesce
(Jesce

Bursuflescu. — Amorul cum natura'î calm
. . .

d
!
.

foc.

Amorul

...

Ah

!

.

Cum verdeaa
.

înver-

c

pe verbele câmpiî ale natureî ... Nu simî, par'c ne cade pe frunte o mana Taria. — (treserind) Vaî de mlnc ce 'mî-a c.

.

!

.

.

(Jut

pe gât

}

(se

pleac,
(admirând gâtul Tarsieî)

Bursuflescu. —
Fericit dihanie!

O Omid
.

!

(îea

omida)

Tarsia.
nâiK.

aî atins gîtul

de ivoriu
!

al (,iineî

(scrpinendu-se)

Valei

.

c

reu

me ni^

HAB
BurSUfleSCU.
—(urmând

RftzfiUL

243

cu sentiment)

Au(^î frCam^tul
i
o

fnill-

delor, armoniile natureî, care

serbeaz amorul nostru ?
câoe, cânele latrâ

xlâr.
lacsce).

(dup& gard

amui

un

m

mlor-

Tarsia.
îî

(astupându-i urechiio

Bursuflescu.
în

— Nu vg sprieî

Ce'î asta? Ce'i
.

ast

?

.

.

.

Dulul

luî

Har

discuie politic cu motanul!

Bursuflescu.
Ah
l

gingact
raYul

Muzh

*^
!

PorT

pe buzX.
(cochetând»
ii,

Tarsia

Ue'l pori, îl port, )« Pentru amantul nieîi.

Har

(dup

gard,

Fosi'a când a tostf 'acu'T lucru {)rost.

Bursuflescu
Ah! tragedA Las pen ta
Se'l culeg.

Mii/i,
buzii

Tarsia.
Ha, ba

Har
Nu maT
Har'T

'dup

gard)

Tronc, Manco,

fa!

(Tmpreuc'i.

Bursuflescu i Tarsia
este
(le

(furioi)

de trit
vecinT mojict.

Cti-ast-fcl

de nesuferit, Trehue-alungat dc-aicT.

244

HAE

EfizfiUL

Har

(dupgardj.

FruiK^ verde cardania, Fa, Marico leleo, fa Fosta'î, fost pe când aî fost S'at rSiiias im lucru prost

Bursuflescu
Bade Hara

taro

Har
Ce
poltescT

(dupâ porti)
?

Bursuflescu
Tac'Y gura
Strigî ca
sur<;^it.

însfirit

;

Har
Eaca mS

(dup porti)

Bursuflescu

i

pe not ne-at

asur(,lit.

Har
Mare poznK
!

(dupe portie)

Bursuflescu
AY tScut?

Har

(dupgani)
tKcut.

Am

Bursuflescu
De nu
bade, chiar acum o
''

.va, prea bine. .mesct tu r^ii cu mine.

(c&tr arista)

Scumpul meii odor.

Ett

chYar un bujor.

HARA

RjftzâUL

245

Har
Ah

(dup* gard)

Fost'a când a fosl

'acu'Y lucru prost.

Bursuflescu
!

plcutul floare

I^s-mS câ-amoare
S'o respir
.
.

.

Tarsia
Ba, ba
.
.

Har

(dupâ gard)
!

Tronc, Marico, fa

(Iiipreun)

Bursuflescu i Tarsia
Nu mat
Har>T
Cti-ast-fel

de trit de vecint mojicY, de nesuferit,
este

Treb'ie-alvngat de-aicY.

Har
Cea
fost

(dupâ gardi
s'a

verde

uscat

Florile

s'att

scuturat.

'aY remas un

Fost'aY bade, când at fost lucru prost.

— Nu umflal'ar Rusaliile Tarsia. — De ce nu te desberî de dînsul Bursuflescu — Am cercat cumpr rzeia, dar
Bursuflescu.
.
.
.

Tarsia

Kf! apoi nu mai este de

suferit.^

?

se'i

houl cere scump cât nu face. Tarsia. Scump, nescump, îi
nu mC mrit, din vecintate.
flescu,

c

.

.

.

declar, d-le Bursu-

dac

nu'î dep.irta

pe

Har

246

HAE

RZEUL
Tarsjo
1

Bursuflescu.
TarSiâ..

(cu

rugminte)

!

SpUS (îese furioasa prin fund). reviindj (urmând'o pn'n fund) TarsiO Bursuflescu. S'a dus furioas... Are dreptate (Jina (artând casa luî Harj Houl dracului o face înadins ... De oiu sci chiar m'oî calici, trebue s6 mântui nuniaî decât 'strig) Har, cu el.
(maîestoasa)
!

Am

.

.

!

!

.

.

c
.

.

mî Har
X.

!

SCENA

Bursuflescu i

Har
.

Har. — Aud
Bursuflescu.
fie!..

— Vin
miî,
?

domnule.
'ncoace
peticul
. .

cerut cinci miî de leî pe
îî dau
cinci'

teu
te

'mî-aî ascult de rezeie
: .
.

.

numai
.
.

sg

duci

dracului
^ici

poman.

Bursuflescu. Cum opt miî; dar n*aî spus tu maî dinioare c vreî cincî?.. Cinci! ui d Har. Degeaba îmî daî tifla, domnule, c maî
tifla).

Har — Cinci mii — —
Bursuflescu.

opt miî vrei

s

d-k

?

gios de opt miî, nicî o para frânt.

rm

parte)

Ce

l'aî

CÎOmgi

!

(tare)


.

de omenie. Chfar de m'aî sruta, domnule, nu pot. moioara tnea de batin, cu perjerie

Hruorule,

Har. —

fiî

om

— Nu vreî? Bursuflescu. — Ghidi ho iret Aî îneles c am nevoie se me desbr de vecintatea ta Har. — Se te disbrî dar ce
Bursuflescu.

.

.

Har. — Nu.

!

.

.

.

.

(fcend ca

se mânie)

?

sînt

eii,

boal? Bursuflescu.

— Vat mtur

1

.

.

HAR
Har. — Ddcâ'i aa
vre se

RfeZ^UL

247

treaba, nu

vend

.

.

sluga

i-tale.

leas

Bursuflescu. -Ei las
supera ...
i

Har, cam

glumit ...
silit a'î

(în parte.

SS vidcî,
Vine

c

Nu
foce

o sg
la

fiu

Har. —

turte acum.
(îu parie)

drgu

cu.

Bursuflescu. — epte miî aî (Jisf Har. Ba opt i cinci sute. Hai!., i'î daii... ad mâna nBursuflescu. C'.acV Noroc s dee Dumne(;Jeu dar s perî îndat de lâng grdina mea Auiî ? (în pane; M'am calicit Har. an pane, Pgcat, c nu l'am opintit maî sus

.

.

.

.

.

.

!

.

.

.

.

.

1

cu târgu.

SCENA
Bursuflescu,

XI.

Har,

Lunceanu.
.
.

Lunceanu.
când
îî


.

D-Ie

Bursuflescu

.

eat

registrul
d-le

pofti

.

.

Bursuflescu.

Maî pe urm, maî pe urm.

Primar. Acum bine de te 'ntoarce la cancelarie ca c'mî redigî un act de vân<;Jire a rgz^ieî luî Har, !i pre de 8500 leî, i cu condiie sS 'mî-o dea îndat'j

f

în

stpânire.
(ie»i),

Lunceanu.
noroc.

— Prea

bine,

domnule

.

.

.

sS 'î

fie

cu

Bursuflescu.
noroc

Foarte'î

mulumesc
suî

.

.

.

scump
(}ccq miî.

Har —

,in

pane»

Bursuflescu.

Puteam
(Jn

s^'l

pan

la

parto

farsiî, ca s'o împac.

i

Merg sg duc de acum ^ina

veste bun 'î a mea
!

Am

scâpat de

Har

!

24-8

HAR
Har,

RfizâUL

Bursuflescu.
Bade
stî pe
loc,

Eu mg

'ntorc aici cu bant.

Har.
Haî
!

sS 'î fie cu noroc,
anY.

Sg tresci întru mult

Bursuflescu.
Noroc
Titlul
!

îns scump m^ ine

de proprietar.

Har
Scump, îns
tea
fi

seama bine
perj ar.

Cat

ajuns a

(înpseun

Bursuflescu
Ghidi ho iret, Bun de ctomgit
!

(în parte)

Reziea

lut
calicit.

pga, m'am

(Iese prin fund)

Har
i
i

(^n

parte).

Am cap de cuc Bine 'l-am sucit ca pe un nâuc
I'am învertit.
(Se aude în dreapta glasul

Mriucî).

Har. — Eaca Mriuca!
cu pânza
.
. .

.

.

Vesel pseruicd

!

Se întoarce de la isvoare Am s'o pun în cuc;
.

.

HABA

RfizftUL

249

dar pn'atuncT haî sS scutur de colb ispisoacele rSzSieî. (bufnesce de ris). (Iese pe porti 4icend O 85OO Icî Uîl pCtCC
1 .

.

SCENA

XII.
pânz pe
.
.

MriUCâ
Mâriuca.
nou
COle
valul

(întta

cu valul de

cap'.

— Eat-mS's ear
pânz i acum
I.

eu
s'o

'mî-am splat din
la

de

întind

soare

.

.

.

pe earb verde,

(tminde pânza cântând).

Mriuc.l

'T

romncu;;1

ToY
Ea

fl-Jcilor drSgiiîi,

se scoalH
*n

i

isvor

dimineaa ît scald faa,
la cosie de garofie

ApoY pune
Douii
florT

i

la

sinu't busuYoc,
foc.

SS dea inimilor

Earna toarce

la

fuYoare,

ese

esetoare, ApoY v.ira 'n foc de soare
firu

*n

Bate pânza la isvoare, cu dînsa fata 'Y coasJl CSmeuYcfi de mireas Ca s'o poarte cu noroc, S^ dea inimilor foc.

i

SCENA
Bursuflescu.
'i

XIII.
<vine alergând, se Inpcdicâl.

Mâriuca, BurSUHeSCU

— Ce asta? — Nu clca pânza ... nu Bursuflescu. — Da ce asta
Mriuca

?

clca.

250

HAR

RfezfiUL

— Nu clca, domnule ... c acu am Bursuflescu. — Da cine dat voe se'î pânza Mâriuca. — Eaca vorb Aici am uscat tot-deaMriuca.
aici

S[)lat'o.

'î-a

întineri

}

!

.

.

una

...

i

an,

i

an ter.

Bursuflescu.

— Ce

an ter?
?

.

.

Nu

sciî tu

c acum

eu sînt stpân aicî? Mriuca. - - 'apoî

Apoî cum îndrznescî pe pmenBursuflescu. tul meu? Mriuca. Eaca aî vorbit de te-aî pripit Doar n'am se'î mnânc p^mentul .. Aud ? inc te i obrznicesc! ? Bursuflescu. Na pânz, dac 'î aa (caic pe pânz).
.
.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Mriuca. — Nu

Bursuflescu.

Mriuca — Ean
Mriuca.

clca, nu clca. (tropind pe pânz). Na, na, na! ve^i'l, bate'I crucea nebun
.

!

.

.

Vaî

mâncate-ar cîoarele.

Bursuflescu.
de lucrul
zadar a

.

(trage de capetui pânzei).

(crând)

(furioas pUng^nd)
!

Valeu! in'am stâlcit! Au^f, 'i facS cl

s

rîs
în

meu se scula) Ean
.
.

.

.

(înfur

tu

pânza pe

Bursuflescu,

care

cearc

sS tc

satur

CU dc

i^îoc

pe

pânzele

fetelor

.

e^» fa! Bursuflescu. Mriuca. — Ba nu, mangositule
ca pe
plo(5Jî.

.

.

.

am

s
.
.

te

înt

Bursuflescu.

Mriuca. —

— Fa

nebuno,

m îndui
Har.
plângî,

.

(piangend tare)

înduitcar
XIV.

EHlc, hihuîule!

SCENA
Bursuflescu,

Mriuca,
?
.

Har.

~

Da

ce este aicî

.

Ce

Mriuca

?

HAR
Mriuca.
.
. .

RfizfiUL

251

basaochiul

dacJÎ vine cu picîoarele iuî gîoac pe dînsa ca un curcan uerat. BursuflesCU.'— (scuiându-sc) Eîl las h, te-oiu
ista,

-

Cum

n'oî plânge,

bdica,

de'mî

tvlete pnza

c

drege eu.

Mriuca. —
i:\

'adunându-i

valul)
.
.

mal

dres, stropitule.

Ba 'î drege tu Eaca, ear trebue
.
.

pe cine

s cltesc

valu la fontân.

Har. —

Las'l draculuî, Mriuca

.

Bursuflescu.— Pe mine?

Har.
pânza
'n val).

Mriuca. — Aa

Ba valu...N'aî noroc i\(}\ drag. se vede, bdica Dac
.
.

î

lu-

mea plin de

sturluibai ...

(se

duce de se pune (C

lai i aea4

Bursuflescu. —Ce fat 'î asta, bade Har? Har. O bîit orfan crescut de mine. Bursuflescu. RS crescere 'î-aî dat Au^î, sS me înfee la virsta mea. Har. Nu te maî potrivi, domnule Adus'aî

.

.

.

.

.

.

Bursuflescu.— Preul
500

rtz^iei
?
.

.

.

.

Cum

nu!

.

.

Eat

Har. — 500

îeî

în

cap^t.

Care 8cxx) ? Unde a fost vorba de Bursuflescu. (tcoate un ciiita irncc din bu/unar). 8000 f Har. Ha, ha, ha Glume maV etf, domnule! (iuc:indu-« c: MitiiasuD A'>a 's CU, badc Bursuflescu. Hara. gasit Lindc 1-ai Har. Eaca cosorui meu domnule? Bursuflescu. Ce ?

i opt

mir

.

.

.

.

.

.

Har. — Co.sorul meii, ista Bursuflescu. — lî al dtale? etî Har. — Cum nu? Tot satul
. . .

(arat.i

cuitaH»-

.

.

sigur? ii tie.

252

HAB
!

RfizfiUL

Bursuflescu. — Unde M-am gsit? A! houle sari noaptea peste gardul furi poama?
.

.

(schimbându-î tonui)

viei

ca

sg'mT

Mriuc.

Har. — Eu
Har. ~

(în ?

parte)

Cc

cjice?

Bursuflescu.

— Tu, tu Cine se n'am parte Bursuflescu. — Tacî, mincîunosule
. .
.

altul?

Da

.

.

.

.

.

Chîar acum

a
îî

venit

vierul

i mi
cine,

s'a jluit,

c

fur,
.
.

nu

scie

poam
. .
.

cu

toate nopile cofele ... Tu etî
în

furul

Har. — Puche

Bursuflescu. Tu Ccî vierul 'î-a gsit cuitaul la piciorul unuî butuc. Mriuc. (tn parte) Vaî de mine ce pozn am fcut Har. Domnule Bursuflescu. Tacî din gur, potlogarîuk Te-oiil învea eu se te anini de proprietatea altuia, am

pe limb'V, domnule.

1


în

.

.

.

.

.

.

se te

Har. —
Mriuc.

duc

Criminal.
(spnet)

Pe mine
faci

în

Cri

.

.

.

Har. — Se
osâniesce.

^cu mirare în parte)

nu

un

mînal ? p^cat ca

aista,

cocoane,
te

c, pSu, nu's vinovat. (artând Bursuflescu.

cuitr.ui)

Eat

dovada care

Har. —

(plecând capuD

Bursuflescu.
minunat!

Am

(în parte)

pit'o L'am umplut de spriet

.

.

.

Har. — i
.

bine,

Bursuflescu.
retnic.

— Ba
?

cucoane, nu'î chip de
este
unul,

tocmal?
fi

dac

n'aî

înde-

Har — Care

Bursuflescu. —jîmî diî

rezg,siea

cu 500 de

leî?

HAB
Har. — 'i-o
Bursuflescu. tiile maî ânteî ...
daii,
-

RilRfeUL

263

numai
nu,
îl

Ba

ad cuitaul mâna». mi badeo; se facemu hârlîntinde

Har. —

(în parte)

în

la

mân.

^în parte)

Mariuca.

'în

Ciocoiul dracului paru) Cum s'l scap pe bîetul bdica?

SCENA XV.
Mriuca,
Bursuflescu
.

Bursuflescu,

Har,

Lunceanu.

— Eaca actul de venerare, domnule e gata. Bursuflescu. — Trebue schimbat, drag Luncene. Lunceanu. — Ear Bursuflescu. — Badea Har, care cretin cu
Lunceanu.
.

.

1

frica

luî

Dumnezeu,
rgzSiea
lui

st

a avut mustrare de cuget i 'mî-a icu 500 de leî pe cât face ... Nu
.

.

.

Har. —
rale,

aa

jupâne

(obosit)

Har? O

fi.

an pane)

Me

îea

i

în

triî

pa-

cîocoiul.

Bursuflescu.
te rog.

— Mergi, primraule, de pref — Sau
Bucuros.

actul,

Lunceanu. —
Bursuflescu

i'l

dictez eu însu'mf într'un

mai bine, haî cu mine ca se poetic. SS ne stil mai

în

videm sntoi, cumetre Har... (tn pano 'Lam pus cof pe rSz^ (loe pnn fund îiipreun& u Lunccauu).

SCENA

XVI.

Har
Har. —
ce ^ice.

i Mriuca.
...

Ml-o întors urubu

ba inc bine. N'ain

254

-^

HAR RfiZEUL
(în

Mriuca.
mâhnit
soru
l

pane)

Bîetu

'

bdica

!

.

.

cât

e

de

Har. — Da
meu
?

cine dracu s'o dus in viea luî cu co(apropiindu-fc;
.?

Har. — Tu
viea boereasc,

Mriuca.

Eu, bdica
ti,

...

Mriuca — Eu!..de-oiu
.

c

me'î

da
;

pe

u^.i

afar, 'i-oiu spune tot

.

.

De

câte orî treceam pe

ling

poama

maî

târziu de cât

'mî fcea cu ochiul 'aa nu ast noapte m'o împins pcatu de-am
d-tale,

srit gardu^
tot adeverul.

m'o spriet un câne

i cum tiam struguri cu cosorul am scpat cosorul în vie.

Aista

i

Dar de oiu mai sri eu garduri de ac^f înainte, sS remân fala mare. Eu 'î-am fcut otiea, Nh, bate-mS bate-ine bdica eu sînt greit Nu nie bai? Har. Drace 'npeliat Nu te-am btut câni crai mic i tocmai acum oiu s^ te bat ? (uîmit) Alei bdica etî bun ca siMriuca.
;
. .

.

.

.

.

.

.

1

.

.

!

,

.

.

nul

mameî.

Mriuca.
BadiK draga, îi sînt greit Cu a mea tiat te-am întiistal
;

;

Tu

cu blânde nemSrginitîi îmY zimbescY dulce si m'at ertat

!

Har.
Dar, MHriuc^, tu e?ti greit, Ci» a ta fapt m'aY întristai, îns, copil, îmt eit Yubit

i

chT:ir

din suflet

cii

te-am ertat.

HAR RZUL
înpreunâ.

255

MHUCa.

BSdi

drag^

etc.

Har.
Dar, Mruieri, etc.

Mriuca. —
plâng.

(tergendu'i

-^chiî)

Eaca ear

'ini

vine se
ai

Har. — Nu te mlini,
1
1

copil hî,

c

doar nu 'mi

vrut i^ul când al luat un strugur de poam. Slav cu mulemire DoiTJnuluî în eara noastr cel ce are, Trcbue sS fie cineva un frige-lintc c;i oluî ce n'are l-nu Hitrsufltscu, pentru ca sS face gur pentru un

d

-tr; î^iir

Har. — L'aî
avea cosoru meii

Mriuca.

—O
de

1

Doamne, când
face
eti
sS'i'

sar paragini viea. duce doru, daca n'ar
i
.
.

Mriuca.
ca
ti'l

— Numaî atâta
la
?
.
.

la

mân.

trebue?

Las

pe mine

scot

eii
-

dînsu.

Har. — Cum
Mriuca.
bdica,

vide Eaca vine cucoana cea vduv, care edea cu sSptgmâncle Ia cucoana Sftica, pân'a nu scpata bîata btrân.— Me rog, adevt^r^t

.

o,

Har.
>

c

se

mrit

cu Bursuflescu

}

-

Mriuca.
ngur

— Dac'î

Aa

se vorbete.

aa,

fugî degrab.1
fncî.^
.

i me

I

s

Har, — Da
Mriuca.
Ulaiil

cu ea.

— SC
I'!«e

ce aî de gând s^
te .scap

de nevoe
«ipate

.

.

Fugi

iut(.

pe porliS, înpint de

de

MAriti'ii;.

256

"

HAR

r£z£ul

SCENA Mriuca i

XVII.

Tarsia.

(vesei) Bursuflescu 'mî-a adus veste, Tarsia. a i de a^î înainte visurile isprvit târgul cu mele poetice nu vor maî fi îngânate de miorlitul moa Cât me îubesce Nastasaki nilor i de urletul dulilor. (oprindu-se) SSrut mâna cuconi. Mriuca. Tarsia. Ce copil'î asta ? Mriuca. Nu me cunoti, cuconi? Tarsia. Nu, nicî de cum.

Har

c

c

— — — — Mriuca. — Eii sînt Mriuca. Tarsia. — Care Mriuca?
Mriuca.

.

.

— Stiî

...

Eu me gsam
.
.

colo sus în copacul

mere, acu dou luni, Alecu nepotu nânaeî.
.

cucoanei Sfiicai... ista, de culegeau: când d-ta edeai pe laia cu d-nu
fiica

Mriuca,

Mriuca. — (ri^end c am scpat un mer
rea cuconaului la urechîe tii
.
.
.

Tarsia.


.

(ingijit)

Ce
încet»

(Jicî ?

Ba înc 'mî aduc aminte,

din sin, de-a

c^ut buf

în spina-

Tarsia.

Cucocum, Doamne earta-mS? (imitând) « Ah te iunaul îî ^icea, te iubete fie'î mil... me rog matale» besc ângeraule
.
.

— Mriuca. — Da
c
.

Cuconaul era plecat i cuconi. Nu'mî aduc aminte.
.
. . :

'î vorbea

1

.

.

.

.

.

.

.

i îî
serute

sSruta manile cu foc...
.
.

i

d-ta

le

lasaî

se

le

.

tii cuconi.

Tarsia.
bine
.
. .


i

(în

pane)

Ne

a vecjut drcoaîca.
?

(tare)

Bine,

taci

Mriuca.
Tarsia.
.

— Nicî Bursuflescu — Luî înc maî puin Dar
d-iuî
. . .

se nu

pomenesc! nimenuî de ce

aî vecjut.

poate
..

c
.

ai
.

ceva de cerut de la mine, (o dismeard). vrei ceva ?
.

drag Mriuca?

Spune

HAR
Mriuca.
Tarsia.
.
.
.

RfiZfiUL

257

— Am,

cuconi

.

.

.

Te-aî

ruga,
la

dac

— Un cuita — Aa un cosor de vie îns d-ta sS nu priceape cu meteug Tarsia. — Da pentru ce Mriuca. — C de dee n'a vre sg i
?

nu 'i-ar fi cu superare, s'mî scoi de cuit^, c;<re mi l'o luat zaloag.

boerîu un

Mriuca.
sS'l

...

.

.

.

ve(jî

îeî

.

.

.

.

.

(zîmbind)

?

'1

îî

cere,

'1

.

.

Eaca vine d nu Bursuflcscu

... eu

merg

dup porti ...
(Iese 91 se

se te ved cuc'jni,
Curioasei fatal

mg ascund daca eti meter.
s6

pune dupâ porti).

Tarsia.

<înparte)

SCENA
Bursuflescu.
peste tot locul
.
.

XVIII.

Tarsia, Bursuflescu,

Mriuca

(dup

potii).

— Ah
.

1

scumpa mea Muz,

te

caut
alt

Tarsia.
suflescu.

— Ah

am
1

crezut

c

te-a

rpit Apol(m.
tiranule,

sciî

prea

bine,

c

Apolon nu exist pentru mine, decât Nastasaki Bur-

in

— Valeu 'mî-aî mân Bursuflescu. — prost, îns de mare valoare. Tarsia. — Ean ved.
Tarsia.
?
!

Bursuflescu.

(»«rutându-I mâna»
.
.

EstC O fcC

I

frânt degitele ... ce aî

(artând cuiuuî)

Nimic ... un

cuita

se'l

Bursuflescu.
atingg o

(bgând cuitaful

tn buzunar)

Nu merit
sS'î

Sg

mân

Tarsia.
.

de crin ca a
(inparto

d-tale.
sS'l
.

Bursuflescu. Tarsia
.

— arsi

Nu

vre
.

dee.

.

d'mî

voîe

^ic

Tarsia
67416

— Iî

dau voîe, Nastasaki.
17

258

HAR

RfizfiUL

Bursuflescu.

— Tarsi,

haîde s^ ne

punem pe

laia cea de sub copac.

Tarsia.

(coborînd ochu)

Bursuflescu.

— Pentru

Pentru ce r ca se începem

acel

duo

amoros, care a fost întrerupt maî dinioare prin miorlitul motanului luî Har. multe de spus, cci inima mea deborda. Haî dac vrei ... Nu am nimic de reTarsia.

Am

fusat fidangatuluî

meu

.

.

.

D'mî

bragul.

— — ~ — voîe s6'î Tarsia. — Nu pune
Tarsia.
ajut.

Bursuflescu.

(dându'I

braul i Indreptându-se spre lai) Ah!..

(oprindu-se lâng Jai) Vaî dc mine! (spriet) Ce este ? Bursuflescu. Mi s'a unflat piciorul în botin i nu Tarsia. pot clca ... (se vaet) mS curm gitanul. Scoate botina Bursuflescu. (piecânduse) D'mi
.

.

.

naî

.

.

.

Las
pleac i

c

mâna

...

c

nu sîntem cunuspatele la Bur-

'mî-O scot eu.

(se

întoarce cu

suflescu, SC

se face

— Bursuflescu. — Eaca un cuita. Tarsia. — Ahl îî mulemesc îns deoiu scoate botina, am se remân numai colun Bursuflescu. — Alerg se'î aduc papuciî de Tarsia. — Alearg, scumpul meu, alearg.
Tarsia.

(în estas) Ce talie de silfid par' îndoit de suflul auroreî. (se uîmesceo O zar ... na ... ca ... de ... se leag limba). Tarsia. *— Na c'am înodat iretul, (se vaet) Ah ah r6u me doare îmî vine sS lein. Bursuflescu. Tale iretul-. taîe'l.

Bursuflescu.
floare


.

c

desnoad

iretul de Ia botin).
1

.

.

c'î o

(i

.

.

!

!

.

.

I

.

.

— N'am

.

.

foarfeci.

(dându'î cuitaui)

.

.

.

în

.

.

.

iute

sus.

Bursuflescu.

M'am
la
. . .

dus.
porti,

(iese iute prin fund).
î.i

MâriUCa.
nia
!

(artându-se

parte)

MetCr'l

CUCO-

.

.

it.-ire)

Cuconi

HAR
Tarsia.
boerîul.

RfizfiUL

259

Mriuca.
Tarsia.
Q-^\.i
!

— Al tu etî, Mriuc? — Ad degrab cuitau,
fugî.

pan

nu vine

— Na, i — S^'î spun drept, cuconi Bdic, bdic Har. — (dup Ce'î Mriuca. — Eaca cosoru.
Mriuca.
(cind pe portia)
.
.

.

.

.

ineter

.

poniâ)

fa

?

Hara.
papucii ...

Aleî

1

'se

BurSUfleSCU.

aude un seruut

i

Miriuca rî^end).

(aduceud o preche de papucî)

EaCB, CaCa

am
. .
.

Tarsia.

alergat de

m'am umplut de suflet. (gârâM. Mergî, scumpul meii acum nu me
.

.

.

maî doare am disnodat iretul. Bursuflescu. A bravo ... da unde'î cuitaul. Tarsia. Care cuita? Sciiî eu '1-aî luat cu d-ta. Buisufiescu. Eu ? (t?î pipe buzunarul) sS'l fi prpdit? nu se poate unde sg fie?

— —

1

1

.

.

.

.

.

.

SCENA
Tarsia, Bursuflescu,

XIX.

Har,
'Mî-o

Mriuca.
venit

Har. —
moar.

(«n

part*,

artând cuiuui)

ap
. .

la

Bursuflescu.
aV venit la banî,

— Eaca i Har, iubitul meii vecin
houle
.
.
.

.

sS îeî banî cu dimerlia

.

.

aa'î?

Har. — Apoî
?
.

d, domnule
!

.

.

.

cine fuge de ochîu

dracului

Bursuflescu. Eî na, ca sS nu te fac sg atepi mai mult mie 'mî place Eaca pltesc pe in
.
.

s

.

.

.

5CX)

Har. —
?

de

lei

.

.

.

(«coate puogA).

5CXD lei

arvun ? dar

cela-lalV când mi'I

numerî

260

HAR
(rî^Snd)

RfizUL
Care
ceîa-1-alî,

Bursuflescu. -—

Har. —

ghiduule?

Ceî ^ece miî, preul rezeief,

dup
fost

toc-

meal.
Bursuflescu.
de 500 de
leî
?

— Ce

tocmeal

.

.

.

N'a
fie
1

vorba

Har. — Vreî
(Mriucî)

dem.

sS rî^î, domnule Rîde, fa.

?

haî

s

rî-

(Har i Mriuca

rîd

cu hohot).

Bursuflescu.
vede

(îngrijat

caut

prin buzunar)

Har. — Ce
Mriuca.

c

Mî Har,

SC

aî uitat cosorul!

cosor,

Bursuflescu.
l'am pus?

— Sciî
?

domnule ? ? dovada ?

(tn parte)

Unde dracu
}

în

— Ba cât hcîul ... o vr'o cimilitur. Bursuflescu. — Cosorul, mî, care prpdit viea me. Har. — Eu Eaca cosorul meu,
fi

Har. — Dovada

înelegi tu ceva,

Mriuc

l'aî

?

de se gâsesce la tine, hoiile?. Mi l'aî furat din buzunar? Ei! am îneles d-tale nu'î e de Bine haî^fa, Mriuc. cumprat rez^^iia Mriuca. Hat bdica, fvrea se i asv Stai ce este ? nu vg îneleg. Tarsia. Hara Ce se fie!., dl Bursuflescu vroete numai de cât se me alunge de pe locul meu, i acum nu vre sS'mî plteasc preul tocmeleî, adic 10500
tine'î?

Bursuflescu.

— La
. .
.

(artând cuitaui)

d-Ie.

Cum

Har. —

.

.

c

— —

.

;

1

leî

.

.

.

asta'î tot.

Bursuflescu.
jaliule!

(furios)

pece sute

cinci

miî

1

Câr-

Har. — Ba

^iece miî cincî sute.

HAR

RilZfeUL

261

QUiVTUOIt
Bursuflescu i Tarsia.
)ece mii, cincY sute de leY )ece miT Ce-am au^it? )ece mit Pentr'un petic vret )ece miY ? Har'at nebunit.
l
!

.

.

I

.

.

.

.

Har
)ece

i Mriuca.

E

mit, cinct sute de leî, un pre foarte potrivit. )ece miî spune vreY, nu vreT Lucrul bun nu e scump pltit.
!

:

?

Bursuflescu.
M8T

Har,

vecine, sS st^m la tocmalS.

Har.
Tocmala'f

fcut

;

nu

'X

loc

de 'nvoeal.

Bursuflescu.
VreT

dou

miY? Spune.

Har.
Ba
nu.

Bursuflescu.
VreT
tret

miî?

Har.
Nu.

Bursuflescu.
TrcT

i

cinct

?

262

HAR

RZEUL

Har.
BaYu.

Bursuflescu.
Al
naibiY sg
fit

Tarsia.
Maî d,
Nastasaki.

Bursuflescu
Pe
vrute, nevrute

ît

datt cinci miî.

Har.
BaYu
!

.

.

)ece miî

cincY sute

!

(împreun).

Bursuflescu
)ece

i

Tarsia.
!

miY, cinct sute de let

etc.

Har
Ij)ece

i

Mriuc.
de
lei,

mit, cinci sute

etc.

Tarsia.
Vecine, cretine, Peste cincî mit,
fit

om

cii-omenie.

eat adaog

o mie.

Har.
Prea puia, cucoan.

Tarsia.
Opt mit nu
voesct.

Har.
Nu.

HAR
Opt i cinct?

RfezfiUL

263

Tarsia.

Har.
BaYu.

Tarsia.
Prea mult
le

scumpesct.

Niriuca.
MaY

d,

cuconiS.

Tarsia.

S
KT
I

datt

pe nevruie

?

.

.

^ece mit

.

.

.

Har.
BaYu
.
. .

^ece miY cincY sule.

(înpreun),

Bursuflescu i Tarsia.
yece
miY, cincY sute de leY
I

ele.

Har
)ccc

i Mriuca.
de
leT,

mif, cincY sute

ele.

Tarsia. com ca un

— Drept se'î spun, jupâne Har, eti Mriuca. — Nu se scumpete, cuconi, c livada
jidan.
cel cu

la-

plin de copacî marî cât mSrul
(araiit cr>paciil

lai
l

.

.

tiî d

ta.

din mijlocul

Tarsia.

Dac
sute
?

(in part*) (lui Aucjî erpoaTca are copacî roditori, nu'î tocmaî scump.

•<.cnel).

ihiriuflescu)

Bursutlescu.

(inuiRam,

Nu'î scump <^ece miîcincî

264

HAR
(privind

KllZfiUL

TarSia.

cu dragoste

la Bursuflescu)

Cc

CStC O

SUm

de bani maî mare sau maî mic, de a remânea singurî, noî, doî i

pe lâng
, . .

fericirea

Bursuflescu.
(luî

fr
te

marturî...
suflete,

(încântat)

Ah
cerT,

1

aî dreptate,

Har) Fie! din casa asta.
.

.

îî dau cât

numai

car îndat

Har. Doar nu dau Tatariî. Ba dau. Bursuflescu. Har. Bine, îns se'mî adaugY pe

— —

deasupra,

viea cea

prginit

cu casele din ea, ca sS
.
.

am unde
.

mS

muta.

(Xarsieî; Bursuflescu. Ce-aî ^is ? Ce-a (^is ? Patru pogoane ... cu poam gras, i bina cu patru odi, unde am putea se edem chiar noî ... i cu poam bosuioac au(^î pretenie cu poa ... se leag limba). COar Tarsia. Bade m'am înelat eiî
. . . !

mai lacom i de cât un
îî

— Har jidan. Mriuca. — plac merele, Tarsia. — Merele?
. .
.

.

.

.

n

.

.

m
.
.

.

.

.

.

.

.

(i

.

cuconi.

Mriuca.

— Se

veci d ta ... Se
aista
.

gsete
tiî d ta
bine,

în vie
.

un

mer cu lai de desubt, ca (curmându'î verba) Tarsia.

.

.

.

.

BillC,

(luî Bursuflescu)

Drug

— Aud — Me îubescî Bursuflescu. — Me maî întrebî Tarsia. — Vreî se'mî daî o prob de dragoste? Bursuflescu. — Nu una ... o mie ca se scpm de Tarsia. — Mersi ... d i Har. Bursuflescu. — D'apoî mân) Nu Tarsia. Ha^ dau Bursuflescu. — Ah
Bursutlescu.
(trezindu-se)
?
?

.

.

Tarsia.

?

!

viea,

.

.

.

(strângendu-l de
1

te'î Cai. (coboar
.

ochiî;.
.
.

.

.

tot

.

.

(tare)

,

HARA R£Z£UL

265

Har. Aud, domnule. Bursuflescu. mâna 'ncoace

— Ad

.

.

.

.

bate cole

.

.

stî

fie

viea a ta.

Har. Cu casele ? Bursuflescu. Cu. Har. Noroc s^ dee Dumnezeii tMriucî) Bîata cucoan Sftica a avea unde sS'î petreac btrâ! !

— —

.

neile.

— Bdica îmî vine sa 'î-a veni rendu i Mriuca. — Oare?
Mriuca.
.

.

.

Har. — Las c

te sgrut.

ie.

SCENA XX.
Cet dinaintey

LunCeanU,

(un lacheu cu o

tabl pe care

sînt

pahare de ampanie).

Lunceanu.
de
ven(;lare
.
.

— Domnule
!

Bursuflescu

.

.

.

eat

actul

.

de cât

Trebue schimbat, Luncene... cinci sute de leî, frate, i asta ... cu poam coarn. viea cu poam coarn Apoî d, domnule, tiî vorba LeneMriuca ul maî mult alearg i scumpul maî mult pgubete. (voind %i leasi) Care vra s2 ^ic, sS m£ Lunceanu. duc Ba nu îî face actul de vcn(;Jare, Bursuflescu. dup ce îl îndeplini formalitile cstoriei mele cu doamna Tarsia Garofeasca. Har. i ale mele, domnule Primar. Mriuca. Cu cine, bdica? Har. Cu Mriuca.
(ofunU).

— Ear Bursuflescu. —
Lunceanu.
.

Har. — Nu'î bun acela cuconaule, trebue schimbat.
.
.

de

acjlf

diminea nu

fac alta

.

M'am

spetit

!

.

.

pece miî
.

.

.

:

.

.

;

67416

\y

266

HAK

REZEUL
acu
te serut ...

Mriuca.
. .
.

I

!

.

.

bdica

.

.

.

Nu mai

atept (sare în braele luî Har). BurSUfleSCU. (cu sentiment) Tarsia

.

.

.

(întinde bravele).

TarSia.
brayele

(asemenel

NaStaSakl ...

(se

repede se se arunce în

lui Bursuflescu,

dar se opresce coborând ochiî)

Ba

X\U

.

.

.

duoâ

cununie.

Oursuflescu.

— Ce Neculae? Lunceanu. — Eu 'î-am poruncit din partea d-voasvreî,
.

(într lacheul cu tablaoa).

tr, ca se aduce o garaf de ampanie, pentru ca se

bem aldamaul

.

Bursuflescu. bem aldamaul
1

— Bine
un pahar,

.

fcut, Luncene
:

.

.

.

Haî se

(Toî

îea câte

(Jicend

se

bem aldamaul).

Cor

flnal
!

(cîocnete de pahare)

Aldama
(3bicetu

aldama, drgâla,

Pentrii-acel

pguba
foc.

i

acel câtiga.

Aldama, te tubim i te bem cu mult
SS trSim,
f

sS

ctocnim
cu noroc,

La mult

aiiY,

(Cortina cade).

University of Toronto

Library

DO NOT REMOVE
THE

CÂRD FROM
THIS

POCKET
Acme Library Card
Pocket

Under Pat, "Ref. Index PU«"

Made by LIBRARY BUREAU

;

,..ij

i

I

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful