1.

Notiunea, continutul si structura activitatii vamale

În timpul de față în majoritatea instituțiilor de învățămînt juridice se studiază dreptul vamal care este alcătuit din o totalitate de instituții de drept de diferită natură juridică care formează în ansamblu activitatea vamală. Activitatea vamală nu este altceva decît obiectul de reglementare a dreptului vamal. Conform CV activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport și persoanelor peste frontier vamală a RM perceperea dreptului de import și export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală și alte activități de promovare politicii vamale. Această definiție este laconic dar reflect structura activității vamale în general. Dacă am încerca să evidențiem trăsăturile specific ale activității vamale putem evidenția caracterul complex pe de o parte, iar pe de altă parte caracterul diferențiat al elementului activității vamale. Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima in varietatea functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala. Specificul acesora este condiționat de natura și scopul complex al activității vamale. Definiția expusă în CV nu cuprinde un șir de elemente de bază care fac parte din activitatea vamală la ele se atribuie: 1) statistica vamală 2) lupta cu contrabanda și alte infracțiuni din sfera activității vamale. 3) lupta cu încălcările regulilor vamale. Reeșind din cele spuse mai sus structura activității vamale este compusă din: 1) politica vamală 2) principiile trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontier vamală 3) reglementarea tarifară 4) regimurile vamale 5) plățile vamael 6) perfectarea vamală 7) controlul vamal 8) statistica vamală 9) contraband și alte infracțiuni vamale 10) încălcarea regulilor vamale și răspunderea în cazul săvîrșirii acestora 11) procedura în cazurile de încălcare a regulilor vamale 12) examinarea cazurilor de încălcare a regulilor vamale.

2. Caracteristica si specificul politicii vamale
Art.3 Cod Vamal stabileşte următoarele: Politica vamală este parte integrată a politicii interne şi externe a statului. Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie. Fără a avea pretenţia de a desprinde din aceste reglementări o definiţie a politicii vamale, vom scoate în evidenţă aspectul pe care-1 studiem: politica vamală are valoare din punct de vedere juridic doar în măsura în care este susţinută de prevederi legale ce au menirea a materializa voinţa politică. în acest context însă, politica vamală este confundată cu reglementările vamale. Din cele afirmate pînă acum, putem releva adevărata legătură între politica vamală şi activitatea vamală. Astfel, politica vamală se materializează în reglementările vamale, în timp ce activitatea vamală se configurează datorită normelor de drept vamal. Schematic această legătură poate fi prezentată astfel: Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea organelor vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin integritate, transparenţă şi profesionalism. Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror regim vamal se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume: - vămuirea; - perfectarea declaraţiilor vamale; - controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport; - controlul corporal; - controlul evidenţei contabile; - perceperea drepturilor de import şi de export; - alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal.

3. Caracteristica si specificul legislatiei vamale
Prin sintagma „legislaţie vamala" înţelegem totalitatea actelor normative ale căror conţinut interesează pe cei ce au intenţia de a trece mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală. Articolul 6 alin. 1 Cod Vamal stabileşte că legislaţia vamală este constituită din Codul Vamal, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal, la care Republica Moldova este parte. In temeiul acestor prevederi, sunt de făcut o serie de precizări: In primul rînd vom menţiona că legile şi celelalte acte normative adoptate şi în curs de adoptare sunt subordonate principiului supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova. In al doilea rînd, vom atrage atenţia asupra faptului că chiar dacă articolul 6 al Codului Vamal pune accentul pe prevederile conţinute în însăşi Codul Vamal şi Legea cu privire la tariful vamal, nu o face pentru că vrea să sublinieze valoarea juridică superioară a acestora în raport cu restul actelor normative ce reglementează raporturilede drept vamal, ci pentru că vrea să arate importanţa lor deosebită pentru acest domeniu. In al treilea rînd este de relevat că acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte au prioritate faţă de alte acte normative (art.7 Cod Vamal). In activitatea sa Serviciul Vamal se conduce în primul rînd de Constituţia Republicii Moldova; tratatele internaţionale multilaterale şi bilaterale, la care Republica Moldova este parte; Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană; recomandările Organizaţiei Mondiale a Vămilor, Uniunii Europene şi altor organizaţii internaţionale. Din anul 1994 Republica Moldova a devenit membra cu drepturi depline al Organizaţiei Mondiale a Vămilor, care în prezent întruneşte 168 state ale lumii. Participarea la această structură internaţională de profil facilitează contactele bilaterale cu administraţiile vamale ale diferitor state. La etapa actuală sunt încheiate tratate internaţionale multilaterale cu privire la cooperarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal în cadrul Uniunii Eutropene, OUAM, CSI, precum şi asemenea tratate la nivel bilateral cu România, Ukraina, Federaţia Rusă, Turcia, Polonia etc. urmînd ca acorduri similare să fie încheiate în perspectivă cu Franta, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Ţărilor de Jos; SUA, Confederaţia Elveţiană.

4. Istoria dreptului vamal si a legislatiei vamale in RM
Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. Prima etapa de dezvolatare a legislatei vamale poarta un caracter de tranzitie si este indreptat spre trecerea de laun system socialist la un system bazat pe principiile economiei de piata. In perioada anilor 1990-1996 sunt adoptate un sir de acte legislative ce a liberalizat si a simplificat exportul, importul si tranzitul de marfuri prin teritoriul RM. In perioada anilor 1990 incepe sa se formeze sistemul vamal al satului. Asa au fost create porturi vamale, posture fiscal. In aceasta perioada au fost create garda financiara. Garda financiara a R.M. avea ca scop efectuarea unui control privind introducerea, scoaterea din teritoriul statului a bunurilor material. Etapa a II-a este caracterizata prin perioada anilor 1996-2002. In aceasta perioada predomina liberalizarea importului, exportului, tranzitului. Specificul aceste perioade este caracterizat prin faptul ca producatorii interni, economia statului, bussinesul intern nu se protejeaza lanivelul corespunzator ceea ce duce la criza economica. Etapa a III-a este caracterizata prin perioada anilor 2000-2009. Aceasta perioada se caracterizeaza prin stabilirea unor monopoluri intre diferite domenii a economiei nationale. Sunt create bancile comerciale, se stabileste oligarhia financiara. Specificul acestei perioade se caracterizeaza prin faptul ca creste considerabil procesul de emigrare a populatiei R.M. Are loc divizarea societatii intre bogati si saraci. Etapa a IV-a incepe cu perioada anului 2009 pina in present. Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special. Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale.

Sistemul dreptului vamal este compus din: partea generală. privat. Reiesind din necesitatea dezvoltarii sale. Parte3a specială. Unii autori consider că dreptul vamal nu exsistă. Al 2-lea element de delimitare a unei ranuri de drept este metoda de reglementare . . insă există o legislație vamală. cit si internaional. Un subiect obligatoriu al relațiilor sociale îl constituie organelle vamale Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc. in cazul ei pot fi intilnite cercetari atit din domeniul public.Monografiile . Dreptul vamal ca o ramura complexa in sistemul de drept Dupa cum cunoastem in sistemul de drept. mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului. perfectarea vamală. Metoda dispozitivă permite subiecților legile unui anumit comportament. se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor. tariful vamal. Obiectul de reglementere a dreptului vamal este complex. procedee de aplicare a normelor juridice a proceselor și fenomenelor juridice. Sistematizarea legislatiei. În dreptul vamal întîlnim atît metoda dispozitivă cît și dispozitivă. Cea mai întilnită este metoda imperativă. propunerea unor noi proiecte de legi constituie obiectul stiintei dreptului vamal. plățile vamale. dreptul vamal se caracterizeaza ca o ramura complexa de drept care are strinse legaturi atit cu dreptul public cit si cu dreptul privat.Publicatiile . Disciplina dreptului vamal este o ramura de drept noua care are perspective mari de dezvoltare in sistemul de drept.include trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Metoda imperativă prescrie o anumită conduita și interzice subiecților de a avea un alt comportament.Manualele in domeniul activitatii vamale Datorita faptului ca disciplina dreptului vamal este o ramura de drept complexa.definiția și conținutul activității vamale. Pînă în present întrebarea despre locul și rolul dreptului vamal în sistemul dreptului este discutabilă. Sistemul dreptului vamal include separarea normelor juridice în părți principale instituții și norme speciale. Prin metodă de regelmentare înțelegem acele mijloace. metoda de reglementare la fel este complex. în lit de specialitate nu există o părere unică despre faptul dacă dreptul vamal este sau nu o ramură de drept.Cercetarile stiintifice . disciplina dreptului vamal isi are o istorie a sa in dependenta de dezvoltarea legislatiei vamale. teritoriul și frontiera vamală.5. alții consider că dreptul vamal este o instituție a dreptului administrativ. politica vamală și scopurile ei. Principalele obiective ale disciplinei de drept vamal o constituie: .

mai comite şi greşeala de enumărare a activităţilor ce se consideră că formează relaţiile sociale de drept vamal. activitate vamală. care reglementează relaţiile vamale din societate şi care conţin prevederi referitoare la întreaga activitate vamală. perceperea plăţilor vamale. nu putem înţelege adevărata valoare a noţiunii lansate. Pe lîngă faptul că această definiţie neagă existenţa unor norme distincte. prefectarea documentaţiei vamale. în lumea savanţilor opiniile despre locul dreptului vamal diferă.6. avînd apartenenţă ramurală diversă şi care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală. In opinia noastră. Fără concretizarea înţelesului acestor termini. Am afirmat anterior că recunoaşterea independenţei ramurii dreptului vamal este de dată relativ recentă. noi vom specifica că astăzi această problemă este deja depăşită şi în ştiinţă prevalează recunoaşterea suveranităţii dreptului vamal. (2) alţii despre dreptul vamal ca despre o subrâmură a dreptului administrativ. dreptul vamal este ramura dreptului formată din norme ce reglementează relaţiile sociale apărute în procesul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. (3) iar ceilalţi plasează dreptul vamal alături de dreptul fiscal. Unii jurişti vorbesc despre o legislasţie vamală. Noţiunea dreptului vamal. Intr-o altă definiţie (5) dreptul vamal este definit ca o ramură complexă de drept ce conţine un ansamblu de norme juridice. . controlul vamal. etc. precum şi alte modalităţi de realizare a politicii economice interne şi externe a statului. Precaritatea acestei noţiuni devine evidentă dacă avem în vedere caracterul vag al expresiilor relaţie vamală. Una din noţiuni (4) defineşte dreptul vamal ca o ramură în formare ce conţine o totalitate de norme juridice.

se va modifica şi conţinutul activităţilor ce formează obiectul de reglementare a dreptului vamal. care sunt esenţiale: a) în primul rînd. Avem certitudinea că au dreptate acei autori ai studiilor despre dreptul vamal. persoanele ce trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală. în continuare urmînd a supune analizei metoda de reglementare a acestei noi ramuri a dreptului. Greşeala comisă constă tocmai în aceea că sunt scoase prea mult în evidenţă asemănările. Pentru că există unele tangenţe între metodele de reglementare a dreptului administrativ şi a drepmlui vamal. de regulă. după cum am menţionat mai sus. relaţiile de drept vamal au caracter subsidiar. de regulă. Acestea sunt organele vamale şi persoanale fizice şi juridice. nu va exista necesitatea de punere la dubiu veridicitatea noţiunilor respective. care au luat naştere înaintea apariţiei relaţiilor de drept vamal. că obiectul de reglementare al dreptrului vamal îl formează relaţiile sociale apărate în procesul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. . ce se află în proces de trecere peste frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport. unii savanţi sau grăbit a afirma că dreptul vamal nu poate exista decît ca parte componentă a drepmlui administrativ. fiind neglijate cu desăvîrşire deosebirile. în acest sens. în timp ce relaţiile de drept administrativ sunt pornite de organele statului. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal. Acestea fiind specificate. în consecinţă. obligatorii. trebuie să dispună de un obiect şi de o metodă proprie de reglementare. de regulă de drept privat. pentru că sunt legaţi de alte raporturi. am sfîrşit analizarea unor probleme ce le ridică obiectul de reglementare a dreptului vamal. Prin metoda de reglementare înţelegem metoda prin intermediul căreia statul ştie să se implice într-un anumit domeniu de activitate. c) în al treilea rînd. adică raporturile de drept vamal. iniţiatori ai relaţiilor de drept vamal sunt. b) în al doilea rînd. Nu încape îndoială faptul că o ramură a dreptului. Astfel. dreptul vamal are subiecţi distincţi de subiecţii dreptului administrativ. vor lua naştere doar dacă va fi manifestată. care consideră că obiectul de reglementare al dreptului vamal îl reprezintă relaţiile ce sunt cuprinse în noţiunea de activitate vamală. Primele. pentru că oglindeşte caracterul volitiv mai pronunţat al relaţiilor de drept vamal în raport cu relaţiile de drept administrativ. în sens că cei care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală intră în raporturi juridice vamale. voinţa celor ce trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală. adică ele vor trebui să apară indiferent de există sau nu o manifestare de voinţă la acest capitol al activităţii.7. pe măsură ce conţinutul activităţii vamale se modifică. Această distincţie este relevantă. Considerăm. Altfel spus. Raporturile de drept administrativ sunt însă. care se vrea a fi independentă. trebuie să arătăm prin dovezi concludente că normele de drept vamal reglementează o categorie de relaţii sociale nereglementate de normele altor ramuri ale drepmlui şi că tot prin intermediul acestor norme statul influienţează în mod distinct aceste relaţii sociale.

statistica.Intrucit dreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteazabudgetului de stat sub forma taxelor vamale. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea transportului de productie. Drept vamal cu drept procesual penal.navale sau aeriene. Dreptul vamal are o strinsa legatura si cu Dreptu transporturilor.dr penal. răspunderea administrativă pentru încălcarea regulilor vamale dr vamal. relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte persoane fizice si juridice. Adm. criminalistica.modul perceperii taxelor si impozitelor vamale. Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar.in acest mod formarea venitului national. Drept vamal cu drept civil.angajarea colaboratorilor vamali. pe caile rutiere. Drept vamal. Deasemenea dreptul vamal are legătură cu unele discipline științifice: criminologia. Corelatia dreptului vamal cu alte ramuri de drept Fiind o ramură de drept complex dreptul vamal are o legătură strînsă cu o mare parte din ramurile de drept: drept vamal cu dr constituțional.prevede incheierea contractelor de amînare și eșalonare a drepturilor de import de înființare a depozitelor.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite budgetului public.stabilește organizarea activității vamale.definește noțiunea de contraband și alte infracțiuni în domeniul vamal. astfel icit aceasta ramura este in stricta concordanta cu dreptul vamal. dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinataprin prisma rapoartelor care privesc aplicarea legii siprestarea deservicii publice..el este strins legat de dreptul financiar. Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri si calatatori supuse contractului de transport. .prevede procedura examinarii cazurilor de contrabanda si eschivarea de la plata vamala.dreptul muncii. protecția socială. Drept vamal cu procesual civil. Drept vamal cu drept fiscal. nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si impozite ci si la norme ce asigura sub orice forma resursele financiare.in primul rind amindoua ramuri fac parte din dreptulm public.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de stat.stabilește principiile generale pentru dr vamal.prevede procedura în cazul aparițiilor litigiilor dintre părți. Dr.8. In procesul de exekutare a aktului vamal sunt operate o serie de dispozitii interne sisi reglementaricare privesc transportul marfurilor pe calea ferata. Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul administrativ prin aceea ca Dr. Dr vamal și dr administrativ. reglementeaza cheltuelile bugetare.

9. După caracterul juridic avem: 1) raporturi juridice vamale de coordonare sunt raporturile în care subiecții se află pe poziții de egalitate 2) raporturi de subordonare.permissive și imperative 4) după conținut –materiale care sunt reglementate de normele juridice material. . Raporturile juridico-vamale Raportul juridic de drept vamal este relația social reglementată de o normă juridică vamală. Raportul juridic vamal au următoarea trăsătură: 1) subiecții 2)participanții la raporturile juridice vamale 3) obiectul 4) marfa sau bunul 5) care este motivul raportului 6) conținutul. Raportul juridic vamal este un raport complex și poate fi calificat în mai multe categorii. După momentul apariției. 1) raporturi juridice primare sunt relații legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport 2) raporturi juridice secundare care reese din cele primare.apar între subiecții cu o poziție juridică diferită 3) după modul de reglementare.

Sanctiunile vamaleraspunderea. Clasificarea normelor dreptului vamal este efectuata dupa: 1. Norme de drept vamal dispozitive Impertive De blanchet De trimitere . Ipoteza explica conditiile cind au loc raporturile vamale (import. ceea ce poarta un caracter complex. pedeapsa p/u incalcarea normelor de drept vamal. Normele juridice vamale Din teoria dreptului general cunoastem ca o norma de drept este compusa din 3 elemente: Ipoteza Dispozitia Sanctiunea In activitatea vamala este aceeasi structura ce se aplica la normele generale de drept. 2.10. Raspunderea este prevazuta in mai multe coduri. cantitatea ei. 4. 3. export) Dispozitia lamureste esenta raporturilor vamale: ce marfa este exportata. denumirea activitatii vamale cu descrierea continutului intregii activitati vamale. tranzit.

inclusiv în emiterea de ordine şi decizii. cu excepţia sindicatelor. colaboratorii vamali: a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului. Colaboratorul vamal nu are dreptul: a) să desfăşoare activitate de întreprinzător. demnităţii şi bunurilor membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu exercitarea atribuţiilor lui de serviciu. Legislaţia garantează apărarea vieţii.Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal. opunerea de rezistenţă sau aplicarea violenţei faţă de acesta. Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale. asociaţii obşteşti. pe de o parte. inclusiv religioase. fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu.Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani. c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori. colaboratorul vamal trebuie să se conducă de legislaţie. Colaboratorii vamali nu au dreptul să se conducă în activitatea lor de hotărîrile partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti. prin aplicarea. Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de muncă. toate persoanele fizice sau juridice care în procesul activităţii sunt antrenate în trecerea proprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului si colaboratorii vamali pe de alta parte. onoarei. . după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal. b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală. Prevederile evidentiate mai sus se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din laboratoarele vamale. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal. f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin intermediari. Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale. de acordurile internaţionale la care aceasta este parte. Colaboratorii vamali poartă uniformă. în condiţiile prezentului cod. instituţiile de învăţămînt din cadrul Serviciului Vamal. împuterniciţi direct. d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală. a mijloacelor speciale şi a armei de foc. b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova. poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni. apţi după calităţile profesionale şi morale. sau atentarea la viaţa. sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. Modelul uniformei este aprobat de Guvern. c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite. La angajarea iniţială în organul vamal.11. sănătăţii. În exercitarea atribuţiilor de serviciu. Subiectii dreptului vamal Subiecţi ai dreptului vamal sunt. În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide. e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu. inclusiv prin intermediari. alte acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. instituţiile de cercetări ştiinţifice. Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale. atribuită gratuit. Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale. În activitatea sa. Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal. Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod. cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. a forţei fizice. fizice şi patrimoniale cauzate contravenientului. dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient. Colaboratorii vamali .

altor mărfuri. efectuează vămuirea. Serviciul Vamal are dreptul să administreze aceste bunuri. Principalele forme de activitate a organelor vamale Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. h) luptă împotriva contrabandei. obiectelor de valoare istorică şi arheologică. Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic. Laboratoarele vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în scopuri vamale a mărfurilor. în limitele competenţei. obiectelor de artă. întreprinderi de poligrafie. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create. Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică. b) asigură respectarea legislaţiei vamale. reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal. d) apără interesele economice ale statului. În sistemul Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea profesionalistă a efectivului vamal. . să le modifice atribuţiile. a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale. armamentului. a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. să le impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor. de construcţii şi exploatare. apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale. precum şi a terorismului internaţional. la asigurarea securităţii economice a statului. f) încasează drepturile de import şi drepturile de export. Bunurile organelor vamale. e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale. ale întreprinderilor subordonate Serviciului Vamal sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate. cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului. creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală si alte atributii prevazute in legislatia vamala. i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor. speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie. format din Serviciul Vamal. nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale. g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri. ale instituţiilor de învăţămînt. obiectelor proprietate intelectuală. curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice. Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul. ale laboratoarelor vamale.c) contribuie. j) exercită şi perfecţionează controlul vamal. Nici o autoritate publică.12. birouri vamale şi posturi vamale.

In dependenta de viata social-economica s-au dezvoltat si au capatat o forma juridica mai multe forme de raspundere juridica. Juridica. Specificul acestei raspunderi in activitatea vamala este urmatoarea: Este aplicata fata de persoanele fizice Este aplicata fata de persoane cu functii de raspundere Persoanele fizice sunt trase la raspundere administrativa in depehndenta de capacitatea de exercitiu. Literatura de specialitate juridica caracterizeaza diferit notiune de raspundere juridica. morala-rusinea si sovistea. Raspunderea juridica in domeniul activitatii vamale 10.raspunderea religioasa.05. Astfel este aplicata o forma de raspundere mai blinda in cazul aplicarii unei raspunderi mai sever.raspunderea de partiddisciplina de partid. Toate aceste forme a raspunderii sociale sint bazate pe traditii. Ele sunt atrase administrativ indirect si sanctionarea lor in conformitate cu codul contraventional. Conform codului conntraventional adoptat in 2008 si intrat in vigoare la 31. sint stabilite organele competente sa aplice aceasta forma a raspunderii. De acest lucru se ocupa guvernul. locului de trai si formei delictului comis.2009. Dar notiunea de persoana cu functie de raspundere este stipulata in codul penal al RM. lumea civilizata pe parcursul dezvoltarii sale istorice. - Problematica raspunderii juridice consta in faptul ca in diferite cazuri. Toate aceste forme de raspundere juridica se intersecteaza intre eșle si se aplica de la caz la caz in dependenta de componenta incalcarii legilatiei. Raspunderea juridica la etapa actuala in RM si-a gasit reflectarea in codurile juridice. cunoaste mai multe forme de raspundere: Nejuridice(raspunderea sociala. este emisa in baza unui act juridic. Raspunderea juridica in domeniul activitatii vamale are specificul sau si este determinata de factorii privind importul. poarta un fnomen social. raspunderea administrativa in domeniul activitatii vamale e aplicata dupa 6 luni. O forma noua a raspunderii juridice in RM este raspunderea financiara. situatii nu este corect aplicata raspunderea juridica. In acest sens sunt diferite opinii contradictorii privind notiunea data. precum si traversarea frontierii de catre persoane fizice. nu sunt bazate pe lege si nu sunt obligatorii. adica incepind cu 1 noiembrie 2009. 10. In cazul dat nu se ia in consideratie faptul apartenentei cetateniei unui stat. consideratie a atrage la in procesul nu are efect .1 Caracteristica generala a raspunderii juridice in sistemul de drept vamal In sistemul de drept sunt reglementate diferite forme a raspunderii juridice specifice unei sau altei activitati. Persoanele cu functii de raspundere sunt trase la raspundere administrativa in activitatea vamal in cazurile prevazute de codul contraventional RM. O mare problema constituie faptul de raspundere administrativa persoanele cu functii de raspundere. si gravitatea contraventiei comise. virsta.13. Societatea. tranzitul si exportul de marfuri. mijloace de transport. raspunderea colectica). Acest punct este prevazut in legatura cu aducerea in concordanta a normelor codului contraventional cu legislatia in vigoare. ea capata o reglementare din partea statului.2 raspunderea administrativa in domeniul activitatii vamale Cea mai raspindita forma de raspundere juridica in activitatea vamala este raspunderea administrativa. La aplicarea raspunderii administrative in domeniul activitatii vamale se iau in circumstantele agravante si atenuante. Cit priveste aceasta raspundere. pedeapsa e prevazuta de lege si raspunderea poarta un caracter obligatoriu.

Cunoastem 2 forme principale de raspundere civila: 1. In cazul cind nu se incheie obligatoriu acest contract.5 Raspunderea financiara . organeșle operative. etc. Specificul in activitatea vamala privind incheierea contractelor se manifesta in urmatoarele domenii: In urma incheierii contractului de transport De prestari de serviciu Privind efectuarea unui audit Privind pregatirea documentelor(declaratiei vamale privind trecerea frontierei ) Privind oferirea unor consultatii privind activitatea vamala Cea delictuala consta intr-o forma juridica de raspundere ce apare in urma incalcarii legii. OUP. ci intreprinderea o plateste. automobilul. pe cind persoana cu functie de raspundere aceasta amenda nu o plateste personal.) Raspunderea administrativa cu privire la confiscare. 10. Oersoana cu functie de raspundere. raspunderea juridica este intilnita mai putin datorita faptului ca aceasta forma d raspundere juridica e bazata pe normele codului civil. Raspunderea contractuala 2. Organele de cercetare penala. marfa. aspectul subiectiv(intentie. In urma pricinuirii unei daune de o persoana altei persoane ce tine si de activitatea vamala are loc raspunderea civila delictuala.4 Raspunderea civila in domeniul activitatii vamale In acticvitatea vamala. 10. In cazul data este aplicata raspunderea materiala deplina. Raspunderea delictuala Cea contractuala poate avea loc numai in urma incheierii unui contract. Procedura de realizare a marfurilor confiscate este efectuata de inspectoratul fiscal. atunci raspunderea materiala se aplica in dependenta de vinovatia functionarului. legatura cauzala dintre actiunea lui si consecinte. Baza juridica a raspunderii materiale o constituie codul muncii a RM. 10.juridic(de exemplu: daca o persoana fizica este amendata ea este obligata personal sa plateasca aceasta amenda. vamesul la angajarea in serviciu in afara de contractul de munca in baza unui raport intocmeste si un contract de raspundere materiala. Confiscarea ca obiect a contraventiei este de regula. Raporturile juridice cu privire la raspunderea materiala sunt de regula raporturi de munca. Este raspundere materiala deplina si limitata. organele vamale sint in drept sa aresteze bunurile ce constituie obiectul contraventiei. Procedura de confiscare este reglementata prin: Intocmirea procesului verbal de contraventie Examinarea PV Primirea uneii hotariri.3 raspunderea materiala in domeniul activitatii vamale Raspunderea materiala ca o forma a raspunderii juridice este aplicata si in activitatea vamala. imprudenta). bijuterii. decizii in baza PV In RM confiscarea marfurilor se efectuiaza de instanta de judecata.

Raspunderea financiara de regula nu este recunoscuta in sistemul juridic a RM. materiale sau civile(amenda. mijloacelor de transport) Subiect. 3. pntru examinarea lor in fond. Datorita relatilor financiare dezvoltate. intoarcerea prejudiciului material sau moral). luinduse in consideratie si teritoriul savirsirii infractiunii. tranzit prin frontiera vamala. imprudenta. Specificul cercetarii penale in domeniul activitatii penale il alcatuiesc actiunile sau inactiunile legate de import. Caracteristicile principale a componentei infractiunii sunt urmatoarele: Obiectul infractiunii(trecerea ilegala prin frontiera de stat a bunurilor. Competenta instantei judecatoresti e determinata de normele CPP. Principalele aspecte ale raspunderii financiare in activitatea vamala sunt: Sanctiunile la neplata impozitelor si taxelor vamale Majorarile de intirziere la plata serviciilor vamale Majorarile de intirziere la plata TVA in cazurile cind sint inlesniri la achitarea ei 10. inactiunea) Raspunderea penala in domeniul activitatii penale este constatata de organele sistemului vamal care activeaza in baza CPP. 4.intentia. Prin raspundere financiara in rm se subintelege ca o forma a raspunderii administrative. Organele vamale de cercetare penala. Organele vamale colaboreaza in special cu urmatoarele institutii de stat: 1. export. 2. datorita circulatiei monetare intense in economia de piata. organele operative colaboreaza cu alte organe de stat privind preintimpinarea infractiunilor vamale. 5. Serviciul de graniceri SIS Procuratura Organele MAI Inspectoratul fiscal de stat In urma cercetarii penale materialele sint indreptate in instanta de judecata.persoana fizica (persoana cu functie de raspundere ce incalca regimul vamal) Latura obiectiva (aspectele interioare. . raspunderea financiara se stabileste la un nivel ca si celelate forme ale raspunderii juridice.6 Raspunderea penala In codul vamal e data notiunea de contrabanda aplicarea careia are loc in baza codului penal. conditiile savirsirii infractiunii) Latura subiectiva (aspectele exterioare ale infractiunii.

dezambalarea. reambalarea mărfurilor. obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal. În cazul comiterii unor contravenţii vamale. indiferent de prezentarea declaraţiei scrise. Persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sînt pasibile de răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova. (2) Acostarea la nava aflată sub control vamal a altor construcţii plutitoare fără autorizaţia organului vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. transportul. (5) Neprezentarea în termen organului vamal a mărfurilor. transportate de la un organ vamal la altul.Termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii contravenţiei. iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sînt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile codului vamal. . (7) Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor. 287 prevede : (1) Neoprirea vehiculului care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova în locul de aflare a organului vamal. repararea ambalajului deteriorat.În cazul contravenţiei continue şi contravenţiei prelungite. Persoanele fizice sînt pasibile de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16 ani. obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal sau pierderea lor se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale etc. Contranventiile administrative in domeniul activitatii vamale Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul contravenţional si vamal al Republicii Moldova. ambalarea. obiectelor şi altor valori aflate sub control vamal.Termenul de prescripţie a răspunderii materiale este de 1an. (6) Încărcarea. se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale. obiectele şi la alte valori aflate sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale. se poate aplica sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei. precum şi a actelor vamale şi altor acte asupra acestora. descărcarea. (4) Neprezentarea în termen către organul vamal a actelor necesare controlului vamal al mărfurilor. termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu prevederile Codului contravenţional si vamal al Republicii Moldova. schimbarea semnelor de identificare sau de marcare de pe acestea sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal.14. precum şi pornirea. admiterea pornirii fără autorizaţia organului vamal a vehiculului) aflat sub control vamal se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale. precum şi deteriorarea sau pierderea plumburilor. (3) Împiedicarea accesului persoanei cu funcţie de răspundere a organului vamal în exerciţiul funcţiunii la mărfurile. obiectelor şi al altor valori aflate sub controlul vamal. ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale. Codul Contraventional in art.Prescripţia răspunderii materiale Prescripţia înlătură răspunderea materială.

Serviciul Vamal este în drept să prelungească acest termen cu maximum o lună. Plîngerea se depune în scris la organul vamal competent sau colaboratorului vamal competent. acţiunile sau inacţiunea organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali sînt atacate iniţial în Serviciul Vamal. acţiunile şi inacţiunea organelor vamale.Plîngerea se redepune în termenul prevăzut pentru depunerea plîngerilor. Depunerea plîngerii nu produce efecte asupra executării deciziei sau asupra acţiunii supuse atacului.Alte plîngeri împotriva deciziilor. Deciziile.Dacă organul vamal sau colaboratorul vamal cărora le este adresată plîngerea consideră că decizia sau acţiunea atacată contravine legislaţiei. să o repună în termen. la demersul reclamantului. Reclamantul care a retras sau anulat plîngerea nu are dreptul să depună aceeaşi plîngere în acelaşi caz. Contestatiile privind activitatea si inactiunea persoanelor cu functii de raspundere din sistemul vamal Orice persoană are dreptul să atace deciziile (inclusiv actele normative).în instanţă de judecată. acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali referitoare la efectuarea controlului vamal. Procedura exercitării căii judiciare de atac este reglementată de Codul de procedură civilă Recursul procurorului trebuie să fie examinat de organul vamal sau de colaboratorul vamal în decursul a 10 zile de la primirea lui.Dacă decizia organului vamal sau a colaboratorului vamal nu a fost comunicată persoanei vizate. acţiunilor sau inacţiunii Serviciului Vamal şi ale colaboratorilor lui pot fi adresate Procurorului General.Plîngerile împotriva deciziilor. actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui (cu excepţia cazurilor de atac al deciziilor organelor vamale privind aplicarea simplificată de sancţiuni) şi în alte chestiuni care nu se referă la politica economică a Republicii Moldova pot fi depuse în instanţa de judecată în a cărei rază de activitate se află organul vamal sau locul de muncă al colaboratorului vamal ale căror decizii. . acţiuni sau a căror inacţiune sînt atacate. din motive întemeiate. aceştia sînt în drept să o suspende total sau parţial. Plîngerea trebuie să fie soluţionată în termen de o lună. doar dacă se vor constata circumstanţe noi. plîngerea nu a fost depusă în termenul dat. Reclamantul este obligat să colaboreze cu organul vamal şi colaboratorul vamal cărora le-a adresat plîngerea.Acţiunile sau inacţiunea factorilor de decizie ai Serviciului Vamal pot fi atacate în Serviciu.Deciziile organului vamal referitoare la plîngeri care prezintă interes general pot fi publicate. Plîngerile împotriva deciziilor. ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei sau efectuării acţiunii. acţiunile sau inacţiunea organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali dacă consideră că sînt lezate drepturile sau interesele sale legitime. aceasta poate depune plîngere în termen de 6 luni de la data emiterii deciziei. vămuirii. Reclamantul este în drept să retragă sau să anuleze plîngerea în orice moment pînă la emiterea deciziei pe marginea ei.Dacă. acţiunile sau inacţiunea organelor vamale. Rezultatele examinării recursului sînt comunicate procurorului în scris. acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali adresate Judecătoriei Economice a Republicii Moldova sînt examinate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. Deciziile. ale colaboratorilor vamali pot fi atacate succesiv pe două căi: administrativă şi judiciară. precum şi să acţioneze legal în cazul acţiunilor ilegale sau inacţiunii organului vamal inferior.Deciziile.Serviciul Vamal este în drept să anuleze sau să modifice decizia organului vamal inferior. iar deciziile Serviciului Vamal .Deciziile organului vamal sau ale colaboratorilor vamali referitoare la plîngeri trebuie să fie emise în scris şi comunicate reclamantului. Retragerea sau anularea plîngerii se face prin cerere scrisă. în scopul elucidării circumstanţelor cazului.15. Serviciul Vamal este în drept. Inacţiunea organului vamal sau a colaboratorului vamal poate fi atacată în termen de 3 luni de la data expirării termenului de soluţionare a plîngerii.

cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. 13. Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat. 7.zona liberă.tranzitul. 14. amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene.exportul. Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni. Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere vamală fără perceperea taxelor de import sau export.perfecţionarea activă. 9. b. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani. şi anume: a. Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Reimportul este regimul vamal în care. Mărfurile care prezintă pericol. Regimurile vamale În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale: 1. Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate.reimportul 3. marcarea acestora). 12.importul 2. De pregătire. dar nu poate depăşi 72 ore din momentul trecerii frontierii vamale.6. cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în încăperi special amenajate. de import şi dacă sunt vămuite.renunţarea în folosul statului Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. cu excepţia uzurilor normale şi a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal.reexportul. 10.admitere temporară. 8. mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul de reimport.17.perfecţionarea pasivă. Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici de calitate şi cantitate. 4.nimicirea. 11. .depozitul vamal. spre vânzare şi transportare (ambalarea. Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. cu acordul organului vamal.magazinul dutyfree .transformarea sub supraveghere vamală. De asigurare a integrităţii lor. mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: o Să fie anterior exportate o La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone o Să fie în starea în care au fost la momentul exportului. Pe teritoriul Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.5.

Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate.În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au fost supuse controlului vamal. Utilizarea unor mărfuri. inclusiv montajul. asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri. Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi nu poate depăşi 3 ani. Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un teritoriu anumit fără plata taxelor de import. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern. Remontare în forma iniţială. Admiterea temporară este un regim vamal. chiar dacă aceste mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare. dacă ele nu respectă legislaţia. . Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică introducerea unor mărfuri în zona liberă. în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia taxei pentru procedurilor vamale. iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export. controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. care permit sau facilitează obţinerea de produse. cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra valută străină. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export. Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim vamal. În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni: Fabricarea mărfurilor. Prelucrarea şi transformarea mărfurilor. Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal. cu excepţia vânzărilor cu amănuntul. Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă. Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate. de comerţ şi altor operaţiuni. 1) 2) 3) 4) Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială.

Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu. Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în folosul statului. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. La stabilirea termenului se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic. prelucrate. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.Persoanele. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. transformate. iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe de import. atunci nu se percep taxe de import şi export. Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea de seamă referitor la ele. . atunci se percep taxe de import. precum şi a mărfurilor confecţionate. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM. Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau transformate în afara RM. care intră. fără perceperea taxelor de import sau export. care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină o evidenţă zilnică a mărfurilor. Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din partea statului. se află sau ies din zona liberă. Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal fără perceperea taxei de export. Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal. cu excepţia taxei pentru procedurile vamale. Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligarea returnării lor pe acest teritoriu.

17 . Organul vamal dispune. în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate. în condiţiile şi cu autorizarea prealabilă a organului vamal.totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor. . agenţii economici pot alege sau trece la orice regim vamal necesar. Principalele acte normative care reglementează regimurile vamale sunt Codul Vamal şi Hotărârea Guvernului nr. motorinei şi derivatelor lor (supuse accizelor) sub regimurile vamale antrepozit vamal.antrepozit vamal.În vederea acordării unui regim vamal suspensiv.transformare sub control vamal. d) admitere temporară. sînt operaţiuni cu titlu temporar. perfecţionare activă şi admitere temporară. Regimurile vamale definitive includ exportul şi importul.1140 din 02. Condiţiile şi procedura transferului succesiv al regimului vamal cu impact economic se stabilesc de către Serviciul Vamal. ţigărilor din tutun (subpoziţia tarifară 2402 20). ţigărilor de foi. trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în dependenţă de regimul vamal ales. organele vamale vor solicita constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea.. e) perfecţionare pasivă. Regimurile vamale suspensive. trabucurilor (subpoziţia tarifară 2402 10).. b) perfecţionare activă c) transformare sub control vamal.tranzit. originea. încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat. În conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova. Legislaţia Republicii Moldova prevede regimuri vamale definitive şi suspensive. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale. Se interzice plasarea alcoolului etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207). benzinei. În cadrul regimurilor specificate se definesc regimurile vamale cu impact economic:a) antrepozit vamal. tîrguri şi la alte manifestări similare.perfecţionare activă. tipul.. unor alte persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv. b) în cazul cînd organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul. cu excepţia introducerii sau scoaterii acestora pentru prezentarea sau utilizarea lor la expoziţii.2005 cu privire la regimurile şi destinaţiile vamale. Regimurile vamale: Regim vamal . Regimurile suspensive includ:.in care se indica condiţiile în care este utilizat regimul respectiv Fără a aduce atingere condiţiilor speciale suplimentare ce reglementează regimul respectiv..perfecţionare pasivă.11. din oficiu.admiterea temporară.actul prin care organul vamal lasă la dispoziţia persoanei mărfurile sau mijloacele de transport vămuite. Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic este condiţionată de obţinerea a unei autorizaţii din partea organului vamal. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export în cadrul tranzacţiilor de comerţ extern. Indiferent de cantitatea. orice regim vamal începe cu prezentarea către organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea liberului de vamă . autorizaţia se acordă: a) persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor.. Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi transferate succesiv. modul de transportare şi destinaţia mărfurilor.

Supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. nu se eliberează. Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import.14. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.Scutirea de drepturi de import nu se acordă în cazul introducerii pe teritoriul vamal a produselor compensatoare rezultate din plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă. Drept de import reprezinta taxa vamală. . organele vamale pot consimţi. în scopul completării declaraţiei.1. Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii: a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară. Importul : Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică. taxa pentru procedurile vamale. b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară. încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri. pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. la cererea declarantului. Mărfurile autohtone care. În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri. pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală. Utilizarea mărfurilor pe parcursul a cel puţin 3 ani în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală. sînt reintroduse pe teritoriul vamal şi sînt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sînt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei interesate. Certificatul de origine. ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep. În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe motivul destinaţiei lor finale. în conformitate cu clasificarea lor tarifară. De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de originea acestora. Prin tratament tarifar preferenţial se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale. titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi. acestea rămîn sub supraveghere vamală. În cazul în care. nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial. la data importului. ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot. în acest caz. taxa pe valoarea adăugată. după ce au fost exportate. în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior.14. cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. în cazuri justificate. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării. la solicitarea titularului operaţiunii. orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri. Exportul: Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară. respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export. Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare. dar să nu depăşească 3 ani.2. cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. . Serviciul Vamal. Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export adica taxa pentru procedurile vamale. poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor. încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia. Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală.

dacă legislaţia nu prevede altfel. Formatul electronic al declaraţiilor de tranzit constă în schimbul de mesaje electronice între birourile vamale implicate în operaţiunea de tranzit (biroul de plecare şi cel de destinaţie). c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri sau substituiri. Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră. aplicate de organul vamal de plecare.14. Regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional. Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate. Tranzitul : Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul. . efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore. ele pot fi descărcate.În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern. la cererea declarantului. Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal. Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal. în termenul stabilit. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. El este obligat să prezinte. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. în funcţie de tipul mijlocului de transport. La plasarea sub regimul vamal de tranzit. fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală. împreună cu documentele însoţitoare. Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării mărfurilor. despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport. de condiţiile atmosferice etc.Cheltuielile aferente sînt suportate de transportator. cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră. organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport. de distanţă. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal. titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import. b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore. posesorul (transportatorul) fiind obligat: a) să asigure integritatea mărfurilor. la organul vamal de destinaţie în stare intactă. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.3. În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale. dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit. organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator. Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sînt organe vamale de frontieră. b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare. neutilizarea lor.Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern.

Antrepozitul vamal Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia. Deţinătorul de antrepozit vamal( antrepozitar). pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate de acesta. Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici. este persoana juridică care administrează şi gestionează antrepozitul vamal.Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare. c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate. la încheierea operaţiunii şi încasează drepturile de import aferente.14. organul vamal procedează. b) a mărfurilor autohtone destinate exportului. care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei. unde pot fi depozitate mărfurile specificate mai jos:a) a mărfurilor străine. Un antrepozit vamal poate fi public sau privat. o cerere. descărcare etc. Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni: a) de asigurare a integrităţii lor. cu excepţia celor prohibite de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal. încărcare. cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el însuşi antrepozitul vamal. Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale. Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri. ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către Serviciul Vamal. Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal: a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în autorizaţie. marcare. b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal. În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare. de calitate şi de cantitate. precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie. în scris. Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în antrepozit. în special să demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare. din oficiu. Organul vamal solicită. b) de pregătire. cu acordul organului vamal. solicitantul trebuie să depună. Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar.4. fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova. spre vînzare şi transportare (ambalare. după care operaţiunea este scoasă din evidenţă. .Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor.). în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie în termenul stabilit.

organele vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate.a). c) repararea mărfurilor. 2) sistem cu restituire .regimul vamal de perfecţionare activă aşa cum este prevăzut la lit. dacă legislaţia nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din mărfurile echivalente corespunzătoare. Rata de randament a operaţiunii de perfecţionare activă se stabileşte de titularul operaţiunii pe baza documentelor corespunzătoare.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă. . cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. în măsura în care dovedeşte că produsele compensatoare au fost exportate. Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă.dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse.b). asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri. Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă poate cere restituirea drepturilor de import.mai sus. În cazul regimului vamal de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare.5. în condiţiile legii. În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat. 3) operaţiuni de perfecţionare: a) prelucrarea mărfurilor. b) transformarea mărfurilor. d) utilizarea. numai persoanelor juridice din Republica Moldova. reglarea. a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printre produsele compensatoare. chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare. Termenul în care poate fi solicitată restituirea se stabileşte în conformitate cu legislaţia. inclusiv montarea. în conformitate cu reglementările vamale. În acest caz. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei. Termenul menţionat la alin. În sensul regimului vamal de perfecţionare activă. b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie . inclusiv restaurarea acestora. se folosesc următorii termeni: 1) sistem cu suspendare . Perfecţionarea activă Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare: a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare . înlăturarea defectelor. regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.14.regimul vamal de perfecţionare activă aşa cum este prevăzut la lit. Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice). mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial. la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal. valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul de transformare sub control vamal. Transformarea sub control vamal Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea. existente la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate. în plus. mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în liberă circulaţie. Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza taxei aplicabile tratamentului respectiv.(1) cu privire la produsele transformate este. Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova în cazul cînd: a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei. supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial să fie aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate. . şi nu cu contingentele stabilite pentru mărfuri identice cu cele transformate. compararea se va face cu contingentele prevăzute pentru mărfurile de import. Termenul începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de transformare sub control vamal. fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.14. după transformare. Dacă. În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în autorizaţie. aplicarea taxei specificate la alin. Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.6. la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal. nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat pînă la plasarea lor sub regim vamal. b) mărfurile. şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri. În cazul cînd. dar în limita unor contingente tarifare sau plafoane tarifare. c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate. În acest caz.

date în comodat. utilizarea s-a făcut de către ambii titulari. convenite de părţi. Serviciul Vamal. mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să rămînă în proprietatea persoanei străine. fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii şi a mijlocului de transport. în cadrul aceleiaşi luni.7. respectiv. Încasarea taxei vamale stabilite se va face la încheierea regimului. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară. subînchiriate. În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul vamal. dar nu va depăşi 7 ani. drepturile de import se achită de către cedent. Admiterea temporară Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing. valoarea de transfer a proprietăţii. fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri. transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal. în cazul leasingului operaţional. cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Mărfurile şi mijloacele de transport aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai după achitarea drepturilor de import. cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune. cu excepţia uzurii lor normale. Cînd. la cererea argumentată a solicitantului. Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub regimul vamal de admitere temporară. poate să prelungească termenul pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor şi mijloacelor de transport. a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare. Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară. după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie. gajate. din valoarea taxei vamale care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova. ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la această dată. În împrejurări excepţionale. Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%. baza de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală. închiriate.14. pentru fiecare lună calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import. Ele nu pot fi vîndute. dar nu mai puţin de 50% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing. în cazul leasingului financiar. cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale. În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului ca urmare a realizării de către locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing. . şi.

Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de organul vamal persoanelor juridice din Republica Moldova sub următoarele condiţii: a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile exportate pentru a fi prelucrate. În cazuri temeinic justificate. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale.pînă la expirarea termenelor de exonerare.Aceasta nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară. acestea. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros. în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui defect de fabricaţie. totală sau parţială. de drepturile de import. sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor importate anterior. Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi aflate în liberă circulaţie. creează temei pentru exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate. prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal. b) mărfurile care. fapt confirmat de organul de resort al ţării respective. exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse. Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi tehnice ca şi produsul compensator.14.c) alte mărfuri. b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale. total sau parţial. Exonerarea se acordă prin determinarea valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective. în termenul stabilit. la cererea titularului autorizaţiei. înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal. au fost importate cu exonerarea totală de drepturile de import . . Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu restituirea ulterioară a acestor drepturi. în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelaşi standard. valoarea în vamă considerîndu-se egală cu costurile de reparare.8. Produsele compensatoare pot fi exonerate. iar produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea. produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră. Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie ori în supraveghere vamală în regim de perfecţionare activă sînt scoase pentru prelucrare. la încheierea operaţiunii. reintroducerea mărfurilor se face cu exonerare parţială de drepturile de import. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. de drepturile de import. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă: a) mărfurile care. Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau nu a importat. organul vamal poate aproba prelungirea termenului. dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă. dacă produsele compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile codului vamal şi ale altor acte normative. în unele cazuri prevăzute de legislaţie. În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire. transformare în afara teritoriului Republicii Moldova.

se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Zona liberă Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa mărfurilor care se introduc. Persoana care a introdus/a scos mărfurile în/din zona liberă este responsabilă de plata drepturilor de import şi de export.9. nu se percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică. la cerere. cumpărate sau vîndute.14. de comerţ şi altor operaţiuni. cu excepţia vînzării cu amănuntul. În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal. se află sau se scot din zona liberă. în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel.Orice lucrare de construcţie în zona liberă se efectuează cu autorizaţia prealabilă a Serviciului Vamal. prelucrate. Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie. se află sau se scot din zona liberă. transformate. Organul vamal controlează mărfurile care se introduc. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă. şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. . precum şi a mărfurilor confecţionate. precum şi pe teritoriul altor zone libere. iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp. Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova. Mărfurile se prezintă. potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative. organului vamal.

în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova. în locuri special amenajate. cu acordul Băncii Naţionale a Moldovei. Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor de identitate CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.U.14. Mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi contra valută străină liber convertibilă (în numerar şi în cecuri de călătorie). Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine licenţă. fără a fi utilizate în scopul vînzării. la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat . fără aplicarea măsurilor de politică economică. Orice modificări ulterioare ale preţurilor de vînzare vor fi evidenţiate în documentele prin care acestea au fost stabilite.Plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor de import.Pentru mărfurile străine comercializate în magazinele duty-free. eliberată de Camera de Licenţiere. Preţurile de vînzare ale mărfurilor vor fi exprimate în dolari S. care se află în aceeaşi zonă de supraveghere vamală.Magazinul duty-free trebuie să fie amplasat în spatele punctului de control al paşapoartelor. Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt plasate sub regimul vamal de export. controlul actelor de identitate şi al biletelor de călătorie. poate fi înfiinţat. cu excepţia celor prohibite de a fi introduse şi scoase de pe teritoriul vamal. destinate uzului personal şi familial. cu precizarea datei la care s-au operat modificările. Toate mărfurile vor fi comercializate în termenele de valabilitate prescrise de furnizor. . În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri. b) introducerea sau scoaterea de mărfuri din incintă prin alte locuri decît cele stabilite de organele vamale. specificate la cap. exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal.10. acestea trebuie amplasate în aceeaşi clădire sau în imediata ei apropiere. în municipiul Chişinău. Dacă necesităţile de funcţionare a magazinelor duty-free impun folosirea unor spaţii anexe. cu respectarea legislaţiei. amplasate în aeroporturile internaţionale. precum şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie. se depune declaraţie vamală de reexport. şi/sau în euro şi vor fi afişate la vedere. pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină liber convertibilă. precum şi cu utilizarea cardurilor bancare.A. un magazin duty-free pentru deservirea corpului diplomatic. calea de comunicare dintre acestea considerîndu-se parte integrantă a perimetrului magazinelor. în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu amănuntul. În scopul deservirii unor categorii de persoane străine. de a fi comercializate în Republica Moldova.VI din prezentul cod. Magazinul duty-free Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală. Mărfurile a căror comercializare în Republica Moldova este limitată pot fi vîndute în magazinul duty-free. iar amenajarea exterioară a magazinului duty-free nu trebuie să permită: a) accesul în incintă al persoanelor care nu călătoresc înspre o destinaţie internaţională.

Plecarea mijlocului de transport din locul staţionării este posibilă doar cu permisiunea organului vamal. Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal. Organul vamal stabileşte timpul şi locul în care mijlocul de transport trece frontiera vamală. Durata staţionării mijlocului de transport este stabilită de organul vamal în dependenţă de timpul necesar vămuirii. cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. Mijloacele de transport care trec frontiera vamală trebuie să se oprească în locurile prevăzute de organul vamal. conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. organul vamal este în drept să-l oprească forţat. Dacă mijlocul de transport nu respectă această cerinţă. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului. Distrugerea mărfurilor se efectuează din contul persoanei interesate. precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.15. 14. Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana care abandonează mărfurile în favoarea statului. efectuării controlului vamal.Abandon în favoarea statului Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. stabilită de Serviciul Vamal. 14. . Destinaţia mărfurilor se stabileşte în funcţie de cantitatea şi valoarea lor. Trecerea peste frontiera vamală a valutei şi a altor valori valutare se efectuează în conformitate cu legislaţia. de drepturile de import sau de export. de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.11. stabilirea unor tarife vamale unice şi neaplicarea măsurilor de politică economică în conformitate cu legislaţia.13. plasate anterior într-un regim vamal suspensiv. fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Reexportul Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport străine. Distrugerea Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală. Mărfurile care nu sînt destinate producţiei sau unor alte activităţi comerciale pot fi trecute peste frontiera vamală de către persoane fizice printr-o procedură simplificată.14. de temeiul în care persoana fizică trece aceste mărfuri peste frontiera vamală. altor tipuri de control.Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal. conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. dacă nu există motive pentru a se considera că aceste mărfuri nu sînt destinate uzului personal sau al membrilor ei de familie. totală sau parţială. Deşeurilor rezultate din distrugerea mărfurilor li se atribuie destinaţia vamală aplicabilă mărfurilor străine aflate sub supraveghere vamală. 14. Legislaţia naţională. precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor. Această procedură poate include exonerarea.12. Trecerea peste frontiera vamală a mijloacelor de transport şi a anumitelor categorii de mărfuri Trecerea mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în conformitate cu regimurile vamale aplicate mijloacelor de transport.

după ce au fost exportate. În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero pe motivul destinaţiei lor finale. Drept de import reprezinta taxa vamală. în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. nu se eliberează. transit a marfurilor si a mijloacelor de transport Importul : Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică. la cererea declarantului. Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import.Scutirea de drepturi de import nu se acordă în cazul introducerii pe teritoriul vamal a produselor compensatoare rezultate din plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă. nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial. ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep. export. În cazul în care. la data importului. în scopul completării declaraţiei. În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri. b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară. acestea rămîn sub supraveghere vamală. pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. organele vamale pot consimţi. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală. sînt reintroduse pe teritoriul vamal şi sînt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sînt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei interesate. încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală. Reforma juridica de import. Certificatul de origine. accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri.18. taxa pentru procedurile vamale. titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi. Utilizarea mărfurilor pe parcursul a cel puţin 3 ani în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import. Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii: a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară. Prin tratament tarifar preferenţial se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale. potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot. taxa pe valoarea adăugată. . Mărfurile autohtone care. în conformitate cu clasificarea lor tarifară. în acest caz. De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de originea acestora.

orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri. Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export. cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. dar să nu depăşească 3 ani. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor. Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare. Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală. la solicitarea titularului operaţiunii. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară. Serviciul Vamal. Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export adica taxa pentru procedurile vamale.Exportul: Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. în cazuri justificate. . încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia. cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice. precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior.

b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore. titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import. Regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional. organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport.Cheltuielile aferente sînt suportate de transportator. mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii: a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit. Formatul electronic al declaraţiilor de tranzit constă în schimbul de mesaje electronice între birourile vamale implicate în operaţiunea de tranzit (biroul de plecare şi cel de destinaţie). aplicate de organul vamal de plecare. fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. ele pot fi descărcate. c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport. posesorul (transportatorul) fiind obligat: a) să asigure integritatea mărfurilor. dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu lipsuri sau substituiri. La plasarea sub regimul vamal de tranzit. Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sînt organe vamale de frontieră. În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale. efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. la cererea declarantului. mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală. despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport. de distanţă. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal. . cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.Tranzitul : Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul. la organul vamal de destinaţie în stare intactă. Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării mărfurilor. cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. neutilizarea lor. organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte. dacă legislaţia nu prevede altfel.În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern. de condiţiile atmosferice etc. împreună cu documentele însoţitoare. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore.Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern. Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal. dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. în termenul stabilit. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare. El este obligat să prezinte. Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului vamal. în funcţie de tipul mijlocului de transport. Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate.

. precum şi mijloacele de transport însoţite de ele. create pentru a asigura respectarea legislaţiei vamale. tehnica militară şi armamentul forţei militare străine. inclusiv militare. Nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova şi al membrilor lui de familie care îl însoţesc. în timpul exercitării funcţiilor de serviciu. Sînt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene. sînt exonerate de control vamal şi documentele oficiale ale forţei militare şi ale formaţiunilor speciale antitero străine conţinute în plicuri sigilate. magazinelor duty-free. precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal. de regulă. Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal. e1) controlul ulterior al declaraţiei vamale. dacă persoanele care le transportă deţin un ordin individual de deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi faptul că acestea conţin numai documente oficiale. De asemenea. La frontiera vamală. forme de control suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. datele necesare efectuării controlului vamal. să primească de la bănci şi de la alte instituţii financiare informaţii şi certificate referitor la operaţiunile şi conturile persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală. Persoanele care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală sau care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală sînt obligate să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal. antrepozitelor vamale.g) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative. ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Controlul corporal. în conformitate cu legislaţia. sînt create zone de control vamal. organul vamal este în drept. inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale.19. precum şi ale formaţiunilor speciale antitero străine. poate fi efectuat cu permisiunea şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri pentru a presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte. f) controlul depozitelor provizorii. zonelor libere. din oficiu sau la solicitarea acestora. ca formă excepţională de control vamal. alte mijloace de transport. Nici o autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze echipele mobile. în locul amplasării organului vamal. c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport. d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere. e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă. animalelor şi plantelor şi care nu cauzează prejudicii mărfurilor şi mijloacelor de transport. Organele de drept şi de control. controlul corporal ca o formă excepţională de control vamal). b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport. în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire. organul vamal foloseşte. În timpul efectuării controlului vamal. Controlul vamal Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în: a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale. pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor. Pentru efectuarea controlului vamal. La efectuarea controlului vamal. altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale. ale brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală.

evidenţiată în tariful vamal. valabilităţii licenţei.care trebuie să verse la autorităţile fiscale o sumă de bani corespunzătoare nivelului taxelor vamale. d) taxa pentru proceduri vamale. TVA. 4.•preferenţiale .combinată (mixtă). dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare.Din punctul de vedere al Legii cu privire la tariful vamal. la producerea sau la exportul cărora. După scopul lor. Spre deosebire de taxa vamală.se percep asupra mărfurilor străine care trec pe teritoriu] vamal al ţării respective. drepturile de import şi respectiv de export sunt:a) taxa vamală.Taxa vamală constituie un instrument important al politicii vamale care acţionează asupra preţului mărfurilor importante în vederea reducerii importurilor şil eliminării.Reglemntare juridica a taxelor vamale.specifică.•taxele vamale de tranzit . platilor vamale. • taxe vamale convenţionale . b) taxa pe valoarea adăugată. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.antidumping." iar pentru Republica Moldova ele s-au dovedit a fi chiar cea mai importantă sursă de venituri bugetare. (art. . In scopul protejării peţii interne se poate aplica şi o taxă excepţională. cel puţin reducerii. aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor. drepturile de impari şi export pot fi privite ca pe un ansamblu de plăţi obligatorii.Conform prevederilor art. c) accizele. g) alte sume prevăzute de legislaţie. percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal..valabile numai faţă de statul cu al cărui consimţământ au fost fixate. direct sau indirect au fost utilizate subvenţii. percepute de organele abilitate. fixate prin hotărârea autonomă a statului respectiv.•taxe vamale de export . f) taxa pentru participare la licitaţie vamală.compensatorie.20. taxa vamală afectează în primul rând pe importator .opozabile în mod general faţă de orice alt stat străin. calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă.sunt impozitele percepute de stat asupra mărfurilor străine la intrarea lor într-o anumită ţară.In funcţie de obiectul impunerii:• taxe vamale de import . care îmbină tipurile de taxe vamale. calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii. cară poate fi:a) specială.Astfel. e) taxa pentru eliberarea licenţei şi taxa pentru actualizarea. taxa vamală reprezintă o plată obligatorie.care acordă preferinţă comerţului cu anumite ţări sau cu anumite mărfuri.sunt taxele care se percep cu scopul de a aduce venituri statului. In una din opiniile exprimate în literatura de specialitate.ad valorem şispecifică. accize Taxele vamale fac parte din cea mai răspândită şi cunoscută categorie de venituri bugetare. sau.care reprezintă răspunsul dat unui alt stat.. percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului.• de retorsiune . care impune restricţiile la importul de mărfuri dintr-un alt stat. taxele vamale sunt:• fiscale . deficitului balanţei comerciale.Codul Vamal foloseşte pe lângă noţiunea de taxă vamală şi pe cele de drept de import şi drept de export.se percep asupra mărfurilor indigene la exportul lor în străinătate. c). Legea „Cu privire la tariful vamal"). aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine la introducerea pa teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni b).• protecţioniste . 117 Cod Vamal. taxa vamală reprezintă un impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor în momentul trecerii graniţelor vamale ale ţării respective. în funcţie de modul de stabilire: •taxe vamale autonome .care au ca principal scop crearea unei bariere pentru mărfurile străine. bariere prin intermediul cărora se urmăreşte eliminarea concurenţei străine pe piaţa ţării respective în înfăptuirea expansiunii pe pieţile externe. necesare trecerii mărfurilor peste frontiera vamală.In Republica Moldova se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:ad valorem.

dacă legislaţia nu prevede altfel. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. care se divizează în: . Taxele vamale Taxă vamală este plata obligatorie. • echilibrarea importului şi exportului de mărfuri. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.21. se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor. precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate. Teritoriul vamal este teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale.taxa compensatorie. . În dependenţă de marfa la care se aplică. se aplică următoarele tipuri de taxe:    Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. la care Republica Moldova este parte.taxa antidumping. care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni. • protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni. la care Republica Moldova este parte. Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor. Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal. direct sau indirect. la producerea sau la exportul cărora. percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. există taxe vamale excepţionale. păstrarea mărfurilor în depozitele vamale. • crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala. . Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă. etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. În Republica Moldova. Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile. denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale.taxa specială. cu excepţia abandonului în favoarea statului. exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul RM. se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului. în funcţie de cotele taxelor vamale. . Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale. Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale. au fost utilizate subvenţii. cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale. dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. Scopul aplicării taxelor vamale este: • optimizarea structurii importului de mărfuri. Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil.

Tarif vamal cu o coloană. privilegii şi imunităţii acordate de către o parte contractantă pentru un produs original din Iară sau având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi contractante. potrivit intereselor economice naţionale ale statelor. Pe lângă varianta legală.optimizarea structurii importului de mărfuri. .se aplică produselor din ţările cărora ii se acordă cauza naţiunii celei mai favorizate. clauza naţiunii celei mai favorizate se prezintă astfel: „Orice avantaje. care cuprinde o singură listă de taxe vamale care se aplică importurilor provenind din toate ţările. aceasta nu este o prezentare exhaustivă a „impactelor" tarifului vamal asupra economiei ţării. . modul de percepere a acestor taxe şi impuneri.22. la acestea putînd fi atribuite şi majorarea veniturilor bugetare.). precum şi metodele de determinare a valorii în vamă şi a ţării de origine a mărfurilor. al Legii cu privire la tariful vamal scopurile aplicării tarifului vamal sunt: . Panama etc.l p.se aplică ţărilor cărora nu li se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate. sau cu ocazia importului sau exportului precum şi pe acelea care afectează transferurile internaţionale de fonduri. Acesta este foarte puţin răspândit (Mexic. cu indicarea taxelor vamale pe produse. In forma sa devenită clasică. La instituirea acestor taxe preferenţiale s-a avut în vedere potenţialul economic mai scăzut al ţărilor în curs de dezvoltare şi gradul lor redus de competitivitate. Această lege stabileşte modul de formare şi de aplicare a tarifului vamal la mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova. care prevede mai multe categorii de taxe. b) coloana taxelor convenţionale. Dezideratul Republicii Moldova de a-şi integra economia în economia mondială a impus adoptarea anumitor măsuri de ordin economic. . Unul din paşii importanţi în această direcţie a fost adoptarea Legii cu privire la tariful vamal. tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. însă. " Această dispoziţie priveşte toate taxele vamale şi impunerile de orice natură percepute la import sau export.se aplică ţărilor în curs de dezvoltare ce se bucură de un regim comercial mai favorabil decât cel aplicat ţărilor care beneficiază de clauza naţiunii calei mai favorizate. Bolivia.2 art. îmbunătăţirea climatului concurenţial etc.2 al legii. nu diferă esenţial una de alta. reprezintă o listă a produselor care fac obiectul importurilor. c) coloana taxelor preferenţiale . Astfel. . care se aplică diferit faţă de ţara de unde provine marfa. Uneori în catalog sunt cuprinse în mod expres şi mărfurile scutite de impunere vamală la importul lor pe teritoriul vamal al ţării respective. regulile de supunere a acestora taxelor vamale. efectuate cu prilejul plăţii importurilor sau exporturilor. Conform alin. precum şi crearea unei baze legale necesare integrării.crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei în economia mondială. într-o altă concepţie tariful vamal. Tariful vamal Practica comerţului internaţional a consacrat tariful vamal ca principal instrument pentru reglementare a schimburilor comerciale externe.l art.Tarif vamal cu mai multe coloane. într-una din definiţii tariful vamal este privit ca un ansamblu al taxelor de import şi export al fiecărui stat.echilibrarea importului şi exportului de mărfuri. Republicii Moldova Evident. Tipul de tarif compus (cu mai multe coloane) conţine mai multe coloane: a) coloana taxelor generale. vor fi extinse imediat şi necondiţionat asupra oricărui produs similar originar din/sau având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi contractante. protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni. ansamblul reglementărilor şi al formalităţilor aferente la importuri sau exporturi. Conform alin. precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri. există numeroase definiţii doctrinare care. . . Tarifele vamale se pot clasifica (14) în: .

de pe piata interna sau externa. Pentru produsele din import. Pentru tutunul provenit din productie interna sau din import. Accizele sunt taxe speciale de consumatie care fac parte din categoria impozitelor indirecte aplicate asupra unor marfuri si produse provenite. plata accizelor se face la institutiile vamale. Baza de impozitare si calculul accizelor Baza de impozitare este diferita de felul produselor care se supun accizelor. astfel: Baza de impozitare = valoarea in vama (pretul extern + cheltuieli conexe parcursului extern (transport. atat colectarea unor venituri cat mai mari. in functie de tipul accizei care se aplica si in functie de produsul sau grupa de produse la care se aplica accizele. comisionul vamal si alte taxe prevazute de lege. Acest curs se utilizeaza pentru calculul accizelor si a altor impozite indirecte pe toata durata lunii imediat urmatoare. manipulare) + comisionul vamal + taxa vamala + alte taxe in vama. Statul. la care statul apeleaza pentru a-si procura resursele necesare acoperirii cheltuielilor. In baza legislatiei fiscale din Romania. pe baza decontului de impunere. bauturi alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului. Pentru produsele petroliere baza de calcul o reprezinta cantitatea de carburanti exprimata in tone. se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent EURO la cursul de schimb valutar comunicat de BNR in ultima zi a fiecarei luni. alcoolul etilic rafinat. pana data de 25 a lunii urmatoare. Accizele Alaturi de taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale. acestea fiind nominalizate in legea care reglementeaza acest tip de impozit. prin ordin de plata sau in numerar in contul bugetului de stat deschis la trezoreriile teritoriale ale statului. asigurare. urmareste. concomitent cu plata taxelor vamale. neinregistrate ca agenti economici. baza de impozitare este reprezentata de valoarea in vama la care se adauga taxa vamala. baza de calcul a accizelor o constituie pretul de achizitie. produsele care sunt supuse accizelor se impart in patru mari grupe: a Alcoolul brut. valoarea in lei a accizelor si impozitelor datorate bugetului de stat se stabileste in echivalent EURO pe unitatea de masura. prin intermediul accizelor. diferentiata pe feluri de carburanti. dar comercializate prin agenti economici.23. a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productie interna se efectueaza lunar. Plata accizelor In baza legislatiei fiscale in domeniu. precum si de provenienta lor. In cazul bunurilor provenite de la persoane fizice. Accizele sunt aplicate unui numar restrans de produse impozabile. utilizat ca materie prima pentru obtinerea pe cal industriala a produselor din tutun. cat si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. accizele reprezinta impozitele indirecte cele mai importante. cat si din import. atat din productia interna. a modului de calcul a accizelor. In functie de aceasta impartire a produselor care se supun impozitarii prin accize are loc stabilirea platitorilor. accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data. a a a Produse din tutun Produse petroliere Alte produse si grupe de produse. La determinarea accizelor pentru diferite categorii de bunuri se folosesc mai multe modalitati de calcul. la livrarea produselor finite rezultate din prelucra . a cotelor de impozitare. Plata accizelor. Pentru produsele din import. care contin alcool etilic.

prin acest TVA la importuri are loc si o egalizare a sanselor pentru firmele nationale in raport cu cele straine. Astfel. respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Taxa pe valoarea adaugata (impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit) se calculeaza asupra cresterii de valoare. Cel care il suporta efectiv este consumatorul final. Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agent economic infiinteaza cel putin patru conturi: TVA colectata. din urmatoarele considerente: . insa ca orice impozit indirect este inechitabil. TVA de plata. Platitori de TVA sunt toti agentii economici care vand produse. Mecanismul prin care se determina TVA datorata bugetului statului il prezentam in continuare succint. In activitatile de export datorita detaxarii marfurile acestea devin mai competitive prin pret. TVA ca de altfel toate impozitele indirecte "copiaza" mersul economiei. In ceea ce priveste comertul exterior. Aceasta TVA deductibila exprima un drept (o creanta) al platitorului fata de stat. adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. Daca aceasta diferenta este negativa. atunci inseama ca agentul economic are de recuperat de la stat acesta suma. TVA perceput la import are rolul de a compensa pierderile la export care apar datorita detaxarii. acesta doar il plateste. Daca marfurile s-ar livra la intern incasarile statului ar creste. TVA are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca. la receptionarea lucrarilor care i s-au facut sau la plata prestatiilor in favoarea sa. .pentru cresterea resurselor statului. De asemenea. pentru ca daca nu ar exista TVA de import marfurile externe ar fi mai competitive prin pret decat cele nationale. TVA de recuperat. TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi afecteaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate). . a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare. . Taxa pe valoare adaugata Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA). Astfel. iar la importuri exista taxa de compensare.din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene. Suportatorul este consumatorul final. adica TVA colectata este mai mica decat TVA deductibila. daca afacerile se dezvolta si TVA colectata.24. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat.necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor. In contul TVA colectata se inregistreaza TVA incasata la vanzarea produsului sau lucrarii. In tara noastra TVA a fost introdus in urma ca catava ani. nu se plateste TVA pentru exporturi. TVA deductibila. Pentru exporturile facute statul restituie firmei TVA deductibila (platita in amonte). Materia impozabila este suma globala a vanzarii. Se observa usor ca agentul economic nu este afectat de TVA. In contul TVA deductibila se inregistreaza TVA platita la cumpararea de catre agentul economic a valorilor materiale. executa lucrari sau presteaza servicii. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor. Daca vanzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic si in consecinta si incasarile statului. Scazand din TVA colectata TVA deductibila rezulta ceea ce are de platit agentul economic statului (TVA de plata).

funcţionarii consulari. li se acordă facilităţile vamale prevăzute de prezentul cod pentru personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice. În caz de refuz. funcţionarii consulari străini în Republica Moldova. altor cheltuieli aferente. precum şi mărfuri destinate instalării lor. Facilităţile vamale acordate organizaţiilor internaţionale interguvernamentale. altor cheltuieli aferente. Reprezentanţilor altor state. atunci se efectuează controlul vamal în prezenţa persoanelor indicate în prezentul articol sau a reprezentanţilor lor autorizaţi. la conferinţe sau adunări internaţionale. pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei mărfuri destinate uzului personal. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport. altor cheltuieli aferente. Agenţii diplomatici. Dacă există motive serioase să se presupună că în bagajul lor există mărfuri nedestinate uzului personal sau prohibite de legislaţia Republicii Moldova. fiind exonerate de drepturile de import şi de export.care tranzitează Republica Moldova în scop de serviciu beneficiază de facilităţile vamale prevăzute mai sus. funcţionarilor consulari străini în Republica Moldova. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport. cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală. de acordurile internaţionale la care aceasta este parte de a fi introduse ori scoase din Republica Moldova. precum şi al membrilor lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova este exonerat de control vamal. sînt stabilite prin acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. mărfuri destinate uzului oficial. Inlesnirile vamale Facilităţile vamale acordate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în Republica Moldova şi lucrătorilor acestora Misiunile diplomatice şi oficiile consulare în Republica Moldova pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei mărfuri destinate uzului lor oficial. nici supuse controlului vamal. Toate încărcăturile care constituie valiză diplomatică şi valiză consulară trebuie să poarte menţiuni şi însemne vizibile privind caracterul lor. valiza diplomatică şi valiza consulară vor fi returnate statului expeditor. acte şi mărfuri destinate uzului oficial. fiind exoneraţi de drepturile de import. pe principiul mutualităţii. la alte misiuni oficiale. membrilor delegaţiilor parlamentare şi guvernamentale. . altor cheltuieli aferente. fiind exoneraţi de drepturile de import şi de export. Valiza diplomatică şi valiza consulară care trec frontiera vamală nu pot fi reţinute. precum şi personalului acestor organizaţii şi reprezentanţe. fiind exoneraţi de control vamal şi de drepturi de import şi de export. Agenţii diplomatici. membrii lor de familie. Facilităţile vamale acordate altor persoane străine În temeiul principiului de mutualitate.(3). precum şi membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova pot introduce în Republica Moldova mărfuri cu ocazia primei lor instalări. precum şi. reprezentanţelor statelor străine de pe lîngă ele. Dacă există motive serioase să se presupună că valiza diplomatică şi valiza consulară conţin mărfuri care nu sînt indicate la alin. organul vamal este în drept să ceară reprezentanţilor autorizaţi ai statului respectiv să deschidă valiza diplomatică şi valiza consulară în prezenţa colaboratorului vamal. Personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice. curierii diplomatici şi consulari străini pot introduce şi scoate din Republica Moldova mărfuri de uz personal. membrilor delegaţiilor străine care participă în Republica Moldova la tratative interstatale. precum şi membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport. sau supuse carantinei. respectînd regulile de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală. De aceleaşi facilităţi vamale beneficiază şi membrii lor de familie care îi însoţesc. Valiza diplomatică trebuie să conţină numai acte diplomatice. Bagajul personal al agenţilor diplomatici. iar valiza consulară numai corespondenţă oficială. cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală.25. angajaţii consulari ai oficiilor consulare în Republica Moldova. cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport.

pentru fiecare caz aparte. fie de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de situaţia de serviciu. ale conducerii organului de urmărire penală în domeniul vamal şi ale procurorului. organele vamale ale Republicii Moldova folosesc. de deşeuri nocive. prin Republica Moldova a substanţelor narcotice şi psihotrope incluse în trafic ilicit. metoda livrării controlate. . Dacă ţara de destinaţie a substanţelor narcotice şi psihotrope este una străină. fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente. Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri. toxice. cu efecte puternice. otrăvitoare. Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de urmărire penală din Serviciul Vamal şi de subdiviziunile lui teritoriale. de dispozitive de explodare. eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el. de arme de foc şi de muniţii. Obiectul urmăririi penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie colectarea de probe privind infracţiunea. fapt despre care este informat imediat Procurorul General. radioactive şi explozive. dar se emite o decizie privind aplicarea metodei livrării controlate. adică permit introducerea.26. cu participarea organelor vamale şi a altor organe competente din ţările respective. în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale se efectuează în modul prevăzut de legislaţie. săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari. scrise şi verbale. de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciului Vamal. o astfel de trecere de substanţe narcotice. în conformitate cu acordurile bilaterale. de valori culturale. În scopul combaterii traficului ilicit internaţional de substanţe narcotice şi psihotrope şi al depistării persoanelor implicate în astfel de operaţiuni. se supun indicaţiilor legale. precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu Codul penal. Ofiţerii de urmărire penală din Serviciul Vamal sînt independenţi. fie în mod repetat. cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele. precum şi mijloacele obţinute din comercializarea bunurilor confiscate prin această metodă se repartizează între statele participante la operaţiune. scoaterea sau tranzitarea.Organele vamale ca organe de cercetare prealabila Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în conformitate cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. de armament. Organele de urmărire penală în domeniul vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită de Codul de procedură penală competenţei organelor vamale. în Republica Moldova nu se porneşte proces penal. Mijloacele băneşti confiscate de instanţele de judecată ale Republicii Moldova şi ale altor state în cadrul aplicării metodei livrării controlate. psihotrope. identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire în conformitate cu legislaţia. fie prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente. fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă. Decizia privind aplicarea metodei livrării controlate este emisă de Serviciul Vamal. sub supravegherea lor. Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale.

. partea neacoperită din cheltuieli va fi suportată de declarant sau de persoana responsabilă de plata drepturilor de import sau de export. precum şi mărfurile şi mijloacele de transport la care s-a renunţat în folosul statului trec în proprietatea acestuia. Mărfurile şi mijloacele de transport necomercializabile trecute în proprietatea statului. Dacă mijloacele băneşti obţinute din comercializarea mărfurilor şi mijloacelor de transport trecute în proprietatea statului. precum şi procedura dispunerii de astfel de mărfuri şi mijloace de transport sînt stabilite de legislaţie. depozitare şi comercializare a mărfurilor şi mijloacelor de transport trecute în proprietatea statului se restituie din mijloacele băneşti obţinute din comercializarea lor.28. în conformitate cu legislaţia. inclusiv cele care constituie obiectul infracţiunii de contrabandă şi al altor infracţiuni vamale. Procedura de trecere a mărfurilor şi mijloacelor de transport în proprietatea statului este stabilită de legislaţie. Evidenta si realizarea marfurilor mijloacelor de transport confiscate in vama Mărfurile şi mijloacele de transport confiscate conform prevederilor codului vamal. nu acoperă cheltuielile de comercializare a acestora efectuate de organul vamal. Cheltuielile de transport.

reglementat prin Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea. există prevederi care trasează un cadru juridic pentru o viitoare cooperare în cea ce priveşte simplificarea procedurilor vamale.  posibilitatea organizării activităţii de efectuare a controlului în comun.aspectul regional. schimb de experienţă. în special în probleme de frontieră:  obligaţia autorităţilor vamale de a se consulta în vederea simplificării controlului vamal al mărfurilor. în special. posibilităţi enorme oferă Programul investiţional regional „Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-Est” (TTFSE). Republica Moldova şi România au reprezentanţi. semnat la Bucureşti la 24 aprilie 2000.  posibilitatea de a adopta măsuri de simplificare a formalităţilor vamale la frontieră în scopul desfăşurării operative şi eficiente a acestora. care se referă la activitatea vamală. semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul SECI). investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal. reglementat prin Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere. scopurile principale ale căruia sunt reducerea timpului de perfectare a documentelor la frontieră şi a timpului de efectuare a plăţilor. cu participarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de frontieră.aspectul bilateral.M. cu alte state privind armonizarea legislatiei vamale Promovarea unei politici de bună vecinătate este unul din principiile de bază al integrării în societatea europeană.  aproximarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi cele ale Uniunii Europene etc. călătorilor şi mijloacelor de transport. În acest sens.Corelatia R. eliminarea treptată a fenomenelor corupţioniste legate de comerţul şi transportul internaţional.b). În acest context. pregătirea în comun a specialiştilor. Luînd în considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova şi României – integrarea în structurile Uniunii Europene – putem identifica alte direcţii de colaborare vamală. Acordul bilateral oferă serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza următoarele activităţi de cooperare:-acordarea asistenţei administrative reciproce. precum şi accelerarea şi simplificarea trecerii frontierei. privind cooperarea în domeniul criminalităţii transfrontaliere. sporirea eficacităţii controlului la frontieră şi intensificarea acţiunilor de combatere a încălcărilor legislaţiei vamale.30.  facilitarea investigării acţiunilor ilicite din domeniul vamal. Pe lângă problematica asistenţei reciproce. iar deseori nu se efectuează de fel. compatibilitate organizaţională etc. Aceasta se motivează prin faptul că există impedimente ce ţin de diferenţe între cadrul legislativ din cele două state la nivel de competenţe.  compatibilizarea sistemelor informaţionale vamale utilizate de către ambele state şi organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior. în conformitate cu cerinţele europene.-sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile cazuri a încălcărilor legislaţiei . . prin care se comit evaziuni fiscale considerabile şi se alimentează economia tenebră. Se urmăresc. inclusiv ai autorităţilor vamale în cadrul Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere din Bucureşti (Centrul SECI). inclusiv vamal.  asistenţa tehnică. aplicarea în practică nu se efectuează la nivelul convenit. cum ar fi:  intensificarea controlului la frontiera de stat. Aceste prevederi stabilesc următoarele activităţi în sensul unei colaborări fructuoase. Republica Moldova depune eforturi considerabile în vederea stabilirii unei cooperări strânse cu ţările vecine în diferite domenii. Este necesar de menţionat că. Acordul SECI are drept obiectiv întărirea capacităţii de acţiune împotriva infracţionalităţii transfrontaliere din Europa de Sud-Est. ţinând cont de regulile de confidenţialitate şi de protecţie a acestora. următoarele scopuri:  eliminarea obstacolelor ce stau în faţa unei cooperări internaţionale eficiente. în conformitate cu standardele europene şi alte reglementări internaţionale. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România Cadrul legislativ existent are două dimensiuni:a). în special prin instituirea controlului comun.  intensificarea cooperării la nivel operaţional în domeniul vamal prin crearea unui cadru adecvat schimbului de date. deşi cadrul juridic bilateral şi multilateral de cooperare vamală permite şi încurajează realizarea unei platforme comune de acţiune.

cît şi în cadrul organismelor internaţionale. este mai larg. . întru implementarea Acordului din 1997 a fost semnarea recentă a protocoalelor între Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova. OMC. Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei. investigaţiei şi combaterii încălcărilor legislaţiei vamale. „Briceni-Rossoşanî” şi „Giurgiuleşti-Reni” (Chişinău. care permite serviciilor vamale ale ţărilor vecine să acorde asistenţă reciprocă în vederea prevenirii. însă acest fapt nu face relaţiile moldo-ucrainene în domeniul vamal mai puţin problematice. în vederea asigurării funcţionării teritoriului vamal unic al statului nostru. „Larga-Kelmenţî”. în cadrul dialogului politic moldo-ucrainean şi a mecanismelor de cooperare existente.Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere la frontiera de stat moldo-ucraineană şi simplificarea formalităţilor la trecerea frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră. semnate şi implementate.Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la ajutorul reciproc şi colaborarea în domeniul vamal de la Kiev din 18 august 1999. statutul acestora. autorităţilor ucrainene i-a fost propusă semnarea unui Protocol adiţional la Acordul din 1997 sau încheierea unui acord nou. semnat la Chişinău la 11 martie 1997. care este de o importanţă majoră pentru Republica Moldova. în comparaţie cu cel privind cooperarea vamală moldoromână. deoarece practic nu este reglementată problema securizării frontierei de stat pe segmentul transnistrean al acesteia. atât pe plan bilateral. în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina Republica Moldova şi Ucraina au declarat că integrarea europeană este unul din scopurile lor strategice. Cooperarea vamală şi transfrontalieră este unul din domeniile în care o transformare efectivă este absolut necesară şi ar fi percepută şi susţinută de către Uniunea Europeană. OSCE. partea moldovenească a insistat în permanenţă asupra consolidării bazei juridice referitoare la instituirea controlului comun în punctele de trecere situate pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene (din cele 7 puncte de trecere prevăzute pentru organizarea controlului în comun doar 1 este amplasat pe sectorul transnistrean al frontierei – „KuciurganPervomaisc”). Pe parcursul ultimilor ani problema securizării frontierei. Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de trecere rutiere „Criva-Mamalîga”. însă insuficient. Cadrul legislativ existent. 12 ianuarie 2004). Baza juridică a cooperării vamale moldo-ucrainene nu este suficientă.. Chestiunile vamale sunt reglementate prin următoarele tratate internaţionale:. trecerea simplificată a frontierei etc. care specifică punctele de trecere la frontieră. „Medvejia-Zelionaia”. Un pas concret. În acest scop. Acordând o atenţie deosebită implementării în deplină măsură a Acordului privind organizarea controlului în comun din 1997. în special prin înfiinţarea controlului comun a fost abordată în repetate rânduri. Proiectele Protocoalelor pentru punctele de trecere „Kuciurgan-Pervomaisc” şi „Palanca-Maiaki-Udobnoe” încă urmează a fi negociate. precum sunt UE.

Noţiunea dreptului vamal.M. Raspunderea juridica in domeniul activitatii vamale 14. Subiectii dreptului vamal 12. platilor vamale. Normele juridice vamale 11. Principalele forme de activitate a organelor vamale 13. Notiunea. export. Corelatia R. Tariful vamal 23. in sistemul international privind activitatea vamala 30. Procedura vamala privind constatarea normelor vamale 28. transit a marfurilor si a mijloaclor de transport 19. 7. Reforma juridica de import. Accizele 24. Inlesnirile vamale 26. 5. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal 8. Caracteristica si specificul politicii vamale 3.M. Contestatiile privind activitatea si inactiunea persoanelor cu functii de raspundere din sistemul vamal 16. continutul si structura activitatii vamale 2. Taxele vamale 22. Reglemntare juridica a taxelor vamale. Procedura de solutionare a litigiilor vamale 17. Contraventiile administrative in domeniul activitatii vamale 15.1. Caracteristica si specificul legislatiei vamale 4. TVA. Raporurile juridico-vamale 10. Istoria dreptului vamal si a legislatiei vamale in R.M. Dreptul vamal ca o ramura complexa in sistemul de drept 6. Organele vamale ca organe de cercetare prealabila 27. accize 21. Taxa pe valoare adaugata 25. Controlul vamal 20. Evidenta si realizarea marfurilor mijloacelor de transport confiscate in vama 29. Corelatia dreptului vamal cu alte ramuri de drept 9. Regimurile vamale ( 2 parti) 18. cu alte state privind armonizarea legislatiei vamale . R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful