FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITǍŢILOR EDUCAŢIONALTERAPEUTICE DE TIP MUZICAL Terapia educationala realizata prin muzica apeleaza la urmatoarele tipuri si forme

de organizare si desfasurare a activitatilor muzicale: 1. cantecul; 2. jocurile muzicale; 3. iocurile muzicale-exercitiu; 4. jocurile cu text si cantec; 5. auditiile muzicale.

1. Cantecul are impactul cel mai puternic asupra dezvoltarii psihicului copilului. Este scop si mijloc in terapia educationala, intrucat prin el se concretizeaza ma 444b18e joritatea obiectivelor muzicoterapiei. Datorita acesibilitatii lui si a continutului sau variats se dezvolta vocea, auzul muzical, se formeaza deprinderea de a canta individual sau in grup, se dezvolta dragostea fata de muzica si activitate, fata de parinti (de exemplu, Acasa - muzica de J. Lupu, Flori pentru mama- muzica deTemistocle Popa), fata de natura

(Primavara a sosit - muzica de N. Oancea; Ploaia - muzica de C. Meres; Ninge, ninge - muzica de V.,Voieulescu) fata de patrie (Mi-e draga Romania - muzica de P.Tiperdei) Pentru a fi frumos interpretate de copii, cantecele selectionate trebuie sa fie de certa valoare artistica, sa aiba functie cognitiva, estetica si moraleducativa, asa dupa cum arata exemplificarile de mai sus. Selectionarea va respecta principiul accesibilitatii astfel incat la inceput se vor folosi linii

progrsesiv pana la octava. Breazul. jocul muzical se aseamana in mare masura cu jocul didactic. Continutul cantecelor se diversifica. melodiile devin mai ritmate. ciocanit eu degetul in masuta. incat sa se poata distinge varietatea ritmica a diferitelor cantece. Cunoscand placerea si necesitatea de miscare a copiilor. lenta).melodice scurte cu ambitus mic. ambele preluate din folclorul copiilor). Jocul muzical este folosit cu precadere la copiii de varsta mica pentru dezvoltarea simtului ritmic. ritm simplu. moderat. regu1i de desfasurare si . Treptat se va mari ambitusul. este necesara repetarea unor cantece insotite de miscari corespunzatoare continutului din text. ritmizari prin batai din palme. Petrescu).a. In acest mod. referitoare la activitatea pe care acestia o desfasoara in imediata lor apropiere (exemplus Gantec de leagan pentru papusi . la fel ca si acesta. cu alternari de ritm lent-alert.Do2 (exemplu: Vioara din folclorul copiilor. cantecele se transforma in joc si mentin interesul pentru activitate. 2. in cadrul aceleiasi piese (exemplu: Romanasul . prin mers ritmic s.muzica D. La copiii de varsta mare. sticle. Cantecele trebuie sa fie bine realizate artistic.Kiriac). cuvinte usor de pronuntat cu continut lesne de asimilat (exemplu: Iepurasii pe versuri de G.G. sau Melcul suparat. In acest context educatorul va alege pentru copiii mici cantece cu tempo mai lent. are sarcini precise.dupa I. calda. Simtul ritmic se desvolta in mod gradat. ce reda caracterul cantecului de leagan. printr-o melodie duioasa. Prin structura lui. Leaganulj muzica L. intrucat. prelucrare de G. curgator. cu texte simple.Potolea. intre Do1 .Cosbuc. in asa fel iccat sa genereze trairi estetice puternice si durabile. de la cvinta la sexta si.

raspunzand perfect atat interesului copiilor pentru muzica cat si nevoii lor de miscare. vor fi invatati sa faca un pas pentru fiecare silaba recitata. tic-tac. Astfel. Copiii vor bate la inceput din palme. Dupa consolidarea acestui ritm. de activitate.elemente specifice jocului: miscare. ele pot fi denumite jocuri ritmice. prin exercitii ritmice repetate se formeaza si se consolideaza mai ales la copiii mici. pe durata de optimi. fu-ge Si co-po-iul nu-l a-jun-ge. . deoarece contribuie intr-o foarte mare masura la dezvoltarea simtului ritmic al copiilor. Dupa insasi denumirea lui. In functie de sarcinile. in ritm uniform. Datorita specificului lor. jocul muzical constituie o imbinare armonioasa a jocului cu muzica. deprinderile de joc bazate pe recitative. Exemplu: Iepurasul Ie-pu-ra-sul fu-ge. elementele de joc si regulile de desfasurare. tic-tac. surpriza. intrecere. apoi vor merge in ritmul duratei de patrimi. mai intai cu durata de patrimi. Exemptu: Ceasul Cea-sul ma-re. marcarea ritmului cu ajutorul instrumentelor de percutie sau asociat cu batai din palme. jocurile muzicale se c1asifica astfel: a) jocuri muzicale ce se desfasoara dupa versuri si constau in ritmarea versurilor prin batai din palme. tic-tac. ba-te ta-re: Tic-tac.

Ele presupun respectarea unor reguli dinainte stabilite si constau in identificarea unor cantece sau a unui fragment dintr-un cantec invatat anterior. Ele constau in executarea unor miscari dupa muzica. Astfel. pas schimbat). imitand zborul pasarelelor. la copiii mici. in directia indicata de educator. Constau in executarea unor micari dupa muzica. pe varste. d) Jocuri muzicale ce se desfasoara potrivit sarcinii sau comenzii primite. apoi se indreapta spre un colt al clasei). c) Jocuri de recunoastere. b) Jocuri muzicale ce se desfasoara dupa o melodie cunoscuta. O alta etapa o reprezinta combinarea miscarilor ritmice mana-picior. conform sarcinii sau comenzii . sarcina este foarte simpla: li se cere sa mearga dupa o melodie. in raport cu melodia ascultata. patrime-optime. Graur. Se pot realiza asemenea jocuri in care li se cere copiilor sa improvizeze miscari dupa muzica. La copiii de varsta mai mare se pot realiza activitati educationalterapeutice care cuprind diferite miscari executate dupa caracterul cantecelor. ce permite si combinarea unor pasi de dans (pas simplu. asociate cu batai din palme sau folosirea unui instrument de percutie asociat cu miscarea corporala. Exemplu: Zburati ca pasarelele . cu doua sunete de inaltimi diferite din scara muzicala. urmeaza jocuri ritmice cu durate combinate.Pasarelele se duc sa manance (copiii executa miscari cu bratele. de exemplu: Albina si florile versuri si muzica de C.In succesiunea diversificarii acestui tip de activitate. Aplicarea lor se face diferentiat. pas lateral. in functie de caracterul acesteia.

Pe de alta parte. Copiii executa melodii in tempouri diferite. fie ca acesta cere copiilor sa recunoasca o melodie sau fragment dintr-o piesa muzicala. inaltimea lor. fie sa execute corect si expresiv comanda. de durata si inaltimi diferite.date de educator. cat si deprinderile de interpretare. emisii exacte in expir a unor sunete ce respecta treptele muzicale. din punct de vedere al intonatiei. Jocurile muzicale-exercitiu au rol pregatitor si se desfasoara la inceputul activitatii. pornind de la perceperea celor cu intervale mai mari intre ele. coborarea lor pentru sunetele joase). 3 Jocurile muzicale exercitiu Alt tip de activitate terapeutica de tipuzica este reprezentat de jocurile muzicale exercitiu. in functie de varsta copiilor cu care se lucreaza. Prin toate tipurile de jocuri enumerate mai sus se urmareste dezvoltarea simtului ritmico-melodic. Aceste pasaje se extrag si sunt . Aceste reguli impun grade de dificultate mai mari sau mai mici. vocea capatand flexibilitate. ajungandu-se treptat. prin emisia de sunete muzicale. Acest tip de activitate include exrercitit de reglare a echilibrului inspirexpir. ritmului sau al textului. care au scopul de a forma deprinderile elementare de percepere. invata sa diferentieze intensitatea sunetelui. recunoastere si redare a calitatilor sunetului muzical. jocurile insotite de miscari pot sugera inaltimea sunetelor (ridicarea brate1or la sunetele inalte. Exercitiile care au drept scop pregatirea copiilor pentru invatarea unui cantec se bazeaza pe unele fragmente cu grad mai mare de dificultate. In acest caz el inlocuieste exercitiul muzical pregatitor si consta in formarea cppiilor din punct de vedere tehnic-vocal. precum si pronuntarea corecta a silabelor din text. la sesizarea diferentelor mici de inaltime.

copiii sunt deprinsi sa asculte piese muzicale. Jocurile cu text si cantec Acest tip de activitate educational terapeutica imbina intr-o structura unitara atat melodia cu textul. trebuie mentionata necesitatea organizarii lor gradate si sistematice si insotirea lor de procedeele cele mai variate si mai placute. Culegerile cu cantece pentru copii ofera o varietate mare de jocuri cu text si cantec ce corespund nevoii de diversificare a continutului literar. dar mai ales sunt familiarizati cu "atmosfera muzicala". Acesta din urma fiind ubordonat in exclusivitate textului.exersate la inceputul activitatii de predare. al interesului pentru muzica. 4. Prin intermediul auditiilor muzicale. acelea desfasurate in grupuri mici sau in roluri interpretate individual. la formarea si intarirea capacitatii de concentrare auditiva. . Auditia muzicala Constituie un alt tip de activitate educational-terapeutica. sa le urmareasca cu atentie pentru a le intelege si simti continutul si frumusetea. Referitor la jocurile muzicale exercitiu si la exercitiul muzical. Ea contribuie pe de o parte la formarea gustului artistic. iar pe de alta parte. 5. cat si miscarea corespunzatoare continutului literar. potrivite cu posibilitatile copiilor. Interesante sunt jocurile in care miscarile se realizeaza simultan de toti copiii. specifica muzicoterapiei. Imaginile poetice ale cantecelor sunt transpuse in joc prin diferite miscari specifice.

a. dar o fac mai mult sau mai putin interesati. Realizata in cadrul organitat al institutiilor de invatamant. ii deprind cu ascultarea si interpretarea constienta a pieselor muzicale. pe silabe. iar acestea contribuie la imbogatirea impresiilor artistice. Copiii audiaza cu mare interes si atentie cantecele interpretate de educator. sunetele muzicale trebuie sa se suprapuna cu silabele din text. perioada in care a compus piesa audiata s. sub aspectul pronuntiei corecte a textului cantecelor. este necesar sa precizam ca aceasta se manifesta cu o pondere deosebita si in dezvoltarea limbajului. deci raman sau nu cu anumite impresii artistice legate de piesele muzicale audiate.Evident. mentionate anterior. MUZICOTERAPIA SI LIMBAJUL Pe langa consideratiile facute in legatura cu evolutia proceselor psihice prin muzicoterapie. auditia muzicala ii familiarizeaza pe copii eu continutul sonor si literar a1 piese1or muzicale precum si cu explicatii referitoare la compozitor. vizand: . O sincronizare perfecta se obtine dupa ce educatorul realizeaza in prealabil seturi de exercitii esalonate pe etape. Auditiile bine alese si organizate de educator ii ajuta pe copii sa-si apropie si sa-si insuseasca mijloacele de expresie muzicala. discuri. Asemenea climat favorabil creeaza un impact benefic asupra psihicului copiilor. televizor. cat si pronuntarea corecta. a textului. Asadar. Redarea unui cantec invatat presupune atat executia exacta a liniei melodice. copiii asculta muzica acasa. mai ales daca acesta foloseste in concordanta cu continutul textului literar o mimica si gestica adecvate. la radio. a activizarii si imbogatirii fondului lexical de cuvinte. casete.

prin emisii de vocale si silabe prezentate in diferite combinatii sub forma de joc. Este necesar sa precizam ca aceste etape trebuie realizate inainte de etapa de invatare a cantecelor. Acestea pot fi executate prin imbinarea armonioasa a sunetelor muzicale in sens ascendent/descendent.. . Executate la inceput. vorbesc in inspir. tinand seama ca majoritatea copiilor. a cuvintelor. Educatorul are sarcina de a urmari atent consolidarea unei vorbiri in expir. Cercetarile au evidentiat ca acei copii care au activat un timp mai indeungat intr-o formatie corala sau au evoluat ca solisti vocali sunt beneficiari ai unei dictii clare. ramane la aprecierea educatorului intinderea ca durata a acestora. Reluarea si diversificarea lor.coordonarea dintre respiratie-pronuntie-miscare. Exercitiile de reglare a echilibrului dintre inspir . a unei vorbiri nuantate si frazate corect. inlocuiri. inversari si omisii de sunete din cadrul silabelor/cuvintelor. clare a vocalelor. Ele sunt foarte importante. au ura mai expresiva. cat si cele de dezvoltare a auzului fonematic. intrucat sub aceasta forma se pot corecta anumite distorsionari. cu elemente de dificultate mai mari. respectand treptele scarii muzicale. De retinut ca pe langa aceste exercitii.dezvoltarea auzului fonetic si muzical. pronuntate in expir. se pot excuta gradat si alte exercitii muzicale. tip joc.expir. . in special prescolarii. silabelor si ulterior.reglarea echilibrului dintre inspir si expir. inaintea inceperii activitatii ca atare. conduce la automatizarea unei pronuntii corecte. . ca moment pregatitor. ce implica sincronizari vocale si motrice. pot imbraca diverse forme de exercitii-jocuri.

pot deprinde capacitatea de a asculta interpretari model ale educatorului sau ale altor copii. unul dupa altul sau efectueaza anumite miscari sugerate de textul cantecelor. discrimineaza mai usor consonanta si disonanta. atenti fiind. integrarea in co1ectivitate se realizeaza cu mai multa usurinta prin intermediul muzicii. cei care canta mai mult isi formeaza auzul fonematic si muzical mai repede decat cei care canta mai putin. rima. Asadar. in perfecta sincronizare eu ritmul dat. disciplina se impune de la sine. s-a constatat ca acesti copii au in vorbire o paleta mult mai bogata si mai nuantata. copin-merg in ordine. . De asemenea. sunt mai afectuosi si mai dinamici. MUZICOTERAPIA SI INTEGRAREA SOCIO-AFECTIVǍ Educatia muzicala influenteaza si anumite aspecte legate de latura sociocomportamentala. despart corect in silabe si chiar scrierea lor este mai ortografica. dar si pe ceilalti.In aceeasi ordline de idei. de exemplu. fapt ce ii ajuta sa sesizeze usor dupa auz elementele de ritm. asa incat. sunt mai sociabili si mai generosi ca urmare a muncii colecctive si a trairii de satisfactii co1ective pentru fiecare reusita din repetitie sau 'concert'. formata in urma abordarii unui repertoriu divers si bine interpretat. metru. de a se autocontrola in vederea interpretarii la semnal si a sincronizarii eu corul. muzica contribuie la educarea spiritului de ordine si disciplina. Astfel. In timpul executarii cantecelor de joc. Practicarea muzicii in cor determina pe copii sa se asculte individual. de simetrie.

Ea este. Cantecele de factura religioasa isi pun pecetea in formarea si dezvoltarea laturii volitionale si caracteriale. Textele cantecelor cu linie melodic simpla pot fi sustinute prin miscari ritmice. ce1e ritmice. adevarate pilde morale de inaltare spirituala. Prin forta ei de expresie. continutul educativ al textelor cantecelor imbogateste orizontul de cunoastere al copiilor. societate etc. si sistematizeaza cunostintele despre natura. In consecinta. de asemenea. muzica ofera acea stare emotionala care constituie specificul ei ca arta. Se stie ca cele mai atractive pentru copii sunt jocurile muzicale. dansurile populare. ce pot determina pe copii sa devina mai buni. . definind personalitatea. Nu trebuie neglijate colindele si rugaciunile cantate. ceea ce preureaza viitoarea atitudine a copilului fata de membrii microgrupului social din care face parte. coregrafie. mai increzatori in fortele proprii. fenomene. o pauza. entuziasmeaza. iar functia ei estetica si socio-afectiva se bazeaza pe aceasta. Pe de alta parte. implicand predominant motricitatea adecvata tipului de activitate propus cat si o anumita colaborare ce permite facilitarea integrarii lor in sarcina si asimilarii de cunostinte. mai profunde si complexe ale sentimentelor estetice. batai din palme ori instrumente de percutie ce accentueaza o silaba. o expresie a reactiilor directe afective.Sensibilitatea muzicala este o conditie a dezvoltarii formelor ulterioare. concurand la formarea si modelarea personalitatii. consolideaza. mimica. inspira. msserii. un sunet. deoarece prin practicarea lor se face apel la gestica. muziea declanseaza trairi pozitive durabile.

fara sa neglijeze coordonarea de ansamblu. ca activitatea sa aiba o nota de optimism. Aceasta atitudine de includere a educatorului printre participanti face. miscare si relaxare. si anume: . incurajand verbal un copil sau o echipa. prin motivatii pozitive.sa fie capabil sa valorifice frumosul din natura si viata socialii in creatii proprii. are ca scop general educatia plurivalenta a copiilor. OBIECTIVE SPECIFICE SI PARTICULARE ALE MUZICOTERAPIEI Muzica fiind cuprinsa in sistemul educational ca obiect de invatamant. desfasurata intr-un asemenea cadru. de incredere in reusita.copilul sa inteleaga si sa recepteze frumosul din mediul inconjurator. Terapia educationala pune accent pe respectarea acestor obiective ale educatiei estetice la prescolari si scolarii mici. atat in armonia din natura si viata sociala. educatorul se implica in desfasurarea activitatii. astfel incat terapia educationala. expresia corporala.dezvoltarea capacitatii de diferentiere a timbrului sunetelor. . Obiectivele particulare ale muzicoterapiei impun: . din start. iar interventiile educatorului pretind o foarte buna pregatire profesionala. . muzica corespunde nevoii spontane de joc. mult tact si cunoastere a particularitatilor fiecarui copil. cat si in arte. Dincolo de faptul ca provoaca o adevarata incantare pentru copii. sa fie cat mai eficienta.Inevitabil. iar ca scop special educatia estetica. alaturi de celelalte activitati de expresie: expresia grafica si plastica.

al colegilor si al educatorului.diferentierea intensitatii sunetelor.identificarea unor instrumente muzicale. a emisiei vocale si dictiei corecte a textelor acestora.diferentierea zgomotelor produse in natura de cele produse de om. pentru 'incet'. prin jocuri muzicale.diferentierea si recunoasterea glasului – cantat sau vorbit . . . reproducerea lor.incet) si a tempourilor contrastante (repede .rar).ascultarea si reproducerea unor scurte fragmente ritmico-melodice din cantecele invatate. .intuirea intensitatii contrastante (tare . . . .diferentierea zgomotelor de sunetele vocale sau instrumentale. 'Mergi cum iti cant' repede-rar. jocuri-exercitii si cantece invatate..diferentierea duratei sunetelor lungi-scurte. . pe toata talpa pentru 'tare'. . . Dezvoltarea auzului muzical si culturii vocale: .identificarea si diferentierea unor surse sonore din mediul inconjurator.exemplu: 'Mergi cum iti spun' – pe varfuri. . .recunoasterea si reproducerea sunetelor inalte-joase.intonarea unor cantece cu respectarea cerintelor unei respiratii corecte.

exprimarea prin miscari ritmice de dans a unor stari sufletesti.aprecierea unei melodii. .consolidarea deprinderilor de a acompania cantecele prin miscari sugerate de text ori de linia melodica. interpretarea proprie si a celorlalti.intuirea/recunoasterea/reproducerea succesiunii timpilor accentuati.audierea si reproducerea selectiva a unor fragmente muzicale. . exemplu: „Ce melodie ar exprima veselia si tristetea. .corelarea sunetelor simple/complexe cu anumite imagini din natura. . . picioare.intuirea diferentelor de durata dintre sunetele muzicale (sunete lungisunete scurte).receptarea muzicii in mod afectiv si redarea trairilor adecvate. diferite obiecte sau instrumente muzicale. sau create imaginativ.alegerea/imaginarea unor secvente muzicale ce ar corespunde diferitelor stari afeetive si situatii.. .reproducerea unui ritm sau asocierea la un ritm dat cu batai din palme. . ori situatii. brate. . exemplu: asocierea ciripitului unei pasarii cu imaginea reala sau picturala a unei pasarii.sesizarea/recunoasterea/reproducerea nuanteloy si a tempourilor. fosnetul padurii?' Formarea si dezvoltarea abilitatilor ritmice: . . .

sesizarea/recunoasterea/reproducerea nuantei si tempoului unei melodii . .diferenfierea/reproducerea duratei sunetelor lungi si scurte.sesizarea/recunoasterea/reproducerea simultana si alternativa a timpilor accentuati/neaccentuati.diferentierea intensitatii sunetelor. Formarea si dezvoltarea abiltatilor melodice: . trist. . .perceperea si reproducerea in interpretare a variatiilor de intensitate (tare-incet) si in tempo (rar-repede).recunoasterea/reproducerea sunetelor inalte si joase.discriminarea timbrului fiecarui instrument muzical.vesel. .inte1egerea si recunoasterea caracterului specific al diferitelor cantece si melodii .intonarea expresiva individual si sincronic in colectiv. intelegerii si interpretarii cantecelor.exersarea deprinderilor de baza ale auditiei. duios – si integrarea interpretarii in caracterul specific al cantecului. . Formarea si dezvoltarea deprinderilor ritmico – melodice: . Formarea si dezvoltarea deprinderilor de nuante si tempo: . . .constientizarea continutului cantecelor si interpretarea lor expresiva..

Astfel. consolidarea deprinderii de a percepe.reproducerea unor miscari ritmice de dans. la prescolari se va urmari: consolidarea deprinderilor elementare de cant. recunoaste si deosebi timbrul sunetelor dupa sursa sonora care le produce (sunetul clopotelului al tobei. Pentru a asigura eficienta educatiei muzicale este necesar ca obiectivele mentionate sa fie adaptate si concretizate pe grupe de varsta si pe nivel intlectual. formarea deprinderii de a canta in grup cantece cu ambitus mai mare. fluierului. rezonanta unui pahar etc. .asocierea unor miscari sugerate de textul unui cantec. in functie de varsta. Obiectivele particulare se pot grupa. al unui joc muzical. ori melodie instrumentala. care exprima situatii si emotii.).executarea dupa model sau creativ a unor fragmente/melodii.. formarea si dezvoltarea deprinderii de a deosebi si reda intensitatii contrastante ale sunetelor (tare-incet) in cadrul jocurilor si al cantecelor. de a raspunde comenzilor date de educator. . de a incepe cantecul la semnal si de a canta sincronizat. trompetei.recunosterea/reproducerea unor cantece pentru copii. vocal sau la un instrument muzical. din creatia muzicala populara si culta. urmarindu-se omogenizarea si acordarea vocilor. . ajungand pana la sexta. .

de a asculta piese muzicale vocale sau instrumentale. in colectiv sau individual cantece eu ambitus ce poate ajunge pana la octave. Astfel. . avand in vedere evolutia proceselor psihice. Obiectivele urmarite la scolari se vor diversifica. . a receptivitatii si sensibilitatii muzicale. . se va urmari: .formarea deprinderii de a interpreta corect.dezvoltarea deprinderii de a pronunta clar. casete.formarea si dezvoltarea deprinderii de a asculta cantece cu un continut mai complex si mai variat.consolidarea deprinderilor de recunostere si reedare a unor cantece la cerere. expresiv. . serbari de sfarsit de an scolar etc. corect si expresiv textul cantecelor. aniversarea zilei de 8 Martie.dezvoltarea atentieei si a memoriei auditive.familiarizarea copiilor. . recunoaste si reproduce sursa si intensitatea sunetelor muzica1e. prin intermediul auditiei. de a recunoaste unele cantece doar dupa ritmizarea unor fragmente ale acestora. educarea interesului si a sentimentului de dragoste pentru aceste valori.cultivarea interesului copiilor in pregatirea unor programe muzicale pentru sarbatorirea unor evenimente.formarea deprinderii de a percepe.. . cu creatiile muzicale romanesti culte si popu1are. 1 Iunie. radio si tv. urmarindu-se coordonarea miscare-ritm-text. inregistrari magnetice pe discuri. . cum ar fi Craciunul. .formarea deprinderii de a executa miscari sugerate de textul sau melodia unor cantece.

avand la baza obiective clare. cat si aplicarea adecvata a strategiilor care sa cbnduca la inielegerea si asimilarea acestor continuturi. educatorul va efectua evaluarile necesare. . mai mult sau mai putin evoluate.consolidarea deprinderilor ritmice si melodice.. . . . Rolul educatorului este sa selectioneze continuturile ce urmeaza a fi predate pentru atingerea obiectivelor urmarite.stimularea creativitatii si cultivarea interesului pentru manifestarile artistico-muzicale. indiferent de aptitudinile lor muzicale. scop ce consta in dezvoltarea simtului estetic al tuturor copiilor. prin orientarea acestora catre institutii1e de profil. ce conduc la realizarea scopului predarii muzicii. Realizarea acestor obiective depinde de personalitatea educatorului si de particularitatile grupului de copii. In functie de aceste evaluari se vor proiecta viitoarele activitati. precise.stimularea copiilor cu aptitudinii deosebite. Pentru a sti in ce stadiu al interventiei eductional-terapeutice se afla copin.consolidarea deprinderii de a executa corect miscari sugerate de textele cantecelor si jocurilor muzicale urmarind sincronizarea cu alti copii.

89070.70.:34.

08:392547.9 808.8:.70.039:.070....70574/:.

:34.70.89070.

70....3.0 /0 /.38 ..00573 28.9 .4384/.7 8:109089  47 89:.7 8:07.3:.90254:747  ..070.39048.70574/:..  0572.70. :347 89.204/.390..7 792. 573 28.425./0573/0747/0.90/090947/03.

 808.70.

70.89070.:34.

 . 8 .070..70574/:.039:.3.9.9... 82:9.9073. 92547 .

:34.390389.98:309047  70.0 /107039070.-9.89070.039:.49..70.8/0.9 472..30.70.947204/..

070.8:3090473.80 /107031070.9084.70574/:.

:790 808.70.070.70574/:.908:309047:388./:7.

89070.70.:34.

4389039. .723.390890254  507.7 3 . . /1079047 .70.883.907:: 850.3/. /0573/0747 /0 -..7.3.390.7.070.0 .70.947 /0 390389.  472.3:.70574/:../0573/0747/03:... ./0573/0747792.70.05070.907: 850.1..8/0. 3 39075709. 47 .49.70..49. 8 70574/:.70.0  .70. 8 70.4393:9:: ..9..080  9789  /:48  8 3907..047 8 39075709. . 3943.:34.70.09 8390254 7.89070.4 204/.90 9.:/90  390007 8 39075709.047   472.7 .0 8 204/  .390.40. 39075709.1.92-7::10.  0078.390..390890254:::30204/  /8../:.7:3897:20392:.70.070.743. .8/0.70.05708.7..::  05708....390.70.7 7050/0    3900070.70 3..70 .

70 0572.90/0909::3:..070.78:07..:3:4. :347 28.:3489070.0 /0 /.38  . .7 792. 89:.9 8 0249   70.390.84.  70574/:.. .. 2:.:34728.070.. 47204/03897:2039..

   00.70574/:..: .0 50397: . 24/0 8.390.. :347 .70.8.  .:9.70.545:.9.9.45 /3 .. 2:. /:5.70.070.:9. :347 17.20390.7.

:34.9 /0.005.050  70..8..70 0 574/:.0 0890 30. 4-0..70.:33897:20392:.08.  -0. 507.2-9:8 2..390.70.7 .780.59.47 1472.390.390. 01.  8910 ..789.5708.7. 94-0 1:07:: 974250907043.4397.79.. .4..4384/.4.:./0573/0747002039.390389. 0/:.70. /0573/07 /0 .743./0480-870/.:3.047  .3/5..70 3.39 /0.8023...90/0.. 3 7:5 .. /0573/07 /0 .39.050./0573/07/0.08:309047 9..8/0.00 203943..:72.85:3/0..4384/. 31:3.70 .49..7 .45490:: .90 50 7:50 /0 .8:7..0 8:309: .9.90 8./.420347/.8.709.3.039..70.789.09 3.:3:5.70/0..70805497:5. .390.9.709.3.43.0390.90/00/:.    !0397: .73/: 8042403..204/  .83.:7478.:.0 .. 10 ./7:4..947  1472.47/.890 8 /0480- 92-7: 8:309047 /:5.90 2:.4.70.90 8 . 8 50 3.39.  .: .. .9 .89.9:.39. 84347.8/0.70.70.809. 8:78.: . 2. :72.

390.28.8.790 :30 807-.390.8..970.70 0/:..0781.7  .47 -0.70.0   /0.90/0909:8.00:72.4393:9 2.94770.3089./0573/07/0.40.:9.8090 7.90.:7 .0 8:78.:9.050/8.49.. 39075709..70 .70.0.7-.903900 8 .70. . /0573/07 /0 .38.:34..8.9.0 8910 80.4:9...0804758. :347.9 8 05708.4.0/0700. /0573/07 /0 ..49./:.:305.7   /0.0  1472. 8:309047 2:.0 :72.:3470..:3: .890 8 70574/:..390708::8. 390708:: .7/081.:9.2-9:8.0  ..07070 .:34717.3.4.470.425082..:34.70.70.790.70.9  05708..9. .054.70. :347 5747.47/..72.70..4547 3 570. :347 .3/3.0 50397:8. 5743:39. 8 390389.  1472.7...70.4384/.9.08947. 70.717. .80392039::/0/7.:204/.059.4547  573 390720/: . 8 /0.70.309.0 .4890 50397:.789/0.20390.70.70. 909: .0  370897.73/: 80.0320390 . 70..  1.:3897:2039.... 507..0 .4..709..08. ..0/0 .20 2:.447/43..  3 .00:. /0573/07 /0 .92:.890 :300 ./489.90 2:..2.0 742.0890.:2.390.90. /0573/07 /0 .:9.78:07.:/9.:3489070 8 700/.4. .9 8 8038-9..: :3.:/90  .28.078.0.:72.00. 8.. 574.70.7 /:5.780.470.390.:908545:.. 792...50802:. 1472.: .49.: 3/.0  /0 .   1472.9.047  . 202470 .70.390.3.70 792 909  .70.0 /4.050  70.390..7. /0573/0747 /0 70. ...9 /0.

3/. ...9.90 50397: .70.03900/:.3907./0573/0747792.78:07.:9..7989. .089.-3/:.45:: 570/..047 :72.:...:7472:. ..08204/.4393:9:70 .4 2:.9. 0..9..:.599:/30 47 2:..08947. 2:9 8.08947 4-0.947:: 0890 8.599:/3/0480-90 57347039.94.970 3899:90/05741  #0. 4-0..:.9.94300 .9.700..70.:.70.9. ..4-0..80 ./:.893.04784.390.4547.9.73/83.7 2:. 0/:.70..5.49. .4547  3/107039 /0 .70.947:: 8 /0 5.0  2.743.0890 0.4:.79. 8. 897.70..90.82.947: ....0 892:.70 30.. 800.. 010.: 2..-.47 5740. 390708:: 50397: 2..70  3 1:3.70.70..45 .708.300070.4389.9 .70 .4384/.70.928.90 /0 ...9. 70.70.5:930.70.08947..8.70 570.9..08.31089.9:.45  #4: 0/:.50:9.43/:.4384/.  8./0573/07/0. .70.080. 829:: 08909..79.9 8 .0:72.0 /053/0/0 507843.0. 9:9:747 ..../0.9 8 .90     . 1 570/.943.907:5::/0.9..453  0/:.:9.0 :720..00.0 ....7 80 ..9.1.9047.790  . 907.. 3 /0.470.70.90/090900 ...4393:9:7  !0397:.:.45  892:.0 .. .93070.0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful