\

INSTRUqIUNI ~I ALCATuIREA'

'rEHNICE

PENTRU

CALCULU~ A STRUCTUHI'

Indicat!v : P. 83-81
Inlocuie~fe: Pi 83-74

CONSTRUCTIV

A

LOR COMPt;SE

.

BETON -OTEL

1.: PREVEDERI

GENERALE

,

1.1. Prezentele instructiuni tehnice cuprind prescriptii pcntru calculul ~i alcatuirea constructi vii a clementelor compuse beton-otel, prevederile acestora fiind aplicabile la constructi i civile ~i industriale sub forma de: clemente compuse pentru plansee intermediare : clemente speciale de acoperis de tip grinda cu inima plina si cu zabrele avind structura compusa: cstacade pentru culoare dcbenzi transportoare : poduri industriale de tip estacada etc. 1.2. .Preeentele instructiuni tehnicc sc refera la elementele compuse beton-otel realizate dintr-o grinda de otel (profile laminate sau grinzi alcatuite din clemente. nituite sau sudate), care conlucreaza, prin intermediul unor clemente mecanice de legatura, cu 0 placa de beton armat, turnata monolit peste grinda de otel, san real izata din clemente prefabricate ~i monolitizate dupa montaj. Elernentele de legatura preiau fortele de legatura la-nivelul suprafetei de contact dintre grin<1a de otel ~i placa de beton ~i ancoreaza totodata placa de grind{t impotriva fortelor ..:, ridicare. de .. ' .Aderenta naturala a betonului pe suprafata de contact a placii cu grinda de otel si efectul capetclor de nituri sau de ~uruburi all' sectiunilor compuse de otel aflate pc aceasta suprafata de contact nu se considera clemente de lcgatura si ca.atare nu se iau in considerare in calcul. ~,
Elaborate
"

de:
Aprobatc din de ICCPDC nr , 47 1981 ell deciz ia li mai

-:

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DIRECTIVARE IN CONsTReqIl (I.e.C.p.D.C. - FILIALA TIMI~OARA) (I.C.C.P.D.C. - FILIAL\, CLUJ-NAPOCA)

"

5

1.3. Prezentele instructiuni tehnice nu se aplica grinzilor de beton in care slnt inglobate in lntregime profile de otel (laminate sudate sau nituite) sau carcase sudate spatiale de oje1 ~i la care .conlucrarea este asigurata numai prin aderenta, lipsind ele-. mentele mecanice de legatura : asemenea gl'inzi se calculeaza s i se alcatuiesc ca elemente de beton armat cu armatura rigida . 1.4. Instructiunile tehnice se refera attt la elementele compuse beton-otel ~ealizate cu placa din beton armat,1 executata cu agregate grele, cit si la, cele cu placa executata cu agregate usoare . 1.5. Elementele compuse beton-otel fara eforturi initiale sau cu eforturi initiale introduse prin preincovoierea grinzii de otel in sens invers actiunii incarcarilor, inainte de realizarea legaturilor cu placa de beton, se calculeaza cu metoda la st ar i limita, conform prezentclor instructiuni. Elementele compuse beton-otel cu cforturi initiale ,in grinda de otel sau In grinda cornpusa, introduse prin pretensionarea cu cabluri sau fascicole de sirme de otel de inalta rezistenta , ptna la elaborarea metodei de calcul la stari limit a proprie acestor clemente, se vor calcula In domeniul elastic pe baza mctodelor indicate in literatura de specialitate , Independent de metoda folosita in calculul elernentclor com. puse , forta de lunecare necesara calculului elernentclor de legatura se deterrnina corespunzator capacitatii portante cr grinzii compuse. 2. PR1NCIPLI FUN DAMENTALE DE CALCUL

/ Stabilirea celor mai d~favorablle caracteristici ale materia, lelor luate in considerare in caleul se face conform prevederilor capito1ului 3. Efectele ~efavorabile ale variatiei dimensiunilor geometrice se ia in considerare , de regula, lmpreuna cu efectele variabilitatilor caracteristicilor mecanice ale materialelor. , In cazuri speciale se pot prevedea coeficienti sup1imentari ai conditiilor de lucru. " -2.2. La calculul elementelor beton-otel se iau in considerare urmatoarele stari limita : ' a) stari limit a ale capacitatii port ante : - rezistenta : . - stabilitatea formei sau a pozitiei : - oboseala : b) stari limit a ale exploatarii : - deformatii (sageti) - deformatii specifice critice , Verificarea la starea limita de stabilitate a pozitiei se face . numai in cazul grinzilor compuse independentc. ' Determinarea solicitarilor

Verificarea elementelor compuse 2.1. Calculul elementelor compu~e beton-otcl se face privind vcrificarea compsrtari i lor corespunzatoare la starile limita, care pot apare in diferite etape (executic, exploatare , eventual depozi tare, transport ~i monta j). Verificarea se face la cele mai defavorabi le conditii de solicitare , cele mai defavorabile caractcristici ale materialelor in fiecare caz considerat , precum si la efectele defavorabile ale variatiei dimensiunilor geomet~ice. Stabilirea eelor mai defavorabile conditi i de solicitarc luate in considerare in caleul se face conform prevederilor dincapitolul "Determinarea solicitarijor". 6

2.3. Clasificarca si gruparea incarcar ilor , coeficientii de supraincarcare precum si valorile normate si de caleul ale parametrilor care caracterizeaza incarcarile (iritensitjiti , frecventa etc) se iau conform prevederilor din standarde. Coeficientii dinamici (de impact) se iau in considerare independent de coeficientii de supra incarcare. Incarcarile directe , rezultate din incarcari le uti le- temporare de lunga durata, se pot considera ca actiuni de lunga durat a cu intreaga lor intensitate. \ 2.4. In calculul solicitarilor sau a altar parametri care earacterizeaza diferitele stari limita (spre exemplu, sageti) se iau in considerare 'urmatoarele inciircari:. . - incarcari de calcul , la cea mai defavorabila grupare de incarcari , pentru stari le limit a de rezistenta si stabilitate; - incarcari norma te , in gruparea fundamentala de incarcari , pentru celelalte stari Iimita, cu exceptia urmatoare : Pentru ca1culul la starea limita de oboseala, In cazul solicitarilor repetate produse de actiunea dinamica a masinilor .si utila, ."
,
'

jelor cu amplasament fix, se _iau ~n ~ons.idera.re IIl:carcarile de calcul corespunzatoare acestei actiuni dinarnicc, iar celelalte . incarcari cu valorile lor normatc. 2.5. La determinarea solicitarilor in elementele structurilor ~tatic nedetenninate, necesare verificarii la diferite stari limita, se recomanda sa se ia In considerare rnodul real de luau al elementelor sau al structurii la starea Timita consi derata , tin ind seama de proprietarile de deforrnati i ale bctonulu~ si otelul1:1i~ de influenta fisurar ii bctonului intins si de efectul contractiei si eurgerii' lente a betol1?lui.. . ' .. ..": Se permite , pentru sImpl~f~~are, ca de~~rmlJlarea sohCltanlo: sa se faca eu met odele mecamcn constructiilor , ca pentru corpun elastiee si omogene'. In aeeasta.s!tuati~, se poate ti~e seama. ~e; efectul curgerii Iente a bctonului, ~nl?CUlnd,la determinarea secti: unilor transversale de calcul ale gnnzllor compuse , modulul de ela- , sticitate E, al betonului cu modulul deformatiei totale Eurp sau EbqJ• In conditiile simplificatoare prevazute in aliniatul precedent se poate admite ca efectele incarcari lor sint practie proportionale cu marimea lor; rezulta ca solicitarile de ealcul se pot dedu~e din .solicitar ile norrnate (produse de incarcari lc norrnate) multi- \ plicate cu coeficienti de supraincarcare. 2.6. Diferenta de temperatura intre .placa de bct~n. ~n:l1at si (?rinda de otel nu se fa i~ COl1.siderarela ~ale.ulul Sol~<'Itar.l'lor la planseele cladirilor inchise ~l la acoperisurile prevazute eu termoizolatie peste placa de beton. . . _ .. La acoperisurile neizolate t~rmlC, care. deser,:_esc 'cladul incalzite se va lua in considerare Il1 caleul 0 diferenta de temperatura ± 16e intre placa de beton si grinda de otel. Pentru strueturile situate in .aer liber, aceasta diferenta de • temperatura se ia ~gala cu AtO = ± I~oe. . Diferenta de temperatura vintre gnnda (\~eotel ~l dala de beton se poate realiza pc 0 duratascurta de tirnp (24 ore) astfel ca eforturile unitare se determina fara'a se lua in considerare curgerea lenta a betonului .

.. : Verific~r.ea rezistentei gril)zilor. cornpuse se face punind condi tia ca soljcit area de calcul cea mal defavorabila sa fie mai mica sau eel mult egala eu ~apacit~tea portanta a sectiunii (M), calculata conform prevcdenlor eapItolului 5. . _2.~. Verifica~ea .la starea limitii de stabilitate a formei repre, z,lI1ta, m cazul gnnzllor compuse otel-beton, verificarea la stabilitate local a a inirnii grinzi~ de otel (valoarea), Aceasta verifi.care.~eface conform prevederilor STAS 10108/0-78 avind in vedere JleglI]are~ efectului .de incastrare realizat de dala de beton pentru ~argmea. SUpe:lOara a inimii grinzii de otel : se vor lua in conslderar5 ;fbrtunle care :'lpar pe gTinda de otel, determinarea' acestora facll1du-se pe sectiunea compusa. Verificar~a la starea, Iimita de oboseala se face punind conditia ca e~ortunl.e umt~re normale In beton si otel, determinate . conform c~pltoluh~l 6, sa nu depaseasca rezistentele de calcul la oboseala prescnse la paragraful 3.16. }-10. Eforturilo u~itare.provenite din .co~tractia ~i curgerea lenta a betonului pot fi neglijate pentru grinzf lc compuse simplu rczemate cu deschider- mai mica de 10 m. ' Verifidiri
A

~.?

la star ile Iimita de exploatare

itO ~~

e

2.1.1. Vcrifieiir ill' la starilo Iimita de exploatare se fac luind elastica a'materialclor (otel si beton); se consIdera c~.betonul rntins nu preia eforturi. Se tine seama de efectul cur~ern lente a betonului, folosinfi moclulul deformatiei totale EbqJ Il1 locul modulului de elasticitate E 2.~2. Sagetile grinzilor eompusc beton-otel , determinate fii, a~hcarea. coeiicientilor dina.~ici, nu trebuie sa. depa~eascii valorile adrnise pentru construc ti iln metalice civile si industriale conform prevederilor STAS 10108/0-78. ' ,
ll1 cons~der~re_comporta:-ea.
• b

Verifidiri

la startle Iimita ale capacitatii

portante

2.7. Verificarea la starea lim ita de rezistenta a grinzilor compuse beton-otel se face cy l?area in ~onsiderare. a e.omportiiri_i elastico-plastice a betonului ~l otelului; se admite .lPoteza c.a betonul intins, cind axa neutra cade pe placa, nu prela eforturi , 8

2.13." Verificare~ la starea Iimita de deformati] specifice se ~ efect.ueaz~ pentru asigurarea Irnpotriva depasirii Iimitei de pro.:. portlOnahtate a eforturi lor unitare in talpa grinzii de otel care poate .produce deformatii remanente, impotriva pericolulu! de ~Ic~~flsurare .a. betonul~i ..din zona comprimata, care poate pre,JudICIa durabilitar-a placii de beton armat si impotriva fisurari i betonului in Zona intinsa, prin starea limitJ de decompresiune . in cazul momenrelor negative. '
9

.,1'

3. MATERIALE Betonul • 3.1. Pentru aldituirea grinzilor cornpuse beton-otel se folosese placi (dale) din beton annat; in care betonul are cel putin clasa Be 2S. La elemente secundare ca : plansee pentru acoperi~ sau p lansee la cladiri etajate cu incarcari utile pina la 500 kg/m2 se pot folosi si betoane de clasa Be 15 (placi Illonolite) sau Be 20 (placi prefabricate). Folosirea claselor superioare de betoane (peste Be 35) impune 0 justificare tehnico-economica si conditii foarte ingrijite de executie. 3.2. Rezisten,ele de calcul ale betonului la compresiune, modulii de elasticitate si coeficientii de echivalenta se dau in • tabelul 1. Rezisteniele 'de calcul' din tabel core~pund STAS Pentru cazuri curente, coeficientul de dilatatie Iiniara, a betonului, la var ia.tii de temperatura cuprinse intre _30°C ~i 100cC, se poate lua. at = 1.10-5 pentru betoane cu. agregate grele, respectiv«. =0,8.10-5 pentru betoane cu agregate usoare3.3. Pentru verificarile care se refera la etapa de [ucru dinaintea realizarii c1asei respective de beton prescrisa in proiect (ex.: grinzile executate cu sprijiniri temporare sau cu contrasageata a grinzii de otel etc.}, rezistenta de calcul a betonului la compresiune (Re) se stabileste in functie de rezistenta efectiva prcvazuta sau determinata a betonului la virsta respectiva, £0losind euburi cu latura de 14,1 'em (R,):
\

0 10

III

~

'" '" ~ ...: "'_ ,... N
,0

.... 0

gor)

0 .... III '" .Ill
or)

III

'-'l

z

'" <d
<n

10107/0-81.

'-'l '-'l >=l

:..... =t: I..>

~G
>-l

<tI

0

III III

N

~
III .-

.... ....

s
>0
or)

iIl -,0

r--.'

~'I II ,I ~I II ,I ~I II ,I ~'I~I ~I ~·I ~I ~I ~'I II ~I ~'I §I ~I ~'I ~I ~I ~I II ~I :;1 ~I ~I
'<>

~'I ;;1 ,I , ~I ~'I 'I , ~·I ~·I II , ~'I ~'I ~l :1 ~·I ~·I s ;:'1 ::1 ;1 .~I ;:1 jl ~'I ~'I ;:- r _;1 ~I ~'I' ~'l ~l ~I - "
or)

oi: c

0

0

~
",'

c

)!,

,

'

0

.,..,'
0
00

"

r;; ~

"0 6

Q:;

~
u, ....
c;j

*"" lL.J
o ....

~ I,'" ~
,
II
;:: 0('11"'-\.0 l1J

~l*~'"
~o:
7,"
[-d''; CJl

II
... ....
::l
<.l

N/mm2 in care : m
" b I

(3.1)

-

eocfieicnt~l

eonditiilor

de lueru

al betonului

8 ;:j

o .... 0..",:
0,0

if;

~

5*1) e::

bLJ" ,,~

cj

elb/J

on

".... <tI 0 o» cj ::l

b/J'"

'-'

p.,p.,O

UUO:

1"'")

u:

.~

I

II

j

~

!.;; ,i
en
'...0 1-t"':l

Q

iIliIl f-<f-<
Zp.,
[JJ[JJ

UUiIl ~P-IO 0,

tr',

'" ~
o
U

la eompresiune; R~ = rezistenta 'normata a bctonului la eomprcsiune, care se stabile~te conform relatiei : (3.2) N/mm2• 3.4. Deformatia specifica finals datorita contractiei Ec din dalele de beton armat ale grinzilor compuse din otel-beton se ia egala cu una din valorile urmatoare : ' ~, _ 0,00015 (beton greu) si = 0,00030 (beton u~or.)pentru proeedeele normale de betonare a dale lor monolite;.

'" 'r::
U
Ol

.~ .~ ....
<lJ ....,

oo

~ ::l
~
c;!

~'\j 0

....

U~

<tI ...

u

.g "6 <dE.
.~

u-

<tI ;>

-'"6 cO

-Bro2~
<:.l

~ S'o
,to

0,

..sZ
UJ()

..; 6

iIlubLJb/J
~

::3 c'd ~

iIl

.2
:.;

~ ED
('j CJ
+.l

::l

(.;; on ~

<;l

d 0
",.

~

'" ..... "
" .:oJ
+-'

u

>l

'" ~
Q ......

2
'"

~~Z
t::
< ....

v .~

::l " .... ~
Q v '" ::-() r.l)

Q

'" ~
-*

N

"'~ '" :=
"0

~

::l

e,

,

N

~

~

'"
I::

<-<'" ~..o

O+-'

<;::: 0

ov U'O

.'B

I
0:.;,

'0 ;;

~

11
10

I

j

ton nsor] Ec = 0,00010 (bet on grcu) si Ec = O,OOO~O, pentru beton~rca pc se~t?are a dalelor monolite (m scopul reducerii efectului coritractiei}: Ee = 0 pentru dalelc .realizat~. din ele~entc rrefabricate, (beton greu si bet on nsor] ~l monollhzate du?~ monta):. 3.5. Deformatia specifica finala dato.nta curg~ru l~nte ~ betonului ~ in cazul unei solicitari de marirne practic constanta se poate exprima pri n rcalatia : \ . (3.3)
cl •
I

(?e

;;1

OI:=-l

1

1

9'

12'

-, 18

1.

(3.10)

in care:

.E _ deformatia spccifica elastica initiala a betonului sub actiu~~a diferitelo~ solicitari : se ccflculeazrt cu corespunzator c1asei de beton (E". = crb / E b) ; q; _ caracteristica de~ormati~i in.,timp a betonului , care se determina conform anexei III din Sf AS 10107/0-81Ec _ deformatia specifica datorit~ ,contractiei, determinata conform prevederilor din anexa III a S_lAS 10107/0-81. ~ Valotile finale ale'caracteristicii deformatiei de curgere Ient.a a betonului 9cI se determina cu relafiile : Eel (3.4) gel =-

e,

f

'

dupa cum este mai defa vorabil : t = tirnpul in zile de la aplicarea solicitarilor de lupga durata. 3.6 .. Pentru verificarile in domeniul de comportare elastica a mat~nalelor, se foloseste coeficientul de echivalenta k· n ; respec_tIv k .' n__;_ cind toate solicitarile pot fi considerate de scurta durata, se ia k = 1, respectiv k ._ 1. 3.7. _Diagra~a eforturilor unitare -- deformatii specifice a lx:tonulUl compnmat la starea Iimi til de rezistenta se ia de forma tnunghi-dreptunghi (fig. 4, a).' ' . Valoarea efortului unitar maxim este egala eu rezistenta de caleul la compresiune R, a betonului , /' Deformatia specifics limita (de rupere) a betonului comprimat, pe~tru clasele de betoane peste B 15 (beton greu) se ia e = 3.'5.%0, l~r deformatia ~pecifica,la limita conventionala de t icitate E •• = 1,35%0; 111 cazul claselor de betoane B.15 '" B 45 (beton usor) se va considera Zb. = 4%0 ~i zbe = 1,55%0. Armatura dalei de beton

~las-

Ebe

$

~l

/

Eb~= k
=1
(.p

cu

+ V'(fici
..'

-. k

Eb

(3.5) (3.6)

~cl, \Talorile finale 0 si E b- se folosesc' la verifidirile in faza final a, dupa darea in exploatar~ ~ .co~stn:ctlel. .. Dupa verificarile in -faza Illlt1a1a, din timpul executiej lucrarilor, sau imediat dupa darea in ~xploat~re, se ~olosesc va~o-:rile caracteristicii curgerii lente CPcl ~l ~le 11l:0?~lt;t~Ul deformat1e1 totale Ebrp corespunzatoar~ momentulUl verificaru : CPrl ="9<1 (l-_e-<xYt) (3.7)

3'.8. Pentru .armarea dalelor grinzilor .compuse beton-ote l se folosese oteluri beton OB 37, PC 52 ~i PC 60. La armarea cu plase sau carcase sudate a elementelor de beton armat care nu necesita un ea1cu~ I.a oboseala, se poate intrebuinta armatura din STNB. Dat:le p'rlvI.nd caracteristicile geometrice ~i mecanice ale acestorarmat.un se rau conform prevederilor STAS 438/1, 2,3,-80. 3.9. Rezistentele de calcul ale armaturilor (R.), stabilite conform prevederilor STAS 10107/0-81, sint date In tabelul 2.
Tabelul 2

REZISTENTELE DE CALCUL AI.E ARMATURILOR
Nr. crt. Tipul

otclutui

.

Diametrul

arrnatur ilor mm'

Rezistenta

de calcul

R.

--

I 1

2

N{mm2 4

~l

cu 12

k

e.;»> II = 1 + v . C?cl
Eb

(3.8) (3~9)

I

OB 37

fd~
d>

3
12 mm 12 mill

I

210

13

1 2

I

2
PC 52

I
d.;:; d= d> d.;:; d> 11 mm 14 mm

3
11 mm 16 ... 28 mill 28 rnrn

I

(continuare) 4

Tabelul

2

\',

REZISTENTELE

NORMATE ~I DE CALCUL METALICE ~ENTRU

Tabelul

3

0TELUL

GRINZII

300

3

PC ,60

-"I

370

STNB

d.;:; 4mm d = 4,5 ... 7,1 mm d> 7,1 mrn

~()O
330

I

Modulul de elasticitate al arrnaturilor se considera : E; = 210.000 Njmm2 pentru otelurile PC 60, PC 52 si OB 37; E; = 200.000 N/mm2 pentru STNB (sirma trasa neteda pentru beton armat). Otelul griazilor metalice 3.10. Pentru ,grinzile metalice ale elementelor compuse beton-otel, realizate din profile laminate sau grinzi cu sectiune compusa nituite sau sudate, se folosesc laminate dinrnarcile de oteluri OL 37, OL 44 si OL 52, conform prevederilor STAS 500-78. Alegerea claselor de calitate se face conform prevederilor STAS R-8542-76. 3.11. Rezistentele normate R, ale otelurilor laminate la cald din marcile prevazute in paragraful precedent se iau .egale cu valorile minime ale limitei de curgere aparenta, sau limita de curgere minima tehnica, stabiIite pe produs, In conformitate cu standardele de produse (STAS 10108/0-78). 3.12. Rezistentele de caicul R ale otelurilor laminate la cald dirr marcile prevazute in paragraful 3.10: obtinute prin impartirea rezistentelor normate R, cu coeficientul Ym (coeficient supraunitar care tine seama de variatiile probabile ale rezistentei normate R, a otelurilor puse in opera, fata de cea stabilita pe epruvetele de incercare si de abaterile dimensionale' ale elementelor construetiei , conform tolerantelor admise la livrarea produselor): (3.11 ) rezulta din tabelul 3.
14

• .O.BSE,RV_ A -rIE: Rezlstente de ca.lcul entru '. • Impartmd Iirni ta de curgere a treptei d p., grOSI~I 40 rnm se obj in dill acest tabel. e groslml respectIve prin coeficientul Ym

3.13. Modulul de elasticitate al otelului se ia egal rea E = 210.000 Njmrn2. ' cu valoaCaracteristici de calcul pentru oboseala 3.14·. Rezistenta de cal 1 t b ~ . cientul de asimetrie al etoCrUt ~eln ru ~ oseala depmde de coefi. un or umtare.
p=~
Gmax

.

t>

(3.12)

I

11\ care. O'.. io ~i O'maz reprezinta efortuI it , maxim, In aceeasi fibra de beton. urn ar mmim, respect-iv . 3.15. Rezistentele de 1 11 b ~. bilesc cu ajutorul relatie! ~a cu a 0 oseala ale betonului se sta,

.

R~=mgc'R; (3.i3) care: mgc = coeficientul conditiil d1 compresiune pentru cazut rn ~ ~ "1 or e ucru al betonului Ia , carcan or repetate, stabilit cu relatia
A.

III

1,0 (3.14) . Rezi~tentele de calcul ale betonulul" Ia se iau din tabelul 1. compresiune, R~, . 3.16 .. Rezistentele de calcul Ia oboseala nepretenslO~ate se stabilesc cu relatia ; ,R~, ale armaturitop~

mbc = 0,6

°

'

+ 0,5

,

R~ =mo.mB.R
a a

"

(3.15)

..

15

sectiu " . In .In . b) zona lntiusa a -; • nn d e beton nu se ia ' • considerate caleul; on Rezistentele de ealeul R4 rezulta din tabe1u12, iar eoeficient i i de reducere m~ si m~, eorespunzatoare valorilor'coeficientului de asimilare p se vor Iua din tabe1ele B.t si B.2 (Anexa B). 3.17. Yerifiearea la oboseaHi a grinzilor de otel din elementele compr c beton-ote! se face comparind efortul unitar maxim eu rezisten.a de caleul R multiplicata eu coeficientul yasVel: ('j~y.R (3.16) CoeEcientul y se determina conform indicatiilor din anexaB. 4. SECTIUNEA
J

{()~~ti~e~~~:lc~~~~~~apet S~nt~~g~rta e!as. ic ~i .modululde det . d)' . zona comprimata : nu se produc lunecari pe ft d .) de otel ~i dala de b eton a~ra a,a e contact dintre
.Ol110IIT4.,'T3'i\' ~ectiunea t:ansversaIa de caleul se obt ine ca
0 sectiune e ote~, prm tra~sformarea secti unii dalei com riin armatrIntr-~ se~tll!ne echivalenta de otel. Aceast~ tra~~~

b :: e~~i~~~~~~t~~n e~~f:~l!~~~ ~~i~~~ed~ caleul da. alei ~e ' d valon: are una In urmaI' ,

...

TRANSVERSALA.

DE CALCUL

Ul.~imea de calcul a dalei de beton armat 4.1. Latimea de ealeul a dalei de beton armat seia egala distanta dintre axele grinzilor de otel , dad aceasta distants depa~e~te 1/10 din desdiiderea de calcul a acestor grinzi. Pentru situatiile in care distanta intre axele grinzilor otel este mei mare dedt 1/10 din deschiderea acestora, latimea ealeul a dalei de bet on (b) se determina cu relatia :
a b=

. n' = n pentru .incarcari statice' d .Cd ~ coefici~ntu_!uin sint date in tabelul 1}:e scur a urata (valorile ell' nu de de curg;ii le~t~n~ ~~ructi~ ~. n, daca. se~ia~i~ considerare si efectul durata (valorile coefi~~~t;~rc~z~l k1~~a~~~~~10~ ~tatic; de Iunga r paragrafului 3.5)' n' , 'nO _ ma con prevelimita de oboseala, - 2n pentru verificarea la

~x:n

4
".. ""cUc1L

V

1

+ Lc-l-a1- )2

, (4.1)

re 1 11 a,

e tens 1C1 tiil

.4·.I? ta~la

adxaneutra este situata in grinda de otel (fig 1) e ti .. ~ caleul ale se,c, iunu c ompuse se ,. determina , e urmatoare: -,

, a) aria de calcul a sectiunii compuse:

unde:

intre axele grinzilor de otel : l = deschiderea de caleul pentru grinda considerata. La grinzile marginale, prevazute cu p1aca in consola, se introduce in caleul 0 fi~ie de pladi in consola cu Iatimea b', care se derermina cu relatia : .
,

a = distanta


b) momentul L,
=

Ao=Ac+A+~. de inertie

A

.

n'

,

(4.3)

al sectiunii

compuse de calcul:
Ib

'

~=V
b

1+ 12
,r

.(~f
1

I.

+A

~

y2co

+A

A

y2Ca

+'

-;;;-

+ Ab
--;;:

\

(4.2)

Y2 ; cb

( 4.4)

unde: c = distanta tntre axa grirlzii de otel ~i marginea placii in consola; b' = Iatimea de caleul a placii in consola, masurata din axa grinzii de otel. Sectiunea transversala de caleul .In domeniul elastic ' 4.2. Calculul in domeniul elastic al elementelor compuse beton-otel se face admitind urmatoarele ipoteze: / a) secFunile plane ramin plane si dupa deformare; 16

, . ~c) pozitia axei neutre a sect iunii compuse de calcul, defimta pnn ordonata Yo': Yo'
=

y,

+ Al.

[A"

(Yb.

+ Yba) + ~:'

Yto]

(4.5)

se poate neglija la determinarea caracteristicilor
sectiunii beton-otel ,

In general, aportul nervurii de ingrosare a dalei de beton
de calcul ale

11

h

t h2L Jt
'j,

r-

0

\,.,

Ao

-+
~

Yts .
h
1-,2

r-~p
+-t11
h
y, 1
y,

Aa

hb

t+:

.,1,6

Ycs 1

Y6,'
• I

I

lYe,
i

_§_

Yel

YL

Ao

_ --1-transversala de calcul pentru de beton. grinzi

!,
.

.

oj
Fig. 1. Sectiunea . transversala de calcul pentru metatica. grinii

6)
cu axa neutra in grinda

Fig. 2. Sectiunea

cu axa neutra

in dala

4.5. Dad axa neutra este situata in dala de beton (fig. 2), caracteristicile de calcul ale sectiunii compuse se determina ca si pentru 0 sectiune omogena d~ otel , neglijind betonul int ins. . Se aplica relatiile : a) aria de calcul a sectiunii compuse: b. Ybs (4 6) Ac =Ao+ Aa -,. n

4.7. Determinarea caracteristicilor de calcul cu relatiile (4.3), .(4.4) ~i (4.5) este admisa si pentru sectiunile la care axa neutra . este situata in placa de beton, dad este indeplinita conditia :
( 1.9)

+-

.Sectiunea transversala de calcul in domeniul elastico-plastic 4.8. Sectiunea transversal a de calcul in domeniul elastica"plastic se uthizeaza pentru calculul momentului incovoietor de . ruperc la starea limit a de rezistenta. 4.9. Sectiunea act iva (de calcul) este fermata din sectiunea de bet on supusa la eforturi unitare de comprcsiune si sectiune de 'otel supusa la eforturi de intindere sau de compresiune. Sectiunea de bet on supusa la eforturi unit are de intindere nu se ia in considerare in calcul. Diagrama eforturilor unitare-deformati i ispecifice ale betanului se admite de forma simplificata triunghi-dreptunghi (fig. 4.a).

b) momentul de inertie al sectiunii compusc de calcul : T,
=

I

u

4 +~

o'

Yeo

2

? b'Ybs . + A a • Yea + -,-. t: , ,-,·n 5

(4.7)

c) pozitia axei neutre a. sectiuni i compuse de calcul , defiriita " prin ordonata Yo" rezulta din ecuatia de gradul 2: _
2 Ybs

+

2,,'(.1o+A.) b.

" _2n' -' us b

[A (h-y)+a'Al=O
0 • ,

a •.

(4.8)

4.6. Aria sectiunii arrnaturii A. a dalei de beton, paralela cu axa grinzii co~puse, fiind in mod obisnuit redusa, se ~oate neglija in formulele (4.3) ... (4.8), care se simplifies in consecinta , 18

,

'~.lO.' Distributia eforturilor unitare pe Inaltimea sectiunii 'pe beton are unadin formele indicate in fig. 3, functie de pozitia axei neutre Ia starea limita de rezistenta (in .dala de beton sau in afara ei). 4.11. Pentru otel se admite de asemenea diagrama simplificata Prandtl eforturi unitare - deformati i specifice de forma 'triunghi-dreptunghi (fig. 4.b). ,
~:
Fig. 4a."'Diagramii triunghi-dreptunghi'de eforturi de f'orrnat it specifice pentru beton.
4

un itare

,_.,
',I

'-I ~-;:---

(35

. ~J?

o

E
Fig, 4b. Diagrama de caIcul pentru

'cf = CJ;{
grinzile de otel.

20

21

5. OALCULULELIEMENTELOR LA STAREA UMITA. Generalitati

COMPUSE BE'_fON-PTEL DE REZISTElNrA

5.1. Momentele de incovoiere la starea limita de rezistenta se determina cu luarea in considerare a comportarii elasticoplastice a betonului in dala, precum si a otelului armaturii ~i a eelui din grinda meta lica. Calculul elementelor compuse beton usor-otel la starea limita de rezistenta este influentat de valoarea mai mica a modulului de elasticitate, respectiv'de valoarea mai mare a deformatie i specifice limit a de rupere a betonului u~or fata de betonul greu. 5.2. Legatura dintre deformatiile specifice ~i eforturile unitare este aceea 'indicata in paragraful 4.10 si 4.11. 5.3. Se accept a ca, ptna la atingerea starii limita de rezistenta, nu se produc alunecari pe suprafata de contact dintre grinda de-otel ~i placa de-beton. . 5.4. La determinarea momentului de incovoiere -Ia rstarea limit a de rezistenta se neglijeaza aportul betonului din nervura de ingrosare a dalei. -. 5.5. Armatura dalei de beton atinge curgerea inainte ca in fibra superioara de beton sa tse atinga deformatia specifica de rupere (Eb,). In general, aportul acestei arm at uri se poate neglija. 5.6. Se recomanda ca alcatuirea sectiunii compuse sa' fie facuta astfel indt axa neutra, la starea limita de rezistenta, sa fie situata in dala de beton; in aceasta s ituatie cele doua elemente componente (grinda de otelsi dala de beton) sirrt folosite cu maxima eficienta. . 5.7. Grinzile compuse la care axa neutra a sectiunii plasticizate este situata in grinda de otel pot fi: a) Grinzi compuse eu sectiunea transversala compacta. Sectiunea transversala de otel se considera compacta daca zona comprimata a acesteia, format a din talpa superioara si portiunea din inima situata deasupra axei neutre, prezinta 0 rigiditate suficienta pentru a permite plasticizarea totala a sectiunii, precum si 0 rotire corespunzatoare , fara pierderea rezi~te~~ rei prin voalare. In acest scop, elementele componente ale grmzn de otel trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : . "

:::_ inaltimeazonei din inima grinzii metalice cuprinsa intre neutra a sectiunii plasticizate si marginea superioara a inimir nu depaseasca de 34 ori (OL 37) sau 28 ori (OL 52) grosimea inimH; ...... - latimea din talpa comprimata a grinzii de otel , situata «leo parte ~i de alta a inimii, sa. nu depaseasca de 7 ori (OL 37) .~~tl·6ori (OL 52) grosimea.talpii; : ...{k~; latimea talpii comprimate a grinzilor chesonate cu una , }:~11 mai multe casete, precum si Iatimea placilor de intarire ma,./;~J\<ltaintre rindurile longitudinale ale niturilor sau ale cordoa{;:nelor de sudura sa nu depaseasca de 23,5 ori (OL 37) sau 19,5 .' .ori (OL 52) grosimea tablei de otel : lungimea necontravintuita a talpii comprimate in zo.;(nele momentelor negative sa respecte cerintele impuse de calculul -, I plastic al structurilor metalice. b) -Grinzi compuse cu sectiunea transversala zvelta. ·~;f'.· Sectiunea transversala de otel se corisidera zvelta cind ele,'Y'.rnentele'componente ale grinzii de ote l nu indeplinesc conditiile ;,('X-prezentatela paragraful 5.7.a). 5.8. Calculul capacitatii portante la starea Iimita de rezisp,;~1entaconsiderind plasticizarea completa a sectiunii transversale k}~te fi aplicat la grinzile compuse cu sectiunea compacta,precum .•.. 'i1a c_el~zv~lte, cind axa ~eutra a :ectiunii plastici~ate ~u este i"s,~tuatain gnnda de otel itn cazul cmd aceasta cade m gnnda de ;"9~el, calculul capacitatii port ante considertnd plasticizarea .com\,,/'~leta a sectiuni~ transversale, se poate efectua numai la grinzile :compuse cu secti unea transversal a compacta. ;':','.',. 5.9. Calculul capacitatii portante la starea limita de rezis<';~~enta considerind comport area elastico-plastica a sectiunii trans~<yersale se efectueaza pentru grinzile compacte sau zvelte atit cind taxa neutra se ana in placa de beton, cit si cind se situeaza in inima ,grinzii de otel , Comportarea elastico-plastica, prin limitarea ',rotirii sectiunii transversale de catre deformatia specific a de rupere a betonului si , in consecinta, prin limitarea gradului de plas.ticizare a sectiunii , permite 0 apreciere corecta a 'capacitatii por, t~nt~ la starea limit a de rezistenta, ?-ti~ pentru gri.nzile co~pacte, CIt ~l pentru cele zvelte. In cazul grinzilor cu sectiunea transverssala compacta se impune respectarea condi tiilor din 5.7. a) iar tn cazul celor zvelte se vor aveain vedere particularitatile prezentate iI} 5.23. • ,

~1fi -

'2,:,'.

J,

<,

22
~
,

23
.,.-,.- ..-,'

\

5.10. Pentrn calcululla starea limit a de rezistenta se deosebesc trei tipuri de grinzi, in functie de modulde preluare a indircarilor: - grinzi de tip 1- grinzi compuse beton-otel la care toate actiunile , inclusiv greutatea proprie sint preluate de sectiunea compusa : . - grinzf de tip II - grinzi compuse beton-otel la care 0 parte din actiuni (de exemplu greutatea proprie a grinzii de otel si a dalei de bet on) sint preluate de grinda de otel, iar restul acti. unilor de lunga durata (de exemplu greutatea moarta) si de scurta durata (de exemplu Incarcarile utile) sint preluate de sectiunea compusa : - grinzi de .tip III - grmzi ' compuse cu eforturi initiale , obtinute prin preincovoierea grinzii de otel in sens invers fata de incovoierea rezultata din incatcarea utila. 5.11. Starea limita de rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice de rupere a betonului (e in fibra superioara a dalei de beton, In functie de pozi tia axei neutre ~i d~ gradul de plasticizare a betonului si a otelului din grinda metalica se deosebesc patru stadii limita indicate in tabelul 4 si in figurile 5, 7 si 8,pentru fiecare dintre cele trei tipuri de grinzi prezentate in paragrafuI5.1O.
br)

tabeIul

4

2
cl

3
dreptunghi trapez dreptunghi

"
dreptunghi triunghi dreptunghi triunghi dreptunghi triunghi 5-c1 triunghi 5-ca; 8-c

6

7-c

d

dreptunghi

5-d;7-d 8-d

.), •.• ;.""

i .....

TabeIuI 4

··H ..

Do~eniul de valabilitate pentru fiecare stadiu Iimita re- ~ din anexa C, corespunzator fiecarui tip de grinda compusa -otel (tabelele C.l, C.5, si C.6). .5.12 .. C'l:pacitatea portanta la starea limita de rezistenta a sectiuni compuse beton-otel solicitata la incovoiere, cores'UlJL.t-<1toa!e fiecarui stadiu Iimita se determina conform prevedm anexa C. (paragrafele C.1, C.2, si C.3). Momentul incovoietor rezultat din Incarcarile exterioare cod.l1e$J>urlzator fiecarei sectiuni, trebuie sa fie mai mic sau eel mult cu capacitatea portanta Ia starea Iimita de rezistenta, deterO,,·ta conform indicatiilor din paragrafele C.1, C.2 ~i C.3 ale
...... <1

STADII LIMIT A PENTRU GRINZILE COMPUSE BETON-OTEL
Forma TipuI de eforturi. unitare pe: Figura

Beton 3
dreptunghi triunghi

Grinda

de oteI

1

1 a

2
al

I
dreptunghi

6

5-bl.7-b, 8-b

aproximativ al capacitatii portante, considerind complet.a a sectiunii tr'l:nsversale, conduce la relatii simple, deci la un volum mic de Incru, prezentlnd avanunei rapiditati la proiectarea sectiunii transversale. Procedeul de calcul simplificat, pentru cazul cind se considera plasticizata intreaga sectiune transversala, poate fi urrnarit tn ~nexa C (paragraful C.4)· pentru cele doua cazuri ale pozitiei a.xe~nep:t!e, car~ po.~te fi sit.uata fie in placa de beton comprimata, fie- m .mrma grmzn metalice ,
·...~..... ~"IL<1l'.;<1

C.

dreptunghi

dreptunghi triunghi dreptunghitrapez

dreptunghi trapez dreptunghi trapez
+-

6. CALCULUL EFORTURILOR $IOTEL

UNITARE

IN BETON

-

6.1. Calculul eforturilor unitare in domeni ul elastic este ~ec~s~r pentru verificarile Ia starea limita de oboseala si la starea Iimita de deformatii specifice critice. .

,

I

24

\

25

.

q;,

~

~'l .. ~
.~

t..

Cl ~

~

.'0
~

'V

Iv

"

~£ ~

~ Ef ~t i ':~'\:~~ "'sj )i ~ 0 B~

~ ~~~

~.., ~
-,

1;
I

'?

I

"l '"

D"~\i '0 ,

t1~ G'

.n

~ ~

,.

>.I-t ~ ~
Q' "

~

\
I:l'

---.--

~~T
\
---

_-

~

\s
c:: ,

'\

....'
'<)

....

.
-_ ...
-.'

\~
~

..----

_.--- --I

--

~

'"
\I)

"'"

t

,,~
~ <;

<

<,

." .,
~ ~ ....

~

"Ik:q_

<,

~

...
0)

~

t-._

...

2P

-.

5',(

7,.( I

6.2. Calculul eforturilor unitarc se face considerind elemencompus ca un corp elastic ~i omogen (cu neglijarea betonului . iunea transversal a de caleul determinindu-se conform subcapitolelor 4.2 la 4.6. Pentru determinarea eforturilorunitare maxime sau minime extreme ale grinzii de otel ~i ale dalei de beton se aplica ""'''''Tl'I11 suprapunerii efectelor. In cazul cind la realizarea elementului compus se folosesc . de otel cu goluri in inima (grinzi ajurate), verificarea eforse va face at it in sectiunea de moment incovoietor maxim ul unui gol, cit si in sectiunea defavorabila unde, peste de intindere din incovoiere, in talpa inferioara, se su·~~91,r.a·pu.n eforturi unitare de intindere din forta taietoare : pozitia sectiuni defavorabile se va determina intocmal ca si in grinzilor metalice ajurate, iar repartizarea fortei taietoare doua talpi se face proportional cu momentele de inertie , acestora. 6.3. Caleulul eforturilor unitare se face cu luarea in considea incarcari lor normate (incarcari direct aplicate, deformati i si eventuate contrasageti ale grinzii de otel, contractia ""~JL"'J.I".·, diferente de temperatura,) in gruparea fundamental a :..y,,~~., cu exceptia prevazuta la paragraful 2.4 . ..', .4. Eforturile unitare produse de incarcarile normate direct. se determina cu formulele cunoscute din rezistenta ma6.;5. In cazul existerrtei eforturilor initiale obtinute prin ej)'rellnCOV'O]' grinzii de otel in sens invers actiunii inciircarilor, erea realizarii legaturilor cu dala de beton, se va proceda

o,{

~
: ,'t

,
"

1

If

Ft<"

~~ ~A
'j(
-q;~

~

~

"
l
.~

0
~

'Q

. de otel prin pretncovoierea ei, se va considera astfel melt carac_,', b) Momentul

·a) Marimea eforturilor

unitare

initiate,

introduse

in grinda

teristtctle meeanice ale grinzii de otel si ale dalei de beton sa .' fie .clt mai rational folosite.
incovoietor si forta taietoare rezultate din 'prt!lncovoierea grinzii de otel produc eforturi unitare in grinda tompusa beton-otel dupa realizarea .legaturilor si eliberarea grinzii ,deotel din dispozitivul de preincovoiere: aceste eforturi unitare se ca lculeaza in conformitate cu prevederile paragrafului prece dent. . ,
I

.....

~,

~

ak
Co)

.y

-_.-....

~!

.~ I

~i .'

8~
___ o

¥_"

33

7.2. Verificar~ la oboseala a dalei de beton armat a'gtinzii compuse se face punind c.o.nditii}e c~ eforturi~e unitare norrnale de compresiune in bet.on~~I arn;atura,. dete~mate ~onfor;n p.~evederilor din 4.2 la 4.7 si a capitolului 6, sa nu depaseasca rezrs.tentele de calcul la oboseala preserise in paragrafele 3.14 Ia 3.17. :
, I

crb.

~

R~

(7.1) \

~i cr. ~ R~ (7.2) 7.3. Verificanea la oboseala agrinaii de otel se faeeconform prevederilor STAS 10108/0-78, eforturile un~tare n?rmale. s i tangentiale fiind determinate conform prevedenlor capitolului 6.

,

. .ji-r£Ontrasageata.aplicata grinzii de otel , cind se introduc eforturile initiale in aceasta; -. f9 .-;:, sag~ta grinzii compuse beton~~tel din ~inc~rdiril.e de scurta ~,i lung.a durata aplicate dupa realizarea legatunlor dintre grindade .otel:~i dala de bet on ; . f~;"""T .vaio~rea admisibila a sagetii grinzii compuse, care se iaconform prevederilor STAS 101O8/0~78. 8.5. tn cazul chid inoarcarile temporare produc vibrat ii, este necesara verificarea ca frecventa acestor vibrafii sa nu corespunda eu nici una din frecventele proprii ale elementelor de constructii . 9. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMA'fII SPECIFICE CRITICE

~~i.RIFICAREA
> •

LA STAItEA LIMJTA'DE (SAGETI)

DEFORMATII

8.1. Deformafiile din lncovoiere ale grinzilor compuse beton-otel.se limite~a la valorile admise pentru constructiile metalice'. . . Calculul sagetilor se face eu 'luar~aAin ~onsiderare a. efecte~or de crestere a deformatiilor betonului .m timp, sub actiunea Incarr arilor de Iunga d~rata; in cazul i?:carcari~or de scurt.a durata nu se vor lua in considerare deformatiile suplimentare din curgerea lenta' a betonului. 8.2. Modulul de rigiditate la incovoiere al gri,nzii compuse beton-otel se ia ega] cu produsul E.·le, in care m(:m~entul de inertie L, al sectiunii transversale de calcul se determma conform prevederilor din paragraful 4.2, la 4.7. 8.3. Calculul sagetilor grinzilor compuse-beton-otel se f~c,e ca pentru corpuri elastice si omogene, tinind se~~. de reguh~e statisticii constructiilor si folosind modulul de rigiditate prevazut in paragraful preceden t.· . 8.4. Sageata totala a unei grinzi compuse beton-otel se .obtine prin insumarea sagetil.or partiale : . f = f. j; fq~ ~ fad'" (8.1) unde: f. '- sageata grinzii d.e otel di~ in~arcarile preluate numai de aceasta, Inainte de realizarea legatunlorcu dala de bet on armat, calculata cu modululde rigiditate Eo . 10;

s.r. Verificarea la starea limita de deforrnatii specifice critice sc efectueaza pentru asigurarea elementului compus impotriva pericolelor indicate in paragraful 2.13. Solicitarile sedetermina conform prevederilor subcapitolelor 2.3 la 2.6, luind in considerare incarcarile normate in gruparea fundamental a (inclusiv contractia betonului si diferenta de ternperatura dintre dala de beton ~i grinda de otel). . 9.2. Eforturile unit are normalein fibra inferioara de otel (0'0') si in fibra superioara de beton '(O'b,) se calculeazacorifo;m prevederilor capitolului 6, momentul de inertie l , al scctiuni i transversale de calcul determinindu-se cu n' = n sau n' = k» 'fl,. dupa .cum este mai dezavantajos (capitolul 4). _ 9.3. Deformatia specifica la ' limita de proportionalitate a otelului din talpa inferioara a grinzii de otel nu este depasit a , dad este satisfacuta conditia :
.C-_,

(9.1) in care rezistenta caracteristica R, a otelului are valorile elate in tabelul 3. ' " 9.4. Starea limita vde microfisurare a betonului din zona comprimata a dalei de beton armat nu este at insa at ita timp cit cste satisfacuta conditia :
>

++

(9.2 37

36

in care rezistenta caracteristica R~ a' betonului -Iacompresiune se determina conform relatiei 3.2.. ;': 9.5. in zona momentelor negative se va realizaprecomprimarea sectiunii compuse , Forta de precomprimarev se' va. stabil i din conditia ca pentru ipoteza cea mai defavorabila desolicrtare sa se obtina starea de decompresiune pentru fibrasuperioara de

I-

beto n ,

" ,,:

t

Q)
,I --------1

r~~Sf,;:~

r-~

"..

~/LZ&'

)<._d

10. ELEMENTELE

DE LEGA.TUI{A.

~~~,"
I

DJ

I

10.1. Elementele de legatura ale grinzilor compuse betonotcl (fig. 10) se prcvad 'pentru a prelua at itIu nccarea di~tregrinda de -otel si dala de betonv.cit si forta de in tiridere rezultate; din tendinta de ridicare a dalei de pe grinda de otel : aderenta pe suprafata de contact dintre talpa superioara a grinzii de otel ;;i dala de beton se neglijeaza, intreaga forta dc-Iunecare fiind predata elementelor de legatura. 10.2. Forta de \lunecare, corespunzatoare rst'ari i limit a de .rezistenta , estc egala cu fort a de compresiu ne din beton (Nb) ; marimea acesteia se determina cu relati ile din tabelul C.'! (anexa C), functie de stadiul [imita in care se calculeaza starea limit a de rezistenta, ', 10.3. Elemen'tele de legatura corespunz atoarc acestci forte de lunecare se distribuie uniform pc lungimeadegrinda cuprinsa intre punctele de moment maxim si momen t nul. Numarul elementelor de legatura, amplasate pc lungimea indicata mai sus si capabilc de a prelua forta de lunecare L" se deterrnina cu relatia :

~~Z--)~
c)

I

I

~-==j

I--------~

0')

d
1

[J~I ~
-

,-

-

-

-

_j

(J 0.1)
unde : m, = 0,8 -coeficient al conditii lor de lucru al clementelor de legatura, care tine seama de solicitarea neuniforma a acestora p~ Inngimea de grinda pe care s int distr ibuite. 10.4. Capacitatea portant a la starea Limita de rezistenta a elementelor de legatura de tipul bara spira la (fig. 10, a) se determina cu relatia : L, unde : dsp este diametrul
=

T

~F
1 .~~
,-

Ph

J:

&rn

• ,

#
e}

-

-

-I

~

-

-

--I

'fB,.'·
=1[
--"" '

:_-----~

1- ~

_)

1440 d,p'f

~f-

u.

(10.2)

barei

spirale .

.

38

Fig~10. Elemente de legaturi a) bara spiralii. b) bare inclinate, c) bare eu buela, d) dornuri, e) diblur],

portanta la a .elementelor. d~ legatur~ reali~ate (fJg. H~.' b), .dl~ Ipotez~ ca se atmge zrstenta la mtlndere ~l la forfecare

to ..5.. Capacitatea

L,
unde: ins a eel mul t S-a notat: d -diametrul mentcle de legaturii talpa

=

N. cos oc

+ T. -sin
YR:

dinbare rotunde inclinate , simultan starea Iimita de re, este data de relatia : ,.
,

starea.

limitii

"

de

rezistentii

se obtine ca valoarea cea mai mica data de relatiile func tie de felul solicitarii, '" a) dornuri solicitate numai la forfecare :

de mai ,

j06~

oc

(10.3) ( 10.4) , unde : m', reprczinta nuri si are valorile

t: = 0,17

d2 m,

Na = A•. R.
T. = 100·d2

.t., = 0,63 d.2• s,
condi tiilor 9. de lucru pentru

Y E.·

R~,

(10.8) (10.9) dor9

eoefieientul din tabelul

Tabelul

(10.5) barei : de otel, din care se confectioneaza \, vertical al barci elede ,'

COEFICIENTII CONDITIILOR DE LUCRU PENTRU DORNURI: ma
-,

Raportul

ma-

d

l!

oc -

unghiul superioara

de incIinare hi plan a grinzii de oteL',

16 ~ d

<

25 mm

fata

I

25 ~ d ~ 32 mm
)

. Daca el:mentele d: l~~atura. prezinta inclinare 7i on~ontal fata. de axul talpii supenoare a grinzii metalice ghiulB, relatia (10.2) se scrie sub forma: ,

in

plan cu un-

,;;. 4,2

1,0 0,85
It

0.95 0,80
ale raportului

~
3

3

(lO.6)
10.6.Capaeitatca portanta Ia starea Iimita de. rczistenta a elementelor de legiitura realizate din bare rotunde eu bucla (£iCY• lO.e) se determina eu relatia (10.3). b , Lungimea minima a barelor rotunde eu bucla este de 7 d ins a eel putin 12. em. Distanp, bI Intre axele celor doua ramur i ale buclei se determina eu rela tia : b 1=-- 2
, 3,5
---

< -' <
d

4,2

Pe'ntru valori interrnr-diare i nterpolcaza liniar.

~/d

se

b) dornuri

solicitate Ze

vnumai: la forta
= ti»

axiala

de intindere :

D· h,' Rf
'Tt·d 4
2

(10.10) (10.11)

Z c =07 ,

R

0

Aa·Ra d.R
e

-LI

d
,

(10,7)

.r

stabil ita in ipoteza di rezistent.; pe bucla este egala eu 3.5 Re'

de calcul a betonu lui la strivire

'

. Daca lungimea unei ramuri a buclei estede eel putin 25 d , dlsta~ta bI ~e, va J)Ute~ reduce la 4. d. Pentru lungimi ~le ramurii bucIel. cupnnse .m~re ,7 d, respectiv eel putin 12 em, si 25 d, se va mterpola Iiniar mtre valoarea data de relatia (10.7) ~i.4 d. 10.7. Capaeitatea portanta lastarea Iimi ta de rezistentg a elementelor de legatura realizate din dornuri eu eaPI (fig. 10 d) , 40

unde : D este diametrul eapului dornului, in em; Ii, reprezinta inaltimea tijei ,dornului, care se recomanda sa fie de eel putin 3,5 d. .. .' c) capacitatea portanta a. dornurilor solAlCltate slIJ:lUl~a~ l~ .forfecare ~i forta axiala se stabileste presu~)UnlI~d 0 re~atle Iiniara intre valorile L, si Ze' Dad pentru 0 sltu~tle data, raportu l intre efortul de luneeare L si e£ortul de intindere Z este: ~.-: = ZIL si raportul '( = ZelLe> eapaeitatea portanta se determina eu relatia :

L'
e

= __ l ~ y

+

Ze'

(10.12) 41

•.. 10.8. ~apa~itatea: .portanta a elementelor de legaturarigide de tipul diblurilor, (fIg. 10.e) se determinacu relatia : La = m•• R •• A
b• b•

uncle:

fL = 0,5 pentru bareinclinate; fL = 0,7 pentru bare eu bucla.

(10.13)

N. ~i T. au semnificatia 11. ELEMENTE Dala de betonarmat

data. de relatia (10.4) CONSTRUCTIVE

unde: A reprezinta suprafata de. strivire a betonului masurata intr-un plan vertical, normal pe axa grinzii de otei; . m, - coeficient al conditiilor de lucru ale betonului la strivue pc suprafata elementului de legatura, care se va lua din tabelul 10.
Tabelul 10 COEFICIENTII CONDITIILOR DE LUCRU, ms
Modul de alcatuirc a grinzii compuse

I

Incarcrir i stat icc

I

Incarcar i repetate

-

grinzi ell da la fara nervuri ;!lgro~are

de 2,00 eu 1,SO 1,80 1,45 1,60

~

-

grinzi en da la realizatii uorv urti de ingrosare 1,3

bn 1,5> ->
b.,

-,
1,45

. 11.1. Grinzile compuse beton-otel se pot realiza ca gi-inzi independente sau cagrinzi facind parte dirrplansee debeton armat monolit sau prefabricate. La alcatuirea daleide betonarmat, care conlucreaza cu grinda de otel se vor respectaprevederile cuprinse in STAS 10107-0-81 atit. pentru beton cit ~i pentru armatura. 11.2. In cazul placilor de beton, Ia care grosimea hll este mai mica de 10 em, se vor prevedeaintotdeauna nervuri de ingro~are deasupra grinzilor de otel , care respect a inclinarea specifica placilor de beton armat; inaltimea totala a dalei de beton deasupra grinzilor va fi intotdeanna'Ce1 pu ti n 10 em. . Inaltimea h n· a nervurii de ingrosare va respect a conditia ; , ,

»:«

1,Shp

(11.1)

-<
bs

bn

1,3

1,40

1, lO

Obseria] ic : bs -- rcprczi nta liitimea suprafctci de str ivirc si bn - latimea nerv ur ii de iIlgrc~ar~' a da lei de: beton mrisuratri nivclu1 ccntrului de greutate a l suprafc tci de st rivirc.

Inaltimea nervnrii de ingrosare se va alege astfel incit inaltirnca totala a grinzii compuse sa nu depa~easca maximum de 2,5 ori inaltirnea grinzii de otel (fig. 1). ( 11.2)
la

Pentru a evita forfecarea betonului intre dibluri distanta' dintre acestea se va lua eel putin 3,5 ori inal tirnea diblulu'i. Prinderea diblului de talpa superioara a grinzii de otel se va calcula la forta de lunecare preluata de diblu (L) data de rela tia (10 ,13), si spori ta cu 20%.' c . 10,9.. Capa~itat~a portanta va elementelor de legatura riglde, de tipul diblurilor cu bare inclinatc sau cu bucla (fig. 10. e) se determina eu relatia : L, 42
=

Latimca nervurii de ingro;;are a placii , masurata Ia partea infcrioara a placii , trebuie sa. fie de minimum 1,5 on inaltimea ncrvurn . (11.3) i, 1,5 h.

,

>-

m,RCAb6

+ fL

(N. -cos IX

+ T',-sin

IX)

(10.14 )

11.3. La placile monolite se va acorda 0 atentie deosebita compactari i betonului in zonele elementelor de legatura ~i deasupra grinzilor de otel. . 11.1. In cazul folosiriipentru placi le monolite a unui cofrag picrclut din tablacutata, care,. impreuna cu betonul, formeaza o placa compusa beton-otel , continuitatea pe reazem se realizeaza -prin armare cu fi;;ii de plasa , . 43

11.5. Ctnd se folosesc i>Uici din beton armat prefabricate acestea sevor poza pc un strat de beton (mortar) de eel putin 2,5 em, asezat pc talpa superioara agrinzii de otel , Pentru realizarea unei grosimi constante a patului de beton (mortar) se recoruanda ca e1emente1e prefabricate sa rezeme pc niste distantieri metalici sau din alte materia1e. 11.6. Latirnea minima a rostului dintrc placile prefabricate va fi de 30 em la partea inferioara a placii , Golul in care patrund elementele de legatura se va stabili in functie de tipul si dimensi- . 'unile acestora, in a~a fel lI}c1tsa se poata asigura 0 buna compactareabetonu1ui din gol. In placi , in dreptul golurilor de monolitizare se lasa rnustati , fara bucle, care tree peste elementele de legatura (fig. 11). 11.7. Betonu1 (mortarul}, din rosturile dintre prefabricate ~i din goluri1e in care patrund elementele de legatura va avea marca de minimum B 300; se va realiza cu agregate cu 52 7 mm : se va acorda 0 atentie deosebita modului de compactare. . 11-.8, Cind se folosesc sprijiniri intermediareprovizorii pentru grinzi, acestea se vor scoate numai atunci cind rezistcntele betonu1ui turnat monolit in placa sau in rosturi ~igoluri, determinate prin incercari pe cuburi , sint egale cu eel putin dublul eforturilor unitare care se tdezvolta in dala dupa eliminarea sprijinirilor. Aceste prevederi vor fi prescrisc prin proiect.
i~

seer/cove» ,

A-A

S£'CT/l./N£A ,

8-8

Gr Inda

de otel

11.9. Grinda. de otel poatc fi real izata : din profile I .laminate; din profile cu inima plina sau cu goluri ~i sectiune compusa realizata prin nituire sau sudura : din grinzi cu zabrele. In u\ti::' mele 2 cazuri talpa inferioara este cu mult mai dezvoltata dccit talpa, superioara. Profilele avind inima cu goluri (grinzi ajuratc) se realizeaza prin combinarea a doua profile cu inal timi diferitc , prin taierea nesimetrica a unui profil I, sau prin .intarirea talpii inferioare a unui profil laminat taiat simetric. Alcatuirea grinzilor cu sectiune compusa se face conform -prevederilor STAS 10108/0-78. ' 11.10. Sectiunea talpii superioare a grinzii de otel sc va reduce Ia- minimum; in cazul grinzilor realizate cu spri jiniri provizorii sc va adopta sectiunea care asigura fixarea clementelor de Iegatura : in celelalte cazuri se alege sectiunea in a~a Iel ,

Fig. 11. Dimensiu~i pentru rosturi de monolitizare.

44

ca prin pozitia centrului de greutate, sa se aisgure 0 utilizare rationala a otelului. . , Orientat.iv, pentru grinzi fara sprijiniri provizorii, se poate considera:
y),

maxime si sa creasca. pina 1'a.de doua ori diametrul spiralei in

=

0,25 _,.0,35

(11.4)

11.11. Latimea talpii superioare a profile lor compuse sau a grinzilor cu zabrele .trebuie sa asigure fixarea elementelor de . legatura iar gr~siniea, in cazul folosirii platbenz ilor , trebuie sa fie minimum 8 mm sau minimum 1/10 din Iatimea libera a talpii de pe 0 parte a inimii grinzii. 11.12. Talpa superioara se realizeaza din oteiuri sudabile pentru a permite fixarea elementelor de legatura prin sudura. 11.13. Suprafa ta talpii superioare a grinziide otel care vine iI}contact cu betonul dalei sau cu patul de beton la dalele prefabricate, trebuie sa fie lasata nevopsita si totodata sa fie bine curatata de exfolieri.irugina, grasimi, sau alte irnpuritati inainte de punerea in opera a betonului. Elemente de legatura 11.14. Elementele de lcgatura preiau fortele de lunecare dintre dala de beton armat si grinda deotel si ancoreaza dala de .grinda impotriva Iortelor de ridicare. Fortele din elementele de legatura trebuie sa fie transmise pina in zona activa (comprimata) a placii de beton armat. 11.15. Elementele de legatura se prind pe talpa superioara a grinzii -de otel prin sudura , respectindu-se prevederile STAS 10108/0-78 referitoare la proiectarea hnbinarilor sudate , 11.16. Distributia elementelor de legatura in lungul grinzii se face-in asa fel inc it toate elementele sa fie solicitate la forte egale; distributia uniform a se recomanda numai daca se folosesc placi de beton prefabricate prevazute cu goluri in care intra elementele de legatura , 11.17. Elementele de lcgatura bara spirala (fig. 10.a) se executa din beton-otel rotund OB 37 cu diametrul intre 12 si 20 mm. Spirala se e;'_ecuta cu undiametru egal cu de 5 pina ia 6 ori diametrul barei spiralei si cu pasul "e" variabil in lungul grinzii, in functie de variatia fortei de lunecare; se recomanda ca pasul sa se ia egal cu diametrul spiralei irl zona solicitarilor

..

zona centrala a grinzii. .. Spirala se sudeaza, in punetele de contact eu talpa superioara a grinzii de otel, cu cordoane de sudura care trebuie sa preia Iortele de lunecare corespunzatoare , , . Elementele de legatura de tipul barelor inclinate (fig. 10.b) sau al barelorcu bucla (fig. 10.c) se vor fixa de talpa grinzii de otelcu 0 cusatura -desudura in jurul capetelor. Ele se executa din bare rotunde de otel OB 37 cu diametrul intre 12 si 20 mm . Barele inclinate terminate cu ciocuri ,i barele cu bucla se vor duce cit mai aproape de fata superioara a placii de beton , respectindu-se grosirnea stratului de acoperire cu beton (STAS 10107/0-81)' apoi se vor indoi paralel cu Iata superioara a placii , Lungimea barelor inclinate sealege astfel ca acesta sa patrunda in zona comprirnata a dalei pc 0 lungime de eel putin 25 d , avind ins a 0 portiune orizontala de eel putin 10 d ~i cioc la capat. Lungimea optima a barelor cu bucla este de 150 mm, aproximativ 10 d; lungimea minima este de 7 d dar nu mai putin de 120 mm. Diametrul buclei se recomanda de 15 d. Inclinarea norrnala a barelor inclinate si a barelor cu .bucla este . 45° insi'i poate fi redusa pina la 15°; 'barele tnclinate vor avea 0 inclinare ~i in plan transversal.' Indoiturile cu raza midi de curbura se vor executa la cald . Distanta e1 dintre elementele de legatura de tipul barelor inclinate ~i a barelor cu bucla , masurata in lungul grinzii, va fi de minimum 0,7 h.; ~i maximum 2 h 11.18. Elementele de legatura de tipul dornurilor (fig. 10.d) vor avea in mod obisnuit diametrul cuprins intre 12 si 25 mm si. lungimea aleasa in a~a fel inclt sa aibe un ~trat ~e acoperire la suprafata superioara a dalei de beton, de cel putin 2,5cm. Capul dornulni la partea superioara se realizeaza conform indicatii lor date in fig. 10.d. . I Distanta de la margineafalpii superioare a grinzii de otel la dorn si 'lumina intre dornuri, masurata in planul sectiunii .transversale trebuie Sa fie de eel putin 2,5 em. ' Distanta dintre dornuri "e" 'masurata in lungul grinzii, nu trebuie 'sa depaseasca 60, em. Pentru a mari rezistenta betonului la strivire locala, dornurile pot fi prevazute cu frete elicoidale , avind .diametrul de 50~
b•

46

47

=

ha -

(i,

+ t,)/2

t"~"'~f;,}:I '
,:~),'
E. E. ,,:, E. R. R: R. valoarea finala a modulului deformatiei', tot ale a betonului '- modlilul deformatiei totale a betonului la timpul t de la aplicarea solicitarilor de lung a durata - modulul de elasticitate ill otelului din grinda metalidi - rezistenta de calcul a armaturilor dalei de beton - idem pentru calculul la starea limita de oboseala '- rezistenta de calcul a betonului la compresiune rezistenta normata a betonului de compresiune ~ idem, rezistenta de calcul Ia starea limita de oboseala ~ rezistenta efectiva a betonului la compresiune determinata pe cuburi cu latura de 14,1 cm;. - rezistenta normata a otelului din grinda metalica - idem, rezistenta de calcul. -efort unitar normal; diferite valori ale eforturilor u,nitare, afectate de diferiti indici, rezulta din figuri ~l text efortul unitar maxim de compresiune in sectiunea considerata· efortul unitar initial in fibra superioara, respectiv inferioara a grinzii de otel din preincovoierea acesteia -

d

t.,
Y

Yl Y2
Ys

Inaltimea dornului" distanta de la centrul de greutate al armatutii','.i la fata superioara a dalei de betonu• - diametrul armaturilor din beton-otel '\ - diametrul dornurilor:'<; 1. .;' - grosimea inimii grinzii .de otel. t, -, - grosimea talpii superioare, respectiv inferioafe a grinzii de otel - distanta de la axa neutra la fibra superioara ton i~ stadiul de rupere. = Yt -1M, = Y. - 1M.
=

-

R: R.

R:

,-

h.

+ 1M.

,

d.istanta de la centrul de greutate Go la fibra superioara respectiv inferioara a grinzii de otel Y." Yci - distanta de la centrul G, la fibra superioara, reSpElCtiv inferioara a grinzii de otel. '•.•' Y." Ybi - d~stanta de la .centrul de greutate Go la fibrasupe-' rioara, respectiv inferioara a placii de beton. - distanta de la centrul de greutate G. la centrul de greutate al armaturii AQ a dalei de beton - distant a dintre centrele de greutate G, ~i Go Yoo - idem intre G, si G. ' Ye. - idem intre G. si Go - idem intre Gc ~i centrul de greutate al armaturii A ' . Yea, -:- inclinarea barei elementului de legatura • ex - pozitia Iortei de compresiune din beton N. s - sageata totala a unei grinzi compuse beton-otel f

Y., Yt

-

R. R
(J

(J.

-

(Jop

(Jot

3. Eforturi moment de lncovoiere; diferitele valori ale momentelor de incovoiere, afectate de diferiti indici, rezulta din textul instructiunilor. N, - rezultanta eforturilor unitare de compresiune in beton instadiul de rupere. N. ,= e" E.A. - forta concentrata produsa la contractia betonului, care actioneaza in centrul de ,greutate G •. N=± MoE.A. - idem produsa de diferenta de temperatura intre dala de beton si grinda de otel, L. ~ Capacitatea portanta a unui element de legatura la starea limits de rezistenta. ,
(XI ••

M

-

alelor E. E. 50

'2. Efcrturi unitare, rezistente , alte caracteristici ale materi.modulul de elasticitate al armaturilor dalei de beton modulul de elasticitate la compresiune sau'iri'ffiidere al betonului

51

4.Coef icien ti c. 1

coeficient Gauss

de variat ie.: Intr-odistribuJ~e
:

lnOrma.Ia

k.=
k
v
=

+V·~CI

1

.~ raportul intre solicitarea de. lunga. durata ~i -solicitarea totala, . -,(1b/Eb deformatia specifica elastica in:itiala·a. b~tonului , - deformatia specifica fin~Ui din contractia betonului, ~ cresterea in timp <,t deformatiei specifice .~ betonului, " datorita curgerii .lente~j contractiei E,., E'i deformatia specifica initials a fibrci~upcrioare,~spectiv. inferioare a grinzii de. otel prin incovpierea acestela. . - deformatia specifica limit a (de rupere) betonului comprimat din incovoiere. '. . - idem, la limita conven tionala de elasticitate - deformatia specifica totala finaia dupa consumarea contractiei si curgerii lentc a betonului; ". ~ ~ E~ = RCfEq deformatia specifica la limita de curgere €c - deformatia specifica la sfirsitul palierului de, curgere m~ - coeficientul condi ti ilor de lucru al arrnatu rii pentru incarcari repeta te (0 boseala ) - idem, coeficientul care tine scama de felul sudurii - coeficientul condit iilor de lucru al betonului pentru incarcari repetate( oboseala ) ~ coeficientul condit iilor de lueru .pentru clemente de legatura .. m, - coeficientul condi ti ilor de.lucru la strivirea betonului n = Eo/Eb - coeficientul de echivalenta . n" - 2n - idem pentru cazul incarcarilor repetate (oboseala) n' = n; n' = len; n kn; n' ," no -coeficienti de echivalenta a, ~ coeficientul de dilatare termica Iiniara pentru beton. 't» - coeficient , al materialului pentru beton
.:i\

+ V· !Pel

":

'

.. .

- idem,pentru otelul din grinda metalica P = (1 min/a max - coeficient de asimetrie cp - val6area maxima de caleul a caracteristicii deformatiei in timp a betonuluidin contractie si curgere lenta (j)o . ~,valo~rea, de baza a caracteristicii deformatiei in timp a betonului CPci idem datorita curgerii lente (j),l .~, idem la timpul t de la aplicarea solicitarilor de lunga durata - diferenta de temperatura intre dala de beton ~i grinda de otel. - numarul elernentelor de legatura la lungimea de grinda cuprinsa intre punctul de moment incovoietor' nul ~i punctul de moment incovoietor maxim.
I

Yo

,

a

I

-

52

ANEXA'B

-1

Tabelul .Be coatlauare

B .1.Coeficientii m~ ~i m!
Rezistenta de calcul la oboseala R~ pentru armaturile pretensionate se stabilese eu relatia :
~=

II
2 0,9 0,7 0,65 0,95 1 0,75 0,8 0,65 0,65

3 1 0,9 0,7 1
1 1 1 1 1 0,7 0,85 1 1

ne(B.1)

m~. m;.

R"

In eare coeficientii de redueere m: ~i m: rezulta din tabelele Bl• respectiv Bz• m functie de valorile eoeficientului de asimetrie, p lii de ealitatea otelului.
Tabelul Bl COEFICIENTII P

Arm, sudate pr in OB37 0,8 presare cap la cap. PC52 0,7 Arm. sudatecu PC60 0,65 cclise decalate Arm, sudate prin pun etc (carease san plase sudate)

0,7

1

--

I-

1-

-0,85 0,45 0,40

-- --

--

I-

-- -1 1 1

Arm, sudate eu eclise in forma' de Arm. sudate eu pereehide eelise nedecalate
jgheab.

CB57 0,75 PC52 0,35 PC60 0,30

0,80 0,40 0,35

1 0,90 1 0,50 0,55 0,60 0,45 0,50 0,55

sr

mg
1
0,7

.

.

1 1 0.75 0,95 0,70 0,90

I

Tipul ote1ului

-1

I -0,51
0,35 0,48 0.58

Coeficientul de asimetrie p -0,21 0

*

Nu se admite sudura la bare la care p<O

I

0,2 1 0,4
",0

1·0,8
1,00 1,00 1,00

1 0,9

a

PC60 PC52 OB 37

0,30 0,40 0,45

0,40 0,55 0,70

0,45 0,60 0,80

0,50 0,65 0,85

0,60 0,75 1,00

0,90 1,00 1,00

1,00 1,00 1,00

Tabelul COEFICIENTII Tipul de otel beton 2 0,9 0,9 0,9 0,95 0,95 0,95
I 1

a,

m;
I 0,5 I , 0,61 ma
3 1
1

Mod-.l de realizare a sudurii 1

0

I 0,2 I

eoeficientul de asimilare p' 0,4 0,710,810,911,0

Armlit, sudate cap OB37 Ia cap prin pre- PC52 saxe, eu polizare PC60 fina a proeminente1er.

1 0,95

1

1 1
1

1 1 1

1 1 1

1 1 1

1 1

1

54

Tabel~~;(Bt

B.~. Coeficientul de echivalenta pentru verificarea elementelor compuse otel-beton Ia starea limita de obosealavse hi egal cu valoarea: n° =2in care n rezulta din tabelul
/

,DETERMINAREA

COEFICIENTULUI Y PENTRU VERIFICAREA SEALA A GlU.NZILOR DE OTEL
coef icierrti i c pentru a b

LA ·~BOr.

E

Eb

=2n

(B.6)

Grupa
Marca otelului elementelor si imbina-

,

,.,

1.

ar , de cicIuri, in mitioaae :

.'
OL 37

rrlor (STAS 10108/0- 78)
1
,

0,5 1,2

I

1,0

I

2,0

I

3,0

I

B.2 Verificarea la oboseala a grinzil~r de otel
Efortul unitar maxim (J se compara cu rezistenta de calcul R, multi plicata eli coeficientul y, astfel :

.5,0
I

2 3 -i. 5, 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
-.

1,20 1.30 1,55 1,85 2,10 2,75 3,50 4,80 1,25 , .1,45 1,80 2,40 2,75 3,80 -i,80 6,00

,0,60 0,70 0,95 1,25 1,50· 2,15 2,~0 4,20 0,65 0,85· 1,20 1,80 2,15 3,20 4,20 5,40

-- . 1, 1
1,3 ' 1,0 0,95

(J~y.R
0,9

(B:2)

Coefieientul y se determina eu relatia :
c

-1,-4 1,2

-1,2

-Q,85

(B.3)

,

--

-- -1,0 0,95,

____.

cind efortul unitar maxim, in -valoare absoluta, este de tntindere sicu relatia : , ,
y= c
b-

OL 44 OL 52

-- -\

1,1

a·p

(B.4)

0,9

cind efortul unitar maxim este de compresiune , Valoarea coeficientului
I

1,40

--•
1,6

-1,3

1,2

-0,85

y se limiteaza

la 1.

Numarul ciclurilor anuale se determina pe baza modulus de functionare. a utilajului considerat la verificare; pe baza datelor tehnologice. Cind numarul ciclurilor este mai mie decit 10.000 intr-un an, nu este necesara 0 verificare la oboseala ,

Valoarea coeficientilor a, b si c rezulta din tabelul Bs; coeficientul e se ia in functie de numarul ciclurilor incarearilor variabile si repetate,: care apar pe durata de exploatare a eonstructiei sau a elementului de constructie, de marca otelului folosit ~i de grupa care caracterizeaza elementul sau tmbinarea verificata la oboseala.

. .-

In

relatiile

(B.3) si B.4) p

=~

(B.5)

56

ANEXA C

C.1. Momentul de incovoiere la starea limita de reztstenta a - grinzilor compuse beton-otel de tip I , Starea limitade rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice de rupere a betonului (eo,) in fibra superioara a dalei de beton. In functie de pozitia axei neutre si a gradului de plasticizare a betonului si a otelului din.grinda metalica se deosebesc patru stadii limita, indicate in fig. 5 si tabelul 4 (capitolul 5). . Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu limit a rezulta din tabelul Cc l .
Tabelul

Valorile coeficientilor din Tabelul C.l rezulta din Tabelu l C2 in functie de ealitatea otelului folosit la grinda metalica , Pentru calculul coeficientului A se vor considera pozitive ambele deformatii specifice Ce si Ec)'
b•

Tabelul

C.2

VALORILE COEFICIENTILOR Iji, <p.' A
Valorile
I

coeficient ilor

Calitatea ohtelului

Deformatia specittca

Iji.
beton greu

E.%O
1,10 1,33

I

<p
beton greu

beton u~or

I

beton usor

beton greu

I
A

beton usor

C,.I

OL 37 OL 44 OL 25

0,76 0,73 0,68

0,78 0,75 0,71

1,45 1,61 1,90

1,38 1,50 1,70

0,31 0,38 0,47

0,28 0,33 0,41

DOMENIILE DE VAL~ILITATE A STADIILOR LIMITA PENTRU GRINZILE COMPUSE BE'foN-OTEL TIP I.
Stadiul lirnita

1,65

I

Tipul

I

Dorneniul

de-valabil

itate Iunctie de;

hp Y<hp y> hp

I

lib
y<tjI. h"

Capacitatea portanta la starea limita de rezistenta a unei sectiuni eompuse beton-otel solicitata la incovoiere, corespunzatoare fiecarui stadiu limita, se determina eu relatiile Stadiul limita "a"

a

at

as
bi

M1 =AoR(h-y,-s)
Stadiul limita "b'

+ A.·R.

(s-a')

(C.l)

b

y<hp y> y<-h hp

bs
CI

~.hb<

y<h"

M~ =Ao' R(h-y,-s)
p

c::'

W

1 hb < Y ~ <p. h"

ca

y>~hp

1

-+

+A •. R, (s-,-a')-A;,(R-a20) (Ys,-s)(R - a2,.)
X

t • hz.

(+ . h + Ys-s)
2e

(C.2)

Stadiul limita "c"

d

1

y> 1 A

1 {3'

M} =.jo·R(k-YI-s)+A~.
.hp y><p.h" 1 = 1630 (3' '

-+

R.(s-a')-A,,(R+as.}{Ys-s)-

hc.(R+as.)
"d"

{+ . !tee + Ys-s)

(C.3)

r.jI

=

+ A;

1

<p=--;

1-

A~-=--;

E.

-

Stadiul limita

Ebr

58

,-

2t·

.r~" R (1 J

1 + Ya -:-5 )- 2" t .k,

•• 2 R

,(1 J s.: + y,

+
(C.4)

k_. =n.. h., =h..
0'21 = -

+ It ..
Eo

=-::e:llr

.y _ Ya - Y
Y
Eor--

Momentul ineovoietor de ealcul rezultat din incarcarile exterioare , corespunzator fiecarei sectiuni , trebuie sa fie mai mic sau eel mult egat cu capacitatea portanta la starea Iimita de rezistenta a sectiunii considerate. Pozitia axei neutre, corespunzatoare fiecarui stadiu Iimita , rezulta prin rezolvarea unei ecuatii de gradul intii sau doi, conform relatiilor C.5 la e.8, dupa cum urmeaza : Stadiul Iimita "a":

as.

=E ••

Deforrnatiile specifice si e, se introduc' in relatiile (C.9) cu valorile absolute. Valoarea fortei de compresiune din beton (N~) corespul).~atoarc relatiilor (C.5) la (C.8) rezulta din tabelul C.3 pentru fiecare stadiu limita. tr

e

Ao·R -Ag.Ra , Ao' R-A"

-

N

0-

0

(C.5) ,
1 '

Stadiul Iimita "b":

(R-az,)

- 2"t.,kz• (R__;;_az,) A". R" ___.:. No

'0

(C.6)

StadiulJimita "e"

Ao' R - A" (R,-aa,)

-2"

1

t.h.. (R +a3,) - A

G•

R" - No

=0

(e.7) Stadiul limita "d'

Ao' R-2A
\

"

• R-2t.y.·
-.

":I"

R-

-, -t-h.· 2 -e

1

2· R___':'A.R -N
Q.

'

Go

11

~o

(e.8) (C.5) la (C.8) s-a notat:
. y('£", h'2. =
~c. =

In relatiile

+

-

Ee)- Yo --:- Ell,

E.r· Yz

.Yz

ha•

+Y -

.Y~

(C.9)·

y, =y-Ys-h"

60

Tabelul FORT A DE COMPRESIUNE

C. 3

IN

.BETON

Tintnd seama de pozitia axei neutre si de gradul de plasticizare a betonului ~i a otelului din grinda metalica, valorile "s" rezulta din tabelul C.4 si fig. 6.
Tabelul C.4

N',

=

b . h, . R. -

I:!.Nb
P

b.
Stadiul limita

11 .J

a'
f3

b· h

1 +2~

2 ·b·hp

.

-.R y,

1)

V ALORILE
c

"s"

I

Tipul

I
(b . hp -

Stadiul limifa

!J.Nb = a
~ b . y) Rc

I

Tipul

I
,

Valorilc

s

al

a

al

I

s=O,~112y

"
ae
(0,488

·b.y

-

1,590·

b.hp

+

b. 1,295 __ h p) , Y

2

R"

a2 b bl

din fig.

. Il y 7, Iunct ie de =. hp Y

b

bl b2

(b . hp -

~ . b . y) Rc

S

= 0,4112

,

( 0,488 . b . Y -

1,590 . b . hp

+ 1,295 + 1,295

7

b .h2)

Rc

b2 c c1

din fig.

. 7, Iunct ie de Il =- y bp 7, Iunct ie de Il =

c

C1

(0,488.

b.y -

1,590 . b. hp 0 0

b. h2) ~ R.

din fig.

..L
bp

c2 d d

C2

S

=

-

.2

-

1

bp

d

d

11=

.1--

1 s = -h 2

p

1

2~

= 0,807;

~ = 0,386;

W

= 0,614

. Valoarea "s" care defineste pozitia fortei de compresiune din bet on (Nb) fata de fibra superioara a dalei de beton se determina cu relatia :
3 [3 8 (2

C.2. Momentul de incovoierejla starea Iimita de rezistenta a grinzilor compuse beton-otel de tip II Starea ,limita. de rezistenta este definita prinatingerea deformatiei specifice de rupere a betonului ("e in fibra superioara a dalei de beton. In functie de pozitia axei neutre si a gradului de plasticizare a betonului si a otelului din grinda metalica se deosebesc patru stadii Iimita, indicate in fig. 7 ~i Tabelul 4 (capitolul 5). Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu limit a rezulta din tabelul C.5.
b,)

+ W 8) (1 - W 8)2
h"

S=

3 [2~8 _ (1 _ WIl)2 j

(C.10)

in care

62

63

Tabelul

C.5

DOMENIILE DEVALABILITATE A STADIILOR LIMITA PE!I.'TRU GRINZILE COMPUSE BETON-OTEL TIP II
Stad'iul

Capacitate a portanta la starea limita de rezistenta a grinzilor compuse tip II, solicitate la incovoiere, corespunzatoare fiecarui stadiu Iimita de rezistenta, se determina eu relatiile : Stadiul Iimita "a"

Iirnita
a

I

Tipul

I

Domeniul

de va1abilitate

Iunct ie de:

(C.12) Stadiul Iimita "b"
y> hp

a1 as

b

hI b2

1 " .) 1 + 2 A, (0'0,-0'0') (1 + Ya-S -2 ---;-hl
X

Mh =Ao (R --:-O'ID') h -Y, (

:"__s) -

A t.(R

+ 0'2. -O'ot) (Ys -s) +
t.h2• (R-O'",.

' + 0'0') x,
(C.13)

y> hp v

c

c1

. «: -.W
y;?: -.

I

(+ h

2•

+ Ya ~s)
(R

)

hp

Stadiul limita "e"

c2

1

Mh = A. (R-O'.,)
hp

W
1

d

d

+ _1 A, 3
v > 'Po •
hl>

(0'.,

+ 0'••) (-1- hI\ + Ys -s) __21 3
X

(h-y,

~s) -At.

+ O'a, -0'.,) (Ya-s) + t- he. (R + 0'" + O'a.)X
(C. 14)

y~-. 1

W

hp

(+ he. + Ya ~s).
-S)-2t. Y4

Yo

= :---)'0

+A

'Po = ---

Stadiul Iimita
),

)-0 ._

"d":
(h-y,-s),-

M11=A.
= 1,630

[3'

+ fA,

(R-a.,)
(~.t

At. (2R'-"':'0'.,.-0' •.) (Ya-s) h•• + Y.

+ 0'0,) (fhI-Ya
__ 1 t.h••.2R
J .

R (+ Y4 + Ya~S)-

+

Dad axa neutra este situata la .partea inferioara a dale i de beton si aceasta are 0 ingrosare pc grinda de otel , pentru a avea stadiul limit a a1 inaltimea acestei lngrosari trebuie sa satisfaca condit ia : .
An =
Ec

(_1 3

+ Ya-S).

(C.15)

-+- Eis _
Ebr

Momentul de ineovoiete la starea limita de-rezistenta calculat eu relatiile (C.12) la (C.15), serefera numai la valoarea preIuata de sectiunea compusa : in plus se mai aduna momentul de ineovoiere preluat de sectiunea de otel, astfel ea avem: Mo = MoJ•,

(C.ll)

+ MIl

(C.16)

In calculul coeficienti lor 'Yo, 1>0' A si Ao valori le deforrnatiilor specifice E s, si E,. se iau in valoare absoluta,
b,'

Momentul tneovoietor de calcul, rezultat din hicarcarile exterioare, cerespunzator fiecarei sectiuni, trebuie sa fie mai mic 65

64

sau eel mult egal eu capacitatea portanta la st~rea limita de rezistenta a sectiunii considerate, data de relatia (C.16). P~zitia a~ei neutre, corespunzatoare fiecarui stadiu Iimita se obtine prin rezolvarea ecuatiilor (C.17) la C.20). Stadiul limita "a": (110,+11.,)+_1 Stadiul limita "b": Nb
= 2

h .1 'h ••

= = -

EC'Y2 Eb,'

+

E:is (Y2 Y2
E:is

Yo)

+ +

.y Y

E:i.· Y Yo) •

E:C'Y2 -

-

(Y2 Eis'Y

E:b,'Y2

112•= A,(l1o,+l1o,)(C.17)
O.

I1S, "

E O· E:b,
,

Ys -

Y

Ao {R-l1o,)+ft"

y

.(C.18) Stadiul limita Ao (R-l1o;) +_1
2

Deformatiile specifice ~b" Eo si E'l se introduc in relatiile (C.21) cu valorile absolute . .Valoarea fortei de compresiune din bet on (Nb) corespunzatoare relatiilor (C.17) la (C.20) rezulta din tabelul C.3 pentru .fiecare stadiu Iimita, • \ Valoarea "s" care defineste ppzitia fortei de compresiune din beton (Nb) fata de fibra superioara a dalei de beton, rezulta din tabelul C.4 ~i fig. 6. C.3. Momentul de incovoiere la starea limita de rezistenfa a grinzilor compuse beton-otel de tip III

"c":

+ A"
0 .) __

'(110, 11 -A"
0,)

+

(R

+ (10.+ 113,)+
(C.19)

A,

(110,+11

2

1 t.h"

(R+110,-f113)-Nb=0.

!
"

IStadiul

limita

"d": (l1oi+I1 .)-2A" (110' 110

Ao (R-l1o,)+A" A,

++

+

,)-+
Q

R-2t·Y4·R+ (C20)

t.hae·2R"--Nb=0.

Starea limit a de rezistenta este definita prin atingerea deformatiei specifice derupere a betonului (eb,) in fibra superioara a dalei de beton. In functie de pozitia, axei neutre si a gradului de plasticizare a .betonului din dala si a otelului din grinda metalica se deosebesc patru stadii limit a indicate in fig. 8 si tabelul 4 (capitolul 5). Domeniul de valabilitate pentru fiecare stadiu Iimita rezulta din tabelul C.6.
Tabelul DOMENIILE DE VALABILITATE GRINZILE PENTRU FIECARE STADIU TIP III functie Jhb 4 Y .;;;. tJWhb de: LIMITA

In relatiile

(C.17) la (C.20) s:-a not at : h 2" =
Y (Ebr

C.6

+ se + El,) Ebr'Ya + El,·y

YS'-;b'r

'Y2
Stadiul

PENTRU

COMPUSE Domeniul hp

BETON -OTEL de valabiltate

he. =h3l hs. _ EC'Ya

:+

Y-Ys
Yo)

Hmita

.Tipul,

-

Eb,'Ya

+ El. (Ya + Ei.·y
Ol

'Y

(C.21)
'a

1

2
.al

3

I

Y4=YTYs-h

ha• = h•• ..L
66

h.,

..

as

I

Y .;;; hp
I

y>hp

67

Tabelul 1

C.6 continuare

I

,

2

)

I

~.
Y>

3

I
,h·hb 'hp hb

Stadiul limita M~II=Ao (R
i 2

"b":
t•

:4

'b

ht
b2

Y ~ hI' hI' 1

<

Y~

hb

--

+ Go,) (h-y,-s)-A A, (Go,+ Go.) (- 1 3
limit a "c":

(R~G2'+~.i) .hI

+ Ya-s

,(Ya-s)"t·hz•
X

)

---

c1
C

x (R - Go. - irz,)
<
Y ~ <:pi·hb
,

(+ .s; Ya -s).
-At6 (R hI
0

1 2

(C.25)

y «; -

W
1

Stadiul
,

c2 \

y;;;. _'hp (3' y~
1 ~·hp 1 Y'> <:pi·hb

M~II

= Ao (R+ Go,) (h - y, -s)
-1

+ 00 1+

Ga,) (Ys -s)

-

11

,

d

d

2~

.• A, (Go,

+ Go.) (- 3

.1

+ Ya-s»)hc.+ Ys-s). (C.26)

ljIi = ---;

1

f
.... r ebr

_._1
-=
1

2

t.hee (R-Go•

+ G3I (._1 ,) 3
(2R

I"~ + A
A=-_-;
ebr

<:pi·=

--_-;

Ai -" eo
A=

e,.
\

(3'

1630

Stadiul limit a "d":

,

M111 = Ao (R
~_1

+ Go.) (h -

y, -s)~ -At.

+ 0'01 + 0'0.) X (Y3-s)(C.27)'

A
'

2

Dad. axa neutra este situata la partea inferioara a dalei de beton si aceasta are 0 ingrosare pe grinda de otel , pentru a avea stadiul limita aI' inaltimea acestei ingro~ari trebuie sa satisfaca conditia : (C.22) La calcululcoeficientilor ~i' <Pi> A, Ai si An valorile defermatiilor speci£ice ebr, e, ~i e:'1 se introduc in valoare absoluta , Capacitatea portanta la starea limita de rezistenta a grinzilor compuse tip III solicitate la in~ovoiere, corespunzatoare fiecarui stadiu limit a de rezistenta, se determina cu relatiile : Stadiul Iimita "a": M11I

.

= A. (R

+ Go,) Ck- y, -s)

-All

.

(Go.

+ G••)

(Ya-s)(C.23)

Capacitatea portanta la starea limit a de rezistenta a grinzilor oompuse beton-otel de tip II~, cu eforturi initiale, contine si momentul de incovoiere care se consuma pentru preluarea , momentului aplicat la prelncovoierea grinzii de otel in sens in-vers inoovoierii rezultate din incarcarile exterioare. Momentul incovoietor de calcul, rezultat din incarcarile exterioare si din eliminarea factorilor care au produs preincovoierea grinzii de otel, corespunzateare fiecarei sectiuni, trebuie sa fie mai mic sau eel mult egal cu capacitatea portanta la starea limit a de rezistenta a sectiunii considerate. .' Pozitia axei neutre, corespunzatoare fiecarui stadiu limita, rezulta prin rezolvarea ecuatiilor (C.28) la (~.31): Stadiul limit a "a"·
I •

Ao .(R

+ Go,)-

At. (Go,
,

+ 0'0.) -

-AI (0001
2

1

+ Go.)-Nb

=0

(C.28)

68

69

- Stadiul limita tlb": Ao (R

_;____.A,
2

1

.

+a

ol)

-At.
1

(aot

+ aos)-At.

(R -ao•

-a2.)

(C.29)

Distanta "s n care defineste pozitia fortei .de compresiune din beton (No) fata de fibra superioara a dalei de beton, rezulta din tabelul C.4 si fig. 6. C. 4. Capacitatea portanta la starea limita derezistenta siderind plasticizarea completa a sectiunii transversale . con-

.

(aol +ao,)-'2 (aol __

t·h2• (R-aO.-a2.)-Nb-0

. Stadiul limit a "c' ": Ao (R

+ ao,):-At•
>< (aol

+ ao.)
2
1

-

At. (R .

ao•

+ a~8)N;
=

+ a,.)
1 2

t· hce (R ___:.o• a

+ as.) ... R ~2t·

+
0

AI

X

(C.30) ..

Stadiul limita "d": Ao (R

+ aol) -A"

(ao,

+ 0"0.)-2A
1 2

Y4·R -'
(C.31)

--A,

(0"01+0"0.)~-t.hde·2R-,-Nb=0

In relatiile (C.28) la (C.31) s-a notat:
h 2. tv (-;;/w
_

+ Ec.,--

E;.) -

Ya'-;;/w

Incercarile experimentale au aratat eli, in cazurile in care axa nentra este situata in talpa comprimata a grinzii de otel sau foarte aproape de aceasta, valoarea momentului incovoietor la starea limit a .de rezistenta, considerind sectiunea transversal a complet plasticizata, poate depasi cu valori de peste 10% valoarea capacitatii portante reale, calculata conform prevederilor din paragrafele C.1, C.2 si C.3. Val.orile momentului plastic difera in functie de pozitia axei neutre, care poate fi situata fie in placa de beton compri-: mata, fie in inima grinzii metalice. a) Axa neutra situata in placa de beton (fig. 12). . Pozitia axei neutre YP rezulta din conditia de echilibru a fortelor interioare, fiind data de relatia : c-,
.

Y2

h.. hs•

=

hs•

+Y Ebr'Y2 -

Ys
yo) • Y
€is'Y

=

€C'~2"--

Ei~ (Y2 -

yp'

=

Y4 = Y - Ys -h., h",. = hoi + :It..
h., h..
= EC'Y2 €bT'Y2

(C.32)
Yo) •Y

I

h
I

unde : Ao = AI Atl Ats' Momentul plastic (in raport cu forta de corspresiune din beton N este dat de relatia :
b)

I

+

+

Ao·R O.8·b·Rc

(C.33

)

E•• (Y2 -

+ E;s'Y
Yo) •

Mp =Ao·R

(h-Yi-+Y,,)'
fig. 13, astfel :

(C.34)

= EC'Y~

+ e:i. (Y2 e:b,'Y2 + Eis'Y

Y

b) Axa neutra situata ill grinda de otel (fig. 13): Pozitia axei neutre YP rezultadin

,Y

YP

= hiP +t.

+ hn +hp

(C.35)

Deformatiile specifice ce intra In relatiile (C.32) se introduc cu valorile lor absolute. ' b)Valoarea fortei de compresiune din beton (Nb) corespunzatoare relatiilor (C.28) la (C.31) rezulta din tabelul C.3 pentru fiecare stadiu .limita.
'7n

in care hiP se stabileste din conditia de echilibru a fOrtelor interioare ~1 este dat de relatia : (C.36)

71

Momentul plastic (in raport cu forta de compresiune din beton Nb) este dat de relatia :

M =A .R ((h-y. .0
l>

i

__

2

I

I

t,.hiP ·2R

(+ s, + h; + t.++ hiP)'
l> .. l>

h )-A

.2R

(_I

2

h+

.n

h

+ _1 i)2
I

(C.37)

Observatie. Pentru aplicarea ,metodologiei de calcul prezentate la punctul b). in cazul grinzilor cu sectiunea transversal a zvelta se va respect a una din urmatoarele prevederi: - elementele comprimate ale grinzii de otel se vor prevedea ..cu rigidizari corespunzatoare, astfel indt portiunea de sectiune comprimata sa se poata plasticiza complet , fara sa apara pierderea capacitatii portahte prin voalare; - in cazul cind nu se prevad aceste rigidizari , se poate adopta 0 metoda simplificata de calcul; aceasta presupune neglijarea aportului inaltimii inimii comprimate, precum si al unei portiuni intinse din inima grinzii, situata simetric. sub axa neutra : sectiunea transversala rezultanta si diagrania de eforturi in caz~l simplifica t pot fi urmari te in' fig. 14.

Fig.

13. Axa neutrii

in grinda

de ote l ,

Fig.

14. Sectiunea

simplificatii

de calcul.

Fig.

12. Axa neutrii in placa de beton

72

ANEXA D

EXEMPLU DE CALCUL ~ f'

,',

GRINDA COMPUSA BETON GREU-OrEL 1. Elemente de proiectare

2.1.3. Incarcarea utila : u = 300 X 3,0 = 900 daN /m. 2.2. Determinarea eforturilor din incarcarile caracteristiee (normate). 2.2.}. Eforturi din c9ntrasageata f in grinda de otel. Pentru I 20 avem: 10 = 2140 em": Ao = 33,5 em": W =214 em" 2 = (jo, < o.s R = 0,8 X 1920 = 1536 daN/cm
' I (jOj

Sa se dimensioneze planseul eu sectiunea compusa beton-otel, realizat eu eforturi initiale , cunoscind urmatoarele date: - deschiderea de ealcul pentru grinda: I . 6 m - distanta dintre grinzile de otel, a= 3,0 m - incarcarea ufila 300 daN /m2 de scurta durata - grosimea placii de beton hp = 8 em, rezulta din conditia de limit are a sagetilor - grosimea nervurii or, = 2 em - efortul initial din grinzile de otel se realizeaza prin preincovoierea aeestora in sens invers deformatiilorirezultate .din incarcarile exterioare, aplicind doua forte con~entrate .la treimile grinzii ' - materialele folosite: 250 (Bc 20) si OL 37. 2. Verifiearea la stare a limita

Se accept a = 1500 daN /em2 .eu. ~are se poat.e ealcula momentul de incovoiere initial al gnnzn de otel ~l forta concentrata.
,(10j ~ (10,

M' = Rf . c = Rt» 200 J

(JOB

=-fa
\

R f ---Mfa
=

_'a08·10 i.e _

__ ..1_50_0_X_2_1_40_= 10·200
'

1605 daN daNm

1605·200

=

-3210

2.2.2. Eforturi in grind~ de otel din gn;utate<l;J?ropri: (gl = 626 daN/m) - dala de bet on se+toama m pozitia prerncovoiata a grinzii de otel. ' Sistemul static este grinda continua eu trei desehideri. Momentul maximin dmp~l
M9l = 0 025 X 626 X o 'I Rgt = a

/

de deformatii specifice critice

al doilea 2,002 = 62,6 daNm 2

2.1. Determinarea incarcarilor earacteristice (normate) 2.1.1. Greutatea proprie: - dala bet on de8 em 0,08 X 2500 X 3,0 =600 daN/m - grinda- otel I 20 = 26 daN/m 2.1.2. Greutatea moarta : - parchet din stejar de 2,2 em, 73 eu sapa de beton de 2 em - carton asfaltat 3 X 3,0 ' - termoizolatie 0,03 X 350 X 3,0 - tencuiala 17 X 3,0 gl
X

1, 1

X

626

X

= 1377 daN.

2.2.3. Etortul
-i

in grinda de otel din gl

+ j; +

= 626 daN/m 3,0

Mgl+f =.:--,- 3210

+ 62,6

=

3147,4 daNm

= 219 daN/m
= =

9 32 51 = 311

daN/m daNjm daN/m dalN/m

2,2.4. Eforturi pe grinda compusa-din. gl' j; Incarcarea grinzii eomI?use se fae~ p~in .elimin.area rea~en:elor provizorii; schema statica este gnnda simplu rezemata, mcarcata eu reactiunile Rg1+f;
Rgl+f = M9l+f c

1377

+ 1605 =
X

2982 daN 5964 daNm .

= 2982

2,00

=

74

75

(g2) , si Incarcarsa utila (u)

2.2.5. Eforturi

pe grinda

compusa din greutatea daNm

moarta
"

,r

,

A

B

McU2= 311 X '6,02 = 13995
8
2

'

M~ = 900.6,0 = 4050 daNm
8

Digramele de forte taietoars si moments ineovoietoare preluate de grinzi de otel ~i grinda compusa sint aratata in figura 15. 2.3: Caracteristici de ealcul ale seetiuniLeompuse In domeniul 'elastic. " 2.3.1. Latimea activa a placii de bet on care eonluereaza eu grinda de otel (rel , 4.1.). 3~O=V1+12(+r=2 2.3.2. Caraeteristiei durata. b = 3,00
2 =

6)

C

15m.
'

f"

f

de caleul pentru . inearcari

de scurta .

Deoareee efortul initial din grinda de otelproduee 0 stare de eforturi unitare de compresiune in dala de beton, sectjunea este activa in intregime.
n
Ea =-. EIJ,

= 270000

2.100000

\ 7,77 ~ 8.

Pentru a vedea care este pozi tia axei neutre, se presupune la inceput ca axa neutra eade in grinda de otel , Aria sectiuni! transversale de calcul se determina cu relatia (4.3).

A c -- 3'3 , 5
,

+

150x 8 = 18 3,5 em.2
8

Pozitia axei neutre se determina cu relatia (4.5); 1 150 x 8 ' Y = 10 + -. c 183,5 8 . ·16 = 23 ' 1 em
f

Deoareee axa neutra eade in plaea de beton, pozitia ei se calculeaza din relatia (4.8); . .Yb
28

+ 2·8·33,5 15q' YlJs =

2·8·33,5 (30 _ 10) 150

=

0

rezulta Y.8
76

6,85 em!

Fii·

15 Diagramele momentelor de Incovoier~ ~i ale fortelor tilietoare in dife. rite faze de Iucru,

I (4;6); n consecinta

aria sectiunii compuse se calculeaza cu relatia

A.= 33,5 +

150·6,85 8

= 162 cm-.

t~ Valoarea coeficientului de .echiva 1en,a n , conform relatiei (3.9).

=

kn se determina

Momentul de inertie al sectiunii transversale de calcul este (relatia 4.7). 1. = 2140 + 33,5 .13,152
-.
~

k = 1 + v.ip,z=

1 + 0,873.2,31 = 3,01
Mid MIOI

cu v = -n'
=

=0,873
=

.

150.6,853 3·8

= 9942 em",

8.3,01

24,13.

Sectiunea transversal a de calcul a grinzii compuse si caracteristicile ei de calcul rezulta din figura 16.a. 2.3.3. Caracteristici de calcul. pentru incarcari de lunga durata. - Caracteristica finala de cutgere lenta a betonului (j511 este data de rela tia : '.
cprl

Aria sectiunii transversale are valoarea:
Aeep . =

de ca1 1, data de relatia (4.3) cu 83,23 cm-.

35+ 3,

150 x 8 = 24,13

=-

Eb;P Ebe

Pozitia axei neutre se determina cu relatia (4.5): yeo
= 10

+

1 83,23·

150 x 8 • 16 = 24; 13

f9 56 em.
'

I

Deci axa neutra cade. ill grinda de otel si momentul de inertie se calculeaza cu relatia (4.4).
, Jeep =

Valoarea maxima de calcul a caracteristicii deformatiei in timp a betonului· (~) se determina conform STAS 10107/0-81 : ~ =k1·k2·ks·'Po = 1,0-1,0.1,0.3,00 =3,00. Valoarea maxima de calcul a deformatisi specifice datorita ccntraqiei Ee se determin~ conform STAS 10107/0-81: ~. = 1
X 1X

2140

+ 35,5.9,56
,

2

150.83 12.24,13

+

150.8.6,442 24,13

= 7529 em"

Celelalte marimi de calcul rezulta' din figu~a 16.b.
b,~50

1

X

0,00025

=

0,00025.

Efortul unitar in fibra superioara de beton, considednd toate incarcarile de scurta durata si intreaga sectiune activa are valoarea:
crts

=~

t..«

=

(5964

+
e:be

1399,5

+ 4050) x 100 X 6,85 9942.8
0,000364

= 98,3 daN/cm2

,
{

<)

I.\l

~

~,

=

27~~~~0

-t'

e:b;P = 3.0,000364 -0,00025
0,000364 '

= 0,000842

:>; (a)

~I
(6)

~

rp.! = 0,000842 =2 31

78

Fi . 16. Caracteristicile sectiunfi compuse oteJ-b~ton • • ta· (a) - pentru • g. ., de scurt!> ,l,,·... • (b) - pentru incarcarI de 1unga durata mcarcarr

79

i'

2.4. Verificareaeforturilor unitare Mome,ntul de Infovoiere de lunga durata, preluat de sectiu-, nea compusa, are valoarea :

Me = Mt+g1

+ M!2

= 5964

+

1399,5 - 7363,5 daNm.

Momentul deIncovoiere din incarcari de scurta durata, preIuat de sectiunea compusa :

Me =

M: =4050

daNm

MomentuI de incovoiere din contrasageata si greutatea proprie pe grinda continua, preluat de sectiunea de otel : Mg1+( = 3147,4 daNm 'Efo~urile unitare pe sectiunea compusa au valorile (fig. 17):
"'-'0
ug1+,.

...
.",

=
til

y, =

M

e·Yef

+ Me·Yef
i,

10

314 740. 10 2 140
(Iel

+

',Ie

736350.19,56 7 529

+ 405000.23,15
9 942

;

.. ! ... .. .. '" .. ...
~
til

8 e

...

= ---';"' + 1913 + 9431470
I!J

1386 daN/cm2,
'. i,

"'" ~
R

e, "

'1+( j = 1110 Ya

• + Mil'eYes'" +. M c·Yes

(I' el

-

+

10

Ic'P

... .a G~ ._ ...
0

, ..

!! ·a = ... :§

!
-

314740.10'_ 2 140

736350.0,44+ 7 529

405000·3,15 9 942

~

'" .~

(Ie.

+

1470 --: 43
I1bl

+ 128 = +
+
Ic·,.

1555 daN/cm2

/.::}

e !:
;S
til

;-

=

M~·Y6Iq> Ie",·n'

MC.Ybf

~ ....
4~

736 350.2,44 7529·24,13
~·Yb8'P Ieq>·n'

+ 405000.2,85
9942.8

~

+ M •• Ybs
I •• n'

736350· 10,44 7529.24,13 l
(Ill

405000·6,85 '9 'g42·8 =

=-

42,31 -34,88

77,19 daN/emil.

80

3. Verificarea la stare a Iimita 8.1., Determinarea eforturilor caleul din secti unea R~1; din greutatea moarta
X

de rezistenta
rezultate din incarcarile de 8.3,5 (2200

'0'01

=

O'~.= =f 1470 daNjcm''
=

Mg1 = 1377 x' 2 x 1,1 = 3029,4 da Nm
g2; 1,3 = 1819,4 daNm 1,3 5265 daNm 1819,4

+

,

-R;
1470) -

2200 daNJem2

10,17 ~1470 1470) y

+ 1470) 2 .13,16
=

1

+

13920· y

°

(1470

+

Mg2 - 1399,5
M~ M.
= =

= 5,29 em
Iimita "al"

din incarcarea utila u; 4050
= X =

Se verifica daca axa neutra eorespu nde stadiului Din tabelul C.6, se determina :

Mg1

+ M~2 + M~ = 3029,4 +
10 113,8 da Nm.

+ 52~5
A=

e
~=
Ellr
Et3 _
_

e, = RJEo
br

=3,5%0
=_R_=

,3.2. Determinarea capacitatii portante a s,ectiunii compuse: 3.2.1. Caracteristicile sectiunii transversale: - daia de beton: Ab = 150 X 8 = 1200 cm2 - grinda de otel At.

R

"
... ...._Ellr I\t

Eo·0,0035 0,0035 0,0035

7 350 1470 Eo , 1

2200 7 350

=0,299

= Ali = 9,0
=

X

1,13
=

= 10,17 em13,16 cm-.

E:br

7350 - 1470 7350 =

= 0,800
'

Ao. = 33,5 emAt 17,54
X

~
i-AI

+A-

1 _' _ 0,299

+ 0,800

0,909.

0,75

Pentru stadiul y

limita "at" '1'( -h,
=

trebuie ea: 0,909.10

3.2.2,. Determinarea pozitiei axeineutre: AVInd In vedere ca sectiunea de bet on este mare In raport eu aceea a grinzii de otel, se presupune caaxa neutra se afla In -dala de beton. Pentru grinda compusa beton-otel tip. IiI, In stadiul limit a "at", poziti a axei neutre se determina eu relatia (C.28): Ao (R

= 5,29 em ~ I1-p = 8 em, si

y

=

5,29<

== 0,09,

em.

+ 0'Q1)-

At. (O'ot'+ 0'0.) -

_1_ 2

Ai

(0'01

+ 0'0')

~ N.

=

°

Cele doua conditii sint lndeplinite, deci elementul lucreaza in stadiul limita : "aj ". 8.2.3. Capacitatea portanta la starea limit a de rezistenta. Momentul de ineovoiere eapabil 'al sectiunii cO,mpuse se determina cu relatia (C.23): M111 =Ao (R + 0'0') (k-y,-s)

N; rezulta din tabelul C.3:
Nb

= bkpR.

dNb

= b kpJ?c - (b kp - a.by) R, = «b y R,
a. ,= 1_1

2 (3 =

° 807
,

+

-At.
1

AI (0'01+0'0')

(+k +ys-S)
C.4: X 5,29

(0'0' + 0'0'> (Ys'-s)-

,. nude s se determina 13920 X Y s
=

'din tabelul

Nb

= 0,807

X

150

X· Y X

115

=

0,4114 Y

= 0,4112

= 2,17

em 83

22

)'3

= ho + t./2 = 10 + 1,13/2 = 10,565 em (figura 8)
y, h1 -, -h
2-

-4.4. Sageata

grinzii eompuse din greutatea
2

moarta

g2:
'

=

10 em
1,13+ 1,13 2

ft,2 '
=,

2..... Mg ·12 =2.....
48 E1c~

1399,5.100.6002 482,1.106.7529

=0,33 em,'

t.+t, -20 -2-

=1887 '

em.

, 4.5. Sageata grinzii eompuse din incarcarea utila "u";

M1II ___.:,"33,5 '(220G> 1470) (30 -

+

+ 1470) (10,565 -2,17) +

__

2

1

10 - 2, 17) -

13,16
=

+ (1470 + 1470) (_1 .18,87 +
10,17 (1470
3

f,u
e

=~.

48

M~ 'Z2 E1e

=~.
' 48

4050· 1O~.6002_:_0,727 2,1. 106.9942

em.

4.6. Sageata totala la mijloeul desehiderii:

10·565 -2,17)

1.657.016 <JaN.em.

f

=

I. + fg1

Capaeitatea portanta a sectiunii compuse, disponibila incarcarilor exterioare se obtine scaztnd din valoarea de mai sus mome ntul de incovoiere preluat prin eliminarea conrrasagetii ~ MIll

+ f!+Ul + fg + f~ = + 0,727 = 2
(

2,74 0 0,237 em.
I

++

1,446,t

0,33

+

5. Calculul elementelor

de legatura

= M1II-Mh = 16·570 - 3210 = 13.360 daNm.

Sectiunea este corespunzatoare, deoareee eapaeitatea ei portanta la starea limita de rezistenta este mai mare decit momentnl de Ineovoiere de ea1cul: ' M1l1 -;- 1~· 360 ~ Me
=

Elementele de legatura se calculeaza pentru forta de lunecare corespunzatoare starii limita de rezistenta, care este egala eu forta de eompresiune din bet on Nb: , Nb

= oby R; = 13920

X

5,29 = 73637 da'N.

10·113 da Nm.

4. Verifiearea la starea Iimita de deformafii (sageti) Deformatiile din Ineovoiere se determina din incarcartle earacteristiee {normate) la mijlocul desehiderii. ., 4.1. Contrasageata gr inzii de otel din fortele ini tiale ate valoarea : _ ,23 . Rfl3 = _~. 1605.6003 = -2,74 em. ,

5.2. Elementele de legatura tip "dornuri eu cap" 5.2.1. Capaeitatea portanta la starea limita de rezistenta a elementelor de legatura tip "dornuri eu cap" din OL 52. Se aleg dornuri da18 mm; ha = 80 mm; ha
=

8,0> 4,2 d;

=

7,55 mm. (10.8)

Capaeitatea portanta a dornului este.data de relatiile ~i (10.9) luind in ealcule valoarea eea mai mica:

t: -

648

E 10,

648

2,1.106.2140

L.~
L. L.
= =

0,17 .d2·ma
2

YE

b•

R~; Le
=

=

0,63 i2R~; m;
=

=

1,0

4.2. Sageata grinzii de otel din greutatea ei proprie si greutatea dalei de beton (pe grinda continua eu trei desehideri) momentul In dmpul II - din g'l = 626 daN/m;
, {gL 485 • 626.2,02.102.2002 8,2,1-106.2140
_

0,17 .t,~2-1,0 Y270000·120 0,63.1,8 .2400 4899 daN

3135, daN ,\

r

0,100.650.2,002.102.2002 _:_ 8.2,1-106.2140

=----

_

__

I
~1!

4.3. Sageata grinzii eompuse din contrasageata
/t+U1 e

f

~i

Ded L, = 3135 daN. 5.2.2. Numarul elementelor de legatura. In ipoteza distributiei uniforme pe lungimea grinzii, numarul elementelor de legatura se determina eu relajia (10,1); n1
=-ml·Lc

= ~. 648

R~+1I1.1

3

=~.,
648

E1~

2982.600 2,1. 106;7529

3

= 1 446 em.
'

NIJ

=

73637 0,8·3135

,

=29,36

buc.

-+

,

n1

=

29 buc. 85

Aeestea se distribuie pe jumatate din lungimea grinzii, Intre punetul de moment maxim ~i punetul de moment nul, tn a~a fel ea la mijlocul desehiderii sa fie un mijloe de interval (fig., 18.a). Distanta intre dornuri, in ipoteza asezarii conform figurii: e = 220 em. 5.3. Elemente de legatura dibluri Capacitatea portanta la starea limita de rezistenta a elementelor de legatura tip dibluri se determina eu relatia (10.13)1

.~ ...
;Q
;:l

:a
... ""
;:l

;'(;
bI)

.!:
."

., ., ., -= a
0;

.,

Daca presupunem ca diblurile se aseaza la 0 distanta e = = 22,5 mm, pentru jumatate din desehidere rezulta un numar de 14 dibluri. Efortul de luneeare preluat de un diblu este: L
c

;c
;:l

.~ ...

."

=~~

0,8'n -

73637 0,8.14

=6574

daN ~

...
;'(;

=. .
0

k' ;:l bI)

Deci suprafata

de strivire necesara :

- 6574 A b. ---=28,

2· 115

'

6 em.2

'.,

.!:
."

C<'j

~

'., ., -=

Diblul se poate executa deei din profile de otel I 12 taiate 'in doua, de inaltime 5,0, em. A
b•

.!:

a .,
oj
""

=5,0

X 5,8 . ],9,0 ems-

+
-t
'I 'I 'I

,O:!

...
;:l bI)

Amplasarea diblurilor rezulta din fig. I8.b. Eflcenta solutlet Eficienta solutiei rezulta din comparatia eu varianta in care toate incarcarile stnt preluate deo grinda de otel : Incarcari : - greutatea proprie a grinzii si a dalei de beton rg, - 655 daN/m - greutatea moarta gz 311 daN/m . - mcarcare utila 1 u 900 daN 1m Momentul de lncovoiere

;OJ -e

.!:

....

+ t
" "

p

'I

.,
...
'"

.2

~
I'

.!: :9
til

., -= a

'" ~:!

:,..

,

q= 1866 daN/m
1866.6
2

T

" ~

b

M=
86

,8

= 8397 daNm

L!J~

L ~
,

i5
-4

00 ....

ii:

bI)

Wnec =

839700 2200

= 382 em".
TABLA DE MATERII

L,

= 9800 em'; W" = 653 em- ~i g
jed
I = iOO

Din conditia de sageata rezulta neeesar un profil' I 30, eu = 54,2 daN/m

=
2

600 400
_:

= 1,5 em:
1

1. PREVEDERI 2.

GENERALE

. . ..

....

5
6 6 7 9 10 10 13 14 15 16 16 16 19 LA . 22 25 35 36 37 38 43 43 44 46 49 54 57 58 63 67

j=.2....
i8

839700.600 2,1.10'.9800'

53 em

,;:::;;1.
.
ad'

Varianta de grinda compusa cu eforturi initiale are un eonsum de otel de: profil I 20 = 26,3 daN/m elemente de legatura dibluri I 12/2
12

PRINCIPII FUNDAMENTALE DE CALCUL Verificarea elemenlelor cornpuse . . . . . . . Determinarea solicitar ilor ......... Verificarea Ia stari le Iirnita ale capacitatii portante Verifidlri 1a startle Iirni ta de exploatare'.. ....

&

x

11,2 6

x

0,055

_

1,26 daN/m ~7,56 daN/m

3. MATERIALE . Betonu1 . Armatura da lei de beton Ote Iul grinzilor meta1ice . Caracteristici de caleul pentru

oboseala

4. SECTIUNEA

ell

Prin folosirea .solutiei eompuse beton-otel se obtine : redueerea eonsumului de otel eu 49% redueerea Inaltimii planseului eu 8 em redueerea greutatii permanente eu 10 daN/m2 redueerea eostului eonstruetiei datorita inaltimii mai miei 8 em pentru fiecare nivel. '

TRANSVERSALA DE CALCUL. Latirnea de calcul a da lei de beton armat. .. • Sectiunea transversala de calcul in domeniul elastic Sechunea transversala de calcul in domeniu1 elastica-plastic CALCULUL ELEMENTELOR COMPUSE STAREA LIMITA IN REZISTENTA CALCULULEFORTURILOR VERIFICAREA LA ST AREA UNITARE BETON -OTEL IN BETON $1 OTEL .... (SA GET!) SPECI-

5. 6.
7

LIMIT A DE OBOSEALA DE DEFORMATII DE DEFORMATII LIMITA . .

8. VERIFICAREA

LA STARE A LIMITA

9. VE.RIFICAREA LA STAREA FICE CRITIC,E . . . :. . .: 10. ELEMENTE DE LEGATURA 11.

ELEMENTE CONSTRUCTIVE. Dala de betori armat ..... Grinda de ote1. . . . . . . . . . . . . . .'. Elemente de- legatura ..... Anexa A: NOT ATII. .;0. • • • • • • • • • Anexa

. . . . . . ..
• • • • • • • ••

/

Anexa

B: B. 1. Coeficicnpii ~i B.2. Ver ificarea la oboseala a grinzilor de otel . C: C.1. Momentul de incovoiere la starea limita de rezistenta a .grinzilor compuse beton-otel de tip I . . . .. C.2. Momentul de incovoiere la starea Iimita de rezisterrta a grinzilor cwnpuse beton-otel de: tip II " C.3. Momentul de Incovoiere la starea Iimits; de rezistenta a grinzilor compuse beton-otcl de tip III • . . .. C.4. Capacitatea portanta la starea Iimita de rezistenta considerind plasticizarea completa a sectiunii trans- versale DE CALCUL

a:

m! . . . . . . . . . .' , . "

71 74

Anexa

D: EX~MPLU

89

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful