MEMORIU EXPLICATIV INSTALAŢII PENTRU CORECTAREA CALITĂŢII APEI Apa este unul din elementele care condiţionează desfăşurarea

vieţii oamenilor şi intervine ca un factor determinant în aproape toate procesele tehnologice. Sursele de apă din natură trebuie să asigure alimentarea cu apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a consumatorilor din centrele populate, industriale şi agrozootehnice. Apa necesară alimentării instalaţiilor din clădiri trebuie să aibă o anumită calitate, exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice. Calitatea apei este diferită în funcţie de scopul în care este utilizată. Astfel, pentru consumul menajer, pentru prepararea produselor alimentare, pentru adăparea animalelor, apa trebuie să îndeplinească condiţii de potabilitate, pe când apa necesară pentru răcirea agregatelor, pentru spălarea materialelor, poate fi nepotabilă, dar trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate cerute de tehnologia de fabricaţie. Principalele surse de alimentare cu apă sunt: - de suprafaţă: râuri, fluvii, lacuri, mări şi oceane; - subterane: straturi acvifere şi izvoare; apele subterane provin din infiltraţia directă a prcipitaţiilor atmosferice, din infiltraţia apelor de suprafaţă prin malurile permeabile ale râurilor şi lacurilor şi prin condensarea vaporilor de apă di porii rocilor subterane. Apele subterane pot circula fie prin porii nisipurilor şi pietrişurilor formând straturi acvifere continue, fie prin fisurile rocilor calcaroase formând straturi acvifere discontinue. Apele provenite din aceste două surse se deosebesc atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. Astfel, calitatea apelor subterane permite, adesea, utilizarea lor directă ca ape potabile sau industriale, pe când apele de suprafaţă necesită o tratare prealabilă datorită unui anumit grad de impurificare. Totodată insă, numărul surselor subterane este cu mult mai mic decât al celor de suprafaţă, de aceea, primele sunt utilizate, în principal, pentru alimentarea cu apă potabilă, iar ultimele atât pentru alimentarea cu apă potabilă, cât mai ales pentru alimentarea cu apă industrială. Apele din sursele de suprafaţă şi uneori cele subterane nu au calităţi corespunzătoare pentru utilizare ca apă potabilă sau industrială, de aceea trebuie să fie corectate în instalaţii de tratare sau îmbunătăţire a calităţii. Protecţia calităţii apei, pe întreg itinerarul, de la captare la utilizatori, contribuie direct la satisfacerea cerinţei de calitate privind igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului.

La proiectarea reţelelor exterioare se ţine seama de o serie de factori şi anume: sistematizarea localităţilor care urmează a fi alimentate cu apă. . la care apa poate ajunge în orice punct cel puţin din două direcţii. industrial sau pentru combaterea incendiilor. de la captare la utilizatori. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă trebuie să asigure debitul maxim orar. Presiunea de serviciu este presiunea minimă necesară care trebuie asigurată. siguranţă şi control.mixte. Reţelele de alimentare cu apă pot fi : . . Reţeaua exterioară de alimentare cu apă cuprinde totalitatea conductelor. până la conductele de racord ale consumatorilor şi constituie o parte componentă a sistemului de alimentare cu apă a localităţii sau industriei. Presiunea maximă admisă în reţelele exterioare de alimentare cu apă este de 6 bar stabilită din condiţia de rezistenţă a instalaţiilor interiore din clădiri. accesoriilor care asigură transportul apei de la rezervoarele de acumulare (înmagazinare) sau de la instalaţiile de ridicare a presiunii apei. pentru a putea fi furnizat debitul necesar de apă pentru consum menajer. a consumatorilor din centrele populate. armăturilor. aparatelor de măsură. căi de comunicaţii .MEMORIU EXPLICATIV REŢELE EXTERIOARE PENTRU DISTRIBUŢIA APEI Apa este unul din elementele care condiţionează desfăşurarea vieţii oamenilor şi intervine ca un factor determinant în aproape toate procesele tehnologice. cu porţiuni ramificate şi porţiuni inelare. alcătuite din buclesau ochiuri închise. contribuie direct la satisfacerea cerinţei de calitate privind igiena. sănătatea oamenilor. căile de acces public şi poziţia unor obstacole naturale sau artificiale reţele amplasate în zonă. Apele din sursele de suprafaţă şi uneori cele subterane nu au calităţi corespunzătoare pentru utilizare ca apă potabilă sau industrială. Protecţia calităţii apei. construcţiilor şi instalaţiilor. Sursele de apă din natură trebuie să asigure alimentarea cu apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. .ramificate prin care apa circulă într-o singură direcţie. la presiunea de serviciu necesară. relieful terenului. amplasarea consumatorilor. în orice punct de branşament al instalaţiei interioare la reţeaua exterioară. configuraţia străzilor. Alegerea judicioasă a alcătuirii reţelei este rezultatul analizei factorilor de mai sus şi a unor calcule de eficienţă economică. refacerea şi protecţia mediului. industriale şi agrozootehnice. de aceea trebuie să fie corectate în instalaţii de tratare sau îmbunătăţire a calităţii. pe întreg itinerarul.inelare cu puncte de ramificaţie numite noduri.

poliester armat. După destinaţia lor.MEMORIU EXPLICATIV OBIECTE SANITARE (LAVOARUL) Pentru utilizarea apei în condiţii practice şi igienice se folosesc obiecte sanitare ca: lavoare. la care se montează un ventil cu dop şi sifonul cu gardă hidraulică. Lavoarele pot fi echipate cu unul sau două robinete ori cu baterii amestecătoare de apă rece cu apă caldă.reziste la variaţia de temperatură impusă în procesul funcţional. Pentru hoteluri şi chiar pentru locuinţele cu confort ridicat. satisfac cele mai exigente cerinţe estetice (forme.prezinte siguranţă în utilizarea lor (să nu se spargă.aibă forma şi mărimea necesară unei utilizări normale şi cât mai comode. montate pe lavoar (stative ) sau de perete Lavoarele produse de numeroase firme din străinătate . conceput să permită utilizarea spaţiului de sub lavoar. tablă din oţel inoxidabil. obiectele sanitare pot fi de construcţie: . structuri metalice (sistem GEBERIT) integrate în mobilier.specială.reziste la acţiunile mecanice şi chimice legate de exploatarea şi întreţinerea lor. dimensiuni culori) şi de confort igienico-sanitar şi pot fi montate pe console.aibă un aspect plăcut şi să permită curăţirea uşoară şi completă a obiectului. . materiale plastice. pentru echiparea sălilor de operaţii din spitale. cu spătar sau fără spătar. . cât şi rolul de a cuprinde oglinda. precum şi elemente de fixare şi mascare a corpurilor de iluminat. lavoarele sunt montate pe piese de mobilier complete care au atât rolul de mascare a sifonului şi a robinetelor de închidere . în general. Se execută şi lavoare duble cu piedestale duble sau cu mobilier de mascare . . spălătoare pentru vase. să nu prezinte pericol de tăiere sau rănire în folosinţă). fontă emailată. se produc obiecte sanitare într-o gamă variată de forme şi dimensiuni. closete.obişnuită (cu dimensiuni standardizate) pentru echiparea clădirilor de locuit şi a grupurilor sanitare din unele clădiri social – culturale şi anexele sociale ale unităţilor industriale. pisoare. căzi de baie. a creşelor. cât şi în străinătate. cu mascarea legăturilor şi a sifonului de scurgere folosind sifon sau piedestal. chiuvete. duşuri. . Lavoarele produse in tara se execută. Obiectele sanitare trebuie să: . din porţelan sanitar. din porţelan sanitar. fontă emailată. bideuri. grădiniţelor sau pentru folosirea lor de către persoane cu handicap fizic. în general. . polimetacrilat. Obiectele sanitare se execută. Lavoarele sunt prevăzute cu un orificiu de preaplin care comunică printr-un canal printr-un orificiu de scurgere. . dulapuri laterale pentru obiecte de toaletă şi medicamente. Atât în ţară.

să nu prezinte pericol de tăiere sau rănire în folosinţă). Atât în ţară. se produc obiecte sanitare într-o gamă variată de forme şi dimensiuni. a creşelor. bideuri. spălătoare pentru vase. pentru echiparea sălilor de operaţii din spitale. După destinaţia lor. tablă din oţel inoxidabil. Căzile de baie pentru adulţi sunt prevăzute cu un orificiu pentru golire şi un orificiu pentru preaplin. obiectele sanitare pot fi de construcţie: . chiuvete. cât şi în străinătate. Obiectele sanitare trebuie să: . în general. .reziste la variaţia de temperatură impusă în procesul funcţional. materiale plastice. . .prezinte siguranţă în utilizarea lor (să nu se spargă.aibă forma şi mărimea necesară unei utilizări normale şi cât mai comode. din porţelan sanitar.aibă un aspect plăcut şi să permită curăţirea uşoară şi completă a obiectului. fontă emailată.MEMORIU EXPLICATIV OBIECTE SANITARE (CĂZI DE BAIE) Pentru utilizarea apei în condiţii practice şi igienice se folosesc obiecte sanitare ca: lavoare. numai cu orificiu pentru golire. poliester armat. Căzile de baie produse în ţară se execută din fontă şi tablă emailată şi din mase plastice şi au dimensiunile adaptate pentru uzul persoanelor adulte sau al copiilor. Racordarea la instalaţiile de canalizare se realizează prin intermediul unui sifon tip U sau al . Obiectele sanitare se execută. pisoare. closete.obişnuită (cu dimensiuni standardizate) pentru echiparea clădirilor de locuit şi a grupurilor sanitare din unele clădiri social – culturale şi anexele sociale ale unităţilor industriale. iar cele pentru copii. polimetacrilat. . căzi de baie.reziste la acţiunile mecanice şi chimice legate de exploatarea şi întreţinerea lor. . duşuri. grădiniţelor sau pentru folosirea lor de către persoane cu handicap fizic.specială.

armături şi accesorii destinate să asigure încălzirea apei necesare pentru consum menajer în clădirile de locuit. cilindrice. sunt compuse. . energia electrică . În instalaţiile de încălzire şi preparare a apei calde de consum. energie solară. aparate pentru încălzirea apei de consum funcţionând cu gaze naturale şi încălzitoare electrice pentru apă de consum. utilizând pentru aceasta energia termică rezultată din arderea combustibililor în focar. în principal dintr-un pachet de plăci ondulate din oţel inox. Ele pot fi cazane de baie. cu încălzire directă. Fluidele de lucru circulă prin canalele create între plăci. Schimbătoarele de căldură multitubulare constituie tipurile tradiţionale în instalaţiile aferente construcţiilor din România. care după tipul constructiv pot fi tubulare sau cu plăci.MEMORIU EXPLICATIV SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ Instalaţiile pentru prepararea apei calde de consum sunt constituite din ansamblul de aparate. având în interior o serpentină prin care circulă agentul primar iar în exteriorul acesteia apa caldă de consum. Aparatele pentru prepararea locală a apei calde sunt. cazane de presiune. cazane şi aparate locale. social – culturale şi industriale. Ele pot fi schimbătoare de căldură în contracurent. Schimbătoarele de căldură cu plăci. orizontale sau verticale. de obicei. Boilerele sunt schimbătoare de căldură metalice. boilere. Schimbătoarele de căldură sunt aparate termice în care are loc ridicarea temperaturii apei din circuitul unei instalaţii prin transmisia căldurii de la un agent termic primar. se utilizează în general schimbătoare de căldură cu schimb prin suprafaţă. conducte. considerat sursa de căldură.

între materialele clasice şi cele noi. la nivelul cerinţelor tehnice şi arhitecturale moderne. din punct de vedere tehnic şi economic. Luând în consideraţie aspectele tehnico-economice ale utilizării materialelor plastice în instalaţii. cu elemente superioare de estetică şi confort. Poate nicăieri lupta între vechi şi nou nu este mai expresivă sau nu este mai aproape de realitate ca în chimia macromoleculelor. vin să le concureze pe primele. dar numai 70 de ani ne despart de primele instalaţii la care s-au întrebuinţat mase plastice.înlociuesc materialele feroase şi neferoase.MEMORIU EXPLICATIV MATERIALE PLASTICE FOLOSITE ÎN INSTALAŢII O vechime de 1800 de ani au conductele de plumb pentru alimentarea cu apă de la termele lui Caracalla din Roma. materialele plastice cu cea mai mare răspândire atât în instalaţii cât şi în construcţii îşi dispută permanent întâietatea pe plan mondial. atât la construcţiile civile cât şi la cele industriale.îmbunătăţesc indicii de utilizare a instalaţiilor tehnologice existente în condiţii de medii agresive faţă de materialele clasuice. deseori cu caracteristici superioare celor cunoscute. unde. acestea din urmă. Policlorura de vinil. datorită volumului mare de investiţii. de pe urma cărora tehnica se îmbogăţeşte zilnic cu sortimente tot mai variate. dintre care unele deficitare. pentru elementele care formează structura lucrărilor de instalaţii. . cele mai importante dintre aceste aspecte sunt următoarele: . Apariţia materialelor plastice este rezultatul unor reacţii chimice în lanţ. din ce în ce mai eficace. polietilena şi polipropilena. Aceste date arată cât de mult au evoluat cunoştinţele şi posibilităţile tehnice în scopul găsirii materialelor celor mai corespunzătoare. . 300 de ani cele din fontă din care este construită reţeaua de alimentare cu apă a palatului şi grădinilor de la Versailles ( de lângă Paris ).fac posibilă obţinerea unor soluţii în proiectare şi execuţie. .

. . cuprind: . montate la obiectele sanitare ) din clădirile de locuit. Această soluţie necesită un cost mai mare de investiţie ( fiind necesare patru contoare ) şi se poate aplica dacă există condiţii tehnice de montare a acestor contoare. . de consum. cu robinete principale de închidere şi cu racorduri flexibile care permit alimentarea fiecărui obiect sanitar în parte. prevăzute iniţial. În cazul clădirilor de locuit existente. se prevăd nişe special amenajate sau casete prefabricate. . Armăturile obiectelor sanitare ( robinete.fitinguri. gătit. De regulă.obiecte sanitare şi accesoriile acestora. uşor manevrabile. spălat ) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul şi presiunea de utilizare. Alimentarea cu apă rece .colectivă ( în sistem pauşal ). se face prin coloane principale amplasate în zona casei scării.armăturile obiectelor sanitare. a apartamentelor fiecărui nivel care sunt suprapuse pe aceeaşi verticală. Contoarele se montează pe racordurile de alimentare cu apă receale fiecărui apartament. în care se amplasează contoarele de apă rece de consum. . a tuturor punctelor de consum al apei ( robinete sau baterii amestecătoare de apă rece şi apă caldă de consum. În clădirile de locuit colective ( blocuri de locuinţe ) reţelele de conducte pot fi cu contorizare: .MEMORIU EXPLICATIV INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRU CONSUM MENAJER Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer ( băut. socialculturale sau din grupurile sanitare ale clădirilor industriale. se poate trece la contorizarea individuală. Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer. La fiecare nivel. baterii amestecătoare ) se pot racorda direct sau prin intermediul unor distribuitoare de apă rece. cu conductele amplasate în subsoluri sau în canale tehnice circulabile. montând contoare de apă rece pe conductele de legătură de la coloane la armăturile obiectelor sanitare din camera de baie şi din bucătărie. pentru clădirile de locuit se adoptă reţele cu distribuţie inferioră. cu contorizare colectivă. .armături montate pe reţele de conducte.reţele de conducte.individuală ( de apartament ). Pe fiecare racord se montează robinete de închidere.

După destinaţia şi mărimea consumatorilor de gaze naturale combustibile se disting: . iar viteza de ardere va avea o anumită valoare. Arderea se produce atunci când temperatura va atinge un anumit punct. industriale. şi agrozootehnice în scopul obţinerii energiei termice. Elementele chimice care prin ardere dezvoltă căldură şi emit lumină sunt carbonul. butan. . Emisia de lumină într-un proces de ardere se realizează frecvent prin flacără. din postul de reducere şi reglare a presiunii. social-culturale. bioxid de carbon. nevoi menajere ( maşini de gătit. propan având în diverse proporţii şi unele impurităţi ca hidrogen sulfurat. când prin reacţia de oxidare lentă se acumulează energie termică însoţită de ridicarea temperaturii. azot. hidrogenul şi sulful. încălzirea apei de consum ) sau în diferite procese tehnologice. numit punct de aprindere. Instalaţiile interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile din clădirile de locuit şi social-culturale sunt alimentate cu gaze la presiune joasă. când amestecul de gaz – combustibil – oxigen va fi între anumite limite. Procesul de ardere este o oxidare intensă a substanţelor combustibile. . Arderea gazelor combustibile se produce în două stadii: aprinderea şi arderea propriu-zisă. iar cei care rezultă sunt produşii arderii în care constituenţii principali sunt gazele de ardere.instalaţii interioare de utilizare industrială a gazelor naturale combustibile. Gazele naturale combustibile sunt folosite în instalaţiile de ardere din clădirile de locuit. Elementele care participă la procesul arderii se numesc reactanţi. însoţită de degajare de căldură şi emisie de lumină.instalaţii interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile. Procesul de aprindere se caracterizează printr-o perioadă iniţială. necesare pentru încălzire. care alimentează cu gaze arzătoare şi aparate de utilizare din clădiri de locuit şi social-culturale. praf.MEMORIU EXPLICATIV INSTALAŢII INTERIOARE DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE Gazele naturale combustibile se captează din zăcăminte subterane cu ajutorul sondelor şi sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate: metan. etan.

Staţiile de reducere-reglare a presiunii şi măsurare a debitului pot fi: . . social-culturale. Ansamblul de aparate. Trecerea gazelor naturale combustibile de la o treaptă de presiune superioară la o treaptă inferioară se realizează prin intermediul reductoarelor de presiune numite şi regulatoare de presiune deoarece presiunea gazelor la ieşirea din aparat este redusă şi reglată. când prin reacţia de oxidare lentă se acumulează energie termică însoţită de ridicarea temperaturii. încălzirea apei de consum ) sau în diferite procese tehnologice. hidrogenul şi sulful. în care gazele trec din sistemul de distribuţie în instalaţiile de utilizare a consumatorilor. industriale. numit punct de aprindere. Staţiile de reglare pot fi alcătuite pentru a funcţiona fie cu o singură treaptă de reglare a presiune. se numeşte staţie de reglare-măsurare. prin care se face reducerea şi reglarea presiunii şi eventual măsurarea debitelor de gaze naturale combustibile. Arderea gazelor combustibile se produce în două stadii: aprinderea şi arderea propriu-zisă. Arderea se produce atunci când temperatura va atinge un anumit punct. când amestecul de gaz – combustibil – oxigen va fi între anumite limite. butan. Elementele care participă la procesul arderii se numesc reactanţi. Procesul de aprindere se caracterizează printr-o perioadă iniţială. azot. nevoi menajere ( maşini de gătit. etan. Elementele chimice care prin ardere dezvoltă căldură şi emit lumină sunt carbonul. praf. propan având în diverse proporţii şi unele impurităţi ca hidrogen sulfurat. în care gazele trec din reţeaua de repartiţie în reţeaua de distribuţie. necesare pentru încălzire. şi agrozootehnice în scopul obţinerii energiei termice. iar viteza de ardere va avea o anumită valoare. Emisia de lumină într-un proces de ardere se realizează frecvent prin flacără. fie cu 2 sau mai multe trepte de reglare a presiunii şi măsurare a debitului de gaze. iar cei care rezultă sunt produşii arderii în care constituenţii principali sunt gazele de ardere. amplasat într-o construcţie separată. Gazele naturale combustibile sunt folosite în instalaţiile de ardere din clădirile de locuit. bioxid de carbon.la consumator. Procesul de ardere este o oxidare intensă a substanţelor combustibile. armături şi accesorii.de sector. .MEMORIU EXPLICATIV INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA ŞI REGLAREA PRESIUNII GAZELOR NATURALE COMBUSTIBILE Gazele naturale combustibile se captează din zăcăminte subterane cu ajutorul sondelor şi sunt constituite din amestecuri de hidrocarburi saturate: metan. însoţită de degajare de căldură şi emisie de lumină.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful