Universitatea Transilvania din Braş ov

Facultatea de Drept ş i Sociologie
DREPT - FRECVENŢA REDUSĂ

CRISTINEL IOAN MURZEA

DREPT DREPT CIVIL. DREPTURI REALE Note de curs

2009

_____________________________________________________________________Cuprins

Cuprins

1. Unitatea de învăţare nr.1 INTRODUCERE Obiectivele cursului ...................................................................... Motivaţia curriculară ..................................................................... Scopul unităţilor de învăţare ........................................................ Tematica unităţilor de învăţare .................................................... Bibliografie ................................................................................... 2. Unitatea de învăţare nr.2 PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE Consideraţii generale Reglementare legală Definiţie Conţinutul patrimoniului Caractere juridice Funcţiile patrimoniului Bibliografie ................................................................................... 3. Unitatea de învăţare nr.3 TEORIA GENERALĂ A PROPRIETĂŢII Categorii de acte care se săvârşesc în legătură cu patrimoniul................................. Clasificarea drepturilor patrimoniale....................... Clasificarea drepturilor reale Proprietatea privată Bibliografie ................................................................................... 4. Unitatea de învăţare nr.4 PROPRIETATEA PRIVATĂ Caractere juridice....................................... Titulari........................................ Regimul juridic al imobilelor terenuri proprietate privată.............................................. Regimul juridic al circulaţiei terenurilor Bibliografie ................................................................................... 5. Unitatea de învăţare nr.5 MODALITĂŢI JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE Consideraţii generale.....

pag. pag. pag. pag. pag.

5 5 5 5 6

pag. 7 pag. 7 pag. 7 pag. 8 pag. 8 pag. 9 pag. 10

pag. 11 pag. 12 pag. 12 pag. 13 pag. 14

pag. 15 pag. 15 pag. 16 pag.18 pag. 19

pag. 20 3

__________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________Cuprins

Proprietatea rezolubilă.................................................................. Proprietatea anulabilă Proprietatea comună Bibliografie ................................................................................... 6 Unitatea de învăţare nr.6 DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE Consideraţii generale................ Mod de constituire................................................. Dreptul de uzufruct Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie Servituţile Dreptul de superficie Bibliografie ................................................................................... 7 Unitatea de învăţare nr.7 POSESIA Consideraţii generale................ Definiţie................................................. Natură juridică Caractere Elemente constitutive Bibliografie ................................................................................... 8 Unitatea de învăţare nr.8 MODURI GENERALE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE REGLEMENTATE DE CODUL CIVIL. ACCESIUNEA. UZUCAPIUNEA. Accesiunea imobiliară naturală. Aluviunea................ Accesiunea imobiliară naturală. Avulsiunea................................................. Accesiunea imobiliară naturală. Insulele şi prundişurile Accesiunea imobiliară naturală. Accesiunea animalelor Accesiunea artificială Bibliografie ................................................................................... 9 Unitatea de învăţare nr.9 MODURI GENERALE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE REGLEMENTATE DE CODUL CIVIL. ACCESIUNEA. UZUCAPIUNEA. Consideraţii generale................ Felurile uzucapiunii................................................. Bibliografie ...................................................................................
4

pag. 20 pag .23 pag.24 pag. 24

pag. 26 pag. 26 Pag. 27 Pag. 28 Pag. 29 Pag.32 pag. 33

pag. 34 pag. 34 Pag. 35 Pag. 35 Pag. 36 pag. 37

pag. 38 pag. 38 pag. 39 pag. 39 pag. 39 pag. 41

pag. 42 pag. 42 pag. 44

__________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________Cuprins

Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................ Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................

pag. 6 pag. 10 pag. 14 pag. 19 pag. 24 pag. 33 pag. 37 pag. 41 pag. 44

__________________________________________________________________________

5

Reglementare legală În Codul civil român (şi în general. 784 C. însă dreptul roman utiliza şi termeni sinonimi pentru exprimarea acestui concept. bona. termenul de „patrimoniu” provine din limba latină – „patrimonium”.. respectiv cele patrimoniale. există reglementări privind divizarea patrimoniului (art. reglementează dreptul creditorilor persoanei decedate de a împiedica o confuziune a patrimoniului lăsat de către defunct cu patrimoniul propriu al moştenitorului. acesta constituind un element constitutiv obligatoriu al acestor subiecte de drept şi. Astfel.2 Consideraţii generale Etimologic. în legătură cu persoanele juridice este instituită obligativitatea existenţei unui „patrimoniu propriu”. spre exemplu: pecunia. în codurile civile). obligaţiile erau privite ca drepturile altora care grevează patrimoniul 1. 41. În acest sens. hereditatis.Patrimoniul şi drepturile patrimoniale Unitatea de învăţare nr. 781 şi art. art.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe generale referitoare la instituţia juridică a patrimoniului 1. peculium etc. totodată. art. Astfel. separaţia patrimoniului defunctului de acela al eredelui”. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. civ. 1. 47).1 Patrimoniul şi drepturile patrimoniale Cuprins PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE       Consideraţii generale Reglementare legală Definiţie Conţinutul patrimoniului Caractere juridice Funcţiile patrimoniului 1. nu se regăseşte o definiţie a patrimoniului. 42 şi art. dispoziţiile menţionate sunt semnificative: „ei pot cere în orice caz şi în contra oricărui creditor. Definiţia patrimoniului presupune unele precizări: _________________________________________________________________________ 3 . familia. Romanii au evidenţiat noţiunea de patrimoniu prin formula „bona non inteleguntur nisi deducto aere alieni” („prin bunuri nu se înţeleg decât ceea ce rămâne după scăderea drepturilor altora”). în timp ce „creditorii eredelui nu pot cere separaţia patrimoniului în contra creditorilor succesiunii”.3. dar termenul este folosit în cadrul mai multor instituţii. în legătură cu separaţia de patrimonii.4 Definiţie Pentru a defini noţiunea de patrimoniu prezintă interes numai drepturile şi obligaţiile civile care au o valoare economică. Astfel. Alte dispoziţii legale referitoare la patrimoniu sunt cuprinse în Decretul nr.

respectiv: a) este o totalitate de drepturi şi obligaţii sau o grupare de mase de bunuri (universalităţi de fapt sau de drept). adică de a executa o prestaţie pozitivă sau în a nu face. c) din patrimoniu nu fac parte drepturile fără echivalent material. dreptul de uzufruct. Divizibilitatea patrimoniului. Aceste drepturi subiective patrimoniale pot fi drepturi reale (spre exemplu. Astfel. deci evaluabile în bani. fiind irelevant ce cantitate de bunuri conţine. fiind irelevantă valoarea bunurilor care îl compun.Patrimoniul şi drepturile patrimoniale a) patrimoniul cuprinde toate drepturile şi toate obligaţiile civile cu conţinut economic care aparţin unei persoane. adică de a nu face ceva care. respectiv bunuri proprii şi bunuri comune. fam. ceea ce face ca în caz de producere a unei schimbări. Patrimoniul este unic. Numai persoanele. evaluabile în bani. chiar şi atunci când pasivul depăşeşte activul. s-ar fi putut face. anume determinat. Fiecare soţ poate avea însă în patrimoniul său şi bunuri proprii. existenţa patrimoniului fiind una dintre condiţiile esenţiale pentru însăşi existenţa persoanei juridice. acestea au. Patrimoniul există. 30 C. ele fiind cuprinse în aceasta sub aspectul valorii băneşti. b) drepturile şi obligaţiile patrimoniale sunt distincte de universalitatea juridică. dreptul de superficie etc.. Legea permite ca patrimoniul unei persoane să fie divizibil în mai multe categorii de mase de drepturi şi obligaţii. Patrimoniul este o universalitate juridică deoarece întruneşte elementele universalităţii juridice. Această regulă rezidă în aceea că fiecare persoană fizică sau juridică are un singur patrimoniu. atât cele fizice. bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt bunuri comune. Persoanele juridice au un patrimoniu necesar îndeplinirii scopului pentru care au fost înfiinţate. cu un regim juridic propriu. Activul patrimonial este constituit din totalitatea drepturilor subiective ce au valoare economică şi care pot fi evaluate în bani. un patrimoniu. întotdeauna. cu un conţinut economic. supuse aceluiaşi regim juridic. în 4 _________________________________________________________________________ . fără să prezinte interes identitatea fiecărui drept sau a fiecărei obligaţii în parte. 1. acestea să nu afecteze universalitatea. cât şi cele juridice.). Datoriile se înfăţişează ca o serie de obligaţii pe care le are un subiect de drept şi pot consta în a da. Participarea persoanelor la raporturile juridice are la bază tocmai faptul că ele deţin un patrimoniu.5 Conţinutul patrimoniului Patrimoniul cuprinde drepturile şi obligaţiile unei persoane. În ceea ce priveşte persoanele fizice. adecvat destinaţiei economice a fiecăruia. În cazul soţilor există două categorii de bunuri.) şi drepturi de creanţă (spre exemplu. 1. dreptul de proprietate. Orice persoană are un patrimoniu. deci nesusceptibile de evaluare bănească. b) patrimoniul este o sumă de valori şi nu un ansamblu de bunuri materiale corporale. dreptul de a fi restituit împrumutul etc. în a face. în lipsa acestei obligaţii.6 Caractere juridice Patrimoniul este o universalitate juridică. patrimoniul nu trebuie să fie confundat cu activul (elementul pozitiv). dreptul de a primi preţul bunului vândut. adică de a transmite sau constitui un drept real. deci se are în vedere valoarea bănească a drepturilor şi a obligaţiilor civile. potrivit art. Astfel. Pasivul patrimonial este constituit din datoriile pe care le are un subiect de drept. pot avea un patrimoniu.

deoarece dreptul de preferinţă al creditorului are un caracter personal. plăteşte întreaga datorie. Dispoziţia cuprinsă în art. iar dacă această subrogaţie se produce în cadrul unui patrimoniu. astfel că dacă un debitor ţinut alături de alt debitor să plătească o datorie unui creditor. Subrogaţia reală rezidă în substituirea unui bun cu un alt bun. este o subrogaţie universală sau cu titlu universal. liber de orice sarcini. fie datorită culpei unei persoane. în momentul încetării din viaţă a titularului său. (2) din Legea nr. . şi anume: a) art. bunul intră în proprietatea statului. c) art.Patrimoniul şi drepturile patrimoniale această categorie intrând bunurile prevăzute în art. În Codul civil şi în legi speciale sunt reglementate cazuri de subrogaţie reală cu titlu particular. Patrimoniul constituie singura garanţie a tuturor creditorilor titularului său. În dreptul civil român se admite că patrimoniul îndeplineşte trei funcţii principale. respectiv: a) constituie gajul general al creditorilor chirografari. b) reorganizarea persoanei juridice.7. Subrogaţia înseamnă înlocuire. acesta se subrogă în drepturile creditorului plătit şi îl urmăreşte pe debitorul pentru care a plătit. civ. civ. Transmisiunea cu titlu universal rezidă în transmiterea fracţionată a întregului patrimoniu _________________________________________________________________________ 5 . Patrimoniul şi subrogaţia reală cu titlu universal. b) explică şi face posibilă subrogaţia reală cu titlu particular. Subrogaţia este personală atunci când o persoană este înlocuită cu alta. Transmisiunea universală intervine atunci când se transmite întreg patrimoniul. Patrimoniul şi dreptul de gaj general al creditorilor chirografari. fie din caz fortuit. c) face posibilă transmiterea universală şi cu titlu universal. Funcţiile patrimoniului Enumerare. 1721 C. b) art. într-un raport juridic. fiecare teren dobândeşte situaţia juridică a terenului pe care îl înlocuieşte „cu respectarea drepturilor şi a sarcinilor anterior şi legal constituite”. 1721 C. creanţa ipotecară se va strămuta asupra indemnizaţiei de asigurare. ori asupra despăgubirii ce o datorează cel din culpa căruia bunul a pierit. dacă bunul a fost asigurat. 28 alin. privite singular. 12 alin. iar când se aplică la un bun este cu titlu particular. nefracţionat. Codul civil. 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică prevede că prin expropriere. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor dispune că în caz de schimb de terenuri între persoane fizice sau juridice. 1. nu se aplică în cazul privilegiilor generale asupra mobilelor şi imobilelor sau asupra privilegiilor generale asupra mobilelor. Subrogaţia reală cu titlu particular intervine numai în cazurile expres prevăzute de lege şi constă în înlocuirea unui bun individual determinat cu un alt bun. (4) din Legea nr. prezente şi viitoare”. fam.dacă un bun ipotecat piere. în art. iar ca operaţiune juridică în dreptul nostru aceasta este de două feluri. Inalienabilitatea patrimoniului. iar sarcinile care îl grevează se strămută de drept asupra despăgubirilor cuvenite fostului proprietar. 1718. Întregul patrimoniu se poate transmite numai pentru cauză de moarte. a consacrat o regulă de drept fundamentală pentru sistemul obligaţiilor civile care dispune că „oricine este obligat personal este ţinut a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile. Patrimoniul şi transmisiunea universală sau cu titlu universal. 31 C. de la o persoană la alta şi se produce în următoarele situaţii: a) decesul persoanei fizice. respectiv personală şi reală. Patrimoniul şi subrogaţia reală cu titlu particular.

Legislatie. 1996.9 RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 1. – Buna credinta in raporturile juridice civile.. C. moştenitorul său B înstrăinează imobilul lui C.10 BIBLIOGRAFIE Adam.P. Ce va decide instanţa de judecată? 1. Drepturi reale principale. Ed. A decedează. 6 _________________________________________________________________________ .Actami.P. în acelaşi an.Drepturi reale. Ed. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. Bucuresti. Obligatii. în calitate de chiriaş al SC RIAL Braşov. Romosan. – Drept civil. Cluj-Napoca. Bucuresti. Bucuresti. Colectia Restitutio. C. Drepturi reale. Gherasim D. Ed. A cumpără. Ed.Academiei. În anul 2005.8 LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi caracterele juridice ale patrimoniului 1. 2000. Drepturi reale.000 RON. Soţia lui B. introduce o acţiune în constatarea nulităţii absolute a contractului. – Drept civil. şi. 1994. – Drept civil. I.Patrimoniul şi drepturile patrimoniale al unei persoane către mai multe persoane sau desprinderea unei părţi dintr-un patrimoniu spre a reveni altei persoane. Bucuresti. – Drept civil. Ed. 1. Colectia restitutio.. Micescu. 2001 Hamangiu. – Drept civil. în schimbul sumei de 50. P. Ed. Bucuresti. Ed. Birsan. Tratat de drept civil roman. 2005. Ed. 2002 Pop.. Ed. I.M. în schimbul unui preş cu plata în rate pe 6 ani.Cordial. Cosmovici. 2000. Baicoianu Al. în anul 2006. 1981. L. I – Curs de drept civil. All. 1993 Filipescu I. All Beck. – Drept civil.All. I. Rosetti-Balanescu. Bucuresti. Bucuresti. Ed. apartamentul în care locuia.All Beck. Drepturi reale principale. All Beck.Imprimeriei de Vest.7 TEST DE EVALUARE În anul 1996.All Beck. Oradea.

din drepturi subiective ce au conţinut economic. schimbul. titularul său va putea dispune numai pentru cauză de moarte. sunt mai grave decât actele de conservare. Actele de dispoziţie. Asupra întregului patrimoniu sau a unei cote-părţi din acesta. Actele de dispoziţie fiind cele mai severe. modificarea. Actele de administrare sunt acele acte prin care un bun este pus în valoare din punct de vedere economic în alt mod decât prin înstrăinarea lui. cât şi cele prin scopul lor. Actele de administrare. 2. Actele de administrare. cu un conţinut economic.2 Teoria generală a proprietăţii Cuprins TEORIA GENERALĂ A PROPRIETĂŢII  Categorii de acte care se săvârşesc în legătură cu patrimoniul  Clasificarea drepturilor patrimoniale  Clasificarea drepturilor reale  Proprietatea privată 2. transformarea fizică a unui bun etc . b) actul săvârşit să necesite o cheltuială neglijabilă în raport cu valoarea care s -ar pierde. Actul de conservare necesită îndeplinirea a două condiţii: a) să existe un pericol iminent de a se pierde un drept care face parte din patrimoniu. exercitarea acţiunilor posesorii. respectiv: _________________________________________________________________________ 7 . Actele de dispoziţie sunt acele acte prin care se aduce o modificare în compunerea patrimoniului. Actele de dispoziţie juridică presupun transmiterea unui bun de la un patrimoniu la altul. Actele de dispoziţie materială sunt cele la care se referă termenul obişnuit. după caz). consumarea. acte de administrare şi acte de dispoziţie. evacuarea. dar mai puţin grave decât actele de dispoziţie.2 Categorii de acte juridice care se săvârşesc în legătură cu patrimoniul Actele juridice care se săvârşesc în legătură cu patrimoniul au fost clasificate în dreptul civil în acte de conservare. transmiţându-se un bun sau un drept în favoarea unei persoane. spre exemplu: vânzarea-cumpărarea. Actele de conservare. Actele de conservare sunt acelea care sunt necesare dobândirii sau păstrării unui drept pe cale de a se pierde.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe generale referitoare la drepturile patrimoniale şi a instituţiei proprietăţii 2. Patrimoniul este compus. gajarea bunurilor etc. spre exemplu: distrugerea. vor putea fi încheiate de persoanele fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă numai în condiţiile stricte impuse de lege în materie de capacitate civilă. prin legat (universal sau cu titlu universal.Teoria generala a proprietatii Unitatea de învăţare nr. atât cele prin natura lor. Se includ în această categorie actele materiale de folosinţă directă a bunului şi actele juridice încheiate cu terţii pentru punerea în valoare a bunului (spre exemplu.3 Clasificarea drepturilor patrimoniale Drepturile patrimoniale pot fi definite ca fiind drepturile evaluabile în bani. acceptarea unei donaţii etc. în exclusivitate. evaluabil în bani. Aceste drepturi se clasifică în două mari grupe.). Noţiunea de dispoziţie poate avea sensul de dispoziţie materială sau de dispoziţie juridică. donaţia.

astfel că nu dă naştere dreptului de urmărire şi dreptului de preferinţă. Sunt reglementate de către Codul civil şi alte legi speciale.jus ad rem . Dreptul civil român reglementează două categorii de drepturi reale principale. Dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. Drepturile reale principale. Aşadar. să facă sau să nu facă ceva.este dreptul subiectiv în temeiul căruia subiectul activ. adică opozabil erga omnes. următoarele drepturi reale dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: a) dreptul de uzufruct. Cel mai important drept real este dreptul de proprietate. Aceste subiecte au o obligaţie negativă.4 Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale principale sunt acele drepturi care au o existenţă de sine stătătoare în raport cu alte drepturi reale sau de creanţă. Terţii sunt obligaţi să respecte drepturile reale. iar dreptul de proprietate privată aparţine persoanelor fizice sau juridice. Obligaţiile propter rem sunt îndatoriri ce incumbă deţinătorului unui bun şi îşi au izvorul în lege şi în convenţia părţilor. cum este situaţia în care proprietarul unui fond aservit îşi asumă obligaţia de a efectua lucrări necesare exerciţiului unei servituţi. de stăpânirea unui bun. care se prezintă sub două forme: dreptul de proprietate publică şi dreptul de proprietate privată. Obligaţiile reale. Din cele expuse rezultă caracterul de drept absolut. d) dreptul de servitute. deci opozabil tuturor al drepturilor reale. dar care are un caracter abstract. în temeiul căruia titularul său exercită direct şi nemijlocit atributele asupra unui bun determinat. dreptul de creanţă este un raport juridic între două subiecte determinate încă de la naşterea raportului juridic. 8 _________________________________________________________________________ . Dreptul real . această obligaţie fiind aceea de a nu face nimic de natură a stânjeni exercitarea drepturilor de către titularii lor.Teoria generala a proprietatii a) drepturi reale. fără a fi necesară intervenţia altei persoane. numit creditor. Din caracterul absolut al drepturilor reale rezultă efecte specifice. a căror existenţă este determinată. Obligaţiile reale reprezintă o categorie juridică intermediară drepturilor reale şi drepturilor de creanţă şi rezidă în anumite îndatoriri prevăzute expres de lege sau în convenţia părţilor. Obligaţiile scriptae in rem sunt strict legate de stăpânirea unui bun. Obligaţiile propter rem legale sunt expres prevăzute în lege. Drepturile de creanţă.este acel drept subiectiv. poate să ceară subiectului pasiv determinat. Obligaţiile propter rem îşi pot avea izvorul şi în convenţia părţilor. respectiv dreptul de proprietate şi cele derivate din dreptul de proprietate. c) dreptul de abitaţie. b) drepturi de creanţă. respectiv obligaţii reale de a face . Dreptul de creanţă este un drept relativ. fără valoare economică. precum şi statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. să dea. Obligaţiile reale sunt de două feluri. numit debitor.scriptae in rem.jus in re . ele depinzând în mod direct de existenţa acestora. Dreptul de creanţă . şi anume dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. b) dreptul de uz. Drepturile reale accesorii sunt afectate garantării drepturilor de creanţă. deşi nu a participat la naşterea raportului obligaţional. de regulă. 2. Drepturile reale. decât dacă dobânditorul actual al lucrului va fi obligat să respecte acest drept. astfel încât creditorul nu poate obţine satisfacerea dreptului său.şi obligaţii opozabile terţilor .propter rem .

precum şi persoanelor juridice de naţionalitate străină (bineînţeles cu incapacităţile speciale pe care diferitele acte normative le statuează). avându-se în vedere calitatea creanţei. unităţilor administrativ-teritoriale (în înţelesul Legii nr. folosinţa şi dispoziţia. proprietatea privată nu este exclusivă. Ea poate aparţine cetăţenilor români – persoanelor fizice. asociaţii fără scop lucrativ – asociaţii şi fundaţii. abrogată prin Legea nr. şi care permite titularului să fie plătit cu prioritate faţă de alţi creditori. Privilegiile speciale. Definim dreptul de proprietate privată ca fiind acel drept real ce poate avea ca titular orice subiect de drept (statul. precum şi Legea nr. 69/1991 a administraţiei publice locale. 18/1991. Privilegiile speciale sunt cauze legale de preferinţă în virtutea cărora. Dreptul de ipotecă. 2. (2) al aceluiaşi articol prevede că „proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. 24/1996 (în prezent abrogată prin Legea nr. unităţile administrativ-teritoriale. cetăţenilor străini şi apatrizilor.5 Proprietatea privată Art. cu sau fără deposedare. dreptul de ipotecă. fie ele generale.6. relevă un alt important aspect al proprietăţii private în comparaţie cu cea publică.Teoria generala a proprietatii e) dreptul de superficie. bunuri asupra cărora titularul exercită în mod exclusiv posesia. dreptul de retenţie. 69/1991. chiar înaintea creditorilor chirografari. Ea nu aparţine numai anumitor subiecte de drept. ca drept real accesoriu al cărui titular este creditorul gajist. Dreptul de gaj este un drept real accesoriu constituit în favoarea unui creditor asupra unor bunuri mobile determinate ale debitorului său sau ale unei terţe persoane. în limitele determinate de lege. anume determinate de lege. persoanelor juridice – cu condiţia ca acestea să fie titulare de personalitate juridică. Dreptul de retenţie este acel drept real ce conferă creditorului. atribute pe care le exercită în putere proprie şi în interesul său. îi conferă acestuia trei atribute: a) Dreptul de retenţie. modificată şi completată prin Legea nr. 1/2000. Aceste reglementări legale. dacă debitorul nu-şi execută voluntar obligaţia asumată. (1) din Constituţie (aşa cum a fost revizuită prin Legea nr. în acelaşi timp debitor al obligaţiei de restituire sau de predare a bunului altuia. 44 alin. Dreptul de gaj. Referiri la reglementarea dreptului de proprietate privată sunt cuprinse şi în alte acte normative. care conferă creditorului ipotecar dreptul de a urmări imobilul în stăpânirea oricui s-ar afla şi de a fi plătit cu prioritate faţă de ceilalţi creditori din preţul acelui bun. b) Dreptul de urmărire. Dreptul de gaj. Enumerare. întrucât altfel nu pot fi titularele unui patrimoniu (societăţi comerciale. posibilitatea de a reţine acel bun în stăpânirea sa şi de a refuza restituirea lui până când debitorul său. 2. Drepturile reale accesorii. persoanele fizice sau juridice) şi care exprimă o relaţie de apropriere între acesta şi orice bunuri. c) Dreptul de preferinţă. În comparaţie cu proprietatea publică. în principal Legea fondului funciar nr. creditorii pot obţine plata datoriei cu preferinţă. ea putându-se constitui asupra oricărui bun. regii autonome etc. modificată şi completată prin Legea nr. iar alin. Putem defini ipoteca ca fiind un drept real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane. 215/2001). privilegiile speciale. cu excepţia bunurilor proprietate publică. fie speciale. oricărui subiect de drept. în legătură cu lucrul respectiv. va plăti datoria ce s-a născut în sarcina lui. statului. În această categorie juridică intră: dreptul de gaj. din preţul acelor bunuri. 215/2001). creditor al lucrului.). 167/1997 şi Legea nr. oricărei entităţi juridice care are personalitate juridică. indiferent de titular”. TEST DE EVALUARE _________________________________________________________________________ 9 . constituţionale. 429/2003) prevede că „dreptul de proprietate precum şi creanţele asupra statului sunt garantate”. cu excepţia celor scoase din circuitul civil şi aflate în domeniul public. Dreptul de retenţie. respectiv faptul că proprietatea privată nu este limitată. ci oricui. fără deposedare.

înainte de a-l cunoaşte pe A. Birsan. Ed. BIBLIOGRAFIE Adam. la preţul de 20. a . Drepturi reale.. Gherasim D.Drepturi reale. I. 2002 Pop. reclamanta a depus la dosar dovezi din care rezultă că acestea au fost veniturile sale obţinute în străinătate. inclusiv apartamentul cumpărat de A în anul 2000. Ed. Bucuresti.P. 2000. 2000. Bucuresti. a.Imprimeriei de Vest. 10 _________________________________________________________________________ .000 euro. Legislatie. – Buna credinta in raporturile juridice civile. Ed.. Peste 3 luni de la această dată. Tratat de drept civil roman. Bucuresti. 2005. – Drept civil. Baicoianu Al. All Beck.Academiei. 1993 Filipescu I.P. – Drept civil. Ce va decide instanţa? 2.9. Drepturi reale principale.03.All Beck. RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 1. 2. – Drept civil. A şi S se căsătoresc şi se mută în apartament. astfel.Actami. Cluj-Napoca. All Beck. A şi B încheie un contract de v-c prin care A cumpăra un apartament situat în Braşov. Micescu. Ed. LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi caracterele juridice ale patrimoniului 2. L.8. 2. Bucuresti. Colectia Restitutio. Romosan. 1996. Drepturi reale principale. I.M. C. Oradea. – Drept civil. – Drept civil.All Beck. Ed. P. All. I – Curs de drept civil.2000. 1981. 2001 Hamangiu. Rosetti-Balanescu. În anul 2003. Bucuresti.Teoria generala a proprietatii În data de16. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. I. Drepturi reale. 1994. C. Obligatii. Bucuresti.Cordial. Ed.. În acest sens. Ed. Ed. Ed. S a arătat că acesta a fost cumpărat cu banii ei câştigaţi pe vas în temeiul unui contract de muncă pe un an de zile.7. – Drept civil. Ed. Colectia restitutio.All. Cosmovici. Bucuresti. S introduce cerere de divorţ solicitând şi partajarea bunurilor comune.

1718 C. 475 alin. 963 şi art. prezente şi viitoare”. şi. Proprietatea privată este prescriptibilă sau. Această caracteristică juridică a proprietăţii private este cuprinsă în importante texte ale Codului civil. circulaţia bunurilor valorează tocmai alienabilitate. 3. Însă atunci când acest text de lege este coroborat cu prevederile art. statul şi unităţile administrativ-teritoriale. bunurile ce formează obiectul acestui tip de proprietate vor putea fi urmărite de creditori. În acest sens. or atâta timp cât bunurile ce constituie obiectul proprietăţii private pot fi înstrăinate. altfel spus.. pentru satisfacerea creanţelor lor. _________________________________________________________________________ 11 . (1) C. 1837 C. un alt caracter al dreptului de proprietate privată este prescriptibilitatea. civ. civ.3 Proprietatea privată Cuprins PROPRIETATEA PRIVATĂ     Caractere juridice Titulari Regimul juridic al imobilelor terenuri proprietate privată Regimul juridic al circulaţiei terenurilor 3. Prescriptibilitatea. Acest caracter juridic rezidă în aceea că proprietatea privată este supusă prescripţiei extinctive şi achizitive. existenţa acestui caracter este evidentă. Sesizabilitatea.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe generale referitoare la instituţia juridică a proprietăţii şi a regimului juridic al terenurilor 3. mobile sau imobile. ceea ce doctrina numeşte principiul libertăţii contractuale. dobândite.2 Caractere juridice Alienabilitatea. iar prescripţia achizitivă este unul din modurile de dobândire a dreptului real de folosinţă. Bunurile aparţinând proprietăţii private sunt sesizabile. reglementează prin adagiul „oricine poate dispune în mod liber de bunurile sale”.Proprietatea privată Unitatea de învăţare nr. vorbim de principiul liberei circulaţii a bunurilor. art. Or. persoanele juridice. conform căruia „pro prietatea se poate dobândi şi prin intermediul prescripţiei achizitive”. civ. Prescriptibilitatea este consecinţa alienabilităţii. dispune că „oricine este obligat personal. Ca atare. cât şi cele străine. bunurile ce formează obiectul proprietăţii private se află în circuitul civil. persoanele fizice. Alienabilitatea presupune faptul că indiferent de titularul lor. 1310 C. Pot fi titulari ai dreptului de proprietate privată. fără distincţie dacă sunt mobile sau imobile.3 Titularii dreptului de proprietate privată Enumerare. În sprijinul afirmaţiei anterioare vine art. în consecinţă. art. civ. atât cele române. este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale.

pot fi titulare ale dreptului de proprietate regiile autonome înfiinţate şi organizate în baza Legii nr. Pot fi titulare ale dreptului de proprietate privată societăţile comerciale cu capital de stat sau privat. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale sunt subiecte ale dreptului de proprietate privată. Statuând că „poate contracta orice persoană care nu este declarată necapabilă de către lege” şi că „pot cumpăra şi vinde toţi cărora nu le este oprit prin lege”. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale – titulare ale dreptului de proprietate privată. aceasta din urmă fiind prevăzută prin legi speciale. prin care se obstaculează posibilitatea persoanelor fizice de a dobândi anumite bunuri. ca în cazul proprietăţii publice [art. Conform art.Proprietatea privată Persoanele fizice – titulare ale dreptului de proprietate privată. înfiinţate în baza Legii nr. În legi organice se fac însă referiri la domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. 69/1991 (abrogată prin Legea nr. Această regulă este dezvoltată de texte ale Codului civil. Aceste societăţi se pot organiza în una din formele prevăzute de lege. 31/1990 privind societăţile comerciale. terenurile de orice fel. Tot Legea nr. cum este cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată. obiecte ale dreptului de proprietate privată. actualul art. Prevederi referitoare la calitatea de subiecte ale dreptului de proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale găsim şi în Legea nr. indiferent de destinaţie. 73). constituie fondul funciar al 12 _________________________________________________________________________ . 3. 69/1991 (abrogată prin Legea nr. Persoanele juridice – titulare ale dreptului de proprietate privată. 1 din Legea nr. art. Definiţie. Legea nr. Persoanele juridice de drept privat pot fi titulare ale dreptului de proprietate privată. putând fi formate din mai multe persoane fizice sau juridice. unde se dispune că domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile. respectiv art. dispunând că acest domeniu este supus dispoziţiilor de drept comun dacă prin lege nu se prevede altfel. cu precădere la terenuri. 123 alin. de titlul în baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. 215/2001) dispune că domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este supus dispoziţiilor de drept comun atunci când legea nu dispune altfel [art. 949 şi art. mixt ori străin. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia prevede că domeniul privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea acestor persoane juridice şi care nu fac parte din domeniul public. 1306 C. civ. român. (2) din Legea nr. 84 alin. cu toate că în Constituţie nu se prevede expres că statul şi unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale unui asemenea drept. (2) din Legea nr. intrate în proprietatea lor prin căile şi mijloacele prevăzute de lege (art.4 Regimul juridic al imobilelor terenuri proprietate privată Fondul funciar al României. Astfel. 6 din Legea nr. este evident că acestea stabilesc că în dreptul civil regula este că persoanele fizice au capacitatea de dobândi bunuri mobile şi imobile. De asemenea. 18/1991 se referă la domeniul privat al statului şi unităţilor administrativteritoriale. (2) din Constituţie]. altele decât cele ce alcătuiesc domeniul public. 136 alin. iar excepţia este incapacitatea. Posibilitatea persoanelor fizice de a fi titulare ale dreptului de proprietate privată este guvernată de principiul conform căruia pot fi subiecte ale dreptului de proprietate privată orice persoane fizice acestea având aptitudinea de a dobândi drepturi încă din momentul concepţiunii. 18/1991. 15/1990. sau cu asociat unic. 215/2001) a administraţiei publice locale. 69/1991. 215/2001].

5. c) păşunile împădurite. de telecomunicaţii. b) terenurile cu vegetaţie forestieră. şi anume: a) terenurile agricole productive . dacă nu fac parte din amenajamentele silvice. h) terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă. fâneţele. în funcţie de destinaţia lor. pepinierele viticole. torenţi -. bolovănişuri. producţie ori administrare silvică. f) drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă. serele. cu construcţiile şi instalaţiile aferente. pomicole. Terenuri cu destinaţii speciale: a) terenuri folosite pentru transporturile rutiere. d) terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice. 2. de transport al energiei electrice şi gazelor naturale.Proprietatea privată României. plantaţiile de hamei şi duzi. dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice. 2. Clasificarea terenurilor în funcţie de destinaţia lor. viile. _________________________________________________________________________ 13 . respectiv terenurile localităţilor urbane şi rurale. navale şi aeriene. abrupturi. râpe. alte amenajări ale localităţilor.3.arabile. b) cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie. păşunile. 2. Terenuri din intravilan. Terenuri cu destinaţie agricolă. ravene.4. c) fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. 2 din Legea nr. răsadniţele şi altele asemenea. Terenuri aflate permanent sub ape: a) albiile minore ale cursurilor de apă. b) terenurile folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice. 2. e) amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare.1. pe care sunt amplasate construcţiile.stâncării.2. 2. termice. solariile. g) platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agri cole. b) terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive . terenurile sunt: 2. livezile. 18/1991. feroviare. Potrivit dispoziţiilor art. inclusiv terenurile agricole şi forestiere. Terenuri cu destinaţie forestieră: a) terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură.

indiferent de destinaţie şi întinderea lor. cât şi plata unei sume de 1500 RON cu titlu de chirie pentru perioada 2004-2005 când Y s-a folosit de bun fără niciun titlu. 3. h) ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.Proprietatea privată c) terenurile folosite pentru exploatările miniere şi petroliere. în anul 2003. ca urmare a recunoaşterii sale ca moştenitor testamentar a lui Z. 3. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor se instituie noul regim al circulaţiei juridice a terenurilor şi se înfăţişează mult simplificat faţă de legea anterioară. indiferent de destinaţia lor faţă de vechea lege care făcea referire doar la terenurile situate în intravilan şi extravilan cu destinaţie agricolă sau neagricolă excluzând terenurile cu destinaţie forestieră sau alte destinaţii. însă cu respectarea cadrului fixat de prezenta lege (art. restituirea bunul imobil. astfel că dreptul de proprietate asupra unui astfel de imobil nu trece dintr-un patrimoniu în altul prin nici o formă de înstrăinare permisă de lege dacă actul nu este încheiat.6. Cum înstrăinarea presupune cu necesitate existenţa în patrimoniul celui care înstrăinează a celui mai important atribut – dispoziţia juridică – este fără dubiu că numai dreptul de proprietate poate constitui obiect al înstrăinării.Ca o caracteristică generală se statuează că terenurile proprietate privată.5 Regimul juridic al circulaţiei terenurilor Prin această lege care abrogă Legea nr. în formă autentică. g) monumentele naturii. Ulterior.Remarcăm lărgirea cadrului în sensul că prin prezenta lege se reglementează circulaţia juridică a tuturor terenurilor proprietate privată. TEST DE EVALUARE X. sancţiunea încălcării acestei norme de ordine publică fiind nulitatea absolută. ele putând fi înstrăinate şi dobândite în mod liber prin oricare din modurile prevăzute de lege. f) rezervaţiile. Remarcăm că textul face referiri la înstrăinare şi dobândire. ad validitatem. d) terenurile folosite pentru nevoile de apărare. prin excepţie de la regula consensualismului consacrată de Codul civil. T îl cheamă în judecată pe Y solicitând desfiinţarea contractului încheiat între X şi Y. indiferent de destinaţia şi titularul lor sunt şi rămân în circuitul civil. În aceste condiţii. 2 alin. situate în intravilan şi extravilan. cariere şi halde de orice fel. 1). 2 alin. compus din casă şi grădină. Care va fi soluţia instanţei în privinţa solicitărilor reclamantului? Motivaţi. Noţiunea de înstrăinare vizează aşadar numai transmiterea dreptului de proprietate nu şi constituirea dezmembrămintelor acestui drept. Potrivit art. 1 alin. (1) din lege. obiect al înstrăinării şi dobândirii prin acte juridice între vii îl constituie terenurile cu sau fără construcţii. conform înscrierilor în CF şi a certificatului de moştenitor. în calitate de unic moştenitor legal al lui Z. (1) terenurile. Y s-a apărat afirmând că nu a cunoscut existenţa testamentului la momentul încheierii contractului. e) plajele. pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii numai dacă acestea au fost încheiate în formă autentică. este descoperit un testament prin care Z lăsa toată averea sa lui T. X fiind unicul moştenitor la acel moment. Potrivit art. 14 _________________________________________________________________________ . îi vinde lui Y un imobil.

LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi caracterele juridice ale proprietăţii 3.Imprimeriei de Vest.Actami.9. Ed.Proprietatea privată 3. Ed. Bucuresti. Ed. C.Drepturi reale. All Beck. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. – Drept civil. 2. Colectia restitutio. Ed. – Drept civil. 1994. Ed. 1981. C. 2000. Bucuresti. Birsan. Baicoianu Al. Ed.8. Drepturi reale.All Beck.All. Colectia Restitutio. – Drept civil.Cordial. All. 2002 Pop.M. – Drept civil. Bucuresti. 3. L. Tratat de drept civil roman. Romosan. Obligatii. Oradea.. Micescu. _________________________________________________________________________ 15 . Cosmovici. a . 2000.Academiei. Drepturi reale. 1993 Filipescu I.All Beck. Drepturi reale principale. Gherasim D. Ed. Bucuresti. P. I.. RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 1. Ed. Bucuresti. All Beck. 1996. 2001 Hamangiu. I – Curs de drept civil. Cluj-Napoca. – Drept civil. Bucuresti. – Drept civil. 2005. Ed.7. Bucuresti. Rosetti-Balanescu. a.. – Buna credinta in raporturile juridice civile. I. BIBLIOGRAFIE Adam. Ed.P. I. Legislatie. Drepturi reale principale.P.

sunt acte de administrare perceperea fructelor şi veniturilor. măsuri de conservare etc. Această distincţie între actele de administrare şi actele de dispoziţie nu are importanţă practică atunci când proprietarul are un drept exclusiv şi deplin asupra bunului. închirierile şi arendările pe un termen lung etc. vânzarea recoltelor. şi fără ca existenţa lor în patrimoniul acesteia să depindă de anumite evenimente viitoare. Astfel.3 Proprietatea rezolubilă Definiţie. înstrăinările cu titlu oneros sau gratuit.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe generale referitoare la modalităţile juridice ale dreptului de proprietate 4. incertă. parţial sau total. întreţinerea şi folosirea lucrului. respectiv posesia. el poate încheia oricare din cele două tipuri de acte juridice.2 Consideraţii generale Atributele conferite de dreptul de proprietate. închirierea şi arendarea pe un termen scurt (în genere max im 5 ani). în primul rând. 1.4 Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate Cuprins MODALITĂŢILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE     Consideraţii generale Proprietatea rezolubilă Proprietatea anulabilă Proprietatea comună 4. Se numesc acte de administrare actele făcute asupra unui lucru sau patrimoniu care nu au efecte succesive îndelungate în viitor şi nu au ca scop ieşirea lucrului din patrimoniu. stabilite de lege sau de voinţa lui – şi atunci avem de-a face cu un drept de proprietate pur şi simplu. Sunt acte de dispoziţie actele care au ca scop ieşirea lucrului din patrimoniu pe un timp oarecare sau chiar definitiv. constituirile de drepturi reale. Dreptul de proprietate pur şi simplu este acel drept aparţinând unei singure persoane şi care a intrat în patrimoniul acesteia în mod sigur şi ireversibil. posibil a se fi născut în legătură cu dreptul afectat de modalitatea respectivă. consolidarea lui depinzând de un eveniment viitor şi nesigur la a cărui împlinire dreptul dobânditorului se desfiinţează cu efect retroactiv reîntorcându-se în patrimoniul celui care l-a înstrăinat. Sediul materiei.Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate Unitatea de învăţare nr. Vorbim despre proprietate rezolubilă atunci când obligaţia vânzătorului de a transfera dreptul de proprietate al lucrului vândut către cumpărător este afectată de o condiţie rezolutorie. Pentru a înţelege mai lesne efectele proprietăţii rezolubile este necesar să facem distincţie între actele de administrare şi actele de dispoziţie. fie aceste atribute sunt exercitate de mai multe persoane concomitent sau existenţa însăşi a dreptului depinde de evenimente viitoare – şi atunci avem de-a face cu un drept de proprietate afectat de modalităţi. Efectele proprietăţii rezolubile. Astfel de acte sunt. ci se mărginesc la conservarea. astfel încât existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul dobânditorului este nesigură. Distincţia este însă importantă când este vorba despre 16 _________________________________________________________________________ . folosinţa şi dispoziţia pot fi exercitate de o singură persoană. deoarece fiind titularul unui drept plena in re potestas.

efectul retroactiv al îndeplinirii condiţiei se aplică în deplinătatea lui. De aici ar decurge concluzia că toate actele făcute de dobânditor pendente conditione trebuie să fie desfiinţate cu efect retroactiv. Hotărârile judecătoreşti date în favoarea proprietarului sub condiţie rezolutorie profită proprietarului sub condiţie suspensivă deoarece acesta. b) debitorul sub condiţie rezolutorie suportă riscul pieirii bunului întrucât a dobândit proprietatea asupra lui (res perit domino). adică ca şi cum nu ar fi înstrăinat lucrul niciodată. Această regulă nu se aplică însă în toată rigoarea ei. De asemenea. astfel că toate drepturile _________________________________________________________________________ 17 . devine creditorul fostului dobânditor. pendente conditione. Întrucât pendente conditione. după cum vom vedea în cele ce urmează. Hotărârile judecătoreşti date împotriva proprietarului sub condiţie rezolutorie. De altfel. în virtutea principiului res inter alios acta allis neque nocere neque prodese potest. debitorul fiind obligat la aceasta. („Creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor. În ce priveşte actele de dispoziţie. astfel că înstrăinările nu se vor putea realiza în fapt decât atunci când condiţia se realizează. astfel că toate actele de dispoziţie încheiate de dobânditor sunt desfiinţate odată cu dreptul său. el va pu tea înstrăina lucrul sau dispune de el într-un mod oarecare. prin realizarea condiţiei. Eveniente conditione – condiţia s-a realizat. ipoteză în care hotărârea îi va fi opozabilă. nu sunt opozabile proprietarului sub condiţie suspensivă. acesta din urmă redevenind proprietar deplin şi este considerat ca şi cum ar fi fost totdeauna proprietar pur şi simplu. dobânditorul este proprietar sub condiţie rezolutorie. o mare parte din doctrină şi jurisprudenţă distingând între actele de administrare şi actele de dispoziţie făcute de dobânditor pendente conditione. acte de folosinţă. actul se desfiinţează retroactiv. potrivit principiului resoluto jure dantis. I se recunoaşte şi dreptul de a face acte conservatorii potrivit art. Se observă că cine datorează sub condiţie rezolutorie datorează pur şi simplu (pura est sed sub conditione resolvitur). Atâta timp cât condiţia rezolutorie nu s-a realizat (este pendente). Înstrăinătorul.Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate administratori ai lucrului altuia sau de incapabili. 974 C. deci dreptul de proprietate dispare cu efect retroactiv din patrimoniul dobânditorului şi reintră în patrimoniul transmiţătorului. civ. Dacă condiţia rezolutorie s-a realizat. astfel încât el nu poate face asupra lucrului nici un act de folosinţă sau de dispoziţie. Aceste consecinţe se răsfrâng şi asupra terţilor. dreptul său condiţional se transmite moştenitorilor. În consecinţă. 1016 C. condiţia rezolutorie nu produce efecte: a) creditorul poate cere debitorului să-şi îndeplinească obligaţia. actele de dispoziţie făcute de proprietarul sub condiţie rezolutorie sunt ele însele rezolubile în virtutea principiului nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet (nimeni nu poate constitui altuia drepturi mai multe decât are el însuşi). poate exercita asupra lucrului toate prerogativele pe care dreptul de proprietate pur şi simplu le conferă titularului său: acte de dispoziţie. civ. afară de acelea care îi sunt exclusiv personale”). o speranţă care se va concretiza doar când condiţia rezolutorie se va împlini. însă cu caracterul ei rezolubil. fiind proprietar sub condiţie suspensivă. proprietarul sub condiţie suspensivă are doare un drept eventual. proprietar sub condiţie rezolutorie. cu excepţia cazului când a fost introdus în proces. iar transmiţătorul (înstrăinătorul) este proprietar sub condiţie suspensivă. acte de administrare şi poate transmite moştenitorilor săi proprietatea. nu este un verus dominus. c) dreptul dobânditorului sub condiţie rezolutorie se poate transmite. tot sub condiţie suspensivă. Pendente conditione – înainte de împlinirea condiţiei. astfel că poate invoca toate drepturile lui conform art. iar dobânditorul pierde dreptul ca şi cum nu l-ar fi avut niciodată. resolvitur jus accipientis. precum şi când este vorba de un proprietar sub condiţie rezolutorie. (de exemplu: întreruperea unei prescripţii). Astfel. Dobânditorul.

Este firesc ca fructele culese de proprietarul sub condiţie rezolutorie să rămână acestuia deoarece ele au fost culese în baza unui titlu valabil. ci trebuie dedusă şi din împrejurări de fapt rezultând din chiar aparenţa ce rezultă din titlul pe care îl exhibă proprietarul aparent. chiar publicarea titlului. acestea îi rămân în proprietate. din moment ce actele de administrare făcute de proprietarul sub condiţie rezolutorie îşi păstrează valabilitatea 18 _________________________________________________________________________ . la rândul lor. fiind irelevant dacă cel cu care terţul contractează este de bună sau de rea-credinţă. pentru că trebuie să-i recunoaştem cel puţin aceleaşi drepturi ca unui posesor de bună-credinţă. până la proba contrarie. sunt desfiinţate. relaţiile sociale ar fi puternic zdruncinate. în situaţia studiului nostru. din exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra bunului supus înstrăinării. pe care le vom analiza în continuare. respectiv proprietarul aparent. la realizarea condiţiei. ale cărui drepturi şi interese sunt protejate prin intermediul prezumţiei legale relative de bună-credinţă. prin minime diligenţe. recunoscându-i-se aceste drepturi şi în virtutea bunei-credinţe. În primul rând trebuie să existe buna-credinţă a terţului care contractează (în situaţia analizată a subdobânditorului). nu s-ar mai asigura nici o stabilitate actelor juridice săvârşite iar dinamica circuitului civil ar fi serios periclitată. şi aceasta în virtutea faptului că drepturile dobândite de terţi sunt. este fie o regulă cu caracter general. deci să existe o eroare comună cu privire la calitatea de titular al unui drept neafectat de modalitate a celui care înstrăinează. fie o regulă cu caracter special referitoare la actele juridice de înstrăinare a imobilelor. Eroarea comună reprezintă elementul psihologic al principiului validităţii aparenţei de drept şi este cel mai important element al acestui principiu care trebuie coroborat cu alte elemente obiective: publicitatea. constă în credinţa subdobânditorilor că au contractat cu un veritabil proprietar. Buna-credinţă. au putut constata că acesta are un drept de proprietate pur şi simplu. care are reprezentarea că încheie contractul cu titularul unui drept de proprietate pur şi simplu. Dacă nu am accepta această prezumţie. Tocmai de aceea. În al treilea rând. subdobânditorii pot invoca în apărarea titlurilor lor şi această validitate a aparenţei de drept. pentru că ea nu este numai un rezultat al erorii comune. În al doilea rând. precum şi orice alte elemente de natură să facă ca eroarea terţului să fie invin cibilă. buna-credinţă trebuie să fie rezultatul unei erori asupra calităţii transmiţătorului. Un alt principiu care constituie un important mijloc de protecţie juridică a dreptului subdobânditorului este principiul validităţii aparenţei de drept – error comunis facit jus. adică de neînlăturat. neavând cunoştinţă – în ciuda diligenţelor ce trebuia să le depună – de existenţa vreunei condiţii rezolutorii. pentru că aici contează numai bunacredinţă a terţului subachizitor. în sensul că toţi cei din jurul proprietarului aparent aveau reprezentarea că acesta este adevăratul proprietar. În ce priveşte fructele percepute de proprietarul sub condiţie rezolutorie. Acest principiu se fundamentează pe 3 elemente. Statutul de verus dominus al înstrăinătorului al cărui drept este afectat de modalitatea condiţiei rezolutorii rezultă din aceea că dobânditorii. Aşadar. pe lângă invocarea bunei-credinţe ca mijloc de protecţie juridică a drepturilor lor. arătăm că eroarea despre care am făcut vorbire trebuie să fie împărtăşită de toată lumea. această prezumţie care îşi are originea în dreptul roman – bona fideo praesumitur – în unele legislaţii europene. Mai mult decât atât. rezolubile – accesorium sequitur principale. Relativ la această condiţie. Alta este situaţia subdobânditorului de bună-credinţă. trebuie să relevăm că eroarea terţului trebuie să fie invincibilă. prezumţie ce conferă forţă juridică raportului juridic respectiv. inserată în capitolul referitor la principiile generale ale legislaţiei civile.Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate reale constituite de dobânditor asupra lucrului şi toate înstrăinările pe care le-a făcut către terţi. pentru că error comunis facit jus. notorietatea şi persistenţa titlului. şi nu sunt supuse restituirii odată cu lucrul.

ca şi cum dobânditorul ar fi fost întotdeauna proprietar pur şi simplu. trebuie să admitem fără rezerve şi valabilitate dobândirii fructelor de către achizitor. să cadă la partaj în lotul coindivizarului vânzător. efectele se produc numai pentru viitor ( ex nunc). În dreptul nostru civil în vigoare. de asemenea. Această derogare de la regula efectului retroactiv al condiţiei îşi găseşte justificarea în aceea că proprietarul sub condiţie rezolutorie.3. fără ca bunul să fie fracţionat în materialitatea sa. pe cale de consecinţă. iar dobânditorul bunul. 4. majoritatea doctrinei şi a jurisprudenţei admit că acestea rămân valabile eveniente conditione. dar şi pentru că asemenea acte nu implică neapărat calitatea de proprietar al lucrului. în aceeaşi formă. obiect al contractului de vânzare-cumpărare. Această împrejurare naşte o serie de consecinţe. d) în actul de executare succesivă. exercită atributele conferite de dreptul de proprietate sau alt drept real. şi în această situaţie vorbim despre un drept comun. el pierde orice drept asupra lucrului şi. consecinţele care decurg eveniente conditione sunt următoarele: 1. drepturile proprietarului sub condiţie rezolutorie se desfiinţează cu efect retroactiv. În ceea ce priveşte actele de administrare. în privinţa actelor de administrare. ca principiu. astfel că toate actele pe care le-a făcut pendente conditione devin definitiv valabile şi. Deficiente conditione – condiţia nu s-a îndeplinit. Această împrejurare ar complica buna administrare a lucrului şi ar îngreuna considerabil executarea unor acte curente şi simple. acestea pot aparţine. În situaţia în care condiţia rezolutorie nu s-a realizat. înstrăinătorul va restitui preţul. şi mai multor persoane. Această soluţie se repercutează desigur şi asupra terţilor. b) actele de administrare se păstrează. tot concomitent. îşi pierde orice speranţă de a mai redeveni proprietar. adică cu intervenţia sau consimţământul atât al transmiţătorului. în mod definitiv. dreptul proprietarului sub o asemenea condiţie se consolidează în mod definitiv. administrarea lucrului înstrăinat sub condiţie rezolutorie ar fi foarte anevoioasă. mai multor titulari care. Proprietatea comună poate fi definită. astfel că ele nu sunt atinse de realizarea condiţiei rezolutorii. deoarece perceperea fructelor nu întrece sfera actelor de administrare. pentru a rămâne valabile. oricare ar fi soarta condiţiei. deoarece actele de administrare. ca fiind acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizează prin aceea că dreptul asupra bunului sau bunurilor aparţine concomitent mai multor persoane. 2. Dacă actele de administrare făcute de dobânditor nu s-ar considera valabile. ca proprietar sub condiţie rezolutorie. drepturile pe care le-a constituit terţilor sunt şi ele consolidate în mod retroactiv. Proprietatea comună Deşi. proprietar sub condiţie suspensivă. transmiţătorul. Avem astfel exemplul coindivizarului care încheie un act de vânzare-cumpărare sub condiţia rezolutorie ca bunul respectiv.Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate eveniente conditione. acţionează ca un mandatar al celuilalt proprietar al lucrului (sub condiţie suspensivă). Dimpotrivă. cu următoarele excepţii: a) riscul realizat pendente conditione este suportat de dobânditor. Soluţia menţinerii actelor de administrare se impune din considerente de utilitate generală. desfiinţate retroactiv. proprietatea comună se prezintă sub două forme: _________________________________________________________________________ 19 . c) fructele rămân ale dobânditorului. aşadar. ar trebui să fie făcute de ambii proprietari. cât şi al dobânditorului. În concluzie. toate actele făcute de el asupra lucrului pendente conditione devin definitiv nule şi sunt anihilate. un bun sau o universalitate de bunuri aparţine unei singure persoane sub forma dreptului de proprietate sau a altui drept real.

Academiei. Birsan. 4. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale.33/1994 nu poate fi aplicată unor situaţii anterioare intrării sale în vigoare (nu retroactivează). în suprafaţă de 299 mp din totalul de 400 mp. Ce soluţie va pronunţa instanţa? Motivaţi. şi nu la bun. Dâmboviţa a fost expropriată din proprietatea lui A. Ed.. Ed. Bucuresti. Cosmovici. Drepturi reale principale.5 LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi efectele proprietăţii rezolubile 4. Proprietatea comună pe cote părţi poate fi de două feluri: obişnuită sau temporară ori forţată sau perpetuă. – Drept civil. – Drept civil.6. 1996. All Beck. unităţile administrativteritoriale. I – Curs de drept civil.All. Dimpotrivă. dar abstract. ideală. persoanelor juridice. Tratat de drept civil roman. Drepturi reale. deservind o parcare. persoanelor fizice şi nu este de exclus nici în privinţa proprietăţii publice. Colectia Restitutio. Obligatii. 1994.All Beck. RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 1. Bucuresti. Bucuresti. precum şi în raporturile dintre stat şi persoane fizice sau persoane juridice de drept privat.33/1994. C. o suprafaţă de teren de 400 mp situată în localitatea Pucioasa. Bucuresti. ci două sau mai multe persoane. A a solicitat Tribunalului restituirea parţială a terenului. deşi a fost inclus în zona de sistematizare. Rosetti-Balanescu. Proprietatea comună pe cote-părţi poate fi întâlnită în raporturile dintre persoane fizice. chiar dacă s -a reţine că scopul exproprierii nu a fost atins.All Beck. Ed. În anul 2000. – Drept civil. 2005. Legislatie. fiind compatibile cu proprietatea privată ce poate aparţine oricărui titular – statul.4 TEST DE EVALUARE în anul 1989. Proprietatea comună pe cote-părţi se caracterizează prin aceea că titular al unui asemenea drept nu este o singură persoană. Ed. în sensul în care coproprietarii cunosc întinderea dreptului lor. 4.7 BIBLIOGRAFIE Adam. arătând că terenul de 400 mp. Ed. 2002 Pop. All Beck. 2. I. Baicoianu Al.M. – Drept civil. Ambele forme ale proprietăţii comune au o largă aplicabilitate practică. la proprietatea comună în devălmăşie. P. Bucuresti. 4. Colectia restitutio. obiectul dreptului nu este divizat în materialitatea sa. I. – Drept civil. având în vedere că Legea nr. urmând a fi cuprinsă în noile planuri de sistematizare ale localităţii. întinderea dreptului fiecărui coproprietar este stabilită matematic. Romosan. Micescu. trotuare şi spaţiu verde aferent locuinţelor. C. L. I. însă nu cunosc partea materială din bun care corespunde dreptului lor. Ed. 2001 Hamangiu.Actami. cei 299 mp nu sunt ocupaţi de construcţii cu destinaţia de locuinţă.. Consiliul local al localităţii a arătat că nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. Ed. – Drept civil. bunul aparţine în comun mai multor titulari.P. fără a se preciza nici măcar o cotă matematică. a . 2000. – Buna credinta in raporturile juridice civile. All.. 1981.Imprimeriei de Vest. Oradea. 2000. Gherasim D. Drepturi reale. jud. dintre persoane fizice şi persoane juridice de drept public. 1993 Filipescu I.Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. exact. altele decât statul sau de drept privat. Cluj-Napoca. sub forma unei fracţii zecimale raportate la drept. Ed. Ed. a.P. abstrac tă din dreptul de proprietate. Bucuresti. Bucuresti.Drepturi reale. 20 _________________________________________________________________________ .Cordial. Drepturi reale principale. Ed.

dreptul de abitaţie.5 Dezmembrămintele dreptului de proprietate Cuprins DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE       Consideraţii generale Mod de constituire Dreptul de uzufruct Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie Servituţile Dreptul de superficie 5.Dezmembrămintele dreptului de proprietate Unitatea de învăţare nr. acesta este creaţia practicii judiciare. e) prin act administrativ emis de autoritatea competentă (dreptul real de folosinţă). uz. reglementări în legătură cu acest drept real fiind cuprinse în Decretul-lege nr. servituţile continue şi aparente. Considerăm. superficia). În doctrină s-a statuat că dezmembrămintelor dreptului de proprietate enumerate mai sus trebuie să li se adauge şi dreptul real de folosinţă asupra unor terenuri agricole proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.2 Consideraţii generale Dezmembrămintele dreptului de proprietate potrivit Codului civil sunt: dreptul de uzufruct. dreptul de servitute. prin acte juridice. alături de alţi autori. c) prin uzucapiune (uzufruct. b) prin voinţa omului. nu pot să dezmembreze dreptul de proprietate. că părţile nu ar putea crea. _________________________________________________________________________ 21 . În ceea ce priveşte dreptul de superficie. d) prin destinaţia proprietarului (servituţile stabilite prin fapta omului). convenţie sau testament (uzufruct. servituţile naturale şi legale. 115/1938 şi Decretul nr. servituţile stabilite prin fapta omului. superficia). prin voinţa lor. punct de vedere la care subscriem. abitaţie.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe privind dezmembrămintele dreptului de proprietate 5. prin voinţa lor. 5. s-a pus întrebarea dacă părţile. dreptul de uz. uz. superficie). alte drepturi reale decât cele prevăzute de lege. să împartă atributele sale în alt mod decât cel prevăzut în textele de lege care permit acest lucru şi aceasta cu atât mai mult cu cât noile drepturi reale ce ar rezulta nu ar putea fi opuse terţilor decât dacă s-ar fi îndeplinit formalităţile de publicitate imobiliară. în contextul legislaţiei actuale. ceea ce nu este posibil decât pentru drepturile reale recunoscute de lege. 167/1958 privind prescripţia extinctivă.3 Mod de constituire Dezmembrămintele dreptului de proprietate pot lua naştere în următoarele moduri: a) prin lege (dreptul de abitaţie. ar putea crea şi alte drepturi reale. Deoarece dezmembrămintele dreptului de proprietate pot lua naştere şi prin convenţie. Apreciem că părţile.

locatarul are obligaţia să predea bunul închiriat în bună stare. Dreptul de proprietate nu va fi desfiinţat ca urmare a dezmembrării. care posedă şi foloseşte bunul pentru sine. el neputându-se confunda cu locaţiunea care conferă chiriaşului numai un drept de creanţă. civ. el neavând atributul dispoziţiei. în schimb uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului. salva rerum substantia (Instituţiile lui Justinian). În literatura de specialitate s-a statuat că prevederea din lege potrivit căreia uzufructuarul se bucură ca şi proprietarul de bun trebuie interpretată în sensul că uzufructuarul este obligat să menţină destinaţia pe care proprietarul a dat-o bunului şi să folosească bunul în conformitate cu orânduiala dată de proprietar. Faţă de titularul dreptului de proprietate. apare ca un detentor precar. aceasta constituind o obligaţie şi nu un drept al uzufructuarului. respectiv posesia şi folosinţa. el putând fi cel mult viager. 517-564. Dreptul de uzufruct prezintă următoarele caractere juridice: a) Este un drept real (jus in re). să abandoneze folosinţa şi să se sustragă astfel obligaţiei asumate. ceea ce face ca el să nu poată dispune de bunul respectiv. locatarul nu se poate elibera de obligaţie prin abandonarea folosinţei bunului închiriat. 517 C. Caracterele juridice ale uzufructului. c) Este un drept real esenţialmente temporar. În aceste condiţii. nuda proprietate se înfăţişează ca un drept de sine stătător. b) Este opozabil erga omnes. în consecinţă. Această definiţie este criticabilă deoarece uzufructuarul nu se poate bucura de aceleaşi drepturi ca şi proprietarul bunului.4 Dreptul de uzufruct Dreptul de uzufruct este reglementat în Codul civil român în art. Acest caracter conferă titularului dreptului de uzufruct posesia şi folosinţa asupra unui bun proprietatea altuia. uzufructuarul putând. inclusiv proprietarului. nu este un dezmembrământ al acestui drept. 22 _________________________________________________________________________ . Definiţia din Codul civil este traducerea literală a definiţiei romane: jus alienis rebus utendi. el va continua să existe. Dintre atributele dreptului de proprietate. între el şi proprietar existând actul juridic în baza căruia a luat naştere dreptul de uzufruct. uzufructuarul. pe când nudul proprietar are obligaţia de a-l preda în starea în care se află. astfel că această proprietate poartă denumirea de nudă proprietate şi aparţine. De aici decurg următoarele consecinţe: 1.Dezmembrămintele dreptului de proprietate 5. art. uzufructuarului îi revin două. fruendi. uzufructul conferă titularului său cele două atribute specifice drepturilor reale: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. ci este o formă în care dreptul de proprietate există pe perioada cât este dezmembrat. 2. dispoziţia juridică rămânând la proprietar. însă cu îndatorirea de a le conserva substanţa”. Dacă are ca obiect bunuri corporale. deoarece este ţinut propter rem. Definind uzufructul. prevede că „uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia întocmai ca şi însuşi proprietarul lor. 3. nudului proprietar. locaţiunea se transmite moştenitorilor. Aşa fiind. însă va fi parţial golit de conţinutul său juridic.

în cazul acestor drepturi. b) titularii ambelor drepturi au posesia şi folosinţa bunului. În literatura de specialitate s-a statuat că vremelnicia este de esenţa uzufructului chiar dacă în lege nu s-a prevăzut aceasta. respectiv posesia şi folosinţa. ele au atât elemente comune. e) Este un drept de folosinţă asupra bunurilor mobile sau imobile ale altuia. ns. le poate consuma (sb. Distincţia între dreptul de uz şi cel de abitaţie rezidă în aceea că dreptul de uz poate avea ca obiect orice bun mobil sau imobil. asemănările între dreptul de uz şi cel de abitaţie sunt următoarele: a) ambele sunt varietăţi ale dreptului de uzufruct.A. În ce priveşte caracterele juridice ale celor două drepturi. ceea ce înseamnă că dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat (dat. civ. d) Caracterul aleatoriu al uzufructului. cât şi diferenţe care le particularizează. fiind irelevant că decesul intervine înainte de trecerea perioadei stabilite. alienat) prin acte şi fapte juridice între vii şi pentru cauză de moarte 5. În literatura de specialitate s-a statuat că atunci când uzufructul poartă asupra unor lucruri consumptibile. care poate dispune de aceste bunuri. Acest caracter derivă cu evidenţă din caracterul viager al uzufructului.) însă la încetarea uzufructului trebuie să restituie lucruri de aceeaşi calitate şi cantitate. f) Este un drept incesibil.). mai recent. dreptul de proprietate se transferă în patrimoniul uzufructuarului. dar numai în limitele satisfacerii nevoilor lor şi ale membrilor familiei. Potrivit art. sunt considerate de către doctrină ca fiind varietăţi ale uzufructului. însă cu unele particularităţi. În cazul unei persoane juridice. într-o opinie. culegând fructele _________________________________________________________________________ 23 . În virtutea atributelor conferite de dreptul de uzufruct. dreptul de uzufruct viager nu poate fi constituit pentru o durată nelimitată de timp. chiar dacă acesta intervine înainte de data stabilită de părţi pentru încetarea sa. au fost considerate „miniaturi ale uzufructului”. Astfel. civ. Indiferent de durata pentru care s-a constituit dreptul de uzufruct. durata nu poate depăşi 30 ani (art. Aşadar. „varietate de uzufruct” sau. Exercitarea celor două drepturi are loc potrivit regulilor instituite de lege pentru uzufruct. ci poate fi constituit numai pentru o durată precis determinată de timp sau cel mult pe durata vieţii uzufructuarului.. beneficiind de avantajele lui economice.Dezmembrămintele dreptului de proprietate uzufructul se va stinge la decesul titularului. 565 C. Astfel. titularii drepturilor de uz şi abitaţie sunt beneficiarii a două atribute ale dreptului de proprietate. „drepturile de uz şi de abitaţiune se stabilesc şi se pierd în acelaşi chip ca şi uzufructul”. 559 C. el având emolumentum rei. nu este posibilă cedarea emolumentului material.5 Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie Dreptul de uz şi de abitaţie. Aşadar.– I. „uzufructuri restrânse”. respectiv o casă de locuit. acest drept se va stinge la data decesului uzufructuarului. civ. uzufructuarul poate întrebuinţa bunul şi să-i culeagă fructele. reglementate în art. 565-576 C. pentru că nu se ştie durata de timp cât va trăi uzufructuarul. ceea ce face ca acesta să aibă un caracter viager. Ca şi la uzufruct. transmis. în timp ce dreptul de abitaţie nu poate avea ca obiect decât un bun imobil. Particularitatea faţă de uzufruct a acestor drepturi rezidă în aceea că titularilor le sunt recunoscute cele două atribute asupra bunului altuia.

în timp ce uzufructul. 2. Titularul dreptului de uz nu poate ceda sau închiria dreptul său.Dezmembrămintele dreptului de proprietate numai pentru nevoile familiilor lor. perpetuu şi indivizibil. 576-643. independent de fondul al cărui accesoriu este. cel de abitaţie poate lua naştere şi prin efectul legii. Specific servituţiilor este faptul că acestea nu iau naştere prin desprinderea unuia sau unora dintre atributele dreptului de proprietate şi atribuirea lor altor persoane decât proprietarul. Astfel. Servitutea este acel drept real principal. d) au un caracter inalienabil. înstrăinată sau urmărită în mod singular. el poate fi limitat sau stins. astfel că dreptul de uz şi de abitaţie nu pot fi urmărite silit de către creditori. care aparţine altui proprietar. prin convenţia proprietarilor fondurilor limitrofe. e) au un caracter insesizabil. din care rezultă că servitutea este o sarcină impusă asupra unui imobil. Servitutea se menţine atâta timp cât există cele două imobile şi împrejurarea care a determinat constituirea ei. ca atare. având în vedere principiul accesorium sequitur principale. întrucât titularul lor nu numai că nu poate ceda sau închiria dreptul său.6 Servituţile . pentru uzul şi utilitatea altui imobil. titlul IV din cartea a II-a. respectiv art. ci prin limitarea unora dintre aceste atribute. pentru uzul şi utilitatea altui imobil. dar nu-l poate nici greva. ea transmiţându-se odată cu 24 _________________________________________________________________________ . 5. b) Este un drept perpetuu. Dreptul de servitute este reglementat în mod amănunţit în Codul civil. limitare care va aduce avantaje proprietarului fondului în favoarea căruia aceasta se constituie. iar nu a proprietarului acelui imobil. iar pentru cel care profită de existenţa ei. De asemenea. 576 C. Servitutea nu poate fi ipotecată. părţile pot stabili prin convenţie o durată de existenţă a servituţii. accesoriu al fondului. În atare situaţie. Această definiţie derivă din prevederile art. În ce priveşte caracterele juridice ale acestui drept real principal. şi nu de esenţa acestui drept. civ. Caracterul perpetuu al acestui drept real este de natura sa. Servitutea este. acestea sunt următoarele: a) Este un drept real imobiliar. Deosebirea în ce priveşte caracterele juridice rezidă în aceea că. În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că servitutea este un imobil prin obiectul la care se aplică. derivat. Ea se constituie în favoarea unui imobil. c) au un caracter strict personal. servitutea nu se poate despărţi de fond pentru a fi de sine stătătoare. constituit asupra unui imobil numit fond aservit. în mod excepţional. din punct de vedere al celui care o datorează. uzul sau abitaţia se constituie în favoarea unei persoane. Este de precizat că servitutea ia naştere pentru utilitatea unui fond. în timp ce titularul dreptului de abitaţie. Caractere juridice. c) Este un accesoriu al fondului. poate închiria parţial imobilul în care locuieşte. numit fond dominant. în timp ce dreptul de uz se stabileşte întotdeauna prin voinţa omului. o sarcină reală. un drept real imobiliar . când suprafaţa acestuia depăşeşte nevoile de locuit ale familiei sale.. ci depinde de fondul dominant. având alt stăpân. Acest caracter este expresia faptului că dreptul de servitute este constituit numai asupra unor imobile prin natura lor. servitutea se stinge prin neuz sau proprietarul fondului dominant va putea renunţa la ea.

care au proprietari diferiţi. Numai prin aceasta se dezmembrează dreptul de proprietate. iar cel pe care este grevată servitutea. deoarece actul respectiv (convenţia) le profită şi celorlalţi. d) Este un drept real asupra lucrului altuia (jus in re aliena). imobilul în favoarea căruia se constituie servitutea se numeşte fond dominant. precum şi cea de îngrădire. fond aservit sau supus (art. sunt opozabile terţilor. Având în vedere criteriile stabilite de prevederile Codului civil. împarte servituţile în trei categorii: a) servituţi naturale. ca de exemplu servitutea de scurgere a apelor naturale. 577 C. interdicţia de a construi sau planta pe un teren cu nerespectarea unei distanţe stabilite de lege faţă de hotar. Clasificarea servituţilor. servitutea de grăniţuire. c) servituţi stabilite prin fapta omului considerate a fi singurele servituţi veritabile. servitutea de trecere. Nu este necesar ca cele două fonduri să fie învecinate. Ea nu poate fi despărţită de fondul principal pentru a forma un drept de sine stătător. Aşa fiind. folosind proprietarului fondului dominant. e) Presupune existenţa a două fonduri. adică numai cu acordul tuturor coproprietarilor acelui fond. servitutea izvorului. Corelativ. f) Este un drept indivizibil. constituind un dezmembrământ al dreptului de proprietate. adică prin titlu. În practica judiciară s-a statuat că dacă ambele fonduri sau unul dintre ele aparţin mai multor coproprietari. pentru fondul aservit. ambele categorii avându-şi izvorul în lege. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului. în accepţiunea proprie a noţiunii de servitute intră numai acele servituţi stabilite prin fapta omului. servitutea este o sarcină. adică prin titlu (convenţie sau testament). art. care nu sunt dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Astfel. constituirea servituţii trebuie făcută în contradictoriu cu toţi coproprietarii fondului aservit. care se nasc din situaţia naturală a lucrurilor. ca de exemplu servitutea referitoare la zidul sau şanţul comun. însă acest aspect nu va conferi servituţii un caracter de folosinţă personală. civ. 632 C.Dezmembrămintele dreptului de proprietate fondul. 3.). servitutea de vedere. celelalte servituţi naturale şi legale _________________________________________________________________________ 25 . civ. Decesul oricăruia dintre cei doi proprietari nu are nici o influenţă asupra ser vituţii. fără îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. ea rămânând o servitute reală. deoarece restrânge dreptul pro prietarului. Moduri de clasificare. respectiv cel dominant şi cel aservit să aparţină la proprietari diferiţi. servituţile se clasifică astfel: A). adică profită întregului fond dominant şi grevează în întregime fondul aservit. În practica judiciară s-a statuat că pentru a se putea constitui un drept de servitute este necesar ca cele două fonduri. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului. astfel că se poate face numai cu respectarea regulii unanimităţii. Constituirea prin convenţie a unei servituţi asupra unui fond aservit este un act de dispoziţie juridică. Servitutea reprezintă un raport între două imobile. Dacă obiect al coproprietăţii este un imobil în folosul căruia va fi exercitată servitutea. 631. Distincţia dintre servituţiile naturale şi cele legale este nejustificată. b) servituţi legale care sunt stabilite prin lege. Fiind deci obligaţii izvorâte din raporturile de vecinătate. După modul de constituire. pentru constituirea ei este necesar doar consimţământul expres al unuia dintre coproprietari. aceste aşa-zise servituţi.

plantaţiile sau construcţiile situate la o distanţă mai mică decât cea legală. – I. 622 alin. După cum sunt stabilite în folosul unei clădiri sau teren. civ. şi anume: a) servituţi continue şi aparente. 26 _________________________________________________________________________ . servitutea de vedere. D). civ. B). de a lua apă din fântână. se cunosc prin lucrări exterioare. cum este servitutea de a nu construi. civ. adică de circumstanţele de fapt. a) sunt pozitive acele servituţi care permit proprietarului fondului dominant să facă în mod direct anumite acte pe fondul aservit.). ca de exemplu servitutea de scurgere a apelor de ploaie. picătura streşinii. servituţile se clasifică în urbane şi rurale: a) servituţile urbane sunt acele servituţi stabilite în folosul unei clădiri. c) servituţi continue şi neaparente.). b) servituţi necontinue şi neaparente. distanţa construcţiilor (art. După obiectul lor.). ca de exemplu servitutea de trecere. ca de exemplu servitutea de a nu planta la o distanţă mai mică decât cea legală. servitutea de scurgere a apelor. b) sunt negative acele servituţi care impun proprietarului fondului aservit anumite restricţii sau limitări în exercitarea dreptului său de proprietate. nu pentru că se exercită cu intermitenţe. de a lua apă din fântână. 607-608 C. ceea ce face posibilă observarea lor de către titularul fondului aservit. civ. servituţile sunt aparente şi neaparente: a) sunt aparente acele servituţi care. b) servituţile neaparente sunt acele servituţi a căror existenţă nu poate fi constatată printrun semn exterior. Ele se prezintă sub forma unor obligaţii de a nu face. b) sunt necontinue acele servituţi pentru a căror exercitare este necesar faptul actual al omului. o lucrare exterioară vizibilă. ca de exemplu servitutea de apeduct. servitutea de vedere. aceasta nu înseamnă că servitutea trebuie exercitată neîntrerupt. ca de exemplu servitutea de vedere. pentru că nu continuitatea dă caracterul continuu al servituţii (subl. 622 C. După modul în care se manifestă. 610 C.). indiferent de natura urbană sau rurală a localităţilor unde se află. ns. servituţile se clasifică în: pozitive şi negative. Interferenţa dintre servituţile continue şi necontinue. potrivit art.. Chiar dacă este continuă. (2) C. b) servituţile rurale sunt cele stabilite în folosul unui teren. În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că servitutea continuă este aceea ce se execută fără ca omul să fie obligat să facă acte succesive şi repetate de uz. ca de exemplu servitutea de trecere pe o potecă sau un drum vizibil. de a nu zidi decât până la o anumită înălţime . aparente şi neaparente permite şi o altă clasificare. ca de exemplu servitutea de trecere.A. E). servituţile pot fi continue şi necontinue: a) sunt continue acele servituţi pentru a căror exercitare şi existenţă nu este necesar faptul actual al omului (art. C). În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că ceea ce face ca servitutea să fie aparentă sau neaparentă nu ţine de natura servituţii. După modul lor de exercitare. ci pentru că nu poate fi exercitată decât prin acte din partea omului. Este necontinuă. ci de felul cum se exercită. ca de exemplu distanţa plantaţiilor (art.Dezmembrămintele dreptului de proprietate vizând raporturile de vecinătate.

în literatură exprimându-se teza că acest drept ar rezulta indirect din prevederile art. se suprapun două drepturi de proprietate. s-a conturat opinia că dreptul de superficie există ca un drept real distinct. prin acest text de lege se instituie o prezumţie relativă de proprietate asupra construcţiilor amplasate pe un teren în favoarea proprietarului terenului. „până ce se dovedeşte din contra”.. civ. acestea sunt: a) drept real imobiliar. asupra construcţiilor sau plantaţiilor edificate pe terenul altei persoane. 492 C. Aşa fiind. 492 C. _________________________________________________________________________ 27 . teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă. în cazul acestui drept real imobiliar. în ce priveşte terenul altei persoane. 5. plantaţiei sau altor lucrări situate pe terenul proprietatea altei persoane atrage după sine un drept de folosinţă asupra terenului respectiv. cel care a edificat o construcţie pe terenul altuia devine titularul unui drept de superficie. potrivit căreia „proprietarul terenului este prezumat a fi şi proprietarul construcţiilor sau plantaţiilor de pe acel teren” nu este absolută. Caractere juridice. Regula instituită de prevederile art. 2. având ca obiect numai construcţii. asupra unui teren. Aşa fiind. atributul dispoziţiei rămânând la proprietarul terenului. dintre acestea. cu o fizionomie proprie şi astfel el trebuie recunoscut. Este important de precizat că. practica instanţelor judecătoreşti la începutul secolului fiind oscilantă în ceea ce priveşte recunoaşterea acestui drept. pentru că în acest text de lege se prevede că această regulă este valabilă. 492 C. respectiv dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcţiilor sau plantaţiilor edificate şi dreptul de proprietate asupra terenului pe care s-au edificat aceste construcţii şi care aparţine altei persoane decât constructorului. rezultă că. ceea ce îi conferă caracterul de dezmembrământ al dreptului de proprietate.7. plantaţii sau lucrări aşezate pe sol. 623 C. Existenţa dreptului de proprietate asupra construcţiei.).Dezmembrămintele dreptului de proprietate d) servituţi necontinue şi aparente. cum este servitutea de trecere. În ce priveşte caracterele juridice ale dreptului de superficie. civ. cel care a edificat construcţia putând face dovada contrară. civ.. nu constituie o prezumţie legală absolută. numai servituţile continue şi aparente se pot dobândi prin uzucapiune şi se pierd prin neîntrebuinţare (art. astfel că existenţa acestui drept a fost controversată. aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie. Aşadar. respectiv că aceste construcţii sau plantaţii nu sunt proprietatea titularului dreptului de proprietate asupra terenului. şi care constă în dreptul de proprietate al unei persoane. dezmembrământ al dreptului de proprietate. constructorul are. Făcând această dovadă contrară. el nefiind decât o excepţie de la regula instituită de art. numite superficiar. Justificarea dreptului de superficie în absenţa unor reglementări exprese s-a făcut prin interpretarea unor texte de lege. civ. doar posesia şi folosinţa. Dreptul de superficie Codul civil nu reglementează expres dreptul de superficie. După unii autori. când aceasta se realizează pe o potecă sau drum vizibil. În literatura de specialitate dreptul de superficie a fost definit ca fiind un drept real imobiliar.

. Bucuresti. Rosetti-Balanescu. 5. fiind singurul moştenitor al acestuia. 2000.Academiei. 1. Micescu. Ed. În anul 2005 decedează X. P. X este proprietar asupra unei cote părţi de 2/3 dintr-un imobil compus din casa si teren.Dezmembrămintele dreptului de proprietate b) drept imprescriptibil din punct de vedere extinctiv. Obligatii. Drepturi reale principale. T locuia in fapt intr-o aripa a imobilului. – Buna credinta in raporturile juridice civile.All. 1993 Filipescu I. Baicoianu Al. Bucuresti. I. Oradea.9. 2000. situaţie constatată si de Y cu ocazia mutării. Cosmovici. deoarece dreptul superficiarului şi dreptul proprietarului terenului nu sunt în stare de indiviziune. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. Drepturi reale principale. Ed. Astfel. I. – Drept civil. 2005. – Drept civil. 2001 Hamangiu. Ed. TEST DE EVALUARE . Ed. care insa a decedat in anul 1985. All.Drepturi reale. iar Y. Sunteţi avocatul lui Y. C. 1994. astfel că acţiunea în revendicare poate fi promovată oricând. Drepturi reale. considerând căci cota parte de 1/3 aparţine statului român ca urmare a abandonării bunului de către Z. conform înscrierii din CF. Birsan. I – Curs de drept civil.All Beck. Argumentaţi acţiunile introduse. – Drept civil. Drepturi reale. All Beck. Instanţa a respins atât prima acţiune. se mută în imobil. 1996. LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi dezmembrămintele dreptului de proprietate 5.All Beck. Tratat de drept civil roman. Romosan. considerând că Y este doar un coproprietar. Bucuresti. 28 _________________________________________________________________________ . Bucuresti. – Drept civil.. 1981. ceea ce înseamnă că nu se stinge prin neuz. În tot acest timp. Colectia restitutio. începând cu anul 2000. Gherasim D. Colectia Restitutio. şi există atâta timp cât durează construcţia d) dreptul de superficie nu poate înceta pe calea ieşirii din indiviziune.P. Y introduce acţiune în recunoaşterea calităţii sale de proprietar exclusiv asupra întregului imobil. Legislatie. Ed.P. lui Z. I.Cordial. Ed. All Beck. Cluj-Napoca. până la stingerea dreptului de superficie. 2002 Pop. – Drept civil. L.11 BIBLIOGRAFIE Adam. Bucuresti. – Drept civil.M.8. Ed. cu acordul verbal al lui X. cât şi pe cea de-a doua acţiune. cât şi o acţiune în evacuarea lui T. Cealaltă cota parte de 1/3 revine.Imprimeriei de Vest. Este corecta hotărârea instanţei în privinţa primei acţiuni introduse de Y? Dar în privinţa acţiunii în evacuare? 5. Bucuresti. C. Ed. Ed. Ed.10 RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 5.. c) drept perpetuu.Actami. Bucuresti. 2.

romanii au acceptat noţiunea de posesie şi pentru uzufruct şi servitute. nefiind aplicată şi la celelalte drepturi reale. deci „detenţie” este improprie pentru a desemna posesia unui bun. reprezentând o simplă posesie precară. Definiţia este criticabilă din două motive. Cuvântul posesie îşi are originea în verbul latin „possedere” a cărui origine etimologică se găseşte în cuvintele „pos” şi „sedere” ceea ce înseamnă a stăpâni un bun. 6. fără să se facă referire şi la elementul psihologic – animus. Ulterior. una sau alta. ci este o stare de fapt şi nu o stare de drept. în ştiinţa şi practica dreptului. Cu alte cuvinte. folosirea termenului de „deţinere”. defineşte posesia astfel: „Posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea unui drept. Detenţia nu este o posesie în înţelesul sensului propriu al termenului.6 Posesia Cuprins POSESIA      Consideraţii generale Definiţie Natură juridică Caractere Elemente constitutive 6. posesia apărând ca un fapt juridic. întrucât nu este exclus să fim în prezenţa posesiei fără ca să existe un drept. constând în intenţia posesorului de a se comporta ca un proprietar sau titular al unui alt drept real. în art.3 Definiţie Codul civil. actele materiale exercitate asupra lucrului altuia de către cel care pretindea că are un drept de uzufruct sau servitute fiind caracterizate drept quasi-possesio. ca de exemplu posesia exercitată de găsitor. adică o posesie utilă. În al doilea rând. de noi înşine sau de altul în numele nostru”. De asemenea. încă din perioada romană. _________________________________________________________________________ 29 . (2). În primul rând. În dreptul roman. sintagma „folosirea unui drept” este inexactă deoarece între posesie şi existenţa unui drept nu există o concordanţă necesară. 1846 alin.1 OBIECTIVE Înţelegerea noţiunii de posesie şi a importanţei sale juridice 6. fiind deci o creaţie a dreptului roman. concordanţa dintre calitatea de posesor şi cea de titular al dreptului de proprietate este aleatorie. prin posesie se înţelege stăpânirea materială a lucrului. exercitată. posesia se referea la dreptul de proprietate. din conţinutul definiţiei rezultă că s-a avut în vedere numai elementul material – corpus al posesiei.2 Consideraţii generale Noţiunea juridică de posesie a apărut. În literatura de specialitate s-a statuat că această definiţie este inexactă şi incompletă. În sensul curent al termenului.Posesia Unitatea de învăţare nr. neconstituind o condiţie pentru existenţa dreptului.

animus. În literatura de specialitate s-a statuat că teoria posesiei ca stare de fapt. Tot în doctrină s-a spus că în timp ce faptele juridice generatoare de drepturi. adică animus rem sibi habendi. Această stare de fapt. Dacă însă posesorul şi titularul unui drept real asupra bunului sunt persoane diferite. însă ea tinde să se apropie de acesta prin intermediul elementului sau subiectiv. posesia poate fi definită ca fiind o stare de fapt ce constă în stăpânirea materială asupra unui bun aflat în circuitul civil. care aparţine titularului dreptului de proprietate sau a altui drept real. c) Posesia face să se nască un drept de proprietate sau un alt drept real. Posesia nu se poate exercita asupra unei universalităţi de bunuri. Posesia rezidă în stăpânirea materială a unui bun de către o persoană. care lasă bunul său în mâna posesorului şi prin aceasta se creează o aparenţă de drept în favoarea posesorului. exercitată de către o persoană cu intenţia de a se comporta faţă de terţi ca proprietar sau titular al unui alt drept real . şi nu ca un drept. posesorul de fapt posedă fără a avea dreptul de a poseda. în doctrină s-a reţinut că posesia este o stare de fapt sau „puterea materială pe care o exercită cineva asupra unui lucru şi care este analogă cu aceea pe care o exercită un proprietar”. Este de reţinut că nu trebuie să se confunde drepturile posesorului rezultate din protecţia juridică a posesiei cu atributul posesiei. b) Posesia se aplică numai drepturilor reale. deoarece dreptul se naşte împreună cu faptul şi dispare odată cu el. este apărată de lege. este „conformă cu realităţile şi conţinutul drepturilor reale”. această protecţie juridică explicându-se prin aceea că. stăpânirea materială producând efecte în favoarea posesorului. posesia desemnează în acelaşi timp faptul generator şi dreptul generat de acel fapt. Prin urmare.4 Natură juridică În ce priveşte natura juridică a posesiei. 30 _________________________________________________________________________ . pentru că un atribut al dreptului nu poate fi asimilat cu dreptul de proprietate însuşi 6. În practica judiciară s-a statuat că posesia este o stare de fapt care constă în stăpânirea unui bun de către o persoană care pretinde a fi titularul unui drept real asupra unui bun.5 Caractere Caracterele posesiei sunt următoarele: a) Posesia se bazează pe intenţia de a poseda pentru sine. ce dă posibilitatea posesorului de a se comporta ca şi când ar fi proprietarul bunului. „corpul şi sufletul proprietăţii. ea este exerciţiul unei puteri de fapt. în timp ce proprietarul sau titularul acelui drept real are dreptul de a poseda. posesia este exerciţiul practic al unui drept real. Dacă acest element lipseşte. ea putând fi exercitată şi de o altă persoană în numele acesteia. rămân distincte de drepturile cărora le dau naştere. independentă de dreptul real asupra lucrului. 6. iar nu a unei posesii. este proprietatea în acţiune şi în intenţie. suntem în prezenţa unei detenţii precare. Posesia nu este separată de drept decât prin absenţa titlului. S-a spus ca posesia este imitaţia perfectă a proprietăţii. în act şi în gândire”. aceasta nu poate fi trata tă ca un drept real distinct. nu şi drepturilor de creanţă (personale). la baza acestei despărţiri stând neglijenţa titularului dreptului real. Chiar dacă posesia este şi un atribut al dreptului de proprietate. ci asupra fiecărui bun care intră în compo nenţa universalităţii. cum ar fi moştenirea sau fondul de comerţ.Posesia Aşa fiind. în numeroase cazuri. ca fapte naturale sau acţiuni omeneşti cărora legea le recunoaşte această semnificaţie. posesia se desparte de dreptul real asupra bunului. indisolubil legate unul de celălalt.

1855 C. cu excepţia persoanelor lipsite de voinţă (alienate mintal. 1. în acest caz elementul material fiind fictiv. civ. Posesia. şi nu asupra lucrului în materialitatea sa. prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine. în privinţa lui. 1854. astfel încât prescripţia achizitivă poate fi îndeplinită. În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că o asemenea intenţie corespunde stării de spirit a hoţului sau uzurpatorului. În ceea ce priveşte actele juridice. sub nume de proprietar sau de titular al unui alt drept real. Astfel. apreciem că actele juridice nu se pot materializa în acest element al posesiei. sub aspectul acestui element. în timp ce posesorul poate poseda şi dobândi posesia prin intermediul altuia. majoritatea opiniilor fiind în acest sens. sub nume de proprietar. Un alt text din Codul civil. Elementul material (corpus) constă în totalitatea faptelor de stăpânire şi folosinţă exercitate direct asupra bunului. aceasta existând indiferent de buna sau reaua-credinţă a posesorului. Rezultă deci că nimeni nu poate fi făcut posesor de către un terţ. în ce priveşte proba posesiei. prevede că pentru a se putea uzucapa este necesar ca posesia să fie sub nume de proprietar.6 Elementele constitutive ale posesiei Pentru existenţa posesiei este necesară întrunirea a două elemente. nudul proprietar posedă prin intermediul uzufructuarului. va putea fi exercitată personal de posesor sau prin intermediul altei persoane. art. respectiv elementul material (corpus) şi elementul intenţional (animus). astfel că revine adevăratului proprietar sarcina să facă dovada că posesorul nu este decât un detentor precar. prevede că atunci când posesorul a început a poseda pentru altul se presupune că a conservat aceeaşi calitate dacă nu se face dovada contrarie. ale căror acte materiale de stăpânire sunt îndeplinite în temeiul unui contract. şi nu asupra bunului privit în materialitatea sa. Aşadar. în timp ce _________________________________________________________________________ 31 . fără să fi exercitat personal acte materiale de stăpânire a bunului. corpore alieno. spre deosebire de detentorul precar care nu are animus domini. dacă nu este probat că a început a poseda pentru altul.. în sensul că posedă sub nume de proprietar. Aşadar. Prin acest articol de lege se instituie o prezumţie în favoarea posesorului. implicând o permanentă recunoaştere a dreptului celeilalte părţi. fără voinţa proprie de a poseda. Aşa fiind. într-o opinie în doctrină s-a exprimat punctul de vedere conform căruia actele juridice cum sunt vânzarea sau închirierea nu pot servi la dobândirea elementului corporal al posesiei deoarece poartă asupra dreptului de proprietate. este că. posesorul trebuie să aibă animus domini. Având în vedere că elementul corpus nu cuprinde decât acte materiale. Este important de relevat că deosebirea esenţială între corpus şi animus.2. art. Elementul psihologic – animus – este reglementat în câteva articole din Codul civil.Posesia 6. Actele de stăpânire trebuie să fie însoţite de voinţa de a exercita stăpânirea sub nume de proprietar. ele purtând asupra dreptului. În fine. prin închirierea imobilului sub nume de proprietar. Posesia nu poate exista fără acest element al voinţei – de a poseda bunul în materialitatea sa. 1. Astfel art. corpus cumulează un ansamblu de acte materiale. animus trebuie să existe obligatoriu numai în persoana posesorului. atâta timp cât nu se face dovada intervertirii posesiei se prezumă că detentorul a continuat să-şi păstreze această calitate. prin plata impozitelor şi a celorlalte taxe pentru imobil.1. acte care variază în funcţie de natura fizică a acestuia. un ansamblu de astfel de acte. că aceasta se va putea face prin înscrierea imobilului la secţia financiară. elemente ale posesiei. 1847. în materia uzucapiunii. dar lipseşte locatarului sau arendaşului. minori) care dobândesc posesia prin intermediul reprezentanţilor lor. Tot în ce priveşte aspectul probatoriu trebuie să precizăm că posesia se prezumă. Elementul intenţional (animus) constă în intenţia celui care posedă bunul în materialitatea sa de a exercita această stăpânire a bunului pentru sine. exercitate de posesor asupra bunului. În jurisprudenţă s-a decis.

I – Curs de drept civil.All. Ed. spre deosebire de situaţia uzurpatorului care. Cosmovici. Bucuresti. Colectia restitutio. Bucuresti.Drepturi reale. 1981. Bucuresti. Gherasim D. L. – Drept civil.9 RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 1. 1996. Ed. În contract se prevede că beneficiar al întreţinerii este şi soţia lui A – numita B. reclamanta a arătat instanţei că N îi restrânge dreptul de a folosi apartamentul şi că acesta nu îşi executa obligaţia de întreţinere în mod corespunzător.All Beck. Ed. Drepturi reale principale. În considerarea titlului în baza căruia detentorul exercită stăpânirea materială asupra bunului el nu va putea niciodată fi prezumat că a exercitat o posesie utilă care să producă consecinţe juridice.7 TEST DE EVALUARE A transmite nuda proprietate asupra unui apartament situat în Bucureşti şi dobândit anterior căsătoriei. respectiv să facă dovada titlului juridic în baza căruia deţine imobilul. All. – Drept civil. continuând să locuiască împreună cu B până în prezent. neavând un titlu juridic asupra bunului. 2000. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată? 6. P.Actami. iar N se mută în apartament. Legislatie. I. Ed. Cluj-Napoca. C. în schimbul întreţinerii la care N s e obligă pe toată durata vieţii lui A. Ed. 1993 Filipescu I. Micescu. dacă o persoană a început o stăpânire a bunului altuia cu titlu precar se prezumă că stăpânirea a fost exercitată având aceeaşi calitate. 2005. Romosan. All Beck. Drepturi reale. 2001 Hamangiu. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. All Beck.01. C. În anul 2005. Ed. Tratat de drept civil roman. Bucuresti. Obligatii. Rosetti-Balanescu. 2000. Drepturi reale. Birsan. ea trebuind a fi dovedită. A decedează. 6. În acelaşi contract se stipulează că transmiţătorul întreţinut A îşi rezervă dreptul de uzufruct viager asupra unei cote părţi ideale de ½ din apartament.Posesia detenţia nu se prezumă. I. Ed. 6. B îl dă în judecată pe N solicitând instanţei rezoluţiunea contractului. Ca urmare. – Drept civil.Cordial. Bucuresti.Imprimeriei de Vest..All Beck. Astfel. – Drept civil. ce nu poate fi schimbată de către detentor.P. Baicoianu Al.. neasigurându-i necesarul de alimente şi de medicamente.. 2.2000. Contractul este încheiat în formă autentică în data de 20.M. – Drept civil. În practica judiciară s-a statuat că pentru a putea uza de acţiunea posesorie detentorul precar trebuie să facă dovada calităţii procesuale active. – Buna credinta in raporturile juridice civile. Bucuresti. a . – Drept civil.Academiei. Drepturi reale principale. 2002 Pop. Ed. 32 _________________________________________________________________________ . Mai mult. Bucuresti. Oradea. acesta din urmă constituind în favoarea lui B un drept de uzufruct viager asupra celeilalte cote-părţi ideale de ½ din apartament. nepotului său N. a. Ed. Ed. 1994.10 BIBLIOGRAFIE Adam. Colectia Restitutio. stăpâneşte bunul fără să fie prezumat de lege ca fiind posesor.8 LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi elementele constitutive ale posesiei 6. I.P.

). în timp. Revenind. având proprietari diferiţi.7 Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale reglementate de Codul civil. Corelativ cu aceasta. Insulele şi prundişurile Accesiunea imobiliară naturală. Dar aceste creşteri de pământ pot rezulta şi din retragerea apelor. proprietarului riveran pe fondul căruia s-au depus. 495 C. Aceste creşteri de pământ rezultate din depunerea de către apele curgătoare pe unul din maluri. În prezent. în timp. insulele şi prundişurile. Accesiunea. Accesiunea animalelor Accesiunea artificială 7. când există b unuri mobile şi imobile de valoare mult mai mare decât pământul.1. considerăm că această concepţie tradiţională ar trebui schimbată şi în plan legislativ.2 Accesiunea imobiliară naturală. _________________________________________________________________________ 33 . dintre care cel puţin bunul principal este imobil. indiferent de natura cursului de apă. civ. Aluviunea. Aluviunile sunt definite de art. pământul liberat prin retragerea apei aparţine proprietarului riveran de-a lungul căruia s-a retras apa. Este acea formă de accesiune ce ia naştere în următoarele cazuri reglementate de lege: aluviunea. Principiul general care domină în textele Codului civil materia accesiunii imobiliare este că pământul se consideră totdeauna ca lucru principal. fără intervenţia omului. 1. Aluviunea Accesiunea imobiliară naturală constă în unirea sau încorporarea a două bunuri..Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate Unitatea de învăţare nr. civ. după cum prevede art. 495 C. vom analizat cele două cazuri de accesiune imobiliară naturală. Potrivit art. de la un mal la altul. Avulsiunea Accesiunea imobiliară naturală. 1. civ.1. pe malurile apelor curgătoare. Aluviunea Accesiunea imobiliară naturală. DE PROPRIETATE      Accesiunea imobiliară naturală. Constă în creşterile sau adăugirile de pământ care se formează treptat. Avulsiunea Avulsiunea constă în ruperea bruscă a unei bucăţi de pământ dintr-o proprietate şi alipirea ei de apa curgătoare la altă proprietate riverană (art. 7. fără intervenţia omului.3 Accesiunea imobiliară naturală.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe generale referitoare la accesiune ca mod general originar de dobândire a dreptului de proprietate 7. Uzucapiunea Cuprins MODURI GENERALE DE DOBÂNDIRE A DR. 498 C. proprietarul fondului spre care s-a retras apa şi care scade nu va putea să ceară despăgubiri pentru pierderea suferită de la cel căruia i-a profitat retragerea apelor şi nici nu poate revendica terenul ce a fost descoperit.. aparţin. ca fiind „creşterile de pământ ce se fac succesiv şi pe nesimţite la malurile râurilor şi fluviilor”. 496 C. civ. avulsiunea.1. şi anume cel privind accesiunea pământurilor depuse sau create de ape şi accesiunea animalelor. Accesiunea pământurilor create de ape.

Această prezumţie nu este însă una absolută. pe cât timp rămân la noi. civ. 499 C.6 Accesiunea artificială Spre deosebire de accesiunea naturală care se realizează fără intervenţia omului. Aşadar. 7. nisip etc. ce poate fi răsturnată prin proba contrarie. art. care se alipeşte altui fond riveran situat în aval.. 492 C. 499 C. care dispune că aparţin domeniului public albiile râurilor şi fluviilor. potrivit căreia orice construcţie şi plantaţie făcută pe un fond se prezumă că aparţine proprietarului fondului şi că a fost edificată pe cheltuiala sa. nu va putea opera accesiunea imobiliară naturală întrucât acţiunea în revendicare a imobilelor ce fac parte din domeniul public este imprescriptibilă. astfel încât titularul va putea să-şi revendice oricând bucata de pământ. Ele sunt o formă a accesiunii imobiliare naturale constând în întinderile de uscat rezultate din retragerea apelor. porţiunea de teren alipită devine proprietatea fondului la care s-a adăugat. „orice construcţie. civ. spre deosebire de aluviune. civ.4 Accesiunea imobiliară naturală. cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui. care presupune o creştere progresivă a terenului. civ. râurilor neplutitoare şi nenavigabile. până ce se dovedeşte contră”. Dacă însă nu a fost revendicată în termenul de un an prevăzut de art.. În situaţia în care bucata de teren smulsă aparţine domeniului public. Potrivit art. Proprietarul terenului de la care s-a smuls suprafaţa de teren o va putea însă revendica în termen de un an. Potrivit art. 34 _________________________________________________________________________ . Această prevedere din Codul civil se coroborează cu prevederile art. dată până la care proprietarul fondului la care s-a alipit nu dobândeşte proprietatea asupra sa. civ.Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate Prin urmare. dispune în acelaşi sens. Accesiunea animalelor Potrivit art. 492 C. în favoarea celuilalt operând prezumţia că este proprietar a tot ce se află pe fondul său. 18/1991 privind fondul funciar. de unde se desprinde concluzia că insulele şi prundişurile ce se formează în aceste albii aparţin tot statului. Insulele şi prundişurile Art. reglementează situaţia insulelor şi prundişurilor formate de cursurile de apă. 503 C. astfel că accesiunea naturală are loc cu titlu gratuit. prin adăugarea în timp de pământ. „orice animale sau zburătoare sălbatice care trec în cuprinsul nostru se fac ale noastre. avulsiunea presupune ruperea dintr-o dată a unei bucăţi compacte de pământ dintr-un fond riveran aparţinând altei persoane. 7. Am arătat că în cazul accesiunii naturale proprietarul lucrului accesoriu nu putea formula cerere de dezdăunare de la proprietarul fondului ce a crescut. deci şi statului. civ. plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ. Art. afară numai dacă asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii”. astfel că cel care a construit pe fondul altuia trebuie să -şi dovedească susţinerea. cu condiţia ca statului să nu i se opună un titlu sau prescripţia. 7. 5 din Legea nr.5 Accesiunea imobiliară naturală. accesiunea imobiliară artificială se realizează numai prin activitatea omului. 499-501 C. „insulele şi prundurile care se formează în albia fluviilor şi a râurilor navigabile sau plutitoare sunt ale statului dacă nu se opune titlu sau prescripţie”. 498 C.. titlul sau prescripţia nu pot fi opuse decât proprietăţii private. indiferent cine este titularul acesteia. ci este o prezumţie relativă. însă în regim de drept privat. instituie o dublă prezumţie. civ. Or. aparţinând altui proprietar.

după cum ştia sau nu că materialele aparţin altei persoane. Accesiunea artificială are loc numai în ipoteza în care există o încorporare materială. De asemenea. Art. şi nu de la data când au fost încorporate. Proprietarul construcţiei sau plantaţiilor realizate cu materialele altuia va putea fi obligat şi la plata unor daune-interese în condiţiile răspunderii civile delictuale. o atare distincţie devine necesară. devenind imobil prin natura sa. care până atunci era proprietar al ma terialelor. situaţii rare în practică. prevede că proprietarul terenului devine prin accesiune şi proprietar al construcţiei sau plantaţiei ce le-a edificat cu acele materiale străine. reglementează două cazuri de accesiune imobiliară artificială. tratamentul juridic fiind acelaşi. Numai aşa se realizează o justă despăgubire care permite persoanei căreia i-au fost încorporate materialele în lucrări să-şi achiziţioneze materiale de aceeaşi cantitate şi calitate cu cele pe cale le-a avut. proprietarul terenului are dreptul de a le ţine pentru dânsul sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice” În acest caz. pentru că în caz contrar proprietarul fondului ar dobândi în mod gratuit lucrările făcute pe fondul său cu materialele sau cheltuiala altuia. civ. iar proprietarul materialelor nu are dreptul să le revendice sau să le ridice. În caz contrar. În această situaţie. Aşadar. civ. 494 C. însă cu ma terialele altuia. la preţul de circulaţie liberă a acestora de la data când se face plata. În relaţiile dintre părţi nu se aplică dispoziţiile acestui articol în cazul în care lucrările au fost executate în temeiul unei convenţii încheiate între proprietarul terenului şi constructor şi nici în raporturile dintre coproprietari. accesiunea nu va avea loc şi proprietarul materi alului va păstra dreptul său. această regulă nu mai este valabilă. atunci când unul dintre ei construieşte pe terenul proprietate comună. în concretizarea principiului potrivit căruia nimeni nu se poate îmbogăţi fără just temei. prevede că „dacă construcţiile şi plantaţiile au fost făcute de o a treia persoană cu materialele ei. 493 C. astfel că proprietarul fondului pe care se află construcţiile sau plantaţiile făcute de altul datorează despăgubiri celui care a construit sau plantat. proprietarul terenului poate fi obligat la plata contravalorii reale a materialelor. proprietarul său va deve ni prin accesiune şi proprietar al construcţiei sau plantaţiei. Art. Obligarea la contravaloarea construcţiilor sau plantaţiilor este o aplicaţie a principiului că nimeni nu se poate îmbogăţi fără justă cauză. _________________________________________________________________________ 35 . el devine un simplu creditor al proprietarului pe al cărui teren a edificat construcţia sau plantaţia. Prevederile art. dacă ceilalţi coproprietari şi-au dat acordul. Proprietarul terenului dobândeşte proprietatea construcţiilor sau plantaţiilor făcute cu materialele altuia indiferent dacă este de bună sau rea-credinţă. civ. nu se pune problema bunei sau relei-credinţe a acestuia în efectuarea lucrărilor. în cazul în care o persoană construieşte sau plantează pe terenul altuia cu materialele sale. terenul fiind bunul principal.Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate În cazul accesiunii artificiale. respectiv materialul mobiliar întrebuinţat îşi pierde individualitatea mobiliară. se aplică numai în situaţiile în care terţul a edificat pe terenul altuia construcţii noi. nu şi atunci când lucrările efectuate sunt reparaţii sau îmbunătăţiri aduse imobilului. Art. 493 şi 494 C. textul este inaplicabil construcţiilor provizorii care pot fi ridicate. civ. accesiunea artificială are loc numai cu titlu oneros. În schimb însă. În ceea ce-l priveşte pe constructor. 494 C. Accesiunea construcţiilor şi plantaţiilor făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele altuia. Când proprietarul fondului construieşte el însuşi pe fondul său. Accesiunea construcţiilor şi plantaţiilor făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren proprietatea altuia.

All Beck. – Drept civil. Baicoianu Al. 1981. Drepturi reale. Bucuresti. – Drept civil.All Beck. 2002 Pop..10 BIBLIOGRAFIE Adam. Braşov. All Beck. All Beck. Colectia restitutio. deşi în CF nr. Ed. moştenitoarea lui D.2500 nr.53 mp de teren..P. – Drept civil. 36 _________________________________________________________________________ . – Drept civil. Ed. Ed. I. Drepturi reale principale. ca urmare a dezbaterii succesorale. jud.Actami.. Colectia Restitutio. P. Ed. au solicitat vecinului R să măsoare şi s mute gardul despărţitor între cele două proprietăţi astfel încât suprafaţa de teren din posesia lui X si Y sa fie aceeaşi ca in CF. Ed. Gherasim D. Cosmovici. a .7 TEST DE EVALUARE X. 1993 Filipescu I. Ed. Ed. După finalizarea procedurilor succesorale. I.Imprimeriei de Vest. a. – Drept civil. Ed. Bucuresti. Y. Bucuresti.All.9 RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 1.M.Drepturi reale. Drepturi reale principale.Academiei. Drepturi reale.P. 1996. I – Curs de drept civil. cei doi moştenitori au constatat.top 362/90. 7. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. C. 1994. Oradea. Legislatie.Cordial.8 LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi felurile accesiunii 7. este titulara a dreptului de proprietate asupra unui teren situat in comuna Crisitian. Bucuresti. Micescu. Bucuresti. I. Bucuresti. Obligatii. faptul că aveau în posesie numai 681. Bucuresti. prin efectuarea unei expertize topografice. Tratat de drept civil roman. Ca urmare. împreună cu fratele acesteia. 2000. 2001 Hamangiu. C. Ed. Birsan. Rosetti-Balanescu. Romosan. Ce fel de acţiune trebuie sa formuleze X si Y in acest sens? 7. Cluj-Napoca.Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate 7. – Buna credinta in raporturile juridice civile. terenul este înscris cu suprafaţa de 950 mp. – Drept civil. Ed. 2005. All. L. 2. 2000.

Tot Codul civil. existând permanent pericolul ca adevăratul proprietar să facă acte prin care să întrerupă prescripţia achizitivă. în toată această perioadă. 167/1958 privind prescripţia extinctivă. ceea ce face ca proprietarul iniţial să nu mai poată revendica _________________________________________________________________________ 37 .8 Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale reglementate de Codul civil. astfel că în absenţa posesiei unui imobil nu se poate vorbi de dobândirea dreptului de proprietate prin acest mod. legea o consideră izvor al proprietăţii. dispoziţii care se completează cu unele prevederi ale Decretului nr. În Codul civil român cuvântul uzucapiune nu se regăseşte. în art. iar în ce priveşte teritoriile unde publicitatea imobiliară se realizează prin cărţile funciare sunt aplicabile prevederile Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar. deşi în legislaţiile străine acest termen este întâlnit. În Codul civil român intrat în vigoare la 1864 uzucapiunea este reglementată în Cartea a III-a titlul XX. Numai după împlinirea termenelor fixate de lege. 1837. 645 C. posesorul se află într-o situaţie incertă. în timpul posesiei exercitată de către posesorul neproprietar există numai o aparenţă de proprietate.Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate Unitatea de învăţare nr. prescripţia achizitivă sau uzucapiunea a fost definită ca un mijloc de a dobândi proprietatea unui lucru prin posesiunea acestuia în timpul fixat de lege. Uzucapiunea Cuprins MODURI GENERALE DE DOBÂNDIRE A DR. fiind şi prescripţia. faptul posesiei de până atunci se transformă într-o stare de drept şi se consolidează dreptul de proprietate. iar posesorul va fi considerat proprietar. Când posesiunea unui imobil se prelungeşte pe o anumită durată. posesorul devenind proprietar. când posesia unui imobil se prelungeşte o anumită perioadă de timp. Accesiunea. în anumite condiţii impuse de lege. în sensul că duce la naşterea dreptului de proprietate asupra imobilului în patrimoniul persoanei care a avut posesia utilă a acestuia. unul din aceste moduri.2 Consideraţii generale Modurile de dobândire a dreptului de proprietate şi altor drepturi reale principale prin mijloace de drept civil sunt diverse. reglementat prin prevederile art. civ. Ca mod de dobândire a proprietăţii. DE PROPRIETATE  Consideraţii generale  Felurile uzucapiunii 8. dispune că prescripţia achizitivă este un mod de a dobândi proprietatea. acest fapt nu rămâne fără consecinţe juridice.1 OBIECTIVE Asimilarea unor cunoştinţe generale referitoare la uzucapiune ca mod general originar de dobândire a dreptului de proprietate 8. Deci până la împlinirea termenului.. uzucapiunea se întemeiază pe faptul posesiei pe perioada de timp cerută de lege a imobilului. cea mai im portantă fiind aceea că la epuizarea termenului această stare de fapt dobândeşte conotaţii juridice. În literatura juridică.

prin posedarea lui de către una sau mai multe per soane. şi anume prescripţia achizitivă. netulburată. uzucapiunea se consideră împlinită după trecerea termenului de 30 de ani. Numai dacă pe lângă cele două elemente ale sale – corpus şi animus –. în cadrul acestui sistem de publicitate imobiliară. b) posesia să fi fost exercitată timp de 30 ani. uzucapiunea este de două feluri.– I. astfel încât. respectiv să fie neechivocă. posesia are şi calităţile cerute de lege. În schimb. în sistemul de publicitate imobiliară prin cărţile funciare – sistem real de publicitate – drepturile reale imobiliare se dobândesc în principiu numai prin înscrierea în cartea funciară. 1. legea prevăzând expres situaţiile în care aceste drepturi se dobândesc fără înscriere (art. Pentru ca dreptul de proprietate sau alt drept real să fie dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani. În dreptul nostru civil. fiind irelevant dacă uzucapantul a fost de bună sau rea-credinţă.3 Felurile uzucapiunii În sistemul Codului civil. literatura de specialitate şi practica judiciară au apreciat că pentru a fi utilă posesia trebuie să mai aibă şi o altă calitate. dobândirea proprietăţii prin acest mod originar. înscrierea având efect constitutiv de drepturi. ns. prin invocarea uzucapiunii dreptul său va putea fi apărat fiind necesar doar să facă dovada faptului posesiei în termenul şi în condiţiile impuse de lege. 1890-1894. 115/1938). b) uzucapiunea de 10-20 ani reglementată de prevederile art. Aşa fiind. Astfel. 26 din Decretul-lege nr. Uzucapiunea de 30 ani. proba dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune are un rol extrem de important. astfel că ziua de începere a prescripţiei (dies 38 _________________________________________________________________________ . Alături de aceste calităţi ale posesiei care o fac aptă pentru a duce la dobândirea unui drept real prin prescripţia achizitivă. putându-i fi opusă. 8.). astfel că odată făcută dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de lege pentru a uzucapa. civ. 1895 şi urm. dobândirea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale prin uzucapiune este reglementată în mod diferit. dobândirea pro prietăţii prin uzucapiune nu este recunoscută decât în cazurile expres prevăzute de lege. este necesară îndeplinirea a două condiţii: a) să existe o posesie utilă. 1847 C. iar uzucapiunea nu figurează printre modalităţile de dobândire a unui drept real fără înscrierea în cartea funciară. neîntreruptă. deci să fie continuă. ea produce unul din efectele sale principale.A). potrivit art. Invocarea uzucapiunii – ca mod originar de dobândire a proprietăţii – este cel mai eficace mod de a apăra dreptul de proprietate asupra unui imobil. Aşadar. pe calea excepţiei. chiar dacă cel care a avut un titlu de proprietate asupra imobilului l-a pierdut. în funcţie de locul de situare a imobilelor. posesia trebuie să fie lipsită de vicii.. Posesia este echivocă când actele de stăpânire materială exercitate de posesor pot fi interpretate şi altfel decât ca fiind corespunzătoare elementului psihologic al posesiei (subl. dreptul se consolidează în mod absolut. civ. adică nu rezultă clar dacă există voinţa de a poseda pentru sine. uzucapiunea dă naştere dreptului de proprietate ori a unui alt drept real asupra unui bun imobil. publică şi sub nume de proprietar (art. 1890 C. Pentru a fi utilă. respectiv: a) uzucapiunea de 30 ani reglementată de prevederile art. în regimul de publicitate imobiliară prin registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni.Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate imobilul uzucapat.1. fiind singura dovadă absolută a dobândirii unui asemenea drept. în condiţiile şi termenele prevăzute de lege. Dacă posesia exercitată este utilă. Acest termen se calculează pe zile întregi.

prin care B devenea proprietar al construcţiei si terenului in schimbul a sumei de 135. Braşov. L. All.4 TEST DE EVALUARE Prin Decizia nr. Drepturi reale principale. Cosmovici. Rosetti-Balanescu.P. Bucuresti. Ed. Cluj-Napoca. Oradea. _________________________________________________________________________ 39 . 1981. el putând intenta o acţiune în revendicare chiar dacă au trecut mai mult de 30 ani de la ultimul act de folosinţă. Baicoianu Al. – Drept civil. respectiv liber de sarcina unui uzufruct sau a unei servituţi existente anterior. – Drept civil. All Beck. uzucapiunea considerându-se împlinită după trecerea celei din urmă zi a termenului (art. Ed.5. Bucuresti.. din 1972 s-a atribuit în folosinţă veşnică lui A un teren de construcţie în suprafaţă de 250 mp în temeiul Legii 9/1968 privind dezvoltarea construcţiilor de locuinţe. C. Birsan.000 lei. civ. care însă poate fi paralizată prin invocarea uzucapiunii dacă în timpul cât proprietarul nu a uzat de bunul său. P. Tot în jurisprudenţă s-a decis că indiferent cât a avut stăpânirea materială a bunului. I. Bucuresti. In anul 2006.Academiei. În 1973 se încheie un contract de vânzare . Ed.All Beck. C.). acesta a fost posedat în condiţiile legii de altă persoană. 2000. Bucuresti. Ed. 1887 C. între A si B.Drepturi reale. RĂSPUNS LA TESTUL DE EVALUARE 8. civ. 1996.Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate a quo) nu intră în calcul (art. BIBLIOGRAFIE Adam. Tratat de drept civil roman. un posesor precar nu va putea dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Ed. All Beck. – Drept civil. Dobândirea bunului prin convenţie exclude uzucapiunea. Drepturi reale.All. I – Curs de drept civil.). aşa cum a fost exercitat asupra bunului. Având în vedere condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea dreptului de proprietate prin uzucapiune.P. a solicitat printr-o acţiune în constatare a uzucapiunii pentru a se putea intabula in CF. Gherasim D..All Beck. 2001 Hamangiu. Ed. Obligatii. Colectia restitutio. in jud. însă ziua de împlinire (dies a quem) intră în acest calcul. – Drept civil. Odată exercitată posesia utilă în perioada de 30 ani prevăzută de lege.7. – Buna credinta in raporturile juridice civile. Micescu.M. Bucuresti.. I.Actami. chiar dacă stăpânirea bunului depăşeşte 30 ani. 1889 C. Drepturi reale principale. Ed. Ed. ce soluţie consideraţi că va pronunţa instanţa? Dar dacă construcţia a format obiectul unui contract de vânzare . De la aceasta data. Romosan. 2002 Pop. – Drept civil. Bucuresti. Legislatie.Imprimeriei de Vest. Ed. Dacă însă convenţia nu este valabilă. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale. prin efectul acesteia se dobândeşte dreptul de proprietate. pentru că posesia utilă s-a exercitat şi împotriva acestor sarcini care grevau proprietatea ce a fost dobândită prin efectul prescripţiei achizitive În jurisprudenţă s-a decis că proprietatea nu se pierde prin neuz. Ed. I. B a posedat in mod continuu şi neîntrerupt imobilul. posesorul poate prescrie împotriva titularului dreptului 8. 2000.cumpărare autentic in anul 1973 prin care era cedata şi folosinţa veşnică asupra terenului. Drepturi reale. ce drept real se naşte in persoana lui B (un drept de superficie asupra terenului)? 8.cumpărare sub semnătură privata.6. indiferent de durata cât bunul nu este folosit de proprietarul său. 2005. Bucuresti.Cordial. 1993 Filipescu I. 1994. Colectia Restitutio. LUCRARE DE VERIFICARE Enumeraţi felurile accesiunii 8. – Drept civil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful