You are on page 1of 20

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ Iancu Raluca Danci u Alexandru Grupa 514 Seria B
 

Iancu

Raluca

 

Danci

u Alexandru

 

Grupa

514

 

Seria

B

Universitatea Romano-Americana, Facultatea de economie a turismului intern si international

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, localizat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud- est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m).

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole.

Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si experienta pe care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate.

Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativ teritoriala a tarii constau in:

existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat a unor resurse interne ale judetului, cat si a celor atrase;

contributia

mai

mare

a

sectorului

zootehnic

la

obtinerea

productiei agricole totale agricole; aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare numar de unitati de cercetare stiintifica;

numarul mare al institutelor de invatamant de toate gradele care asigura pregatirea populatiei intr-o gama foarte variata de profesiuni;

bogata activitate cultural-aristica de prestigiu;

 

posibilitati

largi de punere

in valoare

a

unui

variat

potential

artistic; situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie rutiere si feroviare care asigura legaturi fluente cu toate zonele tarii.

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

 

Numărul

Locuitori / km 2

Judeţul Cluj

locuitorilor

29

decembrie

   

1930

  • 475533 71,3

  • 25 ianuarie 1948

 
  • 520073 77,9

  • 21 februarie

   
 

1956

  • 580344 87,0

15

martie 1966

 
  • 629746 94,4

  • 5 ianuarie 1977

 
  • 715507 107,2

  • 7 ianuarie 1992

 
  • 736301 110,3

18

martie 2002

 
  • 702755 105,3

Sursa: Wikipedia

Evoluția istorică a populației județului Cluj

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand forme de

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand forme de relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii. La acestea se adauga monumentele istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum si elemente folclorice originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditii favorabile pentru turism, odihna si tratament.

POTENTIALUL NATURAL

Reteaua hidrografica Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de râuri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de parauri

de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m. Flora si vegetatia Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Se intalnesc pãduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si carpen. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc.

Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari. Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.

Obiective turistice Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes.

Rezervatii naturale Rezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale

naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc. Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-

Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911. Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si

limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta. Rezervaria ornitologica "Lacul si Valea Legii" - Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă proprietăţile terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului. Intre acestea mentionam.

Baile Sarate Turda, un complex de lacuri şi bazine artificiale,

completate cu o salina uriasa. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate,

utilizate pentru traţarea afectiunilor reumatismale; Baile Baita langa Gherla

Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului

Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare şi marire a capacitaţii prin decolmatarea izvoarelor minerale şi suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime; Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate şi de o salina amenajata

POTENTIALUL ANTROPIC

POTENTIALUL ANTROPIC Vestigii istorice Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia

Vestigii istorice Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia actuala reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral. Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV- lea. Zidul de incinta are o lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m. Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transforma intr-o asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n. isi va stabili garnizoana Legiunea a-V-a Macedonica. Cetatea medievala Dabaca - Fosta resedinta de comitat, cetatea a avut un rol deosebit de important in istoria Transilvaniei din secolele al X-lea - al XV-lea. Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-lea), constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic, astazi fiind in ruine. Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. A reprezentat o resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul.

Monumente istorice Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la Praga (Palatul Hradciani).

Monumentul de la

Bobalna -

fost

ridicat in

locul

unde a izbucnit

rascoala taraneasca din 1437 pentru libertatea taranilor din

Transilvania.

Statuia

lui

Matei

Corvin

-

Este

inchinata

memoriei

acestei

mari

personalitati care a fost Matei Corvin. Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit prima unire a principatelor romane. Monumentul ridicat in locul uciderii lui Mihai Viteazul (Turda) - Marele domn a fost ucis in urma unui complot pus la cale de generalul Basta. In locul unde marele domn a cazut, a fost ridicat un monument. Alte statui care impodobesc orasul Cluj-Napoca au apartinut unor mari nume ale istoriei neamului precum Avram Iancu sau Baba Novac.

Edificii culturale

Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei

(1443).

Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea marelui poet al taranimii care a fost Octavian Goga. Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroase piese de colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei. Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine de ansamblu a artei populare clujene. Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie ale orasului. Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2).

Edificii religioase

Biserica

"Sfantul Mihail"

(Cluj Napoca) -

A

fost construita

din

1350

si a durat aproape doua secole, impresionand in primul

rand prin arhitectura

sa

in

stil gotic

dar

si

prin

remarcabilele

picturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpul reformei

religioase, se

mai zaresc urme

slabe

de fresca

(chiar

si

in

exterior, pe fatada de sud), menite sa decoreze zidurile interioare.

Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documente in 1222 si reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre taranii victoriosi de la Bobalna si nobilimea feudala.

Biserica calvinista-Turda - Ctitoria lui Sigismund de Luxemburg, reprezinta un important monument al arhitecturii gotice din Romania.

Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, a primit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare.

Manastirea Nicula (1552) - Este un important centru de realizare a icoanelor pe sticla. Este amplasata la 8 km de Gherla.

Biserica romano-catolica de la Turda - (1498-1504) este un exemplu arhitectonic in stilul artei feudale transilvanene.

Evenimente culturale

Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International “Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicala clujeana”, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania, Festivalul international de film “Transilvania”, Festivalul international de animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest, targurile si expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.

Etnografie si folclor Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc.

Monumente din epoca moderna

Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902.

Primaria

Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura

judetului. In aceasta cladire, se organiza Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un memoriu in numele intregii natiuni romane din Transilvania prin care se cerea egalitatea cu celelalte natiuni.

Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera a arhitectului Carol Meixner. Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc- rococo, construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri. SIinagoga Neologa - Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor, a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887. Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul

 

1951.

Teatrul si Opera Maghiara - Aceasta cladire s-a construit intre

anii 1909-1910, in locul unui teatru de vara ce data din anul

1874.

Ansamblul teatru-opera are o capacitate de 1000 de locuri

si functioneaza in aceasta cladire din anul 1920.

Economia Clujului

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și 115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă ținând seama și de patrimoniul firmelor, active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite.

Indicatori statistici

PIB-ul anului 2006 pentru județul Cluj a fost de 5.173 euro pe cap de locuitor , iar salariul mediu net de 260 Euro. Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din România). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului. Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul de oameni bogați din România.

Șomajul - În ultimii ani șomajul în Cluj-Napoca a evoluat astfel:

   

Rata

An

Șomeri

șomajului

mai

   

2004

  • 7.141 3,5%

mai

   

2005

  • 3.517 1,7%

mai

 
  • 2.130 1,0%

2006

   

mai

app.

 

2007

2.000

0,8%

În 2007 șomajul a atins 0,2% , după inițierea campaniilor de angajare la Bechtel, Nokia, Siemens, Emerson, Trelleborg, Carrefour, Auchan și alte companii care au derulat investiții în zonă. În mai 2007 județul Cluj era județul cu cele mai multe locuri de muncă vacante.

ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE

Analiza infrastructurii turistice

Unitati de cazare Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare se clasifica in 1 :

Hoteluri si moteluri

Hanuri turistice

Cabane turistice

Campinguri si unitati de tip casuta

Vile turistice si bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Popasuri turistice

Instalatii de transport

Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legături lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării atât pentru cerinţele judeţului cât şi pentru ale unor localităţi limitrofe.

1 Anuarul Statistic 2007

Transportul urban este efectuat într-o rețea de străzi totalizând peste 342 km (din care 257 km modernizați), linii de autobuz (192,2 km), linii de troleibuz (180,6 km) și tramvai (52,8 km). Transport aerian - este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj- Napoca. Transport feroviar - Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare importanta: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca- Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu multiple ramificatii Transport rutier - Un rol important il au drumurile europene E 60, Bors- Oradea-Constanta (care traverseaza sud-vestul judetului Cluj, artera importanta pentru turismul de transit) si E 576, Cluj Napoca-Suceava Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport pentru persoane si marfa in extindere, care ofera curse interne si europene (in special legaturi cu Italia). Agentiile turistice ofera, de asemenea, curse charter externe turistilor catre cele mai solicitate zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bors, care se afla in faza de constructie, va facilita accesul turistilor si al marfurilor din si spre destinatiile interne si internationale.

Analiza generala a infrastructurii Trasee turistice rutiere

Cluj-Napoca-Dej-Catcau

Cluj-Napoca-Huedin-Bucea

Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii

Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica

Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci

Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej

Activitatea economica

 

Cifra de

Judetul - Activitati

afaceri (mld

(sectiuni CAEN)

lei)

Total

22767

Industrie extractivă

117

Industrie prelucrătoare

4789

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

1569

Construcţii

2182

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi

10284

motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

 

Hoteluri şi restaurante

289

Transport, depozitare şi comunicaţii

1909

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 1)

1285

Învăţământ

10

Sănătate şi asistenţă socială

64

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

269

1) Include activitatea de cercetare Sursa:Anuarul Statistic 2007

Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat

 

Spita

Policlini

Dispensare

Centre de

Anii

le

ci

medicale

sanatate

200

       

2

  • 19 1

  • 9 3

200

       

3

  • 19 1

  • 7 2

200

       

4

  • 19 1

  • 6 3

200

       

5

  • 19 1

  • 6 3

200

       

6

  • 19 1

  • 6 2

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2006

Număr unitati

Total

205

 

47

Hoteluri şi moteluri Hanuri turistice

1

Cabane turistice

7

Campinguri şi unităţi tip căsută

3

Vile turistice şi

33

   

bungalouri Tabere de elevi şi

1

preşcolari Pensiuni turistice

16

Sate de vacanţă

-

Pensiuni agroturistice

91

 

2

Hoteluri pentru tineret Hosteluri

2

 

2

Popasuri turistice Spaţii de cazare pe nave

-

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la

45%

31.07.2006 1% 23% 16% 4% 3%
31.07.2006
1%
23%
16%
4%
3%

8%

  • Hoteluri si moteluri

  • Altele

  • Cabane turistice

  • Campinguri si unitati tip casuta

  • Vile turistice si bungalouri

  • Pensiuni turistice urbane

  • Pensiuni turistice rurale

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

 

Capacitate de cazare

   

Indicii de

 

În

utilizare

Anii

Existent

ă

(locuri)

funcţiune

(mii locuri-

zile)

Sosiri

(mii)

Înnoptări

(mii)

netă a capacităţii în funcţiune (%)

2002

5325

1715,6

168,0

315,4

18,4

   
  • 2003 214,0

    • 4606 1446,0

 

409,0

28,3

   
  • 2004 258,0

    • 5095 1659,0

 

457,0

27,5

   
  • 2005 281,0

    • 6669 2032,0

 

511,0

25,2

   
  • 2006 319,0

    • 6866 2247,0

 

576,0

25,6

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Durata medie a sejurului

   

Innopt

Durata medie a

Anii

Sosiri

ari

sejurului S j

 
  • 2002 315,4

168,0

 

1,877

 
  • 2003 409,0

214,0

 

1,911

 
  • 2004 457,0

258,0

 

1,771

 
  • 2005 511,0

281,0

 

1,819

 
  • 2006 576,0

319,0

 

1,806

S j = Nr.innoptari / Nr sosiri

Se observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse turistice. Durata medie a sejurului descreste in anii 2004 fata de 2003 si 2006 fata de 2005, chiar daca numarul sosirilor si al innoptarilor creste de la an la an.

 

1,950

1,900

1,850

nopti/turist

 

1,800

1,750

1,700

Durata medie a sejurului

2003 2004 2005 2006 2002
2003
2004
2005
2006
2002

Indici de dinamica

 

I

i/1 =

y i / y 1

–baza fixa

 
 

I

i/i-1 = y i /y i-1

 

– baza mobila

 
 
 

Sosiri

       

Anii

_

(%)

   

(%)

 

y i

I

R

I i/1 (%)

I i/i-1 (%)

 
  • 2002 168,0

   

-

-

 
  • 2003 214,0

127,38

127,38

 
  • 2004 258,0

   

153,57

120,56

 
  • 2005 281,0

167,27

108,91

 
  • 2006 319,0

189,88

113,52

Se observa ca, in 2006 fata de 2002, numarul turistilor sositi in judetul Cluj a crescut cu 89,88%, la o crestere medie anuala de 17,38%. Cea mai mare crestere se inregistreaza in anul 2004, cand numarul sosirilor creste cu 26,19% fata de 2003 si cu 53, 57 fata de anul de referinta, 2002.

 

Innopt

       

ari

_

(%)

Anii

y i

I

R

(%)

I i/1 (%)

I i/i-1 (%)

 
  • 2002 315,4

   

-

-

 
  • 2003 409,0

129,68

129,68

 
  • 2004 457,0

 

116,25

16,25

144,90

111,74

 
  • 2005 511,0

162,02

118,82

 
  • 2006 576,0

182,63

112,72

In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste si numarul innoptarilor, insa cu un procent mai scazut. Fata de 2002, in 2006 numaul innoptarilor creste cu 82,63%, cu o crestere medie anuala de 16,25%.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

1.Propuneri existente / in rulare

Proiectul Autostrada Transilvania

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte

din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României și compania americană Bechtel.

Proiectul Autostrada Transilvania reprezintă o autostradă cu patru benzi, cu o lungime de 415 km, ce pornește din centrul României, de la nord-vest de Brașov, ajungând la Oradea, la granița cu Ungaria.

Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpații Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.

Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest (Gilău) - au fost inaugurați pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 și va avea o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.

Alte proiecte:

-În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orașului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul orașului și a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produc un număr foarte mare de accidente soldate cu morți și răniți, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morții”.

- Primaria Cluj-Napoca va licita anul acesta mai multe contracte finantate din bani europeni. Pentru inceputul de an este programata procedura pentru una dintre cele mai valoroase lucrari si anume reabilitarea liniilor de tramvai.

-Printre obiectivele care vor trece la stadiul de implementare in 2011 mai sunt si extinderea transportului in comun, reabilitarea tramei stradale in zona industriala si constructia a doua centre economice.

- De mai bine de un an, Primaria Cluj-Napoca a semnat un contract cu firma Relians Corp in vederea obtinerii de finantare europeana pentru diferite obiective de investitii. Majoritatea proiectelor elaborate pana acum sunt legate de infrrastructura de transport, iar in 2011 autoritatile locale ocntinua dezvoltarea pe aceasta linie. “Anul acesta urmeaza licitatiile pentru restul proiectelor europene (dupa reabilitarea Parcului Central “Simion Barnutiu” si a cladirii Cazino – proiect european licitat in 2010 – n.red.): reteaua de 51 de statii self-service de biciclete, extinderea si modernizarea transportului in comun, reabilitarea si modernizarea tramei stradale din zona industriala, realizarea celor doua centre economice, dar si executia lucrarilor pentru Centrul Cultural Transilvania. Anul acesta se va incheia proiectarea si va fi lansata licitatia pentru lucrari”, a explicat viceprimarul Radu Moisin.

2. Propuneri de valorificare a potentialului turistic

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât pentru ofertanţi cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la :

schimbări de mentalitate stimularea pe multiple căi a iniţiativei private responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice o susţinută campanie publicitară atât în ţară cât şi peste hotare.

Ca actiuni de promovare a judetului Sibiu in programul de dezvoltare, se pot inscrie urmatoarele:

  • 1. Constituirea unei reţele de baze destinată turismului curativ

pe seama apelor termale şi minerale din regiune, prin modernizarea

vechilor staţiuni sau a înfiinţării altora, Judeţul Cluj participă prin următoarele locaţii posibile: Turda-Băi, Ocna Dej, Cojocna, Băiţa, Leghia

  • 2. Afirmarea turismului rural în unele areale din Munţii Apuseni

(Mărişel-Beliş, Călăţele, Răchiţele, Valea Iadului), dar şi din Câmpia

Transilvaniei (zona cu iazuri şi heleşteie) Depresiunea Huedin (Sâncrai, Izvoru Crişului) sau din Podişul Someşan.

  • 3. Dezvoltarea turismului în zonele periurbane, îndeosebi ale

aşezărilor urbane vechi, cu dotări culturale şi, deci, cu o cerere

turistică mai importantă (Cluj Napoca, Turda, Dej etc).

  • 4. Dezvoltarea speoturismului şi a turismului cinegetic ca forme

de agrement de mare competitivitate internaţională prin amenajarea

unor peşteri din munţii Apuseni precum şi a unor parcuri de vânătoare specializate (urs, cerb, mistreţ, căprior, fazan).

  • 5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol,

turism minier, turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan,

motocros,).

  • 6. Punerea integrală în valoare a resurselor turistice climatice

montane prin sporturi de iarnă (ski, săniuţe, bob) în munţii Gilău-

Muntele Mare, Vlădeasa şi Bihor. Amenajări de pârtii, baze de cazare şi transport pe cablu (Băişoara, Beliş-Fântânele, Vlădeasa, Vârfuraşul).

  • 7. Valorificarea oportunităţilor turismului de tranzit prin

edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul căilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la intersecţia acestora cu DJ- urile.

  • 8. Conturarea

de

circuite

turistice

tematice,

cu

o

largă

adresabilitate „Circuitul caselor memoriale” „Circuitul salinelor”),

  • 9. Crearea unei oferte turistice autentice, originală, bazată pe

specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient)

  • 10. Înfiinţarea unui Centru Regional de Management şi

Informare Turistică, la Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia în

principalele areale turistice din judeţ (Dej-Gherla, Huedin, Turda- Câmpia Turzii) şi, evident, din Regiunea de Nord-Vest.