You are on page 1of 12
NW. SERA geU FIZTOLOGLA BXCRSTIRZI URINARE— RINTORIUL FUNORTBY. RENAL mops student4d vor trebul #& consulte obligatoriu capitolul intitulat "Explorares funo}ionalA a rintohiului" din ouraul de Fiziologie ge vor disouta of verifioa practic urmétoarele chestdunir I, Beplorerea funo}ionalé a rintohiulud ou ajutorul elininirtt provooate = Proba de dilufie 94 concentrajte (pag-95-97) din oursul indicat. Aplioatia practiod se va nésura ou urodensionetrul denoitates unor’egan— tioane do uriuk provenite de 1a subtecti supugi probed de dilufie 91 comextratie. Se notearit rezultatele ps0 fntexpretoast, evidentiindu-se inportanga relatiy mat mare a probed de concentratie. Ii. Punerea fn oviden}a a sofiunit fistologice a hormonulut antidiuretic. (wasopresina). Se disouth aojiunea fiztologio’ a ADK (pag.61-5 din oursul de xoretie). Aplicatio practios. Se eviden}iasd efectul ADK pe urmétorul model expert~ montalt Be introduce o canuld subjire de stiols fn uretra uned gobolance pubere (in prealabil anestertat& prin adainistrare de alocol etilic 12 % pe sonal esofa— giant). nfgoark debitul urinar fn m1/10.nin. sau ml/5 min, Se administreasa ADH {n 41 sex fiztologio in vena jugularé sau fn vena cordd. Dupd un minut de 1a admintatrare ADH mfsoark din nou debitul de uring in ml pekte 5 sau 10 minute. Be-observi miogorarea debitulut datorita sctiunii de reducere a diurezet excitat& de ADH. Se exprimd procentual reducorea diurezed.De pildd, deck debitul intial a fost de 3 ml., 10 min.(100 %) 94 dup’ ADH a aotzut le 1 m1/10 min.(33 %) efeotul dosed adninistrate consti intro reducere a diureze ou 67 8. BXELORANBA PUNOPIONALA A RINZOBIULUT : (Funogia exoretorte) Ae EXAMENUL OARAOTESELOR FIZIOO-CHDMIOR ALE URINII supe 1a: Appeotal, > - % Urine normed cate olarit opalescenta dent prexenta sérurtlor (tos fafd, oaronayi, urafi, oralagi) sau a puroiulut, 5 Pehnion de luorys se adaugé peste urink acid acetic 1/10 91 daok urina ~~ @avine olar indica prozenja foufatslor sau cerbonatslor. Se fnoMleegte urina gi dac& dispare opalesconya egal -prezenta urabilor. Donsitatea urinit In mod normal donsitatea urinit este ouprinsd intre 1015 ~ 1025. Se wésoard ou urodensionetrul Sntr-un oflindru lung gi ou diasetrul nara, 80 oitegte 1a soniaoul inferior. Orodensionotrele au notate pe ole tempera- tura ia are aint calibrator pontru fiecare 3° in plus, fayK do indioafiile de pe Anotrument 09 edaugé 0,001, tar pentru fiocare 3° fn minus 59 soade 0,001. Daod urina confine centitayi mart de proteins (+7 gr.Ko), se soade 0,03 pentru fLecare gram do protein in plas. Ovefictentul Hilusert se Snauljegte donsitaten (ultimele douk oltre « ou 2,5 yh ne obfine cantitatea de substante solvite 1a 1/8 (ex.10155 15 x 2,3 = 5 345 gr-/1iteu). 3» Reaotia urinit fn pil. Reactia urinit este data in epeotel de prezenta fosfatulut monosodio. ohnica do determinare: Se folosejte indtoatorul universely ae inbibA o figie do indicator universal fn uring 91 se compard ou scala de pi corespunzitoare indtoatoruluz (fntre 1 - 10). Valori normalet 5,2 ~ 8,4 (obtenuit 5,0 ~ 6,0). Variafit tiztologioe: in alinontayse carnaté pli-ul soada (542 ~ 5,3) tar in 00a vogetariand oregte (740 - 745)« 4. Bvidentieres oantitétit de proteine fn uring Urtha noraalé nu trebuie ef confind proteine. Aparitia proteinelor denctk © stare patologiod. Aatfol intre: 1-2 grefo — Sn gronsralonefrith oroniof, riniohid dé staz& (albuni- nurie febrild, 4 renal) 1-8 grigo - $n gronorulonefrite soute 5 ~ 20 grefo — in nofroze 8 ~ 20 gro ~ Sn antloidoza renalk gt nefroza Lipeiaiol (netzora prin sublimat). 8) Tehnioa ou aotdsulfosaliot lic Intz-o eprubeti 3-4 ns, urind +8 ~ 10 piodturt de acid sulfosalioilic 20 %5 oe egitd ugor of se las& 10 minute in repaus. Se compar ou proba martor (de uring); aparigia unui pracipitat sau opalescentf denota prezenta protednelor. d) Metoda ou reactiy nitros Reaotivul nitros confine: - acid nitric ~ apa distileta 200 ml. ~ niteit de sodiu Behnio &&-5 al urind intr-o eprubsth peste care se adaugk ou o pipe at eftlatd, 1a fundul eprubstes, respeotiy aitros. Dupd 5 minute ee oiteste (pe fond intuneoat) aparitia unui inel opalescent 1a liaita de separatie a color 2 1i- chide denota preoipitarea proteinelor. 0) Yotoda prin oflaurs 0 oprubeté cu 10 al uring ao Sn aupertoart, ping co urine Soceps af tlarb. Ge scoste oprubeta de 1s fleotrl give Naaugé apot efteva plagtart de aod cravig 20% sau teielor-soatic 20 %, Aparttie (nei opalescente 1a Saodizire core peraisté duph eddugares ackdulut dence prezen= ya proteinolor aau nuoinet (apse 8 Meroxengia ao adaugé 1a rece in eprubeta de tring api acetic 10 % in oxcemt gpart}ia unul precipita denotl presents muoinet) « presente hewoglobines Prinotpiit epartyia de hematit oad ponoglobsnd Liberd fn uring oe traduce prin propriotates poroxidazied & honatinet o@ eefece 02 in atomd de oxigen et vegecad benzidina, oare-gs modified cvlossa’s ‘Renntca: 20 toarng intr- eprubet 1 ~ 2 =) oping + un ving cupit de ben~ aiding +5 — 10 plodturt acid sootio glectal. 60 adaug& apol efteve piosturt de ap& cxigenati 12 f. In prozenya singelut apare © ouloare verda sau albastrae qAlzegte 1a un beo Bunson, nusat 28 Paxton gxononul wioroscopte al urined (aedzent wrinss) orange ppg Te once ep © 2500 turayit/aine 1.2 plosturt din sedinentul xésas 2a fundud Gpruboted (dupé oo oa vénsat oupor~ veeentul) gi se pane pe o andj 90 coopers cl 0 tanol& gi 80 exaninesz& 18 niore~ poop intSi cu oblectiv mio no taenpiazd oilindsit, exietalele, apot ce2uze2e, quiinasii se gisoeo Sa nomic vertabsi tn aproepe toate afectiunile renale, cilinarti, granulost epitelialt tau nagtere prin eporitia de granulayit gxtsoase of opitoliale ronale (conglesorenes tor)+ ‘pllinasts cizogh 1au aagtere prin deahidratarca putexnies a proteinelor qAlindrice (nefrone cronice grave) chiindyii hielini, epar Sn gronerulonofrites cr tinagti Leyoooitart, inated o pielonefsstte ‘Desvud Addis Prinoiplis apzeoterea oantttattvd pe watsaten 0° ‘inp (ainut)'a elining- pit renee de hesatid gi leucceite go hn do & so nunted heaatiile gt Leucocitele Be ° oeluld de aunécet speoteiA (Hobaves) seu pe una ain celulele ounsseme Gourok, Burker)- raenregte cantrhtugat 5 aiaute 2a 2500 turabls/ninuty 60 4a din sediment 9 ptosturd ou 0 pipeba captlaré gf ge introduce Pe colulele de nunérat. ij Njalortt un dndivid normal elisinds 730 4 550 eritrooite/ainut (nexinua 2000) gi Levoceite 990 * 620/ain.(maxtaus 4000) + Jopk_DE_DILUDIS SI CONOSNERATIE DI Peinctpiut go epreotazh capsostat piniohiulud, de.a economist ape Coonoentrarea) sau de a dilua subotantele aolvites Jetnio&s ou dou zile Soainte de probs sublectul are vole’ s& bea oft yee (08 1500 ml) of s& ménince ugor odret (cos > gr./2i). Proba se face on bolne~ von epttalizatt $n diaineaya probet bolnavul réafne nemincats ae mésoard greute~ ‘tea comporalé. :