C8 INTERVENTII SPECIFICE

1.punctii(biopsica, abdominala) 2.alimentatia artificiala 3.ingrijire stome

1.Paracenteză şi lavajul peritoneal (LP)
Definiţii: • Paracenteza - reprezintă puncţia cavităţii peritoneale, la nivelul unuia/ mai multor cadrane ale abdomenului. • Lavajul peritoneal (LP) – se realizează prin inserţia percutană a unui cateter intraperitoneal ± introducerea (şi recuperarea) lichidului de lavaj ; poate fi lavaj peritoneal diagnostic sau terapeutic. Indicaţiile paracentezei (limitate): − la pacient traumatizat, pt.confirmarea unei hemoragii intraperitoneale masive, − pt.diagnosticul diferenţial şi etiologic al colecţiilor intraperitoneale Contraindicaţiile paracentezei: − abdomen destins, cu timpanism (anse dilatate)→risc de perforaţie intestinală − toate situaţiile în care laparotomie de urgenta este obligatorie: plăgi abdominale prin împuşcare; evisceraţii; traumatism abdom.inchis cu instabilitate hemodinamica sau cu semne de iritatie peritoneala/ cu pneumoperitoneu Indicaţiile lavajulului peritoneal diagnostic:  Pacient cu traumatism abdominal închis şi: – cu alte leziuni şi instabil hemodinamic (posibil hemoragie intraabdominala) – cu suspiciune de ruptură de diafragm – cu leziune spinală sau cu stare de conştienţă alterată (TCC, intoxicaţii, droguri) – stabil hemodinamic, dar cu examen clinic abdominal neconcludent – pac.care necesită anestezie generală pt.alte proceduri  Pacient cu traumatism abdominal penetrant, stabil hemodinamic, CU: – plagă abdominală prin înjunghiere, fără semne peritoneale – plagă toracică submamelonară prin înjunghiere/ împuşcare – plagă dorsală sau la nivelul flancurilor prin înjunghiere

Contraindicatiile lavajului peritoneal diagnostic  Absolute: toate situaţiile în care laparotomie de urgenta este obligatorie: – Plăgi abdominale prin împuşcare – Evisceraţii – Traumatism abdom.inchis cu instabilitate hemodinamica sau cu semne de iritatie peritoneala sau cu pneumoperitoneu (Rgf abdom.pe gol/ echo.)  Relative: – Plagi toracice inferioare (risc de pneumotorace iatrogen la efectuarea LP) – Plagi dorsale/ in flancuri (rezultate imprecise) – Obezitate morbidă; plagi abdominale multiple – Cicatrici abdominale preexistente - lavajul peritoneal deschis este posibil – Sarcina avansată - accesul supraombilical este posibil Condiţii de efectuare a LP diagnostic: în timpul examinarii secundare, după: • Examen clinic abdominal complet • Sonda nasogastrică sub aspiraţie si sonda vezicală • Radiografie abdominală pe gol - pentru excluderea pneumoperitoneului post-traumatic (lavajul peritoneal poate introduce aer în cavitatea peritoneală) • Rgf de bazin în suspiciune de fracturi de oase pelviene  Aceste conditii nu sunt obligatorii la pacienţii instabili hemodinamic. Indicaţii lavajulului peritoneal terapeutic: − infecţii intraabdominale – pt.evacuarea puroiului, introducere de soluţii antibiotice − hipotermie severă – pt. încălzire (lavaj peritoneal cu soluţii sterile calde la 40 42°C) − dializă peritoneală

PARACENTEZA
Materiale necesare : • Solutii pt.antisepsia tegumentului (Betadina 10%); materiale protectoare pt.personal (manusi sterile, ochelari, masca, halat steril); tăviţe renale ; ± marker cu tuş steril • Anestezice locale : Xilină 1 % sau amestec Xilina 1% cu Adrenalina 1:200 000; anestezice şi analgetice i.v. • comprese si campuri sterile, leucoplast; seringi de 5 - 10 - 20 ml, ace (22 – 25 G), braunule (18 – 16 G) • Eprubete sterile pentru eşantioanele destinate laboratorului • Materiale şi medicaţie pentru resuscitare Tehnica efectuării paracentezei : Pregătirea pacientului: − Explicarea manevrei şi obţinerea consimţământul, dacă starea pacientului permite

cu expunerea abdomenului. Puncţia peritoneală: ac de 18G ataşat la seringă de 20 ml – se introduce prin peretele abdominal în cavitatea peritoneală. Anestezia locală a locului de puncţie. . monitorizarea parametrilor vitali − Examen clinic general şi local. pansamentul se fixează cu leucoplast. mască. După extragerea cantităţii dorite de lichid peritoneal. min. sub aspiraţie continuă. apoi se marchează cu marker cu tuş steril − tegumentul se tracţionează spre inferior astfel încât punctele de puncţie tegumentară să nu se suprapună. poziţia acului (22 G) este perpendiculară pe planurile de infiltrat. lateral de drepţii abdominali (pt. se evită zonele cu cicatrici (anse subjacente aderente) Antisepsia şi asepsia zonei de puncţie : − Se efectuează toaleta locală a tegumentului ± îndepărtarea pilozităţii − Se îmbracă mănuşi şi halat sterile. prin infiltrarea progresivă spre profunzime (strat cu strat) cu Xilină 1% 5-10 ml. se vor percepe 2 pierderi de rezistenţă: la traversarea fasciei (în cazul abordului median) şi la traversarea peritoneului. Pe parcursul introducerii acului.− Poziţionare în decubit dorsal. se efectuează antisepsia tegumentului (spălări succesive. acul se retrage o dată cu seringa.4. cu comprese sterile şi Betadină) şi izolarea zonelor de puncţie. compresiv la nevoie. ochelari.evitarea vaselor epigastrice). se identifică locurile de puncţie: în zone cu matitate. locul de puncţie se acoperă cu pansament steril.

sutura • Solutie de lavaj – sol. foarfeci. halat steril). seringi de 5 . anestezice şi analgetice i.10 . trusă de perfuzie ± Aparat de diatermie pt.salina 0. ± marker cu tuş steril • Anestezice locale : Xilină 1 % sau amestec Xilina 1% cu Adrenalina 1:200 000. departatoare. materiale protectoare pt. ace (22 – 25 G).antisepsia tegumentului (Betadina 10%). masca.personal (manusi sterile. leucoplast. Pean).20 ml. braunule (18 – 16 G) . ochelari. materiale pt.LAVAJUL PERITONEAL DIAGNOSTIC Materiale necesare : • Solutii pt. cateter cu trocar.9% 1 litru. bisturiu.hemostază . comprese si campuri sterile. • comprese si campuri sterile.v. tăviţe renale. pense (chirurgicală.

cateterul cu trocar. fascia va fi afrontată cu fire resorbabil. poziţia acului este perpendiculară pe planurile de infiltrat.Radiografie abdominală pe gol . linia albă şi peritoneu. recuperare incompletă a lichidului de lavaj • Lezarea organelor intraabdominale (intestin. are o rată mică de complicaţii. prin tegument. dar consumă mai mult timp c) lavaj peritoneal SEMIDESCHIS . dacă nu există contraindicaţii  poziţionare în decubit dordal NU se aspiră sânge în seringă→se efectuează lavaj peritoneal.informarea şi obţinerea consimţământului pacientului (dacă starea permite). subombilical (la 1 – 4 cm) sau supraombilical (în fracturi de bazin. tinde să fie abandonat în favoarea tehnicii percutanate.presupune o incizie tegumentară mai mică. splină) • Pierderea cateterului în cavitatea peritoneală Antisepsia tegumentului .aplicare de sondă nazogastrică şi urinară. direcţionat spre pelvis. eventraţie • introducerea lichidului de lavaj în peretele abdominal.pentru excluderea pneumoperitoneului posttraumatic (lavajul peritoneal poate introduce aer în cavitatea peritoneală) şi Rgf de bazin în suspiciune de fracturi de oase pelviene . cu Xilină 1% 5 – 10 ml (±Adrenalină 1: 200 000) – pe linie mediană.uşor de efectuat. Pregătirea pacientului: . după tehnica descrisă la LP percutan închis  REFLUEAZĂ/ SE ASPIRĂ sânge în seringă = LP pozitiv – se indică laparotomie de urgenţă: se opreşte manevra. a) LP percutan ÎNCHIS − Incizia tegumentului pe linia mediană. .4) dinspre interior spre exterior. în cavitatea peritoneală. ţesut cel. Complicaţiile lavajului peritoneal: • nu se aplică sondă nazo-gastrică şi urinară înaintea LP→risc de lezare a stomacului sau a vezicii urinare (dacă sunt destinse) cu acul/ cateterul de lavaj • presiune excesivă la introducerea acului/ cateterului cu trocar prin linia albă şi peritoneu→risc de lezare a vaselor iliace • complicaţii la nivelul inciziei abdominale – hemoragie. ficat.Metode de efectuare a LP diagnostic: a) lavaj peritoneal percutan ÎNCHIS .subcutanat. iar tegumentul se suturează apoi se aplică pansament steril ± compresiv. la 1 – 4 cm subombilical. strat cu strat. evisceraţie. b) lavaj peritoneal DESCHIS – drenul se introduce la vedere. mezenter. gravide) − Apoi apoi se introduce “orb”. se retrage cateterul şi pacientul se transferă la sala de operaţie După suprimarea lavajului. dehiscenţa plăgii. monitorizarea parametrilor vitali . cu comprese sterile umectate cu Betadină apoi izolarea zonei Anestezie locală prin infiltrare spre profunzime. infecţie.prin ştergeri succesive (min.

salină 0.9% caldă (la copil 20ml/kg) − după 5 min. leucocite. trusa sau punga în care apare lichidul recuperat se aşează deasupra unui ziar − apoi se retrage cateterul.în acest moment. se suturează tegumentul (cu fire neresorbabile) şi se aplică un pansament steril.  REFLUEAZĂ/ SE ASPIRĂ sânge în seringă (min. trocarul se menţine pe loc şi se avansează numai cu cateterul. amilaze . se retrage cateterul şi pacientul se transferă la sala de operaţie  NU se aspiră sânge în seringă→se efectuează lavaj peritoneal: − la cateter se ataşează o trusă de perfuzie şi se indroduce în cavitatea peritoneală 1 l sol. se coboară trusa de perfuzie sub nivelul pacientului şi se recuperează lichidul introdus (prin drenaj gravitaţional) – minim 750ml. Apoi se retrage trocarul şi se aspiră cu o seringă pe cateter.hematii. nu se recom.antibioterapie profilactică − din lichidul recuperat se determină nr.10ml) = LP pozitiv – se indică laparotomie de urgenţă: se opreşte manevra.

cateterul de lavaj fără mandren.nu se poate descifra scrisul tipărit prin lichidul de lavaj recuperat→pacientul se transportă la sala de operaţii. se pensează şi se îndepărtează marginile pielii.000/mm³la pacient cu traumatism toracic penetrant • există conţinut crescut de amilaze sau se identifică fibre alimentare. se identifică. sub control vizual.Criterii de LP POZITIV = laparotomie de urgenţă: − Lichid de lavaj tulbure/ opac . .000/mm³ LP percutan ÎNCHIS • Avantaje: o unele studii au arătat că LP are acurateţe diagnostică 98-100%. senzitivitate 98-100% şi specificitate 90-96% o se poate efectua rapid.leucocite < 500/mm³ şi nr. transparent − în lichidul de lavaj nr. − Se ridică peritoneul şi se introduce. urină sau bacterii − lichidul de lavaj se exteriorizează pe sonda nazo-gastrică sau pe sonda vezicală sau pe tubul de dren toracic − nu se poate recupera lichidul de lavaj (prin drenaj gravitaţional)  LP pozitiv – apare la cantitate de sânge intraperitoneal ≥ 30ml. rezultatele se interpretează imediat • Dezavantaje: o presupune o leziune abdominală iatrogenă o rezultate fals pozitive (cu laparotomie non-terapeutică): în caz de fractură de bazin sau hemostază insuficientă la nivelul inciziei o nu este organ-specific (nu stabileşte dg.750 ml) de aspect galben pai. nu este util în leziunile retroperitoneale b) Lavaj peritoneal DESCHIS − incizie tegumentară mediană (de 3-5cm) infraombilical (sau supraombilical . − În lichidul de lavaj recuperat: • nr.de leziune a unui organ). se ridică şi se incizează linia albă şi peritoneul.hematii > 100.leucocite > 500/mm³ sau nr. spre pelvis − Apoi se aspiră cu o seringă pe cateter.hematii < 10.la gravide/ în fracturi de bazin). bilă.hematii > 10.000/mm³la pacient cu traumatism abdominal închis sau nr. LP NEGATIV: − se recuperează integral lichidul de lavaj (min. orientat caudal.

eventraţie. cicatrici abdominale. iar tegumentul va fi suturat apoi se aplică pansament steril ± compresiv. fracturi de bazin) Această tehnică expune la toate complicaţiile posibile aferente laparotomiei : infecţie. se extrag firulghid şi acul şi se reia manopera) − se dilată orificiul fascial şi peritoneal (cu dilatator introdus pe firul-ghid) apoi se inseră cateterul de lavaj peste firul-ghid. sarcină. după tehnica descrisă la LP percutan închis  REFLUEAZĂ/ SE ASPIRĂ sânge în seringă = LP pozitiv – se indică laparotomie de urgenţă: se opreşte manevra. se prinde fascia de o parte şi de alta a liniei albe şi se ridică − un ac de 18G se introduce prin fascie şi prin peritoneu (2 mici pocnituri).cel.subcutanat până la vizualizarea liniei albe. se utilizează când metodele închisă şi semideschisă nu se pot efectua/ sunt nesigure (obezitate morbidă. direcţionat spre pelvis sub un unghi de 45° − prin ac se inseră un fir-ghid (dacă apară rezistenţă la introducere. NU se aspiră sânge în seringă→se efectuează lavaj peritoneal. se retrage cateterul şi pacientul se transferă la sala de operaţie Metodă mai dificilă tehnic. evisceraţie. cu vârful direcţionat spre pelvis − se îndepărtează ghidul şi se aspiră cu seringă pe cateter . peritoneul şi fascia vor fi afrontate cu fire resorbabile. c) Lavaj peritoneal SEMIDESCHIS − Tehnică similară cu lavajul peritoneal deschis: se incizează tegumentul (2 – 3 cm) şi ţes. După suprimarea lavajului. dehiscenţă.

splină) • Pierderea cateterului în cavitatea peritoneală . se retrage cateterul şi pacientul se transferă la sala de operaţie După suprimarea lavajului. ficat. iar tegumentul se suturează apoi se aplică pansament steril ± compresiv. mezenter. evisceraţie. după tehnica descrisă la LP percutan închis  REFLUEAZĂ/ SE ASPIRĂ sânge în seringă = LP pozitiv – se indică laparotomie de urgenţă: se opreşte manevra. eventraţie • introducerea lichidului de lavaj în peretele abdominal. infecţie. dehiscenţa plăgii. NU se aspiră sânge în seringă→se efectuează lavaj peritoneal. Complicaţiile lavajului peritoneal: • nu se aplică sondă nazo-gastrică şi urinară înaintea LP→risc de lezare a stomacului sau a vezicii urinare (dacă sunt destinse) cu acul/ cateterul de lavaj • presiune excesivă la introducerea acului/ cateterului cu trocar prin linia albă şi peritoneu→risc de lezare a vaselor iliace • complicaţii la nivelul inciziei abdominale – hemoragie. fascia va fi afrontată cu fire resorbabil. recuperare incompletă a lichidului de lavaj • Lezarea organelor intraabdominale (intestin.

• enzime hepatice persistent crescute. . . . • ictere de etiologie neprecizată. câmpuri sterile.Comprese sterile.reprezintă introducerea unui ac special într-un organ parenchimatos sau ţesut. sistemul de recoltare format din două valve subţiri cu vârfuri tăioase. Jamshidi . -Soluţie antiseptică .Tavă medicală acoperite cu câmp steril. • sistem automat de biopsie tip pistol cu ac Trucut. -Xilină 1% .Puncţia ganglionilor limfatici: • stabilirea diagnosticului de certitudine în cazul adenopatiilor de cauză necunoscută. • diverse hemopatii.Puncţia hepatică: • hepatomegalie de etiologie necunoscută.T. • aprecierea rezultatelor terapeutice în hepatitele cronice şi a evoluţiei posttransplant hepatic.care folosesc ca mandren. . • Vim-Silverman-Franklin .pentru obţinerea de fragmente tisulare mai mari. • acul Travenol pentru puncţia prostatei sau puncţia renală. NECESAR MATERIALE : . în vederea recoltării de celule sau a unui fragment tisular pentru efectuarea examenului histopatologic SCOP .8 mm.Explorator: de examinare histopatologică şi bacteriologică a fragmentului de ţesut extras.8— 1.PUNCŢIA BIOPSIE DEFINIŢIE . . pentru stabilirea diagnosticului. .Puncţia renală: în diferite tipuri de glomerulonefrite şi nefropatii.Puncţia pancreatică: • neoplasme pancreatice apreciate ca nerezecabile la examinarea C.Trusa pentru puncţie sterilă care conţine ace: • Menghini cu diamentrul de 0. . • ciroze hepatice (diagnostic pozitiv.betadină. etiologic şi de formă activă sau nu).20 ml. • suspiciune de limfom pancreatic. • hepatopatii difuze: • hepatite acute (pentru diagnostic etiologic). INDICAŢII . (computer tomograf). • Klotskin. • hepatite cronice (diagnostic pozitiv şi evolutiv).Puncţia unui nodul mamar: pentru diagnosticarea formaţiunilor tumorale şi aspirarea celulelor tumorale.

. c) EFECTUAREA PROCEDURII: . . .Se măsoară şi se notează funcţiile vitale şi vegetative.Se informează pacientul cu privire Ia efectuarea procedurii: necesitate.Eprubete şi recipiente sterile.Mănuşi sterile. numărul de trombocite.Se administrează medicaţie: coagulantă.Se aşează pacientul în poziţie corespunzătoare în funcţie de organul puncţionat astfel: • pentru puncţia hepatică: decubit dorsal sau lateral stâng cu mâna dreaptă sub cap.Se controlează timpul de sângerare şi de coagulare. • pentru puncţia ganglionară sau a tumorilor medicul stabileşte locul şi pacientul este aşezat în funcţie de zona care urmează să fie puncţionată.. . .Se obţine consimţământul informat scris al pacientului b)PREGATIREA FIZICĂ: . • pentru puncţia renală: decubit ventral cu un săculeţ de nisip sau sul de material textil sub abdomen. importanţă.Soluţii fixatoare. .Se identifică pacientul. . tonicocapilară sau sedativă prescrisă de medic cu 1-2 zile înainte. ETAPE a)PREGATIREA PSIHICĂ: . • pentru puncţia prostatică: poziţie ginecologică.Seringi sterile de 20 ml sau de alte capacităţi. lame de sticlă. timpul de protrombină.1-2 tăviţe renale. . durată. . .Medicamente prescrise de medic. • pentru puncţia splenică: decubit dorsal sau lateral drept.

apoi îmbracă mănuşi sterile. . .Se îndepărtează fragmentele de ţesut din acul de puncţie prin insuflare de aer. . • Decubit dorsal (după puncţia renală) controlându-se urina 2-3 zile pentru depistarea unei eventuale hemoragii. .Se extrage acul brusc la sfârşitul procedurii de către medic. . .Se asigură temperatura camerei în jur de 20°C.Se măsoară şi se notează funcţiile vitale şi vegetative.Se aplică o compresă rece sau pungă cu gheaţă pe regiunea puncţionată.Se efectuează puncţia de către medic şi se păstrează mandrenul acului steril. . .Se dezinfectează din nou locul puncţiei cu betadină. .Pentru prevenirea unei eventuale hemoragii prin apariţia tusei care irită pleura: • se aplică o compresă rece • se administrează medicaţia prescrisă de medic .Se transportă pacientul la salon. susţine bolnavul în poziţia adecvat.Se îndepărtează mănuşile.Se efectuează amprente pe lame de sticlă cu fragmentele de ţesut obţinute.Se dezinfectează locul puncţiei cu betadină.Asistenta supraveghează cu atenţie pacientul pe tot timpul procedurii. .Se pregăteşte seringa cu xilină şi se oferă medicului pentru a efectua anestezia.Se monitorizează în permanenţă starea pacientului şi funcţiile vitale şi vegetative. . . d) ÎNGRIJIREA PACIENTULUI ..Se aşează pacientul în: • Decubit lateral drept (după puncţia hepatică) 1 -2 ore pentru a reduce riscul unei hemoragii. . . care se fixează cu romplast. .Se aşează pacientul în poziţia corespunzătoare în funcţie de organul puncţionat. e)PREGĂTIREA MATERIALULUI . . • Decubit dorsal (după puncţia splenică sau pancreatică).Se oferă medicului o seringă de 20 ml cu care acesta face 1-2 aspiraţii energice. .Medicul şi ajutorul se spală pe mâini cu apă curată şi săpun.Se spală pe mâini cu apă curentă şi săpun.Se aplică o compresă sterilă. . .Se ajută pacientul să coboare de pe masa de examinare şi să se îmbrace. .

Ruptură hepatică. INCIDENTE ŞI ACCIDENTE .Hematom intrahepatic. organul puncţionat. . .Data.Tuse instantanee.Şoc neuro-vegetativ. gastrostoma. .Se transportă probele imediat la laboratorul de histopalologie. septicemie (enterococ).Orice observaţie legată de starea şi reacţia pacientului. NOTAREA PROCEDURII Notaţi: . însoţite de buletinul cu datele pacientului.NECESAR MATERIALE -aleza pentru protectie -sonda prin care se face alimentatia(Einhorn sau Faucher) -seringi -pense hemostatice -palnie -tavita renala -alimente .Se colectează deşeurile conform P.Peritonită chimică prin prezenţa bilei în cavitatea abdominală. . .Se introduc fragmentele de ţesut recoltat într-un recipient cu soluţie fixatoare sau ser fiziologic..Hemoragie . .Reacţii alergice la anestezie. . . . specificându-se şi ce probe au fost recoltate şi când au fost trimise la laborator. .Scopul puncţiei. hipovolemie etc. în recipiente speciale separate. prin clisma) ALIMENTATIA PRIN SONDA GASTRICA b.U.Se strâng materialele folosite. . f) REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ . .Procedura în dosarul de îngrijire si foaia de observatie. .Hemotorax. ALIMENTAREA ARTIFICIALA a.Bacteremie. recomandările privind îngrijirile . ora.Pneumotorax. pe cale parenterala.OBIECTIVE: -introducerea alimentelor in organism. prin mijloace artificiale(sonda gastrica sau intestinala. .Retenţie urinară.

Bilant negativ-interventii: Pacientul nu este compliant. ceai) • Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sondă ETAPE: PREGATIREA PSIHICA: . Capacitatea de digestie şi de absorbţie a stomacului este redusă iar pacientul prezintă semne de denutriţie. Informaţi medicul pentru a stabili conduita terapeutică ALIMENTATIA PRIN GASTROSTOMA NECESAR MATERIALE: • O pâlnie din plastic • Recipientul cu lichid alimentar (supă.c. • Cantitatea de alimente este adaptată posibilităţilor de digestie şi de absorbţie ale stomacului. • Toleranţa digestivă este bună. pe marginea patului sau pe un scaun cu spătar.EVALUAREA PROCEDURII: Bilant pozitiv: • Pacientul este compliant şi respectă indicaţiile oferite.INGRIJIREA PACIENTULUI: • Observati starea generala a pacientului • Asezati-l in pozitie comoda e.ETAPE: PREGATIREA PSIHICA: • Oferiţi pacientului informaţii clare. accesibile despre modul de alimentare pentru a-i reduce teama şi a obţine colaborarea sa • Încurajaţi pacientul să se alimenteze singur pentru a-şi recăpăta autonomia PREGATIREA FIZICA • Aşezaţi pacientul în poziţie şezând. paralelă cu toracele EFECTUAREA PROCEDURII: -se introduce sonda gastrica(vezi sondajul gastric) -in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica -se aseaza palnia la capatul liber al sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400ml. astfel încât sonda să fie menţinută în poziţie verticală. incalzit la temperatura corpului -se introduc 200-300ml apa si o mica cantitate de aer pentru a goli sonda -se penseaza sonda -se extrage cu atentie d. Toleranţa digestivă este scăzută.

EVALUAREA PROCEDURII Bilant pozitiv: • Pacientul este compliant şi respectă indicaţiile oferite.alimentul solid pasat să-l verse în pâlnie şi să-l împingă pe sondă cu ajutorul baghetei de plastic sau lemn . • Cantitatea de alimente este adaptată posibilităţilor de digestie şi de absorbţie ale stomacului. Bilant negativ-interventii: Pacientul nu este compliant. astfel încât sonda să fie menţinută în poziţie verticală. Pacientul manifestă atitudini de respingere a imaginii corporale modificate. nu mai mult de 100 ml o dată pentru a nu destinde brusc stomacul .să adauge din când în când lichid alimentar. accesibile despre modul de alimentare pe stomă pentru a-i reduce teama şi a obţine colaborarea sa Încurajaţi pacientul să se alimenteze singur pentru a-şi recăpăta autonomia PREGATIREA FIZICA: • Aşezaţi pacientul în poziţie şezând. pe marginea patului sau pe un scaun cu spătar.lichidul să-l toarne încet pe pâlnie. paralelă cu toracele • Să evite poziţia de decubit dorsal după masă întrucât favorizează "regurgitarea" conţinutului pe sondă • Să-şi spele mâinile după masă ÎNGRIJIREA PACIENTULUI • • Observaţi tegumentul din jurul stomei Protejaţi pielea cu un unguent cu zinc şi refaceţi pansamentul din jurul stomei cazul regurgitării sucului gastric. • Incurajţi pacientul să-şi accepte imaginea . • Toleranţa digestivă este bună. pentru a uşura înaintarea alimentului pasat . paralelă cu toracele EFECTUAREA PROCEDURII: Explicaţi pacientului care se alimentează singur: • Să-şi spele mâinile • Să îndepărteze dopul de la sondă • Să adapteze pâlnia la capătul sondei menţinând-o în poziţie verticală • Să introducă pe rând felurile de mâncare din regimul de stenoză.• • Oferiţi pacientului informaţii clare.să nu introducă la o "masă" mai mult de 400 g de alimente pasate datorită tulburărilor de digestie şi de absorbţie existente • Să termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spăla lumenul sondei • Să astupe capătul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc • Să fixeze sonda în poziţie verticală. astfel: .

Capacitatea de digestie şi de absorbţie a stomacului este redusă iar pacientul prezintă semne de denutriţie.Toleranţa digestivă este scăzută.Informaţi medicul pentru a stabili conduita terapeutică INGRIJIREA STOMELOR STOMA GASTRICA .

se poate incepe introducerea in sistem perfuzabil pe tubul Pezzer a primului aliment: lapte – 500 ml/2-3 ore . cat si reducerea volumului / 24 ore cu reluarea spontana a tranzitului impun dop la tubul Pezzer pentru intervale de timp de cca 3-4 ore. se conecteaza la drenaj decliv. Concomitent se mentine perfuzarea endovenoasa cu ser fiziologic/glucoza +/. Postoperatorul la 24-48 ore: Aspectul bilios al stazei gastrice. Introducerea alimentatiei de tip A: Dupa testarea tolerantie gastrice. pozitionat la nivelul stomacului. se apreciaza oportunitatea introducerii pe tubul Pezzer a unei cantitati de cca 500 ml/12 ore de solutie glucozata 5-10% (test de toleranta gastrica).solutii proteice. Aprecierea tolerantei gastrice: La 72 de ore. tubul Pezzer. Acest drenaj evalueaza aspectul si cantitatea lichidului gastric putand suprinde eventualele sangerari. la sfarsitul interventiei chirurgicale.Postoperatorul imediat: In sala de operatie.

Staza mai mare de 50 ml impune amanarea realimentarii cu cca 30 de minute. Se controleaza in peralabil vacuitatea gastrica prin scoaterea dopului si declivitatea tubului Pezzer. cu mentinerea lui un interval de 3-4 ore. 100g zahar/24 ore. se poate folosi unguent cu oxid de zinc. Antibioterapie profilactic-5zile La bolnavii la care mentinerea tubului Pezzer a fost indelungata. Pozitia pacientului in timpul administrarii meselor poate fi sezand sau in decubit dorsal. Dupa fiecare administrare a mancarii pe tub se impune lavajul cu un lichid caldut (ceai). Intre mase sonda Pezzer e prevazuta cu un dop de etanseizare. lapte 1-2 l/zi.(diluat in ½ l ceai). cantitatea crescand gradat. Introducerea alimentatiei normale: La 48 de ore de la introducerea laptelui se incepe secventionalizarea meselor cu introducerea carnii mixate – 100 grame X 3/24 ore. Evolutia plagii postoperatorii: Nu este necesare pe perioada spitalizarii schimbarea zilnica a pansamentului. Diametrul tubului a reprezentat reperul pentru dimensiunea palniei ce se adapteaza de fiecare data la introducerea mancarii mixate sau/si lichidiene. cu rolul de a favoriza degresarea tubului. COLONOSTOMA . fie staza gastrica. in prima saptamana pana la 200-250/doza. 10 ml ulei. Controlul stazei gastrice cu detasarea dopului poate surprinde fie vacuitate. in saptamanile urmatoare. 3-4 oua/24 ore. Frecventa meselor va scadea. volumul fiind progresiv crescator de la 50-100 ml/doza. Dupa prima administrare se monteaza dop la gastrostoma. Numarul meselor este de 68 ore/24 ore. fapt ce permite cresterea volumului rezervorului gastric.

Regim alimentar • • 3 mese pe zi. prune (în special în constipaţie). banane. . sfeclă roşie. portocale. piure. încercaţi să consumaţi zilnic câteva legume. ţelină. păstârnac. pătrunjel. mere (coapte eventual). căpşuni (nu în cantitate mare) piersici. cum ar fi: cartofi fierţi. morcovi. servite la ore regulate (previn apariţia diareii şi a vânturilor în exces).Recomandări pentru îngrijirea colostomei 1. pere. fructe şi zarzavaturi proaspete.

miros neplăcut). spanac (produce miros neplăcut. Mesele regulate duc la funcţionarea optimă a stomei! Alimente ce dau modificări de consistenţă. ridichile. conopida. evitaţi: porumbul. berea. miros neplăcut). brânză topită). mâncaţi încet şi mestecaţi bine alimentele. spanacul.• • • • • • • • • • • introduceţi alimentele noi treptat. vită. conopidă (în cantităţi mici). consumaţi pâine integrală. . fructele necoapte. evitaţi: vorbitul in timpul mesei. miros si culoare a materiilor fecale: • • sfecla roşie poate colora scaunul . porc slab. peşte. brânză telemea desărată. activitate fizică în fiecare zi. spanacul. mestecarea de guma. diaree).ciocolată (produce diaree). ceea ce duce la golirea pungii mai des. grăsimile au efect laxativ şi produc scaune de consistenţă moale. constipaţie. ciuperci (produce miros neplăcut. nuci. câte unul nu la câteva zile pentru a putea observa modul în care-l toleraţi. ciocolata. balonare). evitaţi sau consumaţi în cantităţi mici următoarele alimente: varză (produce diaree. fumatul . varza.5 litri/zi iar în caz de tendinţă spre constipaţie 2-2. margarină. consumaţi zilnic iaurt.nu vă alarmaţi! salata verde. fructe uscate (produce diaree). alune. brânzeturi de fermentaţie (brânză de burduf. mazărea. brânză de vaci proaspătă. aceasta ajută la formarea şi eliminarea fără dificultate a materiilor fecale. consumaţi carne de pui. prunele. caşcaval. lapte bătut. castraveţi. consumaţi iaurt natural acesta poate reduce gazele şi mirosul! beţi lichide 1-1. condimente (produce balonare. fasole uscată (produce diaree. pepene (produce miros neplăcut). băuturile gazoase – produc gaze in exces (flatulenţă).se previne apariţia gazelor intstinale. ciupercile. castraveţii. ouă (în cantităţi mici).5 litri/zi. miros neplăcut). mazăre. utilizarea paiului pentru bauturi. seminţe (produce balonare. miros neplăcut).

ajută la normalizarea scaunului! 2. NU folosiţi produse pe bază de alcool. spălaţi fanta de evacuare a pungii drenabile după evacuarea conţinutului. schimbaţi punga regulat. untul – provoacă mirosuri puternice. în caz de reacţii alergice manifestate prin : eritem. evitaţi folosirea uleiurilor şi a cremelor pentru baie – acestea pot diminua aplicarea sigură a pungii de colostomă. senzaţie de arsură la piele – se foloseşte crema cu corticosteroizi pentru controlul pruritului. eroziuni. zilnice şi atunci veţi putea alege momentul potrivit din zi în care să faceţi duş fără punga aplicată. prurit.Cum controlaţi mirosul neplăcut ? • • • • • folosiţi pungi care conţin filtru de cărbune. 3. Igiena tegumentului • • • • • • • • • spălaţi stoma şi tegumentele peristomale cu apă şi săpun neutru. suc de portocale. utilizaţi deodorante pentru pungă. supă sau suc de fructe . alune. edem. puteţi face baie sau duş cu punga aplicată sau fără pungă. prin mişcări blânde. consumaţi zilnic 2-4 linguriţe de tărâţe brute. amestecate cu ceai. ouăle.• • • fructe uscate. acetonă sau alţi dezinfectanţi pentru curăţirea stomei. ţelina se digera mai greu – amintiţi-vă să le mestecaţi bine! pestele. . usturoiul. patrunjel. folosiţi şerveţele de unică folosinţă destinate curăţirii pielii de adeziv cât si cele pentru protejarea pielii. iaurt. pe perioada când zona este iritată acoperiţi stoma cu un tampon – nu folosiţi pung ile de colostomă. apoi uscaţi cu un prosop din bumbac special destinat. este bine să cunoaşteţi ritmul eliminărilor dvs. neprelucrate. pentru reducerea mirosului consumaţi: iaurt. protejaţi stoma cu un şerveţel de hârtie şi radeţi periodic firele de păr de la nivelul pielii peristomale (preveniţi apariţia inflamaţiei foliculilor de păr).. ceapa. datorită faptului că există posibilitatea ca stoma să evacueze materii fecale. scurgeri.

posibil sângerânde Cauze Indepărtarea într-o manieră brutală a dispozitivelor stomice scurgeri intestinal alergii infecţii îndepărtarea brutală dispozitivelor stomice a ale conţinutului • • • • • Candida Albicans – pete de roşeaţă. utilizaţi bretelele.4. . căldură locală Hiperplazie – tegumentul peristomal este îngroşat • fungi care sunt prezenţi în tractul gastrointestinal se întâlneşte mai frecvent la urostomii şi este provocată de scurgeri ale urinei pe tegumentul peristomal • Prevenirea apariţiei complicaţiilor tegumentului din jurul stomei se realizează prin: • asigurarea aplicării corecte a dispozitivelor stomice. umede. evitaţi hainele transparente. utilizaţi centurile abdominale cu rol cosmetic. evitaţi hainelor mulate. astfel încât să nu apară scurgeri ale conţinutului intestinal pe tegumentul peristomal.zone de roşeaţă. senzaţii de mâncărime. 5. evitaţi folosirea curelelor / cordoanelor. Vestimentaţia • • • • • • utilizaţi husele din material textil pentru pungi.Complicaţii ale tegumentului din jurul stomei Descriere Inflamaţii ale foliculilor de păr din zona tegumentară a stomei Escoriaţii .

pielea trebuie foarte bine uscată înainte de aplicarea pungii colectoare. sâmburi. când stoma se „ blochează” se recomandă consumul de kiwi. macerată orificiul s-a dilatat. tegumentele peristomale cu apă şi săpun neutru. deoarece acestea pot compromite o bună şi sigură aplicare a pungii colectoare. de aceea este indicat ca sa aveţi la îndemână şerveţel sau hârtie de toaletă. intestinul bombează în afară orificiul s-a strâmtorat stoma sângerează în permanenţă apar formaţiuni noi pe stomă apare un canal de scurgere între intestin şi piele evacuarea scaunului este dureroasă sângerări la evacuarea scaunului. nu se garantează că în timpul îmbăierii stoma nu va elimina. Igiena tegumentelor • • • • • • • • spălaţi stoma. 2. Recomandări pentru îngrijirea ileostomei 1. se recomandă ca baia să nu se facă după ce aţi mâncat sau la scurt timp după masă. B. colici. . constipaţie. se poate face baie sau duş cu punga aplicată sau fără pungă. 6. prea multe fibre.• • decuparea corectă a protectorilor cutanaţi (flanşelor) în funcţie de forma şi mărimea stomei. uscarea se va face la fel ca şi restul corpului. Apelaţi de urgenţă la medic când: • • • • • • • • • • apar neregularităţi pe marginea stomei pielea este inflamată. trebuiesc evitate cremele sau uleiurile de baie. alimente de evitat: seminţe. Regim alimentar • • • • • se recomandă aport crescut de lichide si sare. medicamentele capsulate se decapsulează înainte de administrare. igiena adecvată. este posibilă o uşoară sângerare a stomei => acest lucru este normal. sunt indicate alimentele care cresc consistenţa eliminărilor pe stomă.

ceapa. In acest timp. Controlul mirosului • • pungile închise trebuie schimbate când sunt pe jumătate pline. apoi uscati asa cum procedati cu restul corpului. Persoanele predispuse . stoma va fi protejata cu un servetel de hartie de toaleta. 3. tegumentele peristomale cu apa si sapun neutru. Puteti face baie sau dus cu punga aplicata sau fara punga. Evitati folosirea uleiurilor sau cremelor pentru baie.• trebuie folosit un protector cutanat pentru tegumentele peristomale. Nu se poate garanta ca in timpul imbaierii stoma nu va evacua materii fecale.6-8 pahare de apa sau ceai vor mentine urina limpede si cu un scazut potential de infectie. etc. Acest lucru este NORMAL. si printr-o masticatie buna. dar atunci cand veti cunoaste ritmul eliminarilor Dvs. usturoi. peste. Unele alimente pot da un miros neplacut urinei: sparanghel. Sfaturi pentru purtatorii de stome • Colostoma dumneavoastra NU este sterila! Spalati stoma. In caz ca ati ales sa faceti baie/dus fara punga trebuie sa uscati bine pielea inainte de a aplica noua punga. ATENTIE! Beti multe lichide zilnic . varza etc. deoarece eliminările pe ileostomă sunt foarte acide. Acest lucru nu inseamna renuntarea totala la aceste alimente. Este posibila producerea unor usoare sangerari la nivelul stomei atunci cand faceti toaleta acesteia. pentru ca acestea pot compromite aplicarea sigura a pungii. de evitat alimentele condimentate sau lactate. Formarea excesiva de gaze poate fi diminuata prin evitarea alimentelor care produc meteorizare (balonare) precum fasolea. mazarea. Acest lucru nu inseamna renuntarea totala la aceste alimente. ceapa. zilnice veti putea alege momentul potrivit din zi in care sa faceti baie fara punga aplicata. Firele de par de la nivelul pielii peristomale trebuie rase periodic.

Calciu carbonic etc. este important sa stim câteva lucruri despre: • • • • imaginea de sine. Cand calatoriti.la aerofagie (care “inghit” aer odata cu alimetele) si persoanele care nu eructeaza (care elimina gaze pe gura) vor elimina mai des gaze. Cand mergeti undeva. diametrul. ca o masura de singuranta a intarzierii comenzii Dvs. tot timpul una sau doua pungi de rezerva si materiale strict necesare pentru schimbarea oungii. Mesele echilibrate creeaza un tranzit intestinal regulat. Retineti denumirea. mobilizarea resurselor motivationale si volitionale. NU VA TEMETI SA PUNETI INTREBARI! SUNTETI O PERSOANA UNICA. pastrati “trusa de urgenta” la indemana. SI PENTRU SITUATIA DVS Recomandari generale de ordin psihologic privind adaptarea persoanelor stomizate la noua stare Cum am putea întelege ce se întampla cu psihicul nostru în aceasta situatie? Pentru a putea gasi solutiile necesare depasirii acestui moment dificil. care ne ajuta sa depasim momentele de criza existentiala care apar în viata. aveti in vedere o posibila tulburare de tranzit intestinal (diaree) si luati cu Dvs. IAR RASPUNSURILE LEGATE DE REINTEGRAREA PROFESIONALA SI SOCIALA VOR FI SPECIFICE PENTRU DVS. Codeina. Este esential sa stiti unde exista personal specializat in ingrijirea persoanelor purtatoare de stoma.). Sa aveti asupra Dvs. cateva pungi drenabile si cleme de rezerva. fazele procesului de adaptare si mecanismele psihice care intra în actiune. tipul de punga si tipul de adeziv protector pe care le folositi! Asigurati-va permanent cu necesarul de pungi pentru doua saptamani. identitatea personala. precum si medicamente pentru astfel de situatii (Imodium. .

facut pentru a stapani. precum si de ceea ce vad ceilalti în noi. Procesul de acomodare la pierderea suferita nu se petrece dintr-o data. specialistii au descris mai multe faze ale acceptarii (care se pot desfasura sau nu in aceasta ordine): • • • refuzul (negarea) si izolarea. de realizarile. Imaginea de sine este o parte a Eului fiecaruia si reprezinta forma subiectiva prin care constientizam si ne reprezentam propria persoana. Pe parcursul vietii trecem in mod normal prin schimbari datorate dezvoltarii biologice. soc concretizat prin reactii de respingere a adevarului: Nu poate fi adevarat! furia. care ne fac sa ne simtim debusolati. În aceste momente suntem nevoiti sa gasim motivatii bune pentru care sa ne putem aduna toate fortele vointei. este caracterizat de socul resimtit la aflarea diagnosticului. esecurile. asteptarile noastre. pe care le acceptam si carora ne adaptam astfel încât ne pastram identitatea personala. relational.• nevoia de afiliere. Acestea antreneaza alterarea imaginii de sine si aparitia unor probleme de ordin psihologic. de încrederea în noi însine. biologic. prin folosirea resurselor interne si externe. tolera sau reduce cerintele interne si externe si conflictele care apar. cum ar fi boala sau accidentele care provoaca modificarea schemei corporale. care este una dintre nevoile fundamentale ale omului. Adaptarea este definita ca un efort de cunoastere si comportamental. Alte schimbari sunt cauzate de evenimente neprevazute. Ea se refera la comportamentul care protejeaza oamenii de experientele dificile prin care sunt nevoiti sa treaca in incercarea de a invinge dificultatile. inerente. sociale sau culturale. pe care sa le folosim pentru adaptarea la noua situatie. este indreptata impotriva destinului sau a celor din jur si este justificata de faptul ca aceasta este singura resursa de care se poate dispune in raport cu situatia de neputinta de a schimba destinul: De ce mi se intampla tocmai mie? negocierea apare in momentul in care reactiile de furie sunt abandonate in favoarea unei conduite mai maleabile in speranta producerii unei minuni divine . Ea este influentata si conditionata de o buna autocunoastere.

in acest stadiu exista tendinta de a se refuza contactul cu persoanele cunoscute acceptarea nu se manifesta ca o renuntare. daca veti sti mai multe despre stoma si implicatiile sale. Adaptarea eficienta va duce la: • • • • restabilirea echilibrului psihic. grup profesional. mentinerea relatiilor cu membrii familiei. Este inceputul construirii unei noi relatii cu sine. evitati sa va petreceti timpul în fata TV-ului. prieteni. încercati sa reveniti. sunt purtatori de stoma  nu-i respingeti pe cei care va iubesc si nu va izolati de ei. treptat. Împreuna veti trece mai usor prin toate  stoma dumneavoastra nu este vizibila pentru toata lumea. în scurt timp aceasta va face parte din rutina si nu va mai parea o tehnica dificila. odata ce v-ati recapatat fortele. ci încercati sa va împartasiti grijile si temerile. crescând încrederea în noi însine. ci mai degraba ca o constientizare pozitiva a ceea ce s-a facut si ce mai trebuie facut.• • deprimarea este caracterizata prin recunoasterea faptului ca realitatea este aceea care este. veti putea gasi solutii adaptate pentru dumneavoastra  gânditi pozitiv si rational: stoma va ajuta organismul sa-si îndeplineasca functiile fiziologice afectate de boala. pentru a va obisnui cu ea  învatati sa o îngrijiti. la activitatile obisnuite . grup de prieteni. astfel va veti recapata autonomia si nu veti mai apela la alte persoane pentru schimbarea pungii  cunoasterea diminueaza anxietatea. constientizând câ este o parte a corpului dumneavoastra  atingeti-va stoma fara teama sau retinere. ceea ce este un lucru bun  amintiti-va ca sunt multi oameni care. reluarea activittilor de viata obisnuite. acceptarea modificarii aspectului fizic si a limitelor aparute Nevoia de afiliere la un grup (familie. protejarea de anxietate si depresie. etc) si satisfacerea ei ne securizeaz si ne valorizeaza. Legaturile cu persoane care au suferit acelasi tip de experiente si vorbirea despre probleme comune fac sa dispara sentimentul insingurarii. asa ca numai dumneavoastra alegeti cine trebuie sa stie si cine nu  nu va retrageti în casa. Ce puteti face dumneavoastra pentru o buna adaptare?  priviti-va stoma. asemenea dumneavoastra.

Daca nu gasiti in dumneavoastra sau la apropiatii dumneavoastra suficiente resurse si ajutor va invitam sa ne vizitati si. ileostoma sau urostoma. social si chiar profesional. cu mai mult sau mai putin ajutor. iar la nevoie puteti apela la ajutorul si sfaturile specialistilor din domeniul stomaterapiei Nu sunteti singur ! In Romania sunt cca. sa se reintegreze familial. Majoritatea acestor persoane au reusit. întâlnirile si discutiile cu alte persoane care au trecut cu bine de perioada de adaptare v-ar putea fi de folos  dumneavoastra aveti rolul cel mai important în propria recuperare. . 8000 de persoane care au o colostoma. impreuna vom incerca sa gasim solutiile pentru a depasi cat mai repede si usor cu putinta perioada dificila prin care treceti dupa operatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful