You are on page 1of 313

21 oct 2009 Curs Comunicatii Mobile 1

COMUNICATII MOBILE

Domeniul telecomunicatilor

Sisteme de comunicatii

Benzi de frecventa

Semnale si forme de modulatie

Modulatia analogica

Modulatia digitala

Linii de transmisiuni

Fibra Optica

Antene

Metode de multiplexare
21 oct 2009 Curs Comunicatii Mobile 2
Sisteme mobile terestre

Sisteme de comunicatii mobile celulare


AMPS

GSM, etc

Sisteme de telefonie cordless


CT2
DECT

Sisteme de telefonie dedicata

Tehnologii de interconectare radio (WIRELESS)

Bluetooth

WiFi

WiMAX

ZigBee

LMDS si MMDS
21 oct 2009 Curs Comunicatii Mobile 3

Comunicatii pe linile de distributie a


energiei electrice

Comunicatii mobile prin satelit

Convergenta tehnologiilor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 4
Sisteme si benzi de frecventa

Telecomunicaii: orice emisie, transmisie sau receptie de


semne, semnale, nscrisuri, imagini, sunete sau informatii de
orice natur prin fir, unde radio, optic sau alte sisteme
electromagnetice. (Definitia UIT din 1907)
Unde radioelectrice: unde electromagnetice a cror frecven este prin
convenie mai mic de 3000 Ghz, propagndu-se in spaiu, fr ghid artificial.
Radiocomunicaii: telcomunicaii realizate prin intermediul undelor
radioelectrice.
Regulamentul Radiocomunicatiilor al U.I.T., in art.8 stabileste atribuirea unor
benzi si subenzi de frecven pentru anumite tipuri de transmisii - denumite
servicii.
Sistem de comunicatie = complex de echipamente, legate intre ele prin
functiuni specifice, realizate cu scopul de a stabilii un anumit tip de legaturi de
comunicatie.
Criterii de grupare:
natura informatiei - mesaj
mediul de transmisiune
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 5

Dupa natura informatiei

vorbire
telefonie
teleconferin
radiodifuziune
muzic radiodifuziune
texte
telegrafie
telex
imagini fixe
facsimil (fax)
videotext
imagini mobile televiziune
date
teleinformatic
telecomand

Dupa mediul de transmisiune


Sisteme ghidate (pe fir, cu conductor
pereche de fire rasucite (UTP)
pereche de fire rasucite, ecranate
(STP)
Cablu coaxial
Ghid de unda
Fibra optica
Sisteme cu radiatie in spatiul liber
Infrarosii
Radio
Microunde
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 6
Spectrul Electromagnetic
SOUND
LIGHT RADIO HARMFUL RADIATION
VHF = VERY HIGH FREQUENCY
UHF = ULTRA HIGH FREQUENCY
SHF = SUPER HIGH FREQUENCY
EHF = EXTRA HIGH FREQUENCY
4G CELLULAR
56-100 GHz
3G CELLULAR
1.5-5.2 GHz
1G, 2G CELLULAR
0.4-1.5GHz
UWB
3.1-10.6 GHz
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 7
Serviciul fix serviciul de radiocomunicaii ntre puncte fixe determinate
Serviciul mobil - serviciul de radiocomunicaii ntre staii mobile i staii
terestre sau ntre staii mobile.
Serviciul de radiodifuziune .
Serviciul de amator
Similar se definesc i serviciile: ISM (Industrial, Scientific, Medical), cele
realizate prin satelit, pentru radionavigaie maritim i aeronautic, meteorologie
cercetri spaiale, radioreperaj, radiolocaie, frecvene etalon, radioastronomie, etc.
Gestionarea spectrului mprtirea sa pe benzi de frecven i asignarea lor
pentru un anumit tip de serviciu de radiocomunicatii se face de ctre o serie de
organisme internaionale i naionale:
UIT (sub egida ONU) elaboreaz i regulile de radiocomunicaie
(Regulamentul Radiocomunicaiilor )
ERC din cadrul CEPT (organism european)
MCTI NRCTIIGCTI (organism national)
Globul pmntesc este divizat n 3 regiuni geografice de atribuire a benzilor de
frecvene. Romnia face parte din regiunea 1.
Unei benzi sau subbenzi de frecven i se pot atribui unul sau mai multe tipuri de
servicii. Acestea pot s aib statut de: serviciu primar, serviciu permis sau serviciu
secundar
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 8

Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 9
MOBILE
FIXED
MARITIME MOBILE
BROADCAST
AERO
RADIOLOCATION
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 10
Clasificarea sistemelor de comunicatie dupa destinatia lor:

Sisteme de investigare
sisteme radar
sisteme pentru dirijarea navigatiei aeriene
sisteme de teledetectie

Sisteme de radiodifuziune
radiodifuziune terestra
radiodifuziune satelitara
radiodifuziune de apel general

Sisteme de legaturi punct la punct


sisteme de telefonice
sisteme radiotelefonice (celulare, necelulare, dedicate)
sisteme de apel selectiv
sisteme de radiorelee
sisteme de legaturi satelitare punct la punct
sisteme de radiotelefonie aeriana
sisteme de radiotelefonie maritima
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 11
Sisteme de comunicatii retele complexe de comunicatii reguli si
standarde specifice
retele fixe
retea telefonica publica comutata PSTN (Public Switched
Telephone Network)
retea locala de date LAN (Local Area Network)
internet (MAN, WAN)

retele digitale cu servicii integrate (ISDN)


retele mobile cel putin unul din terminale este mobil
comunicatii personale (PCN)
RETEAUA DE TELECOMUNICATII GLOBALE
Dupa modul de realizare a legaturii intre participanti:
sisteme unilaterale ( doar unul din participanti este activ)
sisteme bilaterale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 12
Canalul de transmisiune

Mesaj
Procedeu de
prelucrare i
transpunere
Procedeu invers
de prelucrare i
transpunere

Mesaj
Emisie
Receptie
Mediu de
propagare
Sistem ideal de telecomunicaii
Sistem ideal este sistemul n care mesajul la recepie este identic cu mesajul emis
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 13
Sisteme reale mesajul de la emisie este diferit de cel de la recepie.
Cauze care conduc la aceast diferen sunt:
- distorsiuni liniare i neliniare
- se adaug zgomotul propriu al echipamentului
- se adaug perturbaii din mediul de transmisiune.
Procedeul de prelucrare i transpunere a mesajului poart
denumirea de modulaie.
Prin modulaie se realizeaz urmtoarele:
- se faciliteaz transmisia prin mediul dat
- se realizeaz transmisia multipl
- se mrete stabilitatea la perturbaii.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 14
purttoare sinusoidal

modulaie de amplitudine
liniar

modulaie de frecven
unghiular sau
exponenial

modulaie de faz
unghiular sau exponenial
purttoare pulsatorie

n amplitudine

n durat

n poziie

n frecven.
Fundamental pentru procesul de modulaie este existena undei
purttoare (purttoarea)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 15
Mesaj
m
i
(t)
Prelucrare
Mesaj RF
Modulator
RF
Demodulator
Mesaj
m
o
(t)
Prelucrare
semnal
demodulat
Sistem real de radioemisiune
Moduri de efectuare a unei transmisiuni:
sistem unilateral (simplex)
bilateral
-duplex
-semiduplex
multilateral
difuziune
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 16
Reprezentarea in domeniul
timp
Purtatoarea c(t)
Mesaj m(t)
Analog
Digital
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 17

1 2 3
Frecventa 0
4
Ba nd a d e baz a
Reprezentarea in domeniul frecventa a mesajului
Domeniul de frecventa al mesajului = banda de baza
Transmisiuni in banda de baza: telefonia n reeaua local;
transmisie sunet studiou-emitor, semnalul video de la
camer la sistemele de procesare (prelucrare); date
transmise direct sub form de semnale codate (LAN)
Canalul de transmisiune poate fi reprezentat printr-un FTJ

Procedeul de transpunere a semnalului ntr-o band de frecvene,


alta dect banda de baz modulaie
Purttoarea parametrii ce pot fi modificai de catre mesaj ( A
c
,

c
,
0
)
Lrgimea de band necesar a canalului
Canalul de transmisiune poate fi reprezentat
printr-un FTB
) 2 cos( ) (
0
+ t f A t c
c c

0 i
+ t f t
c
2 ) (
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 18
Modulatia liniara ( AM, DSB, SSB, VSB, ASK )
x
BPF
m(t)
c(t)
m(t) c(t)+
c(t)- m(t)
m(t)] -[c(t)+
-[c(t)- m(t)]
FTB
Modulator de produs
) 2 cos( ) (
) ( ) ( ) (
0
+

c c
f t m A
t m t c t f

Frequency
f
m -f
m
Frequency
f
c
Passband Bandwidth
f
m -f
m
f
c+
f
m
f
c-
f
m
Frequency
Baseband
Bandwidth
f
c
Passband Bandwidth
Baseband
Spectrum
Passband
Spectrum
Upper Sideband Lower Sideband
f
m -f
m
f
c+
f
m
f
c-
f
m
AM
ASK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 19
Modulatia unghiulara (PM, PSK, FM, FSK)
d t
t
i

0
) ( ) (
i

f
i
frecventa instantanee
modulatie exponentiala
) ( 2 cos( ) ( t) + t f A t c
c c

)) ( ( ) (
Re Re ) (
0
t j t j
e e t c
c i


+
PM
) ( ) ( t m k t
p

Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 20
Modulatie in faza cu semnal analogic
Modulatie in faza cu semnal digital binar
Variatia fazei in cazul semnalului modulator binar:
0 180(sau 0) 1+180 BPSK
FM
) ( ) ( t m k f t f
f c i
+


+
t
f c
dt t m k f t s ) ) ( 2 2 cos( ) (
m

c
D

Trei frecvene asociate semnalului MF:



c
frecvena purttoarei;
msura n care frecvena instantanee se ndeprteaz de
c
cnd m(t) variaz ntre 1;

mM
frecvena modulatoare (maxim) care arat ct de rapid variaz frecvena ntre 1
Spectrul este infinit i simetric fa de purttoare (functii Bessel de speta I)
Parametrii:
indicele de modulaie; raportul deviaiei de frecven
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 21
FM faza semnalului modulat, depinde liniar de integrala semnalului modulator
PhM frecvena instantanee depinde liniar de derivata semnalului modulator
Semnal modulat digital FSK ( BFSK)
) 2 cos( ) ( 0
) 2 cos( ) ( 1
2 2
1 1
t f A t s
t f A t s
c
c



) ) ( 2 cos( ) ( 0
) ) ( 2 cos( ) ( 1
2
1
t f f A t s
t f f A t s
c c
c c

f f f f f f
c h c l
+
Modulator FSK
) 2 cos( ) 2 cos(
l l l h h h BFSK
t f A t f A s + + +
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 22
Trecere la semnal bipolar
' '
2
1
2
1
2
1
2
1
l l h h
A A A A + +
) 2 cos( ) 2 cos( ) 2 cos( ) 2 cos(
l l l h h h l l h h BFSK
t f A t f A t f t f s + + + + + + +
PURTATOARE
Sin x / x
Mesajul binar m(t) = 2
f = 2
f
c
= 4
Semnalul modulat s(t)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 23
Spectrul semnalului BFSK
<<1 FM de banda ingusta
>>1 FM de banda larga
= 1 f = f
m
Sunde FSK
MSK Minimum Shift Keying (Continuous Phase FSK) caz special de FSK = 0.5
Medii de transmisiune
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 25
Mediu de transmisiune mediu sau suportul prin care are loc
transportul informatiei, transpusa sub forma undelor electromagnetice
Categorii:

Medii de transmisiune in care are loc o deplasare ghidata a


undelor elmg.

Linii de transmisiune

Linii din fire torsadate, neecrante

Linii din fire torsadate, ecranate

Cablu coaxial

Ghiduri de unda

Stripline & microstrip

Fibra Optica

Medii de transmisiune in care are loc o propagare neghidata a


undelor elmg.
Transmisia se realizeaza cu ajutorul antenelor de emisie si de receptie:

Antene directionale

Antene omnidirectionale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 26
Comparatie
Mediu neghidat
Energia semnalului se propaga in
spatiu, cu directionalitate limitata.
Sunt posibile interferente deci este
necesara reglementarea spectrului
Largime de banda limitata
Infrastructura simpla: antene si
tranceivere
Atenuarea depinde de distanta
logaritmic: (db)=nlog d

n =2 in
spatiu liber
Nu exista conectare fizica intre
cele doua terminale
Utilizatorul poate fi mobil
Mediu ghidat
Energia semnalului continuta si
ghidata prin mediu
Spectrul poate fi reutilizat in medii
(linii) separate
Largime de banda foarte mare
Infrastructura complexa: canale
de cablu, stalpi, traversari, etc.
Atenuarea depinde de distanta
exponential: =10
-kd
k
dB/metru,
Capacitatea de transmisie
depinde de distanta si daca se
face punct - punct sau multipunct
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 27
Linii de transmisiune
V
I
I
E
+
-
+
-
+
-
+
-
V + V
I + I
I + I
V
I
H
I
H
V + V
I +

I
I + I
Ansamblu de doua conductoare,
separate de dielectric
Fenomen de propagare a campului
electromagnetic cu viteza finita
Valorile tensiunii si curentului variaza
de la un punct la altul.
Fenomenul de propagare poate fi
neglijat doar daca dimensiunile
circuitului << lungimea de unda
Dimensiunea in plan transversal <<
neglijam propagarea
Analiza in regim cuasistatic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 28
Linia formata dintr-o suma infinita de tronsoane cu lungime z
Parametrii lineici R, L, C, G definiti pentru z 0
Aplicam legile lui Kirchoff ecuatiile
diferentiale ale tensiunii si curentului
pe linie
t
t z i
L t z Ri
z
t z v

) , (
) , (
) , (
t
t z v
C t z Gv
z
t z i

) , (
) , (
) , (
Ecuatiile telegrafistilor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 29
Impedanta caracteristica a liniei
0
) (
) (
) , (
) , (
Z
C j G
L j R
z I
z V
Z
C

+
+

) , ( ) (
) , (

z I L j R
dz
z dV
+
) , ( ) (
) , (

z V C j G
dz
z dI
+
Forma in domeniul frecventa
Rezulta o ecuatie diferentiala ordinara,
liniara si omogena solutie de forma:

inversa unda
z
directa unda
z
e V e V z V

+
+
0 0
) , (

+
0 0
;V V
Constante de integrare
j C j G L j R + + + ) )( (
Constanta de propagare
constanta de atenuare / lungime defazarea / lungime
z sh I Z z ch V z V
0 0 0
) (
z ch I z sh
Z
V
z I
0
0
0
) ( +
Forma utilizata in telecomunicatii:
V
0
, I
0
valorile pentru z = 0
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 30
Sarcina oarecare
z = - l
z = 0
Unda directa Unda inversa
L
Z
I
V

0
0
Coeficientul de reflexie
al tensiunii pe sarcina

0
0
0
0
Z Z
Z Z
V
V

L
L
L L
+

Z
L
=Z
0

L
= -
I
= 0 linie terminata adaptat
Linii fara pierderi R = G = 0; Linii cu pierderi mici R << L, G << C
Unde stationare Raportul dintre valoarea
maxima si valoarea minima a tensiunii se
numeste raport de unda stationara
S

z V
z V

+

1
1
) , (
) , (
min
max

Z
0
, , parametrii care definesc linia de transmisiuni determinati de
constantele constructive (configuratie, geometrice, de material)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 31
Linii din fire torsadate, neecranate
Doi conductori liniari din cupru, izolati, torsadati impreuna pentru a realiza o
spirala uniforma astfel incat sa minimizeze interferentele UTP
(Unshielded Twisted Pair)
Performantele functie de diametrul conductorilor si pasul de torsadare
A
t
t
e
n
u
a
t
i
o
n

(
d
B
/
m
i
)
19 gauge /
=0,9mm
f (kHz)
22 gauge
24 gauge
26 gauge /
=0,4mm
6
12
18
24
30
1
10 100 1000
Atenuarea si largimea de
banda limiteaza distanta de
utilizare
Interferente + zgomot
diafonia intre cai linii
ecranate (STP)
Cost redus utilizare in
sistemele telefonice clasice
Bucla locala
Retele de calculatoare
Ethernet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 32
Standard american de definirea tipurilor de linii de tip UTP 7 categorii
unele depasite altele in curs de introducere
Categoria 3 comunicatii
voce si retele Ethernet
10Base T limita: 16Mb/s
Categoria 5 retele Ethernet
100Base T / 10Base T
limita: 100Mb/s
Lungimea maxima in retelele cablate 100 m
UTP Categoria 3 3 la 4 rasuciri / foot
UTP Categoria 5 min 2, tipic 3 rasuciri/inch
24 gauge
24 gauge
Impedanta caracteristica cca. 100

Ethernet hub
10Base T 2 perechi UTP cat 3
100BASE-TX 100 Mbit/s pe doua
perechi UTP cat 5 cat 5e
100BASE-T4 100 Mbit/s pe patru
perechi UTP cat 3 depasita
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 33
Linia digitala de abonat - DSL
Configuratie tipica a echipamentului ADSL.
ADSL Asymmetric
Digital Subscriber Line
Linie bifilara torsadata
neincaracata (fara bobinele
de filtrare egalizare)
Realizata cu o modulatie tip
OFDM Discrete Multitone
(DMT)
Upstream de la abonat
64640kB/s
Downstream de la retea
1.5366.144 MB/s
Avantaje UTP
Dezavantaje UTP
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 34
Cablul coaxial
conductor din
cupru sau aluminu

Material izolator
r
ecran
(fire intretesute)
Invelis exterior
(polietilena)
d
D
Cablul coaxial linie de transmisiune cu cei doi conductori coaxiali
Impedanta caracteristica
) ( log
138
0

d
D
Z
r

Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 35


Atenuarea functie de diametrele
conductoarelor si calitatea
materialului izolator (
r
)
35

30
10
25
20
5
15
A
t
e
n
u
a
r
e

(
d
B
/
k
m
)
0.1 1.0 10 100
f (MHz)
2.6/9.5 mm
1.2/4.4 mm
0.7/2.9 mm
Z
0
= 75 retele de banda larga
(CATV)
Frecventa maxima 500 MHz (1GHz)
Z
0
= 50 in echipamente si retele
in banda de baza
Nu poate fi utilizat pe distante foarte
lungi fara repetoare
Prezinta o protectie buna la perturbatii
si interferente
Scump fata de UTP
Mai greu de pozitionat si interconectat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 36
Fibre Optice
Invelis plastic Manta de sticla
sau plastic
Miezul fibrei
Istoric:
1930 1966 Baze teoretice
1970 Corning Glass cablul
1977 prima retea ( telefon,
video, date)
1982 retea mare distanta
In prezent se instaleaza cca 3000 km/ora
Unghiul
critic c
mediu 1
mediu 2

i
>
c

i
<
c
Zona de pierdere
Reflectia totala
Explicarea transmisiei trei modele
fizice pentru lumina: particula (fotoni),
unda, raza
FO ghiduri dielectrice unde
electromagnetice de frecventa foarte inalta
Conditie: reflexie totala
i
>
c
n
1
> n
2
n
1
n
2
n f
c


Silica n = 1,44 1,48
n indice de refractie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 37
n
2
=1.46
n
1
=1.48
manta
miez
Raza de lumina
intra din aer
Reflectie interna totala
Indice de treapta ( Step Index )
raportul indicilor de refractie
Apertura numerica NA
unghiul limita de la care se
obtine reflexia totala
2 ) sin(
1
2
2
2
1
n n n NA
m

1
2 1
n
n n

unde
Modificarea indicelui de refractie la
limita dintre miez si manta poate
avea loc:
Abrupt (Treapta) Step - Index
Gradual Graded - Index
Manta
Conul de
acceptare
Miez
Birefrigerente, cu mentinerea polarizarii
Cu cristal fotonic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 38
Propagare Ecuatiile lui Maxwell moduri de propagare = distributia
spatiala in sectiune perpendiculara pe directia de propagare a lui E si H
FO apare modul Hibrid exista si
camp electric E si camp magnetic H pe
directia de propagare
Numarul de moduri ce apare in FO
diametrul miezului, NA, si variatia lui n
1
Tipic NA=0.15 pentru modul singular
(Single Mode Fiber SMF) si 0.3 pentru
pentru fibra multimode MMF
SMF
39 Curs Comunicatii Mobile Oct 21, 2009
MMF la FO cu variatia tip treapta a lui n (SI)
SMF (single mode)
MMF la FO cu variatia tip graduala a lui n
Pentru o valoare relativ mare a
diametrului FO si profil de variatie
a lui n, treapta sau graduala
unde multimode
Diametrul FO mic (< 10 )
(V<2,405) modurile superioare
sunt inlaturate mod
fundamental de propagare
SMF
a
2
2
2
1 0
n n a k V k
0
numarul de unda
Dispersia cauze: aparitia modurilor de propagare, cromatica, de polarizare
Dispersia modala diferite moduri de propagare au viteze diferite
Dispersia cromatica diferite componente spectrale ale impulsului au
viteze diferite de propagare omogenitate material; uniformitate FO
Dispersia de polarizare diferite componente ale impulsului au polarizari
diferite si viteze diferite de propagare
Dispersia ISI
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 40
Atenuarea in FO
100
50
10
5
1
0.5
0.1
0.05
0.01
0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8
(m)
A
t
e
n
u
a
r
e
a

(
d
B
/
k
m
)
absorbtie infrarosii
Imprastiere Rayleigh
850 nm
LED pret scazut
LAN
1300 nm
MAN - Metropolitan Area
Networks
1550 nm
Telecomunicatii pe distante
lungi, WAN
Absorbtie datorata
vaporilor de apa
(inlaturata la FO noi)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 41
WDM Wavelength Division Multiplex marirea capacitatii de transmisie
ASK modulatie in intensitate metoda cel mai des folosita
Sisteme optice WDM
Fibra Optica
40 - 120 km
Pana la 10,000 km
Amp Amp
R
R
R
R
WDM
DeMux
= 25 - 100 GHz = (0.4 0.8 nm la 1500 nm)

N
WDM
Mux
Emitatoare cu frecventa
prestabilita
Receptoare
ASK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 42
Avantaje
Capacitate mai mare (largime
de banda 2 Gb/s)
Dimensiuni mai mici si mai
usoare
Atenuare mai scazuta
Imunitate la interferente
exterioare
Securitate a comunicatiei mult
mai buna (dificil de conectat,
nu sunt radiatii)
448 perechi cupru
5500 kg/km
62 mm
21mm
648 fibre optice
363 kg/km
Dezavantaje
Pret de cost ridicat pentru
distante scurte
Necesita o calificare mai
ridicata a celor care fac
instalarea
Adaugarea ulterioara a unor
noduri noi este dificila
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 43
Gama de
Frecventa
Atenuarea
tipica
Intarzierea
tipica
Spatiere
Repetoare
UTP
(incarcate) 0 to 3.5 kHz
0.2 dB/km @
1 kHz 50 s/km 2 km
UTP(cablu
multiperchi) 0 to 1 MHz
0.7 dB/km @
1 kHz 5 s/km 2 km
Cablu
Coaxial
0 to 500 MHz 7 dB/km @
10 MHz
4 s/km 1 to 9 km
Fibra Optica 186 to 370
THz
0.2 to 0.5
dB/km
5 s/km 40 km
Comparatie a mediilor de transmisiune ghidata
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 44
Transmisia neghidata prin mediu - Wireless
Echipament
de
comunicatii
Echipament
de
comunicatii
Antena
Antena
Linia de
transmisiune
Linia de
transmisiune
Spatiu
liber
Transformare a undei EM
ghidate din linia de
transmisiune intr-o unda EM
care se propaga liber in
spatiu (si/sau procesul
invers), cu o caracteristica
de directivitate specificata
Sistem radiant:
Linia de transmisune transport putere de RF la antena
Elemente de distributie interconectarea si repartizarea puterii
la\de la mai multe antene
Elemente de control si masura
Elementele radiante antena
Antena regiunea de
tranzitie dintre undele ghidate
si cele neghidate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 45
Unda in spatiu
Unda ghidata
Transformare din functie de timp in spatiul
cu o singura dimensiune functie de timp
in spatiul cu trei dimensiuni
Forma undei radiate este definita de structura
antenei si de mediu de propagare
Antena uniport, sarcina a liniei de transmisiuni
Directivitate
Polarizare
Caracteristica de radiatie
Largimea de banda
Castig
Apertura
Impedanta
Randament
D
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e

d
e

c
u
r
e
n
t
P
Rezist.
radiatie
R
R
Temp.
antenei
T
A
Parametrii antenei regim armonic, mediul omogen,
liniar, izotrop
Ecuatiile lui Maxwell
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 46
Regiune Camp
Indepartat
Plan ecuatorial
Proprietatile de radiatie depind
de distanta fata de antena trei
zone
Regiunea Camp Apropiat reactiva
camp reactiv dominant
energia oscileaza din spre antena
inapoi in antena apare o
reactanta limita R
1

3
1
62 , 0
D
R
Regiunea Camp Apropiat radianta
Fresnel camp de radiatie
dominant, camp reactiv redus
distributia unghiulara de camp
functie de de distanta la antena
limita R
2

2
2
2D R
Regiunea Camp Indepartat
Fraunhofer
Regiunea Camp
Apropiat reactiva
Regiunea Camp
Apropiat radianta
Regiunea Camp
Indepartat
Planul E
Planul H
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 47
x
y
z

OP
r
E
r
E

I, dz


H H H H
E E E E
r
r


+ +
+ +
Camp Indepartat doar camp de radiatie unda plana
2
2 2
2
2 2


H H H H
E E E E
r
r
+ +
+ +
) ( ) ( ) ( t H t E t P
Valoarea instantane mediata pe o perioada
Puterea radiata care strabate o suprafata unitate =
densitate de putere = Vectorul Pointing S
) ( ) (
2
1
) ( t H t E t P S


Dipolul lui Herz (infinitezimal)
Efectuand calculele se arata ca:
H
r
, H

, E

= 0; E
r
0
Avem o unda plana (E

, H

),
transversala pe directia de propagare
377 120
0

H
E
Z
Impedanta intrinseca (de unda)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 48
Densitatea de putere variaza cu distanta proportionala cu 1 / r
2
Vectorul Pointing are doar componenta radiala S
r

Sursa care radiaza energia uniform, in toate
directiile radiator izotrop antena teoretica,
nerealizabila fizic, utilizata ca referinta dBi
radiator izotrop
radiator anizotrop
Antenele reale surse de radiatie anizotrope

Antene directionale anizotropie pronuntata
Teorema Reciprocitati Caracteristicile
antenei nu depind de sensul de curgere al
energiei. Impedanta si caracteristica de
radiatie sunt aceleasi la emisie si la receptie.
Caracteristica de radiatie a unei antene este o reprezentare
matematica sau pictoriala a distributiei puterii emise sau
receptionate de catre aceasta, functie de unghiul de directie al
antenei.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 49
Caracteristica de radiatie a antenei dipol cu 2 elemente
Caracteristica de radiatie a radiatorului izotrop
Caracteristica de radiatie a antenei dipol
Caracteristica de radiatie a antenei Yagi
Reprezentare 3-D
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 50
Masurator Putere
(intensitate camp)
Antena
testata
Masa rotativa
Generator
Antena
auxiliara
Distanta mare
Caracteristica de radiatie, de putere
reprezentarea puterii |P(, )|, masurata
la o distanta mare, constanta de antena
Caracteristica de radiatie, de amplitudine
reprezentarea intensitatii campului
electric(magnetic) |E(, )| sau |H(, )| ,
masurate la o distanta mare, constanta de
antena
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 51
Caracteristicile de radiatie ale antenei horn
Reprezentarile principale:
Planul E: plan paralel cu
vectorul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Planul H: plan paralel cu
vectorul H, ortogonal pe
planul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Reprezentarile normalizate la
valoarea maxima sau la valorile
radiatorul izotrop
Reprezentari carteziene
Valori scalare pentru exprimarea sintetica a celor mai importanti parametrii
ai caracteristicii de radiatie: unghiul solid al lobului
A
(suprafata de
radiatie), intensitatea de radiatie, randamentul de radiatie, directivitatea
antenei, castigul antenei, apertura antenei (aria suprafetei de radiatie),
apertura efectiva, inaltimea efectiva, puterea efectiv radiata, etc.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 52
Caracteristici de radiatie la antena directionala
1
1/2
1
1/2
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 53
Fenomen pasiv nu se adauga putere, se concentreaza si se directioneaza
Castigul antenei G (castig directiv sau castig de putere) raportul
puterilor ce trebuiesc aplicate antenei considerate si unei antene de
referinta astfel ca acestea sa produca aceiasi intensitate de camp (putere
pe unitate de suprafata) intr-un punct situat pe directia de radiatie maxima.
Antene de referinta radiatorul izotrop (dB
i
) sau dipolul /2 (dB
d
)
dB
d
=dB
i
- 1,76
Castigul antenei
2
4

,
_

r
G G P P
R T T R

: lungimea de unda [m]


r: distanta dintre antene
P
R
: puterea disponibila la antena de receptie
P
T
: puterea furnizata antenei de emisie
G
R
: castigul al antenei de emisie in directia
antenei de receptie
G
T
: castigul al antenei de receptie in directia
antenei de emisie
vedere directa
adaptare, polarizare
fara pierderi pe cablu
fara componente multicai
Calculul semnalului receptionat Formula de transmisiune a lui Friis
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 54
Polarizarea antenei orientarea
vectorului campului electric planul
E fata de suprafata pamantului. .
Polarizarea
Structura fizica si orientarea antenei
determina polarizarea
Cele mai utilizate polarizari liniara; circulara forma generala - eliptica
Polarizarea verticala sau orizontala; stanga sau dreapta , dupa sensul de
deplasare a vectorului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 55
E
y
E
x
M
N

Polarizarea suma orientarilor planului


vectorului E in timp, proiectat pe un plan
imaginar, perpendicular pe directia de
miscare a undei radio.
Polarizarea unei antene intr-o
anumita directie este definta ca
fiind polarizarea undei produse
de antena la mare distanta pe
directia respectiva.
Superpozitia componentelor din doua
plane conduce la unda polarizata eliptic.
Elipsa de polarizare este definita de
raportul axelor N/M, unghiul de inclinatie
si sensul de rotatie.
In orice moment, intr-un anumit punct din
spatiu, exista un singur vector electric E
(si vectorul magnetic asociat H ).
Acesta rezulta prin superpozitia
campurilor instantanee E (si H) produse
de toate sursele active in acel moment.
Separarea campurilor dupa lungimea de
unda, polarizare, directie filtrare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 56
Puterea receptionata de o antena dintr-o anumita directie este
maxima daca polarizarea undei incidente si polarizarea antenei pe
directia de sosire a undei au:
Acelasi raport axial
Acelasi sens de polarizare
Aceiasi orientare spatiala
Perete din fire conductoare subtiri
|E
1
|>0
|E
2
| = 0
Vector E
pe fire
Vector E
cu firele
|E
1
|>0
|E
2
| ~ |E
1
|
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 57
Antene pentru comunicatii mobile
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 58
Sectiune prin antena Patch
Patch
Plan de masa
Substrat
Antena microstrip Patch
r
L

0
49 , 0
Linie de transmisiune microstrip
Antenele Patch avantaje
privind pret de cost, usor de
realizat, integrate cu circuitele
electronice pe placile de
circuit imprimat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 59
C U S H C R A F T C O R P O R A T I O N
4 8 P e r i m e t e r R o a d , M a n c h e s t e r , N H 0 1 3 0 3
0
- 5
- 1 0
- 1 5
- 2 0
C U S H C R A F T C O R P O R A T I O N
4 8 P e r i m e t e r R o a d , M a n c h e s t e r , N H 0 1 3 0 3
0
- 5
- 1 0
- 1 5
- 2 0
Caracteristicile de radiatie ale antenei microstrip PATCH
PLAN-E PLAN- H
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 60
Sirurile de antene sunt formate din mai multe antene (elemente), de
obicei identice care contribuie la sinteza unei caracteristici de
radiatie, ce nu poate fi obtinuta cu o singura antena.
Siruri de antene
Sirurile de antene pot realiza:
Adaptarea caracteristicii de radiatie pentru acoperirea unei
anumite zone de interes
Schimbarea caracteristicii de radiatie electronic (baleiere
electronica) prin controlul fazei si amplitudinii semnalului furnizat
fiecarui element
Sa se adapteze conditilor schimbatoare la care este supus
semnalul
Cresterea capacitatii de comunicatie prin o utilizare mai buna a
resurselor radio si micsorarea interferentelor
Dezavantaje: Complexitate mare si costuri ridicate
Cercetari privind aplicatii militare, spatiale, etc
Antene inteligente ( Smart), antene pentru procesarea
semnalului, antene de urmarire, siruri fazate, etc.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 61
Antene Adaptive = antene Smart (Inteligente)
Sir de antene in configuratie liniara,
circulara sau planara
Amplitudinea si faza excitatiei fiecarei antene
sunt controlate electronic (definite software)
Algoritmul de determinare a ponderii
utilizeaza informatii masurate sau/si stabilite
apriorii pentru a adaptarea la conditii
schimbatoare
Circuitele de ponderare si insumare pot
functiona in RF sau FI
w
1
w
N

Algoritm de determinare
a ponderii
1
N
Antene Adaptive
Utilizare selectarea semnalelor de la sursele
dorite si suprimarea semnalelor de la surse
nedorite
Caracteristica de radiatie se adapteaza/urmareste
sursa
Ajustare anularea interferentelor si maximizare a
raportului semnal / interferenta
Capabile sa receptioneze si sa combine constructiv
semnale multicai
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 62
Parabola
Parabola
Statie uplink
Statie downlink
Transponder
satelit
35.800km
Legatura radio
Stabilirea legaturii radio doi factori: antenele si propagarea
Propagarea doua mari categorii:
Cu vedere directa Line of Sight LOS
Fara vedre directa Non (Near) Line of Sight NLOS
Exemplu de legatura de tip LOS comunicatii prin satelit
Antene parabolice televiune digitala, Wi-fi, WLAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 63
Propagarea
Propagarea radio termenul care defineste modul in care undele radio
se comporta cand sunt transmise, (propagate), dintr-un punct de pe Glob
(spatiu) la un alt punct (din spatiu).
Atenuarea undelor radio in spatiu liber, intensitatea campului undelor EM
scade proportional cu 1/ r
2
(r distanta la sursa de radiatie)
Modul de propagare diferit functie de frecventa transmisa
Unde directe (LOS), unde de suprafata, reflectate ( ionosfera,
aurora boreala, meteoriti, avioane, obiecte), difractie si imprastiere
(troposfera, obiecte), absorbtii (vapori de apa)
Model de propagare RF formulare matematic - empirica pentru a realiza
caracterizarea propagarii undelor radio functie de frecventa si de alte conditii
Scopul modelului de propagare predictia pierderilor de semnal intre cele
doua puncte considerate (path loss) si a ariei de acoperire a emitatorului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 64
Numar foarte mare de modele de propagare o prima impartire:

Modele pentru aplicatii de interior (in cladiri) spatii inchise

model ITU

Modele pentru aplicatii exterioare spatii deschise


modele de propagare cu unde de suprafata
modele de propagare cu unde din atmosfera
modele de propagare cu considerarea atenuarilor mediului incojurator

modele de atenuare la ploaie


modele de propagare punct la punct
modele functie de natura terenului
o model Egli
o model Longley Rice
o model ITU
modele pentru orase

modele Hata

model Young

model Okamura

model Cost 231


COMUNICATII MOBILE
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 65
Banda radio
Frecventa

Calea de propagare
V
L
F
Very Low
Frequency
3 30 kHz
100 10
km
Ghidate intre pamant si ionosfera
L
F
Low Frequency
30 300
kHz
10 1
km
Ghidate intre pamant si ionosfera
Unde de suprafata (urmaresc curbura globului)
M
F
Medium Frequency
300
3000 kHz
1000
100m
Unde de suprafata
Refractie ionosferica pe stratul E noaptea (stratul
D de absorbtie dispare)
H
F
High Frequency
(Unde scurte)
3 30
MHz
100 10
m
Refractie ionosferica pe stratul E
Refractie ionosferica pe stratul F
V
H
F
Very High
Frequency
30 300
MHz
10 1 m
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
U
H
F
Ultra High
Frequency
300
3000 MHz
100 10
cm
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
S
H
F
Super High
Frequency
3 30
GHz
10 1
cm
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
E
H
F
Extremely High
Frequency
30 300
GHz
10 1
mm
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
Limitata de absorbtie
MODULATIA DIGITALA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 67
CONCEPTII DE BAZA
Modulatia digitala definitoriu:
Semanlul modulator sir de simboluri conversie analog - digitala
#

Mesaj analogic Semnal digital [k]

Esantionare

Cuantizare
uniforma
neuniforma

Codare
Semnal digital sir de biti (valoare 0 sau 1)
M numarul nivelelor de cuantizare (sau biti/simbol)
Simbol bit sau grup de biti (asociat unui nivel de cuantizare)
Codare transcrierea numerelor in expresii logice cuvinte de cod
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 68
Reprezentarea procesului de esantionare.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 69
Prelucrea digitala a semnalului. Filtre Antialias.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 70
Conditia Nyquist pentru esantionare
Care este valoarea minima a frecventei de esantionare 1/ w
pentru a nu avea suprapunerea spectrelor?
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 71
Procesul de cuantizare a semnalului esantionat.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 72
Codarea
Codarea notiunea se poate referi la modul in care are loc conversia datelor
analogice in semnale digitale (ex. ADC, PCM)
Codarea la sursa modul in care datele analogice digitizate pot fi
comprimate la viteze de transmisie date mai mici fara a pierde din informatie
(ex. voce, video, fax, grafica)
Codarea de canal modul in care este transformat semnalul pentru a fi mai
putin afectat de perturbatiile din canalul de transmisiune
Codarea formei de unda transforma forma de unda a semnalului in
una mai bine adaptata erorilor de propagare din canalul de transmisiune
( diferite scheme de modulatie, modulatii cu M-stari, spectru imprastiat)
Codarea secventiala (denumita codarea erorii sau FEC) transforma
secventa de biti de date intruna mai putin expusa la erori prin inserarea
unor biti redundanti (ex. codarea de bloc si codarea convolutionala)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 73
Modulatia (codare) - Delta
Modulatie diferentiala
se cuantizeaza diferenta dintre
valoarea actuala si cea prezisa
se inlatura erori de faza
Modulatia - Delta

cuantizare cu un singur bit


pentru semnalul diferenta.
frecventa de esantionare >
frecventa Nyquist
PCM Pulse Code Modulation
codarea semnalelor cuantizate in
cuvinte digitale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 74
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 75
Modulatia Sigma Delta ()
Cuantizeaza suma diferentelor anterioare
Alte variante:
adaptiva;
cu panta variabila
cu panta continuu variabila
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 76
Parametrii principali
q
R
i
= 1/T
b
(biti/s) bit rate (viteza de bit = debit) defineste viteza de transfer a
informatiei.
q
R
s
= 1/T

baud (or signalling) rate defineste viteza ( debit) de simbol =
numar de simboluri pe secunda.
Simbolul = n bits, poate avea M stari M = 2
n
Semnalizare tip M-ary (stari)

Viteza maxima in canalul de baza Capacitatea canalului f
b
= 2 W log
2
M bits/s
in care W = largimea de banda a semnalului in banda de baza
q
BER Bit Error Rate = raportul dintre numarul de biti eronati si numarul
total de biti receptionati
q
Eficacitatea de putere energia per bit a semnalului E
b
/ N
0
densitatea de
putere a zgomotului Gaussian, astfel ca BER sa aiba valoarea data
q
Eficacitaea largimii de banda raportul dintre viteza de transmitere a
informatiei - R (biti/s) si W largimea de banda necesara a canalului (Hz)
M R R
S i 2
log
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 77
Definitii pentru W largimea de banda:
a) largimea de banda la 1/2 putere
b) largimea de banda echivalenta
de zgomot
c) largimea de banda nul-la-nul
d) largimea de banda continand o
fractiune din putere (de ex. 90%)
e) largimea de banda definita de
nivelul densitatii spectrale de
putere
f) largimea de banda absoluta
(a)
(b)
(c)
(d)
(e)50dB
Densitatea spectrala
de putere
Largime de banda Nyquist
5 , 0

c
c
f
f f
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 78
ISI Interferenta intersimbol
1
2
3 4
5
6
Ampl
Simbol
t
Ampl
Simbol
t
Interferenta
Simbol 3 de
la 1 si 2
Interferenta
Simbol 4 de
la 2 si 3
Ampl
Simbol
t
Secventa 101101
Semnalul la intrarea canalului
Semnalul la iesirea canalului
Comparatie intre semnalul la intrarea
canalului si cel de la iesire, obtinut
dupa operatia de sincronizare de la
receptie.
ISI procesul de deformare si
imprastiere a semnalului astfel ca acesta
este susceptibil de crestere a erorilor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 79
Prelucrarea spectrala
Input
Output
Sistem Linear
Filtru Nyquist (trece jos ideal)
Raspunsul in domeniul timp al FTJ ideal
T 2
1
T 2
1
) ( f H
T
W
2
1

) / sinc( ) ( T t t h
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 80
Transformata Fourier functia sinc
C
C
T f
T f
j H
/
) / sin(
) (


Teorema reciprocitatii semnal de
esantionare de tip sinc
f
1/T
s
H(f)
Dezavantaje:
Dificil de creat (crestere/descrestere)
Descrestere lenta a spectrului
produce ISI
Solutie teoretica:
semnal de tip sinc in domeniul timp
dreptunghiular in domeniul frecventa
Largimea de banda Nyquist W=R
S
/2
NU ESTE FIZIC REALIZABIL
-2 -1,5 -1 -,5 0 ,5 1 1.5 2
T
S
t / T
S
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 81
Aproximare a acestei functii functia cosinus alungit
Largimea de banda W
0
=W 2W sau = 1- W/ W
0
2
) / 2 ( 1
) / cos(
/
) / sin(
) (
S
S
S
s
T t
T t
T t
T t
t h

f / R
S
roll off factor
Raspunsul in domeniul timp
Raspunsul in domeniul frecventa
Filtrul divizat
radacina patrata din cosinus
alungit (SRRC) la emisie si
la receptie
Anularea simbolurilor adiacente
Nuluri la multiplu de T
S
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 82
Modul de utilizare a filtrului cu caracteristica radacina patrata din cosinus alungit
Filtrare in banda de baza
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 83
Filtrul Trece-Jos Gaussian
caracteristica de tip curba Gauss in domeniul timp si in domeniul frecventa
prelucrarea fluxului de simboluri NRZ la intrarea modulatorului
modulatii de tip cu anvelopa constanta
nu are ISI = 0, interactioneaza cu simbolurile adiacente
Raspunsul fitrului Gaussian in domeniul timp pentru BT
S
= 0,5
) exp( ) (
2
2
t t h
G


) exp( ) (
2 2
f f H
G

unde
B
B
5887 , 0
2
2 ln

B Banda la 3-db (1/2 putere)
B BT
s
reprezentare normata
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 84
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 85
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 86
Tipuri de modulatie digitala
Reprezentare: coordonate carteziene ( amplitudine, frecventa, faza, timp)
coordonate polare ( vector amplitudine, faza)
Dupa parametru care se modifica: ASK, PSK, FSK, Hibride (doi sau toti parametrii)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 87

Doua mari categorii:
metode de modulatie cu anvelopa constanta
metode de modulatie cu anvelopa neconstanta
Alte criterii: liniara/neliniara; fara memorie/ cu memorie. Se formeaza clase:

Liniare, fara memorie (PAM, PSK, FSK, QAM)

Neliniare, cu memorie (MSK, CPFSK )

Liniare, cu memorie (codare diferentiala, convolutionala)


Conversia de la coordonate polare la
rectangulare.
Modulatie IQ metode de procesare ale
semnalului.
S(t)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 88
= reprezentarea grafica a anvelopei complexe a
fiecarei stari de simbol posibile:
axa-x I - reprezinta componenta in faza
a anvelopei complexe;
axa-y Q - componenta in cuadratura a
anvelopei complexe;
distanta dintre semnalele reprezentate in
diagrama constelatiei ne releveaza cat de
diferite sunt undele modulate si cat de usor
este pentru receptor sa diferentieze intre ele.

Reprezentarea Constelatiei digitale
Planul I,Q semnal elementar punct C
k
= A
k
+jB
k
Modulatii binare BASK, BPSK, BFSK
Modulatii cu M-stari (nivele) marirea eficientei spectrale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 89
Distanta din origine la un punct proportionala cu radacina patrata a energiei
necesare pentru transmiterea simbolului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 90
Modulatii binare
Modulatii binare de tip OOK (On Off Keying)
ASK
PSK
FSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 91
Modulatii liniare
Modulatia ASK
M=2
M=4
M=8
I
Q n
M 2
0
) 1 2 ( a M i A
i
+
unde i=1, 2,M
Constelatiile digitale pentru modulatia de tip ASK cu M-stari (MASK)
Tehnica putin eficienta
Afectata de modificari
de amplitudine
Utilizata in modulatia pe
FO
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 92
Modulatia PSK
Q
Q
Q
I
I
I
BPSK M=2
k
= 0 sau
M > 2
k = 0, 1, , M-1
M
k
M
k

2
+
M = 4 modulatia QPSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 93
Modulatia QPSK
Q
I
00
11
01
10
Se transmit 2 bit/simbol R
S
= R
i
/ 2
Datele de intrare doua componente
ortogonale
I(t) biti pari si Q(t) biti impari
Q saltul intre stari = 90 quadratura
O componenta schimba semnul salt 90
Ambele componente schimba semnul
salt 180
Filtrare: filtru (radacina patrata) cosinus alungit FRPCA
Apar situatii de variatie mare a amplitudinii purtatoarei, cu treceri prin zero
Dezavantaj refacerea purtatoarei si tactul de sincronizare
Utilizare satelit, CDMA, DVB S, cablu, LMDS, TETRA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 94
Modulatia OQPSK (OffsetQPSK)
Q
I
00
11
01
10
Se evita trecerile prin zero
Se decaleaza fluxul de date Q(t) cu T
b
= T
S
/ 2
fata de fluxul I(t)
Saltul de faza admis este de / 4

Variatia maxima de amplitudine: 3dB
Diagrama tip ochi (Eye diagram) datele sunt
aplicate repetitiv, la intrarea verticala a unui
osciloscop sincronizat pe orizontala cu frecventa
de simbol.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 95
8PSK Simbol de 3 biti stari: 0; / 4; / 2

;

3 /4 ; R
S
=R
i
/ 3
utilizare EDGE (Enhanced Data rates for Global Evolution).
16 PSK
8 PSK
Modulatii MPSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 96
Differential QPSK (DQPSK)
Informatia este furnizata de
tranzitia intre stari si nu de
valoarea absoluta ( diferenta
intre valorile absolute ale fazei
intre simboluri consecutive)
) ( ) 1 ( ) ( i i i
k
+

+ k
M
i
k
2
) (
unde:

'


M
M k

, 0 ; 1 ,.... 0
Constelatia modulatiei /4-DQPSK
Functii de starea anterioara
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 97
M=4; = /4; 8 trepte ale fazei:

'

'

+ ;
4
6
;
4
4
;
4
2
; 0 ) 2 ( ;
4
7
;
4
5
;
4
3
;
4
1
) 1 2 ( i i
Modulatia /4-DQPSK
Doua constelatii QPSK, una defazata cu /4
Conditie: tranzitile pot sa aiba loc doar catre puncte ce apartin celeilate retele
Variatii permise: / 4; 3 /4
Variatii interzise: / 2

;


Functie de variatia relativa a fazei
k ,
avem simbolurile:
00 45; 01 135; 10 -45; 11 -135;
Modulatia PSK cu variatia cea mai mica a amplitudunii semnalului.
Aplicatii: PDC, IS 136, PHS, Bluetooth, WLAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 98
Modulatii neliniare
Modulatia MFSK
Categoria sistemelor de modulatie neliniare
f diferenta dintre frecventele instantanee corespunzand la transmiterea a doua
simboluri adiacente ;
a
k
un simbol apartinand multimii: { t1, t3, t(M-1) }.
Faza are o variatie liniara: (t) .f .a
k
.(t kT )+
k
unde
k
ct.
k
a
f
f t f
2
) (
0

+

,
_

,
_


+
k
a
f
f t m
2
2 cos ) (
0

frecventa instantanee Semnalul


BFSK cu faza discontinua
Flux binar, 0 si 1
a
k
{-1, 1}
Trecerea f1 la f2
si invers salt
de faza
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 99
Impunem conditia
k

k

1
+f Ta
k
variatia de la o valoare a frecventei la
alta se face fara salt
BFSK cu faza continua CPFSK
Indicele de modulatie
h = = f T
MFSK M=4
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 100
MSK
MSK Minimum Shift Keying forma particulara a CPFSK considerata si
ca forma de PSK (echivalenta dintre cele doua tipuri de modulatie)
MSK Valoarea minima a variatiei frecventei pentru care se mentine
ortogonaliatea intre cele doua frecvente h=0.5
M = 2 forma de modulatie binara
MSK forma de OQPSK la care se inlocuieste FRPCA cu FTJ - semisinusoida
) ( 2 cos(
2
) ( t t f
T
E
t s
c
b
b
+
Semnalul MSK
unde
0 ) 0 ( ) (
1 ) 0 ( ) (
simbol
T
h
t
simbol
T
h
t
b
b

+


Simboluri succesive identice
variatie mare a fazei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 101
Conditia h=1/2
increment de / 2 in
variatia fazei
1 + / 2

0

- / 2

s(t) poate fi scris ca:
) ( ) ( ) (
2 2 1 1
t s t s t s +
) 2 sin( )
2
sin(
2
) 2 cos( )
2
cos(
2
) ( t f
T T
(t) t f
T T
t
c
b b
2 c
b b
1


b b b b b b
T t pentru T E s T t T pentru E s 2 0 )) ( cos( )) 0 ( cos(
1 1

(t) poate lua valorile:
- / 2

, 0, / 2,
s
1
si s
2
depind doar de valorile lui (t) la t = 0 si t = T
b
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 102
Apar patru combinatii posibile:
(0) = 0 si (T
b
) = + / 2

1
(0) = si (T
b
) = + / 2

0
(0) = 0 si (T
b
) = - / 2

0
(0) = si (T
b
) = - / 2

1
Constelatia in cazul MSK
Se obtine o densitate spectrala de putere cu o cadere mai rapida in afara
benzii, comparativ cu QPSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 103
GMSK
Imbunatatirea distributiei spectrale a puterii MSK inlocuire FTJ - semisinusoida
FTJ Gaussian.
Datele binare (0/1) codate
-1/1 filtrare FM
Varianta cea mai utilizata
modulator OQPSK+ FTJ Gaussian
Densitatea spectrala pentru GMSK si MSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 104
1-2

0 T 2T 2T T
Time

MSK
GMSK,
BT=0.5
GMSK
BT=0.3
Raspunsul in domeniul timp depinde de banda normata BT scade ISI
creste zona notata
1 GMSK fara suprapuneri
2 GMSK cu suprapuneri 50%
Decodari speciale 5 GMSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 105
32768 65536
-70
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
0
Frequency (Hz)
P
o
w
e
r

(
d
B
)
QPSK
Data Rate: 8192 bps
GMSK BT=0.3
GMSK BT=0.5
16384 49152
MSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 106
QAM
QAM Quadrature Amplitude Modulation forma de modulatie in amplitudine a
doua purtatoare, sinusoidale, defazate cu 90 (in quadratura)
Modulatie bidimensionala
Semnalul modulator analogic sau digital flux de biti
Fluxul de date divizat in:
I(t) biti impari a
I
(t)
Q(t) biti pari a
Q
(t)
) ( ) (
) sin( ) ( ) cos( ) ( ) (
0 0
t a t a
t kT t g b t kT t g a t s
Q I
c
k
k c
k
k
+ +

Modulator QAM
QAM = ASK+PSK
k k k
jb a c +
a
k
; b
k
simboluri
independente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 107
M stari M=2
n
a
Ik
; a
Qk


QAM a
Ik


n/2 biti; a
Qk


n/2 biti

( )
i c
k
k
t
T
E
t s + cos
2
) (
Un punct din constelatie

E

energia simbol
( ) ( ) t
T
t t
T
t
M
E M k t a t a t s
c Q c I
Q Qk I Ik k


sin
2
) ( cos
2
) (
3
) 1 ( 2
, , 1 ) ( ) ( ) (

+
( )
1
1
1
1
1
]
1

+ + + + +
+ +
+ +

) 1 , 1 ( ) 1 , 3 ( ) 1 , 1 (
) 3 , 1 ( ) 3 , 3 ( ) 3 , 1 (
) 1 , 1 ( ) 1 , 3 ( ) 1 , 1 (
,
M M M M M M
M M M M M M
M M M M M M
a a
Qk Ik

Constelatia o matrice de semnale


cuvant = n biti n=2k par sau n=2k +1 impar (prelucrare flux date)
n=1 M= 2 2 - QAM
n=2 M= 4 4 QAM
n=3 M= 8 8 QAM
n=4 M= 16 16 QAM
n=5 M= 32 32 QAM
n=6 M= 64 64 QAM
n=8 M= 256 256 - QAM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 108
s
Q
s
I
QAM rectangulara
4-QAM = QPSK
Nu sunt optimale d.pd.v. al distantei
dintre punctele constelatiei
Avantaje la demodulare
Constelatia QAM rectangulara
16 QAM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 109
8-QAM
8-QAM
8-QAM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 110
90
45
135
180
225
270
315
nivel 1
nivel 2
QAM ne-rectangulara Combinatie ASK+PSK
8-QAM
16-QAM
16-QAM
2 amplitudini
8 faze
4 amplitudini
8 faze
Criteriu de optimizare: distanta maxima si
uniforma intre punctele constelatiei
) cos( ) (
0 k c k
j
k k
t A t s e A c
k

+ +
Necesita amplificare liniara
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 111
Modulatia Modulatia Unitate Unitate Bits/Baud Bits/Baud Baud rate Baud rate Bit Rate
ASK, FSK, 2-PSK ASK, FSK, 2-PSK Bit 1 N N
4-PSK, 4-QAM 4-PSK, 4-QAM Dibit 2 N 2N
8-PSK, 8-QAM 8-PSK, 8-QAM Tribit 3 N 3N
16-QAM 16-QAM Quadbit 4 N 4N
32-QAM 32-QAM Pentabit 5 N 5N
64-QAM 64-QAM Hexabit 6 N 6N
128-QAM 128-QAM Septabit 7 N 7N
256-QAM 256-QAM Octabit 8 N 8N
Tabel cu cele mai uzuale modulatii QAM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 112
Modulatia
Efficienta
largimii de
banda
(C/B)
log2(C/B)
Eb/No
Fara
Erori
16PSK 4 2 18dB
16QAM 4 2 15dB
8PSK 3 1.585 14.5dB
4PSK 2 1 10.1dB
4QAM 2 1 10.1dB
BFSK 1 0 13dB
BPSK 1 0 10.5dB
Tabel comparativ cu performantele diferitelor tipuri de modulatii
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 113
q
PSK realizarea de scheme de modulatie cu eficacitate de
banda ridicata
q
QPSK modulatie foarte robusta dar necesita amplificare
liniara alternative Offset QPSK si /4-QPSK reduc
variatia anvelopei semnalului;
q
Schemele cu nivel mare M-stari (ca de ex. 64-QAM)
eficacitate spectrala foarte buna dar sunt susceptibile la
zgomot si necesita amplificare liniara;
q
Schemele cu anvelopa constanta (de ex. GMSK)
avantajul ca pot utiliza amplificatoare neliniare
Concluzii
Accesul Multiplu
Accesul Multiplu
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 115
Introducere
Proces de comunicare mai multi utilizatori trebuie sa utilizeze in aceiasi
perioada de timp acelasi mediu de transmisiune (linie, cablu, fibra optica ,
banda radio de frecvente);
Intre doua puncte A si B comunicatia poate avea loc in modul
simplex ( A B ) sau duplex ( A B ) (semiduplex);
Acces multiplu solutii de departajare si utilizare de catre mai multi
utilizatori a unei portiuni finite a spectrului de frecvente radio;
Se urmareste realizarea unei capacitati mari de transport a informatiei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 116
Controlul Accesului Multiplu ( MAC) se implementeaza in
arhitectura retelei de comunicatii necesita transmiterea unei
anume cantitati de date prin retea
Reverse
channel
Forward
channel
Divizat in frecventa
sau
Divizat in Timp
Duplex in domeniul frecventa sau in domeniul timp:
In domeniul frecventa Frequency division duplexing (FDD)
In domeniul timp Time division duplexing (TDD)
Sistem de comunicatii N canale deservesc M utilizatori
Metodele de Acces Multiplu definesc cele N canale si le
repartizeaza la cei M utilizatori
Diminuare performantelor sistemului prin solutia de acces multiplu
sa fie minima.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 117
Frequency Division Duplexing (FDD)
Frequency division duplexing (FDD) se aloca 2 benzi distincte de
frecventa pentru fiecare utilizator;
Comunicatii mobile BS la MS = forward band ; MS la BS = reverse
band
Alte denumiri: uplink respectiv downlink
Diferenta de frecventa intre cele doua sensuri ramane constanta
la schimbarea canalului
Raportul cu benzile de frecventa si canalele adiacente
FDD = doua canale simplex utilizarea simultana duplexor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 118
Time division duplexing (TDD)
Time division duplexing (TDD) departajarea sensurilor de
transmisiune se face in domeniul timp
TDD furnizeaza doua sloturi de timp pe aceiasi frecventa
Utilizeaza banda de frecvente a unui singur canal de tip
transmisiune simplex
Nu avem nevoie de duplexor
Diferenta de timp intre sloturile direct si invers este mica
transmiterea si receptia datelor apare ca si cum ar fi simultana
la utilizator
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 119

CDMA (Code Division Multiple Access ) se bazeaza pe


separarea canalelor prin utilizare unor coduri individuale
Metode de realizare MAC
Metode principale:

FDMA ( Frequency Division Multiple Access) se bazeaza pe


separarea canalelor in frcventa

TDMA (Time Division Multiple Access ) se bazeaza pe


separarea canalelor in timp

SDMA ( Space Division Multiple Access) se bazeaza pe


separarea canalelor in spatiu
Utilizare combinata a doua sau mai multe metode de acces
multiplu la realizarea unui sistem de comunicatii
Combinarea cu metode de modulatie digitala OFDM, COFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 120
k
2
k
3
k
4
k
5
k
6
k
1
f
t
c
Frequency Division Multiple Access (FDMA)
FDMA Acces Multiplu cu repartitie de frecventa Banda de
frecventa alocata este divizata in n segmente de frecventa k
canale de transmisiune.
Fiecare utilizator are alocat un canal pe care il poate utiliza tot timpul
transmisiunii;
Sistemele de Comunicatii Mobile combinatie cu FDD duplexor
Dupa alocarea unui canal cele doua terminale transmit simultan si
continuu
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 121
Un canal alocat care nu este utilizat pentru o perioada de timp
ramine neutilizat capacitatea sistemului se diminueaza
Largimea de banda a canalelor FDMA (SCM) relativ ingusta (30 kHZ)
Fiecare banda (canal) trebuie sa aiba un spatiu de garda
Necesita filtre de separare a canalelor (reducere a interferentei intre
canale si a intermodulatiei) cresc costurile
FDMA metoda cu transmisie continua necesari mai putini biti de
date (sincronizare si cadre) comparativ cu TDMA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 122
Avantaje:
nu este necesara o coordonare dinamica (sincronizare sau cadre);
poate fi utilizata si cu semnale analogice si cu semnale digitale;
nu sunt restrictionate in timp;
Simboluri >> imprastiere a intarzierii nu este necesara egalizarea
g
B
g
B
Numarul maxim de canale pentru
B
t
- banda de frecvente alocate
:
:
k
g t
B
B B
N
2

B
g
banda de garda ; B
k
banda canalului
Dezavantaje:
risipa de largime de banda pentru trafic distribuit neuniform
foarte putin flexibil
banda de garda
canal cu largime de banda relativ redusa
necesita un grad de filtrare ridicat pentru a reduce interferentele
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 123
f
t
c
FREQUENCY BAND
Time Division Multiple Access (TDMA)
TDMA Acces Multiplu cu repartitie in timp canalul de frecventa
alocat transmiunii este divizat in segmente (intervale) de timp, alocate
unor utilizatori diferiti;
Fiecare utilizator poate sa transmita sau sa receptioneze in oricare
din aceste intervale de timp, care nu au perioade de suprapunere;

interval de timp alocat unui singur utilizator repetare ciclica


ocupa aceiasi pozitie in cadrul cadrului
Se poate aloca un numar diferit de intervale de timp (Time Slot)
dintr-un cadru unor utilizatori diferiti (pe baza de prioritati).
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 124
Utilizam intervale de timp (TS) diferite pentru transmisie / receptie
nu este necesar un duplexor
Transmisiune discontinua salva (burst) necesara
bufferare
Utilizatorul limitat la transmiterea / receptionarea unor salve regulate
de semnal de banda larga
Se utilizeaza doar date digitale si o forma de modulatie digitala
Sisteme de Comunicatie Mobila TDMA prezinta avantaje la
realizarea functiilor legate de mobilitate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 125
Structura Cadrului TDMA
Cadru = Frame Necesara sincronizare (statica sau dinamica) intre
echipamentele de transmisie si receptie
Preambul Informatia
din mesaj
Trail Bits
Slot 1 Slot 2 Slot N
Trail Bit Sync Bit Information
Bit
Guard Bits
Preambul Adrese si informatii de sincronizare pentru tranceivere
Guard Bits sincronizarea receptorului intre diferitele intervale de timp
si cadre
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 126
Eficienta TDMA
Eficienta cadrului
f
raportul dintre numarul de biti continand date
ale mesajului propriu zis si b
T
- numarul total de biti dimtr-un cadru
% 100

T
OH T
f
b
b b

unde b
T
= T
f
R
i
T
f
durata cadrului; R
i
viteza de bit
b
OH
numarul total de biti neapartinand mesajului propiu zis
g r g t p t r r OH
b N b N b N b N b + + +
unde N
r
numarul de biti de referinta pe cadru
N
t
numarul de biti de trafic pe cadru
b
r
numarul total de biti neapartinand mesajului propiu zis in cadrul
salvei de referinta;
b
r
numarul total de biti din preambulul intervalului de timp (TS),
neapartinand mesajului propiu zis;
b
g
numarul de biti echivalenti din fiecare interval de garda;
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 127
f
t
c
k
2
k
3
k
4
k
5
k
6
k
1
Acces Multiplu Hibrid TDMA / FDMA
Canal in domeniu frecventa alocata o anumita frecventa, pentru un
anumit interval de timp al canalului Exemplu: GSM
Advantaje:
Mai performant fata de interferenta in domeniu frecventa intre canale
Capacitate mult crecuta cu aplicare comprimarii in domeniul timp
Protectie sporita la interceptari
Dezavantaje
Schimbarea de frecventa trebuieste coordonata
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 128
Space Division Multiple Access (SDMA)
SDMA Acces multiplu cu divizarea spatiului pe care este operativa
reteaua de comunicatii doua perechi sau mai multe de tranceivere
utilizeaza aceleasi frecevente purtatoare optimizarea utilizarii spectrului
de frecventa
Varianta cablata (cabluri separate pentru fiecare legatura);
Varianta radio utilizeaza un set de frecvente, emise din locatii separate
spatial, cu o distanta suficienta intre ele pentru a evita interferentele
Spatiu de garda intre zonele care utilizeaza acelasi set de frecvente
SDMA larg utilizata in sistemele de comunicatii mobile structura
celulara + antene directive
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 129
SDMA aplicata la un sistem de comunicatii mobile
Celule de o anumita
culoare acelasi
set de frecvente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 130
Utilizatorii dintr-o celula sunt separati spatial cu ajutorul antenelor
directive ale statiei de baza, situata in centrul celulei
SDMA se utilizeaza in combinatie cu una sau mai multe din celelalte
metode de Acces Multiplu
Se impune : o diferenta unghiulara minima
un criteru de distanta minima
Tehnologia antenelor adaptive (inteligente)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 131
k
2
k
3
k
4
k
5
k
6
k
1
f
t
c
Code Division Multiple Access (CDMA)
CDMA Acces Multiplu cu Departajare
prin Cod
Utilizatorii folosesc aceiasi banda de
frecventa, in aceiasi perioada de timp
Departajare utilizarea unor secvente
de cod pseudo-aleatoare, diferite pentru
fiecare utilizator
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 132
The CDMA Cocktail Party The CDMA Cocktail Party
Analogie pentru ilustrarea modului in care se realizeaza departajarea prin
cod a unei comunicari.
CDMA parte a familiei de metode de realizare a accesului multiplu prin
metode de imprastiere a spectrului (Spread-Spectrum).
Spread-Spectrum tehnologie dezvoltata initial pentru aplicatii militare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 133
Code generator
Code generator
spreader
despreader
identik
Principiul metodelor cu Spectru Imprastiat (SS)
SS accesului multiplu prin metode de imprastiere a spectrului (Spread-
Spectrum) tehnologie de comunicatie prin care un cod pseudo-aleator,
independent de datele ce se transmit, este utilizat ca semnal de modulatie
pentru a a realiza imprastierea energiei semnalului de date intr-o banda
alocata, mult mai mare decat banda de frecventa a semnalului de date.
Receptia se utilizeaza o replica identica de cod pseudo-aleator
(pseudo-noise) pentru a realiza operatiune inversa a imprastierii.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 134
Variante de sisteme cu Acces Multiplu cu Spectru Imprtiat:

Sistem cu secvene directe (DS-SS Direct-Sequence Spread


Spectrum) se realizeaz prin modularea purttoarei (PSK) cu o
secven digital de cod a crui raport de bit este mult mai mare
dect lrgimea de band a semnalului informaie CDMA.

Sistem cu salt de frecven (FH-SS Frequency-Hopping Spread


Spectrum) Frecvena purttoarei se modific cu incremente
discrete (FSK), dup un plan de asignare comandat de o secven
de cod care determin ordinea de utilizare a valorilor frecvenei
purttoare.

Sistem cu salt de timp durata i rata de bit a informaiei ce


urmeaz a fi transmise sunt comandate de o secven de cod.

Sistem cu salt de frecven / timp secvena de cod determin


att frecvena de transmisie ct i rata de bit a transmisiei..

Sistem cu modulaie de frecven n impuls (Chirp sau Pulse


FM) purttoarea este baleiat pe o band larg de frecvene pe
durata dat a unui impuls.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 135
Sistemele de comunicatii traditionale cauta sa ingusteze banda
de frecvente ocupata de transmisiune
Sistemele Spread-Spectrum fac o conversie a spectrului
mesajului intr-o banda de largime mare functie de viteza
secventei de cod (denumita chip) R
ch)
.
Raportul R
ch
/ R
b
factor de imprastiere N sau castigul procesului G
p
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 136
Direct-Sequence Spread Spectrum (DS-SS)
DS CDMA utilizata in sisteme de telefonie celulara si WLAN
CDMA Sincron utilizeaza secvente de coduri ortogonale (ex. functii
Walsh) produsul scalar a doua secvente de cod ortogonal este nul
CDMA Sincron se utilizeaza in sisteme
de telefonie celulara la transmisia dinspre
statia fixa spre mobil poate genera si
mentine ortogonalitatea codurilor
Conditia de ortogoanlitate pentru codurile
de imprastiereC
k
:
k i daca J C C
k i daca C C
k i
k i

0
1
1
1
1
]
1

1
1
1
1
]
1

1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
4
3
2
1
C
C
C
C
C
1
C
2
C
3
C
4
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 137
Canalul DS CDMA Operatiunea inversa a imprastierii spectrului
efectuata la receptie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 138
Datele: forma bipolara 1 si 1 d
i
Codarea: C
m
d
i
d
i
=1 1 1 1 -1 1 -1 -1 -1
d
i
= -1 -1 -1 -1 1 -1 1 1 1
Lungime secventei de cod C
k
M
C
m
d
i
: 1 -1
Codul C
m
:
1 1 1 -1 1 -1 -1 -1
La decodare produs vectorial semnal codat x secventa de cod
sumare de bit comparare cu nivelul de prag > 1 sau < -1
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 139
Exemplu cu un singur utilizator
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 140
Exemplu cu un doi utilizatori
Cod utilizator1 : 1 1 1 -1 1 -1 -1 1 Cod utilizator2 : 1 -1 1 1 1 -1 1 1
N utilizatori Matrice Walsh NxN limitata ca numar de coduri
ortogonale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 141
CDMA Asincron
Problema situarii utilizatorilor in cadul celulei fata de statia de baza
Problema Aproape Departe.
Sistem CDMA Asincron utilizeaza secvente de coduri pseudo-
aleatoare (pseudo-noise PN)
Utilizatorii mobili nu se poate coordona initializarea comunicatiei din
puncte distribuite aleator cu realizarea de secvente de coduri ortogonale
Secventele PN sunt statistic necorelate suma unui numar mare de PN
conduce la MAI Multiple Access Interference distributia
aproximata prin zgomotul gaussian
Receptionare utilizatori mobili cu acelasi nivel al puterii varianta
(puterea de zgomot) creste proportional cu numarul de utilizatori
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 142
Generarea secventei de cod PN
A Coduri ortogonale Walsh - Hadamard (64 sau 256) .
B Codul lung PN Long Code 2
42
-1 chips unic intr-un ciclu
coduri utilizate: M-secvente, coduri Gold, coduri Barker si coduri Kasami
C Codul scurt PN Short Code 32k chips generat perche de
catre statiile de baza din celule
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 143
Modul de assignare si realizare a secventelor de cod PN intr-un
sistem cu trei celule
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 144
Frequency-Hopping Spread Spectrum FH-SS
Actrita Hedy Lamarr (Hedy Kiesler Markey) principiul
transmisiunilor cu salt de frecventa patent 1942
Frequency-Hopping Spread Spectrum (FHSS) metoda de acces multiplu
in care purtatoarea este comutata rapid pe frecventa canalelor din banda
de transmisiune, comutare realizata in conformitate cu o secventa de cod
pseudo-aleatoare, cunoscuta atat emitatorului cat si receptorului.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 145
Banda de transmisiune divizata in canale de largime egala cu cea
a semnalului de intrare
Purtatoarea modulata este transmisa intr-un canal pentru o durata
de timp t
d
dwell time chip rate
Frecventa purtatoarei este modificata cu f salt de frecventa ( hop)
ocupa pentru timpul t
d
alt canal din cele asignate transmisiei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 146
Modificarea frecventei purtatoare cu f conform unei comenzi
realizate cu un cod pseudo-aleator viteza de salt (hopping rate)
Sinconism la receptie modificarea frecventei de receptie sincron
cu modificarea canalului la emisie problema dificila.
Solutie conditie ca la emisie sa fie accesate toate canalele intr-un
interval dat de timp receptorul se caleaza aleator pe un canal
receptioneaza si identifica o secventa de date de identificare
check sum pentru integritate pot fi utilizate tabele fixe de secvente
de coduri
Banda de frecventa instantanee a transmisiei mica prin
mediere se obtine banda de spectru imprastiat mare
Banda de frecvente folosita simultan de mai multi utilizatori
probabilitate foarte mica ca doi utilizatori sa foloseasca simultan
acelasi canal, in acelasi interval de timp;
Purtatoarea modulata M - FSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 147
user data
slow
hopping
(3 bits/hop)
fast
hopping
(3 hops/bit)
0 1
t
b
0 1 1 t
f
f
1
f
2
f
3
t
t
d
f
f
1
f
2
f
3
t
t
d
t
b
: perioada de bit t
d
: dwell time
Versiuni:
Slow Hopping (SFH-SS) t
b
(sau T
S
) < t
d
Fast Hopping (FFH-SS) t
b
(sau T
S
) > t
d
FH t
b
= t
d
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 148
Slow-FH: t
d
> T
s

Mai usor de implementat

Faza purtatoarei are salturi mai rare permite realizarea unor


timpi de integrare pentru simboluri mai lungi
Fast-FH: t
d
< T
s

Importante pierderi datorate incoerentei produse de salturile de faza foarte


dese;

Realizeaza o protectie buna la bruiaj si la interferenta metode de evitare


FH: T
S
= t
d
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 149
Lantul de transmisiune in cazul variantei FH-SS
Structura salturilor = setul de frecvene, ordinea lor de utilizare si durata
de emisie pe fiecare frecven impuse de diferite standarde
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 150
Dezavantajele FH-SS
Exista posibilitatea aparitiei de interferente in cazul prezentei simultane
a unui numar mare de utilizatori in banda de frecventa
Solutie codare de canal si metode de intretesere
FH-SS rejectia interferentelor prin evitarea lor sisteme cu salt de
frecven adaptiv se elimin de la nceput din structura de frecvene
alocate salturilor, frecveele perturbate.
Avantaje FH-SS
Rejectia interferentelor prin evitarea lor sisteme cu salt de frecven
adaptiv se elimin de la nceput din structura de frecvene alocate
salturilor, frecveele perturbate.
Receptia neautorizata se receptioneaza doar franturi neinteligibile
Incercarile de bruiaj pe o frecventa pierderi de cativa biti
Prin utilizare de: codare de canal, intretesere si utilizarea de canale
disjuncte se amelioreaza imunitatea la fading
Nu prezinta problema de nivel semnal: aproape / departe
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 151
Comparatie
SDMA TDMA FDMA CDMA
Idea
Segmente de
spatiu celule/
sectoare
Segmentare a
timpului de
emisie in TS
Segmentare a
benzii in sub-
benzi
Imprastiere
spectru
coduri
ortogonale
Terminale
Un terminal
activ per
celula/sector
Terminalele
active succesiv
Terminalele
active simultan
Terminalele
active simultan
Separarea
semnalului
Structura
celulara /
antene
directive
Sinconizare in
domeniul timp
Filtrare in
domeniul
frecventa
Codarea si
structura
receptor
Avantaje
Simplu +
capacitate mare
/ km
2

Stabilizat,
digital total,
flexibil
Stabilizat,
simplu, robust
Flexibila,
planificarea,
preluare lina
Dezavantaje
Inflexibila,
antene fixe
Spatiu garda
(propagarea),
sincronizare
Inflexibila,
spectrul re-
sursa limit.
Receptoare
complicate,
contr. emisie
Comentarii
Utilizata in
forme hibride
Retele fixe,
hibrid mobile
Tipic forme
hibride
Hibride, in
dezvoltare
OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 153
Orthogonal Frequency Division Multiplexing
subcanal
frecventa
a
m
p
l
i
t
u
d
i
n
e
purtatoare
canal
OFDM Multiplexare cu repartitie de frecvente ortogonale
OFDM Combinatie intre o operatiune de modulare si una de multiplexare
Modulatia Transpunerea informatiei mesajului in modificari ale
parametrilor purtatoarei (amplitudine, frecventa , faza)
Multiplexarea metoda de partajare a aceluiasi spectru de frecvente de
catre mai multe canale de date, independente, produse de surse diferite
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 154
Calea directa
Calea
directa
Propagarea pe cai multiple
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 155
Semnal direct
Semnal reflectat si intarziat
Semnalul la intrarea receptorului
t
t
t
Semnalul la intrarea receptorului ISI datorat propagarii pe cai multiple
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 156
f
t
W
NT
1
NT
Transmisie de date paralel
Simbol cu durata lunga NT
Un canal de date ocupa 1/N
din largimea de banda 1/T
Viteza de transmisie scazuta
mai putin afectata de propagarea
prin canal
Transmisie secventiala de date
Simbol cu durata scurta T
Largimea de banda necesara
transmisiei W=1/T
Viteze mari de transmisie erori
introduse de propagarea multipla
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 157
Semnale ortogonale
Spatiul Euclidian cu 2 sau 3 dimensiuni doi vectori sunt ortogonali daca
produsul lor este nul unghiul lor 90 ori /2 radiani (I si Q)


b
a
o x w x g x f ) ( ) ( ) (
Doua functii f(x) si g(x) sunt ortogonale daca:
unde w(x) functie de pondere, nenegativa
w
w
f f f ,
Valoarea normata a produsului se scrie:
j i i j i j i
f dx x w x f x f f f
,
2
) ( ) ( ) ( ,



Termenii unei secvente{ f
i
unde i=1,2,3} sunt:
Ortogonali daca:
j i j i j i
dx x w x f x f f f
,
) ( ) ( ) ( ,

'

j i daca
j i daca
j i
0
1
,

Ortonormati daca:
unde:
Delta Kronecker
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 158
Set de semnale ortogonale, continue in timp

T
m n
m n if T
m n if
dt t t
0
0
) ( ) (

<

k
T t
k
t k
T
j t
0
, , 2 , 1 , 0 , 1 , 2 ,
: )
2
exp( ) (


<

T t
k
t
k
0
, , 2 , 1 , 0 , 1 , 2 ,
: ) (


Daca doua procese aleatoare nu sunt corelate, ele sunt ortogonale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 159
Set de semnale ortogonale, discrete in timp
k
1
0
..., 2, 1, 0,1, 2,....,
( ):
0 1
0,1, 2,...., 1
2
( ) exp( ):
0
0,1, 2,...., 1
2
exp( ):
0
0
( ) ( )
: ( ) ( ) ( ) ( )
k
N
n m
n
k N k k N k
k
n
n N
k N
n j k nT
NT nT NT
k N
j k n
N n N
if n m
n n
Nif n m
NOTE n n n n

+




<


<

Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 160


f
W
1
NT
Canalul de date impartit in alte
canale de date, independente
modulare set de subpurtatoare (BPSK,
QPSK, QAM) remultiplexare
modulare purtatoare

t j
e
0

.
.
.
t j
N
e
1

0 , n
s
1 , N n
s
Serie /
Paralel
n
s
FDM

0
N-1
Dezavantaj: Spatiu de garda
intre canale, largime de
banda mare
) (t v
k
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 161
Consideram ca avem: o purtatoare sinusoidala cu frecventa n si o serie de
purtatoare sinusoidale cu frecventa m {k = m/n = 1,2,3}
armonici
Timp
T
1
2
3
Purtatoarele in raport armonic
functii ortogonale in domeniul
frecventa
T t e s t v
N
k
t j
k n k
k

0 ) (
1
0
,

Semnalul obtinut la iesirea sumatorului:

Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 162
Canalul de date impartit in alte
canale de date, independente
modulare (QPSK, 4-QAM, 16-QAM,
64-QAM, etc) set de subpurtatoare
ORTOGONALE re-multiplexare
modulare purtatoare
f
W
2NT
1
OFDM
Primele trei subpurtatoare
Perioada simbolului
Spectrele subcanalelor pot fi
suprapuse partial numarul
de subcanale se dubleaza intr-
un sistem ideal (filtru Nyquist)
Nu este nevoie ca subpurtatoarele
sa fie in faza sau sa aiba un numar
intreg de perioade in cadrul unui
simbol!
p l S
B B R 2
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 163
Semnalul de baza OFDM (anvelopa
complexa) poate fi scris :
T t t
T
k
j s t v
N
k
k n k

0 ) 2 exp( ) (
1
0
,

unde: S
n,k
simbolul ce se transmite,
T
k
f
k

- frecventa centrala a canalului k
Subpurtatoarele armonici distantate la R
S
functii ortogonale
Filtre fizic realizabile ex.
filtrul cosinus patrat
+

1
p
S
B
R
Spectrul purtatoarelor
modulate de tip sinc
deplasate cu f
k
Ampl
f
0
f
1
f
2
f
N-1
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 164
Sistemele moderne
cantitate mare de date N
mare
Realizarea practica a unor
sisteme cu un numar mare de
subpurtatoare armonice (sute,
mii oscilatoare) dificila si
foarte costisitoare
Observam expresia anvelopei
complexe
Consideram fluxul de date drept
coeficienti in domeniul frecventa
Expresia Transformata Fourier
Rapida Inversa semnal
secvential in domeniul timp
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 165
Fourier

dt e t x f X
ft j 2
) ( ) (


df e f X t x
ft j 2
) ( ) (
Transformata Fourier (continua)
Transformata Fourier (continua)
Inversa
Functia continua Set de valori discrete, reale sau complexe x[n], n Z

n
n j
e n x X

] [ ) (
x(t) esantionata la momente discrete,
periodice 1/T=f
S
{x(n)}
Transformata Fourier Discreta in Timp



k
S T
kf f X X ) ( ) (

T
T
fnT j
T
df e f X T n x
2
1
2
1
2
) ( ] [

Transformata Fourier Discreta in Timp
Inversa
Functie de semnalul aplicat la intrare:
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 166
1 ,..., 0
2
1
0

N k e x X
kn
N
j
N
n
n k

1 ,..., 0
1
2
1
0

N n e X
N
x
kn
N
j
N
k
k n

DFT -Transformata Fourier Discreta, numita Transformata Fourier Finita.


Transformata pentru analiza Fourier a semnalelor discrete in domeniu finit
DFT - Transformata Fourier
Discreta
IDFT -Transformata Fourier
Discreta Inversa
Secventa de N numere complexe: x
0
,, x
N-1
este transformata intr-o alta
secventa de N numere complexe X
0
,, X
N-1
FFT Fast Fourier Transform =Transformata Fourier Rapida
algoritm eficient pentru calculul DFT si inversa sa IDFT
Exista mai multe variante de algoritm FFT Reduc calculul de la N
2
la
Nlog

N operatiuni aritmetice
Cel mai cunoscut Cooley Tukey divide et impera metoda radix-2
Semnal discret si periodic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 167
Utilizarea IFFT

1
0
) ( ) ( ) (
N
k
k
t h k d t s

1
0
2
) ( ) (
N
k
kt
NT
j
e k d t s

Serial
la Simbol
Generator
d(k)
d(0)
d(1)
d(2)
d(3)
d(4)
d(5)
d(N-1)
h (t)

0
h (t)
2
h (t)
3
h (t)
4
h (t)
5
h (t)
N-1
h (t)
1
s (t)
Functii de baza
P
a
r
a
l
e
l
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 168
Practic sistemele OFDM sunt implementate utilizand combinatia de
blocuri FFT si IFFT necesita circuite DSP ( realizate 19801990)
Sistemul OFDM trateaza simbolurile = sursa, ca semnale in domeniul
frecventa semnal de intrare al blocului IFFT
Blocul IFFT aduce semnalele in domeniul frecventa
Blocul IFFT prelucreaza simultan N simboluri = numar subpurtatoare
Functiile de baza N sinusoide ortogonale, frecventa minima = c.c.
Simbolurile semnale complexe determina amplitudinea si faza
subpurtatoarelor
Cele N sinusoide ortogonale insumare
DSP pentru IFFT modulare N sinusoide ortogonale + insumare =
simbol OFDM = NT
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 169
Date (valori
complexe) la
intrarea IFFT
Semnal iesire
IFFT esantioane
ale semnalului
modulat
multiplexat
Formarea semnalului OFDM la emisie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 170
Anvelopa semnalului OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 171
Timp Normalizat
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
-1
-0.5
0
0.5
1
OFDM - Reprezentarea in domeniul timp
A
m
p
l
i
t
u
d
i
n
e
-0.5
-0.4 -0.3 -0.2 -0.1 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
Spectrul
Frecventa Normalizata
L
o
g

A
m
p
l
i
t
u
d
i
n
e

(
d
B
)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 172
Serie
Serie
Serie
Serie

Blocul
Modulator

Bloc
Demodulator
la
la
la
la
Simboluri
Generator
Simbol
Detector
d(n)
d(n)
^
Canal de comunicatie
P
a
r
a
l
e
l
P
a
r
a
l
e
l
P
a
r
a
l
e
l
P
a
r
a
l
e
l
Necesita o sincronizare foarte buna intre emisie si receptie.
Erori datorate: 1) instabilitatii din echipament; 2)Efectului Doppler
ICI Inter-Carrier Interference.
OFDM Procesare pe blocuri
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 173
OFDM prezinta solutii relativ simple, implementate prin algoritmi
DSP
Sistemele de comunicatii radio de banda larga sunt supuse fenomenelor
introduse de propagarea pe cai multiple fading selectiv .
Valori tipice pentru valoarea medie a intarzierii in macro-celule ale
sistemelor de telefonie celulara:
Urban : 1 4 msec, Sub-urban : 3 6 msec
Rural (plan, teren deschis) : 3 10 msec
Teren deluros : 5 15 msecs
Solutia clasica pentru compensarea fenomenelor introduse de propagarea
pe cai multiple circuite de egalizare in receptor.
Pentru viteze de transmisie ridicate circuitele de egalizare devin prea
complicate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 174
Interferenta datorata simbolului adiacent (ISI)
la trecerea prin canalul de comunicatie
x(t)
h(t)
y(t)
t t t
t
t
Simboluri adjacente
Simbol
Canal
Simbol Distorsionat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 175
Inserarea Intervalului de Garda intre Simboluri Adiacente
pentru suprimarea ISI (ASI)
x(t)
h(t)
y(t)
x(t)
h(t)
y(t)
t
t t
Simbol
Canal
Simbol distorsionat
t
t
Simboluri separate de Intervale de Garda
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 176
Inserarea Cyclic Prefix in Intervalul de Garda pentru
suprimarea ISI (ACI)
x(t) h(t)
y(t)
x(t)
h(t)
y(t)
t t
t
Simbol
Canal Simbol Distorsionat
De inlaturat De inlaturat
CP
CP
CP
t
t
Intervale de Garda ale Simbolurilor ocupate cu prefixul ciclic (Cyclic Prefix)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 177
Intarzierea produsa de
propagarea multicai are o
durata mai mica decat
Prefixul Ciclic nu se
produce ISI sau ICI
Amplitudinea poate sa
creasca sau sa descreasca.
Fiecare simbol este extins ciclic
reducere a eficientei deoarece nu
contine informatie noua
Primul simbol
Al doilea simbol
Semnalul unei
subpurtatoare pe
durata unui simbol
Simbolul fara prefix
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 178
Modulatia OFDM cu IFFT si Interpolare
{D(k)}
{d(n)}
D(0)
d(0)
D(1)
d(1)
D(2)
d(2)
D(3)
d(3)
D( )
d( )
d( )
N-1
N-1 N-1
......
......
......
......
....
Adaugare - Prefix Cyclic
IFFT
Interpolare
DAC
DAC
s (t)
I
d (n)
I
d (n)
Q
s (t)
Q
In systemele OFDM, durata mare a simbolului face Estimarea
Comportarii Canalului si antrenarea (sincronizarea) subpurtatoarelor
foarte importanta.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 179
Examplu de estimare a canalului in OFDM
Sloturile de Trafic pot contine si cateva tonuri egal distantate pentru
corectia fazei (datorata offsetului rezidual de frecventa, zgomotului
de faza, fading)
Slotul de control poate contine si mesaje MAC
Frame (ex. 4 slots)
Slot Control +
Antrenare
Slot Trafic 1 Slot Trafic 3 Slot Trafic 2
Tonuri ptr.
Corectia
Fazei
Tonuri de
antrenare
(identificare
canal)
Mesaj MAC
(difuzat)
Slot Control +
Antrenare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 180
Tonuri Pilot pe anumite frecvente se transmit anumite simboluri cu
informatie cunoscuta cu ajutorul carora se realizeaza corectia de
frecventa a oscilatoarelor sau se determina raspunsul real al canalului de
comunicatie Channel State Information.

Sistemul OFDM foarte sensibil la erori de frecventa

Conditii dificile pentru oscilatoarele locale de la receptie


Celule ce transmit tonuri pilot
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 181
Timp
. . .
User 1 User 2 User N User N-1 User N-2
. . . . . .
Varianta TDMA - OFDM
Pilot
F
r
e
c
v
e
n
t
a
CSI
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 182
.
.
.
Paralel /
Serial
(P/S)
IFFT
.
.
.
Serial /
Parallel
(S/P)
d(t)
.
.
.
Adaugare
Cyclic
Prefix
Filtru la
emisie G
T
()
Canal
H()
n(t)
.
.
.
Serial /
Paralel
(S/P)
FFT
.
.
.
Paralel /
Serial
(P/S)
r(t)
.
.
.
Inlaturare
Cyclic
Prefix
Filtru la
Receptie G
R
()
Emitator
Receptor
Canal
Schema bloc a sistemului OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 183

Semnalul OFDM este o suma a mai multor sinusoide

Masuri speciale la amplificatoarele RF DE PUTERE liniare , cu


gama dinamica larga comprimare

In cazul cel mai defavorabil avem insumarea tuturor sinusoidelor

PAPR Peak-to-Average Power Ratio raportul intre valoarea de


varf si valoarea medie Valoarea de varf are probabilitate scazuta
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 184
COFDM: Coded OFDM

Coded OFDM = COFDM termen utilizat pentru sistemul la care sunt


utilizate ambele procedee: codarea erorii de control si procesul de
modulatie OFDM.

Etapa importanta la COFDM intreteserea si codarea bitilor inainte de


a efectua IFFT bitii adiacenti imprastiati pe subpurtatoare
neadiacente reducere a erorilor si corectie mult mai buna

Sistemul COFDM utilizeaza informatia privind comportarea canalului


obtinuta de la egalizorul din receptor determina nivelul de incredere
privind biti receptionati

Egalizor circuit din receptor care realizeaza compensarea variatilor


de nivel ale subpurtatoarelor din canal

Pot apare cazuri de frecvente nule egalizorul amplificare mare


simbolul se marcheaza la procesare ca de incredere scazuta
decizie soft privind ponderea diferitilor biti corectia erorilor

Definitorii: codarea erori (error coding), intreteserea (interleaving) si


Informatia privind Starea Canalului (channel-state information) (CSI).

Performante bune in cazul fadingului selectiv in frecventa si a


interferentelor
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 185
Avantajele OFDM

Rezolva problema propagarii multicale printr-o egalizare simpla


(introducerea CP)

Eficienta spectrala mai buna operatiunile IFFT/ FFT asigura ca


subpurtatorele nu interfera intre ele

CP (Cyclic prefix) mentin ortogonalitatea intre subpurtatoare

CP (Cyclic prefix) permit receptorului sa capteze energia din


propagarea multicai mai eficient

Randament de calcul mult mai eficient fata de metodele cu o


singura purtatoare

Poate fi utilizat cu diferite scheme de Acces Multiplu si de modulatie


modulatia adaptiva

Performante mai bune la interferente de banda ingusta afecteaza


doar cateva subcanale

Informatia afectata poate fi stearsa si refacuta cu ajutorul codurilor FEC

Abilitatea de a indeplini reglementari foarte variate existente in lume

Coexistenta cu sisteme prezente si viitoare


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 186

Sensibilitate ridicata la interferentele inter-canale - ICI


Dezavantaje ale OFDM

Sensibil la offset-ul frecventei si fazei subpurtatoarei

PAPR neliniaritatile amplificatoarelor afecteaza


ortogonalitatea

Sensibil la offset-ul tactului de esantionare

Sensibil la zgomotul de faza de inalta frecventa

PAPR reduce randamentul amplificatoarelor de putere RF


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 187
WOFDM - Wideband OFDM
Wideband OFDM varianta a OFDM la care distanta intre
subpurtatoare este aleasa suficient de mare astfel incat erorile in
frecventa intre emisie si receptie sa fie o fractiune mica a acestei
diferente efect redus asupra performantelor globale
WOFDM Introdusa la realizarea W-LAN
Avantaje cele pe care le are OFDM
Avantaje in plus:
mai putin sensibil la offset-ul subpurtatoarelor
randament bun al amplificatoarelor de putere RF
comportare mai buna la fadingul multicai, dependent de frecventa
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 188

Specificati pentru:

Viteza de Bit, Largimea de banda, Cerinte ale BER,


Imprastierea valorii medii a intarzierii de propagare, etc.

Spatiul de garda (Guard Time)

2 - 4 ori Imprastierea valorii medii a intarzierii de propagare a


canalului.

Durata Simbolului.

Durata Simbolului cel putin de 5 ori spatiul de garda pentru a


minimiza reducerea raportului Semnal / Zgomot (SNR).

Numarul de Subpurtatoare (NSC).

Spatierea Subpurtatoarelor = 1/(Durata Simbol), NSC = BW/


(Spatiul Subpurtatoare)

Alegerea Modulatiei si a Codarii.

Determinata de cerintele privind BER.

Numbarul de biti continuti de un simbol OFDM.


Definirea unui sistem OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 189

Digital Television (terestra)


Standard European si Australian

DAB Digital Audio Broadcasting

Wireless Local Area Networks (W - LANs)


IEEE 802.11a, 11g
HiperLAN 2

Wireless MAN and WAN


IEEE 802.16 o singura purtatoare, 10 66GHz
IEEE 802.16a,b 2-11GHz, MAN

ADSL (asymmetric digital subscriber loop)


Transmiterea de date cu viteza mare pe linile telefonice
existente

Viitoarele sisteme de telefonie celulara ?


Aplicatii ale OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 190
0.64-
8.192
231.9 1.104 1.104 4.3125 36-127
7-28
256 (down)
64 (up)
ADSL
3.072 24/48/96
msec
2.048 1.536 1.00 1536 2048
8192
DAB
0.68-
14.92
224 9.174 7.643 4.464 1712
842
2048
1024
DVB-T
134
112 8/7 BW
1.25
20
1.25
28
Max
2048
2048 802.16
6-54 3.2
0.8
20 16.56 312.5 52
4
64 802.11a
6-54 3.2
0.8
20 16.25 312.5 52
4
64 HyperLAN/2
Rata
pentru
Date
Mbit/s
Durata
Simbol
sec
Rate de
esantion
are
MHz
Largimea de
Banda
MHz
Distanta
intre
Canale
kHz
Numar
Purtatoa
re
Marimea
Transformat
ei
Sistemul
Sisteme OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 191

OFDM bine situat pentru a indeplinii nevoile viitoare


pentru traficul de transmisii pachetizate ale datelor.

OFDM pe cale sa devina o solutie populara pentru


retele locale wireless (LAN) si pentru accesul de banda
larga

OFDM va fi implementat in sistemul de telefonie


mobila celulara 4G ?
CONCLUZII & PERSPECTIVE
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 192
Gata Profesore!
Ne-ai umflat capul!
Sisteme de comunicatii mobile
terestre
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 194
Definitii, clasificari
Comunicatii mobile comunicatii ce asigura legatura intre doi corespondenti,
din care cel putin unul este mobil.
Evolutie CM orientate pe transport voce CM orientate pe transport date
Comunicatii mobile doua aspecte ale mobilitatii :

mobilitatea utilizatorului : comunica radio (wireless) in orice moment,


oriunde, cu oricine ( anytime, anywhere, with anyone)

portabilitatea dispozitivului: acesta poate fi conectat in orice moment, oriunde


in retea
Necesitatea interconectarii retelelor fixe si a celor mobile (GSMISDN; IP IPM)
Comparativ cu retelele fixe, cele mobile ridica o serie de aspecte:
Reduceri ale vitezelor de transmisie si BER datorita interferentelor produse de surse
perturbatoare ( auto, consumatori electrici, atmosferice, etc)
Reglementari restrictive privind frecventele disponibile
Intarzieri mai mari, propagare multicai, jitter mai mare
Securitate mai scazuta potential atacuri active ( interfata accesibila, simulare retea)
Mediul de transmisiune este partajat continuu
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 195
Comunicatii mobile terestre

Comunicatii mobile de telefonie convenionala (duplex sau semiduplex)

Comunicatii mobile de telefonie dedicate (trunking) statie de baza (controller)

Comunicatii mobile de telefonie celulara terminale grupate spatial (voce +date)

Comunicatii mobile de telefonie fara fir cordless

Comunicatii mobile de paging

Comunicatii mobile pentru transmisiuni de date Wireless retele ce


realizeaza transmisiuni complexe: tehnica de calcul, media, voce,etc.

Wireless Personal Area Network WPAN

Wireless Local Area Network WLAN

Wireless Metroplitan Area Network WMAN

Wireless Wide Area Network WWAN

Comunicatii mobile punct multipunct LMDS, MMDS


Comunicatii mobile prin satelit

Comunicatii mobile dedicate, telefonie voce si/sau date INMARSAT, GPS,etc

Comunicatii mobile telefonie voce si date sisteme LEO, MEO (Iridium,


Skybridge)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 196
Retele de Comunicatii Mobile
Prima Generatie
Analog
Baza: telefonia vocala
Capacitate scazuta
Acoperire limitata
local si regionala
Ex. NMT, AMPS,
TACS, C-net
Digital:
Circuite comutate
Voce plus aplicatii de
baza cu date :
Fax
SMS (small message
services)
Date cu circuite comutate
Viteza Date scazuta
Acoperire Regionala
cu roaming trans-
national
Ex. GSM, D-AMPS,
PDC, IS 95 CDMA
Digital:
Pachete si circuite
comutate
Date avansate ex.
aplicatii multimedia
Acces date rapid
Acoperire globala
Ex. UMTS (WCDMA,
TD/CDMA), IMT-2000
A doua Generatie A treia Generatie
Evolutia comunicatilor mobile
Utilizatori 2006: 2.53Mld total; 2.02 Mld - GSM, 320 Mil - CDMA, 81.2Mil -UMTS
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 197
telefonie celulara
satelite
Wireless LAN
telefonie
cordless
1992:
GSM
1994:
DCS 1800
2001:
IMT-2000
1987:
CT1+
1982:
Inmarsat-A
1992:
Inmarsat-B
Inmarsat-M
1998:
Iridium
1989:
CT 2
1991:
DECT 199x:
proprietary
1997:
IEEE 802.11
1999:
802.11b, Bluetooth
1988:
Inmarsat-C
analog
digital
1991:
D-AMPS
1991:
CDMA
1981:
NMT 450
1986:
NMT 900
1980:
CT0
1984:
CT1
1983:
AMPS
1993:
PDC
4G A patra generatie: cand si cum?
2000:
GPRS
2000:
IEEE 802.11a
200?:
A patra
Generatie
(bazata pe
Internet)
Prima Generatie
A doua Generatie
A treia Generatie
Dezvoltarea Comunicatilor Mobile
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 198
2.5G, 2.75G (posibil 3.5G, 3.75G!)
CDMA
GSM
TDMA
PHS
(IP-Based)
64 Kbps
GPRS
115 Kbps
CDMA 1xRTT
144 Kbps
EDGE
384 Kbps
cdma2000
1X-EV-DV
Over 2.4 Mbps
W-CDMA
(UMTS)
Up to 2 Mbps
2G
2.5G
2.75G
3G
1992 - 2000+
2001+
2003+
1G
1984 - 1996+
2003 - 2004+
TACS
NMT
AMPS
GSM/
GPRS
(Overlay)
115 Kbps
9.6 Kbps
9.6 Kbps
14.4 Kbps
/ 64 Kbps
9.6 Kbps
PDC
Analog Voice
Digital Voice
Packet Data
Intermediate
Multimedia
Multimedia
PHS

TD-SCDMA
2 Mbps?
9.6 Kbps
iDEN
(Overlay)
iDEN
Source: U.S. Bancorp Piper Jaffray
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 199
Retele orientate spre voce / orientate spre date
Retelele orientate spre voce utilizeaza asa numita metoda de alocare fixa.
Fiecarui utilizator i se aloca o o portiune de frecventa din banda, pe o
portiune de timp (slot) sau un cod specific pentru intrega durata a legaturii.
Alocarea fixa asigura o conectare continua, necesara pentru comunicatii de
voce dar pote avea o rata de utilizare scazuta.
Retelele orientate spre date utilizeaza metode de acces aleatoriu.
Utilizatorii folosesc partajat acelasi mediu de transmisiune. Datele sosesc la
momente de timp aleatoriu, mediul este atribuit fiecarui utilizator in mod
aleatoriu.
Metoda de alocare aleatorie este mai potrivita pentru transmisia de date
deoarece datele sosesc in salve.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 200
Serviciul Mobil si/sau Wireless adapte la tipul de serviciu si locatie
UMTS
2 Mbit/s
UMTS, GSM
384 kbit/s
LAN
100 Mbit/s,
WLAN
54 Mbit/s
UMTS, GSM
115 kbit/s
GSM 115 kbit/s,
WLAN 11 Mbit/s
GSM / GPRS 53 kbit/s
Bluetooth 500 kbit/s
GSM / EDGE 384 kbit/s,
DSL/WLAN 3 Mbit/s
DSL / WLAN
3 Mbit/s
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 201
Relatia dintre viteza de transmisie si mobilitate la sistemele pentru
comunicatii mobile
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 202
Viteza de transmisie a datelor la diferite sisteme
10 kbits/sec
100 kbits/sec
1 Mbit/sec
10 Mbit/sec
100 Mbit/sec
0 GHz 2 GHz 1GHz 3 GHz 5 GHz 4 GHz 6 GHz
802.11a
UWB
ZigBee
Bluetooth
ZigBee
802.11b
802.11g
3G
UWB
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 203
Raza de actiune a sistemelor de comunicatii mobile
1 m
10 m
100 m
1 km
10 km
0 GHz 2 GHz 1GHz 3 GHz 5 GHz 4 GHz 6 GHz
802.11a
UWB
ZigBee
Bluetooth
ZigBee
802.11b,g
3G
UWB
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 204
performanta performanta
Pager
doar receptie
display redus
mesaj text simplu
Telefon Mobil
voce, date
afiseaza grafica simpla
PDA
afiseaza grafica
recunoastere caractere
WWW simplificat
Palmtop
claviatura dimensiuni
reduse
versiuni simple ale
aplicatiilor standard
Laptop/Notebook
Functionalitate completa
aplicatii standard
Sensori,
Controllere
Terminalele mobile realizeaza o utilizare graduala a posibilitatilor oferite
de retelele mobile.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 205
Sinteza performantelor sistemelor de comunicatii mobile.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 206

GSM : TDMA, FDMA, FDD

DECT : TDMA, FDMA, TDD

UMTS : W-CDMA (5 MHz band), FDD (or TDD)

WLAN (IEEE 802.xx):

802.11: DSSS or FHSS (2.4 GHz)

802.11 b,g: DSSS (2.4 GHz)

802.11 a: OFDM (banda de 20 MHz / 48subpurtatoare) in


gama de 5 GHz [similar si la ADSL]

Bluetooth: FHSS, 1 mW, 1600 hops/sec

Alte sisteme
Metode de acces multiplu utilizate in comunicatiile mobile:
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 207
Vehicole
transmisia de stiri,conditii drum, meteo, muzica DAB
comunicatii personale GSM
pozitia via GPS
Retele locale ad-hoc cu vehicolele din apropiere pentru prevenirea
accidentelor, ghidare, etc.
Transmiterea in avans date vehicole (autobuze, camioane, etc) pentru
programare intretinere vehicole
Urgente
Transmisia date pacient la spital, stare curenta, prim diagnostic
inlocuire infrastructurei fixe in caz de cutremur, uragane, incendii, etc.
Situatii de criza, razboi ...
Exemplu de aplicatie la trafic auto
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 208
Exemplu de aplicatie la trafic auto
a
d

h
o
c
UMTS, WLAN,
DAB, DVB, GSM,
cdma2000, TETRA, ...
Personal Travel Assistant,
PDA, Laptop,
GSM, UMTS, WLAN,
Bluetooth, ...
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 209
Comunicatii Mobile celulare
Comunicatii Mobile celulare sisteme diferite (AMPS, GSM, CDMA,etc )
factor comun SDMA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 210
Banda de frecventa alocata pentru un tip de serviciu divizata in canale (definite
de frecventa purtatoare) constituire seturi de frecvente
Teritoriu ce urmeaza sa fie acoperit divizat in celule reprezentare celule sub
forma hexagonala
Numar de celule >
Numar de seturi de
frecvente
REUTILIZARE
Celule care utilizeaza acelasi set de frecvente
d
Dispunerea celulelor
perturbatiile reciproce
intre celule cu acelasi set
de frecvente sa fie minime
PLANIFICAREA
RETELELOR MOBILE
d distanta de reutilizare
Celula de baza +
celule ce o inconjoara
zona de reutilizare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 211
Centrala de comanda a celulelor
PSTN
1
2
3
4
5
6
7
2
5
1
4
1
PLANIFICAREA RETELELOR MOBILE
N celule (1 7)
Zona de reutilizare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 212
Zona de reutilizare N celule
egale ca suprafata
R raza celulei
r distanta la mobil
(m,n) coordonatele
celulei de reutilizare
Se arata ca:
N R d 3
4
) 3 (
2 2
n m
N
+

Valori uzuale N = 3,4,7,9


d
r
M
A
0
A
1
A
2 A
3
A
4
A
5
A
6
( 0,0 )
( m,n )
N
R
Celulele A
1
A
n
produc
perturbatii in A
0
I
N, R, d se determina
astfel incat sa se asigure o
anumita valoarea S /I
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 213
Capacitatea creste > 3x.
Fiecare sector poate reutiliza sloturi (intervale de timp) si coduri.
Presupune utilizarea de antene adaptive
Interferentele sunt reduse prin sectorizare deoarece provin doar de la
sectoarele care au aceleasi frecvente
Sectorizarea imbunatateste S/I
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 214
Abonatul mobil se deplaseaza din celula A in celula B.
Handover ( handoffs) procesul de preluare a comunicatiei de echipamentul din
celula B cand mobilul paraseste celula A
Conditie comunicatia nu trebuie sa sufere intreruperi sau o scadere a calitatii
Limita
performantei
minime
Margine de preluare
(Handover)
A
B x y
z
Decizia de preluare computer prelucreaza informatia privind nivelul
semnalului
Preluarea comunicatiei (Handover)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 215
Marimea celulei adaptata tipului de zona si sistemului de comunicatii
Satellite
Macrocell
Microcell
Urban
In-Building
Picocell
Global
Suburban
Basic Terminal
PDA Terminal
Audio/Visual Terminal
O zona poate fi acoperita de mai multe tipuri de celule, de la diferite sisteme de
comunicatii mobile Straturi Multiple
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 216
Tabel comparativ al sistemelor celulare din generatia a doua
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 217
Tabel comparativ al sistemelor cordless
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 218
Retele Wireless
IEEE 802.15.3
UWB, Bluetooth
Wi-Media,
BTSIG, MBOA
WAN
MAN
LAN
PAN
ETSI
HiperPAN
IEEE 802.11
Wi-Fi Alliance
ETSI-BRAN
HiperLAN2
IEEE 802.16d
WiMAX
ETSI HiperMAN
&
HIPERACCESS
IEEE 802.20
IEEE 802.16e
3GPP (GPRS/UMTS)
3GPP2 (1X--/CDMA2000)
GSMA, OMA
Sensors
IEEE 802.15.4
(Zigbee Alliance)
RFID
(AutoID Center)
RAN
IEEE 802.22
Radio Aria
Network
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 219
Retele suprapuse
Integratrea unor retele heterogene, fixe si
mobile cu caracteristici de transmisie diferite
Regionala
Zona metropolitana
Campus
In casa
Preluare
(handover)
pe verticala
Preluare
(handover)
pe orizontala
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 220
OSI Open Sistem Interconnection
Modelul OSI
Unitate
pt date
Plan funct. Functia
Pl
funct
Host
Date
Aplicatia Proces retea la aplicatie
Prezentare Reprezentare date si criptare
Sesiune Comunicatia Interhost
Segmente Transport Conectare end-to-end si fiabilitatea (TCP)
Pl
funct
Media
Pachete Retea Determinarea drumului si adresarea logica (IP)
Cadre Link Date Adresarea fizica (MAC & LLC)
Biti Fizic Mediul, semnalul si transmisia binara
OSI efort de standardizare (1982) ISO si ITU-T model de protocoale pentru
planurile functionale, definind interoperabilitatea intre dispozitive si software
Modelul OSI descriere abstracta a planurilor functionale pentru protocoalele de
comunicatii si retele de calculatoare Modelul OSI cu sapte planuri functionale
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 221
Modelul OSI aplicat la comunicatile mobile
Locare serviciu
Aplicatii noi, multimedia
Aplicatii adaptive
Aglomerare si flow control
Calitatea serviciului (QoS)
adrese, rutare, localizare dispozitive
hand-over
Autentificare
Acces media
Multiplexare
Control acces media
Criptare
Modulatie
Interferente
Atenuare
Frecventa

Pl. funct Aplicatii

Pl. funct Transport

Pl. funct Retea

Pl. funct link date

Pl. funct fizic


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 222
Modelul OSI la sistemele celulare
Planurile functionale (PF) ierarhizate PF inferioare asigura servicii pentru cele
superioare
PF constituit din parti situate in diferite echipamente si subsisteme.
Sistemele celulare structura si
denumire diferita a PF
protocoale pe mai multe PF
R
R
M
a
n
a
g
e
m
e
n
t
T
r
a
n
s
m
is
iu
n
e
M
o
b
. M
a
n
a
g
m
e
n
t
C
o
m
. M
a
n
a
g
e
m
e
n
t
O
p
e
r
.,
A
d
m
., M
a
n
.
Operator
Abonat
Necesita un schimb de informatii
pentru functionare protocoale
Incadrarea in OSI
pana la Planul Functional
3 (trei)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 223
Aspectele economice
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 224
Communicatii Wireless
Calitatea transmisiunii (largime de banda, rata erori (BER), intarzierea)
modulatia, codarea, interferenta
Accesul media , reglementari
...
Mobilitatea
servicii dependente de locatie
Transparenta locatiei
Calitatea suportului pentru serviciu (intarzierea, jitter, securitatea)
...
Portabilitatea
Consumul de putere
Dimensiunea afisorului, puterea de calcul limitata, ...
Calitatea serviciului (QoS)
...
Domenii de interes in Comunicatiile Mobile
Comunicatii Mobile Celulare
GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 226
Istoric
Sistemele de CM din generatia 1 prezinta dezavantaje majore:

Cresterea capacitatii sistemului limitata

Limitari in asigurarea calitatii

Pret de cost ridicat

1982 in Europa in cadru CEPT Group Special Mobile = GSM sistem


Pan European specificatii tehnice CM in banda 900MHz

1987 adoptarea tehnologiei si primul prototip

1991 Expozitia Telecom 91 se prezinta sistemul sub denumirea Global


System for Mobile = GSM specificatii tehnice cuprind 161 recomandari in
16 sectiuni 6000 pagini

1989 responsabilitatea este preluata de ETSI : faza 1 1990 ; faza 2 1995

Peste 300 de retele GSM in peste 200 tari

GSM etape de dezvoltare pentru cresterea capacitatii de transmisie date


generatia 2.5 generatia 3
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 227
Evolutia sistemelor de comunicatii mobile celulare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 228
Principalele caracteristici

Prelucrarea digitala a semnalelor voce, fax, date 22,8 kb/s / 11.4 kb/s

Codarea vorbirii 22,8 kb/s reducere la 13 kb/s (6,5 kb/s) date 9,6
kb/s
GPRS (General Packet Radio Service), in GSM phase 2 115kb/s
EDGE (Enhanced Data rates for GSM Enhancement) 384kb/s

Reducerea interferentei intersimbol (ISI) egalizari adaptive ale


caracteristicilor canalului

Alocare adaptiva a canalului Adaptive Channel Alocation ACA

FDMA/TDMA utilizarea unui canal de catre 8 utilizatori

Transmisia si receptia de la si spre terminal benzi de frecventa diferite (25MHz)

Terminalul Mobil (MS) participa la transferul intre celule reduce timpul de


transfer Mobile Assisted HandOff = MAHO

Controlul puterii semnalului de la emisie

Control lent al saltului de frecventa a purtatoarei Freqency Hopping = FH

Control interfata prin transmisie discontinua Discontinous Transmmision =DTX

Sistem flexibil functiile configurabile software

SDMA celule: macrocelule, microcelule, celule selective, tip umbrela


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 229
REGISTRUL
VIZITATORI
(ROAMING)
REGISTRUL ABONATILOR
DIN ZONA
REGISTRUL
MOBILE
FURATE,
STRICATE
AUTENTIFICARE,
CODARE
INTERFATA SPRE RETELE
DE TELEFONIE FIXA
IERARHIA
CELULELOR
EMITATOARE
& RECEPTORE
DIN CELULA
Mobil
SIM:
IDENTIFICA
ABONAT
RATA DATE : 9.6 Kbps
Interfata
U
m
Interfata A
bis
Interfata A
Architectura GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 230
GSM: elemente si interfete
MS MS
BTS
BSC
GMSC
IWF
OMC
BTS
BSC
MSC MSC
U
m
EIR
HLR
VLR VLR
ISDN, PSTN
radio cell
radio cell
MS
AUC
O
NSS
MS MS
BTS
BSC
GMSC
IWF
OMC
BTS
BSC
MSC MSC
A
bis
U
m
EIR
HLR
VLR VLR
A
BSS
PDN
RSS
celula radio
celula radio
MS
AUC OSS
semnalizare
HLR
VLR
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 231
Sistemul GSM subsisteme:

Terminalul Mobil (ME sau TE) identificat prin International Mobile


Equipment Identity (IMEI) tara/tipul_aprobare_cod producator
_numar_ serial
1. Abonatul Mobil Mobile Subscrieber = MS format din:

Modulul de identificare a abonatului Subscriber Identity Module SIM


poate fi mutat pe un alt terminal
contine International Mobile Subscriber Identity (IMSI) (<= 15 digits)
codul_de tara_mobile codul_retelei_ mobile ID_HLR/statie_mobila
cheia secreta de autentificare
modul memorie pentru agenda, tonuri de apel, etc.
accesul se face pentru serviciile de pe SIM nu de pe TE
facturarea se face pentru serviciile de pe SIM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 232
2. Subsistemul statiei de baza Base Station Subsystem BSS
Statia de emisiereceptie de baza Base Tranceiver Station BTS
realizeaza legatura radio cu MS (1 6 purtatoare) si PCM cu BSC 7 48
convorbiri simultane
Controlerul statiei de baza Base Station Controller BSC controleaza
si gestioneaza resursele radio primeste informatii de la MS la interval de
480ms si ia decizii privind celula, putere de emisie, handover, etc.
Realizeaza legatura MS cu centrala de comutatie a mobilelor MSC
Controleaza pana la 40 BTS-uri
3. Subsistemul de comutare al retelei Network Switching System
NSS principalele subsisteme componente:
MSC (Mobile Switching Centre) Centrala de comutatie a abonatilor mobili

HLR (Home Location Register) Registrul abonatilor locali (din zona)


VLR (Visitor Location Register) Registrul abonatilor in vizita
EIR (Equipment Identity Register) Registrul cu echipamentul abonatilor
AUC (Authentication Centre) Centrul de autentificare

IWF (InterWorking Function) pentru conectarea cu alte retele


EC (Echo Canceller) Anularea ecoului
MS + BSS RSS
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 233
Componentele sistemului de comutare GSM
MSC
Comutarea convorbirilor
Suport pentru operarea si managementul retelei
Asigura realizarea diferitelor semnalizari intre componente
(Signaling System 7 SS7)

Interconectarea diferitelor retele


Colecteaza date pentru facturarea convorbirilor
Deserveste o zona geografica mai mare (mai multe BSS)
Gateway MSC GMSC
MSC care realizeaza interfatarea si interconectarea BSS din
reteaua GSM cu PSTN / ISDN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 234
Home Location Register (HLR)

Baza de date de referinta pentru profilul abonatului

Datele de identificare ale abonatului ID (IMSI si


mobile station ISDN number MSISDN)

Adresa curenta din VLR ( locarea geografica a abonatului)

Servicile suplimentare pentru care a optat abonatul

Informatii suplimentare ale serviciului

Statutul abonatului (inregistrat /anulat)

Cheia de autentificare si functionalitatea AUC

TMSI Temporary Mobile Subscriber Identity

MSRN Mobile [Station|Subscriber] Roaming Number

HLR poate deservii mai multe MSC


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 235
Visitor Location Register (VLR)

Baza de date temporare exista atata timp cat abonatul se gaseste


si este activ intr-o anumita zona de acoperire.

Schimba informatii cu HLR de care apartine MS directionare


apeluri direct la celula in care se gaseste abonatul

Contine urmatoarele:

Starea in care se gaseste Mobilul (Ocupat/ Liber/ Nu raspunde


/etc.)

Identitatea zonei de locare Location Area Identity (LAI)

TMSI Temporary Mobile Subscriber Identity

Numarul de roaming MSRN (Mobile Station Roaming


Number)

Integrat in MSC (cel mai adesea)


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 236
Equipment Identity Register (EIR)

Baza de date care contine informatii pentru validarea IMEI

White List lista cu toate echipamentele mobile


validate IMEI valabil

Black List lista cu echipamentele mobile care nu


corespund cu prescriptiile retelei sau sunt furate

Grey List lista cu echipamentele mobile care sunt


incerte sau defecte
Authentication Center (AUC)

Contine baza de date cu cheile secrete din SIM-urile ME

Furnizeaza parametrii pentru autentificare si criptare

Asigura confindentialitatea convorbirii

Protectia retelei contra fraudelor si al accesului neautorizat

Se realizeaza combinat cu EIR si se plaseaza in apropierea HLR


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 237

Realizeaza functii ce fac posibila comunicarea intre GSM si


retele publice /private de date.

Functile de baza ale IWF sunt:

Conversia vitezei de transmisie

Adaptarea protocoalelor de transmisie

IWF incorporeaza si ansmablul de Modemuri


De exemplu: GSM DTE PSTN DTE
IWF Modem Analog
Inter Working Function
Echo Canceller = EC schema de anulare a ecoului

Ecoul apare foarte suparator la comunicarea GSM PSTN


generat de trecere de la 4 fire la 2 fire.

Pentru anulare se utilizeaza o schema Echo Canceller (EC).

Ecoul greu suportat de abonatii mobili MS

Intarzierea totala pe ambele sensuri 180 ms in sistemul GSM

EC este plasat pe partea spre PSTN a MSC

Compensare de pana la 68 ms cu EC
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 238
4. Operation & Maintenance System (OMS)

OMC Operation & Maintenance Center sistem de management care


supravegheaza blocurile functionale GSM
Management al evenimentelor si alarmelor
Managementul defectiunilor, detectia erorilor si a blocarii retelei
Managementul performantelor
Managementul programelor si configurarilor de setare
Managementul securitatii
Asigura operatiuni pentru intreaga retea sau pentru o parte
Format din:

NMC Network Management Center centrul de administrare al retelei


Unic la nivelul unei retele
Instrument de planificare al retelei
Comunicatiile de date intre NMC, OMC, celelalte subsisteme si module
interfete de date cu protocol X25
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 239
Interfete in GSM
Doua categorii de Interfete
Interfete Standard

Trunchiuri 2 Mbps (E1)

Signalling System No. 7 SS7 ( CCS7)

X.25 (Mod Pachete Comutate)

Um MS BTS
Abis BTS BSC
A BSC MSC
B MSC VLR
C MSC HLR
D VLR HLR
E MSC MSC
F MSC EIR
G VLR VLR
H HLR AUC
Interfete GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 240
Protocoalele GSM sunt in principal divizate pe trei planuri functionale (PF):
PF 1: Planul functional fizic
Realizeaza transmisia fizica (TDMA, FDMA, etc.)
Evalueaza calitatea canalului
Se utilizeaza interfata U
m
si legaturi PCM 30 sau ISDN (interfata Abis si
interfetele A la F).
PF 2: Planul functional pentru link-uri de date
Multiplexarea a doua sau mai multe conectari pe canalele de control /semnalizare
Detectia Erorilor (bazat pe HDLC High level Data Link Control)
Flow control
Asigurarea calitatii transmisiei
Rutarea
PF 3: Planul functional de retea
Managementul conectarii (interfata radio)
Managementul datelor de localizare
Identificarea abonat
Managementul servicilor suplimentare (SMS transfer apel, conferinta, etc.)
Planurile functionale GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 241
Procese de Baza

AUTENTIFICAREA

CIFRAREA

INREGISTRAREA

STABILIREA LEGATURII

HANDOVER / HANDOFF

ROAMING
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 242
Specificatile GSM
Spectrul RF
GSM 900
Mobil la BTS (uplink): 890-915 (880-915) MHz
BTS la Mobil (downlink): 935-960 (925-960)
MHz
GSM 1800 (DCS)
Mobile la BTS (uplink): 1710-1785 MHz
BTS la Mobile (downlink) 1805-1880 MHz
GSM1900 (PCS)
Mobil la BTS (uplink): 1850 - 1910 MHz
BTS la Mobil (downlink): 1930 - 1990 MHz
Separare purtatoare : 200 kHz
Distanta Duplex : 45 MHz
Nr. de purtatoare RF : 124
Metoda Access : TDMA/FDMA/SDMA
Metoda de modulatie : GMSK
Viteza de transmisie date: 270.833 Kbps
Largimea de Banda
2x25 MHz
Largimea de Banda
2x75 MHz
Largimea de Banda
2x60 MHz
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 243
Canalul radio
Spatiu
de
garda
100 kHz
Spatiu
de
garda
100 kHz
Spatiu
de
garda
100 kHz
GSM accesul multiplu de tip SDMA / FDMA / TDMA
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 244
FDD
Uplink= 890 915 MHz
Downlink = 935 960 MHz
f
ul
(k) = 890,2 + (0,2)(k-1) MHz
f
dl
(k) = f
ul
+ 45 MHz
in care k = ARFCN ; 1 k 124
ARFCN numarul canalului de radiofrecventa alocat legaturii
MS
MS
BTS
BTS
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 245
Canal fizic
Canal fizic GSM canalul se obtine prin alocarea unei purtatoare
radio (perechi) pentru un interval de timp bine precizat (Time Slot, cu
aceiasi indici ).
TDMA 8 salve (burst) grupate cadru = frame 4.615 ms
8 utilzatori numerotati 0 7.
Masura timpului durata unei salve = Time Slot = burst =
15
/
26
ms
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
TS0 TS1 TS2 TS3
TS0 TS5 TS6 TS7
BTS transmite
Mobilul transmite
Mobilul nu trebuie sa emita si sa receptioneze simultan
Decalare cu durata a 3 TS a emisiei BTS si Mobil TDD
Simplificare importanta a constructiei echipamentului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 246
Tail (3 biti) : biti zero acopera perioada de ajustare a puterii de emisie la mobil
Stealing (Flag) : indica daca TS corespunde traficului sau datelor de semnalizare
Secv. de antrenare sincronizarea receptorului, evita fadingul multicale
Perioada de garda : utilizata pentru a evita suprapunerea a doua mobile
Organizarea temporala
Necesara pentru a permite sincronizarea mobilelor cu reteaua
12 13 14 15 16 17 18 19 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 20 21 22 23 24 25
TCH
SACCH
TCH
neutilizat
26 Cadre = Multicadru
Multiframe : durata 120ms
Cadrul (frame) TDMA : durata
120
/
26
ms
Tail
3 biti
Date 57 biti
1
bit
26 biti secv.
de antrenare
1
bit
Date 57 biti
Tail
3 biti
8
1
/
4
biti
garda
Stealing (Flag)
TS =
15
/
26
ms
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Canale dedicate
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 247
canale dedicate
canale comune
superframe = 26x51=1326 frame
2048 superframe
Numerotare pentru supercadre, multicadre se reia ciclic
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 248
Canale Logice
Reteua GSM informatii foarte diferite: voce, date, semnalizari pentru
functionarea retelei
Functie de natura informatiei transmise se definesc canale logice, prin transpunerea
informatiei intr-un anumit canal fizic si asignarea anumitor parametrii ai transmisiei.
Organizarea canalelor logice depinde de tipul aplicatiei si de directia in carea are
loc transmisia (uplink/downlink sau bidirectional)
Distingem doua grupe mari de canale logice:
canale de trafic (TCH), care transporta date de la utilizator
canale de control (CCH) care gestioneaza transmisiunea

Canalele de trafic transporta voce si date ale abonatului se doreste ca sa


aiba o viteza de transmisie cat mai ridicata

Canalele de control transporta date necesare realizarii comunicatiei si functionarii


retelei (semnalizare, sincronizare, informatii privind parametrii ai transmisiei,
mobilitatea, etc) se doreste ca sa aiba viteze cat mai mici pentru a ocupa cat
mai putin din capacitatea canalului.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 249
Organizarea canalelor logice
TCH
(trafic)
CCH
(control)
BCH
CCCH
Dedicate
2.4 kbps
4.8 kbps
9.6 kbps
FCCH (Corectarea frecventei)
SCH (Sincronizare)
PCH (Paging dl)
RACH (Random Access ul)
AGCH (Access Grant dl)
SDCH (Stand Alone)
SACCH (Slow-associated)
FACCH (Fast-associated)
Half rate 11.4kbps
Full rate 22.8kbps
Vorba
Date
Canale
logice
GSM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 250
TCH Traffic channels canale dedicate transport vorba si date
TCH/F canalele de trafic cu debit intreg (Full-rate Traffic CHannels)
utilizeaza grupul de 26 cadre TDMA 22,8 kb/s (voce 13kb/s + FEC)

debit date: 12, 6, 3.6 kb/s +FEC debit mai mare la GPRS utilizare
canale logice multiple
durata multicadrului : 26 8
15
/
26
ms = 120ms denumit Multicadru 26
24 cadre rezervate pentru trafic
1 cadru utilizat pentru Slow Associated Control Channel (SACCH)
utilizat pentru semnalizari care nu sunt critice
1 cadru in mod curent nu este folosit
aceasta perioada permite mobilelor sa realizeze alte functiuni ca de
ex. masurarea nivelului semnalului din celulele invecinate
TCH/H canale de trafic cu debit jumatate (Half-rate Traffic CHannels)
11.4 kb/s
dubleaza capacitatea sistemului
structura multicadrului 26 diferita fata de cele cu debit intreg
codarea la debit jumatate definita in specificatile din faza 2-a
la 6.5 kbs in loc de 13 kbs

sunt specificate si canale cu debit 1/8 utilizate pentru semnalizare


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 251
Canalele de control (Control channels) mesaje management si intretinere retea
BCH Broadcast Control CHannel :
transmite identitatea BS, frecventele alocate BS, secventa alocata
salturilor de frecventa, lista celulelor vecine pentru a fi monitorizate
SCH Synchronisation CHannel :
transmite mobilului una din cele 8 secvente definite pentru antrenare in
vederea realizarii egalizarii
MS compara aceasta cu secventa de antrenare primita in fiecare TS
FCCH Frequency Correction CHannel :
referinta de frecventa a retelei sincronizeaza MS cu reteua
PCH Paging Channel : se face anuntul catre MS ca este apelat
RACH Random Access CHannel :
utilizat de MS pentru a cere accesul in retea
AGCH Access Grant CHannel :
utilizat de BS pentru a transmite catre MS ce canal sa utilizeze
SDCH Standalone Dedicated Control CHannel :
pentru schimburi de semnalizari bidirectionale
SACCH Slow Associated Control CHannels asociat fiecarui TCH
date non critice privind parametri de masura si control
FACCH Fast Associated Control CHannels poate sa inlocuiasca un
TCH

date urgente (ex. semnalizare handover, autentificare)


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 252
Realizarea legaturii radio
BTS si MS clasificare in clase, functie de puterea de emisie
BTS 2,5 320 w, clase de putere de 3 dB in cadrul unei clase
variatia in trepte 6x2 dB
MS 0,8 20 w, 5 clase, reglaj in trepte de 2 dB
Propagarea de tip NLOS
fading pe termen scurt
(Rayleigh) treceri sub
pragul stabilit pentru S/I
Conduc la aparitia ISI si
cresterea BER
t
ms
dB Nivel semnal
Prag
Apare si o dispersie a
intarzierilor semnalului
receptionat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 253
Mijloace de combatere a acestor fenomene nedorite:

controlul adaptiv al puterii asigurarea S/I optim

egalizarea canalului

transmisia discontinua (DTX) cu detectia activitatii vocale

saltul lent de frecventa (Frequency Hopping) fadingul depinde de

F H pe amble sensuri de comunicatie (Uplink si Downlink) .

Frecventa se modifica la fiecare cadru TDMA ( se realizeaza o


calitate egala a canalelor)

FH proces continuu

MS poate sari (Hop) pe maximum 64 frecvente cu viteza de 217 H/s

Secventele de realizarea a salturilor Ciclic sau Non-Ciclic

Sunt posibile 63 secvente de salt Non-Ciclic

In aceiasi celula pot fi utilizate secvente de salt diferite

BS alege secventa de salt si o transmite prin BCCH

FH optionala pentru BS, obligatorie pentru MS


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 254
Etapele de procesare in GSM
Decodare Vorbire
Decodare Canal
De- Intretesere
Formare Salve
Decriptare
Demodulation Modulare
Criptare
Formare Salve
Intretesere
Codare Canal
Codare Vorbire
Interfata Radio
Vorba Vorba
13 Kbps
22.8 Kbps
22.8 Kbps
33.6 Kbps
33.6 Kbps
270.83 Kbps
Vorba = semnal
analogic audio
informatia principala
necesita o
prelucrare laborioasa
in banda de baza
pentru a fi transmisa ca
semnal digital
Etapele pot cuprinde
mai multe procese
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 255
La codorul
de canal
Voce
0,4 3,5 kHz
Esantionare
Cuantizare
Codorul pentru voce trebuie sa realizeze o compresie a fluxului de date de 104
kbps la 13 kbps 8 ori codare parametrica (RPE LTP)
RPE-LPC : Regular Pulse Excited Long Term Prediction (GSM 06.10)
x(n)
Extragere
parametrii
model
Model
x(n)
+
-
e
m
(n)
p
m
(n) x
m

Model
+
+
x(n)
(n) x
m

Principiul codarii parametrice ambii parteneri cunosc apriorii


structura modelului
Codor
Decodor
Semnal
Estimatul Semnalului
parametrii
Semnal eroare model
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 256
Semnalul audio vocal semnal nestationar, lent variabil in timp
Pe durate de 15 30 ms poate fi considerat quasistationar cadre de 20ms
1 perioada glotala pentru voce grava sau 10 perioade pentru voce inalta
Modelul pe baza modelului tractului vocal uman analiza si sinteza vorbirii
Preprocesare
x(n)
s(n)
Semnalul audio vocal s(t) esantionare si formare
cadre de 20 ms 160 esantioane x 13 biti
Preprocesare eliminare componenta de cc si accentuare frecvente inalte
Semnalul x(n) analiza liniar predictive pe termen scurt (LPC : Linear Prediction
Coding filter) se determina parametrii de model cuantizati si codati
Coeficientii LAR (Log Area Ratio) 36 biti / 20ms
Eliminare corelatiei dintre 8 esantioane succesive Filtru de eroare a predictiei
antegrade pe termen scurt
Eliminare (reducerea) corelatiei pe termen lung (periodicitatea fonemelor sonore)
Filtru de eroare a predictiei antegrade pe termen lung coeficientii LTP
(Long Term Prediction filter) 9biti / 5 ms
Legare in bucla semnalul rezultat aplicat unui bloc functional RPE (Regular
Pulse Excitation signal) 47 biti / 5 ms
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 257
260 bits/20 ms
la codorul de
canal 76
parametrii
LPC (LAR): linear prediction coding LTP: long term prediction
RPE: regular pulse excitation
Experimental eronarea bitilor ce formeaza cadrul vocal (260biti / 20 ms) are efect
diferit asupra calitatii 6 clase de importanta 3 clase de protectie
Codarea de canal
Codare convolutionala si intreteserea blocurilor pentru a obtine protectia la erori
a blocului de 260 biti, divizat in cele trei clase de protectie TCH / F
clasa 1a : 50 biti cei mai sensibili la erori de bit protejare cu 3-biti de
paritate
clasa 1b : 132 biti cu sensibilitate moderata la erori
biti din clasa 1a si cei de paritate + biti din clasa 1b sunt aplicati unui codor
convolutional cu debit
clasa 2 : 78 biti cei mai putin sensibili la erori se concateneaza
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 258
Clasa 1a: CRC (3-biti detectia erori) si codare convolutionala (corectia erorii)
Clasa 1b: codare convolutionala Clasa 2: fara protectie la eroare
clasa 1a clasa 1b clasa 2
50 biti 132 biti 78 biti
3 biti paritate
182 bits
codarea convolutionala de bloc
biti neprotejati
260 bits
clasa 1a
3-biti
paritate
c
o
d
o
r

c
o
n
v
o
l
u
t
i
o
n
a
l
r

=

clasa 1b
clasa 2
tail biti
4
/
50
/
3
/
132
/
78
/
189
/
189
/
m
u
x
i
n
t
r
e
t
e
s
e
r
e
378
/
456 biti /
20 ms
/
22,8 kbps
codare de canal
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 259
Cadru
20 ms
Procesarea datelor pentru vorba
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 260
de la codorul de canal
blocuri
segmente
57-biti
segmente
114-biti
salva
TCH / F
Intreteserea
Intreteserea egalizare a erorilor Blocul divizat in 4 114 biti
Segmentele de la doua blocuri amestecate (intretesere) 57+57 biti
Biti din cele 4 subblocuri amestecate (intretesere) 8 segmente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 261
Evolutia sistemelor mobile celulare
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 262
Sistemul GSM sistem de generaia 2-a evolueaz prin
GPRS , HSCSD i EDGE UMTS
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 263
Principalele obiective marirea debitului de date, marirea capacitatii
si integrarea cu celelate retele
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 264
HSCSD nu presupune schimbri de echipamente (schimbri hardware) n reeaua
GSM reea care utilizeaz comutaia de circuite n transmisia de date.
HSCSD High Speed Circuit Switched Data
HSCSD este o variant mbuntit de GSM care permite unui utilizator
obinuit
GSM s stabileasc legturi de date la debite de pn la 57.6 kbps.
Acest debit este obinut prin posibilitatea operrii pe canale (sloturi) temporale
multiple.
Se pot atribui pn la 4 canale de trafic pentru un utilizator pe un canal se pot
transmite 9.6 kbps utili sau 14.4 kbps (variant obtinuta prin reducerea proteciei
datelor pe interfaa radio Um) Extinderea ratei la 14.4 kbps anterior HSCSD.
Debite utile maxime 4x9.6 kbps=38.4 kbps sau 4x14.4 kbps=57.6 kbps
Util i eficient n aplicaiile de timp real de debit mediu i este o bun pregtire
pentru pasul urmtor: GPRS.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 265
GPRS General Packet Radio Service
Principalele metode de comutaie sunt:

comutaia de circuite Reeaua GSM

comutaia de mesaje;

comutaia de pachete de date


Comutaia de pachete fr conexiune (sau neorientat pe conexiune)
internetul.
Comutaia de pachete orientat pe conexiune (sau circuit virtual)
configurarea unui circuit logic, numit circuit virtual. X.25 i ATM.
GSM standardizarea i dezvoltarea GPRS gestionat n faze.
Faza I standardele au fost create n 1997 exploatarea comercial n anul 2000
Faza 2+.
transferul de date n mod pachet punct la punct;
serviciile SMS peste GPRS;
tarifarea n funcie de volumul de date transferat;
interoperarea n mod pachet cu reele IP si X.25.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 266
GPRS infrastructura ce permite transmiterea datelor pe baza comutaiei de
pachete ntr-o reea GSM debite de la 14 kbps la maximum 170 kbps.
Reprezinta trecerea de la comutaia de circuite la cea de pachete.
Schimbarea tipului de comutaie (2.5G i 3G) transmiterea datelor
vocea comutat prin MSC.
Soluiile utilizate pentru creterea eficienei utilizrii resurselor radio sunt:

reducerea codrii canalului creterea ratei de transmisie a datelor (sunt


definite 4 scheme de codare: 9.05kbps, 13.4 kbps, 15.6 kbps, 21.4kbps);

operare multislot pn la 8 sloturi temporale per utilizator (HSCSD)

multiplexarea mai multor utilizatori pe acelai canal fizic transmisie de


pachete maximum 8 utilizatori pe slot temporal);

alocare asimetric uplink/downlink;

alocarea dinamic a canalelor ntre servicii comutate n mod circuit respectiv


pachet.
Cadru TDMA alocat unui utilizator cu schema de protecie minim (fr corecie de
erori) rezult rata util instantanee maxim posibil n GPRS (8x21.4 kbps =
171.2 kbps).
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 267
BSS Base Station System
BTS Base Transceiver Station
BSC Base Station Controller
NSS Network Sub-System
MSC Mobile-service Switching Controller
VLR Visitor Location Register
HLR Home Location Register
AuC Authentication Server
GMSC Gateway MSC
SGSN Serving GPRS Support Node
GGSN Gateway GPRS Support Node
GPRS General Packet Radio Service
Arhitectura GPRS
SS7
BTS
BSC
MSC
VLR
HLR
AuC
GMSC
BSS
PSTN
NSS
A
E
C
D
PSTN
Abis
B
H
MS
IP
2G+ MS (voce & date)
PSDN
Gi
SGSN
Gr
Gb
Gs
GGSN
Gc
Gn
2G MS (doar voce)
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 268
GPRS o reea nucleu proprie format prin interconectarea serverelor care
gestioneaz transmisia de pachete noduri suport GPRS (GSN- GPRS Suport
Node).
Reeua opereaz n paralel cu subsistemul reea i comutaie (NSS) al GSM, care
gestioneaza n continuare transmisia cu comutaie de circuite
GSN- GPRS dou tipuri: noduri care servesc abonaii mobili (SGSN) i noduri
poart (GGSN).

SGSN (Serving GSN) rol principal gestiunea mobilitii i a comunicaiei (ca


i MSC n GSM);

GGSN (Gateway GSN) rol principal asigurarea interoperrii cu reele


exterioare (ca i GMSC n GSM ).

GGSN asigur interoperarea cu reele de date de tip X.25 i IP.

Funciile de interoperare pot fi integrate ntr-un echipament unic (ca i n


GSM), un SGSN devenind i GGSN.

Realizeaza interconectarea cu alte retele externe cu transmisia tip pachet de date

Permit realizarea facturarii pe baza de volum de date sau de timp de conectare


Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 269
Elemente comune:
Partea radio:

Base Station Sub-system (BSS=BTS+BSC), care reprezinta


70% din costul hardware-ului

interfata radio (Um)


Bazele de date: HLR, VLR, AUC, EIR
Comparatie GSM - GPRS
Elemente noi in GPRS:
Packet Control Unit: PCU in BSS
SGSN, GGSN
Interfete: Gb, Gi, Gn, etc.
Software nou, dedicat
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 270
EDGE
EDGE: Enhanced Datarates for GSM Evolution.
Evolutia sistemului GSM realizata prin introducerea suplimentara fata de
GMSK a modulatiei 8-PSK.
ECSD: Enhanced Circuit-Switched Data.
Evolutia EDGE din HSCSD (release 99).
EGPRS: Enhanced General Packet Radio Service.
Evolutia EDGE din GPRS (release 99).
GERAN: GSM/EDGE Radio Access Network. Varianta 5 de standardizare a
evolutiei tehnologiei GSM si EDGE
EDGE evolueaz din GPRS comutaia de pachete de date, operare multislot,
codare adaptiv
EDGE noua scheme de modulatie si codare introduce o modulaie cu
eficien spectral mai mare 8-PSK liniar pentru cinci variante superioare
Rata de simbol identic cu rata GMSK 270.833
kbps
8 canale de trafic / utilizator debitul de bit maxim 384 kbps.
EDGE considerata ca tehnologia de generatia 2.75 a sistemelor celulare mobile
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 271
Acoperire 8-PSK
TRX apt EDGE
compatibil GSM
Acoperire GSM
A-bis
BTS
BTS
MSC
Gn
GGSN
Terminal EDGE,
compatibil GSM
Interfete care suporta
debit mai mare de date
Gb
BSC
A
SGSN
Functionalitate
EDGE in
elementele retelei
Implementarea EDGE pe retele GSM existente
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 272
Scheme de codare GPRS & EGPRS
GPRS patru scheme de codare,
CS-14 GMSK.
EGPRS scheme de codare si
modulatie MCS-1...9.
MCS-1...4 GMSK,
MCS-5...9 modulatie 8-PSK
CS-1
20
CS-2
30
CS-3
36
CS-4
50
8 kbps
12 kbps
14.4 kbps
20 kbps
MCS-7
MCS-1
22
MCS-2
28
MCS-3
37
MCS-4
44
MCS-5
56
MCS-6
74
56 56
MCS-8
68 68
MCS-9
74 74
redundancy from
channel coding
RLC data block,
number of octets
RLC/MAC block
(radio block)
8.8 kbps
11.2 kbps
14.8 kbps
17.6 kbps
59.6 kbps
22.4 kbps
29.6 kbps
44.8 kbps
54.4 kbps
8PSK
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 273
In concluzie In concluzie
Aplicatiile pentru comunicatii mobile migreaza spre multimedia
GSM GSM GSM faza 2+ GSM faza 2+ UMTS UMTS
s
Retele GSM evolueaza spre 3G
SMS SMS WAP WAP Internet Internet
Retele Wireless
WLAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 275
Definitii (UIT)

Fixed wireless access (FWA) acces radio fix aplicatie de tip


acces wireless, in care amplasarea (locatia) terminalului utilizatorului final
si punctul de acces in retea la care se va conecta acesta sunt fixe.

Mobile wireless access (MWA) acces radio mobil aplicatie de


tip acces wireless, in care amplasarea (locatia) terminalului utilizatorului
final este mobila.

Nomadic wireless access (NWA) acces radio nomad aplicatie de


tip acces wireless, in care amplasarea (locatia) terminalului utilizatorului
final poate fi in diferite locatii dar el trebuie sa fie stationar cand este activ
(functioneaza)
Definitia generala a retelei Orice aranjament de elemente ce sunt interconectate
Scopul fundamental al realizarii retelei furnizarea unor proceduri bine definite
de interconectare si curgere a informatiei intre noduri
Alt scop Asigurarea fiabilitatii comunicatiei
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 276
LAN Local Area Network grup de computere si dispozitive asociate care
impart in comun o linie de comunicatii sau o legatura radio, si in mod tipic si
resursele unui singur procesor sau server intr-o arie geografica mica.
Poate contine de la 2 3 utilizatori la mii de utilizatori
Wireless LAN o retea locala la care interconectarile se realizeaza prin mijloace
radio, cel mai frecvent in banda de frecvente ISM. Legatura radio este de tip NLOS.
Punctele de acces in retea sunt in esenta niste base station AP sunt conectate
la un hub Ethernet sau server si acopera cu semnal o zona cu raza de zeci, sute de
metri, prin penetrarea zidurilor si a altor obstacole nemetalice.
Access controller echipamentul hardware ce face parte din partea cablata a
retelei si care este dispus intre AP si partea protejata a retelei.
Utilizatorii mobili pot fi preluati de la un AP la un altul similar ca intr-un sistem
celular.
Protocoale regulile si specificatile de codare cu privire la datele ce se transmit.
Protocolul defineste formatul si semnificatia datelor care sunt schimbate in retea.
Protocolul determina de asemenea daca reteaua utilizeaza o arhitectura PP sau
client / server.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 277
Topologia aranjamentul geometric al dispozitivelor dintr-o retea sau
forma de realizare a unei retele locale (LAN) sau a altor sisteme de
comunicatii.
Topologia Bus (magistrala)
toate dispozitivele sunt conectate
la un cablu central bus sau
backbone relativ ieftine, usor
de instalat Ethernet
Topologia in stea toate
dispozitivele sunt conectate la un
hub central usor de instalat
se pot produce blocari la nivelul
hub comutatoare de retea.
Topologia in inel dispozitivele
sunt conectate unul dupa altul , in
bucla inchisa relativ scupe si
dificil de instalat permit o
largime de banda mare si pot fi
realizate pe distante mari
Stea
Inel
Bus
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 278
Hub dispozitiv de retea fara inteligenta
care transmite cate un semnal catre toate
dispozitivele conectate la el datele care
intra intr-un port sunt distribuite catre
celelalte porturi cel mai frecvent sunt
utilizate in retelele cu topologie in stea,
permit adaugarea sau scoaterea din retea
foarte usor fac parte din PF 1 OSI.
Switch comutator de retea imparte o
retea de dimensiuni mari in segmente mai
mici, reducand numarul de utilizatori care
folosesc aceleasi resurse de retea
stabileste o conexiune /comutare intre doua
dipozitive care vor sa comunice intre ele
ajuta la prevenirea coliziunilor la
transmisia de date si reduce congestia de
date imbunatind performantele retelei
fac parte din PF 2 OSI.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 279
Bridge conecteaza doua LAN si directioneaza
sau filtreaza pachetele de date dintre ele
oricare doua statii de lucru din cele doua retele
pot schimba date intre ele transparente pentru
protocoale si dispozitivele de la alte niveluri ca
de ex. routerele directioneaza datele functie
de adresa Hardware (MAC) si nu de adresa de
retea (IP) fac parte din PF 2 OSI
Repetoare utilizate pentru a mari nivelul
semnalului intre doua portiuni de cablu sau
doua AP wireless nu pot conecta doua
arhitecturi de retea diferite realizeaza o
refacere a formei semnalului si
sincronizarilor fac parte din PF 2 OSI
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 280
Router dispozitiv care poate conecta orice
numar de LAN uri utilizeaza protocoale
standard pentru mutarea pachetelor de date la
destinatia lor mai complexe decat Bridge
conecteaza retele cu topologii diferite
dirijeaza datele dupa adresa de retea (IP) si nu
dupa cea de hardware (MAC) fac parte din PF
3 OSI.
Network Interface Cards (NIC) pun datele
in pachete si le transmit in retea pot fi pentru
retele cablate sau retele radio la laptopuri in
slot de tip PCMIA sau incluse in carduri PC
desktop si servere carduri de tip plug-in ISA,
PCI, etc)
Gateway conecteaza retele cu protocoale
diferite
Proxy server server care izoleaza reteua
interna de internet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 281
Tehnologii de acces Wireless
DAB
HiperLAN2,
802.11a/.11g
v
i
t
e
z
a

r
e
l
a
t
i
v
a


[
k
m
/
h
]
250
100
50
5
0
10 kbit/s 2 Mbit/s 20 Mbit/s 150 Mbit/s
DECT
UMTS
G
S
M
,

T
E
T
R
A
Debit de date
802.11b
Bluetooth
Sisteme de distributie punct-multipunct
FDD
TDD
limita fizic /
economica
E
D
G
E
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 282
Extremely
Low
Very
Low
Low Medium High Very
High
Ultra
High
Super
High
Infrared Visible
Light
Ultra-
violet
X-Rays
Audio
Radio UM
Radio US Radio FM
Television
Infrared wireless LAN
902 - 928 MHz
26 MHz
Celulare)
G3 (1.9GHz)
2.4 - 2.4835 GHz
83.5 MHz
(IEEE 802.11)
5 GHz
(IEEE 802.11)
HyperLAN
HyperLAN2
ETSI benzi putin diferite : 5.15 5.35 GHz si 5.47 5.725 GHz.
12 canale in banda 5 GHz, fiecare cu largime de banda de 20 MHz fara suprapunere
Conditii suplimentare ETSI alocarea dinamica a frecventelor (Dynamic
Frequency Selection DFS ) si controlul puterii la emisie ( Transmit Power Control
TPC ) au condus la elaborarea standardului IEEE 802.11h Max. 200 mW EIRP
DFS si TPC nu sunt necesare daca puterea de emisie este permanent mai mica de
50mW EIRP si se utilizeaza doar banda de 5.15-5.25 GHz
Benzi de frecventa ISM
ISM benzile pentru serviciul Industrial, Scientific, Medical fara licenta 22MHz
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 283
Standardizarea retelelor Wireless

Retelele Wireless sunt standardizate de catre IEEE.

Coordonare comitetul de standardizare pentru 802 LAN MAN.


Application
Presentation
Session
Transport
Network
Data Link
Physical
Modelul
ISO
OSI
7 PF
Logical Link Control
Medium Access (MAC)
Physical (PHY)
Standarde
IEEE 802
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 284
IEEE 802.11 standard ce defineste o retea wireless pentru o zona
locala WLAN comparat cu standardul 802.3 Ethernet LAN.
Specificatiile 802.11 se refera la PF fizic PHY si la PF al controlului
mediului de acces MAC asigura compatibilitatea intre echipamentele
de la diferiti producatori.
Prima varianta 1997 2 Mbps cu legatura in InfraRosii (IR) si
wireless in banda ISM de 2,4 GHz MAC Carrier Sense Multiple
Access with Collision Avoidance (CSMA/CA) deficiente privind
interoprabilitatea
Apar variante bazate pe nucleul de baza al standardului
Definirea unor termeni
Wi-Fi Wireless Fidelity
Termen generic aplicat oricaror retele 802.11
Wi-Fi Alliance organizatie non-profit la nivel mondial, avand drept scop
realizarea adoptarii unui singur standard acceptat la nivel mondial pentru retele
WLAN de viteza mare
Retea Wi-FI se conformeaza specificatilor Wireless Ethernet Compatibility
Alliance (WECA)
Produsele certificate Wi Fi compatibile indiferent de producator sigla
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 285
IEEE 802.11
Specifica PF1 PHY si PF2 MAC pentru retele WLAN
PF2 MAC protocol CSMA/CA
PF1 PHY: DSSS, FHSS, 2.4GHz, DBSPK, DQPSK, IR 1 Mbit/s, 2 Mbit/s
IEEE 802.11 a
PF1 PHY de mare viteza in banda de 5 GHz, (1999)
OFDM cu BPSK, QPSK, 16-QAM si 64-QAM, rata de codare 1/2, 3/4
conduce la debit de date de 6 54 Mbit/s
IEEE 802.11 b
Extindere PF1 PHY de mare viteza in banda de 2.4 GHz (1999)
Suplimentar 2 scheme de modulatie : CCK, PBCC 5.5 sau 11 Mbit/s
Utilizeaza DSSS, poate sa devina compatibil cu 802.11 de 1 Mbit/s
IEEE 802.11 g
O noua extindere PF1 PHY de mare viteza in banda de 2.4 GHz (2003)
OFDM in banda de 2.4 GHz
Debit de date pana la 54 Mbit/s la fel ca in 802.11a
Compatibil cu 802.11
IEEE 802.11h (2003)
Management al spectrului ETSI (Europa) pentru banda de 5 GHz (802.11a)
DFS (Dynamic Frequency Selection) / TPC (Transmit Power Control)
IEEE 802.11c-v in lucru
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 286
IEEE 802.11
infrastructur
a
retelei
retea ad-hoc
AP
AP
AP
retea cablata
AP: Access Point
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 287

IEEE 802.16 standard care defineste reteua wireless pentru o zona


metropolitana WMAN proiectat sa accepte utilizatori nomazi si stationari.

IEEE 802.16e varianta evoluata care mareste mobilitatea (viteze de vehicol


max. 150 km ) si creste debitul de date utilizeaza OFDM

Solutie de realizare a buclei locale pentru accesul de banda larga, inlocuind


cablul, DSL sau T1 / E1

Tehnologie complementara de conectare a AP din WiFi la internet

75 Mbit/s pana la 50 km pentru LOS, pana la 10 km pentru NLOS; benzi in


domeniul de frecventa 2 66 GHz

Variante: 802.16: 10-66 GHz; 802.16a: 2-11 GHz in benzi licentiate; 802.16b:
5-6 GHz

Canale de banda larga 20, 25, 28 Mhz, capacitate pe ambele sensuri

MAC OFDM, TDM/TDMA, TDD/ FDD, profil adaptabil al salvei

Modulatie adaptiva

WiMAX = Worldwide Interoperability for Microwave Access

WiMAX Forumul WiMAX este o organizatie non-profit a industriei creata ca


sa promoveze si sa certifice compatibilitatea si interoperabilitatea produselor
wireless de banda larga promoveaza standardele IEEE 802.16 si ETSI
HiperMAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 288
Modulatia adaptiva
Reteaua alege dinamic cea mai buna forma de modulatie functie
de calitatea canalului
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 289
WPAN
IEEE 802.15.4 varianta de debit mic denumit ZigBee PHY: 868; 915
MHz si 2400 MHz
WPAN Wireless Personal Area Network
Zona acoperita mai mica 1m ... cativa km
Frecventele utilizate depind de cerintele impuse de transfer
Mai multe protocoale specifice Aria de aplicatii este enorma
Communicatia dintre dispozitive mobile (telefoane, aparate foto, computere,
periferice, etc.)
Retele de senzori in automatizari casnice si industriale
IEEE 802.15 standarde pentru retele Wireless personale cinci grupuri de lucru
IEEE 802.15.1-2002 standard WPAN bazat pe specificatiile Bluetooth v1.1
Bluetooth interfata universala pentru conectari wireless ad-hoc computere,
periferice dispozitive handheld, PDA, telefoane mobile, etc inlocuire IrDA
IEEE 802.15.3 variante de debit mare
IEEE 802.15.3a varianta de debit mare denumita UWB (Ultra Wide Band)
Multi Band-OFDM
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 290

Aplicatia principala
Senzori si Control:

Automatizari casnice

Automatizari industriale

Masuratori la distanta

Retele pe automobile

Jucarii Interactive

Urmarire RFID active

Medicale
ZigBee Metoda de acces: CSMA/CA
modulatie: DS-SS
20kbps (868MHz) 250kbps (2.4GHz)
Reteaua poate contine pana la 2
16
dispozitive
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 291
Elementele unei retele tip Wireless LAN
Wireless LAN
Conventional Wired LAN
Access Point Access Point
Access Access
Node Node
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 292
Definirea retelei
Retele Wireless pentru
zone personale (WPAN)
Retele Wireless pentru
zone personale cu debit
scazut (LR-WPAN)
Retele Wireless pentru
zone locale (WLAN)
Retele Wireless pentru
zone metroplitane
(WMAN)
Standard IEEE
IEEE 802.15.1
IEEE 802.15.4
IEEE 802.11
IEEE 802.16
Denumire
Bluetooth
ZigBee
WiFi
WiMAX
Variante de retele wireless in standardul IEEE 802
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 293
Retele Wireless
Senzori
IEEE 802.15.4
(Zigbee Alliance)
RFID
(AutoID Center)
IEEE 802.15.3
UWB, Bluetooth
Wi-Media,
BTSIG, MBOA
WAN
MAN
LAN
PAN
ETSI
HiperPAN
IEEE 802.11
Wi-Fi Alliance
ETSI-BRAN
HiperLAN2
IEEE 802.16d
WiMAX
ETSI HiperMAN
&
HIPERACCESS
IEEE 802.20
IEEE 802.16e
3GPP (GPRS/UMTS)
3GPP2 (1X--/CDMA2000)
GSMA, OMA
RAN
IEEE 802.22
Radio Aria
Network
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 294
Retea cu Infrastructura :
Reteaua wireless are un element central fix care gestioneaza reteaua si prin
intermediul caruia au loc toate procesele de comunicare.
Retea Ad hoc :
Reteaua wireless nu are un element central fix sau acesta este alocat dinamic astfel
ca topologia retelei se poate schimba in decursul timpului fara interventia
utilizatorului. Astfel de retele sunt mult mai flexibile si sunt mult mai dificil de
gestionat.
Topologia retelelor Wireless
Reteaua
IEEE 802.15.1 WPAN (Bluetooth)
IEEE 802.15.4 LR-WPAN
(ZigBee)
IEEE 802.11 WLAN (WiFi)
IEEE 802.16 WMAN (WiMAX)
Topologia
Ad hoc (cu element central alocat dinamic)
Ad hoc
Infrastructura (posibil si ad hoc)
Infrastructura
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 295
Retea
IEEE 802.15.1 WPAN
(Bluetooth)
IEEE 802.15.4 LR-
WPAN (ZigBee)
IEEE 802.11 WLAN
(WiFi)
IEEE 802.16 WMAN
(WiMAX)
Debit de date maxim
1 Mbit/s (Bluetooth v. 1.2)
3 Mbit/s (Bluetooth v. 2.0)
250 kbit/s
11 Mbit/s (802.11b)
54 Mbit/s (802.11g)
134 Mbit/s

Debite de date maxime pe un canal
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 296
Debitul de date in retele wireless
Debit date (Mbps)
Z
o
n
a
ZigBee
802.15.4
802.15.3
802.15.3a
802.15.3c
WPAN
WLAN
WMAN
WWAN
WiFi
802.11
0.01 0.1 1 10 100 1000
Bluetooth
802.15.1
IEEE 802.22
WiMax
IEEE 802.16
IEEE 802.20
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 297
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 298
Retele Wireless si Mobile
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 299
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 300
Furnizorii de servicii mobile internet inzestreaza nodul IP cu abilitatea de retine
aceiasi adresa IP si de a mentine conectivitatea neintrerupta cand terminalul se
deplaseaza in cadrul retelei (subretele) sau intre retele
Internet
Host B
Gateway A
171.68.0.0
Gateway C
140.31.0.0
Mobile Router
171.68.69.0
171.68.70.0
Mobile Router
171.68.69.0
171.68.70.0
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 301
Integrarea IP mobil si GPRS
Internet
WLAN WLAN
Hotspot Hotspot
Serving GPRS
Support Node
(SGSN)
BSC
BTS
Gateway
GPRS
Support Node
(GGSN)
RADIUS
Server
GPRS GPRS
Backbone Backbone
Network Network
(IP-Based) (IP-Based)
GTP
AP
Home Agent
Functia de Foreign Agent (FA}
poate fi adaugata la GGSN si
WLAN Access Router, desi
retelele mobile Mobile IP
lucreaza bine si fara FA.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 302

Mobile Router (MR)

Home Agent (HA)

Foreign Agent (FA) [1 Hop Away from MR]

Care of Address (CoA) [Tunnel Endpoint]

Correspondent Node (CN)

Security Association (SA) [SPI/Key]

ICMP Router Discovery Protocol (IRDP) [Advertisement]

Registration Request (RRQ)


Terminologia pentru IP mobil
MR
HA
FA
CN
Internet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 303
Bluetooth
Bluetooth solutie a unui sistem wireless ce cuprinde cerintele hardware,
software si de interoperabilitate standard deschis
retea de tip WPAN ce leaga laptopuri, PC-uri, periferice, telefoane mobile,etc
Document in doua volume: vol.1 Partea centrala (Core ); vol 2 Profile
Specificatiile Bluetooth elaborate de Bluetooth SIG ( Special Interest Group )
1994 ideia apartine specialistilor de la Ericsson
1998 Februarie : se formeaza grupul Bluetooth SIG
promotori grupul de companii : Ericsson, IBM, Intel, Nokia, Toshiba
1998 Mai : Bluetooth SIG devine public
1999 Iulie : este publicata specificatia 1.0A spec (>1,500 pagini)
1999 Decembrie : se lanseaza ver. 1.0B si se mareste numarul membrilor cu
3Com, (Lucent) Agere, Microsoft, Motorola
2000 Februarie : existau 1,500+, in prezent peste 2500
versiuni: 0.7 ---> 0.9 ---> 1.0A ---> 1.0B ---> 1.1 -->
2003 Noiembrie: versiunea 1.2
2004 Noiembrie: versiunea 2.0 ( denumita EDR or Extended Data Rate)
se mareste debitul de date la 2,1 3 Mb/s
In prezent in testare versiunea 2.1
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 304
Banda ISM 2.4 GHz 79 (23) canale RF distantate la 1 MHz
Canalul 0: 2402 MHz canal 78: 2480 MHz; spaiu de gard de 2 MHz la
limita inferioar i de 3,5 MHz la limita superioar
Modulatie GFSK filtrul Gaussian avnd BT=0.5
1-100 mW putere de emisie 3 clase: 100 mW (reglaj), 2.5 mW, 1 mW
MAC FHSS si TDD
Salturi de frecventa 1600 hops/s Secventele de salt intr-o maniera
pseudoaleatorie, determinate de master durat de 625 sec pentru slotul
de timp asignat unui hop
TDD pentru separarea sensurilor de transmisie
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 305
Legatura de voce SCO (Synchronous Connection Oriented), cu FEC
(forward error correction) fara retransmisie, duplex 64 kbps, punct la punct,
comutare de circuite
Legatura de date ACL (Asynchronous ConnectionLess) asincron,
recunoastere rapida, punct multipunct, debit date pana 433,9 kbps in mod
simetric si 723.2/57.6 kbps in mod asimetric, comutare de pachete
Topologie:
Celule ad-hoc ce se suprapun piconets (stea) formeaza un scatternet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 306
piconet poate avea minim doua dispozitive i maxim opt.
Intotdeauna unul din ele acioneaz ca master iar celelalte acioneaz ca
slave.
Intr-un piconet pot fi opt dispozitive active (un master i apte slave) dar mai
pot fi incluse i alte dispozitive slave n stare de ateptare (parked).
Aceste dispozitive nu pot fi active dar rmn sincronizate, n stare de
ateptare.
Att dispozitivele active ct i cele n stare de ateptare sunt controlate de
catre master.

Un dispozitiv poate aparine la mai multe piconet-uri simultan.


Piconet-ul se stabilete dinamic i automat dup cum un dispozitiv intr sau
parsete zona.
Combinaia de piconet-uri care folosesc simultan dispozitive aflate n zone ce
se suprapun scatternet.
Intr-un piconet poate s existe un singur master dar un dispozitiv master din
cadrul unui piconet va fi slave n celelate din care face parte
Fiecare piconet are propriul su canal logic de transmisie.
Numrul maxim de piconet-uri care pot fi interconectate ntr-un scatternet,
fr ca s apar conflicte, este de opt
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 307
Configuratile ce pot apare sunt:
Un singur punct la un singur punct (Piconet): In aceasta topologie
reteaua este formata din un dispozitiv master si un dispozitiv slave.
Multipunct (Piconet): aceasta topologie combina un dispozitiv
master si sapte dispozitive slave intr-o retea ad-hoc
o Scatternet: un grup de Piconeturi legate prin intermediul unui
dispozitiv care are rolul de slave in unul din piconeturi si are rolul
de master in celalalt piconet.
M
S
Piconet (Punct-la
-Punct)
M
S
S
S
S
Piconet (Multipoint)
M
S S S
M
S S
Master
Slave
Scatternet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 308
Starile de conectare in Bluetooth
Exista patru stari de conectare la un dispozitiv
Bluetooth :

Active: atat master cat si slave participa activ


la procesul de comunicatie, transmitand si
receptionand packetele de date (A,B,E,F,H)

Sniff: in acest mod slave nu asculta in fiecare


slot ca sa determine ca este un mesaj de la
master pentru el ci doar la anumite sloturi bine
precizate adulmeca ce se intampla. In pauze
consumul energetic este redus ( C ) .

Hold: funcioneaz doar clock-ul intern, slave


poate s cear singur trecerea n aceast stare
sau s fie trecut de ctre master. Temporar nu
suporta ACL Transferul de date ncepe
instantaneu cnd se face trecerea la starea
Activ ( G )

Park: slave sta sincronizat dar nu participa la


piconet, primeste Parking Member Address
(PMA) si pierde Active Member Address
(AMA) (D,I)
E
A
G
H
C
D
I
H
C
B
F
Master
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 309

Inquiry: pentru a determina identitatea


dispozitivelor Bluetooth din apropiere.

Inquiry Scan: in aceasta stare


dispozitivele asculta pentru interogari
de la alte dispozitive.

Inquiry Response: slave raspunde cu un


pachet care contine codul sau de acces,
clock-ul si alte informatii despre el.

Page: master trimite un mesaj de anunt


comunicand la slave codul de acces al
dispozitivului (DAC) in diferite canale
hop.

Page Scan: slave asculta la una din


frecventele de hop obtinuta din
secventa sa de pagina in fereastra
scanata.

Slave Response: slave raspunde la


mesajul de anunt de la master

Master Response: master atinge acest


nivel dupa ce receptioneaza mesajul sau
da anunt pentru el
Master
Inquiry
Inquiry Scan
Inquiry Response
Page
Page Scan
Slave Response
Master Response
Connection
Connection
Slave
3
2
4
1
5
7
6
Procesul de formare a unui Piconet
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 310
Structura Pachetului
Control packets
Data/voice packets
Voice
data
HV1
HV2
HV3
DV
(136 bits) DM1
DM3
DM5
DH1
DH3
DH5 (2712 bits)
ID*
Null
Poll
FHS
DM1
Data
Header CRC
ARQ
CRC
FEC (optional)
72 bits 54 bits 0 - 2745 bits
Access Code Header Payload Guard
No retries
No CRC
FEC (optional)
220s
13 tipuri diferite de
pachetele de date
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 311
Categoria 1 modulele de adaptare care se adaug n echipament : card
PCMIA, card Flash Bluetooth, adaptor USB Bluetooth, dispozitiv de securitate RS-
232 Bluetooth, convertor de port paralel Bluetooth, etc. in PC uri, laptopuri, a PDA,
imprimante, etc .
Categoria a 2-a perifericele de tipul ctilor care emit i recepioneaz
semnale audio de la telefon, telefon celular, PC, playere MPEG, combine muzicale,
perifericele pentru computer ca mouse-ul, claviatura, joystick, difuzoare, etc.
Categoria a 3-a sistemele integrate, realizat ca parte integrant, de exemplu n
cazul PC-urilor, direct pe placa de baz fr a utiliza circuite de interfa (ca la cat. 1)
Categoria a 4-a telefoanele mobile.
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 312
Exemplu de retea 4G avand ca baza IP
IP-based
core
SS7 signalling
Internet
GSM
UMTS
public
WLAN
RNC
BSC
firewall, GGSN,
gateway
gateways
server farm,
gateways, proxies
PSTN, CS core
MSC
SGSN
router
broadcast
access
points
private
WLAN
private
WPAN
Oct 21, 2009 Curs Comunicatii Mobile 313
Infastructura viitoarei generatii de retea
IP Multimedia Mobile
SGSN
GGSN(FA)/
PDSN
GPRS/UMTS/
CDMA
PLMN
IP Core
MSC/VLR
CCM
MSC/VLR
CMX
Session control
(SIP)
PSTN Gateway
Visited
AAA
Home
AAA
(FA)
WLAN 802.11
Access
Network
Visited
AAA
Mobilitatea
(HA)
Handsets cu VoIP si
suport dual-modet si
suport al Mobilitati
Corp
AAA
Prezenta
Hosted
Applications
V
Intrepridere
RAN
RNC RNC