Dezvoltarea, nuantarea si activizarea vocabularului elevilor

Intreaga perioada a scolarizarii tinerilor – de la gradinita pana la absolvirea liceului – este marcata, preponderent, de realizarea obiectivelor ce vizeaza educarea limbajului. Limbajul ramane o marca de reprezentativitate intelectuala pentru oameni, iar calitatea vorbirii si a scrierii – afisata in relatiile comunicative – „marturiseste” despre inzestrarile cognitive, afective, intelectuale, estetice ale interlocutorilor. De alta parte, limbajul este un instrument de achizitionare – orala sau in scris – a majoritatii informatiilor din oricare domeniu de specialitate, inclusiv din sectoarele profesionalizate in limbaje simbolice (matematica, informatica, cibernetica s.a.). Limbajul isi defineste „teritoriul” sub cateva coordonate: in educarea spontana a vorbitorilor (imbogatirea vocabularului, comunicarea verbala – orala), in cultivarea riguroasa a normelor lingvistice, sub forma achizitiilor de competente normative, precum si in „asezarea” limbajului intr-un discurs paracomunicativ, de ascundere, nuantare, flexibilizare si figurare a atitudinii in relatiile de tip dialog (scris sau oral). In consecinta, limbajul are un rol esential in conturarea personalitatii umane. De aceea, educatia limbajului (corelata cu cea a gandirii) are nevoie de o foarte atenta strategie didactica, pentru a evita riscurile si esecurile in (con)vorbirea curenta. Insusirea si folosirea limbii, ca mijloc de comunicare, presupune o viziune paradigmatica asupra tuturor componentelor limbii: - aspecte fonetice (pronuntare, auz fonematic); - aspecte lexicale (utilizarea cuvintelor, activizarea si dezactivarea acestora, nuantarea, imbogatirea, calchierea, imprumutarea, abrevierea); - aspecte morfosintactice (peceperea mesajelor, sesizarea si motivarea greselilor, corectarea erorilor, exprimarea clara, logica, discursiva, precisa si coerenta); - aspecte stilistice (receptarea subtilitatilor, decodarea simbolurilor, ascunderea gandului, evitarea sabloanelor, diferentierea comunicarii). Uneori, diferentierea indivizilor – prin calitatea exprimarii orale (in scris) – tine de o anumita inzestrare, de o anumita conduita psihologica (inhibitii, stresuri, depersonalizare), iar acest fapt poate fi absolut reprezentativ pentru cei angajati in procesualitatea comunicarii. Chiar daca dificultatile de verbalizare sunt reale, ele confirma faptul ca intotdeauna „competenta lingvistica este mai dezvoltata decat performanta verbala”. Paradigma didactica pentru formarea, dezvoltarea, nuantarea si educarea limbajului cuprinde: - formarea sistemica a limbajului oral (gradinita); - invatarea limbajului scris si dezvoltarea limbajului oral (clasa I); - nuantarea si cultivarea limbajului textual si formal (clasele II-IV); - educarea sistematica a capacitatilor comunicative (clasele V-IX); - educarea diferentiala si diferentiabila a limbajului, ca semn referential asupra personalitatii umane (clasele liceale). Limbajul este forma de comunicare a unor mesaje intre emitatori si receptori – constituind esenta intregului proces scolar preuniversitar de educare a limbajului, ca proces de educare a comunicarii. Educarea limbajului oral si scris pregateste tipul de comunicare reflexiva, pe care individul o face cu sine, ca forma aleasa de „dialog”, sub forma de „meditatie”, „de asceza meditativa”, „un mic spectacol sufletesc”, determinat de un dialog launtric, de criza „hermeneutica”, oferind „unice gratuitati existentiale”. Din punct de vedere intelectual, la varsta scolara mica, asistam la un real salt in procesul gandirii, concretizat in aparitia operatiilor logice. In stadiul senzorio-motor modaliatatea principala de adaptare este actiunea obiectuala, copilul dobandeste informatii

. care. cat si intregul comportament al elevilor. cu privire la pronuntia corecta. In stadiul urmator. De la gandirea intuitiva se trece la gandirea operativa. Trasatura principala a unei operatii logice este reversibilitatea. reprezentarea sau imaginea devine modalitate principala de receptionare si prelucrare a informatiei ea luand forma gandirii in imagini (gandire reprezentativa. Aceasta capacitate se rasfrange pozitiv asupra intregii lor formatii. orale si scrise. Capacitatea de exprimare a scolarilor mici se cultiva in toate imprejurarile. pe care se bazeaza constructia comunicarii. a efectuarii unor corectii si aproximari. atat in activitati didactice. aceste sarcini tin seama de influenta pozitiva a exprimarii corecte pentru invatarea citirii si scrierii. De asemenea. cat si extradidactice – in care elevii sunt pusi in situatia sa exerseze actul vorbirii. Realizarea acestei sarcini in conditii dintre cele mai bune are implicatii favorabile pentru intreaga evalutie intelectuala a scolarilor. insusirea corecta a sensului cuvintelor. gandire intuitiva). precum si la nuantarea si expresivitatea comunicarii.prin simturi si actiuni sau miscari motorii ale corpului. printre altele. a anticiparii mintale a rezultatului. activizarea vocabularului prin folosirea cat mai frecventa a cuvintelor noi invatate. prin alti factori. precum si prin introducerea acestora in structuri corecte de limba. Piaget sunt „actiuni interiorizate sau interiorizabile. Elementele teoretice sunt prezentate pe cele trei domenii ale lingvisticii: fonetica. specifice limbii romane. implica in mod necesar cunoasterea fundamentelor teoretice. Dezvoltarea capacitatii de exprimare corecta. In activitatea de invatare la toate disciplinele nu poate fi conceput un succes real fara ca elevii sa dispuna de posibilitatea de a se exprima. insesi competentele de comunicare. iar acestea sunt determinate. de unde forma gandirii verbal-logica. Sarcinile dezvoltarii vocabularului au in vedere asigurarea continuitatii intre ceea ce se realizeaza in gradinita. cuprinse in sintagma „elemente de constructie a comunicarii”. aceea de a fi operationala. Reversibilitatea. oral si in scris. Este vorba se operatii mintale. proprie operatiei mintale. formarea cuvintelor si a structurilor de limba. gramatica. cat si dupa intrarea in scoala. Noile programe de invatamant stabilesc pentru fiecare clasa. de ordin lingvistic. Datorita acestor operatii gandirea copilului poate patrunde dincolo de ceea ce ofera cunoasterea intuitiva. Obtinerea unor rezultate bune in activitatea de invatamant in clasa I este conditionata de adaptarea cat mai rapida a copiilor la specificul muncii scolare. in viziunea lui J. Aceasta modalitate imbraca forma actional-obiectuala. extinderea cea mai mare avand-o domeniul gramaticii. Saltul consta deci in atributul pe care-l capata gandirea. aceste fundamente teoretice. exersarea organului fonator al vorbirii. reversibile si coordonate in structuri totale”. Ea confera respectivei operatii posibilitatea folosirii concomitente a sensului direct si. Sensul operativ al gandirii se exprima prin aceea ca presupune utilizarea operatiilor in procesarea informatiei. Sarcinile dezvoltarii vocabularului au in vedere. si ceea ce trebuie sa se faca in scoala. Una din cele mai importante sarcini ale ciclului primar o constituie cultivarea capacitatilor de exprimare a elevilor. vocabular. in functie de necesitatile specifice fiecarui segment al invatarii. in vederea asigurarii unei pronuntii clare pentru prevenirea unor greseli sau corectarea unor defecte de pronuntare a sunetelor sau a cuvintelor. invers. O alta sarcina este imbogatirea vocabularului. Aceasta adaptare este influentata in foarte mare masura de posibilitatile de exprimare de care dispun elevii. prin continutul informativ pe care-l vehiculeaza. pe linia cultivarii capacitatii de exprimare a copiilor. de masura in care ei au exersat actul vorbirii atat in perioada prescolara. Incepand cu acest stadiu procesarea informatiei se realizeaza cu ajutorul operatiilor logice. care au chemarea de a asigura rigoarea stiintifica necesara unei exprimari corecte. marcheaza un progres important in dezvoltarea intelectuala sau cognitiva. influentand nemijlocit atat procesele de cunoastere. toate desfasurandu-se pe plan mintal.

In insusirea notiunilor de lexic: cuvant. silaba. O data cu intrarea lor in scoala. Relatiile de comunicare sunt cele mai importante in cadrul procesului de predare-invatare si evaluare. le stimuleaza increderea in posibilitatile de a relata aspecte din experienta personala. atat in gradinita. in cazul de fata la exersarea exprimarii. in clasa sau microgrup. intr-o forma sau alta. prin alaturare. precum si in activitatile libere de joc. sa exerseze liber actul vorbirii. inca din clasa I. se pot intalni elevi care pe parcursul unor ore sau chiar zile intregi nu exerseaza deloc actul vorbirii. despartirea cuvintelor in silabe la capat de rand. vocale si consoane. a integrarii cuvintelor in exprimare orala sau scrisa. In conditiile lectiilor in care nu se folosesc metode active de invatre. rigorile procesului de invatamant. impresiile si observatiile pe care le-au facut asupra realitatilor in mijlocul carora traiesc si isi desfasoara activitatea. In prima varianta. si in deprinderea exprimarii corecte succesul depinde mai ales de masura in care elevii participa activ si efectiv la procesul respectiv al invatarii. a rolului unor sunete in intelesul cuvintelor. impresiile sau gandurile proprii. de respect si simpatie cu efect stimulativ. a cititului si scrisului. verbalizarea. acestea au contribuit la rezolvarea unor sarcini formative. se creeaza o atmosfera placuta. Integrat in cadrul orelor de limba romana. In conditiile scolarizarii copiilor la varsta de 6 ani. Jocul silabelor Jocul cunoaste mai multe variante si urmareste imbogatirea si precizarea vocabularului elevilor. dezvoltarea rapiditatii in deprinderea de a scrie corect. verbalizarea reducandu-se daor la aspectul ei exterior. la imbogatirea. ceea ce cunosc. capacitatea de exprimare se formeaza si se perfectioneaza prin solicitarea efortului intelectual al elevilor. imprejurarile in care copiii exerseaza verbalizarea in mod liber sunt foarte frecvente. Nu se poate concepe invatarea exprimarii fara ca elevii insisi sa exerseze aceasta activitate. Se cere elevilor sa scrie cuvinte cu inteles opus sau cu acelasi inteles. la dezvoltarea proceselor psihice. reduc simtitor ocaziile in care scolarii pot sa se exprime liber. se pot folosi cu succes jocurile lexicale. In asemenea situatii. 1. Exersarea verbalizarii libere. prin punerea sistematica a lor in situatia de a exersa. O alta varianta este de a cere elevilor sa descopere singuri perechi de cuvinte cu inteles opus sau perechi de cuvinte cu acelasi inteles. pe cat posibil in mod liber. sau daca totusi fac aceasta. Un efect pozitiv in dezvoltarea vocabularului la ciclul primar il are jocul didactic. Jocul cuvintelor Sarcina didactica: activizarea vocabularului. antonimie. de evaluare a randamentului scolar. in special de catre elevii cu greutati in exprimare. cat si in familie. verbalizarea lor se rezuma la reproducerea unei intrebari si la completarea raspunsului cu lucruri dinainte cunoscute. observatiile. de favorizare a coeziunii de grup. mai ales in cazul unor clase cu efective mari. functia de rezolvare a problemelor elevilor si ale grupului de elevi. sinonimie. in mod liber. se poate pleca de la o silaba aflata pe locul intai intr-un cuvant.Ca orice activitate de invatare. 2. Faptul ca elevii asculta si inteleg ceea ce li se relateaza de catre o alta persoana nu poate fi suficient pentru a invata sa exprime ei insisi. Pana la intrarea in scoala. iar elevul trebuie sa descopere a doua silaba cu ajutorul careia. a calculului aritmetic. pentru formarea capacitatii de sesizare a sensului cuvintelor. efortul elevilor este cu totul neinsemnat. Relatiile de comunicare se pot instaura cu usurinta in conditiile in care. sunet-litera. Ca si cazul invatarii celorlalte instrumente intelectuale. sa formeze noi . se impune o noua abordare a problematicii comunicarii si a limbajului elevului mic. datorita functiilor pe care le au: functia formativ-educativa. de afirmare a grupului prin indeplinirea sarcinilor scolare etc. creeaza premisele depasiri dificultatilor de adaptare la specificul muncii scolare. in unele situatii nelimitate. precizarea si activizarea vocabularului.

P. I. fie pe ul loc precizat (cuvantul are patru silabe.. BIBLIOGRAFIE: -Didactica limbii si literaturii romane in invatamantul primar. Editura Corint. Prima silaba pote fi o vocala. fur--lita. Mialaret).D. ie. ci. Vocabular Acest joc se foloseste pentru activizarea vocabularului elevilor. se cere elevilor sa alcatuiasca cuvinte din 3. de--mire. ea. E. . semnul intrebarii. gi. oa). iar silaba indicata sa fie a doua sau a treia). un grup de vocale (ia. fara de care intreaga evolutie ulterioara ar fi condamnata” ( G. Intr-o alta varianta. Jocul se poate organiza frontal sau pe grupe de elevi. Bucuresti.N. un grup de litere (ce.. Pentru ciclul primar imbogatirea vocabularului elevilor este una dintre cele mai importante functii: „Acesta este rolul specific al scolii primare de a asigura o baza solida insusirii diferitelor instrumente culturale. 4 si mai multe silabe. Astfel. ghe. M. o consoana si o vocala. care a gasit cele mai multe cuvinte care respecta cerinta. 3.. fi--cian. M. 1998. in cilcul primar se raspunde nevoii specifice copiilor de varsta scolara mica de a se informa. P. Pentru formarea capacitatii de operare cu structuri notionale se pot organiza alte jocuri prin care sa se ceara elevilor sa integreze cuvintele in propozitii care sa aiba la sfarsit: punct. Programa pentru invatamantul primar. Bucuresti. chi. Cu ajutorul altor cuvinte cu sens. res---ge. co---da.cuvinte. D. oral sau pe fise de munca independenta. 2003 -Metodica predarii limbii romane la clasele I-IV. de a cunoaste. Bucuresti. 1988 -Curriculum National. ge. ro--da. A treia varianta este aceea in care silaba indicata se afla la sfarsit de cuvant. che. semnul exclamarii.E. grupa. e----rare etc. castigand elevul. se cere elevilor sa se completeze spatiile punctate pentru a forma cuvinte noi: cu--re(lege). de a-si imbogati vocabularul. E. E. ghi). de a se exprima cat mai bogat. in---care. Ioan Serdean. Jocul se poate extinde cerand elevilor sa integreze cuvintele in propozitii cu numar indicat de cuvinte sau se da frau liber imaginatiei elevilor prin redactarea unor texte scurte.. pornindu-se de la prima silaba.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful