Capitolul 1 | Capitolul 2 | Capitolul 3 | Capitolul 4 | Capitolul 5 | Capitolul 6 | Capitolul 7 | Capitolul 8 | Capitolul 9

BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, (2000), Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane”, Editura polirom, Iaşi; 2. Allen V. L., Feldman R. S., (1973), Learning through tutoring: low-achieving children as tutors, Journal of Experimental Education, 42, 1–5. în Doise, W., Mugny, G., (1998) Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 3 . Appelbaum, Peter, (2001), Pastiche Science: Bringing cultural Studies of Science to Education and Education to the Cultural Studies of Science, în Weaver, J., Morris, M., Appelbaum, P., (Post)modern science (education): propositions and alternative paths, (2001), Peter Lang Publishing, Inc., New York; 4. Ausubel David, Floyd R., (1981), Învăţarea în şcoală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 5. Bandura, A., şI Walters, R. H., (1963), Social learning and personality development, New York: Holt în Davitz, J. R. şI Ball, S., Psihologia procesului educaţional, (1978), Editura Didactică şI Pedagogică, Bucureşti; 6. Bentley, T. (1998) Learning beyond the Classroom: Education for a changing world, London: Routledge. 7. Bocoş, Muşata, (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca; 8. Bontaş, I., (1997), Pedagogie, Editura All, Bucureşti; 9. Bordas Alsina, Înmaculada; Cabrera Rodriguez, Flor, (2001), Estrategias de evaluation de los aprendizajes centradas en el proceso, în Revista Espanola de Pedagogia, Nr. 218, Instituto Europeo de Iniciativas Educativas, Barcelona; 10. Bourdieu, P., (1987), Choses dites, Paris, Les Editions de Minuit, în Stănciulescu, Elisabeta, (1996), Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi; 11. Bruner, Jerome, (1970), Procesul educaţiei intelectuale, (trad.), Editura Ştiinţifică, Bucureşti; 12. Cerghit, Ioan, (1997), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 13. Cerghit, Ioan, (coord), (1983), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti; 14. Cerghit, Ioan, (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri si strategii, Editura Aramis, Bucuresti; 15. Cerghit, Ioan, Proiectarea didactică (1999), în Revista „Învăţământul primar” Nr. 4, pp. 6–12; 16. Cerghit, Ioan, (1988), Formele educaţiei şi interdependenţa lor, în Cergit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr, coord., Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti; 17. Cerghit, Ioan; Neacşu, Ioan; Negreş-Dobridor, Ion; Pânişoară Ovidiu, (2001), Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi; 18. Cergit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr., (1988), coord., Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti; 19. Cicourel, A.V., (1972), La Sociologie cognitive, trad. fr. Paris, PUF, 1979, în Stanciulescu, Elisabeta, (1996), Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi; 20. Coffield, F. (2000) The Necessity of Informal Learning, Bristol: The Policy Press. 21. Coombs, Philip, H., (1968), La crise mondiale de l’education, Presses Universitaires de France, Paris; 22. Coombs, Philip H., Prosser, C., Ahmed, M. (1973) New Paths to Learning for Rural Children and Youth, New York: International Council for Educational Development. 23. Cosmovici A., Iacob L., (1998) Psihologie şcolară, Polirom, IaşI; 24. Cozma, Teodor, (1997), Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iaşi; 25. Cristea C. Gabriela (2002), Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 26. Cristea, D., Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania; 27. Cristea Sorin, (1998), Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 28. Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional, Chişinău;

29. Cucoş, Constantin, (2000), „Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale”, Editura Polirom, Iaşi; 30. Dale, M., Bell, J. (1999) Informal Learning in the Workplace. DFEE Research Report 134, London: Department for Education and Employment; 31. Damon, W., (1977), The Social World of the Child, San Francisco, Jossey-Bass, in Doise, W., Mugny, G., (1998) Psihologie socială şi dezvoltare cognitiv”, Editura Polirom, Iaşi; 32. Davis, Gross, Barbara, (1993),“Collaborative Learning; Group Work and Study Teams din Tools for Teaching; 33. De Bono, Edward (1983), Six Thinking Hats, Publishere: Little, Brown and Company. 34. De Bono, Edward (1991), Why Do Quality Efforts Lose Their Fizz?, The Journal for Quality and Participation. 35. Deutsh, M. şi Horstein, H. A., Sociopsihologia educaţiei, în Davitz, J. R. şI Ball, S., Psihologia procesului educaţional, (1978), Editura Didactică şI Pedagogică, Bucureşti, pp. 179–1215. 36. De Landsheere, G., (1975), Evaluarea continuă şi examenele, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti; 37. Diamond, M., Rosenzweig, M. R., Krech, D., (1965) Relationship between body weight and skull development in rats raised in enriched and impoverished conditions, Journal of Experimental Zoology,160, pp. 29–35, in Davitz, J. R., Ball, S., Psihologia procesului educaţional, 1978, pp. 67–89. 38. Dictionnaire de pedagogie, Larousse, Bordas, Paris, 1996; 39. Dicţionar de pedagogie, (1979), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 40. Dictionnaire encyclopedique de l’education et de la formation, 1994, Editions Nathan, Paris; 41. Dictionar de psihologie (coord. Ursula Şchiopu), (1997), Editura Babel, Bucuresti; 42. Dillon, J. T., Levels of Problem Finding V.S. Problem Solving, “Questioning Exchange”, Nr. 2/1988, p. 12, in Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Bucureşti, 1999. 43. Doise, W., Mugny, G., (1998), Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 44. Doise, W., Deschamp, J.-C., Mugny, G., (1996), Psihologie socială experimentală, Polirom, Iaşi; 45. Doise, W., Mugny, G., Perret-Clermont, A.N., (1975) Social interaction and the development of cognitive operations, European Journal of Social Psychology, 5, în Doise, W., Deschamp, J.-C., Mugny, G., (1996), Psihologie socială experimentală, Editura Polirom, Iaşi; 46. Dochy, F. J. R. C. (1996). Assessment of domain-specific and domain-transcending prior knowledge: Entry assess-ment and the use of profile analysis, în M. Birenbaum & F. J. R. C. Dochy (Eds.) Alternatives in assessment of achievements, learning process and prior knowledge (pp. 93–129). Boston, MA: Kluwer Academic Publishers; 47. Dubal, G., La dialectique des groupes, în Education et development, nr. 46/1969; 48. Eddings, Josua, (1994), How the Internet Works, Ziff-Davis Press, Emeryville, California; 49. Faure, E., (şi colab.), (1974), A învăţa să fii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 50. Feuerstein, R., The theory of structural cognitive modificability, in B. Presseisen (ed) Learning and thinking styles, Washington, D.C. NEA; 51. Flanders, N. A., (1965) Teacher influence, pupil atitudes and achievement, Cooperative Research Monograph No. 12., Washington, în Davitz, J. R. şI Ball, S., Psihologia procesului educaţional, (1978), Editura Didactică şI Pedagogică, Bucureşti, p 295; 52. Frith, D. S., Macintosh, H. G., (1991), A Teacher’s Guide to Assessment, Stanley Thornes Ltd., 1991; 53. Formarea continuă a cadrelor didactice în Uniunea Europeană şi în statele AELS/SEE, (1997), Editura Alternative, Agenţia Naţională Socrates; 54. Foulquie, P. (1791), Dictionnaire de la langue peda-gogique, P.U.F., Paris; 55. Gagne, R. M., (1975), Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

56. Gaines, B. R. and Shaw, M. L. G. (1994), Concept maps indexing multimedia knowledge bases, AAAI-94 Workshop: Indexing and Reuse in Multimedia Systems. Menlo Park, California, AAAI. 57. Gardner, Howard (1993), Frames of Mind: The theory of multiple intelligences, New York: Basic Books. 58. Germinard, L., (1973), L’enseignement eclate. Etude des problemes par l’analyse de systeme, Edition Casterman, Paris; 59. Gilly, M., Roux, J. P., (1984), Efficacite comparee du travail individuel et du travail en interaction socio-cognitive dans l’appropriation et la mise en oeuvre de regles de resolution chez les enfants de 11–12 ans, Cahiers de psychologie cognitive, 4, 2, pp. 171–188, în Monteil, J.-M., (1997), Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi; 60. Gilly, M., Fraisse, J., Roux, J. P., (1988) Resolution des problemes en dyades et progres cognitifs ches des enfants 11 a 13 ans: dynamiques interactives et socio-cognitives, în Doise, W., Deschamp, J.-C., Mugny, G., (1996) Psihologie socială experimentală, Editura Polirom, Iaşi; 61. Gough, Annette, (2001), Pedagogies of Science (In)formed by Global Perspectives: Encouraging Strong in Clossrooms în Weaver, J., Morris, M., Appelbaum, P., (Post)modern science (education): propositions and alternative paths, (2001), Peter Lang Publishing, Inc., New York; 62. Handrabura, Loretta, (2003), Învăţarea prin cooperare: ipoteze de lucr”, în Didactica Pro…, Nr. 1(17)/2003, Politici educaţionale, Chişinău; 63. Hare, A. P., (1962), Handbook of Small Group Research, The Free Press, New York.; 64. Harkins, S., (1987), Social loafing and social facilitation, Journal of Experimental Social Psychology, 23, pp. 1–18, în Monteil, J.-M., (1997), Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi; 65. Harkins, S., Jackson, J., (1985), The role of evaluation in eliminating social loafing, Personality and Social Psychology Bulletin, 11, pp. 457–465, in Monteil, J.-M., (1997), Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi; 66. Harkins, S., Szymanski,K., (1988), Social loafing and self evaluation with an objective standard, Journal of Experimental Social Psychology, 24, pp. 354–365, în Monteil, J.-M., (1997), Educaţie şi formar”, Editura Polirom, Iaşi; 67. Hall, Brandon, (1997), Web-based training cookbook, John Wiley &Sons, Inc., United States of America; 68. Huttenlocher, J., (1970) Dezvoltarea intelectuală a sugarului şi a preşcolarului, în Davitz, J. R., Ball, S., Psihologia procesului educaţional, 1978, p. 80. 69. Inhelder, B., H. Sinclair, M. Bovet (1977) Învăţarea şi structurile cunoaşterii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 70. Illich, I., (1971), Une societe sans ecole, Edition du Seuil, Paris; 71. Istrate Elena, (2002) Formele educaţiei şi interdependenţa lor, în Jinga, Ion, Istrate, Elena, coord., Manual de pedagogie, Editura All Educaţional; 72. Iucu, Romiţă, B., (2001), Industria şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Editura Polirom, Iaşi; 73. Învăţământul din alte ţări, (1990), Ministerul învăţământului, Bucureşti; 74. Jeffs, T., Smith, M. K. (1996) Informal Education. Conver-sation, democracy and learning, Ticknall: Education Now. 75. Jinga, Ioan; Negreţ Ioan (1999), Învăţarea eficientă, editura Aldin, Bucureşti; 76. Jinga, Ioan; Istrate Elena, (coord), (2001), Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti; 77. Johnson D. W., şi Johnson R. T., (1983), The socialization and the achievement crisis: are cooperative learning experiences the solution?, în Doise, W., Mugny, G., (1998) Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 78. Johnson, D. W, and Johnson, R. T. , (1989) Cooperation and Competition: Theory and Research, Edina, Minn.: Interaction Books; 79. Johnson, D. W., Johnson, R. T., and Smith, K. A., (1991) Cooperative Learning: Increasing College Faculty Instructional Productivity, ASHE-FRIC Higher Education Report No.4.

Washington, D.C.: School of Education and Human Development, George Washington University; 80. Joiţa, Elena, (2002), Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iaşi; 81. Kinchin, I. M. 2000. Using concept maps to reveal understanding: a two-tier analysis, School Science Review, March 2000, 81; 82. Kleis, J., Lang, L., Mietus, J.R., (1973), Toward a contextual definition of nonformal education. Nonformal education discussion papers, East Lansing, MI: Michigan State University; 83. Kotarbinski, Tadeusz, (1976), Tratat despre lucrul bine făcut, Editura Politica, Bucureşti; 84. Lash, S., (1987), Modernity or modernism:Weber and contemporary social theory, în Lash, S., Whimster S., (eds), Max Weber, Rationality and Modernity, London, Allen and Unwin; 85. Legea învăţământului nr. 84/1995; 86. Lengrand, P., (1973), Introducere în educaţia permanentă, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 87. Lemaine, G., Matalon B., (1985), Hommes superieurs, hommes inferieurs?, Paris, Armand Colin, în Doise, W., Mugny, G., (1998) Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 88. Limbos, E., (1990), Les barrages personnels dans les rapports humains, ESF, Paris; 89. Mabry, Linda, (2002), Postmodern Evaluation – or Not?, în American Jurnal of Evaluation, American Evaluation Association. Published by Elsevier Science Inc. 90. Macavei, E., (2001), Pedagogie. Teoria educaţiei, Editura Aramis, Bucureşti; 91. Marcian, Mihail, Tiberiu, (coord.) Ghid metodologic pentru formarea formatorilor – Management educaţional – (2001), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe la Educaţiei, Proiectul de Reformă a Învăţământului preuniversitar, Bucureşti; 92. Mahler, F., (1977), Sociologia educaţiei şi învăţământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 93. Marsick, V. J., Watkins, K. E. (1991) Informal and Incidental Learning in the Workplace, London: Routledge. 94. McGiveney, V. (1999) Informal Learning in the Community. A trigger for change and development, Leicester: NIACE. 95. Maturana, Humberto; Varela, Francisco, (1987) Der Baum der Erkenntnis, Munchen în Siebert, Horst, (2001), Pedagogie constructivistă. Bilanţ al dezbaterii constru-ctiviste asupra practicii educative, Iaşi, Institutul European; 96. Măsuri luate în statele membre ale Uniunii Europene pentru tinerii care au părăsit sistemul educaţional fără calificare, trad., (1997), EURYDICE, Agenţia Naţională Socrates, Bucureşti, România; 97. Mitrofan, Nicolae, (1988), Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, Bucureşti; 98. McAllester Jones, M., (1991), Gaston Bachelard, Subversive Humanist., Madison: University of Wisconsin, în Krugly-Smolska Eva, “Bachelard as Constructivist” in Weaver, J., Morris, M., Appelbaum, P., (2001) (Post)modern science (education): propositions and alternative paths, Peter Lang Publishing, Inc., New York; 99. Meyer, Genevieve. (2000), De ce şi cum evaluăm, Editura Polirom, Iaşi; 100. Miclea, Mircea, (1999), Psihologie cognitivă, Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iasi; 101. Ministerul Învăţământului, Consiliul Naţional de Evaluare şi de Examinare, Reforma Evaluării în Învăţământ – Con-cepţii şi strategii – Autori: Neacşu I., Potolea D., Radu T. I., (1996), Bucureşti; 102. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, (2001), Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, coord, Şerban Iosifescu, Tipogrup Press; 103. Mihăilescu, I., Strategia de schimbare a structurilor şi a rutelor profesionale în Universitatea din Bucuresti, – Discursul Rectorului în Şedinţa de Senat din 11.04.2002; 104. Mihuţ, I., (1989), Autoconducere şi creativitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca; 105. Mead, G.H., (1963), L’Esprit, le soi et la societe, Paris, Presses Universitaires de France, in Doise, W., Mugny, G., (1998) Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi;

106. Mocker, D. W., Spear, G. E. (1982). Lifelong learning: Formal, nonformal, informal, and self-directed. Columbus, OH: ERIC(CE). 107. Monteil, J.-M., (1997), Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi; 108. Mugny, G., Carugati, F., (1985) L’intelligence au pluriel. Les representations de l’intelligence et de son developpement, în Mugny, G., Perez, J. A., Reprezentările sociale ale inteligenţei: cercul vicios al evaluării, în Neculau, A., (coord.) (1996) Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iaşi; 109. Neacşu, Ioan, (1999), Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti; 110. Neacşu, Ioan, (1990), Metode şi tehnici de învăţare eficiente, Editura Militară, Bucureşti; 111. Neculau Adrian, Boncu Şt., (1998), Perspective psiho-sociale în educaţie – Cooperare şi competiţie, în Cosmovici A., Iacob L., (1998), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi; 112. Neculau, A., (coord.) (1996), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editua Polirom, Iaşi; 113. Negreţ-Dobridor, I., (2001), Accelerarea psihogenezei. Puterea educaţiei asupra naturii umane, Editura Aramis, Bucureşti; 114. Novak, J. D. (1977), A Theory of Education, Ithaca, Illinois, Cornell University Press; 115. Novak, J. D. and Gowin, D. B. (1984), Learning How To Learn, New York, Cambridge University Press; 116. Nunziati, G., (1990), Evaluation formatrice, în Cahiers Pedagogiques, nr. 280; 117. Noveanu, Eugen, (1999), Constructivismul în educaţie, în Revista de Pedagogie nr. 7– 12/1999, Bucuresti; 118. Oprea, Crenguţa-L. (2002), Metode interactive de grup, în Revista “Paideia”, Nr. 3–4; 119. Oprea Crenguţa-L, (2002), Metode alternative de evaluare, în Revista Învăţământul primar, Nr. 2–4; 120. Oprea Crenguţa-L., (2003), Influenţa socialului în dezvol-tarea şi structurarea cunoaşterii al copil, în Revista “Învăţământul preşcolar” Nr.1–2; 121. Oprea, Crenguţa-L., (2002), Efectele abuzului informa-ţional asupra personalităţii copiilor, în Protecţia socială a copilului, nr.13; FICE, Editura Semne, Bucureşti; 122. Oprea, Crenguţa-L., (2000), Metode activ-participative de stimulare şi dezvoltare a creativităţii în educaţia adulţilor, în Revista Paideia, nr. 1–2/2000. 123. Palinscar, T.S., A.L. Brown (1986), Interactive teaching to promote independent learning from text, The Reading Teacher 39(8), 771–777. 124. Păun, Emil, (2002), O „lectură” a educaţiei prin grila postmodernităţii, în Emil Păun, Dan Potolea (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi; 125. Păun, Emil, (2002), Managementul instituţiei şcolare,în Buletinul Centrului Naţional de Formare a Personalului Didactic din Învăţământul Preuniversitar, Nr. 1, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti; 126. Păun, Emil, (1999), Şcoala – o abordare sciopedagogică, Editura Polirom, Iaşi; 127. Pătruţ, Bogdan, (2001), Internet pentru începători, Editura Teora, Bucureşti; 128. Pânişoară, Ion-Ovidiu, (2003), Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Editura Polirom, Iaşi; 129. Piaget, Jean, (1967), Biologie et connaissance, Paris, Gallimard, in Doise, W., Mugny, G., (1998), Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 130. Piaget, Jean, (1970), Psychologie et epistemologie, Paris, Gonthier, in Doise, W., Mugny, G., (1998), Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi; 131. Piaget, Jean, (1972), Încotr-o merge educaţia, UNESCO, Paris, in Mahler, Fred, (1977), Sociologia educaţiei şi invăţămantului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 132. Popa, Valdemar, Studiul de caz – modalitate de evaluare a cunoştinţelor de filosofie, Revista de Pedagogie Nr. 1/1979; 133. Popescu-Neveanu, Paul, (1990), Curs de psihologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 134. Potolea, Dan, (1989), Profesorul şi strategiile conducerii învăţării, în Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ, Editura Academiei Române, Bucureşti;

135. Pushkin, Dave, (2001), Cookbook Classrooms; Cognitive Capitulatio”, în Weaver, J., Morris, M., Appelbaum, P., (Post)modern science (education): propositions and alternative paths, (2001), Peter Lang Publishing, Inc., New York; 136. Radu, I. T., (2000), Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 137. Rafferty, C. D. 1993. Concept mapping: A viable alter-native to objective and essay exams. Reading Research and Instruction 32 (3); 138. Roco, Mihaela, (2001), Creativitate şi inteligenţă emoţio-nală, Editura Polirom, Iaşi; 139. Rogers, C. R. (1961), On Becoming o Person. A Psycho-logy of Science, Cambridge University Press, New York; 140. Rosenau, J. N. (1992), Post-modernism and the Social Scieces: Insights, Inroads and Intrusions, Princeton, New Jersey, Princeton University Press; 141. Roşca, Al., (1972), Creativitatea, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti; 142. Rowlands Joanna, How do we know it is working? The evaluation of social development projects, (1991) în Rubin, F., (1995) A Basic Guide to Evaluation for Development Workers, Oxford: Oxfam; 143. Ruiz-Primo, M. A. & Shavelson, R. J. (1996). Problems and issues in the use of concept maps in science assessment, Journal of Research in Science Teaching, 33(6); 144. Roco, Mihaela, (2001), Creativitate şi inteligenţă emoţio-nală, Editura Polirom, Iaşi; 145. Rosenau, J. N. (1992), Post-modernism and the Social Scieces: Insights, Inroads and Intrusions, Princeton, New Jersey, Princeton University Press; 146. Schutz, A., (1964), Le chercheur et le quotidien. Phenomenologie des sciences sociale, Paris Meridiens Klincksieck, în Stănciulescu, Elisabeta, (1996) Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi; 147. Schaub, Horst, Zenke, Kart, G., (2000), Dicţionar de pedagogie, Editura Polirom, Iaşi; 148. Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, (2000), Ghid de evaluare pentru ştiinţele socio-umane, Pro-gnosis, Bucureşti; 149. Siebert, Horst, (2001), Pedagogie constructivistă. Bilanţ al dezbaterii constructiviste asupra practicii educative, Iaşi, Institutul European; 150. Shore, Sidney (1990), Les blocages de la creativite, în Roco Mihaela, (2001), Creativitate şi inteligenţă emoţională, Editura Polirom, Iaşi; 151. Stănciulescu, Elisabeta, (1996) Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi; 152. Stoica, Ana, (1983), Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;. 153. Stoltz, Gabriela, (2000), Eşec şcolar – risc de eşec social, Editura Victor, Bucuresti; 154. Stoddart, T., R. Abrams, E. Gasper and D. Canaday. 2000. Concept maps as assessment in science inquiry learning – a report of methodology, International Journal of Science Education 22; 155. Torrance, E. P., (1962), Guiding Creative Talent, Englewood Cliffs, N.J., Prentice Hall; 156. Torrance, E. P., Non-Test Ways of Identifying the Creatively Gifted, în Ana Stoica, (1983), Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 157. Toffler, Alvin, Şocul viitorului, Editurile Antet şi Lucman, Bucureşti; 158. Varela, Francisco, (1990), Kognitionswissenschaft – Kognitionstechnik, Frankfurt, în Siebert, Horst, (2001), Pedagogie constructivistă. Bilanţ al dezbaterii construc-tiviste asupra practicii educative, Iaşi, Institutul European; 159. Vattimo, G. (1993), Sfârşitul modernităţii. Nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, Editura Politică, Constanţa; 160. Vîgotski, L. S., (1972), Gândire şi limbaj, în Opere psihologice alese, vol. II, (trad.), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 161. Văideanu, George, (1988), Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti; 162. Vogler, Jean, (coord), (2000), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 163. Waller, M., (1978), Soziales Lernen und Interaktion-skompetenz, Stuttgart, Klett-Cotta, în Doise, W., Mugny, G., (1998), Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi;

164. Walvoord, B. F., (1986) Helping Students Write Well: A Guide for Teachers in All Disciplines. (2nd ed.) New York: Modern Language Association; 165. Watson, G., (1966), Social Psychology – issues ans insights., Philadelphia: Lippincott, în Davitz, J. R. şi Ball, S., Psihologia procesului educaţional, (1978), Editura Didactică şI Pedagogică, Bucureşti, pp. 194–197. 166. Weinstein, Matthew, (2001), Science Education Through Situated Knowledge, în Weaver, J., Morris, M., Appelbaum, P., (Post)modern science (education): propo-sitions and alternative path, (2001), Peter Lang Publishing, Inc., New York; 167. Weawer, W.T.; Price, G.M. (1990), Synectics:Its Potential For Education, Phi Delta Kappan; 168. Weinstein, Matthew, (2001), Science Education Through Situated Knowledge” în Weaver, J., Morris, M., Appelbaum, P., (Post)modern science (education): propositions and alternative paths, (2001), Peter Lang Publishing, Inc., New York; 169. Wilson, T. (1996), Manual del Empowerment, (Barcelona Guestion 2000) în Bordas Alsina, Immaculada; Cabrera Rodriguez, Flor, (2001), Estrategias de evaluation de los aprendizajes centradas en el proceso, în Revista Espanola de Pedagogia, Nr. 218, Instituto Europeo de Iniciativas Educativas, Barcelona; 170. Zlate, Mielu; Zlate, Camelia, (1982), Cunoaşterea şi activarea grupurilor sociale, Editura Politică, Bucureşti; 171. Zlate, Mielu, (1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi;

Webografie
http:/www.ncrel.org/sdrs/areas/issue/students/learning/ http:/www.etl.techbc.ca/data/0022CooperativeLearningActivities/jigsaw.html http://www.windarooss.qld.edu.au/Main_Pages/strategies/ http://www.infed.org/ http://www.ericse.org/ http://www.fp.uni.edu/rac/col/romania/8-instruirea.htm http://www.funderstanding-Portofolio Assessment.htm http://www.1educat.ro http://www.timsoft.ro/resurse.shtml http://www.unesco.org/education/portal/e_learning/index.shtml http://www.europa.eu.int/comm/education/elearning/

Raportul preliminar privind modificarea Legii Învăţământului 84/1995, republicată, prevede următoarea stuctură a sistemului naţional de învăţământ: a) învăţământul preşcolar: grupa mică; grupa mijlocie; grupa mare, pregătitoare pentru şcoală; b) învăţământul primar: clasele I – IV; c) învăţământul secundar : – învăţământul secundar inferior, organizat în două cicluri care se succed: gimnaziul, clasele V–VIII şi ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX–X; – învăţământul secundar superior: ciclul supe-rior al liceului, clasele XI– XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare; d) învăţământul postliceal; e) învăţământul superior: – învăţământul universitar: – învăţământul postuniversitar

Sistemul de învăţământ cuprinde şi educaţia permanentă. Învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postliceal formează învăţământul preuniversitar. Ciclul inferior şi ciclul superior al liceului formează învăţământul liceal. Şcoala de arte şi meserii şi anul de completare formează învăţământul profesional. 1. Învăţământul preşcolar. Conform Art. 8 al Raportului preliminar privind modificarea Legii Învăţământului 84/1995, republicată, copiii cu vârste cuprinse între 3–6/7 ani se pot înscrie în grădiniţele cu program normal, prelungit sau săptămânal. Învăţământul preşcolar se desfăşoară pe următoarele niveluri: grupa mică, mijlocie, mare si pregatitoare, conform vârstei şi abilităţilor copiilor. Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul preşcolar şi cel primar se generalizează grupa mare, pregătitoare pentru şcoală. (Art. 6) 2. Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase. Învăţământul primar şi secundar inferior formează învăţământul obligatoriu. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma zi, încetează la vârsta de 18 ani. • Învăţământul primar (clasele I–IV) funcţioneazã numai ca învăţământ de zi. La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea psihosomatică e corespunzătoare. Tot prin cerere scrisă, părinţii pot amâna cu un an, înscrirea în clasa I a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. • Învăţământul secundar inferior (gimnaziul – clasele V–VIII; ciclul inferior al liceului – clasele IX–X sau şcoala de ate şi meserii – clasele IX–X) funcţioneazã, în general, ca învăţământ de zi. În mod excepţional, se organizează cursuri serale sau fără frecvenţă, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzãtoare clasei. Accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a (al ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii) se realizează prin procedura de selecţie şi repartizare care se bazează pe rezultatele evaluării competenţelor dobândite în cadrul ciclului gimnazial, efectuate conform standardelor naţionale de evaluare. (Art. 22) Ciclul inferior al liceului este un învăţământ comprehensiv cu elemente de prespecializare, necesare orientării pentru continuarea studiilor. Şcoala de arte şi meserii reprezintă un învăţământ pentru profesionalizare, asigurând calificarea nivel 1. pe domenii educaţionale. Absolvenţii ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meseii dobândesc certificate de absolvire, portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă. (Art. 23) 3. Învăţământul post-obligatoriu cuprinde învăţă-mântul secundar superior, învăţământul postliceal, învăţă-mântul universitar şi postuniversitar. • Învăţământul secundar superior cuprinde: ciclul superior al liceului – clasele XI–XII/XIII pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau anul de completare (clasa a XI-a) şi ciclul superior al liceului pentru absolvenţii şcolii de arte şi meserii (clasele a XII-a şi a XIII-a). Trecerea din ciclul inferior în ciclul superior al liceului se realizează pe baza orientării şcolare şi profesionale, a opţiunii elevului şi a evaluării competenţelor dobândite în ciclurile anterioare. Evaluarea se realizează local pe parcursul claselor a VII-a şi a VIII-a, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru toate disciplinele din planul de învăţământ. Repartiţia în clasa a IX-a se realizează computerizat pe baza opţiunii elevului şi rezultatelor obţinute la evaluarea competenţelor dobândite, transformate în punctaj unitar. Înscrirea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respeciv al anului de completare, dacă la data începerii anului şcolar, elevul nu a depăşit vârsta de 18 ani.

Ciclul superior al liceului poate fi organizat în forma zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. În funcţie de filieră, de profil şi de specialitate, durata studiilor în cadrul ciclului superior al liceului este de 2–3 ani. Finalizarea studiilor liceale se atestă printr-un certificat de absolvire care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, dreptul de susţinere a examenului naţional de bacalaureat, respective a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale. Absolvenţii ciclului superior al liceului dobândesc şi porfofoliul personal de ecucaţie permanentă şi, la cerere foaia matricolă. Absolvenţii şcolii de arte şi meserii ce doresc continuarea studiilor în ciclul superior al liceului şi dobândirea unui nivel superior de calificare profesională (nivelul 2). trebuie să urmeze anul de completare ce are rolul de a completa studiile Absolvind ciclul superior al liceului ce reprezintă specializarea, aceştia pot obţine un certificat de calificare profesională nivel 3, respectiv un atestat de competenţe profesionale, dacă susţin şi promovează examenul de certificare/atestare a com-petenţelor profesionale. În cazul întreruperii studiilor, se recunoaşte fiecare an şcolar promovat. La cerere se eliberează un document de certificare a studiilor effectuate şi portofoliul personal pentru educaţia permanentă completat la zi (Art. 26) Absolvenţii ciclului superior al liceului care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat ce le dă dreptul de acces în învăţământul superior. Eliberarea certificatului de calificare profesională, respective a atestatului de de competenţe profesionale, nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat. Politicile Ministerului Educaţiei şi Cercetării se vor centra pe următoarele priorităţi strategice*: 1) Realizarea echităţii în educaţie; 2) Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii, formarea competenţelor cheie; 3) Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevului, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale; 4) Creşterea calităţii proceselor de predare şi învăţare permanentă şi a serviciilor educaţionale; 5) Deschiderea sistemelor educaţionale şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural.

*

http://www.edu.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful