Introducere André Rey elaboreaza o metodica de cercetare a particularitatilor memoriei verbale imediate care permite o analiza a procesului in desfasurarea

lui.Rezultatele obtinute la proba elaborata de A.Rey nu se reduc la constatarea reusitei sau nereusitei ci scoate in evidenta determinantele psihice care intervin in nereusita. El evidentiaza o serie de manifestari simtomatice privind volumul si fidelitatea, atat a reproducerilor cat si a recunoasterilor a comportamentului motor si verbal, care toate in ansamblu dau un tablou mai mult sau mai putin tipic pentru intarziatii mintali, pentru epileptici, psihopati, instabili si copii cu dificultati scolare. Prezentarea probei si a tehnicii de aplicare l5b1bm Proba se desfasoara in 6 faze. Primele 5 faze urmarind memorarea unei serii de 15 cuvinte in 5 repetitii, iar cea de a 6-a faza urmarind capacitatea de recunoastere dintr-un text a cuvintelor memorate in fazele anterioare. Rey a intocmit pentru fazele de memorare 4 liste de cuvinte: Seria A: Seria B: Seria C: Seria D: 1. toba 1.pupitru 1.portocala 1.vioara 2. perdea 2.pastor 2.fotoliu 2.pom 3. curea 3.vrabie 3.broasca 3.cravata 4. cafenea 4.pantof 4.dop 4.sunca 5. scoala 5.furnal 5.masina 5. valiza 6. parinte 6. munte 6.barba 6. var 7. soare 7. ochelari 7.mal 7. ureche 8. gradina 8. burete 8.sapun 8. cutit 9. chipiu 9. ilustrata 9. hotel 9.scara 10.taran 10.vapor 10.cal 10.caine 11.mustata 11.oaie 11.insecta 11.banana 12.curca 12.pusca 12.imbracaminte 12.unealta 13.culoare 13.creion 13.oala 13.vinator 14.casa 14.biserica 14.soldat 14.galeata 15.rau 15.peste 15. clanta 15.campie Pentru faza de recunoastere mici texte in care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare. Istoria A: Un batran taran(1) cu o mustata (2) lunga asezat pe o banca (3) la soare(4) in gradina(5) aproape de un rau(6) marginit de arbori(7) supraveghea o curca(8) si gainile(9) sale fumand pipa(10) sa; el privea trecand pe drum(11)prin fata la cafenea(12) aproape de gara(13) un copil care mergea la scoala(14). Acest copil si-a uitat chipiu(15), paltonul(16) si cartile(17) sale; el sufla intr-o trompeta (18)tine un drapel (19)si poarta la curea (20) o mica toba (21) de culoare (22) vie. Din casa(23), de la marginea strazii(24) un parinte(25) si fratii (26)de dupa perdea(27) ; de la fereastra(28) impodobita cu flori (29) observau atent micul scolar (30). Istoria D: Un caine (1) al muzicantului (2) orb care cata din vioara (3) aproape de scara (4) podului (5) pazea cina (6) stapanului (7) sau: paine (8) si sunca (9) inchise intr-o valiza (10) atezata langa perete (11) printre pietre (12) o unealta (13) veche, un cos (14) de fructe (15), o banana (16) si o galeata (17) ruginita. El ciuli o ureche (18) si arata dintii (19) vazand departe pe campie (20) aproape de un pom (21) mare de langa padure (22) pe un var (23) al unui vanator (24) care cu pusca(25)si cu un cutit (26) in mana (27)se apropia fara palarie (28) si fara cravata (29) cantand un cantec(30). Materialul verbal utilizat prezinta dificultati identice, dar s-au alcatuit mai multe variante cu scopul de a putea utiliza o alta lista de cuvinte sau texte in cazul necesitatii unei reexaminari. Tehnica de lucru este delicata si necesita o observatie riguroasa. Pentru faza 1: Subiectului i se da urmatoarea instructie: "Eu iti voi citi mai multe cuvinte, tu le vei asculta si cind voi termina de citit imi vei spune toate cuvintele pe care le vei tine minte. Le vei spune asa cum iti vin in minte, nu trebuie sa le spui in ordinea in care ti le-am spus eu, dar trebuie sa spui cat mai multe.” Dupa ce ne asiguram ca subiectul a inteles instructia, trecem la citirea uneia din listele de cuvinte prezentate. Cuvintele trebuie pronuntate dstinct, pastrand o pauza de o secunda intre fiecare cuvant prezentat. Cand terminam de prezentat lista de cuvinte pentru a crea o pauza spunem: „Ai auzit toate cuvintele acestea, spune acum toate cuvintele pe care le tii minte”. In momentul in care subiectul incepe reproducerea, experimentatorul noteaza in foaia de protocol nu numai cuvintele ci si toate manifestarile verbale sau de conduita, acordand pentru evocare un minut. Pentru a avea o indicatie asupra ritmului de reproducere, la fiecare 15 secunde se trage cate o linie in foaia de protocol Pentru faza II: Subiectului i se da urmatoarea instructie:”Eu iti voi citi inca o data aceleasi cuvinte si cand voi termina de citit o sa-mi spui toate cuvintele pe care le stii. Prima data ai stiut sa-mi spui „X” cuvinte,acum ai sa poti sa-mi spui mai multe. Spui toate cuvintele pe care le stii, si pe cele pe care le-ai spus prima data. Noi vrem sa iinvatam aceste cuvinte si trebuie sa ajungem sa le poti spune pe toate fara sa tii seama de ordine,fiind destul daca le spui asa cum iti vine in minte.” Se va cauta ca aceasta noua instructie sa fie bine inteleasa pentru ca subiectul sa nu reproduca numai cuvintele nou achizitionate, ci sa le reproduca toate cuvintele memorate, inclusiv pe cele din prima faza.Pentru acreasta se verifica daca subiectul a inieles instructia punand intrebarea:”Ce trebuie sa faci?”;iar la nevoie se repeta instructia. Dupa citirea listei de cuvinte,inainte de evocare, se va crea o pauza spunand:”Ai auzit toate cuvintele, sa vedem cate poti sa-mi spui acum.” Caca subiectul intreaba din cate cuvinte ste alcatuita lista i se comunica numarul. Timpul acordat pentru evocarea din aceasta faza cat si pentru fazele urmatoarele este de 1 minut si 30 secunde. Daca subiectul se opreste inaintea de scurgerea timpului si spune ca nu mai stie alte cuvinte, va fi stimulat sa faca un efort si este lasat sa se gandeasca pana ce trece timpul rezervat reproducerii. In cazul in care subiectul reproduce numai cuvintelel noi achizitionate si se opreste i se va atrage atentia sa repete si cuvintele pe care le-a spus prima data. Pentru faza III Se anunta o noua lectura si se repeta integral instructia data la faza a II-a. Subiectului i se comunica numarul cuvintelor reproduse corect la prima si a II-a faza, in asa fel incit sa fie interesat in progresul sau,fara a face nici o aluzie le cuvintele adaugate sau repetate de mei mute ori. Pentru fazele IV si V Se desfatoare la fel ca fazele II si III, numai ca la faza a V-a subiectul trebuie sa fie anuntat ca aceast este ultima repetitie.Faza a V-a se aplica chiar daca subiectul ajunge sa reproduca toate cuvintele in fazele anterioare. Pentru faza VI Este destinata compararii capacitatii de recunoastere in cea de reproducere. Instructia care se da in cazul acestei faze este:”Eu am sa-ti citesc o poveste in care sunt toate cuvintele pe care le-am invatat pana acun, dar in care mai sunt si alte cuvinte.De fiecare data cand auzi un cuvant invatat de noi pana acum sa spui „DA”.Numai sa fii atent sa nu te pacalatti ti sa spui DA si la alte cuvinte.” Dupa ce se verifica daca subiectul a inteles instructia se da citire unuia din textele prezentate anterior in care sunt incluse cuvintelel perzentate penru memorare. In foaia de protocol se noteaza numarul de ordine inscris in drepul cuvantului la care subiectul spune „DA” (vezi anexa 1) Sistemul de cotare:

In urma aplicarii probei, conform instructiunilor prevazute, se trece la analiza cantitativa a rezultatelor subiectului. In acest scop: • se numara cuvintele reproduse corect in cadrul fiecareia din cele cinci faze de reproducere; • se numara cuvintele recunoscute corect; • se numara pentru fiecare faza de reproducere cuvintele false si dublurile, iar pentru faza de recunoastere se numara cuvintele false. Rezultatele astfel obtinute se reprezinta grafic, curba memorarii si reproducerii se analizeaza comparativ cu o curba etalon (m), insotita de reprezentarea grafica a limitelor inferioare (m-1s) si superioare (m-1s) ale variatiei normale a rezultatelor grupului de varsta din care face parte subiectul (conform unui tabel de valori medii pentru grupele de varsta - vezi anexa 2). Pe langa aceste date cantitative fundamentale se va mai nota: • ritmul si debitul (numarul de cuvinte reproduse pe unitate de timp in secunde) • timpul cand subiectul a terminat reproducerea • gradul de colaborare si efortul subiectului • natura cuvintelor false ( deformari, incomprehensible, iradiatii asociative, cuvinte date la intamplare pentru a completa numarul seriei prezentate etc.) • comportamentul motor si verbal al subiectului an timpul probei Se considra normala orice curba situata in jurul curbei medii, in limitele fusului de variatie stabilit in functie de media si abaterea etalon, putem sa ne dam seama daca subiectul examinat se incadreaza in limitele normalului sau se situeaya deasupra sau dedesubtul acestei limite. Se calculeaza coeficientul de fidelitate (CF), care arata un aspect calitativ al memoriei si anume precizia, fidelitatea acesteia: toate cuvintele corecte CF = •100 total cuvinte Studiu de caz P:A: • scoala generala: cl. a5a • data nasterii: 23 ianuarie 1990 • data examinarii: 2 februarie 2002 • sexul masculin • resita scolara: romana 5,00; matematica 5,00; biologie 5,00; geografie 6,66; desen 9,66; purtare 10. media generala 7,20 La prima intalnire cu subiectul conduita lui tradeaza putina timtidate.Dupa o discutie de 15 minute se terce la aplicarea scarii Binet-Simon.In timpul examinarii P.A. este atent , dar la testele de memorie nu reuseste de o 100. Din acest motiv la a II-a intalnire cu subiectul i se aplica proba Rey. Subiectul obtine urmatoarele rezultate: • total cuvinte reproduse corect =32 (4+7+8+7+6) • total cuvinte recunoscute corect =12 • total cuvinte corecte =44 (32+12) • total cuvinte dublate = 10 • total cuvinte false = 11 • total cuvinte = 65 (44+10+11) Coeficientul de fidelitate = 67,69, ceea ce indica un grad scayut de fidelitate a memorie verbale imediate a subiedctului(CF maxim posibil este de 100) In continuare se reprezinta grafic: reztatele medii ale grupului de varsta si rezultatele individuale ale subiectului.(vezi anexa 4) Din rezultatele prezentate reiese ca memoria verbala imediata a subiectului este foarte slaba, el fixeaza doar cateva din cuvintele prezentate spre memorare,ceea ce se datoreste capacitatii sale reduse de structurare a materialului verbal.Cu toate eforturile depuse nu reuseste sa evoce corect nici macar jumatate din cele 15 cuvinte repetate de 5 ori.Curba memorarii se ridica foarte putin la repetitia a II-a si a III-a si apoi scade la ultima reproducere,ceea ce inseamna ca nu consoloideaza si nu „transporta”sarcina mnezica de la o repetitie la alta.Se poate observa ca la P.A., curba memorarii se situeza mult sub nivelul curbei medii a subiectilor de aceasi varsta cronologica;rezultatele subiectului se caraterizeaza prin evocare initiala slaba, urmata de achizitie slaba. Rezultatele la faza de recunoastere sunt mai bune decat reusita la evocare, dar si din acest punct de vedere subiectul ramane sub nivelul grupului sau de referinta. De asemenea , se observa persistenta cuvintelor false si a dublurilor. In concluzie, subiectul se caracterizeaza prin capacitatea de memorare voluntara deficitara, caracterizat atat printr-un volum redus al reproducerilor, cat si al recunoasterilor. Anexa1 Protocolul subiectului la testul Rey Reproducerea Recunoasterea Nr 1 Nr 2 Nr 3 Nr 4 Nr 5 toba parinte mustata curca ............... ................. ................ ................ 15” casa casa toba soare parinte parinte gradina curca 15” rau casa masa curca basca parinte curca curea curea 15” rau casa culoare parinte parinte basca toba ............... 15” curca casa perdea parinte pravalie curca ................