7 Asigurări de viaţă

7.1 Caracteristicile asigurărilor de viaţă

Asigurările de viaţă au ca obiect garantarea plăţii unei sume

de bani de către asigurător, în cazul producerii unui eveniment legat
de persoana fizică a asiguratului, şi anume: vătămarea corporală,
îmbolnăvirea, decesul sau supravieţuirea acestuia. Chiar şi
persoanele tinere se pot îmbolnăvi sau pot deceda în urma unor
accidente neaşteptate, ce vor genera în mod automat şi dificultăţi
financiare.
Asigurările de viaţă au, spre deosebire de asigurările
generale, anumite caracteristici, prezentate de noi mai jos:
Valoarea capitalizată este un fond care se acumulează pe
întreaga perioadă de viaţă a poliţei şi la care deţinătorul de poliţă
poate avea acces în mai multe moduri: poate face împrumuturi,
poate opta pentru cumpărarea unei poliţe de asigurare de viaţă cu
plata integral, sau poate răscumpăra poliţa.
Dificultăţile financiare în cadrul asigurărilor de persoane sunt
determinate de: necesităţile băneşti pentru funeralii; asigurarea unor
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

resurse financiare moştenitorului, după decesul asiguratului;

restabilirea morală după deces.
Motivaţia încheierii asigurărilor de persoane sunt: stresul;
motivaţii personale; concepţia despre moarte.
Riscul este definit de majoritatea economiştilor ca o pierdere
propriu-zisă, sau ca o pierdere produsă de o neglijenţă ce poate
avea urmări asupra individului sau asupra unei proprietăţi.
Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar de către asigurat,
în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale financiare. Asiguratul poate
să încheie mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiaşi
eveniment şi pentru sume diferite, fără să fie împiedicat de lege sau
de asigurător să facă acest lucru. La producerea riscului asigurat,
asiguratul sau beneficiarul asigurării, poate încasa drepturile de
asigurare de la toţi asigurătorii deoarece aici nu mai este vorba de
daună ca la asigurările de bunuri.
Neavând caracter reparator, asigurarea de persoane nu are
restricţii ca asigurarea de bunuri.
Dacă în urma producerii riscului asigurat, asiguratul suferă o
vătămare corporală sau a contactat o maladie care i-a afectat
capacitatea de muncă, el are dreptul la o indemnizaţie de asigurare
(suma asigurată), care să facă posibilă refacerea situaţiei sale
financiare existente înaintea producerii accidentului sau contactării
bolii.
Interesul asigurării nu prezintă importanţă, întrucât
indemnizaţia de asigurare este datorată independent de existenţa
unei daune.
Indemnizaţia de asigurare reprezintă suma de bani pe care
asigurătorul o achită asiguratului în cazul producerii riscului asigurat.
Deoarece nici viaţa şi nici sănătatea unei persoane nu sunt
evaluabile în bani, nu se poate pune problema unui raport între suma
asigurată şi paguba suferită de asigurat.
Asigurări de viaţă

Contractul de asigurare se încheie în formă scrisă (prin

completarea unei declaraţii de asigurare). După analiza
răspunsurilor, asigurătorul este de acord cu încheierea contractului,
redactarea contractului în formă scrisă şi înmânarea unui exemplar
asiguratului. Contractul de asigurare se consideră încheiat prin plata
primei de asigurare şi emiterea poliţei.
Încetarea contractului de asigurare se realizează în
următoarele moduri: modul obişnuit de încetare îl constituie
ajungerea la termen, adică expirarea perioadei pentru care a fost
încheiat; contractul încetează şi prin producerea evenimentului
asigurat. Dar, există şi moduri mai puţin uzuale cum ar fi:
denunţarea, rezilierea şi anularea contractului. Denunţarea se face
de către asigurător, dacă asiguratul nu a comunicat, în scris,
modificările intervenite în cursul contractului în legătura cu datele
luate în considerare la încheierea contractului.
Rezilierea înseamnă desfacerea pentru un timp a contractului,
datorită neexecutării obligaţiei uneia din părţi din cauze care i se pot
imputa. Efectele produse de contract până la reziliere rămân valabile.
Nulitatea contractului poate fi cauzată de declaraţii inexacte
sau incomplete făcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil
din partea contractantului, în momentul încheierii acestuia.

7.2 Tipuri de asigurări de viaţă

Asigurările de viaţă se pot clasifica în funcţie de riscul

asigurat, de momentul achitării primei, de momentul încasării sumei
asigurate şi de forma pe care acestea o îmbracă.
Astfel în funcţie de riscul acoperit, asigurările de viaţă pot fi: a)
asigurări de supravieţuire, b) asigurări de deces, c) asigurări mixte de
viaţă, d) asigurări de accidente, e) asigurări de boală, f) alte forme.
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

În cazul asigurării de supravieţuire, asigurătorul se obligă să

plătească asiguratului suma asigurată, cu condiţia ca acesta să fie în
viaţă la sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul de
asigurare. Dacă acesta a decedat înainte de expirarea termenului de
valabilitate, asigurătorul este eliberat de angajamentul luat prin
contract, şi nu are nici o obligaţie faţă de moştenitori.
Asigurarea de rentă este asigurarea în care suma asigurată
este pusă la dispoziţia asiguratului sub forma unor plăţi periodice cu
titlul de rentă.
În cazul asigurării de viaţă variabilă, proprietarul poliţei de
asigurare are posibilitatea de a alege una din opţiunile pe care
societatea de asigurare i le pune la dispoziţie, beneficiile poliţei de
asigurare se ajustează în funcţie de valoarea investiţilor prevăzute în
poliţa de asigurare, în momentul în care se solicită plata lor,
beneficiile de deces nu pot fi mai mici decât sumele asigurate iniţial
pentru care s-a încheiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai
mari, dacă investiţiile făcute au fost profitabile.
În ceea ce priveşte asigurările de viaţă universală, posesorul
poliţei de asigurare poate, la anumite intervale de timp, modifica
valoarea beneficiilor de deces, posesorul poliţei de asigurare poate
schimba valoarea şi data efectuării plăţii primelor de asigurare, fără a
avea obligaţia de a anunţa anticipat societatea de asigurări, primele
de asigurare sunt plasate într-un cont şi din valoarea lor se vor
scădea, la un moment dat, cheltuielile de deces. În acest cont se
varsă, totodată, şi dobânzile obţinute, care pot varia în timp,
posesorul poliţei poate retrage anumite sume din economiile
acumulate, societatea de asigurări este cea care va decide cum vor fi
investiţi banii, şi cea care garantează o rată minimă de rentabilitate.
În cazul asigurărilor de deces, protejează asiguratul împotriva
riscului de deces, asiguratul se obligă să plătească prime de
asigurare toată viaţa, existând posibilitatea ca plata primelor să se
Asigurări de viaţă

facă până la o anumită dată cum ar fi: data “x”, ieşirea la pensie, în
cazul asigurării de deces încheiate pe termen limitat, asigurătorul se
obligă să achite suma înscrisă în contract, cu condiţia ca decesul
asiguratului să survină în perioada de valabilitate a acestuia.
La asigurarea mixtă de viaţă asigurătorul cuprinde două riscuri
alternative într-un contract de asigurare unic, dând impresia ca
asiguraţii câştigă în cazul producerii oricărui risc: în cazul decesului
asiguratului, beneficiarul asigurării intră în posesia sumei asigurate,
iar în caz de supravieţuire, asiguratul încasează personal suma
asigurată. Asiguratul câstigă în ambele cazuri dar cu preţul aferent
acoperirii celor două riscuri, atât cel de deces cât şi cel de
supravieţuire.
Asigurarea de accidente, protejează persoanele fizice de
consecinţele nefaste ale unor evenimente neprevăzute care le poate
afecta viaţa, integritatea corporală sau capacitatea de muncă.
Persoanele asigurate vor primi cu titlu de indemnizaţie o sumă pentru
acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală, refacere şi compensare
a pierderilor de venit.
Asigurarea de boală are drept scop protejarea persoanelor
care au suferit o incapacitate temporară de muncă determinată de
boală.
Rolul asigurărilor de sănătate este acela de acoperire totală
sau parţială a cheltuielilor cu ocrotirea sănătăţii, diferenţa fiind
suportată de stat sau de individ după caz. Aceste asigurări au
caracter facultativ şi se întind pe perioade lungi de timp.
Clasificarea asigurărilor de sănătate: asigurări de accidente;
asigurări de boală; asigurări de sănătate permanentă. Poliţe de
asigurări de sănătate: asigurarea cheltuielilor de spitalizare;
asigurarea pentru intervenţii chirurgicale; asigurarea medicală de
bază; asigurarea medicală majoră; asigurarea medicală complexă.
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

Asigurarea de sănătate permanentă urmăreşte să elimine

sărăcia, adesea asociată cu o incapacitate de muncă de durată,
provocată de un accident sau o boală. Dacă asiguratul ajunge în
incapacitate de muncă în urma unei boli sau a unui accident, el are
dreptul la o indemnizaţie de asigurare, care se acordă periodic, atât
timp cât se menţine starea de incapacitate, sau până când asiguratul
atinge vârsta de pensionare, ori decedează.
Asigurarea dotală - este un mod de constituire a unei dote
pentru copil, până când acesta ajunge la majorat. Asigurătorul
onorează această asigurare dacă beneficiarul este în viaţă la data
atingerii majoratului. În caz contrar asigurătorul este exonat de orice
răspundere legată de acest contract.
Asigurarea de nupţialitate - este o asigurare de viaţă, în baza
căreia asigurătorul se angajează să plătească o anumită sumă de
bani asiguratului, dacă acesta se căsătoreşte înainte de a împlini o
anumită vârstă.
Asigurarea de natalitate - constă în obligaţia asigurătorului de
a plăti suma de bani asiguratului căruia i s-a născut un copil, într-un
anumit termen.

7.3 Tarifele de prime şi rezerva matematică la asigurările

de viaţă

La asigurările de viaţă, ca şi la cele de bunuri ori de

răspundere civilă asigurătorul este preocupat să asigure stabilirea
rezultatelor financiare ale activităţii desfăşurate. Angajamentele
asumate de acesta pot fi onorate nu mai dacă primele încasate de la
asiguraţi sunt pe deplin acoperitoare. În plus primele trebuie să
acopere şi cheltuielile legate de achiziţionarea asigurărilor,
Asigurări de viaţă

încheierea contractelor, încasarea primelor, plata sumelor asigurate

etc.
Pentru stabilirea tarifelor de prime se porneşte de la datele
cuprinse în tabelele de mortalitate ale ţării respective. Aceste tabele
conţin o seamă de indicatori calculaţi pe baza datelor privind numărul
populaţiei şi cel al deceselor, pe ani de naştere şi vârste pentru
bărbaţi, femei şi ambele sexe.

Iată care sunt şi ce exprimă indicatorii tabelelor de mortalitate:

Numărul supravieţuitorilor de vârstă x arată câte persoane
dintr-o generaţie ipotetică de 100 000 născuţi-vii mai sunt în viaţă la
împlinirea vârstei x ani şi se notează cu l(x).
Numărul decedaţilor între vârstele x şi x+1 ani arată câţi
diin supravieţuitori vârstei x mor înainte de a împlini vârsta x+1 ani,
adică în cursul anului considerat, şi se notează cu d(x).
Probabilitatea de moarte între vârstele x şi x+1 ani arată
riscul la care este supusă o persoană, care a împlinit vârsta de x ani,
să înceteze din viaţă înainte de a împlini x+1 ani şi se notează cu
q(x).
Probabilitatea de supravieţuire între vârstele de x şi x+1 ani
arată şansele pe care le are o persoană, care a împlinit x ani, să fie
în viaţă la împlinirea vârstei de x+1 ani şi se notează cu p(x).
Numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârstă x
la x+1 şi se notează cu lm(x).
Speranţa de viaţă la vârsta x indică numărul mediu de ani
rămaşi de trăit pentru o persoană care supravieţuieşte vârstei x şi se
determină prin însumarea numărului mediu de supravieţuitori lm(x) de
vârsta x până la vârsta maximă din tabelă şi împărţirea rezultatului
acestei adunări la numărul supravieţuitorilor vârstei x, se notează cu
E(x).
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

lm (x ) + lm ( x +1) + ... + lm ϖ
E(x)= , în care: ω - vârsta la care moare
l(x )
ultimul reprezentant al generaţiei iniţiale de 100 000 de născuţi-vii.

Speranţa de viaţă la naştere, denumită şi „durata medie de

viaţă”, indică numărul mediu de ani pe care poate să-i trăiască un
nou născut în condiţiile intensităţii mortalităţii pe vârste din perioada
de referinţă a tabelei de mortalitate şi se notează cu E0(x).
O particularitate a asigurării de viaţă o constituie perioada
îndelungată – de 5-15 ani sau mai mulţi ani – pentru care se încheie.
În perioada respectivă, asiguratul plăteşte prime de asigurare, iar
asigurătorul se angajează să achite suma asigurată în caz de deces
al asiguratului sau la expirarea asigurării, în caz de supravieţuire a
acestuia. Pentru a-şi putea onora obligaţiile asumate, asigurătorul îşi
creează pe seama primelor încasate, un anumit fond care, menţinut
în circuitul economic, produce venit.
Venitul produs de fondul astfel constituit se ia în calcul atunci
când se stabileşte mărimea primei de asigurare. Venitul realizat de
asigurător depinde de mărimea sumelor vărsate în fond, de durata
păstrării acestora în circuitul economic şi de modul de fructificare.
Astfel, venitul depus spre fructificare la o instituţie de credit se
calculează cu dobândă compusă. Dacă notăm cu „i” rata dobânzii
acordată de instituţia de credit, atunci depunerea iniţială a
asigurătorului în sumă de 1 leu, la sfârşitul primului an devine 1+i, la
sfârşitul celui de-al doilea an devine (1+i )2, etc. prin urmare dacă
avem o sumă de bani depusă spre fructificare pe care o notăm cu S0,
după n ani, se determină cu ajutorul formulei S0×i şi devine:
S n = S0(1+i)n, dacă notăm 1+i=u, obţinem: Sn= S0×un care se
mai numeşte şi formulă de fructificare. Factorul un se găseşte
calculat în tabele financiare pentru diferite procente.
Asigurări de viaţă

Ce sumă ar trebui depusă astăzi spre fructificare cu o anumită

rată a dobânzii, pentru ca peste un număr de ani, aceasta să atingă
nivelul dorit de noi? În acest scop aplicăm formula de mai jos,
dedusă din formula fructificării banilor cu dobândă compusă:

1
S0=Sn(1+i)n, dacă notăm: = v , formula de fructificare
1+ i
devine: S0=Sn×vn, în care vn – valoarea actuală a unei funcţii
monetare optenabile după n ani, în condiţiile unei rate determinabile
a dobânzii.

Prima netă unică la asigurările de supravieţuire – trebuie

să fie astfel dimensionată încât să acopere integral riscul pe care
asigurătorul şi-l asumă faţă de asiguraţi. Pentru asigurarea de
supravieţuire pe termen lung, calculul primei nete are la bază
următorul raţionament: asigurătorul presupune că toate persoanele
care au împlinit vârsta de l(x) încheie asigurări de persoane pentru
aceeaşi durată (n ani) şi pentru aceeaşi sumă asigurată (1 leu). Până
la expirarea asigurării, dintre persoanele care au încheiat asigurarea
vor supravieţui lx+n persoane şi asigurătorul va trebui să plătească
după n ani, 1× lx+n.
Prima netă se va determina cu ajutorul formulei:

l x+n × v n
n Ex= , în care n Ex - prima netă la asigurarea de
lx
supravieţuire donată de o persoană în vârstă de x ani, care încheie
un contract de valabilitate pe n ani.
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

Dacă suma asigurată se achită dintr-o dată, adică în mod

forfetar, formula devine:

D x+n
n Ex= , valorile lui Dx pentru fiecare vârstă devin constante
Dx
şi sunt înscrise în tabelul numerelor de comutaţie, întocmit în baza
tabelei de mortalitate şi a valorilor pe care le ia vx.

Dacă suma asigurată se achită în mod fracţionat, sub formă

de rente viagere anticipate, prima netă se calculează cu ajutorul
următoarei formule:

l x + l x +1 × v + ... + l ϖ × v ϖ− x
ax= , dacă formula o înmulţim cu vx,
lx
vom avea:

D x + D x +1 + ... + D ϖ
ax= , întrucât suma elementelor de la
Dx
numărător este calculată şi înscrisă, ca număr de comutaţie, în
coloana Nx, a tabelei de mortalitate, formula primei nete devine:
Nx
ax= .
Dx

Dacă suma asigurată se achită în mod fracţionat, sub formă

de rente viagere posticipate, prima netă se calculează cu ajutorul
următoarei formule.

D x + D x +1 + ... + D ϖ N x +1
ax= = .
Dx Dx
Asigurări de viaţă

Prima netă unică la asigurările de deces - se contractează

pe o perioadă scurtă de timp (de un an), pe o perioadă de mai mulţi
dx
ani sau pe viaţă, astfel avem formula: Ax=
lx

Dacă asigurarea se încheie pe termen de un an, prima netă

dx
unică se va calcula cu ajutorul formulei: Ax= .
lx

Dacă asigurarea se încheie pe termen de mai mulţi ani, prima

M x − M x +n
netă unică se va calcula cu ajutorul formulei: lnAx= .
Dx

În cazul unei asigurări de deces pe o perioadă nedeterminată,

Mx
prima netă unică se va determina cu ajutorul formulei: Ax= .
Dx

Pentru asigurările mixte vom avea următoarea formulă de

calcul:
Dx+n M x − M x+n Dx+n + M x − M x+n
n Ex+ lnAx= + = .
Dx Dx Dx

Prima brută – pentru ca asigurătorul să-şi poată acoperi şi

cheltuielile legate de efectuarea operaţiilor de asigurare, este
necesar ca la prima netă să se adauge şi un supliment de primă
(care include următoarele elemente – cheltuielile de achiziţie a
asigurării, cheltuielile de încasare a primei de asigurare şi gestionare,
cheltuielile administrativ-gospodăreşti ale asigurătorului).
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

Prima netă brută sau tarifară se poate calcula cu ajutorul

formulei:

A’=A+ α + β A’+ γ lnax,

unde: A’ – prima brută unică sau tarifară;

A – prima netă;
α – cheltuieli de achiziţie;
β – cheltuieli de încasare;
β A’ – cotă procentuală din cheltuieli de încasare;
γ – cheltuieli adminisatrativ-gospodăreşti;
γ lnax – anuitate viageră anticipată limitată din cheltuieli
administrativ-gospodăreşti.

Rezerva matematică – diferenţa dintre valoarea actuală a

obligaţiilor financiare ale asigurătorului şi valoarea actuală a
obligaţiilor financiare ale asiguratului de onorat la un moment dat,
serveşte la acoperirea obligaţiilor viitoare ale asigurătorului. Mărimea
rezervei matematice se poate determina cu ajutorul mai multor
metode, şi anume:
• Metoda prospectivă – se caracterizează prin aceea că
compară de la an la an, de la încheierea asigurării şi până la
expirarea ei, valorile actuale ale obligaţiilor părţilor
contractante.
Rt= n −1 Ex+1 – P • ln-1ax+1,
unde: Rt – rezerva matematică la timpul t;
n Ex – valoarea actuală a sumei amânate, ceea ce corespunde
cu valoarea actuală a obligaţiilor financiare ale
asigurătorului;
Asigurări de viaţă

lnax – valoarea actuală a rentei anticipate limitate pe n ani,

ceea ce corespunde cu valoarea actuală a obligaţiilor
financiare ale asiguratului.

Metoda retrospectivă – constă în compararea sumelor

riscate atât de asigurător, cât şi de asigurat la fiecare an din perioada
P • lt a x
de valabilitate a asigurării. Rt = .
t Ex

Rezervele de prime sunt de două feluri: teoretice şi practice.

Rezerva teoretică de primă este cea pe care ar trebui să o calculeze
asigurătorul, pornind de la prima netă încasată de el, fără să ia în
considerare condiţiile concrete în care se efectuează operaţiile de
asigurare. Rezerva practică de primă ţine seama şi de aceste
condiţii.

7.4 Condiţiile generale şi speciale ale asigurărilor de viaţă

practicate în România

În România asigurările de viaţă sunt numai facultative şi se

încheie în baze contractuale, în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare şi cu condiţiile stabilite de societăţile de asigurări, autorizate
să efectueze asemenea operaţiuni. Pot încheia contracte de
asigurare persoanele care se încadrează în limitele de vârstă,
duratele de timp şi condiţiile de achitare a primelor şi de plată a
sumelor asigurate, stabilite de asigurător şi prevăzute în poliţa de
asigurare. Durata asigurării şi durata de plată a primelor se socotesc
de la data începerii asigurării, şi anume: la asigurările de viaţă de la
1 a lunii calendaristice pentru care s-a plătit cea dintâi rata de primă;
la asigurările viagere de deces cu prima unică - de la data emiterii
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

poliţei şi încasării primei de asigurare; la asigurările de accidente - de

la data începerii răspunderii asigurătorului.
Dacă rata de primă restantă nu a fost plătită în termenul de
păsuire stabilit, se procedează astfel: la asigurările de viaţă la care
se constituie rezerva de primă, dacă încetarea plăţii primelor are loc
după ce au fost achitate pe timpul prevăzut în condiţii speciale,
contractul rămâne în vigoare pentru o sumă asigurată redusă. În
toate celelalte cazuri, contractele se reziliază fără restituirea primelor
plătite anterior.
Reactivarea contractului de asigurare se face prin plata
primelor restante, prin prelungirea duratei asigurării cu timpul cât nu
s-au plătit primele sau parţial, prin plata primelor restante şi parţial,
prin prelungirea duratei asigurării.
Suma asigurată se plăteşte asiguratului, beneficiarului
desemnat sau moştenitorilor, după caz, dacă primele sunt achitate la
zi, ori dacă nu s-a depăşit termenul de păsuire. Asigurătorul nu
plăteşte suma asigurată, dacă evenimentul asigurat a fost produs de
operaţii militare în timp de război. Astfel, la asigurările de persoane la
care se constituie rezerva de primă, în caz de deces al asiguratului,
asigurătorul plăteşte rezerva de prime aferentă contractului,
indiferent de timpul care a trecut de la încheierea acestuia. La unele
asigurări mixte de viaţă, suma asigurată poate fi plătită înainte de
expirarea termenului de valabilitate prin sistemul tragerilor de
amortizare.
Accidentele cuprinse în asigurare sunt următoarele
evenimente subite, provenite din afară şi fără voinţa asiguratului:
explozia, prăbuşirea de teren, lovirea, înţeparea, tăierea, căderea,
alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal,
trăsnetul, acţiunea curentului electric, arsura, degerarea, înecul,
intoxicarea subită, asfixierea din cauze subite, cele produse ca
Asigurări de viaţă

urmare a circulaţiei mijloacelor de transport, de funcţionarea sau

folosirea maşinilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor, sau armelor.

7.5 Facilităţi oferite asiguraţilor

Asigurătorii oferă clienţilor posibilitatea participării la beneficii

care sunt în general stabilite la sfârşitul fiecărui an de asigurare ca
procent din suma asigurată. Dacă acest procent se aplică sumei
asigurate de bază, se utilizează denumirea de beneficii amânate
simple. Dacă procentul se aplică cuantumului sumei asigurate plus
beneficiile deja acumulate, se utilizează denumirea de beneficii
amânate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe
seama excedentului de dobândă obţinut din investiţia rezervei
matematice, din care se deduc cheltuielile de administrare ale
asigurătorului.
Suma de asigurare poate fi variabilă, astfel, într-un contract de
asigurare de deces cu termen fix, suma asigurată poate fi
crescătoare sau descrescătoare. Astfel, aceasta se poate reduce în
fiecare an cu un anumit procent, putând ajunge până la nivelul zero.
Pe de altă parte, există poliţe cu sume asigurate crescătoare, ale
căror valori se măresc an de an sau la anumite intervale de timp, cu
un anumit procent, de cele mai multe ori 10%.
Suma de răscumpărare reprezintă o parte din rezerva de
primă, parte care creşte proporţional cu timpul cât s-au plătit primele.
Suma de răscumpărare trebuie să fie mai mică decât valoarea
economiilor acumulate corespunzătoare poliţei. Aceasta deoarece
asigurătorul reţine cheltuielile cu achiziţionarea poliţei, precum şi
costul asigurării.
Anumite forme de asigurare de viaţă pot include în condiţiile
poliţei posibilitatea amortizării totale şi parţiale, înainte de scadenţă,
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

a unei poliţe, prin tragere la sorţi. Sumele ce se plătesc pentru

poliţele ieşite câştigătoare nu pot fi mai mari decât sumele prevăzute
a fi plătite la scadenţă sau în caz de deces. Prin amortizare,
contractul de asigurare încetează.
Se pot face împrumuturi în baza poliţei de asigurare, dar
numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: valoarea
împrumutului nu poate depăşi valoarea de răscumpărare; perioada
de împrumut, suma asigurată şi suma de răscumpărare continuă să
crească, ca şi cum nu s-ar fi acordat împrumutul; dacă asiguratul
răscumpără poliţa, sau decedează înainte de a returna împrumutul,
suma restantă se deduce din sumele cuvenite asigurate; rata
dobânzii pentru împrumut poate fi fixă, sau variabilă; dobânda pentru
împrumut se poate plăti imediat, în momentul ridicării împrumutului,
sau la scadenţa acestuia. Deoarece poliţele încheiate pentru o sumă
asigurată fixă oferă o acoperire, în valoare reală, tot mai redusă pe
măsura trecerii timpului, indexarea permite actualizarea acestuia cu
inflaţia. Indicele cel mai utilizat este indicele creşterii preţurilor.
Acesta poate fi aplicat atât sumei asigurate, cât şi primelor de
asigurare. Răscumpărarea poliţei nu reprezintă singura opţiune a
deţinătorului de poliţe care doreşte să întrerupă plata primelor de
asigurare. Uneori, asigurătorul oferă posibilitatea transformării poliţei
de asigurare cu prime achitate anual, într-o poliţă cu prime achitate
integral.

7.6 Tipuri de poliţe externe

Poliţele cu unităţi de investiţii (united linked). Deosebirea faţă

de produsele tradiţionale constă în faptul că riscul investiţiei este
suportat de client. O parte din primele de asigurare plătite de client
se cumulează în contul asiguratului, de unde se îndreaptă, în funcţie
Asigurări de viaţă

de opţiunea acestuia, către unul sau către mai multe fonduri

financiare.
Preţul de vânzare reprezintă valoarea netă a unei unităţi de
investiţii şi este preţul folosit pentru evaluarea activelor fondului în
momentul răscumpărării contractului, sau al retragerii de lichidităţi.
Preţul de cumpărare reprezintă preţul la care contractantul
asigurării poate cumpăra unităţile de investiţii.
Poliţele de asigurări la termen, care se clasifică în - asigurările
la termen ce pot fi înnoite – dau asiguratului posibilitatea de a reînnoi
asigurarea la sfârşitul perioadei asigurate; - asigurările la termen
convertibile – dau asiguratului dreptul de a transforma asigurarea la
termen într-una de viaţă; asigurări la termen nivelate – suma
asigurată în caz de deces este aceeaşi pe toată durata contractului;
asigurări la termen crescătoare – suma asigurată de deces creşte pe
perioada poliţei; asigurări la termen descrescătoare – suma asigurată
de deces descreşte pe perioada poliţei.

7.7 Comparaţie între asigurările la termen

şi asigurarea de viaţă viageră

Asigurarea de viaţă viageră acoperă întreaga durată de viaţă a

persoanei asigurate. Asigurarea de viaţă plăteşte în momentul
decesului persoanei asigurate despăgubirea de deces împreună cu
valoarea de răscumpărare acumulată de-a lungul perioadei
asigurate.
Asigurarea la termen oferă doar componente de protecţie.
Asigurările de viaţă tradiţionale. Asigurarea universală de
viaţă. La asigurarea de viaţă universală, în funcţie de valoarea de
răscumpărare a poliţei, asigurarea poate creşte sau scade în fiecare
an nivelul primelor de asigurare; de asemenea, contractantul poate
modifica suma asigurată.
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

Asigurarea permanentă de viaţă. La asigurare permanentă de

viaţă, ratele de primă şi valoarea de răscumpărare variază în funcţie
de cheltuielile şi veniturile din investiţii ale asigurătorului, precum şi în
funcţie de experienţa lui în domeniul mortalităţii.
Asigurarea de viaţă variabilă. La asigurarea de viaţă variabilă,
suma asigurată şi valoarea de răscumpărare depind de performanţa
investiţională.
Asigurarea de viaţă variabilă universală. Asigurarea de viaţă
variabilă universală combină flexibilitatea plăţii primelor dintr-o
asigurare universală cu posibilităţile de investire ale unei asigurări
variabile de viaţă. De exemplu, în Franţa1 asigurările de persoane se
clasifică în două categorii:
a) Asigurări de viaţă cu componente de economisire, la care
volumul de prime încasate totalizează 392 miliarde franci şi
care include contracte de viaţă pentru care beneficiarul este
plătit numai în caz de supravieţuire a asiguratului, precum şi
contracte de viaţă participative. Aceste tipuri de poliţe oferă
avantajul constituirii unor economii pe perioade de timp
medii şi lungi, sume care pot fi obţinute in totalitate la
sfârşitul contractului, sau care pot fi plătite sub forma unei
pensii suplimentare.
b) Asigurări de persoane, altele decât cele de viaţă, care
contribuie la un volum de încasări de 91 miliarde de franci şi
care acoperă riscurile de deces, de vătămări corporale, din
boală sau din accident.

1
Marinică Dobrin, Asigurări şi Reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2000.
Asigurări de viaţă

Un alt exemplu îl mai pot constitui şi tipurile de contracte de

asigurări de viaţă încheiate în prezent de Compania de Asigurări –
ING NEDERLANDEN – Asigurări de Viaţă şi care sunt următoarele:
1. Contractul de asigurare de viaţă cu investiţii de tip United
Linked (în lei şi în valută):
Planuri de pensii. Produse: Merit şi Mentor – care combină o
asigurare de viaţă cu un cont de economisire şi investiţii şi
presupune posibilitatea de transformare a valorii contului în anuităţi
(pensie), odată cu împlinirea vârstei alese de pensionare.
Planuri de investiţii. Produse: Activ Plus (presupune îmbinarea
unei asigurări de viaţă cu un cont de investiţii) şi Capital (presupune
combinarea unei asigurări de deces din accident cu un cont de
investiţii).
2. Contract de asigurare de viaţă mixtă redusă – Phoenix
(plan financiar de economisire, acoperă riscul de supravieţuire);
3. Contract de asigurare mixtă de viaţă – Regal (acoperă atât
riscul de deces cât şi supravieţuirea);
4. Contract de asigurare de viaţă pe termen limitat – Prudent
(acoperă exclusiv riscul de deces pe durata contractului).
5. Contract de asigurare de viaţă pe termen nelimitat –
Maraton (acoperă riscul de deces pe o perioadă nelimitată).
6. Contract de asigurare tip rentă de studii – plan de protecţie
pentru copii - Academica (asigură acumularea unor fonduri băneşti
necesare continuării studiilor copiilor).
7. Contract de asigurare tip dotă – plan de protecţie pentru
copii - Debut (oferă acumulare a unui beneficiu menit să constituie un
fond de zestre în cazul căsătoriei beneficiarului).
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

7.8 Teste tip grilă pentru evaluarea cunoştinţelor

TEST 1
Persoana fizică sau juridică care contractează o asigurare de
viaţă este:
1) asiguratul;
2) asigurătorul;
3) deţinătorul poliţei;
4) beneficiarul.

TEST 2

Deţinătorul poliţei de asigurare, care este aceeaşi persoană cu

asiguratul, are un contract de asigurare de viaţă pe 30 de ani
şi doreşte să-l întrerupă după 15 ani. El este îndreptăţit să
primească:
1) suma asigurată şi dividendele aferente;
2) valoarea de răscumpărare şi dividendele aferente;
3) suma asigurată redusă şi dividendele aferente;
4) suma asigurată.

TEST 3

Reactivarea poliţei de asigurare înseamnă:

1) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a neplăţii primei de
asigurare, poate intra din nou în vigoare în 2 ani de la
anulare, cu condiţia efectuării unei noi examinării medicale;
Asigurări de viaţă

2) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a expirării duratei

de asigurare poate intra din nou în vigoare în 3 ani de la
anulare;
3) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a neplăţii primei
poate intra din nou în vigoare în 3 ani de la anulare, cu o
nouă evaluare medicală şi cu plata tuturor obligaţiilor
financiare;
4) că poliţa de asigurare anulată ca urmare a neplăţii primei
poate intra din nou în vigoare, imediat ce asiguratul îşi
plăteşte prima restantă.

TEST 4

Valabilitatea poliţei de asigurare începe:

1) la data semnării propunerii de asigurare;
2) la data acceptării propunerii de asigurare de către societate;
3) la data livrării poliţei de asigurare către client;
4) la data efectuării evaluări medicale.

TEST 5

Cum sunt clasificate asigurările de sănătate:

1) asigurare dotală, de nupţialitate, de natalitate;
2) asigurare de accidente, de boală, de sănătate permanentă;
3) asigurării la termen, tradiţionale, cu unităţii de investiţii;
4) asigurări mixte, de deces, asigurări de viaţă cu componentă
de economisire.
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

TEST 6

În legătură cu asigurările de supravieţuire, identificaţi varianta

falsă:
1) asigurarea de supravieţuire este atractivă pentru asigurat şi
stimulează spiritul de economisire;
2) asigurătorul se angajează să plătească asiguratului la
expirarea contractului, suma asigurată, cu condiţia ca
acesta să fie în viaţă;
3) în caz de accident al asiguratului, societatea de asigurare
nu are nici un fel de obligaţie faţă de moştenitorii acestuia;
4) formă a asigurărilor de supravieţuire este asigurarea de
rentă.

TEST 7

La asigurările de persoane, suma asigurată se stabileşte:

1) de către agenţii de asigurare ai firmei;
2) pe baza informaţiilor din certificatele medicale prezentate de
asigurat;
3) pe bază de negociere;
4) în mod forfetar, în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale
financiare.
Asigurări de viaţă

TEST 8

La asigurările de persoane, asiguratul poate să încheie:

1) doar o asigurare, în limita maximă a valorii sale stabilită de
agentul de asigurare;
2) maxim două asigurări / una obligatorie şi una facultativă;
3) un număr nedeterminat de asigurări de acelaşi fel, fără nici
un fel de restricţie;
4) un număr nedeterminat de asigurări, dar până la valoarea
sa stabilită de agentul de asigurare.

Problema 1

Care este probabilitatea (nPx) unei persoane în vârstă de

31 de ani să supravieţuiască până la vârsta de 79 de ani?

1. 0,37917012
2. 0,37817013
3. 0,37817013
4. 0,27907012
5. 0,27917012

Problema 2

Utilizând numerele de comutaţie: l25 = 95.103; l50 = 84.108, să

se determine care este probabilitatea ca o persoană în vârstă
de 25 de ani să decedeze până la vârsta de 75 de ani:
1. 0,112653
2. 0,1256114
3. 0,1156134
4. 0,224621
5. 0,1156115
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

Problema 3

Cunoscând numerele de comutaţie: l30 = 94.284; l50 = 84.108;

l70 = 50.377, să se determine care este probabilitatea ca o
persoană în vârstă de 30 de ani să mai trăiască 20 de ani, dar
nu mai mult de 40 de ani?
1. 0,245984;
2. 0,445987;
3. 0,3576595;
4. 0,3577595;
5. 0,3489567.

Problema 4

Având numerele de comutaţie: l25 = 95.103; l32 = 93.875;

l35 = 93.067; l40 = 91.128; l42 = 90.063; l50 = 84.108 şi trei
persoane în vârstă de 25, 32, şi 40 de ani, să se calculeze
probabilitatea ca peste 10 ani să mai fie în viaţă cel puţin un
membru al grupului:
1. 0,999933024;
2. 1;
3. 0,998765;
4. 0,99992205;
5. 0,9987760.
Asigurări de viaţă

Problema 5

O persoană în vârstă de 38 de ani încheie o asigurare de

supravieţuire pe 7 ani, prin care, la sfârşitul asigurării să
primească o sumă asigurată de 10 milioane lei. Cunoscând
numerele de comutaţie D38 = 2.459,82128; D45 = 1.210,00706
şi procentul dobânzii de 10%, prima netă unică (πnu) este:
1. 4.819.095,25;
2. 4.919.085,25;
3. 5.918.081,4;
4. 4.919.085,28.

7.9 Răspunsuri corecte

testul 1 2 3 4
1
2
3
4
5
6
7
8
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

Rezolvări probleme (1 - 5)

1.
x = 31 l79 = 26.266 procent 10%
n = 79 - 31 = 48 l31 = 94.086

l 79
48P31 = = 26.266/94.086 = 0,27917012
l31
l x +n
nPx =
lx

2.
x = 25 l25 = 95.103 procent 10%
n = 75 - 25 = 50 l50 = 84.108

(l 25 − l50 ) = (95.103 − 84.108) = 0,1156115

50q25 =
l 25 95.103

3.
x = 30 l30 = 94.284 procent 16%
m = 20 l50 = 84.108
n = 40 l70 = 50.377

30 50 70

x 20 ani trăieşte moare

Asigurări de viaţă

l x+n
m/nqx=(lx+m- )=
lx
⎛ l30+ 20 − l 30+ 40 ⎞ ⎛ l 50 − l 70 ⎞ 84.108 − 50.377
⎜⎜ ⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = = 0.3577595
⎝ l30 ⎠ ⎝ l 30 ⎠ 94.284

4.
x1 = 25 l25 = 95.103 procent 10%
x2 = 32 l32 = 93.875
x3 = 40 l35 = 93.067
n = 10 l40 = 91.128
l42 = 90.063
l50 = 84.108

l x +n (l x − l x +n )
nPx = nqx =
lx lx
nPx1 × nqx2 × nqx3 + nqx1 × nPx2 × nqx3 + nqx1 × nqx2 × nPx3 + nPx1 ×
nPx2 × nqx3 + nqx1 × nPx2 × nPx3 + nPx1 × nqx2 × nPx3 + nPx1 × nPx2 × nPx3 =

l x1+ n l x 2 − l x 2+ n
× ×
l x1 lx2
l x 3 − l x 3+ n l x1 − l x1+ n l x 2+ n l x 3 − l x 3+ n l x1 − l x1+ n l x 2 − l x 2+ n l x 3+ n
+ × × + × × +
lx3 l x1 lx2 lx3 l x1 lx2 lx3
l x1+n l x 2+ n l x 3 − l x 3+ n l x1 − l x1+ n l x 2+ n l x 3+ n l x1+ n l x 2 − l x 2+ n l x 3+ n
× × + × × + × × +
l x1 lx2 lx3 l x1 lx2 lx3 l x1 lx2 lx3
l x1+ n l x 2+ n l x 3+ n
× × =
l x1 lx2 lx3
l 35 l 35 − l 42 l 40 − l 50 l 25 − l 35 l 42 l 40 − l 50 l 25 − l35
× × + × × + ×
l 25 l32 l 40 l 25 l 32 l 40 l 25
l32 − l 42 l 50 l35 l 42 l 40 − l 50 l 25 − l35 l 42 l 50 l35 l 32 − l 42
× + × × + × × + × ×
l 32 l 40 l 25 l 32 l 40 l 25 l32 l 40 l 25 l 32
 Asigurări moderne de bunuri şi persoane

l50 l 35 l 42 l 50
+ × × = 0,978591632 x 0,04060719 x 0,0770345 +
l 40 l 25 l32 l 40
0,021408367 x 0,959392809 x 0,0770345 + 0,021408367 x
0,04060719 x 0,922965499 + 0,978591632 x 0,959392809 x
0,0770345 + 0,021408367 x 0,959392809 x 0,922965499 +
0,978591632 x 0,04060719 x 0,922965499 + 0,978591632 x
0,959392809 x 0,922965499 = 0,999933024

5.
x = 38 πna = SA x felul asigurarii
n=7 felul asigurarii = nEx
SA = 10 mil lei D x+n
nEx =
i = 10% Dx

D 38+7 D 45
πnu = 10.000.000 x = 10.000.000 x — πnu =
D38 D 38
4.919.085,25 lei

D38 = 2.459,82128
D45 = 1.210,00706