1 Instituţia monarhiei în România (1866-1938

)

în 1866 în urma abdicării lui Cuza tronul României a fost ocupat de către Carol prinţ ce făcea parte din familia domnitoare prusiana, aparţinând casei de Hohenzollern. Acesta la 25 aprilie acceptă propunerea lui Ion Brătianu şi cu acordul tatălui, al regelui Prusiei şi al cancelarului Bismarck pleacă spre România, la 10 mai 1866, fiind proclamat domn de către Adunare. Pe de altă parte, în aprilie 1866 se formase o Adunarea Constituantă, în cadrul căreia încep dezbaterile în vederea adoptării legii fundamentale a statului. După îndelungate discuţii între liberali şi conservatori, în care a fost implicat şi domnitorul Carol, la 1 iulie 1866 Constituţia a fost promulgată. Aceasta a avut drept model Constituţia belgiană. Potrivit Constituţiei numele ţării era România, se proclamau principiul monarhiei ereditare, libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului, suveranitatea naţională. Guvernământul era reprezentativ, proprietatea era declarată sacră şi inviolabilă, se consacra principiul egalităţii în drepturi şi al separării puterilor în stat, nu erau amintite raporturile cu Imperiul Otoman. Puterea executivă era exercitată de către domnitor şi miniştrii numiţi şi revocaţi de către acesta. Domnitorul-avea dreptul de veto absolut, drepturi în materie legislativă, putea convoca, amâna sau dizolva Adunarea Deputaţilor şi Senatul, sancţiona sau nu o lege, forma guvernul, avea dreptul de abate monedă, era conducătorul armatei, numea sau confirma în toate funcţiile publice, avea dreptul de amnistie, graţiere, de a încheia tratate sau convenţii, de a conferi decoraţii, etc. Puterea legislativă deţinută de Reprezentanţa Naţională formată din două Camere: Adunarea Deputaţilor şi Senatul. Adunarea Deputaţilor avea drept de legiferare, drept de autoconducere, dezbătea şi adopta bugetul, dreptul de interpelare, răspundea la mesajul tronului etc. Puterea judecătorească era încredinţată judecătoriilor, instanţa supremă era Curtea de Casaţie. Constituţia a fost completată de un sistem electoral. Domnia era implicată în toate structurile de putere ale statului. Conţinutul Constituţiei reliefează compromisul dintre conservatori şi liberali dar şi victoria conservatorilor asupra liberalilor. Constituţia a fost necesară dezvoltării României moderne, consolidării instituţiilor burgheze şi a statului naţional. în plan extern a fost percepută ca o manifestare a independenţei. În 1877, România se alătură Rusiei, în războiul împotriva Imperiului Otoman. Domnitorul Carol, împreună cu oamenii politici din România au încercat obţinerea independenţei pe cale paşnică. în condiţiile în care nu a fost posibil acest lucru în aprilie 1877 România a intrat în stare de război cu Poarta, iar la 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu a declarat în cadrul Adunării Deputaţilor independenţa României. Armata română s-a remarcat în luptele purtate la Plevna, Smârdan, Vidin, Opanez etc. în urma tratatelor încheiate la San Stefano şi Berlin, în 1878, Marile Puteri au recunoscut independenţa României. în aceste condiţii în 1878 Carol a primit titlul de Alteţă Regală, iar în 1881, Parlamentul României a decis ca aceasta să devină regat, la 10 mai Carol I şi Elisabeta de Wied au fost încoronaţi ca rege şi regină a" României, la 14 mai 1881 a fost reglementată succesiunea la tron prin „pactul de familie", moştenitor al tronului fiind proclamat prinţul Ferdinand de Hohenzollern - Sigmaringen. Carol a colaborat cu personalităţile politice ale vremii Ion C. Brătianu, D.A. Sturdza, Lascăr Catargiu. El a demonstrat reale calităţi de om politic şi în ciuda unor dificultăţi pe care le-a avut la începutul domniei a ştiut să apere interesele românilor, în 1883 România a aderat, alături de Germania, Italia şi Austro-Ungaria la Tripla Alianţă, acest lucru a fost realizat atât din motive obiective, încercarea României de a evita izolarea politică, dar şi din motive subiective, „slăbiciunea", firească, a regelui Carol I faţă de Germania. Aderarea a rămas secretă până la începutul Primului Rărzboi Mondial, în 1914, în condiţiile declanşării acestuia regele face cunoscut oamenilor politici români existenţa acestui tratat semnat cu Puterile Centrale. în 1914, în condiţiile în care la Sarajevo a fost ucis arhiducele Franz Ferdinand, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, acest fapt a determinat declanşarea Primului Război Mondial. în aceste condiţii interesele României nu coincideau cu cele ale Puterilor Centrale, motiv pentru care în Consiliul de Coroană întrunit la Sinaia, în 21 iulie 1914 s-a stabilit neutralitatea României. Deşi i se părea greu să respecte o asemenea hotărâre, Carol I în ciuda ameninţărilor din partea rudelor sale germane, conştient fiind că nu avea sens să se aventureze într-un război din care românii nu aveau nimic de câştigat, a fost de acord cu neutralitatea. Era însă clar că aceasta nu va dura mult. Trebuia deci ca intrarea în război să servească intereselor naţionale. In urma unor îndelungate
1

negocieri la 4 august 1916 I.I.C. Brătianu şi reprezentanţii diplomatici ai Franţei, Marii Britanii, Rusiei şi Italiei au semnat convenţiile militare şi politice care stipulau condiţiile intrării României în război. în noaptea dintre 14/15 august 1916, trupele române intră în poziţie de luptă. 1918 a fost anul Marii Uniri, an în care s-a format statul naţional unitar român. La 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina Măria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, la Alba Iulia. în 1923 a fost elaborată o nouă Constituţie, necesară statului naţional unitar. Ferdinand I a condus în conformitate cu această Constituţie, având o bună relaţie cu partidele politice, în special cu Partidul Naţional Liberal şi cu liderul acestuia I.I.C. Brătianu. În 1925 s-a declanşat „criza dinastică", în condiţiile în care prinţul moştenitor Carol s-a stabilit în Franţa, pentru a fi cu iubita sa Elena Lupescu. La 12 decembrie 1925 a trimis o scrisoare prin care prerogativele de moştenitor. La 4 ianuarie 1926, a fost proclamat moştenitor Mihai, fiul lui Carol, dar, în 1927 regele a murit. în condiţiile în care în acelaşi an moare şi I.I.C. Brătianu, în ţară încep frământări legate de o posibilă revenire a lui Carol. La 6 iunie 1930 acesta a venit pe neaşteptate în România, susţinut în special de PNŢ, iar la 8 iunie a fost fost proclamat rege. Încă de la venirea sa în ţară el a încercat să impună un regim de dictatură personală. A reuşit acest lucru folosindu-se de teama de mişcare legionară, şantaje politice, compromiterea unor importanţi oameni politici, în 1938. În noaptea dintre 10/11 februarie a înlocuit guvernul Goga, slab reprezentat în Parlament, cu un nou guvern, fără susţinere parlamentară condus de Patriarhul Miron Cristea. Iar la 20 februarie 1938 a fost publicată o nouă Constituţie menită să asigure baza juridică a regimului. Prin intermediul ei regele devenea un factor activ, participa efectiv şi legal la activitatea de guvernare. S-a menţinut principiul conform căruia puterile statului emană de la naţiune, precum şi acela privind separarea puterilor în stat. Totuşi regele avea mai multe drepturi putând conduce, în cazul în care Adunarea era suspendată prin decrete cu putere de lege. în felul acesta Carol a instaurat monarhia autoritară. Consiliul de Coroană a devenit organul de conducere permanentă, au fost desfiinţate partidele politice, a fost creat un partid unic, Frontul Renaşterii Naţionale. Carol a luat măsuri împotriva legionarilor, iar în condiţiile în care Hitler i-a cerut eliberarea acestor şi formarea unui cabinet condus de C.Z.Codereanu, regele a dat ordinul de asasinare a acestuia, realizată în noiembrie 1938. Datorită situaţiei internaţionale foarte gravă la sfârşitul anului 1939, Carol al II-lea a iniţiat o mişcare de „reconciliere naţională", în scopul de a apăra naţiunea de pericolele externe, dar din nefericire, Mişcarea legionară a fost cea mai receptivă la această iniţiativă. „Reconcilierea cu aceasta a determinat deplasarea spre dictatură şi totalitarism a regimului. Acest lucru nu a fost de durată deoarece acest regim s-a prăbuşit în septembrie 1940, în urma pierderilor teritoriale (Basarabia, N-V Transilvaniei, S Dobrogei) fiind înlocuit cu un regim de dictatură militară condus de generalul, mai târziu mareşalul Ion Antonescu.

2 Tara Romaneasca in sec 14-16 Primele informaţii despre formaţiunile politice prestatale româneşti datează din secolul al XlII-lea. Astfel în condiţiile marii invazii mongole, a politicii expansioniste a regilor maghiari Dunărea de Jos, dar şi a stingerii dinastiei Arpadiene (1301), aflăm că la sud de Carpaţi existau deja, în secolul al XlII-lea, cnezate şi voievodate. Ele sunt amintite în Diploma Cavalerilor Ordinului Sfântul Ioan de la Ierusalim, emisă în 2 iunie 1247, de către regele maghiar Bela al IV-lea. Aceste formaţiuni au fost: voievodatul lui Litovoi, care cuprindea Ţara Haţegului şi nordul Olteniei, voievodatul lui Seneslau, aşezat în Ţara Făgăraşului şi nordul Munteniei, cnezatul lui Farcaş, din zona Vâlcei, cnezatul lui Ioan, aşezat probabil între Jiu şi Olt şi Ţara Severinului, devenită apoi Banatul de Severin. Dezvoltarea economică a acestor voievodate despre care Diploma ne informează că beneficiau de venituri provenite din slujbe, morile, fâneţele şi păşunile, vitele şi oile, pescăriile şi iazurile, ocnele care existau pe teritoriul pe care trebuia să se aşeze cavalerii Ioaniţi conduşi de marele perceptor, Rembald, a creat condiţii favorabile formării statului medieval Ţara Românească. Din izvoarele istorice mai aflăm că Litovoi, Farcaş şi Ioan erau dependenţi de coroana maghiară care îi controla prin intermediul „banului" de Severin şi că Litovoi încearcă să rupă această dependenţă (1272-1275) şi regele maghiar, Ladislau al IV-lea organizează o expediţie militară (1277). în timpul acestei expediţii Litovoi este
2

ucis, fratele său, Bărbat este luat prizonier şi se răscumpără cu o sumă mare de bani demonstrând viaţa economică prosperă. După răscumpărare, Bărbat preia conducerea voievodatului cu o structură politico-socială bine conturată în care conduce armata. In acest voievodat exista o episcopie ortodoxă. La începutul secolului al XlV-lea, în condiţiile în care regatul maghiar trece pnn criza internă datorată stingerii dinastiei arpadiene (1301), formaţiunile politice prestatale sunt unificate, statul este format şi condus de Basarab (1310? -1352). statul nou format apare în documente sub diferite nume: Terra Transalpina (în documentele maghiare), Ungrovlahia (în documentele emise de cancelaria Ţării Româneşti) etc. El este condus de un domnitor cu titlul de „mare voievod şi domn" S1 cuprindea Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia până la Dunăre şi Basarabia-tentoriul de la nordul gurilor Dunării smuls tătarilor. Raporturile dintre voievodul român şi regele Ungariei s-au înrăutăţit însă, ca urmare a disputelor asupra Banatului de Severin şi în 1330, Carol Robert împreună cu nobilii maghiari hotărăsc să desfiinţeze statul condus de către Basarab printr-o campanie militară. In septembrie, oastea maghiară în fruntea căreia se afla regele însuşi, a ocupat cetatea Severin şi ţinutul înconjurător. în aceste condiţii, Basarab oferă o sumă mare de bani pentru răscumpărarea păcii (7000 mărci de argint), dar este refuzat. Oastea maghiară care se îndrepta spre Curtea de Argeş este silită să se retragă datorită tacticii de luptă a românilor şi este înfrântă pe drumul de întoarcere pe 9-12 noiembrie 1330, în bătălia de la Posada, bătălie în urma căreia noul state îşi obţine independenţa. Bătălia desfăşurată într-un loc nelocalizat precis până acum a fost descrisă de „ Cronica pictată de la Viena " (Chronicon pictum Vindobonense). Un rol important în cadrul politicii interne şi externe a statului un rol foarte important îl avea domnia. Domnitorul era „mare voievod şi domn", folosea particula „Io" în titlul de domnie, succesiunea la conducerea ţării se făcea pe cale ereditară sau electivă, domnitorii erau aleşi din familia Basarabilor, în Ţara Românească şi a Muşatinilor, în Moldova, pământul îi aparţinea de drept, era comandantul suprem al armatei, conducea întreaga administraţie, bătea monedă, stabilea impozite, reprezenta instanţa supremă de judecată, puterea sa era limitată de Sfatul domnesc, dar nu toţi domnii ţineau cont de acesta. în a doua jumătate a secolului al XlV-lea Imperiul Otoman ajunge la Dunăre şi încearcă să cucerească teritoriile aflate în nordul acesteia. Primul domn român care se confruntă cu ameninţările otomane a fost Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta adoptă o politică externă activă, astfel: a luat Dobrogea sub autoritatea sa, în 13891-a sprijinit pe cneazul Lazăr al Serbiei în bătălia de la Kossovopolje, iar în replică Firuz-bei a efectuat o incursiune de pradă în Ţara Românească (1389). Presiunea crescândă a otomanilor la Dunăre, dar şi problemele cu maghiarii îl determină pe Mircea să încheie o alianţă cu regele Poloniei, Vladislav Iagiello, alianţă reînnoită în 1390 şi 1391. în condiţiile în care invazia otomană devenea iminentă, Mircea a trebuit să încheie şi un tratat cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei la Braşov, în 7 martie 1395. Confruntarea dintre Mircea şi Baiazid Ildîrim (Fulgerul) a fost determinată de sprijinul acordat de Mircea creştinilor din Balcani, precum şi de atacurile lui din Dobrogea şi de-a lungul Dunării. Oastea otomană condusă de însuşi sultanul a luptat într-un loc întărit cu şanţuri, „rovină", de aici numele de Rovine, în 17 mai 1395, după alţi istorici în 10 octombrie 1394. Victoria a fost obţinută de Mircea cu toate că cronicile scriu despre mulţimea lăncilor şi săgeţilor turcilor care întunecă văzduhul. Dar, Mircea n-a putut menţine domnia decât în Oltenia şi nordul Munteniei restul fiind ocupat de fratele său, Vlad Uzurpatorul, vasal otomanilor în schimbul plăţii tributului şi Poloniei. In spiritul cruciadei creştine Sigismund de Luxemburg a organizat o expediţie la Dunăre, în 1396, la care au participat cavalerii burgunzi dar şi oastea Ţării Româneşti condusă de Mircea, dar cruciaţii au fost înfrânţi la Nicopole. Problemele apar în Imperiul Otoman deoarece are loc o confruntare între Baiazid şi mongolii lui Timur-Lenk la Ankara (1402), în urma căreia otomanii sunt înfrânţi, iar Baiazid este luat prizonier şi în Imperiul Otoman au început luptele pentru succesiune la tron. Mircea a profitat de această situaţie pentru se amesteca direct în treburile interne ale acestuia susţinându-i pe Musa şi Mustafa împotriva lui Mahomed. La moartea sa Ţara Românească probabil că plătea totuşi tribut turcilor, din 1417. Un alt voievod care s-a acoperit de glorie în lupta împotriva Imperiului Otoman a fost Vlad Ţepeş. Domnia sa începe în condiţiile luptelor pentru tron dintre fracţiunile boiereşti şi amestecul turcilor, tot mai insistent, în ţară. în 1460 Vlad încheie pace cu natriciatul din Braşov şi un tratat de alianţă cu regele Ungariei. Continuând tradiţia în relaţiile dintre domnii români, Ţepeş a acordat sprijin lui Ştefan cel Mare la înscăunarea sa ca domn al Moldovei. Asta se întâmplă în condiţiile în care toate acţiunile sale au urmărit găsirea unor aliaţi în lupta antiotomană pentru
3

Vlad Ţepeş săvârşeşte vestitul „atac de noapte" asupra taberei sultanului. iar în mai 1600. dar Vlad reuşeşte să scape din capcană. în apropiere de Târgovişte. avea ca supuşi români şi slavi şi că este ucis într-o confruntare cu ungurii locul său fiind luat de o căpetenie maghiară. deşi Ţările Române nu au fost transformate în paşalâcuri totuşi dependenţa fată de Imperiul Otoman s-a accentuat. Voievodatul lui Glad era aşezat în Banatul de mai târziu şi avea ca aşezări întărite cetăţile de la Cuvin şi Orşova (Dierna). despre existenţa a trei formaţiuni politice prestatale conduse de: Gelu. Glad şi Menumorut. iar printre alte aşezări întărite se numărau ClujMănăştur şi Moldoveneşti. reşedinţa voievodului care avea o oaste numeroasă şi întreţinea legături cu slavii sud-dunăreni organizaţi în Taratul bulgar. Mahomed al II-lea nu a reacţionat imediat. Zalău şi Sătmar. Lupta se s-a dat în vadul Călugărenilor. In condiţiile în care domnul muntean se gândea la realizarea „planului dacic". în vara anului 1595. Voievodatul lui Gelu este menţionat sub numele de „terra Ultransilvania" şi se afla situat în estul Depresiunii Transilvaniei. Geula. intitulându-se „domn al Ţării Româneşti. iar Andrei Bathory i-a cerut să renunţe la domnie. al Transilvaniei (1599 . la sosirea maghiarilor. şi pe Moldova. El a încheiat la 20 mai 1595 un tratat între Ţara Românească şi Transilvania. dar în 1461 Hamza. sau Gyula care este închis pe viaţă de către Ştefan cel Sfânt. Vlad încearcă să-i împiedice să treacă Dunărea şi nereuşind. provocând panică în rândul otomanilor. Mihai Viteazul a devenit domn al Ţării Româneşti (1593 -1601). Mihai. 4 . beiul de Nicopole. el realiza prima unire politică a celor trei ţări române. în 1462. printr-o campanie impotriva turcilor. probabil. este faptul că Gyula „refuză să fie creştin" în condiţiile în care episcopia ortodoxă înfiinţată la Alba Iulia a fost desfiinţată de regele maghiar. Motivul acestui din urmă conflict. în jurul secolelor IX-X. In Perioada următoare. Acţiunile antiotomane continuă în 1461-1462. unde a fost arestat de Matei Corvin. dar devenea locţiitorul lui Sigismund Bathory şi puterea în Ţara Românească revenea Sfatului Domnesc. de-a lungul Dunării. s-a retras la Târgovişte. iar in condiţiile în care s-a putut s-a încercat rupere a dependenţei faţă de aceasta.1600) şi al Moldovei (1600). O scurtă trecere în revistă a istoriei medievale a Munteniei nu este completă însă dacă nu amintim pe domnul primei uniri: Mihai Viteazul. 3 Evolutia Transilvaniei in sec 9-16 In ordine cronologică. Turtucaia şi Rusciuc. Tot „Cronica notarului anonim " ne informează despre faptul că Gelu era român. ajungându-se ca în secolul al XVlII-lea să fie impuse domniile fanariot. scăderea obligaţiilor către Poartă. din această perioadă au fost încercarea de a face faţă tentativelor Imperiului Otoman de a transforma ţara în paşalâc. Tuhutum.că din 1459 a refuzat să mai plătească Imperiului otoman tributul anual şi „tributul sângelui". Abia în secolul al Xl-lea. din „Viaţa sfântului Gerard". în faţa primejdiei otomane. Mehmed a decis să invadeze Valahia. Ducatul lui Menumorut era situat între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului şi avea ca cetăţi: Biharea. lucrarea lui Anonymus „Gesta Hungarorum" aminteşte. pentru a o transforma in paşalâc. fie cu alt chip". din 16/17 iunie. a aplicat tactica pământului pârjolit şi i-a hărţuit continuu provocându-le pagube mari. Astfel. care se află în conflict cu regele maghiar. oastea otomană trece Dunărea sub conducerea bătrânului vizir Sinan-paşa. un urmaş al lui Glad. un loc mlăştinos situat la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Giurgiu pe 13 / 23 august 1595 şi s-a încheiat cu victoria lui Mihai. a trecu în Transilvania unde a obţinut victoria de la Şelimbăr (18/28 octombrie) punând în felul acesta stăpânire pe Transilvania. primul stat medieval întemeiat a fost voievodatul Transilvaniei. Ştefan cel Sfanţ pentru vămuirea sării de pe Mureş şi un altul de un urmaş al lui Tuhutum. Principalele caracteristici ale politicii externe a domnilor români. menţinerea autonomiei. Orşova era. soldat cu ocuparea „ţării". campanie în cadrul căreia este ocupată cetatea Giurgiu şi atacate Dîrstor. primeşte misiunea de a-1 prinde „fie cu vicleşug. după o campanie fulgerătoare. în interiorul arcului carpatic şi în Banat. al Transilvaniei şi a toată ţara Moldovei". aflăm despre existenţa altor voievodate româneşti unul este condus de Ahtum. prin intermediul căruia intra în Liga Sfântă. Reşedinţa voievodală era la Dăbâca. Vlad nu a putut profita de victorie fiind nevoit să se refugieze în Transilvania.

în secolul al XV-lea s-a remarcat în mod deosebit Iancu de Hunedoara. Abia regii angevini sunt aceia care readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei. „descălecatul „ este urmat de întemeierea ţării. Acest lucru ni-1 demonstrează menţionarea în 1176 a lui „Leustachius Voyevoda". formând un alt stat românesc: Moldova. amintit in 1111 sub numele de Simion şi încercând. maghiarii încercă să organizeze Transilvania după model apusean impunând catolicismul printr-un „episcopus Ultratransilvaniae". Izvoarele istorice amintesc despre aportul populaţiei româneşti din Transilvania la formarea Moldovei şi a Tării Româneşti. în secolul al XIH-lea. otomanii sunt urmăriţi de Iancu care îşi refacuse armata şi înfrânţi în apropiere de Sibiu pe 22 martie. un alt voievod al românilor din Maramureş trece Carpaţii împreună cu oamenii săi şi participă la o răscoală împotriva lui Bale (urmaş al lui Dragoş). Cu scopul de a apăra graniţele şi de a stimula dezvoltarea economică. în condiţiile în care Iancu susţine candidatura la tronul Ungariei a regelui Poloniei. în 1441 pe Iancu de Hunedoara la demnitatea de Voievod al Transilvaniei şi comite al Timişoarei. Moreşti (pe Mureş). în această calitate el a fost unul dintre reprezentanţii cei mai străluciţi ai cruciadei târzii. marcă ce a fost condusă de Dragoş. împreună cu Ţara Românească şi Moldova un bastion antiotoman. la chemarea Papei Eugeniu al IV-lea începe „Campania cea lungă". Ambele măsuri. în octombrie. îşi constituie la Deva. în urma altor victorii obţinute împotriva turcilor Iancu începe campaniile ofensive împotriva Imperiului otoman. prima Adunare obştească (Congregaţia generală). prin intermediul lui Mercurius „princeps Ultratransilvaniae". Deşi nu au renunţat la ideea de catolicizare. Voievodul semilegendar Radu Negru a trecut Carpaţii instalându-se la Câmpulung. încoronat ca rege al Ungariei sub numele de Vladislav I (1440-1444). acesta îl ridică. Reşedinţa era la Morisena. Situaţia românilor din Transilvania s-a agravat în condiţiile în care regii maghiari încep politica de maghiarizare şi catolicizare forţată. regele maghiar Ludovic I a format o marcă de apărare în N-V Moldovei. Apartenenţa la o funcţie a fost legată de apartenenţa la religia catolică. atât cea religioasă cât şi cea politico-administrativă. voievodul Transilvaniei. încheiată în 1444 prin 5 . Turcii răspund cu o incursiune rapidă în Transilvania. Vladislav al III-lea. sprijiniţi fiind puternic de către papalitate. totuşi au fost nevoiţi să renunţe la ideea de principat. Aceştia se bucură de multiple drepturi şi avantaje. Voievodul. numeşte comiţi şi acordă privilegii. al XVI-lea în condiţiile expediţiilor maghiare antitătăreşti (1345-1354). turme de oi şi pământ foarte roditor.1288-1293) convoacă în 1288. înfrâng oastea transilvană la Sântimbru. a anarhiei interne şi a presiunilor venite din exterior nu au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea în Transilvania-Abia în 1075 cancelaria arpadiană emite un document referitor la cetatea Turda. lucru deloc convenabil în contextul încercărilor continue ale lui Ştefan cel Sfanţ de a catoliciza ţara. de unde îşi exercită atributele de şef al unui stat autonom şi încheie înţelegeri cu ţări de sine stătătoare. pe secui şi pe saşi în regiunile de graniţă ale Transilvaniei.1284-1285. avea largi privilegii şi o mare autonomie faţă de Coroana maghiară. să înlocuiască în 1113 instituţia voievodatului cu principatul. în schimb. Şi aici existau aşezări întărite la Dăbâca. herghelii de cai. Ladislau Kan (1294-1315). Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din Transilvania totuşi datorită luptelor pentru tron. oastea sa pătrunde în Serbia şi pricinuieşte o gravă înfrângere beiului de Semendria. Regele polonez. Al doilea voievodat menţionat în secolul al Xl-lea. la sfârşitul secolului al XIH-lea. în retragerea lor. dependent de coroana maghiară. un voievod maramureşan. o adevărată curte. Pentru aceasta. condus de Gyula. El reuşeşte să rupă dependenţa faţă de Ungaria. în ceea ce priveşte Ţara Românească ne este amintit „descălecatul" lui Negru Vodă din Făgăraş. la 18 martie 1442. şi sunt organizaţi în scaune. Moigrad şi Bălgrad (Alba Iulia). iar voievodul devenise şi el ortodox.Voievodatul lui Ahtum cuprindea teritoriul dintre Dunăre şi Mureş şi o parte a fostului voievodat al lui Menumorut. Pentru aceasta voievodatul era denumit regnum şi este descris de cronică ca având o mulţime de ostaşi şi de nobili. a fost un adevărat arbitru al situaţiei din regat care. încercând să formeze. Acţiunea lui de a îndepărta şi alunga turcii de la hotarele Ţărilor Române începe în toamna anului 1441. Bogdan. în 1359. voievozii Transilvaniei profită de problemele din Ungaria pentru a încerca să se îndepărteze de aceasta. Roland Borşa (1282. regalitatea maghiară i-a colonizat în secolele XII-XIII. ajutat de vicevoievod. până la Criş. au avut de înfruntat opoziţia populaţiei locale. După anul 1100. vasal al regelui Ungariei. caracterizat ca fiind întins şi foarte bogat ( Jatissimum et opulentisimum") cuprindea Podişul Transilvaniei şi Munţii Apuseni. asediază Sibiul şi. Legată de Moldova este formarea unei mărci de apărare împotriva tătarilor în sec. de unde Ahtum întreţinea legături politice şi religioase cu împăratul bizantin el fiind botezat ortodox. în 1443.

La 10 noiembrie 1444 victoria a fost obţinută de turci. aceeaşi persoană: Alexandru Ioan Cuza.victoria creştinilor. 4 Evoluţia statului român în a doua jumătate a secolului al XlX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea. legea rurală care desfiinţa claca şi împroprietărea foştii clăcaşi. în condiţiile care Imperiul Otoman şi Austria au susţinut faptul că românii nu vor să se unească reprezentantul Franţei. Având poziţia consolidată în interior şi exterior. acesta devine membru al Ligii Sfinte. La 14/26 august 1864 a fost promulgată prin decret. în acelaşi an. Modificările s-au concretizat în Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris. Dar cea mai mare victorie a obţinut-o Iancu la Belgrad (1456). Această lege a avut. cu toate acestea mulţi ţărani au rămas fără pământ sau aveau pământ foarte puţin. Franţa a pus problema unirii Principatelor Române. pace favorabilă creştinilor. Alese după rezolvarea numeroaselor probleme create de Turcia şi Austria. multe terenuri nu au fost luate în proprietate. în decembrie 1857. consfiinţită prin pacea de la Seghedin. mulţi ţărani continuând să le muncească prin învoiala cu proprietarii. 6 . iar altele au rămas nelucrate. lege indispensabilă pentru reforma agrară. în 1445 el reia ofensiva împotriva otomanilor la Dunăre cucerind Giurgiu. Legea rurală a avut importante consecinţe economice şi sociale. Cu toate neajunsurile. un nou document cu rol constituţional. adunări cu rol consultativ. în secolul al XVI-lea regii maghiari nu au mai putut face faţă Imperiului Otoman. în 1586 devine principe al Transilvaniei Sigismund Bathory. ea s-a dovedit una dintre cele mai importante reform6 pentru modernizarea societăţii şi a fost urmată în 1865 de alte 32 de legi printre careorganizarea sistemului judecătoresc sau a bursei de comerţ. românii au ales ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti. discuţiile pe marginea reformei agrare l-au determinat pe domn să dizolve. stat autonom şi neutru. în decembrie 1863. A întărit proprietatea ţărănească şi a îmbunătăţit situaţia unei bune părţi a locuitorilor satelor. victorie de care nu s-a putut bucura deoarece a murit răpus de ciumă în tabăra de la Zemun (4 august 1456). Trupul său a fost adus şi înmormântat în catedrala catolică din Alba Iulia. în urma Războiului Crimeii (1853-1856). în timpul Congresului de Pace de la Paris (1856). că dorinţele românilor presupun în primul rând unirea Moldovei cu Muntenia într-un singur stat cu numele de România. pe 5 şi 24 ianuarie 1859. Silit să abdice pe 11 februarie 1866. Acesta era condus de către un principe ales de Dietă pe care Poarta putea să-1 confirme sau nu. pe 2/14 mai 1864. însă şi limite: au fost împropietărite 511 896 de familii. Cuza a putut trece la înfăptuirea reformei agrare. arzând cetăţile Turtucaia şi Nicopole şi asediind Silistra. reformă fără de care nu se poate discuta despre modernizarea statului român. alături de Mihai Viteazul de luptele antiotomane de la sfârşitul secolului al XVI-lea. două guverne şi a două adunări pentru statul numit Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei. Adunarea şi să propună modificări la Convenţia de la Paris. Dar. Pe baza Convenţiei de la Paris. legea secularizării averilor mănăstireşti. De fapt. în 1444. astfel prin dubla alegere realizându-se Unirea celor două ţări. legându-şi numele. condus de un prinţ străin şi de o Adunare legiuitoare. document care organiza Principatele Române. contele Walewski a propus consultarea românilor şi s-a decis formarea Divanurilor Ad-hoc. ţară care era gata să pună în aplicare un alt punct a dorinţelor Adunărilor Ad-hoc din 1857: numirea unui prinţ străin. iar pe piatra de mormânt au fost scrise cuvintele: „S-a stins lumina lumii". drept urmare în octombrie 1541 Transilvania devine principat autonom vasal Imperiului Otoman. Adunările Ad-hoc au hotărât. Marile Puteri reunite în cadrul Conferinţei de la Paris (1858) au prevăzut existenţa a doi domni. în aceste condiţii Ungaria este cucerită.an în care s-a desfăşurat „cruciada de la Varna". primul-ministru Mihail Kogălniceanu pune în discuţia Adunării. Alexandru Ioan Cuza a lăsat o ţară unita şj în plin proces de modernizare. Tratatul de pace este rupt de creştini. actul de la 24 ianuarie a obţinut acordul Marilor Puteri şi în 1861 firmanul otoman de unire instituţională.

de a conferi decoraţii. Era însă clar că aceasta nu va dura mult. iar la 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu a declarat în cadrul Adunării Deputaţilor independenţa României. s-a stabilit neutralitatea României. dezbătea şi adopta bugetul. în condiţiile în care nu a fost posibil acest lucru în aprilie 1877 România a intrat în stare de război cu Poarta. avea dreptul de amnistie. Puterea executivă era exercitată de către domnitor şi miniştrii numiţi şi revocaţi de către acesta. Drepturile şi îndatoririle acestora erau reglementate prin Constituţia din 1866. 100000 de persoane. în 1918. în condiţiile declanşării acestuia regele face cunoscut oamenilor politici români existenţa acestui tratat semnat cu Puterile Centrale. în 1883 România a aderat. în special cu Partidul Naţional Liberal. Rusiei şi Italiei au semnat convenţiile militare şi politice care stipulau condiţiile intrării României în război. El a demonstrat reale calităţi de om politic şi în ciuda unor dificultăţi pe care le-a avut la începutul domniei a ştiut să apere interesele românilor. a fost de acord cu neutralitatea. în 1877. Adunarea Naţională de la Alba Iulia a demonstrat odată în plus dorinţa transilvănenilor de unire în condiţiile în care toţi cei 1228 de delegaţi prezenţi acolo au votat unirea în prezenta a cea. având o bună relaţie cu partidele politice. Guvernământul era reprezentativ. drepturi în materie legislativă. suveranitatea naţională. în plan extern a fost percepută ca o manifestare a independenţei. Conţinut: numele ţării era România. venite acolo pentru a-şi vedea un vechi vis îndeplinit. moştenitor al tronului fiind proclamat prinţul Ferdinand de Hohenzollem -Sigmaringen. în perioada 1859-1918 statul român a evoluat ascendent. în 1878. Domnitorul Carol.Principalele instituţii care au contribuit la consolidarea statului naţional au fost monarhia şi Parlamentul. Vidin. în aceste condiţii. Deşi i se părea greu să respecte o asemenea hotărâre Carol I. firească. împreună cu oamenii politici din România au încercat obţinerea independenţei pe cale paşnică. Brătianu. în 1921. Brătianu şj reprezentanţii diplomatici ai Franţei.I. sau legea administrativă. avea dreptul de a bate monedă. Brătianu.C. Adunarea Deputaţilor avea drept de legiferare. acest lucru a fost realizat atât din motive obiective. la 14 mai 1881a fost reglementată succesiunea la tron prin „pactul de familie". Armata română s-a remarcat în luptele purtate la Plevna. D. Bucovina şi respectiv Transilvania au cerut unirea cu România. Carol a primit titlul de Alteţă Regală. răspundea la mesajul tronului etc. 7 . începând cu unirea Moldovei cu Muntenia. România se alătură Rusiei. Marii Britanii. Carol a colaborat cu personalităţile politice ale vremii Ion C. Regele Ferdinand I a condus în conformitate cu Constituţia din 1923. în urma tratatelor încheiate la San Stefano şi Berlin. etc. Puterea legislativă deţinută de Reprezentanţa Naţională formată din două Camere: Adunarea Deputaţilor şi Senatul. în 21 iulie 1914. La 27 martie 1918. Interesele României nu coincideau cu ale acestora motiv pentru care în Consiliul de Coroană întrunit la Sinaia. în aceste condiţii 15 octombrie 1922. Opanez etc. alături de Germania. putea convoca. libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului. de a încheia tratate sau convenţii. se proclamau principiul monarhiei ereditare. Sturdza. era conducătorul armatei. care prevedea norme unitare de organizare teritorială a statului român. iar în 1923 a fost elaborată o nouă Constituţie. anul realizării Marii Uniri.A. în urma unor îndelungate negocieri la 4 august 1916 I. la 10 mai Carol I şi Elisabeta de Wied au fost încoronaţi ca rege şi regină a României. dreptul de interpelare. an în care s-a format statul naţional unitar român. trupele române intră în poziţie de luptă. regele Ferdinand şi regina Măria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari. „slăbiciunea". 15 noiembrie 1918 şi 1 decembrie 1918. Italia şi Austro-Ungaria la Tripla Alianţă. se consacra principiul egalităţii în drepturi şi al separării puterilor în stat. amâna sau dizolva Adunarea Deputaţilor şi Senatul. Lascăr Catargiu. 1918 a reprezentat anul Marii Uniri. forma guvernul. Aderarea a rămas secretă până la începutul Primului Război Mondial. în 1878 Marile Puteri au recunoscut independenţa României. conştient fiind că nu avea sens să se aventureze într-un război din care românii nu aveau nimic de câştigat. în ciuda ameninţărilor din partea rudelor sale germane. Puterea judecătorească era încredinţată judecătoriilor. dar şi din motive subiective. proprietatea era declarată sacră şi inviolabilă. şi cu liderul acestuia I. drept de autoconducere. Smârdan. Constituţia a fost completată de un sistem electoral. instanţa supremă era Curtea de Casaţie. în 1914. încercarea României de a evita izolarea politică. sancţiona sau nu o lege. numea sau confirma în toate funcţiile publice. nu erau amintite raporturile cu Imperiul Otoman. reforma agrară.C. iar în 1881 România a devenit regat. completată în 1926 cu o nouă lege electorală.I. în războiul împotriva Imperiului Otoman. cu dezvoltarea industriei şi instaurarea monarhiei şi culminând cu anul 1918. a regelui Carol I faţă de Germania. Basarabia. Domnitorul-avea dreptul de veto absolut. în urma realizării Unirii o fost elaborate o serie de legi printre care cele mai importante au fost introducerea votului universal. continuând cu modernizarea legislativă. în noaptea dintre 14/15 august 1916. graţiere. Trebuia deci ca intrarea în război să servească intereselor naţionale. la Alba Iulia. în 1925.

prin care războiul ca mijloc de rezolvare a diferendelor între state era interzis. Franţa. România depus eforturi mari pentru recunoaşterea. întors în ţară. de către URSS. dar nu în calitate de putere cobeligerantă cum i se promisese în Convenţia politică încheiată cu Antanta pe 4716 august 1916.Brătianu se retrage şi de la conducerea guvernului în aceeaşi zi în care. protecţia Marilor Puteri asupra minorităţilor. în baza acestor obiective ţările vecine se împărţeau în două grupe distincte: una cu care avea relaţii bune concretizate în tratate bi şi multilaterale şi una alcătuită din forţele revizioniste. Franţa. Basarabia. Italia) îi recunoştea drepturile asupra Transilvaniei şi Bucovinei.R. Ultimul teritoriu românesc a cărui unire a fost recunoscută de Anglia. Austro-Ungaria şi Italia. dar a intrat în război după semnarea unei convenţii politice şi a uneia militare prin care Antanta (Anglia. Ion. Având trei vecini revizionişti. în 1928 România a aderat la Pactul Briand-Kellogg. Viena (1924) şi Riga (1932). nefinalizate datorită demiterii lui Titulescu. drepturi incluse în tratatul semnat de delegaţia maghiară la Trianon la 4 iunie 1920. Italia şi Japonia a fost Basarabia şi recunoaşterea a avut loc prin tratatul semnat la Paris pe 28 octombrie 1920. a unirii Basarabiei cu România. Basarabia şi Bucovina. Acest obiectiv a fost urmărit în cadrul tratativelor de la Copenhaga. care nu recunoştea unirea Basarabiei şi cu Ungaria care la rândul ei. în perioada interbelică obiectivele majore erau recunoaşterea de către Marile Puteri a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale. în condiţiile relaţiilor tensionate cu Rusia. România continuă seria tratatelor bilaterale şi a alianţelor regionale prin semnarea în 16 februarie 1933 la Geneva. Iugoslavia. a declarat că nu recunoştea hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Polonia şi Grecia. după lungi tratative. Pentru realizarea lor. România a avut ca prim obiectiv semnarea unei alianţe multilaterale cu Cehoslovacia. Pentru următorul tratat. tratatele cu Austria. Rusia.. România participă la Congresul de pace de la Paris-Versailles (1919-1920). C. stabilirea frontierelor cu Ungaria şi Iugoslavia. Alianţa care în viziunea lui Take Ionescu trebuia să constituie o barieră în calea Germaniei şi a unei eventuale alianţe a acesteia cu Rusia sovietică şi era deschisă şi Austriei şi Ungariei. Iugoslavia şi România au format în scurt timp Mica înţelegere. Polonia a convenit doar să semneze un tratat polono-român.iugoslavă din 22 aprilie şi 7 iunie 1921 şi reprezenta cea mai sigură garanţie a păcii şi securităţii în această zonă a Europei şi descuraja tendinţele revizioniste ale Ungariei. 8 .S. Ea a fost definitivată prin convenţiile de alianţă defensivă româno-cehoslovacă şi româno. dar nerespectarea punctului de vedere în legătură cu tratatul cu Austria determină retragerea delegaţiei de la negocieri. Bulgaria şi Tratatul Minorităţilor. tratat semnat la 3 martie 1921 la Bucureşti. Pentru că la sfârşitul războiului. la Saint-Germain en Loye. Puterile aliate semnau tratatul cu Austria şi ameninţau România cu retragerea dreptului de participare la Conferinţă dacă nu va reveni la masa tratativelor în 8 zile: 10 septembrie 1919. De această dată partea română a fost reprezentată de Nicolae Titulescu. Nemulţumirile delegaţiei române faţă de Tratatul cu Austria au fost plata unei sume cu titlul de reparaţii în contul teritoriilor eliberate de sub dominaţia austro-ungară. etc. Polonia şi Iugoslavia. Din aceste motive şi urmărind realizarea obiectivelor sale de politică externă în cadrul unei epoci marcate de tendinţe revizioniste. Ungaria şi Bulgaria. a semnat. schimbări datorate posibilităţii atingerii obiectivelor stabilite şi contextului internaţional. Bucovina şi Transilvania şi-au proclamat unirea cu România. la 10 decembrie noul guvern al „Blocului parlamentar" prezidat de Alexandru VaidaVoievod. iar dintr-a doua U. Aşa cum am mai amintit Rusia nu a recunoscut niciodată această unire şi a folosit toate mijloacele posibile pentru a recupera teritoriul. dar Cehoslovacia. tratativele au fost purtate de către Nicolae Titulescu cu Maxim Litvinov. Peste trei luni.5 Politica externa a Romaniei in sec 20 Pe parcursul secolului al XX-lea politica externă românească a suferit schimbări destul de radicale. Din prima grupă făceau parte Ceholoslovacia. România a intrat în acest secol având ca obiective păstrarea independenţei şi integrităţii ţării şi unirea cu provinciile aflate sub stăpânirea imperiilor vecine: Transilvania. Delegaţia română a semnat la 28 iunie 1919 tratatul cu Germania deşi îi cunoscuse conţinutul doar cu cinci minute înainte. în anii '30.S. la începutul primului război mondial (1914-1918) ea era membră a Triplei Alianţe alături de Germania. delegaţia română condusă la Londra de Alexandru Vaida-Voievod a reuşit să convingă membrii consiliului suprem de drepturile României asupra Transilvaniei. a unui nou plan de organizare a Micii înţelegeri şi împreună cu Iugoslavia.

slăbiciunile politicii Societăţii Naţiunilor. tratatul din 10 februarie 1947 consfinţea recuperarea Transilvaniei. iar în 1963. România a luptat împotriva Germaniei de la 23 august 1944 până la sfârşitul războiului (9 mai 1945). economia românească a fost aservită pentru o perioadă intereselor sovietice. în contul despăgubirii de război. însuşit de către Moscova.R. România votează altfel decât URSS şi aliaţii săi. în 1964 este respins planul economistului bulgar Valev. România a fost vizitată de către preşedinţii SUA. în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. România s-a numărat printre membrii săi fondatori. Dar delegaţia condusă de Gh. Richard Nixon (1969) şi Gerald Ford (1972) etc.R.Turcia şi Grecia a Pactului înţelegerii Balcanice (1934). dar luptele dincolo de Nistru şi înfrângerile suferite au nemulţumit opinia publică şi partidele politice. România a renunţat la garanţiile franco-engleze şi a intrat în război ca aliat al Germaniei pentru a o recupera (22 iunie 1941). nerespectarea drepturilor omului etc. 6 Evolutia Transilvaniei in a doua jum a sec 19 pana la realizarea statului national unitar roman La începutul secolul al XlX-lea. în timpul Revoluţiei de la 1848 maghiarii au cerut anexarea acesteia la Ungaria în timp ce românii au continuat să-şi ceară drepturile naţionale dar Habsburgii nu vroiau schimbarea stării de lucruri din Transilvania şi revendicările românilor nu sunt aprobate de maghiari nici chiar în timpul Revoluţiei de la 1848. La 23 august 1944 regele Mihai a ordonat arestarea mareşalului Ion Antonescu şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. pierderea Basarabiei şi a Bucovinei de nord şi plata unei despăgubiri către U. Datorită situaţiei 9 . în 9 octombrie 1944. alianţa militară a statelor comuniste.S. Marea Britanie şi Franţa garantează independenţa României. Conform acordului de procentaj semnat la Moscova. în ceea ce priveşte raporturile cu URSS. care s-au aliat şi au început tratativele cu Aliaţii. ce se bucura de o autonomie limitată.S.S. După pierderea Basarabiei în vara anului 1940. Conferinţa de la Ialta hotărâse deja că România intra în sfera de influenţă sovietică în proporţie de 90% şi s-a instaurat regimul comunist de aceea la Conferinţa de pace de la Paris (29 iulie-15 octombrie 1946). Dar în anii '80 rigiditatea liniei ideologice ceauşiste precum şi politica economică.S. în final. Tătărescu s-a confruntat şi cu cererile Ungariei de a obţine noi teritorii în Transilvania. plan ce prevedea faptul că în România trebuia să se dezvolte prioritar agricultura. între Churchill şi Stalin. participând la eliberarea Ungariei. a creat Pactul de la Varşovia. a condamnat invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia. au determinat o accentuată izolare internaţională a regimului comunist. a recunoscut RFG (1967). în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu România a refuzat să rupă relaţiile cu Israelul. în condiţiile în care începutul unui nou război era previzibil iar România nu obţinuse garanţii de la aliaţii tradiţionali la cererea Germaniei în 30 martie 1939.-ului au dus la eşecul sistemelor de alianţă regională şi la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Din păcate. a fost semnat un acord economic româno-german. în 1936 a fost semnat la Montreux un protocol româno-sovietic care deschide drumul unei posibile încheieri a unui pact de asistenţă mutuală între cele două state. chiar dacă Uniunea Sovietică a amânat deliberat semnarea Convenţiei de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite până la data de 12 septembrie. Cehoslovaciei şi Austriei. în 1967.S.S. Guvernul român insistă pentru a obţine anumite garanţii astfel încât la 13 aprilie 1939. în 1955 când U. la sfârşitul războiului. contradicţiile dintre Marile Puteri şi politica revizionistă a U. deşi România a încercat să obţină cobeligeranţa evocând efortul de război (locul IV) nu a reuşit. Astfel. Şi situaţia rămâne aceeaşi pe tot parcursul secolelor al XVIII-lea şi al XlX-lea cu toate că în a doua jumătate a secolului al XlX-lea lucrurile capătă o altă întorsătură şi decizia le revine din nou maghiarilor. în timp ce în plan politic a fost instaurat regimul comunist. Treptat România se distanţează de poziţia Moscovei.R. Transilvania era o provincie a Imperiului Habsburgic.

„Lupta". început la 25 aprilie 1894. încă din 18 decembrie 1866 se hotărâse anexarea Transilvaniei la Ungaria. în martie 1917. Ioan Raţiu. încă de pe 31 decembrie 1866. Autonomia /a fi însă demonstrată de proclamarea. Sfatul Ţării ca organ reprezentativ. Dar. români care reprezentând 60-65% din populaţia Transilvaniei. Guvernul maghiar însă a desfiinţat P. din mai 1857. unde s-a hotărât înaintarea unui nou memoriu împăratului Franz Iosif în care să se arate situaţia în care se găsea populaţia românească din Transilvania. Rosetti. sub conducerea lui Ion Inculeţ. în această situaţie. dar la intervenţia autorităţilor maghiare. Vasta acţiune petiţionară şi de presă a culminant în mai 1868 cu Pronunciamentul prezentat la Blaj. Constituirea statului naţional unitar român. au loc ample manifestaţii de solidaritate cu memorialiştii în presa română de toate orientările politice („Tribuna". un miting de protest în iunie 1892 şi altul în aprilie 1894. Ioan Raţiu. prin unirea Vechiului Regat cu îasarabia. Cauza românilor din Transilvania este susţinută şi de cei din Regat prin înfiinţarea societăţilor culturale: „Transilvania". a demonstrat solidaritatea tuturor românilor şi s-a încheiat cu sentinţe însumând 30 de ani de închisoare. românii din cele trei provincii au parcurs acelaşi etape. Vasile Lucaciu şi Gheorghe Pop de Băseşti. iar „Liga culturală" a organizat. Reprezentanţii românilor George Bariţiu şi Ion Raţiu s-au adresat împăratului. nu a putut menţine ordinea internă şi a cerut guvernului român >ă trimită trupe determinând ruperea relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi România şi proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti (24 ianuarie 1918). la Bucureşti. n condiţiile revoluţiei din Rusia. P. la 2 decembrie 1917a Republicii Democratice Moldoveneşti. pentru întreţinerea la studii a românilor de peste Carpaţi. Convocat la Chişinău.R. în octombrie. Congresul ostaşilor moldoveni proclamă autonomia şi constituie. sentinţe graţiate de împăratul Franz Iosif pe 19 septembrie 1895. momentul culminant al luptei de emancipare naţională din ultimul sfert al veacului al XlX-lea 1-a constituit mişcarea memorandistă. iar maghiari l-au restituit preşedintelui P. condusă de CA.N. în mare. Banatului şi a părţilor ungureşti contribuie în mod corespunzător la susţinerea şi apărarea statului şi de aceea trebuie schimbat sistemul de guvernare pentru a ţine seama de interesele tuturor popoarelor. împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei. După consultări cu oamenii politici de la Bucureşti. Documentul cuprinzând ca idei principale: revenirea la autonomia Transilvaniei care ar constitui o garanţie pentru realizarea aspiraţiilor naţionale ale românilor. care a dus la lestrămarea imperiilor şi la apariţia de noi state independente pe harta Europei au jrofitat popoarele care făceau parte din imperiile multinaţionale: Austro-Ungar şi farist care. după vizita regelui Carol I. Franz Iosif. De această conjunctură. Procesul memorandiştilor. „Timpul"). 10 . a adoptat tactica ctivismului şi şi-a trimis reprezentanţii în parlament.R. supusă unei intense politici de deznaţionalizare. „Românul". interne şi din fostul imperiu. Istitutia monarhică din România susţinând mişcarea naţională a românilor din ransilvania. Bucovina şi Transilvania.-ul şi a adoptat legea Banfry. au existat nsă şi diferenţe datorate condiţiilor anterioare şi prezente. care publica articole care susţineau mişcarea naţională şi în ziarul „Românul". cerându-i să nu sancţioneze anexarea Transilvaniei la Ungaria. Deşi. Partidul Naţional Moldovenesc şi se intensifică mişcarea pentru autonomie. în anul următor atât românii din Transilvania cât şi cei din Banat şi formează Partidul Naţional al Românilor. partide care vor fuziona pe 12-14 mai 1881.N. a fost respins de guvernul maghiar. în urma evenimentelor din 1917-1918 au dispărut de pe hartă. Aceasta începe la Conferinţa naţională de la Sibiu a Partidului Naţional Român. Refăcut în 1905 la Conferinţa Naţională de la Sibiu. în Basarabia se crează.R. în perioada premergătoare procesului intentat de guvern pentru 1894. a determinată de conjunctura internaţională creată le Primul Război Mondial (1914-1918) şi de proclamarea la nivelul Europei a irincipiilor naţionalităţilor şi autodeterminării. în 1867 teritoriul va fi împărţit între Austria şi Ungaria. limba oficială devenind maghiara. condusă de Alexandru Papiu Ilarian şi „Iredenta română". ambele supuse aceluiaşi suveran. Pentru ca la 27 martie 1918 Sfatul Ţării să hotărască cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu România. faptul că unirea Transilvaniei cu Ungaria s-a făcut fără consultarea românilor şi a fost nedreaptă ducând la înlăturarea totală a românilor din viaţa politică. redactat de George Bariţiu. împăratul nu a primit delegaţia. „Familia".N. Memorandumul a fost redactat de către juristul Iuliu Coroianu şi a fost înaintat împăratului pe 28 mai 1892 de către o delegaţie condusă de dr. Datorită agitaţiilor bolşevice şi în condiţiile în care Ucraina îşi manifesta iorinţa de a o ocupa.din Imperiu. iar autorii au fost învinuiţi de „trădare de patrie".

Cu totul alta este situaţia în Transilvania. dar guvernul era condus de Barbu Catargiu era adversar al reformei agrare. la fel etapa a doua. la 27 martie/7 aprilie 1859. în apărarea ţăranilor. urmând aceleaşi etape ca şi Basarabia. şi a stârnit nemulţumirea Porţii. rezultate în urma unirii. s-a oferit o despăgubire refuzată de mănăstiri. Dubla alegere a reprezentat o încălcare a Convenţiei de la Paris. în vederea modernizării ţării Cuza trebuia să rezolve două mari probleme: agrară şi electorală. Datorită problemelor legate de reformele ce aveau drept scop modernizarea statului la 2/14 mai 1864 11 . în privinţa unirii Basarabiei aceasta a fost recunoscută de Marile Puteri în Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920.N. unde partidele politice. suprafaţa secularizată reprezenta 25. Recunoaşterea internaţională a noilor graniţe. tratatele cu Austria şi Ungaria au recunoscut unirea Bucovinei şi a Transilvaniei. 7 Evolutia Principatelor Romane si a Romaniei in a doua jum a sec 19 La 24 ianuarie 1859 prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată unirea Ţării Româneşti cu Moldova.R. pe timpul vieţii lui Cuza. generate parţial şi de liberalii radicali. pentru ca în septembrie 1859 să fie obţinută recunoaşterea dublei alegeri. a adoptat în unanimitate declaraţia solemnă privind unirea Transilvaniei cu România. Grecia. a recunoscut unirea politico-administrativâ fapt care a dus la formarea unui singur guvern (22 ianuarie/3 februarie 1862) şi deschiderea unei singure Adunări (24 ianuarie/5 februarie 1862). în favoarea reformei agrare. este format un nou guvern condus de Mihail Kogălniceanu. România a căutat să o obţină la Conferinţa de Pace-de la Paris (1919-1920). ' s-au* deschis lucrările Conferinţei europene la Paris convocată pentru a examina chestiunea dublei alegeri. a constituit consilii şi gărzi naţionale locale care să preia controlul politic şi administrativ în întreaga provincie şi a intrat în tratative cu guvernul ungar care i-a oferit doar autonomia Transilvaniei. lipseşte din Transilvania care trece direct la convocarea unei mari adunări care să dea expresie voinţei românilor transilvăneni. formarea unui nou guvern. Partidul Naţional al Românilor din Transilvania. dar care i s-au dovedit fatale în contextul desfăşurării celui de-Al Doilea Război Mondial. La Adunarea Naţională convocată pentru 1 decembrie 1918 la Alba Iulia nu au participat doar cei 1228 de delegaţi aleşi. reprezentând proclamarea independenţei. motiv care determină o creştere a tensiunii sociale şi politice (alimentată de liberalii-radicali). dar propunerea împroprietăririi a fost respinsă. constituite în 1881 şi 1905 nu trebuiau decât să-şi reia activitatea şi să anunţe hotărârea de autodeterminare prin Declaraţia de la Oradea (29 septembrie 1918). ci şi alţi peste 100. Nerecunoaşterea unirii de către Rusia şi regimul revizionist instaurat în Ungaria au devenit astfel principale probleme ale României Mari. Principatele Române aflându-se sub suzeranitatea Imperiului Otoman. dar niciodată de Rusia sovietică şi Ucraina. Deşi etapa autonomiei s-a desfăşurat. în 25 mai/6 iunie 1862. Având aceleaşi atribuţii ca şi Sfatul Ţării. Adunarea. în mare. în acest context este ucis Barbu Catargiu fapt care a determinat la 24 iunie/6 iulie 1862. în aceste condiţii în ţară au început frământări ţărăneşti. în aceste condiţii. 11 şi 18 decembrie 1918 şi au avut ca rezultat constituirea unui stat cu o suprafaţă de 295 049 Km2 şi o populaţie de peste 18 milioane de locuitori. dar nici acest guvern nu a rezolvat problema agrară. Iugoslavia.Creţulescu. C. Unirea celor trei provincii a fost ratificată de regele Ferdinand prin decretele-lege din 22 aprilie. Având la bază tot principiul naţionalităţilor ea avea ca principale puncte libertatea naţiunii.C. în aceste condiţii la 11/23 octombrie 1863. îşi proclamă unirea cu Regatul României. deschisă de Gheorghe Pop de Băseşti. Turcia. Decizia de unire a fost însoţită şi de un program de înnoiri ce a direcţionat dezvoltarea ulterioară a ţării. Banat şi Ungaria şi Partidul Social Democrat. Kogălniceanu a susţinut un impresionant discurs în Parlament.La 15/28 noiembrie 1918. condus de moderatul N. dar abia la sfârşitul anului 1861 Poarta.26% din teritoriul ţării. Deşi nu a fost acceptată la discuţii din cauza păcii separate cu Puterile Centrale. separarea politică de Ungaria şi a fost urmată de constituirea ca organ reprezentativ a Consiliul Naţional Român Central. probleme pe care a încercat să le rezolve prin alianţe regionale cu Cehoslovacia.000 de oameni veniţi din toate colţurile Transilvaniei. astfel a putut fi elaborată legea secularizării averilor mănăstireşti (13/ 25 decembrie 1863). Bucovina.

drept de autoconducere. După îndelungate discuţii. organizată de către „monstruoasa coaliţie". nu erau amintite raporturile cu Imperiul Otoman. dezbătea şi adopta bugetul. 3/15 aprilie 1866). drepturi în materie legislativă. considerată o încălcare a Convenţiei de la Paris. demnitate şi patriotism. a dizolvat Adunarea electivă (lovitura de stat de la 2 mai). problema domnitorului străin trebuia repede rezolvată deoarece în Moldova. Puterea executivă era exercitată de către domnitor şi miniştrii numiţi şi revocaţi de către acesta. Constituţia a fost necesară dezvoltării României moderne. Rezultatul a fost clar în favoarea prinţului străin. La 2/14 aprilie 1866 începe plebiscitul la care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „da" sau „nu" în legătură cu alegerea lui Carol. Au fost împropietărite. în aceste condiţii la 25 aprilie Carol a acceptat propunerea şi cu acordul tatălui. La 11 februarie 1866 în urma unei lovituri de stat. Puterea legislativă deţinută de Reprezentanţa Naţională formată din două Camere: Adunarea Deputaţilor şi Senatul. sancţiona sau nu o lege. de a conferii decoraţii. instanţa supremă era Curtea de Casaţie. mijlocaşi şi pălmaşi şi au primit pământ în fucţie de această împărţire. răspundea la mesajul tronului etc.Cuza. ştiau carte. A dat dovadă de competenţă. Cuza a adoptat toate măsurile posibile şi necesare modernizării statului român. în cadrul Adunării. drept urmare Cuza s-a deplasat la Constantinopol. libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului. în urma refuzului acestuia oamenii politici români i s-au adresat din nou lui Napoleon al III-lea. proprietatea era declarată sacră şi inviolabilă. Guvernământul era reprezentativ. putea convoca. aveau vârsta de cel puţin 25 de ani) şi alegători primari (votau prin delegaţi. Legea a avut şi neajunsuri. Constituţia a fost completată de un sistem electoral. în plan intern s-a format o locotenentă domnească şi un guvern provizoriu ce urmau să conducă ţara până la alegerea unui nou domnitor şi au izbucnit mişcări ţărăneşti urmate de răscoala grănicerilor de la Dunăre în condiţiile în care locotenenta domnească a legiferat legea învoielilor agricole (18/30 martie). după anumiţi istorici. Toate acestea au fost supuse aprobării poporului printr-un plebiscit. amâna sau dizolva Adunarea Deputaţilor şi Senatul. în urma mai multor discuţii alegerea s-a oprit asupra lui Carol de Hohenzollern. în plan extern a fost percepută ca o manifestare a independenţei. fratele regelui Belgiei. Reacţiile Marilor Puteri garante au fost negative faţă de lovitura de stat. Cuza a fost nevoit să semneze actele de abdicare şi să plece din ţară. Având poziţia consolidată în interior şi exterior el a putut trece la înfăptuirea reformei agrare. Domnitorul avea dreptul de veto absolut. împărţiţi în alegători direcţi (plăteau o contribuţie de 4 galbeni. cu toate acestea mulţi ţărani au rămas fără pământ sau aveau pământ foarte puţin. Rusia. în care s-a fost implicat şi domnitorul Carol. în iunie 1864 obţinând acceptarea politicii sale de către Marile puteri şi recunoaşterea clară a autonomiei ţării. aceasta începe dezbaterile în vederea adoptării unei noi legi fundamentale a statului. provocase şi întreţinuse o mişcare separatistă (manifestată la Iaşi. etc. Domnia era implicată în toate structurile de putere ale statului. Legea electorală sporea considerabil numărul alegătorilor. a regelui Prusiei şi al cancelarului Bismarck a plecat spre România. graţiere. forma guvernul. a promulgat Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris (o nouă Constituţie care întărea puterea domnitorului împotriva legislativului)şi a dat o nouă lege electorală. 12 . aceasta a fost promulgată în 14/26 august 1864. etc. dar timpul Unirii trecuse se apropia timpul Independenţei. de a încheia tratate sau convenţii. iar Austria şi Poarta doreau destrămarea Unirii. egalităţii în drepturi şi al separării puterilor în stat. se consacra principiul. se formase o Adunarea Constituantă. a rămas şi va rămâne domnul Unirii. Adunarea Deputaţilor avea drept de legiferare. Conţinut: numele ţării era România. avea dreptul de a bate monedă. 511 896 de familii. Potrivit acesteia ţăranii au fost împărţiţi în funcţie de numărul de vite în: fruntaşi. în aceste condiţii la 10 mai 1866 Carol a intrat în Bucureşti şi a fost proclamat ca domn de către Adunare. Conţinutul Constituţiei reliefează compromisul dintre conservatori şi liberali dar şi victoria conservatorilor asupra liberalilor. Aceasta a avut drept model Constituţia belgiană. în aprilie 1866. extrem de dure pentru ţărani. era conducătorul armatei. formaţi din cei care plăteau impozite mai mici). numea sau confirma în toate funcţiile publice. suveranitatea naţională. dreptul de interpelare. După abdicarea lui Cuza a fost proclamat ca domnitor Filip de Flandra. consolidării instituţiilor burgheze şi a statului naţional. se proclamau principiul monarhiei ereditare. avea dreptul de amnistie. la 1 iulie 1866 Constituţia a fost promulgată. între liberali şi conservatori. Puterea judecătorească era încredinţată judecătoriilor.

provocase şi întreţinuse o mişcare separatistă ( manifestată la Iaşi. avea dreptul de a bate monedă. drept de autoconducere. Brătianu. fratele regelui Belgiei. la 10 mai Carol I şi Elisabeta de Wied au fost încoronaţi ca rege şi regină a României. Conţinutul Constituţiei reliefează compromisul dintre conservatori şi liberali dar şi victoria conservatorilor asupra liberalilor. Opanez etc. Puterea executivă era exercitată de către domnitor şi iniştrii numiţi şi revocaţi de către acesta. se formase o Adunarea Constituantă. în care a fost implicat şi domnitorul Carol. avea dreptul e amnistie. aceasta începe dezbaterile în vederea adoptării unei noi legi fundamentale a statului. După îndelungate discuţii între liberali şi conservatori. Adunarea Deputaţilor avea drept de sgiferare. în războiul împotriva Imperiului Otoman. La 2/14 aprilie 1866 începe plebiscitul la care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „da" sau „nu" în legătură cu alegerea lui Carol. proprietatea era declarată sacră şi inviolabilă. ra conducătorul armatei. Aceasta a avut drept model Constituţia belgiană. etc. intre 1866-1916 După abdicarea lui Cuza a fost proclamat ca domnitor Filip de Flandra. Lascăr Catargiu. consolidării instituţiilor burgheze şi a statului naţional. D. Au izbucnit mişcări ţărăneşti urmate de răscoala grănicerilor de la Dunăre. 8 Contributia institutiei monarhice la consolidarea statului roman modern. în plan intern: s-a format o locotenentă domnească şi un guvern provizoriu ce urmau să conducă ţara până la alegerea unui nou domnitor. Conţinut: numele ţării era România. a regelui Prusiei şi al cancelarului Bismarck pleacă spre România. 13 . Domnitorul avea dreptul de veto absolut. Domnitorul Carol. sancţiona sau nu o lege. în aceste condiţii la 10 mai 1866 Carol a intrat în Bucureşti şi a fost proclamat ca domn de către Adunare. forma guvernul. dreptul de interpelare. ibertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului. Tot în aprilie 1866. repturi în materie legislativă. ăspundea la mesajul tronului etc. în plan extern a fost percepută ca o manifestare a independenţei. în urma tratatelor încheiate la San Stefano şi Berlin. numea sau confirma în toate funcţiile publice. se onsacra principiul egalităţii în drepturi şi al separării puterilor în stat.în 1877. Puterea legislativă deţinută de Reprezentanţa Naţională formată din două Camere: Adunarea Deputaţilor şi Senatul. România se alătură Rusiei. de a încheia tratate sau convenţii. problema domnitorului străin trebuia repede rezolvată deoarece în Moldova. în urma mai multor discuţii alegerea s-a oprit asupra lui Carol de Hohenzollern. în condiţiile în care nu a fost posibil acest lucru în aprilie 1877 România a intrat în stare de război cu Poarta. în timp ce locotenenta domnească a legiferat Legea învoielilor agricole (18/30 martie). se proclamau principiul monarhiei ereditare. graţiere. acestea erau extrem de dure pentru ţărani. Carol a colaborat cu personalităţile politice ale vremii Ion C. Carol a primit titlul de Alteţă Regală. Constituţia a fost completată de un sistem electoral. suveranitatea naţională.A. de a conferi decoraţii. în 1878 Marile Puteri au recunoscut independenţa României. împreună cu oamenii politici din România au încercat obţinerea independenţei pe cale paşnică. în aceste condiţii. iar Austria şi Poarta doreau destrămarea Unirii. 3/15 aprilie 1866). putea convoca. instanţa supremă era burtea de Casaţie. în urma refuzului acestuia oamenii politici români i s-au adresat din nou lui Napoleon al III-lea. dezbătea şi adopta bugetul. Sturdza. moştenitor al tronului fiind proclamat prinţul Ferdinand de Hohenzollern -Sigmaringen. Rusia. Constituţia fost promulgată. Armata română s-a remarcat în luptele purtate la Plevna. Puterea judecătorească era încredinţată judecătoriilor. în aceste condiţii la 25 aprilie Carol acceptă propunerea şi cu acordul tatălui. Constituţia a fost necesară dezvoltării României moderne. Rezultatul a fost clar în favoarea prinţului străin. în 1878. Domnia era implicată în toate structurile de putere ale statului. iar în 1881 România a devenit regat. Smârdan. nu erau amintite aporturile cu Imperiul Otoman. amâna sau dizolva Adunarea Deputaţilor i Senatul.' Rămânea de rezolvat problema Constituţiei. la 1 iulie 1866. El a demonstrat reale calităţi de om politic şi în ciuda unor dificultăţi pe care le-a avut la începutul domniei a ştiut să apere interesele românilor. guvernământul era reprezentativ. Vidin. Ia 14 mai 1881 a fost reglementată succesiunea la tron prin „pactul de familie". iar la 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu a declarat în cadrul Adunării Deputaţilor independenţa României.

Smârdan. în 1878. cu Puterile Centrale. Opinia publică. Convenţia de trecere a armatei ruse (armata rusă tranzita teritoriul românesc. ministru al Afacerilor Străine. Armata rusă a fost oprită la Stara Zagora. a fost încheiată o înţelegere.în 1877. deoarece aceasta deţinea Transilvania. acest fapt determinat o serie de proteste. suntem o naţiune de sine stătătoare". de asemenea trupele ruse au încercat zadarnic să cucerească Plevna în aceste condiţii la 19/31 iulie. La 7/19-9/21 noiembrie 1877 a fost Plevna a fost atacată şi apoi cucerită. scria în nota cancelarului Gorceakov. au trecut Dunărea ajungând la Şiştov. acesta se obliga să respecte integritatea teritorială a statului român). în cadrul discuţiilor dintre ţar. Brătianu se deplasează la Livada pentru a discuta cu ţarul problema unei alianţe româno-ruse. presa şi armata au cerut să se implice în lupte şi să se declare independenţa. drept urmare bande de cerchezi şi başbuzuci au trecut Dunărea.Kogălniceanu în Adunarea Deputaţilor. La 14/26-15/27 iunie trupele ruse. în aceste condiţii. în războiul împotriva Imperiului Otoman. împreună cu oamenii politici din România. propunerea era continuu respinsă: „Rusia n-are nevoie de ajutorul armatei române". Carol îi scria tatălui său despre necesitatea obţinerii independenţei. în 1878 Marile Puteri au recunoscut independenţa României. Vidin. alături de armata rusă în faţa Plevnei. Situaţia s-a complicat în condiţiile în care în decembrie 1876. Drept urmare trupele române au trecut Dunărea. drept urmare trupele româno-ruse de la Plevna erau comandate de către Carol secondat de generalul rus Zotov.a fost promulgată o Constituţie turcească potrivit acesteia. La 26 aprile/8 mai 1877. Opanez etc. La începutul domniei a colaborat cu conservatorii dar ceva mai târziu a colaborat şi cu liberalii. Regele Carol a reuşit să modereze disputele politice dintre liberali şi conservatori. la 17/29 mai 1877. marele duce Nicolae a trimis domnitorului Carol o telegramă prin care îi solicita ajutorul. la 14 mai 1881a fost reglementată succesiunea la tron prin „pactul de familie". „suntem independenţi. între alţi eroi maiorul Gheorghe Şonţu şi căpitanul Valter Mărăcineanu. luând poziţie de luptă. armata română trebuia să cucerească reduta Griviţa (cheia Plevnei). Stuart. După încheierea convenţiei la 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Imperiului Otoman. sârbi. în septembrie 1876. din august 1877 s-a acceptat formarea unui front românesc sub conducerea principelui Carol. Diplomaţii români insistau pe lângă guvernul rus pentru o eventuală cooperare militară. grosul armatei a trecut la sfârşitul lui august 1877. Domnitorul Carol. în noiembrie 1876. România era considerată o provincie otomană privilegiată. dincolo de Balcani. susţinute de trupele române. Autorităţile române au înlesnit trecerea peste Dunăre a revoluţionarilor bulgari. Armata română s-a mai remarcat în luptele purtate la Plevna. româno-rusă. au atacat pichete româneşti. a introdus sistemul „rotativei guvernamentale". încă din 12/14 iunie 1876. La 21 iulie 1914 în cadrul 14 . Acest lucru a creat la 9/21 mai 1877. toate acestea contribuind la consolidarea dinastiei. la 10 mai Carol I şi Elisabeta de Wied au fost încoronaţi ca rege şi regină a României. a încurajat modernizarea statului şi a susţinut lupta românilor din Transilvania. aflaţi mai mult timp la guvernare. toate cheltuielile legate de armata imperială reveneau guvernului rus. arhiducele Nicolae şi principele României. în primul atac împotriva redutei Griviţa au căzut la datorie. în 1914 a început Primul Război Mondial. în aceste condiţii la 4/16 aprilie 1877 Mihail Kogălniceanu. Carol a primit titlul de Alteţă Regală. a semnat alături de baronul D. au încercat obţinerea independenţei pe cale paşnică. moştenitor al tronului fiind proclamat prinţul Ferdinand de Hohenzollern -Sigmaringen. au incendiat bunuri şi au comis jafuri. România se aliase în 1883. Turcii au aflat de convenţia româno-rusă. au început duelurile de artilerie cu Poarta intrându-se în starea de război cu Poarta. condiţiile proclamării independenţei României prin declaraţia lui M. dar România nu putea lupta alături de Austro-Ungaria. potrivit acesteia trupele ruse puteau trece prin teritoriul românesc în drum spre Balcani. România se alătură Rusiei. La sfârşitul războiului în urma tratatelor încheiate la San Stefano şi Berlin. iar în 1881 România a devenit regat. şi a voluntarilor ruşi şi au permis tranzitul de arme şi muniţii destinate luptătorilor sârbi. Dar ţarul nu voia o alianţă militară cu România deoarece dorea să reanexeze sudul Basarabiei. La 30 august/11 septembrie 1877 atacul general asupra Plevnei.

sub conducerea lui Gheorghe Doja. meşteşugari şi negustori care. de extindere a aşezărilor vechi sau de întemeiere a altora noi. La începutul Evului Mediu civilizaţia românească era o civilizaţie prin excelenţă rurală. s-a extins folosirea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solurilor. creşterea populaţiei. cea mai numeroasă clasă socială este ţărănimea. în produse (dijmă) sau în bani (cens). Pe tot parcursul Evului Mediu. Ţăranii se ocupau cu cultivarea pământului sau cu creşterea animalelor şi locuiau în sate libere sau aservite boierilor sau mănăstirilor. sporirea considerabilă a producţiei agricole. ştim din documente că structura socială. iar în Moldova în 1628. determinată de proprietatea asupra pământului rămâne aceeaşi. cânepă. curteni. ţăranii au început să-şi vândă loturile de pământ şi a început aservirea care s-a desfăşurat lent. Pe măsură ce a crescut tributul faţă de otomani. renta feudală în muncă (robotă). doar rolul pe care acestea îl ocupă în societate. Regele Ferdinand. în sec. provenind din conducătorii obştilor săteşti. în pofida simpatiei lui Carol I. locul său a fost luat de către Ferdinand. se schimbă. ca urmare a răscoalei de la Bobâlna. pentru ca în noaptea de 14/15 august România să intre în război. în sec. Monarhia a fost direct implicată în toate evenimentele ulterioare. 9 Civilizatia romaneasca in context european in sec 15-16 Civilizaţia românească în context european. de desecare şi de asanare a ţinuturilor mlăştinoase. Pentru că majoritatea populaţiei locuia în zonele rurale. Dezvoltarea agriculturii a fost determinată. Ţăranii legaţi de glie se numeau ţăranii dependenţi denumiţi rumâni în Ţara Românească. agricole datorită îmbunătăţirii sistemului de înhămare. în rândul ţăranilor transilvăneni. epidemiile de ciumă în perioada 1348-1349. Ca peste tot obligaţiile lor erau faţă de stăpânul feudal laic sau mănăstiresc. Londra.Consiliului de Coroană. Ţăranii liberi se numeau moşneni în Ţara Românească şi răzeşi în Moldova. Cauzele acestuia au fost: renunţarea la colonizarea rurală. extinderea unor culturi: orz. în Transilvania. in. adică în devălmăşie. în secolele XV-XVI. Paris. pentru puterile Triplei Alianţe. oameni liberi. plugul cu roţi a înlocuit treptat plugul fără roţi. uneori se 15 . O categorie socială importantă sunt orăşenii. Principala clasă socială este boierimea. în secolul al XV-lea a fost înregistrată o redresare economică şi demografică. Cu toate că nu putem aprecia numărul populaţiei Ţărilor Române în această perioadă. vecini în Moldova sau şerbi în Transilvania. în septembrie 1914 regele Carol I a murit. şi de îmbunătăţirea utilajului şi a tehnicii agricole. al XIII-lea se renunţă din diferite cauze: au fost restrânse păşunile sau pădurile au fost tot mai împuţinate. munca ţăranului a constituit principalul izvor de bogăţie atât în rândul ţăranilor liberi cât şi a celor dependenţi. ţărani liberi sau oşteni înzestraţi de domn (voievodul Transilvaniei) cu proprietăţi funciare. în Transilvania. Obligaţiile feudale şi situaţia de dependenţă au fost cele care au determinat. în anumite perioade. după sec. hamei. deţineau suprafeţe de pământ în comun. care a avut loc la Sinaia s-a stabilit neutralitatea României. Acest lucru s-a menţinut şi în secolele XV-XVI. în 1517. Petersburg. a cărei putere provine din stăpânirea pământului şi era diferenţiată în funcţie de mărimea propietăţii. în Ţara Românească el este consecinţa acţiunilor lui Mihai Viteazul fiind introdus în 1595. în Ţara Românească şi Moldova şi nobilimea. etc. recoltele slabe în anii 1315-1317. în urma acestora la 4/ 17 august a fost semnată o Convenţie politică şi una militară cu aceasta. asolamentul trienal 1-a înlocuit treptat pe cel bienal. concretizată în acţiunea de defrişare a spaţiilor împădurite. în aceste condiţii au fost purtate tratative la Bucureşti. XI-XIII începe procesul de colonizare rurală în Europa Apuseană. în acest context a evoluat şi societatea românească. încă din septembrie 1914 au fost încheiate acorduri cu Italia şi Rusia. dorea intrarea în război alături de Antanta. două mari răscoale în 1437 la Bobâlna şi în 1514. procesul legării de glie fiind introdus pentru prima dată. de desţelenire a unor pământuri nelucrate. Consecinţele neparticipării la război alături de Germania au fost foarte aspre pentru familia regală. criza societăţii medievale apusene în general. deci şi taxele interne. al XlVlea a fost înregistrat un regres economic. a crescut numărul cailor folosiţi la munci. Cu toate acestea era conştient de faptul că interesele României erau altele. Consecinţele acesteia au fost sporirea suprafeţelor cultivate. în sânul unei familii numeroase. acesta s-a implicat în mod direct în tratativele cu puterile Triplei înţelegeri în vederea încheierii unui acord favorabil României deoarece era clar că aceasta nu putea rămâne în afara conflictului. inclusiv în realizarea Marii Unirii din 1918.

Snagov şi au sprijinit tipărirea cărţilor care au ajuns şi dincolo de munţi. principalul tip de locuinţă era bordeiul semiîngropat sau locuinţa de suprafaţă cu două încăperi construită din cărămidă nearsă sau din lemn. politica externă.1504) după ce rezolvă problemele cu Ungaria. iar clasa conducătoare avea veşminte croite după modelul bizantin. Neplata tributului. ba chiar erau scrise sau copiate cărţile bisericeşti (psaltiri. Locuinţele urbane erau construite din piatră şi cărămidă la fel ca şi curţile domneşti din Târgovişte şi Suceava. susţinuţi şi de boierime. cât şi la construirea palatelor Mogoşoaia. întemeierea lor era mereu un privilegiu al domniei. Biserica. velur. catifea. a aplicat tactica pământului pârjolit si i-a hărţuit continuu provocându-le pagube mari. Hanatul Crimeei şi Caffa. Ţara Românească era dependentă de Imperiul Otoman şi plătea un tribut ce creştea neîncetat. acestui tribut i se adăugau şi alte obligaţii materiale 16 . Govora. şi incursiunile din Ţara Românească au determinat campaniile turceşti împotriva Moldovei. postav.îndeletniceau şi cu agricultura. primeşte misiunea de a-1 prinde „fie cu vicleşug. Vlad încearcă să-i împiedice să treacă Dunărea şi nereuşind. pentru a o transforma in paşalâc. S-a remarcat în luptele împotriva Cavalerilor teutoni. comandantul suprem al armatei. Bistriţa. Pentru că majoritatea populaţiei locuia în mediul rural. aba. ba chiar erau scrise cronici sau letopiseţe ale Ţărilor Române. Vlad Tepes săvârşeşte vestitul „atac de noapte" asupra taberei sultanului. Astfel în Moldova în secolul al XV-lea s-au remarcat Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Turtucaia şi Rusciuc. Neamţ. sa retras la Târgovişte. Mehmed a decis să invadeze Valahia. iar mai dezvoltate erau oraşele din Transilvania: Sibiu. Ales pe viaţă „din mila lui Dumnezeu". Braşov. Roma. După victorie el încearcă să realizeze o alianţă antiotomană şi de aceea a trimis soli în Polonia. Drept urmare în 1462. alături de armată reprezentând un important sprijin pentru domnie. au luptat pentru menţinerea independenţei Ţărilor române. reprezenta instanţă supremă şi hotăra. Ei erau în număr redus. Ungaria. Domnii români. suspendat în 1471. Principale instituţie implicată în consolidarea statelor medievale în spaţiul românesc a fost domnia. începe o campanie împotriva turcilor. Ştefan cel Mare a încercat să obţină independenţa Moldovei de sub Imperiul Otoman. beiul de Nicopole. care creau probleme Poloniei. militar sau cultural şi locuiau în oraşe care erau legate. liturghiere). Alexandru cel Bun (1400-1432). în faţa primejdiei otomane. de-a lungul Dunării. Putna. In Ţara Românească s-a remarcat în secolul al XV-lea Vlad Ţepeş. cânepă. Tot domnitorii au fost cei care au înfiinţat tipografii la Râmnic. dar aveau un important rol economic. Gheorghe Nou. Secolul al XVI-lea începe cu domnia scurtă. acesta conducea însă în bună înţelegere cu mitropolitul. Hurez. Sf. Ştefan cel Mare (1457. dar glorioasă a lui Mihai Viteazul. în care nu numai se învăţa scrisul şi cititul. Recunoscând suzeranitatea poloneză la Suceava în 1402. împreună cu Sfatul Ţării. domnul îşi aroga titluri legate de stăpânirea de teritorii. conducea întreaga administraţie. de aceea erau aşezate de-a lungul drumurilor comerciale. Potlogi sau la renovarea Curţii Vechi. acţiunile sale au urmărit găsirea unor aliaţi în lupta antiotomană pentru că din 1459 a refuzat să mai plătească Imperiului Otoman tributul anual şi „tributul sângelui". la Grunwald (1410) şi Marienburg (1422). de comerţul de tranzit. campanie în cadrul căreia este ocupată cetatea Giurgiu şi atacate Dîrstor. care erau relativ modeste. Ştefan a reuşit să obţină o strălucită victorie la Vaslui în 1475. în marea lor majoritate. din 16/17 iunie. Mahomed al II-lea nu a reacţionat imediat. bătea monedă şi stabilea impozite. Bistriţa. Majoritatea locuitorilor purtau haine din in. Veneţia. administrativ. îndepărtarea lui Radu cel Frumos (fidel turcilor) din Ţara Românească (1470-1474). Problema cea mai importantă a domnului moldovean pe pe plan extern. atlas aşa cum demonstrează picturile de pe pereţii bisericilor. dar în 1461 Hamza. Domnii români au sprijinit cultura. Constantin Brâncoveanu a introdus chiar un stil arhitectural care-i poartă numele „stilul brâncovenesc". Neamţ. iar în condiţiile în care acest lucru nu a mai fost posibil pentru menţinerea autonomiei. era înlăturarea tendinţelor expansioniste ale Ungariei asupra Moldovei şi gurilor Dunării el a trebuit să menţină un echilibru între Ungaria şi Polonia. stil folosit atât la construirea lăcaşurilor de cult Brâncoveni. în apropiere de Târgovişte. provocând panică în rândul otomanilor. dar Vlad reuşeşte să scape din capcană. Doar în Transilvania lumea rurală şi urbană mult asemănătoare cu aceea din Europa Centrală şi Occidentală. iar cele pentru schimburi interne se numeau târguri. în 1461-1462. cu accesorii de inspiraţie occidentală până după secolul al XVI-lea când influenţa va fi preponderent orientală. el era proprietarul întregului pământ. Veşmintele boierilor erau din mătase. fie cu alt chip". lucrul acesta îl demonstrează atât nenumăratele mănăstiri transformate imediat în şcoli: Bistriţa. Alexandru cel Bun s-a pus în felul acesta la adăpost de încercările lui Sigismund de Luxemburg de a revigora suzeranitatea ungară asupra Moldovei. dar nu a primit decât promisiuni.

Transilvania.precum şi darurile către sultani şi înalţii demnitari turci. principele Transilvaniei. Brăila. Domnii. prin pacea de la Karlowitz. renunţă la lupta deschisă împotriva Porţii. în Bosnia. Regimul garanţiei colective a Puterilor europene ajunsese în dezacord cu organizarea internă a României. Stăneşti şi Şerpăteşti (1595). Rusia şi Austro-Ungaria încheie o convenţie secretă conform căreia în schimbul neutralităţii. Serbia şi Muntenegru declară război Turciei după ce izbucneşte şi răscoala bulgarilor. bineînţeles. 17 . pe care i-o oferise Constituţia de la 1866. Această convenţie prevedea faptul că armata rusă tranzita teritoriul românesc. dar toate cheltuielile legate de armata imperială reveneau guvernului rus şi acesta se obliga să respecte integritatea teritorială a statului român. Habsburgii îi dau o constituţie numită Diploma Leopoldină. poziţie dovedită de nota din 4/16 ianuarie 1876 a lui Lascăr Catargiu în care se precizează faptul că România nu face parte integrantă din Imperiul Otoman şi este hotărâtă să-şi apere neutralitatea. Abia în 1699. Asta deoarece toate clasele politice doreau obţinerea independenţei. La 3/13 noiembrie 1594. 10 Cucerirea independentei Romaniei si consecintele sale După constituirea şi consolidarea internă a statului modern român. înţelegerea româno-rusă s-a încheiat în secret abia în noiembrie 1876 şi privea trupele ţariste care treceau prin teritoriul românesc în drum spre Balcani. calvină. secui) şi pe cele patru religii receptate (catolică. Cu toate că principele Mihail Apafi a declarat în 1688 ca renunţă la protecţia otomană. încă de la începutul anului 1875 starea de tensiune din provinciile balcanice ale Imperiului Otoman a crescut. Mihai Viteazul a rămas însă în istorie în primul rând datorită faptului că în 1600 a reuşit să unească. totodată dependenţa faţă de Imperiul Otoman împiedica evoluţia economică. cucerită de Regatul maghiar. Rusciuc. Drept urmare în 1595 turcii au atacat Ţara Romanească. Pentru că Rusia îşi manifestase intenţia de a participa la războiul din Balcani. iar intervenţia trupelor turceşti şi demersurile diplomatice ale Puterilor europene nu reuşesc să-i pună capăt. Mişcarea este sprijinită de Serbia. Stuart. Mihai încercă să obţină independenţa ţării. Convenţia de trecere a armatei ruse. în secolul al XVI-lea situaţia se înrăutăţeşte pentru Ţările Române. în acest context. Pe acest fond. apoi cu înfrângerea câtorva oşti tătărăşti şi turceşti la Putinei. în 1691. Rusia intră în tratative cu Austro-Ungaria pentru a-şi asigura neutralitatea acesteia în cazul intervenţiei în Balcani. apoi întregul teritoriu al ţării a fost curăţat de turcii care se aflau aici. unitariană). austriecii primeau Bosnia şi Herţegovina. Brătianu se deplasează la Livadia pentru a discuta problema românească. deschisă în decembrie 1876 s-a demonstrat inutilă în condiţiile în care Poarta promulgă o Constituţie conform căreia România şi Serbia sunt „provincii privilegiate". în faţa acestei situaţii. acelaşi an. pentru scurt timp Tara Românească. începe campania antiotomană când Mihai îi ucide pe creditorii levantini şi circa 2 000 de ieniceri şi spahii din Bucureşti. dar au fost înfrânţi la Călugareni (23 august ' 1595). la 17 iunie 1876. socială şi politică a României. turcii recunosc faptul că au pierdut Transilvania în favoarea austriecilor. dar conservatorii doreau să urmeze calea negocierilor în timp ce liberalii considerau că negocierile sunt doar un prim pas. Pe 4/16 aprilie 1877. saşi. în iunie 1875 începe răscoala antiotomană în Herzegovina. Campania continuă cu atacarea cetăţilor stăpânite de turci pe linia Dunări: Hârşova. dar ţarul nu voia o alianţă militară cu România deoarece dorea să reanexeze sudul Basarabiei. Mihail Kogălniceanu a semnat alături de baronul D. cu puţine excepţii. înainte ca România să participe la evenimentele în curs. în septembrie 1876. Silistra. se impunea şi realizarea independenţei sale externe. România însă nu putea să lupte singură împotriva Imperiului Otoman. luterană. El încheie tratate de alianţă antiotomană cu Sigismund Bathory. pentru ca în secolul al XVIII-lea să fie introduse domniile fanariote. Aceasta menţinea sistemul politic bazat pe cele trei „naţiuni" privilegiate (unguri. dependenţa faţă de Imperiul Otoman creşte. iar în august. rolul Rusiei în întreţinerea acesteia nefiind deloc de neglijat. România a adoptat atitudinea de neutralitate faţă de conflictele din Balcani. Moldova şi Transilvania. Conferinţa de la Constantinopol a Marilor Puteri. românii fiind consideraţi în continuare „toleraţi" lipsiţi de drepturi politice în propria lor ţară. în 1541 devine principat vasal şi tributar Imperiului Otoman Situaţia rămâne aceeaşi până în 1688 când Transilvania a fost declarată vasală Imperiului Habsburgic. Muntenegru şi. Rusia. dar aceasta nu a însemnat faptul că s-a desprins de Imperiul Otoman.

la 19/31 iulie 1877. La 28 noiembrie/10 decembrie are loc asaltul asupra Plevnei în timpul căruia armata română cucereşte Opanezul. otomanii îşi organizaseră un puternic sistem de fortificaţii cu 14 redute. la sfârşitul lunii noiembrie situaţia armatei otomane devenise disperată. secondat de generalul rus Zotov. dar nu Plevna. au fost respinse vasele de război otomane. România a cerut retrocedarea gurilor Dunării până la braţul Sfântul Gheorghe. între 14/26 şi 15/27 iunie. Rusia primeşte Dobrogea. Rog săfacifusiune. tratatul prevedea în articolul 5 că Poarta „recunoştea independenţa României". Orice rezistenţă a acesteia nu mai era posibilă. Nicolae" în aceste condiţii. iar duelurile de artilerie au amplificat starea de agitaţie. armata română a susţinut puternice dueluri de artilerie la Calafat. comandantul armatei ţariste. în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe direcţia Sofia-Adrianopol. Ciupergeni. La tratative Rusia a refuzat participarea României la tratativele de pace. toate acestea pentru cooperarea cu armata rusă pentru distrugerea flotilei otomane de pe Dunăre şi sprijinul acordat. pe tot parcursul lunilor mai şi iulie. Pe 9/21 mai 1877. trupele române au ocupat toată zona cuprinsă între râurile Vid. ne zdrobesc. Griviţa 1 şi Griviţa 2 care se susţineau reciproc. au comis jafuri etc. presa şi armata să ceară guvernului să se implice în lupte şi să declare independenţa. demonstraţia aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mişcărilor mele. în 30 august/11 septembrie 1877 are loc atacul general asupra Plevnei. după un prim eşec. între timp. iar bande de cerchezi şi başbuzuci au trecut Dunărea. şi în atac au murit peste 2500 de soldaţi. scria în nota cancelarului Gorceakov. asupra căreia îşi rezerva dreptul de a o schimba cu cele trei judeţe din sudul Basarabiei. în urma unei interpelări a deputatului Nicolae Fleva pentru ministrul de externe despre raporturile României cu Poarta. adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna. în condiţiile în care armata română a intrat prima în Plevna. la 17/29 mai 1877. Isker şi Dunăre. dar acesta o refuză şi spada este predată generalului rus Ganeţki. Olteniţa. La 19 februarie/3 martie 1878 Rusia şi Turcia au semnat Tratatul preliminar de pace de la San Stefano. dacă se poate să treci Dunărea cu armata. au atacat pichete româneşti. şi al doilea atac s-a încheiat tot cu un eşec şi cu pierderi foarte mari. Gârla Mare. armata română trebuind să cucerească reduta Griviţa (cheia Plevnei). Diplomaţii români încă insistau pe lângă guvernul rus pentru o eventuală cooperare militară. vrea să-i predea sabia colonelului Cerchez. dincolo de Balcani şi de asemenea. după cum doreşti. Pentru că Plevna era încercuită din octombrie. în primul atac împotriva redutei Griviţa au căzut la datorie şi maiorul Gheorghe Şonţu şi căpitanul Valter Mărăcineanu. 18 . armata română a mai cucerit Vidinul. iar în septembrie-octombrie au fost purtate lupte crâncene pentru izolarea completă a Plevnei şi împiedicarea aprovizionării trupelor otomane. suntem o naţiune de sine stătătoare". Corabia. Smărdanul şi a ţinut sub foc continuu Belogradcikul. armistiţiu încheiat sub presiunea armatei ţariste lângă Constantinopol. în aceste condiţii. a fost proclamată independenţa României. După cucerirea Plevnei. Dar. Alexandru Cernat. Islaz. Rast. pe motiv. dar propunerea era continuu respinsă: „Rusia n-are nevoie de ajutorul armatei române". în timp ce aceasta va trebui să plătească o despăgubire. Mai târziu s-a dovedit că erau două redute. Chiar dacă oficial România nu lua parte la război. ca Şef de State Major şi de generalul român. între Jiu şi Corabia. Şi totuşi la 26 aprile/8 mai 1877 au început duelurile de artilerie cu Poarta şi s-a intrat în starea de război cu Poarta. comandantul armatei române de operaţii. Grosul armatei a trecut la sfârşitul lui august 1877. marele duce Nicolae. trupele române trec Dunărea. De aceea.Kogălniceanu răspunzând „suntem independenţi. ruşilor pentru trecerea fluviului pentru a ajunge la Şiştov. că ar umili Poarta să negocieze cu un fost vasal. M. marele duce Nicolae a cerut armatei române să ocupe Nicopole pentru a putea ataca Plevna cu toate forţele. Trupele ruso-române au fost puse sub comanda lui Carol. trupele ruse au încercat zadarnic să cucerească Plevna. La 23 ianuarie/ 4 februarie a sosit la Calafat vestea încheierii armistiţiului ruso-turc.Turcii au aflat de convenţia româno-rusă. La 7/19-9/21 noiembrie 1877. cerându-i cu insistenţă ca armata română să treacă Dunărea şi să ocupe poziţii de luptă în faţa Plevnei: „Turcii. comandantul militar al Plevnei. Bechet. determinând opinia publică. demonstraţie şi. a trimis domnitorului Carol o telegramă prin care îi solicita ajutorul. între altele. însă campania rusă nu s-a desfăşurat precum prevedeau oficialii şi armata rusă a fost oprită la Stara Zagora. a fost cucerită Griviţa 1. au incendiat bunuri. alături de armata rusă în faţa Plevnei. un detaşament din armata română a atacat şi cucerit Rahova. luând poziţie de luptă. Aici. rănit Osman Paşa.

în vara anului 1595. In tratatul de pace se recunoaşte independenţa Serbiei şi Muntenegrului. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu şi-a putut apăra cauza doar în şedinţa din 19 iunie/1 iulie. domnul Moldovei care recunoscuse şi suzeranitatea principelui Transilvaniei. după încheierea păcii de la SanStefano acestea s-au declarat nemulţumite de condiţiile impuse de Rusia. condusă de Ion C. dar devenea locţiitorul lui Sigismund Bathory şi puterea în Ţara Românească revenea Sfatului Domnesc. Imperiul Habsburgic căuta noi aliaţi în lupta pentru alungarea otomanilor din Ungaria şi. a arătat faptul că şi-a cucerit independenţa pe câmpul de luptă şi totodată. acesta a fost domn al Ţării Româneşti în perioada 1593-1601. împrejurările externe fiind favorabile. dar cu ajutorul ardelenilor şi 19 . în condiţiile în care. Europa răsăriteană este regiunea unde se confruntă interesele celor trei mari puteri: Imperiul Otoman. Silistra. iar reintegrarea Dobrogei dădea o nouă perspectivă legăturilor comerciale. prin cucerirea independenţei România devenea subiect cu drepturi depline în relaţiile internaţionale. Mihai ocupă tronul Ţării Româneşti. Pe plan extern. Pe plan intern. Imperiul Otoman ajunsese la maxima expansiune prin cucerirea la începutul secolului a Belgradului. Carol a primit titlul de Alteţe Regală. Campania antiotomana începe pe 3/13 noiembrie 1594. Lupta se va da în vadul Călugărenilor. Principatul autonom al Bulgariei este micşorat şi în sudul Balcanilor s-a creat provincia autonomă Rumelia. pentru ca în 1881 România să devină regat iar Carol să fie încoronat ca rege. în anul 1878. Transilvaniei şi transformarea Budei în paşalâc. Cucerirea Independenţei de Stat a României a avut urmări din cele mai importante pentru statul român. România nu este admisă nici la lucrările Congresului desfăşurat la Berlin între 1/13 iunie-1/13 iulie 1878. Rusciuc. Sinan-paşa reia înaintarea şi ocupă Bucureştiul şi Târgovişte pregătindu-se să ierneze în ţară. insista asupra respectării tratatelor de către Rusia care a promis respectarea integrităţii teritoriale. dar România a fost „auzită" nu şi ascultată. papa şi ducatele italiene. Bosnia şi Herţegovina au fost date Austro-Ungariei spre administrare. cu asentimentul Porţii şi sprijinit de Buzeşti şi de Cantacuzini. 11 Politica externa a lui Mihai Viteazul Sfârşitul secolului al XVI-lea a fost dominat de personalitatea lui Mihai Viteazul. putând încheia alianţe politico-militare conform nevoilor ei şi stabili relaţii economice care să-i stimuleze dezvoltarea. România cerea recunoaşterea independenţei şi respectarea integrităţii teritoriale a ţării. în octombrie 1593. Brăila şi apoi cu înfrângerea câtorva oşti tătărăşti şi turceşti la Putinei. Delegaţia română. în anii 1590-1592 iniţiază crearea Ligii creştine care unea Spania. în schimb se afla în plină criză politică datorată stingerii dinastiei Jagellonilor (1572) şi avea raporturi bune cu Imperiul Otoman. în urma acestei campanii militare otomanii au fost nevoiţi să renunţe la planurile de ofensivă asupra Vienei şi să pregătească intervenţia de înlăturare a lui Mihai de pe tronul Ţării Româneşti. Veneţia. principele Transilvaniei şi de Aron vodă. Ele erau date de tratatele de alianţă antiotomana semnate cu Habsburgii de Sigismund Bathory. în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. în schimb i se promitea ajutor contra turcilor şi subordonarea Bisericii ortodoxe din Transilvania Mitropoliei Ţării Româneşti. independenţa crea condiţiile întăririi regimului politic şi accelerării progresului economic şi social. acest fapt a provocând nemulţumiri. un loc mlăştinos situat la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Giurgiu pe 13 / 23 august 1595 şi se va încheia cu victoria lui Mihai. Stăneşti şi Şerpăteşti (1595). prin care Mihai intra în Liga Sfântă. când Mihai îi ucide pe creditorii levantini şi circa 2 000 de ieniceri şi spahii din Bucureşti. Imperiul Habsburgic şi Polonia. începerea acţiunilor de alungare a otomanilor din ţară. mai ales în ceea ce priveşte strâmtorile Bosfor şi Dardanele şi configuraţia europeană a statelor din peninsula Balcanică. La România s-au referit articolele 43-45 în care i se recunoaşte independenţa cu condiţia retrocedării sudului Basarabiei către Rusia şi a acordării de drepturi politice şi civile tuturor locuitorilor şi articolul 46 care stipula reunirea cu România a insulelor Deltei Dunării şi a Dobrogei etc. în faţa situaţiei grave. de aceea. Polonia.Dacă în timpul ostilităţilor Puterile europene păstraseră neutralitatea. Ajutoarele otomanilor îl determină însă pe domnul Ţării Româneşti să se retragă spre culoarul Rucăr-Bran în aşteptarea ajutoarelor promise de Sigismund. Mihai hotărăşte împreună cu boierii din Sfatul Domnesc. oastea otomană trece Dunărea sub conducerea bătrânului vizir Sinan-paşa. Mihai încheie la 20 mai 1595 un tratat între Ţara Românească şi Transilvania. apoi întregul teritoriu al ţării a fost curăţat de turcii care se aflau aici. iar în 1883 România a aderat la Tripla Alianţă. astfel în 1885 România a putut aplica un tarif vamal avantajos pentru ea şi în cazul Convenţiei comerciale încheiată cu Austro-Ungaria. Campania continuă cu atacarea cetăţilor stăpânite de turci pe linia Dunării Hârşova.

apărătorii cetăţii se predară fără luptă. stăpânii de la care fugiseră ne mai putându-i revendica. pe alocuri cu aspect de răscoală populară.) ". grupată pe 4 coloane. 20 . obţine victoria în lupta de la Miraslau (septembrie 1600)". Ardealului si Moldovei" şi îşi confecţiona binecunoscutul sigiliu pe care figurează cele trei ţari române. pentru a obţine sprijinul.boierilor. iar în mai 1600. prin care împăratul îi recunoştea domnia ereditară şi îi promitea ajutor financiar.. Astfel. „Planul dacic" . în acelaşi timp pe plan extern.reprezenta singura cale de a afirma neatârnarea noastră peste planurile expansioniste ale tuturor puterilor interesate să ne domine. domnul muntean acceptă propunerile sultanului Mehmed al III-lea de a plăti tributul. călare pe un cal roib. domnul adoptă legarea de glie a ţăranilor. în ianuarie 1597 a încheiat pacea cu turcii prin care nu părăsise cauza creştină. Mihai Viteazul reuşea să unească cele trei ţări surori. aflat aici. Dar. Odată intrat în Transilvania. domnul muntean se găsea într-o situaţie foarte complicată. Spre a-i menaja susceptibilitatea se va intitula însă „ consilier si locţiitor al împăratului (. Aflând de intenţia polonilor care. Acţionase din proprie iniţiativă. Andrei Bathory i-a cerut chiar să renunţe la domnie.reunirea tuturor românilor sub o singură şi energică autoritate .. împăratul Austriei. dar ştia că succesul său va fi bine primit de Rudolf al Il-lea. în amintirea cronicarilor a rămas imaginea impunătoare a domnului. în hrisoavele slavone. spre a-şi dobândi libertatea pe nedrept pierdută). el realiza prima unire politică a celor trei ţări române. al Transilvaniei şi a toată ţara Moldovei". nobilii ardeleni. Cu oastea care-i rămăsese.. în Transilvania a provocat o adevărată „ridicare a satelor". ştia prea bine că se afla pe „pământ românesc ". în schimb devenind suzeranul Ţării Româneşti. grosul trupelor sale trecea Valea Trotuşului. în septembrie 1600. în timp ce supuşii săi. în sunetul de vioare al lăutarilor care ziceau pentru întâia oară în aceste locuri seculare cântece lăutăreşti de la curtea voievozilor ". de ale cărei ziduri se izbiseră. Bacăul fusese cucerit. In toamna anului 1599. Mihai începe campania de înlăturare a lui Andrei Bathory cu ajutorul oştilor grupate în două coloane şi care au intrat în Transilvania pe valea Buzăului şi prin Ţara Bârsei şi pe valea Oltului. curând. în faţa poziţiei nehotărâte a lui Sigismund Bathory faţă de reluarea luptei. cât şi în Ţara Românească (se cunosc situaţiile locuitorilor din Loloeşti şi Radovanu care l-au urmat pe domn la Alba-lulia şi apoi la Iaşi. însă aceasta. în numai trei săptămâni. De şold îi atârna o spadă bătută cu pietre scumpe. şi pe Moldova. la 16 mai. care năzuiau dobândirea eliberării lor de sub dominaţia Porţii. Mihai trece munţii şi coboară în regiunea Buzăului unde a fost înfrânt la Bucov şi Curtea de Argeş. într-un hrisov emis la 27 mai 1600. Ieremia Movilă susţineau politica poloneză. Mihai îşi făcea intrarea triumfală în Alba-lulia. în aceste condiţii a fost nevoit să apeleze la ajutorul împăratului Rudolf al Il-lea care-i promite 100 000 de taleri pentru reorganizarea oastei şi trimite poruncă lui " Basta să colaboreze pentru alungarea lui Sigismund Bathory din Transilvania. împreună cu care efectivele lui nu treceau de 17000 de oameni.. veniţi în octombrie. ocupând Moldova. Rezultatul este că la 9/19 iunie 1598 a încheiat un tratat cu Rudolf al Il-lea. între timp noul principe al Transilvaniei. fără izbândă. La 1 noiembrie 1599. au pătruns în Ţara Românească pentru a-1 instala ca domn pe Simion Movilă. în punctul cel mai înalt al destinului său Mihai se intitula. cardinalul Andrei Bathory şi domnul Moldovei. Astfel. Scurta stăpânire a lui Mihai. care trecuse munţii se îndreptă spre Suceava. în acelaşi timp în care polonii intrau în Moldova. „Domn al Tării Româneşti. La 4 mai 1600. li se vor adăuga. La 10 mai. după care. l-au numit „principe".) căpitan general al oştirilor imperiale (. mulţi asediatori. Mihai trebuia şi să-i oprească pe otomani la Dunăre şi să-i ajute pe ardeleni. în ţară. ostile boiereşti din Ţara Românească. Câteva zile mai târziu. la Polonia şi Imperiul Habsburgic. schimbul păcii şi a recunoaşterii lui ca domn al Ţării Româneşti.moldovenilor. armata. iar pe cap cuşma împodobită cu pene de cocoş. Mihai începe contraofensiva încheiată la Giurgiu (octombrie 1595). un aşezământ prin care ţăranii dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi. titlul său este însă acela de „Domn din mila lui Dumnezeu al Tării Româneşti si Ardealului". Urma „alaiul nobilimii cu lunga defilare a ostaşilor. întreaga Moldovă a fost luată în stăpânire Succesul campaniei din Moldova se explică prin graba cu care ostaşii Movileştilor au trecut de partea lui Mihai care. ajutată şi de generalul imperial Gheorghe Basta. îmbrăcat într-o splendidă manta albă. nobilimea ardeleană se răscoală împotriva domnului muntean. după o campanie fulgerătoare. Mihai continuă lupta antiotomana prin încurajarea rezistenţei popoarelor din sudul Dunării. atât în Ardeal. ci doar îşi asigurase hotarul de sud. de la Imperiul Otoman. intitulânduse „domn al Ţării Româneşti. Acest lucru este demonstrat prin faptul că intervenţia polonilor în Moldova şi ostilitatea principelui Transilvaniei îl determină să intre în legătură directă cu Habsburgii. Mihai 1-a învins pe Andrei Bathory la Şelimbăr (18/28 octombrie) şi a pus stăpânire pe Transilvania. probabil că acesta a fost contextul în care s-a gândit la „planul dacic". Mihai încearcă mai întâi înfrângerea nobilimii maghiare.

dar nu a primit decât promisiuni. iar pe piatra de mormânt au fost scrise cuvintele: „S-a stins lumina lumii". Acţiunea lui are ca scop îndepărtarea şi alungarea turcilor de la hotarele Ţărilor Române şi începe în toamna anului 1441 prin pătrunderea în Serbia. Ajutorul era cu atât mai necesar cu cât otomanii. chiar s-a amestecat în luptele pentru tronul imperiului. După victorie el încearcă să realizeze o alianţă antiotomană şi de aceea a trimis soli în Polonia. cu acordul imperialilor. dar şi problemele cu maghiarii îl determină pe voievodul Ţării Româneşti. înfrânt şi ucis în lupta de pe râul Ialomiţa din 2 septembrie 1442. 12 „Politica de cruciada” a Tarilor Romane in sec 14-16 începând cu secolul al XlV-lea domnitorii români încep confruntările cu Imperiul Otoman. cucerind coloniile italiene de la gurile Donului şi din Crimeea (Azov. dar nu s-a bucurat de victorie deoarece a murit răpus de ciumă în tabăra de la Zemun (4 august 1456). Pentru a putea face faţă au încercat să se alieze cu statele ostile turcilor sau domnitorii români au încercat să formeze un front comun antiotoman. iar lupta antiotomană a fost continuată din Ţara Românească de Vlad Ţepeş (1456-1462) şi din Moldova de Ştefan cel Mare (1457-1504).în lunile următoare. pune la cale asasinarea la Câmpia Turzii (9/19 august 1601). Iancu participă la campaniile ofensive împotriva Imperiului Otoman. Neplata tributului. El a fost unul dintre reprezentanţii cei mai străluciţi ai cruciadei târzii. Vladislav Iagiello. Prima campanie este condusă de Suleiman paşa şi intră în ţară pe valea Şiretului înaintând spre Suceava. iar reacţia domnitorilor faţă de ameninţările otomane se mai numeşte şi „politică de cruciadă" aceasta avea ca direcţie principală menţinerea independenţei şi mai târziu a autonomiei. Mircea a participat la expediţia organizată de regele Ungariei la Nicopole pe 25 septembrie 1396. După ce rezolvă problemele cu Ungaria. Caffa) şi principatul 21 . şi incursiunile din Ţara Românească au determinat campaniile turceşti împotriva Moldovei. Mihai îşi recrutează o nouă oaste. Urmaşii săi au continuat să lupte împotriva Imperiului Otoman dar au început şi să răscumpere pacea prin plata unui tribut. a statutului lor politico-juridic prevăzut în capitulaţiile încheiate cu înalta Poartă. pun sub controlul lor litoralul nordic al Mării Negre până la Nistru. Ştefan îi atrage pe valea Bârladului. lângă Târgovişte. în timp ce la Bucureşti se formează o locotenentă domnească. Veneţia. In 1448. în condiţiile în care invazia otomană devenea iminentă. Mircea cel Bătrân (1386-1418) să încheie o alianţă cu regele Poloniei. Lupta împotriva turcilor se încadrează în cruciadele târzii. în ceea ce priveşte politica antiotomană în secolul al XV-lea primul voievod care se remarcă este Iancu de Hunedoara care în 1441 ajunge la demnitatea de Voievod al Transilvaniei şi comite al Timişoarei. dar este înfrânt la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). a înfrânt armata nobiliară la Gorăslău (3 august 1601). Trupul său a fost adus şi înmormântat în catedrala catolică din Alba Iulia. mai mult. Cu toate acestea lupta sa antiotomană se încheie spectaculos cu organizarea şi conducerea apărării Belgradului asediat de trupele sultanului Mahomed al II-lea. după alţi istorici în 10 octombrie 1394. la sud de Vaslui. Ungaria. Hanatul Crimeei şi CafFa. unde pe 10 ianuarie 1475. în ofensiva din vara anului 1475. Mircea a trebuit să încheie şi un tratat de alianţă antiotomană şi cu Sigismund de Luxemburg. Iancu încearcă o nouă cruciadă antiotomană. După ce a învins armata otomană condusă de sultanul Baiazid la Rovine. generalul Basta. în faţă planurilor domnului român de reunire a Ţărilor Române. Roma. prin „Campania cea lungă". obţine o strălucită Victorie. în secolul al XlV-lea presiunea crescândă a otomanilor la Dunăre. încheiată în 1444 prin victoria creştinilor. împreună cu Ţara Românească şi Moldova un bastion antiotoman. Primul domnitor român care se confruntă cu pericolul otoman este Mircea cel Bătrân. într-o zi ceţoasă. în 17 mai 1395. regele Ungariei la Braşov. Capul său a fost dus de comisul Radu Florescu şi înmormântat la mănăstirea Dealu. continuă cu intervenţia în Ţara Românească şi integrarea ei în frontul comun antiotoman provocând intervenţia beglerbegul Rumeliei. Mihai împreuna cu generalul Basta. la chemarea Papei Eugeniu al IV-lea. Mircea şi-a recăpătat tronul pierdut după lupta de la Rovine şi a continuat politica antiotomană. în 7 martie 1395. Ca urmare a acestei lupte pierdute de cruciaţi. consfiinţită prin pacea de la Seghedin şi „campania de la Dunăre" câştigată de otomani la Varna. suspendat în 1471. Ştefan cel Mare a încercat să obţină independenţa Moldovei de sub Imperiul Otoman şi îndepărtarea lui Radu cel Frumos (fidel turcilor) din Ţara Românească (1470-1474). încercând să formeze. în 1443-1444. iar în Ţara Românească boierii se răscoală împotriva lui Simion Movilă şi-1 alungă din ţară (1 iunie 1601). apărarea integrităţii teritoriale etc.

negocieri încheiate cu promisiunea de ajutor antiotoman reciproc. cu asentimentul Porţii şi sprijinit de Buzeşti şi de Cantacuzini. Brăila şi apoi cu înfrângerea câtorva oşti tătărăşti şi turceşti la Putinei. Stăneşti şi Şerpăteşti (1595). în aceste împrejurări Ştefan poartă negocieri doar cu Matei Corvin. iar acesta creşte continuu. turcii iniţiază o nouă campanie sub conducerea lui Mahomed al II-lea şi încheiată prin bătălia de la Războieni. începerea acţiunilor de alungare a otomanilor din ţară. astfel că în 1487. Toate acestea se întâmplau în ciuda faptului că. fapt ce a permis menţinerea individualităţii politice a Ţărilor Române într-o zonă dominată de Imperiul Otoman. împrejurările externe fiind favorabile. Mihai ocupă tronul Ţării Româneşti. căruia i se mai adaugă peşcheşurile.N. şi la menţinerea autonomiei. dupa al doilea Razboi Mondial A doua jumătate a secolului al XX-lea aduce în urma celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) şi a înţelegerilor dintre Aliaţi. a dus la evitarea transformării ţărilor în paşalâcuri. Rusciuc. Domnitorii secolelor următoare vor schimba tactica în lupta antiotomană trecând la acţiuni diplomatice precum cele puse în practică de principii Transilvaniei Gabriel Bethlen. de asemenea este limitat amestecul acesteia în treburile Valahiei şi ale Moldovei. principele Transilvaniei şi de Aron Vodă. iar după noi încercări nereuşite ale domnului Moldovei de a forma o alianţă antiotomană.L. obligaţia de a aproviziona Constantinopolul). Chiar dacă toţi domnitorii sfârşesc prin a răscumpăra pacea prin plata unui tribut. apoi întregul teritoriu al ţării a fost curăţat de turcii care se aflau aici. când Mihai îi ucide pe creditorii levantini şi circa 2 000 de ieniceri şi spahii din Bucureşti. Campania continuă cu atacarea cetăţilor stăpânite de turci pe linia Dunării: Hârşova. mucarerurile sau obligaţiile în natură (ex. Moldova plătea tribut sultanului Baiazid al II-lea. domnul Moldovei care recunoscuse şi suzeranitatea principelui Transilvaniei. Campania antiotomană începe pe 3/13 noiembrie 1594.N. dar cu ajutorul moldovenilor şi ardelenilor începe contraofensiva încheiată cu victoria de la Giurgiu (octombrie 1595). Vasile Lupu sau Constantin Şerban sau de C-tin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir în alianţă cu Austria şi Rusia. îndepărtarea pretendenţilor şi acordarea ca domenii de refugiu a Cetăţii de Baltă şi a Ciceului. 13 Instaurarea regimului comunist in Romania. Politica de cruciadă a voievozilor români. In urma acestor campanii. Silistra. în 1593 Ţările Române erau vasale Imperiului Otoman. înjumătăţea estică a Europei un nou regim politic impus de Uniunea Sovietică cu ajutorul Armatei Roşii „eliberatoare" în România acest lucru se întâmplă după lovitura de stat din 23 august 1944.Ţ. Domnul Ţării Româneşti se retrage. depusese jurământul de vasalitate regelui Poloniei care făgăduise să-1 ajute în lupta contra turcilor. In anul următor. Mihai este recunoscut domn al Ţării Româneşti în 1597 şi îşi poate pune în aplicare planul de unire a celor trei Ţări Române. Principala obligaţie materială este reprezentată de tribut. 22 .Mangop. iar hanul tătar din Crimeea devine vasalul lor. Ele erau date de tratatele de alianţă antiotomană semnate cu Habsburgii de Sigismund Bathory. Lupta se va da în vadul Călugărenilor pe 13 / 23 august 1595 şi se va încheia cu victoria lui Mihai. Gh. P. se remarcă Mihai Viteazul (1593-1601). Racokzi I şi II cu domnii Ţării Româneşti şi Moldovei: Matei Basarab. în urma acestei campanii militare otomanii au fost nevoiţi să renunţe la planurile de ofensivă asupra Vienei şi să pregătească intervenţia de înlăturare a lui Mihai de pe tronul Ţării Româneşti. In acest context. coaliţie numită Blocul Naţional Democrat sprijinită de regele Mihai. nu înseamnă că nu vor continua lupta militară pentru menţinerea autonomiei cel puţin pe parcursul secolului al XVI-lea. Deşi Ţările Române au continuat să plătească tribut turcilor totuşi ca urmare a campaniilor susţinute de către acesta obligaţiile faţă de Poartă scad foarte mult. în 1484. reuşesc să cucerească cele două cetăţi importante pentru Ştefan: Chilia şi Cetatea Albă. la Colomeea. când a fost arestat mareşalul Ion Antonescu împreună cu membrii guvernului de către o coaliţie alcătuită din P. în septembrie 1485. P. plan realizat pentru scurt timp datorită intervenţiei austriece şi poloneze şi uciderii sale.S. în octombrie. Mihai hotărăşte împreună cu boierii din Sfatul Domnesc.D şi Partidul Comunist Român.

-urilor mergeau de la brutalităţi. campanii de presă şi izolare. în 1977 minerii din Valea Jiului s-au revoltat împotriva condiţiilor precare de viaţă. Arad. Mişcarea dispunea de grupări în judeţele Gorj. Colectivizare a s-a desfăşurat în perioada 1949-1962. Suceava. Pentru a pune capăt protestelor aliaţilor faţă de aceste măsuri. Dar colectivizarea nu a dus la creşterea nivelului de trai datorită atât producţiilor destul de mici obţinute cât şi a lipsei de utilaje agricole performante. au fost deportaţi în zone slab populate sau internaţi în lagărele de muncă. lovitura de palat din 23 august nu a avut. Ilfov). Măsurile încep pe 23 martie 1945. restricţii comerciale. Mehedinţi şi mai ales în Transilvania muntoasă. Calitativ. 1-a obligat pe rege să-1 numească prim-ministru pe dr.A. Campania s-a bazat pe voluntariat dar metodele folosite. în 1953 au fost adoptate alte metode: confiscarea inventarului agricol şi a recoltei. După model sovietic a fost adoptat sistemul planurilor cincinale (primul cincinal 1951 1955). Până în 1950 sunt confiscate şi restul de unităţi economice. în aceste condiţii colectivizarea a fost declarată încheiată. liderii liberalilor şi ai social-democraţilor în 1948 şi fruntaşii Bisericii greco-catolice în 1948) şi abdicarea silită a regelui Mihai (30 decembrie 1947). Vrancea. dar comuniştii protestau „împotriva exploatării capitaliste la sate". Scopurile acesteia au fost distrugerea chiaburilor şi organizarea gospodăriilor agricole colective (GAC). Ialomiţa. interdicţii etc. Noua linie economică a regimului a constituit obiectul unei intense propagande politice. Petru Groza. condamnările şi deportările în Uniunea Sovietică începute cu liderii şi funcţionarii regimului antonescian (1946). beneficia de sprijinul unei disidenţe liberale conduse de Gheorghe Tătărescu.Ţ. astfel putând să treacă la etapele III şi IV ale comunizării ţării: dizolvarea partidelor politice şi procesul liderilor ei (elita P. Vlaşca. în 1948 comuniştii încheie preluarea puterii politice odată cu Constituţia din 13 aprilie şi încep lupta împotriva proprietăţii private prin naţionalizarea a 1060 de întreprinderi industriale şi miniere. reprezentând 90% din producţia ţării şi transformarea lor în sovromuri. Năsăud. în ceea ce priveşte colectivizarea după două reforme agrare semnificative 57% dintre gospodării aveau mai puţin de 5 hectare. urmări pe placul sovieticilor. deportări până la corupere. a uneia ţărăniste în frunte cu Anton Alexandrescu şi a început să ia măsuri pentru instaurarea regimului comunist. cu exproprierea terenurilor mai mari de 50 de hectare pentru realizarea unei reforme agrare şi continuă cu suprimarea libertăţii presei prin interzicerea ziarelor de opoziţie. numiţi chiaburi. Primele GAC s-a înfiinţat în iulie 1949. guvern care era decis să restabilească monarhia constituţională şi regimul parlamentar. Lor li se adăuga lichidarea prin teroare poliţienească a vechilor elite politice şi culturale. De aceea. crearea de tribunale populare. iar în ţară se extinsese mişcarea de partizani apărută în momentul în care sovieticii pătrunseseră în Bucovina. ţăranii sa-u răsculat împotriva echipelor de colectivizare.Având ca scop eliberarea ţării şi continuarea războiului antihitlerist.5% din terenurile agricole intrase în GAC-uri. în 19 noiembrie 1946 guvernul organizează alegeri pe care le. în 1987 s-a declanşat o puternică mişcare de contestare a regimului comunist în Braşov. opoziţia lor manifestată şi prin atacarea „autorităţilor" comuniste şi mai mult a declanşat rezistenţa ţărănească concretizată pe parcursul întregii perioade dintre 1948 şi 1962 printr-un lung şir de răscoale în toate zonele ţării (Botoşani. precum şi a oricărei opoziţii. România a înregistrat cea mai joasă productivitate pe suprafaţă cultivată. după modelul sovietic al colhozurilor şi al sovhozurilor.N. foştii proprietari. Dâmboviţa. social-culturale şi locuinţe care se alătură proprietăţii statului împreună cu terenurile agricole colectivizate începând din martie 1949. în 1958 s-a revenit în forţă la modelul stalinist pentru ca în 1962. Formele de rezistenţă anticomunistă au fost variate de exemplu: în Bucovina au existat grupuri de partizani care au opus rezistenţă regimului comunist până în 1958. La aceasta se adaugă faptul că existau puţini specialişti care lucrau în agricultură. falsifică obţinând 78. înfiinţarea sovromurilor şi desfiinţarea Senatului. Galaţi. deoarece regele Mihai a format un guvern din toate partidele Blocului. impunerea legii epurării aparatului de stat.64% din voturi. Ca şi în urma naţionalizării proprietăţilor particulare. Au fost importate modelele sovietice stahanovismul sau munca brigadierilor pe şantierele tineretului. comparativ cu statele din lagărul socialist în paralel cu procesul de colectivizare s-a trecut şi la industrializarea forţată. Acesta conducea un guvern controlat de comunişti. inclusiv a celei dinăuntrul partidului folosind ca metode arestările pentru colaboraţionism.dar în 1958 doar 17. arestări. în 6 martie 1945 comisarul Vâşinski. La 11 iunie 1948 a început naţionalizarea mijloacelor de producţie. în Dobrogea partizanii acţionau în pădurile Babadagului sau în Deltă. Colectivizarea a determinat protestele ţăranilor. în sectorul Braşov-Hunedoara. la început. bazându-se pe „Acordul de procentaj" stabilit la 9 octombrie 1944 între Churchill şi Stalin. 96% din suprafaţa arabilă a ţării să facă parte din GAC-uri. în 1949 23 . este condamnată în 1947.C. în aceste condiţii metodele folosite pentru înfiinţarea G. confiscări.

Polonia. în octombrie. au existat însă şi diferenţe datorate condiţiilor anterioare şi prezente. distrugerea accentuată a mediului şi depopularea satelor. în 1968 Nicolae Ceauşescu s-a remarcat în mod deosebit prin acţiunea sa de condamnare a reprimării „Primăverii de la Praga". propune planul Valev (1964). apoi independenţa şi dacă a fost cazul şi unirea: cehii. iar pe plan intern este desovietizată cultura şi sunt eliberaţi deţinuţii politici (19621964). în mare. formând. în aceste condiţii încep mişcări împotriva regimului comunist la Timişoara şi Bucureşti. regimul închisorilor şi exterminarea fizică a opozanţilor au fost înlocuite de metode mai subtile de supraveghere a societăţii în ansamblu: o puternică reţea de informatori şi încurajarea delaţiunii. în urma evenimentelor din 1917-1918 au dispărut de pe hartă. Au fost construite multe combinate industriale. Deşi. Elena. Aceştia au fost supliniţi de un dirijism economic absolut care. Se încerca amplasarea echilibrată a capacităţilor industriale pe întreg teritoriul ţării. Convocat la Chişinău. dar pe termen lung s-a dovedit o politică falimentară datorită specializării unor întregi regiuni. Astfel. sub conducerea lui Ion Inculeţ. bosniacii. în plan extern după revoluţia din Ungaria. izolată pe plan internaţional. care a dus la destrămarea imperiilor şi la apariţia de noi state independente pe harta Europei au profitat popoarele care făceau parte din imperiile multinaţionale: Austro-Ungar şi Ţarist care. slovenii. constructoare de maşini şi petrochimia. După 1970 Nicolae Ceauşescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei fără a ţine cont de indicatorii economici reali. din care făcea parte şi România. s-a resimţit pozitiv.R. Sfatul Ţării ca organ reprezentativ. Acestea se extind în toată ţara şi se finalizează cu prăbuşirea regimului comunist şi revenirea la un regim democratic. în 1989. ascultarea convorbirilor telefonice. Prin această declaraţie Partidul Comunist Român îşi rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realităţile naţionale. în condiţiile revoluţiei din Rusia. La 27 24 . criza economică devenise acută în toate sectoarele. în martie 1917. Datorită agitaţiilor bolşevice şi în condiţiile în care Ucraina îşi manifesta dorinţa de a o ocupa. puterea politică era concentrată în mâinile lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. românii din cele trei provincii au parcurs acelaşi etape. Autonomia va fi însă demonstrată de proclamarea. în 1958 se retrăseseră trupele sovietice din România ceea ce a permis reorientarea regimului Gheorghe Gheorghiu Dej şi distanţarea de Moscova condusă de antistalinistul Nikita Hruşciov şi Declaraţia din aprilie 1964. Ramurile preferate erau industria grea. în semn de protest Gheorghiu-Dej a început aplicarea unui masiv proiect de industrializare. Cehoslovacia. la 2 decembrie 1917 a Republicii Democratice Moldoveneşti. După 1964. permanenta reorganizare şi rotire a cadrelor. Securitatea avea un caracter extrem de represiv împiedicând formarea unei disidenţe în partid sau a unei opoziţii interne.S. dar URSS i-a cerut acesteia să rămână printre ţările agricole ale lagărului socialist. domiciliul obligatoriu sau dosarul personal. La 24 ianuarie 1918 a fost proclamată independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti. Când U. De această conjunctură. 14 Marea Unire . Regimul Ceauşescu a dat un nou impuls industrializării. slovacii. nu a putut menţine ordinea internă şi a cerut guvernului român să trimită trupe determinând ruperea relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi România. a determinată de conjunctura internaţională creata de Primul Război Mondial (1914-1918) şi de proclamarea la nivelul Europei a principiilor naţionalităţilor şi autodeterminării. prin unirea Vechiului Regat cu Basarabia. Congresul ostaşilor moldoveni proclamă autonomia şi constituie. Pentru că România producea mărfuri de calitate inferioară cu costuri mari a crescut datoria externă şi această problemă nu a fost rezolvată nici prin eforturile admnistrativ-birocratice. Astfel. Partidul Naţional Moldovenesc şi se intensifică mişcarea pentru autonomie.S. iar România începe industrializarea cu construirea combinatului siderurgic de la Galaţi. deşi România anunţa rambursare datoriei externe. printr-o manieră comună majorităţii şi-au proclamat autonomia. Bucovina şi Transilvania. în final. pe termen scurt. accentuarea izolării economice şi a stalinismului. din anul 1918 si consolidarea statului national unitar roman Constituirea statului naţional unitar român. polonezii. în Basarabia se crează. de către trupele Tratatului de la Varşovia. Acesta a considerat că România a devenit o ţară mediu dezvoltată şi se trecea la societatea socialistă multilateral dezvoltată. interne şi din fostul imperiu. Regatul Sârbo-Croato-Sloven sau România Mare. sârbii. croaţii şi românii. pe plan diplomatic şi economic se reiau relaţiile cu Occidentul.România a devenit membră a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. România a aderat la Fondul Monetar Internaţional şi avea relaţii economice privilegiate cu Comunitatea Economică Europeană.

Consiliul Naţional a proclamat autonomia pe 12 noiembrie şi a intrat în tratative cu guvernul de la Iaşi. provincia românească ocupată de austrieci în 1775. pentru 15 noiembrie 1918.R. Adunarea. A fost expropiată peste 66% din suprafaţa deţinută de moşieri. iar cea judecătorească înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. care stabilea un mod unitar de organizare desfăşurare şi înregistrare a rezultatelor alegerilor parlamentare. a constituit consilii şi gărzi naţionale locale care să preia controlul politic şi administrativ în întreaga provincie şi a intrat în tratative cu guvernul ungar care i-a oferit doar autonomia Transilvaniei. 11 şi 18 decembrie 1918 şi au avut ca rezultat constituirea unui stat cu o suprafaţă de 295 049 Km2 şi o populaţie de peste 18 milioane de locuitori. Recunoaşterea internaţională a noilor graniţe.. deschisă de Gheorghe Pop de Băseşti.000 de oameni veniţi din toate colţurile Transilvaniei. în privinţa unirii Basarabiei aceasta a fost recunoscută de Marile Puteri în Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920. drepturile şi libertăţile cetăţenilor. în fruntea consiliului comunal se afla primarul iar reprezentantul guvernului în judeţ era prefectul. Având aceleaşi atribuţii ca şi Sfatul Ţării. Grecia. Turcia. pământul a fost împărţit la 1400000 de capi de familie. unire consfinţătă de rege prin Decretul-lege din 18 decembrie 1918. aceasta a fost cea mai amplă reformă de acest fel din Europa acelei perioade. Nerecunoaşterea unirii de către Rusia şi regimul revizionist instaurat în Ungaria au devenit astfel principale probleme ale României Mari. l-au determinat pe Sextil Puşcariu să convoace la 14 octombrie 1918 o adunare naţională la Cernăuţi. tratatele cu Austria şi Ungaria au recunoscut unirea Bucovinei şi a Transilvaniei. Legea introducea „prima majoritară". Unirea celor trei provincii a fost ratificată de regele Ferdinand prin decretele-lege din 22 aprilie. Banat şi Ungaria şi Partidul Social Democrat. La Adunarea Naţională convocată pentru 1 decembrie 1918 la Alba Iulia au participat 1228 de delegaţi aleşi şi alţi peste 100. Partidul Naţional al Românilor din Transilvania. în 1922 Ferdinand a fost încoronat ca rege al României Mari în catedrala de la Alba Iulia. care avea menirea de a evita o fărâmiţare excesivă a spectrului politic. în urma tratativelor a fost convocat. în 1923 a fost elaborată o nouă Constituţie acesta avea rolul de consolida statul naţional unitar român. probleme pe care a încercat să le rezolve prin alianţe regionale cu Cehoslovacia. trebuia să facă faţă la sfârşitul războiului pretenţiilor Ucrainei de a o ocupa. Acest nu i-a mulţumit pe români acest lucru a determinat convocarea unei mari adunări care să dea expresie voinţei românilor transilvăneni. Ea prevedea în special caracterul naţional şi unitar al statului român. 25 . în plan intern au fost o serie de măsuri în vederea realizării unirii efective ca de exemplu în plan economic în 1920 a fost dată legea pentru unificarea monetară. Sfatul Ţării să hotărască cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu România Ca şi Basarabia. C. Având la bază tot principiul naţionalităţilor ea avea ca principale puncte libertatea naţiunii. România a devenit brusc o ţară de mici propietari. a adoptat în unanimitate declaraţia solemnă privind unirea Transilvaniei cu România. constituite în 1881 şi 1905 nu trebuiau decât să-şi reia activitatea şi să anunţe hotărârea de autodeterminare prin Declaraţia de la Oradea (29 septembrie 1918).C. Acestea împreună cu Manifestul adresat de împăratul Carol I privind federalizarea Austro-Ungariei şi constituirea la Viena a Consiliului Naţional Român care dreptul la autodeterminare. Iugoslavia. separarea politică de Ungaria şi a fost urmată de constituirea ca organ reprezentativ a Consiliul Naţional Român Central. iar în 1921 a fost legiferată reforma agrară. în plan administrativ a fost dată legea administrativă. Procla-mându-se Adunare Constituantă ea a hotărât „unirea Bucovinei integrale" cu celelalte provincii româneşti din Imperiul Austro-Ungar într-un stat naţional independent şi formarea unui Consiliu Naţional şi a unui Birou Executiv condus de Iancu Flondor. Cu totul alta este situaţia în Transilvania. în plan politic în 1926. Legea stabilea împărţirea teritoriului României în judeţe şi comune. separarea puterilor în stat. unde partidele politice. Deşi nu a fost acceptată la discuţii din cauza păcii separate cu Puterile Centrale. Comunele puteau fi rurale şi urbane judeţele erau împărţite în circumscripţii numite plăşi. în 1925. România a căutat să o obţină la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920). puterea executivă: regelui care-o exercita prin intermediul guvernului. în condiţiile în care Adunarea Ucrainiană acţiona pentru încorporarea nordului Bucovinei. exprimând şi dorinţa de secesiune. dar care i s-au dovedit fatale în contextul desfăşurării celui de-Al Doilea Război Mondial. a fost adoptată legea electorală. rezultate în urma unirii.martie 1918. Aceasta a stat la baza dezvoltării ţării până în 193 8.N. Congresul General al Bucovinei care a votat în unanimitate unirea necondiţionată a Bucovinei cu România. Decizia de unire a fost însoţită şi de un program de înnoiri ce a direcţionat dezvoltarea ulterioară a ţării. în cadrul acestui ultim principiu puterea legislativă aparţinea uneia dintre principalele instituţii ale statului: Parlamentul. dar niciodată de Rusia sovietică şi Ucraina. Bucovina.

urmată de reforma agrară. Toate aceste consecinţe se regăsesc şi în caracterul democratic al legii fundamentale publicată în Monitorul Oficial pe 29 martie 1923 şi care răspundea unei reale necesităţi istorice. în ceea ce priveşte activitatea comercială exportul a fost intensificat în dauna importului. Statul a intervenit în planificarea şi administrarea economiei naţionale respectând principiile economiei capitaliste. Aceasta se întâmplase în urma a numeroase sacrificii şi a unui an în care jumătate din ţară fusese ocupată. ei erau concentraţi în jurul platformelor industriale din centrele urbane. dispare Partidul Conservator. statul avea şi dreptul de expropriere în cazuri de „utilitate publică" şi în acelaşi timp. în perioada 1918-1929 comerţul a fost dominat de relaţiile cu Marea Britanie şi Franţa în timp ce după 1933 Germania a început să se impună în relaţiile cu România. proprietăţile particulare ale supuşilor statelor străine. de politica de investiţii etc. între care Oficiul de vânzare a hârtiei produse în ţară. format în Basarabia a hotărât unirea cu România. Bucovina (15/28 noiembrie 1918) şi Transilvania (1 decembrie 1918) visul de veacuri şi obiectivul pentru care intrase în război: Unirea cu România.15 Situatia Romaniei intre cele doua razboaie mondiale în urma Primului Război Mondial. Basarabia. în Transilvania problemele au fost ceva mai complicate dar participanţii la Adunarea de la Alba-Iulia. La nivel social după şi după Marea Unire ţărănimea a reprezentat majoritatea populaţiei. în paralel s-a înregistrat procesul de concentrare a capitalurilor şi de formare a marilor carteluri. La 27 martie 1918 în condiţiile Sfatul Ţării. egalitatea tuturor în faţa legilor. Creşterea industrială a fost favorizată de bogăţia materiilor prime. Mărăşeşti şi Oituz. A crescut numărul întreprinderilor electrotehnice. Cele mai importante legi: electorală şi agrară fuseseră prevăzute în programul Partidului Naţional Liberal încă din 1913. Se constată o scădere a ponderii capitalului străin. în ceea ce priveşte economia românească observăm faptul că o caracteristica fundamentală a acesteia. a fost structura industrial. predomină mica proprietate. a determinat declanşarea unor mişcări sociale de amploare între care grevele de la Lupeni (1929). Coroanei şi absenteiştilor. Constituţia din 1923 a stat la baza dezvoltării ţării până în 1938 când. Bucureşti şi Valea Prahovei (1932-1933). România şi-a împlinit prin voinţa locuitorilor din Basarabia (27 martie 1918). naţionaliza bogăţiile subsolului. Constituţia a prevăzut caracterul naţional şi unitar al noului stat. în plan economic a fost dată legea unificării monetare în 1920. învăţătură şi asociere. instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a înlocuit-o cu una care diminua considerabil prerogativele Parlamentului şi le sporea pe cele ale regelui.Burghezia a jucat un rol important în plan economic şi politic în timp ce marii propietari funciari şi-au pierdut importanţa social-politică. La sate s-a format o „nouă clasă" cea a proprietarilor mijloci care dispuneau de capital. Muncitorii industriali au crescut numeric. după adoptarea legii electorale. Reforma agrară nu a adus cu sine şi prosperitatea. dar amânate din cauza evenimentelor. în perioada interbelică. dreptul la muncă. O creştere deosebită au cunoscută industriile metalurgică şi constructoare de maşini. au hotărât la 1 decembrie 1918 au hotărât de asemenea unirea cu România. Deşi garanta proprietatea privată. în cadrul vieţii politice monarhia şi Parlamentul au jucat un rol important. Noul stat însă avea nevoie de legi de reorganizare şi de o nouă Constituţie. în special după reforma agrară din 1921. Casei Regale. Datorită acestei legi este desfiinţată marea proprietate. Conferinţa de pace de la Paris-Versailles (1919-1920) nu a făcut altceva decât să consfinţească voinţa poporului. în timp ce la Braşov a început construcţia de avioane. Industria interbelică a atins nivelul maxim de dezvoltare în 1938.agrară a ţării. Schimbările intervenite în acest domeniu-au raportat mai mult la creşterea ponderii plantelor tehnice şi a legumelor. Acelaşi lucru lau hotărât şi românii bucovineni la 15 noiembrie 1918. etc. de măsurile legislative avantajoase. Situaţia dificilă a acestora din timpul crizei economice. Producţia de petrol a devenit din ce în ce mai mare nivelul maxim înregistrându-1 în 1936. Bucovina. decret care prevedea exproprierea marilor proprietăţi rurale din Regat: Transilvania. utilaje şi se apropiau de standardele unei agriculturi moderne. libertatea presei şi a întrunirilor. Agricultura a rămas principala ramură economică. dar şi în urma luptelor din vara anului 1917 de la Mărăşti. în 1914 Ferdinand a devenit rege 26 . lichidată puterea economică a marii moşierimi. în 1918 încep şi pregătirile pentru reforma agrară prin decretul-lege din 15 decembrie. Astfel.

Brătianu.N. numismatic. învăţământul. dacice. In 1922 a fost încoronat la Alba Iulia ca rege al României Mari. Dar în 1930 Carol revine în ţară. După retragerea aureliană cea mai mare parte a populaţiei romanizate a rămas la nord de Dunăre. când în urma celui de-al doilea război daco-roman. să încurajeze disidenţele şi sciziunile şi să încalce uzanţele parlamentare nenumind în funcţia de prim-ministru pe liderul partidului care a câştigat alegerile.L. armata. nord-pontice şi germanice. 16 Etnogeneza romaneasca si formarea statelor medieval din spatial romanesc Elementul fundamental pentru formarea poporului român şi a limbii române îl reprezintă romanizarea. va deveni un centru de putere şi în primii patru ani încearcă să impună guverne de „uniune naţională". după ce mai renunţase odată în 1918. Ele se transformă în stat odată cu cucerirea maghiară. sunt dizolvate toate grupările şi partidele politice şi înfiinţată o unică formaţiune politică autorizată în timp ce politica externă se orientează din ce în ce mai mult spre Germania şi are ca rezultat pierderea. sarmatice. Dar. După anul 1100. Există numeroase dovezi arheologice care atestă această continuitate spre exemplu vestigiile semnalate la Sucidava (Celei). încă de la venirea sa a încercat să-şi impună regimul de dictatură personală. Brătianu. Guvernarea sa însă va fi caracterizată de măsurile luate pentru a instaura un regim politic autoritar. treptat.al României. Pentru această ultimă acţiune un exemplu elocvent este numirea în fruntea guvernului format în 1934 a lui Gheorghe Tătărăscu în locul preşedintelui P. Odată cu noua constituţie regimul politic devine autoritar. blocarea cu ziduri a amfiteatrului de la Sarmizegetusa. Chiar şi partidele au contribuit la instaurarea regimului autoritar prin sporirea stării de confuzie a cetăţenilor în urma acordurilor electorale realizate pentru alegerile din 20 decembrie 1937. iar Partidul Naţional Liberal un cartel electoral cu Partidul German şi Frontul Românesc. a patru provincii româneşti: Basarabia. istoric şi literar. adstratul slav prin contribuţia migraţiilor slavilor din secolul al VH-lea şi este dovedit mai ales de izvoarele arheologice precum cele amintite mai sus. regimul politic este foarte scurt pierderile teritoriale şi măsurile interne ducând la numirea ca primministru a lui Ion Antonescu şi cauzând abdicarea regelui la 6 septembrie 1940 într-o epocă în care jumătate din Europa era angrenată în cel de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Dar. Un astfel de exemplu este cultura Sântana de Mureş-Cerneakov la a cărei formare au contribuit elemente romanice. Cadrilaterul şi Nord-vestul Transilvaniei. în aceste condiţii la moartea regelui Ferdinand. Procesul s-a desfăşurat în mai multe etape. dizolvă Parlamentul şi formează un guvern de „uniune naţională" (10 februarie 1938) în timpul guvernării căruia este adoptată o nouă Constituţie. ambele formaţiuni de extremă dreapta. convieţuirea româno-slavă este atestată şi de formaţiunile politice medievale timpurii din Transilvania secolelor VIII-IX. urbanizarea. 27 . împăratul Traian reuşeşte să cucerească Dacia transformând-o în provincie romană. C. atât materiale cât şi spirituale. Pentru aceasta el se înconjoară de camarila regală care. mormintele de la Napoca şi Porolissum (Moigrad) etc. şi este încoronat ca rege. Romanizarea este un proces specific lumii romane şi are două forme de manifestare obligatorii şi inseparabile: pătrunderea culturii şi civilizaţiei romane în provincii şi preluarea elementelor de cultură şi civilizaţie de către populaţia autohtonă din provincii. Şi pentru că la alegeri participă 13 partide şi 53 de grupări politice nici un partid nu a obţinut majoritatea. în perioada migraţiilor. Mihai sub autoritatea unei regenţe. în 1925 fiul său Carol a declanşat „Criza dinastică" prin renunţarea la prerogativele de moştenitor al tronului. Ca urmare a acestei cuceriri. legături dovedite arheologic. Dacia este integrată în lumea romană şi romanizată în condiţiile în care pot acţiona pe deplin toţi factorii oficiali ai romanizării: administraţia. A colaborat foarte strâns cu liderul liberal LI. Partidul Naţional Ţărănesc a încheiat „pactul de neagresiune" cu Garda de Fier. coloniştii. regele profită de ocazie pentru a încredinţa conducerea guvernului liderului unui partid care a obţinut sub 10% din numărul de voturi exprimate. Bucovina de Nord. în 1940. dar cea mai importantă are loc după anul 106. Constantin (Dinu) I. în 1927 este încoronat fiul minor al lui Carol. tezaurul cu monede de bronz de la Dierna. cresc prerogativele monarhului. Lor li se adaugă numeroase culturi arheologice dezvoltate începând cu ultimele decenii ale secolului al III-lea şi pe parcursul secolului al IV-lea. C. Romanizarea nu se încheie odată cu retragerea aureliană ci continuă până la formarea deplină a romanităţii orientale datorită menţinerii. dar şi a celor spirituale cu locuitorii romanizaţi din dreapta Dunării. Procesul de etnogeneza este încheiat odată cu adăugarea ultimului strat al limbii române. Astfel. Acest proces a cuprins întregul teritoriu locuit de daco-geţi şi toate componentele societăţii lor. a legăturilor îndeosebi comerciale.

Raporturile dintre voievodul român şi regele Ungariei s-au înrăutăţit însă. Oastea maghiară care se îndrepta spre Curtea de Argeş este silită să se retragă datorită tacticii de luptă a românilor şi este înfrântă pe drumul de întoarcere pe 9-12 noiembrie 1330. Voievodul. în 1324. Muntenia până la Dunăre şi Basarabia. au fost nevoiţi sa renunţe la ideea de principat. sprijiniţi fiind puternic de către papalitate. Trecerea Carpaţilor are loc în contextul politicii de catolicizarea a regelui maghiar şi de încercările acestuia de a introduce propria organizare politică în Ţara Maramureşului. Ludovic I a format o marcă de apărare în nord-vestul Moldovei. au avut de înfruntat opoziţia populaţiei locale şi deşi nu au renunţat la ideea de catolicizare. Nu ştim exact când şi cum s-a format noul state. în schimb. dependent de coroana maghiară. Ambele măsuri. în condiţiile în care regatul maghiar trece prin criza internă datorată stingerii dinastiei Arpadiene (1301) şi formaţiunile politice prestatale de la sud de Carpaţi sunt unificate. făcute până în 1365. dar este refuzat. de a-1 înlătura pe Bogdan din Moldova s-au dovedit zadarnice. îşi constituie la Deva. Oltenia. a fost un adevărat arbitru al situaţiei din regat care. în secolul al XHI-lea. amintit în 1111 sub numele de Simion şi încercând. Abia regii angevini sunt aceia care readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei. In septembrie. voievozii Transilvaniei profită de problemele din Ungaria pentru a încerca să se îndepărteze de aceasta. Ungrovlahia (în documentele emise de cancelaria Ţării Româneşti) etc. Basarab oferă o sumă mare de bani pentru răscumpărarea păcii (7000 mărci de argint). în aceste condiţii. vasal al regelui Ungariei. prima Adunare obştească (Congregaţia generală). în bătălia de la Posada. să înlocuiască în 1113 instituţia voievodatului cu principatul.când regele maghiar.1288-1293) convoacă în 1288. Olteniei. ajutat de vicevoievod. voievodul Transilvaniei. Despre eveniment ne povestesc două documente emise de cancelaria maghiară în Cronica lui Ioan de Târnave. Această politică a provocat şi răscoala împotriva lui Bale. urmaş al lui Dragoş. Această marcă de apărare se întindea teritorial între Câmpulung Moldovenesc şi Vrancea şi avea reşedinţa la Baia. un alt voievod al românilor din Maramureş trece Carpaţii împreună cu oamenii săi şi participă la o răscoală împotriva lui Bale.marcă ce a fost condusă de Dragoş. statul este format şi condus de Basarab (1310? -1352). prin intermediul lui Mercurius „princeps Ultratransilvaniae". Prima etapă are loc în condiţiile expediţiilor maghiare antitătăreşti (1345-1354).teritoriul de la nordul gurilor Dunării smuls tătarilor. Pentru aceasta. dar în condiţiile în care Ludovic I era absorbit de planul unei cruciade a recunoscut independenţa 28 . A doua etapă are loc în 1359 când Bogdan din Cuhea.1284-1285. Acest lucru ni-1 demonstrează menţionarea în 1176 a lui „Leustachius Vbyevoda". 1360 f~ şi respectiv 1365 şi încercările regelui Ungariei. Munteniei şi teritoriilor de la nordul gurilor Dunării (Basarabia) în timp ce domnul român îi recunoştea suzeranitatea. un voievod maramureşan. a existat un acord între Basarab I şi regele maghiar Carol Robert de Anjou (1308-1342). în acelaşi timp. Statul nou format apare în documente sub diferite nume: Terra Transalpina (în documentele maghiare). ca urmare a disputelor asupra Banatului de Severin şi în 1330. oastea maghiară în fruntea căreia se afla regele însuşi. avea largi privilegii şi o mare autonomie faţă de Coroana maghiară. o adevărată curte. Bătălia desfăşurată într-un loc nelocalizat precis până acum a fost descrisă de „ Cronica pictată de la Viena" (Chronicon pictum Vindobonense). La începutul secolului al XlV-lea.maghiarii încercă să organizeze Transilvania după model apusean impunând catolicismul printr-un „episcopus Ultratransilvaniae". dar cert este că. în contextul expediţiilor maghiare împotriva tătarilor din nordul gurilor Dunării. Roland Borşa (1282. El este condus de un domnitor cu titlul de „mare voievod şi domn" şi cuprindea Banatul de Severin. procesul de formare a statului moldovean a avut mai multe etape. de unde îşi exercită atributele de şef al unui stat autonom şi încheie înţelegeri cu ţări de sine stătătoare. a ocupat cetatea Severin şi ţinutul înconjurător. Prin acest acord Carol Robert recunoştea stăpânirea lui Basarab asupra Banatului de Severin. atât cea religioasă cât şi cea politico-administrativă. Carol Robert împreună cu nobilii maghiari hotărăsc să desfiinţeze statul condus de către Basarab printr-o campanie militară. bătălie în urma căreia noul stat îşi obţine independenţa. numeşte comiţi şi acordă privilegii. Ladislau Kan (1294-1315).

dar având forma de manifestare şi atribute cu puternice trăsături autohtone. încercând să formeze. instituţii care. Iancu încearcă o nouă cruciadă antiotomană. dar şi problemele cu maghiarii îl determină pe voievodul Ţării Româneşti. în cazul Ţării Româneşti şi al Moldovei au fost de inspiraţie bizantină. Dintre Marile Puteri. după alţi istorici în 10 octombrie 1394. După ce a învins armata otomană condusă de sultanul Baiazid la Rovine. Prima campanie este condusă de Suleiman paşa şi intră în ţară pe valea Şiretului înaintând spre Suceava. apărarea teritoriului şi a hotarelor ţării. Organizate ca voievodate. 17 Politica externa a voievozilor romani in sec 14-16 Politica externă a Ţărilor Române (secolele XIV-XVII). la chemarea Papei Eugeniu al IV-lea. Instituţiile vor contribui la respectarea obiectivelor principale ale politicii externe. Neplata tributului. a statutului lor politico-juridic în raport cu Marile Puteri. dar este înfrânt la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Imperiul Otoman a scos cel mai mult în evidenţă obiectivele politicii externe a Ţărilor Române manifestat prin spiritul de cruciadă. Ştefan îi atrage pe valea Bârladului. Vladislav Iagiello. ba chiar s-a amestecat în luptele pentru tronul imperiului. în 7 martie 1395. unde pe 10 ianuarie 1475. Imperiul Otoman şi pentru aceasta. După ce rezolvă problemele cu Ungaria. în secolul al XlV-lea presiunea crescândă a otomanilor la Dunăre. ca domn al Moldovei a avut o politică de apropiere de Polonia pentru a evita suzeranitatea maghiară. politică care avea ca direcţie principală menţinerea autonomiei şi a independenţei. în secolul al XV-lea primul voievod care se remarcă este Iancu de Hunedoara care în 1441 ajunge la demnitatea de Voievod al Transilvaniei şi comite al Timişoarei. într-o zi ceţoasă. Alexandru cel Bun (1400-1432). Polonia. Mircea a trebuit să încheie şi un tratat de alianţă antiotomană şi cu Sigismund de Luxemburg. domnitorii Ţărilor Române se bucurau de privilegiul de a coordona politica externă. Mircea a participat la expediţia organizată de regele Ungariei la Nicopole pe 25 septembrie 1396. încadrându-se în cruciada târzie declanşată de papă sau de regii catolici. în 1448. suspendat în 1471. în Evul Mediu. Mircea şi-a recăpătat tronul pierdut după lupta de la Rovine şi a continuat politica antiotomană. Ca urmare a acestei lupte pierdute de cruciaţi. iar pe piatra de mormânt au fost scrise cuvintele: „S-a stins lumina lumii". prin „Campania cea lungă". în această calitate el a fost unul dintre reprezentanţii cei mai străluciţi ai cruciadei târzii. Trupul său a fost adus şi înmormântat în catedrala catolică din Alba Iulia. încheiată în 1444 prin victoria creştinilor. consfiinţită prin pacea de la Seghedin şi „campania de la Dunăre" câştigată de otomani la Varna. cele trei Ţări Române îşi continuă procesul de consolidare prin înfiinţarea instituţiilor medievale. După victorie el încearcă să realizeze o alianţă antiotomană şi de aceea a trimis soli în Polonia. dar au început şi să răscumpere pacea prin plata unui tribut. In acest sens el recunoaşte suzeranitatea poloneză'şi-1 ajută pe rege îl luptele cu cavalerii teutoni de la Grunwald (1410) şi Marienburg (1422). iar lupta antiotomană a fost continuată din Ţara Românească de Vlad Ţepeş (1456-1462) şi din Moldova de Ştefan cel Mare (1457-1504). obţine o strălucită victorie. Mircea cel Bătrân (1386-1418) să încheie o alianţă cu regele Poloniei. regele Ungariei la Braşov. obiective reprezentate în primul rând de menţinerea autonomiei şi a independenţei politice în lupta cu Marile Puteri: Ungaria. în 1443-1444. 29 . Cu toate acestea lupta sa antiotomană se încheie spectaculos cu organizarea şi conducerea apărării Belgradului asediat de trupele sultanului Mahomed al II-lea.Moldovei. în 17 mai 1395. în schimb. Ştefan cel Mare a încercat să obţină independenţa Moldovei de sub Imperiul Otoman şi îndepărtarea lui Radu cel Frumos (fidel turcilor) din Ţara Românească (1470-1474). la sud de Vaslui. dar nu s-a bucurat de victorie doarece a murit răpus de ciumă în tabăra de la Zemun (4 august 1456). împreună cu Ţara Românească şi Moldova un bastion antiotoman. în condiţiile în care invazia otomană devenea iminentă. Iancu participă la campaniile ofensive împotriva Imperiului Otoman. şi incursiunile din Ţara Românească au determinat campaniile turceşti împotriva Moldovei. integrarea activă în politica de cruciadă. Urmaşii lor au continuat politica externă având ca principal adversar Imperiul Otoman.

Acestei culturi îi aparţin statuile antropomorfe de mari dimensiuni. îndepărtarea pretendenţilor şi acordarea ca domenii de refugiu a Cetăţii de Baltă şi a Ciceului. păstrarea propriilor instituţii şi alegerea de către boieri a unui domn pământean. în ofensiva din vara anului 1475. turcii iniţiază o nouă campanie sub conducerea lui Mahomed al II-lea şi încheiată prin bătălia de la Războieni. se formează puternice uniuni de triburi. zeitatea supremă era Zamolxe. Vasile Lupu sau Constantin Şerban sau de C-tin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir în alianţă cu Austria şi Rusia. astfel că în 1487. iar după noi încercări nereuşite ale domnului Moldovei de a forma o alianţă antiotomană. astfel Burebista. Roma. dar nu a primit decât promisiuni. negocieri încheiate cu promisiunea de ajutor antiotoman reciproc. Geto-dacii erau politeişti. Hanatul Crimeei şi Caffa. acestea au fost unite de către Burebista (cea. iar hanul tătar din Crimeea devine vasalul lor. în septembrie 1485. Domnitorii secolelor următoare vor schimba tactica în lupta antiotomană trecând la acţiuni diplomatice precum cele puse în practică de principii Transilvaniei Gabriel Bethlen. cu asentimentul Porţii şi sprijinit de Buzeşti şi de Cantacuzini.).Hr. Mihai este recunoscut domn al Ţării Româneşti în 1597 şi îşi poate pune în aplicare planul de unire a celor trei Ţări Române. Veneţia. în aceste împrejurări Ştefan poartă negocieri doar cu Matei Corvin. în secolul al XVI-lea. Mihai hotărăşte împreună cu boierii din Sfatul Domnesc. haşurările. Ungaria să pretindă obţinerea recunoaşterii suzeranităţii lor de către domnii români. Moldova plătea tribut sultanului Baiazid al II-lea. Ele prevedeau respectarea autonomiei. Munţii Balcani (S) şi confluenţa Moravei cu Dunărea mijlocie ( V). Gh. Campania antiotomană începe pe 3/13 noiembrie 1594. Caffa) şi principatul Mangop. Chiar dacă Ştefan cel Mare a reuşit să pună capăt oricărei forme de dependenţă faţă de Polonia şi Ungaria şi a impus Porţii autonomia Moldovei. în anul următor. la Bucureşti şi continuă de-a lungul Dunării detenninându-i pe otomani să renunţe la planurile de ofensivă asupra Vienei şi să pregătească intervenţia de înlăturare a lui Mihai de pe tronul Ţării Româneşti. se intensifică circulaţia monetară. principele Transilvaniei şi de Aron Vodă. Ajutorul era cu atât mai necesar cu cât otomanii. plan realizat pentru scurt timp datorită intervenţiei austriece şi poloneze şi uciderii sale. Domnul Ţării Româneşti se retrage. reuşesc să cucerească cele două cetăţi importante pentru Ştefan: Chilia şi Cetatea Albă.Hr. dorind să-1 susţină pe Pompei. Lupta se va da în vadul Călugărenilor pe 13/23 august 1595 şi se va încheia cu victoria lui Mihai. Mihai ocupă tronul Ţării Româneşti. Aceştia s-au desprins din neamul tracic în epoca fierului individualizarea lor fiind raportată la cultura Basarabi. în urma acestor campanii. pun sub controlul lor litoralul nordic al Mării Negre până la Nistru. Carpaţii Păduroşi (N). 18 Etnogeneza romaneasca Cei mai vechi locuitori ai acestor meleaguri au fost geto-dacii.Hr. 30 . cucerind coloniile italiene de la gurile Donului şi din Crimeea (Azov. în calitatea ei de Mare Putere a zonei însă Ungaria a fost înlocuită de Imperiul Habsburgic pentru că turcii au transformat Buda în paşalâc. Racokzi I şi II cu domnii Ţării Româneşti şi Moldovei: Matei Basarab. Pe măsură ce civilizaţia geto-dacă evoluează au apărut primele cetăţi de apărare pe înălţimi şi primele aşezări protourbane numite davae. formând primul stat.Ungaria. ce atestă adorarea Soarelui. la Colomeea. în schimb. iar Transilvania în principat autonom sub suzeranitate otomană cu acelaşi statut juridic ca şi Ţara Românească şi Moldova. unde erau plasaţi amicii Imperiului Otoman şi la baza statutului lor stăteau Capitulaţiile. în octombrie 1593. Ele erau date de tratatele de alianţă antiotomană semnate cu Habsburgii de Sigismund Bathory. domnul Moldovei care recunoscuse şi suzeranitatea principelui Transilvaniei. începerea acţiunilor de alungare a otomanilor din ţară. a murit în condiţii puţin lămurite. Ţările Române plăteau tribut (haraci) reprezentând răscumpărarea păcii şi care a crescut foarte mult. în anul 44 î. dar cu ajutorul moldovenilor şi ardelenilor începe contraofensiva încheiată cu victoria de la Giurgiu (octombrie 1595). Toate acestea nu le-au împiedicat pe celelalte ţări vecine: Polonia. Ţările Române făceau parte. în 1484. 82-44 î. depusese jurământul de vasalitate regelui Poloniei care făgăduise să-1 ajute în lupta contra turcilor. Toate acestea se întâmplau în ciuda faptului că. conform dreptului islamic. căruia i se adăugau numeroase daruri şi obligaţii. din Casa Păcii.). motivele zoomorfe etc. împrejurările externe fiind favorabile. ajutat de către marele preot Deceneu a reuşit să unească pe cale armelor sau pe cale paşnică triburile geto dace formând un stat c se întindea între gura Bugului (E). caracterizată prin motivele geometrice spiralate. luptele au continuat pe tot parcursul secolului al XVI-lea. care reprezentau diplome de privilegii acordate de sultanii otomani domnilor Ţărilor Române. în perioada La Tene se generalizează metalurgia fierului. în aceste condiţii îşi începe domnia Mihai Viteazul (1593-1601). Puterea statului dac era atât de mare încât i-a permis lui Burebista să se implice în războiul civil dintre Caesar şi Pompei (49-48 î.

Potaissa. înfrânt Decebal s-a sinucis. în anul 87 d. Dobrogea este inclusă în Imperiul Roman. precum şi pentru unităţile auxiliare au fost realizate o serie de lucrări cu caracter militar: castre (tabere întărite situate de-a lungul frontierelor). Caracteristici ale culturii şi civilizaţiei daco-romane sunt între altele limba vorbită. Banatul şi Oltenia până la Jiu.). înrolaţi în armate romană. în anii următori provincia a fost reorganizată de două ori de Hadrian (117-138) şi încă o dată de Marcus Aurelius (161-180). ritualuri romane. Decebal a reuşit să înfrângă cele 5-6 legiuni romane conduse de către Cornelui Fuscus. oraşele erau un puternic factor de romanizare prin numărul mare de locuitori care vorbeau limba latină. 31 . în secolul I d. de la Potaissa. învingându-i pe Dapyx şi Zyraxes. Napoca. cât şi cei din trupele auxiliare. Din punct de vedere militar la romanizare au contribuit atât unităţile militare staţionate în provincie: legiuni. într-un loc numit Tapae. avea trei băieţi cu numele de Decibalis. luptă împotriva celorlalţi „regi" geţi din Dobrogea. în 117. plugul roman. Organizate în mare parte.Hr. staţionată la Apulum şi V Macedonica. în urma atacului dacilor liberi. Hadrian crează Dacia Superioară şi Dacia Inferioară. Apulum. unitatea triburilor geto-dace este refăcută pentru a face faţă acestui pericol. valuri de pământ cu şanţuri (limes-uri). Ele au fost împărţite în colonii oraşe de rang superior care se bucurau de toate drepturile şi municipii. Un astfel de tânăr a fost „Aeliu Ariort". în anul 46 d. atestă faptul că tinerii daci. în fruntea oraşului Drobeta. vorbeau limba latină. sprijinit de un „rege" get Roles. încheie pacea cu împăratul roman Domiţian. iazygilor şi roxolanilor.Hr. primele sunt cele cea. Regii din sudvestul Daciei au înţeles pericolul reprezentat de către romani. care primesc de la romani bani. iar în 166 Marcus Aurelius transformă ce a rămas din Dacia Superior şi Dacia Inferior în Dacia Apulensis şi respectiv. meşteri pentru construirea cetăţilor şi instructori militar. care este o latină populară în care au pătruns cuvinte din limba dacă şi religia care este o îmbinare între credinţele dacogete şi cele romane. Cele trei noi unităţi administrative sunt administrate acum de un legatus Augusti pro praetore trium Daciarum ajutat de un consiliu al celor trei provincii (concilium Daciarum trium). Acest fenomen a cuprins întregul teritoriu locuit de daco-geţi şi s-a implementat în toate compartimentele vieţii materiale şi spirituale.Hr. Cel mai important element al romanizării îl reprezintă preluarea limbii latine de către daco-geţi şi folosirea ei inclusiv în familie. Lor li se adaugă tăbliţele cerate de la Alburnus Maior şi împreună. Provincie imperială.Romanii au ajuns în sudul Dunării şi au cucerit Dobrogea. chiar dacă nu erau cetăţeni. In urma cuceririi romane geto-dacii au limba latină. turnuri de observaţie. Dintre colonii putem menţiona: Ulpia Traiana Sarmizegetusa. terme. numit înainte de primirea cetăţeniei romane Rundacio. pace favorabilă dacilor. Astfel de exemple sunt numeroase. Nordul Daciei Superioare devine o nouă provincie: Dacia Porolissensis. In timp ce limba latină devine din ce în ce mai importantă.Hr. Dacia organizată de Traian ca o singură provincie cuprindea Transilvania (fără colţul ei sud-estic). Apulum etc. se romanizau cu timpul la fel şi dacii aflaţi pe limes-uri. de funcţionari provinciali (procuratori) şi de funcţionari locali (prefecţi şi primari). alae. dar şi dacii integraţi în trupe auxiliare staţionate pe tot cuprinsul Imperiului pentru că atât cetăţenii romani din legiuni. Romula. la un moment dat. etc.Hr. dar în anul 88 este învins de către Tettius Iulianus. dovezile continuităţii populaţiei locale sunt legate de ea. Elementul fundamental în procesul de formare al poporului român şi a limbii române îl reprezintă romanizarea. amfiteatre. Pentru legiunile XIII Gemina. altul un anume Lucius Iulius Iulianus. apeducte. desfăşurate între anii 101-102 şi 105-106. cohorte. proconsului Macedoniei. 3000 de inscripţii în limba latină din provincia Dacia. dac aflat. elemente din îmbrăcăminte. pe vatra vechilor aşezări dacice. împăratul Traian a dorit să cucerească definitiv Dacia. cel care îşi dovedise iscusinţa încă din campaniile anterioare. iar Valerius Marcus. Regele Daciei este Decebal (87-106 d. A realizat acest lucru în urma a două războaie. în anul 89 d. Romanizarea este un proces specific lumii romane şi are două forme de manifestare obligatorii şi inseparabile: pătrunderea culturii şi civilizaţiei romane în provincii şi preluarea elementelor de cultură şi civilizaţie de către populaţia autohtonă din provincii. Dacia Malvensis datorită războaielor cu marcomanii. cărora li se adaugă cele peste 3500 din Moesia. Traian a început încă din anul 106 reorganizarea Daciei ca provincie romană. ostaş din Legiunea XI Claudia. Seiciperis.Hr.Crassus. foloseau obiceiurile şi adoptaseră modul de viaţă latin. în iarna dintre anii 28-29 î. numită de Hadrian Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. unelte de minerit etc. în 123. inscripţii descoperite de exemplu la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ea era administrată de împărat prin intermediul unui guvernator numit Legatus augusti pro praetore şi avea o nouă capitală la Colonia Dacica. Mumutzis. prin construcţiile urbanistice ridicate aici: temple.

şi serviciul vamal şi va continua modernizarea ţării cu alte reforme. Drobeta. Ei se amestecă printre autohtoni după cum demonstrează şi descoperirile arheologice şi în secolul al VH-lea. Marile Puteri au decis organizarea Principatele Române în cadrul Convenţiei de la Paris. iar dintre municipii: Dierna. Cuza Cu toată înfrângerea revoluţiei de la 1848. de asemenea bizantinii continuă să stăpânească Dobrogea. limba română era deja formată şi ei nu i-au mai putut modifica structura de bază. Pe baza tuturor acestor date. au contribuţia cea mai mare în frecvenţa cuvintelor limbii din vocabularul fundamental: 10% substratul dacomoesic cu cele 160 de cuvinte şi derivatele lor.Drobeta. deoarece nu o mai putea apăra datorită atacurilor popoarelor migratoare. meglenoromân şi istroromân. publicaţii apărute la Paris. Londra. în condiţiile care Imperiul Otoman şi Austria au susţinut faptul că românii nu vor să se unească. Romula. Viena. administraţia şi intendenţa au fost aşezate sub o singură autoritate. Acesta pătrunde în rândul populaţiei dacoromane încă din secolul al IlI-lea dar se răspândeşte în special după secolul IV. legea secularizării averilor 32 . Iaşi sau Bruxelles. Sucidava. adică în Dacia şi Moesia. pe 5 şi 24 ianuarie 1859. După ce românii şi-au exprimat dorinţele în cadrul Adunărilor Ad-hoc în decembrie 1857. primul-ministru Mihail Kogălniceanu pune în discuţia Adunării. ultimele trei în sudul Dunării. Această limbă numită de filologi limba română comună demonstrează că la acea dată. până în secolele VII-VIII limba latină evoluează spre o limbă unitară. Aceştia s-au împrăştiat în diverse centre ale Europei: Paris. Triest. Tomis. telegraful. de factură orientală. vizigoţii. între secolele VI-VIII au loc marile migraţii slave. data pătrunderii slavilor. Românii unionişti profitând de divizarea forţelor conservatoare şi au ales ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti. Constantinopol. aceeaşi persoană: Alexandru loan Cuza. VI). în nordul Dunării. Slavii au contribuit mai mult decât oricare dintre migratorii stabiliţi pentru o perioadă pe teritoriul fostei provincii romane între secolele IV-VIII: goţii. Cauza românilor a fost făcută cunoscută şi prin organe de presă ca: „România viitoare" „Junimea română" „Republica română" „Românul" „România literară" „Timpul" „Steaua Dunării". de asemenea au mai fost unificate poşta. gepizii (secolele IV-V). a limbii. limba română şi poporul român la care o contribuţie însemnată a avut-o şi creştinismul. statele majore. ideea unirii continuă să rămână obiectivul principal al revoluţionarilor exilaţi. şi a organizării primelor instituţii statale şi a fost cea mai puternică dintre toate popoarele migratoare. în timpul Congresului de Pace deja Paris (1856). conjunctura favorabilă pe plan extern a apărut în urma Războiului Crimeii (1853-1856). când Franţa a pus problema unirii Principatelor Române. Sunt perioade în care acesta îşi exercită influenţa asupra teritoriilor de la nord de Dunăre. aromân. Tibiscum. Astfel. a fost organizată episcopia Tomisului. care va primi în acelaşi an acordul Marilor Puteri şi în 1861 firmanul otoman de unire instituţională. limba română. Dintre acestea. Migraţia slavilor şi statele sud-slave au contribuit însă la divizarea limbii comune în cele patru dialecte: dacoromân. avarii. componentele de bază ale limbii române. longobarzii (sec. instrucţii. cele enumerate la început. în cadrul acesteia s-a remarcat episcopul Teotim I etc. Limba latină n-a rămas neschimbată în urma procesului de romanizare formând împreună cu substratul dacomoesic şi adstratul slav. Acestora li se adaugă aşezări rurale aşezate lângă castre: canabae şi altele mai mari (pagus) sau mai mici (viei). contele Walewski a propus consultarea românilor şi s-a decis formarea Divanurilor Ad-hoc. I. Influenţa slavă s-a manifestat în domeniul culturii materiale. Ampelum. latină. când reuşesc să străpungă definitiv limes-ul danubian rup romanitatea balcano-danubiană interpunându-se între romanicii din Balcani şi cei din nordul fluviului. 19 Opera reformatoare a lui Al. Bucureşti. ostrogoţii. reprezentantul Franţei. pe teritoriul balcano-carpato-pontic s-au format prin romanizarea geto-dacilor. etc. 60% stratul latin şi 20% adstratul slav. Au fost descoperite basilica creştine la Slăveni. în decembrie 1863. Londra. adunări cu rol consultativ. în martie 1859 au fost reunite misiunile diplomatice la Principatelor la Constantinopol iar în cursul anului 1860. Porolissum. între anii 271-274 împăratul Aurelian a retras armata şi administraţia din provincia Dacia. Dar. Se menţin însă legăturile dintre fosta provincie şi Imperiul Bizantin. Asta deoarece pe teritoriul cuprins între Carpaţii Păduroşi şi Balcani.

fiecare ţăran primea o anumită suprafaţă de teren agricol. 20 Evolutia sistemului constitutional in Romania. Cu toate neajunsurile. discuţiile pe marginea reformei agrare l-au determinat pe domn să dizolve. lege indispensabilă pentru reforma agrară. intre anii 1866-1938 Pentru orice stat legea fundamentală care stă la baza organizării lui este Constituţia. poziţia i-a fost subminată de coaliţia organizată în 1863 între liberalii radicali şi conservatori numită „monstruoasa coaliţie". Modificările s-au concretizat în Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris. plăteau o contribuţie de cel puţin 4 galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Conform acestei legi. Această lege a avut. Conform prevederilor Statutului creşteau puterile şefului statului şi se micşorau cele ale legislativului. s-a oferit o despăgubire refuzată de mănăstiri. Alexandru Ioan Cuza a lăsat o ţară unită şi în plin proces de modernizare. înaintea adoptării legii fundamentale au fost impuse mai multe documente cu rol de constituţie. dar plăteau o contribuţie şi aveau cel puţin 30 de ani. Având poziţia consolidată în interior şi exterior. mijlocaşi şi codaşi (pălmaşi). Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864). mulţi ţărani continuând să le muncească prin învoială cu proprietarii. în cazul României. Statutul. iar altele au rămas nelucrate. reformă fără de care nu se poate discuta despre modernizarea statului român. Dar. prima constituţie a României a fost adoptată la 1 iulie 1866 în condiţiile în care domnul unirii Principatelor. Aceştia erau împărţiţi. după numărul de vite pe care le aveau. împroprietărirea s-a făcut cu teren din proprietatea statului sau din cele 2/3 ale fiecărei proprietăţi particulare expropiate. Faţă de Statut şi de legea electorală Cuza a obţinut adeziunea Corpului elector prin plebiscitul organizat între 10 şi 14 mai şi al Puterilor garante după o nouă vizita la Constantinopol (iunie 1864). Alianţa s-a datorat faptului că conservatorii l-au criticat pentru reformele agrară şi electorală. un nou document cu rol constituţional şi într-o nouă lege electorală. Timp de 30 de ani cei împroprietăriţi nu aveau voie să înstrăineze pământul primit. De asemenea.26% din teritoriul ţării. adoptată la 13/25 decembrie 1863 se menţineau în ţară valori importante din veniturile realizate de mănăstiri şi mai ales. devenit prin scrisoarea vizirului „Actul adiţional la Convenţiunea din 7/19 august 1858". ţară care era gata să pună în aplicare un alt punct al dorinţelor Adunărilor Ad-hoc din 1857: numirea unui prinţ străin. în schimbul a 25. ca şi drepturile omului. instaura regimul domniei autoritare a lui Cuza. In funcţie de categoria din care făcea parte. însă şi limite: au fost împropietărite 511 896 de familii. pe 2/14 mai 1864. Alegătorii primari erau neştiutori de carte. Dar. în: fruntaşi. De fapt. multe terenuri nu au fost luate în proprietate. Alexandru Ioan Cuza fusese silit să demisioneze (11 februarie 1866) şi prin plebiscitul început pe 33 . legislativ ales pe baza legii care împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Regulamentul organic a fost redactat de două comisii boiereşti. La 14/26 august 1864 a fost promulgată prin decret. Cuza a putut trece la înfăptuirea reformei agrare. Deşi Cuza a reuşit să pună în aplicare ambiţiosul program legislativ şi de organizare a unor instituţii moderne. Regulamentul a fost urmat de Convenţia de la Paris (1858) şi de modificările aduse de Cuza acesteia. ea s-a dovedit una dintre cele mai importante reforme pentru modernizarea societăţii şi a fost urmată în 1865 de alte 32 de legi printre care: organizarea sistemului judecătoresc sau a bursei de comerţ. legea rurală care desfiinţa claca şi împroprietărea foştii clăcaşi. Primul dintre ele. Legea rurală a avut importante consecinţe economice şi sociale. modificat la Petersburg şi impus în Ţara Românească şi Moldova în 1831/1832. A întărit proprietatea ţărănească şi a îmbunătăţit situaţia unei bune părţi a locuitorilor satelor. iar liberalii pentru că era prea moderat şi în 11 februarie 1866 1-a silit să abdice. Legea nu avea în vedere şi pădurile şi se făcea prin despăgubirea proprietarilor într-o perioadă de 15 ani. se trecea în proprietatea statului o suprafaţă de pământ ce va constitui un sfert din suprafaţa principatelor. prin această lege se desfiinţau toate obligaţiile în produse agricole sau muncă ale ţăranilor faţă de proprietari. cu toate acestea mulţi ţărani au rămas fără pământ sau aveau pământ foarte puţin. Adunarea şi să propună modificări la Convenţia de la Paris. Constituţia este un produs al societăţii moderne ca urmare a iluminismului.mănăstireşti.

libertăţi şi drepturi cetăţeneşti şi cele mai multe dintre articolele Constituţiei din 1923. România din 1923 era. partidul de extremă dreapta sprijinit de rege şi care fusese autorul asasinării primului ministru Gh. Constantin I. regele Carol I abdică. guvernarea reprezentativă şi responsabilă. greco-catolici. responsabilitatea ministerială. Goldiş la 1 decembrie 1918. bulversante pentru electorat. s-a aliat cu Garda de Fier. libertăţi şi drepturi cetăţeneşti. totodată prin prevederile sale Constituţia reprezenta un garant al regimului democratic. în aceste condiţii niciun partid nu obţine 40% din voturi pentru a obţine majoritatea în Cameră. putea cere urmărirea miniştrilor şi trimiterea lor în faţa înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. Impusă în februarie 1938. calvini. în acest scop viaţa politică a României a suferit schimbări care au bulversat-o complet. monarhia ereditară. cu toate amendamentele suferite. era necesară deoarece statul format în 1859. responsabilitatea ministerială. pentru alegerile din 1937 ale principalelor partide politice. adoptată după model belgian. separarea puterilor. cu Partidul German. cenzura presei.C. monarhia ereditară. Dar. ridicarea vârstei de vot la 30 de ani. libertăţi şi drepturi cetăţeneşti.L. Astfel. guvernarea reprezentativă şi responsabilă. iar Garda de Fier s-a situat pe locul al treilea. un stat naţional unitar cu o suprafaţă şi un număr de locuitori aproape dublu. minorităţi ale căror drepturi trebuiau stipulate după cum promisese „Proiectul de rezoluţie" prezentat de V.2/14 aprilie cetăţenii s-au pronunţat în favoarea prinţului străin: Carol de Hohenzollern. reforma administrativă. exercita puterea legislativă prin Reprezentanţa Naţională. Aceste măsuri au fost sprijinite şi de alianţele. căutând înlocuirea regimului bazat pe partidele politice.Ţ. Schimbările nu se vor opri însă aici pentru că urmează introducerea stării de asediu. etc măsuri care vin să întărească concluzia că deşi principiile erau aceleaşi cu cele din Constituţia din 1923. separarea puterilor. Principiile care stau la baza Constituţiei sunt: suveranitatea naţională. Constituţia din 1923 până la instaurarea regimului comunist care va adopta una proprie în 1948. numirea prefecţilor din rândul ofiţerilor. Această Constituţie va avea însă viaţă scurtă pentru că în 6 septembrie 1940 datorită condiţiilor interne şi. putea guverna prin decrete-legi. Regele numea guvernul. aplicarea lor este departe de a fi aceeaşi. Dar pentru egalitatea politică şi confesională era necesară şi o nouă reformă electorală care să introducă votul universal. dizolvarea partidelor politice şi crearea Frontului Renaşterii Naţionale. Rezultatul alegerilor a oferit posibilitatea de manevră regelui. saşi. Totuşi se diminuau prerogativele regelui şi creştea rolul Parlamentului care acum avea drept de anchetă. separarea puterilor. dar schimbările vin din articolele referitoare la atribuţiile regelui. care 1-a numit prim-ministru pe liderul unui partid care obţinuse sub 10% din voturi şi a pregăti în linişte schimbarea regimului politic.Duca în 1933. încurajarea disidenţilor şi a sciziunii şi susţinerea unei campanii de presă împotriva sistemului pluripartit. etc). responsabilitatea ministerială. iar după 23 august 1944 este repusă parţial în vigoare. Tătărăscu şi nu liderul Partidului Naţional Liberal. Alte diferenţe se refereau la atribuţiile mult reduse ale parlamentului. etc. luterani. mai ales. Această constituţie. Aceste schimbări aveau ca obiective principale compromiterea partidelor politice şi a regimului parlamentar prin numirea unor guverne de „uniune naţională". Astfel. Brătianu). monarhia ereditară. iar pentru stimularea dezvoltării economice de stipularea dreptului statului de a face exproprieri. avea nevoie de o lege fundamentală în care să fie prevăzute noile realităţi şi după care să fie condus statul român. Tocmai acest lucru nu a fost pe placul noului rege încoronat în 1930. RN. secui. nu numărul era problema ci faptul că Marea Unire din 1918 adusese între graniţele statului numeroase minorităţi etnice (maghiari. ucraineni. Constituţia. de orientare fascistă. spre deosebire de cea din 1866. iar RN. externe. în 1866. 34 . dar şi a guvernelor de partid care încălcau uzanţele parlamentare (Gh. căci Carol al II-lea a urmărit preluarea efectivă a puterii în stat. iar România se pregăteşte de război. Constituţia adoptată în 1923 respecta principiile Constituţiei din!866: suveranitatea naţională. a rămas în vigoare până în 1923 când noul stat naţional unitar avea nevoie de o alta. etc) şi religioase (catolici. noua Constituţie păstra principiile legate de păstarea suveranităţii naţionale.

urmaş al lui Dragoş. condus de Gyula. prin intermediul lui Mercurius „princeps Ultratransilvaniae". formaţiunile politice prestatale de la sud de Carpaţi sunt unificate. în 1324. Abia în 1075 cancelaria arpadiană emite un document referitor la cetatea Turda. Glad şi Menumorut. încercările regelui Ungariei. Acesta este „mare voievod şi domn" iar „ţara" cuprindea Banatul de Severin. Această marcă de apărare se întindea teritorial între Câmpulung Moldovenesc şi Vrancea şi avea reşedinţa la Baia. când regele maghiar. în ordine cronologică. maghiarii încercă să organizeze Transilvania după model apusean impunând catolicismul printrun „episcopus Ultratransilvaniae". La 9-12. Voievodul. un voievod maramureşan. care se află în conflict cu regele maghiar. Dar. ca urmare a disputelor asupra Banatului de Severin şi în 1330. despre existenţa a trei formaţiuni politice prestatale conduse de: Gelu.teritoriul de la nordul gurilor Dunării smuls tătarilor. Al doilea voievodat menţionat în secolul al Xl-lea. Nu ştim exact când şi cum s-a format noul stat. în 1359 când Bogdan din Cuhea. din „Viaţa sfântului Gerard\ aflăm despre existenţa altor voievodate româneşti unul este condus de Ahtum. totuşi au fost nevoiţi să renunţe la ideea de principat. formarea statului de la est de Carpaţi avea nevoie şi de o a doua etapă. diverse structuri politice tradiţionale numite: „ţări". a anarhiei interne şi a presiunilor venite din exterior nu au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea în Transilvania. primul stat medieval întemeiat a fost voievodatul Transilvaniei. a existat un acord între Basarab I şi regele maghiar Carol Robert de Anjou (1308-1342). În contextul general datorat invaziilor migratorilor şi marii invazii mongole. Ducatul lui Menumorut era situat între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului şi avea ca cetăţi: Biharea. sprijiniţi fiind puternic de către papalitate. Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din Transilvania totuşi datorită luptelor pentru tron. Voievodatul lui Ahtum cuprindea teritoriul dintre Dunăre şi Mureş şi o parte a fostului voievodat al lui Menumorut. caracterizat ca fiind întins şi foarte bogat (Jatissimum et opulentisimum") cuprindea Podişul Transilvaniei şi Munţii Apuseni. în contextul expediţiilor maghiare împotriva tătarilor din nordul gurilor Dunării. Carol Robert împreună cu nobilii maghiari hotărăsc să desfiinţeze statul condus de către Basarab printr-o campanie militară. voievodul Transilvaniei. Abia în secolul al Xl-lea. voievodate şi cnezate. După anul 1100. câmpuri. în interiorul arcului carpatic şi în Banat. avea largi privilegii şi o mare autonomie faţă de Coroana maghiară. vasal al regelui Ungariei. Deşi nu au renunţat la ideea de catolicizare. Bătălia desfăşurată într-un loc nelocalizat precis până acum a fost descrisă de „ Cronica pictată de la Viena " (Chronicon pic turn Vindobonense). Oltenia. în condiţiile în care regatul maghiar trece prin criza internă datorată stingerii dinastiei Arpadiene (1301). Zalău şi Sătmar. Ştefan cel Sfanţ.noiembrie 1330. Olteniei. La începutul secolului al XlV-lea. un urmaş al lui Glad. Acest lucru ni-l demonstrează menţionarea în 1176 a lui „Leustachius Voyevoda". să înlocuiască în 1113 instituţia voievodatului cu principatul. Voievodatul lui Glad era aşezat în Banatul de mai târziu şi avea ca aşezări întărite cetăţile de la Cuvin şi Orşova (Dierna) în timp ce voievodatul lui Gelu este menţionat sub numele de „terra Ultransilvania" şi se afla situat în estul Depresiunii Transilvaniei. lucrarea lui Anonymus „Gesta Hungarorum" aminteşte.21 Formarea statelor medievale Constituirea statelor medievale româneşti a fost un proces de lungă durată şi s-a realizat în două mari etape prin unificarea formaţiunilor politice prestatale sub autoritatea unuia dintre conducătorii acestora şi prin crearea instituţiilor interne necesare afirmării şi apărării lor. ajutat de vicevoievod. Ludovic I a format o marcă de apărare în nord-vestul Moldovei. Prin acest acord Carol Robert recunoştea stăpânirea lui Basarab asupra Banatului de Severin. Munteniei şi teritoriilor de la nordul gurilor Dunării (Basarabia) în timp ce domnul român îi recunoştea suzeranitatea. aflăm că la sud şi est de Carpaţi existau deja. Raporturile dintre voievodul român şi regele Ungariei s-au înrăutăţit însă. ca şi formarea Ţării Româneşti. codrii. bătălie în urma căreia noul state îşi obţine independenţa. în jurul secolelor IX-X. făcute 35 . cobâle. dependent de coroana maghiară. marcă ce a fost condusă de Dragoş. la care se adaugă faptul că regii maghiari îşi continuă politica expansionistă spre Dunărea de Jos. un alt voievod al românilor din Maramureş trece Carpaţii împreună cu oamenii săi şi participă la o răscoală împotriva lui Bale. Muntenia până la Dunăre şi Basarabia. amintit în 1111 sub numele de Simion şi încercând. la sosirea maghiarilor. formarea statului medieval Moldova începe în condiţii istorice determinate de expediţiile maghiare antitătăreşti (1345-1354). până la Criş. dar cert este că.a avut loc în bătălia de la Posada. statul este format şi condus de Basarab (1310? -1352). împletită cu legenda „descălecatului" din interiorul arcului carpatic.

dar şi pierderi teritoriale. doritori să înlăture regimul fanariot. Având acelaşi statut-juridic. Dar aceste confruntări au făcut ca începând din secolul al XV-lea. dar nu şi Banatul căruia i se va alătura în 1775 Bucovina. cum la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea domnitori precum Şerban Cantacuzino. de acordul unei părţi a boierilor. criză numită şi „Problema Orientală" declanşată de înfrângerea suferită la asediul Vienei din 1683. principala acţiune desfăşurată de românii din Principate în această perioadă a fost cauzată de agravarea situaţiei interne a Ţării Româneşti. la sfârşitul următorului război ruso-austro-turc. şi de la jumătatea secolului al XVI-lea. relua unele dintre memoriile boiereşti anterioare prevăzând că domnul trebuia să deţină atribuţii executive. în secolul al XVI-lea regii maghiari nu au mai putut face faţă Imperiului Otoman şi Ungaria este cucerită. în cazul Transilvaniei. Mihai Viteazul realizează „planul dacic" proclamându-se „Domn al Tării Româneşti. Cererile norodului românesc (februarie 1821). luptă la care au participat şi Ţara Românească şi Moldova şi Transilvania. criza orientală nu a determinat nu numai impunerea unui regim politic foarte apăsător din punct de vedere financiar. domnii celor două Ţări Române continuă consolidarea ţării prin înfiinţarea de mitropolii ortodoxe. cela trei ţări române devin una singură în 1600. Impunând regimul fanariot şi restrângând autonomia Principatelor. în cazul Ţării Româneşti şi al Moldovei. 22 Relatiile dintre statele romanesti si Marile Puteri in sec 18-19 In secolul al XVIII-lea centrul şi estul Europei au fost confruntate cu două probleme: criza politică din Polonia şi criza Imperiului Otoman.până în 1365. Banatul şi Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Astfel consolidate statele medievale româneşti sunt gata să înceapă lupta pentru menţinerea autonomiei şi a independenţei politice şi a statutului lor politico-juridic în raport cu Marile Puteri. cu ocazia tratativelor purtate la Focşani în 1772. etc). programul revoluţionar cel mai complet. Moldova şi Valahia devenind principalul teatru de război pentru războaiele rusoaustro-turce.Austria. de a-1 înlătura pe Bogdan din Moldova s-au dovedit zadarnice. Pentru că la sfârşitul secolului al XlV-lea turcii au atins Dunărea. Nicolae Alexandru. autonomia să fie recunoscută doar în schimbul plăţii unui tribut (haraci) la care se adăugau numeroase daruri şi obligaţii (aprovizionarea Constantinopolului. dar tot domnul trebuia să respecte voinţa poporului. Rusia şi Imperiul Otoman . dar în condiţiile în care Ludovic I era absorbit de planul unei cruciade a recunoscut independenţa Moldovei. a instituţiilor şi baterea primelor monede. Prin 36 . ci să se obţină pe merit. atât în aparatul de stat cât şi în cel bisericesc. în 1359 în Ţara Românească şi Petru Muşat. în urma primului război ruso-otoman al secolului al XlX-lea în componenţa Imperiului Ţarist. Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir au îndreptat Ţările Române spre alianţe cu Austria sau cu Rusia. sprijinirea în timpul campaniilor militare. prin pacea de la Passarowitz ce a urmat războiului austro-turc din 1716-1718. drept urmare în octombrie 1541 Transilvania devine principat autonom vasal Imperiului Otoman. Basarabia va ajunge în 1812. să nu se mai vândă. Imperiul Otoman nu făcea altceva decât să păstreze statutul juridic al Ţării Româneşti şi al Moldovei. Vladislav Vlaicu în Ţara Românească şi Petru Muşat. Ardealului si Moldovei". După obţinerea independenţei faţă de regatul Sfântului Ştefan. domnul Ţării Româneşti. când în urma unor campanii victorioase. boierii români grupaţi în „partida naţională" căutau să obţină creşterea autonomiei sau chiar unirea şi independenţa sub protecţia Marilor Puteri printr-o serie de memorii înaintate acestora pe tot parcursul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului următor. Este adevărat că Oltenia va fi realipită Ţării Româneşti la Belgrad (1739). Imperiul Otoman a fost nevoit să intervină pentru a-şi asigura fidelitatea domnilor celor două ţări.îşi disputau dominaţia asupra spaţiului balcanic şi Ţărilor Române. Dar. Astfel. Ca reacţie la toate aceste modificări. Acesta era condus de către un principe ales de Dietă pe care Poarta putea să-1 confirme sau nu. în Moldova. delegaţii ale boierilor şi înaltului cler din Moldova şi Ţara Românească au revendicat revenirea la domniile pământene. Elaborat în trei variante. s-a deschis lunga epocă a confruntărilor Ţărilor Române cu Poarta. iar Adunarea „norodului" să reprezinte puterea legiuitoare. Dar. Astfel. influenţa şi prezenţa grecilor în instituţiile ţării. iar un alt teritoriu românesc. în aceste condiţii Marile Puteri. Deoarece. Rusiei şi Prusiei. acela de state vasale. Acţiunea reprezentată de Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu şi-a expus cererile pe 23 ianuarie 1821 în Proclamaţia de la Padeş şi în principalul document programatic. iar dregătoriile ţării. independenţa şi unirea celor două ţări sub garanţia Austriei. Şi. în Moldova.

teama de o intervenţie a puterii suzerane îi făcea să fie ostili unei acţiuni făţişe împotriva grecilor şi domnilor fanarioţi. faptul că are sprijinul Rusiei. a venit în tabăra lui Tudor şi 1-a arestat. Deşi mulţi dintre boieri erau nemulţumiţi de regimul fanariot. războaiele nu încetaseră şi în urma ultimului dintre ele.program dările erau fixate la patru pe an. graniţa pe talvegul Dunării. etc. Tudor a fost dus la Târgovişte şi ucis. Alte puncte importante erau desfiinţarea privilegiilor boiereşti. Dar. statutul politicojuridic al Ţărilor Române se schimbă destul de mult ele intrând prin Tratatul de la Adrianopol (1829) şi sub protectoratul Rusiei. ca şi la Mitropolie. Poarta i-a numit ca domni pământeni pe Ioniţă Sandu Sturza. Radu Vodă şi Mihai Vodă. respectarea autonomiei Ţărilor Române. Dar. Tudor a intrat în Bucureşti pe 21 martie şi în cadrul discuţiei cu Ipsilanti de pe 30 martie ia arătat că din moment ce Rusia nu îi susţine nu au sorţi de izbândă şi fără sprijin el nu doreşte o confruntare cu Imperiul Otoman. desfăşurat între 1828-1829. Prin sacrificiul lui Tudor era înlăturat un regim care devenise insuportabil prin consecinţele ce le aveau asupra Principatelor. In aceste condiţii. în Ţara Românească. fără ca nimeni să se opună. Ipsilanti s-a retras la Târgovişte. arătându-şi în acest fel neangajarea lor în sprijinirea acţiunii lui Tudor. în noaptea dintre 26-27 mai 1821. ci de hotărârea Porţii în a-şi trimite trupele în Principate şi de atitudinea eteriştilor faţă de conducătorul revoluţiei române. în mare măsură. adoptarea unor coduri de legi. de poziţia adoptată de Rusia şi cum încă de la începutul lunii aprilie turcii ocupaseră poziţii pe malul stâng al Dunării. aşa cum erau cuprinse în actele programatice ale revoluţiei. desfăşurată în acelaşi timp şi pe acelaşi teritoriu. Pentru că nu s-au înţeles. 37 . românii şi-au dat însă seama că numai prin coroborarea sprijinului acordat de Marile Puteri cu acţiunea militară pot ajunge la îndeplinirea obiectivelor pe care le urmăreau. extinderea reţelei şcolare şi întreţinerea şcolilor de către autorităţile bisericeşti. susţinea prin conducătorul ei. ei pătrund masiv în Ţara Românească în mai. programul cerea desfiinţarea taxelor şi libertatea comerţului. Desfăşurarea revoluţiei avea însă loc în condiţii interne şi externe potrivnice. în timp ce Tudor a rămas în Bucureşti. ţarul Alexandru I a dezavuat atât mişcarea eteristă cât şi mişcarea lui Tudor şi a presat Imperiul Otoman să intervină pentru înăbuşirea ambelor mişcări. In aceste condiţii. deoarece se încerca evitarea unui conflict deschis cu Imperiul Otoman şi se urmărea doar înlăturarea domnitorilor fanarioţi. Sfârşitul revoluţiei nu a fost însă determinat de lipsa de sprijin a boierimii pământene. micşorând unele dări. plătibile la trei luni. Pentru înlesnirea comerţului. Deşi nu şi-a luat titulatura de domn mulţimea îl numea „domnul Tudor". Aceasta a fost grăbită. Pe plan intern. Programul era moderat. dar profitând de problemele existente între Tudor şi pandurii săi. clasa politică boierească şi ecleziastică nu se arăta favorabilă unor schimbări atât de profunde. mai ales în condiţiile în care. de unde a condus ţara timp de câteva luni luând măsuri de întărire a forţelor de panduri şi arnăuţi şi a creat din mănăstirile Antim. obligatorii pentru toţi. dar obţinând şi retrocedarea raialelor de pe malul stâng al Dunării. libertatea comerţului. Eteria. Alexandru Ipsilanti. De aici şi refugierea unei părţi a boierilor la Braşov. în condiţiile în care trupele turceşti au trecut Dunărea. Ca urmare a evenimentelor desfăşurate în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XlX-lea. mişcarea de eliberare a grecilor. comandantul eterist. menţinând ordinea în ţară şi curmând abuzurile şi nelegiuirile la care se dedau unii dintre căpitanii săi sau slujitorii statului. datorită disciplinei severe impuse de acesta Iordache Olimpiotul. etc. în Moldova şi Grigorie Dimitrie Ghica. reînfiinţarea armatei naţionale. Tudor părăseşte Bucureştiul îndreptându-se spre Piteşti. puncte de rezistenţă. Principala consecinţă a mişcării din 1821a fost revenirea la domniile pământene.

43/:.03x /0.: 3:L3 0g9:7g.: 2507: 942.8. 007.  5745709. 1489 5742:.39g .4. 423947:.:x L3970 -07.g 07.97.3  !:9070./459g7:30 3401:3/..804/:3. .8:5702g07.43807.5: 243.3/0503/03x0    ..9  3: 07. .-0.9:70 /0 5:9070 .g970/:3. 573.9gx L3 /7059:7  .05:9... 07....g .90 3:20.0.3::  8:. -:790..g 5:90.3x..  !:9070.570L3.23990 .  !:9070.70.9 574-02.05:9g.8.0 . .9:./:3.4257428:/3970.  80 574.89.g/0x3:9g/0#0570039./.:.:.9::3.70.g947:..x8g805743:3x0573 /.. /0.7.74 #0:9..x0  43899:x.9 /423947: .09gx038:39.L3.9.g94747 389.-:09:  /7059:/0390750.:9.1489 30. 1489 25..43/:..0/070.90.47 43899:x. 3...573x::897g3  %49L3.309073.42. 25.7g  3.8.47.  .1489.43/x.0.31089.74  .70 070/9.0 89..02.2.70 .9070L3..2.:94.43807.08.0.g  :.0 .4384/g73899:x47-:700 .073g239: 07.947 -07.g970.050/0-.0. L35.23..39.. -.x47 $03.208.:70 9 .:/0.8.70.907008.089. 70570039.70 g85:3/0..70/3x.9g/3/4:g.g970 /423947  3 97 3:2x  70.05:9.3g  43x3:9 3:200 xg7 07.947  L3 .43899:.x43.x47.89.05050-8.4.9g /0 .90.-84:9 7059:7L32.. 43899:x0  :5g L3/0:3.2070/:3.90 /8.:9743::09. L394..89.x05:-.g07.9.:/4.09gx0.902430/g 7. 805.07.7.43172..947./0.0 .89.L3.70 /7059/0.908.x 09.4.-07.43.g1472.:.3x.x/0....  .7g7 5:90747 L3 89.9g  .0890.:.08.7 .0.70./459.9g L3 94.9g/0:38890200.9:: L3.-g  80 438..x43.23890  7.9:.0. 1489507. 2..7g/0..8.2039.94747.72.  423..8.70  -079gx0  /7059:70 1:3/.:9/705924/043899:x.4.70 #g230. #423.:3:400 1472.g9470..9g 8.570 801472.947.. /0 704.9g:/0.49g7#423024/0730 .70.073: ..:..9: 8.x43.05:9./7059/08107.9...2039.3.0. 00.x47$03./7059:/0../7059:0 .x43.7L31..9.9: /:3.43107/0.90 897:.43807.43. 07.42509.397.9.0.5: 0.901:3.: .9L3:.x070 /0.1489574.070 /0-g90. :0   43899:x.1489.70. /423/0..094.: 573..5479:70 .70.9.74.0070.9::  43x3:9: 43899:x0 70010.8:57.L3./7059:/0.

g  L3. 3/0503/03x050.g9:7g #:80  L3 7g-4: L25497../3#423.3  423947: .94-x3070. 3.  L3   #423. 2507:: 942.. 80 .:4.:L3.203549.74  L2570:3g.05.07.g/3.. .

9g443899:x09:7.. 1489 L3./04.30008:/:. 70.0890.:9.0890.39:/0. #423.02-70 .4-x3073/0503/03x0 :9479gx0 74230 .8..7: 574-02..74L8.089..070.-0 L3 3402-70   ...9g ..0. /8.4.4.x.0890.07. .59/090723.43/x.3g57./..70L3/0.7.8g70.90.7  87-   .0891.9g 4 L3x00070  74234 7:8g  5497.3  $9:.43/x0L3..8.04942. .L3/7:28570.3.80.90 :59g9474787-  L3 805902-70   7g9.9L3.3: 80 /05.g .720 2:3x/0893.747 -:.948070/0 57490890 L3.9g4574.: 970.0/470.0.4:39.:30 .4:x43.7g..70.7:3:.9.0 573 907947:742308. 50397: . 97:500 7:80 5:90..8 . :30 .425.9.7x.438/07.747 7:   .7.: 50728 97. ...14895742:.: x.3x0 74234 7:80 .0.g 5497. 50890 :3g70 .:#423.9 .: L30839 970.3xg29..9g:8g:/0857030.

03x.72.0070. 94.804-.7:8g97.8023..09:000.g70.9::7423 :5gL3.9 .743: $9:.030..g9:7/0-.90/0..89.570.03x0.72.4g3./0970.90 .0747$97g30 .72.2507..43.9.907947.79 43.089.0..::.907:80 .1.8g70850.070.073::7:8 .3: 23897:.90.g .39.9039079..9.907947:742308.

428.0.9.74234 7:8g /7059:72..3..0L3 :590 8g80/0.7.70-.9. .5:-. .4393::708538g #:8.07.44507.3/0/0.703/0503/03x.07:98g8025.03/.3 .40/0.7030. 542.:947:.1:7  53.g 5708.43..:.:503g:.:. .7..03x.L3349.1.:970. -::.:3.039:.570#:8. ..0 -.9 5.x74233889.09074230 9 .7g 5745:3070.7::47.:.073:7:850397:40.9/0.:.0.07.70 29...g.:9:3g70.72.3  %:7.9074230 8..9-:3:7 ./0...97g-42507:: 942.4...72.

570..2.  .

7: .70.:!4.9 .79. .  .05:9/:0:70/0.70.:L3.79. .3973/: 80L389.:!4.79070.2. .089 :./07g-4.

0.x47  8:39023/0503/03x 8:390243.70.2g7 3/0503/03x0 #4230 573 /0.x:30/083089g9g94...70  .7.x.43/x0 574. 2.05:9. :  4g3.   .3:L3/:3..

 .

9.47.802030./.070.  94.g !0..07. 72.7:8g.:3097:5007:80 8:8x3:90/097:50074230 .73.: L3.L3.:. .44 /0 .9 .. 8g .3.3  /0 .:970.. 97:500 7:80 .0890. $9.:9:3g70..7.43/x.8.  /3..:33/.. 1489 4579g .

7/:.74  /7059 :72.0  573.43/:.:947:  7059 :72.50: .43/.:x47 /3970 x. !0. 7:8g L3 1..0.::89   :3/ 54x0 /0 :59g  . .9.70 97:500 74230 . .9 /0 0307.4.9 1472.70. 07.7  .. .070..42. 970.: 970. 573.7449007.72.00 .:0 2.::89.72.74 80.70L 84. :3: 17439 742308.  .::89  8 .500 #4230  /3 . 8:- .g970 .3.90 .:9 :3g70.70 97:500 74234 7:80 /0 .9728/423947::.9.059..:7:8494. !0.700/:.:9 .4.  748: .x.2g573.90 /0 . 817 9: : .30  L3 .3/.g9:7 /0 .0.: ./7: /8.

g70/:9. ..47: 0470 43x: .3: .3:'.g:9 .:.805902-70.x 074 2. L25497.30. 7.g59.8g.8:57. 70/:90 7.. .30  L3 572: .30 .x.8.x. /.9470  L3970 .:0307.9.: .0..72.!0. !0.9.907g7g.7423g970-:.9..070..

 .

70: 98g24/0700/85:900549.L3.80 L3 .742347/3%7.9 L3 :5900 5:79.1.43/x L3 .  /04.74.90 .7.8:8x3:9 :59.3.. 97: . .x 2.#4230 .4384/.90.  $27/.7303 94.9 .74 8.3402-70..  .05:9: /4230 .70 !:907 ..9.3/ /0 4034073 $2.: .80.7#423.700 703g. . 3: 5:90.0/3970-07.4.3974/:888902: 749.. 702.  ..  .924/073. :..0890.: 70.. 97.g .38. 2:9 925 ..9.0 :.890  #000.  :0  L3 ..3 $901. . !0.:1489L3.43807.2. L3. #423./7:   .-47. 9743:: 13/ 574.2039..  2.7L3#423.2.079g  72.9g 8:.-09.74./0.7 .:.3.947 /.. .9.947 .4743.9  ..:7.:!:90700397.. L3.: -07.0.9:: ..3.0..70.:348.9 .7.90 .9: /0 1.0 .0 .20  24 903947 . 7423g 8 .89./00/. . %7.70.0 /.9g .3  '/3  5.4397-:3/.073.073./3.9047 L3..9.#4230  L3. .08:30.0890.0.14897002039.....4. $.1489!0.x. 2.9 573x: 07/3.38.70  L3.3. /0x30.572999:/090xg#0... 817 9: 7g-4:: L3 :72.70.89.03970.30 09. 9743 573 5.54 .:9 3/0503/03x. 2.43807.34  073  L3  . :59.1489.-47.05:9!72: #g-443/...g9:7 /0 :8974 &3.

g.g 39070800 #4230 07...-#4230/04.2:79 4. .3.47..0890.89.70.g/3805902-70.8 .2...:9.:1489L3.9.43 9039 /0 1. !09078-:7 L3:72.9. #00007/3.08947.5g7..47/:7.39.-930:97.0/070.9/0.#4230 L3541/.7.7g-4..70.90.90:.3x0  : 94.:5:9070%750 L3x0007 L3 .  438::/0474.0.. L3.7g230L3.g9:7/0072. 25.900  4380.9..3x00305.:148914.3/ /470..90.:14895:79.43/x.70.00.74.007:3:..397.1489:. :.79.78 43/7.90 .9097.0890. .89.431.790.857050397:1.0..59: .007.. #:8.9.9 L3 24/ /70.L37g-4.9:: L3...3/ .3:5:90.74  50397: 5:9070 %750 .1...7.3g .47/1.: .9 L397.g  L3805902-707000.825. 8 .089.$3. 07..:94.:70 9 !...g97007/3.70. L3..9.g9:7/039.0.:8g:.

g :3.7g.0..14898023..9g443. 29. 50397:.89./0..:.L334.::89.03x0549.590.

70 . .43909 0:7450..39g 8:39 47g 03  4.0890. 50890 949 4-.9:7.3.70  :3047 80   .203x3:9 L380. L3   g7.  9.-0 L3 .479.84:747 093/070.: .8.80  /0 /08x00370 .10x0/05g239L3. 574/:.3. 1489 /090723.7:8 .9g470/708.3 L3 4/4.:5gL384.90 -407478.90 09.:2g3g89747 !09495. 0.  .00 390730  xg7.4342.570.. . L380.400' ' :94.: L3.:72.70 .x/0/423 ..20 3 . .70.38.9479g L2-:3g9gx7 88902::/0L3g2.:..:4 903L30897.#4230.g .:9 97-:9: 1./.9.7..38.0L3.1.  .:0.:997059.00..08:0g7/0013/3974/:850397:572.8.xg7.gL3:745.:2g L3 5074.g  7g0 L34/4.05:9.:78:.: 2g3g89708.43909 ..3:2g7:545:.' 0.9g L3 94...8.:9.947.70. 545:.70 8 .9 25..: 1489 703:3x.4-3.x0/0 2g720.807.8. 7:7.38.070.8.3 .  .8. 8.5.7..L343007:7.  ..7.: /090723.9  84.:04704./g  92/3/4. L34.x05730.84.3 -07 80 3:20./0/017 .70  3.7.700.. /0 /0503/03xg .7.708 .g2g 0 L383::301.g L3 .g  /090723.3.0 .05:9: ...0.:7903 xg7.x0 10:/.347 97.774:50..4.. 74230. 2:3.70.38. 5g239:: 8.347 -07 .: 24 303 L3 .:5g/:70.7...5:8030 L3 0307.: 07- L3 %7.  L380.3 0..4-3.  .L3.70.5g239::7g230. .g07.5:80..03203900 :9074.30/389g5370.2.90  L380.L25:x3..' 0.3380.g9474.4. x3:9:747 2g 934.. .. 85.: 5745709gx1:3.09gx 20/0.:20390.089:.  g7.90.g 3:5:902.2039:9703.09.3  L3 80.x..3.::89#423.  L3.050574.8.43/:..#4230.:9:7 .: .9039 574.709.x0 47 07...32.: L3 8.  .3g . 74230..47/0-4gx0 .. 8.3 /0503/03x /03:2x 7:23 L3 .4/:%7.05:9 8g  .1489L370897.xg /0 4942.438/07. . #4230..40  ..:1489708973805g :308..x0  /:5g 80.3x00.g303 /4:g2.. 80 703:3xg/3/10790.574509gx 574.:9.203 -07  20 90 :.0 .70 .9g/05745709.4.g  0.  !73.9478g90 9 .3  /0.903. 8:57.43/:.g0890xg7g320.x:347: .95::1g7g74x .47 1448x .40 5::.x0 .8g84.    . /0x30.: 1489 .7.089 . 0g747.::0/: 2:3.  7039.x04.42:3 .5g239::  07.x.g 74-49g  L3 574/:80 /2g 8.:.0.: ..5.x.77g8.. ..8g84. L3%7.7 &37 /3     . .7.70 9070.545:.8g3970L37g-4  43.0 -03.003xg7:7.8.: .038  -.0890.30 .40.708.-g .  808.4:.:/0L39020070. .38.43899:9573./..90 /0093/070.xg /0 89g53: 10:/.7 L3 4/4. '90.23:2074.70..305g  !0397:.3:2905074.:34::/07.00 .9g L3  .g L3 2:3.:L3-. L3 . 1489 /70. 84.80  !0 2g8:7g ..3/g 49:70 /0 5g239 .: xg7.0 .4342.:8./50397:1079. 74230. .90470 84.:: 0/: .:9./081g :7.34 4380.2-g L3.:: .g /0247.8.84.3 .0.7  30:8947 .7.  0.g0890-40720.70.0  89:.90 0.047 /0503/03x  g7..9  L3 73/: xg7. :347 5g239:7 30:.90.10x047 .. #4230..70 9070.807.  ..43.9gL3.:9 97059.:1489854770..3 80 4.g 25479.L4.439090:7450.443.:9:7 47 .0.443. .x47 L25g/:790  /0 /080.0938144870.gL3/0.7g8.89g5074.047  4.:9 3:2g7: .033/ /3. L3%7.08:/0. ... 34-20.90.49.9 50 ..:. L3 .9g   /0 L2-:3g9gx70.8.:74x.x0 g747#4230L3..x:30.3    05/020 /0 .3::..g 4/4.40 /.90  854770..:5.9g L3 1:3.089:./0 /4.:00 ..707:7. L3.7.g2.x /0 0 80 3:20.70.g897:.3x.30.:8:57.9 :3 70708 0.4:.g00890..99 L3 73/: xg7.70.9  .70.8:57. 10:/..70   .g705:9070574..400 ' '  .0/0.742. 1489 L370897.3..7.09.4380.: 13/ 3974/:8 L3   . .:14899492.3:2074.7.: . .g  70.g  L3 .70  /0 ./.708../10703x.: 1.90 -070 8.90.4900 8.8g.:347.g  . L3 70..L34. .3-078. . L3 8:-..

:1489.   07. 8:07. 89 14489 .9..802g3g94.38..g70 : $82:3/ /0 :02-:7 /0 .90.:.g7x0 -807.479.920/.:47..:9:7..:  .: .:574-020!4430 . ' 0. 5:8 L3 10: .g94..0.1489/423..:0.3.3.70.7 ..  L3/0093.89./ 70: 0 90 8g 8.90. .0.: .g .09...30 /3 3  .: 094580x0 .9.9 .70  0.45.90 L32.00.39g.4.074790:943 .03  :70  $1  0470 4:  .99 . 3/0503/03x0 g747 74230  .9 /.47.: .7. 5./g5489 /0 L3.7.309:7. 00/3%7. 4 97. .0:3  901. 10 .2x L3.0:.70. #4230.8.43/:.8:57.g7x:9.30 '.:78:30 /3 . 0397.99.904744 4.5720/04942..8..7.L320/:7:7.g507..x0 4.43897:70.:348.30 L25497.394942. 1 570543/0703947039.0.7 '. :3. 4. : #.90.47.7L3.472.39857350397:/4230  423 7423  8:8x3:x  /0 -40720  .0847 /0 3857.  #0.0.: :3 25479.5729/0.089:.07.42.L38g L3-:3gL3x00070.0.2-:7390730803:20.5g239::57498 .  #42.g/3.9.4:. 54430g .9470. 4.90.  573/0 10 .99547.:2/02438970.g8g L250/. /0 907947  0 07.g2507:: 942. ./ 050 .:9 73. /0.3/7:.3.479.-.' 0. $3..: L3 3:2g7 70/:8  /.0.g  .39373.24/0890  4. 4/4..3/7: . .3.x:308.70: 98g4-x3g4897g:.7.5.7007.9007.39: 8:5702 .702.  ...30 07.: :59. .: 8..7.47  4237423. .3xg8:5702g 49g7.0.9.0:3   !74-02.:3x00 :7-.:.g7g2/g .479..0.. 3070: 3/ 8 .g 5.7490/:5g 24/0: -.743..:943420  8910 L3 4/4.25479.9 L3    3.99303:2g7.0. &3.70    /:5g.43/x0 L3 .397-:9:.7:.7: 3:..98g4-x3g 3/0503/03x./039.0. 0. 8.0. 70.:L347.4342.2070::357.3  L3/05g79..:.43897:70.::72g79g870.:8573995g770.:-02.78.0050397:8.70./: .90  . .4540 5720 9028:30.72.-47/0:802L3745.3.90/0 .-7: L3970 &3.: /090723..78: .4../   ./4230 .702.089.x:742308.. g.9L380. 0.:.4207x:/097.. .3843890.:7x'0.7.4/4./ %0508 8g.90 /0 89g5370./7: .3:. ' 0.9gL3.9L3:5900L25497. 25490 70570039..70.x04.3g /0.L3g9:7.9L3 .. :747 /0 .8. 97-:9::  8:8503/. ..43897:9g/3. 3974/:8.7.g7g2/g30.25.  97-:9: 830: ..90 /0.9 50397: 203x3070.3g  L3    L3.. 90  $:.309073  07.2x 897x.90.x0  -g90. . ./0 .7g.0 /0 8:- 2507: 942.590 .381472.43897:90 /3 5. 2.8.'.957428:3  3 ..9g705700393/:325479.4: ..#4230.38.80 5489.11.. 9:7.:4.-0.050 4 .g. :7:  .  50397: .904720/0.:3xg07.:38 /3.90.g    05..9:7200 .:3x./23897.97  9:7070  -.4... :3: :3g7  .70.8:57...79g3:200 89: -73. 90  '.3g 2:9 .3:. !:93.5745070 /0 %74.70 L3   020/ . /0 34.7 L3 .g  .47 07.7.394942. .:347. $:.381472.3.7: L3970:: 5g239  ..:9:7.78g8.0 .7097...0 :3 8 .74..1.089.'..:.9:7.70..9.8.  29.5.00.%74.  . .43/:..5.:/3023  4.4..701:.  .3.3/: 05.g:3g70.:.780 .7. L3970. 0850 . 0890 4.$-: 7..:L313x.70. ..:&3.g574-0200.xg /3 2.94700L3.. 4.0 :  10 . L3 80..8.9  . 9.5g90.g8 .5  /.  901.g70.7 L3 %7.L3.0.39 74 0.420/.70.305g .0.4897x.4207.:.0704..70.7..  !73.:8.-070 8:9.3/.9 8.9. L31..07.  !0397:.8 8g 3.39 /0.910.790.703-:7   901.L/02438970..90 L78947  %:79:./L3./423::24/4..0 2390 ..x43.3/ 31:03x.g '0 23900-4074707.39.0&3.0899: .7034.3g50397:.80L3.:702.70 .9: g7 549.70.  !443../0.350505.  7059 :72..0.1.: .703:3:2. L3    0. .:2974549: 807.g9:7/0.5. -0:/0.3/ 8:07.49.9002g3g89797.. 0.9.98g2..: .43/:. #4230.7:3 89 .70 54.g2.0308.004.:5.0. 90 .70.g 53g /:5g 80...70.90 20/..:/32g9./23897.4384/.707..7 L3 .39....0 $ .gx..9g..97g  .:3:/7:2:747. 07.:/4:gL3. : :2300:  /423: L  .0 9L25497./039..:94747 5:79.00.7 . !4948.:95/04.:$1.47  /3 .:70.972884L3!443.. 7:3.4393::574.7808.50 /3 .8:L3  :5g.:85739.7 07.8:57. '030x..4/4. ..4:..903/3x04705.0 :747:3g70.73:.44/02:3x  4389.:..3/7:.2. 5745709..:7x0 /4230 9 /3 %74. 99:7 0. 2430/g  89.x. . :20.0 g747 #4230  %49 /423947.089.0L385. 1489548- 50397: 203x3070.0 9 58...g8g70.72.3xg.0:7 .545:..xg..0 7:248 1/0 9:7. /.:..9.x L3:59..4.g  :7-.03899:x025.25...7007.: .2. 573. 4.#23. .9:70/0505070x-807.35.09073g .7.7 0 90 .72.:97:7 L39020070.99: -.:9:7.7.393  . .. 7:7.  #:8.30 L3 . 897x.9g .47  /0 ./00 '.70..8. 0. /3 :745.970-:98g203x3g :3 0.7.08g970..4/4.8.. ./08:57.389.0..3:.: ..70 ..90 .25.0.0  901.3::  /3 . 0. L2570:3g..8 ..g7x47.

/0503/039g /02507: 942.gL373/:4942./g:.0   .:79g /.347  $0.3.:  .8.:397-:9.'90.L3.9 .8. :30 574.7474..4.7.3/5.' 0.3 5g90.x2.:.089:97-:980.#4230.907.g07.09.70 90.8g.30L3.0.:/423.050.4:.904-.: .

90 /0 .38.500 %7.79:7.g9708:9.: $82:3/ .07.947  573.xg7 L3.g8g4-x3g3/0503/03x. ..3 L3. .  570.7:70.394942.x/0239.:2 /.9.3xg ..L3.3g .00 97.30  .

:.7.30 573.59::.: 3907../3:.03x.0890 89:.47  L380.9.-8-:7. 5742:g 4 43899:x0 .:483..:.!47x /0503/03x.40.xg/02507: 942.0.25. %7.38.70...9g.:7gx.9.4393:g..3g  :907.97:7070.0 090730  #02: .4:...0.5.900/3. 0.1489/0. /0 .3 . -.901.8.89.4.3 :94.. . 57..8 L38g L3 89470 L3 572: 73/ /. :59.500..3 $9:.9479g 1.4393:.9.3g  L3 ..0 9 /02078:70/542.8:7.:348.x.:.: 1489 L3173x .9 L3:30L3.38.3.70: 98g:30.9/09:7.7g -..05x 703:3xg..7.43.9.   .43899:x03:29g542.g .8gL25497.02-70  8 . /0 .431472 .  :8974 &3.  $897.5./085738/02507: 942...:.3.47 x.9::24/0737423 8025:30.7490    :.747 !:907  /08.089.x.30.30:97.  .9g /0503/03x.0. !:90747 0:745030 .80L37g:9gx0 9050397: g70#4230 423 .089143/ .:8970.7080.: L3173070.3.8.g70.703  .:38080 L3 /0.09gx47 89g5390 /0 9:7.L38.3:.3.79.#4230  L3.. 53gL3.3 L250/.  #:8.079g /0 #0.89.709g .xg /0 2507: 942.:  50.3.70.. L3.:507/:9%7.. ..L3 5735.394942.431472 .7.0-:.4:x. . 4389.0   :5g.1. L31.59:.4./0.:9 74:#:80L3L3970x3070..7.3x0 .005..70.7..g 84.3::  89.0. :3g7 7 4.3g L3 0704.:79925%.3/0503/0390#42.438/07.70  4 410780 43899:x. 7g2.gL3 .  $07-.7.:30 $07-.38..xg7.70..94.2-:30:97.9...g /.3.::89  .73907..7.!:930 $9g30 9  075g90 9  7059:72.#4230.9.9gx .9 1..89.  80... %7.3g.3.L380.7. 1.:8970. 4 9 9g9g7g 9  9:7.L3.0 .x  #:8.  .54 ..90 :3:7 8.47/ .g573.  .397gL397..3.  97-:9.4:.43/x0 L3 .90 .3g :39.90.431.0890.4380. g:. 7g230 .05:9: ./0.43909 #:8.8g  5:3g..0.8.4342..3  L3 483.059.03x0 L3 .00970 3.7.-8-:7 L/.9 3:9g L3 .::8974 &3.g /0 ../030. :390307:/0.0454/3g .9.393 .  .::89    . .3...g 50397:8.07 85. .9L3.00 4 . .50397:.749 9:7. /0 9038:30 /3 574. 50 3./08.8g L3 /0.g 549.: . #423..25.7.9.3.3013//04.747  L3..5720.54L3970:907947:.g2507::.8.  #423.0.g 4/4.-:.0890.394942.950..59:.0. .90.90  L3 1.. /003.7./030:97..4384/..   9494/.3g 742313/.1.7  L3  /0.3.xL3...:4.0.. 39073g ...0770. 3402-70   L3...70.70.9: 2.3/0503/03x0 8../459.: 47.39008..99:/30.. /.88902:549.947...4942.0!:907470:7450303:70: 08.g8 .39073g.70 90 50397:.3/%7.' 0.:5:x300. 70.70L39:7.9 .0/9g/0349.  7g.3.xg/0...7g7g-4%:7.g.03x0 80.0 2507:: 942.708.5g9 !0.050 .43899:70.30 90  7g8.308. .3..7 2507:: 942.:.x..g70.' 0.3 54x0/4./3 .70 !4..70.#42.x:357. '90. /0243897.. 07x04..97:50479:7.:70 9  .1.4.00.7 L3 ..3  431073x..89:.8g 103974/:80/42301.0 -.0 .70/9470.0L357457.0/:5g. L3.70 9407.3/..1489.9.0 9.1.g.L38023.70.x. 8:39 574.x58x/0/7059:7549.0.3./050.38..L:.703:3xg. 0890 85739g /0 $07-.203x30.9 ..8. #4230  50 .393454 .0507g8.. 57490.  :390307:   -30L3x008 #:8..

709.8.8g70...../.390. :.8g:590 83:7gL25497.90.7.43807.094.80.g#423.74234 7:8g8 .L3/7:28570./8.0/470.50.79./0.7.g#:8.3  !0 ..7:35725...-.574-02.79.g .7: L3.9...2507:: 942..05.g  /..74230.30008:/:.0/470.5.8.8.03203900L3.:8g:7200.0747L3925.:78 #423.947/470.3:.7903907.438/07. 3/0503/03x0 /..3  0890 49g79g8g  .9L380.3xg 29..50397:.7 x.31089.8 L3.-0 L3x00070.g1.8g5.39g/3 2507: 942.  89.L3.800 549.: #423.0.g304.0.0-07.:4-x3070.L38g3:5:90.0.0.70.L 2.70.7g .3:1.0.:573907947:742308.5070 30:97..70.7890.97:500x.59:.3:80 /05..:9.L33402-70  57.#423.3 L3805902-70 7g9.7: 3: ..7g-4:/3.4.7080570.g7.3  !0397:. 4 .:.0.304.90..803903x.5./04.. /04.070 8:39/4.9.70970.

90/0.  /.39.::.. . 4g3.g . 1.89g .0.3: . 8023.9039079.90 7:80  .7 94.03x.9. .907947.804-.030.59: . /0 970.72. 7:8g 97.570   .90 .72.03x0 570.073::7:8 .2507.g .90.09:000.72.743:   $9:.9::7423    .43.070 .g70. 907947: 742308.g9:7 /0 -.79  43.9 .89.9.0.0/0.8g70850.089.

3/0 /0 . .43..03x.073::8g8025.72. -::.:.07.g 5708.7030.0.3 .1:709.0L3:590 8g/0.:947: .3.:503g:.0.44507.8g.1.7::47.03/.7g /. /0907233/453..073: 7:850397:40.9 5..9.5:-.x7423L3.7g :.9074230 8.L3349.g3889.75745:3070. .4.09074230 9 .7.07.0.9 /0 .039:..703/0503/03x.7029.0  -... 542.:3..:9 :3g70.9-:3:7 .7 -.: 970. .  %:7.g.: .  .428.40/0. .9.: . 74234 7:8g  .4393::708538g #:8.72.

570.2..  949: .

70.05:9/:0:70/0. /0 .79070.79...9 89.9L389./07g-4.  .397.7 /:0:70 /0 .9.:!4.: .2.70. 8 .: !4.79.251.79070 .:L3.x0  !0 .

9::.9 L3970.50397:23897:/0090730/085707.:78: :347 2.1490 4942.: 14897085380.2..0/:0:7/0.x:30 /0 830 89g9g94.:.7. 8.70  .72.79.  :0  .7:8g50397:/897:070...9  903x.44507.3: 7g85:33/ 8:3902 3/0503/03x  8:3902 4 3.72. :30 390750g7 .70 :50703 .90... 7423g . #4230   4g3.5479:70#4230.   L3 :72.4.09 #.g 41.00..800/07g-44942. 2.-.790 .1. 0.0.:!4.70..0890. /05:9.7 /.1489574.47/.30/050:3g70 8573:.79070.50397:..30 94.9. 3: :. ..89 7.9g 3/0503/03x.. 5. #423..9. 47. 8:8x3:95:9073. 7g-4  50 949 5.

 .

:2570.:..9570. 8 .: L3./081g :7.07:9 .9../..070.3. .g !0.3.3 L  47.47.4.802030.. /40.0. . 8g .72..7.  /3..43/x .9949.7  L3.x.:70/:90 0.07..:50 .::50397:..25.  97:500 7:80 .72.73.:41.7:8g.8.  94.807g:35:9073.3. /:5g:35720 0.070.7902.9 .9.0.7:8g3:8 .90 147x00  .:507/0714. !0.: 94.3. .. L3. .:30.::30 0.0/0.44 /0 ..14894579g. .90 74230 8g 4.700/:.3  /0 .  4942..7   . 2.  .0.9.  L38g. ..4540 50397: .88902/014791. .:30 7: 4750397:970.00.0890.$9.1:. 5:90..

72.72. 748:.x.9..74 80.42.7:8gL31.0.39:..43/x 97:50074230970..::89.:3g70.:2/470 9 L3970: 47.700/:.39:.x0  /.90.4.5g7.42.:5054x/0:59gL31.g9:7/0.3/.47 /00307.08.x  L3   .43/.:.9.-.72.g8054.3/7:073. .!0.72.30 %:7.:947: ./:33/.089030.7423g8g970.:7:8 494.:9.7g50397:L308370.::89 :3/54x0 /0:59g .. 01/0$9.930.90x..2g573.4.80/097:50.:0 2.g747200 .42.g:3g70.:388903xg.970.073/: .9728/423947:: .0 . 30/74-08..908g970.90.7449007.3/.x.:3g70..:.72. 8g 4.  /0243897.0890..89.002.:7423 0..90 74230/04507.817 9::.3/. #4 8g1..!0.7890 .2 .0.3.. .9 /00307.9.9 .70L84.1:8:30 /0243897.9.:14895:808:-.72.2.0 L3.. /:5g.x.!0.30 %7:5007:84 74230.72.

.8:57.3: '.70 808:8x30.30 L3572:..g 07.079g7.9 94. .x. 97: 8 .73.:. .9470 2.030 50397: 4.!0.:.x  L3970 925  97:500 74230 .:5738g L3970 7:70 '/  807  :3g70  .x.g70/:9.30.47: 0470 43x:  ..9.  .9.72. ./.:.0/9 .0.30 . . 1489. !0.7 L3 805902-70 4.x.x.43g797:50474942.70/:907.L25497.7 3:!0.3:  .70 4...574.: 1489 5:79. 7423g 970-:3/ 8g .30  .70. !0.: 2:7950890  /0 84/.  /.g59.: /4:g 70/:90  7.: 0307.: 4.   7.7..907 g7g.90 :590 . /4.9.70.. . .942-70 .42509g .9.3.070. 805902-70  .574.:70.   L3 .:5. .x.8.g:9..9g 43.30  L250/..

 .

.30 /0.0890..:. ..9  .72.3402-70.548-g .7423g.2039/3.4.0380 /8507. 817 9: :3 3402-70 89:.079#.x.72. .942-70  .9g  7...g !0.07.3402-70 :3/09.:9g /3 4.3. L3.3:2.07.0708903xg.9.9..  !0397: .90 4942. 07.

9g0307.72.4393:. 7g39 82.4701:g 85.:. .4393::047.7423g. 8g 570/0. /0.7 .9.39: 29.9572.3.089.079'/3: $2g7/.3/.g7:..30x :5g.3: .9.!0.397.9.:.72.42..43/x0L3.704.:  .0.-. ./. !0.9:..8:57.x3:98:- 14.3!..0770.8.. .70..72.4430:: 07.70./.::7:8.70.02-70.3:.0890570/. .30: L3.070 90 5. /7.:.$41.7:8g.7423g.72.30 L3925.941038.0 /. .2. L3!0.3454 .30L3925:.9.!0.7.50/70.7423g..30  .x.8.

70.9.9.0 50249.95.7289x: L3.5.007.#4230.9.8g304.79. L3970. 10-7:.70.00/05.g. .10-7:.7289x::7:84 9:7.0890.79.. .00.70..::31489..9 8:-5708:30.9.90x.0.8.7:2 !4.393454  ..9.900 ...0#:8.78903g4389.97.1.8489 .72. L3.701:.97.

0/0..:34 90.970-:8g5g90.0. 3/0503/03x. 4 8.34 97.L 7007.$. L3 .0/0.0/.07:9 70974.-0  #423.9:57023. #4230  L3 925.. . .9./7059:/0 ..x:$139:0470    . :747 :3g7 53g .: .g!4.9:570.7. 70.2. -7.70.00 970 :/0x0 /3 8:/: . .89....8.9.5720 904-740..9%7.g4/085g:-70 #:8.79.4: .3$901. %:7.8:57.790#:8.2-.7 /05.8.g70.0.79.:8023.. .

3 $901. /0 .0 90 8972947048147 .9.3:0890.3g.00.0070..g  #423.073L3970.807g 30:97.  ..9047/350338:.34 .0 57.7/.7..300 .g L3 925: 4899gx47 !:9070 0:745030 5g897.43/x0 25:80 /0 #:8./28g3.08 L3 .:..  2.431:7.x.  /:5g L3. .3. . 5g.89.90.: /0. $.0890..7g7043708::/081g :7. 8 .9 302:x:290 /0 .0:7450.9...

:30 .

:0  00..5g7.3:  .43/:8g/043 7g9.7423g . /3  :30. 4g3.0.7L3 0/3x./4..:.x.3:  .5:9:9.

:/.05..  :. 9070.500 %7.3/0503/03x0/0$9.39.g 50397:.:.3 3x.50:%7.:5g9743: g7 #4230 9  L2570:7g70 090730 13/ 1.70.947  573.3.9..'90.70. .0770.70  L3 .5.g /.572999:/090x0 #0.0. .39.:  $17 9:80.39079gx907947.7L3#423.. 3/0503/03x0 #423.70.8g/0.339073 3/0503/03x..8.8.74.4.:.0891. .:34.9:.:. $5.9.1489/423..70 8570 ...0/g78:/::.347/3x.394942.90/097.70  80 70..9:7423 !0 5...4207. .g970#:8.3/302:x:27 .70. ... 2507: 942.  '030x. /0..05070.90 .#4230.4942.:.-8-:7 /0 $82:3/ .9.:3 . 8 .890.g0g9:747.  :745..700  !0 5.  L3 ..: 43.39. .3.3.::8974 &3..:2507: 942. :0  #423.030.2..3xg.9g 89307 /3.38.9/0507843.070.3: .:94747 .8:57.70895:.4342.x0 39073.748g10L3..09073. /4:..25479.30  ..g.  2507: .25:/0:59g 9494/.4 29.g  .39050397:89.x0.70 70.70.: .: -407 /3 $1.3..'90..0 .089.1.0 /.70974.9.  5.:9.  .70:370.%75.x43...: .2- 80 .70 930..70.002..70.. 47.3 09073  573 .4342.400   L3 . L3. ..70.9:/05.  L3..  /:.3xg    !49.381472.0. 90 3/0503/03x.08070.574.3g70.80392039:!47x 85739/0:0 9 /0.:34.  07x04...4470 89.9. .708g  892:00 /0.:.0793/0503/03x.     L3 ..:38080 .3g 0890 70:30.4-74009.3  2507: .  483. L3. L3 53g .  /0..:#423.4:: . xg7  .9g 3889.g:9... 49g7g 90 L2570:3g .03x0.79. .434:g507850.7g9.: 701079 .9.573.5.3x0549..:3.g970#:8..30  97.3.43/x. .43/x0 L3 .00.. :/0 L3 5..1489 .05050.L3..:9:72g7/3. 7g8g790.0.030  !443.48 50397: 0.-8-:7.7. 3/0503/03x0  70850.4743.4::./..047 970 2.4/g  /423: 4/4.70.9g.4:.0L3..91.4207.8023.25.:.7. :2g9. :3 9..70.:. .  L3 8.90.71 .0 L3.70. g7 #4230 9 L3 5074.38:047090:3g7 ../07.3.7.-70.70850. .9047/0 . . 5:9:9 .38:30 573 .05:9:80.0 ..0 ..70.47..7#423.347/3&3.-0.007g7574708::0.5742870850.0770..43/x0L39g77702::549./::  %7.5479:7-:30..900/0.70.0 9:9:7474. #423.59.50.90.347 8 ..49.394942.8910 L3  #423..47/g7/0/7059:7549.9.70  .38.2.70 0890 2.0.1489/423.5.4317:39g 39070800 .9 ..4942..0770..9: 42308.:3.: 1489 /.:348.-8-:7.9.9.:34. ' 0.9  L38:/:.7 703907.7 5:907 2507: 942. 50397:.:80 8:07. 8:-0.7g 007. 2..90 ..' 0. 39079gx 907947.$07-0 :390307:: !73. .:94342. :3/0 80 ..43147230.:9g3: .900 9... 34 .7.4.9.4:: .4-740/g/0.:.x:347/0.9g797.-0  ..9.0 5:93/L3.: /7059:7 /0530 L3 70.04347   .3  L34..90 :8974 &3.79.. 80.3.942-70 .L3#423.59:.9574.7.38. 903/0503/03x../23897. 84. !443.7g 549.70.70:30.947.9g  397. 07.x L3 :59.30  /0 743 .:94342g #:20.

7$3.3 5.9.3g970. 50 3..#4230..xg7.: .:.947. 573.80.9.. :3g7 7 4.07 85.70.38. /../0 L3g9:7.3.54 .70.7.:.397.4942./3:.'030 8g570g90.L3.x07.2-80574290. :59.7/0. .4794/40/3%7. L3 . L38.030.  $897. :2g9.9 L3970 ..8:57..5..00.3/..974540 g7#4230 9  L3.:70 9 .g3907.g %7.54L3970:907947:.3402-70 .4x8g703:3x0.:.1.$139g /./050.1489.3.947 5:9070..8..9/09:7. 4 9 9g9g7g 9  9:7.$1.:148930.8:-.g70. 2g 9348 89:.#4230.:947. .90.890.4393:g .0 9 .4397.L3 .L3.03x.7080./89.4..3.3 29.3:: 4. .38.70/9470. .: L3173070..  #:8.0890 .9:7.g.704942.43/:.0:3g70..7.393 . ...x947: : $82:3/ .47 8:-47/43. !:930  $9g30 9  075g90 9   L3 :72.L:.070.8.8...70.25.9::42308.9 . ..x.  /003./0509743: g7#4230 9 L31.030./: g:g70347  :3 4.25.:397..  7g.0 .70.7. 2..89:.7.3x0 /3970 :.-g973::.  .3.09gx47 89g5390 /0 9:7.:7gx.:70 9 :7: 50  .3:70/041038.807.

 .7g /.70.700 4942.7047574280/0$82:3/ $3.:947:.:5g:..::89   80 .:94.39.70.7.:4.: . 70.L3. L3. 4..3L3.g7 7. 9059. . : .g8570.3 5.0.347 L /090723g L38g 50 /423: g7 #4230 98g807097.:70 9: %74.947. .7/00347    . 90570g93/: 808g07300L3x.  :94..:.7:#:.

942-70 .30 L /090723g 8g 3970 L3 0g9:7g /70.70 93g  . xg7.: .703g:..9g.0. g7 #4230 9  8910  L3 .3:.089:.0347 .03/../459g 0.:7: 4.03xL34..x...70.: 9:7.70 1:807g 30 2.  L3 .. .3 /0503/03x 7g230. 573. 0.3.7:/08:/ . : $82:3/ .9 5.7g  50397: . /4. .  925 50 5.L3.g .70. /0 0 .8:7.-8-:7  #0:9.4393:g :59. .3 09073  ..x.90.:7.394942.:34. 573 L3.544347L34/4. .  24/4. 0g239 573 . L3..4397.0.059g 5745:30708:9. :590  /423: 2:390.9: 0890 . 54x0 3049g790 .0-07g747/08:-/423. .95731.0. 907:.8049.70 3: 5g7g880 .. 573 .7:0890/0243897.5g997-:9: 8.xg /0 70:./423.0.947 1.g3907.!47x  . .7  L3 1./0.7 L  ..50: %7.:/4-3/70.41038. 4-x30 8573: -40747  /423: .7047/38:/::3g7 . .050.942-70  L3 x...03x.-x  89g53 /0 .3::020/. 5:93/:  70.38.. 4899.: 89. 708903x0 5454.70.59:..2-:5g.L3..347  :3 .70  .9g .:.70.70 xg7.: 50 24 0 :3/0 07.3 .

 394. .43909: L3.0 9:9:747 5:90747 390708.9:9:7477423478:-483:7g 0307.38503/70.7/003  L3970925 34: 573.L3.44.:9479.7. 9:: .-8-:7.  L25g7.0. 30... 2507:. . 02-g7 .3:/.9.30 . L3.70.: 3/70 .:3/70.!443. 4.38.:34 90.70 L25g7. L3..973.:g:: 573 .. 5..8.3:70 05.3.78g703:3x0.1489.:549.3.3843890 .947.54430g 3/70..23..9: :8970  573 .089.0 /0 .  !.90  70570039.3.  8g  4570..../0L3g9:7.7g  L 574290.7/3.:397.947.. 70:370.0  0702.0.172. .25.g 8:8x30.9: L 70.947  /423: 4/4.780 50..9L3%7.:947:4 9477:5.g504942.g. :30  .9 :3 97.g.. 83:7.70.947 .70.0.3:: ..908g30/4230 /0.  0.:947 13. 34.38.9 ..2- /0.3 ..897g 50890 5...3: g7 #4230 9  .050.:9050.2507: 942.07:9.: #:/41 .50 .30  .-.708 .3:/.90L3 /4:g. 070/9.:.3/9.. /423.033/ 8:07.50...7  L3 8. %7.3.:3g70 8g ./4230574-. 970-:. .

g8:.8:8.4310.70  504/4.059-9.7.4.x04.70  7:5.9.8. L3%7.g:9..9 L3 .:..g7..498g. L3..:9..9./4.1-305729/0#:/41..97:21.%749: ::80.g59.00 8..0 L .38.397.70 .47.70 .  /0 .0..7gL3.7.g. $570.:348.9g 50  ..079  /:5g .8g.9gx.4.L3.:780....4.9/07g8.301:07g94. :4.:3:29 573. 97:  . L397 4 89:.4.:.3g807g8..950/423.g50397:.70 5443397..g 5737..4 97472507.70.203 . 4 85. 0.'90.7.:947:L25g7.gL25497.0....947  90.. .:9:8:50.973.0.L3:59.94.     . /:5g 4.L39L3173070. 4.. 0. /42350$2434. 50 .. :. 1489 L31739../423::2:390.3:...70 .:3. L2-7g.-470050397:.. . g7#4230 9 .70 574290  /0 9.82.7.%g7#4230 987/0.g : .g:1:8080..774230 .:L34/4.747.4.43/x./0.44. 4.  8570./070  L3.4.0970.8. .89g5370.:7.890.::72.5g7g947 . 203.70010.7g 1g7g :59g  L33:2.0 g:9g70 9/0.54.02.447  /.::3..94..-.9.5.:/0 /04.89..:g:::3/0.25.0.::84/4.4.:70: 0.80 .:348.3.7/00.g 80.70 4...70 50 :3 ..39..:.:73/ 4890-4070 9/3 .:53/4/4.-g  0 4/ L .8.L3. 47 L38:309:/0.:79. 25:3g94.2.9.x43.g./g -g9:9g.970.890  97290 547:3. L35:3.: 805902-70    13//03903x..7g2. L397 :3784.047970xg774230 399:3/: 80 /423.0.38.89.570..8..:: L3925.750.08904.g .38.3.70 .9g /00307.. 74./0893::8g:.L38g .70  L38g.  .4.:2507.4...9::#:/41.. 748:97:50478.70 970.:5030/0..-30.23970.544347.3.70./g:.574.30  . 2.30307.4/4.4380784./0 423/32.:..850.09gx 80 570/.0  .1.8.::2300:.34-22.  423.g.70.9 L3 %7.2.4.:.9g 7/.g80.1.../01.8.701:70..00970xg78:747  L3805902-70 34-20. : $82:3/ .72.:250 .g70 /:7 80 -807g  1g7g -3/g  2:x .8g:30.:..:.5:889g537050%7.0.8005. 389.g2.90.50 5g239742308.80/.399:..743.g.7L32.x0 14.70.:94747/3440 9  #.425.9gL389g5370$:.:. #4230..:5g97:38L3 . /423::  .  .7/003  .947/3%7.. /4-3/-079.5000.70..x947.7.4 &72.-30...#4230.30/34/4.  2.'. .99L37/0..40.9 L397 4 8503//g 2. . .3 80 g80. .0.gL3-.. 925L3.572.89.25. .9g 397.%g7#4230 9 7/0.70489.x43.g .148930.30 .0890.90.0.9.: 2..7 9.790 .3402-70 .02:3x . 0 2...  9.947.38..790..9708g59g23 L3970.3 L3.4/4.430 99:8g:0890L38g.89:..L 1g..38.0 .3.5030/7059507/:9g  ./0.70 7g2g8080 .3.489.-.:34-2.  /423: 2:390.80399:.80 /3 5745703x.:370549.08:.0  L3784.70.g /.7.0 8:5: 8g 34-.:80 2:3x 80 L3/7059g 8570 $:..1489:.:9/05.L25g7.:970..028.390.07 50397:7047..9047 .747.00:3:970. 8910 070.4-4.30.7g ..7g L370:30.9:: .#4230.  :790.08:8g:..:509708.%7..9g  .50  $..942-70  .0..g545:.0470.00970x.0 947.L254/4-9g. 4-x30.9:.70.:790.0.g L2570:3g. :.:50397:L39...

:. g747#4230 0307.g-407807g8.7:90.70 .%:7 .L31739.:3g /3 x.. :.:0307.89. : $243 4.::89  L31.:.8.70.0 .L2570:3.47g8g: .0 .890 .7g  :30    L3 925 .9.:70 9 80 14720.72.gL25497.g 4 4.7..47/:2507.g434:g4.47 5:30..4.8.25.4903039g /4230. .8.7g.g .34-..83.xg 5..3:747/423::7423/070:370.#4230.7L3 . .g   .L 70.  L3:30:72g94..89.:.

7  574-0200 .0.9.9:7200 .1489/:8/0.0.570.:347/.3g 2. 8g..5g7g707.49.3g /.8943.4942.94.7:.0. .4942.8g 4-x304 897g:.9549.30380. 3 ..42:3 .9L3.72.:3:97-:9  L3.94942../ 050     /34/4.g0890..7080.4:.347 .25.5.x.2033xg70 4942. .  901.98g4-x3g 3/0503/03x..L3$07-.3. '030x.:250705.00850./0.394942.98g80.:943420 .8..30802.50 :03:.3:20 90  549./0 901. 709::L3.:L3. .8: :3/050 .43/x0L3.30 41038. 5708:30.g7 07053g.7. .394942.:3907.2507:: 942.g/0'..1489:3: /397070570039.#4.%7.7.:2507: 942.L25497.#4230.4393:.-007-0:#:200 L31739 :.0. L3.L3 .:59.g5g9./:: ...7..70 L397 4./8.009.9470  :5g .80/.00.40.9g/07000&3.9gL3573.:. #42.050/x.:78:30 /3 .70     :5g.9.1..30 .5:8g:..79.:47.9g/04942.3./3805902-70  L3    .0x4..8938:23.3g/0..  .7g50..00.3/3907.2:9 . !.'.394942.9:9::47549.90..00.89.073/.3gL380..394942.2:797g5:8/0.3.7.%2 4..7.#4.:./0.73.3 !0397:.07.: 3g%74.3900 $ .:.90.:/0 :30/4...4780L3.0L317439:.25.:&3.47/0.0 !72.3 L341038. : #..4540 25.7.9 /0.4317:39g.3xg .0g973    8g L3.428:#.30 L32.4393:g.7.897: .45L3/05g79.xg/0..:89.3/./:4708.7.:507.3.:/4239477423. 39079gx907947.3 .0/0 8:- 2507: 942.$00/3  ./: .3.747#42.3g.70L3.73:8 .44309./70.3g .. 4.8.4: .790  :5g..98g:590L25497.43/:8g/08:9..3/0503/03x0  2.0.3/8g147200 L2570:3g.g/3-..:3g L3.3xg./0247239. #4230.7.308907.L3.:72.4317:39g70.0..394942. . 9728 84 L3 !443.00 4 .:48..8.030.70.5735.8://0'.0.:L3.4/: g7#4230 9 7.g574-0200..9:7.3 :59.20890.. .23039g 7.4290..07.700 g747 #4230 L3.:7.0 1.::89  %7:5:8g:.. .07.: 5.780.8.::89  .070  :94.4393:. 97-:9::  8:8503/.394942..1489.70. ./..g203x3070..  901.0.4.70.g    05..42x.708.2g3g8970.x0573.393/ 8570$:.030/0.90048909:7. 0.4 :7/.0.xg.9g/3 .08.47..7:.0.0.05:9 8g7g8.420/.89.7.0.3:.: 2./70..%.7080702.79./4239477423L3.:L3.g 8g 70.: .:2g L39./0239..70890L31739.3xg .43813x9g5735.23.3..:3.050L394.73:..x0L3.g  4/4.x:30.9470/04. /:5g.9g '.0....9:7.3574.0.0.78 .0 7:248 1/0 9:7.1489.0890..97:..5.0.: /090723.' 0.1.4/.0.. /..70.8..03x.3L.4:4942.0 L25497.. 9..g  3907..394942...: .3g  /0 .050./3.98g147200:317439./097 L3.942-70 7.70..#4230.90.3g..394942.30 ..x8947.0 9 L25497./0.03x.070.' 0. L32...02:3 ..394942.9:   .3g80L3.35.7:..04 L3.0.02.3.g:9L3. :3g70  /...9/0.3 ..:.70.. 397gL3x.:7043:: /37200.3:: 5:38:-.0.70.g434:g. 2507:: 942.5..70 .4884.9.:L3. .7.7.:3-.0.:1489 8.:.38. 90    !49.947.7:.70  .0.9..x 7. &3..0g973  L3 80.3./g ./:8 L3247239.0.703.70.' 0.9... 4/4.05.-g7./:: ..9/097:5008:9.59:. #4230. 4. ....43/:./050 7:.99743:507/:9/:5g:59.-:.:80.300890.../g.25.:$82:3//0:02-:7 7000&3.02. !72:/4239477423.3. 30.: L3247239.053/.47  /3 .057.  573.770..:2 .43/:8g/0$:02.7.3::5735g97:3/070.. 573 . .970-:98gL3..97.7:.4393:.9.9470 0 L3.g ./.992.5.9 .4/4.5g7..0 90549.00 :397.43974:47947.0890:590507/:90/0.8L3:59.40.9 L3    3.30 9:7.7 L /090723g50 .: .: L3.g/0.8.3/g ..#4230./0 .70./0 .897g:..8. .394942.70 9347 ..42:3.7.gL3.3:./423947471.:3g70.7.25.L3  4.5729/0.07.957428:3 :947:07.3  L3/05g79.11..7505. ' 0.70.9 .70.:30..3  .7:.3::.7.79g ..: 7000 !4430  '.. .25.4/.9.572:... /.70.38.454050805902-70  .90/7.4:.!4.3x.00 4 ./0'40..     L3.. 4942.3.5:90.9L3:590050397:9743:2507:: &72.478.0704.5g .7:59.97.70.x./0097 .

7/37200.  L3. .0.  0..43. 3x.947  573.07/4.3::72g947 9:7.707:708. ./0.g.420/ .70 90 .0 .574.394942.47.80L3925...3:9g9. ..g7 3070: 90 . %4.0 /0 . 573.7g  0 07.. #g-403  .50:%7.574.3 304.:.70 70.347 /3 x.30  /0 743 '4/g  /423: 4/4... 0.7 /:5g 34 L3.9047.8.8910.570903/03x47 .gL3 4/4.:78: 80.0890L2570:7g7 901.393454: 3./0 .07.-0  ...070...3.02507:: 942.. 49g7g 90 L2570:3g ..802.05050.7.:3. /0 .05070.x./4203/0701::..394942.4393::  3: L380. 1472.g 3: .  L3.30 8:- .25.30.7.4393:.7.39050397: 901. .90.7g 50397: 203x3070.90.3g L3 70: 08.g 94x /423947 817 08.  /05:8080 :7g239: /0 . 573 .0 5:x3 50 5. L3/05g79.:4-.x:347 /0 .3xg .: -407 /3 $1.:57428:30.39.354.:3  . 44200.7.g  L3 805902-70   .38.942-70 .x02.3g 8023..x0L33.394942.345 .:25g7.90.5g90.5. : .:5g 9743: g7 #4230 9  L2570:7g70 090730 13/ 1.0 :70 2:..:947.. 09.59:: .70.25. 7g8.-g  . 4 ..7 /..70.43/:.70 .4::.394942.0:: 3.. :3: 97-:9  .90 /0 97.9:7g 0 4-.3gL3.:    L34.9g/0 97-:9 .7 .8.:g50 .8.1.09gx25479./.g089070570039.'90./0.80392039:!47x  85739 /0 :0 9  /0 .07L3.070.9.g.:90L3:59.30  ..79g304..4-.:47  L3. 4.. 4942.9: 42308.:348.' 0.47/.900 /0 . :59.0890.23g .g 4 34:g ..8..g7:.0.9g 573 -g9g.9..: .43909 80702.39.4397.:.8g.3 !73.00/4:g.9./. 5.90 .9g ..:L3.907.:. 29. 4389..0 /423:: 4/4.0.3.47 .47  ..3xg ..089. 573 5.90.  L3 g70#423007.9:7.:/.09gx/0.500 %7.:80  8:07.3::.97-:98:9.089.90 700: !4430 .-8-:7 /0 $82:3/ .70 1gg/:80 8g  ..:943420 .370.38.: /.:.

/: g:g7034750..3402-70 ./3:.947.3...07 85.70 .7.70.3/./050. /0 L3g9:7. : .  . 50 3.8:57.329.0 9.  /003.4x8g703:3x0. .'030  8g 570g90.:70 9 .:148930.70/9470.54L3970:907947:.3.:. .9.1.:.25.393 .09gx47 89g5390 /0 9:7...03x.:7gx.!:930 $9g30 9  075g90 9   L3:72.. L3 ..xg7.8.25..1489.: L3173070.g.704942.9/09:7.. ..4393:g .  $897.0890. :3g7 7 4.... /0 50 9743: g7 #4230 9  :59..4 99g9g7g 9 9:7. 80 .7080.  #:8.  7g.3:70/041038..L:.: .g 3907. /.5.54 .

59 .40..381472g7xg747L35.30.      .09.7089.70 .5%7.0.947..3:/0:370.g 97-:9 9:7..089:.3/ ../089./:. #:8.90 5:30 L3 .: L2570:3g .7:. 423: g7#4230 9807097..94.L3.005:80L357.../:8. .x0 ./14.0.g970 4 .7:80L3925g/:5g4.393 07-.79g8.0  /./40.394942.:.:947:24/4.347 8:8x3:90 /0 .25.25.9:7.:.::897.050.9479g3907.3  .3/.:. /:5.::89 80.04/4.:2 .7..203x3070.g/0573.7.:7..0.4047:72g94. :2g9.9g /0 2507: 942..    .3xg.9.942-70   3 :72.79/:42:389#423 .7.0  42394780. 089.90..702::.xg/0!4.:.: ..g9:9g /3 !   !  ! $  !.4:: .8.:943420  1. :7450 :3 34: 702 549../0. .3g970.9gx 549.  /4:./:.:348.024. 50728 203x3070.41038.  0.4..089029..'.9.70L3#423..90#4  0-07.-443/.::89  .0570.:8970.9..0 .0.42:3893#42.705./g. :72.70.:4389..:.3.9..:. L3x000747 /3970 .  !49.4397.39027 L3 ..: .4-..0347 .90...#.4477423 .:79925/.70 .L3:59...9 8g 5g90...4 .3    389.03x0.g970.: 202-7 :. g7 #4230 9 L3   L  54. .70..8.0 . $4.:/0 9373.x43...0890.950397:8.:/423 g7#4230 9  4/4.:7  .089..70.38.802030. .0.4393:..7902:9 /0.:947:72.0  544300 :. g747 #4230 L397 4 43g /423.g . 0890 70.985739g/07000 .3: 2970.: 43 394308.L3./078.L3970-:70 '.4.-700903  #.7/00347L3. 1489 .97. 25:8 /0 &3:30.x03:29g4./0.073:: /0 .9g.80..08947 .370. 3/.:7: 4.0:/0 40.9.0  0  g70 #4230 .x:3/542.5..0 .2-.9.80:5:8.47 949:  .:9 /423 .20890.047970 g7#4230 5.9/3.0 L3:72.4.478.9 2..x01.g .947.38..#g-443/..x  L3:2g9gx0.

/05.7.7 . 84. 147x.08:/07470 09.:L309g xg7.890 .  /0. :7g8.9..05:90.$03. 47 L3 84.0  23070  705700393/   /3 574/:.9.42:3g7 xg7/4.0 .405071472.9g 50 5..x0 :5g24/084.7.  L3  2.7 L3 x.  $.8.49.  L3  8 .5.2039.390 ..42:3 9 5749089.47  .70.:/0.073:47..!  0890. 1472.x47 L3   17:39.9..g4-x33/ /3.0  /:5g24/0:84.  807.79/047549.9 L3 :0  /. 2094/0 .70 L313x.31089.070.8g 574/:.30.9:: L2570:3g .7.9L35074.40 .39.g 243.0890 .x47/089:/02. .g 572 23897: 50 /7  !097: 74.0 572: . -.47090549...23g70  /05479g70L3&3:30.3.0.3.039.:9:7.0 .702::. 2.9L25497. 9 . /.: 90703:70 .x43.05:98g. ..49:7 .:.. .7..3..0  3907/. ::8 .90  7089: /0 :39gx 0.970.3 .90 24/000 84. /081g :7.-g .900/3.:9479gx47 ...40.43/.. 1489 /0.70.3:747.9.25.70.70 :.8.: 1489 .7.90 ..3/: 80 50 .: 574.   .4:39.70/0.9g  .38.9 .0 89./097-:3.047/0574/:.7   /3 90703:70 .9. /024. .. /3  .4393:g. /0.908.039.988902:5.L3.47 /04.81.. 700: . ./.2. L3.490  70897..g700/02:3.70 .0.700 1.59: .8.x4382  .70 84.: .90  40..43/.x471.: 1489 .:39430.44:747 .4393:.90 /0 0025: L3 :.. xg7g30.70.7089g70 50397: .80./ '7.g7:84.g 089.0  84.79/:: 14483/ .24..-079gx570805733907. .3/.05:9 :72g7505.70. L313x..9.. 4.g7 5745709gx47 5. /:8 .:9  .79/004. 4:.70 8 . 70...0.70.25.7 2094/00 144890  !7200  8 .42:389L37.:9:7.9gx .500 '.g .1.5g95749089047..:2 . 702::.0 90.0.7.08902g8:7 L33402-70:.70.7047/0454x0 25:3070.0.00..9L25497.: L25497.4.425.  $9..9 7:5:7 /0 5.09..70.70 .:1489/05479. /0 7:5g7L3:/0x0047 00/3x 2.0.89.    /0 L3970573/07 3/:897.073/394.xg L38 .79.0 570.79.09.g2 ..70.40.4318.389 50397: ..70 07./0.5g7:9g L3 242039: L3 .3. /0 8573: :30 /8/03x0 -07..42:3890  2..: 1489/897:070.70 14 95745709.g.709. L25497.:L35g/:70 ..:g1.70 80 .439089.09.g  702: 5.05 :59.x43.7.4342.7: ' 38  -.7.394308.09.g. 005:7g7.:70. 5:907 549.9 50 700 8g  3:20.70  /..9::  4780.: 089.7g 80 0938080 2 . .0.9:3:.xg7 .0./.g  .5047/0.40...x .9.5739074. 5:x3 /0  0..790 ..g.: 2:3.x 7.:45:8708903xg702::. .x43.9479g ./0 /3970    57397 :3 :3 7 /0 7g8.7050397:70.5.47/: /0 574.gL3.42:389  g8:70L3. 3.42:3 9 L3..45:70.: 5:x3 850.43. . .70.381472..8 8g 7089.40.  L3 :72.43899:x43.70.0 574.570  L3. /0.70.7 3:2x..3990789 4.9 574908900 xg7..7.43/x47570.9::303903805745.7. 5g97:380807g L3 :.3.0 4/. xg7  97.9g  573 ..9g .9.905.742:7  !3g L3   8:39 . ..84.0890.790  47200 /0 708903xg .09.  :30  .9:7. 2:9 .9.4342./:5g/4:g7014720.9 .0 L3    .942-70  L3970 :7.073 .70./090723.g ..3.1.59.70.0  4.9 /.00 570:..3 .3 /0 5708g  4.:30.. 054.90 2094/0 .38.450-07.0545:.089.g7  .70 .7.  L3.7.1489.9.7/0 /00.:78: L3970 5074.0:: /0 97. :3 :.g70454x  3.-7:9.70. 8 .:8:572..g 5.0/39704854/g7.5.70. 70..3   !0397:.-47.00750.84..40.70  .70..9..  .x 09./.x43.7./g:.70.:/07 1:3...9..xg7g3890L317:390.  ..7.x43.3/0549.:89.3.9::/089.34. g8g:/ .7  .8g L380. .3   .053//32..23.9.580/0:9.4.  #423..::8.80 L3  :7  L3  ./0747 50 .0.43/x 2094/00 14489050397:L313x.. 5745709gx 57.::  :.-9 ..70 L32307/3'.:.90508:57.g9:7g 5745709gx 89.:84.70.  L3. /0 5.904300xg7 494 .4:747 40.7054x030. /85:30.   :7472070.43974.82: 8.3 . L3    /3 8:57.89 L3 5.90703:7472.x. 70.05:9 3.3.390700 930709::  L3    . .347  454x. L370897.7702::.08L3%7.07000. '.xg/0.09..428. 3: .89105:93/8g970.x.47.9g L3.  14..057.9g .70 9070.43/:80 /0 0470%g9g708.0890.9gL3 /07-07..9 50 .4207. :307014720.742:747 /0813x.  0 .-/.7.70.790 /3  :7  L3 .xg.94.43/:.7089g7  /05479g7 53g .42:3 9  -0301..9.9.00 /3g:397: 5.9.  4.:2.7 L3  /4.7080231.3/708. :30/4.4. 3.3.-.09.70.:7.4-x3:90.4  .::893:.0 .90 573 3.: 43899:x..79.-:7 .08: /0 .9/3..5:30..-545:.8./..8..0 : 1489 25479. .:9:7g  .x L3.40 397..02-70  L3  ...4.70.7.7.99 574/:.40.-:747 47..:8..9 .xL34308. 4.073 .3. 3...3. -7. xg7 8g 1. ...9g7 .4854/g747 .7g-4::.039 L3 147xg .702::.../459.. 47 2.: L3 .7.70.70/0. .7:: .7 .300.4318. ..4 .:3x0 .00.42:38953gL3 L34-740../459. 8 .L3.42x. . 8.x..47:5070  .:057457070.40.42:389g .43899:94-0.0.9 /0 .0.79. 24/0: 89.4318.70.. 4.9.0L394. 89.$4.9.790  .-0.:9.7.40.70..70..3..3 $:. 2-4.:9  .70...70. 4-..90L3.947:7. 3/:897.05502.7..2:394.7. 89g .70..945:9073.9g  .: .43/x .9 708903x.2g8:750397:389.0.:39073.

7.g /0..9 L38g  /10703x0 /.x 0.:78 .0397.90.030 9  .:57419.  54430  87-  -483.x:3  .: 089.039:.0 L3.23..0 ..0.x43.4342.0.7  .47-747900143.5.9g 50 5.5.1489574.4342.:  :370.90 ...  :.3/:89701g7g.x43.0 /42.     /0 574.90.089..4342. 702:: ..50  .0.4. /0 .9gx.7082x9549./0.g .97. 3 50974.7742.7./07.70 5700390 390730 /31489:2507:  L3.x47 -4 0.: 3/:897.70.7#423.70.:30/8/03x0 L35.:.89.9g .. !443.039:. /. . 80 390381.4. . 70572g7 !72g.9.70.4342. 1489 704.70..: .: 574.:42:39.:5.x43.70. ../0.0 .  .:94342..5:9:9203x3047/30.0. 47.389: 9.  :. %2 4. 84.9g .9g/0574.073::74238g9729g97:50/0907233/7:5070.80 093/ L394. /0.0 /3 #423. -74. L250/.:.:7. 1489 .9 .9::/0.79g  8910  57397 4 2.89  L3 8023 /0 5749089 047: 0 .  84.#0.43897:70.7.4.: .3x.0380 .:9/.. 702.: .84x08..7.  .&370 /3.70.:3.  :5g 702:L3....-.  #423.8:-90 /0 8:57.9g  80 970.024.4314729.4342.790 !.438/07.032039047/3 .4:x.03  ..570   !73 .3/542.8.43/x L3.:#423..  3g:  L3 4.70.70 .9gL3230:. 0.05:9 ..0503/:897.9/03/:897.: 70. /7059:/0.80 70.x:30.09.7g.70.70.573..80..9g 3.70. 3.0  5072. 702:: 0470 047: 0  /89.04/4.x43..70..039:.70...00.:70. .9 .94..0.70.25.9 .g 70x0..947:8.:14898:53x/0 :3/7820.  8:39 0-07. 70.. ..9.70.43.3 70570039. 20/::  /0545:.3/ 1472.:94342.90 .x43..04/4.2-:78.3x47.8g7g23g 573970 xg70 .g#423...789..90..70 L3:72.9::3.54 3/0503/03x...0::7450 .70 3/& # $ $ 5745:305.2g .70 1g.790 #423./0.9:7.:4-.x /0x3:x 549.0 8910 505.70  74970 ./0.:57g-: 70.g 1.:79.3 39073 0890 /084.82:L3...03 574. /0 48. .g97097:500%7.700.89.7. :3: 2....9.3..'.g .-7.70/02.9. 702:: .907.3 39073.2.    .79/: 42:389 #423 L  7007..2.: 08.9: g7 .L3.. : 43 3.42-3.9:: 3.70  7423 /3 .  L3 ..038.0 .0...3g  :5g  .:./039:  .70.3. 0.  09.44.  :94342.89g /0.9.: 08.x43. 89.0.43897:.3.  80 13.9. :3 702/024. .70. 7.43.g7:: 84.x47/542.0/94549.02-70..2.70 509072038.2:70 570107.90 80.: /85g7:9/050.00 970 574.84747 090723.3989. .3 09073 /:5g 70.0308.7 7423  573 :370.0:8974 &3..9g /0 . #0.70. $0. /3 .g7 L25497.: 08.79/8.:7450.49.:9:7.3:./03489.70.4/4.024..43/:.43:3..479gx  . 09073g . /3.7g /.43/x0L3.7.   .-84:9..-.039 4 x.70 /.43/x070.07.9...3039.x43./23897.0890.  L3  80 7097g80807g 97:500 84.70&.4342.0.0/3970#:8.4.2.43897:902:90.43/:8g /0 .9.3:'.7..574.!7..79. 50728 7047039.09.0.9gx473/:897..g7  .0.7.x43.94. /.: .9479g 850.  .250747 . 50397: .7....9.9.31089. 7: .8. .9gx03.9.9470 090730  .5. '0. ..943.0  84.454..0370. 84.x.4342.8. L3.9..:30454x 390730  4.:70 9  .4.574/:.:79 8 .307g .3.700 5:9070.90 31074.4.g07.89g 574-02g 3: .030 9 .7.7g 20/: /0.9gx47 .708.9::8/07:7.7.549.9:3 34: 25:8 3/:897. 5740.. ./473x. :39..3.9g  #.7 4. .0 0.9 L3 24/ /0480-9 573 ..39073g .701g. . .90..790/3250702:93.g./0897g2.x30.70.0/1.#05:-.1.0 $0L3.:/48.7.74.:94/090723g7 0.0 0.  /.942-70  43708: 489.70.9g.039202-7g.4g70.g 2 .g7 :347 L3970 70:3  /897:070.g L32.438::/0:947. /0.8. :1489.489:7 2.0 9.07:9:.07/0.42-3. 84.38.90 07..:39.79/:.42:389 .  L3   /0  #423.:943420  43. 0.0..382::  L3 5..:: #0. 8.x0 .9479g.:.40 .5. . /:8.1L38g/0243897.09gx L3 .89g 2:9.  . 573 01479:70 . .9.0890 .70  0   L3 2.43/..g#423.8.x0 !.7.43:3.09.947.95454. .49.0.43/x47. /0.70.70.7.947  L3. 47 24/4. /. #423.x  7423  14723/  L3 13. .g..43899:0  8:- . /3 &3.g :7450.3:8.050L3970907947:xg7 #423.38.49.  %7.70.:90/02094/02.: 08.750907203:38 ..9:7g ..9..903/:897./0/0..7.39074.  0484..43/:4309.3  43899:70.90709702/0705708.: 5.0 57.0890. 8.  .7x.x  #02: 0.4:x0/3#:8..2-: 4 5:9073.L 2.00.7&#$$ .07:9.:1489L34...89g.:5...7:507843.70. 70..5473..7. /0 !72: #g-4 43/..: 8 .  0. 7047.9g3/0503/03x0#05:-. /0.0.84.947. .94 $4./7047 .9:$7-4 74.4384/. L3.7 50 5..2.. /0 31472.0.739073.9..9470.:9. /090723.070. 2g71:7/0 .0070 . 39073./4.:9g L3 94.42:389  70.903/0503/039050.4342. .2039.4.. 3:.42:3g 2. .:0x  $1.7.9047  !0397:.0 03.    L3  .439/03/.05 2 .7.3:3x.

79/00 549..x43.5..0 574-020.3. :30.817 9: 7g-4:: 570903x47 &..4384/..3/.3/573/0.70 .5. &3.8g /0 0470 !45 /0 g80 9  . :..7.89. 574.:#423.g303 .9.  0. 30.70  00.14897.7./0.g1.90.397.:9:370. :370.479..0573.4.30  438: .. :37. 4x.438  g7 3.7:.  2..1489/.79.900.0/9 1. .9 &3.90 :370.70  .. 574..93.1489L3./:3g7.573390720/::.70.9g00.70  8 .059.x43.L3 ..7. 907947:: #4230 L3 :/0x0  .43813xg9g/07005730.89.9: 3.9g50890/3 8:57. 438:: ../708.5:5:9070.9g701472.30/04.7: . #42347 /3 %7.49.x.339073.8.g ..00.38.:148948070/02g8:7L3.43/x43..9:: 7423 /7059:70 -079gx0.-0..850.41g72x.3/.90 L3 :72.: #423.:x /3 .08.. 431073x.7.43899:70.x0 :89x0  #0.: 4 8:57...5. 3974/:.0890.2. 8g. .7.9.70 43899:./0.89.05:3.9.-0.3 549.7 7423  .xg /0   2  4 545:.0. 41079 /4.90:7x/0.42:3.9g/0. 50397: L3....:947 L35.: :. 702:70.x43.4342.70. 073g:x  !74. ..:37/0..:9.  070.. 9070..97::549.0.7 .:9 .:43/47  L3 .7..:348.g &.089.#4230397..-..0  !.3x.7.43899:9 .-0.4. 347/:: :. 2:x:29507423.50397::31.L3850.4./0x3:9g/024 07 5g239:... .89.x43.9.9.:30 2.9 L3 97.:2. 4 4.7L397 :389.74230 9/32507::8974 &3. ..7g .570  /0. L3 %7.9 L3.70.0 97.4.574..3.7g .20 #423. 84023g 57.x43.9047 .9L397.::.7.g  . .43x074234797./0.70 /081g :7.:9..70 4 007.70 8g 570.5/01. .47547.0.089::92573. 1489 0.g949573.089:.:94/090723.9: g7    #   .073:/0.90.0  .    .70  L370897...2 /0 L3347 .9L3&3.24309..: !:90700397.039-7:8. 23/: 80 /:3.70.3.907:3.x43.: /4.024.9g/0.  $1.0..02-70  : 949: .xg.08910/3:745.g .8. 572.43899:70.9. L3 L3970.14890107..4/.70.g:9.9g ..9g 4 34:g 43899:x0 .  .70.9:  L3 5..x43.L25g7x70../0.70 89.303907.1489.43974: 549.: L25g7x90 L3 .70.30 .:.:/0.gL3. .. L2570:3g .:/0.1.38.. %7./090723. 57010.438:.:/0.  &370. .38.3x0  70:9.005074.g.. 74: /0 .31089: .7. 1489 .1489/..70.9g00.3/ 10/07.9 .0 L3 ... :3 24/ :39.0.9g 00..  .. 7.073:: .9.70900 00/3./459..3x07043. %7.9 /0.329..4x:70%7.70.70  .:0484..7x30.: /090723.g L3 00.329.9..  %:7.9 8g 4 4-x3g .: 1 7:7.70  05723/  /473x.0.7.073:: L3 :/0x 07.38.43..:.03x/394. .9g50397:/0..3:3x049g770. 805....:94/090723.573. 5g.:.70..5.43909: /081g :7g7 .  /. 9070. 1489 .3.49g7xg753gL3 .5:3. . #423 .20370.02-70.98g 70.3g .0 ./23897.38..574509.3/.g4. !.-..70.9/0/00.4.:34. .g/0&3.xg7  L307/3.057080.  :48.9.203.x.9.30 /0 .700..0 . .... 805902-70 .1.570.  L3  .370570039.08:30   .3.1.708g /0. 80 ..g9470. L3   .7g  ./:3.9 L3 :3.: .97..4.:5.x43.x./0..-0.90/7.7.:34. 08.70 .947.9gx470..5.-... .7.00747 5..3.9: g78g49g7.43. 00.3/ :370. 00.709: 00/3/0.89.7.g.7 .7..70.3.9:: !.89.8.4. '03.07.:8970.700./0  148905745.78    0  3: .9.7g. 1489 .2039.9g.3.x.x0 /0 50890  24.0.x.79/: .7 3.7 ../00025: L35.8.503402-70 .0: /0  40..91.  /08. .  :3/0 5.43899:70. 49g79 :370. /0.  4. !.. #g-4 43/. /0 80.25g701472g/0..%7. 39073.9./0.g 700: .3.:3:438:.0.9: .9.9. . 1489 L384x9g  /0 :3 5747.:.0. :8974 &3..3/0503/039 1472.90-079.9.7.::897.4.9:/0. .90574. 572. 70:9.3.30  .70.039..30 .8.:3:74:0.0. 1489:72./23897.38./0. . 2.70 3.#4230.. :37  #423.70 /:3.. :3: 89.9  50397:  3402-70   43708: 0307. .:9g/0.x43./459.7: 8g .97-:x .9.43899:90L3  3:970-:..75x 3:290 5g   L3 17:390. .90 .g970#:8.:94342.g7:37010.L3 970-:.00 3899:x .9.x43.9 L3 :3. :.9g/0700007/3.09gx0347 805.479.  70..0/070..9.942-70  4 .:70. 0890 89:.7.x:3 805. /3970 573.7g/02. .438:: .7 L35.0.7.39g 0.70!:907L3%7.0.30.7.x50890 /04.74230.148970.0.79/:$4.0 .0 . :.3. 397. 3447 7.047.0/0.9 50 $09 !: .0.2039:  5:9070.549.47.70.7L3.39: :.790 $1..0 4.09./7:. &..0 89.49.2.7. :.g.-47.:94342.0893:  .:#423..8.x43..7 70570039.:348.0 /0 .30 . .x43.30 :/0x00 07.1489L25g7x9..9 .74  57.073: :3.5:90747L389.:5.:5. /0 !. /8.7 /0 47.-.9.g .7 574-02050.:7.30.0  :7-.9 .4..43/x0 L3 .:9074.:..90.7.705730.x43.8.3.90 /0.9.L3.4743.8g1.84..38..70 /7059: .42:30  42:300 5:90.9 /0 L25g7.x43.7.30  /:3.. /70.:28.9g/0#:8.98g0704.!.43/:8/0. :39.02-70   .  L3:72..00.30 L357.7.0#4230.7.. :39.49:7:370. -.43..43.047970574./23897.942-70 /. 89.9.4389389.7.9.7L3.3. 70:9.78/34... /0 :370 .: ./:3.9.4.x43.9..3.8910573.90/0.0  .

 L2539 573 .-.  .  2.3.8.:94747 /3 .303970.#42.4.  #423. 4.00/4:.7.0  L3 :72.43x.7.790  :.0243/.  $9:.-4. . !72:: #g-4 43/.9.

:9479. 790 574/:80 L3 x.g7 24309.:50397: .49g79:370..9479g.43813x0.70 .4.70.0:2.08   3:.1g..90 .70 7g85:3/0.34::89.9../. :39.:#423.. xg7  $9.0 8:5: 47 89.3x....:9 4.0x549.70 L3970.0   :70.479.0.0. 925 3.390 0 00.9.3.0 57.9383.70 9070.2. 2.0. L3. :9.L3925.80L3:72.-4gx08:-84::  43899:x.70!...039 L3 5.905:-..3/..032039047 L35..90.:7...9 0..907:/024.   .02-70  /0. . .0 .39047903.9.7g3:..30.3/  389.7.7.38.43420 .084.2039:: 085470... /3  .71:3.425.7.. 1489 897:.g  .9:7.0.5745709.-07.L370897.x0  .79. .43897:.:.0 /3 #0.0  L3 925 .7../.438/07.7/00:30./0.790   .: /0 .7g 1:80807g 570.00..9.59.:348.:9:7 24/0730 :3.40 /0 0 /0 7047.:3.724 072 570/423g 2.9g/0701472.::. .9g5:9070.g 4-807.8..574-0200.4342. 1:3/.:#423.g . 057457070.9g2.  L3 5074.:7....-57074.: /089.3L3....08 .7.L34.7.   .74724.79/:: .039700:7-.x0..2: !.70. /0..90.02. 1489 390381.9 %7. !7. ..::3.709: 00/3  /0....:3:. 3/:897.9g 4 8...94 34:g.545:.. 0 07./:8.70. .9. :503   :.9g L3 43947: 1.070 09.g2 1.90789.30 !74/:.5745709.890  7.0 90 .70. /0 5./:3.94..:: 897g3  L3 .70.3.8:/0.79/:43807.-.5.g:90 L3 5747.2-g703907.8g.3x08070g808.7.38.. :347 2 .7.3402-70  L3%7.7.039700     .089x 09.:.80  /0 549./7:.75.39L35.5479.-.303./090723.4.  .4342..3402-70  %7.0 L3L3.:49g79 .0. .7  .3.7g573/0.90.08:/0.3/.. 50  2.2039.g7 84.x43.0890.g../050974.8.70.:7 4-0.:70 9  '.05:98g8025:3gL370..70 ..:7.0 .43...0243. .7.7574509.49g7 xg7 53g L3  ..00!.-80390 947  .0890.9 .:#423.802030.g/070 .3.. 0..70.2:9.90/3 ./0. L3.47. 3907-0.543/075.L3925..70/23:.70 :2g9.70 70.9: g7 1472.00 /0 .90/.x.92.70570039...9047 897g30  .08947. 7g2.7. 702:: ...4342.2L3708973/: L3  L35.907:3. !.9 L3 /..:9:7./:5g701472. :.70/85:30.50..4389.59.4342.0 30.9.9g00.0 700:  L3 .3x.7.43897:.: 49g79 /0 .3::/0.  .70.84.2.3.708.:/0.9:37425479.708.59.0.5.x43. 3   ..0 /0 .4342. 7. 57080 .70 /0 2. :30 70.. 74230.g $.0/3.:5..L3.3.4.  /0.7g1:80804.7.70  /0 4 34:g 43899:x0  00 2.9: .1472.54547::  4: 89.7..3. :370.74.g L3.. 7..39..92.x.g.7.gxg9:7g .g .4207x: ./3925:.0 /0 .:747 /01472.0.089/4203: .0 70850.x0 .0 90 0.00.:9.80L37g-4&370.:9g 3/:8970 209.: .:59047/3.790L3. 543/07 ..3 . /0 3.  5745709gx0 5.90/3x...570.7g/3  L3.0/:5g072.4380.  431073x.. 1489 /423.90.7.947. 30.039/3../0..43/x0$1.70 L3   70 9070..0397.947 3/:897.70.2.0.:.:31..0 43899:x.30 7.7..9:9:747L31.0.4207. 4.2.:.31..g:9.g L3..05 570g97050397:701472.8...2:3.747 5745709gx 7:7.g7g 9 g7g 0 9  9:  .7. 2.70.02.x./0.  /7059:/0057457070L3.90.:830 57485079.9L3.90.0:2047 #01472.914720473/:897. !.70 1.g/3 /.2039..3x.4342.8.947 %4..5745709.70 9070 /0480-9g ..g 05479: .57.9g 89.5745.. L3.3907-0./.g 4 .3:2074.79.0.-.4.59.x43. 89..7g  $0 . .5745709.:7/0 :99.9. 0 .98g.x.089000890/0813x.:49g79 7423-:.80 #0.30 $9:.0397.9574..2.0390L3.39.9 L38g .7g  8910 /:5g.7: . 3907.2:7g 0.7./23897.70 570. 1489 1.7 L3:72.: 507/:925479.: #423.3.89.974903.4.30.  .L397:3747 /7059:.30  .g.:1489. 1489/.2/0 /0. . 25479.9 /0.:.7. 3/:897. /0.0 80./:5g /:5g./459..0.0L3.80L3925.90747 5720  /0 2g8:70 08.808.x43. ./0.23. :.703.&370xg7g320.38.790:7 L3970. : .70397.709 .0 57..90 /85.947.9:.000.50 0.:9 3:2g7: L3970573/0747 00.05:9 .43420 3. 0.7 .9.71.93/ 573. 549.700.7. 25479::  L3 5074.0/0.9g /.:93:207.0 .9/070.8.0  474.  :.0:2.02-70  .g  .70.90.49.9:37425479..9g /0 -4gx.43x.254.g L3850.047 -079. 549.0.7g ..g  .2039:.908 .79.  . -.39 L307/3..747.43.02-70 .84.g.78 '078.:.00..0 5:-.0 .70L3 :72. 3/:897. . 0 1:3/./1.59: .089gx 8947.x L3 :7: 5..8 573.....

  907.27.3.x.g0890.00 243. 00  90. 50397: 1472. $:.g.08:/00934030.9.:3702549.x478.7 5.x.g !.08/0.7044.9:/030.43.  50397:.7.4::.4::.4047'  08097.  #42..0 50397: .: 7097.97.370: 0 908g. :.0.434.02.: 4.3 7439:#42308.9743:: /:5g.81472.39g. .30 .393 3:   7g9.x43.79/0   /0 7:5g7 549.      934030.:7.  3:282..5g5..8.g..90 .3/ L3 0890L3..  L3   .9479g203x307 L35074.89g7/0.:g3:2074.70 .g 8gL3.3.90/3 :745.7044.:70.:2 .9gL3:20.x:30549.9089.80 /4../385.79/::. :3g7  0g9:7 /4.742.-0 5g97:3/070.7..-.g.9gL3 L3.  8947.:2742.0 /.70 .70.89.-47..2039..9 .0:.03:3.  570:.9050397:.700.907:5g70 5.70.3.9050397:.0/92..4207.4.0.992..070.94/.790 8.70..0570.3g  ..x43.073.:43394308.545:.70.9g...7 4780.: 34:.09gx0347 L3:72.3:  .x:30:30025:04.:94943g/3574.x43.L3. 572 23897:.573 ...7..702::.g/0.0 347/ 5439.g1472.x0 742.:7.479. 742.08903907.4.053/.70/3x.0 .0890./40.389.. 5.: 570 0/390: !    4389.:9/0/.0g9:747L3/0480-.9gL3.79/ 3: .9.907: 47/ . $.080.708. 505..742. 2- 74230 L 7057039g 742. /0.43/x0L3. 0890 14.:7.89./0.39gx47039.804/.7.0 072.9:8. 54547:: 7423  .4743.7.08:8 .. 4-x3:9 2.  02039: 1:3/.:!.3g7.7g/0 . 9.805902-70 L397 4054.02-70 8910 !.gxg239: :7-.9.070...1.0890.073g7 . /0572 23897:50/07:5...0 #42.0397:/05:9070 L35725.0890 8023./047/ .0890:3574... ./.::9200/0.70.80...0 8.703:3x.89.7g2.4393:g 53g .3 L25g7.70 .g   10-7:.:78:80.790.9 L3  .  7000 57419g /0 4.3.80.4 0x 94.:947.79/00./23897.3...79000.97:: /0 .07.708:30.0/.  .:307003x0 .70 97059. .070.30 L3 574.: ....89g:92g.0. !47488:2 47..08.4 742.9:%7.09gx47 .90  /4.:9:7.0 .0. :3 5.7  702: 549.9g /01472.347//0:3g70 89g 3:2074.0/0.9 8579:.2.47/380..3..:70./081g :7.9..3.2190..90.0925:7 /3%7.38.389..8./459.9.30.gL3.9.90.43/:. .425430390084. 1472.742.70.70.90.70/4:g14720/02./897.70.  24723900/0.g970545:.089:%7./. . L3.073 /0 :3:30 3.8:8 . /053g . . 0890/4. :.#4230 3.4743..90.4743.70.-07.70..704-.9. 4-x3:9 8:-   /3 3:2g7: /0 .x43.3/ .4. ..0549.7  . 073.:9479.79/:..3. 24.:9479.0730/0 :3:303..90L3.9g4:3.x:30549./g:.g :. :.90 8570 0025: ..x /3 /70.0: /0 .  -4.: 2430/0 /0 -743 /0 .7g   0890L3.3g .$39.3.30  .3:  L3  1: 8g: .g :3 :.. 2.073:: 1472.9./ 09.0 L313x.443 9 L3.30 .50 /.9g .  .077 .72. 2:9 8570 072. /3.907.0.4397-:9.2-74230 .308.700 L3. .x:3/009702g/70..:30 8gL3.704.0.3L3.700:07/3.3x005.59.7::  8:39 /4. 57074.0  !74.: /:7 .:.:.70.27.1.79/: 072.54./7.0070 !0397:.03..:..0.:9:7g  .0 .74 .7573854770..:.09073g 80 470390.:9479.70..700:...080 L3. g7g308.0 L3 .g8g25:3g:..:/07: -07.: L3 4.0 3. .381472gL389.3 .:3/.7..0/0 40.2.31089.70.79/:.00 4/.7L3 ..97:.7g :5g.3:    .94741.L3.9.9 5.  ...70.50 /05394x1.0.431:0.7 ./.0 /.9g..3..4397-:x..8.2:9009.70   L3 925: :. ..0x:70.9.8910/00025:0890.:92::897.#4230.25479.2-001472. 57074.70.89g .3.070.9 507/070.9gL3925.70..:.3:  .90 94...4.:. ..x0742.70549..  0.43/x .9g434:g43899:x0  /..8:-.g701472.' 0.239902.47/:74700./007 . 3: 80 L3. &3.9L32.:9:7  .07. 002039047 /0 .0370.7/.49.7 !0397:.7470.:9:7.g /3 .79/00549.947  3805.70.3..9 7.:./:5g.70.9.3.94/.g 573 703:3x.073:: /07:: :3: 5.59.020/0.' 0.x43.70:2g9.7044. : 0470 %g9g7g8.:72. .914. 3:270..0.:947 742.72...x..0070/3 /0.74234 8.70303:23/L31:3.97: 574..  !74. .91:2347.0770.7..047 8579:.9g/02g8:70:. L3 17:390.2039.7!.7.74 .0 2.x0/0.2.79/ .705.7 .:.089574.98g 25:3g702:/0/.:5738L3970:907947:4. 74230 9. /0.7044..904720/0..0  2g8:70 390730 /:.3.3/L3:72..3g.9089g ..:.3g 742.08850.:3.3814723/ 4L3574.9gL3.7g-4/..070.0742.0890L3.     7g9.8 .0/90 .4397-:90020390742..947.4393:9.:9479.43899:x0 702: 549..#g-443/.9:7g507843.790.:. 70:9. .-/.039 0890 3:270.79.7..700.g.0075..-. 2.30L3x.:79 507/070 907947./0:70 0730.4:.00/8/03x00 8.72009:8.7 .3.00.9g .x47 .742.. 0890 .8.L38g .00 /0 24 903947.2039:  14720.g7:.  :5g7097.947..49:7 0572.3.3703.3.1489L3.8.79089738.:7: .38.907.

9 .g7...40.:9053g L3   /0.:203900280/0.:4.94.7-97:.: .94.8:07.g7.   /4:.70 L3 /4.:9.  2.9 7g8.7080L393/0.5g.0890.9: 2./4:g/4.  '7.3.4 %7.g  3:20 90 .0. .3974/:.0.4/: %7.g.gL25497.9..  #.70..xg/0474.9.38.g  L3   L3 .38.70549..549.7:3 /02438970.9: 0890 1472. .47.:573.40.0.708 .703:3x0..75.x8:39:31.0 085700. g7 #4230 9 09.8:57.7...89.2.7.7g %70.9.9:: /0 $0.3./23897.74#4-079L2570:3g.0 .../0.:72.4 /0503/039/0  .9.9g.x47./.0308.2:70 970..7.70890701:.7.50 4/..89g549.-...4/: .70 8573x13/5:9073..38.70.9:2'3/4-430380 L3.90..00L3x0007.4: .42x  .  0.89:..  L3 925 ./0.9g /0.:348.3.7g  L3 80.7.0.9: 2-002g8:7  .40.40.0 2.'03.07.1472..73.0 /.435.2.:573/0.5g.3..43/x0L3.8.8.38.94.4.9454x.2038g 5.70/0 -. .09.x:30549.0.350397:7g8.8.89.7g 3805902-70 4. 8g 80 L3/05g7900/0.0 /423:7423L70.8.7.4.7..07.3. !0397:.9g..9::24/4.  . 0307.97-:900/0 01.9:/0 $0./081g :7..08:/01472.2399L38:-3:200/0$243 L3.70 4.9: 34: 1472.30 57419g /0 574-0200 /3 &3.4/.2:70 .0  1=  L3.7 ..x04./0./0.4.-...:. g9g.3/0%73.:94342 L3.x  L2570:3g.9 :3 .1489.:3:89.3.70..70  &374.5:80. -g9g0L3:72.057457.5.50  !72.38.700:2.:203900 0280 /0 ./:..399g9g70 9   ...gL33899:x.2..5.0.0 /0 3:.7 ./85:9047.L3..8..L397025::34/4.9570.g70.09.gL3 .089:.75.2:90 09.890.:.3 .70 .40.89g2.:34-2.8.474.-847-9/05.947..0/0.9 34: 89.9: .75.058&97.:3g70 .9.80.7.70.38.2.7..9.43/x0 L3 .7./0.9g 89307/3.0320393054..38.3    L3 8.g8g47..4/2.79.:xg7/083089g9g94.0.0/9 .9 .9gL397 :34.70 -.4/ ../0.L25497..747 /3 347/: :747 :3g7  .07. 907947:/0.704.g70.70.9  .0 42.   .4 .70.43:7g947 L3.47/g 57..70  1g.43909:549.4/.90  /.:.742347 0890L31739g50/7:2:/0 L394./00.  2.70./0:59g.43909: 050/x47 2.:2.5g7...89075. L3 /4.9.      .0573 . 39073g/.70L3347/ .. 4.5479:70/3970.70 '40...4/ /423 .5g..08908./0..:790 /0:3/0L  007.8:57..3/47 .43/:8/0.97... /:3.:.8.8://0./0.304.0 8gL34.7970.g/0.45:8 &97.x. #4..53g..0..g/0..4/:7423 7000&3.3.907947.-   7000 2.:5. .757.g70700:&3.0..g203x43.43/x .47/.-57397 4.073  903.073  9030  :39030  90794747 /0 .089:.089:4/4.7 /0  L3. 743.3.70  .747  : 92 0.0.$0.70:/4.3.9479g9..30.09.7:.gL3 572. 8 ..:34 90../:5g24/0.07050 3402-70 L3-g9g.739 /.  L3.g.3/4/.3 /3 4/4..5.. 0890.7g L3    70850.742347/3.9.3.545:.9. /0573.90 .:7:8 573.    743..079 0890 .:99:/0 2.:203900 2.2.0..3/ 573390720/::07..7.g/.  L3g9:7. 9g9..7..70 0/3x.0.90 89.300%7.43/:8/0:3/423947.70.3/  ./00.5g7.0 :72.700:&3.0..40.07./070 089089g8g807097. L3.90...34:89.g70.g .9L 4-x30 3/0503/03x..43/x0050/x472. 1472.%7..7g.1489:3.7.g 4370.99.7.9..3 8:39.070.25.7L3.:9434201./.704.43.. 7000L38:  .7.: 703:3x.:7.8g.78g/0 743.890.39.2:70 :: . 089..:..3/70002... .70 L25497.70.0.3.704./030    1472..:93/0503/03x.9.4::..7  :/4..8.9:9:/0.:92.7070./8.7.8g/0813x0089.g970. L3 /4.749g7g8.4x8.05:9:80.7. %7..1489/08.9  .-    $9.74#4-07970.:8'-0.7080L3/7059.:20390 8:- /10790 3:20 %077.97.70 L .89.3.057089.3.073 x3:9:L3.:25g7.089. 925 574.74#4-079/034:    !73.-4107g48:2g2.0.4/.9/0..:L37g:9gx9L38g .3/3:0. :3903.3. :3.5.' 0./0.9.53...90.:148930.0. 347/: :747 :3g7 .30 ..3029.40..07.9::.8.9::/0$0.43899:0.-.7gL317:390.7.: /4.0.:2 8 ..L3.8..4.L3.7.x0/370.700:&3.4/.7070.: 0:89.325:33/..347/::747:3g782:89g9..43/:8/0 .0  .g9705.!48.704.:4.82:57397 :3 058.3::30.5.07.:34 90.8.853g.  574.7L3..47g8. 50397: .89.942.073 L3 .5g.4.40. L3.40.43/:8g/07.9 .  2g7. .9 ..1.0.:9/0L317:39...4 :3 .89g5370..L3.9.47/ L3970 .8570 :790.

1489:3:/397070570039.#4230.0.43/x0L3.47..3.02.780.70  L397 4  .0.:48 . 5708:30.5g7g7 07..4290.43/:8g/08:9.0. 573 5.9 .0.394942.: /090723.4393:.0.0  7.:78:30 /3 .'./   ... 090730  4-0.20890.: 5:9073.05:9  8g 7g8.3 L3/05g79..25.9g/04942.3/ ./g .:2gL39.8..    !49.. . 573.8: :3/050  .394942.25. 090730. 97-:9::  8:8503/. 4-0.70 L3.420/.#4...7.../0..30 .07. .9549.70 80 702.4393:g574..3.9g/3 .9L3:590050397:9743:2507::  0.:30.  47 .3 50397: .4: ./423. 70850.x 7.:..02:3 ../.73:8 .7 .39.7047 xg7  3970 .703-:7   &72.: 1489 8...7.. ' 0.0:3   .L3  4.970-:98gL3. 4942. 572: . 8:07.#4230.4540 25. /.-:.g .-g7...3g 80 L3.:.0  !72.7g 3.43/:8g /0 $:02.4 :7/.:943420 .4/..:#.  L3 .9.g574-0200.:$82:3//0:02-:7 7000&3. g747 #4230 80./0'40.070..4393:.90..:9g50700 L :5900.4/4.x8947.3/g ..3/7:. .0.7.9..0890:590507/:90/0.. 8.9 549..1489.99743:507/:9/:5g:59.0.70  L3. .4/4. !443.70..70. 49.9L3.97. 09073g . .3/0503/03x0549.3  L3.9.  /.:3g L3..3:.30 ..3 .7.00 :397.70./.7:.454050805902-70  .790  :5g.97.g/3-.7g 50 . /70.9..7:.3.7:3.43813x9g5735.0 .70. g747#42302.95738579:/0.0.: 5.g5g9.8.0 9 L25497.0..:949430  3899:x0 .7  574-0200 .394942..$00/3  ..3/ 1472.79.89.:943420 .0898038070..900..40.90.3g -.: /0 70 .70 9347 . 2507:: 942.5g .3900 $ .0.40.07.0704. . L3 80. 3907.3 L ../0.:2 .447742.8938:23.31089.0.: /0 57.07:248 1/09:7.0 3899:x.9.7505../03xg 4-0..2:797g5:8 /0.907947::  .:. 549. 970 /0./.0g973    8g L3.7:.9.3..94..3  .94.25.0 97g8g9:7 . :3: 97-:9  L3 8..89.50397:.70.5g7.: . /:5g.00 4 .3xg..g 203x3070.:25070 5.9g/07000&3.4942.38.9 /0...3 .: L3.0 L25497. 9.70 L3  ..73.5.942-70 7.9.030.9.: 7000 !4430  '.394942..7.2.:3-.4/: g7#4230 9 7.90 L3 572: 73/ /0 203x3070.7:.70.897g:.9470 :5g.0x4.. :3g70.  .4/4.90/7./0 901. .%2 4./::.70!:907 .00 549./8..3:./097 L3.  397g L3 x....394942.3g .9gL3573.9...70573 L313x.70 .393/ 8570 $:..3g /0.09073. 908:07. 09073g  549.3.7:59. 709:: L3. ..30 L32.3.9 .0890.3  L3    .0 70570039./:8 L3247239.9.: L3. :3g70  /.90 ../0 ..9.050 .94700L3.5g 8.3g.70.3./ 050     /34/4..g 4/4.90.3..0: /0 ..L3...: /0 :30/4.3xg.40.48 .972884L3!443.70!:907&3.. L32.3/8g147200  L2570:3g.0 549.7.70 !:907  2507: 942.4942.78 . 0.72. 8.. .:&3./0.70.:7.8943.90.  901./:..  .3380.8g 4-x30 4 897g:.x0-.3g /.050/x. 573 .. #4230.38.#4230. 09073g ..9/097:5008:9.04 L3.347 .    .25.4384/./0 .98g4-x3g3/0503/03x.5745070/0!443.::89  %7:5:8g:.70     :5g.3 .400 ' '  L3 . .070  : 94.5479...4393:.0.7:.70890L31739.70. .47 /3 .:94549.9g /0 5..7 .004.8.9g.0. .25.7.' 0.: g7#4230 9 .7.40.70.70  .0.g/0.4/ . 4..x.g8g70.078. . .30 0890 ../0 247239..:34. 3899:x4720/0..0..30 9:7..90 .3g/0..47 .g .:7. ' 0.5.02.. 4/4.39.3xg ..:1489/03857.: 47.5.: 0/:  /423947 g747 #4230 80 -:.89g..:.047 573..gL3549.97-:90 .%7.7 L /090723g50 .0/08:- 2507: 942.x0 573..  4/4.9:9::47549.70.07 90:943/0.9 L3    3.L37.0L3:59./g    !49..9/0.394942.:.00970 g7 #4230 L  .4/.54430g  ..4: .7.08:/0.g/0'.8://0'.5. 2.3::. 2:9 L3 0.7.4884.9. /0 2.7 2507: 942.g   05. !.g434:g.447/43.: 2.50 :03:.#4.1489.5.g 0890 . .7:..0.0.4397-: .0.703.3/0503/03x0 .393g  /./::  .31089.708.79.. :59./73/: 80 L3 .0.00.8.3x..  901.947. .7.43/:.9470/4./g  L3 80.70.0 2.3 5.:72.0..394942.23039g 7..70.7.80/.3.30 41038.L3./0239.. 2507: 942.00 850....3.3g. .: .0.0.0..

2.7.07L3.  #42.:5.:943428:-8:07.:97-:9 ..4:.  &3.g 4/4..90.70.7.:-407/3$1.9047.:70850.9:42308.30  .: .08..: /.g73070: 90.39... %4. 5729 /0.x..7.5.70..3 L341038.0070.7g  0 07..0890.:5g 9743: g7 #4230 9  L2570:7g70 090730 13/ 1.:. /05:8080:7g239:/0.:7043:: /37200. 897: .3.:57428:30.1489L34.11. . ./0.8910.:347/.-.790 .8. 9:7. 4.07.7.. 30.3 304.g 901..9:..:47  L3.942-70 .90...:3. :3/007.701gg/:808g .:.347 /3 x.:25g7.3x.7/:5g34L3.7..: ..05070.g970-407.g434:g.7:7 4-.:L3.9g .39gx47/0.9.:97..97-:98:9.0./0 . L3.  . 70..:943420 5g897.9:9::47 89g90.:9 14.47  ./3..900 /0 .3.:.:.g9:7.90 xg7 ..5745747 3899:x . &3.. 0.59::.50397:.43974:47947.: L250/.30  /0 743 '4/g  /423: 4/4.3::.!g.. .:94342..030/0.0/423::4/4./0.43/:.  573. L3.4.x0  .70.70!:9070.7 3: .xg/0!443.g970/4237423 L380.80/. 9078:07.39.94942.947  573. .49g7g 90L2570:3g.3: 9g9.3 .g.3.. 4.073/. 25:8!47x..3g 8023.-8-:7 /0 $82:3/ .  .  /. 89.070...L35.431472/7059::8.7/.3 4942. 0..0/0.3xg.80L3925.70 70.0890.-8-:7.80.2. g70#42305g90.570903/03x47 .8.' 0.0.708.30 !443.09gx/0.:/.38.9 57428:3  :947: 07.99 2.394942.050 50 .4393:.0.70.1472.25.x  %4.g7014720/0/0503/03xg1. .9.0 .44200.: .2507:: 942.09gx25479.394942.90.2.59:.70.4397.00/4:g. .-g .5g.89. 3: 0 .90 /0 97.420/.70.9./4203/0701::.7.7.30.7%7.9.9509495.904942. L3/05g79. 8g 57093/g 4-x3070..0.79g304.9:9:7/.:9g/02507:.  g70#42301g.:947.354.574. /3.4::.39.3 L38..90 /0 8:9../0.381472...0/0. L3.345 .11.5g90.:. 09. ...90 .g7:.5g947.25..43/xL L3.430 L38g&3.9.0 :5900.38.0890.47/..gL3  4/4.3g L3.7.#g-403 .0890L2570:7g7 901.39050397: 901.  L3.0 ..&3. .070.50: %7. 573..90 .7.7.'90.3g.: 5. L3573.44309.:3:2074.: /5420 /0 57.0.70 70570039.394942.4942.. 705700393/7g8./.:348.3..3:: 5:38:-.0.0/0.:34.80392039:!47x  85739 /0 :0 9  /0 .07/4.90700:!4430.:.g L3805902-70  .70: 98g5:3g.4/4.:3  .8.9:/.308:-.x:347/0.3g  L3 70: 08..050/423.3 /42347 g747 #4230 0570..3.5..3::72g947 9:7.:.70.:80  8:07.:.00.38.:78:80.8g../g:.:    L34..9g573 -g9g.7/37200.7.70.-0 .:90L3:59.3xg .9: 7200  ..9 50 .370.500 %7.7902:9 .' 0.90.47/.8.8.1.394942.:3: /4235g2390.8..#4230.  '030x.g707053g.90.0:: L3.47.

8:57.:70 9  .70. 3402-70   . :.4393:g /0 .:..3 8g 703:3x0 .g 3907.g . 5.L3./. :3: :3g7 /0903333/:  50 4942./0 L3g9:7.8.80.3:70 /0 41038. '030  8g 570g90../:g:g7034750.03x./0509743: g7#4230 9 :59.

.: /423 g7 #4230 9  4/4..9:0.99/02..07. #:8.700570490.8. 3.3:/0:370../47..094 /.5479..3/ .03x0.7g 8014720.047970 g7#4230 5.:50.7050L3gx2  57200.9g 573 249.2:97.:947.370. .:8970..09gx/0.:9.39745424710/02./0.70: 98g :30.x:3 /542.47 8....3:  2970.0.0L37g-4:.. : .05. .80L393/0.90  .. 107:: 80390381.. 107:: 3/. 9.-  .41038.3 $  .30.g50.0 . 24.g9702.7/2038:3 .0.0.8.:::  .. L3.70L3.:2 .8.7.00 5:80 L3 57.0  423947 80..4.0 570.5g7.:7..:1489:390/0.089070... L3 :59.9.947.::89  80 .2:79L3.0.4.8:5702g07.:7: 4.303:290/.08.::897.9g.00442471009.70 .. :7g70 249..8910:70-89.942-70  L3:72.:5490 9 09.9479g3907.0.:947: 24/4.3xg../3970.   934030.950397:8.947.$4.0347  ..: 4389.43/x5:x3g2:790       .89.0890. .:348....x.7/00347L3.90 ..g. 47 13/ 7.L3054..4047 :72g94.::3g70.70.80 :5: 8.:1489094 /./:.9.g970 :70-89.. 02.0 857.9. ..7 .g97-:70094/.50728::70-89.:9:7L.25.431:03x.0 ' !:9070. .4    .705.L3.:/085738/330..720478.90.394942.5.L3970:7.393 07-.90 5:30 L3 .030:..0.5g7:957200...7.3 .:9:7.: .9.:79925/.:..70: !02g8:7g.  L 7 14723/572:89.0.7x389. .9 .08947200.014723/:389.: /0  93 73.3g 970.9 ..30 .x..3 8..7.39027L3..907.-70 0903    #. .5.0 ./.8 .70./078.742..7.2-.00 042097.: .g0.0:3:3/097-:7 ....x!g/:74   :3x.:7.0  094 /.240 L35074. '.9089g .:.38.0  /.7 !4250   L 7 /473/8g 8:8x3g50!4250 L3. .:9/423. g7#4230 9 L3  L  54.75.%030800307. 0g757494:7-.0 9.g /0 573..0 544300 :.5 %7.g209.4397.0.24309.47..0. .g5:9073.g.9:: /.:.08947...3:L 7 .4:0.9/0....0890.8g8025.07.050.9g ..8.  423: g7 #4230 9 80 7097.

.3..047 .7g .    .:.70 57208. $:5074.30.4 0x  8 .:947 .70..425..  5::2 .3 .07:8 ..  L3 ..38.:9.. 0/07.93 !0397:0:30023..2-..47 L2570:3g .7008904L2-3.3&5.947/0742.3 ..:925: .:94943g/3574.90 742.9089g1..38/0.3. .9048070/0:.0 /.0:70 .g /0139.59.0 /3 97:500 .90789.:7.70  .47  744..09470 97:2 ... L374.2039.72009:8.9: :3 .7.4435:902 203x43.-0 5g97:3/070.4 742..00:3 .3:0890L3. .:8 ::8 :.g 0..089 :.:g9g-x00.7.:2742.7:297:2 /01:3.4x:08:/ 089.02-.::89.93g /3 574...0 1.90 /7059:70 2:3. 1.4393:9gx545:.0$:5074.3. 97-:747 094 /.:.90 50 949 .7.7 /. 3:29g/0.. .3.: 2..0-.70 89.9: 742.7g 47/:.. 5:0388  70850.  4780.: .0..x.3. 83:. !49.  #42.70L /4.5. #42:.47.42.3x:7 208 :7  7.-g/..g 3: 07. 10 /.70. :: 74-09.3           L31739 0.g747..0  /081g :7.47.x 572.-.  570:.3. .47 .:8 :70:8    L3   L3 :72.g .x0 /.  .-:73:8.0x2.2190.:.:.:38 L3 8:/: :3g7  .30434:g574.0890:3574...90 /0 0.347  .8 /3 .93g  573 ./23897.3g7L7057039g570:.70.90 .70 573 3:2g7: 2.  L3./.:/.  .74.3     L3.75x L3 2-.4:  / 7  :39.:5g97:38.:8 :70:8 97. .008900.54.72.70...93g/0. L3 1.381472g .7L3.0.  38.00742. .4 0x 144870.70 .70/3x00/.9g/0%7..25.:573/0.. .9g/0 L25g7.. 57010.:8  489..44347. 3907. .434:g.3:29%... .90 09.947  3805.33/: 50.4  .00 .72009:8..9.73../.../0 ..3.0  .0 1..3 #0/3 8:/ .0 2507.0/43.44790  /. 970 -g0x .:7. .9g /0 /4:g 47 /0 .70 4-.:9 /0 /.073. .x0 .:1489L25g7x90L3..: .970 ...08 L3.43/:80/0.0 8579:.7 '.9 /0 :3 .:9:7g ..0-.09gx030 742.. 0007.47-0.    /0 38.0.8  %7.089 1034203 .807g24/:/0.7.0 7/.742.02.x43.L3.g9307/..3:8  3:29 L3.7574.93g  14480.3.08903.7  /.0L3..70 /0 4.3. 1489 7047. 07..:.:8.70.79203900.   / 7 ..:L3x008507.3.g970/.09470 .:8  L397 :34.9  .43897:70.3.5078 :2:98 8910/0002508:393:2074.  02.005.72009:8. 0g7/.47.99:39gx029.. /479 8g .3:/ 7 4-740...: 4-..90 L3970 .93g545:. 54547:: 7423  . :3 242039 /..00 0:3742.../..3:/ 7 L3.70.3 ..08: /0 1472...3.9473:29 0. .70/4:g14720 /0 2..43.09gx03 742.7.3  00 970 34 :39gx .... . . /3970 ..30 8:39 L3970 ./7. : !74.9:8 ::89 574 57.5::2 '.:7742.3..3.4 090 .9:8. 2- 74230 L 7057039g 742.3.907.:5738: 2507:: 50397: .:9:7  .390/32-. .x0 :7-.38:50747.x43.-070L39g79089:. 1489 0: 7479 /.3:   7047.. .3.%7.0 .:8g L32507:#42.39g /4.9/0./7..  ../459...xL3./7.047 970 574.450790 /0 0025: .:.9g.88.59:.: L25g7.g970%099:8:.9: %7..70: 98gL3173g.:2 /0 :3 0.90 .3.7 L3  .30.x L3 97:50 .. 57200 8:39 ..7.3.3:8 L3..!49.0050890 /3408.:9:7  .:7/05g239. $:50747  ..90L32.:: /.xg .:.90 .:5738 L3970: 907947: 4..30  3925.47-9g  .93g 79:.50/:.483:7g574.::35:9073.....3:/ 7 0.3  5..08:390.8.88:8  574.3g 80742. 7g2.3./23897.x43.4:70570039...0-.3.70..g 70.0 0890 701g.07.7..3.3.09gx03  .443. .90/0. L3 574..742.3.947  /01:3.30 #:3/.089: 507.0..90.30 L3 574..39074. 002039047/0.:g.g970742.4  #000 .390 /0 57270.x50 208 :7 &3..8910/093g7..  L3 . 90250  90720 .88.97.900 2-.7080-:..3  L3 80...g 4 /.90L3574..079 4-740.9.9g /0 . 0.9 L3 94.$... ..53g .3   L 7 7. L3.7  35:3.0742.0 47.0/430  85739 /0 :3 700 09 #408  :59g L25497.70 08904.7. 310747 L3 .:148970.3.. 3:72.9  .9573 390720/::3::.7g7..47-0.30/3..70  L3.9.9/0... 5::209.x0/0.0388 /.0.9:  903.8970 9.g970545:.3  20 90750397: .742.1.x43.%7.30 .574.$. 89.089:..3 42x.389.7.25479.3.00.   70.3.80  .:3:1743907047 9:73:7/04-807. 1g7g.:/094.99 ...0 #42.070. /4:g 7g-4. ..g9704730::8. 8 .94729.9479g 7g-4.3 :3090/02307909.9  L3 17:390..80.  /0.7gL3..90/0 ..0/07029.438: .  .:.3 -.43897:..3 /3 0:3  .05:9 L3. ..31089.g /3 .70.4397-:9.70 ..8 $0.&5.3g  02039: 1:3/.x0 742.5 7.30094 /.g.7: L3 :72...09gx47 3897:..7  L25g7. .: .3 .0.047.:83x.930/0.: .$.xg.:..!474880388 L3  .7:2 .31074.: 2-. 570.0.0 ..:9g 50397: ..1. 0 3.x43..: 2-.::8957457.3:20 :.0.9 .70L3970..g/3.70/0..705.90729.g .1.7089.x04.0.: 2-.. 574.%7.25479.08850.:2.790 50.438:: .077742.%7.1.g2390 5::742. 2502039.3 :72g947 574.:.  .:2 50397::39gx0.x 70 0x /3 4-740.&5.39002039.  /3 0:30.47 -07  .0 8:39 .70. 47. ./23897.5 3970..75x /08.20  .30 0020390/3L2-7g.0.0/808.: 3:200/00.

90794747/0..0  .g4-740.42:3g/02438970.0780 ..43:3.93g L397080.4 2408.70.. 8 .. 0.78  43/7.0890.93g 0.47..x 8.3/0 :3703899:x43.:747 5454.1:  807.3::  89.5g7:9 L3 :72. 8 .00.7423g.7g  /0 1.5.7097.3 09073 .:2/02438970..2039..08947 /.. .70!:907.9.70.8.90  .  74-09.. 742347 .!. 2:9/0.2.8:57.94.94.03970 .4 742. 5745:8 .0  31:03x. 702. 208 : /.. 2.704.x .3:5:30 L3/8./.4393:g8g89g530.3 7:5 742.  %7089  4389.90 .3. /3 .34 .70   80 .574.-g 50 5.3./.3/ 7.74-09.0  .9:/.3 . 574.90.3:4942.' 0.94.0... '  8910  50 907947: -.3:. 3903/03x.7 80 7g853/0 90 L3 850.4.4397-:x.9008:/ 8..5g97:3/078.  .8 1472.7014723/L2570:3g.747!:907 L3172..393454  09.9047 #4230  L3 .20890../0-.400' ' .: 8:8x3:9 1.x!g/:74  . /04.g /3 80.:.:8:-897. 70.  #42:.!73..947.7044.438:9.00 03:207.:94943/:5g. ./0L3.g 7423 3: . /.5g7:90.g /08.7 /3970 2:3..7g %25: $90..70.907014720 3970.: 4.: 74 ./. 147x047 .9g 03: .438:9.:0572.0.94..9::70. 9:9:747 .089.7 5.7423 200347423 89747423 :9200970L38:/::3g7  !0 -.4397-:x0L38023.4g3.9.0 .:78:.0747     ..70 L3 170.005.90 /0.x.050907947:.3.0890..400' '..g. .39047 2- /3 ..  408.02-70 572: 23897:.3....70 2507: 942..0.9054 9..5g97:3/0L373/:545:.3:747 / 4.. 8.75. 2-.70...8308.g 8 .3.:9g .7423g07..393 $:395074. ....   /00.      507.:g .93  ..70.3.3 L25g7.  .3g0.4:x0 /0 .g /3970 94.07423  .2..3x.:8 8. /0.5 073. $.42:30L3.. : 94.31089. .572L3.47/:.742.3.9g 058.:2. 70.  0.:2..x. . . .9047.08947.8.9gL3:72.08 . .9 L3 /4203: .. .7g7 .400 ' '4x 489744x .L3/0.90/.70  ./897.0/3347/:1:.70 :320.393454.450790 -.:348..4254303900 /0 -. -.3g7 572047 3899:x 89.:.0.:9 4 .9:7.9.. 8. .9:8. :. .3:./0./7:43.. 7423g #05:-.45.5.: 573.. 1489 .9g...3  . 2..089..72.9g L3173070.802030. 5:9073..4x 05 80... 4/4.450770. L3.0..9. 0g7 7:7.43/x0 .24/073.  .7423g 89.70. :3g7  5:-.  %-8.34 /.. 0.9002./.g 573970 .900#4230L3.  50784. /.70   .:7:008  .9. 1.907.. :37 !73. $g.  2-..  53g L3 80.:5738L3970.7 434-.847. !.5g7.4393:.70 9382: ./7:/:3g747/ 4.03:4 2.802030.:.90 5454.5:9:924/1..5.9479g ./3574. /423 .4:0.75.5. g7 #4230 9  50    .3.4 2408.g  L32. 80.94789. .701472.70. 9007. /:3g7  00..08 .:  :.x  .4393:g 8g 7g23g 4-0.89g2-g3:29g/01442-.:2..9002.7 80...  .: . .4:.2-.03  %428  $:./g50907947:14890574.4397-:9L38g.:70 9 .43807./:3g7 .!.0 2- 74230  . 2..8970.9:7.47 89.78   . 907..03x0/0.!73.3.02-70 .: .7047 27.4: '  : 1489 /08.70.-:./.. 2-   .7L3.30 L3.x.4389.:.2. 7423g  54547:7423.30L397080.0  .::  7. .-. 2.3:-.3:-.  80 .9:8.:148970:39028:30/542.xg7..x .g  .0 L380.790.0 9.:. #g-4:: 720    L3 925: 43708:: /0 !.3.3  :897./23897.4 7423 L3347/::3g7 .9.   8:-897.78 43/7.908:-483:7g.9:7g 47039..70 930 .0  L3970.:9g  573 47.  :5g..:.:1489. 7423g #423: #423.0 /0.0.g  70570039.94.0 :7450 !.1472.3/7:4.7g2./23897.3..0.70  $0 203x3 L38g 0g9:70 /3970 1489.8g897g5:3g /0139.9:.x0/.9g31:03x./04.747 0.00 /0.... 8 .43900 . 094 /. 1489:31.47 8g 80 :30.9.9: /.3g 39075:33/: 80 L3970 742.: /0.347//0:3g70 /0 .4:x43.9 573 742.8.3/70: 08.:. 1489 1g.90047  897..:.8.7  . 47..2-.:.8.  L3/0..0.59: ..../897.70.4: ..700 27.3x0  .94 5439. ./7: . %428::  L3 .4397-:92.: L257g 9.70.g L3 ..L 007.:9479.47  2-.39: 7.400 ' ' 2-.45:%049209.05:9  . .70 27..-x50397:45074.903g..: 1472.70.390 /07.70.0  2507:.:2  250:2  !47488:2  .:x..30 /0 5708g ...9/473x00L3. .9 L3 /.97:/. 1489 47. :37 .g .:.9058.0.393..78 #423:343 9574193//0/.7: 1:3/.:9:7 2.0..g 8570 4 2-g :39.470 3897:.08::/0742. 5:90. #423.47  2-. 5:8 574-02.93g3 .03x.9g /.897:.39. /:5g 80.-.g . 742347  8 ..  '03..7. 2.70/397027.g.

.-g50397:701472.7.7g 431472.08900 .  2g3g8970 9 003/85038.9g.../459.

410794/085g:-70701:.390 /3 .. .90 /0 2g3g897  2.1.47 25479.7./0.039:70 70.43899: :3 81079 /3 8:57.08  80 970.59  /8..730. 89.9g/02g3g897  0 1.: L3 x.0.9047  L3 8.   /3 907947:xg7 8 . .02-7080 203x30. 573.70  .7g . L3 5745709.90. 7014720 .9 50 /423 8g /4.x.5.0  50 .9:: 4 8:57.1.0 ..:x0 50 2.: /090723.xg /0 5g239 .2-: .

709.947 573 50-8.x  .78 :334:/4.70 9.43..78 4/1.9.:4.0 08.9. .4397-:x0/0../3.790 5g90. 475:: 00. .g7.!.x07...g :.0g947 /70.9:9: /0.039573 8.03x:30.!:90747.g  431472 570.:94x.g708 .70.:74...0g947 L3 /4:g .xg /0 $9.: .43.:4.7.4389.9::  80 2.9:9  /0 00.:2039.0.9 L3970  2.393454 :30 $9.3.70 90.790 /.:.947.70 L25g7x0. .. 4-x3:9 .05:x3.::  08.9:9:: .789.784./0.!. . 2.0g947 572.7  0g947/70.43.9047 .08 50 -.: 5:9070 01:: 89. 0 .0/0747 $9. 47. 00./0 /0.:./x43. 8g5745:3g24/1. L397 434:g0000.:.00 .707.7:: ..947.49g947 .:30 9:947/0.4397-:x0 .9.43899:x43.9:.05:x3 /0.9:9:0./0:30.43..9: 47.03x.   /:3.70..9L3$9.0.03x0/0.390/:5g434:g.75g90.3 0g947572.-03 L253807g.3  .

:7...  .89.5:9:9970.4384/.::.::89 389.70 .70.70 701472g1g7g /0./0857024/073.703:8054.0.L31g59:70.9::7423 .9gL3390747 090747 :..3/54x..:9..702:/4230.:9479.90/8.7014720.7.

xg/090703.1.x0/0...  . 1g.  5g2.89.g../3...3:29g 8:57.07.  ...: L317:39.9047.790 10.70xg7...0..9::8.7.  24.::89.70/0813x.:L25g7xx /:5g3:2g7: /0.5.4.:9.4  L25745709g770.:/3 .0 9.00 .709  00.90.  L25745709g70.9050 . 8 .700.9g573/0..:90703/3 5745709.g..  31:3.4/.3 5720..14895742:.0.7:7.701g.14 9.

0.g07.3.70 05745.7. 3970.g  4/4.g .0  84..14898:-23.79.747 L397 4 5074.4.: 2:3. 1489 :72.x0 .:38:70 0.4:9.947 .: ..09gx  .3 :.0.9 .24/07. 1489 70/./g /0  . .:9 L38g 290.3.7  00. /047.g.:2382:: L3.002./33:270.947.70:3..g ...0.0.:5g23914.: 74 /0 .3    !0397:47.81g7g5g2398. 5745709./459g7 0 1:3/.59::.70 07...xg/05745709.89g00 80/0813x.0890:3574/:8.2039.70: 98g5:3gL3.25479.3. L3 . /7059:70 42:: 43899:x.84.390.89g00..0.7.70  x.40 8.88902::. . .90.90  00.70.900.:1489:..:20390 .9.0.208.43807. 88902:: :/0.:.7g 00./.3#42.70..9 /0 /4:g .5.3 .2:xxg7.4342.390701472050397:24/073.2-x48:5747. 3: .9047 ..8 ./4..47.2039: 47.:1489L2574509g790 /01..3x.900.390 .2039. !09078-:7  25:8 L3 .:#4230 L3.g.3471.4393:3/8g02:3.570.9.4380.-.7. 8. ..7089g..g  .:.7g .:30-:305g7x.g.7. 7:7...x..9g/0.3.4.08 /0 24/073.70.7-07. .g. 573 /085g:-70.43899:x0  !72: /3970 00  #0:.8. .70. 8g 5:3g L3 .947.43807.9030.950397:70147200.7905:x3 2:9090703:7 3:.0 L25745709g7x 3: . g8.79..830:..0  0.70 .898g.:.0.802030.9gL3L3970-07.: .9 4 x.9g L3  /0 .2 .91. .x0 L3 574/:80 ..7g :39g  L3 53 574.:94.904-..5. 50397:..7 .90.0890.3/7: 4.089.4207x  0 :.0xg7.428 -4070 9  24/1.4.-/.4.0/9:3.:9 25479.09gx24/0730.:72.7.3..:3:573x897g3      .. #4230.3g7:089043899:x.3  %25 /0   /0 . L3 .8.. xg7g30.3x0 0.9 L310-7:. .7 .9.x.:947478.90  /0 0 573970 .g94708.9.9473:29g 243897:4.70 47.:5745709.90L35745709.43899:943.:7g2.8.3.95:3.g573L3. .:3473899:x24/0730  54x./.90  :94.: 7g2.84.47.70.0 10. -:780 /0 .90 2:xxg7./473x047/:3g747/ 4.0 .1:3/.:94.0   L39g79 5745709.g70 5745709gx 5.40 8g L3897g3005g239:5729 0.8 . 2:90 /4. L2-:3g9gx989:.0/070  5g/:70  80 1g./3970.: 1489 25:80 2.8. .3.7. 573.

3:.70 /423: :37 !73. $9.03x0/0.05:950   .. !..03x. /0 .9:9:0.9g .!.0890./:80/0:.g70. .78   .9 /0 43.5.43. 1489 :72.70  57350-8.9:L3..1:8080898g/0284300 10-7:.78    /0 24/1.43899:x0 .  #0:.49g947.7  572.  :0  L3 .3/7:4.43/x0 L3 . #4230 ./459. 1489 .9047 0.2039: .

  .

x.:347:.40043899:x0/3 /. :907.70.: -:.50 07.7: 3:.x43.0.9/0' 4/ .3.97-:x0 700:  #000 3:20.:3  8:8x3070.0 701472.9::/0.L3.79/047549.3/3. 1.3x005.9L31.702::.90. .94.89g43899:x0..  90 /10703x0 80701070.7#423.79/.42:389.8023479gx093.005745707  8910 43899:x.708g10570.79/ 3: 4-x30   /3 .70. 70570039.80/: 3:270..7.70   34:..g . .43/x47390730   2.25.:895:. &370/3.4310843.70 90.43899:x0  .3/ 34: 89./7059::89.03:7. 8:..2039:: .-/.50/:-: . 7g2.9.   704.9::3:2074..74 ..9.8.00 2..0.90..9.9:1472.9  . 3.L38g.90/:5g.70.574-02..79/0549. 573 /0. 2:90 /3970 .8.3 L3 07.3  /0 47039.9gx /:5g..gL3805902-70 /.549.0.3 8g L39g70.4257429070.59.70 1:8080 .089:..:48:57.: .4.3.573.9..-9..1..4 ./23897.x.70. L3 .  #423.-g 805.70 43899:x.47457L38g.  8570 /0480-70 /0 .708g10.g3974/:.0  L3.9.-9..2-g7 .089.09gx030 9  .. :.1.70.07.3x00 -:.303 09.:70.40 /0 4 .: .7.078.0 .79/: 072.70. -.3/05708g L25497.2-g7 .:.5.90 . 573.. 08.70.79/047549.49g70.39.702:: 549.3  .g .g .70.9g 573 570.0730/0 :3:303.57010.7g  -079gx  /7059:7 .0/0895:. 238907.: .75733:270./02.79.947.0/070 8.79/:/009702g/70.70 .-9.9L3 . /0.0475.70.90.79.08902g8:7.50397:..7 50397: 892:.9 50397:.09g 5:90.0 2.7 3:3:2g7:07. 43899:x0 8:39 8:.2./353g.070:72g770.4007010794...g..x43.3 .g 243. 4389.7 .479.0. 30.0 573.7g -079gx /7059:7. 5:90747  7085438.g747/7059:7970-:.07. 070/9..g /0  573.4743. /3   .0 43899:x.g 7085438.70. :..0.7.: . 43899:x0 5g897. 702:: /024.8 L3 .0 8910 # 8 . 5:9070.70 .0.4..43/:889.x47/3 73/:41x0747 /4.702::5. #4230.70 1.7..49:7 .70 89.x0 %4.3x.0 5..238907.: . 70570039.:947.x43.39gx 3. 23479gx.97-:x0 2:970/:80.00. 88902:: 5:75.8.470890/05.:79g50397:.3:29572 23897:50/07::3: 5. 070/9.7.3 09.8. 74: !.9. :3 .-g  805./459.7. .7/:5g.: !..0 573.4342.7g -079gx  /7059:7 .207g .  #0:9.g . :72g79 570:.9 4 .9L3   .70.g:720.9..70../0078 .83g7 572:: 23897:  :. 4-x30 2.:.2039::  7/./8/03x47 ..09gx038 .xg :33:2g7/04../459.  /0 .. :39.7/.. 238907.39.2-g703:80.49:7 50397: .  !73.g /.g  7085438.g  243.7.570.. 25:8g L3 10-7:. :39.89g  L3 .010.30.89:.70.5:90747 7085438.7 8.79/00549.1.0.x43.790/0.80 .08 090730 7000.7..  80..:5743:3x.9:7423 9494/.::890890705:8g 5.39 ..947.750397:0.09gx030 9  %49:  80 /23:.g.0 .g :.41079548-9.9 3. .g .3x0089.7.39050397:00.xg8.9:/0704:x0570039.: :.7890 /0 .45...9g/:5g24/0-0.:2 .x43. L3   .5.70.: 1489857390 /0.L3.549.:..702:: -.g:93/ L34.79/::.7.7 .78. 5:90747  7085438.9.g  :.393   7g9.0 ..90 /0 5g89..570g9 L3 3 90 8.49 .42509  . 5.  .49: :3.x43.x43.203/.x43...g  .00 /3 43899:x..0890 8./459.9 3.50 0.4. /3   :3 89.5043899:x0/38:.:7.7/.70.9504.574570L3           .09gx030 9  .203900 8:10790  .073:  007.  0.90. 1489505..30.799  .85739/0 700  .02-70 .9.gL3.00.7 #   .08.59:.  .70 53g L3  .g  243.9gL370850.070/9.078.0. 8:1079 8. 907.:2 57428080 !740.40 /04001:3/..9.073.573x::897g3.:3 5.90. /7059/0.9700.90.80570g90 90/07g-4 .43.: 94.   .94.23 9747 9729070.7..2-.7g  4 34:g 701472g 00. 2g8:7 .7g700: .50 .3: L3.8.00747.89g .70  %g9g7g8..g 573 #0570039. .:30./:8080L39707.5.0070/3.7x. 70570039.7.70.70L3.90:7x/0:89x0 .70.70 .7.. 5:907 L3 89.070.. .x43.70 .073047 /05.08.0  805. 70./007 5.9.43/x 3.:.5.: 3:/07:!.2039.70.-07.7090 0  09.g . ...9479g.2-g70 .74.574.47L31..: 34::700 L3.g 07.7g/04.89g7/0.9505..7.2039.70.79/.:3.0.389.g  09.9.30.g:9034070. .70.: 57074.9:.7439::#03.g. .0898. /3  07.078..073.00 700:  .073.90. 4-0.07./0.70 .70 8g 3974/:.g  5:90.7.704-x3:808:- /3.74/04034073  43899:x.:947: .0890 .:7..::.9.90.2039.70. 30. 57080  $..

:: .4/ /423.3.74#4-079/0 34:     !73 .9: : 03:247:907.38.:573/0.3/ 573390720/:: 07.934:89.70. .9074230 9 :3: 0890.94747 2.3..0 ./ 03:247:9 '40.0 573 .gL33899:x..L3-g9g.30  L3 390747: .08 /0 :3g /:7.  472.7.4/: %7.5g .:703:3x.2390 90  .749g7g8.38.g /0 .3/ .40.08.43/:8 /0.8.3g0290:3/4.0390 /3 090747 3: . :72.747 /0857008903x.7..x L2570:3g .0780897:. 347/: :747 :3g7 ....4/.47/L3970.89075.7g ..7 09.8.4/..8139::07.4:.3: 2. -g9g0L3 :72.050L3.97.7.9 8:- 3:200 /0 9077.: L37g:9gx9 L38g  .43/:8g /0 7. 4 7g8.947. .xg/0474. /081g :7.70.1g L3 .7 /40.9.9:/0 2.4/7 .05.5:80.7  901./0.904720/0.3899:x4739073030.-.30..:90   .x:3549..2:70  970. .7.747  : 920.4/ .70.  .4/ 2.790-4.- 70002..90 949: .790 ..  .3.45:8&97.3.9:0890 1472.7 1472./030   1472.3. g7 #4230 9  1472..:7000 2..x.:.9: 2.4047    :.7.:2 .70 80 L393/0.:573.38.9L3970 ./:5g24/0.9./x43.0308..7. 2.09gx0 /0 ./0.089:. 39073g /.30.1472.:28 .3x  '40. L3970 25::3 4/4./07.2.7L3.9.7.30 .9::20/0.g70 2.089 . 8:/  089 /0 .3 .. 1489/08.747/3347/::747:3g7 .:34 90.7.  L3 .x8:39:31.9: : 9:2 .07.0.5.5..43909:0307..43/:8/0.90 .70.9:3.203 8g  5./0573.90  .25..057089..75.057089.949: /...3.1472.4:: .9.59:..700:&3./.09.9 570.2399L38:-3:200/0$243 L3. : .:70: 98g. 0.40..89. -./00.0.3. : .0890 2..08:-.4727.8g/0813x0089.09gx..384389g8570:3g70.942./0. : 3432:8 089.7.3..7080.7.7..7.0...89:.50573:31.  :5g.70 .057089.057089.:34 90.70.89.9::/0$0.9701472.90..40.-./4:.4/.8.8.172g7 .9 89g5370.4-0 .00 20/.89g 2.70.1.3  7 4.907.08947. :.7g  L3... 1489 :3 574.9:7549.9479g :5904750397:9743 .3.4/ .  80.4x8g703:3x0.0 .: 0:89.9.70L3347/ .089/0.0.89:. L3.70. 34: 89.7.3.0 74230 9 ..4/.9 .75..3.9:: /3 390747: .9 ./3970.. :3.40...90.1472.: 70: 9 8g  389. 304.09.9  L3 :7: 80.9g/0. :: -.757.0790890.5708:347 .9 .'03.9: 0 3: . 70.4/: .8. 073.9g 89307/3.70  1g. .3029.0 $1./.:: .  L3 925 .9:.7/. /85:9047 .40..9g L397 :3 4..5.53g.399g9g70 9   .4393:g549.5.4/. 0.9 .38.0.g/0.4/..9: : 0: 0890 203x43.70 8573x13/5:9073..:3g70 ..  g9g.g70 700: &3.8://0.L3..g L3 L3.9L380.7 970.8:57.5479:70 /3970 .4/: 7423  7000 &3.0 2.947.70 .94. : 03:247:9 53g.x 089.0 42. .40.9/0.43909:050/x472.920/0.073  9030  :39030  90794747 /0 .0.30 :..7..073  903.73.089.3/4/.7.4/4.8:07.1g2/0857008903x.7 x.74 #4-079 70.43/x8947. .24340 .9.7:3 /02438970.089:4/4..g70.4/.9g9....:9.43/:8/0:.1489.40.0.0/3%7.-    .70 '40.43/:80/0 0: ..90.07. :3903.300%7.g0.9 .8.. 13/L3938 14. 573 .3.3.:573/0.9 L3 /4:g 2.70.9 /.  ....9:/0 $0.  .8:57.40 /04.:3:.474. /3 '.70 L25497.97: .0 8gL34.03:290 xg7 ..g9705.70.:70 :: ..70 8 .g970.431.435.89.. 743./0 48  .43/:8 /0 9:2 :3 :72..:148930.9. 1489:: .  L3 . .9::.74344..97.!4/ :%7.90/0050/x02.74#4-079L2570:3g.9::/0.5g7g747 L347/30..93.3.84870.:9479..:34-2.39..g.. : 7.. ' 0. &97..70..38.75.94.0.4:.75.70 80 ..70 70.. /08.3/3:0.4/.0 ..7 L .347/::747:3g782:89g9.9.3..1489 .x:30549..g: $g92.  #..2:70 .40. 907947:/0.0 /423: 7423 L 70.  1472. .g .43/:.7g  3.43/x0 L3 .g947.4  /0503/039 /0 .8.3. : ..:7:8 573. 742347 /3 .9047 20/0.7.947.325:33/.70.:94.5g7..9 .x:347549.8 53g .: /0. 907947.38..300 1472.0. '7.82:57397 :3 058.0/0.L39020.0 43899:70.38..3  .:573/0..  :3 .40.L3.40.058&97..7..0/090723..30 :3x5:803  0 70 2.g L25497.3/70002..747:2.9 ../.9: :.9L3089:05708:3%7.:9434201.4/.38.40.7. 0g7 L39g790 .70..g 572:89.78g/0 743..9L3.  /.5g7. 89g5370. 907947: /3970 :3g70  :70   4 5.9. /00.x.%:7/.40.097.L380.75.4/.75.4.9g  8 ..5g L3.089.9882:20945:03982:2 .9:: /0 $0. 89.9.07.: 4..05:9: 80.25:7 .7.:g1.  3402-70 ..7.:203970107947.L3%7..7 :/4.g203x43.79.g8g47..: 003/.0  :72./  .8.7./.L3 .073 L3 .70 390730 .9203x43.2.75.x:30549..9:73'3/4-430380  L25099g ..  L3 925 .3:310747.-57397 4..38..70.90 L  4-x30 3/0503/03x.9..38.47/ .7.4  :3 .1g2 .!48.90 89.7  -.. 0. .0.9:%7.40.70 0/3x..- .0.:8'40.

: /4:g 574-020 .07..0 .30573.7 573.9:9::47549..5g8g947/35:3.9: $139:: 901.574.3.9.3 .390  5747.4254303x.::84/4.8:3.4:x43.8:1079g .4:.0890 .07.43/x0L3.4384/.942-70%7.0/9.4.5:9:91.70.70.3 . 890..  8910 .749 .747 !:907 57397 4 8070 /0 20247 L3.2. 10-7:.054..00 7:84 .43/x . /0 .5.4:: .3..4317208.0 1..3. .  L3 .047 5:79.3 . 80.8.:94342..0890 24/1.14.L3:./2708. ' 0.749 31:03x..8g804-x3g502079 !73   .x L3 5.: 3:2074.g/0.80/:'030/3  L3.7..g  4/4.39..80 .L3925:.:L3/7059.8.3x0.89g5074.5. 57003x.  .:347.08947. ' 0.3.8:57.:78: 80...L3.70 2.  53gL3 /0...07/34/4.  L3.x0390730.94..g 903.. 817 9: 80./0.9 L3 970 .3::30.4::.7949/423:970-:.3:8.x:30.938:3g70.70 9070.7.70 570..38.0:94.0 2.0  :5g 4-x3070.7.3.:9.70L3!74.1489.!73..7.70.9:..g3:. 05:8.5g :59..70  . 0890..  '.-.70/.90 .789  .:.90.30898.97-:x 00.9 L3.. 3/0503/03x0549.-47.053/ /3 80.89.g.7  /.70.7:7 4-. #4230.:8970 #:80 !7:80  .. /3   .0 0.33:1g..:.3. /0 297454 4794/40  .:3:702549...  g747 #4230  4/4.0. :72.3....g970:3573.0    .:8974 9:7.1/09.9:9 :7/.574.07. 3/0503/03x0 1.g  !097: : .x. . 7039.0  .3  ..: 1g.. .70 L34.39..3.8..0..9/0.3x.900742.3.3. .8.7 L3 8.90L3.3:/..50.:.: 90. 8g L3.3g50397:.:.9047 2507: 942.4317:39. L3.38..790.7.0.  .g.34729.99L3.4317:39g7 .80/.:93/0503/03x.70 09./0.:/423.:70.8g70850.393454:: 857370.:94342. ' 0.43/:8g/0%:/47'.0.-847-9/05.90 .'90..0 74230 9 8:39 .9:7.7 .9 g70#42308570.9907947:742308.:3:  .504/.3 &3.g7  -40774237:5.4 :7/.0.  .x .38.03/.: 1489 .:9g /4.79. 8g3:802.x.39074.:2 .  ...!. /423947 570.7L3.x0 .:2 07-.0-807. #:8.  04.  .x.3/.54547:: .047 /4:g g7 #4230 . 3474/::8g705703905:9070./8.:30L3 L3:72.47 L3 3899:x0xg7 . ..7 :370.:.23/: 80 423.43.70!:907380..0 /. .:20395747.3.8.70 80 .7 .8.970xg774230/0..9  .7.73..7.4:: .%g7 #4230 9 7/0. 3899:x47  -.7.9..90.0. 8 ./0.7:3..3:3. L3g9:7.79.: 5..:8974 9:7.g3/ .4.90/397089..#4230./0.7 /70g9470xg7 .g /423: 970-:.9  L3 4/4.3/7:  L3  L3 .g:9.3/g . :2g9.x43.9:  903. 8:- 57490..4/4.g 5.:!4.7 3:.g7:.7:.39027. !.7. .7  507/07 907947.70. /0.g.70.4384/.:70.8:7./089. 549./  .xg /0 70.4..59g g7#4230 9..0.79/.:  ..43/:8/0. 50 949 5./g:.2507:: 942.05:9: 80.70 .079g /7059:72.  L3 . .:/4.5.0 .7.:94342.4:x.2.4/4.9::.0     #0.9g/0L3173070. /. :59g..8 .9.4:: :72g947  8910  .73: .79.8..: .7...: 8g4-x3g . 50397: 203x3070./0.4:: . 8g 10 70.2-: 5gx :3: 97-:9 .900 20/0.: :897..42509  70:.25:3070.498g3907. 572047 2430/0  '. ' 0.5. 3..39373.9070.5. 8g /0x3g .9:/089.4389.x.0890.25.x:30/081g :7.90..3/ L3:72.8g ..817 9:80.: %7. 2507: 942.4:: .0  8910  573 5. 4/4./.9.. . ' 0.g..0370.572::7g-4 7:84 4942..9g/07423/3!73...30  .4.5:90.:34 4389.749 7089733/. #4230. .089.4:: ..3:. 07070 3474/:: 742308.x:: -. .: 2.90.90.:/4.90 89.70!:907  :897.70:/4.047/4:gxg78:-.5479..70570039.0 L3 80.70.2507:: 942..4: .g /3 !443.970.3/34/4.:2970.08.0   /0 .9.2507::.9g/0.:348.9:9::7/.-8-:7.9 7g-4:: .47/::305g7x.170..0 .0. :300 /3970 202470 -4070 9 . ' 0.9 8g5g8970089.g9:7.g7. '.7.8:-89g5370.88.9 70. 83:7g L3 ..43x.0. 97.:8974 9:7.7.7.' 0.5..47039. g7#4230 9 .:#:8.5.0/070 13..3  L  /85:9.9 L34/4./090723.8.0.0397:  089: :7450 .70.0  .L37. 2507: 942.0707050.4393:g .80.70!:907 !0397:. xg7 573 L313x.70!4.g  !097:: .:943420 8.7 .:348.05:9: 80. 89:.9474.. ' 0..  %7.70.047/4:g xg7 25:33/702:1.0-40747 L3./42305g239030 3/0503/03x.08/009g50.-40747 /479478gL3g9:70702:1.90.:9 . g7#4230 9 /0. #4230.3  /423 . ..817 9::72g947::7g-47:84 .9.7g3:29g  !74-02..97: /0 7g-4 50397: 7g-4.033/ 573. L3. 0.9.9g/0#0.: L3 ..9..25. :370..: 4.7 /:3.  3/0503/03x.80 /423: g7 #4230 9 .xg2507:: 942.  89./42347.5../g.85.4317:39g747 g747#4230.4: .3L3 /00.3.2: 70.  3 80.93:3:2.148930.:943420  ./0  L3573.: g7 #4230 9  ./08.. .7.2507:: ...

.1489/:8.: 2507: 942.gL3 2.x:3 : %:/47  $17 9: 70.:.90 .:8:947 89.9  /04.999:.g3:8 .29.7L3g9:7.:92::/397000 /081g :7.3/:7 8g  /.  !73.570 9:7..4207x::  90 5:3. 148970./: '4/g  . 74702970. 47 L3 857370..:347.14897g-9g L3 2..7g .g/0 .530 80. L3.:893.7 x. %:/475g7g80 90:.790 . ..x43..:58.90L380.07. 90 :.397..:%:/47 .9. 907947: 907.2-g /089: /0 2:9 00 3973/ 573 %7. 24/07.8 L334. 5.: 893 .xg /0 .3x00.. L3 .4207x::  5747..L3/05370.1.  ..9479g /8.8.3 !0397:.3.70.39/050 2.3/:7  .7097.90  /0 . 0.:.43/:8 x.4:x0 3: ..0./043907. L34/4. !47x L3 . 70..  L3.70 L3970x3070.#4230.2.L3g9:7.4:x0.70.070..:. /7.  925 50 . /0 49g770.79.47/..0.43/x0 L3. 1489 L38g /090723.70.0.8L3:.003:L3.70.70.9: /0 ..9L38g80.0.090789g.:70 9: L3/70593/: 808570 !90 9  /. :3g7  7.032039047/081g :7. ..89../42305g239030 !73 8.8.2 /g70 07. .%74.7g549 .. . .08 L3.!73.70.:9479gx0-807.:70 9502..7g93/:  L3 .L3 .390 07..59: .5. . 473/ :300 /g7  203x33/47/30.43/x390730 0907305497.590.70...4/:7/00 4-.72./0/4232:x20.90. 8g 10 489 :30 .L3:20.4:x0 0 2:x/3970-40707..g947:0 0.4.9047 3.43/x !4.9.94750397: 94x 70850.431.74x  0 ...0./7:/8.0.9:9:549.39 1.  7423  .398 .L3x.x:3 1gx 0 L25497.70/0.9.8:57.089 10 30.9:3702.7097:5009:7.:723/.549.  .70.30 L 1g.32038g80 45:3g %:/47.070 25:80 /0 .:.g3:80..89.8.::3/3970.2.70.  97290 97:500 L3 !73. 925 /0 ./423947471. /0 8573 .9g/0#:8.0#:8. 7.3/:$9:7.:70 9  /0 :3/0 .992 .447/0.04750.9:: 0 3:  .42.g7  3. '4/g  .97: 50 .47/..43/x0 L3.:2 L3.8.9 1g7g.9..70.0.3/.4380.99/05741:3/0 .0890 .:970..' 0./0.g/3242039..38g8.70.:.43/x %:/47.7g9.0 9 .9 2 .:              .:847x/0-3/g 1g7g857303:/470 904..90 25479.80./459.7.38g3907.749 90.05:9: :3.5708.3:29.3454    8:- 57490.-g:3478.:2g9.2.  5747.g -4070.. 7.4::.947.4.790 L3..3.7 7g-4.5.9gL3. 4.47  /42347 1. :3 :3/ 2g8:7 /0 L39g770 . g747 #4230 80 8.9: #:80  /..7g2.g7/3. 70x00 . L3572.L38g4.9..573.0: :3g7 -079. .7089.  701:070. -4072 5g239030  .g.3./459..0 093/070. .43/:..:3g7 05g97:3/2.2-0472 .-g7. 0907 947 1..7g9.g 0. 0..g  .90 /0 708903xg  2.70.:72.  !747.2: 07.4317:39.807g54x502.9:7.047 -079.:/.09.90.4380.70.:%:/47  .900 5747.: : %:/47 07.0/.3/7:58.90.70 /081g :7. 57. /0813x.9 /3 2g3g8970 392  #. .90 3..9 /08.0 !05..8.070.708573:#:80 .807g L3:72.70!:907.9.2-g7.7 4-x33/  70974.99:/30.. 974540  5:3.g59.7:0.039L39.#4230.9L3970  89./4. 147x047 /0 5.. -40747 .74x  2.8573::.3x.39:090789 ...x:30.: 2507: 942.: /0813x./00-07.43/:.3  5g9-0 .700:72g70.%74. .:943420 g747#4230 09.70. .0.4 :7/.70.047 -4070 9  70L313x.-::70 300:70..70 2g8:7g /054x.:302:x:2x/0702:1.7080/0/.0.089. 90 L3925.71.:5.0 2549: .g970.00.0 9.9 2507: 942.9 /0 58. 2 .3g50397:L3g-: 70.70.2: .L3.:L3x008 58..3:L8:8x303:.3.70.:57380L3.: 1.47 8:8x30./3970 2.4207x:: 09.3  80 :72g70.g947: 70.3/7:.03x0 .4:.339073 . 970 :3  !0397: L308370.70../4235g239035043xg$.7.0370.9L3:..:207.3xg.4:x0 74230  .8.47.73g:x  .5.0%:/47.:x0.4-0. 2 .9.90. :3: ..8 . /423:%:/47  081g :7..70.70.047 /0 50 2..0890.038038:5479.:30.-573. 5:907 8:07.g3:2.7.474-47. :30 5g7x .9/0..3.:9:3g70.70.  ..7 574193/ /0 574-0200 0890390 L3970 %:/47  5.573. 50 9.0 80 L3.9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful